Agorafobia Agorafobia reprezinta o teama de se afla in spatii aglomerate, de a calatorii cu mijloace de transport in comun, de a se afla departe de casa, etc.

Simptomele implica teama subiectului de a se afla in situatii in care ii este dificil sa iasa sau nu pot primi ajutor in caz de nevoie. De obicei agorofobicii traiesc cu impresia ca vor lesina sau isi vor pierde controlul in acele situatii din care nu pot iesi si ca nimeni nu ii vor ajuta. Aici exista o contradictie pe care putini agorofobici o constientizeaza. Desi locurile care le produc teama sunt pline de oameni ei sunt convinsi ca nu pot primi ajutor in cazul in care isi vor pierde controlul. Fobia se instaleaza treptat ca urmare a repetarii unor experiente mai mult sau mai putin anxiogene sau prin intermediul invatarii sociale. Uneori aceasta conditionare se instaleaza in perioade de stres si in stari de supraactivare cand reactiile de teama se invata foarte repede. De obicei agrobofobia se invata pe fondul unui atac de panica si astfel subiectul asociaza situatia cu declasarea simptomelor atacului de panica. Din acest motiv, acesta incepe sa anticipeze producerea atacului de panica, fapt ce ii creaza o mare tensiune in momentul in care se apropie de locul respectiv si datorita acestei stari de supraincordare, e foarte posibil ca atacul de panica sa se declanseze cu adevarat. De cele mai multe ori, subiectii agorafobici traiesc cu teama ca se vor declansa senzatiile specifice atacului de panica: anxietate, senzatie de slabiciune, ameteli, palpitatii, senzatia ca se inmoaie picioarele, senzatia de sufocare, dureri musculare, sentimentul de izolare si de irealitate, intunecarea vederii, precum si dorinta imperioasa de a ajunge acasa, unde persoana se simte in siguranta. Agorafobia reprezinta o teama de se afla in spatii aglomerate, de a calatorii cu mijloace de transport in comun, de a se afla departe de casa, etc. Simptomele implica teama subiectului de a se afla in situatii in care ii este dificil sa iasa sau nu pot primi ajutor in caz de nevoie. De obicei agorofobicii traiesc cu impresia ca vor lesina sau isi vor pierde controlul in acele situatii din care nu pot iesi si ca nimeni nu ii vor ajuta. Aici exista o contradictie pe care putini agorofobici o constientizeaza. Desi locurile care le produc teama sunt pline de oameni ei sunt convinsi ca nu pot primi ajutor in cazul in care isi vor pierde controlul. Fobia se instaleaza treptat ca urmare a repetarii unor experiente mai mult sau mai putin anxiogene sau prin intermediul invatarii sociale. Uneori aceasta conditionare se instaleaza in perioade de stres si in stari de supraactivare cand reactiile de teama se invata foarte repede. De obicei agrobofobia se invata pe fondul unui atac de panica si astfel subiectul asociaza situatia cu declasarea simptomelor atacului de panica. Din acest motiv, acesta incepe sa anticipeze producerea atacului de panica, fapt ce ii creaza o mare tensiune in momentul in care se apropie de locul respectiv si datorita acestei stari de supraincordare, e foarte posibil ca atacul de panica sa se declanseze cu adevarat. De cele mai multe ori, subiectii agorafobici traiesc cu teama ca se vor declansa senzatiile specifice atacului de panica: anxietate, senzatie de slabiciune, ameteli, palpitatii, senzatia ca se inmoaie

picioarele, senzatia de sufocare, dureri musculare, sentimentul de izolare si de irealitate, intunecarea vederii, precum si dorinta imperioasa de a ajunge acasa, unde persoana se simte in siguranta.

