BIBLIOGRAFIE AMERICAN THORACIC SOCIETY: Guidelines for the evaluation of impairment/disability in patients with asthma.

Am Rev Respir Dis 147:1056, 1993 AMERICAN THORACIC SOCIETY: Progress of the interface of inflammation and asthma. Am J Respir Crit Care Med 152:385, 1995 BURR ML: Epidemiology of asthma. Monogr Allergy 31:80, 1993 MCFADDEN ER JR: Evolving concepts in the pathogenesis and management of asthma. Adv Intern Med 39:357, 1994 MCFADDEN ER JR, GILBERT IA: Exercise-induced asthma. N Engl J Med 330:1362, 1994 MCFADDEN ER JR, HEJAL R: Asthma. Lancet 345:1215, 1995 MCFADDEN ER JR et al: Protocol therapy for acute asthma: Therapeutic benefits and cost savings. Am J Med 99:651, 1995 SHEFFER AL, TAGGART VS: The National Asthma Education Program. Expert panel report guidelines for the diagnosis and management of asthma. Med Care 31:MS20, 1993 SKORODIN MS: Pharmacotherapy for asthma and chronic obstructive pulmonary disease. Current thinking, practices, and controversies. Arch Intern Med 153:814, 1993 WARDLAW AJ: The role of air pollution in asthma. Clin Exp Allergy 23:81, 1993

ANEXA NR. 1. CLASIFICAREA IN TREPTE A ASTMULUI BRONSIC ANTERIOR TRATAMENTULUI: SIMPTOME Treapta I Astm intermitent usor SIMPTOME FUNCTIA NOCTURNE PULMONARA Crize mai putin de 2 ori pe Crize mai VEMS sau PEF mai saptamana. intre crize. Agravari scurte(de la ore la zile) Treapta II Astm persistent usor de intensitate variabila. Simptomele de peste o data /zi. Exacerbarea crizelor poate
1

putin de 2 ori mari

de

80%

din

Asimptomatic si cu PEF normal pe luna.

valoarea mica de 20%

predictiva.

PEF cu variabilitate mai

2 Crize mai dese VEMS sau PEF peste din valoarea intre 2saptamana predictiva. PEF cu o variabilitate

ori/saptamana, dar mai putin de de 2 ori pe 80%

Treapta III Astm persistent moderat

afecta activitatea. Simptome zilnice. Exacerbarile activitatea. Agravarile sunt mai dese sau egale cu 2 ori/saptamnana;pot dura zile. Simptome continue. Activitatea fizica este limitata.

30%. Mai frecvente VEMS sau PEF peste afecteaza de o data pe 60% , dar mai mic sau saptamana. egal cu 80% din valoarea predictiva.

Treapta IV Astm

Frecvente

VEMS sau PEF mai mic sau egal cu 60% din valoarea predictiva. PEF cu variabilitati de

persistent sever Agravari frecvente.

peste 30% Prezenta uneia din trasaturile de severitate este suficienta pentru incadrarea pacientului intruna din trepte. Pacientul trebuie incadrat in treapta cea mai severa a trasaturilor bolii sale. Caracteristicile sunt generate si se pot suprapune, deoarece astmul este foarte variabil; in plus clasificarea unui pacient se poate modifica in timp. Bolnavii din orice treapta de severitate pot avea agravari usoare , moderate sau severe. Unii bolnavi cu astm intermittent pot prezenta crize severe si chiar risc vital, separate. VEMS-volum expirator maxim pe secunda. PEF- debit expirator maxim de varf.

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIEN ILOR CU CRIZ DE ASTM BRONIC: III.1. NOIUNI INTRODUCTIVE: III.2. ACORDAREA NGRIJIRILOR CU ROL PROPRIU III.2.a) Asigurarea condiiilor de spitalizare III.2.b) Asigurarea igienei corporale i vestimentare
2

III.2.c) Rolul asistentei medicale n examenarea clinic III.2.d) Supravegherea pacientului III.2.e) Rolul asistentei medicale n alimentaia pacientului III.2.f) Rolul asistentei medicale pentru educaia sanitar III.3. ACORDAREA NGRIJIRILOR CU ROL DELEGAT III.3.a) Rolul asistentei medicale n examinarea paraclinic a pacientului III.3.b) Rolul asistentei medicale n administrarea medicaiei III.4. DESCRIEREA A DOU TEHNICI DE NGRIJIRIRE III.3.1. AMINISTRAREA INTRAVENOAS III.3.2. AEROSOLOTERAPIA CAPITOLUL IV: STUDIURILE DE CAZ STUDIUL DE CAZ nr I CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

