Neufert - Manualul Arhitectului

SIr ..
l de vr'lJclslle
Sha! dft fUltlHe
:-r.::;r,.....,:r-T--::r:-:=
~,\rCll
or> Or,.r'Dl~
r:ad~cjnIlOf
SIr"l de prolrclle Slral de' ptolaclit> a
~7~
:::
,,;'
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:;::
NEUFE
~
::: :;:::::: ..: .::::::: .:.::::::
'
..:::::.:::: .: ..::
::: .: : ::::::::: : ::: ::::
..
~-
1.20--1
..
-) 0
-8810
\\ b. Bueo""'j.[.
.J:~, ,
J; '
'::~
000
.r
1i /C=. -"I t_'
,
,.
L:LEMENTE DE PROIECTARE 51 DE CON5TRUCTIE , ,
~VlANUALULARHITECTULUI
~
b) Inclmate la 60"
~
&)
If! 90"
Editia a 37-a, adaugita
~i
prelucrata
~
f .
~1.50 - 1 6 0 2 0 0
'04"'
AI \
rn
Ie::.
i" _ ..
NEUFERT
MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE $1 DE CONSTRUCTIE
Baze, norme, prescrjp'~ii pentru amplasament, constructie, con
formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensi
uni pentru cladiri, Incaperi, amenajari, echipamente
aVlnd omul drept unitate de masura $i scop
Un manual pentru profesioni~ti, comanditari, invatamint ~i studii

Fondat de Ernst Neufert Continuat de Peter $i Cornelius Neufert . Ludwig Neff' Corinna Franken $i
DD D~
NEUFERT PlANUNGS AG
la comanda fundatiei l\Jeufert.
www.neufert.de/bel
A 37-a editie adaugita $i prelucrata cu peste 6.900 ilustratii $i tabele
Editura Alutus
Miercurea Ciuc, 2004
Publicat In original In limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH,
D-65189 Wiesbaden, Germania, cu titlul original Ernst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)".
Edilia In Iimba romfma

Coordonator:
Hanna Derer
Referent:
Radu Nicolae
Traducere: Hanna Derer Alexandru Gavozdea Alexandru Grdblacher Domnica Paunescu Dan Racoveanu Corectura Claudiu Constantinescu
~i
Layout
Produclie
v.issvi d9 prge6
Alexandru Baciu Andrei Covaciu Alec Pop Carina Radulescu Razvan Radulescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfmiei Manualul arhitectului: elemente de proiectare ~i de constructie / Peter ~i Cornelius Neufert, Lugwig Neff, Corinna Franken. Miercurea Ciuc: Alutus, 2004 Bibliogr. Index. ISBN 973-8642-8-7 1. Neufert, Peter II. l\ieufert, Cornelius Ill. Neff, Ludwig IV. hanken, Corinna
Datele cuprinse In aceasta carte nu sint supuse nici unei forme de responsabilitale sau de garantie. In consecinta, au
torii $i editura nu l$i asuma raspunderea $i deci nu l$i asuma In nici un mod responsabilitatile care deriva In vreun fel
din utilizarea acestor date sau a unor parti din acestea.
Editii ale acestei lucrari, tiparite sub licenta, ex isla In limbile ceha, chineza, croata, engleza, franceza, greaca, indonezi
ana, italiana, iugoslava, japoneza, maghiara, poloneza, portugheza, rusa, slovena, spaniola $i turca.
Editura Alutus multume$te domnului arhitect George Bouariu $i doamnei Julianna Both pentru a Ii avul ideea traducerii
prezentei lucrari In limba romana $i pentru a fi mijlocit, In discutiile preliminare cu Vieweg Verlag, preluarea licentei.
Toate drepturile rezervate
Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, BraunschweigiWiesbaden, 2002
Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru edilia romimeasca
Lucrarea si toate partile acesteia sint protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare in afara limitelor restrictive ale legii dreptului
de autor este interzisa si pasibila de pedeapsa daca nu beneficiaza de acordul editurii. Acest fap! este valabil in special pentru multi
plican, traduceri, copiere pe microfilm 5i stocarea 5i prelucrarea in sisteme electron ice.
Editura Alutus detlne toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, Integral sau partial, a prezentei lucrari, prin once miJloa
ceo este Interzisa. Pot Ii lolosite Iragmente In scop promotional sau stiinlilic, cu acordul explicit al editurii
Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc

str. Harghita nr. 108/ A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; www.alutusprintro; office@alutusprint.ro
PREFETE
Prefata la prima editie
Prelucrarea exemplelor a fast elaborata cu colaborarea arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mai colaborat la prelucrarea desenelor arhitec\ii Richard Machnow, Willy Voigt, Fritz Rutz $i Konrad Sage. Prelucrarea tehnica In vederea tiparirii a fast asigurata de arhitect Adalbert Dunaiski. Normativele au fast puse la dispozitie de catre Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au fast inserate in forma prescurtata sau concentrata. in ceea ce prive$te exactitatea reglementarilor, este valabila ultima edi\ie a normativului in cauza. Prelucrarea domeniilor speciale a fast sprijinita de cen trele de consiliere $i birourile de informa\ii men\ionate la inceputul capitolelor respective. Lor Ie mul\umesc pentru
devotamenlul cu care au colaboral. Bibliografia a fast dispusa la finalul paqii de text, astfel ineit sa permita vederea de ansamblu. Din acela$i motiv textul a fast formulat cit mai concis posibil $i intotdeauna in rela\ie cu desenele aflate pe aceea$i pagina. in cawl in care cititorul considera ca lipsesc indica\ii importante pentru proiectare, II rag sa ma anun\e, astfel IncH acestea sa poata fi cuprinse eventual intr-o noua editie.
Berlin W 9, 15 martie 1936
Ernst Neufert
Prefata la a 30-a editie
De la aparilia primei edi\ii in anul 1936, tehnicile de con struc\ie $i de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe parcursul deceniilor, cu ocazia fiecarei editii, nouta\ile au fast integrate $i intreaga carte a fast verificata. Dar a reviwire $i a completare temeinice $; complete, care sa aiba in vedere toate conceptele $i normativele noi, au putut fi incheiate abia acum, dupa ani intregi de munca. Cu aceasta. ocazie, prac tic nici a pagina nu a fast uitata, macar datorita noli nume rotari $i trimiterilor noi rezultate din aceasta. in acest sens, un sprijin important I-a constituit acordul redactorului-$ef al revistei "Deutsche Bauzeitschrift", cole gul S. Linke, pentru utilizarea suplimentelor speciale DBZ, inso\ita de mentionarea surselor respective. in fine, datorita specializarii Inalte a tehnicilor de con struc\ie contemporane, a fast necesar sa solicitam cola borarea speciali$tilor. in consecinta au fast prelucrate: LifturiiScari rulante - de ing. E. Sillack; Iluminat - de fi zicianul W. Tubbesing; Protectia fata de incendii - de dr. ing. P. Bornemann; Statii de pompieri - de prof. ing. J. Portmann; Terase/lzolatie termicalPiscine - de dr. ing. P.
Kappler; Instala\ii de Incalzire - de ing. H. Nachtweh; Materiale sintetice - de consilierul in construc\ii ing. A. Schwabe: Constructii $i amenajari pentru sport - de prof. ing. J. Portmann. ing.-arh. S. Lukowski. . Redactarea $i modificarile grafice au fast asigurate de arhitectul Ludwig Neft.
A~a cum a fost mentionat $i in prima prefa\a. unele fir me $i asociatii au sprijinit din nou actualizarea continutu lui. Acestea, inclusiv adresele, sint mentionate la incepu tul paginilor respective $i sint sigur dispuse sa olere infor matii actuale. A 30-a editie cuprinde acum In total peste 6.000 de de sene, tabele $i diaQrame, iar extinderea indicelui de ter meni la 8.000 de cuvinte-cheie va U$ura suplimentar uti Iizarea. Chiar daca nu au fast folosite, articolele rezumati ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care face trimitere bibliografia vor imboga\i substantial cartea privita ca tezaur.
Darmstadt, in august 1978
Ernst Neufert
inca din timpul vietii, autorul - multrespectatul meu tata, Ernst Neufert - m-a pregatit ca sa preiau spre continuare mO$tenirea lui literara. Colaboratorii nO$tri au fast Peter Miltmann $i Peter Graf, specialistul nostru in carti de construc\ii ing.-arh. Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul parintesc, iar eu am fast pregatit sa incep lucrul la noul Manual al arhi tectului cind, In februarie 1986, prin moartea lui Ernst Neufert, Insarcinarea a devenit camp let valabila. Lumea contemporana a constructiilor, dezvoltata . intr-un grad inalt, impune creatorilor de construC\ii alte ce rinte tehnice $i stiin\ifice decit cele care, acum 55 de ani, pe timpul in care a aparut prima editie din Manualul arhi tectului, reprezentau "masura lucrurilor". in consecinta, pentru un Manual al arhitectului real mente "nou" era nece-
sar sa fie conservata forma geniala a caqii, dar $i structu rarea in sens contemporan a con\inutului. De aceea ne-am decis imediat sa reprelucram, restruc turam, redesenam complet lucrarea $i sa a extindem pen tru a putea cuprinde in ea tot ceea ce trebuie sa $tie astazi arhitectul $i inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie $tiut, dar fidel dupa Ernst Neufert $i nimic mai mull. Aceasta lucrare a costat edilura $i i-a castell pe cei nu mero$i care au contribuit cu cuno$tin\e de specialilate 4 ani $i jumatate de munca intensa. De aceea, Increzatori, speram cu totii ca lucrarea va constitui un cI$tig pentru cei care a achizi\ioneaza. cautlnd a carte contemporana de constructii. KGln, in septembrie 1991 Peter Neufert
PREFETE
Prefata editurii la a 33-a editie
Acum mai bine de jumatate de secol, tinarul arhitect Ernst Neutert a avut nu doar ideea, ci si energia sa dea viata lucrarii Manualul arhitectului, care a devenit un sprijin in dispensabil pentru munca arhitectului si a proiectantului. EI a mentinut permanent tineretea lucrarii si a adaptat-o mereu la cerintele vremii. Ultima prelucrare importanta a avut loc in 1979 (editia a 30-a), inainte de moartea lui in anu11986. A devenit sarcina tiului sau, Peter Neutert, si a echipei sale de proiectare sa preia lucrul continuu dedicat acestei
opere. In special cu ajutorullui Ludwig Neff care a partici pat in mod determinant inca din timpul in care traia au torul, a fost posibil ca 0 noua prelucrare completa sa fie inceputa si incheiata dupa 0 munca de mai mul~i ani. Editia este mindra ca Manualul arhitectului care, intre timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut ti continuat intr-o noua redactare si structura, dar conform conceptului lui Ernst Neufert. Wiesbaden, septembrie 1991
Prefata la a 35-a edilie
Daca, timp de 12 ani de la moartea cunoscutului autor Ernst Neutert, ai constientizat drepturile si obligatiile de autor mostenite. atunci se turiseaza nevoia de nesatistacut de a-i da socoteala tatalui pentru ceea ce au facut urmasii Ludwig Neff, Peter Neutert si biroul de pro iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner. Stimati cititori, titi buni si titi martorii acestei "contesiuni'" Clnd a murit tata! meu, in februarie 1986. pe piata era a 32-a editie germana. Noi am retacut lucrarea pentru a 33-a editie, printr-o prelucrare care a durat mai bine de 4
ani si care a fost dificila din toate punctele de vedere, refacind desenele si textul pentru tiecare pagina Si adaugind multe subiecte actuale. Actuala editie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou ex tinsa cu capitole importante precum Cladiri din lemn, Cla diri cu consum red us de energie, Energia solara, Con structii ecologice, Sere si Extinderi din sticla.
K61n, iunie 1998
Peter Neufert
Aceasta editie coincide din nou cu un schimb de gene ratii Si contirma atemporalitatea acestei ciirti. Dar ca toate schimbarile, si aceasta aduce numeroase modificari. Alaturi de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum doamna Corinna Franken face parte din echipa si imparte responsabilitatile acesteia. Prelucrarea a fost complet transpusa in sistemul de prelucrare automata a datelor. Este un sentiment inaltator sa lucrez\ la opera bunicului si a tatalui si sa Ii vezi pe numerosii colaboratori, coautori si desenatori care fac ca aceasta carte sa fie ceea ce este. A enumera toate numele ar insemna sa depasesc limitele prefetei. Ca reprezentanti i-as numi pe Nicole Delmes, nascuta Neufert, Julia Ehl si echipa biroului de proiectare Neufert SA K61n. De data aceasta autorii de specialitate sint, printre altii, R. Eckstein, A. Weinzierl Si M. Bauer. Multumiri deosebite trebuie adresate si numerosilor cititori si utilizatori care, prin propuneri, intrebari si critici. au con tribuit la imbunatatirea cMii. A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul
arhitectului. Exista posibilitatea de a contacta redac~ia Si de a primi informatii suplimentare pentru subiectele din MA (www.neufert.de/bel). in aceasta editie au fost din nou prelucrate numeroase cap/tole, dar au tost adaugate Si unele noi: Amenajari pen tru sporturi nautice/marine, Sporturi de plaja, Terenuri de joc, Amenajarea podurilor. Hoteluri. Evacuarea deseurilor menajere, Exemple de proiectare grupuri sanitare, Detalii pentru piscine, Mobilier de bucatarie si vesela, Pereti cu rezistenta la foc, Lucarne, Norme de baza pentru alimenta rea cu apa, Crame, Fatade din lemn, Forme de sarpante, Alimentatie publica - fast-food-uri, Echipamente si mobilier pentru gradina, Normative referitoare la economisirea en ergiei - exemple de calcul. Lifturi, Simulari ale luminii natu rale prin mijloace electronice. In plus, numeroase pagini au fost actualizate Si adauglte.
K61n, iulie 2002
Cornelius Neufert
PROLEGOMENE
Aceasta carte s-a nascut din documentatia cursurilor mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar. Documentatia este bazala. pe masuratori, experienta $i cu nO$tinte acumulate In practica $i cercetarea legata de om care slnt necesare In proiectarea constructiilor, dar fara a pierde din vedere noile posibilitati $i cerinte. Pentru ca, pe de 0 parte, stam pe umerii stramo$i1or $i, pe de alta parte, totul este curgator, sintem copiii timpului nostru si, In plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia este diferit. Motivele rezida In diferentele dintre educatia pregatitoare $i formarea profesionala; In influentele pe ca re Ie exercita mediul; in aptitudini $i In gradul aferent de autoeducare. Ramlne Insa 0 problema deschisa daca "verdictul cert" pe care II dam azi este corect In mod definitiv, caci si acest lucru depinde de timp. Conform experientei,- 0 epoca ulte rioara judeca mai drept dedt a noastra, care inca nu dispu ne de distanta necesara unei imagini de ansamblu. De aici rezulta ce rezeNe trebuie sa 'si asume 0 Invatatura ca sa nu devina una falsa. Caci, in ciuda tendintei spre adevar si obiectivitate, in ciuda tuturor eforturilor de a privi critic ideile preferate $i de a nu indeparta cu u$urinta indoiala, orice Invatatura ramlne subiectiva $i dependenta de timp $i de context. Pericolul unei Invataturi lalse poate Ii evitat daca invatatura Insa$i ne asigura ca nu este incheiata, ci ca slu je$te $i este supusa vietii, devenirii $i dezvoltarii. Acest lucru confera elevului acea atitudine spirituala la care se relerea Nietzsche dnd spunea: "Nur wer sich wandelt, bleibt mit mir verwandt. " ("Doar cine se schimba ramine inrudit cu mine. ") Esentialul unei astlel de invataturi a ve$nicei deveniri, slujitoare a dezvoltarii, rezida In faptul ca nu ofera retete, nu ofera "Intelepciune la conserva" - "canned wisdom", ci numai piesele de constructie, elementele, pietrele unghiu lare $i, alaturi de acestea, metoda de combinare, de con structie, de compozitie $i a armoniei. Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasta idee In cuvintele: "ii dau elevului meu un coif, pe celelalte trei trebuie sa Ie gaseasca singur!" Un arhitect Innascut sau unul cu dorul de a construi In inima 'si va acoperi ure chile $i ochii daca i se va da solutia unei probleme, pentru ca are atita imagina(ie $i atltea idealurilnclt Ii trebuie nu mai elementele pentru a porni sa faca din ele un intreg! Cine si-a c1stigat 0 data Increderea In sine, cine a patruns interdependentele, cine a inteles jocul lor\elor, al materiale lor, al culorilor, al masurilor, cine poate sa absoarba realita tea, imaginea cladirilor, cine a studiat $i cercetat critic efectul lor, cine le-a reconstruit mental, acela se alia pe singurul drum adevarat spre cea mal mare bucurie a vietii, pe care numai cel ce creeaza muncind 0 poate simti. La aducerea lui pe un asemenea drum trebuie sa contribuie aceasta viziune de viata. Ea trebuie sa II elibereze de toate invataturile $i, in linal, chiar de aceasta, $i trebuie sa II conduca spre propria activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de Inceput; pa$ii urmatori - construitul- trebuie sa Ii faca fiecare singur. Formele timpului nostru rezulta din acela$i drum pe ca re I-au parcurs $i predecesorii pentru a ajunge la templele, catedralele sau palate Ie splendide pentru care nu au avut modele, dar care, corespundeau propriilor lor imagini $i dorinte, propriilor lor idei $i idealuri care erau apropiate nostalgiilor lor. Fie $i numai comanda formulata corespun zator treze$te imagini care, prin posibilitatile tehnice ale vremii $; prin conditiile locale, pot capata forme care se aseamana prea putin cu tot ceea ce exista deja. Aceste cladiri pot fi mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot avea capacitati superioare celor anterioare daca slnt con forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot sa se $i compare din punct de vedere artistic cu edificiile de acela$i lei din trecut. Daca se compara 0 cladire industria/a contemporana, luminoasa, spatioasa, aVlnd dimensiuni potrivite $i 0 structura zvelta $i U$Oara, cu 0 manufactura din secolul al 18-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci $i cel mai obtuz conseNator va vedea superioritatea noilor noastre constructii. Aceasta inseamna ca, de liecare data clnd te mele de proiectare corespund unei necesitati reale a vre mii noastre, se a$teapta ca arhitectii plini de viata $i de schi$i timpului lor sa aiba realizari care rezista unei com paratii cu cele mai reu$ite cladiri ale predecesorilor, sau care chiar Ie slnt superioare acestora. De aceea, Intr-o facultate vie trebuie oferite In primul rind 0 imagine a timpului $i 0 privire spre viitor, iar privirea spre trecut numai am cit este inevitabila sau de dont. Acest lucru este recomandat $; de unul dlntre "marli" nO$tri, Fritz Schumacher, atunci cind, In studii/e sale de spre profesia arhitectului, avertizeaza ca, prin privirea scrutatoare spre trecut, tinarul student se pierde prea mult in rafionamente de istoria artei $i se lasa indemnat de tit lui de doctor inspre cai $tiinfifice secundare. ceea ce se intlmpla cu preful ace/or forte indispensabile pentru extin derea necesitafilor ramificate ale creafiei. In opozitie, este mai corect sa i se ofere studentului dom elementele, a$a cum se intimpla $; In "Manualul arhitectu lui", in care m-am straduit sa reduc piesele proiectarli, sa Ie schematizez, chiar sa Ie abstrag, pentru impiedica utiliza torul sa imite $i pentru a-I obliga sa conlere de la sine lonna $i configura\ie lucrurilor. Diferitele configuratii sint oricum aduse la un anumit numitor comun de cursul timpului, 13 acest acord specific care caracterizeaza aspira\iile spre aceea$i directie a oamenilor unei epoci si care capata in sti lui vremii 0 expresie vizibila $i remanenta: Ernst Neufert
iNDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI

Structura cartii - prin organizarea continutului - urmeaza modul in care se desfasoara normal procesul de construire. insa multe domenii inrudite sint grupate laolalta. daca relatii mai im portante nu au determinat separarea lor. Sint tratate separat toate componentele unei constructii valabile, daca nu pentru toate. cel putin pentru multe tlpuri de cladiri. Acest lucru rezulta si din prescriptiile referitoare la preparative 5i la proiectare. precum si din celelalte baze ale proiectarii. De aici au rezultat 46 de grupe. Cuprinsul . . . . pagina IX ofera a subimpartire mai detaliata a grupelor mentionate anterior precum 5i descrierea continutului fiecarei pagini. Indexul . . ..................... .pagina 652 indica. dupa fiecare pozitie. paginile In care slnt cuprinse aspecte esentlale despre termenul respectiv. ... pagina 1 Explicarea prescurtarilor si a simbolurilor Prescurtanle au fast inevitabile deoarece, prin intermediul acesto ra. se economiseste spatiu si se simp1ifica imaginea de ansamblu. in masura 'in care nu au putut fi utilizate prescurtari uzuale. cele nou concepute au fast astlel alese, incit un cititor atent sa poata recunoa5te semnificatia lor si fara a folosi pagina 1. Pentru utilizator, avantaJul deosebit al acestei lucrari consta in re zumarea concisa a cunostintelor fundamentale de proiectare 5i constructii intr-o singura carte. Planurile, sectiunile, formele 5i lipurile sint exemple 5i exclusiv suport pentru cifre. Ele contin dimensiunile-limita uzuale care au omul drept masura a obiectelor din jurul sau. dicatiilor pentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru Hoteluri paginile 478 - 481, sala eventual existenta se doteaza cu a scena conform indicatiilor pentru Teatre paginile 490 - 499. conform indicatiilor referitoare la Acustica paginile 138 -140, se ia in considerare integrarea unui proiector de cinematograf con form paginilor 500 - 501, dimensiunile salilor de conferinte conform indicatiilor referitoare la Facultati paginile 326 - 330, ale bibliotecii conform indicatiilor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a spatiilor de desen 5i a laboratoarelor conform paginilor 321 - 336, realizarea unui seif conform paginii 371, a garajelor 5i parcajului conform pagi nilor 446 - 458. Pentru eventualele Locuinte penlru director, administralor, bucatar s.a. se cauta la paginile 282 - 306, iar pentru forma, dimensiunile si amenajarea diferitelor incaperi - la paginile 242 - 267, pentru circulatii 5i imprejmuire la paginile 211 - 214, pentru plantarea gradinii 5i allele asemenea la paginile 223 - 238 5i, in fine, pentru partea de constructii, pentru locul si tipul constructiv al scarilor. lifturilor la paginile 202 - 209. Dimensiunile si modul de executie ale ferestrelor 5i ale ul;lilor la paginile 187 - 192. Fundatiile, izolatii1e impotriva umiditatii din sol la paginile 68 72, peretii, grosimile acestora la paginile 73 - 76. despre aco peri!?uri la paginile 83 - 91. sistem de incalzire 5i de ventilare la paginile 109 - 112, iluminare 5i insorire la paginile 145 - 154, despre dimensiuni ordonatoare 5i dimensiuni de normare la paginile 61 - 62. Tabelele comparative necesare pentru transform area cifrelor indica te in aceasta carte In metri, in special pentru transformarea in masu rile engleze, se afla la finalul partii de text, la paginile 632 - 634. CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE? Luam exemplu elaborarea unui proiecl sau a unui anle-proiect pentru a clad ire administrativa. Se clte5te cu atentie formularul de pe pagina 51 51 se raspunde detaliat la toate Intrebarile in cauza, precum si la cele care re zulta din situ;:,:ii speciale, se definesc prin pagina 362 relatiile un ei cladiri administrative, se calculeaza conform DIN 277 volumul brut de spatiu in m', se modifica, in raport cu suma destinata construetiei, dimensiunile spatiilor, se proiecteaza cladirea con form procesului de lucru de la pagina 49, se dimensioneaza, conformeaza 5i mobileaza de exemplu sala de mese, conform inPe aceste baze variate, proiectantul poate concepe cladirea sigur !iii rapid $i in conformitate cu cerintele speciale ale co menzii, cu conditiile dictate de peisaj si cu sentimentul vietH din vremea sa l;li de felul sau.
in carte sint marcate cu sageata vector t,.- desenele care sint cu prinse pe CD-ROM-ul - Neutert. Bauentwurfslehre - Aligemeiner Bauentwurf - $i care pot fi exportate In programele CAD existente pe piata 5i pot fi prelucrate in continuare.
Nota coordonatorului edi1iei In limba romana

in conformitate cu licenta in baza careia a fost elaborata, aceasta editie in Iimba romana reprezinta traducerea - neadaptata, neac tualizata 51 neadaugita - a editiei a 37-a in Iimba germana. in consecinta, indicativele, prescurtarile 5i simbolurile standardizate prin diferitele normative 5i reglementari germane au fost mentinute ca atare. De asemeni, diferitele erori inerente din original au fast corectate, in masura in care corectura s-a dovedit certa 5i nu a denaturat sensul general al continutului. Erata editiei germane a fast integrata in textul in limba romana. care, in ciuda eforturilor depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erori.
CUPRINS
Explicarea simbolurilor
Explicarea simbolurilor $i a prescurtarilor Teseri de caramizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $eminee CO$uri de fum Sisteme de ventilare $arpante ponstructii portante ale acoperi$ului - detalii Invelitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Forme de acoperi$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucarne $1 ferestre de mansarda . Poduri locuibile. amenajarea podur'il~~ . : : : : : : . : : Acoperiri in terasa ... . Acoperiri In terasa - det~l;i'~~~p~ri'$'u'ri' ~~Id~' Acoperi$uri in terasa - alternative acoperi$uri reci Plantarea acoperi$urilor Plantarea acoperi$urilor - alcatuirea acoperi$ului Plantarea acoperi$urilor - extras:
Direct. Asoc. acoperi$.-gradina Construciii din materiale textile Structuri pe re\ea de cabluri Structuri suspendate $i tensionate Structuri spaiiale - principii Structuri spatiale - utilizari Structuri multietajate Plan$ee Pardoseli . .. 78
79
80
82
Norme de baza
Unita\i SI DIN 198.476.829.4999 Desene Paginarea desenelor Simboluri pentru desene in constructi; Drenarea cladirilor $i a terenurilor . . . . . . . Conducte de apa $i de canalizare . . . . . . . Instalatii de gaze in constructii supraterane Instalatii electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Instalatii de securizare . . . . . . . . . . . . . . . . Desenul 2
4
5
6
7
12
18
20
22
25
26
83
85
. .. 86
. .. 88
89
: :: 90
92
, . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . ..
:::::::
'" "
93
94
95
97
98
99
100
101
102
103
105
106
107
Bazele dimensionarii . Proporlii

Omul ca unitate de masura $i scop Masura tuturor lucrurilor Dimensiuni $i necesarul de spatiu . Omul $i vehiculele Omul $i locuinta . . . . . . . . . . . . . . . Clima spatiilor interioare Bi%gia constructiilor . . . . . . . . . . . Ochiul Omul $i culoarea .. . . . . . . . . . . . . Baze Aplicaiii Aplicaiii: modulor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28
29
. . . . . . . . . . . . . .. 30
, 32
. . . . . . . . . . . . . .. 33
34
. . . . . . . . . . . . . .. 35
38
. . . . . . . . . . . . . .. 40
41
43
. . . . . . . . . . . . . .. 44
Incalzire . ventilare
Incalzirea Pare uri de rezervoare Centrale energetice Centrale hidroelectrice Arhitectura solara Energia solara Racirea incaperilor Camere frigorifice Tehnici de ventilare a incaperilor
109
113
114
115
116
119
120
121
123
Proiectarea
Elemente de constructie ca rezultat al
prelucrarii materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Forme arhitectonice ca rezuitat al
sistemelor constructive Noi sisteme constructive $i noi forme Locuinie $i forme ca expresie a
epocii $i a modului de viaia ... . . . . . . . . . . . . . . . . .. Procesul de desfa$urare a lucrarilor Lucrari preliminare - colaborarea beneficiarului Chestionar .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
45
46
47
48
49
50
51
Fizica construcliilor . Proteclia cladirilor

Protectia termica - termeni - mecanisme Protec\ia termica - difuzia vaporilor Protectia termica - tipuri constructive Detalii de proteciie termica: peretele exterior Proteciia fonica Proteciia Jonica la sunete aeriene Protectia fonica la sunete aeriene $i structurale Protectia la vibratii -<sunete structurale .. ': Acustica spaliului Protectia la trasnet Antene
127
128
129
130
Conducerea lucrarilor de construclie

Executia '. . . . . . . .. Conducerea lucrarilor de constructie dimensiuni de baza . Dimensiuni de baza . Dimensiunile referitoare la axe :::::::::::::::::: Normativul modularii Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor ... 52
60
61
62
63
133
134
135
137
138
, 141
144
64
lIuminat sticla . lumina naturala

IIuminat !Iuminat - tuburi cu materiale fluorescente pentru
Instalatii de publicitate
145
154
Parlile cladirii
Terenul de fundaiie fundatii, gropi de fundaiie, $anturi .. . . . . . . . . . . Groapa de fundatie - sprijine, $anturi, fundatii Trasarea cladirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrari de terasament $1 fundatie Izolarea constructiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Drenaj pentru protectia amenajarilor constructive Zidihie din pietre naturale Zidarie din pietre artificiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pereiii exteriori, felul de constructie cu
economisirea energiei . . .. 65
66
. . .. 67
68
. . .. 70
. . .. 71
Sticla
Mase plastice Lumina naturala Lumina solara
155
163
164
177
73
. . .. 74
77
Ferestre .
u~i
Luminatoare - cupole de lumina ., Ferestre Ferestre de mansarda
180
181
185
CLlPRINS
Curatarea c1adirilor Usi Po~
Sisteme de lnchidere Siguranta c1adirilor si a terenurilor .. _. Scari 'ascensoare
188
189
192
193
194
inca peri ale locuintei
Dormitoare Dormitoare - tipuri de paturi Dormltoare - pozitlonarea patului Dormltoare - ni~e de pat si dulapuri-perete Garderobele Bai - dotari Celule sanitare - prefabricate Sai - pozitia In locuinta Sai - exemple de proiectare Piscine acoperite Piscine acoperite private Piscine acoperite, detalii Spalatorii-instalatii de spalat Spalatorii-instalatii de spalat Balcoane 273
_ . 269
271
_ 258
259
260
261
262
263
265
266
268
Scari _ Rampe - scari elicoidale Scari de evacuare - cai de salvare Scari rulante pentru c1adiri adapostind
magazine ~i birouri Cai rulante Ascensoare - ascensoare pentru persoane In
cladiri pentru locuinte Ascensoare - ascensoare pentru persoane In birouri,
banci, hote/uri, ascensoare pentru paturi Ascensoare - pentru bunuri de dimensluni mici Ascensoare hidraulice Ascensoare din sticla pentru panorama Strazi . Spatii de circulatie Strazi . Circulatia bicicletelor .. Autostrazi . . . . . . . . . . . . . . . . Tramvaie Spatii de C1rculatie _. . Ponderarea circulatlei Spatii de circulatie - protectia fonica Gradini . sere Gradini - lmprejmuiri Pergole, alei, scari, ziduri de sprljin Terasamente .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Consolidarea versantilor Plante agatatoare sl cataratoare Straturl lnalte ~I pe movile Gradini - modele . . . . . . . Mobila si unelte ., Sera. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . Copaci Si garduri vii lazul de grad ina lazuldelnot _ Utilitatea apei de ploaie Piscine de gradina . . . . . . . . . . . . . . . . . Locuinte cu bazin de lnot In gradina incaperi anexe . intrari Vestibuluri, windfang-uri, intrari Intrari, garderobe Holuri Spatii de depozitare incaperi gospodaresti Incaperi gospodare~ti Evacuarea resturilor menajere Debarale, camari Crama Bucatarii Bucatarii - mobilierul Locurile de luat masa - vesela . . _. .. .
196
199
201
202
203
204
206
207
208
209
Balcoane ..... ........................... 210

215
217
218
219
221
222
Drumuri . strazi Drumuri si strazi .
2~
2m
Locuinte de vacanta . tipuri de locuinte . construirea cladirilor de lemn . constructii ecologice . cladiri cu multe niveluri . 277
278
279
281
282
286
287
288
289
290
292
293
295
298
299
301
302
303
304
305
306
307
Locuinte de vacanta Casute de vacanta - casute de gradina . 223

_.. 225
Construlrea cladirilor de lemn .226
Pozitia cladirii . . . . . . . .. . 227
Constructia de locuinte 230
Locuinte ln~iruite . . . . . . . . . . . . . . . .............. 231
Locuinte cuplate _ 232
Locuinte cu atrium . 233
Locuinte . . . . . . . . 234
Locuinte cu sere 235
Locuinte - In forma de patrat, cub sau cart 236
Locuinte din lemn, constructii ecologice 237
Locuinte In panta _. _ 239
Locuinte marl 240
Locuinte - exemple internationale 241
Cladiri de locuinte cu multe niveluri Cladiri cu multe niveluri Locuinte sociale de lnchiriat 242
Cladiri de locuinte cu multe niveluri 243
Cladiri de locuinte cu accesu/ printr-un coridor 244
Cladiri In terase . 245
Adaposturi antiaeriene . . . . . Asanarea cladirilor vechi 246
248
249
250
251
253
256
Asanarea c1adirilor vechi Conservare ~i asanare Seoli ............
. .
309
. .. 314
~i
mobilier
Scoli Incaperi de dimensiuni mari In constructia ~colilor
317
324
CUPRINS
Facultati . camine studente~ti . laboratoare Facultati - amfiteatre 326
incaperi pentru desen 331
Camine studente~ti 332
Laboratoare ................................ 333
Gradinite' locuri de joaca . hoteluri pentru tineret Camine de zi pentru copii Echipamente ~i locuri de joaca Hoteluri pentru tineret Biblioteci . constructii administrative' banci 337
338
339
Tehnologie de transport Hale " Cladiri etajate Grupuri sanitare Instalatii de spalat Dotari sanitare Vestiare, dulapuri haine Modificari de functiune Modificari de functiune Ferme .
cre~terea
~i
de depozitare ,
405
406
407
408
410
411
412
413
animalelor
Cotete pentru animale mici - In scop de hobby 415

Biblioteci 341
Ferme avicole 418
Constructii administrative - elemente de baza 347
Ferme pentru Ingra~area porci/or 419
Constructii administrative - elemente de baza,
421
tipologia 349
Ferme pentru cre~terea porcilor 422
Dimensionarea. necesarul de suprafata 354
Grajduri de cai ~i cre~terea cailor Cre~terea vitelor 424
Dimensionarea, distributia spatiulu; 355
Cre~terea vitelor - fngra~area taurilor 425
Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru
Ferme 426
amenajare 357
Ferme, clima grajd 431
Dimensionarea, constructia 359
Dimensionarea, instalatii tehnice In cladire :}60
Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare .. 361
Cfli ferate Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru mobilier . 362
Instalatii de cale ferata 432
Organizarea In plan 363
Triaje de marta 435
Constructii administrative, exemple 364
Gari 436
Cladiri Inalte 365
Elemente verticale 367
Parcari . garaje . constructii destinate parcarilor . 370
benzinarii . pompieri Banci - generalitati Banci - seifuri 371
Autogari 438
Pompierii ~i cladirea pompierilor 440
Pasaje acoperite . tipologie Autovehicule 443
Tipologie 373
Autovehicule mari 445
Exemple istorice 374
Parcari 446
Exemple 376
Autovehicule - viraje 448
Acoperiri cu sticla, luminatoare 377
Autovehicule - parcari ~i Intoarceri 449
Rampe de lncarcare 450
Magazine' magazine universale . magazine cu Rampe, poduri de InCarCare, platforme ridicatoare 451
autoservire Intrari, garaje 452
453
Magazine 378
Carport-uri 454
Magazine alimentare 379
Garaje ~i constructii destinate parcarilor 456
Livrarea produselor 380
Cladiri destinate parcarilor Parcari ~i constructii destinate parcarilor 457
Zonele dinaintea caselor ~i
458
centre de produse proaspete (piete) 383
Cladiri destinate parcarilor, exemple -:' 459
Macelarii mari cu depozit 384
Benzinarii 461
Centre de carne 385
Popasur; Tehnici de depozitare Depozite fnalte Proiectare/logistica Reglementari referitoare la siguranta Sisteme de rafturi Ateliere . constructii industriale . Timplarie 390
intreprinderi de dulgherit ~i de prelucrare a lemnului . 392
Ateliere de reparatii auto 396
Ateliere autovehicule 399
Brutarii 400
Cladiri industriale '.' . 402
386
387
388
389
Aeroporturi Aeroporturi Restaurante Restaurante Restaurante, sali de mese, restaurante rapide Bucatarii pentru restaurante Bucatarii mari Vagoane restaurant Hoteluri . motel uri . cladiri pentru congrese
Hoteluri Bucatarii de hotel 478
483
468
470
472
475
477
462
CUPRINS
Radioterapie Laborator, diagnosticare functionala Fizioterapie Gradini zoologice "Clinici de zi", operatii ambulatorii Gradini zoologice si acvarii 487
Zona de aprovizionare Zona administrativa Teatre . cinematografe . centre multifunctionale . invatamlnt Sl cercetare circuri Urgenta . . . . . . . . . . . . .. Teatre 490
Spitale speciale .... . . . . . . . . . . . Cinematografe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. 500
Medieina nueleara. patologle Centre multifunctionale 502
ingrijirea lauzelor si a nou-nascutilor Cinematografe drive-in 503
Zone de ingrijiri speciale Circuri. stationare . 504
Moteluri Centre de congrese . .
. ..... 484
...... 485
. .
583
585
586
587
588
592
593
594
595
597
598
599
Constructii sportive
Stadioane . . 505
Zona destinata spectatorilor . 506
Terenuri de joe. . . . . . . . . . . . .. 507
Amenajari pentru atletism .510
Sali pentru mentinerea conditiei fizice si pentru fitness 514
Terenuri de tenis . 516
Golf miniatural . ... 518
Terenuri de golf . . . . . .520
Sporturi nautice - porturi 522
Sporturi nautice - ambarcatiuni cu plnze 525
Amenajari pentru sporturi nautice, barci cu motor 526
Ambarcatiuni de sport - barci cu rame 527
Centre hipice, manejurl . . 528
Trambuline de schi . 530
Patinoare, piste pentru patine cu rotile 531
Curse de viteza pe rotile, skate boarding 533
Cros cu biciclete - BMX 534
Poligoane de tir 535
Sali de sport pentru gimnastica si jocuri 537
Badminton . 543
Squash 544
Piste de popice si de bowling 545
Piscine acoperite 546
Bazine In aer liber 551
Bazine acoperite 5i In aer liber 552
Saune 554
Sali pentru joeuri mecanice 557
Aziluri de batrini . centre de batrini

Aziluri de batrlni
600
Biserici . muzee . sinagogi . moschei

Biserici Orgi Clopote, clopotnite Sinagogi . . . . . . . . . . . Moschei Muzee Exemple internationale Exemple germane ....... ....
603
605
607
608
609
610
612
613
Cimitire
Crematorii Cimitire .
614
615
Protectia la incendiu
616
617
618
619
620
621
624
625
628
631
Spitale' cabinete medicale .

constructii pentru persoane cu handicap
Cabinete medicale Centre medicale . Constructii pentru persoane cu handicap Constructii pentru persoane cu handicap, locuinta Spatiul vital fara obstacole Spitale - generalitati Managementul proiectului Forme de constructie . . . . . . . . Dimensionare Coridoare, usi, scari, ascensoare Blocuri operatorii Blocuri operatorii, Incaperi principale Supravegherea post-operatorie a pacientilor Operatii, masuri de securitate Filtre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Statiile de terapie intensiva Zona de tratament Zona de tratament - obstetrica
Prevenirea incendiilor . Instalatii de semnalizare a incendiului . . . Instalatii de sprinklere Instalatii de stingere cu pulverizare de apa
instalatii de stingere a focului cu CO 2 Instalatii de stingere cu pulbere,
instalatii de stingere cu spuma Instalatii de aspiratie a fumului si caldurii Conducte de apa de stingere,
lnchiderile de protectie la foe 558
Inchiderile In peretii puturilor de ascensor F 90 559
Comportamentulla incendiu al materialelor si
560
elementelor de constructie _ 561
Pereti rezistenti la incendiu
563
564
565
567
569
571
572
573
574
575
576
577
Masuri . greutati . norme

Unitati de masura si greutate 632
Raportul unitatilor de masura germane tata de eele engle zesti 633
Transformarea unitatilor de masura englezesti In
milimetri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 634
Incarcari permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . 635
Bibliografie
642
652
578
582
Index
EXPLICAREA SIMBOLURILOR ~I A PRESCURTARILOR

Preaeurtari tI almboluri
in plan un
DIN 1356
Unit. mllsurll, prescurtllrl

DIN 1301
Alfabetul grecesc
Ankl Anr
-Gdr
Ole
Garderoba. Oltciu Depozltare 8am Bjblioled! PardoseaJa 8alcon
A.GI. BauNVQ .. BEL ., M.A.
Uniunaa de MuncA Constr. Industriale Reglem. ref. Ia utiliz. dadirilor Manualul arhilecturui Manualul reglem. in construC\ii Reglem. fal. la CQn\ract. execu\lel Reg!am. in conslr. model Reglem. in construC\ii .. rosp. rospoctiv Deul5Che Indus,rioNormen ..
Normele industriale germane
10 cm 12 mm (dim ens. { sussint mm)

Ifdm
(L
(a)
(g)
Alta Gama Delta Epsilon Zeta
Il
Ar
1\
(b) Bela
a
8ch
Bd
alk
Dep .b
ml - metri liniari
toli englezesti picioare eng1ezesti
aOl
r y
E
f
al
Po
.81c
voa
MBO
Do il (d) (e)
so
bzw.
DIN
H sau h
Sr
o
Do
Dga
Dr Du
.sv
I~p. r.orvrlOfl
B sau b FI
h
H sau h . inallime sau cota I . talime sau tat de
Z 1; (z)
II '1 (e) Eta

(-) II (lh) Tela
S - suprafata
ora
secunda sau la fiecare sec. toale indicatiile in grade in Celsius (K) energie cant. cald. - cantitate caldura putere presiune 2 grade, 3 minute, { 4 sec. diviz. in 360 de grade procente, din sUla, sutime la mie, din mie, miime diametru MS - muchia superioara MSP - muchia sup. a pardoselii MSS . muchia sup. a sinei scara per (de ex. 11m ~ tone pe metru) ON - dlametru nominal
(I)
Iota Kapa Lambda
Min sau min minut sau la fiecare minut
Mansarda.
Ell LNA erw entspr.
... 81. .. Tun
Electric Tevi scurgero usoara fara innMlfl de doril
.Ap
HI .Du .. Dna
S sau s
12
K " (k) 1\ A (I)
AcoperiS plantat
Hoi
Mil (m) Miu N v (n) Niu

~ ~
DuS
.. coresp. corespunzalor
.. $.urm.
~i
0,
Eg
Ell
lncAp. doamnei
Parter pann\i
(x)
(0)
Xi Omikron Pi Ro Sigma Tau Ipsllon
urmaWarele
.p
ggL (gegl.. ggls.) .. dad esla cazul IBA S. Stud UBA UVV
E
WS
N
Pa
o ()
II
]I
(p)
ICI
Dis!. ifllre axe (inlerax) clad. indus!. "" 2.50 Pagina Siudent, student:. olSI. inlra axe (interax) clad., adapDsl. .1.25 Prescnptie raf. la prevanirea accidenlelor imago nr. 1 vezi 8ibliografie
Oe'lrba li
Femei
_51 Cro
Sulragerie Coridor Qaspeli SpallU verde Garaj il"lCAp. domnului
- pag 5\00. .. leA .. PA
!' P (r)
23'4"
% sau vH
L (} (5)
T
T
.Oa
(I)
l'
(y)
 <\! (I)
Fi
o
OK
X X (ch) Chi 'I' 'I' (ps) Psi () r" (0) Omega
icz
lndlZlr9
.a
Ke
Kg
Budllflrie
FO
SO
_Pv
-5
_ Dh
Crb Subsol Oop. haino Oep. carbuni
Hoc;hw.
to
Nam
N:vBI apa mare Nive' apt'lledUS Ni... el

a~
M
I
NW
KI
Ko Kr
Niodrw.
HH$,
.. NaT
_ NaM
maxIm
- Pgj
.. Cop
Ponbagai
i~p. copii
DV EDV
.. PrO .. PAD i.m.
Pralucrarea d<llelor PrelucrarBa aulomala a dalelor in medlo/cenlru circa, apfOl:.imatw
Simbolurl matematlce
>
~
Clfre romane
I
~
K,
M
.. ona
.. Mz ,. NS
5
mai mare decil mai mare sau egal cu mai mic decit mai mic sau egal cu suma de unghi sinus cosinus tangenta cotangenta in medie sau in centru ega I identic cu nu egal cu aproape egal cu aproximativ r in jur de
inc"'p. bona
i.M.
M,
N
il"lCAp. muzi~
Ni$a Etaj porgola Parcare Dulap Oormilor Loc sedare
II
III
~
~
2
3
ca.
dgl.
.. eta
<
.. asem. asemenea .. eviL e....enlual conform
os
PC
Pd
;a
IV
oVlI
gem.
.. Pgt
.. conI.
V
VI VII VIII
IX
5
G 7 8
9
Spc '" DIp ... Drm

to
l.AUg. reI.
.. in.gon 1n general .. rei

'" ....j.
r
sin cos Ian clg
=
~ ~ ~
(elatr.,. vezijos
compar~
Ls
vgl. vorh. usw.
"" compo .. axis!.
cu
10
15
Sk So
Sp Spl
5ct
Fiu
=
Secr.'ar(a)
Fiu Camara Chiuveta Cam. Joaca. Parcaj subleran
Fiica.
a)(lslenl
,. $.am.d. Si asa mal departe UnlLJn. ,ngineiilor de inslal electrice germani d<lcA e cazul .. spec. .. v.s. specifiC vazl sus aS3numilul ,. bibr. Bibliogralle $1 similar
c
Cm
VDE
u. U.
00
XV ~
C~
CL
100
150
'" Chv
a
S,
Tg
To
CC
CCC CD
D ~
CJ
spez.
s.o,
50g
200 300
400
.. Pes
.. Fi
0:
congruent similar (si pentru repelarea cuvintului) inlinit paralel cu egal ~i paralel cu nu identic cu ori, inmul~t cu
500
600
Tr
Tr
Terasa inc.'"lp, ceai Vest/bul

C~mar~
lit.
u.A.
T,
Vr
Vrr
.. ici .. Vb .. Cam Spl

-WC
DC ~
DCC
UV
HaD.
RT
ele.
aq.
UV
Ullravlolele Reg1em. in constr. in Hossa
700
800
DCCC ~ CM ~
900
1000
Wa
WC
Sp~Jalorlo
- parle inc. .. elc. .. ochi.....
parte do incapere
WC
sl asa mai departa ectwalent Spalli de slallonara indelungattl a oamendor ProceflluVgradul de ocuparo a teranului Coefieientur/gradul de ulilizare a terenLJlui Vol. conslr. rap. la supra!. parcelei Plan urbanlslic intjl\lmea la cornisa lana prod. manulact. lona indLJSlnaJa
MCMLX ~ 1960
WI
.. WI
.. Sr .. Spa
a
W,ndfang Sora Spa\lu a$\eplar8 incAp. gosped. Camertj de Zl Camera
Wg
Wr WI
R.z,d.
A.... M.
i I
POT
CUT
I
J.. V
impartit prin perpendicular volum unghi steric radacina din

cre~tere finila
ig
GRZ GFZ SMZ

BP
W,
" Cz .. Cam
Z,
.. V constr. .. Plan urb. - H cOrfllSa
Imagini compalibile CU CAD pe CDROMul Neuferl,
AccBS secundar Scara Ascensor

NORD
FH
GE
.. Z. manu!.
'" lana indo
congruent
[:,
lriunghi
GI
ii
j.j,
in aceiasi sens, paralel in sens contrar, para lei
Manualul arliilcclului proicctul gCill~(al
..
~
Mar/mea de baz8. IDenumirea ! 51mbol I unitatjj de baza l

1 Lunglme
1 Deflnltie
bazata pe lunglmea de unda a radiallel de cnpton
Unitatj 51 cuprinse In defln\t\e
NORME DE BAZA
UNITATI81
Systeme Internationale d'Unites -
\metru
kilogram
m kg s A
:
\
2 Masa
3 Timp
,secunda I
lamper
I
i i
i
I I
I prototlp
I Internallonal

kg. m, s
T (tera)
~ 10"
I de cesiu
I
perioaea radlal181
Prefixele si simbolurile acestora sint:

umtafe (billon) unltate (miliard) unlta,e (milion) un/tate unitate unitate unitate
(deomledeop)
(centi) m (mili) (micro) (nano) p (pIca) (femto) (atto)
= 11100 = 10= 10-'

3
unitate
(a m,a parte)
(imp la 1 mil,on)
(imp. la 1 miJiard)
(imp. la 1 billon'
(imp, la 1 biliard)
(imp, la 1 tnllard)
~nlensitatea
curentulu!
tort a electrodlnamica\ intra doi conductori
G (giga)
M (mega)
= 10 9 = 10'
electnc
5 Temperatura
i kelvin
It"""""
6 Inlensltatea
~ctul tripJu
I al apel
i
kg. s kg
k (kilo)
h (hecto)
10 3
= 10-
= 100
~ 10
= 10-'2
= 10= 10
15
'8
da(decal d (deCl)
termO~inamjCa) !
= 1110
Icandeia
~
cd mol
I radialia la solidilicarea platlnei

II
lumlnoasa
I
I
Pentru desemnarea unw multlplu zecima\ nu se po ate utihza dedt un singuf prefix
1- 7
Cantitatea de
Imol
masa moleculara
substanta
Multlpli si submultlpli zecimali ai unltatilor
G)
Unltati de baza 51
Marime de masurat Lunglme Supralata Volum Masa
Unitatea in sistemul International Isistemul SI), prevazu' din 1978

metru metrul palrat metrul cub
Factor de
~ransformare
1m
1
! m2
m 3 kg N
kilogramUI Newton::; 1 kg m/s 2 Pascal

=
Faria
9.8
i i I
I
a) Izolalle tennlcA
Simbol Unitate
Semnltlcatl8 (in paranteza. semnillcatia antenoara) _~
Presiune temperatura Temperatura
I \
CC. K)
Pa , Pa ! bar
1 NI
m?
133.3
0,98
Bar = 100000 Pa ~ 100000 N m

grad CelSIUS {dOa" ca sca\ade temperatura)
:!
~c
Kelvin secunda Watt ~ Joule ora Watt ~ 3.6 KJ kilowattul ::: 10' Wh Watt Watt
Lucrul mecanlcl (Energla, Ws,J, Cant. de cald) Nm Wh ; kWh

coeflcientul de transmlSI8 termlca (valoarea de Iransm_l~
= metrul
3.6 MJ
Newton
1 10 4.186
1.'63
'
=00
r_1_:~,-,_-_-_-_"(m"2_:Kc.l_"W"I_ _r-,e_z_is",te",n,,,ta".:.::te,,,rm~""c:,:,a
"(m"2--,K~I:..W . _v".:a:",lo",,a::_r,::ea""..::,z::o.:::,a,,,r1~1 . '_ t.._e~rm='c,::e~
_ _
Puterea icurent e\., Gurent cald.)
: W
73~163 I
~
1.163
I
'W
1- 1 . k
:-0'
{m'-'K/W)
rezistenta la Iransmlsla termles.
rz-
(',
Im 2K/Wcm) coefrclentul rezistenter termlce

IWh'kgK) capacltatea term,ca speclllc" _
~~
-
prev13zut dm 1975 Transtormarea unltatilor de baza
~ __JYJh 1 m3 K}
(1 "K) (rnK)
coellclentul capacltalll de lnmagaz1nare a caIOurll

coeflclentul de dliatare IInlara coeflclentul de dlSlantare
1 m' m = 1 m 2
1 kg
1m
1 m' 1 S-1
""
1m
S-l (=
m.'Sj
!
1 m' 1 5 .. 2 ::: 1 m S-2 (= 1 m/s?)
I ~
I
f
Pc g"
g,. >:
1 S-2 ~ 1 kg m s" 1= 1 kg mis-')
~_---,(~P-=a~)
IPa) Ig)
(g)
(%;
-"p"re"'s::.'U"'n"e::.a___________ _ prGslunea (partiala; a vaporllor canlilatea de vaporl

cantitatea de ap~ condensata umiditatea relatlva a aerulul _
_
~
1 kg' 1 m- 3 = 1 kg m- 3 (= 1 kg'm 3 ) "1 m "1 m 15-' = "1 m:' 5- 1 {::: 1 m 2 ;s)
I ~
Exemple de ..unlta1i 51 denvate" intre un:tatl!e de baza
_ _~ Coulomb 1 C
~
~ _ _I_-",) I
c_oe_f_lclentul de re:'lstenta la dillme (tauorul de fEZlsl !a ~~
1 As
Ohm Pascal
n = 1 V'A
U'd
tem)
(glm 2hPa)
(m<'hPa;gl
grosrmea echlvalenta a stratulul de asr
(reziSlenta 13.
dlfuzle)
coeficientul de permeabilrtate 13 vapor! (val. de perm la rezlstenta (a aduzla vaponlor lactorul de st"'ra=t
lactorul stralurrlor de aer
vap~
Farad Henry Hertz

1
1F 1h
1 As!V
1 Pa
1
1 Nm
e
= , Vs!A
:::
Siemens 15
(1 lSI
= l, U
1 .\:;
Lt/.
1 Hz = 1 5- 1
Tesla Volt Watt Weber
,-1 W'A
=
(W/mK)
(W/mK)
Joule Lumen Lux Newton
1J
1 tx
= 1 Nm
1 Ws
1 V
f---:P---~(~/k~W=h),_ ___'p::..rc.e_"tu_=1 c,:-a.._Id:,:,u::ri_'- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i

b) Proteclie tonicA
~i_"._ _--"Im"'--) '::::u::ng"'i::m"e"::a--'d.._e~u::_n.._d:':'a ~
1 1m = 1 cd sr
1W
1 Wb
1J
= 1 Im/m'
~ 1 kg
=1
Vs
1N
mis'
I I I I
(~
1---'1
r
'I
fqe
f,
("H Z"' .. (Hz') (Hz'
~f'-'re.c ,,v=en__'t:':'a_,___----------------- .
frecventa Ilmlta frecventa de
La Indlcarea puterll electnce aparente. Watl-ul poate fl oenumit $1 voltampere puterea electnca reactlva Var (ver), Weber-ul secunda volt (Vs).
rez.~o::_n.:::a"'n::la'__
---I
._
Eo""
5'
(N/cm 2 )
(Nlcm 3 ) (dB) (dB) (dB) I,dB)
Denumirile si simbolurile un or unMitl 51 derivate
modului de elastlcitate dinamlca rigiditate dlnamlca

va~oarea
R Rrt ,
R'
Izolani ionice (sunet transmls pnn aen in (abarator
1 N ~< 1 s x 1 m 2
valoarea medre a lzolarii fonice (sunet transmls prin aer,l valoarea IzoltHii lonlce a constructlel (sLnet
IransmlS
1 rad x 1
S2
= 1 Nsm 2 = 1 rad Sl (= 1 rad/sl
1 A Y 1 s = 1 As = 1 C
1 As/V ~ 1 C:V = 1 F
prrn aer)
LSM
valoarea prote8\lei fonlce (a sunetul transmis pnn aer
(j)
_I
Exemple de unitati 51 denvate intre unitatile de baza Sl unitatile denvate cu denumiTi proprii
~_ _ (~_ _ niVeIUI normat pentru zgomotu~.pact
~_.~
Rezistenta la permeabilitatea termlcal!'\~ 1 m'h K!kcal CoefiClentul de conouctlVl1ate termlea i.
~0,8598 m'K'W
i ViM ~
a
(dB) IdB)
valoarea de imbunatatlre a suportulul d=e:...p::..'"a"'nS"'e:.::u valoarea protectlei lonlce la zqomotul de 'Impact masura de absorb ..:.tlc.e..::a"'s:cu_n_e"'tu_'u_" suprafata eehlvalenta de absorbtle asunelulu_i
--'r"::a~z':'a"::d"'e-'-re':'v:.:e"-rb=e::_r:-at,,'e=__
= 1 keal/m
hK
= 1.163 WI m
~
H
1m 2 )
-1
~
Valoarea de transmisle term/ea Valoarea de transfer lermle DenSl1atea bruta Greuratea de ealcu! Rezistenta la preslune
k = 1 kcalim'h K
(I
1.163 W'm'K
_,r_ _~"im",--I
_I
1-
IdB)
reducerea nivelulul de zgomol
= 1 kealim:2h K = 1 kg/m 3
~
=1,163Wm'K
= 1 kg'm-'
1 kp!m 3
~ 0.01 kN'm 3
= 1 kp/cm'
=0.1 N/mm 2
Simboluri frzlee in slstemul 51
----Transforl1area valorilor tabelare in noile unitatl de masura
Unltlltl de mllsurll in constructll

Introducerea legala a unita\ilor SI s-a desfa~urat continuu intre 1974 ~i 1977. De la 1 ianuarie 1978 este valabil sistemul de masuri interna\ional cu unita\i SI (SI = Systeme Internationale d'Unites).
NORME DE BAZA
UNrTAll 51 .... [IJ
Ma.rimea
Sim, bol
Unilalea Sl
I~ni\atelegata
Sim~
Unitale
Sim bol pia
anterioar~
Rela\ie Sim bol 1 rad. 1 mlm. 57.2960 .63,662 gon 1 pia. 2 n rad 1" = 1/4pta = (n/2) rad l' = 1"/90 = 1 pla/360 = :tl180 rad l' = 1'/60 1"= 1'160= 1'13600 19on = 1 q = 1"/100. 1 pla/400 = n/200 rad 1 c = 10-'gon 1 cc = (10-') c .10-' gon
Oenumire
Oenumlre
Oenumire
--
bol
Unghi plan
,n,y Aadiant
rad de 360' Grad Minul Secunda Gon unghi drepl L grad sexagesimal
f-g-f-~o-~-0-4-5-(e-d-r1-ia-7-'-I20~-0-1-)-=~ ~:
15 B 25
B 35
r-------------- - - - - - Belon usor (vezi .Normallvul penlru beton usor 51 beton armol U50r cu alcaluiri inchise') (edilia 6.73) Beton usor cu alcaluin po LB LB LB LB LB LB 10
15
25
35
45
55
B 45 B 55
gon
grad centesimal
minut centesimal a
sec. centesimala cc
Lungime
Metru
Micrometru Milimelru
Centimetru Oecimerru
Kllometru Supralala.supra A,q lala sect. transv;
Suprala\a
terenurilor Volum Melru patral m'
Ar Heclar Metru cub m' L1lru
I,m mm em dm km
101 (inch) picior (1001) bral [latham) mila (mile)
mMmarina.
in 1 in = 25,4mm 1 ft. 30,48cm ft fathom llathom 1.828Bm mil 1 mil. !609,344m 1sm = 1,852km sm
LB 2
roase in vrac pen1ru perc\i

~232 (edllia 9.87)
LB 5
L~ __.
Ciment
DIN 1164 ponea I
(edllia 1 1.2000)
a ha
1 a = 10'm' 1 ha= 10~m:Z
Z 25
Z 35
Z 45
Z 55
_.~~---
Liant de anhidril
DIN 4208 (edllia 4.97) OtelbelOn DIN 488 parteo 1
~984L
V V,
I
I
Melru cub norm. Melru cub Nm' cbm
Velum normat
Timp. interval
11"" 1 dm 3 lO-3 m3 t Nm 3 ., 1 m3 in Slare narmatA cbm = 1 m'

1 min = 60 s 1h=60min=3600s 1 d = 24 h = 86400 s 1 a = 8765,8 h = 31,557' 10's
AB 5 AB 12 AB 20 BSt 220;340 BS1420 ' 500 __ BSI5001550
Secunda
s
Minutul Ora
de limp. durata
min
h d a
liua
Anul
Prescurti1rile penlru malenalele de construc\ie in raport cu delini\ia rezislentei
Frecventa
Indicele
Hertz
Hz
1 Hz = l/s Ja indicarea frecventeror in ecuatii de marime
w= 2
r
caramida DIN 105 (edilia 8 891 DIN 105 panea a 2a (edilla 889)
p.
perioadei,
Pulsalia Vileza
unghiular~
w w
Secunda
reciproca
Radiant prin
lis radls lis Rotalii pe s ROlalii pe min mls mis' Gal kg

Gram Tona g t
ljvr~
x,
j noui1
MZ2
resc.
m-a~
w=2xn
lis" Vs = Uls
rls
secunda
Turatia,
Viteza de
turalie
Vltoza
n v
q
Secunda
reciproci1
Molfi pe secunda 'Metri pe
Ro!atii pe s r/min AOlalii pe mrn

nod
Uls
Ulmin kn Gal 1 mis .3.6kmill 1kn = I smlh " 1,852hmlh
i
MZ 4 Mz6 Mz8 Mz12 Mz 20 Mz28 Mz 39
c-----
Acceleralla
Kllomelri pe ora
kmih
CM:trnid:t rezisltlnl,'"J. $i clinclleT

DIN 105 porleo " 3a (edllia 5.84)
._-~~~---
Ml
5:~
Mz 66 KSV KSV KSV KSV 6 12 20 28
gra"itationa1a.
Masa: groutolea (ca
rewHat al cinta-
secunda.
la patral
1 Gal = 1 cmls' = 10-'mls'
Caramida de gresie calcar DIN 106 (edilla 9.80)
Kilogram
ririi)
englez.1
pd
pi zll d' dyn p kp Mp kg I
livra germana chintal
chintal dublu
Fona lana gravita-
lionala
19. 10-' kg
11= 1 Mg.l0 kg , ' 1 pd = 0,45359237 kg 1 pt = 0.5 kg 1 ztr = 50 kg ldz = 100kg 1 N = 1 kgimls' = 1 Wslm = 1 Jim
1 dyn = 1 9 cmls' = 10'" N
1P = 9,80665 . 10-' N 1 kp = 9,80665 N 1 Mp = 9806.65 N 1 kg = 9.80665 N 1 1= 9806.65 N
Blocuri penlru Zld~rie Si caramida pentru cos uri neancorate

DIN 1075 (edqla481)
Newton
N dina gram-lana kilogram-lana tona-tona kilogram-lana ton a-lana
Rz 12 As 12 Rz 20 Rs 20 R 28 R 39 HSV6
HSV12
HSV 20
HSV 28
G2 G4 G6 GB 3.3 GB4,4 LLB 4 LLB 6 LLBI2 Hbl2 11014 Hbl6 V2 V4 V6 V12 HD 4 HD 6
Blocuri pllne dIn

zgura de turnal
DIN 398 (edilia 6.76)
Blocuri din BCA
DIN 4165 (edll~~1196)
BCA
DIN 4223 iedltia 7.58)
-~--_._.~-------'
Tensiunea meca u nica., rezisten\i1 Lucru\ mecanic. energia
Newton
pe metru patral
Nlm' Newton pe
milimetru
palral J K,lowall ora
NI mm'
kp/cm 2 1 kp/cm' 0,0980665 Nlmm' kp/mm 1 kplmm' = 9,80665 Nlmm'

1 J= 1 Nm= 1 Ws= 10'erg 1 kWh = 3.6 . 10' J = 3.6 MJ 1 PSh = 2,64780' 10' J 1 erg = 10-' J
11 cal=4.1888J= 1,163'10-'Wh
1 kp m 9,80665 J 1 W = 1 Jls cal putere grad Kelvin grad Rankine PS oK
W.E Joule
Caramlda cu goluri
kWh
din beton usor

Car~mida cu goluri din bel on usor DIN 18 151 (edilio 9.87)
cal putereor.1
erg Canl. de caldura
0 Mom. de rota lie.
M Joule J Nm J W
calorie
kilogram lana
Melri Newlon
sau Joule Wall
PSh erg cal kpm
Mom, de inca", Pulerea, flux de energlB

--~---
M.
P
melri
= 1 N mls = 1 kg m'ls'
Temperalura. termodinamica,
lemp. Celsius..
I--
T
II MJ sau
Intervalul $i
dilerenla de
lemperatura,
hT
II, 0"_
temperatura
Fahrenheit,
temp. Aeaumur
"1:
I
1 PS 0.73549675 kW
Gradul Celsius 'C 'C
grad
10K= 1K 'A,'Ak lOR = '19 K

ij = T- To To = 273,15K grd 60 = 6 T, liind valabil:
1 K 1 'C = 1 grd 'F 'A
Blocuri pllne din belon usor DIN 18152 (edill" 4.87) Blocu(l cu golu" Sl blocu" cu galuri T din
beton cu alctlluire
---_._-_. -,...
--
inchis~
DIN 18153 (edilla 989)
_- _..
grad Fahrenheil
in ecuatii se ulilizeaza
II, = 9i, 0 + 32 = 9i, T- 459,67
OR = 4/s e, 1 oR
~
grad Reaumur
5/."C
C~r~mid~ penlru plonseo Si !Inrs"e" pmo\llor DIN 4159 (ed'I,a 10.991

--~-~~-
ZWT \ ZWT lZWT ZWT
12 18 24 38
--_._--~--
G)
UnHali SI 5i unitali legale (exlras pentru domeniul conslruC\iilor)
M\
PrescurtJ.ri)e penlru materialele de construclle cu modlllc<trea dp!ml!ill'l rezistontei in divlzluni de 5%
II
I" I
T
y.'2
f- >:/2
/./
.....
-
"
NORME DE BAZA
DIN 198.476.829.4999
Sursa: DIN Deutsches Institut fUr Normung e.V. (Institutul German
pentru normare) Berlin
Formatele norm ate constituie in prezent 0 baza pentru conform area
mobilierului de blrouri. La rindullui, acesta determina intr-o oareca
re masura, modul in care este conceput planul.
in consecinta, cunoasterea exacta a formatelor DIN este extrem de
importanta pentru proiectant.
Formatele normate au fost stabilite de dr. Porstmann din suprafata
de 1 m'. EI a divizat conform raportului intre laturi:
x : y = ,2 ~ @ Lungimea laturii x = 0.841 m Lungimea laturii y = 1,189 m
x . y =1 Formatul primar (dreptunghiul cu suprafata de 1m' si lungimile de
laturi mentionate anterior) formeaza baza pentru seriile de formate.
Seria de formate A se obtine prin divizarea (,.injumatatirea") sau
dublarea formatului primar ~ CD + @.
Seriile suplimentare B. C sint prevazute pentru dimensiuni de hirtie
dependente. de ex. plicuri. foi de indosariat si mape ~ Formatele serie! B sint formatele mediei geometrice ale
formatelor din seria A.
Formatele seriei C sint mediiIe geometrice pentru serille A si B ~ @.
Formatele alungite se obtin prin divizarea longitudlnala in dOUEl. pa
tru sau opt a formatelor princ!pale (plicuri, etichete. desene etc.) ~
-----!-----
I , r--T-
xJ2
"
" "~L:? "

",
",
'-__-'-:_..1_--, 1
f---- x -----I
(J) -
Formate
pr1mare
Formal clasa
Sena A
Sena B
Sena C
c.u
84_1_'_1_'_8~9_-----, 594 420 297' 210,

y
1_0_00 _"_1_4 _ 1 707 500' 353, 250 > 176, 1000 707 500 353 250
917 648 '. 485 '
1~
917 648
I 1
841 594 420 297 210 148 105 74 52
I
I
r-; i---
4
I
324 "
229 ' 162
15 148 ~ 16-----,-0-5-
i25--,7-6----~,~1
~
::: ~
i
229
i
I
7 8
9
74, 52
88 / 62,
44
125 88 62 44 31 22
__ 81 57
~.
37 / 26
'8
'-----i
--.--J
114-_-~ 81 i
+@
Fisele de cartoteca fara extensie corespund exact formatului nor

mal. Fisele cu extensie sint mai mari cu un ,.tab" adica au la margi
nea superioara 0 extensie necesara clasificarii.
Foile de indosanat. mapele. biblorafturile sint mai late decit forma
tele normate cu dlmensiunea necesara indosarierii.
Pentru latime trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din cele 3 serii
de formate A, B, C ~ (J) DIN 821.
Blocnotesurile si copierele au formate normate exacte. in cazul mar
ginii perforate. aceste foi sint mai mici decit formatele normate cu
exact dimensiunea acestei margini ~ .
Cartile brosate taiate si revistele au exact formatul normal.
Daca la legare este necesara 0 taiere suplimentara, atunci aceste
foi sint mai mici dedt formatele normate dar in schimb coperta Ie
depaseste corespunzator. inaltimea copertei trebUie sa corespunda
exact formatului normat ~ @.
Latimea copertei este determinata de procedura de legare.
r;~
!
'C
31 26 18 22 15 >
I I
12
13
Seril supl1mentare
I--~ormat
S,mbol
: mm
~OngiL_~
A7
1:2 A~05 x 297
I
1
StertlonglL A4 : 114
A~ 52 x 2~
9 x 105 ,114 x 324
I Optlme long.
1/8 A7:
, Jum. 10ngl1. C4' 1'2 C4
I etc
-I
Formate alung,te
118118 1/4
1/2A4
N"
(2)
Formate alunglle A4
B'blioratt de indosanere
<Q
lD
f---LaL oglinZi l Mar9. sup.
!------210 - - - -
""'T
O!
'Vi"
8t
eea mal mare latlme

a Imaglnll
'~
In CIcero
In (mm]
'
.~
Uitimea oglin2ii zatului

Inaltlmea ogllnzi! zatuiUl If Em'! \ltlll de coloana)
37
38
551/2
167 247 5
167
-250
171
55 1 37 18
;;':"'- x
:=
;:::===::::...':===~.E
eea mal mare -Iatlme a Imaglnli 167-
,ro
"
Olstanta dintre spa!turi
Biocnotesufi. cop1ere
<)
i'
/
"
.,','>
I~ $
I~
cea mar mare latime a ,mag . doua spalturi ,

I
~.
eea mal mare latlme a mag un :;pall

In' a II'" (Jum marg ,ndoSi. etalon
81 16 27 20 I 30 14 25 19 28
r- marg
marg ext a hlrt (marg later 1 etalon
'----_ _---"Iii
Margine rnfenoara
~rg. ~up.
a hirl. Imarg. sup.). elalon
~','
Lmarg. :nf. a hir!. (marg. InL). eta!on
Can I brosate.
f.j1\
tal ate
~ valablle. conform DIN 826. normele de mal SUS"-
Pentru oghnda zatulul 51 latlmile de Imagine ale formatu\ui normal A4 sin\
NORME DE BAZA
DESENE
fr 0ele dt, desen nel61s16

tu l~_~CJ~ ~s~r;t~eltAll pe lIecere Islur6 declt Dseen orlglns/tAlel ~I cople
DIN 824, 476
f-
a
Zone de lext ~I numerotare
a
u~ureaz!'! munca arhitectului in ceea ce prive~te

ordonarea desenelor in atelier, pe ~antier, la convorbiri, la transmi
tere ~i la arhivare. Desenul original sau copia taiale lrebuie sa co
respunda formatelor din seria A -. CD 0 - @.
Normele de desen
Dlstanta a dlntre zona rezervata textulu1lill margine este
la rormatele AO - A3 = 10 mm
5 mm.
la formatele A4 - A6 = La desenele mai mici este permisa 0 margine de indosariere de
25 mm care reduce supralata util!'! a rormatului.
G)
---
De~en
norrrwl
DIN AO DINA! DINA2 DIN A3 DINA4 DINA5
Dlmens. de fai conI. DIN 476 sena A

brul~
Formal: loale neli'JI,1la
----
mm
Ilnll.1
880x,230 625x880 450x625 841x1189 594,841 420x594
330x450 297,420
240x330 165x240 210,297 148'210
Formal:
1.11(11d.
IO~lIe
mm
Dimensiuni de loi
A
II~'~~~ o
L..: _ _ . _ . _ . _
Dlmensiuni DIN A2' DIN At DIN AD
I-. I
I
r I..
=.J
f.::'"
.0,.'
in mod exceptional, formatele alunglte pot fi obtinute prin insirui

rea mai multor bucati de aceea~i lorma sau de forme invecinate din
seria de formate.
Din latimile uzuale de suluri de hirtie pot Ii utilizate penlru seria A:
pentru hirtie de desen, calc 1 500, 1 560 ITlm (din care deriva 250,1250,660,900 mm) pentru hirtie de copiatoare 650, 900,1200 mm. in cawl in care, dinlr-un unic suI. lrebuie sa poat!'! Ii obtinute loate
formalele cu excep\ia formalului AO, la\imea sulului lrebuie sa fie de
900 mm.
Pentru indosarierea in bibliorafturi a formate lor A4 desenele trebu
ie pliale in modul urmalor ... @.
1. Zona rezervata textului lrebuie sa se afle mereu deasupra si in pozitie corecta. 2. La inceputul procesului de pliere trebuie mentinuta intotdeauna latimea de 21 em (primul pliu) si anume prin a~ezarea unui ~ab Ion de 21 x 29,7 em. 3. incepind din C se repliaza 0 portiune triunghiulara (pliul al 2-lea) astfel incH, la desenul complet pliat, sa lie perforat sau in dosarial numai cimpul din stinga ios, marcat cu 0 cruce. 4. Desenul va Ii pliat in continuare spre stinga, la 0 latillle de 18,5 em, cu un ~ablon de 18,5 x 29,8 em, Incepind cu latura a. Penlru compensare, parlea care nu se desface la pliere va Ii pli ata la jumatate ~i astfel partea de desen cu zona de text va ajun ge deasupra. Formatele alungite trebuie pliate in acelasi sens. 5. $trailurile rezultate se pliaza incepind cu latura b Pentru intarirea marginii de perlorare ~i indDsariere, pe spalele partii de desen perforate, se poate lipi un carton format A5 = 14,8 x 21 em. Prin respectarea indicatiilor de mai sus este posibila plierea loilor de orice dimensiune. in caw I in care, dupa reducerea cu pliullat de 21 em, lungimea rezultala nu este multiplu par - 2, 4, 6 etc. - al dimensiunii de 18,5 em, atunci la\imea ramasa se pliaza la jumatate.
Decupaj DIN A2 . DIN Al' DINAD
iTF:"':~ -
8~
- - III
2
20
1 "' a
I
I
Decupaj DIN A3
~'-
-t
I Zonl text l!:~

Dimensiunea DIN A3
.. . rc:-:-.--. '. ..
(})
rr=-'- ~
l.!::
20~1
.~
Dimens. DIN A5 Decupaj DIN A4
a b
OlvizJ,re plr.
:f\_AllI
16 12 12 8
Num,'hul cimpunlor egale Ja d:mensiunea
A2 8 6
I6 I
8
A3
A4 4 4
Dimenslunea DIN A4
CD
Divizarea in cimpuri (palrale)

DINA2
(N
Dimensiuni de pliuri $i scheme de pllere
-
Sec\lune de sud de nord
SUb501
NORME DE BAZA
PAGINAREA DESENELOR
(conf. DIN 6, 15, 16, 36, 406, 823,1352 und 1356)
pag. 11
Pentru indosariere, marginea din stinga trebule lasata Iibera

de text si desene pe a lalime de 5 cm. Zona de text din ex
tremitatea dreapta
G)
contine:
1.lndicatii referitoare la tipul de desen (schitil, ante-proiect,

proiect etc.) 2.lndicatil referitoare la tipul cladirii reprezentate sau reteri toare la piesele desenate (plan de situatie, plan. sectiune,
Parter
Planul gradmll
Ectal
vedere, perspectivil etc.)

