PROPAGANDA CA ARMA IN RAZBOI AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Herta Cristina-Stefania Universitatea din Bucuresti Facultatea de Istorie Anul III Istoria militara a celui de-al Doilea Razboi Mondial
1

Propaganda reprezinta un efort sistematic de manipulare a credintelor sau opiniilor unui individ sau grup printr-o serie de simboluri. Acestea pot fi gesturi, cuvinte, monumente, muzica etc. Propaganda are mereu in agenda scopuri precise si de multe ori crede in dimensiunea educationala a mesajului sau.1 Cuvantul propagandaprovine din limba latina si inseamna propagare. Termenul a fost folosit prima data in 1622 de Papa Grigore al XV-lea in numirea unei organizatii cu scopul de a promova misionarismul, Sacra Congregatione de Propaganda Fide.2 Definitiile cuvantului pornesc de la un principiu comun: folosirea deliberata a informatiei in scopuri politice sau militare in vederea ralierii opiniei publice sau a anumitor grupari unui scop dorit. Analistul german Wilhelm von Kries definea propaganda ca fiind o raspandire de axiome si principii [...] in formularea unei opinii de dorit. Pana la al doilea Razboi Mondial, propaganda nu cunoaste o amploare deosebita si nici nu este perceputa ca fiind ceva negativ. Ministrul Propagandei naziste are meritul pentru aceasta schimbare de optica. Comunismul da o alta conotatie conceptului. Acesta intelege propaganda ca utilizarea faptelor istorice si a argumentelor stiintifice pentru indoctrinarea educatiei si iluminare. Definitia anterioara reiese cel mai bine dintr-un pamflet al lui Lenin din 1902 intitulat Ce este de facut?. Comunistii utilizeaza propaganda ca o parghie puternica in mentinerea regimului. In Rusia apare si un manual pentru profesori Propagandistu politikonomii in care sunt sugerate constructii verbale de utilizat in predare. O alta lucrare, de dimensiuni de buzunar, Bloknot agitatora, serveste ca ghid in adresarea catre mase.3 Propaganda moderna face uz de toate mijloacele care ii stau la dispozitie pentru a-si face mesjaul cunoscut. Datorita evolutiei rematcabile a audio-vizualului, manipularea prin propaganda poate fi mai eficienta ca oricand.

The new Encyclopaedia Britannica,, volume 15, Encyclopaedia Britannica, Inc., Chicago, London, Toronto, 1975, p.36 2 Mioara Anton, Razboi si propaganda, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007, p.17 3 Idem ,pp.18-20

Inaintea derularii unei campanii de propaganda, initiatorii trebuie sa raspunda la o serie de intrebari ale caror raspunsuri vor constitui baza campaniei respective: 1. Care sunt obiectivele campaniei? 2. Care sunt asteptarile in urma acesteia? 3. Care sunt grupurile vizate? 4. Cine ar trebui sa fie imaginea campaniei? 5. Ce simboluri trebuie utilizate? 6. Ce canale media pot furniza eficienta maxima in distribuirea mesjaului? 7. Care sunt reactiile asteptate? 8. Cum poate fi masurata eficacitatea campaniei? 9. Ce masuri sunt asteptate din partea adversarilor? 10. Cum pot fi anulare/diminuate acestea?4 In functie de sursa emitenta, propaganda poate se clasifica astfel: a. Propaganda alba originea sursei este detectabila si cunoscuta la nivelul mijloacelor de informare, vizeaza adversari cunoscuti, trupe proprii, cei care ezita sa se ralieze scipurilor autoritatii centrale b. Propaganda gri sursele de informare nu sunt numite, este mentinut un nivel de ambiguitate privind originea informatiei, este supusa controlului oficialitatilor c. Propaganda neagra acopera toate formele de propaganda care nu pot fi identificate ca apartinand guvernului5 Timpul istoric al propagandei cunoaste doua dimensiuni: un trecut mitic si glorios prin care natiunea isi defineste identitatea sa istorica, si un viitor ce presupune o incarcatura eroice. Dscursul propagandistic se contruieste in jurul unui atunci. Propaganda isi are originea intr-o mitologie a eliberarii si a mantuirii. Ea utilizeaza un limbaj alegoric, bogat in imagini, cu forme simple si imperative. Unul dintre teoreticienii fenomenului este H.D. Laswell. Propaganda este considerata de analistii fenomenului ca fiind a patra dimensiune in economie unui conflict total. Henri Pierre Cathala afirma, in lucrarea sa Epoca dezinformarii ca cele
4 5