Explorarea functiei respiratorii Se folosesc metode clinice, radiologice, spirometrice si chimice. Metode clinice
-

urmarirea ritmului respirator. Accelerarea sa de durata sugereaza si o insuficienta amplitudinea respiratorie. Indicele Hirtz (diferenta dintre perimetrul toracic in

respiratorie; respiratie si expiratia profunda) este normal de cel putin 7 cm. Micsorarea acestui indice sugereaza o tulburare a functiei respiratorii; timp de apnee. La individul normal oprirea respiratiei (apneea) poate fi de 30 secunde in expiratie si de 40 secunde in expiratie.O durata mai scurta poate fi datorata unei insuficiente respiratorii; cianoza, uneori tot o tulburare a functiei respiratorii si se traduce prin coloratie violacee a pielii si mucoaselor datorita prezentei in capilarele sanguine a unei mari cantitati de Hb redusa ( peste 5 g%). Hb redusa creste pe seama sangelui arterial in : oxigenarea pulmonara insuficienta (fibroza pulmonara, emfizem pulmonar, astm bronsic ) si in malformatii cardiace congenitale. Cianoza care apare in aceste tulburari se numeste cianoza centrala, cianoza care apare ca urmare a cresterii Hb redusa in sangele venos, poarta
3

denumirea de periferica, pentru ca aici procesul se petrece la periferie, sangele cedand o cantitate mare de oxigen tesuturilor. Asistenta medicala are obligatia sa urmareasca bolnavii, sa aprecieze si sa semnalizeze aparitia cianozei.Aceasta poate fi discreta, cand se evidentiaza la lobii urechilor si la extremitatea degetelor, sau marcata , cand apare la nas, buze si in jurul ochilor si intensa, cand acopera toata fata, inclusiv limba. Metode radiologice La examenul radiologic, in inspiratie profunda, diafragmul trebuie sa coboare cu cel putin 8-10 cm. Reducerea acesti valori arata o reducere a valorii functionale a plamanilor. Metode de explorari functionale Aceste metode trebuie sa : -

Obiectiveze insuficienta respiratorie neomogena. Aprecieze atat tipul si gradul insuficientei, cat si mecanismul perturbat, inclusiv cauza generatoare. Usureze stabilirea unei conduite terapeutice si sa anticipeze un prognostic. determinarea Sa HbO2 (saturatie Hb cu O2 ) sau a PaO2 (presiunea partiala a O2) din

Obiectivitatea insuficientei respiratorii se face prin : sangele arterial. Valoarea normala a SaHbO2 este mai mare sau egala cu 95% si se realizeaza prin metoda oximetriei directe, pe sangele prelevat din artera, la adapost de aer. Valoarea normala a Pa O2 este de 91 mm Hg. Scaderea sub 95% a SaHbO2 si sub 91 mm Hg a Pa O2 exprima hipoxemie si obiectiveaza insuficienta respiratorie;
-

determinarea PaCO2 (presiunea partiala a CO2 in sangele arterial) a carei valoare normala este de 40 plus 2 mm Hg ; determinarea pH prin metoda electrometrica cu ajutorul unor aparate numite pH-

metre ; o scadere a pH sub 7,35-limita inferioara a normalului obiectiveaza acidoza respiratorie. Tipul si gradul insuficientei si mecanismului perturbat se apreciaza prin numeroase metode cum sunt : spirometria, spirografia, analize de gaze. Dintre mecanismele alterate cel mai frecvent explorat este ventilatia. Ventilatia este apreciata prin numeroase teste : volumele si capacitatile pulmonare, debitele ventilatorii de repaus si de varf. Metodele curente, spirografia si spirometria, utilizeaza ca aparatura spirografele si spirometrele. Spirometrul este alcatuit dintr-un cilindru gradat comunicand cu exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sufla pacientul. Cilindru gradat este cufundat intr-un cilindru mai mare
4

plin cu apa. Aerul expirat face ca cilindru sa se ridice deasupra apei, putandu-se citi pe el volumul de aer. Spirograful foloseste acelasi principiu, dar permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Volumele si capacitatile pulmonare care formeaza valorile respiratorii sunt : volumul curent (VC=500ml); volumul inspirator de rezerve, numit si aer complementar(VIR=in medie 2000 ml); volumul expirator de rezerva (VER=1500 ml); capacitatea vitala (CV=3600-4000 ml).