SURSA 03 Generalitati Pana de curand agorafobia era definita ca teama de spatii deschise. In momentul de fata include mai multe caracteristici, cum ar fi: teama de a intra in magazine, teama de multimi si locuri publice, sau teama de a calatori singur cu trenul, autobuzul sau avionul. De asemeni include anxietatea asociata inabilitatii de a ajunge repede intr-un loc unde sa se simta in siguranta. Atacurile de panica sunt o caracteristica comuna a agorafobiei. Atacul de panica este un atac neasteptat de teama intensa si anxietate. Deoarece atacul de panica poate fi imprevizibil, pacientii se tem ca acesta sa nu apara cand se afla intr-un spatiu public. Astfel persoana poate incepe sa evite orice situatie in care ar putea apare un atac de panica. In cazurile extreme, persoanele cu agorafobie pot deveni incapabile sa paraseasca locuinta daca nu sunt insotite de persoane de incredere. De obicei, agorafobia apare spre sfarsitul anilor 20 si este mai frecventa la femei decat la barbati (desi acest lucru poate apare pentru ca barbatii cauta mai rar ajutor). Aproximativ 5% din adulti prezinta agorafobie. Uneori apare brusc, alteori treptat. De cele mai multe ori nu exista o cauza evidenta. Fara tratament, agorafobia poate dura mai multi ani si se agravaza in timp. Multi dintre pacientii cu agorafobie pot avea si alte fobii. Simptome Persoanele cu agorafobie pot prezenta o parte sau toate simptomele de mai jos, cand se afla in locuri publice: - tremuraturi - puls rapid - transpiratii profuze - dureri toracice - dificultati de respiratie - senzatie de sufocare - greata - ameteli - senzatia de pierdere a controlului - teama ca va lesina - teama ca va muri. Rareori se intampla ca o persoana sa prezinte toate simptomele in acelasi timp. Totusi daca o persoana experimenteaza o parte din aceste simptome in acelasi timp, probabil prezinta un atac de panica. In cazurile extreme, simptomele il pot face pe pacient sa fuga din locul in care se gaseste intr-un loc in care se simte in siguranta. Acest lucru il poate face sa evite pe viitor situatiile care ar putea declansa simptome. Desi unii pacienti cu agorafobie simt anxietate marcata si disconfort cand pleca de acasa sau cand se gasesc intr-un loc public, totusi nu dezvolta un atac de panica. Unii dintre agorafobici pot prezenta semne minime de anxietate intrucat pot evita situatiile care le determina fobia. Agorafobia este de asemeni legata de alte tulburari cum ar fi depresia si tulburarea

obsesiv compulsiva. Cauze Cauza de baza a agorafobiei este necunoscuta. Studiile au aratat ca agorafobia are tendinta de a apare la mai multi membrii ai aceleiasi familii, dar nu este foarte clar daca este implicat un factor genetic sau sunt factori de alta natura. Diagnostic Diagnosticul este de obicei stabilit de medicul psihiatru pe baza descrierii simptomelor. Totusi trebuie avute in vedere si urmatoarele situatii: - simptomele se datoreaza anxietatii si nu trebuie sa apara secundar altor simptome cum ar fi halucinatiile sau obsesiile - anxietatea trebuie sa apara in cel putin doua din urmatoarele situatii: multimi, locuri publice, calatorii departe de casa, calatorie de unul singur - evitarea situatiilor care determina anxietate trebuie sa fie sau a fost o caracteristica proeminenta. Tratament Agorafobia poate fi tratata folosid medicamente sau "terapie prin vorbire" cum ar fi terapia cognitivcomportamentala, psihanaliza si terapia de grup.

Anxietatea

Anxietatea - o temere nemotivata Sunt plin de griji, presimt lucruri inspaimantatoare, deseori ma simt tensionat si speriat, am nenumarate sentimente de neliniste, imi e greu sa ma relaxez, adorm greu, am dificultati in a ma concentra. Cam asta ar spune o persoana anxioasa daca ar incerca sa-si descrie starile prin care trece. Cum putem defini, de fapt, anxietatea sau cum poate fi ea redusa sau eliminata, depinde de fiecare caz in parte si cel mai indicat in asemenea situatii este sa luam legatura cu un specialist in domeniu. Ce este anxietatea? Anxietatea poate fi definita ca o tulburare a afectivitatii, manifestata prin stari de neliniste, teama si ingrijorare nemotivata, in absenta unor cauze care sa le provoace. Anxietatea se defineste ca "teama fara obiect", spre deosebire de fobie, care este "teama cu obiect". Cum se manifesta? Deseori anxietatea se manifesta sub forma unei stari de teama cauzata de o incertitudine, in care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planeaza pretutindeni, il inconjoara, il

