Cuprins INTRODUCERE 1.1 1.

MONEDA: CONCEPT, FUNCTII, ROL

FUNCTIILE MONEDEI

1.2.1 CLASIFICAREA MONEDEI 1.2.2 IN FUNCTIE DE UNITATEA EMITENTA 1.3 1.4 CARACTERISTICILE MONEDEI MASA MONETARA SI AGREGATELE MONETARE

1.4.1 MASA MONETARA IN MOLDOVA 1.5. INDICATORI DE STRUCTURARE A MASEI MONETARE 1.6 LOCUL I IMPORTANA POLITICII MONETARE N CADRUL POLITICILOR DE CRETERE ECONOMIC 1.7 POLITICA ECONOMIC MONETAR 1.7.1 SCOPURILE CONSTRNGERILE POLITICII MONETARE 1.8. INSTRUMENTELE MONETARE 1.8.1 AGREGATE SI INDICATORI MONETARI 1.8.2 INDICATORI MONETARI 1.8.3 AGREGATELE MONETARE - INDICATORI AI POLITICII MONETARE 1.9 POLITICILE DE STIMULARE A OFERTEI AGREGATE

Concluzie
1 BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
-1-

Monetarismul a debutat cu formularea lui Milton Friedman n 1956, a unei versiuni a teoriei cantitative, enunrnd ideea c moneda reprezint unul din mijloacele importante de pstrare a avuiei si c cererea de moned depinde parial de producia monetar, rolul dobnzii n influenarea acesteia fiind mai puin pus n eviden . Dac cererea de moned, susine Friedman , este o funcie stabil a unor variabile msurabile si previzibile si daca se cunosc valorile acestor variabile atunci devine posibil si previziunea acestora. O scoal economic priveste controlul masei monetare drept o condiie necesar si suficient pentru a asigura controlul inflaiei . Monetaritii au drept element convergent al concepiei lor convingerea legat de importana schimbrilor ofertei de bani in interpretarea corect a cauzelor inflaiei .Recomandrile specifice politicii economice promovate de ctre monetariti vizau atingerea unei rate stabile a cresterii ofertei de bani, astfel nct s devin posibil controlul inflaiei . Monetaritii consider drept un fapt bine stabilit ideea c "inflaia este ntotdeauna si peste tot un fenomen monetar", asa cum a afirmat M. Friedman. Ei mai susin de asemenea c socurile monetare, care sunt expansiunile si contraciile monetare rapide, sunt o cauz major a ciclurilor n economie. ns o politic monetar activ de atenuare a efectelor indezirabile ale ciclurilor nu este recomandat. Aceasta deoarece efectele politicii monetare sunt resimite de economia real cu mari si variabile ntrzieri. Asadar, tentativele de a utiliza activ politica monetar discreionara pentru a stabiliza ciclul este mai curnd probabil s nruteasc lucrurile. De exemplu, dac am experimenta o recesiune, o relaxare a politicii monetare azi, va avea principalul su impact peste aproximativ 2 ani. ntre timp economia se poate s-si fi revenit deja, astfel nct relaxarea politicii monetare abia dac ar mai aduga atunci gaz pe foc. Astfel, monetaristii opteaz pentru reguli de politic economic, care s nu se afle la discreia celor care fac politica. Regula de politic economic pe care o recomand este s stabileasc o rat de
-2-

crestere stabil pentru oferta bneasc.Pentru monetaristi, obiectivele de control al inflaiei si de a minimiza socurile monetare pentru economie sunt ambele atinse prin stabilirea si meninerea unei rate de crestere a ofertei de bani. 1.1. MONEDA: CONCEPT, FUNCTII, ROL Rolul monedei in viata economica si sociala necesita abordarea evolutiei si a functiilor indeplinite de aceasta inca din perioada circulatiei pieselor din metale pretioase. Trecerea economiilor de la forma preponderent naturala (bazata pe troc) la economia de schimb, concurentiala, antreneaza importante modificari in rolul indeplinit de bani in cadrul tuturor laturilor activitatii umane si economice. Posibilitatea utilizarii, sau nu, a banilor ca instrumente pentru reglarea mecanismelor economiei este evidentiata in cadrul teoriilor care s-au dezvoltat prin studierea acestui domeniu.In primul rand, se remarca teza neutralitatii potrivit careia, fenomene precum crizele economice, recesiunea, somajul nu pot fi reglate prin instrumentarea masei monetare. Rolul activ al monedei ca instrument de in fluentare a economiei a fost evid entiat, pentru prima data, de economistul John Maynard Keynes, care in lucrarea Teoria generala a folosirii manii de lucru, a dobanzii si a banilor (1936) demonstreaza modul in care statul poate regla circulatia monetara si creditul in scopul echilibrarii economiei.O reconsiderare esentiala a rolului banilor in viata economica este realizata in cadrul teoriei cunoscute sub numele de monetarism. Potrivit acestei conceptii, se sustine ideea unei cresteri anuale a masei monetare in circulatie cu 3-5 % anual, ceea ce asigura cantitatea de moneda necesara platilor, fara antrenarea de fenomene inflationiste. Reprezentantii monetarismului sunt cunoscuti in literatura de specialitate ca reprezentanti ai Scolii de la Chicago in frunte cu Milton Friedman, si sunt apreciati ca principalii oponenti ai modului de gandir e Keynesian. Indiferent de teoriile care au fost formulate cu privire la utilizarea monedei ca instrument al reglarii vietii economice, esential este ca in contextul economiilor contemporane, desi s-au produs modificari importante din punct de vedere al fo
-3-

rmei de existenta moneda continua sa indeplineasca rolul de etalon al valorii, instrument de plata si mijloc de tezaurizare. Delimitari intre conceptul de moneda si bani In limbaj curent si in literatura de specialitate se utilizeaza atat termenul de bani cat si cel de moneda.Termenul de moneda, folosit in special in limbajul poporului francez, englez, italian desemneaza, potrivit definitiei data de dictionarul Larousse, o piesa de metal, emisa de autoritatea suverana, pentru a servi ca mijloc de schimb. Potrivit aceleeasi definitii, termenul de moneda este de origine latina si provine de la numele zeitei Junon Moneta, in templul careia romanii bateau monede. In limbajul altor popoare: roman, rus, german se utilizeaza cu aproximativ acelasi sens, termenul bani. Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane, prin bani se intelege echivalentul general al valorii marf urilor; moneda de metal sau de hartie recunoscuta ca mijloc de schimb si de plata. Etimologic, termenul de bani are provenienta n ecunoscuta.Din definitii rezulta ca intre cele doua notiuni exista diferente cantitative si calitative, astfel: - notiunea de bani este mai cuprinzatoare si mai veche decat cea de moneda, intrucat cuprinde toate mijloacele de schimb1; - notiunea de moneda este denumirea generica acordata pieselor metalice. Din aceasta abordare rezulta ca notiunea de moneda nu se identifica cu banii, aceasta reprezentand doar o parte a masei banesti. La conturarea diferentei dintre moneda si bani contribuie si alte argumente: - banii sunt o marfa, prin urmare sunt un bun economic, rezultat al unor legi obiective; - moneda, in schimb, este un acord de vointa dintre oameni, pe de-o parte, si presupun e existenta autoritatii emitente, care decide cu privire la forma monedei si a metalului din care este confectionata. In limba romana, s-a utilizat o perioada de timp termenul de moneta (in 1932, Victor Slavescu a publicat un curs denumit Moneta, Credit, Schimb), de la care au derivat
-4-

termeniimonetar, monetarie. Termenul de moneda, recomandat de Academia Romana provine din limba greaca veche (monedha). In prezent, termenul de moneda se foloseste in sens larg, ceea ce inseamna luarea in considerare atat a pieselor metalice, cat si a bancnotelor si a banilor de cont. Din acest punct de vedere, se poate considera ca cei doi termeni sunt similari, ceea ce conduce si la similitudinea dintre circulatie monetara si circulatie baneasca. 1.2. FUNCTIILE MONEDEI Definirea monedei si masurarea acesteia reprezinta o operatiune dificila, fara a ajunge sa fie perfect riguroasa, dupa cum o demonstreaza dezbaterile dintre teoreticieni, pe de o parte, si cele dintre statisticieni, pe de alta parte. Exista doua definitii care pot fi atribuite monedei, astfel: - definirea functionala (prin analizarea functiilor monedei);. - definirea statistica (prin analizarea indicatorilor si agregatelor monetare). Formele pe care le imbraca moneda sunt numeroase si in continua schimbare, ceea ce conduce la d efinirea acesteia prin functiile pe care le indeplineste. Desi exista unele divergente de opinii cu privire la numarul functiilor indeplinite de moneda, in esenta acestea sunt urmatoarele, cu posibilitatea regruparii si a divizarii intr-un numar mai mare sau mai mic: A) functia de standard sau etalon al valorii B) functia de unitate de cont C) functia de mijloc de plata (si de schimb) D) functia de rezerva a valorii (sau mijloc de tezaurizare) E) functia de standard al platilor amanate Indeplinirea acestor functii ale monedei trebuie analizata in contextul economiilor monetare, in cadrul carora moneda reprezinta principala modalitate prin care sunt realizate tranzactiile. Desi exista aprecieri conform carora barterul
-5-

sau trocul (schimbul bunurilor in natura) este o caracteristica a economiilor

nemonetare, totusi, in economia contemporana exista manifestari ale acestuia. Astfel, barterul apare ca un r aspuns la excesul de produse si materiale, situatie in care anumite firme incearca sa realizeze tranzactii directe -; marfa contra marfa. De exemplu, in anul 1990 firma McDonnell Douglas Helicopter Company a incheiat un contract de barter, in conditii de reciprocitate cu o so cietate hoteliera, prin care se prevedea utilizarea de catre angajatii firmei a unor camere de hotel, in schimbul livrarii de piese, cuie, piulite necesar e intretinerii hotelului.Uneori cu ajutorul computerelor si a retelei Internet, se dezvolta relatii internationale de barter. In acest context, rolul de bani este indeplinit de bunurile care fac obiectul tranzactiilor, iar dintre functiile indeplinite de bani, la modul general, sunt activate doar cea de mijloc de plata (de schimb) si cea de standard al valorii. A. Functia de standard sau etalon al valorii - Reprezinta cea mai importanta functie, intrucat permite exprimarea valorii bunurilor economice, in termeni monetari si efectuarea de comparatii intre preturile diferitelor bunuri si servicii. - Spre deosebire de alte forme de etalon, precum minutul, Kg, metrul, etalonul valorii prezinta o anume caracteristica si anume inconstanta. Moneda sau banii, cu care se masoara v aloarea tuturor bunurilor si serviciilor si a raporturilor de echivalenta dintre acestea, poate varia de-a lungul unei perioade de timp. In acest scop se utilizeaza puterea de cumparare, aflata in raport invers proportional cu modificarea preturilor. - Alaturi de caracteristica variabilitatii in timp, moneda ca standard al valorii, prezinta si trasatura indispensabilitatii, in sensul ca detinerea banilor este absolut necesara fiecarui individ, pentru obtinerea bunurilor d e care are nevoie si pe care le p refera. - Indeplinirea functiei de standard al valorii de catre moneda poate fi ilustrata cu ajutorul urmatorului exemplu: B. Functia de unitate de cont Din functia de baza a monedei, cea de etalon al valo rii, rezulta ca toate bunurile din economie sunt evaluate din punct de vedere monetar, prin preturi,
-6-

ceea ce face posibila realizarea de inregistrari contabile si efectuar ea de analize financiare. Indeplinind functia de unitate de cont, moneda permite realizarea de comparatii in timp si cuantificarea valorii adaugate in cadrul activitatii economice. Functia de unitate de cont, poate fi indeplinita de moneda, far a existenta fizica a acesteia.Asemenea cazuri se manifesta atunci cand pretul unor bunuri si servicii este exprimat intr-o alta moneda ce apartine fie unei alte perioade de timp, fie altei tari. Initial, moneda DST s-a bazat pe 16 monede pentru ca din anul 1981 sa fie redefinita in functie de 5 monede: $, DM, FF, , Y. Aceasta definire a condus la utilizarea cu usurinta a DST ca unitate de cont in sectorul privat si in numeroase tranzactii comerciale internationale. Desi evaluarea tr anzactiilor se realizeaza in DST, plata acestora trebuie realizata intr-una din monedele aflate efectiv in circulatie. Astfel, moneda DST, desi exista ca unitate de cont, nu poate exista si ca mijloc de plata. C. Functia de mijloc de plata (de schimb) Dupa cum rezulta din exemplul prezentat, moneda inlatura inconvenientul stabilirii echivalentului reciproc intre toate bunurile din economie. De asemenea, moneda duce la disocierea schimbului marfa contra marfa in doua operatiuni distincte: o operatiune de vanzare(flux real contra flux monetar) care permite obtinerea de moneda si o operatiune de cumparare(care permite utilizarea fluxurilor monetare pentru obtinerea bunurilor reale)3. In evolutia economiei monetare, anumite bunuri au servit ca moneda, precum ceaiul, mirodeniile, bijuteriile.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in Italia, au fost acceptate la modul general, ca mijloc de plata, tigarile. Comerciantii le-au acceptat ca mijloc de plata pentru vanzarea de produse, precum painea, laptele, hain ele si alte bunuri de stricta necesitate, intrucat puteau sa isi procure tot ceea ce doreau cu tigarile respective. Intr-o forma mai atenuata, utilizarea tigarilor ca mijloc de plata a car acterizat si tarile estice, inclusiv Romania in anii '70-'80. Chiar la inceputurile
-7-