Pe langa acestea mai exista volumul rezidual (VR=cca.1500 ml); capacitatea totala(CT);adica suma CV si a VR(CV+VR); capacitatea inspiratorie (CI), adica suma VC+VIR; capacitatea reziduala functionala (CRF), care reprezinta cantitatea de aer care ramane in plaman in timpul respiratiei normale, constand in VER si VR. Aceste constante exprima limitele intre care se desfasoara procesul ventilator; scaderea lor, in special a CV confirma restrictia pulmonara. Capacitatea vitala . Scaderea cu 20% a valorii ideale este patologica, la scaderea cu 40% apare dispneea. In compozitia sa intra VC,VER,VIR. Desi este un test statistic, cand valoarea ei scade sub 1500 ml, arata o disfunctie ventilatorie restrictiva. Scaderea apare in afectiuni care micsoreaza mobilitatea cutiei toracice ( toracoplastii)si in reducerea directa sau indirecta a parenchimului pulmonar (lobectomii, astm bronsic). Dintre celelalte volume si capacitati, volumul rezidual este extrem de important pentru diagnostic: cresterea in obstructii (stenoze) bronsice , mai ales cand obstacolul intereseaza branhiile. Este crescut si in emfizemul pulmonar. Debitele ventilatorii si testele de dinamica ventilatorie exploreaza modalitatea in care sunt utilizate volumele si capacitatile pulmonare in timp. Astfel : volumul respirator sau debitul ventilator de repaus (DVR) reprezinta cantitatea de aer ventilat de plaman intr-un minut in conditie de respiratie linistita. DVR este de 6-8 l /minut (16x500) rezultand din inmultirea numarului respiratiilor pe minut cu CV ; debitul respirator maxim (DRM) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi respiratorii. Se respirat intr-un minut. Este foarte important pentru aprecierea functiei calculeaza dupa formula VEMS x 30. Volumul respirator maxim pe secunda (VEMS) reprezinta testul de baza al ventilatiei si arata gradul de permeabilitate bronsica si elasticitatea alveolara, deci disfunctiile obstructive, spastice sau organice. Debitul respirator maxim DRM este una dintre cele mai valoroase probe ale functiei
5

pulmonare. Normal, variaza intre 100-140 l/minut, la barbati 80-100 l/minut la femei. Marcheaza limita superioara a posibilitatilor vebntilatorii si este functie de frecventa si amplitudine. Frecventa optima este de 80-90 l/minut. Reducerea DRM poate fi determinata fie de reducerea CV, fie de scaderea VEMS-ului. VEMS are valoarea normala de peste 70% din CV. Scaderea sub aceasta limita exprima o disfunctie distructiva, provocata fie de o permeabilitate bronsica alterata, fie de o elasticitatea pulmonara reduse. In vederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea unui prognostic, explorarea functionala furnizeaza prin probele farmacodinamice bronhomotorii (dilatare si contrictoare) si printre alte examene de specialitate cum sunt : bronhospirografic(explorarea ventilatorie unilaterala a plamanilor ), pneumoangiografia. Probele farmacodinamice urmaresc depistarea unor tulburari in motricitatea peretilor arborelui bronsic. Sunt folosite, in special, pentru diagnosticarea formelor latente de astm bronsic. Materialele necesare sunt : spirograf, substanta bronhoconstrictoare sau bronhodilatatoare, trusa de urgente in caz de crize de dispnee. Testul bronhoconstrictor se efectueaza cu acetilcolina 1%, histamina 1% administrata sub forma de aerosoli. Se administreaza bolnavului acetilcolina 1% timp de 30 secunde (dupa unii 3 minute), se face foarte prudent, bolnavul trebuie urmarit cu atentie pentru ca poate face criza dispneica, ceea ce impune a se administra imediat aerosoli cu Alendrina sau alt derivat similar. Testul bronhodilatator este cel mai des intrebuintat. Dupa terminarea VEMS-ului, se administreaza bolnavului Alendrina 1%( sau una din substantele amintite mai sus , prin aerosoli, timp de 3 minute , sau sub forma de spray, 2 pulverizari). Se determina din nou VEMS-ul , fie imediat, fie dupa o pauza, in functie de timpul de eficienta maxima a preparatului bronhodilatator intrebuintat. Interpretare : in cazul testului bronhiconstrictor testul este pozitiv daca VEMS-ul scade cu mai mult de 10-15 fata de valoarea initiala (raspuns farmacodinamic bun) bolnavii astmatici raspund pozitiv acestei probe.La acestia VEMS-ul scade cu peste 20%(raspuns farmacodinamic foarte bun); in cazul testului bronhodilatator, testul este pozitiv daca VEMS-ul creste cu peste 20%(raspuns farmacodinamic bun) la astmatici si bronsici creste cu peste 20% (raspuns farmacodinamic foarte bun). 11. Examene complementare Examenul de sputa
6