Encyclopaedia Britannica, pp.37-44 Mioara Anton,op.cit., pp.21-22

mai importante batalii nu se dau pe campul de lupta intre soldati, ci pe campul inteligentei, intre mintile cele mai ascutite, iar cei care poseda stiinta si arta influetarii constiintelor, atitudinilor, convingerilor si starilor de spirit vor fi invingatori. Invariabil, propaganda vorbeste despre victorie. Maniera variaza, insa, de la audienta la audienta. Pentru spatiul intern, vizeaza castigarea diferitelor categorii sociale pentru sustinerea razboiului sau mobilizare. Exemplul Germanieieste relevant pentru succesul propagandei. Folosind radioul, suplimentat de film, scopul german s-a facut auzit in toata Europa. Reichus Propaganda Leitung a tiparit in al doilea Razboi Mondial peste doua milioane de brosuri, sapte milioane de postere, saizeci de milioane de ziare. Radioul german a folosit informatii furnizate de comandamentul militar pentru a semana panica si a determina refugiatii sa blocheze drumurile spre vest. Odata declansat razboiul, Germania explica necesitatea gestului in campanii propagandistice. Moscova a tradat Germania si de aceea a fost necesar atacul, national-socialismul nu putea convietui cu bolsevismul, plutocratia evreiasca a instigat conflagratia sau Germania s-a angajat intr-o cruciada europeana. In prima faza a razboiului, propaganda Reich-ului nu a abandonat linia rasista. Fotografii cu prizonieri sovietici erau alaturate unora cu soldati germani, bine imbracati si ingrijiti. Tara a fost injectata de pamflete care aratau caracterul inferior al populatiilor slave. La sfarsitul anului 1941, evreii bolsevici devin tinta propagandei germane. In a doua parte a razboiului, propaganda isi schimba cursul si urmareste alte doua directii: sublinierea faptului ca intre aliati exista mati disensiuni si mentinerea moralului german ridicat. Lozinca anului 1942 a fost Totul pentru victorie, numai victoria este importanta!.6 Spre deosebire de Germania si URSS, SUA si Marea Britanie au luat in calcul importanta propagandei abia dupa inceperea razboiului. In Marea Britanie, primul pas a fost infiintarea unui centru pentru distribuirea materialelor legate de razboi, in 1939. Pentru inceput, propaganda a fost directionata catre sustinerea frontului intern si mai putin a celui extern. Desi cu inceputuri

Mioara Anton, op.cit., pp.42-51

timide, britanicii isi depasesc propriile asteptari. Doua dintre brosurile britanice au starnit admiratia Germaniei naziste: Batalia pentru Marea Britanie si batalia pentru Atlantic.7 Statele Unite au facut uz de toate canalele media pentru raspandirea mesajului propagandistic. O mare parte din eforturi au fost concentrate pentru a incuraja populatia sa participe activ la razboi sau s aii sustina pe soldati. De asemenea, rolul femeilor a fost laudat public prin campanii. Totusi, la inceputul razboiului, America a fost retinuta in a face uz de campaniile de propaganda, ideea fiind legata in mentalul american de regimurile totalitate. Necesitatea a determinat, insa, renuntarea la aceasta idee si schimbarea perspectivei asupra ideei de campanie de propaganda. In 1942, presedintele Roosevelt creaza Oficiul pentru Informare de Razboi. Oficiul a functionat ca o agentie-gazda pentru toate organismele statului implicate in rabzoi, s-a ocupat cu diseminarea informatiilor si cu coordonarea propagandei de razboi. Aparatul de propaganda american a avut la dispozitie pana si studiourile Hollywood. Din 1944 si pana in 1948, propaganda americana a urmarit convingerea poporului cu o pace dura privind Germania si populatia sa.8 De departe cel mai utilizta mod de raspandire a mesajului folosit de americani a fost posterul. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, peste 200.000 de design-uri diferite de postere au fost printate. Temele principale utilizate au fost inrolarea, austeritatea, productia sau secretomania. Afisarea lor s-a facut predominant in locuri vizibile si aglomerate, insa s-au printat si versiuni mai mici pentru ferestrele oamenilor. Daca alte tari implicate in razboi urmareau cultivarea urii dusmanilor de catre populatie, SUA s-a concetrat in mare parte pe mesaje pozitive. Rareori au fost folosite imagini cu prizonieri sau catastrofe de pe front. Majoritatea au fost realizate de catre artisti care nu au primit nici o remunerare in schimbul muncii lor.9 O parte a propagandei s-a construit in jurul eforturilor domestice ale populatiei. Statul indemna fiecare membru al comunitatii sa gaseasca un rol in razboi, fie si de acasa. Gospodinele erau indemnate sa pastreze grasimea folosita si sa o doneze pentru explozibil.