Zona de text
' '111 I
3.Scara 4 Eventuallndicatli referitoare la mase In cazul plan uri lor elaborate in vederea avizarii (suprav8 gherea constructiilor). desenul mai cuprinde'
Scara 1
~~
Fundalll Disp. grinzllor D1sp. capnonlor Plan de situatie
1. Numele (semnatura) comanditarului

2. Numele (semniltura) arhitectulu! 3. Eventual numele (semnatura) sefului de proiect 4. Eventual numele (semnatura) antreprenorului general 5. Notatl! ale oticiului de supraveghere in constructii a) ref. la veriflcan b) ref. la aVlzare
CD
Pagrnarea adecvata a unul desen
10
I I I
II I I I
10
20
30
40
I
SCARI DE REPREZENTARE (contorm DIN 825) ~
1 eventual pe 1 dasul faii
Dispunerea adeevata a Ind/calillor de seara
In cazul planurilor de situatie, a planurilor etc, desenul tre buie sa contina si indicarea nordului.
in zona de text, scara pr;ncipala a desenulUI trebuie rndlcata cu caraetere mari. celelalte cu caractere mlci: aces tea din urna trebul repetate in dreptul reprezentarilor in cauza. Obiectele trebuie reprezentate la seara: dimensiunile pentru
\....
partiJe care nu sint reprezentate la scara trebuie 5ubliniat8. Pe cit posibil trebuie alese numai urmatoarele scari de re
prezentare:
1625
1375
pentru desenele clad!rii 1:1. 1:2,5.1:5. 1:10.1 :20. 1:25.1 :50.1 :100. 1:200.1 :250,
pentru planun de sl!uatie 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:2 500. 1:5000, 1:10000. 1:25000.
COTE ~I ALTE INSCRIP'Tl1 Icontorm DIN 406, paglnlle 1 - 6) ~
~
1625 1375
(3)
\40.9:1
Toate eDtele S8 refera la constructla la fO$U (grosimi de zjduril La reprezentarile cladlnlor supraterane. dlmensiunile
sub 1 m S8 Indica de oblcei in em, dlmensiunile peste 1 min m, mai nou ins.3- SOL [ ] . S8 indica peste 101 $i In mm.
Co,urlle de fum. Instalatlile de gaze sub presiune $1 ghenele de ventilatle se coteaza la finit $i pnn tractli (Iatlme/lun
glme). in cazul in care sint Clrculare pnn simbolul
0,0
1
'\
= diamelru.
Dlmenslunlle rlglelor de lemn S8 coteaza tot ca fraclle, in forma: la1Ime/inaftime. Raportul intre inAltlmea ,IIAtlmea lreplelor de scara se indica in lungul axei de circulatle - dlmensiunea Ireptel de
desubt. cea a contratreplei deasupra (- pag. 8).
Dlmensiunile lerestrelor si ale usHer se consemneaza ca in cawl anterior, in lungul axel mediane -Iatirr.ea deasupra,
inal;tmea libera dedesubt zero

Exemplu de cot are normata a unui plan neregulat. Dlmensiunile Indicate sint la rosu - pag, 55
(~pag.
8).
Nlvelurlle de cAlcare ale pardoselllor de nlvelurl etc. se refera la muchia superloara a pardoselii dirt parter ca la cota
0.00<
Indicativele de incl.perl S8 seriU in lnteriorul unui cere Suprafetele incAperllor in m' se scriu intr-un patrat sau dreptunghi ~
Linlile de seCfiune In planur, se deseneaza ca lime punctata
$1
@.
sinl denumite cu majuscule, in ordine altabelica, lite
"-269..- 2 ,75
:.:
.......
+ 2,69
?r.::
~
iI
re(e fitnd sense in sensulin care se face vederea. In afara sagetilor norrnate pentru cote clrnate -
sint uzua!e linlutele in
precum :;;i liniutele verticale care sin! utll/zate in general :;;i In aceasta carte.
poz!tlonarea clfrelor lrebu;e astfel facuta incH prrvltoru l asezat in tata desenulul sa Ie poata citl us or, tara sa intoarca desenul. Toate cotele din cvadrantul drept al imaginil. incluSlv lalura perpendrculara. se scriu in directia linle! de cota de la dreap tao lar cele din cvadrantul sting de la slinga. -
l
I
'0
ro
@-t
0
~--
in planurl
,~
-13
;0.00
:.. :.. :.. . :.:?f:i::v:.:.:.:!.:.....

- 25 .3.12
$1
0
vederl
6250 - - - - - -
(2)
Cotarea 'lnaltlmilor in sectllml
.1'I-
6250 6250 525a
--t f-----
-11
....t
Cameradezl
[]
G)
f'2I
co DO
IDI
1[-
Masa 85 x 85 x 78 = 4 Pers. 130 x 80 x 78 6 Pers.
\V
12)
Masa rotunda 90 6 Pers.
oD
Dormltorul
NORME DE BAZA
Pal95x 195
Noplier~
SIMBOLUAI PENTAU DESENE DE CONSTAUCTII
50 x 70,60 x 70
Dulap' ~ Dulap inferior
\:V
f3\
Masa de alte forme
70-100
f4\
\.V
Mas~ exfensibila
120 x 180
ScaunfTaburef 12) 45x 50
~ D
Bala
@ Dulap suspondal
t23' 95 xdublu
100 x 200
Pat \f;9/ 195,
@ Mas" do c,1lcol
Aragaz electric
Pal matrimonial 145x 195
@ Masi"~ do Sp,)I,ll vas" @ Frigider
Fotoliu 70 x 85
'el
t2?:' Pat de copii
60 x 120
70 x 140 -170
@
Cuploare
~I
Lad~ Irigorilic~
C2J
II
(j) Canapea 95 x 195
l~(a sp~la(
IeJI
t26' Dulap de haine
aragaze CU sursa de energle din
tfri\o ~
@ Combustlbil solid
r.:i'A
Cada
Canapea 80/1.75
!(
Pian 60/1.40 - 1.60 Pian cu coada scurta

155x 114 Pian de salon 200x 150 Pian de concerte 275 x 160
\f:Y 75 x 170, 85 x 185
@Ulei
@Televizor
o o
o
Cada mic~
1eJ170x 105, 70x 125
t28'
@Ga,
lEY
t29' 80 x 80. 90 x 90, 75 x 90 Dus
Dusdecol( 90 x 90
Curenl electric
Radialor
Lavoar ~ 50 x 60, 60 x 70
Crtzan ptr. ins!;))
de inS,ilzlre cu grtlt<H
tfi\2 ~
Masa de cusul
50/50-70
Masin~ de cusul
50/90
@ 21avoare
'e!J
Mas~ de inf~sat 80/90
t33' Lavoar dublu
60 x 120, 60 x 140
Inslal. de incal' cu g;Il
@ Lad~ de rufe 40/60
'045 x 30
t34' Lavoar incaslrat
Instal. de inctllz. CU ulei
Lad~
4011.00 - 1.50
M?I Closet
'e!J 38 x 70
@ Dulap 60/1.20
Garderoba I I I I I I
t36' 35/30 Pis oar ~

"2!J
~ Bideu
@ Gllen~ n1ic~ de gunol
38/60
@ @ Garderob~
!@I
\31
~
7Distantadinlrecirlige 15- 20 em
@
Bu~tArla
Pisoare
~
:.:::.:::
:.
@ GlJon~ marn do gUlioi
Dulap de haine - rule 50 x 100 -180
[ill
I~ool
t39' Chiuvel~
~60x100
Birou
70 x 1.30x 78 80 x 1.50 x 78
Chiuvel~ dubla
60 x 150
@ Jardiniera
DO
@ Chiuvet~ in Ireple
@
Chiuvela de ~ devers are
j~ ~ ..::.::.:::
::::.:::::::.:
J'H . Ht .. f : : ):. : ~.
.:.~~.:
@ GilI'll,) de vOlltilall"
.::.r .::.\." ~
G<\ KII ~LII
.c: Lift plr, bolnavi ~ Ldl do Illarl.' PII ., Lilt do pi.~rso\ln(} SA = Lift plr. all mente fill = Lilt hldraullc
, 111
1
NORME DE BAZA
Ferestre cu ramll oarbll
<'>'" "'I"'
'-N
O'
SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII DIN 107
"'I'" "''"
'-N
R}S_~_=_
CD
Ferestrele simple cu batale
interloara economlsesc spa\lu, ofera

spatlu penlru radiaroare
Fereastra cu cercevea dubla (K) SI batal8 Interloara, fOI de 5tlCIa duble (D). fereestra cuptata (V)
Fereastra simpla cu bataie extenoara
Fpreastra dUDia (0) cu batal8 exlenoara
.h_h__

FereasHa slmpla
Ferestre cu rame ~I~

~~
1'"
~~
"'N
Ferestre glisante
~ I~
~:
Fereastra dubla (0). cu cercevea dubla IK). lereastra cuplata IV)
~:_=
(J)
Fereastra simpla IS!
~-~~-~
Fereastra dubla iSOt
FOI balanle - usa cu doua 101
~~i:~~~~i~~~~~i~vrll~~~~~:~:~:~i~:~
@
FDaie oivDtanta
~\I~
@
-.
FDale-pendu
---1/1t><
Usa g\\sanla In ambele ser,SUri
@ FOI-pendu') \\./
usa cu dauB
fOI
\r
><:/H .---
I
Foale turnanta
cu dispozitiv de r1dH:::are
Usa gllsanta
Usa. glls3:.ta cu dlspozitiv de m:llcare
m~m rrm~mI m(>Q)Eill
@
Usa turnanta cu doua tol
Usa turnanta cu lrel fOI
Usa turnanta cu patru fOI
Usa p:,anta
@ taraprag
cu prag pe
pane
\f3I
r cu prag pe
ambele pani
12 trepte
187.51250
Subsol Parter
Eta! Pod
La ferestre partea stinga este desenata intotdeauna cu nisa, cea

dreapta fara nlsa. ~ CD Usile turnante inlocuiesc windfang-urile ~ @ - @ inchidere lm
Scan
CL
a rampa
- .....
I~ 2750 81r. A21290
1+5,5001
81r. 1721290
8 If.
dr.
187.51250 8tr. 187,51250
187.51250
potriva curentului a unui golin cladire.

Deoarece usile turnante au 0 capacitate redusa de a prelua fluxul
de circulatie, in perioadele de vir/, foile de usa se pliaza si se im
ping lateral.
Scllrile cu 0 rampa corespund executiei in lemn cele cu doua ram
pe executiei in piatra sau beton ~ @I - @
in fiecare plan de nivel se reprezinta sectiunea orizontala prin casa scarii,
la aproximativ 1/3 din inaltimea de nivel, deasupra cotei pardoselii.
Treptele trebuie numerotate in ordine de la :t 0.000 in sus Si in jos.
inaintea numerelor aferente treptelor situate sub se trece simbo
lul- (minus).
Numerele se tree pe prima treapta si pe podes!.
Linia mediana debuteaza printr-un cere si se incheie printr-o
sageata (inclusiv in subsol).
Subsol
Parter
Pod
Scan cu doua rampe
a) Supral. de calcarel b) Supral. plansee lara scMerea c) Supral. de peret i golunlor d) Supral. libere lereslre
e) Supraf. IIbere u$i
NORME DE BAZA
in m2 cu
2 zecimale Siral de elans"re
SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUqll
1) TIpuri de pardoseli
g) Tlpuri de vopSllorjj sau finisaje pentru pereti
h) Tipuri de vopsilorii sau linisaje penlru plansee
CD
Indicaliile releriloare la dimensiun; si alie inscriptii,
dac~ sint
solicilale
---------_ . - _ . _ . _ . _ . - -
Plansee (D) Dk DI Dm Pereli (W) Wk WI Wm Wo Ww
PI~ci "".
.----. -=
IIIII 11111
Barier<1 de vapori
Folie de separJre/dln maleriJI plasric
Hirtie rrnpregnata cu uler
Fi$ie de etansare cu slral intenor de lestitur:J

Fi$ie de elan$,UB cu Slral intorlor din me!.,1 Slra! do COllllJonsare punclu;\! hpirH
Strat de adezlv pe loat~ supr.1fa\.1
TUIn) \7VV \IillJJL

-WI DhWh -Wkl DIWt
Vopsea pe baza de var"" Vopsea cu clei Vopsea minerala Vopsea de ulei , Vopsea pe baza de cear~ , Obloane rabalabile Obloane rulanle Jaluzele
Lemn Clincher "" .. Tapet. etc.
D6
Dw SI } RI ZI
IIIIIII111111 illllllllllllJIW
Matenal de
sp~clui(
in golurile de fereslre resp. de usi, evenlual in spale
Slrar de platns compactal
.....
"
f2\
Nisip
PrescurU\rile pentru denumirile tipurilor de vopsitorii $i finisaje
\.=J deslinale planseelor (D) Si peretilor (W)
Pre-vopsitone. grund de adercnifl.
r:c [J r [
1) Sape
J---r:rn-:n
Slam pentru hldrolzol<lPI VopsitorlfJ de etJnsare (do ex. dou:J sllCllun)
-----=--------~---
Aslalt Ghlps Xllolll

Terrazzo
Fe Fea Feg Fes

Fet
Cimonl eiC. 2} Stra~uri superioare Cauciuc Clincher Uno:eum PltJcl asfallice Piaci de granit Placi de p,alra de var Placl de pialra artH,clala Placi de marmura Placi de gresle Placi Solnhol . Piaci de xilOII\
Fez Fb Fbg Fbk Fbi Fba Fbgr Fbka Fbku Fbm Fbsa Fbso Fbsh
Placi ceramice . Plac; de argila elc.

3) Pavaje Lemn Pavele de granit sau sienit .. Pavele de zgur~ .. Cartlmida . elc. 4) Lemn Lernn moale Baghele de lag Baghele de slejar . Baghete de pin. Baghete de Pilch pine Parchet de lag Parchel de slejar elc,
Fbsz
Fbi
Fp
Fph
Fpg Fps Fpz Fh
Fhw
Fhb
Fhe
Fhk
Fhp
Fhbp
Fhep
Suport lencuIJI<iarll1:Jlura
tencUlal~
Impregnare
()
o
GW
()
Straillilroni PlaCa de drenare
Ap~
IreallCa 'de pe vmsanUSI~lul~
Umldllale care iese la supraf<1I:J., murd;'l.ne ele
IllUC0g,11.
UmidltJte care p<'l.lrunde
rosu
ro~u
Prescurtari penlru lipurile de pardoseli
Sol.
p~nlirH vP~lelJI
Aburl
Illb verde
ro~u
galb
albaslru galb rosu verde mara garb galb galb galQ,
Gaz d. general Gaz Urb., lamp, Gazdeaplk Gaz de sond~ alb

galb
Elansari, Izolalii DIN 18 195 slmboluri

pentru elansarl, apa lara proSlune
SlrJ! rzolalor itllpOlfiVa c,~ldurJ[ si a Zg0r11011l11Jl in gener:l!
Aburl flerb,
Abul1 de .ml.
galb galb galb
WlW\lN~
fOSU verde verde verde verde verde verde verde
rO$u
Api polablll
"b
galb rO$U verde verde verde verde verde verde Api condens
Matenal de etansare din fibre de plaIr.:'!

MaterJal de etansare dm flbr:l de f.tlcltl
gal0 AcetllenA
alb
Api conden.
Api preslun.
810xld ckt carbon galb galb Oxlg.n galb galb rosu verde galo galb negru galO
~egru
galO
Maleria! de etansare din fibre de lenlll
port
negru negru
Api alllIli Api utll., rlu

negru verde
albaslru galb
albaslru galb
Hldrogen
rosu verde galO galb
MateTlal de etansare din Ilbre de lurbn.
Api ""'II
Rambl. hldl1lullc alOaslr albaslr
u1 b:l!,tr
Azol
garb
Amonlac:
XX:XXXXYJ:
Matenal sintetic spongios
mov AcId
tO$U
~Io
9alb
mov
galb
alb
(OSU
aloastr
albuslr
AIlrflorb.
Aer pre.
port port mov mov
/\JV\ZV\l\1\
1{~l~l\l\fJVJljllMTINDN2
Plul~
port
Acid
cone
Placc1 talas cu nlilgneslt
albas!r nOQTu g<110 galb I mara I mara
albastr Prer CAro.
Gu fumsl, co curl1at
negru galO
I milro
rcsu
mov
LI.1e cone
Petrol
Plac:J din !alas cu cl:nenl
Gaz fumal, co., brut
I gillO
laaz
, UI. do gudron
8erl%lnl
ImalO Inogru
lalb
PI~ci
de ghips de conslrucllo
I mara I
Bonzol
I negru I marc
I Qudron
~rasu
bii:J
c::1IJ V1d
P\;jci de ghlpS carton
Culorile indicative penlru instalatii DIN 2403
Izola\l;
II
,. t
1,
Reprezentare monocolora
" Reprez multlcolora. Verde oeschls Sepia Siena arsa
"i,
Presc.-
~ trebu21e adaugat )a
$1
la
daca este cazul
NORME DE BAZA
SIMBOLURI PENTRU DESENELE DE CONSTRUCnl
DIN 1356
->
111111:11111111-.... ..-
larba
tt~~ )~
:)L~(~~~)
'I
QJ
Turba si aS8nanatoare
Elem. de const" Sol Oecupaj Str"pungere 5 Slit K Canal
Dlmensiunl Pozltte
Raportat la
OK Muchia superioarUK Muchia inferioar FB Planseu la rosu
Y
0 Planseu
W Perete B Podea F Fundatie
Latime x Adincime lnaltime
u sub U peste
Alb-negru
Umplutura de pamint Zldane de caram\da cu mortar de var Zidarie de caramrda cu mortar de ciment Zidane de caramida cu mortar de var-ciment
FFB Pardos. frnita
Mara CDscat Ral 3016

Mara roscat Ral3016 Mara rascat Ral3016 Mara roscat Ral3016 Mara rascat Ral3015 Mara rascat Ral3016 Mara roscat Ral3015 Mara rascal Ral 3015 Mara rascat Ral3015
Mara roscat Ral30'5
i
I
Simboluri pentru decupaje
ZM
Denumire
Simboi
Cote
Reprezenlare in Plan Vedere
KZM
La' Strapungere de planseu DO OS A A
I Adinr lin'l x x x x x
B B
08
-A
i ~~:~~'ie)
=
'-A-I
!2Q
ZM BI KZM KL
Zidarie de caramtda poroasa cu mortar de ciment
Q) Q)
Zidarie de caramlda cu golun cu mortar de var-clmen:

Zidarie de clincher cu mortar de Clment Zidarie din caramlda de gresle calcaroasa cu mortar de var
Zldane dm tul cu mortar de var Zidarie din. cu mortar , ,
!
0::
'"
Slit in planseu (deasupra) Slit (dedesubt)
x x
11111/ B
OS BO A A B B C
~=
=C
i(lllli B ,II
I
Ks
-"00: ~ ai ClJ -
.9 . Q) a5:: r:cnco -0"0

>"
Strapungere in podea (lundatle = FO) Canal de podea Silt de podea Strapungere de perete (fundatie = FO Iinie intre" in ol"n I <lJh<olirllJil
............
C=:] B
-A
~A-
"
"
BK BS WO
:1
A
Ii B
-A-
~'A
91dF~
SCH
x x x
B
......
",
, ..
;:; iii Q.
==
~
06
-A
Silt in perete (orizonlal) fundatle = FS -
0 0
WS
x x
c
I
:'::':';"(liii(IIT 8 - A :':":'C;;;':';-:-:':':
-Al B
=
I
Zidarie de platra narurala cu mortar de CIment
Slit in perete (vertical) fundatie = FS -
WS
I IIII1 c
Sepia Gn-negru Zgura

A) Ghena de podea in sectlu1e 81la tel In plan
Galben zinc
Nlsip
A) Tubul in vedere 8) la tel !n plan
Ocru
FEG
Mortar de tencuiala Plese prefabncate dm beton
Casu" in plan Casurl de gaze in plan
;::
..
Alb Violet RAL 4005

Albastru-verde RAL 6000
(3)
Reprezentarea decupajelor
Beton armat
WD
//~~;;.>///~~.>: ~
~~;;~~ ;:-,~~;:' :'#",~~~
Ohv RAL 6013 Negru Maro RAL 8001 Albastru petroi RAL 5008
Negru Si alb Gri RAL 7001
Beton nearmat
TCf::j
LJ~
~WS
urmind sa ramina deschlse
Metal
Lemn suprafete section ate sect. transversa,e SI longltudlnale urmind sa fIe inchlse Materlale pentru Izolatil
----~----'------------
-(!)
111\()OUiWll
Oecupaje tip Sli\, strapungeri

Monument al nalUnj (i1mllele extenoare linle CU punctej
alerent: NSG '" Rezervalle nalurala: LSG == Rezervalle de pelsaJ GLB == Componenla de pelsaJ prO\J31a 23 == canf. 23 HENalG spa\lu vital proteJal GA '" Areal pentru speCl1 cu pro/eelle speclala sau pe cale de dlspantl
Etansa.ri
Elemerte conslrulte vechl
Q
fGar
r = 250 c = 50
Simboluri in plan uri Si sectiunl Plan de Situalle SuprafetB de C1rculati, publiee BXlstentc Supra/ete de C1rculalle stabih\e dar inca nereallzate Amenal de 'Imbun
Protec\\a arborilm Copac cu denum. speCie I. cenlrul \runchlulUI raza COfoanel 51 clfcumferlnta trunehlulUi (existent. Iinie continua. prepus Iinie-punet;
de indepartat partial line continuE. Iinie-puncl' !Inle conllnu2 cu cruCI
Copac ce ~rebule indeparlal. CU denumlrea speclel. centrul trun ehiulul raza coroanel SI elfcum
lennla
trunchiulul
Spalru verde
public
IT-+-+. elmr!l"
::. ,', ,'. j Parcare
GnJO de arbustr eXistent mopus de inoepartal
---=------... weeK-end
Ir~ ~~~~;~~ SI
~~
I(:)! Teren spor!
AmenaJan prOlectale
10
SImbol~fi.pentru
l=~ ~g~~~te
amenaJan de leren
Delimltar'a supratelelor des~lnalc conSlructlllor ale caror sulun sin! po uale constslenl Dellmltarea suprafetelor ale caror solu'i Sin! pOiuale consistent.
SimboJurt amenaJare spatii libere
NORME DE BAZA
DIN 1356 - 1
Clasa de linii I II III"

IV l'
Pentru desenele de constructii, Iiniile se utililealtl conform
Domeniu de ulilizare
'" 1 : 100
Asocierea cu scara
"" 1 : 50
Grosimea Ilniei
0).
In cazul desenelor executate in tu~ trebuie respectate grosimile indicate. -~- -;-]j_~! 3 4
Unie continuA
Linie continua.
Delimitarea suprafetelor sectionale Muchii ~i contururi vizibile ale compo constr., delimit. supral. de sect. la compo constr. ingusle sau mid
Linii de col~, ajuI~loare plr. COle, de in dicatii,linii curente, deJimitarea reprez. par
tiale, reprezenlAri simplificate
0.5 0,25
0.5 0,35
1,0
1,0 0.7
.J
Unit. de
m~sur~
Dimensiuni sub 1 m
pesta 1m
0,5
Linie conlinua.
0,18
0,25
0,35
0,5
~ ~= 'fl"::~'I~fl~;?
4 mm 50 24
"--
Be"
3760
_._~
._---..
Linie
in\le(upt~
Muchii ~i contururi acoperite ale
0,25
0,35
0,5
0,7
componentelor
Liniepunct
Unitalea de masura utilizattl tre buie consemnattl ill zona de text, in relalie cu scara.
Marcarea poziliei planurilor de sec,iune
0,5
0.5
1,0
1,0
f_-----------t----------~---~-t_.-~i_--_t_---f_---.-
Unit~li de m~sur~
--_ Dole -- Morlm
Linie-punct Lime Cole

punclal~
Axe Compo in lala resp. pesle planul de secliune
0,18 0,25 2.5
0,25 0,35 3,5
0,35 0.5 5,0
0,5 0,7
.-.-I
Dimensiunea caractereJor
7,0
/::
S"p~
- - - B;'lrier<'
- -- lzok'ltle
, - PI"nseu 10 rosu
"/:
~
,<,'", "'.':/' "
',,'Co <'
".;
" Clasa de linii \ trebuie utilizatc1 numC!i atunci cind un desen a lost elaborat cu clasa de linii \\1, a fost mic~ora\ in raportul 2:1 l;ii re lultatul trebuie prelucrat in continuare. In aces! caz. in desenul elaborat cu clasa de linii III trebuie lucral cu dimensiunea de caracte ra 5,0 mm, Clasa de linii I nu indepline:;.te condi\iile impuse de microfilmare. " Clasa de IInii IV trebuie ulilizal~ la desenele de execulle dac~ esle prev~zuI~ 0 miCsorare de ex. de la scara 1:50 la scara 1:100 sl rezullatul trebuie sa indeplineasc~ cerin\ele impuse de microfilmare. Rezultatul micsor~rii poate Ii prelucrat cu clasa de linii II.
Oac~ desenele pentru construqii sint executate de mina. sau automatizat, in tu~ $i cu instrumente de desen normate, atunci trebuie prolerale grosimile de linii din labelul Indicatiile acesluia se refer~ la ulilizarea eficlenl~ a lehnicilor de reproducere uzuale.
r-
: I
CD.
I !
3.76 -'----
CD
Tipuri
~j grosimi de linii
II
t'
- Val. coler -- Lin'" de COI<1 .. Llil. "IUt. col"

Limll,lltr1ll1j
do col."1
~~ !~ :j~U
~
24~lBB'54~45.-426
-236,5.:11 - - ---674---~-
l~
24
<
;.:
w
~
o
.
----
Oenuminle tipurilor de cots
3E
~-437,5
.;
-.i
..
Q
- --
- -
- -01 - - -"1 I
I 1
O~4\
- - -
COlare in alara reprezenlaril de ex. 1:100 cm
,
I
LU
IIf-'M'~p.,
"L- ;::
236 Colarea
---l"'t~.LJtJ.1Jll
674 __ 43_7_,5
cD
'"
I
'"
,UJ" I I t:JJ
l'-6-'5-+--+
_.t__
I
()
1
BB' 62' 0,00
I I
N
,
I
I
,
I
I
C2
'"
<:
I I
I
I I
I
I ,
I
,
I
I
I
p'la~lrllor ~i a golurllor de ex, scara: 1:50 cm
<;
I
I
~ ,~ i
I
... NNN
I- 1---<
0
()
<:
N 0
--- -
,~
I
I
I
I
I
I
I
'"
0
0208
,
2
I I
Axil
01
02
01 0.
3 b b, b,
C1mp
Dc
~. ~~M
.. ..
'
;!.
'
a.
Ob Ob2 Ob2
COlarea plln coordonale de ex. scara: 1:50 cm, m
Carolaj de cimp bazal pe axe
11
. 1/1
I" I
," 5
,;;
I
I sublerane
0
COrldUC1
Conducle oluvlale I
NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR
Pante mmlme pentru
I.
E'
"0
I I Materl,l:
,
"Jorma DIN
sau semnlJl de calltale d.D d v
o o
o
suprav constr
"0
.lI'"~
l' , o ,
U
"ij
a " 0 "8 " Q

"0
0 ,0
.~
~
0
i:'i'O
,~ ~ > u I "cI C
G.!!e
ON
Io
"0
g
,-
~ C
U
,"
~
0
Conducle de ape LJzate in mterlorul cladmlor ,,SO
Conducte p1uvlale in atara cladlriior '-- , '100
Conducte apa mlxla In mtenorul cladlnlor
Conducte ape uzate In atara clad,rdor _'__ 1.DN _
Conducte pluvlale 51 apa mlxla In afara cladlrlior
i p]na la_'O_C---'I
150
,-
Teava COin i DIN' 230-' , mat ceramiC DIN EN 295-'3 eu mula
I I
I : combustloil :
~.
1:50
ON
_1_25---,_ _ ',_6_6,_7_+_ _ ':_'0_0_-+-_'_:_66_,-_,~_ 1'66.7 1.100

1:66.7,
1.0N
"Dr'I;
1.0N
1 ON
i A1 ne
,peste 200 ~__

I
,.ill:4
2
: 1. Qb1 _ __ _~ '
!
1'~~---~~-2
I:~~v~e~;mlc 'I ~:~ ~~3~~~.,

eu capele lIse
I
-3 i _ !
i 1986 T eil 2)
Gradul de ! umplere hid \ (con!. DIN

i
0.5
0.7
0,7
os
$1
0.7"
Teava din
DIN EN 295-:3
Pentru conduclele subrerane de la deschiderea nommala iDN) 150 $1 0 . Pentru conduclele 5ubterane de la ON 150 racordare la un camln cu scurgere Iloer.<l
1.0
, mal ceramiC ! 51 aprobare
eu capel ilse ,
I perete SLJbtlre Teava Clr,
~elon eu fall
:
I A'
L--
Pantele mlnime ale conductelor
0 N 4032
A1
Teava CI;; 0 N 4G32 belOn cu m:Jfa TeaV3 din belon arma! DIN 403:i
I ----',-A1
J,
I
I
I A1
; -------J
Aprobare
I
!
Teava dlr; strela
!A1
,Teava. din
: flbroclmenl
! Teava din . IlbrOClmen\
DI'\l19840j-2
I~m~~st'b" I
I
+
DIN 19850-,-2
~ leVI dIn ',ab1a II DIN 18461 I (Zinc. cupru
I alumlnlu
, aIel zineal
,
I A1 I
, Teav? din
I DIN 19522-'
i Ionia tart:
!,
De la loculin care conducta principala iese din c1iidire trebuie avuta in vedere posibilitatea de inghet. In functie de situatia topogralica 0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare cladirii se refera la acele conducte care se dispun in plan in afara Iimitelor construite. Conductele situate sub talpa subsolului sint considerate conducte aflate in interiorul c1iidirii. Schimbarea de direclie la conductele subterane sau colectoare este admisa numai cu coturi prefabricate in conditiile in care liecare cot nu are vole sa aiba decit maxim 45. In cazul in care executarea jonctiunii dintre conductele subterane nu este posibila cu piese tur nate trebuie realizat un camino
La conductele subterane si colectoare ramificatiile nu pot Ii exe
cutate decit cu maxim 45. La conductele culcate sint interzise ra mificatiile duble. 0 conducta nu are voie sa debuseze - in sensu I scurgerii - intr-alta cu deschidere nominala mai mica (exceptie: conducte pluviale situate in afara cliidirii). Imag. Simbol Denumire
i -
i A1
mLJ!a ISMLl
! Teava dm O\eil DIN 19530 ' 2
I
I I T , A1
lJ== )--1::==:::1
>------<
@ Piesa cu mula
Piesa cu tlansa Plesa cu f1ansamufa
Plesa cu muta cu
stutUfi
;
,
f---
:1~a~~1
':
I din
AplObare
I neoxldab,1
I Teava U dm
~VC
DINV195341-2'
I
Ii
~~~~uU
- - - - < -_ _-+-_~-,.--i---'----i.-+
------l
~~f~~em,c I
n::::::::::l:ll
0 >L-
>---{
nn V ~ V
~
\f3
Plesa de bliurcatle cu flanse
"vr t23'
P,esa de b,furcat,e \f::3J cu mute
i Zulassung
! exler
OnOLJlal:
~ r=j\ I.-!..J
Plese
2 slulun
c~ mula cu
! Teava din
r-lI ZulassLJng
bvc
l
I
:j
; PVC pro!l;ata !
. ----J c-I
.81
I
eu In! ~~rai. cu
DIN 1'3538
I Teava PV: C
, I
~uma
Teava PE-HD:, DIN 19535-1-2
I
!i
! 82 normal
i Ignrtug
! -
Piesacu flansa cu ~ P,esacu mula cu ?- ramif,cal,emufamuta Pies~ 10 cu 45',70'.90' -d.....'--r- 2 ramiticatii cu mufe 11
stutun de 1lanse
slutuTi de flansa cu. cu Plesa cu muLa cu
nJJ YY t24' r
~
Ramif,catie
paralela cu mute
\eY
t=P
0::::=
+ @ ~:~:g
y::::
cruce cu
@ Plesa de Irecere cu
muta L ~ 300 + 600
45',70'.90'
n::=
Il==tJ
~
J::::;>-
@
2
~ DIN
19537'-2
- i
I. 1
~
" I
r;;:;.,
Piesa cu tlansa cu ramificatre cu Hans..
Plesa de trecere eu mula la eapatul lar9
45',70'.90'
t::::=-<
t::::>(
@
\E!I \:?::!I
P,esa de treeere
cu flansa
I Teava, PEHD i Aorobare cu perete I prolilat
:\ @ ramificatlemufa!Jansa Piesa cu cu p-- 13 cu

~
~
y45',70',90'
Plesa de treeere flansamula
laya
pp
I DIN '9SS0
@ Col cu mufa
J::::o>.<
)-D-
i Teava PP intant cu mlneralc

ABS-'ASA
I Aprobare
i DIN 19561
@ Cot cu tlansa @ ~~t~l~al)

~ ~>---.
11:::::
'30' mufaflansa Pies." ae Ireeere

I:::Y L ~ 300-550
f:31\
Plesa de curafare
i PVC-Rohr
'-. (difentetlansa Cot cu unghiuri)

I
+ ..
I,
Dop
@ Capac
Q1) Flansaoarba
I ~~I::I~a~ue),1 I , i-Ii I .. \ 82 . I mlnerale ' I Teaya UP-G-F+O-'N-'9-S-S-S.-,--t---'1-_--C'-----'--+--:--_-;-I'--+----+[.,--.;..1

1
I
I
ABSiASAiPVC I AorO::lare
~I
'\..J
@ Cot duolu cu flansa
11MI19 Cot cu muta 15'. \31 30', 45', 60'. 70'
~--~---
tee::
' Semmhcatla Simbolulllor
.. peate (I utillzata - nu Lrebule utillzala reSp. nu corespunde
I
Domemi de uti!lzare a tevilor de scurgere
@ Col cu flansamufa t2:r mufa trecere cu Cot :Je \E.Y @

Piese lurnate pentru leyi de scurgere
Stton (ptr, miros)
Q)
12
-------,--,--r--------------,
Denumire Simbol Unitate Exphca\le (defim\le,
NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR
InlonSllala a plOIl de calcut
rrt~1
Calculul cantltA\1I de apA ulatA
1/(5' hal Can lila lea de ploale in funcl'a de care sa dimensioneaza. camp. instal. de 8\1ac" cu durala de ploaie alerenla (T) $i Irecventa precipilaliilor (n). Supralata de influenta masura\a in plan orlzonlal rAJ, de pe care apele pluvlale sa scurg in instal. de evac. in sensul acestu\ normaliY, rapoT1ul dintre canlltalea de ploaie ce revine inslal. de evac. $i canlitatea talala da ploaie din supralala pe care cad precipila\li1e. Vezi $i DIN 4045: 1985-' 2.
SJpralata pe care cad precipil3lide Coellcient de 5curgere
m~
1;'
Cantilalea evaluala ca maxima in ceea ce prive~le apa uzala lis es

te delerminanla penlru slabilirea deschiderilor nominale. Aceasta
canlilale Irebuie sa ia in considerare simullaneitatea fluxurilor pro
venile din surse diferile si, in consecinla, se calculeaza prin insuma
rea valorilor de racord silsau prin Iluxul elecliv.
Vs=K'Y IAWs + Ii"

Valorile orientative penlru coeficientul de scurgere sint cuprinse in
-+ 0. Calculul pentru LAWs este reprezentat, pentru diferi(i coefici
enti de scurgere Kin tabelul 3.
in cazul in care canlitatea maxima de apa uzata V asHer calcul31;}
s este mai mica dedi valoarea de racord maxima atunci determinanta
va Ii cea din urma.
in cazul instala\iilor de drenare care nu prezinta caracterislicile Ilpu
rilor de cladiri cuprinse in tabelul 2 coelicientul de scurgere Klrebu
ie stabilil de la caz la caz, in func\ie de utilizarea specifica.
Tipul
cl~djrji,
AIIUX de apa
V.
lis
Fluxul ea volum efectiv care nu esle privil d.p.d.v. al slmuHaneltatii. Scurgerea ape' de proaie de pe 0 supra'ata. inehlsa. pe care cad preciplla\lile la a intenSI(ale a ploii de caleul dala. Scurgerea in inslal. de evac., relullafa din numarul de obiecla drenale racordate la aceasta, cl..lll..larea in calcl..ll a slffiultaneiltttii. Suma ~lntr~ scur08rea ape\ uzale $\ scurgerea apei de ploaie VIII '" V,. V;. VeziOIN4045:1985-12. FluxU' ca volum lIxat d.p.d.v. al calculelOT ce reprezinla capacil. unui milloc de transport Din' DIN 4045: 1985-12 Valoama aleren\~ I..lnui obiECI drena1 n&cesar la dimensionarea instaJaliei de evacuare (1 AW.':11/sj.
Scurgerea apet de plome Scurgerea apei ulale
V.
V,
lis
lis
Scuroeroa apei mlX1e
V. V,
AW,
lIs
1--
Flux de lransport
lis
jnstalalia de evacuare
K I/s 0,5 0,7

1,0'
Val03rea de racard
Locuin,e, restaurante, pensiunl,

bireuri. sceli
Spitale (cu inlernare), restaur ante mario hOlelufl
Sp~.l~torii,
Indica lor de scurgere
lis
Valoare dependent~ de lipul de cladire: lerisllcile de seurgere.
rezull~
din carac
dU$uri publice
Capacllalea de scurgere Sculgerea la ump1erea partrala Grad de umplere
V, V,
hid,
lis
Capacilatea de calcul a unel instal. de evae. in 511uatia de -phn~, lara supra- sau 5ublenSIune stalica Capacilatea unei instal. de evac. in sllualia de umplere par\lala. Vezi DIN 4045: 198512 Aaportul dinlre iMltimea de umpforo h $1 dlametrul d, in cazut unel insla1atri culcale.
f--~---------~---------
Laboratoare in zone industriale
1.2'
.'
in cazul in care canlrtatea maxim~ ~ nu esle determinant~. Valeri orientative penlru coeficientul de scurgere
lis
Obiec\ul do racord sau tipul de Inslallllie Panla
'.'al de lacord
cm/m
ChiuvOla.. lavoar, bldeu, sene de spaltlloare
AW.
------- ----_
....
---
0.5
--
50
RugolrlJ.loa ;n exploalare Deschidere nominal<'l
h,
Masura a rugoillalii care ia in calculloale pierderlfe de lIux in ins(alatule de evacuare. Vezi DIN 4044: 19S0{}7. 'ndlcalor care e51e uhllzal ca 0 caraclefislict'I a pieselor care so potnve5c In\re ole de ox \0'.'1, racordl..lri, plose tUTnf'llo. Doschldoron nomma':! trobuio sA !to apropio do v.1lonroa dO!lctlldurli nIJCIJ~,l1ro. vOli DIN 2402, Ln m.~'tur:"lrorIIH hldrn uheo, dOf,cllidoroa nominal."! ponlo fi ullhza,,, In locul eolui neCOS'HO. numai daca supralata in seC\lune calcuiala din deschide/sa minima eSle mai mic3 decit cea caleulatt!. dm deschiderea nominalt!. eu maxim 5%, Aapor1alla diamelruf unei seC\luni circulare acesllucru corespunde cu aproxim. 2.5%. Om: DIN4045:1985-12 mm D\menslumle \nlerioare (necesare) al81evllor, pieselor lurnate. capacelor de c"mine alc. eu abaterl1e admise care trabUle stabillle. de ex. ea indica lor de productie penlru respectarea supraletei de sec\lune neCesare. 010; 4045: 198512 Deschideroa minima. admes:'l. pnn norma\lv, care relulla dIn deschiderea necesara dlminuala cu abalerea mlnrma admlst't. Din: DIN 4045: 1985-12 DlamelrUr inlerlor al inSlal. de evac. care rezulttt din mportarea abalerii de 5% la supralata nominala (calcutala din ON alerenl d l ) Slare in caro apa uzala $ilsau apa de ploaie ies dm instal.
de evac. sau nu pol palrunde in aceasta $r lie ramin la
supralata lie patrund in e1Mlre.
Din: E DIN EN 752-1: 1992-08
Slare in care apa uzala. $l/sau apa de ploaie ios CU prosiuno
din instal. da ev<l,C, dar nu ajung ta suprafa\a $i, in cense
cinta nu provoac:'l. inundatli.
Din: E DIN EN 752-1: 199208
Chluvel.1. de bucttltlfle plr. devorsare (chluvel". sp<'lli1lor s!mplu $1 dublu) mel. ma$ina de spalat v<lse pina ta 12 tac1ml..lrl slandafd, sllon, maslna de s~lat de Ul casnlC pin:'!. la 6 kg rule U~C<lle cu siren (ml!OS) propriu Mi1$illl"l spfll:lt plr. m.,1 mull do 6 kg :il pini1 1.1 12 kQ rufo uor;r Mi1SIO:'l. dl.' sp;'l!:ll vaso mdusl1lal/1. r.'\olor
I----------~----_._--------
DN
t .5'
/0"
100'
--
Scurgere de pardoseala.
ON
50
,
2
t
2'
f - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - f-----
Closet, aparal de cla!lt 2,5
Cuvtt de dU$, cuva spalal plCioare, dus
ON 70
ON 100
'.5
50 70 ,00
'00
Deschiderea neeesafa
OS
---------1-------
50
Cad~acQ(ddlre c _'
Cada. cu racord dlrecl, regal:'l.la un racord do pin a :a 1m
f-----'_ _
__ ' ......
1 .
._
50
Deschiderea minima
05_
ru~~~~ S' d"pusa peSie pa,doseala, record la 0 co. nduc!"

mm Cada sau cl..lv~ de dl..l$ cu racord IndIrect (scu/gere) racord in spalere scurgerll pinttla 2 m lunglme
40
_ _,_._~_. I
50
DlamelruJ Inlerior
d,~
mm
Cada. sau cuv:'l. de dU$ cu racord indlroCt (scurgerel racord in spalelo scurgeru peste 2 m lunglme Racord intre venlilul de scurgete ar c:'l.zd si 5curgorea b.-'w
70
!nundars
DISpolJllv de scurgere
pentru~fabora!o<He
1----_._- -.-- - - -
40
Scurgerea unui cablnel SlomalolOO1c conI, DIN 13937 rasp. inslar. de olrmin, a amaJgamulul Pisoar (mdivldual)' 0.5'
40'
Suprasolicllare
0.5
50
O(''iCI11(jI'rO;l rlOlTlIo,l',"l ;1.
DISlan\a. par\lala
T.
o poqiune de conclucla pe care nu se mod'lica Iluxur ca

volum, diarrelrul d l $i/Sau panta.
,-----------------
Numa.rul de pisoaro pina. la pina la pina la pest96
r;lcoldului coltw:lor DN
--------
0.5
I
'.5
2
70 70 70
Aile dehni\li de lermeni vozi DIN 1966 - 1 "In prezan!: dimonsiune llmrta inlorJoara.
1 __
100
, In CillUI aCostor vnlorl do oxocutio dimonlllonmon !lubuIO!;;"( 5tllundalllelnlol'l pll \/,110111" rtUIo,
G)
Termeni pentru drenarea
cI~djrilor Si terenurilor
Valcri de racord ale obiec!elor de dfenat Si valeri de bal~ penlru descllidorilo neminals ale cenductelor de racord indlvlduale (cenducle do racord celoclo.1ro)
13
II
t I
Tlpul unltati!
de drana! dm tcate spatille sanltare
NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 TERENURILOR
Dlmenslonarea Instalatlllor de drenare dupA racordul unor conducte sub presiune
4
I 3) LoculnlA cu mal multe camere
L- pentru oblctele
dar
b) LoculnlA cu mal mulle camere
pentru obl c tele de drenat dm 10ate spatille sanitare,
fara
buca."ta"r-='e
_
_
GarsonlerA
pentru to ate obiectele de d"r"e_na:ct
Camere de holel
pentru tDate obl8ctele de drenat
,I
allele asemenea
r:j\
\..V
Valorl de racord ale unor unltall anumlTe lpentru conducte cu cadere libera. colectoare $1 sUbterane) Valori de racord reduse
in cazul situajiilor de solicitare importanta conform tabe!ului 2. pentru masuratori trebuie luat in considerare afluxul de apa Ii., resp. fluxul de transport al pompei ~ sau scurgerea apei de ploaie V, . in aceste situatii nu se electueaza transform area in valori de racord AWs .
Tlpul cazulul de sollcltare Importanta Soalatoare
51
Fiuxul de ca1cul
Afluxui de apa ~
Afluxul de apa ~
Conductele cu oghnda Iibera din urma unei conducte de evacuare sub pre siune trebUie dimensionate in modul urmator: a) La conductele pluviale fluxul de transport al pompelor V se adauga la p scurgerea apei de ploaie Vr . B) La conduclele de apa uzata ~i mixta determinanta esle intotdeauna va loarea cea mai mare - transportul prin pompe sau restul cantitatii de apa, cu condijia ca. la insumarea lui V cu V resp. V sa nu se atinga p m s umplerea completa a conductei subterane sau colectoare. Verilicarea prin calcul a umplerii complete lrebuie lacuta numai la conductele di mensionate pentru un grad de umplere h/di = 0.7. in cazul in care mai multe pompe de apa uzata solicita 0 singura conducta subterana sau colecloare atunci fluxul de transport total al pompelor poate Ii redus de ex. fiecare pompa suplimentara este prevazuta eu 0.4 Vp.
dusuri in serle
Laboratoare Instalatil de evacuare conform DIN 1999 DIN 4040 - 1 $1- 2 $i DIN 4043
.~
---1 pin a la - 3 .
Dlmensionarea Instalatlllor de apA uzatil- conducte de racord ~

Pentru racordurile individuale ale chiuvetelor. lavoarelor si bideurilor care nu prezinta mai mult de trei modilicari de directie (inclusiv cotul de eva cuare la clapeta de retinere a mirosului) poate fi execulata desehiderea no minala ON 40. Oaca sint prezente mai mult de trei schimbari de directie. raeordul individual trebuie executat eu deschiderea nominala ON 50.
Alluxul de apa ~
Pompe de drenaj. ins\alatii de evacuare a fecaieior. auto mate de spalat rufe Sl vase mari care sinl racordate la ir. ~e eva~n conducle sub preslu~ _ Canlitatea de apa pluvJala in InSlalatille mlxte
Fluxul de transport ~
a: pompei
Scurg. apel de Ploaie \% I,
Conduete de racord colectoare ~
Cazurlle de solicltare Importanta
Racordunle ',ndlvlauale
ON in raport cu cmerille de dlspunere Cn:erll de dlspunere neven!Ila j
ven
tllal
ON
001eC1e'12 de
drenCl~
1 DN
ide baza
L Inaltlme H Nurnarul
m'l de COlun --=.::.c=___ DN
40
I
.
~-------_.-------
40
Lavoar.
pina la J
chluveta
bldeu
c--------
40: pina ia 1 ~-----------~, , peste 3 50 40
plna. la :;
40
peste 3 peste 1 : sau I peSTe 3 pina la 3
70
50
Gada
- rae la eond cadere fib
prln FB I
- ON cand cad. f1bera 70,
La eonductele de raeord colectoare eu deschlderea nominala ON 50 si

care nu sint ventilate lungimea conductei L inclusiv raeordul individual eel
mal departat nu are voie sa depaseasca max. 3 m. la aeelea cu deschide
rea nominala ON 70 max. 5 m si la cele cu deschiderea nominala ON 100
(lara racorduri de closet) max. 10m: dilerenta de inaltime H trebuie sa fte
mai mica de 1 m.
La conductele de racord colectoare cu deschiderea nominala ON 50 Si lun
gime L de pina la 6 m resp. la conductele de racord eolectoare cu desehl
derea nominala ON 70 si 0 lungime L de pina la 10m si diferente de
inallime H de 1 pina 3 m incepind cu portiunea descendenta trebuie
aleasa deschiderea nomina\a imedlat superioara sau trebule prevazuta.
ventilarea.
Conductele de racord coleetoare cu lungimi de peste 5 m. deschiderea no
minala ON 100. raeorduri de closete ~i diferente de lnaltime H de 1 m sau
mai mult trebuie ventilate.
'------ rAW,
maxim admls
DN
40
p.
la 0.25
40
40
Conduete de racord colectoare Crilenl de dlspunere
~
i Cada eu racord direct
50
p'lr,a la 3 p la 0.25 -.-------, oeste 3 peste 1 sau
fara Ilml tarl
___ 5_0-+_5~ 70 50
ON in raport CU enlerH!e de dlspunere
pina la 3 '
'I
neven tilat
i Lunglme L
_ _ _ _ _~' 50 m
1
inallime H
m'
neventllat
ventl\at
ON:
ON
Cad cu raeord la scurgerea de pardoseal.3
L3ra 40
pina I,a 3
p.laO.2~
pina la 3
pina la 1
1
50------1---------------J
IIml-
40 70
I
40
1.5
tan
: pina la 5 p'lna la 1 I '--------, lara
50
i Scurgere de pardoseala.
I
______
70 70
_
'
L----~------;----'-: _la_1_~a"l_U,-p_IO_a..:la_3_ p,--i_na:..

1
~~er~~~;~ cad a sau dus
70
peste 5
peste 1
I~~/I
-;----
100
L
1
7 0 , pina la $ , olna la 1 70 .---~ ,~.--~,- - - - I- - - 7 0 - - - '- - - - - ,--p~ste '1-.- - ' - 0 0 - - ---70--1 4.5 I ; plna la 10 ! pina la 3 ide la cad. fibera 1 : I
ina fa 6
------L~.~~e la ead~ IInera I
p:sle 1:
.1 0
50
Racordun Indlvlduale
50
peste 3 peste 5
peste 1 : pina la 3 peste 1 :
lara Ilml
70
50
100 lara we
pinala1 i pina la 10
100
tar_'_ _-
100 70
____--i-
50
peste 1 -L-- Eina la_3_+--_ _ sau peste 3
100
peste 6
-----1
Racorduri Indlvlduale
70
sau
'I
r-----------+--
I
peste 3
1
i pina la
10i
pina fa 1 I,
Racordufllndlvlduale far a closet (WC)

1
1 ~-_-.-!
100
I
ventllarea slr1ct necesara
100 100
taO
peste
1~au peste 1 i
Dina la 3 I
I pina ~
125 100
fara lim IttHi
pina la 1
100
~
-----~
;-
i Closete (WCI
T----wo I pina la 5
100
---j
100 100 100
tOO
Closete (WC). max_ 1 m distant a orlzonlala pina \a caderea lib

Racordurl Indlvlduale
peste 1 i pina ia 4
I
---+--,--+--
---------, ventilare strict neeesara
cuWC toale 100
peste 5
peste1
Ventlfarea strict neCesara I
Ventilarea stnet necesara WC eu un lavoar (WI") la parter - H maxim 4 m peste condueta culcata - dlstanta WC-ulul lata de caderea fibera maXim 1 m
!aale
peste 3
--.--
._-----_.
Dilerenta de inaltlme de la racordulla a conducta venlilata pina \a clapeta oe rellne re a mlrDSUIUI a obiectulul drenat Lunglmea de conducta desfasurata pina la elapeta de reunere a mirosulul Lunglmile Sl dlferentele de inaltrme
: ?,
Imaglnea 2
I H
ma~rme
admlse pentru racorourl Indivlduale
Numarul de eoturl Inclusiv cotu! dl': evacuare al elapetel de reMere
a mirosuiul
Dlferenta de inailime de la racoraul la 0 conducta venll\ata (de cadere libera, coJeet. sau subteranaJ pina clapeta de reMere a mlrosului srtuala eel mal sus Lunglmea de condueta desfasurata pina la elapeta Oe retmere a mlrDsulul
@
14
Deschidenle nominale ale racardurllar Indlvlduale in rapDrt CU crlterille de dlspunere
Deschidenle nominale ale racorduiui de colectare in raport cu crrteriile de dlspunere
DN
.,
dim,"
mm 68,2 97,5 115,0 121,9
----~
II,
lis
K = 0,5 lis
Numar
K = 0,7 lis
Numar
K= 1,0 lis
Numar
NORME DE
Instalalll de evacuare a apelor uzate
sAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR

Deschiderea nominalii a conductelor de apii uzatii trebuie sa fie min. DN 70. Conductele de apii uzatii ventilate se dimensioneazii conform - CD. Deschiderilor nominale alerente conductelor de ap~ uzata cu prinse in - (DIe sinI asociate sumele valorilor do racord pini'l la caro pot fi solicitate conductele de c~dere in cauzii. in plus, penlru a evita problemele in exploatarea conductelor de cAdere a fost limilat num~rul de c10sete ce pot Ii racordate (obiect de drenat cu un Ilux pal1ial ridicat de materiale solide $i de apii). De asemeni, a fost indicat<'i $i suma AWs - pag. 13 care rezultii din scurgerea apei uzate V ' s Conductele de apii uzatii cu ventilare secundarii pot fi solicitate cu 0 scurgere de apii uzatii mai mare cu 70% in compara\ie cu cele cu von tilare direct<'i. Conductele subterane $i colecloare (conducte de apii uzatii culcate) trebuie dimensionate conform (hldi = 0,5). Conductele subterane din afara c1adirilor cu deschiderea nominalii mai mare de DN 150 pot Ii di mensionate conform (hldi = 0,7). Valorile scurgerii la umplere pal1ial~ la conductele cu pant<'i minim<'i 'min (vezi. $i DIN 1986-1:1988-6, tab. 4) sint marcate in raport cu locul de amplasare in conducte situate in interiorul c1Adirii respectiv conducte ex terioare. Valorile amenajiirii in trepte pot fi utilizale la dimensionarea conductelor numai in cazuri individuale justilicate (vezi. DIN 1986 1:1988-06).
Dimensionarea instalaliilor de evacuare a apelor pluviale .
Dimensionarea scurgerii apei de ploaie . Dimensionarea
intensili'llii de calcul a ploil
Scurgerea de pe 0 suprafatii pe care cad precipitatii1e trebuie calculat~
in baza ecua\iei @ .
~. ff(n) .
\:::J Vr =4"A' 10000 mils
in care:
max.
admis. 1,5 4,0 5,3 6,2 10,1
rAW,
9 64 112 154
~-_.~--
maxim
de closete
rAW.
5 33 57 78 208
maxim
de closete
rAW,
2 16 28 38
maxim
de closete
70'" 100 125

~-
13 22 31
8 14 20
4 7 10
--
82
f--~
150
146,3
408
--- 52
-t02\~
@ la a conducta
Vezi explicatiile. , Nu pol Ii racordale mai mull de 4 scurger; de bucalarie de cadere separala (conducla de bucatarie)_
0)
pag_ 13
G)
DN
Conducte cu cadere penlru apa uzala cu ventilara principala
.,
d,m,o
mm 68.2 97.5 115,0 121,9
II,
lis max. admis_
2,1 5,6 7.4 8.7 14,1
K. 0,51/5
K. 0,71/5
Numarul
K. 1,0 lis
rAW,
18 125 219 303 795
Numarul maxim rAW, de closete
maxim
de close Ie
rAW,
4 31 55 76 199
Numarul maxim de closete
70'" 100 125
25 44 61 159
9 64 112 154 406
16 28 39 102 pag. 13
8 14 20 50
150
146,3
., Vezi explicaliile. .., Nu pol Ii racordale mai mult de 4 scurgeri de bucatarie da cadare saparata (conducla da bucataria).
@ la a conducla
DN
djrect~
Conducte cu cadera penlru apa uzata cu ventilare laterala sau indirecta
.,
d\r<"!\
v~ 115 max.
admis. 2.6 6,8 9,0 10,5 17,2
K. 0,51/5
K=0,71/s
K= 1,0 lis
Numanul maxim de closete
LAW,
27 185 324 441 1183
mm 70"\
f
Numarul maxim de closele
LAW.
14 94 165 225 604
Numarul maxim rAW. de closete
68,2 97,5 115.0 121,9
37 65 88 237
24 41 56 15\
7 46 81 110 296
12 20 28 74 conducta
100 125
V r
A
150
OJ
146,3
reprez. scurgerea apei de ploaie in lis; 2 reprez. supraf. aferenta pe care cad precip. in m ;
Vezi expJicatiile.
'" Nu pol Ii racordale mai mult da 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13 do cadere soparata (conducta de bucatarie).
@ la 0
'T(n) reprez. intensitatea de calcul a ploii in lI(s . hal; 4' reprez. coelicientul de scurgere, conform - . Conductele de apii pluviala in $i din exteriorul cladirii trebuie dimensio nate de regula in raport cu 0 inlensitale de calcul a ploii de minim 300 1/(5 . hal. In acest sens pot Ii utilizate ecuatiile sau ~ pag. 16. In cazul unor instalatii de drenare a acopen~urilor de dimensi
uni importante sau situate in interior, in completare la DIN 1986-1:
1988-061rebuie previizule scurgeri de urgen\~ suficiente. Ca abatere de
la aceasta regula sinl valabite urmatoarele:
- pentru conductele colectoare $i subterane din interiorul cladirilor, de
comun acord cu autoritiHile locale, poate fi stabilita 0 intensitate de cal~
cui a ploii mai mica dar nu sub "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5)- in
acesl caz, penlru scurgerile de acoperi$ mal mari (incepind cu aprox.
5,000 m 2 ) este necesara realizarea unui calcul de suprasolicitare pen
tru evenimentul hidrologic care trebuie evaluat in forma unei "ploi de 5
minute" care se produce la fiecare 20 de ani '5(0,05)' in m<'isura in care
autoritali1e locale nu dau indicatii in ceea ce prive$le cantitatea de pre~
cipita\ii calculele pOI fi bazate pe valorile - pag. 16 @. in limilele do
meniului de suprasolicitare fortele de reaclie care apar trebuie avute in
vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1988 - 06.
- Conductele de apii pluvialii subterane, situate sub suprafele care nu
trebuie prolejate talii de inundare pot Ii dimensionale in raport cu 0 in
tensitate de calcul a ploii mai mica, de ex. 200 lI(s' hal, dar nu mai pu\in
de "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5) $i de comun acord cu autorili'llile
locale.
- Dilerentele de intensitate de calcul a ploii rezultate intre ipotezele de di
mensionare diferite penlru drenarea imobilelor respectiv pentru drellarea
a~ezarii trebuie eventual compensate prin retinerea apelor pluviale pe
parcela la 0 ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea
suprafetelor care nu sufera pagube, bazine de retinere $.a.m.d.).
- Acoperi$urile speciale, de ex. acelea proiectate pentru a Ii inundabi
Ie. trebuie etansate pin~ la cola de inundare ~i trebuie execulale con
form calculelor stat ice aferente.
Conducte cu cadere penlru apa
uzal~ cu venlilare secundar~

_Coel. de scurgere
Tipul de supra tete Supralete impermeabite de ex. - acoperisuri > 3~ panta. - supraf. de beton, rampe - supraf. consolid. cu rosturi elansate - imbracaminli aslaltice - pavaj cu rosturi umplule
'I'
1,0
- acoperisuri
3 0 panta.
- acoperisuri cu pietris - acoperisuri plantale 1) - pentru plantatii intensive - penlru planlalii extensive inc. cu 10 cm gros_ - pentru planlalii exlensive sub 10 cm gros. I----Supral. pa~ial permeabite sl capacit. de evac. red usa - pavaj din paveIe de belon pe pat de nisip sau zgur~, supralele cu dale - pavaje cu roSlurile > 15 %, de ex. 10 x 10 cm :;;i mai mici - supralele legate cu ap~ - locuri de joaca plr. cop,i partial consolidale - lerenuri de span cu drcnuri - supral. mat. sintetice, gazon sinlelic - supraf. lise - gazon
0,8 0.5 0,3 0,3 0,5
0,7 0,6 0,5 0,3 0.6 0,4 0,3
Supr~f.
permeabile cu capaci!. de evac. nesemnificaliva sau nula de ex. - parc~ri si terenuri plantate - pardoseli din pietri s sau zgura, pietri s rOlund incl. cu consolid~rl pa~iale ca - ale, cu suprat. legata cu apa sau - accese carosab. Si parca.ri indlvid. cu dalaj inierbal
l)
0,0
Conform directivelar ptr. proiectarea. execulia Si inlretinerea plantatiilor de acoperis - directlvele pentru plantatii1e de acoperis Coelicienti de scurgere
8)
'I' pentru calculul scurgerii apei de ploaie V r
15
II
1'1
V,
DN
_ _ _r_=}~~
~~_'_h_a_)
NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR
In1enSIlati a_lp_,,--PI_oi_,_ _
I's max
admlS
_ 'i'= 1.~", O.8~_9~~ ..:~'" 0.8 ~-9~-J

A
m~
A
m~
A
m2
A
m::'
A
m2
m 2
50 60' 75
0.7 1.2 1,8
24 40 60
30 49 75
. - . _ - - - -.. _ - - - - - - - - -
48 18 -----_.
79 30 120 45
23 37 56
36
59 I
Localltatea
(5,,::'
r5 :0 05
90
80-;--~-~_;_107-17-1 ---~--80-'129'
I/(S hal
~_....:2 __ .2..56 ~ 195

118" 120"
~
3~_
485 507
117'-'-1-46---2~:
182 190 227 238 364

380
Alzey BadenBaden
,-----------~'
7.3 7,6 8.5 138 29.6
242 253 283 459 986
303
>---------.
317 353 574 1233
Bltterteld'
~_._----_.-
114 254 540

------ 120 .. 267 - - - _ ._ _ . -
569
._-212 450
95 108 96 108 117 102 132 120 102 96 240 214 240 260 227 294 267 227 512
455
512
554
-----367
625
-----' 569
484
455
__
25
150 200
565 212 265 424

._----------- 918 344 431 689
1972 740 924 1479
Bonn
8raunlage
Bremen Bremerhaven
. DlmenSlunl cont. DIN 18460. Penlru conducte piuv\ale din tabla valorj'le din laDe:
S8 bazeaza pe scurgeri in torma de pilnle (stuIUrI)
.. Corespunde DN 125 dupa DIN 195351, DIN 19538 DIN V 19560 s, DIN V 19561
Bremervbrde
f1'
\J
S~pratete p~ care cad preClpl~atiile care pot fl alnbu\te conduc\elor piuvlale cu

cadere Ilbera 51 conduGtelor pluvrale de racord cu pante mini me hd=0,71
== 1.0 em' m
D'eburg Dortmund
Dresden" Essen
._---
Indiferent de calculele - G) deschiderile nominale ale conductelor dispu se subteran trebule sa fie minim DN 100,
Drenarea acoperi~urilor cu flux sub presiune

Pentru acest sistem sint necesare arguniente hidrologice referitoare la obiectul in cauza. Pentru dimenslonarea instalatiei de drenare sub presiu ne Intensitatea de calcui a plol; trebuie sa fie de minim 300 I/(s . hal in masura in care stabillrea scurgerilor conform DIN 19599 nu este depasita. cumularea din zona scurgerii care este necesara pentru aceasta tunctlune nu este conslderala 0 mundare a suprafetei de acoperis, Acoper,surile speciale. de ex. cele cu inundare proiectata. trebuie etansate s, d,mensionate dm punct de vedere static pina la cota de inundare, La d,menslonarea instalatiilor pluviale sub preslune inaillmea de care se poate dlspune este considerata ca flind maxim distanta dmtre scurgerea de acopens si planu! de retentie, La reducerea deschiderilor nominale ale con ducte' in sensul de scurgere sint ad mise abaterile de la normele din DIN 1986-' :1988-06, sectiunea 61 ,2, atit \imp cit exista argumente hidrologi ce La scurgere, adica la trecerea in conducta subterana sau colectoare care functioneaza pnn cadere libera, trebuie asigurata transtormarea energlei cinetice importante pnn reduce rea vitezei de scurgere la ,~ 2.5 m/S.
F,ensburg 100 223 474

- _ . - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . _ - - - - . _ - - -..- - . Frankfurt' Ma;n 120 26569
Garmlsch-Partenklrchen
GeisenkrrChen Glef3en
200
120
946
267
569
569
._ _ 98_ _._ _. ~ _._ .
.. 9."t"".gen
__4~,,554
396
..
~9rambek'Hol:_t
Halle'
~-_._---------_.
~_~mburg_,
Hannover
!
__. - - - . - ~? __ .
100
98
._'_'_7_--'. _ _~60_. 84',87

- - ._
.=20
46~_,__
46"':
223
218
._---.-------- ---------._-."--------- 1.~ombLJrg (Saa":l... .__. '_3_' ~~ 621 __
Idar-Ooerst1n 125 278 592
Hannover-Langenhagen
~gOlsl~
'_0~
~_4_____=.~
__.
~Kbln
Jever
-----9'7--'-2-'5- ---458
150
33~ _ _ . ~ __
74
165
351
Intensitatea "ploilor de 5 minute" calculatll conform sistemului ba zat pe coeficientul de limp Ca exemple de "plol de 5 minute" care, la scara regionala, sin! depasite - in sens statistic - 0 data la doi ani respectiv 0 data ia 20 de ani, sint
prezentate evaluarile urmatoare extrase din foile de lucru ATV (Conditii tehnice de contractare a lucrarilor) A 118, tabelul 15. Se atrage atentla in mod deosebit asupra faptului ca in prezent aceste valori sint pre lucrate in raport cu valorile de precipitatii modificate, in cazun Justificate in mod special. In care conductele de drenare a terenurilor se dimen sioneaza in functie de aceste intensitati ale ploii trebuie utilizate valorile prezentate in ultima editie a foilor de lucru ATV A 118 Intensitati de ploaie care sint depasite anual (,5110, pentru T ~ 15 minute conform Reinhold sl al evaluanlor noi din foile de lucru ATV A 118 si In tensitatile de 5 minute rezultate in consecinta pnn calculul bazat pe co eficlentul de tlmp. (,5(1, Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data pe an, Constanta de asezare conform foii de lucru ATV A 118, Aceasta intensitate a ploii poate Ii utilizata la dimensionarea con ductelor de drenare a terenurilor numai in cawri cu Justiflcari spe ciale, (51O.5! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la 2 ani. (51O.05! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la 20 de ani.
i Konstanz
!
I
I
Kreleld ,'12 249 53',

Lamperthelm \H~-;~--~'--129---:~~-----~--Llngen (Ems)
Le,pzlg~1
130
~ _ _ ~_!
289
216
309
616
<16_0
659
----------- -
Loshelm (Saar!.)
'139
r-----------------~-+--.-------------
Lubeck !Ma'n2
106 117
236 '--26-0- - - 2..?_4

'194
502
554 - - ,
~_.
412
~MonChengladbaCh
I
~_~,
87
I
MOhlhausen' MUnchen
135
30',
640
111
247 240 334 274 289 301 303

1
526
512
711
583
616
640
._- 64"
!
c
!
I
Oldenbu..:rg=-OsnabrOck
108 150 123 130 135 136 I 133
Passau
Russelshelm
'rSaarlan-d-(a-Ii-ge~m-)--; SaarloUis
j
296 630
',Stuttg~--------'--126--' -28-0-----5-96-
Sprendlingen
Dimenslonarea conductelor de ape mixte

Scurgerea apei mixte V care este determinanta pentru dimensionarea m conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apa uzata V si s scurgerea de ape pluviale \i; aferente. V ~ V + V, in lis m s Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu' ie sa fie de minim DN 100, Deschiderile nominale pentru conducte sub terane pentru ape mixte in alara cladirilor, racordate la un cam In cu scur gere Iibera $i peste DN 150 pot Ii calculate conform (hid, ~ 1, umplere completa fara presiune interioara sau exterioara),
~rthaus/SOlling
I Tner
119 131
265 292
564
621
i~Ublngen 200 ~ d45 948

, Ulm (Donau) 140 I 312------66-3- ----------------------------~tzlar ~ ~ 2 _ J.__ 272 _ ~8 _ _
I Wilhelmshaven
85 I 112
189 249
403
IWolfSburg
i
'1'
*)
Aceste valori au fos! extrase direct dIn Rernhold "Regenspenden In
Deu-ts-c-hl-an-d-~'
531
W-
(Grundwerte fur dIe Entwasserungstechnlk)" - .,Intensilali ale pioil in Germanla (Valorl

de baza pentru Instalatiile de drenare( GE 1940
Inlens,lat, ale ploi,
16
1 Racord la gaze
2 Instal. princip. de
inchidere gaze 3 Pies~ de izo!are
NORME DE BAZA
DIN 1986,18012, ORENAREA CLAOIRILOR!;)I A TERENURILOR
La locuintele unilamiiiale si cele pentru doua tamilii nu sint necesare spntli pentru racordul cladirii. Spaliile de racordare a cladirilor lrebule proiectilte cu ilcordul in Ireprinderilor de alimentare si evacuare. Spaliile trebUie sa lie accesibile din spillii general accesibile (de ex. casa scarii, coridorul pivnllei) sau direcl din exterior. Nu esle admis sa tie ulilizale ca spatii de Irecere. Trebule d,spuse pe peretele eXlerr @ . Perelll trebuie sa or al clMirir prin care tree conductele de racord corespunda clasei de rezislen\a la loc de minim F30. Usile trebule s~ fie de minim 65/195 cm. in cazul in care exisltl un racord liller molicare usile trebule prevazute cu foi de usa plme. Dac~ exisla Tacord de apa Silu la termolicare este necesara 0 scurgere de pardoseala. Spatiile de racordare a c1adirilor lret)uie sa dispuna de ventilare directa din exlenor. Temperatura incape rii nu trebuie sa depaseasca 30'C. Temperalura apei polabile nu \rebula sa dep~seasca 25C. jncaperea lrebule (erila de inghel. Dimensiuni de incaperi: pina la cca 30 unilali de 10cuiVtermoficare penlru cca 10 unitati de locuil' la\imeillrbcrtl ", ,80 m, lungimea 2,00 m. inaltimea 2.00 m Pin~ la cca GO d,' urll(at! de locuiVlermollcare penlru cca 30 unit~li de locuil: latime 1.80 m. lungime 3.50 rn. inallime 2,00 m. Nisa de racord eSle prevazuta pentru locuinte unilamiliale lara subsol, peretele de racord pentru cl~diri CU pini'lla 4 unilali de locui!. inctlporen do racord penlru clad!ri cu mal mull de 4 unitati de locuil -. (j).
4 Robinel de inchidere 5 Cantor gaze 6 Compensator potential 7 Tevi inc~lzire B Teav~ de canalizare 9 Priz~ la p~mint de fundalie 10 Caset~ de racord
electric
CD -
11 12 13 14
Cablu lelelon ParaMsnel Posibilil. de ventilaTe Racord de ap~
-0
A Inslalatia de antene 8 Inslalatia de paralr~snet E Legare la p~minl resp. conI. DIN 18012 leg. la p~m. de lundatii F Instalatia de telelon G Teav~ de 9aze H Teava. de inc~lzjre PE Cablu de protectie V Cablu de racord la o retea cu proleclie prin
imp~minlare
CD.
(j)
inc~pere penlru racordarea cl~dinlor
Caset~
contoar
W Con tor de ap~ I Piesa de izolare a

conductei de gaze
L p
Conducle de compensaTe a potenlialului

Cladlrea
Filellung Sin~ de compensaTe a potenlia/ulul R Teav~ de canalizare 8 Caseta de racord plr. Curenl de inalt~ lens.
Curent el.
"-'-'-f--t--+--r-~-'-'-'Plan ".A- _'_ l)'
I I
-0
.
~i7 : ~;!~". i
60
4 8iM de
I
I
I
~] -
.3 I~DI-2Ot- JD13O_ IJOi Lim,l~ -'-'- -)3" "'", ~ -'-'CaOjll slrada
III
~
.,I@: 0'
.
I I I
~T' r .::-:-:.:.. ~d57Q[ 175 r :i . .' .' J_ , 250

.....
. :. . . :. .
40
i . . .. .. ..:::::r::=:::::-:::-c~
compensare
1,;Jj..:. : : .:
I~
.'<..
... -
polonlial . :.: :':. '. 5 Telecomu.
6 Ap~
n1Calll
891
I I
1+----Nls~
795
--------H
40
Vedere
penlru racordarea
cl~dirilor
==~~=======
SeC1June
g ~I
~~I :~+all
I $)
15
I
I
2 3 4 5 6 7 8 9
de vizitare ;) 1.0 Canal ap~ uzat~ Canal ape mixte Canal ape pluviale Racord de ap~ Racord de gaze Racord de larmofic. Racord eleclric Racord post~
C~min
Condo sub pr~ cu clapet~ de

retcn\ie
C:-t r1:1 I
Slrad:"l.
() .1
-(])
"0/ -f
~
lara. ca.min de vlzilare
Racorduri de
cl~djri
Sect. lranSIJ camm
Deschidere llbera (LW) a caminp.lor, in m plr, 0 adjncime a ctlmlnelor de

:>
VentHare pesfe acoperis Plan de relentie
0.4m
p'na. la < 0.8

0.8
0.6 x 0.8
0.8
=
'I
,.,
0.9 ::r.O.9 0,8): 1
cu spfljln urc.
Muchfa superioara a capaculut de la

c~minul canaliz~rii publlce
Cond sub
pre_\===1l~~,[<
publ.
ItlrA SpriJIIl urcare
Exemplu rocord articulat

C~min
Pe~ilo 2 m in~ttlmo do lucru posle lalp.1 C<'lmmulUl, cflminele pol II reduso fa un dlamclftJ de 0.8 m
de viz itare cu racord articulat

115 -800 115
1----+1 01J 12...B5JUlLRJilj---1
Dimensiuni de
c~mine -
Racord la canalizarea publicA
~
-::-
Talpa condo de racord Talpa
canaliz~rii
?O 20
H-tl--tf---#--Jt-lHHI
Xl
20
2Q 20
20
2Q
1 Yenhlare mecanictJ
baielWC 100 n 2 Ap~ uzat~ 1002) 3 Tur incAlzjre ON 25 4 Relur inc~lzire DN 25 5 Ap~ cald~ DN 20 6 Circula\le ON 15 7 Ap~ rece DN 25
,.------
Capac. \ransp.
f
Locuint~
._--~------
inalt. Iransp. in m
Dlmensiuni in m
unltam.
m'th
m'th
Locurn\a colecl.
Ansamblu mare
ili
47 12 64i 22 144 1100
'-
~--
14
A --,- -- 1000
-~----
.. -
8 ..
1000 1300 1950
Z _.
4 7 8
1800 18 2600
m 1 /h
---f--
Inslalaiiede ridicare DIN 1986 T31, 4045
17
II
I
Simboluri
,i semne pentru conducte ,i obiecte de drenare

DIN 1451, 1986, 18460. 14462 DIN 1988
Plan Vedere
:g
NORME DE BAZA
CONDUCTE DE APA lill DE CANALIZARE
Denumire Vedere
Plan
Denumire
-D5
I I
I2J Conductele sub preslune

S8 marcheaza cu DS Conducta pluviala Conducteie sub presiune S8 marcheaza cu DR
f7\
Conducta de apa uzata
-{QJ
[Q]
@
@
Pompa de drenare de subsol
g
- - DR-
I
I
~~
IC~
it'
W
Instalatle de lid,care a fecalelor
\::==:J
==:J
CJ
@Cada
Conducta de ape mlxte
[l il'..-Ji
~
@ Cuva dedus
--
f4\ Conducta de ventilare. Indicatil d~

11
~ sens ca
de ex incepind 51 desfasurindu-se ascendent
Lavoar. chiuveta de baie
/
0
0)
b)
iCJJ
in raport cu tlpul de conducta
'R
@ Bideu
@
P,soar
Conducta de cadere
Indica Ii: de sens a) trecind incolo b) incep. 51 des!. descendenl c) venmd de sus 51 incheindu-se d) incep. si des!. ascendent
/
"'",
~
~
fil
0)
d)
~
~
@
@
Plsoar cu cL3.tlre automata
---+-
t
-----<
(j)
Schlmb de material de
construc'~ie
1Qj
inchldere de capat de teava
5L
V
,-------,
~,
Vas de closet. dispus pe pardoseala
1
-E3
--EJ
10::" ' 1:5
~
1~5
Teava de curatare cu deschldere rotunda sau dreptunghiulara
8 =
~
Vas de closet. atasat de perete
f
Capac de curatare
~~
Schimbare de deschldere nommala
L-J'
I
L_
L---.-J
Chiuveta de deversare
Ch,uvela simpla
I
~
@ Retentie de mlras
2Rlg0ladesCurgereSaUdedrenare @ fara retentl8 de mires
~~l
II
~
CIJ -@J
~
....: 01
L!.J
Chluveta dubla
CL
[J
CJ LTI
\J..:3) cu retentl8 de mlros
t13' Rlgola de scurgere sau de drenare

\!.Y
pentru apa fara lecale Separator de graslml
--;~
iC:::J
@ Masma de spalat vase @

MaSlna de spalat
DO
'14' Scurgere cu inchldere de retenlie

@
-@J
--j0l
-'~
~'-'
--\lr
..
@ Uscator de rute
@
Dispozitiv de climatlzare
->
~
.......1'0)
!StI
@ Separator de amidon
7Separatordebenzina @ (separator de lIchlde w;;oare)
B ~
@ Statie de epurare
mica. SISt. cu 2 etaje Statie de epurare mica. SISt. multletaJat
'"1Ir
"""TIT
~
@ Dispozitiv de retinere a namolului @

Ie:JJ
Separator de acizi
(f2
{)
Conducta apa incendii. uda Conducta apa Incendii. uda-uscata
E.___
FNT
~
L"'
W@
(10
-)
,
--<8r LKr
H S, H Sp
'20' Separator de lichid de incalzrre

(separator de Ilchlde usoare) Baliera de ilchid de incalz"e
@ Slatie de epurare
mica. SISt. multletajat
~ Conducta apa mcendii uscata
FT
Ui-
Statie de epurare mica. 51St. multletaJat
Conducta sprinkler
F SPR
HSO
c:::'-
[lliH Sp
~ Bariera de IlcfHd de incalzlre cu
\f::9 inchrdere de retentie
@ Put absorbant.
@
-::JO
-I
-::D-
-cI'--
t23' inchldere de retentle pentru apa

~ lara fecale
lecale cu conducta de ape. uzata)
'24' Inchldere de retenlie pentru apa cu

'E:Y
v::.::lJ
-0
r\
t2?' Camin cu scurgere Ilbera rreprezenta\
--@18
----'-E3-
r'i
@ Camln cu scurgere inchlsa
1 .
groapa de scurgere Hidrant subteran UH
@ Instalatie splinkler
r'
~I
'VI
@ Hidr. suprateran UH
Instalatle pulvenzare
Racord stingere incendll - WH Racord turtun
F"
Instalatle Slroplr8
:~I
G) Conduct:' de a~a.
)(
E3
@
]
Sttapungere de pereta
sau pl~n~~u cu leavA de
ca .....
Malcarea POlltlSl pentru 0
protectl8 $1 etansare
~5
armalura de inchidere sau

de reductio
,cu indIo carea presiunij de mlra!8 $1 de ieSlre 1n

bar
NORME DE BAZA
ALiMENTAREA CU APA
DIN 1988
Inst;\r~llo do
1
)
Marcarea pozitie;
p~nlru 0
@ @
inchjdere de conducla
~eg~IUra delasabila, In general
Zl
?)
~ Venlit de scurgere,
venHI de golire
armaturA de exlrac\le
Tipul de Jegalura poale Ii
Leg3lurA delasabila
legalura fixa
leg3lura. prin furtun
indica! simphfical prin prescurtari

V legatura ln$urubala GAL regatura cu Iilel pe
I
1
V @
@
~
Balaria de perele
dcdunZ(1ffl: lnSI~I<llle de dosoflnLzaro
-QDr-_-_-,
@)
Flaru
F KU
M KL
dreapla-stinga legatura cu Ilansa

cup\aj
legalura cu mula
imbinare prin prindere
Salaria "'2rticala
( ] ) Apar.a11~rA pa'1i rolatlve
-0
Aparal cu pAr(i rolali . . . e
9
TW8D
Ind~caIO~ sau aparal de lnregls.lrare
it~
=t>6
6
Ameslecator
! 30 m'l h ! I I L._._._._._....i
Pomptl
!@ In,lolal'. do "d,cme
a pro5 1 nll u
Legalura cu llansA
@ ~ega1Ura
Legalura. cu surub, prin lnsufubare
GJ- @
@
Rezervor de spalare pen1ru c1ose1
--
~

@
M<1sin:'\ de sp:'l1:U
-0--
@ ~ispoZII~"'"
GJ)
@
Legatura cu mula
de mas.urare, Integral In conducla
Du,
Masm."1 do sp.:lI.1l . . . a<;e
Apa. potabila rece. de ex. ON 80 Ap" polabila. caldA (W), de ex, ON 50 Apa pOlabil3, c(rculatte (Zl. de ex, ON 40
-fJ-
@cIJPlal
Ous cu lurtun
TWW5D-WD TWZ40 TW15

~
---rn
-{;j
Usc..'llor df! rule
@ @ @
15
16
+
I><l
@ ~egatufi fixe.
In general Trpul de lega.tura. poale rl
indlcal simphlical prin prascurtAri [egatura sudata S leg. prln lIplro cu cio L canut de lipil leg. prin lIplrB cu adellV K leg~[ura cu $urub G legalura cu mula
M legalura prin presare P
Arm~lura cu
lnchldere
auto-
Ap~ polabila reee. lurtun, deex, ON 15

Marcarea pOliliel pentru 0 modlficare de deschidere nominala. de ex, de la ON 50 [a ON 40
Aparat de Apari\t ptf
cllm<t(I~,lrry
Spalalor sub presiune
50
40
@ Armalura de
inchidere, in general
n
l'

@ @
Venl11alm de to . . .1
@ @
@ @
nh"l~urmo.l t1uxulUi velum, "'P:\f~\ pH m.:lsurmo,11rocorll

Conlor do valum, conlor do 3p,"1
Venlila!le de I~""'i cu conduCla de plcurars
~ ST CU @
)
l
@ca-@
5( ca piesA de reduc(/e Marcafea pOli~iei pentru modllicari de malerlal, de ell. de la olel la cupru
)(
rn
y
Cor,lar pIt c.V'II!:1lr'.1 do c,"Ildl.Jf" Racord pIt. ~p<:lr:llfl de m."Isuf~lafi Ap.lf:l! plr
Dispozl.ti.. . de aensire de te.. . i
[)f::)
Rebinet de
lnc~idere
-+- @
-lSICruce de conduclo (lara. tegalU(3)
@ Crapela de inchidera
[><]
+
I
III I
Dispollti.. . de aeflSlre de le"i, Ilux do lrecore
Vent11 de inChldefe, . . . enld de Irecere
@
@'
DISpozi11...... de e.. . acu3lO a aeru!w din le.. . i
---+0
@ @ @
Ramilicalie pe a parte Ramllicalie ~ ambele pa'11
Tiput de leg~lura poate Ii indica! simplilical prin presGurlari
EB El
91 m."l~llr;tr(';t
lornporallilli Ap:lf;1\plf n':,\"",Uf,Hl'."" prO!\IUnll
I"
Dispozill.. . de inlrerupcre a levllor
Mmc;ne "uplimrynl.lf ,"I '\1' ;tp plr m.1!O dlll'r. dlJ pl('<; gonor,11ar dry m~lJul',url de lens inroglslr;t!Or
Conducl~
ascendenta Indicalii a) cu trecere prin b) illcepind 51 desfasurindu-se ascendenl c} . . . enind de jos d) incepind $i des13$u rindu-se ascendent e) . . . enmd de sus Si inchemdu-se
G S D
UP
. . . entll drepl . . . enlll inclinal . . . en[11 de reduclie

. . . enlil sub lencuiala
Venlil de call
;:ip
p
S
~
@
@
+:::l
Ven\ll CU \rei cAi
Dispoll!l.. . de imple, dicare a IIUllUlui rn . . . ers Ventil ~~ trecere cu dispozlll.. . de impiedicare a Iluxului
m.. . ers Ventll de scurgere cu
dlspozitl.. . de aeflsire $i II leI de lurlon
[]
e.. . e'l' se IndIC,"1 llpd do ;tparill prm prescur!'HIJ. v !lux v volum T lernpelillur,"1 .\p ddoH:j(l\~ do IcnStuno
P r:f
@
@
[):(]
@.
K KL
Ventll CU patru cai
Z ~
! ~
---------
()
Conducl.:'l dn QIi,d.lI0
-iIr-
S.eparare.electrica.. plesa de Izolare Compensalor de potential, legare la pamin!
Robine! de trecere
@
24
Tipul de legatura poale fj indlcal simplilical prln prescurtari
@ @
@
Venhl de scurgere cu dlsp. de imp. a flux. in...... dispoz\!t.. . de aC!ISlfe Si 'llel de lurtun
'1
Propul51O pllll IlwdlJ
PropLI,,1O prm Untor
cep
bita Robmel cu trei cai
f1
~r1J~
Cot de dila\are
t:zs:l
@ @
26
@
Compensator de lungime, compensalor tea.. . a de undo Compensator presgarnlluri Puncl fix conducla PriMere condUCla cu ghldaj
@
)CJ-
Robinel cu palru ca;
y
~
-B-
Siguranta de spargere a te.. . llor, sJguran\a do fupare a lurlunelor
@
@ @ @ @ @
1
ProplJl~tO prm inC.'ruro Cll glnul<llo

Prop(JI~'oI0 prll1 lL'rp mcul\JI
PtopulslO r11rH'u;tI."1 Prapu{<;lo pfln ll1C'lor oltlclnc PIOPllt';IO pflfl mnnlbl.1n.:'l
f
T
~
'?
Scurgere Iibera. separare de slslem Dispozill.. . de separate a levdor
zs
c:::::::::L
@ Colier ptf. inceperea

lorajulu; (de ex, lateral)
Panla conduc1ei, de ex, 5%

Strapungere de perete sau planseu cu leava. de protectle
tA
!Xl
Colier cu . . . entil ptr. inceperea lorajului

(de ex;. sus)
In
-@D-
7
@
Venlll de siguranla, incarcat pnn 10l1a unUI
",c
Venh! de sigurant:'!, do coIl. incarcal pfln forp unul arc Instala\19 de dOlare
..
Aeductor de presiune.
entil de presiune de Hecere
~ ~ 1!J
Prapul:,lo prtn pl'iIOrl
PrapUkltl pfln
olecllat1l.1gnol Anzervor, f.''1I:'!,
@
104
pre~lUno, doschl:'i, cu
prO.1plm
19
--
Simboluri pentru instalatii de gaze

Conducta culcata la vedere leu mdlcarea deschiderll nomlnale)
Conducta cuicata acopenta (cu indlcarea deschideril nOmlnalel
NORME DE BAZA
INSTALAlll DE GAZE iN CONSTRUCTII SUPRATERANE
incalzitor de rezerv8. de apa cu gaz 'Volum de gaze 'm 3,'h
25
Aparate
)(
Schlmbare de secllune transversal,a (CU IndlCarea
lncalzltor de \ncapen cu gaz ptr. racard la perete exterior (cu indlcarea valorll de racord) Cazan de inc?lzlre cu gaz Conduc1<.=i. mODIIa
Putere , caloflca kW
incalzitor de apa cu gaz incaizltor de apa In c\rcu It
8.8 - 28.1
9.5 - 28.4
1.14-3.62 1 23 - 3 67
~ ir;ml
---jIll-
deschlderil nomlnale)
Intrarea intr-o cladlre a unel conducte de gaz
5.1-13.9 '070-1.91 Rezervor de apa flerbtnte Soba gaze' cazan gaze

(J)
Piesa de (zolare
Ga:
co2 rece bleu
2.6-60.3 :0.34-7.79 i
Conducta ascendenta
Conducta ascendenta conllnuu
,
ros.; carmII' neg r..
Cularl pemru conducte
@
=:>'"77r--O-"-:-:;-"'-'-'----'
'I
Valorl de racord
Ins~alatil de gaz

@
---jRT
-+RK
Conducta descenden13 Intersectarea a dDua conducte lara legatura Legatura In cruce Pune! de ramiflcare
~
50
@
@
Piesa de curatare T
PISa de curatare K
III
Legatura CU l'.I.et lung

Legatura cu surub Legatura cu flansa RacOid de c!adlre in unahl crept in raoort CLJ fatada
Gaz crasenesc LC.-'m",-'J - -
@
II
Produse de ardere In cazul gazulul
Siguranta de llux Sl clapeta de evacuare a gazelor
..
@
@
Legalura sudala.
Robrnet de jnChldere
@ @
1 Combmall de rnlrareln cladlre
jnchizator Ventll de inchldere

DISPOZIIIV de fnchldere cu
:2 AD reglare preslune 3 Organ de inChlder~ 4 Con tor

5 Conducta ascendenta f Conducla ae uz 7 Conduc!a de raml!lcalre 8 ArmCilura racord aparate Inslal de lnchldere CiJ declansare 18rmica 9 EChrpamenl gaz. cuplor tncalzllor apa
"!ill'illill=plI..,Li=:=~f=~======
declansare termlca
Rablnet de coil DJspozitlV de reg\are a preslunil Contor de gaze
Contor ie subsol
1 Conducta de allmenlaTe reteaua oraseneasca
? -{>I<J--Insta~
: latOf
2 Conducl.3 de racord a
cladrrll din ole I
Cantor la niveluriie supraterane
:t"l'~"Cp;I!vf..:
Cuptor cu gaze (4
OChlurl)
GVU
,:,::
(dom.a~
::::>
I1m.pub!.)
4
Cuptor de incalzlre cu gaze (4 ochlu,,)
I~
I I
3 Teava \nvelrs
4 Sl~uranla de tragere 5 Instal. prmClp de inchld i HAE I cu plesa de
rzoiare Inlegrata 6 GraMa dlnlre GVU Sl Instalator 7 DISPOZlllv de reg laTe a preslunll
01
1 Cond drSp. liber cond, de gaze pOl fl dISP, Sl In
F"gider cu gaz
Ahmentare cu gaz
ex! cladlrll. de ex plr un SISlem de i'icalzlre De acopens. 0 conoucla df' gaz nu lrebu:e ienla de inghe\ 2 Conducta de gaz sub tenCUIala 3 Cond de gaz in camrne sau canale trebule ven
Illate Deschlderea cca , 0 cm~ La pli"lnsee sus
pendate aces Ie golur', \reOUIe dlslrlDulte 09 d!a
gonal.
@
Pompa de caldura cu gaz Teava de evacuare a gazului (cu indlcarea e,) Instalatii de evacuare a gazelor (cu indicarea dlmens.); $1 ptr. cO$un de evacuare Flltru incalzltor de incapen cu gaze incalzitor de apa curenta cu gaze Racord de cladlre pentru apa si gaz intr-o caseta lata de 1 m si adinca de 0.30 m
1 Valoarea mrnlm. 1 m'fkW 2 Gal aer ardere la calane pina la 50 kW 50 cm 2 in aproplerea sol 3 Gol aer ardere la cazane peste 50 kW sectlunea lransv. a goiulul 150 cm 2 +2 em:' per kW, care depaseste 50 kW exemplu cazan 65 kW 50kW+15kW 150 cm".,.(15x2", 30,' cm" =180 em:
8D
Dispunerea conductelor de gaz
~CM
Jt
incapere de dispunere '" 35 kW
II
incalzitor de apa combinata cu gaze
20
~ 'Sl' ' ~ ''''.':r[ ~\

~
_ 1,80
,"
I''""'' ', "

:;;:;
'.re""
i!111
Q)
~//
) ~y
150 em'.-
-,
~;~;~~~~~~:[~:;n~;~~;ig~;:~i
oblUral La lei ghena de venlilalie din
Golul de evacuare sub leava de
1n~I I~rnl
NORME DE BAZA
INSTALATII DE GAZE iN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE ~ DIN 18017 --+
Instalatiile destinate consumului de gaze pot Ii dispuse in incapori nllrn;ll daca nu se genereaza pericole determinate de pozi\ie, marime, structllra constructiva $i tip de exploatare $i trebuie sa lie omologale do DVGW (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e. V. Germana in Domeniile Gaz $i Apa), _ Dislanta dintre componentele realizate din maleriale inflamabile $1 par1i1e ex~ terioare incalzite ale unei astfel de instalalii sau distanta pin a la 0 eventuala protectie la radialii trebuie sa excluda pericolul de incendii. Dislan\a dinlre acesle componenle $i partite exterioare incalzile trebuie sa lie- 5 crn, Inlerspa\iile dinlre componentele realizale din maleriJle inllamJbilll $i COI1l~ ponenlele exlerioare incalzile precum $i ,ntre prOlec\iile la radi;l\ii $i in~ stalatiile destinate consumului de gaze nu trebuie incllise aStiel incil sa se produca acumulare de caldura. Nu trebuie obturata ie$irea sistemului de evacuare a gazelor, La velrele pe pere,i exteriori cu camera de i1fdere inchistl $i in cawl lHle, imbracaminti inchise de tip dulap trebuie asigurala 0 legatura cu incaperea d.' dispunere prin goluri de ventilare superioare $i inlerioare de cite
~-
Uniunea
inca/zilor de apa cu gaze in baie interioara eu venlilare tip Keln
'~C"'<"'rB_a_ie
?:'
H 1i '""~" '"
~il __p_r_o_Pi_e_re_a_p_a_rd_o_s_e_li_i a
'."";=Ir=a===
150cm2 _
jnC~i.lzilor de apa.. in flux continuu in
bucatarie cu lereastra Golul de evacuare spre ghena de

ventilatie sub teava de evacuare
600 cm'
peste siguranta de flux a incalzitorulu! de apa
sectiune libera. Golurile de ventilatie trebuie dispuse conform indicallilor $i de~ sene lor elaborate de producatorul aparaturii. in raport cu captu$eala volrei, imbracamintea lrebuie dislantata lateral $i in (ala cu - 10 crn. Vetrele, cu excep\la celor dispuse pe pereti exteriofl, trebuie dlspuse cit IllZli aproape de cO$ul de fum. Determinanla penlru dimensiunile $1 ventilmea inc,ipcfli oste sollcIIJf(!;lno~ minala la dileren\ele de temperatura resp. suma solicili'lfIlor nOIllIr1;lle 1,1 feren\ele de lemperalura. La spa\iile interioare cu ventilare conlorm DIN 18017 voluillul inc:iperll Ir" buie calculat in lunctie de dimensiunile de conslruclle. Dlll1CllSIunile d" construClie sin! dimensiunile finite ale spatii10r ~r doscllidorlior.
dr~
_~
m:
m
incalzitor de apa cu gaze in baie interioara cu ventilare lip Keln
150cm 2 _
150cm 2 _
,~i
~ ,i
Bucatarie cu lereastra
Golul de evacuare spre ghena de

venlilalie sub teava de evacuare Golul de venlilare superior nu
incalzitoare de apa mic; (pentru flux continuu) in incaperi de pina la
5 m 3 volum nu se dlspun incalziloare de ap;i rnici, la

ell'
volum de peste 5 m 3 $; pina la 12 m 3 gazele emanJte de inc;ilzitO.lr('le
este necesar
apa mici Irebuie evacuate prin instala\ii de eV.lcuare. inc,ipenla trehuie prevazute cu sisteme de ventilare. Peste 12 m,_ 20 m'trebuie Sci axisle un sistem de venlilare sau incalzitorul de apa mic trebuie prcvawl cu sislcm de evacuare a gazelor, in incaperile peste 20 m ' se pollnstalJ I.'lfa sdcrnc de evacuare $i tara sisteme de ventilare.
EI--------
,;/
inctilzitor de apa. cu g(lze in baie intenoara. cu ventilare tip Kern; admis numai daca este d,sponib,l 1 m3 volum de incapere pentru liecare kW instala!
~,
l" .,~,~~Bra_i_e
2
Bucatarie cu fereastra
[]]
Exemple penlru sisteme de ardere.

aductie de aer 5i evac~are a
150cm
Golul de venlilare spre ghena sub leava de evacuare dar peste siguranla de Ilux
incalzitor 8) incapereade ap~ cu gaze in baie interioara. cu ventiJare prin adiacema. I--,al~ __ l:5_ inall:... ~sl~leaz~ s~pr~;Tcon'in~ Wi care~ ~ 14~~ ..!-!~~"'-f!l()W/""--~ Wlm'
I
IJ
~m~
gaze10r P::!: acoperis
1l1
.::-~~:~~:~-=;:-,:~- ~i=:
6 m'
15 m3
3.75 kW
27 Wlm'
34 W/m' 47 W/m'
94 W/m'
Malerlalo dp COW,lr
1;1 dls!. dl'! bloClll1 dn

cOI\';lr inll,lIl1,t!II!/1
16 40 ----- ~ 45 18 20 22 _._24
10
71
91
125
250
InCI, OINIBIGO
11,25 12,5 13,75 15

'--
80 89 98 107 116
50 55 60
102 1114 125 136 148 160
141 156 172 188 203 219
282 312 344 376 406 438 075/1.00
CO$urile de evacuare a
gazelor pot debuta la lIecare
~ ------~ 65
28 75
16,25
17,5
125
Ma.nmea $i capacitatea aparatelor de inca-Izi!
(2)
m~@ II
rr
din nivelurile in cauza.
501100 mm
COS de evacuare a gazelor
Racordur;
evacuare.1 9;1ze 1or
'0 cosul de
21
118 -EJ
I' t
Aparate consumatoare de curent electric
NORME DE BAZA
G) Ap. eleclric.
In general
1:.1
~:::I
Plila electrica cu 3 ochlun Plila electrlca cu parte de carbune
--7< --7<
@ @
5 x 60
Sursa de iluminat.
In general
INSTALATJI ELECTRICE DIN 40711, 40717
30
Sursa de ilum. multiplu

cu 'nd,c. nr. de lampi si
pule rea, de ex. 5 lamp,
~:.n
8)
a dte 60 W
Plita eleclrlca cu cuptor
--7<
--X
@ Sursa de ilum.nat mobil @ Sursa de iluminal cu
Sursa de 33
@ @
comutator
iluminat cu punte electrlca ptr.
1~
Cuptor
--:X
(X
~ ~
S8r11 de lampi
Sursa ,de iluminat cu reductle
0
~
C9
U
g
~
C9
@ @
Ceasornic secundar
Ceasomic primar
@
61
1J
-{5]
Dictafon
Ceasomlc primar de semnallzare

Ampliflca~,?r,
~
@
Ap. de inreg,slrare
siguranta
Retlector
virtul
Sursa de iluminat de Sursa de ilumrnat de avan8
conducte,rndica sensu I de ampllficare
Magnetofon
~~I
Aparat cu microunde
@
@ @ @
40
dlsL in
@
6
{~I (2) Grill cu infrarosii
C)
C)
~
Sursa de iluminat GU suphmenl de avane Sursa de iluminat cu 2 cablun separate Sursa de ilumlnat ptr. lamp' de descarcare $1 accesorll Sursa de iluminat ptr lampi de desc. cu Indlcatii Sursa de ilummat ptr. lampa fluorescenta. in general Banda de ilum. de ex. 3 corpuri a cite 36 W Banda de ilum. de ex. 2 corp. a Cite 2 x 58 W
%1
L~

@ @ @ @ @ @ @ @
e
[gJ
Ap. de comun. la mare general, coni DIN 40700, p. 10
m
-B
@ Tablou de apel 5'

anu(are
@ Ap. de comun. la
mare dist., multiplu Ap. de comun. la mare dISt., at8stat mare dis!, omologal
Cantor
Plita de incalzit
~ -ill]
-r=l l-...J
@ Ap. de comun. la
{J9A
Tablou de cantor de
ex. CU slguranta
Masina de spalat vase
pa~ial
G=:J
>---<
>--+------+-i
@
41
Aparat de bucatarre Frigider. resp congeiator. ptr. nr. de stele vezi DIN 8950 Te,I2 Congelalor nr. de stele vezi sus Aparal de clrmallzare
@ @ @
Ap. de comun. la mare dist., omologat
--wJ
GJ D
Ceasornlc de contact. de ex. ptr. modi!. tarif curent electric
42
36W
oJ
i01l
[g
~
@ Difuzar
@ @
Rad,oreceptor
-
~
~ID
~ 58 W
Semnal.de~
temperatura
Releu de \Imp. de ex ptr. liumin. casa scanl Reieu Intermitent. comutator interm.
Aparate de semnalizare ~i de radioemisie-recep\ie
Televizor
-f!J
-{~J
@ Semnal. de controi,
4
de ex. cu comut. de slguranta
@
7
Ap. telel. simplex. de ex. ptr. cladlre sau poarta Ap. telel duplex. de ex. ptr cladrre sau poarta Centrala de telecomunicatii, in general Disp. de deschid. a uSllor Semnal. luminos tampa semnaliz.. semnalluminos Buton de sonerie Tablou de apel cu butoane 51 placute ptr. nume Microfon
Microreeeptor electronic Distribuitor prrnc,pal (telecomunlcatil)
li
Q
Aparat de incalzit apa. In general Rezervor de apa calda Incalzilor de flux contlnuu
@ Semnal. de v.brall!
(pendul de seif)
[]B- @ 1
8+
Q
--
Comutator socurr electnce Reieu ptr. frecventa acustlca Bariera ptr. frecventa acustlca
-1 ",,,,
@
@
48
Semnal. lumlnos. banera optiC a Semnalizator secundar tip buton ptr. Incendii Semnal. de incendii automat
D
~
Alarma. in general
Friteuse
(jJ ~
@
@ @ @
21
Ventilator
-eJ ill @
-{Z]
@ @
74
Generator, In general Motor, in general Motor cu indicarea tipului de proteetle conI. DIN 40050 Uscator de miini. uscator de par
Semnal. pol,t,e
P[rnJ
oD oD
@
76
9 W
@ Alarma cu mdic. t,p

curent @Gong
li?
9
Alarma ptr. comutat de slguranta Alarma cu disp. de retire
-G
-G
i1J
-U
-Q -@] -{H]
~~
Semnal. de incend!i
cu dlsp. de retire Semnal. pI. Indlcatorul de topire
~ ~ @
~
~
-q
E
m ~
~ m
b-
@ @
@ @
0 -99
W
~
~
~o
@ Alarma de motor
@
05
Alarma fara anu\are automata, alarma continua Alarma cu semnallz optiC Buzzer
Mas,na de spalat
Semnal'z. de temperatura automat
Disp. de ramificare sub tenculala
Uscator de rufe
() Se~naliz. ~ecundar
ptr. lncendll automat
Disp. de ramlflcare
peste tencuiala
~ @
@summer
Radiator cu Infrarosii
@ Laca! de trecere
@
6
illJJJ
~
slsteme de siguranta
Claxon, [J:::J in general
@ Srrena. in general
@ @ @
1
Sirena cu Indlc. tlpulu1 de curent
Incalzitor pt. Incaperr In general
rTiTTIIl @
!ncalzito~ cu ,calaura
Inmagazlnala
+~r
Baza u~el instalalii de semnallzare a

incendlilor
[3::J
OJ
22
@
2
Geam transparent Incalzll electnc
-J
-g
Claxon cu Indic. lrpulul oe curent
Interton cladrre
Slstem d~ semnalizar_e lumlnoasa, automata, de ex_ fotocelula
-dJ
Interton poarta
4:
I
Sirena cu. indlcarea 111 freeven!e" de ex. 140 Hz Sirena cu sunet fluctuant. de ex 150 - 270 HZ
270
Curent electrIc DIN 40710
~A
~2kHz
CD ell
0
Curenl conlinuu
~urenl allernallv,
In
@ Inslala\le ilOlal~ in lubun @ lnstalatie izolat~ pte

40
inc~perl uscale,
(I)
de ex, (f)
sirm~ lubular~
general
@ @
-0 @ -id
-{2] '-
Translator, in general Ap. de redresare,
NORME DE BAZA
INSTALATII ELECTRICE
de ex.
r~cord
curent
DIN 40717, 40711, 40710
II
I
~,r
"
0:
~,;
.,
.....
~T
Cu indicarea Ireeventel
Cur~nt atternativ
Inslala\le Izolal~ W.
inc~peri um~de de ex.
Inslala\i; de Inc~p. umede
~ablu plr. dlsp~n.re
altematlv
(kl
6
@
Ondulalor,
de
ex.
schimbare poli, trans-
Cwent continuu sau 5

curent alternativ
lehn,c
In exterior sau In sol
formalor de pulsatle
(I>
~
(curenl electriC)
Instalalll, Indlcatlve, scopurl de utlllzare
Siguran\3., in general
@ apropiere/mlscme, in
general
@ Efect de atingcre, in
general
Elecl de
"-./"
~ ~ r---=
CD
Curent mlxl Curenl allernaliv

frecven\~ acustlc~
B::5 R3
Curent allernaliv de inalta Irecvent~ Curenl alternahv de

frecvent~ maxlm~
Elemente de sprlJln pentru Instalatllle IIbere DIN 40722
@ Cablu,
--------
@ -_. __ ._- @ semnahzare @ Inslalatle de lelecomunica\li @ Instalalie de radiodiluziune @ Instalaile cu ,W caracteristici @ Reprezenlare ' 3 i slmplifical~ T @ Inslalatie de prolectie I
--- - - (lip
sigurant~ fuzlbil~)
Inslal. de ~rolectle, de ex.

f,1. lepare a p~minl, legare a nu sau comut. de
sigurant~ (vechi) Instalatie de
itt
-'-
@ de ex. lOA si lip D II ,

Irlpolar~
SigurantA cu lilet
:C>
ctJ
J
@ Se~naljzalor de miscnro
pas IV cu InfraroSIi
~
T
@ maxima. la lensiune
Siguranla. ptr. pulere
Releu lemponzal, de ex. pt. casu sctlrll
3 ~ 63A
@
80
)
~~
, '''~
I
joas~ (NH), de ex. 50 A marimea 00 Comutator de

separare a slguranlelor, de ex. 63 A, tripolar
Inlrerup~tor
@ Com~t"tor 'SOGur!
eleclnea
Doz~gonl~
@ S;0mulalor,
in general
@ Cablu subteran @ Punct de sprijin,

stilp, in gene,al
r I
/
@ Instalalle cu @
@ proteetle la de Comulator 8 curent

greSlt, Gvadripolar
A
jl'/P[
A"
Prlz~ de conlacl mull,pl~
Pnz~ de contact cu prolcet1e simpia
impaminlare
Inslala)i. cu conduclor noulru de curent
83
Comutator de
0
III
@ Slilp ancoral @ Stilp de lemn @ Slilp de acoper~~, bral.

stilp din
teav~, In
Cu 20 x 4
,S',SIIISSSS'!"
Sln~
@
proleetle a pulenl, de ex. 16 Ai trlpolar

Comulalor de
!'\
@ Cn mai sus pi' curenl

tnfazal
dubl~
Instalalie
str~ln~
gene,
++++++ 54
X-X-X-X-X
0-0-0-0-0
.
Q
Q
Alte reprezen\~ri, de ex, telefon, Instal. de noaple, instal. lumln~

interm., instal. iluminat
$(
G~l
@ proleetie a mOlorulul,
PfIZ~ de r~'\ @ prolectle conlacl cu
5uprasarcina, inlrerup~lor inlrerup~tor stea tnunghi
tripolar Releu de
de ex. comulalor prelerenllal

de avarle
@ ~rrz~ de conlacl cu
Inlrerup:llor
@ Slilp ancoral
;{
@ @
Pnz~ de conlact cu
InCuletoare
Reprezcnlare oPtlonal~ pi verHcal
1-1-1-1-1
de avarie
:,Iilp cu z~brele,
In
general
""\
@ Stilp ancoral @ :,Iilp de belon armal,

In
@ @
general
'"""
Inslalatie Iranspus~, de ex. dou~ artere Instalalle
coaxlal~
Slilp ancoral
@ Slilp cu piclor
Slilp dublu Slilp H dlspus transv, sau slilp-portal
z~brele
0
----I
Ghid de unde reclangular ptr.

frecven\a max\m~
Damaror, rezistenta
de pozltle, de ex. cu 5 Irepte de dema,are
()
.\/111''[
@ Pma de conlact plr

llf lr(lnsforrn<1lor do
scpararo
@-Instalalle
ascendent~
-a- @
a::::D
--H- @
@ Slilpporlal din stilpi cu

Stilp A dlspus in lung Puncl de sprijin cu tirant
/
1
0
I @ Inslalatle descendenl~ @ Inslalalie ascendent~ ~i

descendenl~
@ Comulalorbulon @ Comulalorbuton
i1umlnat
@ @
Leg~lur~
DozA de (amtnca~ie reprezentare dac~ e necesar
" c!
cf cf
uJ
~
uJ
@ RJcold "Ieclrrc, in
general
Racord plr. curent

Irdaz3t
Comulalor cu lamp~ de conlrol . Comulator 1/1 (intrerupalor, monopolar) Comulator 1/2 (intrerup~lor, bipolar)
(inlrerup~lor,
iFl
[J -.
....\
@ Outon dH v(lnlilaro
tnst:ll.1tlo do dn:,!urnarl'
@ Somnallz
bulon
lnslal.::jlle de destumare
--y
"V @ Punct de spriiin cu Z @ Slilp cu corp de Iluminal

conlrallS~
Doz~
@l dispoz. ramificare
inchldere de cap~t,
cap~1
( Comulalor 1/3
Comulator 4/1
Irlpolar)
[IJ
Scmnaillator mcendllJ (semnallz. bUlan)

Doz~
Inslalafll $1 legllturl de InstalalII
Executal
- @ in conslruClie
~
@ Proiectat @ Inslala)ie mobita
,.._._ . .,
i.._._ ....i
Ca mal sus cu indicarea ~IP5' @ tlpulul de proteclle ~ Dislrlbullor
V
V
@ (comulalor de grup,
de racord plr.
G;l @ sisteme de prtJlucr.1re
23
automata a datolor Instal,]\le de [IT] @ in banda lala
ccmunicJ.\il
Caset~ de. racor.d a cl~dirli
plr. curentl Ian.
In
gener.
@ inchidere ptr, aparale,

68
':'
@ Instalal,e sublerana,
0
de ex. carcase, dutap de comutatoare, tablou de comutatoare Legare la p~minl, in goneral
Q
m m
/77 /71
@ @
de ex. de sol Inslaia\Ie suprateran~, de ex. Ilber~
@
1
prolec\leplr. inslal. de Racord 70 conform

VDE 0100
;; X
c!:
d
qy-J

99
98 g~n J~c~6~~\~\~~
monopolar) Comulator 5/1 (comutalor de serle, monopolar)

Comulator 6/1 (comutal.or plr: action. dm locun difente, monopolar) _ Comulator pic action. aClionat prin tragere
[ill @
DISlrtbullor de 181elon
~l @ Doz" do lelcco~n\Jf1i(;i1~(\
@ Comutator 7/1
~ @ Doz~ de anleM
(comulalorcruce, monopolar)
-1;7-
@ DISp. do ramlflcare pic

128 anlene
de ex. dublu
@ Comulator lemporizal
@Dlmmer
Instaia\ie pe izolalori de portelan (izolatoare-ciopot)

Inslalall. pesl. Inslalatie in
tenculal~
-d-
@ Mas~, corp @ Element, acumulalor sau

batene
lenculal~
@ Comutalor cu senzor de
apropte(e/ml~care
~l @
@ Oistribuitor plr. antcne

de ex. dublu
Amplillcalor pI. antcrw
Doz~ do anten~ (doz~ de Irecere)
mm
@ Inslalatie sub lencuial~
$2~~
@ Transformalor, de ex. de
sonene
~ @
Comulator aCI. prln allngere
@ Ooz:.'1 de 'lnlon:'l. cu
rez;slenl:'l. de
cap~t
23
II
~
,. I
Semnalizatoare optice DIN 40708
G) Semnaliz
general
dlrectl8
Instalalii de paratrflsnet DIN 48820

---0--" , ~
NORME DE BAZA
4
1
;:
optlce. In
~ ($f
SemnalIz lummos 2
@
Inter~itent al ind,cat de
@ Conturul clad"ilor ape @ Jgheab deae oluvlale SI conducte

@
\ladere racord
etan armat cu
Nr. TlpUI de consum prtze~~merur de IMlrl -----~-~,-_~_-_~_-_~
.---Camera.da..zl.$ldorm1ton.ll-
~ ~
ij.
.....loare. de l'1Iu;ord lkW)
PrlZi'/ Illmlna' ~t SllP' lor:Jlb de p~<I:a B r

0'051C 3 ..)'.',,,1<112
S :=
'::'.9
rr
3 peS\f ~2 ~Ina la 20 IT ~---_.-
Semnailz. luminos cu
co mula tor de reductl8
~ ~
cp
I L T -._._._.- ~
~
Constructi~ de otel, sine metahce
Pnze lilllTmat
~~~--=~=Jt~ahem. __
v.~
-6"
Trttazal
8) lampa cu lum,nlscenta Semnaliz luminos CU