Macroscopic arata o sputa caracteristica-mucoasa, opaca, uneori galbuie (suprainfectie bacteriana cu eozinofilie excesiva). Examenul microscopic poate pune in evidenta existenta elementelor celulare, a fibrelor elastice , a cristalelor , a parazitilor si a germenilor patogeni. In cazuri de astm bronsic poate pune in evidenta cristalele Charcot Layden (proteine eozinofile cristalizate) si spiralele Curshmann (precipitari de mucina ) si corpi Creola. In sange se constata adesea o leucocitoza cu eozinofilie (mai mare 5%). Aceste teste sunt considerate patognomonice in astmul bronsic. Bronhoscopia este o metoda cu ajutorul careia se exploreaza vizual interiorul conductelor traheobronsice. Metoda permite pe de o parte examinarea mucoasei, a traheii si a branhiilor mari, iar pe de alta parte recoltarea materialului pentru studiul citologic si bacteriologic. Aparatul folosit se numeste bronhoscop si este alcatuit dintr-un tub metalic, prevazut cu un sistem optic, care se introduce in trahee si bronhii. Prin acest tub se pot introduce tuburi mai inguste care patrund pana in bronhiile mici. Se adauga un dispozitiv luminos care permite vizualizarea zonei respective. Premedicatia se face cu Atropina, pentru a scadea secretia bronsica si cu Morfina pentru sedarea bolnavului. Examenul radiologic este indispensabil, relevand uneori leziuni care nu au fost depistate, el precizand totdeauna topografia, intinderea si tipul acestora.
-

Examenul radiologic toracic poate prezenta o conformatie normala in formele usoare

sau sa arate semne de hiperinflamatie pulmonara (diafragm aplatizat si cu miscari reduse, hipertransparenta campurilor pulmonare si largirea spatiului retrosternal) in astmul acut si pur, ca si in astmul cronic. In unele cazuri poate pune in evidenta complicatii ale bolii (pneumotorax, pneumomediastin) sau modificari pulmonare asociate (infiltrative sau condensari segmentare).
-

Radioscopia este un examen rapid si simplu, care permite studierea diferitelor

componente ale toracelui in dinamica, in miscare. Deoarece radioscopiile repetate expun atat bolnavul cat si medicul la unele iradieri importante se prefera radiografia.
-

Radiografia consta in imprimarea pe un film fotografic a imaginii toracopulmonare

din fata si din profil, bolnavul fiind in inspiratie fortata. Imaginea obtinuta este precisa, evidentiaza toate detaliile, serveste si ca element de comparatie in viitor si comporta mult mai putin riscul iradierii.
-

Tomografia este o metoda radiografica prin care se inregistreaza pe placa imaginea

plamanilor la diferite adancimi. Mai poate evidentia si existenta unor leziuni de hil si mediastin care nu apar pe o radiografie obisnuita.
-

Bronhografia este examenul radiologic prin care se pune in evidenta arborele bronsic
7

injectat cu un lichid opac la razele Rentgen. Se utilizeaza Lipiodolul, care are avantajul de a se ilumina prin expectoratie si rezorbtie. Metoda permite sa se precizeze existenta si sediul dilatatiei bronsice al stenozelor bronsice, al unor leziuni tuberculoase sau cancere bronsice. Este contraindicat in bolile acut pulmonare si in cazul hipersensibilitatii crescute la iod.

STUDIU DE CAZ CULEGEREA DATELOR: DATELE STABILE ALE COPILULUI: NUME: L. PRENUME: C. VRST: 5 ani, SEX: masculin, RELIGIE: ortodox, RAS: alb, DOMICILIU: jud. Braov, MEDIU: rural, GRUP SANGUIN: 0 - (0 negativ). AHC - nesemnificative, APP - primul copil, - sarcin cu evoluie afirmativ fiziologic, - APGAR 9. ALERGII: la fumul de igar i polen. DATELE MAMEI: NUME: L. PRENUME: V. VRST: 35ani, STARE CIVIL: cstorit,
8

GRUP SANGUIN: 0 - (0 negativ), AHC - nesemnificative, APP neag avorturi sau chiuretaje, CONDIII DE MUNC: lucreaz ca i vnztoare la un butic din Zrneti, 8 ore/zi. CONDIII DE LOCUIT: 3 persoane/un apartament cu 2 camere. CONDIIILE NATERII: natere la termen - distocic. DATE VARIABILE (LA INTERNARE) ALE COPILULUI: PULS: 126/minut, TA: 91/47mmHg, TEMPERATUR: 39,2oC, RESPIRAIE: 40-44/minut, de tip abdominal, GREUTATE: 19,400 Kg, TALIE: 127 cm, DIAGNOSTIC LA INTERNARE: CRIZ DE ASTM BRONIC. PNEUMONIE INTERSTIIAL. DATA INTERNRII: 15.05.2012, ora 115, MOTIVELE INTERNRII N SPITALUL CLINIC DE COPII BRAOV: -

tuse incontrolabil, respiraie dificil, febra, transpiraiile, agitaie. Mama aduce copilul de urgen la Spitalul Clinic de Copii pentru c acesta (n urm

ISTORICUL BOLII: cu 1 or) s-a trezit speriat, tuind continuu i respirnd foarte greu. Mama relateaz faptul c l-a auzit tuind uscat de dou-trei ori n cursul zilei trecute.