anilor '90 in Uniunea Sovietica tigarile erau utilizate ca mijloc de plata pentru procurarea unor produse o ccidentale, precum aparatura video, ori pentru castigarea accesului spre putere. Aceste exemple ilustreaza ca pentru acceptarea unui bun ca moneda si ca mijloc de plata nu este necesara interventia guvernelor, in scopul impunerii acestuia. De-a lungul timpului, autoritatile au declarat drept moneda anumite bunuri (metale pretioase, bijuterii), dar functionarea sistemelor respective nu a fost posibila, intrucat bunurile in cauza nu au fost acceptate la modul general, ca mijloace de plata. In anul 1828, guvernul rus a incercat sa introduca platina, ca metal monetar, insa abandoneaza acest sistem, datorita raritatii metalului si a valorii foarte ridicate. D. Functia de rezerva a valorii / mijloc de tezaurizare Inclinatia spre economisire atat a populatiei cat si a agentilor economici, conduce la constituirea unor depozite sau rezerve de valoare. Alaturi de imobile, terenuri, lucrari de arta, bijuterii, moneda constituie o forma a acestor rezerve de avere. Avantajul utilizarii monedei cu acest rol decurge din gradul sporit de lichiditate, comparativ cu celelalte forme. La modul general, prin lichiditate se intelege usurinta cu care anumite active sunt convertite in moneda, intr-un interval scurt de timp si cu costuri minime de conversiune. Intrucat mentinerea unei rezerve de valoare sub forma de imobile sau alte active reale, presupune un inconvenient major, atunci cand se doreste realizarea unei tranzactii si transformarea in lichiditati imediate, rezulta ca populatia si agentii economici pastreaza sumele mari de bani fie in numerar, fie in moneda scripturala. In anumite circumstante, moneda nu reprezinta o rezerva efectiva a valorii. Este cazul perioadelor de crestere rapida a preturilor, si de manifestare a inflatiei. In asemenea situatii, valoarea nominala a plasamentelor efectuate nu reprezinta valoarea reala a acestora, iar r ata dobanzii nu compenseaza, decat partial, pierd erea de valoare datorata inflatiei. Datorita riscului pe care il prezinta conservarea
-8-

averii in active a caro r valoare nu este fixata in functie de evolutia in timp a inflatiei, rezulta ca cele mai preferate forme de rezerva a valorii sunt depozitele la termen, activele financiare de natura obligatiunilor si conturile curente personale, care permit o actualizare a valorii acestora in raport cu inflatia. E. Functia de standard a platilor amanate Prin aceasta functie indeplinita de moneda se evidentiaza rolul in exprimarea valorii contractelor pe termen lung, respectiv, stabilirea in momentul actual a unei sume ce urmeaza a fi incasata sau platita la o data viitoare.De exemplu, un colectionar de arta accepta sa plateasca unui pictor, care va termina un tablou peste 3 luni, o anumita suma de bani, cu conditia livrarii acestuia la momentul stabilit.Intr-un asemenea caz, se considera ca moneda in car e s-a exprimat contractul indeplineste functia de standard al platilor viitoare.Dezvoltarea tranzactiilor la termen pe pietele de capital nationale si internationale, reprezinta, de asemenea, un factor ce permite manifestarea banilor in aceasta functie.

1.2.1 CLASIFICAREA MONEDEI Forma de existenta a monedei este un prim criteriu de clasificare, in functie de care se distinge: moneda materiala (A) si moneda scripturala (B). A. Moneda materiala cunoaste dou a forme, in functie de calitatea materialului din care este confectionata: moneda din metal si moneda din hartie. A.1. Moneda metalica, cunoscuta inca din antichitate, este alcatuita din metale comune, obisnuite sau din metale pretioase. In Egiptul Antic, in mileniul al III-lea i.e.n., ca instrument de schimb se folosea arama, iar in mileniul al II-lea i.e.n., aurul. La inceput se utilizau lingourile, dar, datorita inconvenientului pe care il prezentau prin operatiunile de divizare si cantarire in momentul schimbului, s-a trecut la forma propriu-zisa a monedelor, ca piese metalice. Literatura de specialitate plaseaza baterea primelor monede in Grecia Antica, apreciind ca
-9-

descoperirea monedei a fost una din cele mai pretioase contributii, pe care cultura greaca a adus-o civilizatiei umane4. Generalizarea metalelor pretioase ca metal monetar a fost posibila datorita calitatilor fizice si chimice ale acestora, astfel: sunt putin alterabile, iar prin aliaje cu alte metale capata un grad de r ezistenta ridicat; se caracterizeaza printr-o mare divizibilitate (tehnica actuala permite tragerea a 1400 foite, dintr-o tabla de 1 mm aur); metalele pretioase concentreaza o valoare mare intr-un volum mic, ceea ce face posibila indeplinirea functiei de etalon al valorii;isi mentin constanta valoarea in timp, iar falsificarea pieselor din metale pretioase este usor recunoscuta; prezinta avantajul transformarii cu usurinta;in anumite perioade, autoritatile monetare pot adopta masuri de protejare a stocu rilor de metale pretioase. Desi utilizarea metalelor pretioase ca metal monetar a prezentat avantaje certe, iar procesul schimbului a fost fluidizat, dezvoltarea dimensiunilor vietii economico-sociale reclama, la un moment dat, o cantitate mai mare de metal pretios. Cantitatea limitata de metal pretios si chiar utilizarea acestuia in alte scopuri decat cele monetare (peste 2/3 din cantitatea totala de aur se utilizeaza in scopuri industriale si sub forma de tezaure personale), a condus la manifestarea unui dezechilibru intre cererea si oferta de moneda din metalul pretios, si a impus cautarea altor forme de moneda. A.2. Apare, astfel, moneda de hartie, care imbraca la randul sau doua forme: A.2.1. -; moneda de hartie reprezentativa (biletul de banca sau bancnota) A.2.2. -; moneda conventionala (emisa de stat) A.2.1. Moneda de hartie reprezentativa are la baza o anumita garantie, iar marimea, cantitatea si circulatia acesteia este precis reglementata. Cele mai reprezentative forme sunt: biletele de banca sau bancnotele.Valoarea nominala a unui bilet de banca ar trebui sa fie garantata cu valori reale, respectiv sa existe un stoc de metale pretioase, la emitent, ceea ce da posibilitatea transformarii in aur prin convertibilitate. Aparitia biletului de banca (bancnota) s-a realizat prin 2 modalitati: - certificatul de deposit
- 10 -

- circulatia cambiilor. Existenta certificatelor de depozit este plasata in timp, in China, in secolul al X-lea, cand se prezentau in cadrul schimbului, anumite inscrisuri care echivalau cu o cantitate de metal pretios.In Europa, activitatea negustorilor care se deplasau dintr-o localitate in alta, era insotita de depunerea cantitatilor de moneda (aur) la banca din localitatea de domiciliu si obtinerea, in schimb, a unui inscris, sub forma de certificat de depozit nominal. Un asemenea inscris putea fi transformat in metal pretios, de catre o alta banca, din alta zona, cu care banca emitenta avea relatii. Principalele avantaje pe care le prezenta bancnota, sub forma certificatului de depozit constau in urmatoarele: se inlaturau riscul si cheltuielile antrenate de efectuarea transportului; se adapta mai usor cantitatea de moneda la dimensiunile tranzactiilor din economie; conferea detinatorului siguranta ca emitentul va plati suma inscrisa pe biletul de banca.Prin aparitia cambiilor, biletul de banca sau bancnota intra in circulatie, in sensul ca orice detinator al unei cambii ( care reprezinta o anumita obligatie a emitentului), daca o depune la banca, primeste, in schimb, bancnota proprie a acesteia. Varianta moderna a bancnotei apartine intemeietorului bancii Suediei, Palmstrunk. Din acest moment, bancnota se confectioneaza dintr-un anumit material, o hartie speciala semnata de catre emitent. In functie de utilizarile bancnotei se pot distinge urmatoarele perioade in evolutia acesteia, astfel: de la aparitie, pana la sfarsitul sec. al XVIII-lea, perioada in care bancnota a fost folosita ca mijloc de plata intre banci; de la inceputul sec. al XIX-lea pana la jumatatea sec. XIX, perioada in care bancnota a fost utilizata ca moneda in relatiile comerciale; de la jumatatea sec. al XIX-lea pana la sfarsitul secolului, cand bancnota este folosita ca moneda auxiliara (moneda principala era confectionata din aur ); de la sfarsitul sec. al XIX-lea pana la inceputul primului razboi mondial, cand bancnota este folosita ca moned a principala; de la sfarsitul primului razboi mondial, bancnota este tipul unic de moned a. A.2.2. Cealalta forma de existenta a monedei de hartie o reprezinta moneda emisa si pusa in circulatie de catre stat, numita si moneda de hartie conventionala
- 11 -

sau hartie moneda. Aceasta moneda este pur conventionala, fara acoperire si garantie din partea statului. Scopul pentru car e este emisa il reprezinta acoperirea unor nevoi ale statului si, in special, aceasta moneda indeplineste functia de mijloc de circulatie. B. Crearea monedei, fara garantarea cu un stoc de aur la nivelul emitentului, practicata de catre bancile comerciale, prin inscrierea intr-un cont a sumei detinute de client, conduce la o alta forma de existenta a monedei, si anume moneda scripturala (de cont). Aceasta reprezinta o forma a bancnotei, bazata pe incredere (moneda fiduciara) si care cunoaste importante modificari din punct de vedere al formei de prezentare. Cecurile si viramentele constituie forme actuale ale monedei fiduciar e, emisiunea lor avand la b aza deschiderea unui cont la banca de catre agentii economici. Circulatia monedei scripturale se limiteaza la inregistrari in conturile bancare prin care se diminueaza, respectiv, se majoreaza sumele din conturi corespondente. O alta forma de existenta a monedei scripturale o reprezinta cartile de plata (cardurile bancare) si moneda electronica.

1.2.2 IN FUNCTIE DE UNITATEA EMITENTA. A - moneda creata de agentii economici B - moneda creata de tezaur sau trezoreria statului C - moneda creata de banci A. Moneda creata de agentii economici a functionat in cadrul sistemelor monetare bazate pe etalonul aur. In baza acestui mecanism, agentii economici se prezentau la monetarie cu lingouri de aur si primeau in schimb echivalentul in aur moneda. B. Moneda creata de tezaur reprezinta moneda creata de trezoreria statului
- 12 -

in functie de necesitatile economiei reale, si prin respectarea restrictiilor impuse de politica monetara. C. Moneda creata de catre banci cuprinde atat moneda creata de catre banca centrala cat si moneda creata de catre bancile comerciale. Moneda scripturala creata de catre bancile comerciale apare sub forma soldurilor creditoare inregistrate la nivelul intregului sistem bancar, si se regaseste in economie sub forma creditelor acordate. Moneda creata de banca centrala se regaseste, in circulatie sub forma numerarului (moneda metalica si bancnote) aflat la detinatorii nebancari. Moneda creata prin procesul creatiei monetare se regaseste in pasivul bilantului la nivelul bancii centrale si al bancilor comerciale. In functie de obligatia pe care si-o asuma banca emitenta se disting urmatoarele forme de moneda: A - moneda convertibila B - moneda neconvertibila Prin definitia data de FMI, convertibilitatea rep rezinta, in sens larg, desfiintarea restrictiilor si discriminarilor in domeniul platilor si transferurilor internationale, iar in sens restrans, obligatia bancilor din fiecare tara de a cumpara propria moned a detinuta de alte banci cu conditia ca aceasta sa provina din operatiuni curente. A. Convertibilitatea monetara a cunoscut doua forme principale: convertibilitatea metalica si convertibilitatea in valuta, fiecare din acestea putand imbraca forma convertibilitatii interne si externe.Convertibilitatea metalica s-a practicat in perioada etalonului aur-monede, mecanismul acesteia dand posibilitatea schimbarii in aur a intregii cantitati de bancnote detinute de populatie sau de agentii economici.Convertibilitatea in valuta, ca forma a convertibilitatii care se practica in prezent, a fost adoptata de tarile europene in anul 1958, si da posibilitatea transformarii unei monede in alta. In conditiile convertibilitatii interne, atat rezidentii cat si nerezidentii pot, in mod liber, sa vanda si sa cumpere devize in schimbul monedei nationale, si pot face operatiuni cu devize.
- 13 -