Indicator cu revenire aLtomata
Indica,tor lumlnos CU revenlre automata
@ Acoperiri metal Ice
pt nl5e oe 9a~l~ 0: bucat'lfl ventli rotd p'lta '''llder conoeialor mas,na oesoalal vase
_--'..O.Cd.lzllJ.:..fLa~.
_ _ _ _ _ _ ---"aIL..
~~
Cos de fum
@ St1Ip de acoperis
pH Inslal. electr.
12 13 14
Pnze ;,:..m'r;nl
vel'\lL'
15
masma oe50alat
mcalzl\o'
"='::::"'IlC,:""":,::II":Q':""""',,,Dil'::'
PrIZ ,
=== _~
3
--,-_~---~..Q.i--
i)
@
@]
-0
(}) IndIcator cu r~venlre 7 automata lumlnos sau oscllant

lndlcator
c=J)
-1-1-1-1
@ Vasde preaplin.
rezerVQr
Iillr'lIr,al
~:::_Dt_"
1') PrIZ" lI~rnI1a'
--=-==--..5P4uu~Dapodll.~~~--~_------=--=-=---=.
010
lara reVentre
c
'" I
_____
au:omata
v
Indicator lumlnos fara revenlre automata Semnaliz. cu dlSp, de umplere Semnaliz cu

rnreglstrare Cantor
@ Gra.ar de ,apada @ Anlena @ Conductemetal din tea va de

>.,.J
2:
venl,1
maSlna .pala: usc<l10r oe 'ule
,',
1'
33
J3
Prill'-- ;;l1l't1Ina:
2..
:::.5~~
a lunglm' de DiM ta 2 5 rr
_ _.
@ paralrasnet la Conducta de 31
vedere
- - - - - @ Conducte subterane _._._.- @ ConducteSl$ub 33 acoperi~ sub

tenculala
. ~_--,--._. __."-_..:...__ _ . _ ' - - _ . _ - - - . _ - DebeA 3 . - - - - - - _ . - PRahl - , - - - - - - - - - _ . -- IC,cc---cP~':::h'---:m:::rn'-"-_~--- ,__came...-ob~----=~,:::2-----=-~---==---::-_-_-_-~='-_-_.-~~ __ __

..
__ .
._1_____ . _ ....Ier&aA..balcanJgggia~~
m~_
_
_
.__
..
_ _ _ _~.
~rlll, $1
!!i'lnI1A.~~_
.. ---
__
~~~_-"-------_._--_~ .. _ - " . _ - - - - -
_ _ _ _ _ _ _ ._._~UWlza1ejnconwn
ilurn,na!
..
.._
30 Dlr Slipr uua oe plna la 20 rr3' _ pesle20 m ~
\ 1 .. _'~~~1..__.
@
Q--
@ Sara de receptie. catarg de sleaguri @ conductele din la Zona de racord

teava
___ ~_ _,_ _ C!.mllatt!ln..P1YnltUltlJ...RQd
._.
CS@ ~ @
@ Conlor cu semnallz.
lumlnoasa Semnallz multlplu
-j-t
--=-
@ Zona de separare
.
-b
-H-
37
Legare la pamint
din leava si din
bare
Legare la pam;nl
Semnallz de abandon
---BE--
@ Ecla!Dr @ EclalDf acoperil
Baterii
IDI
_._._}---
DTIIIIIJ @ Balerie cu elementi TIII.IJII] @ Batefle cu acumulatofl ~ (4celule) -tf--tf- @ Eler'lent. acumulator
@ Descarcator de supratenslune @ SlraDungere prin
acoperlS
Valorile de racord ale aparate!or electrice

Nl.mCirUI
Supr locUlblla
de
CirCUlI !
p-tr--
,-'m _~_~_'I.::.um'-lna!51 prize _

pir,a 13 50
Deste 50 p I 75
Supr loculb~ ' NUTlEJrul oe C1rCUII~ , m I IIUr'Illr.;:l1 51 orlze
II:Z:JI
L....!:.....J L2..J
~ r----,
@Ult
@ Conlor de apa.
conto' de gaze
pesle 75 0 I. 100 p. 100 p) 125 ! peste i2,-S_,-6_ _~
pina la ~5 : pes:e 45 p 55 pes:e 55 p i ~5 : DeS1E: 75 p ,I 100 '
pfl<:le 100
i 8
Conform DIN 18015'2
Dotare exllnsa
~
~
16A 1
it> 'I(
16A2 16A3
~4
t
<
'\ '(
,..-"'2:;:.OA=4'---__
r:;' BucalEJ.rI
~
~1...,6""A,,"5_--Im
16A6 16A7
{- -
-- 0 t
<
~
16AB
16A 9
10
(~
t
ri'l Spallu gasDoa W delucru
~~-""'~-"--l:t Fief pe calcal
16A 10
35A 11 16A12 35A 13

15 Camera dE; ZI $1 sl.tragene 26.25 m'
*4
t
mm
Bala 1
""~':
-+--------~J ji'
24
Racordul cladlfll
.-.::'
NORME DE BAzA
INSTALAT" DE SECURIZARE ... [I Inslala\lIIe de semnallzare a spargerllor
r:, 1/;1
LO.J
@) Semnaliz. optic
Releu de aciionare
~
I~I
Releu de declansare Disp. de cuplaj digital
~
~
Ecluz" de pm,o,n"
G) Conlact de inchidere
Contact de deschidere Contact magnelic
l!
r~., !.J
~~
~>S
TIl
@ Telecomanda (;Bi Retlec!oare de

alarma.
[2J
1--71
Transductor digital
analog cu disp. de cuplaj d'"ectie lransmisie
6-1--
<101>
*"
@
@
Turnichet
usa
turnant~
-+-JlW
Y.
f<llII
@ Semnaliz. de vibratii
,nsla'al" de semnallzare a Incend lIor
O ""
-I
usa c.u deszavorire

e!ectrlca Us" CU desch'dere
eI8cl"c~
Tablou de anunluri
~.~
Contact de pendulare Comutator ptr. lensiunea lirulu;

Folie Semnaliz. de strapungere Semnallz. d~ presiunel pres de preslune
[]
Semnaliz. temperatura. maxima

SemnaJiz. diferen\e
~~ ,--";./ @ Panou de comanda.
de
tempefatur~
0.,
r'
L -l
@ Carcasa
Sf:
II II
OberI,hl
*"
[]
<"1~
@ GriI'j de protccllO
Carcasa. supravegheala.
Semnaliz. de fum optiC Semnaliz. de lum prin
~
A
'.J LV
r
@ Dislribuilor
supravegheal
CJ
~
@ Rozet~ de slgurant~
@ PI~cula lunga de
IOnlZare
~(> @
<}--
@ Semnaliz. ptr.
spargerea geamurilor
...;
@ Semnaliz. fla.carl cu
mfraro$1I
Inslalal" de supraveghere prJn lelevlzlune

vederi ~J vederi cude luat CamerA ~~J 68 variabila. optica Camera de luat Carcasa de protectie 'C:=J @ camere de luat vederi
II.
9
91
protect!e Sigurilnt;\ ptr. fero5lfO cu loi rOlallve 5i bascul,nte
GJ) Semnaliz. ptr.

zgomole de Impact Semnaliz. de miseare paSlv cu lnfraro~lI
<;")" "1~
.'1
ullravioJete
Semnaliz. lIacari cu
r6'
L
-e> @ Barier~ <~ @

...J
optica
[SJ
~
~t L: .J
@ Semnaliz. presiune
(declansare sprinkler)
8roasc~ ~ Jro.1sc,~
lurnzlnt
in cruce
cu ,.~vor
@ Semnaliz. manual @
Releu de declan,are
Semnaliz. de lumina.
@ Semnaliz. lablouri @ Semnaliz. miscare cu

microunde Doppler
@ Tabloul de chei ptr.

pemp,en
~m) 70
@ Carcasa de protectie
cu cap de rolire
inclinare
<J~
~ ~
~}m)
@ Camera. de luat 71 vederi CU cap de

relire inclmare
~ ~ f~ @ ~ @ Slgur""i~ ~
Sigur<l111~
Bro.]sca cu zavor
Cirhg posterior
plr
fUIOurI
ptr. jillu!CIO
<l- - - C> Bariera cu microunde
centrale!Accesorll
.. @ ....
Semna/iz. modilicare cimp inaUa. tensiune
\OEM\
@ Centrala plr.
45
anuniarea alacurilor Si spargerilOf

Centralade anuniare a Incendlllor Cenlrala de control a accesulul
~J
@ Camera. de luat
7
vederj cu semnaliz. de miseare
in~u,cre ~f @ pnn dou<"lobllQalorr8 perSO(lne
~~
@ Semnaliz. modit.icare
clmp Joasa lenSlune
[@ @
~
@
49
0
r-
III
Miner de lorea"r;) cu pOSlb. de mCUlere
L O0 0-1
@ M,onitor @ Panou de comanda

74
alegerea camerel de lual vederi .
[y
4c::J.
@ inc111z;'l\OZIfC de
Sigurant{l.
S.emnaliz. modilicare ~ ~ @ Clmp capaCHIV
," ..
ffil---[3J @
Bariera inalt~ tenslune Semnaliz. miscare ultlasunete Doppler
I FU I 48
@ Centralade
L.--::"'/
'==--------
;J
@ Broasca cu zavor
@
plvn\h~t
101 transv.. broasc" cu dublu z;)vor trJllSv.
~~
~---D
[lQJ
supraveghere prin televiziune Centrala de anuntare a spargerilor in magazrne Centrala lelelonic~ SImplex: Cenlrala deschidere USI Translator Inslalalie de
transmlSle Transductor digital analog
EJ LO 0 0-1
Monilor semnal video plr. translare lmaglnl
..---.
Slgu.r~lnl,' pll. grl1Jjul
ij
Iwsl @
I Tol
Bailera ullrasunele
Instala\1I de supraveghere a accesulul
@ Contact bancnote @ Semnatiz. spargere @ Instal. de comanda.

eleclro-mecanlca.
[5-
~[Illi.
Decodor legitimalii
II _._._
'x-x_-x
@ Bro<1sc.1. Clllndnc;i @ Slguf,lnt.:"t irnpolnva

Q..1 ridlc;'lni u~i\ dm
balamille @G,Hd
[2J
~ r ,
L.:
.J
r?,
L.J
0 L&
Decodor. autonom ~- @ cod suphmentar cu
Gard de sirl11~
gllrrllp;ll;i
@ Decodor On Line
Decodor legilimalii cu
cod suplimentar
+++ @ Gard maolv. gliiaJ
Instal. de comanda umana.
r'J'
L
@ Instal. de comanda.
temponzata Ap. de act. a lumlnii
-l
rXI
L
:..J
~ @ ~ Q] l~rmarea
retea
@ Ap. de redresare Baterie cu . acumulaton
~- @
Rul.ouri .cu dlspozitlV de JI1CUlem
@ Decodor autonom CU
cod supiimentar
@ @ Ruloufl de 0101
@ @
[GJ
Grita) rulant sou pilant
Ap. aulomal plr. numerelor Sl anunt

Inregrstrare
L..:
rd'" :.J
@ Semnaliz. acustic
@ Butonul instalaliei de
0'
L! 0 0...1
@ Terminal date cu
panou de comanda
@seil
/- - -}'
Y:!J.. @ Slicl~ securizat~
25
II
I I
Ghidaj cu degetul mic

DINA'
DESENUL
pe muchia teu(ui
Limba proe::anlUiul este desenul prin care ,,:eS:2 iormuleaza uniVac $i inteligib' I~Ierr;atlonal indicatiile sale in for"-2 v,Dr oesene geometri ce oblectl\ e '-:coogatlte cu desene de prezen:2'e. Dexteritate2 ;" cesen 11 usureaza munca in cee=. ce Driveste formula rea a ceee. C~ :5, Imagmeaza Sl in ceea ce 0' \'es'e convmgerea co manditari.c'.
G)
Hirtie pentru schlte
Schitarea (caroiaj de constucW)
Drvlzarea hfrtiei
~ " y/ J;::JF~ma
",,';
gresita
Desenu', oe 2c.lleclura este un mij loc si nu cO seeD in sine ca in cazul pictorilor. D.- =.ceSI DunCt de vedere desenul oe e>:ee'J:le si desenul de prezentare se oiierentlaza unul de celalal!. Pentru oese". C~ mina libera s! la scara sint D::-.'"e olocurile de desen (DIN A4, c. ,'-:e carolat" ldlmensiu nea patra:e:' -, 2 em I. pentru schlte mai exacte se omnveste hi1ia milime trica CLJ C:,.:2';; :>1a: greasa pentru centimetn. -=. sconre pentru juma taliIe de cee: -etc si toarte subtire pentru mi::-e:- ~ ::) Pentru oesec. normat s! schite se potrivesc CG'::a~e,e de constructi' (conform nC'7a:ivuiul de dlcnensiona re DIN 4i~2 ~ Pentru schitele cu creioane -e se Dotriveste hirtla subtire. lia"'S~2~er;:c.
Forma Contca
este corecta
Y~
(sirma)
indoirea previne ruperea
Prelucrarea margmilor
Plan"et"
..Instalalie de desen'
1:-
......
c,
--~ ---\.~O~! ....'. '7~.~:~~'~O>/'

I'
,
_ ' ,t
!113/" , .....--..
Teu special
Instrumente de desen
Unghiuri
Din sulu ce -, ~ie se taie formatele potrivite To S -:vlouale se rup de pe $ina -- (i se ... se ~ale In mtenoru - @acesle.e Desenele 'l.E:...::a!e cu creloane tari se elaborea.::a "e hirtie de desen complet tr2."s:a'en:a Sl rezistenta in formatele Dlr, ~ Dag 4. se)2revad cu protect,e ce muchll ~ ~ sl se pastreaza '" :'oi:orattun Pentru oeSsre.S ir IUS se Dotriveste calcuL oen:'. 0 J:c,: Sl desene de re prezen:are "-:,2. rezlSlenta la apa. Prindere2. '::' oe desen pe 0 p1anseta S,-8 a. o:r, lemn de tei sau plop, pem,_ 'c-"'3tele DIN ~ pag 4 se tace Cc D c~eze cu acelasl tiP de viii ~ (2:. Ii=. ;nl: se piiaza 0 margi ne lataoe 2:- 2re. unenor. va fi mar ginea oe irc:sa~e'e ~ pag. 5. lar in timpul oese-. J teu lrebule ridlcat pujin de De ".~ e astiel 'Inci! sa fie im piedlcata s:e'gerea desenulu! (de aceea se cessr,eaza de sus in joS') Prindere2. -'-: e, Doate II facula Sl cu scotch ~ caz in care suportul poate f s : - matenal SlntellC $1 Cellon sa'J -=.:enale la lei de netede).
Mijlaace aJutataare
Sablan de curbe
Deprlnderi utile
A$a-numr:e s .'[1s1a'atii de desen' sint uzua;; 'r comen!ul ingineriei ~ ir a'a'a oe teurile simple exista $1 ~':5 e S:JeCiale care permit constrwea C ''''lielo' unghiun (pre cedura :a:e-.:ata. Acestea sint prev.azute :::-.. :.~;unl in octametri si cen11metr '0 .. Scararu\" in e vantai .. sca'a'.' oacalei pentru ~ sun. dlv;z=.'s=. segmentelor ~ \9 Echere 'c.~: CC Olvlzluni in mili metri s: ~~=:= Instrumente pentru C.':S ~ : ; Saoloane pentr~ C.':S -
-- :])
@
26
Mijlaace ajulalaare
AJutar la hasura!
Pazltla carecta a degetelar
DESENUL
Imaginile de prezentare deslusesc intentiile proiectantului. conving adeseori mai mull decit explica\iile prin cuvinte. Imaginea de prezen tare ar trebui sa fie construita ast lei incH ea sa corespunda realita\ii viitoare. Izometriile pot inlocui 0 perspectiva aeriana daca sint de senate la 0 scara ,,; 1:500 - @ Caroiajele de perspectiva care, conslruite cu unghiurile uzuale, sint potrivile si pentru irnaginile de interior - @. Deprinderi utile de desen: desenarea rapida si exacta a rormelor cu unghiuri drepte numai cu teul, lara echere - pag. 26. Determinante pentru succes sint pozilia corecta a leu lui si exerci\iile numeroase. Div\ zarea unei Iinii anumite in seg mente anumile este facilitata de pozi\ia corecla a unei rigle norma Ie - pag. 26. Dilerile mijlooce ajutatoare. Pix pentru mine 2 mm o toate gradele de duritate de la 6 B pina la 9 H. Pentru s!ergerea tusului guma de tus, culit de ras sau lame de ras, penlru stergerea creionului si a minelor gume care nu intind. La elaborarea desenelor cu multe linii sint recomandate sabloanele de sIers - CD. Componenlele scrise se executa cel mai bine lara mil' loace ajutiltoare, in desenele tell nice se executa cu snblonno in peni\a tubulara, penile Gropllos, penile izografe etc. sau cu pensu la rotunda - @. Sin! tehnici bune pentru cel care nu scriu binG. Normalivul intenotional referitor la scris ISO 3098/1 ~ DIN 6776. Se utilizeaza sabloane de scris cursiv si vertical -. @- @.
Gum~ de ~ters, roal~, culile de ras etc.
~abloane,
$abloane pentru scris
Tocuri rezervor penlru Ius
Mina se menline ascutilA prin retire
Ascu!;lor;
Ma~ina de asculit
ABelABCDF...
AaC"&L-
LIlere aulocolanlB $1 de inseriere
Dimensiunile literetor se in puncle
m~soarA
Masini de scris pentru executarea
textelor
Instrument cu trei brate pentru desenarea perspectiveJor
f1i\
~
Plan~el~ circular~ pentru desenarea perspectlvelor
I.;,5J perspectivelor
f12\ Suport pentru desenarea
Unghiul de vedere
"
,
\.'"
f,\.,
~"/'\''''', , ,
' . . ,1
...,:'
'):
,.'.. . ,f
'?
+1 .--_.Linia orizontulUi
Izomelrie
Metoda
perspecliv~
Aparat pentru perspective Reile
Carolal pentru pelspectlve
27

II
. I
INTRODUCERE
OMUL CA UNITATE DE MAsURA $1 CA SCOP Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta invatatura a proiectarii care porneste de la om $i care ofera bazele pentru dimensionarea clildirilor Si a componentelor acestora. Cu aceasta ocazie au fost cercetate, dezvoltate $i evaluate relativ pentru prima oara multe aspecte fundamentale. Posibilitatile tehnice contemporane sint integrate intr-o masura mare, normele germane sint respectate. Descrierea este redusa la strictul necesar $i completata, respectiv inlocuita, pe cit posibil prin desene sugestive. Astlel, proiectantului practician ii sint oferite, intr-o forma concisa $i coerenta, bazele necesare proiectarii pe care altlel ar trebui sa Ie extraga singur $1 cu dificultate din multe carti sau din dimensiunile unor cladiri deja executate. in acest scop s-a pus accent pe prezentarea esentei, a datelor si a experientelor de baza, in timp ce c1ildirile existente au fost introdu se numai in masura in care s-a considerat ca ele constituie exem plificari generale. Caci totu$i, in linii generale si in afara anumitor normative, tiecare tema este diferita $i ar trebui studiata, abordata $i modelata din nou de catre fiecare arhitect. Un progres real, in spiritul bun al vremii, este posibil numai in acest fel. Dimpotriva, obiectele deja executate conduc mult prea U$or la imita re; In orice caz, produc imagini stabile de care. adeseori, arhitectul ce lucreaza la 0 tema similara se poate desprinde doar cu greu. Daca insa arhitectul creator prime$te - asa cum este intentia de fata doar Partile, atunci este silit sa teasa singur tirul spiritual care leaga toa te necesitatile unei teme intr-o unitate care este $i de natura spirituala. in tine, aceste parti nu sint preluate In mod intimplator din varii re viste, ci sint extrase sistematic din bibliografie, tocalizate pe datele necesare fiecarei teme, verificate prin intermediul unor cladiri de acela$i tip, cunoscute si de calitate $i, daca a fost necesar, obtinu te prin machete $i experimente, mereu cu scopul de a-I scuti pe pro iectantul practician de aceste cercetarl fundamentale, astfel incH acesta sa poata dedica suficient timp si ragaz laturii creative care este atit de importanta.
III
Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sa ii fie utile. in consecinla, dimensiunile lor sint pe masura corpului. Astlel. in trecut, membre Ie omului erau baza fireasca pentru toate unitalile de masura. Pina astazi ne formam 0 imagine mai buna asupra dimensiunilor unui obiect daca aflam ca este inaIt de atHea staturi, lung de atilia cOli, mai lat cu atitea picioare sau mai mare cu atitea capete. Sint termeni innascuti ale caror dimensiuni Ie avem practic in singe.
Unitatea de masura metrica insa a eliminat utilizarea lor.
De aceea este necesar sa ne formam 0 imagine cit mai exacta Si cit
mai vie si despre aceasta scara. Comanditarii fac acelasi lucru atunci cind masoara incaperile propriilor locuinte pentru a capata un reper pentru dimensiunile indicate in planurile de constructie. Cine invata sa construiasca ar trebui sa inceapa prin a-sl imagina cit mai suges tiv dimensiunile spatiilor si ale obiectelor din acestea si ar trebui sa exerseze permanent aceasta abilitate astlel incH, la reprezentarea fiecarei linii Si dimensiuni, sa isi imagineze cH mai realist dimensiuni Ie mobilierului, ale spatiului sau ale c1adirii pe care Ie proiecteaza.
Capatam insa instantaneu 0 imagine corecta asupra dimensiunilor unui obiect daca, alaturi de acesta, vedem Si un om, fie in realitate, fie in reprezentarea grafica. Este semnificativ faptul ca in prezent, in imaginile din revistele noastre de specialitate, clildirile Si spaliile sint aratate prea ades fara oameni. Imaginea pe care ne-o formam despre dimenslunile acestor con structii este adeseori gresita Si sintem uimiti de cit de diferite, de cele mai multe ori, de cit de mici sint ele in realitate. in aceasta sta re de fapt consider ca rezida Si motivul pentru frecventa lipsa de relatie dintre clildiri, tocmai pentru ca proiectantii utilizeaza scari di ferite, aleatorii, Si nu pornesc de la singura corecta - omul. Daca aceasta stare de fapt trebuie sa se schimbe, atunci este ne cesar sa i se arate proiectantului din ce au evoluat dimensionarile pe care adeseori Ie preia fara sa se gindeasca. Proiectantul trebuie sa stie ce proportii exista intre membrele unui om bine conformat $i ce spatiu necesita un om aflat in diferite pozitii sau in ml$care. Proiectantul trebuie sa $tie ce dimensiuni au uneltele, hainele etc. cu care se inconjoara omul astlel incH, plecind de la acestea, sa poata sa stabileasca dimensiunile optime pentru recipiente Si mobilier. Proiectantul trebuie sa $tie cit spatiu ii este necesar omului intre obiectele de mobilier, in bucatarie, in sufragerie, in biblioteci etc., astlel incit sa utilizeze in condilii confortabile aceste obiecte de mo bilier, sa lucreze confortabil, fara ca spatiul sa fie irosit. Proiectantul trebuie sa $tie care este pozilia functionala a obiec telor de mobilier, astlel incH omul sa poata sa i$i indeplineasca in mod confortabil obligatiile sau sa se odihneasca in conditii confor tabile, acasa, la birou, in atelier in fine, proiectantul trebuie sa stie care sint dimensiunile minime ale spaliilor cu care omul se deplaseaza zilnic, ca trenul, tramvaiul, au toturismele etc. Despre aceste spatii minime tipice el are 0 imagine precisa. Pornind de la aceasta, adeseori subcon$tient, el i$i formeaza imaginea des pre dimensiunile celorlalte spatii. Omul insa nu este doar 0 fiinta in carne $i oase care necesita spatiu. Latura afectiva este la fel de importanta. Impresia pe care 0 lasa un spatiu depinde in mare masura de dimensiunile, conform area, fi nisarea, luminarea, amenajarea sa ca $i de modul in care este ac cesat. Pornind de la aceste ginduri Si rationamente, am inceput in anul 1926 sa adun in mod organizat cuno$tintele rezultate dintr-o prac tica profesionala si 0 activitate didactica diverse.
G)
Leonardo da Vinci: canonu l, propo!1iilor
28
INTRODUCERE
MAsURA TUTUROR LUCRURILOR
/
E
,
\,
Divizarea geomelrica a unei lungimi a in raport cu sec\lunea de aur
- - - - ~ - ---;: =-=---t-------,
\
\
-----.JC-_<---<
,, ,,
\
,
\
1
Proporjiile omului,
V2 h
-+
dezvoltate in raport cu cercetarile lui A. Zeising
QJ
lntreaga parte supenoara a corpului, lncepind de la debutul picioarelor, lungimea piciorului, de la glezna la genunchi $i distanta dintre barbie $i buric, lungimea labei piciorului, lungimea capului din Cre$let pina la partea inferioara a barbiei, distanta dintre mameloane,
V4 h
Cel mai vechi canon despre proportiile omului care este cunoscut In prezent a fost descoperit lntr-o incapere funerara a ansamblului de piramide din Memfis (aprox. 3.000 ani I.C.). Aceasta lnseamna ca, cel putin de atunci, oamenii de $tiinta $i arti$tii au facut eforturi pentru a descilra proportii1e corpului omenesc. Cunoa$tem canonul imperiului condus de taraoni, pe cel al epocii ptolemeice, pe cel al grecilor $i al romanilor, cunoa$tem canonullui Policlet care a fost considerat timp indelungat ca norma, cunoa$tem indicaliile lui Alberto, ale lui Leonardo da Vinci, pe cele ale lui Michelangelo $i pe cele ale omului medieval, In special opera cu noscuta pe plan mondial a lui Albrecht DOrer. in lucrarile mentionate calculele referitoare la corpul uman se bazau pe lungimea capului, a fetei sau a labei de la picior, dimensiuni care, 'ulterior, au lost subimpartile $i relationate intre ele astfelinc1t au de venit determinante chiar $i pentru viata de zi cu zi. Pina in zilele noastre unitatile de masura cele mai uzitate au fost piciorul $i cotul. Mai ales indicatiile lui DOrer au devenit bun comun. EI a pornil de la lnallimea omului $i a stabilit divizarea in fractii dupa cum urmeaza:
V6 h
V8 h
VlO h = inaltimea fetei $i latimea tetei (inc/usiv urechile), lungimea miinii pina la incheietura,
1112
h = latimea fetei la inaltimea partii inferioare a nasului, latimea piciorului (peste glezna) etc.
Subdiviziunile merg pina la V40 h. in secolul trecut A. Zeising a fost cel care in mod special a c/arific~t problema intr-o masura mal mare prin cercetarile efecluale pe baza sectiunii de aur, prin masuralori exacte $i prin comparatii. Din pacate, lucrarea nu s-a bucurat de atentia cuvenita pin a de curlnd. cind un cercetator important din acest domeniu, E. Moessel -- QJ a con/irmat lucrarea lui Zeising prin cercetari detaliate desfii$urate dupa propria sa metoda. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a uti lizat aceste proportii bazate pe sectiunea de aur, numite "Le Modulor" -- QJ, in loate proieclele sale. Dimensiunile sin!: inallimea = 1,829 m; cota buricului = 1,130 m etc. -- pag.44.
29
II
. I
OMUL
MASA CORPORALA DIMENSIUNI ~I NECESARUL DE SPATIU

conform dimensiunilor normate si consumului de forta
III
f----1375-------j
f--750 -----;
~
,
I
-,
t-- 625-----1
t------ 875 ---------j
~625-----i
f--700--j 500
T
o
en
-~'D'
i :
I I ,
:
,
I
,: I
I
I ,
t-625-----j
r--300--1
!---875-----1
! - - - 875------j
f-------1125
-------j
T
o
g
o
c;
en
"
f--875------j
1----875--~
i
0 0
~
T en
N W
en
"
--- - - - 1 2 5 0 - - - - i
Dlmensluni pentru fotoliul eel, mal mic utillzal la locul de cusul sau masuta de lua~ cealul
Dtmensiunile pentru scaunul de lucru
Dlmensluni pentru scaunul ut"llizat in loculnta 51 pentru a lua mas a
DJmenslunl pentru fatal lui capitonat
f----71O----j
:
f---860 -----j
I
,
I
f--710-l
T
I
I
,
I
I
I
---T
T
i
I
I
E!T
II
@
in genunchl
10
~
I
Lucrulin pi cia are
sflnd pe seaun
s1ind lurees'.e
en
"'
T
1.
1----1250------j
r-'.......- - r - - < - - - r.....--....,;;;:OO~-II

!------1500
!------'625~____I
!--------2000---------1
30
OMUL
NECESARUL DE SPATIU iNTRE PERETI DIMENSIUNIl;)1 NECESARUL DE SPATIU
pentru oameni in mi~care la la(imi '" 10 % adaos
conform dimensiunilor normale
-+
QJ
~i consumului de foqa
~ 375 ~
I- 615 --j
---<
I-- 1000 ------oj
~ 1150
--1
I--
1700
-----I
If----
CD
,..---------,
2210
--------4
NECESARUL DE SPATIU PENTRU GRUPURI
f--
1250
--1
>--
Grup compact
1&75
-----I
f--
2000
----I
I---
2125
-j
~-
2250
Necesarul normal
Cor
La stalionM mal lungi
Cu bagale de umar
LUNGIMI DE PAS
I.- 750
-+-
750
-+-
750
-1
Pas constant
J.-
675
---+-
675
675 ~
f--
1250
-----J f-
625 -j
2000
Pas de mar$
Plimbare
t16'
NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFERITE POZITII ALE CORPULUI
\!.:V
Masura maXima per m' = 6 personne (de ex. wlecablf1<"l)
I
f-- 1125 ----i
~ 1000
~
..
-..;
q
\
..
1
---f-.
-.,.......
--I
f---
1125
------oj
I- 675 -1
I- 625 -j
I-- 675
----1
I---
1000 ------oj
f---
1750
----I
NECESARUL DE SPATIU CU BAGAJE DE MiNA
NECESARUL DE SPATIU CU BASTON l;)1 UMBRELA
f-- BOO -l
I-- 1000
2125
----I
I-- 675
--<
I-- 750 ----"
1 - 1125 ~
@)
f--
2375
-----I
31
DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA
= 1:100
5,
OMUL ~I VEHICULELE
E II
I
(tI
.
50
..,
7
,5
72
~ ~
(9)~~5
:2 ~
T
-<l
~~
III
,,'"
~
'----- + ~
:2
+
M
+
~ ~
'"
k'::-..L
1-::-:,
I
, , , ,
VehlClJle vechr si noi
ca exemplu penHu
necesan. 1 minim de
spatlu penlru transportu\ de pcrsoanc
L'~
,
+
o.
0
92
Iv:)
1.12('
I
r--"'---
r'"-J,
I I
1.5L.
-i
1.62
Sec:lune transversala pentru
CD
Vago n de persoane. plan. 68 locun de sezuL D.45 m pentru fl8care lac Lungimea tolala 19.66 m. lunglmea compartlrnentelor 12.75 m. lung\mea vagonulu\ de bagaJ 12.62 m inal\lnlea treptelor 28-30 em
I-
CD
1.20-l
-'--
~.
1====;1
f2'
\!::..J
Vago n de .tren rapid. plan. 48 locu[1 de sezut lung, talala 20.42 m. vagonui de bagaJ8 18.38 m.
J.
>--
"',.:-,,::-
1,97
Clasa 1
""""'.,
<>1 Inaltlmea 1.05 mrn.per loc a 2-ai. 2.0

~cls.
USII
Clasa Cl 2-a
Secl. long II. pi
Clasa 1
00' i::::::='~""--:ii;;;;lliiiliiiill......::::.:::....;~~~,i! H(!~ 11 ~ 0

i
EtaJul unul vagon etaJat cu patru OS-I
Yi~I'r1\IJD'
I, ' ~
iilbiOD~ 0
f
II
~ Latlmea uS II
60-7] em
OO( 0
(lJ0 GOOQC 000 ODe DC

."
--...-,.-- 1908
--l
'-l--'L.--I.uU-L_-'_---iL.....Lill-'-'---' L---j-J' '-..lIJ---'

~1050 - - 4
Etaj
EtaJu) unul vagon etajat cu paHu OSil, vagon restaurant cu 32 locun de sezut
\' 7
Pa'Ter
"":'i
~longi1,......J
~
f-
Spat u
ntr
bagrlj-3
I;\-~I
1\- ~
1'/ I r '.j
1,/\ :
L.\
I
1"- ,
3960
/\f"--,
1906 1906
1200
--T---
14". -------4------ 1906
1906
1908
-----+---
----4
Parten.:1 unui vagon etaJat Cu patru osil CU compartimen: menaj. spatlu pentru luat masa 51 spa\lu pentru baQar8 28 locun de sezllt clasa a 2-d
32
OMUL ~I LOCUINTA
...... ...
:..-:..;Q.<: ~ 2-:3~ o: o:~:u~r:"~,ed;:;':,~a; UI:B:; r:e~l:a~I~'~;ea: : a: :a: e: r: u:,:U: ': _:;: m: -e;.d '.: ;.:...:.:
'-- 1 < .
........
)::::>..
... ..-::::::::~20% umiditale retalNa a aerului - medls';:;:;::::,.

aprox. 0,015 mJ/ora oxigen ..
0:::{;;.;:;~~~~:~;~;~:~~~:~::::::::::::::::::::::;-: . . ':;';'"
aprox. 0.02 m)/ora oxigen
":::::::(/::'"
.> f~::;~~;~;:;~:~~:~;~,~::::::;. ... . ~ ::::::~~~~~~>::...

.::::;:;::;:St.'."81%
~6g'ofa
umldllate relall . . .
a <lerulUI - rnfldlo
/----
0,0 167 mJ/ora
V~~~i= d; ~ ~~
la 0 umldi!alo a ;le-- ---.-- wlui redusa - - - -

sen sibil mill mull
bioxid de carbon
CD Dormil CD-@
Emisiile de bioxid de carbon
Odihna 70 kg
@
CD
Lucru
15000 mkg rand;1,mcnt mediu de !ucru po or.)
la ergostal
~i vapori de apa ale omului lin conlormilale cu cercelarile lui H. Wolpert) -
Locuintele trebuie sa protejeze omul impotriva intemperiilor si sa ofere un mediu care promoveaza starea confortabila si deci, in mare masura, randamentul de .Iucru. Aceasta inseamna aer bogat in oxigen, in miscare usoara, fara cu rent, 0 temperatura si 0 umiditate a aerului placute, precum si lumina adecvata. Pentru acestea sint determinante pozi\ia locuin\ei in peisaj, precum si dispunerea incaperilor in cadrul cladirii si siste
mul de construC\ie - pag. 2B1. Un sistem constructiv care ofera izolare termica, prevawt cu suficiente ferestre mari pozitionate in locurile potrivite ale incaperilor si adecvate mobilierului, cu suficienta incalzire si ventilare adecvata (fara curent) consliluie prima premiza a unei stari de con fort de lunga durala.
La incalzire trebuie avut in vedere ca aerul din pal\ile cele mai

reci ale incaperii sa fie incalzit cu 0 caldura blinda. La tem
peraturi de peste 70-BO se produc descompuneri ale caror
resturi irita mucoasele, gura si faringele si care genereaza
senza1ia de aer uscat. De aceea sistemele de incalzire cu a
buri si sobele de fier, caracterizate prin temperaturi superti
ciale ridicate, nu sint potrivite pentru locuin\e.
Umldftatea
25 20
spatlllor
0
/--+--/--+--/--1--1 Aerul din incaperi cu
15 10
NecesBrul de Ber
aerul, omul inspira oxigen si expira bioxid de car bon si vapori de apa. Cantitatile variaza in func\ie de greuta te, alimentatie, activit ate si mediu Q). in medie se iau in calcul pentru fiecare persoana cite 0,020 m 3/ora bio xid de carbon si 40 g/ora vapori de apa Desi continulul de bioxid de carbon de 1- 3 %0 pare sa in cite numai la 0 respiratie profunda, totusi aerul din locu inta ar trebui sa nu contina mai mult de 1%0 . Aceasta de term ina - la 0 schimbare simpla a aerului la fiecare ora un volum de aer de 32 m 3 pentru fiecare adult si 15 m 3 penlru fiecare copi!. Deoarece insa chiar si cu ferestrele inchise schimbul natural de aer la c1adirile izolate este de 11/2 - pina la de 2 ori mai ridicat, sint suficienli ca volum de aer normal pentru adulti 16-24 m 3 (in func\ie de sistemul constructiv). si pentru copii B-12 m 3 , sau, la 0 inaltime a spatiilor de locuit de 2,5 m ~ cite 6,4-9,6 m2 pentru fie care adult sl - pentru fiecare copil - cite 3,2-4,B m 2 de su prafata locuibila. in cawl schimbului de aer mai mare (dormit cu ferestrele deschise. schimb de aer prin canale de ventilare), volumul spa\iilor din zona de zi aferent fiecarei persoane poate fi redus la 7,5 m 3, iar in cawl dormitoarelor la 10m 3 pentru fiecare pat. in cawl in care calitalea aerului scade prin lampi cu ardere deschisa, emana1ii rau mirosiloare in spitale sau fabrici, la spatii in
chise (ca salile de teatru) --+ pp. 123-126 introducerea
oxigenului si eli min area elemenlelor nocive trebuie sus\inule prin mijloace artificiale.
o data cu
CD -
11 m '"
sU
'&
;.,.,--
umidilate relativa de 50 - 60 % este placut $i ar trebui sa se situeze la ;0 40% si ~ 70%. Aerul prea umed favorizeaza agen1 ii pato geni, ciupercile de mucegai, Iransmiterea fri gUlui, putregairea si
50 49 48 47 46 45 44 43 42 41 40 39 38 37
36
82,G3 78.8G 75,22 71.73 68,36 G5,14 62.05 59,09 56.25 53.52 50,9' 48.40 4G.OO 43,71
41,51
35 34 33 32 31 30 29 28 27
26
39,41 37,40 35.48 33,64 31.8'1 30.21 28.62 27.09 25.G4

24,24
CD - O
>
m ~~~::::::t:~J..
I!!
__L_J formarea de condens -(9).
25 24 23 22 21
20
22.93 21.G8 20.10 19.33 H3.25

17,22
Producerea vaporllor de spa de caIre om dilera in func\ie -0. Ea conslituie un proces de ,aci,e im de premize portant si creste 0 data cu temperatura incaperii, mai ales daca aceasta depaseste 37" (temperatura corpului).
CD
19 18 17 15 15 11 13
12 11
16,25 15.31 14.43 13.59 12.82 12.03 11,32

10.61 10,01
I----
Suporfabil mal mulle ore I/ z 1 ore ~o ___~ ~ ~_ _
Suporlnbit'
f--;'~~~~'O(l~~instantanau
~__
__
10
9 8 7
9.39
8.02 8,28 7,76
~~.de iod
~005_~ -.!JcO_O_3_ _ . __ ~ _
6 _
7,28
Vapori de clor Vapori de brom Acid clorhidric Acid sulfuric

~~ogen sulfurat
_0,001 0.001 0.01
0.004 0.004 0.05 0,05

0,2
\_0,05 1.5 0.5
_~
t ~25
v
g~~
+ 1
o~?_
- 1
2~5
6 7 8 9
5.98 5.60 5,23 4.89 4.55
f--A_m_o_n_ia.c Monoxid de carbon
1--::-~-I~u-i:-ad--~e-C-~~-~~~~-n---j--l-0----j--80-1 -5~L~~,0~~--1 '

Cumularea daunatoare a celor mal importante gaze de lab"ca dupa Lehmann
- [ ] "Mg. in Jitri, in rest cm J in litri
f--_o'-, 1 0,2
t--0,_3 0.5
f---3.~
2,0
4.22 3.92 3,G4 3.37 3.13 2.90 2,G9 2.49

2,31
10
Temperatura spatillor
Temperaturile cele mai placute penlru om sint de 1B-20 la odihna, de 15-18 la lucru, in functie de miscarl. Omul poa te fi comparat cu 0 soba care se alimenteaza cu alimente si produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 WE/h. Un adult de 70 kg greutate deci in fiecare ora 105 WE/h, pe zi 2520 WE/h, care ar fi suficien\i penlru fierberea a 25 de lilri de apa. Producerea de caldura variaza in raport cu conjunctura Ea creste daca tempe ratura incaperii scade, asa cum creste in cawl activita1ii fizice.
Sugar
Coprl de 2 1/ 2 ani
Adult in repaus Adult munca medie Adult munca grea Adult in virsl~
cca 15 cca 40 cca 96 cca 118 cca 140 cca 90
Caldura (WElh) se distribuie in rd. 1,9 % pe lucru (mers)

pe incttlzirca hranei rd. 20,7 % pe evaporarea apei rd. 1,5 %
11 12 13 14 15 16 17
2,14 1.98 1.83 1,70 1.50 l,4G 1.35

I'
18 19
20
2\
CD -0
rd.
1,3 % pe reSplr3t1e
rd. 30,8 % pe conductivilate rd. 43,7 % pe iradiere rd. 75,8 % conlribuie deei la inc:t!zirea aerului drn incapere
22
1,25 1.15 1.05 0,95 0.8G
CD - O.
JLLJH
Contlnutul maxim de J.p:l. intr-un m"
Cedarea de caldur~ de caire om in WEih dupa Rubener ~
UJ
de am in g
33

II
. I
28
Conlortabil
18'
28
CLiMA SPATIILOR INTERIOARE

Expllcalll relerltoare la cllma spa\lIIor Interloare Ca in cazul clJmel 8.ferente spatiului eXlerier. se poate vorbi despre cllma spatiilor
~.~
OJ
inte~
b
17
25
noare caractenzara prin valon comensurablle pentru preslunea aerulul. temperatura ae

rului viteza aerulul Si ..insorirea spatiilor Intenoare". temperatura de radla\te. Combinatla
opt:ma a acestor factori aetermina 0 clima confortabila a spatiulu1 rnterior si contribUie la
mentinerea sanatatli S! la cresterea randamentului.
Confortul termlc eXlsta atunci cind economla termica a organismu(ui se afla lnlr-o stare
de echilibru, adica atunCI cind se produce cu un elort minIm din punctul de vedere al ac
tivitatii de lermoreglare pe care 0 depune organismul. Confortul este resimtit ca atare cind
plerderea de caldura a corpulul cOincide cu pierderea termica rea/a In tavoarea medlului
inconJurator. Fluxul de caldura se desfasoara dinspre suprafata rece inspre cea calda.
Mlisurl de termoreglare proprll organlsmulul
Producerea calduril. rngarea sangvrna a plelli, cresterea vltezel sangvlne. ailatarea va
selor sangvine, tremurul muschilor: racorirea: secretia sudoril.
Schlmbul de cAldurll intre corp til mediu
Fluxul de caldura Intern: flJX de caldura drnspre interior inspre piele In functie de Irigarea
sangvina a erganismuiul. Fluxul de caldura extern: conductte termica prin plcloare. con
vectle (Vlteza aeruiul. aerul drn inca-pere 51 diferenta de temperatura intre suprafata aco
penta de hajne Sl cea neacoperila): radiatle (dlferenta de temperatura intre suprafata cor
PU\UI 51 suprafetele ineonJuratoare,): evaporare. respJratle (suprafata corpulul. dlferenta
rI
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Inconfortabil 17
;.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:
Confortul termlC dependent
30
Pereti care cedeaza caldura

100
/
c
28
i
26
24 1 ------L dupa 22
,
'"'-,",~-~~
Roeole,
lCupa ,FranK
90 f---,,---!c---"---,--;--~-----i
neconforlabll umed
'/
~~
<-
i~
60 50
40
dintre preslunea vaporilor intre plele Sl medlul irconjurator)

Concepte relerltoare la schlmbul de cAldurll
Conductlvitate term\ca: 1ransmllerea caldurii pnn contact direct.
Capacitatea de conductlvltate termlca de ex, a cuprulul este ndlcata. cea a aerulur este re
dusa (materlale de etansare poroase!): convectie = a duce eu Sine caldura. Aerul se
incalzeste la contactul cu oblecte calde (de ex. radIator). se ridica. se raceste la contaclul
cu planseul $i coboar.J.. Aerul clrcula
16 " Temp 18
SI
20
18
~/~$
/
16
/,
~/;Z
,
"-
l
0
" ."
ro
",<c
14 12
,
1.. 16
.'"
:7
I
~
;
"
~
30 20
.g 10
poarta cu sine praful Sl particulele plut!toare. Cu cit
i8 2U 22 24 26 C 28 Ternp aor din Inctip i'.
12
20
Ow,
22
Zona de conlort
ael
Incap
2'
il. IC
26
28
agentul termlC (de ex. apa drn radiaTOr) Clrcula mai rapID. cu atit clrculatia se desf.3.soara
mal repede Radlatia: suprafetele oblectelor c<'1lde emit a radlatle care oeplnde de tempe
ratura suprafeteler respective. Este proportlonal.3. cu puterea a 4-a a temperaturil absolu
data cu
te adlc~t de ex .. de 16 orl mal mare daca valoarea temperaluril este dublata. temperatura se modifica Sl lunglmea de unda a radlatiel. Aceasta esle cu atit mai scurta
cu Cit temperatura suprafelel este mal ndlcata. lncepind cu SOO'C caldura deVine vlzrbila
sub 10rma de lumina. Radlatla sltuati:!. sub limita de v\zibihtate se numeste mtrarosle:ra
dratle de caldura. Ea radlaza in toa~e dlrectiile. strapunge aerul fara sa II incaizeasca. esle
absorbita lpreluataj de corpurile solide sau relleetata. La absorblia radlallel corpurile soll
de (tnclusiv organlsmul uman) se incalzesc (ca/dura de radialle1. Om motive fiz\ologlce
aceasta preluare de caldura este cea mai placuta si cea mai sanato<'1sa pentru om (sobe
Din cahle). Cllma placuta: lebruarle,'marlle. 2.000 de metn 'lnaltlme. aer I:PSlt de praf si us
cat. cer albastru incnis. soare IUCltor pe 0 suprafata de zapada. Temperatura de radlalle
Iidica;a. Cllma neplacuta: rniez de vara (Iroolcel. cer acoperit. temperatura aeru:ui de plus
30' C, metropola pllna de praf. umid\1ate si zapuseala accentuata.
Temperaturll de radialis scllzutA. RecomandArl relerltoare la cllma spalUlor Inte
Zona de conlM
L-.-.
C I
1--.
,-.-.C.
nec:Jnfortabll
/!
.
Y
,
I Ii /1
11
/1 /I !i
I
(,
: conlortabl
I
22 2,;
necon fortabll
rloare. Temperatura aerulul
,I
a supralelelor inconJurlltoare.
Vara este placut (a 20-24 C: lama la ceO? 21 'C (p\us!minus 1 'C}. TefllperatL;ra supra
26 28
12
14
16
18
20
fetelor inconJuratoare nu ar trebui sa difere cu mai mull de 2 - TC fata de cea a aerulul
40
38
TEmp. aer Oln Incap t, in C--->
Zona de conlort
u
c
~
Modiflcarile oe lemperatura a aerulul pot 11 compensate intr-o masura oarecare pnn mo

Centrul calduril umane dlflcarea temperatuIIi aferentE supra fete lor inconluratoare (temperatura a aerulur in
scadere - cresterea temperaturil suprafetelor inconJuratoarel. Diagrame! in cazul diie
rentelor orea mari Inlre acesle temperaturt se produce 0 mlscare a aerulur prea puternrca
.~
I I
~neconlor~~
,
I
:: r-------+-i~-' "
I I
. ' -.j'
36 34
\ contortabli I~mll~
26
"
Suprafetele critlce si11 constltUite In primul rind de ferestre. Trebufe eVltata 0 conductlvl"
tate termlcR ridlcat~ spre oodea prln pleloare. (Temperatura podelei mal mare de 1Te).
Picloarele calde sau reci repreZlnta senza\l\ ale omu\ui Sl nu 0 caractenstlca a podele j
Plclorul descoperlt simte caldura/raceala numai prin stratul superior Sl prln groslmea aee
stula: piciorul acopent prln stratui superior !;II temperatura podelel. Temperatura super'i
ciala a planseulUi depinde de inaltlmea Incaperii. Temperatura reslmtita de om rezu\ia
aproxlmatlv din media dintre temperatura aerului dm incapere si temperatura suprafetelor
inconjuratoare.
~ '2
0.
32
3Q
\ \'
I
I
i
I
:
i \
i, \
24
22
!
I
" " ~
~
r.
28 25
24
\
,
\ \!
\
16
contort
. ,
..
~
~ 20
"
:~
~
:
I
i~I
~ 18
I \
neCOfl-
~
f-
16
1-.
~ 14
12
I~
i
I
Aerul
,
I
,
i'
:
-0
,i ml,carea aerulul.
Miscarea aerului este percepula drept curent de aero Curentui
genereaza in acest caz 0 racome locala a organlsmu1ui.

Temperatura aerului $1 umldltatea relativA a aerulul. Umiditatea relatlY<'1 de 4050'"
esle confortabila. La a um,d'tale redusa (sub 30%) particulele de praf capala capacilalea
de a zbura
Aer proaspAt til schlmbul de aer. Opllma esle venlila,ea conlrolala Sl mal putin cea
intimplatoare si continua. CO'ltlnutui de C02 din aer trebUle inlocult cu OXigen. Nu trebu
Ie depasit un continul de C02 de 0.10 vol.-% de aceea in incaperile de locuit si dormil
trebUle prevazute 2-3 schrmburi de aer/ora. Necesarul de aer proaspat al unui om este
de aprax. 32.0 m 3 /ora
Schlmbu~
22 lortabil
reee
20
12
14
18
20
22
-tiL
24
26
28
10
Temp. aer. din
incap.
in 'C--
12 14 16 18 20 22 24 26'C 28 Temp. aer din in cap. il L
(2)
c-
Zona de confort I
Zona de confort Senza\le la resplratie usor, proaspat normal

-j~i_nc_a_s-cu~p_o_rt_a_bi_'
I Contino de apa in aer . g/kg o pina la 5
Adecvare aer resplratie
~_~-,--_fo_a_rt_e_b_u_n_ _
5 pina la 8 I 8 pina_I'-a_1c.o , 10 pina la_20 2QP:na la 25 pesIe 25 4i peste 41
bun :--m_u_''-tu_m_'l_0_r d_in ce in ce mai prost deja periculos neadecval
de aar in spali'! de locuit: de 0.4-0.8 ori volumul rncaperii pers,"'ora.
-, _ Contini apa
greu, inabu_sJ_to_r umed si fierbinle Insuportabil
I absolut
2 g/kg
Umidit. rei a aerului
Tempera\ur~ Descriere
I
Contino apa aer destin resplratie( 37"'C (100 %)

Apa condenseaza bule in pL3.minl
50% 100%
40 ~,~ 70 Q /Q
50Q/~
OCcC 4"C 18'C 21 'C 20'C 30'C
5 g/kg
5 g/kg
Conform formulei recomandate de Comite InternatIonal des Poids et Mesures pentru

densltatea aerului umed rezulta urmaloarea ecuatJe I' = [3,4853+0.0 144IXeo2-0.041]
10-3
fr
8 g/kg
11-0.378
Xe)
Aceasta ecualle poale Ii scrisa si in lorma P ~ (PJr+qA) S1 +0.041 lXeo2-0.04)t.

Valori ale umidltatil aerulul ptr. aerul destin at resplratiel
L28 glkg
@
10 g/kg
100%
zj de iarna frumoasa. clima insanat. plamini (Davos) i toamna tirzie frumoasa clima intenor loar1e buM c1ima intenor buna cllma intenor prea umeda padure tropicala
Citeva valorl pentru umidlt<1tea relatlva a aeruluJ ptr. compara\le
34
Nord
VeSI
BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR
--Ill
De aproximativ 10 ani in special medici precum dr. Palm, dr. Hartmann (selul Cercului de Cercetilri pentru Geobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatzen bach). dar si altii depun eforturi pentru cercetarea infiuen\elor pe care mediulle exercM asupra omului - indeosebi in ceea ce priveste subsolul, conslructille, spa\iile, materialele de construc\ie si instalaliile.
vesl
2.50
I
2.00
Est
I
ESI Sud Grilaj global Slructurat magnetic cu noduri palogene
Inlluente geologica
Conform acestor cercelilri, peste intreg giobul pilmintesc se desfilsoaril asa nu
mitul grilaj global - Q) format din unde statice, generat aparent de ciltre soa
re, dar uniformitatea acestora duce cu gindul - inclusiv conlorm "Hartmann" ta 0
radiatie tereslril care provine din interiorul p~minlului Si este ordonatil in forma
unui grilaj de dllre crislalele aBate in scoarta terestril.
Grilajele sint orientate magnetic, in benzi de cca 20 cm Iiltime, de la polul magnetic
nordic spre cel sudic. in zona Europei centrale la un interax de cca 2,50 m si trans
versalla acestea pe direqia Est - Vest la un interax de cca 2 m - Q) .
Experienla a demonstral C<:\ aceste benzi sint nocive din punct de vedere fiziologic,
in special nodurile in cazul unei sederi indelungate Si reperate (cazul paturilor).
in cazul incilperilor rectangulare, la acestea se adaugil grilalele de incilpere ale
rente care, aparenl, nu exercit~ influente patogene - @.
Nodurile aceslui grilaj global devin cu adevilrat patogene dacil se suprapun cu
disfunctii geologice precum artere de apil, falii sau rupturi geologice dintre care
dominante se dovedesc arterele de apil - @.
in astlel de zone se produce un etect de cumulare. In consecin\iI, lavorabil~ esle
o zonil sau 0 suprafatil de 1,80 x 2,30 m situatil intre benzile grilajului global @. Conform Hartmann solutia radical~ este mutarea patului din zona afeclal.'l, mai ales din nod Conform Palm - [IJ grilajul global existent de cca 2 x 2,50 m constituie 0 linie de dislanlil medie. in consecintil. grilajul real ar Ii un grilaj global cu un interax de 4-5 m pe dlrec\la Nord - Sud sl de 5-6 m pe di rectie Est - Vest, rectiliniu in jurul Pilmintului. Se presupune cil fiecare a 7-a band.'l este de asa numitul ordin al 2-lea avind un elect de citeva ori mai puternic; adlcil la distante de 28 resp. 35 m Sl de 15 resp. 42 m - @. Fiecare a 7-a bandil dintre benzile de ordin al 2lea, adici\ la distante de 7 x 35 resp. 7 x 42, adicil de cca 250 resp. 300 m are un efect noclv si mai puternic si este numitil de ordinul al 3-lea. 5i in acest caz nodurile sint definite in cea mai mare milsur~. Conform acelorasi surse, in Europa existil abaleri de la regulile mentionate an lerior, abateri de pinil la 15 in raport cu directiile Nord - Sud si Est - Vest. Se pare ca aceste benzi au fost folografiate de cillre americani cu lilme extrem de sensibile, din avian, de la 0 inilltime de 1000 de melri. in plus se presupune cil si diagonalele lormeazil un grilaj propnu de la Nord Est la SudVest si de la NordVest la Sud-Est structurattot in perioade de cilo sapte Si cu un efect care reprezintil cca 1/4 din cel al primului grilai mentionat. Pe de altil parte se afirmil cil localizarea benzilor globale deplnde de acuratelea acului magnetic pentru c~ acesla poate Ii inlluentat si de catre tehnlcile de con struc\ie moderne Si abateri de 1-2 0 conduc la localizilri eronale deoarece mar ginile sint palogene. in orice caz, idenlifiCarea alenlil a tuturor rela\iilor necesitil experien\i\ Si limp (cercetare repetatil, pentru verilicare). cilci zone Ie nocive se localizeaz~ cu ba gheta magicil sau aparaturil radio. Se pare cil determinantil este capilcitatea de a recunoasle resp. de a diferentia diferitele cimpuri sau zone.
Patul din stinga se atl~ in nod, eel din dreapta este traversal de zona de margine, aparent zonele de mar gine hasurale nu au eleele nocive
1,80
2.00
Patul din stinga este afectat in mod
cert penlru c~ se inlersecteaz~ gri lajul global cu 0 arter~ de ap~, ceea

ce potenteaz~ eleeleIe nocille
1
Zona lipsila de perturba\li inlre benzi Ie grilajului global 1,80 x 2,30 m
I 7 '] .. 5 Ei 7 8 9 10 II 1:1 I] '4 IS 16
o <'T''TTT''T'"fTn'"''''''''-r.T''Tn''''''''''' '
f\
1\11"" L
bI
Palul din dreapla a provocal alec

\iuni; prin mulare in pozitia stingtl s-a produs insanatosirea in scurt
I~r~
Grilaj global
dup~
"Palm" la dislante
limp
Granit
medicamente
de cca 4 x5 mcu Jiniile de djslanle me dii punc1ate2x2,50mdistant~ - Q)
AN
Gran\1
Aer
Dar asa cum radiatiile de la gran ita pilmint .. aer, deci de la suprafata p~minlUlui
Marmura
sint refractate la verticalil,tot asa se produc aile refractil prin planseo masive alia
o f (i)
j
Ie in clMiri mullielajate - dupil cum a demonSlral "Endres" Conduclor
(II intro maclletil
spre Nord
- (]). a imagine sugestivil ce ii apartine. arat~ aceste refractii dinlr-un Ilux de

apa freaticil _ arteril de apa -
Cimpul magnelic al pamintului
tlllttitt
(ill Si valorile milsurate ale pUlerii perturbatiilor prod use peste 0 @. Principalele perturbatii prod use de aSllel de zone paloge
Experimenle ale lui R. Endros, care
ne sint devitalizarea, adica reducerea vitalilalii, afecliuni ale inimii, rinichilor, sis
cum Iiniile de fort~ cuantica sint relraclale la vertical~ ~i 1~lile de c~lre supralete
MV 15,0
aral~
Liniile de cimp ale cimpuritor electri ce ale unui flux care, inm~nunchia4 te, genereaz~ zonele geopatogene
temului circulator, ale respiratiei, stomaculul, ale metabolismului si pinil la alecliuni cronice grave, precum cancerul. in cele mai multe cazuri mutarea locului de dormit in zone lipsite de perlurbatii inseam nil ameliorari rapide - @. Efeclul asa numitelor aparale de eliminare a perturba\iilor esle disputat. Unele dintre acestea se dovedesc a II ele insele sur se de perturbatii. Se presupune cil incilperile bazale pe sec\iunea de aur nu sint aleclate de perturbatii: proportii: in.'lilime 3 m, l<:l\ime 4 m, lungime 5 m. Sint Iiludate c1Mirile circulare Si cele cu plan hexagonal (lagure). Fizicienii cunosc 3 tipuri de materie: a) solidil, b) lichidil si c) gazoas~. Exernplul tipic este apa; sub 0' = a = gheatil, normal = b = apil si peste 100" = C = vapori. Pentru alte materiale sint valabile aile temperaturi pentru transform<:lri. Motivul sint atomii resp. moleculele ce formeazil materia, care nu sinl inerle, ci se aflil intr-o miscare permanentil. in metale, de ex., se miscil usor in jurul punctului de echilibru Cind sint incillzite, miscarea se accelereazil piM la licheflerea metalului _ @. La 0 incillzire superioaril, atomi; se desprind unii de altli.
~o~o
-+-+-.,-t,,,-+-,------------Dllerente de potential electric
a.ah '=M=--+---:':"'--c':--"""--"""---:';;'=---::]'::5--4~a-I-
MV
I Reaclia baghetei
Supra.fata lercnu1ui
~~~E.::;:;'~}:':i'
D,lerente de polential electric m~surate Sl reaclia baghelel peste un Ilux de apa lreatica
CD.
35
II
I I,
III
BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR ~[]