GRILA DE DEPENDEN NEVOIA FUNDAMENTAL 1. A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE 2. A MNCA I A BEA 3. A ELIMINA 4. A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR 5. A DORMI I A SE ODIHNI 6. A SE MBRCA I DEZBRCA 7. A MENINE N TEMPERATURA CORPULUI LIMITE NORMALE MANIFESTR SURSE DE I DE DEPENDEN DIFICULTAT E PROBLEMA DE DEPENDEN GRAD DE DEPENDEN

10

8. A FI CURAT, NGRIJIT I A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE 9. A EVITA PERICOLELE 10. A COMUNICA 11. A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI 12. A VEDEREA REALIZRII 13. A SE RECREEA 14. A NVA CUM S-I PSTREZE SNTATEA FI PREOCUPAT N

EXAMINRILE CLINICE I PARACLINICE: a) PROBE DE LABORATOR: EXPLORAREA VALORI DETERMINATE

11

VALORI NORMALE

ASTRUP/HEMOGAZ PaO2 SaO2 PaCO2 pH sg. Arterial Rezerva alcalina Bicarbonat standard Exces baze Baze tampon Leucocite Formula leucocitar (raportul procentual al leucocitelor): Neutrofile (PMN): Eozinofile (EO): Bazofile (BASO): Limfocite (LYMPH): Monocite (MONO): Valori determinate 58 % 8% 5% 29 % 10 % 386000/uL 10200/uL 32,4% 79 mg% 27 mm/1h 24 mg/dL 451 mg% 37,4 mg% 0,51 mg% 27 ui 22 ui 8,9 mg/dl 6,4 gr/dl 139 mEq/L 4,1 mEq/L 94 mEq/L
12

40 mmHg 71% 60 mmHg 7,10 7 mEq/l HCO3 18 + 4,2 mEq/l 60 mEq/l 15700/uL

75- 100 mmHg 90- 100 % 35- 45 mmHg 7,35- 7,45 24- 27 mEq/l HCO3 22- 28 0 +/- 2 mEq/l
46- 52 mEq/l

5000 12000/uL Valori normale 55-70 % 1-6 % 0-1% 20-45 % 2-8 % 100000 - 300000/uL 12000 - 15500/uL 35,0 - 49,0% 70 - 105 mg% 1 - 17 mm/1h 0 1mg/dL 180 380 mg% 15,0 - 40,0 mg% 0,50 - 1.30 mg% 0 34 ui 0 31 ui 8,60 10,30 mg/dl 6,2 8,0 gr/dl 136 145 mEq/L 3,5 5,1 mEq/L 90,0 106,0 mEq/L

Trombocite Hemoglobin Hematocrit Glicemie VSH CRP Fibrinogen Uree Creatinin TGO TGP Calcemie Proteine totale Ionogram seric Na+ K+ Cl-

Ca++ Ex. Faringian Ex. Sumar de urin

1,10 mEq/L negativ normal

1,16 1,32 mEq/L negativ normal

b) EXPLORRI PARACLINICE: - Radiografie pulmonar fa i profil: opaciti interstiiale pulmonare pe conjunctivul de legtur al pulmonului, rezultnd pneumonia cu afectare interstiial. Investigaii complementare: examen ORL indic: starea de normalitate otic i prezena secreiilor nazale albicioase i aderente, EKG care indic tahicardia. MANIFESTRI DE DEPENDEN (semne i simptome) - LA INTERNARE: - stare general alterat, - acces de tuse incontrolabil, - polipnee i dispnee cu efort de respiraie crescut, - btaia aripilor nazale - utilizarea muchilor inspiratori accesori - wheezing inspirator i expirator, - prezena setei de aer - respiraie pe gur, - secreii albicioase i aderente, - hipertermie, - cianoz ce cuprinde fanerele i gura, - tahicardie, - durere abdominal generat de tuse, - semne de deshidratare, - astenie, - anxietate. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR: DIAGNOSTICELE DE NGRIJIRE:
1.