Convertibilitatea externa in valuta este rezervata numai persoan elor nerezidente si este limitata datorita nivelului limitat al rezervelor valutare ale tarilor. Avantajele convertibilitatii in valute constau in urmatoarele: - stimuleaza realizarea echilibrului valutar al tarii respective; face posibila sporirea eficientei comertului ex terior; - este posibila restructurarea permanenta a economiei prin dezvoltarea celor mai eficiente sectoare; - cursurile valutare se fixeaza pe baza raportului real intre cerere si oferta. B. Moneda neconvertibila cuprinde numai moneda care circula in cadrul granitelor nationale si care este d etinuta numai de catre persoanele rezidente. Dupa valoarea intrinseca, moneda cunoaste urmatoarele doua forme: - moneda cu valoare integrala - moneda-semn. Moneda cu valoare integrala este moneda care contine o cantitate de metal pretios, egala cu valoarea nominala atribuita. Spre deosebire de aceasta, moneda semn (numita si fiduciara) are inscriptionata o valo are nominala diferita de valoarea reala a materialului din care este confectionata. Dupa capacitatea liberatorie (circulatorie) a monedei se poate face distinctive intre: - moneda legala - moneda facultativa - moneda fractionar a Moneda facultativa este moneda care exista ca alternativa de constuire a depozitelor, in perioadele de manifestare a inflatiei si de depreciere a monedei nationale. In general, este o moneda straina, care nu fluctueaza puternic la manifestarea anumitor factori din interiorul granitelor nationale, asigurand o protectie a economiilor populatiei si ale agentilor economici. Nu este moneda legala, dar este acceptata de institutiile bancare.
- 14 -

Moneda fractionara este specifica perioadei bimetalismului si caracterizeaza moneda de argint, car e circula paralel cu moneda de aur. Din diversitatea formelor de p rezentare a monedei de-a lungul evolutiei, rezulta ca anumite caracteristici s-au mentinut in permanenta, astfel incat sa permita indeplinirea tuturor functiilor sale. 1.3 CARACTERISTICILE MONEDEI In perioada monedei metalice si a metalelor pretioase, principalele caracteristici ale acestora le-au consacrat in rolul de metal monetar, astfel: deteriorarea era nesemnificativa; nu erau inflamabile; erau impermeabile si rezistente la orice factori distructivi; puteau fi topite si returnate intr-un numar mai mare si in alta dimensiune; prezentau si avantajul unei valori intrinseci sporite. Astfel, portabilitatea, divizibilitatea si recunoasterea cu usurinta reprezinta cele mai importante caracteristici ale monedei metalice. Acceptabilitatea reprezinta o caracteristica a monedei, indiferent de forma acesteia si de perioada de timp in care a circulat. Cu cat o moneda este mai acceptata, cu atat este mai cautata, respectiv este universal dorita, intrucat in schimbul ei pot fi primite bunuri si prestate servicii.Acceptabilitatea este baza lichiditatii. Lichiditatea este cea care f ace ca detinatorul de moneda sa o utilizeze imediat, pentru procurarea de bunuri, fara a suporta costuri de transformare. Moneda este fundamentul lichiditatii; alte forme, de active financiare sau reale, sunt mai mult sau mai putin lichide unele fata de altele, dar nici unul nu este in aceeasi masura ca moneda. Stabilitatea Pentru ca utilizarea monedei sa fie satisfacatoare, este necesar ca aceasta sa fie caracterizata prin stabilitate.Atunci cand moneda este utilizata ca rezerva a valorii sau ca standard al platilor amanate, este important ca valoarea monedei sa nu p rezinte fluctuatii semnificative. Cand populatia isi pierde increderea in moneda nationala, atunci va incerca sa se elibereze de aceasta, cat mai repede
- 15 -

posibil. In mod similar se incearca sa se pastreze moneda in perioadele de scadere a preturilor, incurajand astfel, viitorul declin al preturilor. Stabilitatea nu trebuie considerata ca o invariabilitate a monedei. O scadere moderata a valorii monedei poate fi acceptata si ar gumentata intr-o economie, atunci cand preturile inregistreaza o crestere graduala. De asemenea, poate aparea normala si mentinerea nemodificata a valorii monedei de-a lungul unei perioade de timp. Atributele legale ale monedei reprezinta caracteristici stabilite prin lege si se refera la: A -legalitatea monedei B -etalonul monetary A. Legalitatea monedei Scopul declararii legalitatii monedei este acela de a creste acceptabilitatea acesteia. De-a lungul timpului, legile cu privire la moneda legala au avut diferite grade de complexitate, dar acestea s-au simplificat. Leul, are caracteristica de moneda legala pentru orice suma si p entru orice scop. Depozitele constituite in alta moneda, decat cea nationala, pot genera avantaje pentru detinatorii acestora, ca urmare a cursului de schimb, dar nu sunt recunoscute ca moneda legala. B. Etalonul monetary In functie de materialul care a stat la baza definirii monedei se disting etaloane monetare metaliste si nemetaliste. In cadrul etaloanelor metaliste se disting etalonul aur, etalonul argint si bimetalismul. In prezent, etalonul monetar il reprezinta puterea de cumparare. 1.4 MASA MONETARA SI AGREGATELE MONETARE Masa monetara - reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti existente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada;
- 16 -

- este un indicator statistic, care se cuantifica pe baza bilantului centralizat al intregului sistem bancar dintr-o tara, dupa deducerea operatiilor duble dintre banci. Detinatorii de moneda apartin atat sectorului bancar, cat si celui nebancar. Sectorul bancar al economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve in moneda bancii centrale (bilete si depozite in cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agentii economici si populatie, care detin bancnote, moneda metalica si depozite in conturile curente la bancile comerciale. Rezulta ca masa monetara este constituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor, creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda.Pentru a determina nivelul masei monetare se iau in considerare mijloacele banesti existente in conturile clientilor, plus numerarul in circulatie, respectiv, elementele din pasivul bancilor comerciale si cele ale bancii centrale.In schema urmatoare sunt prezentate relatiile de corespondenta care se stabilesc intre detinatorii si utilizatorii de moneda in cadrul economiei6. Agenti economici si populatie Banci comerciale 1A Bilete (monede) 2A Depozite la banci comerciale banca centrala vedere 3A Bilete (moneda) agentilor la banca centrala la banca centrala economici si ale populatiei Banca Centrala 4A - Depozite in conturi curente la conturi curente - Devize vedere ale bancilor - Credite acordate comerciale statului 3P Bilete (monede) - Portof. de ef ecte ale bancilor com. comerciale 1P Bilete (monede) ale - ag.economici - populatiei Astfel, masurarea masei monetare se poate realiza prin urmatoarele doua modalitati: 1) prin insumarea cantitatilor de moneda care figureaza in activul participantilor din economie: Mm = 1A + 2A + 3A + 4A
- 17 -

2) prin insumarea datoriilor care figureaza in pasivul bilantului bancilor comerciale si in pasivul Bancii Centrale: Mm = 1P + 2P + 3P + 4P Identitatea contabila care se manifesta intre aceste componente demonstreaza ca, la nivelul economiei, creantele monetare asupra bancilor sunt egale cu datoriile, respectiv cu angajamentele acestora. 1.4.1 MASA MONETARA IN MOLDOVA In cazul Moldova, analiza masei monetare este realizata prin utilizarea urmatoarelor agregate: - masa monetara in sensul larg (M2) - masa monetara in sensul restrans (M1) care cuprinde: - numerar in afara sistemului bancar - disponibilitati la vedere - cvasi-bani; in structura caror a se includ: - economiile populatiei - depozitele in lei - depozitele in valuta Tot pentru analiza masei monetare se determina si indicatorul baza monetara, calculat ca medie zilnica si la sfarsitul perioadei, in structura caruia sunt incluse urmatoarele elemente: - numerar in casieriile bancilor; - numerar in afara sistemului bancar; - disponibilitati ale bancilor la BNR. Dupa cum rezulta din tabel, masa monetara din Romania este structurata in 3 indicatori care permit autoritatilor monetare sa urmareasca evolutia disponibilitatilor la vedere si la termen ale agentilor economici si ale populatiei. Analiza evolutiei masei monetare in perioada 1991-999, pe structura evidentiaza urmatoarele aspecte:
- 18 -

- a sporit ponderea componentelor care intra in structura agregatului CVASIBANI, componente mai putin lichide decat cele cuprinse in M1, dar care permit protejarea activelor de efectele inflatiei; - masa monetara in sens restr ans, M2, a sporit de la un an la altul, dar intrun ritm mai scazut decat rata inflatiei; - o diminuare considerabila se constata pentru disponibilitatile la vedere, care isi reduc ponderea d e la 50,2 % la 8,3 %, in intervalul an alizat. Trebuie remarcat faptul ca pana in decembrie 1991, in aceasta componenta au fost incluse si depozitele pe termen ale agentilor economici. - Un alt aspect care trebuie evidentiat cu privire la masa monetara este faptul ca stocul de moneda nu este constant; acesta se reinoieste continuu prin procesul de creare si distrugere a monedei. Masa monetara este o marime economica aflata in continua crester e, dupa cum demonstreaza cif rele urmato are; - in anul 1985, nivelul masei monetare reprezenta 161.829 milioane lei - in anul 1994, nivelul masei monetare reprezenta 4.534,222 miliard e lei - in anul 1999, in luna iunie, nivelul masei monetare reprezenta 103.497,7 miliarde lei. Cresterea nivelului masei monetare reflecta sporirea dimensiunilor economice si monetare ale activitatii. Pentru a evidentia importanta acestui indicator, masa monetara trebuie corelata cu PIB (ca indicator care reflecta evolutia tranzactiilor). PIB (in care Mm reprezinta media cantitatii de moneda din Astfel, se masoara un raport Mm fiecare luna) si care este denumit generic, viteza de circulatie a monedei. Pana in anul 1990, o anumita modificare a PIB a fost insotita de o modificare mai importanta a masei monetare, deci sistemul bancar a oferit o cantitate de moneda mai mare decat cea reclamata de evolutia economiei reale9.Lichiditatea monetara a economiei sporeste atunci cand se manifesta o crestere economica, iar preturile cunosc o anumita stabilitate. In perioadele de
- 19 -

inflatie, fiecare detinator de moneda incearca sa o transforme in active reale (bunuri), oferind o cantitate sporita de moneda pentru a achizitiona un anume bun. In acest mod se alimenteaza cresterea preturilor, viteza de circulatie a monedei creste, iar gradul de lichiditate al economiei scade. - Corelatia dintre volumul masei monetare si nivelul inflatiei poate fi sustinuta si cu datele disponibile pentru perioada 1990-1998. Masa monetara a crescut in medie anuala cu 55,6 % (1998) si 140,5 % (in perioada 1994), ceea ce reflecta alimentarea procesului inflationist imediat ce emisiunea monetara a depasit dorinta publicului de a pastra active banesti. 1.5. INDICATORI DE STRUCTURARE A MASEI MONETARE Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregat elor monetare. Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala. A. sfera pe care o serveste masa monetara B. natura social economica a detinatorilor de moneda C. rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare D. gradul de lichiditate al diferitelor component A. Din punct de vedere al sferei, masa monetara poate fi analizata ca moneda scriptural (bani de cont) si numerar. Aceste sume apar ca solduri in conturile bancare sau asupra populatiei, sau ca numerar in casieriile agentilor economici si ale institutiilor. B. Din punct de vedere al detinatorilor, se disting: - mijloace banesti (moned e) ce apartin sectorului public; - mijloace banesti ale sectorului privat. C. Din punct de vedere al rotatiei si al importantei, se disting: - mijloace banesti cu circulatie curenta;
- 20 -

- mijloace banesti economisite; - alte mijloace banesti. Acest criteriu este utilizat de statistica FMI, care utilizeaza notiunile: - money cuprinde: numerarul din afara sistemului bancar si banii din conturile curente,(care indeplinesc functiile de mijloc de plata si mijloc de circulatie); - vassi money cuprinde depozitele pe termen scurt ale agentilor economici si ale populatiei; - other ithems cuprinde mijloace banesti cu miscare lenta sau fara miscare. D. Din punct de vedere al lichiditatii se disting: - lichiditati primare - lichiditati secundare - lichiditati tertiare Criteriul lichiditatii este facultativ, in sensul ca nu il folosesc toate tarile. Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de catre autoritatile monetare, tinand seama de trei criterii principale: - eficacitatea agregatelor monetare - caracterul controlabil - disponibilitatea statistica. Eficacitatea agregatelor monetare se interpreteaza in functie de capacitatea acestora de a se constitui in obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie sa ofere informatii complexe si sa atraga atentia asupra evolutiei comportamentului agentilor economici.Ca tendinta generala, se constata ca autoritatile monetare accepta mai multe agregate monetare, fixand tot atatea obiective cate agr egate sunt create. Evolutia agregatelor monetare nu este influentata numai de comportamentul agentilor economici si al populatiei, dar si de modificarile reglementarilor in vigoare. Caracterul controlabil al agregatelor monetare evidentiaza influenta pe care o poate exercita autoritatea monetara atunci cand se constata ca evolutia unui
- 21 -

agregat nu este corespunzatoar e si se incearca corijarea acestuia.Disponibilitatea statistica desemneaza calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil si in masura de a permite autoritatilor monetare o reactie rapida. In general, se recomanda agregate mai restranse, mai usor de calculat. Astfel, in SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci agregate: M1 = numerar in circulatie (in afara sistemului bancar) si depozite la vedere; M2 = M1 + depozite la termen la bancile comerciale; M3 = M2 + depozite la termen la bancile populare si la casele de economii; M4 = M3 + certificate de depozit negociabile; M5 = M4 + certificate de depozit de mare valoare. In Franta: M1 = numerar in circulatie + soldul conturilor la vedere; M2 = M1 + plasamente la vedere + conturile de economii pentru locuinte; M3 = M2 + active monetare ale rezidentilor + depozite la ved ere + bonuri de casa + certificate de depozit. La modul general, se poate aprecia ca: agregatul M1 regrupeaza toate mijloacele de plata efective si depunerile in conturi curente, deci toate mijloacele banesti cu circulatie curenta; agregatul M2 este mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea economisirii, posibil a fi transformate in lichiditati, intr-un anumit interval de timp; agregatul M3 include pe lan ga M2 active cu diferite grade de lichiditate, in structura carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa. Daca se utilizeaza criteriul lichiditatii, se poate construi agregatul L, care inglobeaza toate celelalte componente p recedente, la care se adauga titlurile pe termen mediu si lung, care pot fi transformate mai lent in lichiditati.Indiferent de numarul agregatelor utilizate, componenta M1 a masei monetare este cea mai activa, in sensul ca intermediaza cel mai mare numar de acte de v anzarecumparare din economie.
- 22 -