in starea gazoasa ~
G).
Pe de alta parte. la zero absolut (K = -273.15 C) on
ce miscare a atomilor sau a moleculelor inceteaza. ceea ce se intlmpla Sl in vid. Exemplele antenoare reteritoare la metal nu slnt insa tlplce pentru alte mate [Iale. In cazul stlclel. de ex .. caldura nu modiflca cu nlmlC pozitia deja dezordo nata a atomilor. Astfel llecare matenal poseda propnul lUI unlvers atomic care se percepe in mediullnconjuralor mal mult sau mal pUlin -.
Plln urmare
masa molecuielo, gazoase deplnde Sl ea de caldura S:. in consecmta. acestea

dltuzeaza spre oartea mal rece (cu preslune mai redus3.l. ln compensatle. spre
CD
Slarea atomlca a
mE~aiulu;
solid
Stare a
a:omIC~
a metaiulul ilchld
intenOr mlgreaza aeruL impledlcat similar de rezistenia la difuzle a elementulul constructlv --
.
-~
Expellmente deslasurate tlmp de ani arata. dupa Schroder-Speck
QJ
ca ra
0
0 0 0
.0.0.0 oeoeoe
eo.oeo
0.0.0
dla!iJle de origine vegetal a aDsorb sau refracta radlatll)e de origlne mlne("ala.
ooeoeo oeoooe oooeoo eOOooe

0 .. 0000
OO.OCO
Slraturi intelloare din aslalt de 10 cm. compiet acoperite si dlspuse pe plansee maslve au retraclat resp. redirectional radiallile care anterior traversau ele mentul cOl<structlv
ES1e Insa adevarat ea lncaperea alaturata era atec
0 0
0
0
V
0
0 0
,..., 0
eoeoeo oeoeo eoeoeo oeoeo. eo.oeO oeoeoe- eoeoeO oeoeoe eOeo.O

MDlt:'CL, 2 c,
tata in conseclnta de radiatiile refractale inmanuncheate ~
0.
OOOeCi. Ooeo.c
oooec,.
Oe~00C
Ur, contra-expenment cu srot de pluta a demonstrat comparallv electul de abo sorb\ie. Sint Indicate 51 placlle de pluta (IlU obligator,u presale 51 etansate) :5-30 mm groslme. imolnate in fait dublu ~ I'.rglla este considerata pamint curariv si carAmida saJ \Igla din argiiii arsa 13 cea 950 S'lnt i3udate pentru calitatea vletii.
(:0
Pentr0 zidlre S8 'recomar,da
var gras fara sulf (var aenan). obtlnut
prrr: stmgel"ea
vafulur de stuc ars i'l groapa Jrlde pnn matUi"a~e oevlne var gra5. cu excepii?:
zldanilo: pelltr'J medlu umed. pentru care treoUle utd:zat varu: de apa resp. n'
v2..Dor"o'
l~l?-r',c:'U'
C,'
C.;}Ie:
~,a'
3D2
9: -:;2:'c~' c,r'
'1',':::202'
e"<te~,c'
n"' une:
a'~
drau(!c,. Dupa :Ur.l este cunoscut varul are proprie1Eiti dezln'l:Jxicante irr;portame
motl\/ pemrL; care este tol:Js',t In mod uzual ca varulala
CU
ITlate 0",
["c"ete,s ::; \\'.:'[1

reee
lapte de va, In graJdul .
0'. r<?:LSS '"'Soc to 2p:L.

c
Ghipsu! este apreClat ca
S~ gn1ps natural Sl cu cit 9ste mal putin ar$'

In
200
I,::, (](;' 2.?"
:cmopnSa!'C' moleClJlt-: rrl'glec::::Zi .30'7' Interior
constanta de umld'.tate excelenta
ceea ce pnvest8 tel:tilele ae or:gln8 an',ma!Et
- piele. matase etc

Gresia 'In cal:tate oe greslE ca!caroasa natura\3 este :oi,erara. oar nu trebu:e 53
il8 prezent~..: suo forma J:10r pereti Intreg:
Lemnul. ca lumln5
$i
caldura condensate. este conslderat matenalul :::i,_ co""'
struct\e cel me:.. '/Ital. Substanrele pentru proteclla ler:1iiUlu: ar trebul ct)t1nute bin
insasl distilarea iemnului - Die: de lem r ,. ulel de lemr.. gudron de lemn Len-:n,...::
reactlonsaza
p'~terTlIC
la rTiirbsuri:
(e
pastreaza pe cele bune
SI
Ie anlniieaza De
o -.
..
ceie neplacutEc. De aceea lemnul nalural eSle recomandat Sl la illllsarea w,tenD
~.-
ara. in caz de necesltate In forma pl,acilor presate cu Lan!1 naturaL ca substa:ltels

rnentlonate anterior. In rest trebuie respectate vechlie regu!:: cGPa::ii treD~It
taiat: numai 13rll2... clnd luna d9screste si. inainte de a f, prelucrat. !emnui trebu
CD
Dla"seelt'-~ a~
i'9.stlrne::,ta
O'?IO:, ORrin I! treCe1t;:~, z: ~3di?,:i,:G' d,:"'
'n';SC Ie
relrac!eaz~~ ~
Dag 32:.
CD
:In,
Ie linut un 2n ir. 2pa in groapa de argila lextrern de costlsitor). Pentru malerialele de elan:;;are se recomanda mater;ale naturale ca olutale'
iorma de srot de pluta. piaci de pluta lsi bllumale) tesatur; din fibre de nuea dE
cocos. toate flbrele vegeta'.e ca larba de mare etc. Sl arglla expand2ta diatom I!
Sjn~
...
refuzate materlalele slnteLce. lina de zgura. vata mlnerala, vata de slid.? .
belOnul spanglos. betonul celular. lolla de aiumlnlu pi,ata etc
Sticla Sllcla normal a In calltate de stlcla oentrLi rerestre sau de crlstal este co:''
siderata 12 fel cie neulra ca Sl cea stratlflcatii Slnt prelerate cele topiteln loeul
ceior cu margine din mefal sa~ rnatenale smtetice. Sllcla colorata este prrv'Ta cu
scepticism. Se reeomand2 sticla din cuart resp. stlcl<3 ..bIO" care permlte palru n
derea lumlnll ultravlolete ',n proportle de cca 70-80 c,
i
Covoarele asfaltlce dlSpuSe pe plan~ee maslve dlrectloneaza. radlatil,le Solulu! ori entate spre sud in asa fel incl! Initial acestea oatrundeaJ inma.nuncheat~ in spa~lu: alatura!. pe care II afeclau in mod corespunzator
QJ pentru peretll exteriorr: SI in genera per..

tru supralete mari. chlar Sl pentru invelltonle de cupru ale loculntelor Ida r nu S'
in cazul blserlcilor). In rest. in general, eXlsta atentionan in ceea prrveste ul'
I,zarea mtenslva a meralelor. Cel mai mult este toierat cuprul. Fierul este re
spins (aparent radlatoarele produc perturbatil pe 0 raza de 4m). Este mal de
graM apreclat cositorul, ca si plumbul. Bronzul este laudat (i:; 75 % cupru)
Melalul este resplns de .,Palm Aluminiul este eonsideral ca avind potential, Azbeslul ar trebui utillzat in mod
precaur. in cazul vopsilorlllor se recomanda studlul atent al compozitiei si 2
procedeulu. de productle pentru a se evita radlatiile noclve
Malerialele sinletice (plast1ce) nu sint respinse campier. Se apreclaza ca eca
10% este matenal de cultura. deci adecvat viet" si fara electe noclve. Belonul. sl mal ales belonul armal eSte resp,ns In unanlmltate Este totus: ad
mls ia lunda\i, Sl in zona subsolului. Este adevarat ca dr. SIemer. londatorul so cletatii antroposotlce. este conslderat ca pat:;zanul eonstructillor din iemn. fapt iegat de prtmui Goetheanum din Dornach. dar tatusl noul Goetheanum al
dr. Steiner este Incluslv in forma 0 constructle de betbn armat caractenzata prl'l
}m
...
rot Cl<;>
plula
Plcrs",~ 08
belOn 2r',21
lTIaSivltate. in aces; sens Sl cercetarile efectuate de Industrta betonulUl So: natura
CD .
36
S"otul d~ pluta. CE. $1 placilE' de Di:Jt~ imblnatE-II"' fait Jubiu si n8e~ar=,atE:' Irnclusi\' celS bnumate I de 2S 30 mm groslme absorb radlatl:l~ noclve
/ Termoslal
I Cablu
hber
BIOLOGIA CONSTRUCnlLOR
Cablu
-~~~~~
-[D
Ar Irebui
I~cul~
$Iecar
rn
I
diferenlierea inlre cimenlul de
19ur~
Si ghipsul chimic cu valori de rad,al,i
extrem de rjdicate ~i cimentul natural Si ghipsul natural. Este loleral be!onul U$or cu ar
gil~ expandal~ in calilate de adaos.
Toate In818181111e de ap~ (rece sau cald~), de canalilare Sou de gaze ,"diaz~ in mediul
inconjur~lor ~i Intluenleaz~ intr-o m~sur~
mai mare sau mai mic~ organele liintelor (ani
male, am), dar ~i plantele. De aceea spaliile destinate unei sederi indelungate a oameni ior Si a animalelor trebuie indepartate cit mai mult cu putint~ de instalalii. De ex. dormi
-:~ba~
,( - .1>
SUO
CaOlu mulal
___ J
, , ,
toarele sau locurile de sed ere din spaliile loculbile. De aceea insialallile Irebuie concen trale in inima eladirii, bucata.ria Si baia urmind sa fIe pe cil posibrl dispuse adjacent la perelele de inslalalii - pag. 286
@.
Acesllucru esta cu alit mai valabif pentru instalaliile de curenl allernativ allale sub lensi
1 CD
Locul de dormit era deranjat de ca blul dintre stec~r si lamp~ din jurul capulul de pat. P"n scoaterea stecJrulul lensiunea a fast anulal~ S' san~latea rel~cul~ Idup~ Hartmann)
Cablul aflal in spatele capulul Ae pal a general probleme ca la W; Mularea in cealalla. parte a inc~perii a intrerupl perturbaliile (dup~ Hartmann)
une deci Si alunci cind nu sint strabatute de !lux cad $i atunci sint generate cimpuri elec trice cu efect patogen, iar cind sa produce alimenlarea cu curent electric sint generilto cimpuri electromagnetlce care, se afirma, sinl $j mfli nocive. Dr. Hartmann a tratat instantaneu stare a generala proast.:'l. alunci cind PilCIOlllul. illainto de a se duce la culcare, a scos ste~rul din pril~, astlel incit cablul allalla capul s~u s~ nu mai lie milare au
<1
Nord
_
I
t<===d"""'"
I I I
str~Mlut de curentul electric

disp~rut
G). intrun alt cal, probleme de s~n~lale si

I~cea leg~lura
cind cablul de sub capul patului matrimonial care
din
I I I
I
1
tre inca.lzirea electrica. Si termoslal a foSI mutat pe un alt perete -
@.
Cablurile libere sint eu certitudine de natura sa ingrijoreze e~d genereaza un sindrom de cimp alternatlv de 50 Hl. Dar si aparalele electrice precum sobe, maslnl de sp~lal, bal lere, in special cuptoare cu microunde cu siguranta delecla. etc. aHale sub sau Jingtt dor
I I I
mitoare emit de cele mai mulle ori radialii potogene, prin pere\i si plansee. astlci incillo catarul se alia. adeseori in zona afeclala. de mai mulle influcnle
_-e@
La aces tea se adauga. fluxurlle ce vagabondeaza, procum Iluxurl1e laler;,10 plin COil ducte delecte sau invechite care se scurg in fi5ii late de ordmul metnlor pnn pere-!i, pod ele si plan$ee $i care consuma permanent eurent electric. In cazul amen3J<1nlor no, fa diatiile pot Ii evilate prin
imbr~carea
su!
I
jzolatoare corespunztitoare a eonductelor.
in cazul instalatjilor exisrente, nu ajuta. dedI mularea conduClelor sau deconeclaroa r;, dicala. de la con tor. in acest seop exista. comutatoarele automate penlru cazurile in car8
nu este necesar curentul electric.
ill
acest caz, pentru la-zile frigorilrce, frigidere, sobe cu
Aparate si maloare electrice au produs perturbatil in elMire. Elecle chiar potenlate.de plan seeIe masive. Radialli de pin~ la 2,9 SU nu genereaz~ probleme. Incepind CU 3 SU lendin(a. la ra.celi, reumatism, alecliuni ale vezicii urinare. incepind CU 6 SU probleme loarte grave, CU efecte in raport CU conslilulia.
R
lonl'
em'
ulei etc. care lrebuie sa functioneze permanent trebuie preva.zuttl 0 instala\ie sepJrrtltl. in conlinuare, perturbatiile care afeCleaza. zone mari provin si dB 1.1 Slalf11e de translor mare (Schroder-Speck a m~sural la a stalie de 10 -20 000 V fluxun preleme pinJ 10 a
dislanl~
de 30 -50 m spre Nord Si de 120 -150 m spre Sud). de la lrenurilo eleclrice, co
700
'ti" \
\negaliV
blurile de inalt3.lens;une Si altele asemenea, allate in apropierea \ocuinlolor. Rndta\li p:l Media anual~ a concenlraliei de ioni negativi - pozitivi pentru noi - in zile cu precipitatii comensurabile in cenlrul orasului Philadelphia, in raporl cu momentul lilei (dup~ R. Endros) togene pol Ii generate $i de impa.minta.rile mai multor cl<'ldiri invecinafe. Influenla lonllo. Cea 65% din organismul uman eSle lormat din o"gen. Mclabollsnlul este sustinut in principal de c3.tre ioni. in spa~\ullibel, omul so aflj sub 0 tensiune elec trica de cca 180 V, dar numai sub incidenla unui curent redus ctlCI nu most.:'! PUrlt'itori dt~ sarcina.. in 1 cm 3 de aer pot exisla citeva sule pina. la cltevJ mil do ionl. CJntltalA<I dOpUI zind de zona geografica $i de conditii!e locale. Exislti loni micl, medii 51 mrtri. in seils blo, logic aetioneaza cei medii $i mici. Conform ma.sura.tortlor americana, in medlilo iJfluale, canlitatea de ioni pozitivi Si cea de ioni negalivi sint aproape iden\ice in timpul zilm .
\(,..0\
600
500
300-600 ioni/cm 3 : in cazul unor precipitatii comensurabile canlitalea de ioni m~ga!lvi

ereste cu 100 sau mai mult pe cm 3 . -'00' 1 ....
Q.
intre solul incarcat de c~la mai mu\te cd negallv 5i aerul inc.:'!rc.1t POlltlV se n;l~tt)
Uti
cilllP
eJectric pulernic ce influenleaza. in mare ma.sura. orgzmele. inc<'l prin cerceljrile lui
'/
-Statie
/
/
Tschishewskij din anii '20 a rezultal influenla poziliva. a iondor negat1vi asupra ,Jlllmalelor Si asupra omului. leoria sa - ..teoria schimbului de incarcare organic" - arilla sc,~derea con slanta a polenlialului electriC al organismului uman pe mjsura. ce se inainleaz.:'! in virst;). Oed, cu cit aerul contine mai multi aerojoni negatlv1, cu alit omul imbiitrine$18 mal lent Cereeta.rile elecluale in ultimij 50 de ani conhrma. efectul fJvorabl1 aJ ianllor negillivi asuI .
pra hipertensiunii, a astmului, asupra sislemului circulator. a reumatlslnului. In inc:lperi Ie inchise. in special in cele pline de praf,
pred9mln~
ionii pozitivi; dar nUlll<l1 oXlgenul din
de Iranslormare
aer inca.rcal CU ioni negativi esle valoros din puncl de vedere biologic. AsHel do amoioni (ioni in aer) se produc in atmosfera libera., densir<llea lor v~naza. inrre 100-10000 ionilcm3 de aero in funetie de zona. 51 slarea vremii. Din m<1sura.torl mai nOI a rezultnt c.1 in incaperi se desfa.soara aceleasi activita.ti de impuls ca in exterior - nici c/liar belonuJ armat nu constiluie 0 piedica. pentru cimpurile de fort~ magnetice, iilr acestea au lost identificate chiar $1 in va.i montane ingusle. Radlatliis ds InBlllme, probabil cele mal puternice radialii, p~lrund cillor Si cca 300 m in sol Si pOlh m~surate chiar Si ia 100 m sub apa Omul se afl~ in 24 de Ofe sub incidcllp a 100 de milioane de aslfel de radiatii. Dar in general esle valabila. urma.t03rea stme de lapt: cu cit materialul de conslruclie este mai dens cu alii radialiile din cosmos sint redu se. Polarizarea, adicA plus la minus, adic.1 preluarea $i predareil sarcinii '" ordmc Depolarilarea, adic~ poli de acelasi tip (care se resping). generalJ delordine.
13
1- 6 Slatie de Iransiormare Sl nume' fOase cabluri de dlstantA
tocuin\3
Cablurlle 8ubterane, de gaze $i de apl au genorat eimpur'l perturbo1lo,lre putermcn. Astlel de perturbatli aduse in clMiri au lost identi!icate pe a ral~ de pin a la 2 m. Olerla do aparate care produc in mod artificial necesarul de ioni negativi in inc,jperilo de lucru. adictl
genereaz~ cimpul artificial continuu ce este de dorit, esle variat~. Astfel do cimpuri contt
9-10 IPaluri malrimoniale

11 Ipalul b:lIalulUi eel mare
1'2 IPalul copilurur mic 13 Palul copilului mic inalnle de imboln3V1re 16 Axa NordSud prin zona alectat3
," I
!
nue (dmpuri de eurent cantinuu) delermina. orientaroa ianitor dispuSi nelilvorabil in r.1part cu conditiile de aer ce sint de doril in inca.pere . Aceste aparale actioneaz<1 in lorrna olee
I 2Il
tl
Schemalic
trozilor de planseu, a surselor do iluminatclimatizate sau a aparalurii de birou resp. de p,1r doseala.. Combinaliile de generalor Si electrod genereaza un cimp eleclric conlinuu pen tru ionilarea negallv~ de pin~ la 2 000 V Sl aclioneal~ pe a ral~ de cca 2 - 3 melri (SU
~
Zona de perturbatii a unei statii de translormare cu influente nocive asupra persoa nelor in palurile aralale de la 9 ia 12 (dup~ K. E. Loll [IJ)
unitate de
m~sur~: dUp~
Heimatort .Suhr de
Schrbder~Speck)
37
II
, . I III'
cercul negru
pare de la
a dlStanta
oarecare cu aprox 1/3 mai mic decit eel alb
Supra'etele $i oblectele negre par
mai micl declt unele albe de ace

leasi dimensiuni. oamenil imbracati in negru par mal zvetti. cei imbracati
in alb mai grasi decit sint In realita teo Acest tapt este valabil pentru toale componentsls constructiilor.
CD
Daca este necesar un efect la tel de Important oentru suprafete negre ~i albe, atunCi acestea din urma trebu .e reduse corespunzator. 0 culoare deschisa alaturata uneia inchisa creeaza impresla ca aceasta dm urma este Si mai inchisa.
m
i"
~ I.
'6
'" a; '"
"
'"
" '"
OCHIUL
." '"
'" 16 '"
.~
'"
'"
Concentrati-va asupra ceior doua puncte din mijloc: care este mal mare? Cel din dreapta? Gresit Sintla fel de marl. '
Vedeti Si dumneavoastra cercuri gn intre patrate? Creierul nostru ..com pune" cercurile In plus.
lnseiarea simturilor: Credem ca ve

dem un pat rat alb. Dar in reahtate lipsesc linille eX1enoare.
)>------"'----(
( b )
c
Vertlcalele care in mod real 5e desfasoara paratel in aceasta . fi gura a lui Zollner" par - dalorlta hasuril obllce sa convearga. Desl identice. segmentele a 51 b parde IUfl Qiml dlfente datonta llnOT alnbuie nesemnl
Spiral~? Figura este compusa dm
cercurl.
Segmentul de jos nu este mal scurt dedt eel de sus - dcar 0 iluzle optlca.
flcatlve: desl identlce. 5eomentele A-F si F 0 par de lungrml ditente datonta faptulul ca sint Incluse in supraiete dlfente.
Citl copaci? N.el unul l Nu eXlsta legatura intrs radaClni 51 caroane.
lIuzie optica
Imagine fnselatoare pnn incalcarea reguillor care determma perspectlva
Doua persoane de aceeasl statura par diferne daca. desenate. nu res pecI3 legl13111e peroectlvel
---------------~-
~
C Cu\carea
in mOduli
Impres1e dmamica
:;'1
$1
modelul
modlka
ele aspec
SI numa' aalorlta POZltlSI OChlUlul 0 conSHuc;le vazuta de Sus oare mal

inaita decit aaca e pnvll<1 de JOS in ca zul onvtrll in JOS. la aceasta S8 adauoa
tul oamendor Negru genereaza ImpreSla oe zvelt - a caci ne a~ul .C0n"'uma: lumi ~a. Albul genereaza
Impresl3 de',plm" -~ b cae I albui dlfuzeaza ium!na
starea de nesiguranla ce generea;a

Impres1a ca totul este mal'rna!t decft in cazul POZltlSI sigure cu pnv'rea in sus.
".-:r In mod latesc lrl.altlmea 51 latlmea- e ,zamale - d carourrle eVldentlaza. \.!.Y ega:
Dungtle vertlcale alungesc -..... (, cele orl
\J...::!}
8~
~i1[1i16 150
c.--
Impresle statlca Impresil eli/erlte asupra spatiulul pnn

modalitatl dllente de slruct\..;rare a
Peret, Cars. la panee. superloara. se retrag corespunzatc~ Dar vertlcal,. treple cornlse 51 oroille curbale in sus GOreSDUnZa!O~ par orlzonlale
r=.
,
-
I
a
oeretllor.
~
rilll rIm
r-o
I i . '
om
[ill]
Do n"! LJl--.J
DO !l~
_::/::j
P+P rlJfl LillJ [j] r;TTl JilTl

CJoem
LJ
~
.I.~ D I I n=d U 'I i

II
I
I
<
:
I
, i
I
,;
L-..J
lci~ I i L.J
'b
--j
~~,
e - - J1
;---{~
2.5 a
@
38
lea~1
Dlmenslu~lle pe verticala par OChlUlul Incomparabi l mal ImpreSlonante decll ace
dlmensluni pe orlzontafa.
Indiferent de structurarea arhileCILJrala (ver1lcal~l. orizontala sau comb,nata) ~ @, sca ra este modlflcata Slllumal pnn raocrtul dlntre golullerestrelor Sl supralata de perete plrn. in cluda faptu,uI ca edlllcllie au aceleasl dlmenslunl SI aceeasl jnaltlme de nlvei
OCHIUL
CA SCAR A. PENTRU IMAGINEA OBIECTElOR -+ [IJ
Activitatea ochiului se dileren\iaza in v(J.z :;;i observare. V(J.zul ser ve:;;te doar la siguranta noastr(J. fizic(J., observarea incepe acolo unde vazul inceteaza; ea conduce la placerea generala de "imagi nile" identificate prin vaz.
I-La inca.peri joase impresia asupra spatiului ,Ia 0 singura vedere" (ima gine statica,
3.0
---I
La inca-peri inalte impresia asupra spaliului prin ..palparea" electuata de ochl in sus (imagine de palpare)
in func\ie de modul in care ochiul se opre:;;te asupra obiectului, reo

spectiv trece pe linga acesta,se lace diferentierea intre imaginea
statica $i cea de "palpare",
Imaginea statica se reprezinta intr-o portiune de cerc aproximaliva
al carui diametru este constant in lungul dislan\ei dintre ochi $i
obiect. in interiorul acestui "cimp de vedere" obiectele ii apar ochiu
lui "Ia 0 5ingura vedere" -G). Imaginea statica ideal a se reprezinl~
in echilibru.
Echilibrul este prima cali tate a frumusetii arhilecturale.
(Cercetatorii in liziologie lucreaza la 0 teorie a celui de-al 6-lea simI.
sim\ul echillbrului sau sim\ul static care, aparent, sta si la baza per
ceperii de catre noi a Irumosului pe care il resimtim in obiecte $i
relatii simetrice, armonioase - pag. 41-44 sau in raport cu cele
all ate in echilibru.)
Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza impresii prin imaginea de
palpare.
Ochiul care palpeaza avanseaza in lungul obslacolelor pe care Ie
intilne$te in lata noastra in latime sau in adincime.
. ~V '~.~' .. II
:
. -f
l'
Cimpul de vedere uman la pozitie fixa. a capului Si ochi in miscare . in Ia.time 54. in sus 27, in jos 10. Oistanta tOlala la observarea inte
grala a unei cladiri = lalimea cladirii
sau dublul ina.l\imii sale peste nlve
lui ochiului.
Il.0 -
Cimpul vizual al ochiului fix normal cuprinde 0 zona de 1". adica aprox. supralata unghiei de la degetul mare privita. cu mina intinsa..
----------"..
",
- -)-
r----
~. I,~~UI
,:;;.>4 " ;, 17_
'r ...
~ -te 70 ~
2\
3.0 T ~:;; a.lO
T~.
'..
~\,
_ - -
"
.i
. . .
l'---1.75
-".-"'1"r
{ 2.50
Astlel de obstacole pe care ochiulle intilne:;;te la disIan Ie sau la in

tervale egale sint percepute ca tactul sau ritmul care exercittl exci
ta\ii similare cu cele pe care Ie recepteaza urechea prin muzica
("Arhitectura, muzica inghetata", - Neufert, BOL).
De altfel :;;i impresia in spatiul inchis se produce tot prin imaginea
statica sau cea de palpare -Q).
inAllimea necesara pen
;,30
BIJuteni --"
tru a Ob\lne aceea~l lm pre SIB ca la distanla de 850m
r--
Mobtla. ana 3.30 ~

Mobila gros.
CD o incapere a carei acoperire (plan$eu) poate fi recunoscuta in ima
".G
ginea statica genereaza impresia de siguranta. dar, in cazul incape rilor lungi, $i 0 senzatie apasatoare, in cazul plan$eelor dispuse la inaltimi importanle pe care ochiul Ie recunoa$te doar prin imaginea de palpare, incaperea pare libera $i nobila cu condi\ia ca distan\a dintre pere\i :;;i deci proportii1e gene rale sa concorde in acest sens. La aceste siluatii trebuie avut in vedere c~ ochiul esle supus lIuzi ilor optice,
Ochiul evalueaza latimile mai exact dedt evalueaza adincimile $1
inal\imile, cele din urma parindu-i-se intotdeauna mai mari. ASllel,
dupa cum este cunoscut, un turn vazul de sus pare mai inall dedI
atunci cind este vazut de jos - pag. 38 @J $i @.
Muchiile verticale par sa convearga la partea superioara. cele ori
zontale par curbate in mijloc - pag. 38 @. $i - pag. 38- CD -@.
Cind sint luate in considerare aceste stari de lapt nu lrebuie atinsa
extrema opusa (baroc) :;;i decl. de ex, nu trebbie accentuat efectul
perspectiv prin ferestre $i corni$e dispuse oblic (catedrala Sfinlul
Petru, Roma) sau chiar prin corni:;;e, bolli s.a. pielate in perspeetiva.
Determinanta pentru dimensionare esle marimea cimpului de ve
dere -@, eventual a cimpului vizual -+@ :;;i pentru diferenlierea
exacla a detaliilor este determinanta marimea cimpului de Iizibilita
te -+ $i@.
Distan\a pentru cel din urma determina marimea detaliilor ce trebu
ie dilerentiate.
Greeii au respeclat intocmai aceste principii $i. la Ilecare lernplu Cll
o inaltime dilerita in raport cu celelalte. marimea celei mai mici rnu
luri rotunde de sub intradosul acoperirii esle astlel dimensionata in
cil sa fie umplul cimpul de lizibililale 01' Ql de la distan\a de 27"
-+ Ql a (a$a cum a demonstrat Maertens ->0 [IJ ; in acest sens $i
desenele -+G)-@(elaborate in conformilale cu lucrarea sa),
De aici rezulta $i ~ distantele cartilor lata de cilitor (diferite in raport
cu dimensiunea cartii), a spectatorilor lata de actor etc.
Ochlul nu dlslinge dilerente exacte decit intro zona de 0"" = cimpul de IiZlbilila Ie. distanta I,mlla a componentelor lormale ce trebuie diferentlale esle delermi nata in acest fel. Oislanta E poate fi ~ ....QQ!!lP---.lor. d _ resp. ma.rimea componentei formei E . Ig O~ Ig 0"" 0.00029'
1
Repef in cawl luminii suliciente, in caz contrar _ dl'J 1 1/2 pina la de 2 0(1 mOl rrare
t ' - - 20.0 M
26'.>4' ;'d_E.tgO,, __E_ .>450 :;;E_.>4lO.d
10.0 m
.T
'-2~~_~:9::_
'lml
Daca un lexl trebuie st::l mai fie lizibrl de la dlstanta de de ex. 700 m atunci grosir1JlN literelor d trebuie sa fie (conI. \2J):> 7000 .0.000291 = 0.204 m, inaltimea normala ..h" este
de 5 ori cit d =5'0.204= 1,020m
Ma.rimea componenlelor construc tive care trebuie s~ poata. fi dile rentiate poale fi stabilila cu usurinta dupa ce distanla in raport CU ochiul a fost slabilita. trigonometric
L
I
, '~",~T ':~~l
,
" ,
)(. 21"'::\.:::
:
.,.... /
'.::
CollOr in COrni$8
princlpill~
.<:: ..
::
I--
-j
>-3h
De tal II
2h ~ Imagme de ansamblu
lmal)ine de ansamblu cu mediul inconJuralor
Pentru latimile de Slrazi care Irebu ie sa permita. 0 imagine de ansam~ btu .i observarea detaliilor trebuie respeclale dlslantele de mai sus
Componentele constructive aflale peste console .i care Irebuie sa poata Ii vazute Irebuie dispuse la Inal\imi corespunzatoare (a); com ponentele individuale pol oferi ochi - ului 0 suprafata. mai mare ~i numai prin deformari reduse (b .i c).
39
Rosu Rosu-albastru
Activ
OMUL ~I CULOAREA
Culorile sint forte care aetioneaza asupra omulUl 51 care genereaza stari de bine sau de neplacere, aetivitate sau pasivitate. in intreprinderi, biro uri sau scoli compozitia de culoa re poate sa mareasca sau sa scad a randamentu\, in timp ce in cliniei poate sa contribu
(violet)
II
Albas lTu
~----',,"---,----,-f----'o/
ie la insanatosirea pacientilor, Intluenta pe care culoriJe
exercita asupra omului se produce
rnlJloclt prin efeetele fiziologree proprii. referitoare la largirea sau la ingustarea spatlilor Si se
Verde
Cercul culonlor naturale (dupa
Goethe): tnunghi: rosu-albastru-gal
ben = culorile prlmare. din care, te
orellc. pot fl obtlnute toate culonle.
Contra-tnunghi: verde-portocaliu-vi
olet = culorile derivate de prim rang
care 58 nasc din amestecul culorilor
pnmare Rosu Pasiv manifesta indIrect pnn efectul generat de spatii. ca senzatie de apasare sau de eliberare_
influenta exercitata de catre culorr se produce nemlJlocl1 prin torlele de efect (1m
pulsurrie) generate de f,ecare cuioare in parte _
-. Faria de Impuls cea mai pu

5,1
ternicB. este atributu! culorii portocaliu; urmeaza galben, rosu. verde Si purpuriu. Forta de Culori inehise si deschise $1 efectul lor asupra omuiui Carmin impuls cea mai redusa este atributul culorilor albastru, bleu-vert Si violet (curori reci pa
CD
sive}.ln spa,iu. culorile caracterizate prin forta de impuls ridicata sint adecvate numal su
pratelelor reduse, in timp ce culorile cu forta de impuls redusa sinl adecvate supralelelor
mari. Culorile calde genereaza impresia de activ, incrta Si, in funclie de caz, nelinislesc. Culorile reci slnt pasive. hnistitoare sau mteriorizante. Culoarea verde relaxeaza din punct de vedere nervos. in piUS, efectuI general de catre culor! depinde Si de luminozltate. pre
Rosu violet
Violet
@'ill.till.t@l),k~--JGalben
vlo!et UI,tra mann
Alb.-
Galb.
cum SI de locul in care actioneaza. Culorlle callie \II deschlee dlspuse in partea super
ioara incita din punct de vedere spiritual: dispuse latera! incalzesc. apropie: dispuse in
partea Intenoara usureaza. inalta Culorlle calde \lllnchlee dispuse la partea supenoara
genereaza impresia de inchidere. par plme de demnltate: dispuse lateral genereaza sen zalia de inconJurare: dlspuse in partea inferioara mspira siguranta la at\ngere Sl paSlre
Verde Culon usoare si grele (altceva decit pentru inchlse si deschise ca. alaturi de gradul de lumlnozlta te. senzatia de greutate este deter minata 51 de cantltatea de rosu)
Bleu-verl
Culorlle recl \II deschlse dlspuse in partea superioara genereaza Impresia de iiumlna
re, relaxeaza: dispuse lateral indeparteaza: dispuse la partea Inferioara par nelede. In
cila la depiasare. Culorlle reel \II inchlee dlspuse la partea superioara par ameninlato
Cercul cuionlor in 12 pi3.rti are: dispuse lateral par reci si trlste: dlspuse in partea mfeTioara ingreuneaza, atrag in jos. Albul este culoarea puritatii absolute. a curatenieJ si ordinii. in compozitia de culoare a spatiului. albul joacB. rolu! de fundal. necesar pentru separarea altor grupe de culoare.
pentru neutralizarea aeestora si deci anima prin lummozitate Si struclureaza. Ca Sl
culo~
are a ordmil. albul esle utilizat la marcarea suprafelelor din depozlle si zone de depozi
I=.J
tare. pentru dungi directoare Si marcaje de circulatie.
Culorile inehise ingreuneaza. ineaperile par mai Joase daca tava nele sint accentuate puternlc prin culoare
Luminozltalea suprafetelor
Valori rnlre albul teoretic (100%) Si negrul absolut (0%)

Hrrtie alba. 84 Alb - var 80 Galben citron .. 70 aprox. 70 Fildes Crem aprox. 70 ...................... AUliu pur 60 ....... 60 Galben pai .... Ocru deschls . aprox. 60 ..50 Galben crom pur. 25-30 Portocaliu pur. Maro deschis .. aprox. 25 Bej pur ..... aprox. 25 Maro mediu. aprox. 15 Somon aprox. 40 16 Stacojiu satu rat. Rosu cinabru . 20 Carmin .... .................. . 10 Violet inch is aprox. 5 40-50 Bleu 30 Bleu inchis . Turcoaz pur Verde - iarba ... Verde - tei, pastel ... Argintiu. gri - tencuiala de var gri - beton uscat . Placaj de lemn . Caramida galbena.. Caramida rosie. Clincher. Placa Solnhof . CuI. pietrei medie Asfall uscat . Asfalt ud . Slejar inch is Slejar deschis . Nuc .. Lemn molid deschis .. Folie de aluminiu .. Tabla de fier zincata ... 15 aprox. 20 aprox. 50 aprox,35 .aprox. 42 aprox.32 aprox.38 aprox.32 aprox. 18 aprox. 10 aprox.50 35 aprox. 20 aprox. 5 aprox. 18 aprox. 33 aprox . 18 aprox. 50 ... 83 16
Perelil Dosterlor Sl latera\i colorati largesc spal1ul in partea supenoara $i cea Inlerioara
iillt
incapenle !ungi par mai scurte dacE!. peretii transversall care Ie dellmi teaza ies puternic in eVldenta
Pardoseala Si tavanul colorate creeaza impres13 unUI spatJu mar jos si mai !arg si a unel suorafete mal mari
"-Y
t-f1\
Luminozitatea suprafete10 r
40
Dungile longiludlnaie alungesc peretti
Dungile transversale latesc pereti; si ereeaz3 impresia unui spatiu mal jos
Elementele individuale inchise pe fondul unui perele desch!s sint ac centuate puternic
Elementele Individuale deschise pe fondul inchis par mal usoare. mai ales in cazul unei supradimen slonari aparente
Cvana:Y4
OClava 1/2
Te~a
4/5
PROPORTII
BAZE -.. lIJ
Conventiile dimensionale in constructii exista din vechime, Indicatii concrete esentiale sint cunoscute din perioada pitagoreica, Pitagora a pornit de la ideea ca proportiile acustice trebuie s{l fie ar monice :;;i din punct de vedere optic, De aici a lost dezvoltat drep tunghiul pitagoreic --+ CD care cuprinde toate intervalele proporlio nale armonice, dar care exclude cele doua intervale lipsite de ar monie - secunda :;;i septima, Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spa\iilor, Din ecua\iile pitagoreice resp, diofantice rewlta grupele de numere @ 0)@,care trebuie utilizate pentru latimea, inaltimea:;;i lungimea spaIiilor, Aceste grupe de numere pot Ii calculate cu formula a2 +b 2 =c 2 :
Tel1a. mica. 516 Prima. 1/1
CD
Dreplunghiul pitagoreic include toa
Ie inlervalele de proponii armonice 51 te exclude pe cele lipsite de ar monie, secunda ~i septima
Triunghiul pitagoreic
" '81' 36
22-62' 16'26'
a
3
b
4
c
5
x y
1 2 2 3 3 4 3 5 4 5 7
53'13' 1
a 2 +b 2 =c 2
a
5 12 13 7 24 25
6]038' 1
73'74' 1
= m (yL x2)
28'01'
1268'
8 15 17 61'93' 0,5 9 40 41
b=m'2'x'y c = m (y2 + x2)
7]032' 1
18"92' 12 35 37
71'08' 0,5 5 7 46'40' 0,5 3

58"11' 0,5 5 9
pilago~
43'60' 20 21 29
31-89' 28 45 53
Rela\ii numerice din ecuatia

reica (seleclie)
~ o
13 Y- 3
5
12 Exemplu
in care:
x, y: sint toate numerele intregi x este mai mic dedt y m: este lactorul de marire resp. de reducere
De 0 importanta lundamentala sint :;;i lormele geometrice numite de Platon :;;i Vitruviu: cercul, triunghiul --+ :;;i palratu! ~ 0, din care pot fi construite poligoane, Fiecare injumatatire genereaza alte po Iigoane, Alte poligoane (de ex, heptagonul ~ @. eneagonul --+ @) pot Ii formate doar aproximativ sau prin suprapuneri, Astlel, de ex" un poligon cu 15 laturi --+ poate fi construit prin suprapunerea tri unghiului echilateral cu pentagonul. Pentagonul --+ (j) sau pentagrama (pentagrama magical are, ca :;;i decagonul derivat, rela!ii naturale cu sectiunea de aur ~ page 44 CD - 0). Propor\iile sale aparte au fost insa rareori utilizate in trecut. Pentru proiectarea :;;i executia a:;;a-numitelor c1adiri "rotunde" sin! necesare poligoanele. Aflarea celor mai importante dlmensiuni: raza r, coarda s :;;i inaltimea de triunghi h sint prezentate in --+ @ @ --+ pag, 43.
Triunghi echrlateral, hexagon
Patrat
I
injumt1H'l.\,rea razei ~ B,
arc de cere in jurullui B cu AS ,: C.
A- C :: talura penlagonulUl
f----- ----j
(j) Pentagon
f--- M--I--m---i
Poligon cu 15 lat.
AC=;-t= it
m----1
Heptagon aproximaliv
cercului
Segmentul BC injumal. AM in D, SO e aproximat '/7 din perimetrul
Eneagon aproximat Arc de cere in jurul lui A cu AE3 d,~ punclul D pe flC ~ c, arc de cere in /urLlllui C eu eM (1,)
punclul E po arcul de cerc BD "
I---M I f--- M---+-- m-1
a
Il. l
,
,
;m:M~M---+-m""
: .
:I
iT
, , , , , , ,
I---M----i-m---i I-m-+--M--tm+-M-l
segmenlu! DE coresp. aprox eu din pertmetru( cerculUI :- d
= r .
c051\
= r'
sinl\
r . sinll
I
I-----M----I
I---m----i
= 2.
h = ~ , cotangrl
f--M-+--m--" f--M-+-m-1
Pentagon Si sec,iunea de aur
@ Decagon $i sectiunea de aur
dimensiunilor in poligqn @ Ca!culu\64 - page
-@FormUla
41
-. ..... 11
.
G)
Triunghiul
PROPORTII
rVa 1118
i v~
_
\.'2
rlj~ \.'2
I
i
BAZE ~
CD
t 1/
I I 1
,:4 dupa A
v. Drach
Palrate dezvollale din oClogon
@-@
\'7
v6
v5
= 2.646
=
2.450
= 2.236
Patrat dublu
V4 = 2.000
\3
\'2
i
= 1,732
Sixton
'='
1,414
Diagon
Triunghiul isoscel dreptunghic cu raportul dintre baza :;;i inaltime de 1:2 este triunghiul cvadraturii. Triunghiul isoscel in care baza:;;i inaliimea corespund laturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhitectul Knauth la stabilirea proportiilor pentru domul din Strasbourg. Triunghiul )[/4 ~(j) de A. v. Drach ~ CD e5te ceva mai ascutit dedt cel descris anterior deoarece inaltlmea sa este determinata de virtul rotit al patratului. A si fost utilizat cu succes de inventator la detalii:;;i aparate. Alaturi de toate aceste figurl, conform cercetarilor efectuate de L. R. Spitzenpfeil la 0 serie de c1adiri vechi, poate fi demonstrata sl utilizarea proponiilor proprii octogonului. Ca baza serveste asa-numitul triunghi diagonal. inaltimea triunghiului este aici diagonala patratului construit peste jumatatea bazei ~ Dreptunghiul obtlnut in acest fel ~ are raportul dintre laturi de 1: ,'2. in consecinta toate injumatatirile 5i dublarile dreptunghiului mentin ace lasi raport intre laturi 1: ,\-2. De aceea, acest raport a fost utilizat de catre dr. Porstmann ca baza pentru formatele germane DIN ~ ~ pp. 4. Seriile geometrice cu acest raport olera scara gradata din interiorul unui octogon ~0-@ scara gradata a radacinilar 1 - 7 ~. Relaiia dintre radacina patrata a numerelor intregi este prezentata in ~ (j). Procedura de descompunere a factorilor face p05ibila utilizarea radacinilor patrate la integrarea unor componente constructive care nu sint rectangulare. Pornind de la valorile aproximate ale radacinilor patra te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spatial Fachwerk - MERO. Principiul e5te asa-numitul "melc"~ Inexactitatile unghiului drept sint compensate prin legaturile cu surubu ri dintre bare si noduri. 0 modalitate de calcul diferentiata si aproximata pentru rMacinile patrate ale numerelor intregi \[1 pentru componente constructive fara unghiuri drepte ofera fractiile continue \~ pag. 44) in forma G =
1 Patrat
= 1 + 112 ~ (3) .
1+G
r------
1 ----.
Dreptunghl - 1 : \ ;;
~-1--'
Scara gradata a radacmilor

10
20 28 40
1 28
'2
17 12
29
70
239 169
Relatla dintre radacinile patrate
Rapoarte '1umerlce ca valori de

apraxfmare '\'
111 1 1 11
o
~ ~ ~
; v
2: ("me Ie")
\'2 =
1
....
...
1,4142135
I
2kfJ'
)1'
7
1.41667.
1 1.5 1.4
\3
0.5 0.6 0,58333. 0,58621 . 0.5857143. 0.5857989 0.5857865.
51
12
11 17
29 70
~41
99
1.41379
1.4142857
1,4142011
1,4142135
169 239
42
Exempie pentru coordonarr tara unghl drept - pag. 63 S,stem spalla! Fachwerk - MERO: bazal pe '\2 sl '\ '3 - pag
\'2
102-104
Fractie continua \. '2
"II
o
ld
ul in ai
PROPORTII APLlCATJI ~ 1lJ

Aplicarea relaliilor geometrice $i dimensionale pe baza indica(iilor
anterioare esle descrisa de caIre Vitruviu. De ex., conform cer
cetarilor sale, teatrul roman este construit pe Iriunghiul rotit de pa
Iru ori ~ CD $i tealrul grec pe patratul rotit de Irei ori ~ . Din
ambeIe constructii rezulta un dodecagon. Acest tapt esle reco
gnoscibilla scarL Moesselincearca sa demonstreze proportii baza
te pe sectiunea de aur ~G) desi acest fapt este improbabil ~G).
Singurul teatru grec al carui plan se bazeaza pe un pentagon se afla
la Epidaur ~ 8).
Printr-o a$ezare din Antica Ostia, vechiul port al ora$ului Roma.
asezare dezvelita de curind, a devenit cunoscut principiul de pro
iectare numit secliunea sacra. Acest principiu se bazeaza pe in
jumatatirea diagonalei unui patrat. Daca sint unite punctele in care
se intersecteaza cu laturile patratului, se ob(ine
arcele de cerc de un caroiaj tormal din noua pal1i. Patratul din mijloc se nume$le
patratul sectiunii sacre. Arcul AS are - cu 0 abatere de pina la 0,6
procente - aceea$i lungime ca diagonala CD a patratului de baza in
jumatatit. De aceea secliunea sacra reprezinta 0 metoda aproxi
maliva penlru cvadratura cercului. ~ (2) Inlregul com
plex - de la planul de situatie $i pina la detalii de amenajare . a tost
construit cu aceste propol1ii.
In ale sale 4 cal1i de arhitectura Palladio otera 0 cheie geometrica
ce se bazeaza pe indicatiile lui Pitagora. EI utilizeaza pentru cladi
rile sale acelea$i propol1ii spatiale (cerc, triunghi, patrat elc.) $i ar
;a
lS
Q)
Teatru roman dupa. Vitruviu
Tealru grec
dup~ Vitruviu
'1
'j
] 4 1 Cave.
noua.
2 Cavea veche
3 Orchestra
~~L-,l 4Cla.direa
lateral~
pt. skene 5Ci r culatie
6 Zid de $prijin
Propo~iile coltulu; de 'ronton al unu; lemplu doric bazale pe sectiunea de aur. Dup~ Moessel -
1lJ
Teatrul din Epidaur
sectlunll sacra
P~tratul
monia~
@.
Formulale in reguli exlrem de clare, asHel de legilati pol Ii gasite la

vechile culturi ale Orientului ~@. AsHel, indienii in "Manasara", chi
nezii in modularea lor dupa "Toukou", dar mal ales japonezii prin me
toda "Kiwariho" ---+ SOL, au creat sisteme de constructie care permit
o dezvollare de tip tradilional $i ofera enorme avantaje economice .
x 1 2
II
vlx(\2= 1.4142 1 1.4 1.4155. 1 1
.\
<4
Sectiunea Ostia
sacr~, cl~diri
in Antica
Pnncipiul geometnc
Planul de situatie a[
inlregului ansamblu
PardosealA ceramic~ in Antica Ostia
Cheia geometric~ penlru vilele lui Palladia
Palladia. vila P,san, din 8agnolo
Tezaur japonez
Casa de bresle Rugen
ling~ Zurich
CIMire. administrativ~ a BMW din Munchen
SiSlem de coordonate oclogonal pentru elemente portante pune tuale din pa.lruialtH subirnp~rll1 in cite 6 elernentl1 dllla\ad~. Poligan cu 48 de lafun, dezvoltal dill tnunghl -.. @
43
, r 1 II
. I III
PROPORTII APLlCATJI: MODULOR ~ aJ

in secolul al 18-lea si ulterior lui, a fost preferat nu am sistemul di mensional armonic, cit unul aditiv. Din acesta s-a dezvoltat si siste mul octametric - pp, 60, Abia 0 data cu introducerea sistemului mo dular, rapoartele armonice si proportionale au fost din nou accepta te - pag, 41 @ - @, Sisteme de coordonate si dimensiuni de coordonate - pag. 63-64. Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proportii care se ba zeaza pe sectiunea de aur si pe dimensiunile corpului uman. ,.Sectiunea de aur" a unui segment poate fi stabilita fie geometnc fie prin formule. "Sectiunea de aur" inseamna ca un segment este ast felimpartit incit segmentulintreg se afla in acelasi raport cu diviziu nea mai mare in care aceasta se alia in raport cu cea mica - Q), Din segmentul de divizat AB ca verticala sl AC = AB I 2 ca baza se formeaza un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza BC se trece. in cepind cu punctul C, lungimea liniei de baza AC. Partea ramasa mai mare - din ipotenuza ( BC - AB I 2 ) reprezlnta partea majora M a segmentului ce trebuie impartiti AB. A trece acest segment M pe verticala AB inseamna, deci, a imparti AB in partea majora (M) si cea minora (m). _ Major . _I_ A ceasta Inseamna. Major - Minor relatia dlntre rapoartele proportion ale dintre patrat, cere si triunghi
~l
51
A f-I~-;-;::~----,c
AS
Major
Minor
CD
Construclia geometrica a sectlunii de aur
Relatllie dintre patraL cere si
lnunghl
f - - m = 0.382 -+-~-- M = 0.618 -.------1
1
1
k~
-1 I
I
2P<irt;
3part l .
I 2
3
:
,
2 3
I 5
8
'3
:
I I
I
I
I I
8
113
Soartl" - Bpartl - Bpartl, - 21 panr:

34 pa rti:
21'
Reprezentarea seriei Lame din Neufert ..Bauordnungslehre"
Ii I
M
~
55 partl. - 89 pa r1l: -l44partr,
-@
Sectiunea de aur a unui segment poate fi aflata si printr-o fractie continua: G=1+ 1
0)
Fractie continua: sectiunea de aur
G= 1 +
, cea mal simpla fractie continua infinita -
G=1+ ~
1+1
1+1 1+1
T+1
1+1
,..
Le Corbusier marcheaza 3 intervale ale corpului uman care

formeaza 0 serie a sectiunii de aur denumita dupa Fibonacci.
Piciorul, plexul solar, capul, degetul miinii ridicate (- si figura de
baza a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusier a pornit de
la inMimea medie cunoscuta a europeanului = 1,75 m pag. 30-31. pe care a imp8T1it-o conform sectiunii de aur in
dimensiunile 108.2 - 66,8 - 41,45 - 25,4 em -@.
Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact cu 1 toli el
gaseste aici racordul la tolul englez, lucru care nu se mai intimpla
la dlmensiunile superioare.
De aceea. in 1947 Le Corbusier porneste in sens invers, de la 6 pi
cioare engleze = 1828.8 mm, care reprezinta statura.
Prin impartirea conform sectiunii de aur elaboreaza 0 serie rosie in
sus si in jos -@),
Deoarece treptele acestei serii sint prea mari pentru aplicarea prac
tica, el elaboreaza si 0 serie albastra, pornind de la 2.26 m (virful
degetului de la mina ridicala,), care conduce la valorile duble ale se
riei rosii -@,
Valorile seriilor rosii si albastre sint transformate de Le Corbusier in
dimensiuni aplicabile in practica -@.
@
L
Figura proportionala
Valorl expnmate in sistemul metrrc
Seria rosie: Ro
Centlmetri
Serra albastra AI
Melri
Centimetrl
Metri
95280.7 58886.7 36394.0 22492.7 13901.3 85914 53098 3281.6 2028.2 1253.5 774,7 478.8 2959 182.9 113.0 698 43.2 267 16.5 102 68
2.4
952.80 588.86 36394 224.92 139.01 85.91 53.10 32.81 20.28 12,53
7,74
'.5 0.9 06
4.79 2.96 '83 1.13 0.70 0.43 0.26 0,16 0.10 006 0.02 001
117773.5 72788.0 44985.5 27802.5 17182.9 10619.6 6563.3 4056.3 2506.9 15494 957.6 591,8 365.8 226.0 139.7 86.3 534 33.0 204 7.8
4.8
1177,73
727.88 449.85 27802 171.83 106.19 65.63 40.56

25.07
rtE
C
108 ...
75
216
g
M
::::::::::::.~ .:t
(2)
Modulor
1549 9.57 5.92 3.66 2.26 1 40 0.86 0.53 033

C.2CI
mr : :
\~
unltatea dublarea prelunglrea lUI A = scurtarea lUI B =
A= 108 S.216 c= 175 0= 83
3.0 1.8
11
008 0.00 ::.03 0.0'
etc
elc
44
Reprezentarea valorilor 51 a Jocurllor din modulor dupa Le CorbL'sler
Valorile numerlce nelimitate
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRARII MATERIALELOR La inceputurile culturii umane impletilura $i tesatura au losl prime Ie forme care au putullua na$tere prin lehnici ca legarea, innoda rea, $nuruirea. Mai tirziu au urmat conslructiile din lemn care au constituit in aproa pe toate cullurile fundamenlul lormelor arhitecturale, nu in ultimul $i @. rind in cazullemplel~r grece$li ..... Acesta cucerire a cunoa$terii este re/ativ noua, dar numarul mereu crescind de exemple este 0 dovada a corectitudinii afirma\iei. Uhde a dedicat aceslor chesliuni 0 munca de cercetare remarca bila ..... UJ, in care demonstreaza deosebit de convingator ca origi nea arhileclurii maure, mai ales a Alhambrei din Granada se alia in construC\iile din lemn. Modul de lralare a supraletelor inlerioare a cladirilor maure provine insa din tehnicile de tesut (ca benzile $i $nuru rile cu perle din edificiile grece$ti), chiar daca sinI realizate cu mulaje din ghips sau ca "azulejos" (benzi din ceramica glazurata). in unele incaperi din A/cazar in Sevilia se observa clar in colturile camerelor imbinarile din ghips a peretilor realizate exact ca imbinarile la col\uri ale covoarelor de perele ale corturilor. in acest caz, forma rezullala din tehnica corturilor este transpusa direcl in ghips. Formele rewltate din material, tehnica $i necesitate sint daca nu identice macar asemanatoare, in acelea$i conditii, in loate tarile $i epocile. Aceste forme "elerne" au fost identificate prin exemple con vingaloare de caIre V. Wersin ..... QJ. in aceste cawri obiectele uti litare din estul Asiei $i Europa, din 3.000 i.Chr $i cele din ziua de astazi se asemanau a$a cum un ou se aseamana cu altul. Materiale diferite, tehnici diferite $i utilizari diferite dau na$tere in mod necesar unor forme diferite, chiar daca ele sint temporar exclu siv forme ornamentale care Ie acopera pe cele provenite in condilille dale din lormele de baza penlru a Ie disimula, a Ie lainui ochiului sau a Ie infali$a ca pe cu tolul altceva (baroc). Hotaritor penlru modela rea cladirilor este deci in ultima instanta spiritul epocii. La edificiile vechi continua sa ne impresioneze in ziua de azi gene za formei artistice $i nu atit rezultatul. Fiecare mod de construc\ie i$i gase$le la un moment dat forma eterna $i implinirea fundarnen lala, iar in conlinuare esle doar cultival $i rafinal. Aslazi inca mai cautam expresia epocii noastre in beton. otel $i sticla; pentru fabrici $i edificii mari exista deja crea\ii noi, convingatoare intrucit nevoia de suprafe\e mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de constructie ..... . Prezenlarea foarte clara a partilor componente ale unei constructii. corespunzatoare cerintelor lor lehnice. da posibililalea unor no! for me ale detaliilor $i ale imaginii de asamblu. in aceasta privinta, pe noi, arhilectii, ne a$teapta noi provocari. Este insa gre$it sa se creada ca epocii noastre ii revine doar sarci na de a executa bine constructiile pentru ca, pornind de la acestea. epocile viiloare sa cuilive lorma pura ..... @. Toli arhitectii au mai de graba sarcina de a implini reprezentarile lor arlislice lolosind in per manenta posibilitatile tehnice ale timpului pentr'iJ a realiza construclii ce reflecta senlimentul vietii din epoca lor ..... pag. 48. Aceasta pre supune: a avea tact, a fi stapin pe cuno$liinte. a adapta la mediul inconjuralor, a realiza 0 unitate organica intre cladire, spaliu $i con slructie, a armoniza slructurarea incaperilor cu inveli$ul exlerior fara a ignora scopurile tehnice, organizatorice $i economice. Chiar $i arti$tii puternici cu un elementar instinct al crealiei ...cei care au ceva de spus" sint subjugati de asemenea obliga(ii $i influentali de ..spiritul vremii". Cu cit spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sint mai clare. cu alit crea\ia sa este mai matura. mai plina de conlinut $i mai durabila, cu alit ea este, in mod paradoxal, de 0 Irumusele atemporala ca orice arta adevarata.
CD
-.
Conslruclie de lemn initiala care a sIal la baza forme lor lemplului gre
cese
Forma de pialra asa cum a fosl ea cullivala de greci rna; deJ!i!.rte. pomind de la lorma de baza lV
M\ o
Conp.1[uc(ie de lemn asema.n~toare cu lV. asa cum eSle aSlazl folosita inca peste 101
Construc\ia din piatra brula nece sita. 0 incadrare cu piatrA de lalie bine lucrata - pag. 46
ieltina dar lara a in cuie, praclica, mai bine ascunsa inlalisare proprie,
sub cAplul;ieara. sau linisaj exterior
Conslructie din schelet de lemn balu!
Conslruc\ie din belon armat, cu
stilpi in peretele exterior in fata carora se desf~soara parapetul sust;nut de planseul in consol~
Conslruclie din belon arrnal
CU
sHlpi
retrasi si cu grinzi in consol~ mai adecvale din punct de vedere sfatic $i
mai economice, cu benzi de lerestre
Plan see din belon armat cu slilpi in lorm~ de ciuperca, cu Slilpi subtir; de o\el inIre lereSlre in perel1i exteriori - pag. 47
45
FORME ARHITECTONICE
ACOPERIRI CURSE
,.Iglu"
Blocuri de zapada
Locuinta de iarna Fereastra din
gheata
CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE
II
CD
Omul pnmitlv lsi construieste coliba rotunda cu matenale aflate la In demina in zona respectlva: pl8tre. prajrni. fmpletlturi din liane, imbra cate cu frunze. paie. SlUt. blanuri sau matenale asemanatoare
Intrare
Eschimosil lSi construiesc 8sema nator locuinta de vara din blanuri intinse pe coaste de balena. cu fe restre din intestine de foea ce core spunde Wigwam-ului din tlnuturi\e lor ongJnare. in mod asemEmator isi construlesc 51 loculnta de larna
Iglu~ul
Romanil au construit pnmele cupo Ie de p\atra. la Pantheon in forma pura. pe un plan Circular
in PerSIa sasanizii (sec.61 porneau de la un plan patrat pentru a inalta pnmele lor cupole. Trecerea de la patrat la cere pnn trompe
!~'''_::~~~~-'' -;,.
, ;;/:
'
. , / Trestie legala
./?~
\~ ROQOii.na
".., ?>
"
I.
/'-7:..
" i'i'i\'I<I\i'Tr/'::'l~
..dln Platra intil in epoca roman si mai tirzJu In stilul romanlC 18xemplu: blserica. Sibenik. iosta Jugoslavie)
.' . ' (ii"/ /11
/,,//>,
de stut
Constructoril din Blzanl au boltl! Sf. SoLa acum 1.400 de ani pe un prlan dreptungh1uiar. a care; constructle eSI8 joarte vlzibiia din exterior dar Olr: Intenor este ascunsa de efecte OP1lc8ldemate r lalizare)
in multe taJI. ala!un de forme. Clrcu lara, se intilneste forma cllrndrica a acopensulul real,lzat dlr, trestle le gata 51 acoperl: cu rogojlni din stu! !moaalitate de consHuctl8 din Mesopotamia)
'~n
stilul gatlc ca urmare a boltil in cruce. au fast create. pnn foloslrea arculul frinl. indraznete bolll stelate sl in retea a carar dl51ributle de 10rte a devenlt 0 caracterlstlca esentlaia (spnJln-culee si arc butanU
CONSTRUCTII DIN LEMN
Constructla din birne din tarile bo gate in lemn are un aspect ase manator peste tot in lume datonta cenntelor constructive
in reglunlie sa race in lemn sa dez volta! constructla din paianta (Sfllpl de 'remn cu terestre intre eil. Pentru ngldlzare serve au scurtaturiie de lemn din parapetul feresrrelor
in contrast cu exempiul anterior se aHa constructla cu rame cu lerestre izolate. cu contraflse la colturi si zabrelrrea cimpun\or prrn leasa din nUlele de sa\cle cu chirprc
Constructla cu panourl 5e reahzea za cu panoun executate in ateil:::r8 rapid 51 leftln
CONSTRUCTII DIN PIATRA
Constructlll drn bolovani lara mortar permlteau numal soclWI Joase de aceea pnmele case de piatrCl erau aicatulte aproape numal din acope rlS cu 0 In[rarea ]oasa
Platra brut.3 prelucr2ta perml!ea ZI duri mal ina1te lar pfln 101051rea mortarulul chl3r tlmpane d=' platra cu descnrderi acopente in arc
lnlr-o epoca ultenoara deschlderile au iost inramate Sl colturile zldlte cu p!atra de talle brne lucrata lar zidun Ie ramase lucrate cu zidarle din p:a tra bruta Sl apol lenculte
La canstructlile urbane. donnta de a avea ferestre din ce in ce mal man a condu5 la 0 modalitate de consirUI stilpil corespunz.atoare sistemuiul cu schelet de lemn ----.
La lnceput, constructia sta lntotdeauna la baza conformatiei. mai tirzlU ea devine a forma pura. adesea Ilpsita de semnificatii, pe care mai intli se transpun noile materiale de constructie. De la can structia din piatra a mormintelor lidiene. in care orice profan recu
noa~te forma de baza din lemn, pina la automobilele de la lncepu tul sec. al XX-lea care imitau trasura cu cai (inclusiv suportu! pen tru bici) se gasesc nenumarate exemple In acest sens.
46
FORME ARHITECTONICE
Nor srSTEME CONSTRUCTIVE ~I NOI FORME -+
Constructiile exclusiv din otel permit cea mai U$Oara imagine cu stilpi aproape imperceptibili -+ CD, insa nu sinI permise peste tot. Stilpii exteriori din olel netratat nu sint permi$i dedt cu mid exceptii -+ 0. impreuna cu grinzile de otel vizibile ale plan$eelor, pot oferi imagini
Arh. L. Mies van der Aohe
(3)
deosebit de U$oare dar totu$i solide pentru spaIii mari, deschise. aproape fara limite -+ @ Halele deschise $i U$oare, CU pUlini stilpi $i console mari ale acoperi$urilor sint domeniul constructii1or din olel sau aluminiu -+ 0.
I'
BETON ARMAT
Arh. F. L Wright
(j)
Arh. F. L Wnghl
Arh. F. L. Wright
in multe cazuri. legislalia din constructii cere modalitati de construi re care sa fie ignifuge sau chiar rezistente la incendiu, astfel incil structurile din otel cu un inveli$ de protectie se aseamana cu con structiile din beton armat -+ 0.0 nota tipica 0 confera suprafelele PiNZE SUBTIRI
de plan$eu in con so/a deasupra grrnzilor inferioare -+ sau pornind de la nucleul turnurilor -+ 0. nucleul caselor -+ 0 sau ca plan$ee cu stilp! in forma de ciuperca-+ @.
Distribulia uniforma a eforturilor in cazul betonului arm at este adecvata pentru cupole cu segmente -+ @, pinze subtiri lungi pre PLAFOANE SUSPENDATE
I
Arh. O. Niemeyer
Arh:
aUloru~:=1'
formate -+ @), pinze subtiri transversale esalonate rilmic -+ @ sau rinduri de pinze subtiri cu stilpi oblici in punctul inferior -+ @.
_ CelBrg
Bar$ rlgldlz.
contra furtunll
@
Lucrtuile suspendate conslituiau deja la primitivi modalitalea de constructie pentru deschideri mari -+ @. Cortul de circ este cea mai cunoscuta forma u$oara de suprafata suspendata -+ @.
Arh. M. Novicki cu M. Deitrick
Suprafelele suspend ate din beton armat combinate cu grinzi de margine rigidizate conduc la constructii efidente $i impresionante -+ @, si cu pesibilitalea deschiderilor mari ale consolelor -- @.
in epoca noastra forme Ie au inceput din nou sa se dezvolte din sis temele constructive nu numai din punct de vedere al materialelor ca rezultat al cuno$tintelor de statica ci mult mai mult modelate prin adinclrea spirituala in fiinta interioara a noului mod de constructie. in cautarea unei exprimari proprii coroborate cu flecare lema de
proiectare in parte. Deosebirea fundamentala rezida aici in ctluta rea formei care reiese din construc\ie in contrast cu epoca wilhel mina care utiliza formele existente $1 Ie valorifica in arice con structie, fie ea din piatra. lemn sau ghips ca forma in sine. goala. lipsita de continut, ca "decoratie".
47
LOCUINTE $1 FORME
CA EXPRESIE A EPOCII $1 A MODULUI DE VIATA CURTI EXTERIOARE
') \ ) >yy> >Y"> '::, '::, y.,
>'
II
CD
Pe la 1500 casele sau orasele erau imprejmulte CU zidun de aparare si inchlse cu POr1,1 greJe
Pe la 1700 zidul 5i poarta cons1l" tuiau numai 0 lncheiere care of ere a a privire de ansamblu promita.taare
in sec. ai XIX-lea casa inchisa este situata deja liber intre ingradrri Joase
INTRARI
in sec. al XX-lea Ilpsesc arlce ingradlri (in mod special In America), casa se a11a in parcuri mari, ingriJlte in comun plasata dlscret 'lntre copaci
~~-~
!ill
~--y
--.);
1 / / / /lrQlI
Pe la 1000. casele din bime aveau USI Joase cu praguri inalre (lara te restre. lumina Intra pnn tavanui de schls
Pe la 1500 eraLJ portr lerecale. cu miner de batut in usa. ferestre zabrellte cu geamUrl bombate
Pe la 1700. USI cu timplane fer mecatoare 51 oeamuri dm sticla Clara. cu miner de sonerle
LEGATURI iNTRE iNCApERI
in sec. al XX-lea. 0 alee uscata can duce de la autotunsm la usa din stlcla reflectorlzanta armata care este cullsata automat de caIre ochlul electronIc care totodata anunta vizl tatorul
-~
I
;;:,
:
1I
-..-=-- - -- --
Perete cullsant
\ Fereastra-ghilotina
Pe ia 1500. uSi joase 51 grele chil!1 CU lumina naturala Insuflcrenta. po deaua dm scinduri late $1 scurte
Pe la 1700 USI largl cu dOUB cana turL succeSlunl de camere. podea de parchel
Pe \a 1900 USI culrS8me per.lru legatura rntre incaperi. podeaua acc-penta cu linoleum. ferestre cuil same. draperil
in sec. al XX-lea incapeTi moddlca bile. pere!1 culrsantl Sl ferestre gll sante. din stlcla retlectorlzanla fara tlmpLarie vizlbila. comandate elec tric. marchrze rutame ca parasolare
LOCUINTE
.j;;;;;;;:;;;:tI
Pivnita
Spre deal....
-I!,jLatrina
Depozit
Partea strazii
.... Veslibul
Pridvor
Fats Servanta
S:Jalatorie Sl
Parter
Elaj
Sufragerie Partea gradinii
~=;;;;;;;::;;;;;I.
Spre vale
01-1=--+
Odaie
we
-~~~~~~~~~~~~~~~lL.i:J~~~~
Casa de lemn de pe la 1500 esle re" zultatul terenulul, modului de can structie (casa. de bime) si a modulul de vlata (fara ferestre) - (Iaculnta dm reglunea Walser)
Casa din piatra de pe la 1500" Zidurile masive pentru protec1ia impotriva dusmanilar si a frigulul necesltau aceeasi suprafata de baza ca Sl incaperile insele
Casa anului 2000 cu stlipi portantl sub:in din otel. lndependenti de ace$tia peretli InteriOn SI exteriorl subtlrl neportantl care permit prin dispunerea lor cea mai buna protectie la intemperrl sr cea mai buna Izolare tonica $1 termlca. lntre camera de Zl sufragene si vestlbul nu sint USI C! doar a separare spatiala Arh .. Mies v, d. Rohe
lntre vremurile de la 1500, vremurile in care vraJitoarele erau arse pe rug, vremurile superstitiilor, a lerestrelor cu geamuri bombate 5i a caselor cu aspect de lortilicatie, al caror limbaj este dorit 5i astazi prin unele locuri, 5i epoca noastra se alia a impunatoare evolutie tehnica si economica si a la lei de impunatoare devenire splrituala" Dupa felul constructiei si partile sale ca si dupa aile lucruri si mani lestari ale vietii din secolele care au trecut se poate recunoaste usor cit de liberi 5i con5tienti au devenit oamenii, cit de luminoase 5i de usoare au devenit cladirile" Pentru omul modern casa nu mai este a lortareata impotriva dU$manilor, a holilor sau a demonilor ci ca
drul discret, Irumos si liber al vietii si al conduitei" deschls naturii si totU$i loarte bine aparat de vicisitudinile eL Fiecare insa isi imagineaza prin aceasta altceva: ceea ce vede si sim te liecare si cit de capabil este de a exprima vizual acesta traire prin in termedlul materialelor tine de puterea creatoare a liecaruia ~ pag" 45" In acest sens este hotaritoare alcatuirea temei de proiectare de catre benellciar" Unii benelician si arhitecti sint cu gindul si simtirea inca in sec" at XV-lea, mai putlni deja in sec" al XX-lea Sa se regaseasca impreuna in secolul corec! este norocul mariajului din tre beneficiar si arhitecL
48
-------
- - - - - - - - - - - - ---Sesrs 1:2000- - - - - --- - - - - - - - - -

-J-..--.(:'~;:----(.J---------0.-1..)Strada. principalA ---!.~
1.":L-----C:- ----C--u--(">-=
Strada prlnclpara
PROIECTUL CLADJRII
PROCESUL DE DESFA$URARE A LUCRARILOR
---c~,r----(r--.,.:;-) t~
--- - - -- -,- - -----: (]'

/':::3 '58.5,
59.0j )'
I
:jF'\:.:J. -C::~/(;)~ 1(1[; r i : ' ........ ,"-
=1l.--..:c;;~~~!--(-)::1
r:r
r,
f1S~f~~~~ ,
);, Dorml
(.)
(' u (:
Ii:r~" ,--/:,
;:)r.
ineAp,
r :~~;~ ~ . "
h:J
-----
-\,'~"" ' locuit. ~radin8 de ,
. l'~
;'"
; :
'"
_1
(.~~:
-g [)
'f '
: l".n~'f1"
l--__
( I ...,:: 'l~' I ,~..' '1:;g , 1 0----;- ~r' I

'Il~)(/)
I
I~ J GSZ~;~1 "r' ~r
\.~~
. 0.
",'.~
I
(I
I
I
I
r,"
:
I
Veeln
_,
r 0 :
CD
Palru propuneri de amplasament pentru un teren de 3000 m' cu a panla spre NE. Varianta 4 a fast prevazuta. de benefic~ iar varian la 1 a fosl aleasa - \61
La aceasla amplasare povirnisul se alia corect in la\a casei spre SE, curtea gospod~reasctl.la V, accesul cu autoturismu! $i intrarea din stra da la N
Accesut tn gara)
'\7
Garderoba
dedesubl
Anteproiectul casei cu deficienlel Depozitarea halnelor Si windiang-ul prea mari, baia si oficiul prea inguste,
trepte pericu(oase in vestibul,
f~r~
vedere spre inlrare din buca.13rie
Proieciul casei @ fara delicienle. Mai buna distribu\(e a incaperilor. Nivelul dormiloarelor se alia la a inal\ime de 2.S m deasupra solului din cauza inclinatiei naturale a tere nului. Garajul djmpolriv~ la nivelul solului. Arh.: aUloru!.
Tema de proiectare
Lucrarea incepe cu elaborarea unei teme de proiectare detaliate cu
ajutorul unui arhitect experimentat dupa iJrincipiile din chestionar
pag. 50 :;;i 51.
inainte de a incepe proiectarea trebuie sa lie cunoscute urmaloarele:
1. pozitia parcelei, marimea, dilerentele de nivel ale terenului :;;1 ale accesului catre strada; pozitia conductelor de alimentare cu apa :;;i de canalizare, reguli Ie de sistematlzare. planul de sistematizare etc. Aceasta docu mentalie se obtine de la inglnerultopograf angajat in servlciul pu blic, oficiul cadastral :;;1 oliciul topometric care intocmesc planul de situatie oficial; 2. cerintele de spatii privind suprafala, inallimea, pozilia :;;i relaliile intre ele. 3. dimensiunile mobilierului existent; 4. suma de bani disponibila pentru constructie, achizltionarea tere nului, pregatirea pentru constructie etc. - pag, 52 - 59; 5. modul de constrUclie care va Ii folosit, intrucit 0 construclie din caramida va fi de la inceput altfel decit 0 casa acoperita in terasa.
Apoi incepe desenarea schematica a incaperilor ca dreptunghiuri simple cu supralelele cerute la 0 scara unitara :;;i stabilirea relatiilor dorite intre incaperi .... pag. 281 :;;i orientarea lor cardinala. in aceasta activitate, cu ochiul mintii, proiectantul vede tema din ce in
. , i. ce mai clar :;;i mai plastic.
. .. in loc sa se inceapa proiectarea constructiei, urmeaza insa mai intii
sa se lamureasca pozilia delinitiva a casei pe teren cu ajutorul da
telor stabilite anterior. Sint hotaritoare in acest moment datele le gate de orientarea geografica, direclia vintului, posibilitatile de ac ces auto, pozitia terenului, prezen\a copacilor, vecinatatea. Atunci cind 0 anumita pozilie nu se impune categoric ca cea mai potrivita sinl necesare mal multe incercari pentru a epuiza posibilitatile .... CD:;;i ca baza de discu\ii detaliate in legatura cu argumentele pro :;;1 conlra. Pe baza acestor analize decizia survine de obi eel repede; dupa
aceea se formeaza mult mai clar imaginea cladirii - @. lar acum
incep durerile laceri; primului proiect, pentru inceput in minte prin
culundarea in corelarile organizatorice :;;1 organice ale problemelor
constructive :;;i a implicatii10r lor spirituale.
Din acestea proieclantul i:;;i dezvolta 0 reprezentare schematica a
linutei de ansamblu a cladirii :;;i a atmosferei spaliale iar din aceasla
corporalitatea infa\i:;;3rii ei in proiec\ie orizontala :;;i verticala.
Oupa temperament, primul semn nascut din acest proces poate Ii 0
schita a:;;ternuta pe 0 hirtie intr-un caz, sau un scris marunt ca de li
ligran in alt caz.
Din cauza neindeminarii personalului au xi liar se poate pierde ade
sea avintul primei schile.
Experienta :;;i caracterul proiectantului sporesc de obicei claritatea
reprezentarii mentale. Arhitec\ii maturi :;;i cu experienta sint adesea
in stare sa deseneze proiectul nemijlocit cu mina libera la scara
exacta continind toate detaliile.
in acesl fel se nasc lucrarile tirzii. decanlate dar carora Ie lipse:;;le
de obicei elanul din lucra-rile de tinere\e.
Oupa incheierea anteproiectului - @ este recomandabila 0 pauzi'!
de 3 - 14 zile, deoarece lasa un ragaz pina la proiectare :;;i permite
sa iasa la iveala delieientele dar permile mai ales inlaturarea aces
tora. intrucit un interval de timp inlatura unele obsesii nu in ultimul
rind din discu\iile cu partenerii de lucru sau cu beneliciarul.
Acum incepe elaborarea proiectului, incep discutiile cu inginerul
construclor specialist in statica, cu inginerul penlru inca/zire, apa :;;i
energie electrica pe scurt stabilirea constructiei :;;i instalatii1or.
in continuarea acestora, dar de obicei deja inainte, desenele de
construclie merg la autoritateade supraveghere a construcliilor
pentru verilicarea carora trebuie luate in calcul cam 3 - 6 luni.
in toata aceasta perioada se vor evalua cheltuielile de constructie
:;;i se vor stabili lucrarile folosind lormularele .... UJ astlel incit la pri
mirea autorizaliei de construc\ie sa existe deja olertele, sarcinile sa
poata fi repartizate rapid :;;i sa se poata incepe iucrarile.
Penlru 0 locuin\a unifamilialii. mai mare to ate aceste lucrari descri
se mai sus, de la formularea comenzii pin a la ineeperea luerarilor,
iau arhitectului, dupa imprejurari, 0 perioada de 2 - 3 luni. iar pen
tru constructii mai mari (spitale etc.) 3 - 12 luni.
Pentru lucrarile de proiectare nu trebuie sa se faca economie nere
zonabilii., un timp mai indelungat permite, la 0 pregatire judicioasa,
o recuperare din timpul de constructie ceea ce inseamna reducerea
cheltuielilor :;;i a dobinzilor de constructie.
Un ajutor important il constituie chestionarul .... pag. 50 :;;i 51 :;;i jur
nalul spatiilor .... pag. 60.
.. '.
49
LUCRARI PRELIMINARE -
PROIECTUL CLADIRII COLABORAREA BENEFICIARULUI --- QJ
II
Munca de proiectare este adesea zorita, si exec uti a este pornita lara sa Ii lost intocmite documentatii suficiente. in aceste lei se explica de ce desenele 5i costurile "delinitive" apar abia cind cladirea este gata. in aceste caz nu sint de ajutor discursurile instructive pentru beneliciar; aici ajuta doar 0 munca mai sustinuta 5i mai rapida a arhitectului si 0 pregatire suficienta atit in birou cit si pe santier. La I,ecare cladire se pun la inceput cam aceleasi probleme. Chestionarele Si lormularele detaliate. care trebuie sa lie disponibile deja in momentul in care este formulata comanda, accelereaza procesul. Fireste ca abaterile sint necesare dar 0 serie intreaga de decizii sint atit de generale incTt chestionarul poate fi util liecarui beneficiar fie si numai ca stimulent.
Chestionarul de mai jos constituie doar 0 parte din formularele gata tiparite care economisesc munca. si care, alaturi de formularele privi
toare la costuri etc., ar trebui sa fie completate de orice birou de arhitectura care lucreaza eficient.
Chestionar pentru raportullucrarii

Raport al lucrarii pentru lucrarea nr.: Beneliciar: Comanda: Raportor: Copie pentru:
8. Este beneficiarul de acord cu hotaririle noastre cu priVire la ra porturile juridice ale conducatorului lucrarilor? 9. Beneficiarul ne poate pune la dispozitie incaperi pentru biroul de arhitectura? Cu ce dotari, telefon, masina de scris?
IV. Generalitati
1. In cazlil in care nu exista 0 imprejmuire, trebuie comandat un gard in jurul santierului? Poate Ii inchiriat pentru reclame? Tre buie realizat un panou de santier? Ce trebuie scris pe acesta? 2. Adresa exacta a noil constructii? Numele ei in viitor? 3. Adresa garii de care e deservita (cea mai apropiata)? 4. Adresa oficiului postal de care apartine (cel mai apropiat)? 5. Telelon la locul santierului? Cind si unde poate II lolosit? In apropiere? 6. Programul de lucru allucratorilor?
I Informati; despre beneficiar

Con Gradul de ocupatie? Capitalul total? liden De unde sint obtinute informatiile? tial ' 2. Cum pare atitudinea in afaceri? 3. Cine este pentru noi persoana cea mai importanta? Cine este reprezentantu!? Cine este ultima instanta? 4. Ce dorlnte deoseblte are beneficiarul din punct de vedere artistic? 5. in ce relatie se afla beneliciarul cu domeniul artelor vizuale in general? in particular cu modul nostru de lucru? 6. Ce caracteristlci personale slnt de observat la beneficlar? 7. Cine ne lace greutati? De ce? Ce consecinte sint posibile? 8. Are importanta pentru beneflciar publicarea ulterioara a cladirii? 9. Desenele trebuie sa lie inteligibile pentru un prolan? 10. Cine a fost lnainte consultant pe probleme de arhitectura? 11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fast anga jat plna acum? 12. Beneficiarul are In vedere aile lucrari viitoare? Care? Cit de mari? Cind? Sint stabilite deja proiectele pentru acestea? Se intrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrari? Ce pasi s-au facut in acest sens? Cu ce rezultat?
1. Care este dezvoltarea firmei? Situatla Imanciara?
V. Tema de proiectare
1. Cine a alcatuit tema de proiectare? Este completa? Trebuie completata de noi sau de altcineva? Trebuie din nou aprobata de beneficiar inainte de inceperea lucrarilor de proiectare? 2. Cu ce cladiri existente sau In curs de construlre trebUie corelata constructia? ~ VII/,9. 3. Caror reglementari locale sau de stat se supune constructia? Planilicare teritorrala? 4 Ce literatura de specialitate se gaseste despre acest lei de clad ire? Ce se gaseste in colectla noastra de extrase? 5. Unde au fost rezolvate exemplar cerinte asemanatoare? 6. Prin cine se poate organiza a vizita? A lost deja initiata?
VI. Bazele configurarii

1. Cum arata imprejurimile? Peisajul? Situatia copacilor? Clima? Orientarea? Directia vlntului? 2. Ce lorme au cladirile existente? Din ce materiale sint alcatuite? ~ VII/.9. 3. Exista fotografii ale Imprejurimilor (cu precizarea punctelor din care au fost lacute)? Au lost comandate? 4. Ce mai trebuie luat In considerare la configurarea c1adlrii? 5. Cite niveluri au si care sint lnaltimile caselor existente? Aliniamentul strazilor? Alinierea caselor? Strazi ulterioare? Copaci (soi, marime)? 6. Ce alte constructii ulterioare sint de luat in considerare de pe acum? 7. Este de dorit un plan general de slstematizare? 8. Exista hotariri locale privind aspectul exterior al noilor constructii dedicate acestui amplasament? 9. Cine este persoana care examineaza si acorda aprobarea de constructie din punct de vedere artistic? in ce raport se afla cu artele vizuale? Este oportun sa se discute cu el proiectul preli minar? 10. Care este instanta superioara pentru reclamalii? Care este ca lea oliciala? Durata unei reclamatii? Care este pozitia instantei?
/I Conventie asupra platilor 1. Ce intelegeri se afla la baza calculului platilor? 2. Ce raport aproximativ de finalizare se ia in considerare? 3. Trebuie evaluate cheltuielile de productie care stau la baza calculului platilor? 4. Ce cheltuieli de productie se iau in calcul? 5. TrebUle sa preluam noi din lucrarile de executie? 6. Este stabilit contractu I sau dovezi scrise ale intelegerilor?
III. Persoane si firme implicate in lucrare

Cu cine trebuie purtate toate discutiile preliminare? Cine raspunde de domeniile speciale? Cine verifica calculele? in ce mod trebuie formulate comenzile si In ce mod trebuie efectuate modificarile? 5. Se pot repartiza lucrarile noastre nemijlocit in numele benefici arului? Plna la ce suma? Exista 0 imputernicire scrisa pentru aceasta? 6. Pe cine recomanda beneflciarul ca anteprenor? Ocupatie Adresa Telefon 7. Este necesar un conducator al lucrarilor? Dorit? Mai tinar sau
mai in virsta? Clnd? Pentru un timp indelungat sau pentru 0 pe
rioada? Cit timp?
1. 2. 3. 4.
50
PROIECTUL CLAolRII
CHESTIONAR
VII: Bazele tehnice 1. Ce fel de subsol are zona? 2. Au fost facute prospeC\iuni ale solului in zona terenului de co structie? in ce locuri? Cu ce rezultate? 3. Cit poate fi considerata presiunea solului? 4. Nivelul pinzei freatice este normal? Este ridicat? Este maxim? 5. Au mai fost constructii pe acest teren? Ce fel de constructii? Cu cite niveluri? Cit de adinca era pivnita? 6. Ce fel de funda\ie pare sa fie indicata? 7. Ce modalitati de constructie trebuie utilizate? in special: Podeaua pivnitei: Ce fel? Incarcare? Prin ce? Finisaje? Vopsitorii protectoare? lzolarea pinzei freatice? Plafonul pivnitei: Ce fel? incarcare? Prin ce? Acoperire? Plafonul parterului: Material? incarcare?Prin ce? Acoperire? P1anseul acoperisului: Ce fel? Incarcare? Prin ce? Straturi? Vopsitorii protectoare? Ce invelitoare? Jgheaburi? Burlane interioare sau exterioare? 8. Ce izolatii trebuie prevazute? Fonice? Orizontale? Verticale? impotriva trepidatiilor? impotriva caldurii? Orizontale? Verticale? 9. Cum sa fie construiti stllpii? Dar zidurile exterioare? Zidurile interioare? 10 Ce fel de scara? Incarcarea? 11. Ce fel de ferestre? Otel? Lemn? Materiale sintetice? Lemn/alu miniu? Ce fel de sticla? Cu protectie fonicMmpotriva soarelui? Deschidere spre exterior sau spre interior? Ferestre simple, stratificate, cu rame, cu izolare fonica? 12. Ce fel de usi? Cu galerie? Cu rama de otel? Din placaj? Din otel? Cu garnituri de cauciuc? Ignifuge sau rezistente la incen dii? Cu dispozitiv pentru inchiderea automata a usii? 13. Ce lei de incalzire? Combustibil? Cit sa dureze rezerva de com bustibil? Incalzire cu pacura? Incalzire electrica? Ridicarea zgu rei? Rezervor pentru cenusa? 14. Apa calda? Ce cantitati sint necesare? In ce momente? In ce 10 curi? Ce compozitie chimica are apa potabila? Sistem de dedu rizare a apei? 15. Ce tel de ventilatie? Schimbul de aer? In ce incaperi? Degazare? Risipirea cetii? 16. Ce instalatie de racire? Masina de gheata? 17. Ce instalatie de apa? 0 al aductiunii? 0 al hidrantului pentru pompieri? Presiunea apei din tevi? Sint fluctuatii de presiune? Cit de mari? Pretul apei pe m3 ? Robinete in aer liber? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie? 18. Ce fel de canalizare? Racord la canalizarea orasului? Unde? Ce 0 are canalul principal? Adincimea? in ce directie se scurge canliza rea? Sint posibile infillrari? Sint indicate? Sint ingaduite? Rezervor de sedimenlare propriu? Este necesara doar filtrarea mecanica sau si biologica? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie? 19. Ce 0 are racordul de gaz? Randament? Pretul pe m3 ? Reducere in cazul consumului mare? Exista prescriptii deose bite pentru instalare? Aerisire? 20. Ce iluminat? Ce fer de curent? Tensiune? Posibilitati de conec tare? Limitarea consumului? Pretul pe kW pentru lumina? Pretul pe kW pentru instalatii de putere? Tarif de noapte, intre ce ore? Reducere in cazul consumului mare? Translormator? Statie de inalta tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburi, eolian? 21. Ce tel de telefon? Cu numerotatie? Cabina? Unde? 22. Instalatie de alarma? Sonora? Luminoasa? Cu apel la politie? 23. Ce fer de ascensor? Incarcare mai mare? Evacuare prin tavan sau laterala? Viteza? Motorul sus sau jOs? 24. Ce alte instalatii de transport? Dimensiuni? Traseu? Putere? Posta pneumatica? 25. Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Marime? Pentru ce fel de gunoaie? Incinerator? Presa de hirtie? 26. Altele.
VIII. Documenta/ia de proiectare 1. A fost examinata cartea funciara? S-a facut copie? Ce este acolo demn de remarcat pentru proiectare? 2. Exista un plan allocalitatii? A fost comandat? Cu indica\ii privind mijloacele de transport? 3. Exista un plan al amplasamentului? A fost comandat? Este atestat olicial? 4. Exista 0 ridicare topo? A fost comandat? 5. Exista intocmit un plan al retelei de apa? 6. Exista inlocmit un plan al retelei de canalizare? 7. Conectarea la reteaua de gaze este indicata in plan? 8. Conectarea la reteaua electrica este indicata in plan? Este ates tata oficial? Cablu sau retea libera? 9. Fatadele caselor invecinate au fost documentate? Dar felul con struc\iei lor? (plan de sistematizare). 10. Exista fixat un reper pentru planul topo care nu poate fi modificat? 11. Este necesar un plan al organizarii de $antier? 12. Unde trebuie solicitata autorizatia de constuctie? in cite exem plare? In ce forma? Dimensiunea hirtiei? Copii heliografice? Albastre? RO$ii? Pe pinza? In ce culori trebuie sa se intoc measca planurile? (reglementari de desenare a planuritor) 13. Care sint cerinlele de prezentare ale calculelor statice? Cine este desemnat ca inginer pentru verificarea calculelor? Cine este luat in considerare? (pe cine desemneaza serviciul constructiilor?) IX. Documenta/ia pentru distribuirea sarcinilor 1. Cit de mare este distanta de la santier la gara de marfuri? 2. Este preV3.zuta 0 linie ferata de legaturc1 la locul constructlei? Ecartament normal, ingust? Care sint posibilitatile de descarcare? 3. Cum sint caile de transport? Este necesar un stc1vilar sau un drum podit cu dulapi? 4. Ce locuri de depozitare a materialelor sint disponibile? m 2 locu ri deschise? m2 locuri acoperite? La ce inaltime fata de con structie? Pot lucra doua antreprize simultan fara sa apara frictiuni? 5. Beneficiaul preia anumite livrari si lucrari? Care? Curatarea san tierului? Paza( Lucrari de gradinarit? 6. Se pot face plali in avans sau/si cu bani gheata? Sau ce terme ne de plata sau distrlbuire a bani lor trebuie avute in vedere? 7. Ce materiale de constructie sint folosite indeobste in zona? Deosebit de iettine in zona? Cit de scumpe? X. Termene de execu/ie pentru 1. Schite pentru discutiile cu colaboratorii? 2. Schite pentru discutiile cu beneficiarul? 3. Anteproiect (Ia scara) cu deviz antecalculat? 4. Proiect (Ia scara)?
5.Deviz?
6. Prezentarea planurilor pentru aprobarea de construc\ie cu cal culele statice si alte indicatii necesare? 7. Evaluarea duratei de obtinere a aprobarii de construc\ie? Cai oficiale? Posibilitati de accelerare a procesului? 8. Planuri de execu\ie?
9.Debutullicitatiei?
10. Predarea ofertelor? 11. Distribuire? Planul termenelor de constructie? 12. Inceperea constructiei? 13. Receptia constructiella rosu? 14. Receptia constructiei? (gala de ulilizare) 15. Lichidare totala
51
EXECUTIA
~[D
STRUCTURARE
Defintrea termenilor 1.0 Proiectul 2.0 Executia Activitati destinate executiei 1.0 Prolectarea destinata executiei 1.1 Definirea activitatilor/continut 1.2 Scopurile/pericolele prolectarii destinate executiei 1.3 Mijloace/instrumente pentru proiectarea de executie
Desenele de executle
Desenele partiale (detalii. desene individuale)
Desenele speciale
Jurnalul spa\iilor (jurnalul cladirii)
2.0 Atribuirea 2.1 Definirea activitatilor/continut
22 Scopurile/pericolele atribuirii
2.3 Mijloace/instrumente pentru atribuire BGB (Burgerliches Gesetzbuch -' Codul civil) VOB (Verdingungsordnung fur Bauleistungen Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie) (partile AlBIC, Observatii preliminare) Descrierea sarcinilor (registre de sarcini. programe de sawni) Caietul de sarcini standard Modelele pentru LV (Leistungsverzeichnlss - registrul de sarcini) Documentatia refentoare la producatori 3.0 Supravegherea de santler
31 Definirea activilatllor/continut
32 Scopurile/pericolele supravegheril de santier
3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de santier
Bazele AVA (Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung
Llcitatie/atribuire/lichidare). Mijloace/instrumente pentru
proiectarea de executie (desene, documentatia pentru
contracte)
Tehnicile pentru planificarea desfasurarii/orar
(diagrama-grinzi, diagrama-linii, diagrama-retea)
Bibliografie pentru executle- [D Definirea termenllor
gice si ecologice si utilizind contributia altor specialisti implica\i in proiecta

re plna la obtinerea solutiei apta de a Ii executata.
Reprezentarea obiectulul in desene cu toate indicatiile individuale necesare
execuliei, de ex. desene complete de executie, pentru detalii sl de sistem
constructiv 1:50 pina la 1:1, cu explicatiile scrise necesare.
in cazul constructiilor care genereaza spatil: reprezentarea detallata a
spatiilor si a succesiunilor de spatil la scara 1:25 pina la 1:1. cu explicatiile
scrise necesare; indicarea malerialelor.
Prelucrarea bazelor necesare celorialtr speclalisli implicati In proiectare Slln
tegrarea contributiilor lor plna la solutia apta de a fi executata.
Continuarea planificaril de executle in rastimpul de executie.
, Activitati speciale:
elaborarea unei descrieri detallate a oblectului ca jurnal al cladirir Sl ca baza
pentru descrlerea sarcinilor insolita de programul de sarcini'.
Verificarea planurilor de executie prelucrate de catre antrepriza pe baza de
scrierii de sarcini si a programUlui de sarcln; si in acord cu prolectarea'.
Elaborarea machetelor de detalii.
Verificarea sl acceptarea planurilor elaborate de terti neimplicati profesional
in proiectare in acord cu proiectul de executie (de ex. desene de executie
ale unor intreprinderi, planuri de dlspunere Sl de fundatii elaborate de furnl
zorii de utilaJe), in masura in care activitillite in cauza se refera la amenajan
care nu sint cupnnse in costunle calculabile
') in descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini aceasla activitate
special a devine integral sau partial activitate de baza. In acest caz activitatile
de baza aferente acestei faze de actlvitati sint anulate in masura in care este
aplicata descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini.
1.2 Scopurile/pericolele prolectaril destinate executiei
"'
II
. I ,. I
Planificare executiei are drept scop a executie lipsita de perturbari sl de ero

rio Premiza 0 conslituie stabilirea complefa si detaliata a cenntelor de creatle
si tehnice, verificarea acestora in raport cu aspectele formale. juridice si eco
nom ice (baze juridlce: regulamentele de constructii dm [Iecare land. regle
mentarile, de ex. referitoare la executie. directivele, de ex. cele referitoare la
spatiile destinate adunarilor de cameni; baze tehnice: regulile recunoscute
privind tehnica sl arhltectura. de ex. normele DIN, acordarea cu contributla
specialistilor din domenii aparte: baze economice: instrumente pentru con
trolul costurilor, de ex. evaluarea'calcularea costurilor de comparat cu DIN
276, intre altele acordarea cu contributla specialistilor din domenii aparte).
Planificarea insuficienta a executlei inseamna intre altele pierderi de mate
riale (eliminarea defectiunilor. alterari). pierderi din timpul de lucru (Iimpl
morti, munca dubla). 0 dlminuare a calltatii care este remanenta (eron de
planiflcare/erori de executie).
1_3 Mijloacelinstrumenle pentru proiectarea de executie

Desenele de executie, cu toate indicatiile si dimensiunile necesare exe
C A
Definirea activitatilor pentru activltatile de arhitectura necesare si pentru
onorariile aferente rezulta din HOAI (Honorarordnung fUr Architekten und Ingenieure - Reglementari privind onorariile arhitectilor si inginerilor, pe baza 1+2 din Gesetz zur Regelung von Ingenieur- und Architektenleistungen - Legea pnvind reglementarea activitati10r aferente inginerilor si arhitectilor) [lmag.1J: 1.0 Proiectul HOAI, 15. fazele de activitati (Leistungsphase - LPH) 1-4:
documentarea de baza (3%), ante-proiectarea (7%), proiectarea (11 %), pro
iectarea in vederea avizarii (6%); "activitafi de proiectare" In total 27% din
onorariul total [imago 2]
2.0 Execulia HOAI. 15, Leistungsphase (LPH) 5-9:
cUliei; de obicei la scara 1:50 - pag. 56 Desenele partiale (= delalii. desene individuale),
completeaza desenele de executie pentru anumite portiuni ale cladirii: de
obicei la scarile 1:20/1:1011 :5/1:1 - pag. 56
0.
@.
Desenele speciale, - se refera la necesltatile anumilor sisteme construc

tive (de ex. din beton arma!. din otel. din lemn etc.), - reprezinta alte com
ponente/slsteme care nu se refera la sistemele constructive vizate doar In

masura in care sint necesare: de obicei la scara 1:50 In functie de slstemul
constructiv. Reprezentarile tuturor tipurilor de desene sint reglementate prin
DIN 1356 si pot fi elaborate cu CAD (Computer Aided Design) in cadrul si
stemului de prelucrare automata a datelor si, intre altele, cu relationari cu
AVA - Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung - Licitatie/atnbuire/lichidare
(vezi mai jos) daca exista software corepunzator.
Jurnalul spatiilor (= jurnalul cladirii), - cupnnde sub forma de tabel indi
proiectarea de executie (25%), pregatirea atribuirii (10%), colaborarea la

atribUire (4%), supravegeherea de santier (31 %), Indrumare de santier si do
cumentare (3%); ,.activita\i de executie" in total 73% din onorariul total
pag. 56 0. in mare masura HOAI este acordat la necesitalile practicii, ceea
ce inseamna ca activitatile de baza conform HOAI corespund activitatilor ne
cesare In practlca.
B Activitati destinate executlei
1.0 Proiectarea deslinata executiei 1.1 Definirea activitatilor/conlinutul sint reglementate prin HOAI. 15,
catiile complete des pre dimensiuni (de ex. lungime. latime, inaltime, su
prafata, volumul spatiului sau al unei parti a acestuia), despre materiale (de
ex. finisajul peretilor, al pardoselilor etc), despre dotari (de ex. instalatri de
incalzire, ventilare, sanitare. electrice etc.), - si este ;ntre altele baza pentru
o descriere functionala a sarcinilor (= descrierea sarcinilor insollta de pro
gramul de sarcini, activitatl stabilite prin HOAI 15 faza de activitali 5, in
opozitie cu descrierea sarcinilor insotita de registrul de sarcmi, activitale de
baza HOAI 15 faza de activitate 6; compara cu VOB/A 9.
faza de activitati 5 , Activitati de baza: prelucrarea rezultatelor obtinute pnn fazele de activitati 3 si 4 (prelucrarea treptata si reprezentarea solutlei), luind in considerare cerintele urbanlstlce, de creatie, functionale, tehnice, de lizica cladirllor, economice, de economie energetica (de ex. in ceea ce pnveste utilizarea rationala a energiei), biolo
52
EXECUTIA
->0
CD
2.0 Atrlbuirea (pregalirealcolaborarea) 2.1 Oelinirea actlvltalilor/conllnutul sint reglementate prin HOAI, 15, fazele de activitate 6 + 7 Activit/iII de baza: calcularea Si compunerea cantitatilor ca baza pentru elaborarea descrieril de sarcini, utilizind contributia allor specialisti implicati in proiectare. Elaborarea descrierilor de sarcini insotite de registrele de sarcini conlorm domeniilor de aclivitale. Acordarea Si coordonarea descrierilor de sarcini elaborate de specialistii implica\i in proiectare. Elaborarea documenta\iei de contractare pentru toate domeniile de activitate. Stringerea ofertelor. Verilicarea Si evaluarea ofertelor inclusiv elaborarea unei situatii a preturi lor in raport cu activitatile partiale Si cu colaborarea tuturor specialistilor im plicati in fazele de activitate 6 Si 7. procedura de atribuire. Negocierea cu olertantii. Evaluarea costurilor conform DIN 276 pe baza preturilor unitare sau globa Ie din olerte. Colaborarea la atribuirea comenzii. Activitali speciale:
Elaborarea descrierilor de sarcinl insotite de programul de sarcini in raport
CU jurnalul cladiriifjurnalul spa\iilor.
Elaborarea unor descrieri de sarcini alternative pentru domenii de activita
te autonome.
Elaborarea unor evaluari de costuri comparative prin utilizarea contributiei
altor specialisti implicati in proiectare.
Venlicarea Si evaluarea olertelor prin descrierea sarcinilor insotila de pro
gramul de sarcini inclusiv situa\ia preturilor.
Elaborarea. verificarea Si evaluarea unor situa\ii de preturi conform unor ce
rinte speciale.
2.2 Scopurile/pericolele atribuirii Atribuirile au drept scop crearea de mecanisme contractuale apte sa ga ranteze executia proiectelor de executie intr-un cadru de drept civil Si cu re glementarile corespunzatoare (compara Burgerliches Gesetzbuch - Codul . Civil. BGB, 631 651 resp. Verdingungsordnung fUr Bauleistungen Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie. VOB, Teile A/B/C) atribuire pag. 56 Structurarea VOB in 3 parti:
- VOB/A (DIN 1960) de constructii
Continut: directive pentru conformarea Si structurarea licilatiilor, a proce
durii de atribuire, a contractului. Dispozitiile VOB/A au caracter de reco
.. mandare (comandilari privati). - Si sint obligatorii pentru comandltarii pu blici - juridici.
- VOB/B (DIN 1961) = Condilii contractuale genera Ie pentru executla
lucrarllor de constructii
Continut: conditii formulate special pentru contractele de execu\ie care.
daca sint stabilite de comun acord, anuleaza reglementarile BGB core
spunzatoare. Titiuri/Continul 1 tiplvolum de lucrari. 2 achltarea lucranlor.
3 documentatia de execu\ie, 4 executia. 5 lermene de execulie, 6 pertur
barea Si intreruperea ~xecutiei, 7 distribuirea pericolelor, B anularea de
catre comandilar, 9 anularea de catre execulant. 10 responsabilitaleil
p;'irtilor contractuale, 11 penalitati, 12 receptie. 13 garanlare, 14 Iichidare,
151ucrari cu salariu orar, 16 plati, 17 asigurarea. 18litigii
- VOB/C (DIN 18300 18450) . Acordarea si compunerea activitatilor celor care sint implica!i prolesional in tractuale, 636 executie intirziata, 637 anularea contractual a a raspunderii,
638 prescriere scurta, 639 intreruperea Si frinarea prescrierii, 640 obligalia
de receptie a comandilarului, 641 lermenele de achitare a lucrarilor, 642
colaborarea comanditarului, 643 anularea contractu lui de catre antrepre
nor, 644 raspunderea pentru pericole, 645 raspunderea comanditarului,
646 incheiere in loc de receptie, 647 dreptul de sechestru al antreprenoru
lui, 648 ipoteca de asigurare a terenului de constructie. 649 anularea con
tractului de caIre comanditar , 650 devizul, 651 contractu I de predare a
lucrarilor pag. 56
0-
* VOB (Verdlngungsordnung lur Baulelstungen - Reglementare penlru
conlractarea lucrarilor de constructie) ofera 0 structura speciala (situatie

contrara: formularile generale ale BGB), ia in considerare in mod echilibrat
problemele/cerintele juridice diverse Si concrete ale contraclului de exe
culie (compara cu legea AGB - Legea privind obliga\iile contracluale ge
nerale). Daca este necesar sa fie val abila, VOB, care nu esle nici lege nici
reglementare juridica trebuie sa lie stabilita de comun acord (in ceea ce pri
veste partile B/C, posibile Si in cadrul conditiilor generale de afaceri, com
para cu legea AGB 23.5).
= DispOlilii generale prlvlnd alribulrea
lucrarilor
= Conditii contractuale
tehnlce genera Ie
@.
pentru lucrarile de constructii (ATV - Allgemeine technische Vert rags

bedingungen fUr Bauleistungen)
Continut reglementari (in caz de acord com un) pentru lucrarile individuale (de
ex. lucrari de sol, zidarii .etc.) conlorm unei structuri unitare pag. 56
A\ribuirea se poate desfasura cind sarcinilor definite (= documentatia de
=documentalia de contractare ca de ex. descrierea sarcinilor/con
di\iile contractuale etc. + inregistrare cu indicatii despre de ex. posibilitatea de consultare a documentaliei de contractare / loc, moment de debut / ter mene de suplimentari. termene obligatoni etc.) Ie sint atribuite pre\urile pag. 56
O. Indicalii pentru descrierea sarcinilor, - sprijin pentru licitalii univoce.

exhaustive (nr. 01 indicatii generale strict necesare, nr. 02 indlcalii neces are in complelare; compara cu VOB/A, 9.1). 1. Domeniu de valabilitate, - indicatii referitoare la normele DIN in vigOilfO (dispozitii tehnice de executie); clauza generala: "materialele $i componen tele constructive sint intelese inclusiv.ca Iivrare, descarcare, depozitare". 2. Materiale/componente constructive, - condi\ii de calitate, "standarde" pentru materiale/componente constructive (normele'DIN, avize oficiale). 3. Execulie, - prescriptii tehnice de executie (event. normele DIN) in sen sui "executiei standard". 4. Sarcini conexe/sarcini speciale. - stabilirea tipuluilvolumului sarcinilor conexe (in raport cu sarcina principala cont. regislrului de sarcini) lara pli113 speciala. 5. L1chldare - prescriptii referitoare la lichidare pentru stabilirea cantltalilor executate efectiv (ref. la unitali de Iichidare, stabilirea limitei dinlro compo nente!e constructive ce se intrepatrund, venflcarea masuratorilor resp. reo duceri). in cele mai mulle cazuri, componentele conlrilctualo gGnorillo nu sint suficienle pentru reglementari univoce Si complete $i se compieloaZ3 prin "Observalii preliminare" (conditii contracluale suplimentare, conditii contractuale speciale, care nu au voie sa conlravina conditiilor contractua Ie generale) in Condi\iile in care sint aplicale complel reglementarile din 10 gea AGB (echilibrul VOB in calitate de .intreg").
@.
Documentatia de atribuire cu preturile inscrise Si semnatura ofertantului resp. a imputernicitului legal devine oterta, - iar ofertele nemodificate ac ceplate prin atribuirea comenzii (supliment) devin contractu I de execu\ie (reglementeaza to ate modalitatile necesare pentru Iranspunerea proiec telor de execu\ie; de ex. tipuilvolumul sarcinii. achitarea acesteia, termene, responsabilitati etc.) Contractele de construclii (Si deci $i documentatia de atribuire) trebuie sa fie cupnnzatoare/complete - eventualele diferen\e de opinie dintre partile contractante Irebuie clarificate anterior - Si trebuie sa sa reglementeze clar responsabilltatile reciproce. Documentatiile de alribuire neclare, incomplete conduc la contracte de con structie proaste care provoaca disputefintirzieri in executie/defecte/redu cerea calitatii/costuri suplimentare. 2.3 Mljloace/instrumente pentru atribuire BGB (Burgerliches Gesetzbuch - Codul Civil) reglementeaza in contrac tul de constructii (contractu I de executie) relatiile juridice dintre benefici ar/anlreprenor (comanditar/antreprenor) daca nu exisla intelegeri care se abat de la aceste prevederi. 631-651 contin normele juridice pentru contractele de munca. Titluri/continut 631 esenta contractului de munca. 632 achitarea lucrarilor, 633 obligatia de garantare a antreprenorului, eli minarea defectelor. 634 stabilirea termenelor Si amenin\area la refuz, mo dilicari, reduceri, 635 despagubiri in caz de nerespectarea conditiilor con-
53
EXECUTIA -...QJ
Tlpurile acordurilor suphmentare ("Observatil prehminare"): - acordurile suplimentare necesare c1ariflca presCriptiile VOB de tipul "poslbil' in mod unlvoc. de ex. stabilirea procedurii de recep1le etc. - acordurtle supllmentare jUdicioase se refera la prescrtptille in sensul 10.4
Documental;a referiloare la producatori pentru registrele de sarcini ofera

mformatli suplimentare, sprijina mai degraba in cazul problemelor de detaliu decit solutionaflle constructive aparte. Per total domeniul atflbuire este adecvat in mod ideal sistemului de prelucrare automata a datelor (Iexte, calcule). Relatlonarile dlntre date Ie de atribuire Sl pro iectarea de execulie sint posibJie prin CAD (Computer Aided Design) Sl software AVA (Ausschreibung IVergabe!Abrechnung - Llcltat,e.atribuire:lichidare) cores pu nzatoare .
,",
II
I I' I
VOBiA. de ex. lermene de executle elc
- acordurile suplimentare posibile se retera la presCflptiile care servesc deli nirii sarcinilor (tara sa afecteze echilibrul VOS). de ex. rapoarte zilnlce de exe cUlie. Ilmba! etc. ~ pag. 57
(D
@.
Trebuie facuta dife
descrierea sarcinilor devtne - prin deflnrrea unlvoca Sl exhaustiva a lucrari
lor - baza viitorului contract de constructie ~ pag. 57 rentierea intre:

sarcinilor cu program de sarcini (funkt'onale Leistungs
3.0 Supravegherea de ~anlier (supravegherea executieia cladirii/documentare) 3.1 Definirea activilalii/continulul sint reglementate prin HOAI, 15. tazele
de aclivita11 8 + 9
- descrierea sarcinilor cu registru de sa'clnl (VOB/A 9 3-9)

- descnerea beschrelbung - descriere functionala a sarctnllor: FLP: VOB/A 9/10-12). Descrierile construcllei (prezentarea generala a temei) completeaza reglstrele de sawn! care astfel devin descneri de sarctni.
Aclivila!i de baza:
Supraveghere a executiei obleclului in raport cu autorizatla de constructie sau
cu av;zul, cu prolectul de executie si cu descrierea sarcinilor precum si cu re
gulile tehnicii recunoscute in general si cu prescnptiJie corespunzatoare.

Coordonarea speclalistilor Implicati in supravegherea oblectului.
Supravegherea Sl corectarea la nlvel de detaliu a prefabricatelor.
Elaborarea
$1
Regislrele de sarcini, - listarea pozitiilor ind;vlduale Ipozltle ~ descrterea sar

ctnli partiale in raport cu tlPUI. calitatea. cantitatea. dlmenslunea. prevazuta cu numar de ordine/de pozitie) ~ pag. 57
supravegherea unul orar (dlagrama-grinzi) Elaborarea unui lur
@ pot fi structurale liber (trepte de con
nal al executiei.
Releveu comun cu antrepflza insarcinata cu execulla.
Receptia IJcrarilor impreuna cu altl speclalisti impllcatl in proiectare Sl supra
veghere cu idenfiflcarea defeclelor.
Verificarea tacturilor.
Stabllirea costurilor conform DIN 276 sau conform normelor JUfldice ate rente din
legislatia referitoare la fondul constrult
Cerere referitoare la receptla etectuata de catre autoritatl Sl participarea la
aceasta.
Predarea obleclulul incluslv elaborarea si predarea documental,el necesare. de
ex. mstrucliunile de folosire. Prolocoalele de venltcare.
Listarea termenelor de garantle
Supravegherea procedurllor de elimlnare a defectelor constatate la receptla
lucrarilor.
Controlul costuriior.
Inspectarea obiectulul pentru Identiflcarea deteclelor inamte de exptrarea ler
menelor de prescnere a cenntelor de garantie refentoare la antrepriza ce a exe
structte I part; de constructle I treple de finJsare) resp. in titlun (rezumare rapor tata la lucrare) si pot Ii completate cu ..Observatii prellmlnare" ~ pag. 57@.
ProgrameJe de sarcini, - descnen ale conditiiloricennlelor de referinta. (crea
tlV, functional, tehnic, economic) alerente lucrarii executate, renunta la pre zentari detaliate ale sarctnilor partiale (situatle opusa registrul de sarClnl cu pozitii tndividuale: sint insa oosibile registrele de sarClnl model tara menttona rea cantnatilor) Ca parte a documentatlel de contractare. descnerea sarclniior devine- prin con semnarea pre\urilor (oferta) SI comanda scrtsa (atnburrea) - parte componenta a contractulul de construc1ii. in cazul unor componente de contract contradlclorii s'lnt valabile in succesiune urmatoarele (campara cu vgl. VOBIS 1.1)'
descrierea sarcinilor, - condltii contractuaie speciale. eventualele condltll con

tractuale suplimentare, eventualele conditi, contractuale lehnice. condltiile con Iracluale lehn!ce generale pentru execulla lucrarilor de construct I (VOS/B) (deci Ceea ce este "special" are va;abilltale inamtea a Ceea Ce esle ..gene"al")
~ pag. 57
@.
caielul de sarcini standard - Slandardleislungsbuch (SILB) in constructll

spnjina elaborarea descrierllor de sarclni rrezulta texte concise. Impecabiie din punct de vedere tehnic. complete) pnn faptul ca ofe"a componentele unci text stan
dard pentru pozitiile tndividuale care sint atribulte domenillor de actlvrtate cores
cutat lucraflle.
Supravegherea procedunlor de ellmlnare a defectelor aparute inainte de exptra
rea termenelor de prescnere a ceflnlelor de garanlle dar nu mal tirzlu de 5 ani
de la receptla lucrarilor
Colaborare la predarea Iucrafllor de siguranta.
Colectarea sistematica a reprezentanlor gralice sl a rezultatelor provenlle din
calcule referitoare la oblec\.
punzatoare (domeniile de activitate aproxlmatlv ca sl lucran contorm VOB/C). Componentele de text standard sint structurate ierarnlc in 5 parti de text. Fiecare componenla este numerotata. Astlel diferitele texte (compuse variabil din componentele celor 5 partl de texI: text scurnext lung) pol II codifJcate (numarul domeniului de aclivitale - cifrele partllor indlvlduale de text = numarul activitatii standard) pag. 57
Aclivilali speciale:
Elaborarea. supravegherea Sl contlnuarea unui plan de plati
Elaborarea. supravegherea costuri si capacitatl.
Aclivitate ca sef de sanlier responsaoil In masura In care aceasta actlvltate
depaseste activitatea de baza faza a prevazula oe 1991slal a land-ulul respectlv.
Elaborarea planurilor de inventar.
Elaborarea registrelor de dolafl si de inventar.
Elaborarea indlcatillor de intreltnere.
Observarea obiectului
Admimstrarea oblectului
inspectia dupa predare.
Supravegherea activltatilor de inlrellnere
Pregattrea datelor penlru un Iisier oe oblect
51
- @.
Comisla Comuna Electronlca in
contlnuarea unor planufl diferenliate de timp.
Coditicarile unllare (standardlzalej permit ratlonallzarea prm slstemul de pre lucrare automata a datelor (edltoril caieleior de sarcln! standard Gemelnsamer Ausschuss Elektronik im Bauwesen Constructi : GEAB: scop: u\illzarea la scara federala a textelor slandard unitare ' pentru descrierea sarcinilor in constructll). Aile culegen de texte de sawn; standardlzate pentru c01s1ruclii sint Standardleistungskatalog fUr den StraGen- und Bruckenbau - Catalogul de SarClni Standard pentru Cons:ruclla de Drcmun Sl Podu"l (StLK). domeniile de aclivitate 100-199: Standardlelslungskatalog fur der Wasserbau - Catalogui de Sarclnl Standard pentru Constructll I-ildrotehnlce ,StLK). domenlile de ac Ilvilate 200-299' Slandardieistungsbucn der Sundesbahn - Catalogul de Sarcini Standard al Callor Ferate Federal8 rStLB-CS
400-499: Regionallelstungskataloge - Cat3!Oage
'* Mode)e)e pentru LV
~
aomen lie de aCllvltate

Reglonale (RLKI
Calculu( Sl stabiltrea costln',orin rao:w

respectlv, de utillzare
~'J valOri oner.ta'\\vs.
08 SarClnl
Veriflcarea anallzei dedlcata rsda:''2 O:,'lIre COSUrll12 S' proU'J: de 9xe;:;uTle s
ale utllizatonior indivlduall. domenille de aCl1vltate 800-999.

reglstrel8 ae
Sar~lnl
58 aseamana CU caletel8 de sar
clni Ipredecesor caletele de sarCln: stancard StLB;. Mcdeleie LV cupflnd cit
mal multe varrame de text pos:blie dexte produse
~mn
taler,1 SI sin'! dec:. ca to

--;0
talltate, foarte cupnnzatoare, Olertart: dlfeme edilurl
oag. 57
@.
54
------
EXECUTIA -Q]
3.2 Scopul/perlcolele supravegherii de ~antier
Supravegherea de ~antier urmare~te
sumare) momentul de final prescris VZ (n), cele mai tirzii momente SZ (cele mai tirzii momente de debut, SAZicele mai lirzii momente de final, SEZl pentru pro ducerea evenimenlelorlp;oceselor (calcut inapoi), eel mai tirziu moment de de but al proiectulul SZ resp. inlregul inlervaltampon GP al evenimentelor/proce selor individuale (GP = eel mai tirziu moment SZ - eel mai tirziu moment de de but, moment de final SAZ/SEZ minus cel mai timpuriu moment - cel mai timpuriu moment de debut, de final FAZ/FEZ - pag. 58
doua centre de greutate:
controlul, masuratoarea, lichidarea ca ~i completare a AVA (= Aus

schreibung, Vergabe, Abrechnung - Licitalielatribuire/lichidare; compara cu paragraful Atribuire) - pag. 58
Planificarea modului de desfa,.urare a execu\iei prin utilizarea metodelor specifice managementului de proiect (disponibilitatea oamenilor, a utilajelor, a materialelor la timpul potrivit, in cantitatea pOlrivita, la locul polrivit). Cele mal importante mijloace ajutatoare: tehnicile de planificare a timpului aferente dileritelor metode.
desfa~urarij/a
@.
Din diferitele orlentarl ale relelel (procese/evenimenle) $i din dilerilele repre zentari (sageti/noduri) rezuM trei tipuri fundamentale de retele - pag. 5812'.
1 Sageata de proces - metode de plan-relea (Crilical- Path -Method, CPM):

execu\ie atribuie proceselor sage!i (muchii). Nodurile reprezinta evenimentele de de but/final ale proceselor. La CPM relalia de ordonare tundamenlala (= inlerde pendenta dintre evenimente ~i procese, cuantificabila) esle succesiunea nor mala (relatie de ordonare de la finalul predecesorului la debutul succesorului; eveniment final.proces A = eveniment debut procas B). Modelul temporal eSle
~antier
_
I I
';;".'. I;'
o supraveghere proasta, un control defectuos pot genera eventual 0
nesatislacaloare, defecte (vizibile/ascunse), socoteli eronate, costuri suplimen tare, pericole penlru oameni (accidente) ~i materiale. Managementul de proiect nesatislacator, lipsa de coordonare genereaza in mare parte intirzierea exe cutiei/costuri suplimentare. 3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de Bazele AVA precum,.i mijloacele/instrumentele penlru planificarea exe cUliei sint explicate la 1.3/2.3. Supravegherea de ~antier, masuralorile, soco telile se bazeaza pe proiect (de executie, desene pal1iale, desene speciale), eventual pe jurnalul spatiilor resp. pe documenta\ia pentru contractuI de constructii. Tehnicile pentru planificarea desfa,.urariiiorarului utilizeaza diferile meto de uzuale: - dlagramele-grinzi (dupa Gantt, planurile-grinzi), reprezinta in sislemul de co ordonate de tip cruce pe verticala (= axa y = ordonata) etapele de lucru/proce durile de executie, pe orizontala (= axa x = abscisa) timpul de execu\ie aferent. Dura!a de timp (s!abilire prin valori rezultate din experien\iilcalcule) a fiecarui proces de execu\ie este determinata prin lungimea grinzii corespunzatoare (orizontala). Procese de executie succesive trebuie reprezentate succesiv. Registrele de lucrari (= Iistele pentru reprezenlarea desfa~urarii = lislele de calcul) ajuta la ela borarea planurilorgrinzi, tac posibile comparatii intre stadiul impus ~i cel real. Avantajele planului'grinzi: imagine de ansamblu, sugestiva, Iizibilitate ridicala (reprezentarea = propOl1ionala cu timpul). Dezavantajele planului-grinzi: imagi ne globallzata, nedlferentierea proceselor pal1iale, reprezenlare dificila a rela\ionarilorlinterdependen\elor dinlre procesele de lucru (procese ne-criti ce/cntice = modilicarea duratei procesului corespunde modificarii duratei ate rente sumei de procese, nu este lizibil). Domenii de utilizare: reprezentarea pro ceselor de execulie lipsite de 0 directie precisa a dezvoltarii, planificarea pro ceselor de flnisare individuale (programe), planificarea interven\iilor (programul personalului/utilajelor). - pag. 58
determinat (adica procesului ii este atribuila 0 evaluare temporala concreta). Procesele care sa desfa$oar.:i in paralel, interdependenle, Inlerdependen\a pro ceselor pal1iale ca premiaza pentru un alt proces sinl reprezentate prin proce se aparente (Iegatura nula, Dummy, relatie de ordonare in relele de si\goti de procese cu interval de timp 0) - pag. 59
@- @.
oglinde~te
Conlinutul planurilorre\ea cu sage\i de procese
Iistele de procese
(listarea ac\ivita\i1or individuale cu indicatiile de limp alerenle) - pag. 59
2 Nod de proces - metode de plan-relea (Metra-Potential Method, MPM): atribuie proceselor noduri. Sagetile reprez;nla relatiile de ordonare. La MPM relatia de ordonare lundamentala (der. vezi sus) esle succesiunea debuturilor (relalia de ordonare de la debutul predecesorului la debutul succesorului; eve nimentul de debut al procesului A = evenimentul de debut al procesului B). Modelul temporal este determinat (vezi CPM). Continutul planurilor-retea cu noduri de procese
oglinde~te
listele de procese (compara cu CPM) - pag. 59
@@@).
3 Nod de eveniment - metode de plan-relea (Programm Evaluation and Review Technique, PERT): atribuie evenimentelor noduri. Sagetile reprazinta relatiile de ordonare. in mod normal modelul temporal eSle stocastic (= calculul intervalelor temporale dinlre evenimente prin calculul probabililaillor). Modelole geometrice pentru PERT + CPM pot conduce la reprezentari mixle (procesele ca sageti, evenimentele ca noduri). Teoretic este posibil planul-retea cu sageata de eveniment dar nu exisl.:i 0 me toda practicata. Avanlaje/dezavantaje/domenii de utilizare ale dileritelor metode de planuri relea: relelele ante-organizate cu model temporal determinist (CPM/MPM) se
potrivesc cel mai bine la ghidarealconlrolul detaliat al execuliei (cenlrul de
greutate - in procesele individuale). Relelele orientate spre evenimente
(PERT) servesc mai degraM planilicarilor cadru sau de ansamblu (evonill1en
lele = puncte de referln\a).
Retelele cu noduri de proces (MPM) pot Ii construile/modificale mal
u~or
@.
- Diagramele-linii (diagrame de vilezadrumlcantitatijtimp) reprezinta in sis temul de coordonate de tip cruce pe una din axe (care = in functie de lucrare) unitatl de timp (alese) de materiale). Se pol
~i
~i
pe cealaM directie unitat; de lungime (mai rar cantita\i de productie (unghiul rezultat intre timp
~i
recunoa~te viteza
(se
drum), intervalele de timp
spaliu intre anumite procese.