patrunde, dar nu o poate defini si nici indeparta. Starile de anxietate sunt insotite de fenomene organo-functionale, cum ar fi: palpitatii, greutate in respiratie, transpiratie etc. Psihologia se ocupa mult de anxietate sau de angoasa, intrucat considera ca aceasta este starea permanenta a omului. Ca simptom psihopatologic, anxietatea se intalneste in melancolia anxioasa, in nevroza obsesiva, fobica, in debutul psihozelor sau in afectiuni endocrine si cardiace. Anxietatea are si aspecte pozitive? Discutand despre anxietatea moderata (neliniste), putem spune ca are si o latura pozitiva, respectiv aceea de a-ti permite sa anticipezi realist o situatie adversa pe care o ai de infruntat. In acest caz, actioneaza ca un sistem de alarma cu efecte benefice. Constituie un lucru negativ numai daca se instaleaza fara motiv sau dureaza prea mult. In cazul unor afectiuni somatice grave, orice persoana se simte speriata si dezorientata, insa acest lucru nu face decat sa accelereze evolutia bolii. In asemenea situatii este necesar sa reprogramam subconstientul, pentru a pune in miscare resursele de vindecare ale organismului - scopul propus: "Ma voi vindeca total." Ce trebuie sa fac? Hipnoza are rezultate foarte bune in reducerea anxietatii. Prin intermediul sugestiilor, subconstientul poate fi reprogramat si poate lucra in scopul reducerii anxietatii si temerii. Exemple de (auto) sugestii: "Zi de zi sanatatea mea se imbunatateste"; "Ma simt bine si capabil sa fac lucrurile pe care le doresc". Adesea se recomanda si o restructurare cognitiva: eliminarea tendintei de a te simti respins de toata lumea; inlaturarea fanteziilor imaginative cu continut negativ; eliminarea modului de gandire "albul e negru". Totodata sunt indicate activitatile care fac placere: hobby-uri, discutiile cu ceilalti, plimbarile in aer liber si asa mai departe, totul incarcat cu o doza mare de optimism. Sursa: www.scritube.com Anxietatea - o temere nemotivata Sunt plin de griji, presimt lucruri inspaimantatoare, deseori ma simt tensionat si speriat, am nenumarate sentimente de neliniste, imi e greu sa ma relaxez, adorm greu, am dificultati in a ma concentra. Cam asta ar spune o persoana anxioasa daca ar incerca sa-si descrie starile prin care trece. Cum putem defini, de fapt, anxietatea sau cum poate fi ea redusa sau eliminata, depinde de fiecare caz in parte si cel mai indicat in asemenea situatii este sa luam legatura cu un specialist in domeniu. Ce este anxietatea? Anxietatea poate fi definita ca o tulburare a afectivitatii, manifestata prin stari de neliniste, teama si ingrijorare nemotivata, in absenta unor cauze care sa le provoace. Anxietatea se defineste ca "teama fara obiect", spre deosebire de fobie, care este "teama cu obiect". Cum se manifesta? Deseori anxietatea se manifesta sub forma unei stari de teama cauzata de o incertitudine, in care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planeaza pretutindeni, il inconjoara, il patrunde, dar nu o poate defini si nici indeparta. Starile de anxietate sunt insotite de fenomene organo-functionale, cum ar fi: palpitatii, greutate in respiratie, transpiratie etc. Psihologia se ocupa mult de anxietate sau de angoasa, intrucat considera ca aceasta este starea permanenta a omului. Ca simptom psihopatologic, anxietatea se intalneste in melancolia anxioasa, in nevroza obsesiva, fobica, in debutul psihozelor sau in afectiuni endocrine si

cardiace. Anxietatea are si aspecte pozitive? Discutand despre anxietatea moderata (neliniste), putem spune ca are si o latura pozitiva, respectiv aceea de a-ti permite sa anticipezi realist o situatie adversa pe care o ai de infruntat. In acest caz, actioneaza ca un sistem de alarma cu efecte benefice. Constituie un lucru negativ numai daca se instaleaza fara motiv sau dureaza prea mult. In cazul unor afectiuni somatice grave, orice persoana se simte speriata si dezorientata, insa acest lucru nu face decat sa accelereze evolutia bolii. In asemenea situatii este necesar sa reprogramam subconstientul, pentru a pune in miscare resursele de vindecare ale organismului - scopul propus: "Ma voi vindeca total." Ce trebuie sa fac? Hipnoza are rezultate foarte bune in reducerea anxietatii. Prin intermediul sugestiilor, subconstientul poate fi reprogramat si poate lucra in scopul reducerii anxietatii si temerii. Exemple de (auto) sugestii: "Zi de zi sanatatea mea se imbunatateste"; "Ma simt bine si capabil sa fac lucrurile pe care le doresc". Adesea se recomanda si o restructurare cognitiva: eliminarea tendintei de a te simti respins de toata lumea; inlaturarea fanteziilor imaginative cu continut negativ; eliminarea modului de gandire "albul e negru". Totodata sunt indicate activitatile care fac placere: hobby-uri, discutiile cu ceilalti, plimbarile in aer liber si asa mai departe, totul incarcat cu o doza mare de optimism.