Analiza datelor privind masa monetara in circulatie si structura acesteia, pe baza datelor publicate de statistica financiara-internationala, conduce la urmatoarele concluzii: - in tarile in curs de dezvoltare, mijloacele banesti, sub forma de lichiditati (M1) detin aproximativ 60 % din masa monetara, in Asia; 40 % in tarile din America Latina; si 27-28 % in tarile industrializate. - obiectivele in domeniul politicilor monetare din tarile industrializate includ si evolutia agregatelor monetare. In 1990 in SUA s-a urmarit o crestere de 3-7 % a agregatului M2, in Japonia o crestere de 10-12 %, in Germania de 4 -; 6 %, iar in Olanda o crestere de 5 %. Aceste norme de crestere a agregatelor monetare evidentiaza vointa autoritatilor monetare de a mentine o orientare restrictiva, cu scopul franarii inflatiei si a asigurarii unei concordante intre cresterea masei monetare si cresterea PIB. Utilizarea agregatelor monetare ca obiective intermediare ale politicii monetare poate fi demonstrata in cazul Romaniei, in contextul situatiei monetare a anilor 1991 - 1994. In aceasta perioada, BNR a utilizat M2 ca obiectiv intermediar, urmarind prin program o crestere a cantitatii de moneda mai mica decat a PIB nominal, cu scopul de-a comprima presiunile inflationiste. Desi cantitatea de moneda a crescut mai lent decat PIB in expresie nominala, lichiditatea din sistem nu a reprezentat o constr angere pentru cresterea preturilor.Incepand cu 1992, in sistemul bancar au aparut creditele preferentiale directionate, care au avut ca sursa emisiunea bancii centrale, ceea ce a condus la o lichiditate sporita a economiei.

1.6 LOCUL I IMPORTANA POLITICII MONETARE N CADRUL POLITICILOR DE CRETERE ECONOMIC n ultimii ani, pe fondul accenturii presiunilor inflaioniste i a celor legate de creterea numrului omerilor, al accenturii dezechilibrelor macroeconomice, n majoritatea rilor, n special n cele cu economie n tranziie, se vorbete tot mai
- 23 -

mult de adoptarea unui mix de politici economice care s contribuie la stabilizarea macroeconomic.Procesul de stabilizare macroeconomic este puternic influenat de msurile de politic economic adoptate, de coerena acestora i implicit de gradul n care autoritile implicate n aplicarea acestor msuri sunt capabile s conlucreze n vederea atingerii obiectivelor propuse. Toate msurile aplicate de autoriti se afl n strns legtur cu stabilitatea monedei, de care depinde situaia economiei n ansamblu. Politicile de macrostabilizare aplicate n rile Europei Centrale i de Est sunt elaborate pornind de la un model potrivit cruia liberalizarea comerului i reducerea subsidiilor de stat vor conduce la o dezvoltare a activitilor private, att n domeniul investiiilor, ct i al produciei. Obiectivul ideal, care genereaz o deplin macrostabilizare este acela al asigurrii unei creteri economice durabile, n condiiile deplinei ocupri a forei de munc, a unui buget de stat i a unei balane comerciale echilibrate, toate acestea pe fondul stabilitii preurilor. ns practica economic a mai multor ri n tranziie a demonstrat c realizarea acestui obiectiv complex rmne doar la nivel teoretic, deoarece atingerea uneia dintre componentele lui poate fi n contradicie cu realizarea altora.Dei exist numeroase obiective ale politicii macroeconomice, acestea pot fi sintetizate n patru categorii principale stabilite de economistul britanic Nicholas Kaldor i reprezentate graphic prin careul magic. Acestea sunt: creterea economic, ocuparea forei de munc, stabilitatea preurilor i echilibrul extern (balana extern echilibrat). Graficul prezentat n Figura 1.2.1. plaseaz aceste patru obiective ale politicii macroeconomice pe dou axe rectangulare, scalate difereniat, conform msurii caracteristice celor patru indicatori. Dac analizm graficul, observm c aceste patru obiective sunt n mod evident contradictorii, astfel nct atingerea unuia va duce la ndeprtarea de alt obiectiv.

- 24 -

Figura 1.2.1. Corelaia dintre obiectivele politicii macroeconomice.

Atingerea simultan a acestor obiective nu este o regul ntruct chiar n conjuncturile cele mai favorabile i n rile cele mai stabile ele sunt, cel puin parial, greu compatibile. Pentru optimizarea macroeconomic se utilizeaz principiul lui Jan Timbergen care susinea c att timp ct exist o penurie de instrumente de politic economic (sau numrul acestora este mai mic dect numrul obiectivelor finale) vor trebui alese doar acele obiective considerate ca fiind de maxim importan. Atingerea obiectivelor sus-numite are la baz, n definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitat cu realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii economice, componente ce se concretizeaz n tot attea politici independente, dar n acelai timp corelate una cu cealalt: politica monetar, politica valutar(considerat de unii economiti ca fiind parte component a politicii monetare, iar de alii ca politic distinct n cadrul politicii macroeconomice), politica bugetar, politica comercial i politica veniturilor.
- 25 -

n economia real politicile macroeconomice pot fi aplicate singure sau n combinaie cu alte politici, pentru a determina atingerea obiectivelor statului. Aceste politici pot fi clasificate n funcie de dou criterii, i anume: - Efectul macroeconomic avut n vedere; - Obiectivul sau scopul urmrit. n raport cu efectul macroeconomic se disting: - politici de stimulare a cererii agregate; - politici de stimulare a ofertei agregate. n raport cu al doilea criteriu, obiectivul sau scopul urmrit se disting: - politici de stabilizare macroeconomic; - politici de cretere economic; - politici antiomaj; - politici antiinflaioniste; - politici comerciale; - politici valutare. Politicile de stimulare a cererii agregate sunt acele politici macroeconomice prin care se ncearc s se influeneze cererea agregat, astfel nct aceasta s creasc (politici expansioniste) sau s se restrng (politici restrictive). n funcie de instrumentul politic utilizat, n categoria politicilor de stimulare a cererii agregate sunt incluse: - politica bugetar; - politica monetar. Politica bugetar este acea politic de ajustare care are drept scop macrostabilizarea economic, prin intermediul dimensionrii impozitelor i taxelor, precum i a cheltuielilor guvernamentale. Politica bugetar este, n primul rnd, un instrument al Guvernului n influenarea economiei, deci ea reflect msura n care un guvern se implic n orientarea proceselor macroeconomice. Aceast politic este specific, mai ales prin funciile pe care le ndeplinete: funcia de stabilizare conjunctural, funcia de alocare a resurselor i funcia de repartiie a veniturilor24, ct i prin instrumentele pe care le utilizeaz: variaia
- 26 -

nivelului i/sau a structurii cheltuielilor publice i a prelevrilor obligatorii i modalitile de acoperire a deficitelor (crearea de moned sau recurgerea la diferite tipuri de mprumuturi). n general, variabilele bugetare sunt integrate n modelele teoretice ale creterii, precum i n modelele de planificare economic. Efectele politicii bugetare pe termen scurt difer de efectele pe termen lung. Acest fapt se datoreaz urmtoarelor cauze: n primul rnd, orice schimbare n cheltuielile nguvernamentale sau n taxe trebuie s fie finanat, deci trebuie s aib o surs din care provin fondurile prevzute n bugetul de stat. n al doilea rnd, nsi structura cheltuielilor guvernamentale i a taxelor poate exercita efecte importante asupra restului economiei. Cumprrile guvernamentale de bunuri i servicii, precum i plile transferabile prin care se redistribuie venitul naional, nu au o contribuie direct asupra sectorului privat, dar l pot influena indirect datorit efectului lor asupra cheltuielilor de consum. Pe lng cheltuielile guvernamentale, politica bugetar mai utilizeaz i impozitele i taxele datorit influenei acestora n formarea venitului disponibil, i, deci, n determinarea cheltuielilor de consum i a cererii agregate. n prezent, politica de cretere se bazeaz pe asanarea bugetar pe termen mediu, precum i pe coordonarea permanent ntre politica bugetar i politica monetar n condiiile asigurrii compatibilitilor politicilor economice pe plan internaional. Guvernele pot schimba procesul de cretere economic prin ncurajarea cheltuielilor n economie, prin reducerea taxelor (prin intermediul unei politici fiscale eficiente), prin cretereaofertei de bani i reducerea dobnzilor (prin intermediul unei politici monetare eficiente). n plus,ele pot aciona pe latura ofertei economice prin ncurajarea iniiativei ntreprinztorilor i asigurnd resurse pentru mbuntirea productivitii i cercetrii. n cadrul politicilor de stimulare a cererii analitii includ politica monetar. Ea reprezint un instrument al politicii macroeconomice care ncearc reglarea masei monetare, a creditului i a ratei dobnzii n vederea orientrii economiei. Experiena mai multor ri arat c majoritatea politicilor de asanare economic care au fost aplicate au utilizat n mod larg instrumentele monetare, avnd consecine favorabile att asupra inflaiei ct i
- 27 -

asupra economiei reale. Eficacitatea politicii monetare este influenat de canalele de transmisie monetar, care permit instrumentelor monetare s intervin asupra mrimilor monetare i asupra variabilelor reale. Lund n considerare afirmaiile lui R.Marshall i R.Swanson25, precum i ale lui R.Dornbusch, S.Fischer i R.Startz26, privind mixul de politici macroeconomice (mix format primordial din politica monetar i cea bugetar) se evideniaz clar, c politica monetar prezint o foarte mare flexibilitate n ceea ce privete adaptarea la noile condiii economice i, deci, influenarea acestora. Aciunile bugetare i monetare nu pot fi aplicate independent, deoarece exist interaciuni ntre politicile monetare i bugetare, aciunea bugetar avnd incidene monetare care sunt, cu att mai importante, cu ct deficitul bugetar este format prin reaie monetar. n acest caz, creterea cheltuielilor publice antreneaz o cretere nominal a PIB, ns aceasta determin la rndul su creterea cererii de lichiditi i de ncasri fiscale care pot reduce deficitul iniial. Aceste intervenii, mult mai complexe n realitate, explic dificultatea dozajului instrumentelor monetare i bugetare n cadrul politicii de cretere economic a statului. Adesea,acest dozaj nu este rezultatul dect al unor considerente practice: este mai facil a se recurge la politica monetar, dect la politica bugetar, n msura n care aceasta din urm implic o perioad mai mare de aplicare. Exist numeroase combinaii ale politicii monetare i bugetare, n cadrul crora instrumentele monetare i bugetare nu sunt perfect substituibile: de exemplu, o relansareconjunctural prin intermediul cheltuielilor publice are nu numai efecte de stabilizare, ci i de alocare i redistribuire mai accentuate dect acelea care rezult dintr-o relansare efectuat cu ajutorul instrumentelor monetare. Exist analiti care consider c orice politic bugetar se reduce, n ultim instan, la o politic monetar. De exemplu, o politic a deficitului bugetar (meninerea sau crearea unui excedent al cheltuielilor bugetare n raport cu veniturile bugetare) presupune pentru finanarea acestui deficit, contractarea unui
- 28 -