~i
parare consecventa desfa~urare/planificare orar.:i). reprezinta un nUnl~r Illai

mare de conditii sub forma retelelor de sageti de procl?se (CPM; dar: in prac
tica CPM este mai raspindlt; ma; vechi, mai evoluat. 70-80% din re1atiile de or
donare ce apar in planurile-retea: succesiunea normala) .
in general, reteIeIe sint foarte detaliate dar pulin sugestive (de aceea: repre
zentare suplimentara a rezultatelor ca plan/diagramagrinzi, vezi mal sus).
Sistemul de prelucrare automata a datelor este predestlnat ca spriJln in special
pentru relele mari (pentru construirea retelei practic doar introduce rea datelor
corespunzatoare din lista de procese). Exisla software corespunzi\tor (predo
minant: CPM).
Avantaj: reprezentarea vitezelor
a intervalelor critice. Dezavantaje: nu olera
imaginl de ansamblu in cazul in care se suprapun procese de lucru diferite (in spa\iu, in timp in cazul proceselor lara 0 direc\ie de dezvoltare precisa). Domenii de utilizare: reprezentarea
~ pag.sa
desla~urarii
proceselor cu
direclie de dezvoltare
co~uri
precisa (Iungime. inaltime; de ex. strazi, tunele etc., turnuri,
etc.)
@.
- Diagramele-re\ea (planurilere\ea), rewltate ale tehnicilor de planificare de tip relea (domeniu component al Operation Research) [imago 22], servesc la analiza, reprezentarea, planificarea, ghidarea ~i controlul proceselor. Luind in considerare cit mai multe valori care exercita influente (timp, costuri, mijloace de interven\ie etc.) sint reprezentale interdependentele diferitelor procese. Calculeie de tip relea pornesc dintr-un moment de debut al proiectului VZ {OJ (nod de start, lermeni vezi DIN 69900, fila 1), calculeaza (calcul inainte) mo mentele cele mai apropiate in timp FZ (cele mai timpurii momente de debut, FAZ/cele mai timpurii momente de incheiere, FEZ) pentru interventia tuturor evenimentelOriproceselor (0 = durala, intervalul de timp debuVfinal de proces). Rezultal = drumul cel mal lung in limp (drumul critic) / momentul de final al pro iectului FZ (n). Din intervalele tampon evaluate anterior ~i introduse rezuM (in-
55
I ,
, I
1t'z"Z:,j---- L PH 1
K1Q';,>;?\--- LPH
10
Documenlarea de bazA
2 AnlE-prolecrarea 3 PrOledarea 4 PrOleclarea in vederea aVlzarli
I
,
, ....- - - - I
~ I
F"X,N0:t-- LPH
20
EXECUTIA
~QJ
I
I
I
I
s I
FANvt--L PH
Abateri ale reglementarilor VOBIB in raport cu reglem. contract munca BGB

L PH, ProlClarea de Execu\le
0 I
I
Contract de muncA - BGB 632 Plata
VOB/B
I 2 Plata
___ JI
l PH 6 Pregal1rea alribulfil L PH 7 Colaoorarea la alnbvlre
!
633 Defecte
14 Lichidarea
"' II
I "
15 LucrM plata orara

4 Executla (nr. 7)
13 Garantia (nr. 3, 5, 6)
1(1 17 Asigurarea I
l PH B Supravegherea Cie sanller
634 Stabil. termen., modiflcare,

reducere
Definirea activitatilor
1.99
L PH 9 jndrumarea Cle sanller $1 dOcu:nenlarea
635 Despagubire
4 Execu\la (nr. 7) 8 Anul. de catre comand. (nr. 5)

13 Garantia (nr 7) 5 Termenele de executie
13 Garantia (nr. 3)
3 7)
.'
636 637 638 639
Execu\ie intirziata Excludere responsab. Prescriere (scurta)
~13~nr
I 13 Garantia I
Prescriere (intrerupere, lnlirziere)

640 Recep\ie 641 Termenele de plata Colaborarea comanditarului
1 i
I
16 Efectuarea latiior
4 Execu\ia 9 Anularea de catre antrepren. - indicatie 12 nr, 6 7 Distrib. pericolelor 12 Receptia - nu eXlsta - nu exista
642 643 644 645
Anularea de catre antrepren. Pericole Responsabilitatea comandit. 646 incheiere in loc de receptie 647 Dreptulla sechestru al antrep,
_ _ _ _ _ _ 69.
,J...l
30
Desen de executie
\1
648 Ipoteca de aSigurare 649 Drept. de anulare al comandit. 650 Devizul
8 Anularea de caIre comanditar - indicatie in 2
\!J
Gratar do lip fagurc
0'
651 Contractul de livrare
- nu constitUie obiectul VOB Din: Mantseheff, ,E,nfOhrung in die Baubetriebslehre' , partea 1 edltura Werner, Dusseldort, 1985. pag. 49
----'~~---~~~rt-""',__J
Cadru din aIel cormer

3030'4 mm
in Ine' de bRian R 15
1,St!l\ Tenc mortaromen1 ~-"tl<~--~~~I
Volumu\ contractului $\ anularea inainte de termen , Executla. perturbanle.

!
receptra
rJ;;c 'DeCt ~5 :;:~~~r~~al,'mona:;;-c;:;:,,,,,";rl, --~~--:~
2 em lene monar clmen! -'----'.;.;.>,:.----i-l~
VOB/B+-- Executia
-j
L _ _
Preluarca perICOI .. respons ..
garantla
I~
PlaIa
l'nle Cle panla
Conditii contractuale generale
8 cm Placa oeton arma,

Gol SCLJrgere Ii& 10 em
(3)
Desen panlal
Contract
const~
Supllment
Olena
Pre!
Docum alrlbUire
I'
Contractul de constructli
Inreg lslrare
.0-
JDocumentalle c:onlractare
BGB
VOB
Drepl contraclUal IT!unca
Par1lleA
4-
631
,. Lucrllrl sol ,I fundalll (F) DIN 18300 Luereri sol (F) DIN 18301 Lueran forate (R) DIN 18302 Luer. eonstrueti, finlini (R) DIN 18303 Luer. 5prrJrniri de malur; (Rj DIN 18304 Luer. exeeu!. eu soneta (R) DIN 18305 Luer relinerea apei (F) DIN 18306 Luer, canale drenaj (R) DIN 18307 Luer. eonduete gaze si apa (F) DIN 18308 Luer. drenajB (R) DIN 18309 Luer. rnjeetare (R) DIN 18310 Luer de aSlgurare la
ape. diguri si dlguri de mal (R) DIN 18311 Luer. dra9are (R) DIN 18312 Luer. eonSlr, in subleran (Ri DIN 18313 Luer. pereli mulati eu fluide de spfljin
(R) DIN 18314 Lucr. beton torcretal
2. Lucrllrl de conslruclie ..Ia ro,u"

(Rl DIN 18330 Lucra.n zidarie
(R}DIN 18331 Leer, beton 51 beton armal (Ri DIN 18332 Luer. platr" natural"
(Fl DIN 18333 Lucr. blOCurt beton
(R) DIN 18334 Luer. dulghefle si in lemn (R) DIN 18335 Luer. eonstr Ole! (Ri DIN 18336 Luer de elansare
(Rl DIN 18338 Lucr. jnvellw'l acoperi$uri
51
elansare
(R) DIN 18339 Luer, Iiniehigerie
$1
urm. BGB
-c,
Relatii comanditaflantreprenor
Acc2"1-'d"",c"'a"'llv~uC'I ,c-nccca-Decc,,-,----------c-"B;'c2"'~I=m=e=:ns=tunl
Nr provlz incap.
~--~~-'--
,3
.g..
I ~4 Rac~~url peln~u
In:::uI
! Ven-
3. LucrArl de fln;sare
(R) DIN 18350 Luer. leneUlel, SI stueatur" (R) DIN 18352 Luer. dale SI plael (F) DIN 18353 Luer. sape (R) DIN 18354 Luer, covoare asfaltlee (F) DIN 18355 Luer. limplane (R) DIN 18356 Luer. parchel
Din: VOB partea C

'I
~5
C
~al. c\o;en s
i FCH:LUX
'AOresel ftP - Aoilc~ D~"eie '~rc APe - loem CL co" Cae - Caaa
Funcl.: Ulllizator . (deDart.,'
: 9- I
, 3
,-- !rr:
N
su~rafata
6.92
~ ~:1alllme
2.47
Q- __
itL
-~,--~'''''
~
m1 ..
I San-
'zire
87
,
tdare
I tare i stand i Joasa

! SLP
I ,
Cad L.,
r
i Electr,,! Electr i Tehn. _ Temp.IRand.1 Lum.' Observal
\ trensp ;
10]4
Hal
iI
"
N
rj
lAC
Com
DRT! IF
28
c::::~
w
IV
2)4
347
;:; 475
2588
I I I VF
i ~~
CP Com
DL
2.;
g~; ~nIJ"e!8
D;" D~
WC
30~
CP -
Bucalilrl8
E.09
;:: 47
: 5 0--1
JAC
Vf
DDT;:o-,,;,a CCU ~!E

DrIZi:
Ch
20
DP
APC
[,Rt. -
r5(:crd e'1!C'c.
r~C.Qra
DR.L.p _.
i:"2.'2:lo:-
DRAw
I
IV ...V
404
504
i
Loggia W-ES
SLP
N ,
N
2363
247
" "
"" Ot)C4863
, 0F"- - UCla r"core 1(;,1"'":':: 10:: - Inler'ar, I.LC - m::,aIZ,rEo c~.a cc;l'~,o
JAC
Com
ORA
! 22
La.. - LaVO<H
L::,P SLP
<.,:...':. - SUI"a 1.lm''I?
~,2.C'
w: -~_,
V-.:: - 'Jer.;,I~rE: r~-:;Ji2
".
56
Jurnale de spatll (forma conClsa - exemplificarej
/"
""---.-
I Im~slbll
...........
"
I
I
EXECUTIA
Descrierea sarciniior
~QJ
Text lung
\
I
I
NumAr de NumAr activitale standard ordine (NZ) Descrierea sarcinii 3,01
Descrislsa
constrU~\i9i
-,
81013013 11 11 10 14 beton monoril pentru strat finisare suport orizonlal supr. superioarA a belon.. orizontalA din belon nearmat ca beton normal DIN 1045 B5 grosime 8 cm
M
,'.'
..
"
Canlllalc
Unltnto
PU
Pl
\
\
, ,
. . . . . . . ~~a.:v~~:..,..//
-'
Acorduri suplimentare
25
m'
Descrierea sarcinilor Text scurt: .,Strat finisare, belon, 85.
'; .. II
I I:.
;" I
Exemplul1 - Cantit~ti si preturi unitare - PU - in alara lextului Paz. 2.02 Canl. 105.0 Descriere Pret unitar Prel total
Textul si numArul sinl interdependenle in modul urm~tor: An edllie SILB: 1981 , - - - - - - - - - - - - - - Domen. activIt: lucr. bet on
$1
beton armal
m2 pla.ci pardoseal~ in pivnilA din beton compaclat 8 10. 12 cm gros.. de executa!. Supratelele trebuie executate in pant~ spre scurgeri. pI. 1 m' 35,70
,--~--------
Belon monoht strallintsrJre Suport otlZonlal , - - - - - - - - - - Suprafata superioar~ a belonulul, orizontal~
3748.50
Dezavanl.: a) necesar mare de spaliu pentru text b) nu existA indicatii penlru compo prelurilor unilare cJ pre1urile unitare nu sint formulate in cuvinte Exemplul 2 - Prelurile unitare in lext
2,02
III
8101301311 11 10 T 1 T2 , T 3 T4 T 5
I
14
;~:~~;.;~~~~'" '""
don belon
105.0
m2 pr~ci pardosealA in pivnitA din beton compactat 8 10, 12 cm gros.. de executat. Suprafetele ttebuie executate in pant~ spre scurgeri. Aetrib.: OM 24.50 Material: OM 11,10 Altele: OM -, pI. 1 m' 35,70 PU in val.: treizecisicinci 70/100 Sl pre\Ulile unitare nu sint pe acelasi rind
@
3748.50
Componente de text standard
EXlras: StLB, LB 013 (Beton + Tl T2 T3 Unit. Texllung
S\ahlbetonarbelten/Luct~n
sl bet on armat)
Dezavan\.:
canllt~\lle
Exemplu 3 - prelurile unitare si canlMlile in text pe acelasi rind 2.02

pl~ci pardoseal~ in pivnil~ din beton compactat B 10. 12 cm gros., de executa\. Suprale\ele Irebuie executate in panl~ spre scurgeri. 105m' A/M/A: OM 24.50/0M 11.101DM -. PU in val.: trerlocisrcinci 701100 35.70
3748.50
Avanlaje:
aJ economie mare de spaliu b) canti\. x PU = preltotal pe un singur rind
3.2. Compo conSlruct,ve ascend ente Indicatie: Descrierea sardnii trebure prece datA de prescriptille relerito are la socotel; din pgf. 0.1. pag. 7 Componenle Inlerdepende nle construCliv care so Oxccul,~ in Irun singur praces do lucru trebuie descnse in Tl/048 sau 053. 037 038 039 040 041 042 043 044 045 046 047 048
Q 1 2 3
Aeglstrul de sarcini
Betonul monolil al peretelui. perele tunel, perete canal, perele intre constructIi de ot el, -parapet, pa\apel scar~.
Perele per. tunel per. cannl porole parapet parapet

SCrJr~
Registrul de sarcini (LVZ)
-alie, perele de sprijin, perete de 3np:t. -de culee. -de reazem.

-
alic
per sprlJln
per, Grip" per, CU!fIO
...... . ...... ..... . .......
11
per re.:lzern beton monarll
Observ. preliminare
pozitij
@
@
Oocumentalia de atribuire (VOB/A 17 nr. 1 pgf. 2d) inreglslrare (solicitare predare olerte) (VOB/A 17 nr.4)
+
o supralatA laleralA inclinalA. . panlA. ambele laturi indinate
21
Extras: caietul de sarcini standard
Documentatie conlractare (VOB/A 10 nr. 1-3: VOB/B 1 nr. 2) Continut tehnic (11 Descriere sardni LB (4) Prescriptii lehnice suplimentare ZTV (5) Prescriptii \ehnice generale VOB/C Conlinul juridic (2) Condo conlrac\. precise BVB (3) Conditii contractuale supJimenlare
Olerta
+
Perel'
1. m2! m3 pere\i exteriori!interiori!de sprijin aseenden\i, ... (Ioeali zare), din betonlbeton arma\ '" cm gros. din B.... cofrati fronlal. faraleu armalura de livraVexistenta la rata locului Sl .... fara!eu cofraj Cerinte speciale: ... Belon m3 per m2 Armatura kg per m2!m3 Cofraj m2 per m2!m 3 3 pereti exteriorilinteriorilde sprijin ascendenti, subsol, din be 2. m ton arm at 30 em ,gros. din B 15, dublu eofrati frontal. ti'lr;l armatura, fara eofraj
adaosul (VOB/A 28)
condltii alertare (VOB/ 17 nr.4 pgl. 2)
zve
(6) Conditii con1racluale generale VOB/B
Contraclul de conslructii
Documentalia de alribuire
Aegislru de sarcini
57
Lleltatla~
Alnbwrea A
HOAI, 15. fazele de (fetlv 6 +7
EXECUTIA
--ill
HOAl, 15, taza de actlvltate 8
493m
lIchldarea
Supravegnerea de sanlieT
Programul de executie
11
1"00:
,
,Aost
21 20 19
10
P4 Deeapare Preluare
de lucru
18
17 16 15 14
__
PIa ... 19 Pavaj 51 benZi margine
t5
.L!:P]8~L~lv~ra~r::.e.:so~I';S~1p~u~ne:,r~e-,:In::o::o:;e:.:ra~~;:::ZL::-_ _":::'",,_"":=::::'-j
2 ZL
p'
13
10
20 Rost
de lucru
0.5 ZL
IIIDl ArnenaJare de santler
2ZZI lucran coirare
51
ote!
c::J Lucran sol c::J Luerarl belon
c=:J
Rldlcare schele
--- DemOnla' schele
Planilicarea termenelor cu procesele de lucru lrdivlduale
1 Zl
Programul utilajelor
TIPLI ac t!vltatil
~oz.: 20 - 24
35
Ian Feb
Ma' Apr
Ps Aeopenre sol
1 ZL t Zl
In fat. 20.5 ZL
C%ana I
Luc~an
sol
Luerarl beton
<::J
I I
Lucran armatun
Lucran
transpor1
Succe51unea praceselor amenaj. Sl eli be rare santier JucraJI sol 51 demolare execu~ia profilului stradal lucran pavate $1 bordurr
lann'" v'"
6chele
AmenaJ. de santler
@
I
Planificarea timpulul de exeeutle
Numarul locurilor de munca
Operations Research {:::~:::are

Retele Altele
Iinlara
lucru intr-un SChlmb

sa
Lucru inlr-Un SChlmb

Lucru in 2 schimburl
~5f:ff:i~~f~~
/
Feb Mar
Trmp
lui
Aug
Sep
C - Des
ioroleelulUI
SZo
::re~ul
celm~~llt~tu Cele mal ti,'zil ~emenle

a SAl = eel mal tlrZIU mamenl de debut
SEZ = eel mal lirZlu moment de Iinal
4-5Z 1 +- 52.. 4-- ..
I Nr. I EL ! Praees " crt. I cons! lucru
i Unitate I Cantil.
Etart
, Durata
COmparatie
\
I
I
i
!
, h:E
! h'F .de limp

: (ZI Sapl., luna\ Trebule Este Trebule
!
, I I
~_~'
--------l
FAZ = eel mal timp. mom. de debut FEZ =- eel mal tlmp. mom. de frnal
Calculul rete lei
T reb.~u-=ie~_--" Este
Retell?
lIsla de calcu]
Orlentarea retele,
58
-------o.....
Relalia linal-slan (prOC9s aparenl)
OJ
OJ
-':""---...10, OJ
Succes. norm. CU proces aparent
fVV'V'VV'V"v
O.
Praces aparenl delerminat temporal
Sucees. narmara
EXECUTIE ....... (D
Proces partial Nr. Seurta

descriere
Moment Du rata 2 2 4 5 de lal p.la nr. evenim. 2 4 6 8 3 11 13 15 17 19 21 23 3 5 7 9 10 12 14 16 18 20 22 24
Dummy
AV
_.
de la I p. I, Denr. evemm. bu\ 1 2 4 6 8 0 2 4 8 2 5 7si 12 9si 14 10 Si16 12 14si20 18si22 11 13 15 17 19 21 23 4 8 16 26 8
C:-~!""J'~_ Cm.lirz.
Final
-
i)~ F~;t ~'-but

~ , . _ -
---,.
._. ~. -_..
2 0 0 4
n
0 5 9
103 Excavare P2
L2.
4 8 13 19 8 16
~-
,Evenlmenl debut alII

}
102 Excavare PI 101 Excavare WI 104 Excavare W2 NP DP NR DT

Num~r
1 Si3
1 SiS ISi7
3
4 13 II 4 8 18 . .. .
Evenimenl final ar i proces

Dural~ proces
Numar p1an-relea Cel mai timpuriu debut Cel mal limpurru linal
-
18
Noduri
~ndatie pi/ali
17
4 8 10 4 8
DTZ FTZ
DT FT NR
302 Fundalie PI 301 Fundalie WI
--
8
-
28
'
NP DP
FT
DTZ
FTZ
Cel mai Ii rziu debut

Cel mai tirziu final Timp tampon 10lal joe lanl
Proc~s
---
28 _ ..
_ .
16
-0
~
304 e!'undalie W2 303 Fundalie P2 402 Pilasllu belon PI
26
-~-_
2 2
30 16 32
~
8
-
32
Legalura nula resp. Dummy

Drum critic
401 Pilastru belon WI 16 403 Piiaslru beton P2 8
--
32
16
.--- ,
40
16
-
32 40
16
'
01.fiT8l JIm30~ ETIB401l1 31 ,L~J,:_p'~T~r~ L~J~.(81TI~::rf~~6 022.,
ffi:
32
-l
I
1) ~
Joc Ian I
Lisla de placese (CPM) compara cu -
@E]Retea
I \
[i]O]
\ \
, I
I I I I
!~'lOtiiEJ.L~ ..~ fiT4l:G:~ ;J8fel~o~i/ ' 17 18

0 , 1'1..2TIJ I I
I
"
'''.:
"-
'~
;
~
@
~------1 Rolnlro do
ordanare
36 31 SO 48 " 11/:
Aelalie de
LiliD ,1:.tj~ I
I
:
8'tn~h
'\
Nod
ardonare
I .
..
,... .......-.... ........
FF~Ft'J
//
"I
31
,\
I \
, Il18
I
18
30 J-t+'-+,-Ir..ot--+--r/
I
I
I I
OT
1 FT
I OTZ I FTZ
NP OP
NP OP NR DT FT DTZ
Num~r
Durat~
proces praces
\ .------! :
Metode de plan-relea sageala de places
I',.f,
16 1b 304 26
r~~---J
NR
0
In
n .......
FTZ
plJnre\en C~I mai tlmpUflu debut

Cel mai hmpuriu llnal Cet mai tirziu debut
Cel mai tirziU hnal
TImp tampon lolal .. joe la'll
Dependcnl~
Num~H
Drum crlllC
"\10 1
~~
~4~
MOIOO1) I;} foe;}f"
Melade plan-fe\OIl
Dmgrama-Irmi
Dmgrilma-grinzi
~j
oflen\are duptJ muchil orrenlare dupa nO(jurl
CPM
MPM
,R ~
.
'F
. I
I
,~ ~-l i ~~ . 0' ~ ~ ~ F~ ~
<;
~
"'"
~
~o
~
Z=D, ~ -4Q-_. >(lJ-+
@
Z = 0, + 1
Nr.
Plan-relea (CPM)
------- I
--------;
'lj1
~'"
"0
~ -oQ---W
~
Descrierea
Durata Predeces
~ ~Iivilal'i
101
-
C.m. timpurlu . ~~~i~~--- f d".blJt.. linal ~~'-- ~In~~ __ ~orall) .

~.. -
T,;mp~;;-~pl
o o
o
103 Excava,e P2
2 2 4 5 17 4 8 10 4 8
10~_
0 2 4 8 2 4 8 16 26 8 16 40 32
2 4 8 13 19
0 2 4 13
--
2
.~----
102 Excavare P1 Excava,e WI
,
:
I
102_ 101 103 102 103.302 104.301 203,304 302 301.402 303,403 401,402 403.501 404,502
------8
104 Excavare W2 203 Fundalie piloli

f----
"'.
e go
302 Fundalie P1 301

-
fl._
16 _. 26 130 16
--11 28 9 - - - ' _. __._ -
_.
18
-----18 28 8
Fundalie WI
-- -18
--.
16
--I
o
o
2
I
I
~
~
"'"
~-
, J ~
304 Fundalie W2 303 Fundalie P2 402 Pilaslru belon P 1
-- --
---.--~
---._-
8
32
...
_-
16 _ .. 60 48
-
o
..
c,].
rn-~2]
'I
~
I
em
lFJ
g~
~~
,~
'Q.
~~
~ I
,2 ~
0
~ ~
Z ,=0, + 2
~01 Pilastru belon WI 16 403 PHaslru belon P 8

f----
16 ~~ '------. 60 44 56 40 36
32 . .__
--
501 ~racon WI-PI 12 12
502 Supracon PIP2
- - --- --44 48 60 72 60
-_ .
60 1 72
503 Supracon P2W2 12 \} ~ Joc lan\
"'"
Compararea maduri/or de reprezenlare alerenle dilerllelor tehnici de deslasurare
Lisla de procese (MPMI campara eu -
59
CONDUCEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII DIMENSIUNI DE BAZA

Un formular important pentru simplificarea si si imbunatatirea conduceri! de santier este acela dedical descnerii spatiilor in raport CU indlcatlvele acestora. Odata completale. aceste formulare ofera informafil clare despre constructie intr-un mod mulf mai detaliat si global decil toate descrierile constructiilor, In formatil utile biroului de evaluare. sefului de santier sl insusi biroului de pro iectare pentru utilizare permanenla. lntrebarile problematlce urmate de raspunsuri eronate sint astlel praclic eliminate si timpul cistigat in acest fel in final sint prevazute citeva coloane pentru elemente constructive speciale. Eventual, sub fiecare rubrica se lasa 0 coloana Iibera astlel incH formularul sa poala fi completat usor cu cazurile speciale ~
G).
_'11_~
NEUFERT PlANUNGS AG
"',
II
,
I
compenseaza efortul redus ce trebuie depus pentru elaborarea - 0 singura data - a Jurnalului de spatii. Formularul prezinta in capul paglnii coloanele pentru consemnarea dimensi unilor aferente fiecarui spatiu, intr-o forma ce permite veriflcarile ulterioare. Paginile de format DIN A 4 se scriu simultan de mai multe ori astlel incH fle
Weyerstr. 48-52 - 50676 K6In
JURNALUL SPATIILOR
Pagl1'18 Nr prOleCl Indlc.spa!lu N,vel
2 45503 9 paner
,"
....
care loc sa cuprinda exact acelasi text; paginile se actualizeaza si in final sint legate. Dupa incheierea execut,ei, prin utilizarea dimensiunilor consemnale in capul
- -00I0d
~um2
-.
sapa ~rrnen'
I EucuIo
nelez~
Pransel'
Per~.
, oelonanarem l
ZIClarle
cu spaw vDosnO",,, :aaleoert
culoa'eQe()jsoer~e
':Il"
301J'2 30rr:
Illene neleda IDSD~. 3:lllaoe' IIIDlii~are ruaosmeolo
len~ OIJ;~'"
Poo<'
sawgrea Slea' Fcrc

~s.',
paginilor. jurnalul spaliilor devine baza pentru lucrarile de lichldare. Mal tirziu, pentru speciaiistul care priveste atent, Jurnalul spatiilor reprezinta o adevarata cronica a constructlel.
ParooSala Sipcasociu Feres!re Instal usa83'20\ R<llllalO r Pnzt

cvr~m
DaIche11t1omozalc ca:lt I, sooumulu:aCOl'CB','.i

Sd1uKO
nalur
'3,
Slea r alumtn,u
lSI
I,SI
J5'2.5rr
25C' ~G
prOf1!eseoor,nelerml[ usaoroasc.aCillrlQnca asezalPconSlJlo
aiD SUD/al,;;,,"
Reversul formularelor ramine cel mai bine liber astle! inert aici sa poata fl re prezentate desene de completare a descnerii de spatlu cuprinsa pe foaia ce urmeaza spre dreapta. Indicatiile se fac cel mai bine prin cuvinte cheie
~
,"
Pr'.Mer
'51
norma'
Bu>;:nJaeoe' suo!enc'Jla:a UP Busc~ Duro 2OQOSL
3S~
Surse luml~a tavar..
,.,
pag. 9-10. Coloana
',St
Pliza
anlena
rna1.SIOItlc
81.'sc'-da~e
raemdT\'
..Marime" lrebuie sa serveasca exclusiv la consemnarea dimensiunilor ne cesare penlru oblecte. Aici de ex se frec: inaltlmea soclurilor. inaltimea frizei. lalimea glalului s.a.m.d.
[jP8usc" Duro 200D S~
CD
Jurnalul spatiilor
DIMENSIUNI DE BAZA (~ Bauordnungslehre) Bal. Neufert Dlmenslunl de construC\1I Normalzahlen (NZ) - Numerele standardlzate (NS)
Pentru dimenSlonarea unilara a masinilor Sl a ulilaJelor tehnice. la scurt limp dupa primul razboi mondial. au fost norm ate (DIN 323) numerele stan dar dlzate (NS), care sint valabile in aceeasi masura in Franta si chiar in America. Valoarea de la care s-a porni! este unltatea de masura continentala consti tUlta de metru. in America 40 de toli " 1.00 m. exact 1.016 m. Necesitatea tehnicii de a dispune de
0
Spre deosebire de constructia de masini. in domeniul constructiilor aproape ca nu exisla necesitatea unei scalari geometrice - in raport cu cea dominanta, aritmetica. a acelorasl elemente constructive ca: blocuri, grinzi. capriori. fer me. reazeme. ferestre si altele asemenea. Dimensiunile uzuale pentru con structii lrebuie dec! sa indeplineasca mai intii aceste cerinle dar, luind in con siderare ideea de uflltate tehnica. trebuie sa corespunda si cu NS. DIN 4172 (Reglementarea dimensionarii in constrUcliile civile sl industriale) stabileste NS pentru constructii si este normativul-mama pentru 0 serle de alte normative de constructil precum sl baza dimensionarli la proiectare s', executie.
scalare geometrica a anulat dlVlzarea
pur zecimaia a metrutui sl a slabilit structura dubla a NS in structuri de cite
10. formate din seria de injumatatire a lui 1.000 = 500. 250. 125 si din seria de dublare a lui 1 = 2: 4: 8; 16; luind in considerare valoarea exacta de 31.25 Sl numarul IT = 3.14 resp. \'10 " 3.16, numarul succesiv. si anume 32. a tost rotunjit la 3,15 resp. 31,5 (pozitia virgulei nu influenteaza numarul) si numarul de injumatatire de 125 = 62.5 a fost rotunjit corespunzator la 63.
Seria geometnca formata din 10 parti a NS este deci 1; 2; 4; 8&'1.5; 63:
DIN 4172 MaBordnung 1m Hochbau - Reglementarea dimenslonari, in con slructiile civile sl industriale (extrase)
Observatii preliminare Dezvoltarea din domeniui constructiilor, in special al celor civile si industfla Ie, impune 0 reglementare a dimensionarii ca baza pentru dimension area valabila pentru intreaga normare din constructii.
125; 250; 500; 1 .000 ~ @. (Seria mai mare. din 5 parti. si cele mai fine. din 20 si 40 de partl. se intercaleaza in mod judicios cu valorile lor intermediare.)
Aceste NS otera avantaje de calcul multiple. Astlel 1) produsul Sl citurile din oricit de multe NS sinl tot NS. 2) puterile intregi ale NS sint de asemeni NS,
3)
dublate sau injumatatlte NS produc tot NS.
1 Termeni
1.1 Numar standardizat penlru constructii: numerele standardizate pentru
Valor', aorODlale
},Y'" ~Y nO Pi.. ti' n -<J,

I V
.A--
' - r - Cuplare eu struetunle de 10 51 de 20

~
~
2'7t
10"
II
construc\ii sint numerele pentru dimensiunlle orlentative in constructii si dimensiunile derivate din acestea pentru constructii individuale. ,.Ia rosu" si finite.
:Tt'l
":
{>
1.2 Dimensiune orientativa pentru constructli; dimensiunile orientative pen

tru constructii sint in primul rind valori teoretice; ele sint insa baza pen tru dimensiunile individuale, "Ia rosu" si fimte, care apar in practlca. Ele sin! necesare penlru imbinarea conform proiectului a tuturor componen telor constructive. Exemplu: Dimensiunea oflentatlva pentru lungimea caramizii
=
~
~~CDcm~CDm<D>00Il
<@>oo<8>~@J<>OO~
@)[l@~@)[ill]<@>@~<@>@)
.7 .8 .9 .0 Cuplare eu s\stemul de masuratorr 2,5 m = 25 dm = 250 em = 2SOO mm
.3
.4
.1
.2
.5
.6
Dim. orient. pt. grosim. peretilor turnatl din beton
25 cm 25 cm
T. tL t.rti"
1'~1
".n".
1.3 Dimensiune Indlvlduala: dimenslufille individuale sint dlmensiunile (eel

Serla de numere standarCizate
'" 10 (DIN 323)
mai ades d,menSluni reduse) pentru unitatile constructiei ..Ia rosu" sau la finit, de ex. groSlmi de rosturi. grosimi de tencuiell. dimensiuni de faltur,. dimensiunl ale decrosurilor de zidarie, dimensiuni pentru tolerante.
60
Reprezenlarea numerelor standardlzate (sena de baza 10) dupa prof. dr Kienzle
1.4 Dimensiune .Ia ro~u": dimensiunile .Ia ro~u" sint dimensiuni pentru con SIIUc\iile .Ia
ro~u",
de ex. penlru zidarii (lara sa ia in considerare grosimile
DIMENSIUNI DE BAZA
4.3 La sistemele constructive cu rosluri ~i care necesit.rl prelucrarea peretilor dimensiunile "Ia ro~u" sau dimensiunile nominaIe trebuie de rivate din dimensiunile orienlalive penlru constructii prin sci'lderea sau ad.rlugarea valorii alerente roslurilor sau pre/ucr.rlrii perelilor. Exemplu: Dimens. orient. lungime e.rlr.rlm. = 25 em Dimens. nomin. lungime c.rlr.rlm. = 25 - 1 = 24 em; Dim. orient. la\ime inc.rlp. Dim. nomin. l.rl\ime inc.rlp.
de tencuieli), grosimile planseelor .Ia rosu", dimensiunile golurilor de usi ~i de ferestre nelencuite. 1.5 Dimensiune
linit~i:
dimensiunile linite sint dimensiuni/e pentru conslructia
incheiata, de ex. dimensiunile libere ale incaperilor ~i go/uri/or cu supra fetele finisate, dimensiunile suprafetelor ulile, inal\imile nivelurilor. 1.6 Dimensiune nominala: la sistemele constructive tara rosluri dimensiunile no minale corespund cu dimensiunile orientalive pentru constructii. La siste mele constructive cu rosturi dimensiunile nominale rezulla din dimensiuni Ie orienlative pentru constructii din care se scad rosturile. Exemplu: Dimensiune orientaliva pentru lungimea caramizii Grosimea roslului de imbinare Dimensiunea nominala pentru lungimea caramizii Dim. orient. pI. grosim. pereti10r turnali din beton Dim. nom in. pt. grosim. perelilor turnati din beton
= 25cm
= 300 em = 300 + 1 ;
301 em,
Expflcetll1a DIN 4172

Pentru a asigura ~i adaptarea eelor mai mici componente constructive
cum ar fi eele ale ci\ri\mizii cu numerele standardizate pentru construc\ii,
vechiul lormat ne-metric de 25 tat la dimensiunea NS de 250
= 1 cm = 24 cm
= 25 cm
x 12 em (eu rosturi 26 x 13 cm) a fost adap

x 125 mm (cu rosluri). De aiei rezulti\ 0 di
. I
';;'
I I;
= 25 cm.
mensiune nominal.rl a blocului de 240 x 115 mm.

la 0 in[l/time polriviti\ eu rost de 62,5 mm (dimensiune nominal.rl a blocu
lui = 52 mm) rezult.rl un raport al laturi/or de 250 x 125 x 62,5
2 Numerele standardlzate pentru constructll

~-
=4 ; 2
: 1,
ceea ce eonter.rl c.rlri\mizii avantaje importante, a~a cum este explieat
Sarji in special penlru
construclia .Ia rosu a 25

b
Serie in spec. pi dimensiuni individuate

d
Serii in special::-l pentru conslructii finite

f
acest lucru pe larg in BOl. -
QJ
si
CD,
Astlel eari\mizile norm ate in DIN 105 corespund prin dimensiunile lor ori
entative seriilor de construetie "Ia ro~u" a, b, c si d din DIN 4172.
$i dimensiunile luturor celorlalte componente "Ia ro~u" ea blocurile de be
ton - pag. 74, ale golurilor de terestre ~i u~i siunilor lor reapar permanent ea un lir ro~u,
pag. 184-190, in.rlltimile
de niveluri etc. se orienteaz.rl dup.rl DIN 4172, astfe/ incH valorile dimen
g 2x5
i 5x5
25
2
25
3
25
4
25. ~
10 2,5 5 7,5 10 12,5 15 17,5 20 22,5 25 27,5 30 32,5 35 37,5 40 42,5 45 50 52,5 55 57,5 60 62,5 65 67,5 70 72,5 75 77,5 80 82,5 85 87,5 90 92.5 95 97,5 100
4x5
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 65 90 95 100 100 100 100 90 80 80 70 75 60 60 40 40 30 20 20 25 10
6 'tA
8 '/ 3
Referltor \s pgf.1.2 ,11,6 DIN 4172
12 '1,
12
1 /2
16 '/3
18
3/,
25
25
25
25
31
1/.
33 '/ 3 37 'I, 41 '/3 37 'I,
43 31, 50
56 'I,
Dim.orient:250 x 125 x 62,5 mm Dim. nom.:240x 115x52 mm

50
50
50
50
50
G)
Oimensiunea nominata.
~j orienlativa. fa ca.ramida DIN
58 '/3
62
'I,
66 '13
62 'I,
~r+-,~.c;J ~ee
===:::J~. b
:::Jc=::J'
-OR - ON
68 31,
~ 5'~
OR ON .
C OR~R--1+-0R_ON ON
i!-===Jr
CJ[::::=:::J
-
75
75
75
75 81
::::J ::::J
-j{--- ON
bee
r:::::::=:J C
'I, 'I,
83 '13
87 'I,
91 '/3
n
Vedere
1c=::t=Jc:::::5e
87
93 31,
100 I 100
100
100
3 Dlmenslunl reduse
Dimensiunile reduse sint dimensiuni de 2,5 cm si sub aceasta valoare. Conform DIN 323, aceslea trebuie alese din seria S 10 ca urmatoarele dimensiuni: 2,5 cm; 2 cm; 1,6 cm; 1,25 cm: 1 cm;
8 mm; 6,3 mm; 5 mm; 3,2 mm;

2,5 mm; 2 mm: 1,6 mm; 1,25 mm; 1 mm.
4 Ullllzarea numerelor standardlzale penlru conslruclll
4.1 Dimensiuni/e orientallve pentru constructii, dimensiunile linite Si dimensiu nile individuale pot Ii extrase din tabel. 4.2 La sistemele constructive tara rosturi
~i
care nu necesita prelucrarea D;menslUnea orienlatrv~ .Ia rosu (OR) Sl dimensiunea nominala (ON) 13 construcli; de cArAmidA Pentru goluri este: ON ~ OR + 2 x 1/2 rOSI ' OR + 2' 5 mOl si pentru prlaslri: ON OR - 2 x 1/2 rosl OR - 2 . 5 mOl.
pereli1or, dimensiunile "Ia rosu" sau dimensiunile nominale sint identice cu di mensiunile orientative pentru construqii. $i acestea pol Ii extrase din tabel.
61
DIMENSIUNILE AXELOR
Cele mar vechi reglementari privind dimension area constructiilor apar1in Japonier unde, dupa marele incendiu din Tokio din anu11657, stilul si marimea cladirilor au lost stabilite prin dimensiuni sistemice conform metodei "Kiwariho". Dimensiunea de baza era ken-ul Astlel rezulta dimensiuni intermediare de 1,25; 3.75: 6,25: 8,75 m. Pe cit posibil insa trebuie evitata utilizarea acestei jumatati de dimensiune peste valoarea de 10m. in concordanta cu treptizarea geometrica peste 10m se recomanda: 12,50 m. 15,00 m. 20,00 m, 25,00 m, 30.00 m, 40.00 m, 50,00 m, 60,00 m (62.50 m), 80.00 m, 100,00 m.
=6 picioare japoneze = 1,818 m.
Distanla dintre axele peretilor se dimensiona in ken-i intregi sau in jumatati de ken, lerestrele. usile Si dimensiunile covoarelor erau stabilite in lunctie de aceasta dimensiune de baza ceea ce a simplificat, a ieflin!t sau a accelerat in mod decisiv constructia de cladiri din Japonia. Exemple
~
Bal.
,",
II
I I' I
2. Pante de aeoperi,
Pantele de acoperis depind de tipul Invelitorii si de eel a conslructiei de dedesubt. in raport cu necesilatile practice sint stabilite urmatoarele pante de acoperis: 1:20 pentru invelitori din carton fa constructii de otel si beton armat Si acoperisurr din rumbeton, cu exceptia executiilor speciale ca aco peririle din pinze subtiri si acoperisuri CU sed-uri etc. 1: 12,5 pentru invelitori de carton pe constructii de lemn 1: 4 pentru acoperisuri cu ciment ondulat. invelitoare de zinc cu sipci, acoperisuri cu tabla ondulata, cu tigla de otel zincal pe sipcl sau pin ze subtiri. acoperisuri cu falturi drepte din labia zincata imbinata cu lalturi duble sl pentru invelitori de carton la constructiile cu lunctia de 1:2 adapostire pentru acoperisuri cu tigla line etc.
In Germania, inainte de Introducerea metrulur, in zonele constructiilor in sis tem Fachwerk s-a dezvoltat un sistem similar. Determinant era piciorul pru sac care era eel mai raspindrt si care corespundea celui renan si celui danez. Dimensiunea dintre axe Ie stilpilor era de cele mai multe ori de 1 Gefach = 2
coti = 4 picioare ~
G).
Picjorul prusac, renan. danez. care esle utilizat si
astazi in domeniul constructiilor din Danemarca, se traduce in sistem metric cu 31 1 em, cotul cu 62,5 em si Gefach-ul cu 1,25 m. Firmele private de con /4
structie preluasera aceeasi dimensiune de sistem de 1.25 m pentru structu rile lor. eel mai ades pentru cele din panouri de lemn. Dimensiunea de sislem engleza $i americana, de asemeni de 4 picioare engleze este, cu cele 4 picioare engleze = 1,219 m aproape de 1.25 m. De aceea. in tarile care au adoptat conventia dimensiunilor metrice. placile de constructie executate pe masini americane sint late de 1.25 m. de ex. placile din fibre dure elc Dar $i placile de piatra ponce germane penlru acoperisuri au drmensiunea normata de 2 x 1,25 = 2,50 m, la lei Si placile de ipsos. in fond 125 este numarul favorit dlntre NS. Seria de dimensiuni ce rezulta din 1.25 m a fost normata in anul 1942 cu pantele de acoperis corespunzatoa re ~ Intre timp au lost executate mii de cladiri tip pe baza acestui sistem
Explieatii
Unificarea ritmica din domeniul conslrucliilor industriale Si al celor cu tuncliu nea de adapostire porneste de la tipuri care au evoluat treptat. Distantele dintre axe prezentate influenteaza componentele constructive in divlduale: reazeme, pereli. plansee, gr!nzi. pene. capriori. invelitori. terestre, lerestre continue. uSi. porj" Iinii de macara
Sl
de dimensiuni. in consecinta. distanta dintre axele grinzilor este in prezent eel mai ades de 125/2
~
62,5 em = lungimea pasului unui adult
pag. 31.
aile dotari. Stabilirea unei di
Distante intre axe unltare pentru eonstruetii de ateliere, Industriale ,I eu funetiunea de adtlpostire
mensiuni de baza anumite pentru dlvizarea in axe creeaza premisele penlru normarea dimensional a supraordonata a elementelor constructive individua Ie si pentru capacitatea acestora de a Ii compuse. in acest scop. distantele dintre axe trebuie insumate lara a se lua in considerare dimensiunile inter mediare. in cazul blocurilor de constructre. a panourilor de sticla. a placilor de beton armat etc. trebuie luate in considerare rosturile. Pe baza distantelor dintre axe norm ate pot Ii unificate distanlele dintre rea zemele macaralelor mobile. Elementele constructive si dotarile normate in sensu I capacitalii de a ii com puse pot Ii schimbate intre ele, pot Ii executate pe scara larga Sl utilizate in scopurr diverse. Productla in serie. posibilitatea de inlocuire si depozitarea genereaza economli de munca. de materiale de constructie. de costuri si de limp. Ordmea distanlelor dintre axe olera 0 simplificare deosebita a executiei Detalii
~
1. Distante1e dintre axe

a) Generalittlti Cel mai ades constructiile industriale si cele cu functiunea de adaposti
re sint subimpartite in plan dupa distante intre axe dispuse rectangular Ca Irnie dimensionala a acestor axe este valabila intotdeauna axa de sis tem statica a constructiei in cauza. Distantele dintre axe sint dimensluni partiale ale planului, care determina reazemele, elementele portante, mijlocul peretilor etc. la grinzile de legatura in cadre sint valabile axele mediane ale punctelor de sprijin la lundatii. Dlmensionarea se rapor teaza permanent, chiar Si la suprafele inclinate. fa planul orizontal al pla nului si la eel vertical al elevatiei.
Bal.
b) Construetii industriale la constructiile industnale ca dimensiune de baza pentru distantele din

tre axe este valabila valoarea de 2,5 m. Multiplii aceste,a genereaza dis tante dintre axe de 5.0, 7,5 si 10,0 m etc. in cazuri speciale (cladiri cu functiunea de adapostire sau constructi, din placi) po~ilizata si valoarea de 2.~0 = 1.25 m sau un multiplu al acesteia.
/
I
_'3115 - '111%:
I
/'
./
Acopens aSGutlt anumite zOlle Si in anumlte scopun
pentru
2500 - j 10D % I
Panta pentru tlgleso!z 51 toal celelalle tlPUrJ de tlgle de acopens
~~
,
,," / " I
1.87S-!75%1 ,.
Pan:a pentru ardezle 51

Ilgle oblsnulte
"
r--
16S4'3~"
",.
/1'\0-~ '\ 26- 5 10 I ~na;td acoperrsurl cu Ilgla

W
~~
625
'I'----1'5--------t-- rn Crll
-~- ---~--------.,- --'~---~-
-I
Acooensun de carton oentru Z5%r adaposllr:. suflclenta Sl oentru acopens~r\ cu tlgla line - romane
,00 ~.,. \ Acop de canon pI 125 - ~ conslr. de lemn
------+- __ 1
-
A~~
1 ..1...
1 ..1.,,---~'2 ....1 _ . _ _ 2 ...1.,.,....
----
--- .. ~od~ .. f~- ..
fod--___t_ .. fod~ ..
fod--+-
~Dn5D
00----------
2_500
"I
Acop. de cart:::>n p! constr de belon armat
f1\
\.V
eaSEl veche daneza in stste~ Fachwerk cu dlstanta dlnlre axe(e StilPllor de 1 Gefach
Panta acopensulul h treptizare ega'3 coreS::lunzatoare tipurilor de jnvellton
62
NORMATIVUL MODULAR"
DIN 18000 -.. [IJ
Prin DIN 1B 000 conven\iile internationale privind proiectarea si exe cu\ia construc\iilor precum s; proiectarea $i executia de componenle constructive $i semi-prefabricate sint integrate in Sistemul de Norme German. Termenul "corelare" arata ca normativul referitor la modulare se re lera la norme dimensionale $i la coordonarea spa\iala a elementelor constructive. De aceea in normativ sint stabilite aspecte geometrice $i dimensionale. Normativul referitor la modulare contine indicatii re feritoare la un sistem de proiectare $i de constructie bazat pe un sis tem de coordonare utilizat ca sprijin in proiectarea si execu\ia din do meniul construc\iilor. Un sistem de coordonare este intotdeauna spe cific in raport cu obiectul in cauza.
CD
,
Elemenle constructive in sistemul de coordonare
~@
f'3\
Spaliul de coordonare ~ (delinit de sase planuri)
':::. rII
' I I
'
/'
/'
/
/ ' / ' ~ /Y /' /'
/" /' /,
8)
Plan de coordonare
Sislemul de coordonare
I~
t7"
'Raportarel la granite
1. StipulArl geometrlce
Prin sistemul de coordonare constructiile $i elementele constructive
sint coordonate $i pozitia ~i dimensiunile acestora sint slabilite. De
aici sint derivate dimensiunile nominale ale elementelor constructive
precum $i dimensiunile de rosturi $i de racorduri. ~ -@, @.
Un sistem de coordonare este compus din planuri dispuse relativ rec
tangular; distantele dintre acestea reprezinta dimensiunile de co or
donare. in raport cu proiectarea acestea pot fi diferite pa cele trei
direclii in spaliu.
De regula, elementele constructive sint dispuse intr-o singura dimen
siune intre doua planuri coordonaloare astlel inci! sa umple dimensi
unea de coordonare inclusiv cu partea aferenta rosturilor si in raport
cu tolerantele. Astlel un element constructiv este definit intr-o dimen
siune prin extinderea sa adica este definit dimensional si ca pozitie.
Aceasta situa\ie se nume$te raportare la granite ~ (J) ~ @.
in alte cazuri poate fi avantajos ca un element constructiv sa nu fie
dispus intre doua planuri ci astlel inci! axa sa mediana sa fie supra
pusa cu un plan de coordonare. Astlel elementul constructiv este de
finit intr-o singura dimensiune in raport cu axa $i deci, deocamdat;,'\,
numai ca pozi\ie. ~ (J) ~ @
Raporlare la axA
CD
\.!...)
Raportare la granite, raportare la ax~
de coordonare (dreapla de intersec\ie a dou~ planuri)

Dreapt~
~t
suprapus
---
(intersectia a trei planuri)

Puncl de coordonare
Sislem de coordonalB partial.
Zona nemodulata
Hm
Elemente constructive
@
10
r=lj~tl:l
in pozilie medlana. Elemente constructive in pOlltie marglnala.
12M
.J
...
@
Relalia dintre raportarea la axa Si
zona de malerial modulat
Un sistem de coordonare poate fi structurat in sisteme par\iale desti

nate diferitelor grupe de elemente constructive (de ex. structura por
tanta, elemente de inchidere etc.). ~
A rezultat ca elementele individuale nu trebuie sa fie modulate (de ex.
lrepte, ferestre, u$i etc.) ci numai elementele constructive rezultate
din acestea (rampe de scari, elemente de fatada sau de comparti
mentare etc.) ~@
Pentru elementele constructive nemodulate care traverseaza pe 0 di
rectie sau alta intreaga cladire poate Ii introdusa 0 a$a-numit;,'\ zona
nemodulata care separa complet sistemul de coordonate in doua sis
teme par1iale. Premiza este ca dimensiunea elementului constructiv
din zona nemodulata sa fie cunoscuta in momentul in care sa elabo
reaza sistemul de coordonare pentru ca zona nemodulata nu poate fi
dimensionata decit cu 0 dimensiune precisa. -..@.
Alte posibilitati de integrare a elementelor conslructive nemodulate
sint asa numitele pozi1ii mediane $i pozi\la marginala in zone modu
late~@-@.
nemodulate, racordate transversal,
@
11
1=tlltl:)
,
~Q
nemodulate, racordale transversal,
48M ~ 6 4 M -~ 30 1 1 '" "A?' 2
-Per
-4
sanal
I
Buc~
l~rje
[we F
weB'
~
poz
12
De
'2
33M
15
36 M 1
inal\imea de nivel: 30 M = 300:19 = 15,8 s-au ales 16 contralrepte Panta:
Casa
ChIO$C
;----gu~l~rJ
Cafenea/
I
31
3~M
I
I
.....
'2 12
T
12M
I
114M
~h
42M
= ~ = 1875 em 16 '
~ b = m = 26 ' 2 cm 16
Lung. rampa: 16' 26 = 416cm s-a ales 420 = 42 M Treapta' .
II
@ Ante'proiect bulet pe autostrad~
scara prelabricala din belon armal
(rost presupus 1 cm)
63
"',
II
I I" I
Modul de baza: Limitare: SISTEM COORDONATE + DIMENSIUNI COORD. orizontal: M = 100 mm CONFORM DIN 18000 serie -12M NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA iN CONSTRUCT" Multlmodul: nellmitate, mxM ser. 6M si 3M (Extrase)
seria multip 20, m = 3, 6,12 3M=300mm seria - 1M Unita(ile normativului releritor la modulare sint modulul de baza
6M = 600 mm multiplu 30, M = 100 mm 5i multimodulele 3M = 300 mm, 6M = 600 mm 5i
vertical: 12M = 12M = 1200 mm. Din acestea se lormeaza multipli limltati ai serlei
1200 mm seriile 12M si de numere predilecte. Din acestea se lormeaza cu predileclie di
6M mensiunile de coordonare - dimensiuni orientative teoretice.
Nr. predilecte: nelimitate, Limitarea a rezultat din motive lunclionale, constructive 5i economice.
nxmxM seria 3M --">G)
n = 1,2,3,4. multiplu 16. in continuare exista dimensiuni de completare nemoduJate norma
seria -1 M 5,6. te I = 25 mm, 50 mm 5i 75 mm pentru de ex. plese de adaptare si
multiplu 30 racorduri suprapuse. --"> G)
Sistemul de coordonare la aplicarea practica,
~
0;
no M::o In~--nl;) M
eM: ~ (:i~~W/%%%'?ii
, nM::o
Cu ajutorul regulilor combinatorii pot Ii ordonate intr..un sistem de co

ardon are modulat 51 elemente constructive de dimensiunl dilerite.
--">@
Cu ajutorul calculului grupelor de numere (de ex. Pltagora) sau a di

vizarii in lactori (de ex. tractii continue) pot Ii ordonate intr.. un sistem
de coordonare modulat si elemente constructive care nu sint rec
tangulare. --"> 0 + @
Cu aJutorul constructiei de poligoane (de ex. triunghi, dreptunghi.
pentagon si injumatalirile acestora) pot Ii proiectate 5i asa-numitele
constructii ,Jotunde' - 0-
Prin normele releritoare la modulare domeniile tehnlce interdepen
dente din punct de vedere geometric si dimensional (de ex. con
strucliile, electrotehnica. transportunle) pot Ii legate intre ele --">
Vezi
Sl
r,.
, nM
4
r;
:=
ell
MIn;:n, M II:~::;:~: M
e. "= n. M liM
II
~ e~
~:%?Jkq,%;S;
n- n =
n~)
m M
~"
In
Exemplu de apllcare acopens in panta
Masura 'In veoerea campletarll pe vertlcale
1"~~:~I. 41 , . 322"~ ~
1--;39t" ~.29=-:='it b =
~29.'1l I ~ 22 ... 34 ',.. , 27r .. II 2~gt''''
1341
39 1
= ~
E::::::I:o
?~ M
22 M
i3~'
1'22'
::n:r~'s6: 8 ' ,11 22.

.: ~~! I : 6
~..
: :
: 'M .
461~ ~ is"',: ~
DIN 30798.
3=;
36
~-~
!
!6Sj : 63
90: Ii,'
~----,~~
0,' A, ~ 0 Fi!f==J~
!
: I I
: 9
t: I:
9
Q
I
[Qj
1
:~
for=' ~~~~~~ ~
~j~~.~'~'~~ ~O
Ii
37
i :: : i Ii ~-i-+ 9 9? 9Q9
1
;ic--,~~ln~:,~~,~::tI~~I::;I~'=~
I,D [0, hiD 10 ! I,D . ,I~PD' 10:, ! '0' L.J 0
la'
~41E~~'~ii ~
C;:;:4S==::lj
49 50
52
Masura In vederee. cOmplelcHl1 pe o'izontale
IJ',I,
I:,
5~
atinsa 51 de la care Intervme a S8
Dlmens,unea mln'ma ce trebule
l-:l1.LJ-l.~-Lr-!
rle continua calculeaza cu numarui crrtlC (N Crill.
S8
53
N Grit = la-1)
Ib)
(
- I!
-
jl['['n'
flo -/
,.,
'~:
:~
S~
57
111'01
Ii!
Apllcarea rotatlei cu 45- cu aJutorul a 12M in plan
12M5M
NC','=112-1,IS-I)=44
ArmE.tufi gaze-apa
~ ~nstr\)mer.te
Combmarea dlmenSlunlior de elemenle constructive fara dlvizor comun
Un~~";7u
U\l.,~J\..6 .
/ f! r~;:;-~co"
I..
.- ~, ~\!
\~~'i".ft~
. "
"
Aparatura de Imllere pI
~masuralorr
V ~
'--, .
)
'
Mobliler
Dlso de InIIlere/
~!
< '~~ <o

"<l
l=-:i
/"t-~\
<6)', /
'
Cladlf
r,~
' , ,
l"'-"
'
C::JnstructIa unel margin I de acoperlS curbale dln pollgoane regulate (plan de s:tuatle)
I~~
;.
Mill ce transport
Unltall delncarcare
I
Traseu pollgonal modulat
TranSlJorturl
Exemplu pentru unele legaturi intre domenide tehnrce prln normele relentoare (a modu[are
64
Suprafala solulul
TERENUL DE FliNDATIE
y
FUNDATJI, GROPI DE FUNDATJE, ~ANTURI

DIN 1054,4022,4030,4123,4124,4125 -+
[IJ
BermA
Investigare; cercetare, apreciere

Aprecierile gre$ite ale terenului de funda\ie $i ale pinzei de apa frea
tica, precum $i ale comportamentului fundaliei alese, due de cele mai
multe ori la daune ireparabile din punct de vedere tehnic Si economic.
Daunele funda\iei iau ~astere prin dislocarea laterala a solului prin sar
cina fundaliei, asa incil corpul funda\iei se scufunda in soi/leren sau
se deplaseaza lateral. Urmarea este 0 cedare totala a fundalieL
Tasarea prin comprimare a terenului de fundaiie sub fundalii in urma
sarcinii fundaliei si/sau sarcinilor aparute in jur. Urmarea esle defor
marea Si daunele (prin crapaluri) la construc\ia superioara.
Norma de baza pentru terenul fundaliei Si problemele fundaliei: DIN
1054. in masura in care exista experienle locale suficiente referitoare
la natura, extinderea, depozitarea Si grosimea straturilor solului in zo
na de construc\ie, norma ofera pentru cazurile uzuale principiale pen
tru dimensionarea fundaliilor in suprafala (fundalii izolale, continue, lip
placa) Si pentru fundaliile de adincime (fundalii pe piloli). in cazullip
sei unor astlel de experienle: cercelarea din timp a terenului de fun
daiie, daca este posibil cu asistenla unui expert pentru terenuri de fun
da\ie prin cercetarea straturilor =sapare (manualaJcu excavator), fora
je ( cu sapa 1 rolative I cu caroliera) cu coleclarea probelor (DIN
4020/4021) Si sondaje: DIN 4094, dependente ca numar Si adincime
de topografie, cladire Si informalii.
Nivelul apei freatice: introducerea \evilor de sondare in foraje Si masu
rarea regulala (varia\iile nivelului).
.,
Fundul gropH de fundatle
CD
Taluzul gropii cu
berm~ pI. coleclarea p~~ilor cara alunec~
Slilpul
cofrajulul
chfb~:r~!'I=rrn, J;1\i1
Ciadlrea exislenlA
Suprala\a leranulul
Supraf. bermA nu mal adinct deci1 MS
de Ie podeau8 lubsolulul
d\
, ~':H=.a;;0!1
Prelungirea ~ suprale\el taluzulul
'" %
I
Muc~II:-.I;::nl;"-.f'-;;u~nd;;::.""11 0 - : ; ; , . - - - -.......
Y Apa freatica
r--;:;2.0~
M~suri de execu\le
\.::V
C'~direa existenta
fj\
Asigurarea constructlilor existente invecinate
Cladiraa Suprafa,a lerenulul' Limita de sapar. a

solulu; conf.@
MI funda ie L1mita de
sa-pare a solului
prevalula~ I'~===
-.J-------HW
Cladirea
dupa finalizarea subzidirii

r.n
Supra~\a lerenulul
limita de stipare a
-yo
Apa 'reallca
:0",,;
1ul solbl ionf.@.
H "L.
0
-I----,,I--~;,0.5 ~, ~ lunda Ie .
Execulia gropli de r- i Subzidirea (zl.J.ci Apa fraalica
da' b fon sau " 1:0.5
fundatie conform DIN 4124 be~~e~ a~mal) I-
Subzid;rea in secliune -
.'/
Fundalia in secliune -
~
T
r]- _
Prima faza de /
I .' .ronSlrUClie I ". r1
!
Prima laza de conslruclie
I urm~loaraa 1e 1de constructtala
~,
~1
Cercetarea probe lor apei freatice cu privire la agresivitatea in raport cu

betonul DIN 4030. Cercetarea probelor de sol cu privire fa compozi\ia
granulelor, con\inutul de apa, consistenla, greutatea specifica, capa
citatea de comprimare, rezisten\a la forfecare, permeabilitatea.
Sondajele asigura prin adincimea de investigare 0 prospeclare conti
nua de slabilitale, asezare Si de densitate.
Rezultatele cercetarilor/expertiza lerenului de fundalie (trebuie sa
fie aduse la cunostinla executantului conslruc\iei, neprescurtate).
Descrierea solului 1 rocii DIN 4022. clasificarea penlru lucrarile de te
rasamenl DIN 18300.. indicii terenului de fundalie penlru proieclul $i
execulia fundaliei: imaginile straturilor DIN 4023 cu succesiunea mate
rialului Si a straturilor, starea apei freatice.
Adincimile fundalieil de sapare, masele de sapare.
Formarea Si asigurarea marginilor gropii de funda\ie DIN 4124.
Fara dovada de calcul a stabilila\ii nu lrebuie sa fie depasite urmatoa
rele unghiuri ale taluzului:
a) b) c) la soluri necoezive sau soluri moi coezive la solu\ii rigide sau semicoezive la roca
i'J
'.
~ Prrma laza de
Plan-
G)
(j) 7
conslruc\ie Plan-
/i /i /i
= 45"
= 60
= 80'
I- ~ 0.6 1
Grinds de cap eel pu~ln '.1'0 Lemnul suport eel PUll" 16
"0.05
~.""
cm1l16cm ..uO
'.'.<:~
";,0.6-i
.,;
,\IT
-.:::,1.
;'0.05
-.,
16 em (dacil
eSlen~eYr)
II II
II
Sanl cu margin; laluzale
'"
~~:~~'-:!!
,- IPB 100
Lemnul c entur" cel ",-pulln 12 cmx16cm
---li-"""
II
I
Sant cu
~i
~Rlgldllar e
'-Fier de su spend.re cel pUlln 0 16mm sau 10 mm x 30 mm '\. Suspend are (rac)
Bo 'dura din ---lem n
II
~i
II
Sant asigural parlial
bordur~
din lemn
Construc\ia verlical<'\
<l
bordunlor Din
lemn
65
GROAPA DE FUNDATIE
Ancorarec in pamint
.....
DIN 4124, SPRIJINE, l?ANTURI, FUNDATII

Pentru evitarea patrunderii laterale a apei ajuta 0 sprijinire a malulUi. Beton toreretat la taluz ~ (1). spri jinire prin zabrele umplute eu belon ~ @, perele din palplanse de otel ~ @. fiecare asigurata prin anco rare in pamint. in cazul epuismentulUi deschls este pompata apa in mod eontlnuu din adinciturile fundului gropii de fun datie sau din sant sl drenaJe ~. @. In cazul unor cantitati mal mari de apa pe fundul gropii. eeea ce pune in pericol capacitatea portanta a terenului de fundatle. este necesara o scadere a nivelului apel freatlce ~ @. Apa frealica scade cu 0 dis tanta de siguranta de 50 cm sub fun dul gropli de fundatle. De asemenea sl santurile necesita 0 asigurare. ta luzare sau sprijinlTe ~ Drept adlneimea uzuala este conside rata distanta intre suprafata tere nulul Sl marginea infeTioara a ca nalului sau conductei
G)
Betonul torcretalla talu,
SpriJlnlre pnn zabrele umplute cu belon
Perele din palplan,e de aIel
' lB
.1
ASlgurarea peret;lor cu lemn rotund
t::xecutla. verllcala cu sC'lndun de ca nal dIn lemr.
Asrgurarea peretilor cu dulapi

din lemn asezat. dreptunghlular
AdinCllllea flormata de m01laJ

Cladrrea 5e inclina
L.3tlmea Ilbera a santu)Ui
Latlmea hbera pentru santJnle fE-ua spa\lUl de lucru circulabil

\-'reSl'..mea
Dlame:rul ex!
crescula a
paminlulLJ
al conduclel
respectlv all11el leVl1
,/
Sant nes,Ylllnrr Cazul uzuai

I Madlf ngld!Z I
+
----I
......
Aiullecarea dt: teren -
in m pina la 0.40
peste 0.40 plna la 0.80 peste 0.80 pIn::l. la 1 40 peste i -'!O
I:' 60
+
:~ ,I. 040
'-0:-,/
/=,,0.70
0 70
/={/~O.4;J
0 ..1"
; =,IT 0.85
; =:
/e
,-.'+ 1.00
Latlm' Ilbere mimme pentru santurl CU 5patlul de lucru Clrculabil DIN 4
~ 2~
Tub cana'
;I
Bazlnul pomper
Fara asigurarea pere teiui - perlGOI de acC'
unghlul talUZUIUI dupa felur parn'lnlulUI
"/
dentare
Epuismentul deschlS
Santur!le canalului
sChelaJ
lirulul
il II
Fir Cu ~p\LfnD
'I
Pompa
scufJn
dala
50
66
Sltuatia aoei freatlce 51 mlcsorarea nlvelulul apei freatlce
Groapa de furdalle CU 5patiul dE lucru Sl taluz
Groapa dE:: jur<lJatH~ C-\.. scal1ui GEe iucru 51 asigurarea perelE:'iJ
Cladlrea proleclata
Veclnul
GROAPA DE FUNDAnE
TRASAREA cLAOlR1I
DIN 18196,18300,18303 in cazul in care lerenul inc;'\ nu a fosl masural, alunci lrebuie an gajal un inginer lopograf. Cladi rea esle apoi inclusa in planul de situa\ie oficial-- CD -@ Compo nenla cea mai importanla a cere rii penlru auloriza\ia conslructiei. Dupa obtinerea aUlorizaliei de constructie cladirea esle Irasala pe teren -- CD - CD Groapa de fundatie prevazula esle marcata cu laru$i din lemn -+ 8)- . Groapa de fundalie lrebuie sa fie mai mare decil c1adirea. Spaliul de lucru ~ 50 em -+ 0- Unghiullaluzului esle dependenl de slruelura lerenului. Cu cil esle paminlul mai nisipos cu alit mai redus -+ 0- Dupa scoalerea pa mintului din groapa sin! intinse, plecind de la caprele de colt, sforile de aliniamenl -- care reprezinla dimensiunile exlerioa re ale c1adirii. La intersectii sinl stabilite cu ajutorul lirului cu plumb collurile exlerioare ale cia dirii-+ @. De asemenea lrebuie sa fie ma surala $i inaltimea -+ (2). Orien tarea se face in raport cu dimen siunile din zona. Mira de nivel ment-+ @, de regula 0 $ina din lemn sau aluminiu cu 0 lungime de 3 m cu nivela cu bula de aer ata$atii, este direc\ionata orizon lal $i sprijinila la capatul tiber. Colele intermediare din leren sin! citile cu sonda gradala. Nlvela cu lub de cauciuc umplul cu apa. elastic, transparent, cu 0 lungime de 20-30 m, la ale carui capete sinl cilindrii din stiela cu 0 grada lie in mm, care se tin in pozitle verticala prin care se poate ve . dea suprafata apei. Dupa veri!i care ambii cilindri de masurare se lin unullinga -a/lul $i pol fi efeclu ate transmiterile de cole inlre puncle cu a exaclitale la mm, chiar $i fara legalura vizuala, de exemplu in dilerite eamere.
_.-'
-Y< -
",.-.-
Punct de vlzare
Pune' de vtzare
Slrada
CD
Plan de situalie olicial
Planul de stualie olicial cu cladirea desenala
Cladirea proiectala Irasata pe leren
W///,..0;
Cladirea proiectala Spatiul de lucru
.
.1
~~
Lrraluz
Tlpul Unghlul tsluzului Tlpurl de pAmint u~or de desprins } 400 Tipurl de pamint cu 0 desprlndere medle
p~mintulul
N':'"
_ _
' . . :..- - -:"

,
Tlpurl de paminl cu 0 desprlndere diflcllA Plalra cu (J desprlndere u~oara ~I dlficlla
\iJ
fA\.
60 0 - - 80 Capra de vlzare
Groapa de lundalie
cradirli (sfoara de
Alinlerea mal lunga a --'-o-~-"
allnlarnent sus)
Schela de slorl de trasare Mira la hotarul lerenulul
Alinierea mal scurta a cladiril (sloara de alinfarnenl jos)
4m
Cladi,ea in gToapa de lundatie
Schela de slori de trasare in asa lei esle trasala c1adirea ~
Stabilirea unghiului drepl dupa PHagora
Hivela cu bula de aer Scindura de lernn
Lera a la/uzulul
Cruci de vizare
/~~~:I Clad~:>--_
Capra de coil
- -~
Mira de regula 3 rn lung i

me. Cotele intermediare S8 mbsoan1 cu sanda gradal3
---
Mira de nivelmenl
Nachbargebaude
Instrumenl de nlvelmenl
- - - - - - ~ ~~ - - - -----y ----
Groapa de lunda lie penlru cladirea proleclala Parter-MS
- -- -- -
(2)
Mflsurarea inallimjlor pentru clfldire
67
3,Om
~
0,5m
r---<
LUCRARI DE TERASAMENT $1 FUNDATIE DIN 1054,1055, 4014 ~ I:D

Cercetarile tehnice de construc\ii ale terenului trebuie sa asigure date pentru proiectarea si executia economica si ireprosabila din punct de vedere tehnic a c/adirilor. in functie de tipul construc\iei terenul trebuie sa fie apreciat ca teren de funda\ie (fundatie) sau material de constructie (terasament). Dupa expertiza terenului (daca este posibi/a din punct de vedere al legisla\iei edilitare si in domeniul constructiilor) sa vor amplasa c1adirile. (evitarea mlas tinilor etc.) De asemenea se va stabili tipul cladirii, tipul fundatiei: fundatie izolata ~ 0, fundatie continua ~ @, fundatie-placa ~ . in cawl unui strat portant de pamint aflat abia la a adincime mare: fundatie pe pilo\i ~ @. Distributia presiunii in cadrul funda\iei nu,tre buie sa depaseasca la zidarie <l:= 45, la beton = 60. Fundaliile din zidarie sint mai rare din cauza cheltuielilor mai mario Fundatiile din be ton nearmat sint folosite la suprafete mai mici si sint funda\ii obisnuite pentru constructii supraterane mai mici . Fundatiile din beton arm at sint folosite la iesiri mai mari in consola si la a presiune mai mare asupra solului. Pentru preluarea forielor de intindere ele primesc a armatura ~ @ -@. La betonul armat se economiseste in raport cu cel compac tat - la inallimea, greutatea si adincimea sapaturilor. Executia fun datiilor la rosturile de dilatare si spre constructiile existente sau la margini ~ . Sectiunile placilor funda\iei ~ @ la a capacitate portanta mica a terenului de fundatie, daca nu este suficienta a fundatie izolata sau continua. Fundatia proteJata la inghet DIN 1054 > 0.80 m, la con structii ingineresti 1,0-1,5 mm. imbunatalirea capacita\ii portante a terenului de fundalie. a) procedura de compactare prin vibrare si presare cu utilaj de vi brare (Vibrator). compactare pe a raza de 2,3-3 m; distanta punctelor de vibrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior. imbunatatirea este dependenta de granulalia si asezarea initiala. b) Pilotii de compactare, dopurile sint umplute ulterior cu adaosu ri de diferite granulatii fara lianti. c) intarirea si compactarea pamintului. Compactarea cu ciment: nu poate fi folosita la paminturi coezive si ne compatibile cu cimentul. Injectarea chimicalelor (solutie de acid silicic. c10rura de calciu). intarire imediata si de durata, poate fi utilizata numai la un teren cu un continut de cuart (pietris. nisip si alte pietre afinate).
10
Aprecierea provenila din practica
'
II
"
conform carera preslunea S8 exerCIta sub 45, nu este exaeta. Conform Kbgler-Scheiding ~ deslasura rea linijlor de presiune egala (izoba
0-0'
~
I:D
Fundatiile late preduc tensiuni suplimentare mai mari declt fun daHile inguste la aC88a$i presiu
ne pe fundul gropii.
fe), formeaza aproape un cere.
Pericolul de tasare cu producerea fisurilor du ce la suprapunerea suo
de
tura de lanisip1.20 0,80
pina m inaltlme. cafe este
realizata $i sedrmen tata in straturi de 15 em. Distribuitia sar cmilor pe 0 suprafata mal mare.
Fundalie pe umplu
prafetelor influenlale de fundatiL Importanf In

cazul constructiilor noi
dispuse IJnga construe tii vechi.
Fundatie pe ver sant. Linjjle de dis tributle a preslunii unghiul de inclinare al terenului de tun
dalle.
CD
Fundalii izolate pentru cladrri usoa fe tara subsol
Fundatille continue sinl loios\te cel mai des.
a. FundaHi separa b. Fundatii neseparate
Fundatie-placa armata cu ate! de constructie
. ~ Pilo!; din belon I Pilo!; L batul; . monolit tfc)\ Ra~er de piloli $i fundalie cu che
~ so~ adlnclme
'l!
c. Executie cu placa de talpa separata d. Fundatie linga 0 constructie existenta
j~~
-',e t-
~ L~ q :77///////7//J
a. Placa grosime constanta
b. Placi consolidate cu grinzi
~
yC.
::n::1iJl;:
d. Consolidare sub sl1lpi
3Executlalundatieilarostundese-@4Sectiunile placilor tundafiel