Philip Taylor, British propaganda in the 20th century, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, pp.153-173 William L. O'Neill, A Democracy At War: America's Fight At Home and Abroad in World War II, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, London, 1993, pp. 140-143 9 http://en.wikipedia.org/wiki/American_propaganda_during_World_War_II
8

Benzile desenate nu au facut exceptie cand a venit vremea sa introduca tema razboiului in paginile lor. Super-eroii de alta data erau infatisati luptand impotriva axei si a spionilor sia infiltrati in Statele Unite. Foile volante/fluturasii au fost utilizati pentru a patrunde in zone innacesibile prin aruncarea lor din avioane. In Japonia, acestea anuntau populatia ca SUA nu are nici o intentie de a rani civili, cu numai instalatii militare.10 Radioul a fost utilizat pana si de presedinte pentru discursuri de incurajare a soldatilor, dar si pentru a transmite trupelor inamice termenii in care urmau sa se predea. Reporterii au primit instructiuni precise sa nu descrie in amanunt atacurile si bambardamentele depsre care transmiteua, pentru a nu panica populatia.11 Cartile nu au fost utilizate in propaganda americana decta foarte putin, insa au jucat un rol important in ajutarea societatii in perioada de tranzitie de dupa razboi.12 Filmele au reprezentat un instrument important in aparatul propagandistic. Hollywood adopta imediat dupa razboi imaginea nazistilor in locul rau-facatorilor obisnuiti. Sunt realizate si o serie de documentare pentru noii recruti si populatie despre desfasurarea razboiului si natiunile inamice. Filmele transmiteau mesajele propagandei americane ca divertizment.13 Ziarele si revisteleindemnau lumea sa reziste eroic si sa nu dramatizeze excesiv sacrificiile facute in timpul razboiului. Revistele destinate femeilor le indemnau sa participe activ la razboi, prin angajarea in companiile producatoare de materiale necesare pe front. De asemenea, erau prezentate o serie de trucuri pentru gospodine pentru a face economie. Apar si carti de gatit cu retete specifice razboiului. Sunt incurajate gradinile personale, pentru a nu determina o lipsa de hrana. In propaganda, acestea apar sub numele de Victory Gardens.14 Temele cele mai frecvent utilizate in propaganda americana au fost Axa, prezentata ca un rau suprem, care incearca sa inghita lumea, Germania nazista, in care Hitler era adesea ridiculizat, iar soldatii germani intruchipeau raul in filme si postere. Italia a fost prezentata si ea prin imaginea
http://en.wikipedia.org/wiki/American_propaganda_during_World_War_II Ibidem 12 Ibidem 13 Ibidem 14 Ibidem
11 10

lui Mussolini, la randu-i ridiculizat si transformat in caricatura. Japonia a primit un loc special in propaganda americana dupa Pearl Harbor. Poasterele indemnau populatia sa se abtina de la discutii prinvind razboiul, sugerand ca The careless talk poate aduce moartea. In concluzie, Statele Unite ale Amercii folosesc o directie diferita a propagandei in al doilea Razboi Mondial, punand accentul pe mesajele pozitive si incurajand populatia sa participe activ la frontul de acasa. Daca majoritatea barbatilor capabili de lupta erau indemnati sa se inroleze, femeile erau injurajate sa se angajeze in industria de razboi, lasand la o parte rolul de sotie. SUA face uz de toate canalele care ii stau la dispozitie pentru a promova mesajele propagandistice.

Bibliografie 1. William L. O'Neill, A Democracy At War: America's Fight At Home and Abroad in World War II, Editura Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1999 2. Mioara Anton, Propaganda si Razboi 1941-1944, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007 3. Robert Cole, International Encyclopedia of Propaganda, Editura Routledge, 1998 4. http://en.wikipedia.org/wiki/American_propaganda_during_World_War_II 5. The New Encyclopaedia Britannica, volume 15, Encyclopaedia Britannica, Inc., Chcago, London, Totonto, 1975