mprumut de la Banca Central n schimbul obligaiunilor guvernamentale, fapt care nu este altceva dect o injecie de mas monetar n economie, adic o politic monetar. Spre deosebire de politica monetar, cea bugetar are o rigiditate mai mare, n sensul c o msur fiscal, odat luat, pe de o parte i va face simit aciunea peste o perioad mai mare dect ar face-o o msur de politic monetar, iar pe de alt parte, este mult mai dificilde anulat o msur de politic bugetar, dect una de politic monetar. De exemplu, investiiile guvernamentale, odat declanate, necesit costuri foarte mari de stopare. Att politica monetar ct i cea bugetar influeneaz cererea agregat i nivelul produciei, respectiv PIB. Dac politica fiscal este expansionist, atunci prin sporirea cheltuielilor guvernamentale ea va determina o cretere a volumului produciei i nivelului venitului, fapt care va duce la sporirea cererii de bani i, respectiv la majorarea ratei dobnzii. n scopul compensrii acestui efect, autoritile monetare pot utiliza o politic monetar expansionist, care prin sporirea cantitii de bani va determina scderea ratei dobnzii, majorarea volumului produciei i a venitului, deci sporirea PIB. Aceast msur de reducere a efectelor expansiunii fiscale se numete compensare monetar sau monetizarea deficitelor bugetare. n acest caz politica monetar i cea fiscal pot fi utilizate ca politici stabilizatoare. Alegerea variantelor de politic fiscal sau monetar se face n funcie de condiiile economice i obiectivele fiecrei ri ca i de conjunctura economic internaional. 1.7 POLITICA ECONOMIC MONETAR n primul rnd si la modul general, politica monetar nseamn a cunoaste posibilitile de a actiona prin moned asupra monedei.n epoca contemporan s-a renunat de mult la conceptul de neutralitate monetar care n trecut, ascundea, ca un voal, esena relaiilor monetare, astfel c, acum, politica monetar este
- 29 -

recunoscut ca o component esenial a politicii economice.n economia de pia, politica economic este o intervenie deliberat a statului n domeniul economic si n scopul de a nfptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural.n condiiile n care statul este considerat centrul de decizie i promotorul acestei politici, sub controlul Parlamentului, nsrcineaz administraia s execute aceste ordine.Printre obiectivele cele mai frecvent ntlnite menionm creterea economic n ritmuri nalte, n condiiile unei folosiri depline a forei de munc i a stabilitii preurilor i a comerului exterior.Acest obiectiv de fapt este un optimum n nfptuirea cruia se ntmpin dificulti, adesea insolubile.Prin politica economic statul i propune s constrng subiectele economice private s accepte orientrile i deciziile subordonate interesului public supunnd sub control principalele variabile economice i sociale.Pentru a realiza obiectivele politicii economice se folosesc numeroase instrumente de intervenie: - control direct (preuri, salarii, comer exterior); - politicile financiare, bugetare, fiscale, ale echilibrului bnesc si ale veniturilor. ntre acestea din urm politica monetar este unul din instrumentele cel mai frecvent utilizate exprimate esenial ca: ansamblul msurilor luate, prin banca central sau autoritile monetare, pentru a exercita o anumit influen asupra dezvoltrii economiei sau pentru a asigura stabilitatea preurilor si a cursurilor valutare.n derularea ei, politica monetar trebuie s tin cont de aciunea sistemului bancar, care reprezint si exprim nevoile economiei, si de aciunea Tezaurului, care reprezint si exteriorizeaz cerinele statului.Domeniul de aciune este totodat larg ct si foarte precis. Prin moned, prin reglarea cantitii de moned, se acioneaz pentru a controla lichiditatea si a satisface nevoile economiei. Obiectivele politicii monetare se confund cu cele ale politicii economice, pentru realizarea crora aceasta acioneaz ca un instrument. Aceasta implic, pe de o parte, necesitatea de a asigura un maxim de coeren ntre tehnicile politicii monetare si celelalte instrumente ale interveniei.
- 30 -

Pe de alt parte, este necesar s subliniem c exist o ordine n aciunea si manifestarea lor: obiectivele strict monetare apar ca un stadiu preliminar (i frecvent prealabil) realizri obiectivelor economice. Corelaiile ntre politica monetar i politica economic i raiunile intercondiionrii lor au o anumit iteraie semnificativ. Realizarea obiectivelor politicii monetare se face n strns legtur cu coordonatele politicii economice. Semnificaia politicilor monetare nu poate fi deplin dac nu exprim aceast corelaie. Astfel n formularea ei deplin, politica monetar poate fi definit ca ansamblul interveniilor bncii centrale sau autoritilor monetare care se efectueaz asupra lichiditii economiei, n scopul de a contribui, prin utilizarea tehnicilor sau instrumentelor monetare la realizarea obiectivelor economice. Conceptul de cretere economic este unul din cele mai importante din cadrul teoriilor economice clasice i contemporane, iar teoria creterii economice prezint o importan deosebit n studierea comportamentului sistemelor economice agregate pentru nelegerea evoluiei variabilelor macroeconomice. Istoria dezvoltrii economice mondiale demonstreaz c, n toate timpurile, bunstarea unui popor a fost condiionat de nivelul PIB, care, fiind un indicator din sistemul conturilor naionale, este foarte important n fundamentarea i analiza politicilor macroeconomice, astfel nct acestea s rspund unor cerine importante ca: o rat a omajului ct mai redus, o cretere economic de calitate, o dezvoltare economic durabil i susinut. Teoriile economice clasice i contemporane converg la ideea c asigurarea unei creteri economice stabile i de durat poate fi realizat doar prin sporirea i consolidarea rolului instituiilor i politicilor guvernamentale orientate spre mbinarea optim a politicilor de stimulare a cererii agregate i a ofertei agregate. Astfel, n cadrul politicilor macroeconomice, politica monetar i bugetar reprezint pilonii prin intermediul crora statul poate influena dezvoltarea economiei i bunstarea populaiei, iar coordonarea permanent ntre politica monetar i bugetar asigur compatibilitatea politicilor economice pe plan internaional.
- 31 -

Politica monetar, fiind un instrument al politicii macroeconomice ncearc prin aciunile sale s regleze masa monetar, creditul i rata dobnzii n vederea orientrii economiei n direcia dorit de autoritile statului. Deci, prin anumite msuri de sporire sau diminuare a ratei dobnzii i masei monetare ntr-un stat ntro anumit perioad de timp autoritile monetare pot stimula sau chiar mpiedica evoluia pozitiv a economiei i asigurarea bunstrii populaiei. Elaborarea i promovarea politicii monetare aparine Bncii Centrale, care are ca sarcin garantarea valorii monedei naionale, susinerea politicii economice generale a guvernului, controlul evoluiei masei monetare existente pe pia corelat cu cererea de bani manifestat n economie. Toate msurile specifice pe care le promoveaz autoritile monetare au drept scop ca influennd nivelul lichiditii i condiiile de acordare i disponibilitate a creditului n economie s regleze n final nivelul cererii agregate din economie i, respectiv, nivelul produciei. Funcia general a politicii monetare are concretizri diferite de la o ar la alta i de la o perioad la alta. Gestionarea monedei naionale este una din cele mai profesioniste activiti ale guvernrii unei ri. Or, pentru ca aceast politic s antreneze efecte benefice multiple att n economia simbolic, ct i n cea funcional este nevoie de o foarte bun fundamentare a ei pe realitile rii i de o integrare organic n ansamblul politicilor economice, n strategia de dezvoltare economico-social a rii. Datorit faptului c prin intermediul mecanismului de transmisie politica monetar poate influena activitatea sectorului real al economiei, n practica rilor economic dezvoltate se elaboreaz modele contemporane ale acestui mecanism n scopul atingerii obiectivelor finale ale politicii monetare care pot fi: stabilitatea preurilor, creterea economic, stabilitatea intern i extern a monedei naionale, determinarea i meninerea unui anumit nivel al ratei inflaiei etc. n pofida faptului c mecanismul de transmisie este analizat ca un instrument al influenei banilor asupra proceselor economice, n esen el reprezint un proces destul de complicat, n cadrul cruia modificrile masei monetare exercit influene asupra diferitor tipuri de variabile macroeconomice. n condiiile economiilor i
- 32 -

sistemelor monetare contemporane, masa monetar i volumul celorlalte agregate monetare i-au pierdut n mare msur capacitatea de a se adapta de la sine modificrilor cererii de bani i de alte agregate monetare. Ca urmare, n prezent, ceea ce intereseaz n mod deosebit sunt mai ales efectele respectivelor modificri ale masei monetare i ale volumului altor agregate monetare care sunt provocate n mod exogen de autoriti. Modelele de transmisie utilizate n rile dezvoltate difer de cele ale rilor n tranziie prin faptul c primele conin variabile i legturi mai stabile i mai interdependente cu activitatea agenilor economici n comparaie cu modelele rilor n tranziie. n rile industrial dezvoltate procesul de elaborare a mecanismului de transmisie a politicii monetare este de lung durat i reprezint rezultatul unor studii teoretice i empirice, iar n rile n tranziie acest proces se afl n faza incipient de formare.1 Mecanismul de transmisie a rilor n tranziie depinde de o serie de factori cu caracter att naional, ct i internaional. Un rol important n acest proces l au condiiile n care se elaboreaz strategia de realizare a politicii monetare: posibilele fluctuaii ale ratei inflaiei, caracterul i nivelul de dezvoltare al sistemului financiar, conjunctura internaional de funcionare a sistemului financiar naional etc. Cu toate acestea, indiferent de asemnrile i deosebirile mecanismului de transmisie n rile dezvoltate i cele n tranziie, acesta reprezint o combinare a diferitor canale, prin intermediul crora politica monetar influeneaz volumul produciei i preurile. Astfel, n rezultatul cercetrilor teoretice i practice efectuate s-a constatat c, fr a lua n consideraie anumite particulariti naionale, n rile dezvoltate i cele n tranziie cel mai des se ntlnesc urmtoarele canale de transmisie a politicii monetare (Figura 1): 0 1 2 canalul ratei dobnzii; canalul preurilor altor active; canalul creditului.

- 33 -

Figura 1. Relaia dintre politica monetar i PIB: Mecanismul de transmisie monetar.

Mecanismul de transmisie este puternic influenat de structura economiei, de structura sistemului financiar, de reglementrile legale n vigoare i de ali factori care in de specificul fiecrei ri. Astfel, n diferite ri mecanismul de transmisie include diferite canale, combinarea optim a crora permite autoritilor monetare s ating obiectivele politicii monetare i a politicii economice a statului. Evoluiile inflaioniste care s-au manifestat n diferite ri au condus la acordarea unei importane deosebite asigurrii stabilitii monetare interne, altfel spus, stabilitii preurilor, acesta devenind obiectivul final al politicii monetare adoptate de bncile centrale ale mai multor ri, att dezvoltate, ct i n tranziie. Sarcina asigurrii stabilitii preurilor, n msur s conduc la crearea unui cadru economic stabil, care s permit dezvoltarea economic durabil, evideniaz, n fapt, nivelul crescut al responsabilitii asumate de banca central n ceea ce privete asigurarea unui nivel susinut al creterii economice.
- 34 -

n perioada de tranziie rile Europei Centrale i de Est au adoptat programe de stabilizare macroeconomic care vizau meninerea sub control a evoluiilor inflaioniste, n sensul stpnirii generalizate a creterii preurilor din economie, fr a mai interveni administrativ n stabilirea acestora. n baza problemelor similare cu care se confruntau, rile Europei Centrale i de Est au adoptat programe de reform diferite, motiv pentru care i procesul de stabilizare economic a nregistrat succese diferite (Tabel 1). Tabel 1. Situaia rilor n tranziie la momentul demarrii procesului de macrostabilizare

n planul politicii monetare adoptate de aceste ri este acceptat faptul c obiectivul final de politic monetar trebuie s fie asigurarea stabilitii nivelului preurilor. ns atingerea obiectivului final nu poate fi relizat prin ci i metode identice, bncile centrale fiind nevoite s utilizeze diferite strategii n implemetarea politicii monetare intind acele variabile care asigur o legtur optim dintre instrumentele de politic monetar de care dispun i obiectivele pe care le urmresc. Astfel, n diferite ri, n funcie de regimul de politic monetar stabilit se utilizeaz diferite canale ale mecanismului de transmisie n scopul atingerii obiectivului final al politicii monetare. n teoria i practica economic au fost identificate urmtoarele regimuri de politic monetar: regimul de intire direct a inflaiei, regimul ratei dobnzii, regimul cursului valutar i regimul agregatelor monetare.