@ parare sau dllatare
Fundatte tip bancheta, simpla dm belon slab
Funda~le
larglta cu trepte din beton
nearmat
\J.:!)
f.i'5\
Fundat18 tesita d',n belon nearma1@6Fundatl8simai lata dlnt~-o placa ae beton armata cu otel
68
LUCRARI DE TERASAMENT ~I FUNDATIE

DIN 1054,1055,4014 -+ [IJ De regula pentru constructii dimensionate penlru presiunea activa
a pamintului DIN 1055 -+ CD pentru incarcarea admisa trebuie sa
fie slabilite tipul, compozitia, extinderea, a~ezarea ~i grosimea slra
turilor de paminl prin foraje de prospectare ~i sondaje, in masura in
care experientele locale nu sint sulieiente (distanta lorajelor ~ 25
m). in cazul fundatiilor pe piloli lrebuie sa fie calculate adincimile
forajelor la suprafata virfului pilotului ~ 0 Adincimile de prospec
tare dupa procedeul de dimensionare pOl fi red use cu 1/3 ( adinci
me = 1,0 B sau 2 x diametrul pilotului, dar ~ 6,0 m) Distantele
pilotilor necesari pentru pilotii de loraj ~ @, penlru piloti batuti ~
8). Valorile mentionale nu sinl valabile pentru peretii din palplan~e
~i cei din piloti forati portanti. Ace~tia sinl continui. Adineimea ne cesara a terenului portant de fundatie sub pilotii forati ~ siste
mul Brechlel de piloti forati din beton comprimat ~ @.
al perete din palplan~ sau pere Ie din beton monolJl. Incaslra\l in paminl
b) perele din palplanse sau belon monolil ancoralln spale
c) perele din paipranS8 sau belon monolit integral in clMire
d) conslruCl,e belonatA ra un pelele din groapa de lundal18
~gE
el zld de greulale f) z'd de spnjin C\J S9Cliune In lor mAde L
CD
Canstruetii dimensianale de regulA la a presiune aetivA a pAminlului (confarm DIN 1055, partea a 2-a),
.1
. .
'
Fundatia pe piloti, notiuni de baza: forta pilotului poate fi transmisa prin frecarea pe manta, presiunea la virf sau prin frecarea pe manta ~i pre l A'" 1,5,1 siunea la virf, asupra terenului portanl de fundatie. Felul transmiterii A "'1.5'l ~6m ~6m fortei depinde de terenul de fundatie ~i constitutia pilotilor. Fundatie pe piloti verticali: transmiterea sarcinii asupra terenului portant este rea . del erminanta esla adinclmea de larare maximA lizata prin virful pilotului, suplimenlar prin frecarea pe manta. J. Fundatie pe piloti plutitori: virfurile pilotilor nu ating lerenul portan!. Adincimi minime pentru farajele canslructiilar canfarm DIN 1054 Straturile cu a capacitate portanla mai redusa sint compactate prin balerea pilotilor. Felul de lransmilere a'sareinii: piloti de frecare, care transmit sarci na lor pe stralurile portante mai ales prin frecarea pe manIa la peri metrul pilotului. Pilotii de presiune la virf, la care este transmisa sar cina pilotului in principal prin presiunea virfului asupra terenului de constructie. Aiei nu este esentiala frecarea pe manta. Presiunea ad Distanlele necesare ale pilalilar pentru pilati forali (conlorm DIN 4014, prima parte) misa la virf este majorata simtitor prin largirea talpii anumitor piloti monoliti. Pozitia pilotilor in pamint: piloti de baza care stau in pamint pe inlreaga lungime. Piloti lungi, piloli liber asezati, care stau pe pamint numai cu capatul inferior, liberi la capatul superior Si sint de aceea solicitati la flambaj. Materiale de constructie: lemn, piloti din ote1, beton, beton armat ~i be ton precomprima!. Felul introducerii in pamin!: piloti batuti, care sint ' . pamint, piloti presati, care sint presati. piloti forati, care sint in :f}"~ :: baluti inintr-o gaura forala. Pilotii elicoidali sinl in~urubati, piloti hidrau I~m ~;;' dFi ". '. trodu~i . ',' . . :": .. Iici, care sin! introdu~i prin mijloace hidraulice. Se diferentiaza intre e' " ,~2d'F', : :' .: . . .. piloti care comprima, inlatura sau destind pamintu!. e e -e Felul solicitarii: piloti solicitati axial, piloti de intindere. care sint soli eC!'3d~1 m+C1 eitati la intindere ~i care transmit forta pilotului asupra paminlului D,slantele necesare ale plialilar pentru pilati bAtuti (canfarm DIN 4026) prin frecarea pe manta. Pilolii comprimati sint solicitati la compresi une ~i transmit sarcinile asupra lerenului de fundalie prin presiunea ;d'" '/AV/h1tC/W'/"'~"'A~Y/ la virf ~i frecarea pe manta. Pilotii solicitati la incovoiere, de exem . ': .. ' i' . plu piiOli forati mari solieilati orizonta!. Fabricarea ~i montajul: Piloli prefabricati sinl livrati cu a lungime ,c\l ' 'O~ f\' partiala prefabricala, respectiv in slarea finala la locul de utilizare ~i sint ~; .._:~1_:_'_: baluti, introdusi prin mijloace hidraulice, vibrare, presare, in~urubali Adincimea necesara a lerenului partant de eanstruc\ie sub pilalii farali (can farm DIN 4014, pnma parte) sau introdu~i in gaurile forate pregatite. Pilolii monolili, care sint fabri cati inlr-un spatiu gal realizat in paminl ca piloti forati, monolili Pilnle penlru Intra Furca de baluti, de teava presala ~i vibra\i. ducerea belanulul Introducere Pilotii de fundatie partial prefabri cati ~i partial monolil, care sint monlali din piese fabricale la fata locului ~i prefabricate. Pilotii monoliti au avanlajul ca lungimea lor poate fi stabilita Belon abia in limpul construcliei, pe baza rezultalelor de batere, la Inel din Piese de procedeu de foraj prin verifica caucluc etansare rea straturilor de pamint forale.
lj
~,,'d,
Ej--r'"''
aJ
b)
cl
d)
oj
Pilat farat din betan camprimal (sistemul Bechtel)
69
IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 18195,4095 --
CD
CD
Subsolul trebuie Izolat orizontal si vertical tata de umiditatea din sol
-CD-@
Izolalia foal18 buna pe partea mun telul la terenuri inclinate. evacuarea apei mun\eiui prin drenaJ
III
MS pardo sealil MS leren MSteren
gr
1/
MS pardosealil
. ~o:a,' .'0.0
~
in ziua de astazi spatiile din subsol sint folosite din ce in ce mai pu tin ca spatii de depozitare si mai mult ca spatii pentru activitati din timpul liber sau ca spatiu suplimentar de locuit si de munca. Din acest motiv se cere mai mult confort de locuit Si de microclima la subsol. Conditia pentru aceasta este izolarea subsolului impotriva umiditatii exterioare. in cazul cladirilor fara subsol trebuie sa fie pro tejati peretii interiori Si exteriori printr-o izolare orizontala impotriva umidita\ii ....... @- 0. La peretii exterior; 0 izolare de 30 em deasu pra terenului ....... @- @. La cladirile cu pereti de subsol din zidarie trebuie sa fie prevazute in peretii exteriori eel putin doua izo/atii ori zontale _ @. In cazul peretilor interiori se poate renunta la stratul superior. Pentru izolatiile orizontale din pereli trebuie sa fie folosite fisii din bitum pentru acoperisuri, fisii de izolatie, fisii de izo latie a acoperisului, fiSii de Izolatie din material plastic. in functie de tipul de umplutura din spatele spatiului de lucru si de tiput izolatiei trebuie sa fie prevazute pentru suprafetele peretilor straturi de pro tectie ....... @ - @. Nu trebUie sa fie varsate moloz. split sau pietris direct la suprafetele pere\ilor izolati.
CD -
Izolatla cladirilor fara subsol cu cenn le mlnlme de uti\izare a spatiilor: um plutura la nrvelul izoJatl8r peretelui.
Izolatia cladlrllor fara subsol cu ce rinte mlnlme de u1ilizare a spatiilor podeaua :a nlveJu! suprafetei tere nului
Aparitla
Solicitarea izo!a\iei
Felu\ lzolatiei
apei ca
Umldltatea pamintulu( Precipitati\
lmpotriva
Efectul capilar la corpurile verticale de constructl8
Podeaua
I
I
portanlil MS pardosealil MS pardosealil
Banere Impotriva umidltatli pamintului
Apa menajera Spaliul cu aer MS teren
Apa de inliltratie (fara presiunej la suprafetele

indinate ale corpuri\m
Izolatl~ impotnva apei de
'I
Inflltratle
\lo\atla cladlnlor tara subsol: po deaua asezata mai JOS la nivelul su prafete! terenului inconjurator
de construct Ie
Apa freatlca Presiune hldrostatica Izolatie rezistenta la
presiunea apei
lzolatla cladlnlor fara subsol. po

deaua cu spat1u intermedlar de ae ristre la pamint
/ / MS pardosealil , - parter
MS teren
MS pardosealil - parter
MS teren
MS teren
MS pardo seata subsol
N,
Izola113 cladlrilor cu subsol cu cerinte minime de utillzare a spatii10r (pereli dm zldarie pe fundatil continue)
lzolatia cladlrilor cu subsol; peretl din zldarie cu lundatie continua
lzolatia cladirilor cu subsol, pereti
din beton
lzolatia cladinlor cu subsol. pereti din zidarie cu fundatie-placa
::::i ~~P cu material per- " meabil
p~~g~t~e
:
Filtru de pietris
Umplerea grapH de
fundatie
Izolalie Slrat de prolec

tie din labrele
Saltea de izolatie
Slral de prolec tie - fibril ondu latil

Placa din ment sau similar
ci~
Strafde
infiltrare
Apa acu-' mulatil rea stra-
de pialr. Stral de
filtrare
turilor. fiI-
SChimba~~~~~i~~!~
~ C! ,02 g"o..oo. ?~ ~
I
izola\ie Strat de
tru,teava de drenaj
prin pori
Apa aspiratil
Conducla de drenaj
---"""-,-..--.J
filtrare
Conductil-""""=a:...-....J de drenaj
@
70
Drenaj Si lZolatle
rf2'
\J..5;J platra
Peretele de protect,e din zabrele de@3SalteadeizOla(le
!f4'
~
Stral de protectle din placi. de fibro

Clment sau matenal asemanator
MS.P
DRENAJ PENTRU PROTECllA AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE
MS.S
0.
0
00
0

O.O:O'.g.O
.;.g':q
Apa tara presiune la un pllmint mai pUlin permeabil
MS. P
,0 '0
CD
Umidilalea pamintului la un pamint loarte permeabil
DIN 4095,18195 -. [D Drenajul este desecarea pi!mintului prinlr-un stral drenanl ~i tub de drenaj. penlru a impiedica formarea apei cu presiune. La aceasta nu lrebuie sa apara innamolirea pamintului (drenaj rezjstenlla infil lrare). 0 instalatie de drenaj consta din dispozitivul de drenare, de control ~i clatire precum ~i din scurgere. Drenul este notiunea colec liva penlru lubul de drenaj ~i slratul drenanl. Daca un drenaj esle necesar $i la perele depinde de cawI respecliv - 0 - @ , daca. apare umiditalea paminlului numai la un pamint foarte permeabil daca apa poate fi inlaturata. printr-un drenaj a$a incH sa se for meze numai apa fari! presiune - . daca existi! apa sub presiu ne, de regula sub forma de api! freatica sau daca. nu este posibila. evacuarea ape; prinlr-un drenaj - @.
CD
Amplasare/pozitie
Material de construc!ie
Grosimea in m
--------in fata perelilor Nisip cu piehis granulatia 018, 632 DIN 1045 Strat de filtrare granulalia 0/4 Si Stral de inlillrare granula!ia 4/16 PieIris granulalia 4/16 $i geotexlil
o
0
0,50 " 0,10 " 0.20

?
.. .,
"_.-
0.20 0,10
o
0
.. 0.
' '0
,'
0
0.
'00.0
. 0 .o~o~~~~~~ 0 . . (. '0 . 0 ,0 . ,0 ~ ',0. 0 . ~
MS.S
Pe tavan
Pietris granulalia 8/16 Si geotexlil

--
-------._---
~
,". 0.15
Sub pardoseala
Slral de fiIlrare granula!ia 0,4 $i Slrat de inJiltrare granulal'a 4/16

Pietri$ granulatia 8/16 $i
geole)(ti~
0 o.
:-- 0.10
_..
_ ~ ~
00.,0
f3\
---_ .._----'_._----
-. 0,15 0.15 '.- 0,10 '. 0,10
,. 0.15
\V
Apa sub presiune la un pamint cu apa Irealica
in jurulluburilor de drenaj
Nisip OJ pietris granulalia 018, 632 DIN 1045 Strat de infiltrare granulalia 4116 si Slral de fiIlrare granula!ia 0/4 Pielris granulatia 8116 $i geotext,'
-------.-
Execulia $i
grosim~a
Slratului drenant pentru maleriale minerale de conslrucl,i.
~D a~%
Instalalie de drenaj la 0 clMire am plasat:t. mai jos

~~ ~~
~p;z:'
I
====='-="z;-=-="-=1:;-1:;'C2'-='-===:z;;Jj
I~~
I;
I ...
Tubul de drenaj diamelrul nominal ON 100, panla 0,5%, lub de clallre. control d,amelrul no minal ON 300. PUI de clatire, control Si acumulare diamelrul nominal ON 1000. Diarn"trul nominal necesar pentru tuburile de drenaj cu sectiune transversa!c1 rotunda si 0 rugOZtl<llo de functionare kb=2 mm poale Ii stabilita. de exemplu ~ V<leza din lubut de drenat1a umplerea completa nu lrebuie sa depaseasea v= 0.25 mls. La suprafelele de pesle 2.000 rn' trebuie proiectat un dren de suprafata, care evacueaza apa prin tuburi de drenaj. Trebuie sn fie slabilila dislanta inIre tuburile de drenaj. Eventual sa tie inSlalal si dispozillvul do control ~ pag. 72. Conditia pentru un drenaj elicienl esle un lIux sulic'enl al apei. cu respeclarea n, velului max. de apa in avanradier. Se recomanda. 0 conectare cu 0 inclmatie liber.'i la un pul coteclor sau un canal pentru apa de ploaie. deci 0 Junclionare. pe cit posibil, Jnra pompeo Daca sint necesare pompe, atunci lrebuie s:l. fie asigurale prinfrun dtspozttiv polrivtt. do exemplu clapeta de relentie, pentru evtlarea unei acumul~ri din putuJ coleclor. Sigurania de reten\ie Irebuie sa fie accesibila si inlretinuta. Apa poale Ii inliltrata inlrun sol cu 0 absorbtio buna de apa, de exemplu prinlr-un put de infiHrare - @.
3.0 2.0 1.5

1.0
... I ~~I
I I
18
1/ ~~~
.
0
Yl i/( -J1:->if
1/ ~I
I)
/-.
r ~I -fi(~~1,1
;,,;;;
"" .--- ,,;:f
Elem, de constr
0.8
0.6
." - ~
7t-f' II J.
, .. I
f--
~ --
I ~~~ 1
0
-;
Exemplu pentfU pozitionarea tubunlor de drenaj. dispozitivului de control si a dis~ pozitivului de curalire. la un drenaj inel;;aecr
0.4
=-==::-=
/
r---.
,,=--,;-,
Simb<!l
TiD
Sirar de filtrare
Nisip
GeOlextil
...
I:.
'E
0,2
~Q~
,Jr,'L
I
!/.L
1/ II
/ Ii
/
It
1'1
l~r--lL-,
I I
' f--l
/ //
I
jJ-i-
-l--t=
I
--+
I~ +-
r----L ,
-
Il/,l
Sirat de in/iltrare
~
.__ '.
:::~:nte
(de
OK.
indlviduale
~~<>~oJ
"':Xv.7JJ
[J~:..Q.~~J
daltJ dre
!",i1t~ pl~c~_~~o~~l_~L .:._~
O.
,
1
~I'~~I II ~&) i I'
'[
-fh
I
1/ I
Slral de drenaJ
Nisip cu pie Ins
Stral riA ~pn. lzolahe Tubdadrena
~::~~~~rl~:~~~~ ~
De ex. lolil>
De ex. voDsea fi il eav:'
0.05
'-~ll~1
Scurgere
Y --- -
-r~ ~~
-- -
Ko::o- 20mm
Tea...:.
Put de anlrenare a deseurilor Piasa prefabncal8
5 6 7 8 9 10
15
20
30
40 50
- $ ondulale
a in lis
netede
~~t ~: ~~r~re
Put de lnfillrare pentru scurgeriJe slabe
Elemenle de conslructie si simboluri
Exemple pentru dimensionarea tuburilor de drenaj cu sec\iune transv8Tsala rolund:i
71
DIN 4095.18195 --
QJ
Drenajul peretelui Groapa din nou umpluta Patul din beten
Daca terenul de constructie nu preia precipitatiile 51 nu permite infil trarea a11l de repede ca pamintul de umplutura, atunci se formeaza acumulari de apa. respectiv apa sub presiune $i izolatia e5te supusa presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apei ~ CD - 0) sau izolatia ca la apa sub presiune ~ @ - @
Apa sub presiune

Daca elementele de constructie se scufunda in apa freatica, trebu Ie realizata 0 bariera rezistenta la presiunea apei. sub forma unei etan5ar/ de membrana, pe talpa 5i peretii lateral/. Proiectarea unei etan5ari impotriva apei sub presiune necesita cuno$tinte in legatura cu felul terenului de constructie, nivelul max, al apei freatice 5i continutul ei de chimicale. Bariera trebuie sa fie executata cu 30 cm deasupra nivelului max, al apei freatice, Pentru etan5are se folo sesc izolatii multiple stratificate din bitum, izolatii metalice sau folii din material plastic. Executie. Dupa coborlrea nivelului apei freatice sub nivelul podelei subsolului este executat peretele de protectie pe podeaua inferioa ra 5i tencuiala pentru preluarea izolatiei continue. Apoi executarea talpii 5i peretilor portantl armati ai subsolului. care compnma izolatia. Atentie la rotunjirea colturilor ~ @-(1), Etan5arile trebuie sa formeze 0 cuva inch/sa sau sa inconjure constructia pe toate part/Ie. De regula se gase5te pe partea dinspre apa a constructiei ~ @- (1), La etan5area interioara, constructia (1nveli$ul) trebuie sa preia presiunea totala a apei ~ @,
Umplerea fOsturiior Acoperirea carosabi lului cu astal! turnat
G)
Peretil c1adrrii pe partea dealulul trebuie sa fie bine drenati
111,'
.1
,
18,80
~1F~~~~~~~~~~~~~~qfi7~ra1ire $i II control
3100
PUt de cu
1
Panta > 0,5%
?r~lcon-
Oriliciu
Bazinu! pompei
B! Tub spre avanradier
Schita de plan
Drenaj de suprafata cu conducta cu pul co\ector artifIcIal a.
':7
J. infiUrare si drenaj melar
~~~X'XUmplere cu Mastrix
Tub spre'-(,F~====F= putu! o Q 0', colector

o o '
Slrat de pro1eclie
Banda elastic~ a
/ / / //1 rostului, 2 straturi de
/ // / / /1 cite 2 mm, montale
/ / ' / / / / /, netenslonale / /, /"" /l Etansare
T /
a) etansarea unei leg~turi intre doi pere~i la bariera eu plaea de aneorare
'~J
0:.',0:
L Filtru suprafata 15 em
"
1',"
Pamintul existent
slut, nisipos Acoperire
hidrofuga
Tub de drenai
nisip cu pietris
SectJune transversala A-B -
~~ ." U/_/ Grosimea f1an$ei > 1,5 em $uruburi Latimea lIansei > 12 em distanta < 15 em $uruburi M2D
~
"
",," /'/''>~~/ . " .. / / / j
.//>~
Planseu din
"
beton armal
ib) etansarea unei treeeri
(8"\ Etansarea peste rosturi de dilatare in \:::..J plansee din beton armat
2 Slraturi de banda dm cupru,
de eonduete prin bariera. cu f1ansa
Detalii: etansarea intre dOl pereti

Mesa umplere
Acoperire
hidrofuga :
ritlala in 10rma de caIola
panla
./
0,1 mm grOSlme 300 mm lalime
?7'm~~~~~~thidrofug Beton
Sluf
0
:ai~~.;0 .........
Aslalt turnat
rosll.l\I
/70 / / /////
L.../
/////
~
L-../..L..L./_
ret~~~,nf~It~~p~
4~32
amestecare, pietrls cu nisip
Nisip de fillrare 0-4
Umplutura elast. a rostului Detaliu x
mm
cm----l Prima ba~.da portanta a etansarll deasupra rostulUi, latime 100 mm. neliplta
~ "-..::....
""",\ ~~
" "
Tabla riflata
mm
Teava CU _ _ , lanta
1:;~'"O~"~"O~'~~'~;I~.Oo~;~~o~:~?~o:~.
Pietris mare, balast 32-63 mm. tub de

drenaj cu
6',0\0'.<0' ~~"/'I\Y%Z,0J A
rStrat de prot~ctie
Filtru supratata "pietri$ cu nisip Stral suport din beton
gaud de::
20mm
--~~~~~fj~~~,~y %" /j(

Nisip de filtrare Pamintul permeabil
r2:Z~2;~~?;Z;V
Planseu din beton armat
~Etansare Rost . al~I'
"~ ~
'
::/.J U
\!...!J
Panta
~ j/ / Material de spacluit
LL~
y.
Orificiu de turnare
Drenaj tubular cu MIrv de amestecare

P~minl
Strat suport din beton
Drenaj tubular cu filtru In trepte
eoeZl\I
Etansarea peste rostun de dilatare ~n planseele din beton armat. lzolarea termlca prin supraturnare.
f11'\
0~
Bariera la racordul cu golunle de lerestre $1 de allmentare
Placa de Strat de sepa
1 30
Teren
T30
:re~~~:~e
r ~a;,~I~~~ ~~~lon
: 0:'
0
Strst de Apa'freatica Q . : 0 etansare . . o. Q Strst de protectie Perete suport
Strat de etan$are
Stral de protectie I _ ~ HHS,---..: Perete suport
Aneorarea. pentru e\litarea fortei aseen sionale
7;;;~~~~~~ 0
'1 Strat suport ;1 din beton
Strat suport
din beten
Rolunjire
Rotunjire Cuva de hldroizolatie rezistenla la preslunea apei
72
CUV3. de h\drOlzola\ie rezlstenta la presJunea apel
Etansarea impotnva apel freatice. montata LJltenor
Etansarea la reazemul marginal h cazul peretilor cu umplutura
ZloARIA
G = 1/3 H
>----------<
DIN PIETRE NATURALE DIN 1053

Zidurile din piatra naturala sint numite dupa telul preluerarii: zidarie din piatra bruta, cielopiea, in straturi, din piatra de talie ~i mixta. --. @l Pietrele sedimentare trebuie sa fie zidite in pozitia in care au fost gasite in cariera --. CD@ @; a~a arata mai frumos ~i natural ~i este mai eoreet din punet de vedere static, deoarece greuta\ile/sareinile apasa de regula vertical pe stratul de baza. Piatra eruptiva se potri ve~te pentru zidaria cielopiea --. Lungimile pietrelor nu trebuie sa tie mal mare dedt de patru sau einci ori inaltimea lor. Dimensionarea pietrelor este determinanta. Trebuie asigurata 0 legatura bun a intre pietre in toate partile. in eazul pietrei naturale, legatura trebuie sil. fie eoreeta pe intreaga seetiune. Se cere ca a) in nici un loe din suprafata din fata ~i spate sa nu se intilneasea mai mult de 3 rosturi, b) rosturile sa nu treaea la imbinare prin mai mult de 2 straturi, c) pe doua piese a~ezate in lungul zidului sa fie eel putin una trans versala sau sa se alterneze straturile de piese dea lungul zidului eu eele doua piese dinspre transversal, d) grosimea (adineimea) pieselor transversale sa fie circa 1 1/2 orj ina1timea asizei, dar eel putin 30 em, e) grosimea (adincimea) pieselor dea lungul zidului sa tie aproximativ egalil. cu inil.l\imea asizei, f) suprapunerea rosturilor la imbinare la zidaria stratifieata :>- 10 ern ~i la zidaria din piatra de talie :>- 15 ern --. @. @. (j), g) la eolturi sa fie folosite eele mai mari piese suprafetele la vedere sa fie rostuite Ulterior. Egalizarea statiea la fieeare '" 1 ,5 m (inaltimea sehelei de lueru). in funC\ie de rugozitate ~i preluerare rosturile au 0 grosime de '" 3 em. Se folose~te mortar din var sau din var cu eiment, deoareee rnortarul de eiment pur sehimba euloarea anumitor pietre. La zidaria mixta in seetiunea portanta este inclusa zidaria anterioara de piatril. eioplitil. re gulat, daea aeeasta are 0 grosime de :>- 15 em --. Finisarea eu plael eu 0 grosirne de 2,5-5 em (travertin, calcar eoehilifer, granit etc.) nu este inclusa in seetiune ~i plaeile sint tinute la distanta ~i sustinute prin tro aneorare din material rezistent la ruginil. de partea zidi'lriei din spa te la 0 distanta de 2 em - @.
CD
f-----<
CD
1/4 1/7 H
Zid~rie uscat~ / sectiune
Zid~rie ciclapic~
Zid~rie din pialr~ bruI~
(3)
Zid~rie
stratil.
indreptal~ cu ciacanul
CD -
'.50
I 1
Zidarie straUI.
i: 15
Zida.rie stratilicatll neregulata.
,~
,---=-~-,-------~~~~.--::--~'-----
indreplal~
Tipul pielrei
cu ciacanul
f----~ __~~~~~
f--P:..:i~a\::.::ra::.::d:.::.e-,-va=,:...'::.::ra:..ve::..rt::..in::..:.::.\u::..' ::.::u:..:lc=an:..ic'-- v
RezlSlenta. mlnim.'\ la ____;---'p:..rec::.sl~-~e N/~~: . _

2_0~_ .. _
,_-1
.~ _ _
Gresie moale (cu hanl argilos) Si sim!lare

Pialr~ de var densa. (Iare) SI dolomiia. (inclusiv marm~a.l. la~va. baz&rtica. Si Slmllare
30
so
Gresie cu cuart (cu lianl de siliciu). gresie

sistoasa $i allele asemanatoare
eo
120
Granit. sienit, dieril, merafir. diabas Si similare
0J)
Rezistenta. min. la presiune a tipurilor do pialr:t

-~-,~---------.,
.,-,
Valen de baza. \1,,') Grupa de mortar
')
Nl
([)
Zid~rie din pialr~ de lalia

Secl. utll~ d. p. d. v slallc
Zid~rie mixt~
Secl. u11l~ d. p. d. v static
'------~~--~--~---~---,--,------_ .. -----,
2valari de baz~ ale tensiunii la compresiune admise penlru zld~ria d,n piolre na @ turale cu mortar""normal ,-----,---------,""'I'na"'ltC",,"o,,,,,-c,--.llu;; -Pant;:, Calitale Clasiricare de baza. gimea plelre10r do aSAzare
~
rost--' ------- "
-+
TransmllcHA I._ _hcc.'l.__~ _l.~n_,~_.__ _ 'L_ "",

.0;
f--,-,-N'-.l-t-~~;"':~':"~"'::"~=:~a~WZJfruta
QJ-~~ ---.-:~,~O_______ _. _ _~ 0,50 _

020 "
~_~g"1Q,,__ ,,
f-....,.,N2~-+~in!'d""re""nllala. cu ciocanul
N3 N4
Zidarieslratificala ~_ --------==-.Q,.!1__ Zlda.ne din p1atra. de tal Ie ..; 0,07
_9,~_~ ~_ __-:~_ 0165 ~
., 0.05
_. O'~?_ ~ j
,_".0,75
Zjd~rie mixI~
cu sectiune util~ din punc! de vedere sialic
Finisare cu
pl~ci f~r~ ral slatic
Valari arientative pentru clasilicarea
calil~lii zid~riei cu pieIre naturale
73
ZloARIA
DIN PIETAE AATIFICIALE DIN 105, 106, 398, 1053, 18151-53
Tipul pletrelor
DIN 105 caramida

Mz VMz
KMz Hlz
DIN 18153 DIN 398

HSV HHbl HSL VHSV
-= elem. cu golun din belon

=
pialra de furnal de furnal
caramida phna = caramida pllna ptr. ziduri de mascare

:=
-= blocun pllne din platra

= blocuri cave dm Idem == caramida de furna(
clincher plln
G)
un singur slrat. tencuit
zidf:lJJ8 aparenta intr-un singur strat
I IiII
.11'?9
2~ r-----------r-r
:; caramida cu golun vertlcale VHLz :; caramida cu goluri verticale ptr. ziduri de mascare KHLz :; clincher cu goluri vertlcale DIN 106 :; gresie calcaroasa KS :; blocuri pline $i compacte KSVm :; caramizi pt. zidane de mascare caramrzi KSVb aparente KSL :; blocuri cu goluri Sl cave KSVmL :; Idem zjdane de mascare KSVbl = Idem aparente
0=
cu golun
= idem pentru zidun de
mascare
DIN 4165 DIN 18149 DIN 18151 DIN 18152

V
VBI
= beton celular autoclavlzat = caramida. cu goluri
vertlca(e din beton U$or bloc uri cave din beton user :; elemente si bloc un pllne din beton user
='
:=
o
caramida plina
bloc plln
blOCUfi pline cu s\\turJ
= lilera suplimentara pentru
intreaga zidarre se executa cu respectarea regultlor de \mblnare. pe plan orizon~ \al. in planul paramentului 5i vertical. in cazul zidariei cu doua straturi ~ planseul nu poate rezema dec\f pe cel interior. Straturtle zidariei se leaga cu cel putin 5 ancoraje din s\rma cu un diametru de 3 mm!m". Distanta ancorajelor pe pian vertical este de 25 cm, orizontal de 75 cm.
cz>+
jnaltlme
Denumire Format subtlre . Format normal 1 "'2 Format normal 2 '/2 Format normal DF NF 1" NF 2 ',c NF
~--------~------~----"---"----'
Lungime in cm
Latlme in cm
24 24 24 24
11.5 ".5 11.5 17.5
~
5.2
71
11.3
11.3
In aoua straturl. CU zid de mascare
intr-un smgur strat. cu 11nlS3J termolzGlanllV\iDVSi
Formatele cararnlzllor conform DIN 105
15
~o
-+-l1
15
100
Oependenta reclproca a valorrlor de lnaltrme a caramrziior Valor! preferent1ale
---'o@
Gmsimea oeretelur dIn subsol "rn cm
---_._-_.---------36.5 2.50
30 1 75
inalt'.mea terenulUI deasupra podelel subsoiului in m ia 0 sarcrna vertrcala asuP13 oeretilor loern~anenta) de 50 kN m . 50 kN m
----_._-~--_._-------
24
1.35
2.00 :.40 1.00
intr-un singur strat. cu latada
suspenaata
intr-ur Singu r strat cu Izola118 Interna
~L~,_2~Q~
.:...~ _ _ 1_2_ _.__
L_.
....9
SI"~Jr
-----.ii__.
C),slant"
mlrl',111~
8
L:}st3nl" OE'<",ch' oerllol uislanli"l
Of; iCl
..
we
GrOslmeEl Dt'relelu'
i
On!'CII 10
'Imb'l1arr Zldl18 GroSlmiJ Latlrne ramasa
i
..i:e::31f:- . _ - - - _-_
:";J.!'nlc
a orlt'(II',')"
SI
(l
AdInCl:y,~
sl,tur'lo'
i'"l:bll1 c HI! oerelltor
a peretelUi
2
~~----:-c-m---------.f~.---C~------~~-.-~-~1_5
_~. _ _~'
36 S
2-1
Orlftcil si slitun verticale aamlse tara expertlza Ie peretr de conso(ldat sau de rigrd1zare
(2)
In doua straturi. cu un strat de aer
"In
doua stralun. fara strat d8 aer
24
~_H-
---------'I
15
'
_1_1"-:=t75. 240,
'24
36
1_ ~_~~
T L '--"5
T -
Dtstanla min a imblf\arlio:
.: 5 1 : .
D'stanla rr::r, a orl:ICIII:Jr
-=-
19S
~~~~ l~
~..:
i
.L _
,-S--i'-'25 .
L
-"~,..,~_:
,9;---24 ~
2'
2,i-T
T
S ~ ---2.::'
3t 5
,
I
___
. 24
I .:.E':'''Jr---'~ 3c 5
76-- - -
19':'
74
Orlflcil zldlte imblnate. Latrmea Sl adinc\mea max. !enculI cU/fara strat de aer Placaj la C zidane cu 0 Izolatie ter mica mare
Slltun lrezate Latlme SI adinctme
Qriticil Sl slitun in perete - - - - .
ZloARIE
DIN PiErRE ARTIFICIALE
DIN 105, 106, 399, 1053, 4165, 18151, 18152, 18153 Zidaria Irebuie sa fie asigurala prin pereti rigidizati :;;i prin plan:;;ee cu elecl de :;;aiba (principiul celulelor spatia/e). Peretii de rigidizare sinl componente de constructie de tip :;;aiba care asigura rigidizarea la f1ambaj a peretilor portanti ,..... pag. 74 --> @. Trebuie dimensio nati ca pereti portanti, daca trebuie sa suporte mai mult dedt greuta tea proprie dintr-un niyel. Peretii neportanti sint componente de con slructie de lip :;;aiba, care sint solicitati numai prin greulatea proprie :;;i care nu servesc rigidizarii la flambaj. Orificiile :;;i :;;Iiturile trebuie sa fie frezate sau exeeulale prin teserea zidariei. Orificiile orizonlale :;;i inclinate desehise in conditiile unor sarcini speciale trebuie sa fie realizate la 0 zvellete ,,;; 14:;;i grosime ~ 24 em, in eaz eontrar esle neeesara dovada de calcul--> pag. 74 --> @.Aneoraje inelare la toti peretii exteriori :;;; transversali, care servesc ca :;;aiba verticala la preluarea sareinilor orizontale. La eladirile eu mai mull de 2 niveluri complete sau cu 0 lungime mai mare de 18 m, daca starea terenu lui neeesita aeestlueru sau la pereti cu multe goluri sau goluri mario Mai ales, daca sum a latimilor de goluri depa:;;e:;;te 60% din lungimea peretelui sau la latimea ferestrelor care depa:;;e:;;te mai mult de 2/3 din inaltimeanivelului, 40% din lungimea peretelui.
Nr.
3 f}-11'+ 9 -f- 17-j
CD
Zidar;e in doua slraluri cu slral de aer S; izolalie
imbinare la soclu
II
',,' I
Tesere la caramiz; armale din beton

usar
zjd~rie
Zidarie armata buiandrug de USa si fereaslra
cu
renl
Dimens. de Junglme' in m
Slraluri
Dlmens. de inAltlme in m la grOSl
E
0,'15
52 1 2 3 4 5 6 7
8
71 0.0833 0.1667 0.2500 0.3333 0,4167 0.5000 0.5833

0.6667
113
--
1 2 3 4 5 6 7
8
0.240 0.365 0,490 0.615 0.740 0.865 0.990

1,115 1,240
0.135 0.260 0.385 0.510 0.635 0,760 0.885

1,010
0.125 0.250 0,375 0.500 0.625 0.750 0.875

1,000
9 10 11 12 13 14 15 16
17
1.365
1,490
1.135 1.260 1.385

1,510
1,125
1.615
1,740
18 19 20
1.865 1,990 2.115 2.240

2,365 2,490
\.635 1.760 1.885 2.010 2,135 2.260

2,385 2,510
1.250 1.375 1,500 1,625 1,750 1.875 2.000 2.125 2.250

2.375
9 10
11
2.500
12 13 14 15 16 17 18 19 20
0.0625 0.1250 0.1875 0.2500 0.3125 0,3750 0,4375 0.5000 0.5625 0.6240 06875 0.7500 0.8125 0.8750 0.9375 1.0000 1.0625
1.1250 1.1875
0,125
--
155
175 0.1875
238
0.25 0.50
0.250 0.375 0.500 0,625 0,750 0.875

1,000 1,125 1,250
0.7500 0.8333
0.9175
1.0000 1.0833
1,1667 1,2500
\.375 1.500
1,625
1.750
1.875
1.3333
1,4167
1.2500
1.5000 \.5833 1.6667
2.000 2.125 2.250

2,375
2.500
0.1 666 0.333. 0.5000 0.6 666 0.8 334 1.0000 \., 666 1,3 33' 1,5000 1.6 666 1.8334 2.0000 2.1 666 2.3 33. 2.5 000 2.6 666 2.8 334 3.0000 3.1 666 3,3 334
0.3750 0,5625
0,7500
0.75
1,00 1.25
0.9375 1.1250 1.3125 1.5000

1,68;5
1.50
1.15
1.8750 2.0625 2.2500

2,4375
2,6250
2,8125
200 2,25 2,50 2.75 3,00 325 3.50

3,75 4.00 4.25
3.0000
3,18i5
33750
3.5625 3,7500
450 .75 5.00
Zidarie din caramizi din belon US aT (blocu,; cave) cu buiand,ug armal

din beton din piatra. ponce
-~-----
Zidarie din blocuri cave

cu buiandrug cu nut de scurgere
E .. dlmens. exterioafe: G. dtmens. golurl;
C dlmens. console
._~--
Dimensiu.ni de proieclare pentru zid:trie
~_~~+-~~r-~L~_I ~H~+i_na_I_Iim_e-+'_,"_cmJ.~_ ~il'U
OF
Tipul cara-. mizi lor
Tipul ca,a mizi 10'
Dimensiuni in cm
Nr. Gras slral. pere la lieca lelui re 1 m
Ipe m'
perele
pe m'
zid:uio
car am Monar caram' Mortor buc. 573 550 541 428 412 406 286 275 271 L,lru 242 284 300 225 265 276 163 204 220 ,60 \75 164 99 84 86 88
110
24x' , .5x5.2
16
11,5 36.5
r-~-+-~~~~-+-~~---
\!..J
f-j\
Ca,amizi din belon celular aUlocla

",;zat. rosturi: 1 mm
Ca,amizi Porolon zidile respecliv

legate cu mortar
50 99 24 148 36.5 f---f------f---+- .. 2 OF 33 24xl'.5xl'.3 8 l' .5 24 66 99 36.5 24x".5x7,1 12

3 OF
NF
1, .5
-, ---
66 132 196_
29 68 109 26 64 101 '9 49 80
--1------
33 45
33
- --, -
24xI7.5xl1.3
8
8 4 4 4 4 4 4 4
17.5 24 24 24
28 42
f-~-+-~~~~-+----- ~--+-~-t------
- "--'
137 69 46 33
27
188 185
4 OF
24x24xl1.3 24x24x23.8
r-~-+-~~---+-~-~-
-- -,.
16
8 OF Blocur;
com
I---~-+~~+-----+-~-
-- --
17.5 24 30
24
20
16
Blocuri 49.5x' 7.5x23.8 49.5x24x23.8 com
pacle Si
cave
L-~-L
pacte Si
cave
_ _- - ' - - ~
49.5x30x23.8 37x24x23.8 37x30x23.8 24.5x36.5x23.8
30 36.5
8 8 8 ,2 12
22
26
,6
~~---'~_-"
26 32 36
50
42 45
105 100
Ca.ramizi cu un slrat termoizolanl $i camere din mortar
Blocuri de perete cu termoizolare $i canale din mortar
@
Necesarul de material de constructie pentru lucr<"l.ri de
z\d~rio
75
salba din matenal plastic (nu mal la zidana cu strat de aer)
planseul dJntre
rnlvefurl
)( x
)<
ZloARIA
II
x )..
II r=
fereastra
DIN PIETRE ARTIFICIALE DIN 105,106, 399,1053, 18151, 18152 - 3, 4165 Zidaria aparenta este 0 zldarie la vedere dintr-un singur straL care
este executata Impreuna cu zidaria din spate. Fiecare strat trebuie
sa aiba '" 2 rindud de caramizi, printre care trece decalat de la strat
la strat un rost longitudinal, umplut cu mortar lara goluri, cu 0 grosi
me de 2 cm.
Partea aparenta lace parte din sectiunea portanta ~ pag. 74
Zidaria din doua straturi tara strat de aero Pentru dovada tensiu
nii e hotarltoare numai grosimea stratului intern, pentru zveltete si
distantele de rigidizare grosimea stratului intern plus jumatate din
grosimea stratului exterior.
Zidaria din doua straturi cu elan~area de miez. Stratul de aer
poate Ii umplut In tolalitate daea pentru materialul de etansare
exista 0 aprobare de constructie.
Zidaria din doua straturi cu strat de aero Grosimea minima a slra
tului interior ~ . Straturile exterioare '" 11,5 cm si stratul de aer
trebuie sa lie de 0 grosime de 6 em.
imbinarea straturilor prin ancoraj ~ CD - @. Stratul exterior trebu
ie asezat pe Intreaga supralaja sl trebuie sustinut la liecare '" 12 m.
Stratul de aer trebuie sa lie executat lara Intrerupere plna la aco
peris, Inceplnd cu 10 cm peste nivelul de caleare.
Straturile exterioare trebuie sa fie prevazute sus si jos cu orificii de
aerisire pe liecare 150 cm 2 ale supraletei peretelui (inclusiv goluri
Ie). Rosturile verticale de dilatare se alia In stratul aparent cel putin
la colturile cladirii, orizontalla prinderi ~ @.
Zidaria armata. Grosimea peretilor '" 11,5 cm, categoria de re
zistenta a pietrelor :;, 12, mortarul III. Rosturile cu armare ? 2 cm.
Otel 0 ~ 8 mm, In locurile de tesere ~ 5 mm.
Tipurile, grosimile peretilor. Grosimea statica necesara pentru
pereti trebuie dovedita.
Nu e necesar daca grosimea de perete aleasa este sulicienta in
mod evident
La alegerea grosimilor peretilor trebuie sa lie respectate lunctiile pe
retilor cu privire la protecjia acustica, termica, impotriva incendiilor
si umiditatii. in eazul peretilor exteriori din caramizi nerezistente la
inghet trebuie sa lie prevazuta 0 tencuiala externa DIN 18550 sau
o alta protectie impotriva intemperiilor. Peretii portanti slnt compo nente de constructie de tip saiba, solicitate la compresiune pentru preluarea sarcinilor verticale, de exemplu sarcina planseelor pre cum si sarcini orizontale, de ex. solicitari din vinL
Numarul nivelurilor complete admise inclusiv cu podul amenaJat
La plansee care inearea numai perelii transversali intr-un , 11.5' start {constructia de tip sectional} 51 la plansee masive cu 0 !
dlstrib. trans. suticien!a a sarcinii. de exemplu conI. DIN 10451
La [oate celelalte plansee
1 j
,
x x
H3/m
xN T x .....
"'
.L
..
l-
75
-l
xL' :\ ~ I:
x
>
)(X~:)(x:<xx
II!
II
x
Lrostul de dllalare
Ancoraj din slrm~i.pentru zidaria~ 2 stratun pt. peretll extenori - ~
Ancorajul stratului exterior - pag. 75

I Nr. min.
ni
. 3
4
III
,2 I
,!
min. atit limp cit nu eSle hoti"itor rindul
2'~3------+1
I, Ancoraj din sirma I (3 mm
Supra!ala peretelui mai ina Ita cu 12 m deasupra terenulur sau dlstanta dintre straturile ZidEirl81 peste 70 pina la 120 mm Olstanta stratunlor de zidarie peste 120 pina la 150 mm
i
I
7 sau 5
I 4- 5 (
Numarul mm. si 0
(LA ancorajelor de slrma pe 1iecare m2 supratata peretelul ---17,5

"Z
CD
1
Grosi",ea peretelul in em
I inaltimea nivelului in m
i
2.75
11.5
_ _-;-_ ",325._ _ -,
I Sarcina din traflC in kN/m" mel. pt. peretil usori de comparhmentare
Numarul nrvelurilor complete de deasupra
4 1)2:
1 22 '
Admisibil numa! ca suport intermediar a, pJanseelor permanente cu deschiderea libera ~_ 4.50 m, la care la planseele aezvaltatej;e daua axe este hotaritoare deschiaerea li bera mIn 3.'.lnlre peretij transversali de~izare este admrsa numal 0 slngura deschide re cu 0 latlme de ~,: 1.25 m I: Incluslv eventualele nivelurr cu perell cu 0 groslme de 11.5 cm. 2) Daca sint executale plansee continue dezvoJtate pe ambele axe. atunci pot fl majorate valorile penlru directia axei dm care relese sarCina mal mIca. cu 2. 31 Sarclnrle IndivJduale introduse In mijlocul sarpantel slnt admlse. daca se poate dovedi transmiterea sarcini)or la perell. Aceste sarcini lzolate trebuie sa fie la pere!1 eu 0 gro Slme de 11.5 em " 30 kN si la a groslme de 15.5 em s 50 kN.
Peretii interiori portanti grosime < 24 em: conciitirle de foloSlre
I
I
~ Grosimea! Va)orile ma)(jme admlse ale suprafetei umpluturii In m 2 peretelUi la 0 ina/time deasupra terenului de: 0-8 m ! 8 - 20 m 20 - 100 m In em
--:'-=-I~.-0-~-f-'-2.-0-+--'--0'-1-.0-'1~-.-2-,0-+12 20 36 8 13,14 _~__ 25 23 5
-, 1.0 '-~'-2-.-0-j 6 4
11.5" 17.5
i" 24
9,-_-+-_9=---+---E!_ _',
16 1 6 ' 12 '
'----
Supra'ata oe umplu\ura a peretllar neportan!1 (numai mortar lIa sau III)
Denumlre
i Densltate . bruta I kg!m 3
Norma DIN
Peretli exteriorr DIN 41081
Peretii de camp. I IOGulntelor Sl al easel sea-rilor
~3
18151
Blocuri cave dIn beton usor - doua sau trei camere
i
1
, 1000 I 1200 1400

I
300 365 490 240 300 300 385 490 240 240 175 175 200 275 350 450 625 775 275 325 425
300 240 240 300 300 240 240 240 365 365 312,5 312.5 312.5 250 250 250 250 250 250 250 250
17.5
Caramizl pllne din beton user
800 1000 , 1200 1400 1600 600 800 800
24
24
sarcina max. de trafJc verticala-, admisa incluslv adaosul pentru pere!1 usori de eompartlmentare
p = 2.75 KN'm'
4165 4223 4226 P 2

I
Bloeun din beton celular autoclavizat Beton eelular autoclavizat intarit eu abur
0'
\...!J
Grosimea m.m. a stra.tului intenor in em la zidaria eu doua straturi pentru pere,] exten on
Plese de eonstrue\ie eu lormat 800 mare. beton expandal. 51St 1 000 expandal, piatra ponce, lava i 1 200 spumoasa tara nisipuri cu cuart 1400 Beton usor eu 0 compozitle poroasa eu adaosufl nepo roase. de exerr.plu pletrrs Idem. dar cu adaesurr poroase
Groslmea peretelui\ inaltlmea nivelului portant de rigidizat

i cm i
4226
P.2
1 600 1800 2000
Peretele de rigidizare La nlv. 1 - 4 ; La niv 5 Si 6 i Nivel complet I Nivel complet ' de sus de sus Grosime in cm Grosime In cm
Distanta
m
~4.50
~600
"J1~.5<17.5
-!
17.5
<
24
325
~
4226
P.2
1200 1400 1600
17.5
c; 8.00
---_.-----~
76
Groslmlle min. ale peretilor extenorl. de eompartimentare din loeulnte $1 dIn casa sea-riler. teneuitl pe ambeJe tete
Groslmjle Si distantele peretilor de rrgidizare
PERETII EXTERIORI
pluta material termoizolant ,beton
FELUL DE CONSTRUCTIE CU ECONOMISIREA ENERGIEI
10~ 12CH50 175+240 10
0,22-0.30 W/(m 2 'K)
1~~ 300 ~
CD
Zidarie cu sistem de imbinare cu termoizolalie start de captusire
material
lermoizolant
365
10
Bloc natural de izolalie (bioton)
alerial lermoizolanl
alerial termoizolant
115 40 40 175 10
Beton celular aUloclavizat doua straturi
90+1~'"
150 15
10
Belon din doua Slraluri
material termoizolant
10
ZidArie cu doua straluri
lencuiala pe baza de ipsos placa agio

meratA
izolalia din celuloza placa fibro lemnoasA de izolare
placa fibre ipsos
Elemenlul esential penlru eco nomisirea energiei termice con sUi in caracteristica de termoi zolare a pere\ilor eXleriori. Pro tec\ia termica a cladirilor in felul de construc\ie cu economisirea energiei esle marcala in mod hotaritor de racordul dintre di/e rile Ie componenle individuale ale conslruc\iei. in aceste zone pot apare pierderi importante de caldura. Sectiunile reglemenla Ie cu malerialele de conSlruc\ie indicale arala valorile lermice lavorabile. Comertul olera 0 paleta larga de maleriale de conslructie ca be lon, zidarie, lemn, malerial izo lalor, ipsos, plula. slul ~i luI. Lu lui s-a dovedil de sute de ani ca un malerial de conslructie bun. Lulul esle eel mai raspindil ~i eel mai leslal malerial de conslruqie din lume. Este un malerial de conslrUc\ie biologic si ecologic, poale Ii gasit asl.3zi ca produs Ii nil pe piata Si esle adaplal nive lulul lehnic aclual. ~ @ - @
"
II
.
..
0.11-0.19 W/(m'K)
Perete termoeconomic
(casa ecologica Heckmann)
ZidaTie cu strat suspendat
.Tip de conslruclie cu panouri din Jamn

proteclie placa ag10merata izolant').J ,~:J>'I1-1
impotrivo vinlului
aerisire din spate
0.14 W/(m 2'K)

Sistem tip Fachwerk cu elemenle din lui usor
W/(m 2 'K)
0.23
0.27 W/(cm"K)
Perele termoizolant cu masca
SlructurA lip Fachwerk lemn pzola"e intre suport')
el me t
d' Ie n
18.6-28,6 "-.,.
ghips-carton
18.6-28.6 W/(cm"K)
22.5-3~
@
~@
Variant a
I(~
22.5-30.5 0.332-0.209 W/(cm"K) 0.56 W/(m"K)
)), (~ ~
'GI
'14'
Elemenle de perete din lemn
(Lignotrendl
Porolon cu doua straluri
Grinzi cu lamele separale de miez
77
~~~ JiirJjfJUr
100 85 110
CO!?URI DE FUM
DIN 18150,18160
--+
UJ
Valori comparative ale gradelor de eficaCllate
~~~
' II
.1
CD
Influenta vintului asupra cosurllor de fum
~aI~
Influenta capulul cosulul si a sectiunii transversale asupra lunctionaril
T
1.00 i
r~...liii=""'"iiOiiiiiOiii;;o;;;!;":r 1
1 00 .
.....:.;.:.:.;.:.;.;.:.:.;.:-:.:.:.;.;.:-:.:.:...:.:.:':':':':':';';':':':-:';':-:':-:';':':';';';':';';';';'.':.:.:.'.
1.00 T
hi
:5
Ih
T 40
1.5
xh
?:
1,5
xh
Ina!~lmlle
cosunlor de tum
acoperisulul
14/14
16"6 '6"6 20/20 25/25 30'30
CosurrlB de fum de mantaJ
20'20 30/30
eT
Cosurile de fum de mantaJ cu
a8r1Slr8
~ 14.114
Cosurlle de fum de monlaj
~ e
.'
~'010
'212
14,'14
~~;~
16/16
16'16 20/20 22/22 25/25

30/30
Cosurile de tum de montaj cu aenSlre
Cosurile de fum ale cladirilor sint puturi in sau adosate de cladiri, care sint destinate in mod exclusiv transportului gazelor de ardere de la locurile de ardere peste acoperi;;. in aer liber. La un co;; de fum trebuie sa fie ra cordate: sursa de ardere cu 0 capacitate nominala termica de mal mult de 20 kW, locurile de ardere cu gaze de mai mult de 30 kW. Fiecare loc in care se face foc in cladiri cu mai mult de 5 niveluri complete. Fiecare semi neu deschis, foc de forja, loc de ardere cu camera deschisa de ardere. Fiecare loc in care se face foc cu arzator ;;i suflanta. La un cos de fum comun pot fi legate impreuna pina la trei locuri in care se face foc cu combustibil solid sau lichid ;;i cu 0 capacitate termica no minala de "" 20 kW sau trei locuri de ardere cu gaze de "" 30 kW. Co;;uri Ie de fum trebuie sa aiba 0 sectiune transversala libera rotunda sau drep tunghiulara. Sectiunea transversala "" 100 cm 2 , cea mai mica lungime de latura 10 cm. Partea din caramizi "" 13.5 cm, lungime laturii mari nu trebu ie sa depaseasca cu 1,5 ori pe cea a laturii mai scurte. inaltimea eficienta cea mai mica a cosului de fum"" 4 m. Co;;urile de fum comune "" 5 m Pentru combustibilin forma de gaze"" 4 m. Co;;urile de fum care se afla in apropierea constructiilor de pe acoperis cu mai putin de 1,5 - 3 or! inaltimea peste acoperis trebuie sa depaseasca constructiile de pe aco peris cu "" 1 m. Gura cosului de fum"" 40 cm deasupra celei mai inalte muchii la acoperi;;uri cu mai mult de 20 ~ la acoperisuri cu mai putin de 20 "" 1m. Gurile cosului de fum pe acoperisurile cu un parapet neinchis pe toate partile trebuie sa fie de "" 1m deasupra parapetului. Fiecare cos de fum trebuie sa aiba 0 deschidere de curatire cu 0 latime de "" 10 cm si 0 inaltime de "" 18 cm, care trebuie sa se afle ? 20 cm mai jos dec1t cea mai joasa racordare a locului de ardere. Cosurile de fum. care nu pot fi curatate la gura cosului trebuie sa prezinte inca 0 de schidere de curatire in spatiul podului sau deasupra acoperisulul. Pentru cosurile de fum dlntr-un singur strat pot fi folosite drept material de con structie: piese prefabricate din beton usor DIN 18150, caramizi de zidarie DIN 105. caramizi plrne din gresie calcaroasa DIN 106. caramizi pline de furnal DIN 398. Pentru cosurile de fum din trei straturi cu un strat de izo lare si un strat interior mobil: pentru stratul interior- piese prefabricate din beton usor DIN 18147 sau samota DIN 18147. Pentru stratul exterior: pie se prefabricate din beton usor, caramizi de zidarie, caramizi cu goluri ver ticale B DIN 105, caramizi din gresie calcaroasa DIN 106, caramizl de fur nal DIN 398, caramizi din beton celular autoclavizat DIN 4165. Pentru stratul de izolare. materiale izolante DIN 18147. Suprafetele libere ale cosurilor de fum din spatiul acoperisului pina la invelitoare trebuie ten cuite brut cu 0 grosime de"" 5 -10 cm. Peretii cosurilor de fum nu tre buie solicltati.
25
~~
(13)
rl
,
betan
EnUIP r- --
I
I
~~:~:~EardeZle \i aer
eaptusea[a lemn \ ( ecarisat I~
la a incilnatie peste 15" gnnzi de Clrculatle. gratar de stationare sau trepte de urcare
captuseal'
lemn ecarisat 4 x 6
CaramlZI pe muc~ pentru gratare de station are ~
leSlrea din aeopens
!
:;
4 x6
F'
~",,"m
I
Izolatle
Capui cosulul de fum cu ardezie
Plan~@
~5 ~5.
Zid protectie rest dilatare la Zldlre penmetrala
~mm
Fisil fibre
m1nerale 5 mm
-:
............. ;,~f> .
<pi~nseu<
-3
:.:::::.::::;::::::::::::.:::::
~
bel on strat separare
~_-I--><-" placa de
sallea Izolalle 1-2 em daea eXlsta eontra-betoane
conso[a COS de fum
Cos de tum prln sarpanta de lemn
Treeerea pnn planseu planseu din belon
Dlstanta dintre planseu cu grmzl din lemn Si cosul de fum
Oistanta intre grinzile acoperisulul si cosul de fum
80
$EMINEURI DESCHISE -.
$EMINEURI QJ
Fiecare foc din semineu trebuie sa fie legat de un cos propriu de fum buie sa corespundil intre ele ...... . $emineul Si cosul de fum trebuie sa fie construite unullingil altul ...... CD -@ inilltimea eficace a cosului de la camera de fum pina la buza cosului ;;. 4.5 m. Racordarea pie sei de legatura la COS 45 ...... - @. Admisia aerului din exterior. Deschiderile utile de aer sint pozitionate in soclul semineului, lateral sau in fata ...... 0 ....... - (jJ). Trebuie sa fie folosit numai lemn pu\in raSinos Si cu putine increngaturi, de stejar, fag, mesteaciln sau de pomi fructiferi sau gaze conform fisei tehnice DVGW (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e.V. - Uniunea Germana in domeniile Gaz Si Apa) G 260. $emineurile deschise nu pot fi con struite in spatiile cu 0 suprafala mai micil de 12 m2. $emineurile des chise trebuie sa fie alimentate cu aer de ardere din afara prin usile Si ferestrele neetansate. Mai bune sint canale, care aduc aerul de ar dere aproape pina la deschiderea camerei de ardere ...... (2). De la de schiderea camerei de ardere trebuie sa fie respectala 0 distanta de ;;;. 80 cm in fata, in sus Si lateral, fata de piesele Si materialele de con structie inflamabile, precum Si de mobila inzidita ...... - 0. $emi neurile deschise trebuie sa fie stabile si nu trebuie sil fie realizate din materiale de constructie inflamabile ale clasei A1 DIN 4102 partea 1. Podeaua, peretii, camera pentru cenus8. Si colectorul de fum trebuie sa fie din caramizi sau placi de samotil. Caramizile sau blocurile de zidarie trebuie sa fie potrivite pentru constructia semineurilor. ESle fo losit Si beton rezistent la ardere sau Ionia cenusie DIN 1691. Colectorul de fum Si din tablil de otel, alamil de 2 mm.
~F..,
-. CD - @. Sectiunea transversala Si marimea focului de semineu tre
CD
Semineu deschis pe a parte cu zona de prolectie
?emin~u deschis pe a parte

In spaw separale
~!!~
}) 0
f.- 50
:::::::.
ruL
Hb
I
:}
~
\::!.J
f3I
Semineu deschis pe a parte/doua pari;' in spalii separale
Semineu deschis pe ambeIe pMi cu zona de protecl,e
~ ~~~l=t
Forma suprafelelor de radiere
-~-~
,
~~ 8Q---i
liului de ardere si elementele de construc,ie din malerial inllamabil
Drstantele intre deschiderea spa
Proteclia pardbsel,lor inflamabile in fala deschiderli camerei de ardere/admisiei de aer

,
:.;.;
"';';';':':.;;.;.;.;.;
'"
:
":'.'
:-:.;.:.: ..
Semineu deschis pe a parte (sislem Schiedel)
Semineu deschis pe doua pMi
Semineu deschis pe Irei parli
Set ustensile penlru semineu
79
SISTEME DE VENTILARE
DIN 18017 pag. 1-3
DN
mil
--
Ventilare cu ghena pentru 0 singura incap ere pentru Instalatii dispuse sub tencuiala
Pentru ventilarea necesara in spatiile sanitare in domeniullocuinte lor si altar functiuni ca scali, hoteluri, restaurante si asemanatoare ca ventilator pentru a camera sau mai multe camere pentru ghenele individuale ---> CD - @. Instalatiile de evacuare trebuie sa fie dimen sionate pentru un schimb de aer de cel putin 4 ori pe ora in came rele de aerisit. Drept curent de volum sint suficienti pentru bai, chiar si cu WC - 60 m3/h si pentru WC-uri pentru fiecare WC - 30 m3/h. Fiecare spatiu interior care trebuie ventilat trebuie sa prezinte a de schidere proprie fara inchizator pentru curentul ulterior. Marimea suprafetei curentului trebuie sa fie 10 cm 2 pe m 3 din volumul came rei. Neetanseitatea usii poate fi luate in consideratie cu 25 cm 2 . in bai nu trebuie sa scada temperatura prin curentul de aer sub 22 C. Viteza fluxului este in zona de stationare de ;" 0,2 m/s. Aerul uzat trebuie sa fie evacuat in aer liber, in cazul instalatiilor cu evacuari individuale aerul uzat poate fi evacuat prin spatiile acoperisului neu tilizate, bine aerisite. Fiecare instalatie individuala de aerisire trebu ie sa prezinte a conducta principala proprie ---> @ + . Instalatiilecu ventilare centralizata au pentru mai multe zone de stationare a conducta comuna ---> @ + . Functia ventilarilor cu ghena colectoare cu aetionare termica depinde in mod esential de suprafata disponibila pentru fiecare racord a sectiunii transversale a putului ---> . Instalatiile ghene individuale fara utilizarea motorului ---> 0 pentru bai si we-uri fara fereastra exterioara pina la 8 niveluri. Pe fiecare camera 150 cm 2 . Sectiune transversala a aerisirii.
Secllunea transversala a Dutulul central cm= Nr. admls al racoraurliar pulurllor secundare la 0 inallrme talala eflclenta medle pinala 10m 10-15 m : DlmenSlunea Interlaara Put secundar
em
Instalatl8 de ventilare centr a cu evacuarea aerulul peste ac ens
: Pul principal peste 15 m : em
ro~
340 400 500 340 400 500 340 400 500
8 10 7
8
10
8 to
20x 17 20x20 25x20 20x 17 20x20 ! 25x20 , 2x20'17 2x 2C 20 2x 25 20
9x 17 12x20 12x20 2x9 17

2x~220
2>. 12x20 9x 17 12x20 12x20
Tabel de dimenSlonare pentru putul de colectare cu actlonare termlca
!~i1x1510
~ID~~~C~~'L~;'~D~~1~4~'~15~1~0,=~D,===~",=~==' 15, t 51 0
I~~' 'JI~DL-;7x151C
ID'--~.2X15'1~0==~~~=:3),15'10
CO'LJ='=u==='''!'='
=,
,,=
6"510 8x15'10
S ern
:----'D-.J
,~~I
Instalatle de ventilaTe centralS.
cu conducte pnnclpale separate

leSlrea aerulUl pnn parti opuse Suprafata de leSlre pe fleeare parte egala cu suma tuturor ffn~~\i1.1sectlunilorputulul
@ Ventils.ri cu ghena mdlvlduala la groslmea peretelui exterior 2,5 cm

Acopeme cu saibe Meidinger
=F==='~ ~" t5
perete subllre -longlludlnal grOSlmea per Iransy
leslrea aerulUl pe doua partl opuse. suprafala de leSlre egala cu suma tuturor sectlunilor pUlulul.
.-~ ~-
---tll
~:j
f: I~ ~ ~ Sect transv, put

~"::::~':::::'~I ~ ~tI:::~:::::'~':::':~:::::
~:
:1
Pod.
.....:::::::::::::::..
::1
~:
Etaj 2
E sup
ni
~
E 1
-Pana devlere
~~.ll~ ::.:.;:~ --------:::J

deVlere!
III
Intrarea opus de decalat cu .:.: 0 inaltlme de cara::::: mid" (33.3 cml
PU:'~~P
Aer proaspat din spatlul invecinat. sectlunea
fi~:ii~
~Aeruza:
:::..
'::::
E 1,
.........
Etaj 1 ... Aeruzat Podea de separare

Parter
transversaLa eel pulm 150cm2 .