Alterarea funciei respiratorii datorit insuficienei respiratorii sever ca i urmare a agresiunii inflamatorii bacteriane, a bronhospasmului i a schimbului deficitar de gaze de la nivelul plmnului, manifestat prin: tuse incontrolabil, polipnee (setei de aer - respiraie pe gur), dispnee cu efort de respiraie crescut ce antreneaz muchii inspiratori accesori i btaia aripilor nazale, wheezing inspirator i expirator, cianoz perioral i secreii albicioase i aderente.

2.

Alterarea activitii cardiace datorit

13

hipertermiei i hipoxiei, manifestat prin

tahicardie.

3.

Dezechilibru nutriional i hidroelectrolitic datorit accesului de tuse incontrolabil,

hipertermiei, transpiraiilor, hiperventilaiei i aportului deficitar de lichide, manifestat prin inapeten, deshidratare, vrsturi i stare general alterat.
4.

Alterarea temperaturii corporale datorit infeciei bacteriene, manifestat prin Anxietate datorit hipoxiei, asteniei i condiiei de spitalizat, manifestat prin plns,

hipertermie i transpirai.
5.

nemulumire i agitaie.

PLAN DE NGRIJIRE PROBLEME OBIECTIVE DE DEPENDEN 1. respiratorii. Copilul respiratorii permeabile internrii pe perioada spitalizare. reia s cazez copilul - recoltez snge Copilul camer pentru: HLG, internare tuse incontrolabil, de gur), cu aer pe la Alterarea funciei prezinte ci ntr-o asigur INTERVENII AUTONOME INTERVENII DELEGATE RE EVALUA

curat, linitit i-i VSH, fibrinogen si prezint : sigurana coagulograma, glicemie,

din momentul de care are nevoie, toat de

uree, polipnee (setei respiraie

i - asigur condiii creatinina, microclimate: TGO/TGP,

o

de salon nclzit la ionograma, 20-22 C, i bine calcemie, CRP,

dispnee efort de ce

Copilul s-i aerisit ventilatorie eficient zile.

evit - evaluez gazele respiraie prin crescut antreneaz muchii prin accesori i recoltarea

funcia schimbrile brute sangvine de temperatur, n - umidific aerul ASTRUP-ului pentru a

14

decurs de 3 din

ncpere (PaCO2 poate fi inspiratori uura crescut

Copilul respire

s lichefierea secreiilor

acidoz i respiratorie), recoltez pentru

btaia nazale,

aripilor

corespunzator pentru a reduce n cel mult 3 edemul mucoasei. zile. asigur Copilul s nu confortabil bronhospasm zile. linitit. ridicnd poziie

urina wheezing i expirator, perioral n secreii i albicioase aderente. i n prima zi de la copilul prezint o curb a descendent simptomelor i funcionale respiratorii i tuete mai rar. n a treia zi de internare este copilul i i

examenul inspirator

pat sumar de urina

- recoltez culturi cianoz patul, hemocultur n puseu febril eznd exudat faringian, nsoesc

mai prezinte multifuncional i precum: n decurs de 3 aez copilul

Copilul s fie pentru a permite expansiunea Copilul s nu pulmonar devin surs maxim, de infecie. pat curat

susin copilul n internare timpul investigaiilor din radiografie pulmonar i examen ORL, cu heparini-zat, - administrez: 4 l/min, de 2.asigur

- asigur lenjerie de paraclinice: bumbac permeabil asigur acestuia sistemului de oxigen

protecia - montez branul perturbate

muama i alez, funcionalitatea

verific 1. oxigen umidifiat la

repausul ameliorat bronhospasmul prezint o

alarm i sursele digestiv 3 ore, aspiraie, cu

i 3. asigur volemia i

solutii ventilaie satisfctoare. si La (5zile combat spitalizare): Copilul prezint prin funcia in respiratorie externare de

- aduc la patul perfuzabile de: ser pulmonar copilului o mas fiziolo-gic, pe care pregtesc: glucoza monitorul, scop, Ruben, sterile
15

5%

10%, balon dezechilibrul sonde electolitic de introducerea

electrozi, laringo- 4.

aspiraie, leucoplast, Guedel,

flacon

a inte-gr.

pip electrolitilor si a calciului gluconic administrez pen-tru i Miofilin 5%

- ajut medicul la 10%, examinarea clinic 5 ngrijire problemele manifestrile dependenta stabilind prioritiile, n interviului neleag ntrebrile medicului redirecionez cnd acestea se i notez n foaia de aerolsoli fluidizarea i secretiilor - 6. de bronhodilatatoare, 2ml+glucoza timpul lent, ajut 7. 8. i iv, 9. Gentamicina Solu-Medrol Ceftriaxona