- 35 -

Analiza comparativ a evoluiei creterii economice n Republica Moldova i n alte ri n tranziie n perioada 1995-2006 relev c n rezultatul tranziiei la economia de pia i dezvoltarea sectorului privat rile din Europa Central i de Est au nregistrat rate medii de cretere economic, situate n limitele 4-7% (Tabel 2). Tabel 2. Dinamica PIB n unele ri din Europa Central i de Est (rata anual de cretere economic, %)

Efectund o analiz comparativ a dinamicii PIB n perioada 1995-2006 se constat c dei n Republica Moldova rate pozitive de cretere economic au fost nregistrate doar ncepnd din anul 2000, rata anual de cretere economic din ultimii 7 ani este superioar celei nregistrate n rile n tranziie din Europa Central i de Est, cu excepia Rusiei i Ucrainei. ns, aceast 9 cretere se datoreaz n mare parte transferurilor remitenilor i direcionrii fluxurilor de remitene n sfera consumului i nu a investiiilor. n scopul identificrii rolului i contribuiei politicii monetare la promovarea i meninerea creterii economice n Republica Moldova a fost efectuat o analiz a msurilor de politic monetar adoptate de ctre autoritile monetare a rii n perioada de tranziie i a efectelor acestor msuri asupra atingerii obiectivului primordial al politicii economice a statului. Economia Republicii Moldova de dinainte de 1990 a fost caracterizat de distorsiuni mari ntre cererea i oferta agregat, generate de lipsa unor relaii de pia. n aceast perioad economia Republicii Moldova a fost influenat de o serie de factori de natur monetar, cum ar fi ratele dobnzii, cursul valutar, rata
- 36 -

inflaiei, gradul de monetizare i dolarizare a economiei, influenele crora au fost foarte controversate asupra proceselor de ieire din criza existent la nceputul anilor 90, precum i asupra proceselor de stabilizare a economiei i demarrii creterii economice. De-a lungul a cincisprezece ani de tranziie, economia naional a suferit impactul unor ocuri interne i externe puternice, care au influenat transformrile structurale din economie i au determinat fluctuaiile PIB(Tabel3). Tabel 3. Evoluia PIB nominal i PIB real n perioada 1994-2006

Un pas important n realizarea obiectivelor stabilizrii economiei naionale a fost introducerea la 29 noiembrie 1993 a monedei naionale leul moldovenesc2 i ncheierea acordurilor cu FMI i Banca Mondial privind elaborarea i punerea n aplicare a programului de reform economic. Viitorului monedei naionale i se asocia creterea ncrederii n mediul de afaceri i investiii, reducerea nivelului inflaiei, majorarea rezervelor internaionale i asigurarea unui ritm nalt de cretere economic. Anul 1995 a nsemnat pentru economia Republicii Moldova nceputul unei perioade de creare a condiiilor necesare lansrii creterii economice. Odat cu elaborarea i adoptarea de ctre Parlamentul Republicii Moldova n vara anului
- 37 -

1995 a Legii cu privire la Banca Naional a Moldovei3 i Legii Instituiilor Financiare4, s-a stabilit n mod legislativ independena BNM fa de organele executive ale statului pe toate cele patru dimensiuni majore: personal, instituional, operaional i financiar, precum i responsabilitatea fa de Parlament. n conformitate cu articolul 4 al Legii cu privire la Banca Naional a Moldovei obiectivul principal al BNM a fost pn n iunie 2006 de a realiza i a menine stabilitatea monedei naionale. Stabilirea acestui obiectiv final al politicii monetare a BNM prevedea crearea unor condiii favorabile stabilitii macroeconomice i ncurajatoare pentru promovarea unei creteri economice susinute. Toate msurile ntreprinse de BNM erau direcionate spre formarea premizelor pentru soluionarea crizei din sectorul real, stimularea cererii interne n economie i, n consecin, accelerarea creterii ofertei de mrfuri i servicii, prin diminuarea inflaiei, consolidarea sistemului bancar i formarea unor condiii favorabile creterii economice pe pieele financiare. n acest scop, BNM a adoptat regimul de intire a agregatelor monetare i a stabilit ca obiectiv intermediar al politicii monetare agregatul monetar M3, bazndu-se pe faptul c ntre inflaie i masa monetar exist a relaie de lung durat. n perioada supus analizei BNM a utilizat pe larg tot spectrul de instrumente ale politicii monetare de care dispune n scopul reducerii ratei inflaiei, asigurrii i meninerii stabilitii monedei naionale, majorrii volumului creditelor acordate agenilor economici i populaiei i, respectiv crerii unor condiii favorabile pentru creterea economic. Utilizarea de ctre BNM a instrumentelor politicii monetare n perioada analizat se reflect cantitativ prin dinamica agregatelor monetare. Fiecare agregat monetar ndeplinete funcii specifice i este relevant prin fluxurile reale pe care le intermediaz instituiile financiar-bancare ce l gestioneaz i prin informaiile pe care le poate furniza. Analiznd evoluia indicatorilor monetari observm c n perioada 1994-2006 nivelul lor s-a majorat considerabil, cu excepia anului 1998 n care dinamica agregatelor monetare a fost negativ influenat de criza financiar regional (Tabel 4).
- 38 -

Tabel 4. Evoluia principalilor indicatori monetari n perioada 1994-2006

Analiznd datele din tabel, se observ c perioada 1994-1997 poate fi caracterizat printr-o majorare relativ stabil a principalelor agregate monetare, fapt care atest existena unor condiii favorabile pentru stabilitatea economic i promovarea creterii economice. Astfel, dup o perioada destul de ndelungat de cretere economic negativ, n anul 1997 economia Republicii Moldova a nregistrat o cretere a PIB real cu 1,6%. ns, criza financiar regional de la sfritul anului 1998 a influenat negativ evoluia economiei, determinnd o scdere a PIB real cu 8.1 % fa de anul precedent. n urmtorul an 1999, autoritile monetare au elaborat i adoptat o politic monetar expansionist care prevedea majorarea ofertei monetare i sporirea volumului creditelor acordate economiei reale n vederea nviorrii i stabilizrii stuaiei economice a rii. n perioada 2000-2006 economia rii a nregistrat o sporire continu i stabil a PIB real, fapt care s-a datorat n mare parte adoptrii de ctre Guvern a patru strategii de baz care vizeaz evoluia social-economic a rii: Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil Moldova 21, Strategia de dezvoltare socialeconomic a Republicii Moldova pe termen mediu (2001-2005), Strategia de Cretere Economic Reducere a Srciei pentru anii 2004-2006 i Strategia
- 39 -

Guvernului i Bncii Naionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova n perioada 2005-2010. Elaborarea acestor strategii a avut drept obiectiv de baz crearea unui cadru economic i financiar favorabil promovrii politicii economice a statului orientat spre creterea economic. n acest context, rolul principal al BNM a fost de a corela emisiunea de bani cu obiectivele strategice stipulate n politicile monetare anuale i cu obiectivele macroeconomice ale statului. Tendina de dezvoltare economic a Republicii Moldova nregistrat n ultimii ase ani, precum i orientarea spre Uniunea European a determinat BNM s modifice i s completeze Legea cu privire la Banca Naional a Moldovei. Astfel, n conformitate cu prevederile Legii nr.191-XVI din 30 iunie 2006 obiectivul principal al BNM este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. Stabilirea acestui obiectiv presupune n primul rnd ndeplinirea unor condiii necesare pentru atingerea acestuia, cum ar fi: 1 - asumarea neechivoc a angajamentului fa de stabilitatea preurilor ca obiectiv fundamental al politicii monetare; 2 - schimbarea regimului de politic monetar i revizuirea obiectivelor operaionale i intermediare ale politicii monetare a BNM; 3 - asigurarea independenei bncii centrale i responsabilitatea acesteia pentru atingerea intei de inflaie; 4 - asigurarea transparenei strategiei de politic monetar prin comunicarea ctre public a obiectivelor i deciziilor adoptate;
5

- disponibilitatea unor indicatori relevani pentru cele patru blocuri macroeconomice (real, monetar, fiscal i extern). ndeplinirea de ctre BNM a acestor condiii va duce la sporirea rolului

acesteia n crearea unor condiii favorabile asigurrii creterii economice prin meninerea inflaiei la un nivel sczut, asigurarea stabilitii monedei naionale i stimularea dezvoltrii sectorului bancar n concordan cu cerinele economiei de pia.
- 40 -

n condiiile social-economice existente n Republica Moldova este necesar aprovizionarea adecvat cu moned a economiei, dat fiind faptul c de aceast aprovizionare depinde desfurarea fr ntreruperi a proceselor economice i realizarea obiectivului de baz al politicii economice a statului creterea economic. n scopul identificrii impactului politicii monetare asupra creterii economice, adic evoluiei PIB, este necesar de a reflecta implicaiile pe care msurile i deciziile autoritilor monetare le exercit asupra procesului de creare i redistribuire a banilor (procesul de intermediere financiar), asupra procesului de formare a cererii de bani, precum i aciunea evoluiei masei monetare asupra asigurrii i meninerii stabilitii preurilor i stabilitii monedei naionale (Figura 2).

- 41 -

Figura 2. Schema influenei efectelor politicii monetare asupra volumului PIB n Republica Moldova

Banca Naional a Moldovei, activnd ca organ unic de emisiune a monedei naionale a rii, este responsabil de elaborarea i implementarea politicii monetare, ndreptat spre reglarea cererii i ofertei de bani n economie n scopul asigurrii i meninerii stabilitii sistemului financiar i atingerii obiectivului stabilitii preurilor. BNM controleaz baza monetar prin intermediul a 2 factori: rezervele obligatorii i rezervele excesive ale bncilor comerciale. Astfel, prin promovarea unei politici monetare expansioniste sau restrictive, BNM majoreaz sau reduce baza monetar, ceea ce face s devin mai ieftine sau mai scumpe
- 42 -

creditele pentru consum i investiii acordate de ctre bncile comerciale agenilor economici i populaiei. ns, regimul de intire a agregatelor monetare, adoptat de BNM nu prevede rata dobnzii ca instrument prin care poate fi stabilit echilibrul dintre volumul cererii i volumul ofertei de bani. Astfel, n condiiile actuale rata dobnzii nu influeneaz cererea i oferta de credite, ci vice-versa, volumul creditelor acordate i rambursate determin fluctuaiile ratei dobnzii. n acest context este evident c regimul de intire a agregatelor monetare determin reducerea eficienei aciunilor BNM asupra evoluiei economiei reale datorit faptului c n adoptarea deciziilor de politic monetar, BNM se bazeaz pe o corelaie relativ stabil dintre agregatele monetare i rata inflaiei. Deoarece corelaia dintre acestea, adic elasticitatea dintre ritmul de cretere a agregatelor monetare i ritmul de cretere a preurilor variaz n timp, obiectivul politicii monetare - meninerea inflaiei la nivelul stabilit nu poate fi atins tot timpul. Astfel, renunarea la regimul intirii agregatelor monetare prin fixarea unor obiective-int operaional i intermediar, i adoptarea unui regim de politic monetar precum intirea direct a inflaiei ar permite realizarea cu succes a obiectivului de asigurare i meninere a stabilitii preurilor, adoptat de ctre BNM n vara anului 2006. n scopul atingerii obiectivului final al cercetrii efectuate i anume estimarea efectelor politicii monetare promovat de BNM asupra evoluiei variabilei macroeconomice de baz volumul PIB prin intermediul mecanismului de transmisie a fost elaborat modelul monetar de simulare a efectelor politicii monetare asupra volumului PIB. n elaborarea modelului s-a pornit de la ipoteza c evoluia volumului PIB nominal depinde de evoluia masei monetare, rata nominal a dobnzii, cursul de schimb al monedei naionale fa de dolarul SUA i rata inflaiei. Baza teoretic a modelului este reprezentat de teoria neomonetarist a crei tez principal este c evoluia venitului naional real depinde de evoluia variabilelor monetare, precum i de ali factori nemonetari ce au influen asupra dinamicii inflaiei. Astfel, prin intermediul acestui model dorim s artm interdependena existent ntre evoluia variabilelor monetare i evoluia PIB,
- 43 -

considerat indicatorul fundamental pentru definirea politicilor macroeconomice i analiza performanelor economice ale unei ri. Ipoteza de pornire a modelului este reprezentat de urmtoarea ecuaie: eriMfPIB,,=, unde PIB volumul produsului intern brut nominal, exprimat n milioane lei; M masa monetar, reprezentat de agregatul monetar M2, care cuprinde volumul banilor n circulaie, depozitele la vedere i la termen ale agenilor economici i populaiei n moned naional, exprimat n milioane lei; i rata nominal a dobnzii la credite, exprimat n procente; er cursul de schimb al monedei naionale fa de dolarul SUA, exprimat n uniti monetare; rata anual a inflaiei, exprimat n procente. Pornind de aici se presupune c modificarea variabilei rezultative depinde de modificrile variabilelor monetare care sunt direct sau indirect influenate de deciziile autoritii monetare. Legturile existente ntre deciziile autoritilor monetare, evoluia variabilelor monetare i efectele modificrii acestor variabile asupra variabilei rezultative sunt exprimate prin urmtoarele ecuaii i identiti: Ecuaia PIB real: ),,(eriMfPIB= (1) Identitatea procesului de multiplicare a banilor n economie: BmmM*= (2) Identitatea de calcul a bazei monetare: Re0++=RoMBm (3) Ecuaia banilor n circulaie: Re),/,,,0(01PAerMfMt= (4) Ecuaia rezervelor obligatorii: ),,(0rDvDlfRo= (5) Ecuaia rezervelor excesive: ),Re(Re1=mtIf (6) Ecuaia cursului valutar: )/,,0(PAMfer= (7)
- 44 -

Ecuaia inflaiei: ),,,)(,(CtWerMdMsfe= (8) n rezultatul testrii modelului de simulare a efectelor politicii monetare asupra evoluiei variabilei macroeconomice - PIB real pentru perioada 1994-2006 pot fi formulate urmtoarele concluzii:
1

1. Din punct de vedere al legturilor funcionale existente n economia Republicii Moldova, factorii monetari au un rol activ important n reglarea echilibrului dintre cererea i oferta de bani n economie i, deci, n evoluia economiei reale. Acest rol este consecina deciziilor autoritii monetare cu privire la acele aspecte ale activitii economice care sunt nemijlocit legate de evoluia variabilelor monetare. Astfel, dintre toi factorii determinani ai dinamicii PIB real inclui n model, masa monetar este factorul de influen cel mai semnificativ, coeficientul de elasticitate fiind de 0.554;

2. Ecuaia bazei monetare arat c volumul acesteia este influenat n cea mai mare msur de volumul rezervelor excesive (coeficient de elasticitate 1.127), de volumul banilor n circulaie (coeficient de elasticitate 1.035) i mai puin de volumul rezervelor obligatorii (coeficient de elasticitate 0.773). Volumul rezervelor obligatorii este determinat de ponderea mai mare a depozitelor n moned naional fa de depozitele n valut.

3. Cursul oficial de schimb al monedei naionale fa de dolarul SUA cu coeficientul de elasticitate 0.262 are o influen asupra PIB real de dou ori mai mic dect masa monetar. Totui, modelul ne arat existena canalului cursului valutar i funcionalitatea acestuia datorit interveniilor BNM pe piaa valutar destinate cumprrii excesului de valut strin provenit din transferurile de peste hotare a remitenilor. Deci, n Republica Moldova nu volumul exporturilor, ci transferurile de valut strin de peste hotare au determinat funcionalitatea canalului cursului de schimb valutar i creterea PIB real.

4. Modelarea ecuaiei cursului valutar ne arat dependena invers proporional (-0.676) dintre cursul de schimb al monedei naionale i volumul
- 45 -

banilor n circulaie. Astfel, odat cu deprecierea monedei naionale, populaia tinde s se debaraseze de moneda naional i s procure valut strin determinnd astfel micorarea volumului banilor n circulaie;
5

5. Coeficientul de elasticitate negativ a ratei dobnzii (-0.042) arat existena relaiei invers proporionale ntre rata dobnzii la creditele acordate de ctre sistemul bancar economiei naionale i evoluia PIB real (scderea ratei dobnzii stimuleaz activitatea economic prin contractarea unui volum mai mare de credite din partea agenilor economici i populaiei i, respectiv determin creterea PIB real. Vice-versa, majorarea ratei dobnzii limiteaz accesul la credite ceea ce conduce la micorarea volumului PIB real). Cu toate acestea, elasticitatea redus a legturii dintre rata dobnzii i volumul PIB real confirm faptul c n cadrul mecanismului de transmisie a politicii monetare canalul ratei dobnzii nu este funcional. Aceasta se explic prin faptul c legtura dintre masa monetar i volumul PIB real este de 13 ori mai mare (0.554/0.042=13.19) dect legtura dintre rata dobnzii i volumul PIB real;

6. Modelarea ecuaiei inflaiei arat c n Republica Moldova n perioada 1994-2006 ritmul de cretere a preurilor a fost influenat preponderent de factori nemonetari cum ar fi: ritmul de cretere a salariilor (coeficientul de elasticitate = 98.103), ateptrile inflaioniste ale populaiei i agenilor economici (coeficientul de elasticitate = 66.936) i cursul valutar (coeficientul de elasticitate = 61.539). Cea mai mic influen asupra ratei inflaiei a avut-o volumul creditelor acordate economiei naionale de ctre sistemul bancar i diferena dintre oferta i cererea de bani. Concluzia este c activitatea de creditare a sistemului bancar nu are caracter inflaionist, iar BNM a reuit n perioada analizat s calibreze oferta cu cererea de bani din economie astfel nct s nu genereze inflaie de tip monetar. Utilizarea n practic a acestui model de simulare permite identificarea

legturilor cauzale existente ntre variabilele monetare i variabila macroeconomic PIB real i simularea efectelor diverselor combinaii de obiective
- 46 -

i msuri de ordin monetar pentru adoptarea unor decizii de combinare optim a acestora n activitatea Bncii Naionale a Moldovei.

1.7.1 SCOPURILE CONSTRNGERILE POLITICII MONETARE Politica monetar ca cea fiscal urmreste 4 scopuri: - asigurarea angajrilor, - stabilitatea preurilor, - rat adecvat a schimbului valutar, - rat nalt a creterii economice. Pentru realizarea acestor obiective autoritile monetare iau n considerare 4 categorii de constrngeri: - prevenirea panicii financiare, - evitarea instabilitii excesive a ratei dobnzii, - revenirea anumitor sectoare ale economiei s suporte povara politicii restrictive - ctigarea i meninerea ncrederii investitorilor strini. Angajri mai numeroase nmulirea angajrilor minii de lucru este evident unul dintre scopurile oricrei politici macroeconomice. Oricine dorete s evite omajul puternic, avnd n vedere mizeria pe care o aduce n rndul oamenilor, precum i pierderea substanial de producie pe care o provoac. Mai mult dect att, dac nu cunoatem nivelul adecvat al omajului, nu avem o imagine statistic bun asupra omajului actual. Datele privind omajul,
- 47 -

care sunt strnse pe baza urmririi lunare a familiilor sunt incerte; ele reflect existena real a omajului pentru c in cont doar pentru cei care caut de lucru eliminnd pe cei care au renunat s mai caute de lucru considernd c nu au anse s gseasc. n acest fel, nu numai c nu cunoatem cu precizie nivelul real al omajului, ci i nivelul omajului actual. Aceasta nseamn c uneori este dificil s apreciem dac omajul este prea nalt sau prea sczut. Stabilitatea pre urilor Al doilea scop este stabilitatea preurilor, care pare evident, dar este departe de acest lucru.Efectele corozive ale inflaiei ne-au copleit pe toi. Una dintre responsabilitile majore ale unui guvern democratic este s menin condiiile n care cetenii s dispun de dreptul de a decide asupra propriului lor destin. n timpul inflaiei, indivizii sunt tot mai frustrai pe msur ce valoarea preurilor crete n fiecare sptmn sau salariul lunar se lichideaz datorit unui proces care se afl n afara controlului lor. O rat adecvat de schimb valutar Att timp ct toate tranzaciile valutare intermediaz alte tranzacii economice, se pune ntrebarea cum se poate determina rata de schimb i de ce cursul valutar variaz att de mult n cursul anului sau chiar n cteva luni. Un rspuns posibil ar fi c rata de schimb reprezint preul banilor naionali care se modific pn la nivelul la care preul mrfurilor similare din alte ri este mai mult sau nu difer prea mult de suma cheltuielilor aferente tranzaciilor i transportului . Cresterea economic Se d mult atenie faptului c rata actual de cretere economic este sczut . Unul dintre elementele determinante ale creterii economice este reprezentat de investiii. O rat mai nalt a investiiilor nu nseamn numai mai mult capital pe muncitor, ci si o cale important de introducere a progresului tehnologic, att timp ct inovaiile se aterializeaz adesea n echipamente noi.O
- 48 -

cale de cretere a investiiilor este meninerea ratei reale a dobnzii la un nivel foarte sczut. Dar acest lucru duce la extinderea inflaiei, pentru a preveni mrirea inflaiei o astfel de politic ar trebui s fie nsoit de o politic fiscal restrictiv, adic de un surplus guvernamental larg sau, de meninerea unui deficit mai mic. Stabilirea ratei dobnzii Instabilitatea cheltuielilor cauzeaz instabilitatea venitului naional prin multiplicator. Cu o ofert fix de bani, ratele dobnzii cresc atunci cnd cheltuiala este anormal de ridicat . Aceasta creeaz o scdere a investiiilor, care reduce efectul de expansiune a cheltuielilor iniiale ridicate. Aceasta e ceea ce inginerii numesc feedback negativ. Creterea ratelor dobnzii reduce tendina de expansiune. Similar, cnd cheltuielile scad, ratele dobnzii scad i astfel investiiile cresc, ceea ce explic scderea iniial a cheltuielilor. Fixarea ratelor dobnzilor anuleaz acest efect de stabilizare a sectorului monetar. Stabilirea ratei dobnzii este cea mai bun politic pentru care se poate stabiliza venitul naional,atunci cnd cererea de bani este instabil, dar fixarea ofertei de bani e preferabil dac instabilitatea i are originea n cheltuielile reale. Ponderea sarcinii politicii restrictive Unele sectoare sufer mai mult dect altele pe seama politicii monetare restrictive. n prezent cele mai afectate sunt ramurile care fac exporturi i care sunt n concurent la import.Scopul politicii monetare restrictive este de a reduce cererea de resurse cnd aceast cerere este excesiv i prea inflaionist. 1.8. INSTRUMENTELE MONETARE Instrumentele utilizate n influenarea economiei sunt: - instrumentele i tehnicile de intervenie indirect, - instrumentele i tehnicile de intervenie direct sau reglementrile bancare. Tehnicile interveniei indirecte sunt utilizate pentru controlul indirect asupra ofertei de moned limitnd, pentru intermediarii monetari, accesul la lichiditatea bncii centrale. Tehnicile de intervenie global si indirect se sprijin pe un triplu
- 49 -

fundament: - dependena sistemului bancar fat de banca central, - corelaia existent ntre volumul de credit si nivelul activitii economice, - caracterul elastic al cererii de credit fat de nivelul dobnzii. Dintre instrumentele care aparin acestui grup menionm: taxa scontului i politica de open market. De asemenea, sistemul rezervelor minime obligatorii se afirm printre principalele instrumente folosite pentru a impune astfel o utilizare predeterminat a activelor bancare.Tehnicile de intervenie direct asupra lichiditii acioneaz prin modificarea operaiilor de credit , acioneaz asupra unor sfere determinate a relaiilor de credit, sprijinind deopotriv liniile directoare ale politicii economice, mai ales prin prisma intereselor nsui sistemului bancar, funcionalitii i eficienei sale.Taxa scontului reprezint dobnda uzual pentru creditele acordate ctre banca de emisiune n cadrul operaiilor de rescontare. n cadrul economiei de pia exist multiple valori ale dobnzii, innd cont de diversitatea condiiilor de creditare se formeaz o rat medie a dobnzii,dar toate aceste diferite valori ale dobnzii se afl la o distan dat de taxa scontului, astfel c la orice modificare a ei, trebuie s varieze concentrat.Pozitia taxei scontului n cadrul avadajului de dobnzi ale pieei determin i utilizarea ei ca instrument al politicii monetare. n principal, aciunea taxei scontului influeneaz piaa capitalurilor, sfera creditului Si respectiv ritmul desfsurrii vieii economice n ansamblul ei. Astfel, scderea taxei scontului determin diminuarea general a dobnzilor, sporete eficiena utilizrii creditelor pentru ntreprinztori si-i orienteaz n sensul dezvoltrii activitii lor pe baza angrenrii de capitaluri suplimentare.Cresterea taxei scontului are ca urmare sporirea general a dobnzilor, nrutirea condiiilor de obinere a creditelor si duce la scderea profiturilor pentru cei care utilizeaz capitaluri suplimentare. Manevrarea taxei scontului acioneaz si asupra capitalurilor strine .Scderea taxei scontului duce la emigrarea capitalurilor strine i chiar a unor capitaluri indigene, lsnd sarcina nviorrii numai pe seama capitalurilor interne
- 50 -

rmase. Creterea taxei scontului atrage n ar capitaluri strine. Efectele manevrrii taxei scontului asupra afluxului i refluxului capitalurilor strine implica recurgerea la aceast metod n scopul eliberrii balanei de pli. Creterea taxei scontului atrage o invazie a capitalurilor strine i are momentan un efect binefctor n echilibrarea balanei de pli. Afluxul capitalurilor poate ns veni n contradicie cu conjunctura dezvoltrii economice la aceeai dat i cu obiectivele politicii economice si de credit.Rescontul se poate defini, pentru banca de emisiune, ca o achiziie ferm, cu plata imediat, a unor creane, n termen, prezentate de bncile comerciale. Un regim similar au si pensiunile, respectiv achiziiile nsoite de angajamentul de rscumprare la un anumit termen a creanelor de ctre banca prezentatoare.Operaiunile de rescontare se caracterizeaz prin trsturi proprii semnificative: - se desfsoar pe baza unei rate a dobnzii fixe, stabilite de ctre banca de emisiune, cunoscute n prealabil, a crei valabilitate este de durat, nivelul acesteia fiind determinant n orientarea bncilor solicitante; - iniiativa operaiunilor si oportunitatea lor sunt hotrte de bncile comerciale, banca de emisiune, avnd un rol pasiv de a rspunde acestor solicitri; - furnizeaz la nevoie lichiditi bncilor comerciale. Politica operaiilor la piaa liber (open market ) este istoric nsoitoarea fireasc a politicii de rescont, ambele avndu-si originea n economia englez, unde se foloseau complementar pentru asigurarea sensului dorit de evoluia lichiditii, creditului si dobnzii. Trsturile specifice ale operaiilor la piaa liber sunt: - nivelul dobnzii practicate, variaz n funcie de evoluia pieei si ndeosebi sunt determinate de orientarea pe care banca central doreste s o impun; - n desfsurarea operaiunilor banca central are un rol activ. Acesta iniiaz alimentarea pieei monetare cu lichiditi, n special prin oferte proprii; - operaiile pe piaa liber au un dublu sens. n timp ce operaiile de rescont se limiteaz numai la alimentarea cu lichiditi a bncilor comerciale, operaiile la
- 51 -

piaa liber permit bncii de emisiune, deopotriv s acorde credite, dar s si mprumute, reducnd astfel lichiditile bncilor si prin aceasta ale economiei naionale. Astfel, politica open market este intervenia bncii centrale pe piaa monetar, zis pia liber sau deschis ( fa de alte piee ale creditului din economie care sunt tot mai mult sau mai puin controlate) pentru a creste sau diminua lichiditile agenilor ce opereaz pe aceast pia, deci posibilitile lor de acordare a creditului si de creaie a monedei scripturale.