8ml la 6 ore, iv

mama i copilul s 50mg la 6 ore, iv, 950mg la 12 ore,

rspunsurile atunci 50mg la 12 ore, iv, abat de la subiect, ndeprtez secreiile din cile respiratorii superioare sonda Nelaton, - l supraveghez ndeaproape, - i monitorizez funciile vitale cu ajutorul monitorului O2, TA,
16

prin

aspirarea activ cu

(Sa puls,

respiraie) observ tegumentelor,

culoarea

- n toate aciunile i conversaiile pe care le iniiez un ton cu folosesc -

sczut i calm, efectuez blndee pregtirea psihic a copilului pentru fiecare tehnic invaziv i explic mamei importana efecturii ei, - permit prinilor s rmn cu pe copilul parcursul investigatiilor i le comunic progresele terapeutice, astfel le micorez ngrijorarea, - linitesc copilul i-l las s se cu i (pentru adapteze echipamentele aparatele

oxige-noterapie i aerosoloterapie), - ncurajez copilul s consume lichide

17

pentru a suplini pierderile i-i explic de ce este important s bea pe gur, l nv s foloseasc batistele de unic folosin tergerea secreiilor nazale i s le arunce n coul cu materiale contaminate, - l nv s pun un erveel/mna la gur atunci cnd tuete s nu mbolnveasc i pe alte persoane, i explic necesitatea splrii pe mini pentru combaterea prevenirea infeciilor, n timpul nu-l dect somnului deranjez nevoie, - reduc anxietatea prin meloterapie, lecturoterapie i-l antrenez n jocuri
18

pentru

dac este absolut

relaxante Fazan, etc),

(mima, omanap

- ncurajez copilul i familia s utilizeze meninerea msuri unei

care s ajute la snti optime i prevenirea crizelor de astm, precum: o diet aport lichide oral bine de echilibrat i un (crescut),

asigurarea somnului, odihnei i efectuarea unor eforturi rezonabile, evitarea iritanilor cunoscui, meninerea calmului emoional confortului copilului, adoptarea unei atitudini optimiste. - nv copilul s respire corect i antrenez n nvare, - l nv cteva
19

fizice

prinii de

procesul

exerciii ndrum menin exerciii: Exerciiul respiraia abdominal 1

i-l s un

program regulat de -

Copilul va sta dorsal n decubit cu

genunchii flectai, corpul relaxat i minile plasate pe zona superioar a abdomenului. Expiraia va fi lent, pe gur, ncet apoi superioar abdominal, pn cnd la sfritul expiraiei retracia. n continuare pacientul va relaxa abdomenul (mpingndu-l nainte), inspirnd n acelai pe
20

deprimnd pieptul i zona

apare

timp nas

scurt,

(pieptul nu va fi

ridicat). Exerciiul va fi repetat de 816 ori, dup care se va face o pauz de 1 minut, apoi ciclul se reia. Exerciiul respiraia expansiune toracelui Copilul va fi aezat pe un scaun, relaxat, cu palmele plasate la nivelul coastelor Expiraia se va face lent, prin contractnd poriunea superioar toracelui, n comprimnd coastele care de la cu determin nivelul
21

de a

prilor laterale ale

inferioare.

gur,

a apoi final

zona inferioar i

minile (manevr expulzarea aerului bazelor

pulmonare). Inspiraia va unei de mini. Numrul i ritmul cele repetrilor de la vor fi identice cu exerciiul anterior. Exerciiul aplecarea nainte Poziia: eznd, picioarele deprtate i braele relaxate de o parte i de alta Expiraie lent, nsoit de aplecarea capului nainte i coborrea acestuia spre genunchi, n timp ce se retract muchii abdominali. Ridicarea lent a trunchiului concomitent inspiraia
22

mpinge uoare

coastele mpotriva presiuni exercitate

3-

cu

corpului.

cu i

expandarea poriunii superioare abdomenului. Expir rapid, efectuat poziia dreapt. Inspir, expandarea poriunii superioare abdomenului. Exerciiul (Acest exerciiu efectuat exerciiile respiraie) Poziia uor fa, drept, fiind umeri. Se micri ale sus, n Se recomand repetri,
23

complet, din cu

4-

arcuirea umrului va fi ntre de : n

aplecat cu

spatele degetele pe fac circulare n n jos,

plasate

umerilor

spate, n jos. 4-8

intercalnd pauze. medicului generala copilului modificarile patologice aparute n 2. Alterarea activitii cardiace. Copilul prezinte repaus i exerciiu fizic. s monitorizez - pregtesc fizic La internare o semnele de copilul pentru copilul prezint i-l ce normalizea-z ore) la scderea investigaiile dispariiei anxietii. La o externare activitate copilul prezint cardiac normal. se comunic starea a si

activitate car- activitate cardiac: radiografia de cord tahicardie, stare diac norma- puls, ritmicitatea pulmon l n primele pulsului, tensiunea susin, internare. tegumentelor, temperatur, respiraie, ajutorul monitorului, administrez cantiti de lichide adecvate strii de sntate, pentru efectuez fiecare pregtirea psihic investigaie, - observ starea de sntate la efort, repaus i durere, - asigur condiii de mediu: aerisirea
24

6 ore de la arterial, culoarea - i efectuez EKG- (n cel mult 6 ul, la - nsoesc copilul temperaturii i

- supraveghez cu paraclinice: examen ORL.

salonului, umezirea din temperatur adecvat de 20-22

0

aerului ncapere,

C, de

- evit schimbrile brute temperatur, - anun medicul la fiecare modificare ce apare, monitorizez prierderile suferite, pregtesc materialele necesare intubaiei oro-traheale n caz de agravarea strii generale, colaborez cu de echipa reanimare,

25

3. Dezechilibru nutriional alterarea echilibrului hidro-electrolitic.

Copilul s fie - evaluez starea de - administrez: echilibrat i nutritiv zi. nutriie n apreciez de i i 10. aportul Metoclopramid 5mg/

La internare prezint: inapeten i dup copilul

decurs de o alimentar necesar,

elaborez 2ml, 1/2 de fiol - vrsturi preferinele -

meniul n funcie la nevoie, im. exprimate, colaborez dieteticianul spitalului, - asigur un regim hiposodat, monitorizez aportul alimentar, - realizez planul de alimentaie, administrez lichide cu valoare caloric mare, alimentaia nceteaz i/sau tusea, - aez copilul n poziie corespunztoare alimentrii. supraveghez monitorizez monitorizez apetitul, diureza, raportul INGESTA26

accesele de tuse

supraveghez incontrolabile.

hidratarea cu parenteral,

Din a II-a zi Copilul alimentat corespunztor vrstei prezint apetit normal. i un este

ntrerup pn greaa

EXCRETA, observ starea atunci apar general i anun medicul cnd modificri.

27

4. Alterarea echilibrului termic.

Copilul s fie echilibrat termic ore nu de n -

monitorizez -

administrez La internare copilul prezint i tegumente

temperatura,

antipiretice:

monitorizez 11. Nurofen 100 hipertermie Paracetamol transpirate. 5%, iv Copilul

primele dou semnele vitale ce mg de 3 ori/zi, la sunt modificate de 12. mai constant integritatea tegumentelor i aplic i internare i s temperatur, prezinte febr temperatura din a III-a zi. S nu prezinte tegumente transpirate. S mucoase tegumente integre. n verific mai camer, 190mg cu 100 ml lent la 6 ore.

menin glucoz

prezint o stare de normotermie trei zile mai trziu.

prezinte mucoaselor, metode pentru fizice scderea temperaturii (baie cu ap la ghea temperatura camerei, inghinal i axial), administrez i n n alimentaie adecvate hidratare cantitate suplimentar necesare baia (prosoape din
28

funcie de pierderi, pregtesc pentru general curate bumbac, materialele

spun, ap cald), asigur o n temperatur

salon de 22-24 oC - mbiez copilul, - evit prelungirea perioadei de baie i surmenajul, - ung tegumentele cu loiune de corp hidratant, - asigur lenjerie de corp din bumbac, curat i lejer, - schimb lenjeria de corp i de pat de cte ori este nevoie, Anun asupra temperaturii nou5. Anxietate nscutului. S neleag - calmez copilul motivul internrii sntate. i-i i moral ofer colaborez cu nelege motivul internrii cooperant s acord i de i-i necesare plec acas! i ca devine calm i medicului

sprijin psihologul pentru spitalului.

problema de depirea condiiei sale de spitalizat, -i nelegerea empatia condiiei acomodare distrag atenia.

29

EVALUARE FINAL: Copilul n vrst de _____este adus de mam la serviciul UPU din cadrul Spitalul Clinic de Copii din Braov PENTRU: . tuse incontrolabil, respiraie dificil, febra, transpiraiile, agitaie. n urma examinrii se hotrte internarea acestuia de urgen pe Terapie Acut pentru Conform examenelor clinice i paraclinice de specialitate se stabilete diagnosticul de: CRIZ DE ASTM BRONIC I PNEUMONIE INTERSTIIAL. . Evoluia este BENEFIC, IAR DUP 5 ZILE DE SPITALIZARE ESTE EXTERNAT CU O STARE GENERALA BUN I CU URMTOARELE RECOMANDARI: ed pt sanatate .medrol pe gur la nevoie Vitamine Singulaire +++++++++++++++

tratament de specialitate.

30

31