1.8.1 AGREGATE SI INDICATORI MONETARI Analiza situaiei monetare , a structurii si evoluiei diferitelor componente ale masei monetare , este subordonat proiectrii politicii monetare viitoare , remarcndu-se, n ultimul timp, o nou linie de conduit favorabil aplicrii unor metode cantitative de dimensionare si dirijare a acesteia. Metodele respective constituie un amestec de modele de tip neo-keynesist si monetarist.Schimbrile monetare s-au asociat cu fenomene economice si sociale de o maxim virulen ca recesiunea, inflaia si somajul, fenomene greu de controlat si stpnit prin mecanismele monetare instituite dup al doilea rzboi mondial. 1.8.2 INDICATORI MONETARI Definirea, calcularea si interpretarea indicatorilor monetari trebuie apreciat n contextul elaborrii unei conceptii generale de analiz a interaciunii dintre variaiile masei monetare si a celorlalte fenomene monetare precum si principalele procese economice: plasarea si utilizarea resurselor, producia si comercializarea bunurilor si serviciilor; formarea preurilor; oscilaiile cursurilor de schimb; situaia general a balanei de plai externe. De derularea acestor procese depinde n ultim instan mrimea si dinamica masei monetare, iar evoluia si tendinele acesteia din urm influeneaz procesele respective.Pentru ca indicatorii monetari
- 52 -

s permit cuantificarea acestor influene este necesar ca ei s reliefeze dinamica masei monetare si evoluia ei si s permit evaluarea conexiunilor ntre procesele monetare si economice. n raport de aceste aprecieri, monetaritii grupeaz indicatorii monetari n dou categorii: - indicatori ce exprim caracterul politicii monetare ca expansionist sau restrictiv; - indicatori ce ofer informaii privind estimarea efectelor exercitate de politica monetar asupra celei economice, ei exprimnd n acest caz obiectivele politicii monetare. Utilizarea acestor dou categorii de indicatori este necesar si posibil n condiiile n care n economia unei ri funcioneaz o pia financiar monetar dezvoltat si complex.n practica monetar din rile dezvoltate se utilizeaz ca indicatori de reflectare a caracterului si obiectivelor politicii monetare rata dobnzii si agregatele monetare.Utilizarea cu prioritate a agregatelor monetare ca indicatori monetari nu exclude folosirea ratei dobnzii n analizele monetare, inclusiv pentru aprecierea caracterului politicii monetare promovate de autoriti. 1.8.3 AGREGATELE MONETARE - INDICATORI AI POLITICII MONETARE Unul dintre scopurile majore ale analizei monetare l reprezint selectarea acelor agregate monetare care s rspund cel mai bine cerinelor de reflectare a caracterului si obiectivelor monetare, adoptat de autoritatea monetar a unei ri pe o anumit perioad. Agregatele monetare difer n general de la ar la ar n funcie de condiiile existente, respectiv de gradul de dezvoltare a pieei financiare, de conceptele si politicile care domin scena monetar si de nevoile practice imediate Si de perspectiv, totusi, ele au anumite caracteristici comune. Pornind de la aceste aprecieri, specialisti au grupat agregatele monetare n trei categorii:
- 53 -

- Moneda primar - reprezint moneda emis si controlat de banca central; se definete ca diferen dintre activ Si pasive nemonetare din bilanul acestei instituii. - Moneda ca mijloc de plat, respectiv masa monetar n sens restrns cuprinznd produsele monetare, respectiv mijloace de plat, create de banca central i celelalte bnci si instituii financiar bancare - Moneda ca avuie net care include produsele monetare amintite, inclusiv acele active care nu se utilizeaz ca mijloace de plat n mod curent, dar care se pot transforma mai rapid sau mai lent n lichiditti. Compozitia agregatelor monetare Alegerea unui agregat monetar, ca indicator al politicii monetare, presupune parcurgerea urmtoarelor etape: - Selectarea grupului de active monetare ce trebuie incluse n compoziia unui agregat sau altul; - Evaluarea performanelor agregatelor monetare n corelare cu evoluia PNB si cu indicele preurilor, respectiv cu rata inflaiei, - Alegerea corespunztoare a diferitelor categorii de active selectate. Agregatele monetare cuprind att mijloacele de plat ( moneda efectiv, depunerile n conturi la vedere ) deinute de agenii nefinanciari rezideni, ct i acele plasamente financiare susceptibile de a fi transformate cu uurin i rapiditate n instrumente de plat, fr riscul pierderilor de capital. Agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesiv a produselor monetare create n scopul asigurrii lichiditii agenilor financiari si nefinanciari.

1.9 POLITICILE DE STIMULARE A OFERTEI AGREGATE Sunt acele politici macroeconomice care ncearc s determine modificarea ofertei agregate astfel nct, prin creterea acesteia, s se restabileasc echilibrul general, deci egalitatea dintre cererea i oferta de bunuri i servicii.
- 54 -

Politicile orientate ctre ofert includ: politici de perfecionare a funcionrii eficiente a pieelor; politici de perfecionare a sistemului de impozite i taxe etc. - politici de eliminare a efectelor externalitilor; Politicile de mbuntire a eficienei pieelor sunt orientate ctre crearea condiiilor ca orice pia s-i ndeplineasc menirea de a asigura o alocare optim a resurselor ntre diferiiageni economici.Politicile de eliminare a externalitilor urmresc nlturarea externalitilor negative din economie, deci a acelor costuri externe ce nu sunt compensate prin preurile la care se efectueaz tranzaciile pe anumite piee. Politicile de perfecionare a sistemului de impozite i taxe sunt acele politici care ncearc s introduc sisteme de taxare care reduc la minim distorsiunile pieelor determinate de impozite i taxe. Msurile de stimulare a ofertei agregate care ar susine creterea economic sunt plasate n sfera reformelor instituionale. ncurajarea activitii industriale, ca sector central al economiilor n tranziie presupune elaborarea unor politici statale active, care s utilizeze prghii att n plan macroeconomic, ct i microeconomic i s fie corelate cu politicile de privatizare i de restructurare ale firmelor. n cadrul altor msuri de stimulare a ofertei agregate n scopul relansrii i susinerii creterii economice putem include reforma sistemului financiar-bancar, crearea unui sistem eficient de intermediere financiar care s faciliteze accesul la credit pentru toate categoriile de firme eficiente, indiferent de mrimea lor sau de statutul proprietii, rezolvarea problemei datoriilor neperformante i crearea unui mediu concurenial eficient.Att teoria, ct i practica arat c asigurarea, n toate rile a unui anumit nivel de cretere economic trebuie s se fac printr-un set de politici economice care s mbine n mod optim msuri de stimulare a cererii agregate cu msuri de stimulare a ofertei agregate. Evaluarea concret a mbinrii acestor tipuri de politici economice este dificil i, desigur, diferit de la ar la ar, n corelaie cu gradul de stabilitate economic, specificul dezechilibrelor economice care se
- 55 -

menin, avansul introducerii reformelor structurale, modul specific al interveniei statale n economie etc. Experiena practic a rilor n care tranziia evolueaz cu succes a artat c n prima faz a relansrii creterii economice pot fi aplicate unele msuri de stimulare a cererii agregate, fr ca

Concluzii Functiile monedei pot fi privite si din punct de ved ere al importantei lor, ca functii de baza si functii derivate.Manifestarea monedei ca unitate de cont si standard al platilor viitoare deriva din functiile de baza, cea de etalon al valorii si cea de mijloc de plata si de schimb.Impreuna, aceste functii fac procesul de schimb mult mai usor si eficient, comparativ cu cel practicat in economiile nemonetare, conducand, astfel, la cresterea eficientei intregii activitati economice. Un alt aspect care trebuie mentionat si care vizeaza in special si economiile in tranzitie, este cel al dolarizarii.In economia de piata, moneda indeplineste functiile clasice de mijloc de schimb, unitate de cont si standard sau masura a valorii. Capacitatea monedei de a indeplini aceste functii este limitata in conditiile unei rate inalte a dobanzii.
- 56 -

Astfel, specific economiilor in tranzitie este ca dolarii sa inceap a sa circule ca o alternativa de masura a valorii.Rata inalta a inflatiei altereaza pr etul bunurilor si serviciilor, conditii in care dolarii devin chiar unitate de cont. Preturile in unele magazine (shop) sunt exprimate in dolari, iar operatiile de schimb valutar faciliteaza achizitia bunurilor, indiferent de forma de exprimare a p retului. Atunci cand se ajunge la hiperinflatie, dolarizarea devine completa.Estimarea volumului dolarilor aflati in circulatie in tarile central si est europene, pe de o parte si in cele ale Federatiei Ruse, este dificil de realizat, dar sumele sunt considerabile. Banca Rezervelor Federale estimeaza ca dolarii utilizati in aceste regiuni depasesc volumul celor dinSUA.Un astfel de fenomen prezinta probleme majore si din punct d e vedere al controlului monetar, al ofertei de moneda si al emisiunii realizate de banca centrala.Economiile in tranzitie care incear ca stabilizarea inflatiei sunt capabile sa alimenteze cu dolari economiile lor. Mecanismul este normal si consta in manifestarea preferintei pentru depozite exprimate in valuta, comparativ cu moneda nationala. Atunci cand rata reala a dobanzii devine pozitiva, este mai atractiv a se constitui depozite in moneda locala decat in Detinatoriiincep sa vanda dolarii catre banca centrala si, astfel, printr-un cerc vicios, se ajunge la majorarea rezervelor externe ale tarii respective.De-a lungul evolutiei sale, moneda a cunoscut diferite forme de existenta, de la forma marfa a acesteia la forma abstracta sau moneda semn. 2 3 BIBLIOGRAFIE 1. Cuhal, Veronica. Instrumentele indirecte ale politicii monetare i

utilizarea lor n RM. Simpozionul Internaional al Tinerilor Cercettori, 18-19 aprilie 2003, Ediia I, ASEM, Chiinu, 2003, p.218-220. 4 5. Cuhal, Veronica, Cuhal, Radu. Rolul bncilor centrale n stabilizarea situaiei generate de crizele financiare regionale: cazul RM. Conferina internaional tiina, businessul, societatea: evoluii i intercorelri n condiiile integrrii n spaiul economic european, 12-14 februarie 2004, vol.II, ASEM, Chiinu, 2004, p.45-47.
- 57 -

6. Cuhal, Veronica, Cuhal, Radu. Posibiliti de racordare a sistemului

bancar al Republicii Moldova la standardele europene. Simpozionul internaional Integrarea european i competitivitatea economic, 23-24 septembrie 2004, vol.II, ASEM, Chiinu, 2004, p.161-165.
2

7. Cuhal, Veronica, Cuhal, Radu. Obiectivele politicii monetare ale Bncilor 8. Cuhal, Veronica, Cuhal, Radu. Cumprrile de valut ale Bncii Centrale

Centrale. Revista Meridian Ingineresc, 2004, nr.2, Editura U.T.M., pp.66-71. 3 ca instrument al politicii monetare: cazul Republicii Moldova. Revista Meridian Ingineresc, 2004, nr.4, Editura U.T.M., p.44-49. 4 9. Cuhal, Veronica. Rolul investiiilor n asigurarea unei creteri economice susinute. Simpozionul internaional al tinerilor cercettori, 29-30 aprilie 2004, Ediia II, vol.I, ASEM, Chiinu, 2005, p.265-267. 5 10. Cuhal, Veronica, Cuhal, Radu. Dolarizarea un handicap al politicii monetare sau un stimul pentru dezvoltarea economiilor n tranziie. Simpozionul internaional al tinerilor cercettori, 21-22 aprilie 2005, Ediia III, vol.I, ASEM, Chiinu, 2005, pp. 265-267. 6 11. Cuhal, Veronica, Luchian, Ivan. Procesul inovaional pe piaa valorilor mobiliare ca factor de dezvoltare economic. Conferina tiinific internaional Politici economice de integrare european, 23-24 septembrie 2005, ASEM, Chiinu, 2005, p.421-424. 7 14. Cuhal, Veronica. Influena investiiilor nete asupra proceselor inflaioniste. Simpozionul internaional al tinerilor cercettori, 14-15 aprilie 2006, Ediia IV, vol.I, ASEM, Chiinu, 2006, pp.294-296. 1. BASNO, C. ; DARDAC, N. ; FLORICEL, C. - " MONED . CREDIT. BNCI." , EDP, Bucureti 1999.

- 58 -

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 59 -