10
Aer uzal
podea de
separare
Etaj 1
P
POd~~ .~:. ~~.~~:~:~~
Deschldere ghena min. 150
em 2 sect. Iibera
flux
Podea de
separare
............==-Aer Sectlune
proaspa='t==;~~~~~=...JL~~~p~a~r1;;er,
===A;:ei::r"8'=0""as,,8,,",,,,'_ _ ======er:::!p=::ro=:aspat .:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:...::.:.::::. ::::::::
::..::..::: : :::..: ....
..
::.:.:......:.:.:.:.:.:.....::.:.:.:.:.:.:..: ....: ...
i ..........J~
Bale/WC
f:~,-"-"
Sectlune
BaleiWC
. hii"
o
82
r=i\
oorn'L
Del[ :
..
,~,~',~.~... 1::::1
.... ..I.~~.~I::::
we ,f:':'
lnstalati: de ventilare cu un singur pU1 conform DIN 18017, pag.1 Aerisirea tip Hamburg (tip Berlin),
Sistem Katn (aerul uzaf - aerul proasp"t)
Ventilarea cu put de colectare cu un put prmclpal si unul secundar
Exemplu de executle cu un put prmclpal si dous. putUri secundare
CO$URI DE FUM
DIN 18150, 18160 -;020 ;o20T
Pe loat1 pa'1i1 e -
lIJ
J24~~'f~~::<
Perete neinflamabil
;040
,,5
~ulap:.1
f1\
\V
CO$ul de tum Sl materialele de con slruqie inflamabile din apropiere / perete din material neinflamabil
Perete inflamabil Trecerea tubului cosului de fum prin perelele din material inflamabil
inveli$urile capelelor cO$ului de fum din placi de ardezie. $indrile de ardezie, placi din ciment $i fi bre, labia din zinc sau cupru pol fi fixate pe CO$ cu ajutorul diblu rilor (nu cu dibluri de lemn) pe construclia inferioara. Se reeo manda inveli$urile prefabricate.
Proteclia mobilelor integrate
--. @-@
Deschiderea de sus pentru cur alirea cO$ului de fu~m Otel'tund . '" . _
I
2~1/
Fi$ie din placi lermoizolante
..... :5 80
Deschidere
de lesire
_I
__ Grindade
I I I
U$a putului din pod
circulatie
Scara din
lemn, a$ezata decalat. senra cu trepte cu
muchli
Pereti invecinati din material inflamabil, respecliv neinflamabil
Pereti invecinali din material irlflamabil
Deschidere de ie$ire cu scara $i grinda de circulatie
:5
I.eo
Placa. de acoperire
lil
VI
--+--:5 1,eo ---i L unglme porlanta. libera
Plelbanda JO)( 5 mm
I
.... '-1
u u
Placa in consoia
M
M
::> ::>
:Jl
'"
U$i1e de revizie
Elementul nivelului
Lungimea Si I,xarea grinzilor de trecere
"11
~
1.
mil
'I
I
I
.... .;.:-;.
Deschidere
de aerisire
.. ,. ':::: ':. :::::: ': Ventilarea spatiului de incllizire
Cabluri eleclrice
libere d,s\. de sigu
ranta de 1 m ......::........'--~-'--
(pin a 1.000 V lensiune)
la
0
Racordarea
Element de cama uire
inchiderile de curalire
o
LlLl
locului de
ardara Deschiderile de curatire
SOClul cosului de fum
Placa de
Cos de fum de montaj
Cos de fum prelabricat (pe inMimea nivelului)
Distanta @
cablurilorde sigurant~ in cazul
eleclrice libere
I
rr""""=lfl- acoperire IMF~::::!j1lll - Placile de
finisare
_Aerisirea din spate
-Izelatie
e)(lernll
::1
I
i
I
J- Placa de
acoperire
G
,
"..
bI
I
;{Iaca
de acoperire din beton Beton
i
I
""
~
~
:~
p Tabla superioara
I- Tabla in fala l Aerisire I- Izolalie
termica
'.
Aerisirea din spate

Izolalie e)(lern3.
I- Element de
; !----!- ~.-I 'I ~I T'Itt- Element de

Caplu$ire
~I~I~
s:
, , -,
I
I
I
din spate
:; f--;-J
>-
captus ire
"'
"
."
Element de Caplu$ire
Eloment de
c3.p[u~ire
Capul cosului de fum! finlsare cu pJ:J:ci
Capul cosului de tUm/piesa prefabricata. din belon cu fibre
Capul cO$ulul de lum!finisare cu tabla
Capul cO$ului de lum/cu ardollD
81
~
~
$ARPANTE
--[IJ
Sarpanta cu pane. Capriorii au rol secundar (sectiuni reduse, posibil :;;i lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarcinile, transmiterea sar cinilor In axele tormelor. Sir de popi In interior. Recomandarile pentru contormarea planului ---> pag. 83 @ lorma initiala a acoperi!;iului: lor rna de lnceput: structura cu popi de sustinere a coamei. Acoperi!;iurile In doua ape cu pane au cel putin un scaun vertical In mijlocul acope risului. La 0 lungime a capriorilor ,;; 4,5 cm la latimi mai mari ale c1adi rii !;ii lungimea capriorilor de ;" 4,5 m exista doua sau mal multe scau ne verticale. Sarpanta cu capriori (principiul unui triunghi nedelormabil) In lor rna simpla poate Ii lolosit la 0 lungime mica a capriorilor (plna la.4,5 m) altfel trebuie prevazuta 0 rigidizare prin grinzi de centura ---> pag. 83 . Sistem regulat, legat strlns, posibil un spatiu interior lara popi. Legaturi rezistente la lntindere lntre piciorul capriorilor !;ii grin da plan:;;eu (caracteristica exterioara a sarpantei cu capriori: lmpin gere deasupra pragulul de lemn al grinzilor de plan!;ieu/lrlngerea acoperi!;iului) ---> pag. 83 CD In cazullucarnelor mai mari slnt excluse sarpantele cu capriori !;ii cu gnn da de centura. Daca lungimea capriorilor e mai mare de 4,5 m, atunci se spnjina intermediar prin grinzi de centura ---> pag. 83. Sarpanta cu gnnzl de centura pentru latimile cladirilor plna la circa 12 m, lungimea capriorilor pina la 8 m, lungimea grinzilor de centura pina la 4 m. Sar panta cu grinzi de centura e un cadru cu trei articulatii IIrant.
,. III
,I
G)
sarpanta cu capriori cu popi si capnori articulati
24-'.~
I
7.5- 12.5
Sarpanta cu capriori cu elemente port. tip Fachwerk din lemn cu garantie de Ilplre pe durata vietH cu contraflS8 Ja 45 . si 'In executla ca elem. port tIp Fachwerk. deschiderea 25 m.
Acopens mansardat
E~Ir~
A
T
i
IT
C
f-----<
46-60
pivot de forfecat
k+
pana de coama
r-<
12- 14
16
Sislemul grlnda dublu T
'1~=::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~tfcu
\..
0:::::
ondulata A = grlnda simpia

B == grlnda duola
C = grlnda chesorl
lnlma
f4\
5arpanta cu capnori ca grinzi dublu T cu inima ondulata. elem. port. din lemn [IPIt. raportul inallime profil deschldere 1:15-1 :20
~~
panlele acoperrsuiul in 2 ape de 6~. 15 CSI 25~ panlele acopenSU'ul intr-o apa de 6 0 , [1-' SI 15'
a) dlagonale in scadere cu bare verlrcale
~~
J
~ ~
d) d1agonale in scad ere
Sl
creslere cu bare
vertlcale
~-----------------------_:
b) dlagonaie in crestere cu bare vertlcale
~~
~-------------------------~
e,l dlagonale in 5eaaere 51 creslere Forme de ferme din lemn 51 rigldlzan
84
Euro-ferme prefabricate conform sistemulul Gang-Nail cu masuri de octametru

ca acoperis cu panta redusa. acoperis Intr-a singura apa
SI
acopens In doua ape
50'
1:1
lungimea ca.priorilor la o sarpanta. cu capriori
$ARPANTE
-[I]
45'
40"
35
$arpanla cu capriori reprezinta la 0 latime mic;!! a clMirii cea mai economica solutie.
$arpanla cu grinda de cenlura sub 45 nu este niciodal;!! cea
mai ieftina, dar este polrivila penlru acoperisuri mari, Iibere.
$arpanlele simplu rezemale sin! mereu mai scumpe deci! sarpan
lele cu capriori, de aceea sint potrivite numai in cazuri de exceptie.
$arpantele cu dou;!! rindurj de popi reprezinla in cele mai mul
te cazuri cea mai economica construclie.
7 6 9 10 11 12 13 14 15m
30"
25'
G)
Limita de elicien\A economicA la
~arpanlA cu cApriorilcu grindA de canturA
$arpantele cu trei rinduri de popi si cu pane sinI lolosite nu

mai la c1Miri loarte late.
Acoperisurile lormeaz;!! inchiderea de sus a constructiilor, Ie protejea
za impotriva precipita\iilor sj inlluen\elor atmosferice (vint, Irig, cal
dura). Ele conslau dintr-o parte portanta Si invelitoare.
PMile portante sint dependente de material (Iemn, otel, belon armat),
de panta acoperisului, lelul Si greutalea invelilorii, solicilare etc. Penlru
stabilirea solicitarii trebuie luate in considerare si normele (greutale
proprie, sarcina de circula\ie, de vint Si de zapada).
La sistemele portante ale acoperisului inclinat trebuie sa lie facuta 0
dileren\iere intre acoperisul cu pane Si acoperisul cu capriori. Cele
doua tipurl de structura pot Ii Sl combinale. Ele se caraclerizeaza prin
lunc\iunile diferite ale pieselor portanle. Modul de transmilere a sar
cinii are de asemenea urmari pentru impartirea intern;!! in plan.
----L------l
SarpanlA cu cApriori
~~:::~~~c"Y
~
..... .....
f------L-----;
/"/5
8)
SarpanlA cu pane
I~
15-40 30-60
10-20 10-20
SarpanlA cu grinzi de centurA
SarpanlA cu pane lArA arbalelrieri
SarpanlA cu pane
~i arbaletrieri
([)
1
SarpanlA cu cApriori
SarpantA cu cApriori
~i popi
SarpanlA cu grindA de cenlurA cu amenajarea spaliului podulu;
SarpantA cu grindA de centurA
~i pane
83
INVELITORI
~QJ
-1
~,
45', de regula 50'
Q)
Acopenre cu stul 0.70 KN/m 2
III
\:V KNI m2 --->
invelitoare din cu srndnle din lemn 0.25 KNlm 2
'3'
Acopenrea germana veche.
invelltoare din ardezie 0,45 - 0,50
'V
t4'
invelitoare engleza din ardezle si cu placi din Clment Si fibre
invelitorile din stuf sint executate pe scinduri cu a lungime de 1.2 1,4 m la a distanta de 20 - 30 cm, cu viriurile in sus pina la a gro sime de 28 cm, mai bine a grosime de 35 - 40 cm. Durabilitatea este in zonele cu mult soare de 6070 de ani, in zonele cu a umi ditate mai mare abia la jumatate ---> (3) Acoperi$urile din sindrila de lemn sint din lemn de stejar, fag, larice, Western-Red-Cedar. mai rar din lemn de molid ---> @. Durabilitatea $indrilelor depinde de ca litatea $i imbunatatirea materialului, de intensitatea influentelor at mosferice $i de unghiul de lnclinare a acoperi$ului. Regula empirica: gradulinclinatiei = anii durabilitatii. $indrilele din lemn sint potrivite pentru acoperirea tuturor formelor acoperi$urilor, la un unghi de inclinatie de 15- 90 a acoperisului. Ardezia este a$ezata pe un cofraj cu a grosime de ;:" 24 mm din scinduri cu a latime de ;:" 12 cm. Fi$ia de invelitoare V 13 acoperita cu nisip protejata impotriva prafului si vintului. 5uprapunerea ;:" 8 cm, mai bine 10 cm ---> @ - . Cel mai natural pare ,,1nvelitoarea germana" ---> @ . 5e diferentiaza la acoperirile $arpantei $i perete lui intre trei grupe: modul de "acoperire exclusiva", ,.acoperire ger mana veche" $i "acoperire salbatica". "Acoperirile decorative" De cele mai multe ori acoperirea cu $abloane ca $ablon cu solzi, unghi ascutit, cu solzi de pe$te, octogoane etc. Tipurile convenabile ale invelitorilor. $abloane dreptunghiulare $i $abloane de croiala pe coarda. Acoperirile cu $abloane sint potrivi te pentru ardezia artificiala.
POR = acoperis intr-o smgura apa limita spre timpan
0.45 - 0.50 KN/m 2
G
Ol TOl
tlgla capatulul coamel si a mtersectiel capriorilor cu coama
T P W TSR
Acopemea germana veche cu un unghl de inchnajle Acopemea germana veche dubla. panla
tig1a pe colt in partea dreapta tigla de strea$ina tlgla pentru acoperl$ intro
slngura apa
tigla limlfa spre timpan slinga tlgla limita spre timpan la jgheab stinga
legatura de coama-limita spre
FOl
GR
'"2S
", .
cu elemente salare
--->
aco~pe"'UI",?22
cap
SR Sl PSl
o>n,~
picior
\\Lj~
fnvehtoare cu crolala pe coarda '" 25'
tigla de legatura cu peretele legatura laterala la strea$lna tigla de colt in dreapta \Igla de legatura laterala in dreapta tlgla de legatura laterala in stinga tigla de legatura laterala la un
acoperi$ intr-o singura apa in stinga
tlmpan tlgl3 de colt stinga tlgla de cap la coama $1 de

mtersectia capriorilor cu coama legatura cu coama-limita spre
FOR
F
OR TOR
timpan figla de colt in dreapta tigla de cap la coama tlgla limita spre timpan dreapta
tlgla de colt la streaslna si gangul interior, in dreapta
Gl
tigla de la capatul coameL

in stinga
GZ
tlgla profilata din cimpul de mijloc tigla din stlcla
invelitoare cu solzi '"' 25'
POR T
inclinalla max. a capnonlor
Unghl tocil (I '" 37,5'
P W TSR SR Sl PSl Gl
"-i="l'~B"---~~~~:~~~~I~1
,
:::
;;:Sc
Una hi de vlzare
cu coarda (/ = 45"
Acopens cu unghl ascutll ~ 30 C
Acopens dreptunghlular dublu ;?: 22'
l~,~~~I"-,,,-_..,.,
........
, i I
--1,Om-
inclmatla acopensulUl a-e. raza cercululla apreclere d-b. realizarea unel vertlcale doc, punct a-c de legal paralel cu streasma: o-b rezulta inchnatla mmlma.
invelltoare cu croiala pe coarda
inclinatia minima a capriorilor,
Tigla modelata
de exemplu 40
detalille coamel uscate
86
invelitoare dubla (\iglesolz) invelltoare grea 0,60 KN/m' 34 - 44 tigle/m'
Tigle din beton, 0,60 - 0,80 KN/m' incllnatie 18
tigla @ lnvelitoare cuKN/m'olandeza, u$oara 0,50
lnvelitoare cu tigle taltuite
c~priori
CONSTRUCTII PORTANTE ALE ACOPERI$ULUI

DETALII La sistemele portante ale aco perisului lnclinat trebuie sa se di ferenlieze lntre acoperis cu ca priori si acoperis cu pane. Gele doua tipuri pot fi de asemenea si combinate. Ele se caracterizea za prin funcliile diferite ale pie selor portante. Felul transmiterii sarcinilor are urmari si asupra lmpMirii interioare In plan. $arpanla cu pane: capriorii au rol subordonat (seqiune reo dusa, posibil si lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarci nile, transmilerea sarcinilor In axele formelor. Sir de popi in interior. Recomandarile pentru conform area planului. $arpanla cu caprlorl (principiul unui triunghi nedeformabil) In forma simpla poate fi folosit la 0 lungime mica a capriorilor (pina la 4,5 m) altfeltrebuie prevazuta o rigidizare prin grinzi de cen tura. Sistem regulat, legat strins, posibil un spa\iu interior lara popi. Legaturi rezistente la inlin dere intre piciorul capriorilor si grinda de p1anseu (caracteris tica exterioara a acoperisului cu capriori).
izola\ie siralullronla\
G)
Delaliu de slreasinalpane
Detaliu de streas,n~ cu in dou~ slraluri
z;d~rie
imbinarea c~priorilor la baz~ cu bolturi

c~priori
-
II
.1
stralul din
lat~
'4' Sprijinire prin prag.
\.:!J suprapunere. cuiul c~priorilor
capriori dusi pina la slreasina
imbinarea ~priorilor din otel
ancorare in planseu maS'\I k:L..ai'LL:<LLLi.Cil
:::
sectiune A-B
10soroab~--
\led ere
labl~
Ancoraj prjn elementele de lixare
c~prior------:,4
cu cuie
capriorul iSi Iransmite fOr1a sa normal~ prin conlact diroct
tabl~
suport lemn
7;-
sectiune CoD
\!J cu pane
f-j\
C
c~prior
r::=bat
--~: ~
--~-----
as(gurare prin
cu cuie
imbinarea c~priorilor
~prior
pan~
__
Marginea capriorilor- asigurare

CU bollu,;
cosoroaba
lucarn~ de Iractiune la sarpanl~
Oelaliu de picior la care capriorul
poate s~ dep~seasca marginoa acoperisului
c~prior
pane; grind a. de direclionare penlru
Delaliu de coam~ - sarpanla cu
ajustarea coamei
Clesle de coam~ legatura intre 2 capriori
Foaia
sirnpl~ leg~lura inlre
Pivot de fcrlecal
2 c~priori
legalura inlra 2 c~priorl
85
acoperis In shed-uri sau zimtat
II
1
G)
FORME DE ACOPERI$
Acoperilii intr-o singura apa: eel mai ades suprafata invelitorii se afla pe partea expusa intem periilor. Forma acoperisului e in concordanta cu functiunea. Pe latura insorita trebuie sa existe spatiu pentru ferestre mari. lumi na si caldura - CD +@ . Acoperilii in doua ape: forma de acoperis fara virsta, care este apreciata arhitectural si constructiv. Este acoperisul in clinat eel mai raspindit - @ . Acoperilii in patru ape: sublinia za functiunea de protectie a aco perisului si confera casei un as pect reprezentativ. Ca accent sint de multe ori adaugate lucarne, care cresc valoarea locuintei
acoperis in dauB. ape decalate
acopens in ape paralele
Aeapens inlr-a singura apa
Acopens compallt
Aeape"s in daua ape
acoperis In patru ape mansardat sau frint
acoperis mansardat te$lt
acoperis in patru ape cu tlmpan par1ial
@-@,@.
Acoperilii in patru ape teliiit: ofera 0 imagine particulara. Este folosit in mod traditional acolo unde timpanul trebuie protejat in mod suplimentar fata de intemperii - @ . Acoperilii mansardat: asigura o utilizare maxima a suprafetei locuibile - @ - @ . Acoperilii tip cort: forme si Iinii clare, care converg la coama. Elementul dominant al acestui tip de acoperis este simetria pe toate partile - .
Aeaperi, mansardal eu lImpan
acopens
tiP Gart
acoperis cu prelunglre a apei
casa cu acopens nordic
(2)
Acoperis cu timpan transversal
Acoperis in cruce
Aeaperi, plram,dal
aeapens eutat
acoperis tIp ceapa
acoperis cupola
E8
gal.e
romanlc
Acoperisun de turnuri
Aeaperis eu ape rambaidale
Aeape"s semieilindrie
&
D
&
&
tS3
65
45
30
20
acopens In patru ape in forma De L
acopens mansardat -in ape te$lte
A - 8 = eaama B - D = racord la tlmpan C - D = streasln8. A - G = coama incllnata F - G = IInle de fringere
61
@
@
Pante de aGapen,
45165
@
88
Aeaperi, in daua ape in forma de L
Acoperls in patru ape cu a apa supllmentara
iNVELITORI
-[Il
invelitorile din ciment 5i libre din pliici ondulale au 0 distan\~ a panelor de 70
145 em pentru pliici cu 0 lungime de 1,6 m, de 1,15 si 1,175 penlru cele eu 0 lun
gime de 2,50 m. Suprapunere de 150 respectiv 200 mm --+ etc. --+
10" 7'
CD - @.
--+
invelitorile de tablii din zinc, zinc titan, eupru, aluminiu, lablii de o\el zineal
- (J) .Pentru toate elementele penlru coamii, slreasina, limita spre

@ . Cuprul are
timpan se foloseste tablii de cupru, in formalele comerciale
1~~====3' ~ 0'
1 CD
inveliloare flbrocimenl ondulal cu piese prefabricale penlru coama si slreasina 0,20 KN/m'
cea mai mare intindere la rupere din loate invelitorile din metal, de aceea esle potrivit pentru lucrari de compactare, compresare, intindere si de refulare. Patina tipica pentru cupru este foarte apreciata. Se va evila montarea impreuna cu alu miniu, zincullitan, 0\elu1 zineal; plumbul sl olelul aliat pot fi lolosile lara proble me. invelitorile din cupru sint impermeabile fata de vapori de apa si de aceea foarte potrivile pentru acoperisurile reci --+ pag. 93 -94. inc~rcnrea pe acoperis (greutatea calculatii in kNlm 2 suprafa\a acoperisului). invelitorile pentru 1 m 2 su pratala de acoperis fiirii dlpriori, pane si ferme. invelitori din tigle 5i ligle din be ton. Greut3tile sint valabile fiirii mortar, dar includ astereala. La mortar trebuie adaugat 0,1 kNI m 2. Tigla solzi DIN 456 si ligla solzi din belon DIN 1116 la acoperis simplu invelil cu ligla. inelusiv Slndrilele ..
la acoperis cu ligle solzi aS8zaie in sir dublu sau invelit. dubla. ..
10 inclinatie cu banda de chituit
Panle min. ale acoperisului Si suprapunerea pe inal\ime
CD
- - - - - - 920 Prolrl
-------4
57"",~
'?7;---la\ime de ulilizare873
I
177/~
direclja de acoperire
-injl~~~f~~~~:,~~~::e-l
19ot---Iatime de utilizare 910 ..- directia de acoperire

Pro III 130/30
- ,n~~;~f;~le:l~oO~~:~ -1
8)
. . Tigla de acoperis presalillcanelala DIN 1 11 7 Tigla cu lall, tigla de reformare, tigla plata cu fait, ligla de panle reduse DIN 456 . Placi cu fait conI. DIN 1117 Tigla de Marsilia, ligla caselala DIN 456 .. Tigla DIN 1118. . Tigla cu formal mare (pica la 10 buc.! m') Diane lara mortar 0,7 cu Posibililalile de fixare 125% 120
inveliloare din melal, acoperis din aluminiu (aluminiU grosime 0,7 mm) inclusiv calra; . . . . . . .
0.60 0.80 0.60 0.55 0.55 0.50 0.50 0.50 0.90
1: acoperire eu lalluri ver1icale
ItO 100 90
eo
70 60 50 40 30 20
'0
0.25
inveliloare din cupru cu lalluire dubla (labia de cupru grosime 0.6 mOll inclusiv colmj. 0.30 Acoperis laltuil dublu vertical din tabla lal\uita zincata (groslme 0,63 mm) inc!usiv suport din carton si cofraj .. 0.30 'invelitoare din ardezie, acoperis german din ardezle pe cofraj, inc!. 5Uport din carton Si colrnj cu placi mari (360 x 280 mm) 0.50 cu plac. mici (errca 200 x150 mm) 0.45
Acoperis englez din ardezie inclusiv Sipci
pe sipci in acoperire dubla ..

pe colraj si carton inclusiv cofraj ...
Acoperis german vechi pe colraj cu sipci si carton acoperire dubra . . . . . .. inveliloare din tigle de otel (labia zincala coniorm DIN 59231)
pe construclie din Sipci rnclusiv sipci .. , .
0.45 0.55 0.50 0.60 0.15 0.30

0.25 0,30
Fall dublu vertical

~1
pe cofrai inclusiv supan din carton Si colrai ... inveliloare labia ondulata (labia de otel zincala conform DIN 592311
inclusiv material de fixare ... inveHtoare din zinc cu acoperire pe Sipci din labia. zincala nr.13. inclusiv cofraj ..
invelitoare din tabl~
-11--2-i
cu falturi 0.25 kN/m'
t--
Pante min. ale acoperisului penlru invelilori din labia de aiel zincala
7.50 --;
t---- 7,50 --t I - 7.50 - i
l?J2%TT
3.(5%Tl
Formate comerClale
Benzi
Placi
~upr"PU~(JrOl;2
Lungime m
~~em.max.
Grosime mm
Greutate kg/dm J
2.0_ 0.6 (0.561 1.0 0.1-2,0 0.2-2.0 8,93 e.93
30-40
~supr"PUnl}rOl
~5upr''1pUnnrOll/}
IU
&<14%1
- directia vremii-l
f---
;--- la\ime placi 100 ------{

I-- lalime ulila 91' --i
benz;
plad
~1.00j
88 - - - - ;
I
=29. --~.f"L..---.Jr..
I
...../ ~ . : :\_:t
prindere
" I
~ ~~6}'[Ji
Forme de livrare Si taierea maleria
Acfinc acoperl$ inJ.Jllmea 01.'IU. - . '- ..--- ..... ~~~ ~~25 ~~ 1 '3_~:5~ ~r~_ pina6m 10"(17.4%) 5 18,7"0) 6-10 m 13 (22.5%1 8 (lJ.9"'01 10-15 nl 15' (25.9%) 10' (17.4%) pesle 15 m 17 129.2~!~L ~~120.8.~)_
pro
B-10' 200 mm cu
\zo!are~!~p~~e~_~~f~~:
10-15" !~ mm~i:.~~~~~~~p'u_~~r~
peste 15' 100 rtlm laraIZOrarea_supr.~~_I_~~i.~_
'U
f-j\
inveliloa.re cu ligle din otel 0,15 KN'm'
Elemente mari penlru acoperis si perele (Canaleta)
lului valluil din cupru penlru acope

rirea cu benzi Si plAci Lalimea de laiere penlru igheaburi din
110"
inv~lilo~re din tabl~ ondulntA. incli ~ natle min., suprc'lPunere laterala.

Supml. acopcri Dimensiunl UI\irnua do
8vacuarea apei acoperisu1ui
semirolund
LJ
dreptunghiuJar
TaDla din 'inc DIN 9721 min. 0,7 mm Supon jgheab benzi din aiel 'incal Tabla din aIel DIN 1541 ,ineala la cald acoperila cu plumb Suponul jgheabului: banda din otel zineal Tabla din eupru semilormata DIN 1787 Suponul jgheabului: banda de cupru Suponul jgheabului: aiel ,ineal
Denumire:
(Ex.: jgheab semirotund atirnat 333 Zn
(Zn) (512) (512) (512) (Cu) (Cu) (512)
Supral. acoperi
Dimensiuni sului cu evacu
narmale ale area apei la
jgheabului jgheaburi
semirotunde m
mm0
laDla mm 200 200 (t 0 parti) 250 (8 pMi) 285 (7pMi) 333 (6 pMi) 400 (5pMi) 500 (4 pMi)
sUlui cu evacu normale ilIa 1;"lIcre pf.:lnlru

area apei la burlanelor lubun din lnbl:"l
burlane
rotunde m2
mm 0
mm
Tabla din aluminiu la jumatale DIN 1725 (AI)
pina la 25 peste 25-40

peste 40-60
peste 60-90
pesle 90-125 pesle 125-175 peste 175-275
70 80 90 125 150 180

200
Jgheaburile de acoperi$ din prirlCipiu monta
pina la 20 50 peste 20- 50 60 pesle 50-90 70 peste 60-100 80 pesle 90-120100 peste 100-180 125 peste 180-250 150 peste 250-375 175 ~te 325.=500 200
167 [12 p~r\ 200110 pM"

250 (8 pM
285 (7 p~rli)
3]3 (6 pM') 400 (5 p~rll)
500 (4 p~nl)
_~
__
0,75 mm cu suponii jgheabului 333 Zn)
fe inclinate. Vileza mai mare de scurgere im polriva intunda-ritar. coroziunii. si inghetarii.

SupoJ1ji jgheaburui constau de regula din ben
zi de olel zineat cu 0 lalime de 20 - SO mm Si
o grosime de 4 - 6 mm.
Pnndere cu brtllari (prolcra1e impolnva coro

ziunil) al caror diamelru )ntenor corespundtl
cu eel al burlanulul. Dis\anta minlm:\ a bud;'!
nulUl lala de perete 20 mm DiSlanta inlro
brala" 2 m.
----~_._------
Forma Si asezarea jgheabului
Maleriale
Dimensiuni normate pentru jgheaburi in raport cu supralata de evacuare a

apej
'14'
Oimensiuni normale penfru deschi
--.. "-_.
--
..
~ in raport cu 5uprat<lla de aapei
derea burlanelor pentru apa de plooio

eV.1CU[l{O
87
PODURI LOCUIBILE
zapada
DIN 4108
Podurile nelocuite ale vechilor gospodarii taranesti serveau drept ham bar, pentru pastrarea recoltei (fin, paie si alte asemenea), aveau stre sinile deschise, astfel ca aerul rece de la exterior intra in pod, a carui temperatura sub acoperis era drept urmare aproape aceeasi cu cea a aerului de la exterior. ~ G). Astfel si zapada raminea dispusa constant pe suprafata acoperisului. incaperile locuite de dedesubt erau in schimb protejate de frig de catre materialele depozitate in hambar. Daca podurile ar fi incalzite, fara 0 termoizolatie suficienta, zapada s-ar topi Si soar forma taluzuri de gheata ~ . Inserarea unui material ter moizolant sub invelitoarea aerisita este un remediu. in podul aerisit tre bUle dispuse pe doua laturi opuse deschideri de min. 2%0 din suprafata de acoperis ce trebuie aerisita. Pentru a se evacua umezeala, ele co respund in medie unei inaltimi a fantei de 2 cm/M ~ @- @ .
CD
1
Secllune transversala a unel loculnte taranestl de la munte. cu hambar
Schema acumulare de gheata
'' ,>~ II
@
,,"J~L
~
~
10
(schema~ici
1@0;;VR;S~
+-Tip de aeopens: aeopens 'In doua ape ~ dlmenSlun,
~41-----42 - - - - I - 8 42-~ , 100~-----
Exemple de acopensurl ventilate cu panla
3AlcaIUlreaeopenS:lzolatleintre eaprlon. Se observa seetlunea lransversala de ventilare dlrltre termorzolalle si f1sille tenslonate infenoare
Calcul
Caleu l
@-@
Exemple de acoperlSUfl ventllm8 CJ pants <.1C Iscnematic)
Il,ZbJ
I~
Exemplu streas:na
"
Conditl8 -= 2\,(, din supralata irlCllnata ae acooeris coresDunzatoare A 1 sau A 2. inS.?. mini mum 200 cm"'m f\t1odu! de calcul: A, - sec{lunea de venlllZlre
~
.
, I
Exemplu:
reslui suprafelel aeoperisulul
A, .::::.reaS:lS;; 1000 x9,O -0.018 m- m

180 em'm Deoarece insa 180 cm:"m S8 siweaza sub seGlunea minima de 200 cm- m lrebuI!2 ca sectlunea sa alba minimum 200 cm~ m. [limenslun:. A slreaSln8.;' 20e crr'- m
ApllC2re"
Condltle Seellune libera ae ventilare A L de 200 em' Inaltlme Ilbera de min 2 em Mod de ealeulare Inaltl:T1ea A necesara soatllll:J' ae venl::ai 100-18+8)
:TlIn.
_:2QL
,00 - 16
- 2.4 em
A.ICI trebUlf' :ua! in eonSlderare spatlul nf.' cesar Hecer:I 11SliiOi tenSlor,ale. ad!ea la 2 em soatlu de trecere. inaltlmea de la MS a termolzolatlel pjn~ la MS a eaprlonlor tre bUle sa fie de minimum ":.4 em
'ventJlarea
In
DDQU1UI
pnn rostl;r:
A~catulre2.
s:reSlnI!
pem~ ,,'
un
inV811toarea din iemn

DieSEl de
aC008r1S rec~ cu doua s~ratun
ell astere5i2 31 fisi" tens:onate
coama
Dle:;a
DI8S2 de
coama
acooerlre
I ::::;:;lr'1::;'<~.
;--- ventl18re
~belOll
Stabilirea inaltlmll janlel de ventllare iloera a spailulul nellmllal care trebUI8 aerls:1 tlnind conI de capnoril lall ds 8 en: ia A_ - 200 cm~' m ina:tlme rar,1a G~ venware H _~_~i'~IT~a~ __. 100-18+3;
!,
,
, ,< '" -/.
Groslme~ de dituzl8 i eC'livalenta 8. stratulul ' , o e aer
""CO"
H_
1cE16
_lermOIZolal!c
_ _ CaDriOn
--~astereala
--~acopeme
H .;. 2.4 ern In eazul acooefisurl,or in aou2. 30E: eL iungllni ale ea;:mordor <'"' 1 (J rT! per:ru streaslna A_ este 'J8labil ~!I"eas\na ,;, 20:] ,:.:m m. In eazul acopensurllor ill OOU2. ape eu lunglme a eapflori!or ;;. ~ 0 n; eslE: va:aoil oentru slreaslna
A,_
Condltle a -Iunglmea ca:::H1Cfllor s'.' - groslmea de d:1Uzle eehlva!enla slralulul ae 8.er a;1Cl m.s["o::; 2~ a~15m s(";; 5r
3>15m:s~';;1C'r:l
eUS~-LL
AC008f1.S air. beton
_plese. de
CC3ma
AtCai'Jlre 3cooens iemi;
:;!:E:2~i~2
;; I
~co
Ie
A i saL A 2 em'::
rT1
Ccndltle -=- (, :' - din supraf2l3 W,C'lrlat:'; 0'.' aeooen:'. eores~u~::ato2'"e f'-
[,kc!
0", C3:c;U: j:,

f
sec: Jn8a 0
~
SI:T1 L' - vapor! de a:::la Cael:C1ent~/ rezistentel la dlluzle Ivez: DIN 4 ~ 08 oartea a "':-a) .; - gras;mea matenaiulul (m) Apllcare a spuma. poiluretanlca SOl loa {PUR, (8 ern grOSlms s-8cm-C.02n' II 3C 100 IVEZ' labelUI DIJ-"J 410S. partea a J-a pagrr,a s. - 30 l 0 08 - 2.': nl - s;
S necesar - :? 'i,
Salte3 lermO,Z8,8'ila iibr~ mln8rale c.."
to:,I'2 a~ allJrTll1l u :Ip:l~ ,:soilcitala prOGue.
C'.
19
SJ
IT,
i'"
~J:~
en
~',
Acopens lemn cu tavan S;JSD8noat
Acoperls reeE:; CU doua Slr31url ventllare a celor doua SH31i..JrI prJr. fante in c'impui cornlS81
Dlnle'1slun, A_ soarr,2 - 90 C~ Ap!leare Elememe de coarna cu S8CI:unE G':: "enj iare Sl saL; plese pen:ru ';8n[ilarE: corespur.zind datelor proaucatorLJIL,
:~ _- : oe, '~l .:. r:scesar - 2 f"'jI Ii' cazu ull~:zar', ~J";f-, ,zo,all! aaecvare c:em:la s -:2 rn E:~:::: I~de(j:lr:ta tare rrable'1le Groslrnea eChlJ3 E:ntej a Slra:ulu DE: de'" Sc! a fiecarul S!S~8m Izalanl se alia ce, mal Slgur de la prod;,,;::cttor.
1
Exemplu: eal(;ularea seetlunllor de ventilare la aeopens
In
aoua ape DIN 4108
90
lucama acopentA in patru ape pentru acoperi$uri abrupte
CD
o
o
o
Lucama curba cu acoperire pe
segmente
LUCARNE$IFERESTRE DE MANSARDA
Posibllit~li
formale: intersectare;1 sau ;1r
cui rea suprafetei acoperisului. Lucarno

cu panta, lucame lip ochiuri (Iucarne lip liliac), lucarne lip gura de broasca, lucar ne tip ochi de beu. Construile pe acopen~: lucarne acoperi te in doua ape. in patru ape, panorami ce, asculile, bollite, de timpan @. Atunci dnd lereslrele timpanelor nu sint sufielente pentru Ilu minaI, se constrUiesc ferestre de man sard~ sau lucarne in acoperis Oimensiunea, forma ~i dispunerea lu carnelor de acoperi~ sinllunclie de for ma ~i dimensiunea acoperi~ului pre cum ~i de necesarul de lumina. Oi mensiunile ~i num~rul lor ar trebuie limitate la un minim mai ales in cawl acoperi~urilor mici, penlru a mentine 0 forma clara a acoperi~ulul. Lucarnele unui acoperi~ are lrebu! sa fie de ace lasi lip Si marime. Forma conturului, materialul Si detalierea determin!\ ima ginea generala. Latimea unei lucarne ,rebuie de regula sa corespund!\ di stantei dintre c~priori, pentru ;1 evit;1 inlocuirea acestora din urm~ caro os\e scumpa. De asemenea, Jalimea Irebu ie adaptata latimilliglelor invelltonl, penlru a avea racorduri clare. Forma Si p..Jn!cJ. acopensului lucarnei depind de malen;1lul invelitorii. Componentele constructive portante Si cele care incadreaza fe reastra ar trebui sa fie subliri, pentru a conferi un aspect elegant lucarnel. Lu cama tip "Iiac este cea mai veche forma de deschldere in acope,,~ si re zulta prin ridicarea unel supralctei abo rupte a acoperi~ului cu ',' 12' - @. Daca nu esle posibila 0 lucarn~ cu aco perire in panta arcuita, deoarece ra portul iMltimeMlime nu poate Ii reS pectat, de ex. in cazul unor tig1e profi late si al unor ferestre de in~lIiCle ~i latime corespunzatoare, exist<l. posibili latea unei lucarne acoperito in p3nt~ cu vangur! oblice.
tabachera
-0
CD .
Lucama cu acoperire plata
Lucama de
acoperi~
timpan
limpan complet vitrat
decupaj in
acoperi~
limpan cu balcon
lucarna-pinion
m&~'="""
Lucarne-plniorv1ucarne in doua ape
0 0
;0.
.,.
ro~
(j)
Lucarne cu acoperire plaia
Lucarne trapezoidale
;If) "=D===
_. _ )j?ffff
[ ,,
$~-
-;".~.J~ i<~'. . . 'lii/'./~ '~'il;1
:\.,\~"'~~~'i,0
4f{{!!Ift,
Lucarne de
acoperi~
curbe
/;:
tV
lucama acopenta
~inpanta
Lucarne panoramice
Lucarne tip IIliac --
Lucarne in planul latadei

tfl~buif\
Funcne de n1llterialul fnvelilorll
res
tigle prolilate
SOil
Cd
/" /
"
,-/t' :
,
:
cd " I
pectal un raport mInim intre inill(lnl Po1 SI latlmea (HIL) perelelui I'onlal al luca",nl
CL
Malerial al inveillorii
plAci de acopcrire de mici dl
HII
li8
11 4
j".,'"
811
mensiuni, (\copent~ tOI\\ CU plAci de aceeasi dlmensiune 1,5
Mp
812 812 2
..
plAci de acoperire de mici di mensiuni, 8copenre lucarn<1 tip liliac cu plflci mai mid decil roslul ilcoporisului salzi
115
1/5
1/8
\igle profilale
allucarnei
Alcaluirea arculUl de acoperlre la lucarne tip liliac --+
@ ~i lucarne acoperlte in panta curbe sau arcuite
Rnportul minim al perelclui frontal
89
Pante ale acoperi$ului

acopens pavat clrculabil 2 acopens din Clment-lemn 2S acoperis cartonat. cu strat pietris 3 aeoperis eartona!. dublal .. 4' acoperis zineat cu falturi duble verticale (banda zinc) . 3 acoperis cartonat. simplu . 8 aeoperis neted din tabla de otel ......... 12 aeopens din llgle faltUile. 4 falturi . 18 aeopens slndnla (proteetie slndrila 90) .. 18' acopens t1gl8. fa.ltuita, normal. 20' acopens drn tabla ondulata de zinc sau ateI 18' acopens ondulat din Clment - fibre 5' acoperis ardezie artificlala . 20' acoperis ardezle. dublat ............ 25' . 30' acoperis ardezle. normal . acopens stlcla . 30' aeopens tlgla. dublu . . , 30' aeopens tlgla solz. in sir dublu .. , . 35' acoperis olane . . 40" aeoperis tlgle. simplu . . 45' acoperis trestie $i paie . . 45'
Panle ale aeoperisului 4' de obleei 3' - 4' 4' de obieei 3' - 4' - 30' de obieei 4' -10' - 50' de obieel 6' -12' - 90 de oblee, 5' - 30' -15' de oblee! 10' -12' -18'deobleei15 - 50' de obleei 22' - 45' - 21' de obieei 19' - 20' - 33' de obleei 22 - 35' de ob,ee, 25' - 90' de obleei 30' - 90" de obieei 25' - 45' - 90' de obleei 30 - 50' - 90' de obieei 45" - 45' de obieei 33' - 60' de obieel 45' - 60 de obiee! 45 - 60' de ob,eei 45 - 50 de obleei 45' - 80' de obleei 60' - 70' -
ACOPERIRI iN TERASA
-
DIN 52128-133, 52143, 18338 Acoperi!;) rece -> page 94. Alcatuire cu aerisire sub invelisul exte rior; critic din cauza curentului de aer daca panta este mai mica de 10%, din care cauza aslazi se realizeaza numai cu bariera contra vaporilor conlorm DIN 4108 partea a 3-a. Acoperi!;) cald in forma conventionala -> @ : alcatuire cu bariera contra vaporilor; alcatuire de jos in sus: planseu acoperis - bariera contra vaporilor - lermoizolatie - hidroizolalie - strat de protectie. Acoperi!;) cald cu alcatuire inversa -> page 93. Alcatuire de jos in sus: planseu acoperis - hidroizolatie - lermoizolatie cu material vee rilical - slrat de prolectie ca incarcare suplimentara. Acoperis cu etan!;)are din beton -> page 93. Alcaluire de jos in sus:'ter moizolatie - placa belon ca planseu acoperis si etansare - nscanl l placa masiva cu rol struclural- trebuie sa lie de dilatalie din cauza miscarii pro, duse de caldura; in consecinta, rosturi flolanle peste pereti portanti -> page 93 si separare a peretilor interni de planseu (inainte se lipesc ben zi de polistiren pe planseu). Prernisa penlru lunctionare: se prevede panta = 1,5%, rnai bine 3% in struclura (altlel se lorrneaza baltoace). Bariera contra vaporilor pe cit posibil sub forma de invelis de 0,2 rnm cu insertie de aluminiu pesle strat Iiolanl perioral din vata de sticla (rnai intii tralare cu solutie de biturn pentru lixarea pralu lui); bariera conlra vaporilor esle dispusa alit de jos incil sa eli mine condensul -> , @, dedesubt strat de separare sau slrat de ega lizare (DIN 18338,3.10.2). Termoizolatia Irebuie pe cil posibil sa lie un rnalerial care rezista la putregai (spume); tabel de dirnensiuni -> @: dispunere in doua slraluri sau cu rosturi taltuite: ideal lalturi interseclale (peste lot). invelitoarea se dispune pe strat de egalizare a presiunii vaporilor (carton cu nervuri sau strat termoizolanl canelat conlra lormarii bu lelor) in Irei straluri prin turnare si rulare din 2 slraluri tesatura in grila din libra de slicla - inlre ele un strat de vata de sticla, sau in doua straluri prin sudare, din fisii groase bilurninoase (gr. ;0 5 rnrn). Mem brana hidroizolanta adrnisa, insa riscanla din cauza grosimii mici (esle posibila deteriorarea rnecanica) si a posibilelor puncte slabe in cusatura (un al doilea stral olera siguranla sporila!). Strat de protectie pe cit posibil ca slrat de pielris turnal de 5 cm, cu granule de 15-30 mm pe stral dublu de vopsitorie la cald si mern brana de separare: lmpiedica lormarea de bule, socurile de tempe ratura, solicilarile rnecanice, deleriorarea prod usa de radiatiile UV. Siguranta suplirnenlara se obtine prin placi din cauciuc larimitat sub slratul de pietris, rosturi sudale cu banda (in cazul leraselor utile si gradinilor de acoperis se prevad din start). Detalii importante Scurgerile -> page 93 CD - @Irebuie intotdeauna termoizolate. cu doua nivele de drenare cu conectare la bariera conlra vaporilor ca silon; acesla este mai apoi elansal de conducta de drenare. 0 con ducla de scurgere termoizolata si care are bariera conlra vaporilor -> page 93 @irnpiedicadeleriorari cauzate de condens; panla catre scurgeri obligaloriu ;0 3%. Nu sint necesare lanle de ventilare penlru slratul Ilotant de egaliza re a presiunii vaporilor. Roslurile de dilatatie Irebuie duse pina la rnarginea acoperisului -> page 93 - Legatura cu rnarginea tre buie sa lie rnobila, din prolilurl prefabricale din alurniniu sau beton -> pag. 93 - : piesele de legatura din zinc conlravin reglemen tarilor lehnice (sfisie invelitoarea). Legatura cu perelele ;0 15 cm deasupra nivelului de scurgere a apei, Irebuie lixala rnecanic, nu doar lipita (reglementare obligato riedin DIN 18195): Tabla zincala cu prolil trapezoidal cu rol de planseu structural poate slisia lnvelitoarea ca urrnare a vibraliilor: trebuie luale masuri de spori re a rigiditatii (labia rnai groasa) sau acoperire de 15 mrn cu placi usoare din lalas (prinse mecanic) pentru dirninuarea vibratiilor (stral turnal de pielris)si prevazula 0 invelitoare cu rezlstenla maxima la slisiere l Bariera contra vaporilor pe tabla trebuie inlotdeauna dispusa pe 0 fisie de sudura (din cauza scurgerilor de caldura) I
.
II
,I
(j)
~ page 87
Diferenta de temperatura iolre interior Si extenor daca: o +20 i15C -----..,

~
1 ~ t--------,--~--___,''---~
--- Y
Continut umid. max. (100"10)
., 'c. "
~
, o
o
U
10 l---~--=;va;d' ~+'--~ ....

I
-20
-10
:!:,o
-10
+20
.... 30
Temperalura
1) Aerul umed preclpita apa atunci cind ea este racita sub punctul de raua. Dllerenta de temperatura dlntre aerul din incapere $i punctul sau de raua - de pendent~ de continutul de vapori al aerului din 'lncapere - poate fl exp~ata prin pracentaJul ,,x" a! dlferen\el de temperatura dintre mterior si extenor \dJ. 2) Diferenta de temperatura dlntre mtenor si extenor se dlstribuie stratunlor ele mentelor constructive si aeru1ui corespunzator cu contributia acestora la Izola rea termica. 3) Ramine contributia pe care 0 au straturile din Interiorul banerei contra vaporilor la lzolarea termica. ,.X Sf y". iar sub pracentul ,,X" ramine temperatura barierei con tra vaporilor peste punctul de raua - nu poate condensa nimic.
I
i
!~amere de IOCUlt 20"C. 6~% umid.r~lativa aer

I
Piscina. acoperita 30'C. 7?'% umld.relatlva aer

I
i Temperalura externa i (%)
- 12 25
: - 15 . 23
, - 18 . 21
12 15
I - 15
I - 18
14
13
Contributla maxima .,x"la lzolarea termica a unei componente constructive pe care o pot avea straturile situate la Interiorul barierei contra vaporilor, inclusiv stratul de aer Ilmitraf. pentru a evita condensul. Exemptu: camera de locult 20' 160 '% umidltate relatlva a aerului (Iuat conform DIN 4108) temperatura extern a -15~, x = 23% planseu betan 20 em 1/.~ = 0,095 m' K/W stratul de aer IImitrof intenor 1/Ci = 0.120 m 2 KIW straturi pina la bariera contra vaporilor = 0,215 m 2 K/W 0.215% ~ 23%: 100% = 0,94 m' KiW Pentru 0 izolatie extenoara de ~ 0.94 - 0.215 ~~ 0,725 :;:: 3 cm polistlren peste banera contra vaporilor nu apare condens
=~
/
Pletrl$ spa-Iat 5 cm 7 :' 53 51 5trat dublu vopsilorle la cald
~~~~~~~!!:~/
lesalura libra de carton bllumlnalla 3 kgrrf liSle vala de stlcla nr.Sla 3 kg/rTf umplulura bltum ..... (pfln turnare Sl rulare)
, "'~ 500 vala dm IUUI, carton bltummal la 1,5 kg 1m2 Mum 85/25 I (prln rabatare) \. stral de egallzare (carton cu nervurl) contra formafli bulelor "- lermOlzolalle 120 kglm~ 51 mal mull)
~llcla:
\\'-- fisle pertorata din vala d~ slicia (flotanta,1 '- tralare C:.J bltum C 3 kg:m planseu respecll", belon de panta
@
I
Alcatulrea perfecta a unul acopens cald
c-G_r_eu_t_a_te_a_e_o'-pe_r_'s 100 kg/m' 50 kg'm 2 20 kg/m 2
._R_e_z_'s_le_n_ta_l_e_rm_'_ea_'_ne._e_e_sa_r_a_1_' 0.80 m' KiW 110 m 2 K/W 140 m' . K/W
, ------.J
92
Valorl de izolare 1/,\ pentru aeoperin eu panta redusa conform DIN 4108
Pant~
aco
eris
Inalli- SU me 2m coama inal\. 5,67 4,75 3,99 3,33 2,75 2,22 1,73 6,15 5,51 4,75 3,79 2,59 0,93
Supra laillocu
ibiJa m'
AMENAJAREA PODURILOR
Podul este un nivel care se situeaza complet sau parjial in interiorul acoperi$ului unei cladiri. Podul se considera un nivel intreg numai atunci cind depa$e$te in3l\imea Ii bera necesara de ::- 2,3 m pe -. 3/4 din suprafata sa (suprafata ni velului situat dedesubl) ~ . Pentru exploalarea spatiului de sub invelitoare, decisive sinl forma $i panta acoperi$ului Pin:'lla 20" respectiv 25" nu esta adecvilti'l amenajarea podului. De la 35" poate Ii exploatat in bune conditii podul luminal prin suprafetele tim panelor sau prin lucarne de aco perigo Pantele de pesta 35 fac ex ploatarea mai eficienta tara cre$te rea disproporjionata a cost urilor $i lavorizeaza instalarea dispozitive lor de energie solara. in exemplul ~ sint comparale supratetele utile posibile in cazul diferitelor pante. Pentru iluminare $i ventilare sint necesare terestra cu 0 supra lata la rO$U de min. 1/ 10 din su prafala podelei camerei de statio nare indelungata. Suprafala mi nima a unei ferestre este de 1 m'. in discutie intra ferestrele verticale ale construC\iilor de acoperi$, (e restrele timpanelor $i tabacllerele - @. Locuintele $1 camerele de stationare indelungata din pod tre bUie sa aiba doua accese de eva cuare independente. A doua cale de evacuare Irece de regula printr o fereastra necesara (fereaslra de evacuare, dimensiuni tibere 90 x 1,20 m) ~ pag. 201.
50' 45' 40' 35' 30" 25' 20'
30,75 27,55 23,75 18,95 12,95 4,65
1--- 2,59--1
1------9,50--------1
G)
Panle ala
acoperi~ului
penlru
I~\ime a casei da 5m suprala\~ util~
(SU)
Conform reglement~"lor pentru construeIi;
CD.
2,30
1,20
T
1-60-1 f-45 -I
in
1,05
T
1--1,25 -----I in toalet~
1
@
inbaie
CD
bUC~I~"e
F~
1,10
T
~40
r
1,75
J
+---, ,00-----1
f---,OO-I
T 1
90
'
Pat rabalabil
(2)
Pat supraetajat
Penlru canape a sau pat
1
60 1,80 1,80
I 1,00
T
80
j--
I
90
1-60 -1 Dulap de perete
1
@
~-j
1 - - ,00---1 Dulap cu' rolile
I
f----l ,00----1
Pal glisanl
I
I
i -
1,00 Pat
@
i
50
30
I
t
I
!
I
2,00
1,10
T
1201-----2,20 - 2,30-------1 i-60 -125\-----2,25 -------1,00
1,80
1
@
Coil de
_L
I
@ Tab"clwr~
91
~edere
Mas~ de mincat
I~
~
~_._.---
25
pl l nS
~~~ilill~"/~ /lermOlzolatl bI/.-- etansare acopens
________
, ,
~ g~~~~i~~~lrdere aluminlu
/;r banera contra vaponlor

+
+ strat Ootanl
ACOPERIRI iN TERASA
ALTERNATIVE ACOPERISURI RECI
memorana
pletriS
Pardosirea acoperisurilor in lerasa: ~ pag. 93 desubt: nu ingheata puternic.)
@ (monlate flotant pe pat
de pietris sau pe picioruse" Avantaj: nlvelul de scurgere a apei este situat de

Acoperis-gradina cu drenaJ ai suprafetei cu placi de drenare, strat turnat de
argila expandata rezistenta la compresiune sau pietrls, deasupra impislitura
filtranta ~ pag, 93 @,
Acoperisuri peste sali de inot etc.: tavane suspendate cu ventilare sau
incalzlre a spatlului gal. In loc de tabelul ~ pag 93 (}) aici se utilizeaza ta
belul
:.:.:.
'
II
.,
Acopens din beton Impermeabll (acoperis Woermann)
G). De oblcei:
procentul tuturor straturilor pina la bariera contra vapori
lor, inclusiv stratul de aer limitrol. maximum 13.5% din rezistenla termica 1 ; k l
Pe lemn ~
5 em pietns
r
I I
15/30 sau piaci clrculablle pe dlstantlerl

placa termolzolanla (fal1 urtlncrUclsaleJ etansare acopens
: solutie simp la, eficienta din punct de vedere al costurilor,
Important: termoizolatia de deasupra barierei contra vaporilor este mai groasa

dedt la acoperlsul masiv, nu numai din cauza greutatii scazute a suprafetei,
ci sl deoarece altlel. contributia straturilor pina la bariera contra vaporilor (strat
limitrof de aer + grosime lemn) ar fl prea mare,
Acoperis cu alcaluire inversa ~
@ : solutie neconventionala de lunga du
rata (pina acum insa reallzabila numai cu diverse spume de polistiren) In

unele land-uri pietrisul singur nu este considerat suficient ca balast - mai
bine suprafata pavata, Avantaj: devine repede Impermeabilla ploaie, cauta
rea defectelor este usoara" nu este limitat ca utilizare,
Termolzolatia este cu 10 pina la 20% mai groasa dedt la un acoperis cald
normal.
Acopens in terasa invers

termolzolatl etansare acopens 3 slratun carton slrat pletns
Acoperis reee din lemn
Acoperis de belon ~
CD: din cauza "pozitiei gresite" a termoizolatiei are
loc condensul in unele conditi!. care insa vara se usuca: inadecvat pentru
r; etansare acopens 3 slraturl

p1etns
C031a lemn
incaperi umede" Riscul consta in dependenta de griJa producatorului in a evi

ta fisurile cauzate de geometrie sl in a trata legaturile si penetrarile in beton
' Acoperisuri reci ~ Un acoperis rece complet plat este posibil
- .
cavItate ven\llata
numai cu bariera contra vaporilor: rezistenta la difuzle pag" 127-130 a stra tului interior> 10 cm, stratul de aer serveste doar la egalizarea presiunil va porllor, analog cu acoperisul cald, deoarece el incepe sa lunctioneze ca ven tilare incepind de la 10% panta" Succesiunea straturilor ~ si . Important: stratullnterior trebuie sa fie etans la aer l Acoperirea nuturilor $i a canelurilor nu este etansa TermOlzolatie Panta
c<
~
baners.
contra vaponlor
dulap lemn 5
""'"
gnnda lametara inclela:a
Acoperis cald cu grinzi lamelare incleiate: Intrados planseu CU dulapl rindeluitl
tenculala termotzolalte
belon
'
~
AcoperiS rece CU structura grea

cos de opnre a frunzisulul ~13 stralurl carton
pag, 92 pag" 93
Hidroizolatia la fel ca la acoperisurile calde
1,5%" mai bine 3% pentru scurgerea apei. Sifoanele trebule Izolate
~
:::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~:::
chiar si in dreptul stratului de aer: a se folosi conducte de patrundere Izolate
~.
Este importanta etanseitatea banerei contra vaporilor (suprapuneri sl lega turi la peretl etanse, in specialla salile de inot. sint poslbile strapungerile In
coaJa super10ara Izolala struclura tenculala
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::f:::::::::::::::::::::
, tenculala 1
ventilare
dispensabile). in cazul structurilor usoare amplitudinea temperaturilor AT trebuie amellorata prin straturi suplimentare grele (inmagazlnare a caldurii ) ' dedesubtullermoizolatiei, AT nefavorabila: preluarea variatiilor de temperatura exterioara aproape complel inseamna c1imat de baraca: nu se poate ameliora numai prin ter" moizolat,e ' in cazul ventilarii artificiale a spatiilor de sub acoperisuri reci: trebuie sa fie intotdeauna presiune negativa, altfel aerul din incaperi este impins spre go lui de sub acoperis
'.
beton
...... 0' Gun de ventilare supllmentare pe acope

V'
\..!J
ris rece pentru supralete foarte mari de acopens si pentru ventllarea la legatura cu partl mai inalte ale constructlel
coal81emn elansare acoperls jn 3 stralun plelns
~ rt~ncUl~'a V KI"--- conducta

~ ~
scurgere
~/
~ termolzolatle
Sifon de acoperis rece in terasa. Ilolat Si in dreptul cavltatil
f+---- Eternll
pre-vQoSllon mas" aderenta supratata complela

maS2-
:::l:!:1c::J!=ICl:I::::I::
liSle sudata Mum
t-
Acoperis rece pe structura usoara

slral slmplu de carton acopenre melal formare taluz de gheata
Hj;IJ}+----'eI1mlnare aer ~sala I lIiI!IiI!I"!I' I!JIilJIiiClIJIlli[JJ"JI"JIIII"
III
i111111i
IIIIII
aderenl8..
zone
Izolale sau benz,
e 6'
Chi CO
banera contra vaporllor stral oe egallzare saL..

de eoallzare 2 pre5lur,r vaoorliar
~ mas2 spaclu
tisle Invell!oare sa\.. a"'

etansare
liSle ae elansare CL.. mserlie de tesatura.

i! 1\ ZPS ?VV\lk
umplutura rOS[Ufl
....=-r?c:?<=>==K>'"'" prOleC!le
a supralelelor
liSle oe elansare CU
msertle de Dan::J'a melc:lc2 liSle oe elanS2re CLC :nser lie as- memorana materia'
plaSl'C loile malenal PlastiC
rugoasa
11I1I1I111l1!1I11!
)(Y'11'1:) oroleclle a suprafelelor

=cuPletrrs
-'-'-'..L..:>""-,-"",,,,~
Streaslna din elemente prefabrica te: consola prea lunga: deschlde rea de ventilare poate ingheta
Ventilarea la coama a unul aco pens rece in panta (sala inot)
Simbolun pentru reprezentarea alCatUlnlor de etansare a acopensului
94
ACOPERIRI
IN TERASA
DEl ALII ACOPERISURI CALDE
izolatie
E!:ii:!~=:i:.lencuiala.
conducta. de scurgere
corp IZOr.wt din slid:'! sponglo<l~'" - - scurgere
Passavanl
Scurgerea apei de pe acoperi$, cel pu\in 2 scurger; - panl~ 3 %
Sifan de leras<1. din paliesler ranfor-+~ (;:;\ Sifon CU 2 niveluri cu sal cu fibr~ de slicl~ srlermaizalal'e ..... si corp izalant din Slicl~
prefabric~; ma;
bine: cu doua. ni-
lIans~ de etansare
spongioas~.
c'/.
veluri -
(d)
belan (.Passavanr) scara 1:1 a

profit de inchidere
partea inlerioara. incastrata. jn
V" ~
J_ r'A'\
-g~conduCI~ 53mur
Cu eonduCla. izolata. de scurgoTe
(conducl~
- "saOlUr')
MSef:~:~r~lefabrical
din beton usar
lermoizolatie hidroizolatie
reazern flolanl
zida.rie lencuiala.
belon reazem fJotant / -'-'-'--- .zidarie
leneuiala.
Margine de leras~ cu rosl de dilalalie deschis
Margine de leras~ cu rasl de dilalatie acoperil (band~ Slide)
inehidere ascuns;1 acoperis
(profil MS)
Pro!il de margine betan (sish~m K<1nis)
,,----_ g~~~~d~s~~Chjdere aluminiu

lermoizolatie
/ /'/ ,11---
elansare acoperis in 3 stralur'
~;~f~h~~~it
scoaba profillabla zinc stinghle acopefire elansare acoperis lermoizolatie
T
A!I
1..
zld;"tfie
beton
~"l
dlbfu
10
,
~J
rJ
tencuiala
reazem flolanf
nr.,t-
g
I
r~
~
:====~ interior
Leg~lur~
Siral proleclie cu slral dublu ~ pielris; mal bine: umplulur~ pielri$
@O
caucluc spurn.:'! - '_ -._ snur de chit ,.', 10

f1ans~, Leg~lur~ la perele cu band~ de elansare FD (circuIJb"~)
Leg~lur~ la perele cu pralil zinc si sling hie acaperire
la perele cu
eu aneore Si sinc1 cu scoabe ruminator
"""'".~
lermollOlalle
hldroizolatJe
1
f.3t--
rama de mon
lare itoral<1
beton
..
'
.
far~
lencuiala.
",
'13'
\!31 de drena'e
Leg~luri inferioare la le,as~ cu rosl

suportlir conductor
pe banda. elansare
paralrllsnel
. ::::-: bloc beton 15/15/8
_ __
Penlru locuinle
prag
rama usii :s;: 2 em
+~ II"
@5
Luminalar-cupol~ cu spaliu
de venlilare pag. 180
+_@6Marglne acopens sal~ inol izolnt~

..... cu plac~ de leg~lur~
~~~~~i~ii.i1etansare
acopens
~~1!:':Y.1~.i~1~.i,~~~!!:.~1!j~.1~~:~~:ia,a
Amplasarea paralr~snelului pe bloc de belon f~r~ inlreruperea invelitoarei
grinda. beton
hidro,~olati~ :::;:;:. lermOlzolatle :." ;:
lermoizolatie
humus 30 - 35 em
1 slrat paie s<:!u fjltru din libra. de s(lcla

ptelriS. algll,!
e~ rezisl la CllmPfeS $.iIU ~ marunt. 10-20 em
~ 17
:......$ap<1 de protect Ie
~
acoperi$ cald acopens reee
~~~~qtan$are acoperis ermoizolatJe

eton panla
~ suport
Rost dedilalarecu struc\ur~

$1 aeopeme
+_ II"
Mi1I
'E9J
Gr~din~ pl~ci
pe acaperis cald, in locul

I~rimital
sapei de protectle se recomanda
din cauciuc
Leg<.\turn lil cosul de fUln CU linisaj delasal
93
PLANTAREA ACOPERI$URILOR
~CIJ
Q)
Plantare Intensiva
Plantare extensiva
-slrat drenare slral proteC\le slral protectle a radaclnllor
t:::
[:::
t- f3\ '.:::..J
Alcatuirea stratu_rilor unui acapefis-grCidrna
i::::::-::-::::-:::::::::::-::';:::::::.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Ghiveci plante ca margine verde
I:::.::.:::.....::.::::::::.......;:::
::::::
Panta acoperi~ului. In cazul acoperi~urilor in doua ape panta nu tre buie sa depa~easca 25 de grade. Acoperi~urile in terasa ar trebui sa aiba 0 panta de cel putin 2 pina la 3%. Tipuri de plantare a acoperisurilor. Plantare intensiva. Acoperisul devi ne gradina a locuintei ~i este prevazut cu elemente de amenajare pre cum pergole ~i logil. Sint necesare atentie si intretinere permanente. Plante: gazon, arbu~ti, boscheti. pomi. Plantare extensiva. Cultlvarea necesita un strat subtire de pamint ~i necesita un minimum de ingrijire. Plante: mu~chi, iarba, ierburi, arbusti, boscheti. Plante mobile. Plante in ghivece si alte recipiente pentru plante ser vesc la amenajarea teraselor, a parapetelor si balcoanelor. Sint udate natural de catre plol. Apa este acumulata in stratul de drenare si in cel de vegetatie. Udare prin pulverizare. Apa de ploaie este acumulata in stratul de drenare si este completata cu mijloace mecanice in cazul in care cea naturala nu este sulicienta. Udare cu picurare. Furtunuri cu picurare amplasate in stratul de vege tatie sau in cel de drenare ajuta la udarea plantelor in caz de seceta. Aspersoare. Plasate peste stratul de vegetatie. lngrasare. IngrasaminteJe pot Ii raspindite peste stratul de vegetatie sau in caz de udare artiliciala pot Ii amestecate in apa.
Denumire hmba romana (culoarea fJorii) larba surzilor (alb - roz) Mustar de zldu" (galben) larM de soaldlna (alba) Sol alb Sal alb Sal alb Sal alb Sedum (verde desehls) Sasehlsor (galben) Grlusor de platra (au"u) larba de soakJlna de stinea (galbenl Muster dulee de zldur! (galben), larba de soaldlna larba de soaldma larba pUisoru!ul (rozj Puietl alesi (roZl larba-elulel (roz) Floarea amiezll (galben) nu perfect rezistenta iama Festuea albastra (albastru) Festuea all (verde) larba-albastra (verde-arglntluj Marglea (verde desehls)
,
Denumire botanica Saxifrage Alzoon
pletfls'Cfiblura 1-'T"-~~~ ---~i
Iinaltlme: Penoada : inflome 5em 8em 8em 5em 10 em 5em 8em 5em 8em 10 em 12 em 5em 5em 5 em 6em 6em 8em 8em 25 em 25 em 25 em 30 em
, , ,
VI VI-VII VI-VII VI VI VI-VII VI-VII VI-VII VI-VII VIII-IX VI-VII VI VI VI-VII VI-VII VI-VII VI-VII VI-VII VI VI VI V-VI
Sedum Aere
Sedum Album
Sedum Album .,Coral Capet"
Sedum Album ..Laeonleum"
Sedum Album ,.Micranthum' Sedum Album ..Murale Sedum Album ..Clorotleum'
sallea Izolanta de prolectle 2 folll prolectte a radaclnilor etansare acoperl$
Sedum Hybr Sedum Florilerum
Plantare acopens sistem Zineo Floraterra
t-
Plantare acopertS sistem llneo Floradrain
Sedum Reflexum ..Eleganf" Sedum Sexangulare Sedum .Wei6e Tatra" Sedum Spur. ..5uperbum' Sempervlvum ArachnOldeum Sempervlvum Hybr Sempervivum Teclorum Pelosperma Festuea Glauea
Festuca aI/ina
Koelena Glauca
Mellcia Cillatx
Tipuri Sl soiun confirmate pentru plantarea acoperisurilar (extenslva)
inalL crestere > 250 em inalt. plantare de la 35 em incarc. supraf. 3.7 kN/m 2 rezerva de apa 170 l/m 2 stTat vegeL prot. 5011 - em
ameslee pamint 23 em
slTat drenare 12 em
udare manuala sau

automata
pina la 250 em 19-35 em 1.9-37 kNlm' 80-170 11m' -em 7-23 em 12 em manual sau automat
5-25 em 14 em 1.4 kN!m 2 601!m' -em 5em gem manual sau automat
5-20 em 12 em 11 kNm 2 451m' 1 em 4em 7cm manual
5-20 em 12 em 1.15 kNlm' 401!m' -em 7em 5em manual
5-10 em 10 em 0.9 kN, m' 30 11m' 1 em 4 em 5em manual
t- ([)
96
Diverse tipun de plantare a acopensului
-'"[IJ
Istorie Gradini pe acoperi$ $i acoperi$uri planlate existau Inca cu $ase se cole Inaintea lui Christos la babilonieni. in Berlin In jurul anului 1890. caselarane$ti au fost acoperite cu humus din motive de proteC\ia con tra incendi',lor, pe stratul de humus incepind sa creasca plante. in se colul XX Le Corbusier a descoperit aproape uitatul acoperi$ planlal.
Gr~dini pe acoperisudle unor imo~ bile de raport: "Puncte programa tice penlru a arhileclura noua"
Gr~dinj de acoperi:;; ca 0 suma de ghiveciuri de plante pe balcoa ne $i lerase
Calilali ale planll'lrii acoperi$ului 1. Termoizolare datorita stratului de aer dinle firele de iarba $i da torila stratului de pamint cu rMacini $1 procese vii microbiene (caldura de proces). 2. Fonoizolare $i capacitate de inmagazinare a caldurii. 3. Ameliorare a aerului In zone dens populate. 4. Ameliorari microclimatice. 5. Amelioreaz3 scurgerea apelor In oras $i balanta apei in tenloriu. 6. Avantaje de fizica a constructiilor radiatiile UV $i oscilatiile mari de temperatura Slnt evitate datorita straturilor protectoare de iarba $i pamlnt. 7. Stabilizeaza praful. 8. Element de amenajare / ameliorari ale calilatii vietii. 9. Recuperare de suprafete verzi.
Gradinile suspendate ale Semi ramidei in Babllon (sec. al VIlea inainte de Christos)
Suprafelele verz; pierdufe sinl recuperate prin planlarea acoperi :;;udlor
cvapmare~~ :'(:.,'
redusa :~.;:t<'
in cnzu! unUl aCopen:;; .obl:;;nuil"
proconl nwe
de e'l.1pom re
t' ~~~ .!p2

drflno1rl'
tf'Ous:'I a
~,upralt!!el
drenare.a supra felel mal mare SI mai rapld~ evapora

re de in
~,~Tf~::~~ ":': ': : :': : ': : : ': : : : :.:.: : :
Aer de oras. supraincalzil Si uscat
terceptllJ
hun.'"! for
l11art~
ev;}poro1re
plante $lll)IOn
(1"
"p.'t 1((,.111r:,i
-.
r:f1\
~ supralete consolidate -
Distribuirea apei din precipitat 1i
2DlstflblneaapeldinprCCIPlf:1!1I'. @ supralcle neconslrulle .
\!...J
f-j\
Producerea de pral $; vinlurarea aceslwa -
@ o rn:ue parle J supr:llr'(elar VI!(;"I pierdufe llr pl1le,l II pi

r('ciS!I:).l!;) pl:lnt.1WCl '\(.:(1pt'rl~,lJFlIU(
111
in cazul unUi acopens .oblsnUlI
Refleclarea sunelelor de cMre

Hsupra1etele tan" -
t1o"
~
Absorblia sunelelor de caire supralala moate a plantelor
Circuilur ape; :;;1 al subslanlelor nutri\ive in natura
ValoJrea PSdlOloglC-11z;c,"l a supm telelar verzi (sIJreJ de blflt] e iilllu enlJI:t in mod pOllllv dt1 ctlllO SU pr3le~cle vtJrz.i)
95
Definitii: 1. Prin plantari extensive ale acoperisului se inteleg acoperiri de protectie care necesita intretinere, care de ex. inlocuiesc stra turile de pletris obisnuite. 2. Nivelul plantat trebuie lasat cit mai mult sa se dezvolte singur, iar cheltuielile de ingrijire In sensu I de intretinere trebuie redu se la minimum. Domeniu de aplicare Directiva este valabila pentru suprafetele cu vegetatie fara contact natural cu pamintul, in special cele de pe acoperisuri, garaje subte rane, adaposturi subterane s.a.m.d. Principii de baza ale proiectarii si executiei constructive 1. in cazul plantarilor de acoperis extensive. zona plantata preia simultan functia de strat de protectie in sensul directivelor privi toare la acoperisuri in terasa. 2. Structura acoperisului, schema statica, cerintele de fizica a con structiilor si de tehnologie a vegetatiei trebuie coroborate cu grija. 3 Ca Incarcare pentru protejarea etansarii acoperisului trebuie luata greutatea minima pe suprafata a straturilor functionale din tabelul urmator din directiva Uniunii Germane a Executantilor de invelitori referitoare la acoperisuri in terasa a Asociatiei pen tru invelirea acoperisurilor. 4. inaltimea incarcare in Zona interioara stresinii zona de peste sol m margine kg/m 2 kg/m 2 pina la 8 cel putin 80 40 peste 8 plna la 20 cel putin 130 65 peste 20 cel putin 160 80 5. Executia si greutatea incarcarii suprafetei depind de incarcarea pro venita din vint si de inaltimea cladirii si de suprafata acoperisului. 6. in zonele de margine Si de colt ale acoperisurilor se iau in con siderare incarcari de suctiune mai ridicate pe a latime (conI. DIN 1 055, partea a 4-a) biB >- 1 m "" 2 m.
b
EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V. (ASOCIATIA ACOPERISURILOR - GRADINI) ~ llJ 4. Protectia radacinilor trebuie sa proteJeze etansarea acoperisu lui pe termen lung. 5. Straturile de etansare a acoperisului din benzi de po/imeri su periori trebuie sa preia si functiunea de protectie a radacinilor din motive de fizica a constructiilor. 6. in caw/in care stratul de etansare a acoperisului este bitumi nos, trebuie folosite straturi de protectia a radacinilor care sint compatibile cu bitumul. 7. Stratul de protectie a radac/nilor trebuie protejat de deteriorari mecanice printr-o invelitoare: se utilizeaza saltele din fibre re zistente la putregai. deoarece acestea pot inmagazina substan te nutritive si apa suplimentara. 8. Stratul de vegetatie trebuie sa aiba a stabilitate structurala ridi cata. capacitate de umflare ridicata si rezistenta la putregai. 9. Valoarea pH-ului nu trebuie sa depaseasca 6.0 in mediul acid. 10. Alcatuirea straturilor trebuie sa poata prelua a cantitate zilnica de precipitatii de min. 30 limp. 11. Volumul aerului in alciHuirea straturilor trebuie sa fie de cel putin 20% in stare de saturare cu apa. Suprafata plantata i?i intretinerea 1. Arbustii salbatici si speciile de gazon uscat, de pajiste de tiP ste pa si care cresc in crevase ar trebui dispuse in pilcuri de plan te. cu conditia ca planteIe sa fie autoregenerabile. 2. Plantele sint aduse deja cultivate, insamintate sau ca vlastare. 3. intretinerea cel putin un tur pe an. cu controlarea si eventual cu ratarea scurgerilor de acoperis. a fisiilor de siguranta, a legatu rilor si inchiderilor acoperisului. 4. Plante/e, de asemenea muschiul Si lichenii. care se stabilesc, nu sint considerate ca fiind vegetatie straina. 5. Vegetatia straina nedorita trebuie indepartata. 6. Vegetatie straina sint copacii. in special salciile, mestecenii, plopii. artarii s.a 7. Trebuie prevazute tunderea Si fertilizarea period ice. 8. Pot avea lac schimbari ale suprafetei plantate ca urmare a in fluentelor mediului. Protectia contra incendiilor 1. A se tine cant de reglementarile de protectie contra incendiilor. 2. Cerintele sint indeplinite cind intreaga alcatuire este greu infla mabila (clasa de materiale de constructii B 1). acoperii? funetionala prezinta aceasta succesiune de straturi: Suprafata plantata extensiv: plante, insamintare, presarare de vlas tare, plante gata cultivate (containere cu plante, saltele, placi). Stratul de vegetatie: confera p/antelor stabilitate, retine apa si sub stanteIe nutritive 51 face posibil schimbul de substante $i de gaze, precum Si retinerea apei. Stratul de vegetatie trebuie sa cantina: vo lum mare de pOri pentru schimbul de gaze Si retinerea apei. Stratul de liltrare: impiedica scurgerea substantelor nutritive Si a compo nentelor mici din stratul de vegetatie, precum si infundarea cu noroi a stratului de drenare, in plus ea asigura scurgerea dozata a apei. Stratul de drenare: serveste la devierea sigura a surplusului de apa si la ventilarea stratului de vegetatie, precum si la acumularea Si eventual alimentarea cu apa. Protectia radacinilor: protejeaza invelitoarea de solicitarile chimice si mecanice din partea radacinilor plantelor, care pot dezvolta a forta puternica de distrugere In cautarea apei $i a substantelor nutritive. Structura acoperisului: trebuie sa aiba suprafata si legaturi imper meabile (DIN 18531. DIN 18195). Formarea condensului (DIN 4108) in structura acoperisului trebuie lmpiedicata pe termen lung si eficient.
', . III
.1
8
zona de margine zona de margine
>---
zona InleriOara
-------l
zona Intenoara
I '$ ..C ' ~ "T "<, ~,c".~jr '0]).(.( ,J..rr.~1

t-
min 80 kg/m~
_.--+--- min 40 kg/m 2
5~---------<
fisle de siguranta
7.
8.
9. in principiu, plantarile de acoperisuri trebuie concepute pentru a facilita intretinerea, adica zonele care necesita control peri odic, precum scurgeri de acoperis, elemente care penetreaza, rosturi de dilatare, legaturi la pere(i s.a.m.d. trebuie sa fie usor accesibile. 10 in aceste zone, pavarile de protectie trebuie sa fie realizate din materiale anorganice de exemplu pietris, prundis Si cu a latime minima de 50 cm. 11. Zonele sint legate la scurgerile de acoperis asemanator cu albi ile de rlU, astlel ca pot prelua surplusul de apa din zona plantata. 12. Acoperisurile cu suprafete mari trebuie impartite in zone sepa rate de scurgere a apei. Cerinte, functiuni, masuri constructive 1. Etansarea acoperisului trebuie realizata conform directivelor re feritoare la acoperisurile in terasa. 2. Suprafata plantata nu are voie sa impieteze function area etan sarii acoperisului. 3. Ar trebui sa fie posibila separarea etansarii acoperisului de stra tul plantat ulterior, ar trebuie sa fie posibil controlul etanseitatii acoperisului.
o plantare de
98
rpi91riS
~WfflllRQ7J!lfJ
1,11
vegelatie sUal vegelatie stralilltrare slral drenare slral prolectie slral pr018Clle rMa.cini slral separare
3
I
=;)~
. ~
~~~\.~~:t!&11~ ~ ~ "I!~. '~rt~;.m ~'.

oi.
~~.~:-..':.;'l
PLANTAREA ACOPERI$URILOR ALCATUIREA ACOPERI$ULUI QJ

DIN 18320, 18915 -17,18919
Stratul de vegetatie. Se utilizeazil argilil $i ardezie expandate. Ele oleril:
slabilitate structuralil, ventilare a solului, acumulare de apil $i modelare a
solului. Probleme de rezolvat: inmagazinarea substantelor nutritive,
reactiile solului (valoarea PH-ului), aerisirea, acumularea apei.
Strat filtrare. im piedica inilmolirea stralului de drenare $i este com pus
din materiale de filtrare.
Slrat drenare. impiedica baltirea apei pentru plante. Material: saltele
din \esilturi din libre, li$ii drenare din materiaIe spongioase, plilci ma
terial plastic, material construc\ii protec\ie.
Strat protectie. Protejeazil in laza construirii $i contra incarcarilor
punctuale. Stral de protectie a rMilciniior. Radacinile sunt retinute cu
ajutorul unor benzi din PVC I ECB $i EPDM.
Strat separare. Separa structura portanlil de straturile plantate ale
acoperi$ului. '
Exemplele ~ CD - aratil alcatuirile obi$nuile ale teraselor planla
teo inainte de dispunerea plantelor trebuie sil se stabileascil dacil aco
peri$ul esle intr-o stare buna $i dacil sint asigurate conditiile pentru
lunc\ionarea liecarui strat. Slarea tehnicil a suprafelei acoperi$ului tre
buie verilicata cu grija. Trebuie luale in considerare urmatoarele pun
cte: alciltuirea straturilor (stare), panta, denivelilri $i silgeala a
plan$eului. Etan$area acoperi$ului (bule, lisuri), rosturi de dilatare,
legaturi de margine, penetrari (puturi de luminil, cupole de luminil, levi
de ventilare), scurgeri. $i acoper"l$urile in douil ape pot Ii planlate. Un
acoperi$ inclinat ~ @ care trebuie planlat necesita 0 preparare
constructivil specialil (pericol de alunecare, de uscare).
IJ
).....-. . :.
,~
..
IlL
--r- sfra( separare ~ alansara acopell$ ~::
- - 18r~oizolalie.. - - - banera. vapon - -
RWW'\Ml' ':
JI::JIIr:I:". . . .
....-. . . . . jiiiif
O~>
m
_____
;--;;
l-p~~~~'e~ga~~;~~sS rIIff:rttttttJff~
1,11
vegetatie sHal vegela\ie slral fiUrare slral drenare strar profectie slra\ prolectie ra.da.cini strat separare
--~
CD
Aeoperi, eald -
Aeoperi, cald cu planlare
~eta~sareaco~ns~
&
Jt
=l
~
LcoaJa lemn -! alem. penanl ----S spatru aer
iJS~
1,11 (2)
Aeoperi, reee -
0
vegetalie
1,11 @
Aeoperi, rece plantat
gazon (dedesubt mixtura. pa.minl-argira. expandata.) ~ .. . spuma. polistiren Implslitura.llJtranta. expandat

),/
stral vegelatie slrat lillrare strat drenare strat protec\ie - - lermoizolatie

strat prolectie ra.da.cini
~
~?
-'~
......
.'/
Le~~~~~~e~~~~s =J
- - planseu acoperis-profil de ~argi ne acop:ens cus~tura. sudala. la sursa.
etansare <lcopens
.~
V'
Acoperi, cu aleAtuire inversa _
1,11
Acoperi, cu alcatuire inversa plantat
1,11 @
~etaliu slrea,ina acoperi, plantal

mchnat
pavare cu p1a.d pe strat de nisip impislltur~ fillranla. ...
elemente drenare
lolle prolectie a ra.da.ciniior '
etansare
flfl]
1,11 @
Detaliu Slrea,ln,) ,-
r-P--
~ cZb ~~ ~ ~
II gaz~n rar)
.
I'jl-
r de pfund IS.
planle (f'ora
vegetatie - slrat vegeta\ie __ pietris strat filtrate __ sol slra! drenare - -SlralproleC\ie rM3cini.:...
32 ---1 25 ----T
iIIii': ~:~:~~:'~~~a:~~E~
Plantare ulterioara a acoperi,ului
1,11 r=j\
\.!...J cu cheltuieli minime
Plant are ullerioara. a acoperj~ului (in caz ca esle posibil stalic ,i structural)
Pul control scurgere a apei
1,11
'14'
~ de proleclle
Legalura la perete cu stral piCITI,
r--- 300-------1
Planlare a unui acoperis inclinal
Plantare acoperi, abrupt
Trecerea de la banda carosabila la .~ supralala acopeTl, planlata inlensiv V'
@6
Trecere de 1.1 drum circulabilla plan

larD tnfCnsiv;\ rc::prctlv
('~lcnsrv;)
97
STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI

--..[lJ
Structuri/e pe retea de cabluri ofera posibilitatea de acoperire cu usurinta, fara sprijine intermediare, a unor deschideri mario Pavilio nul Germaniei de la expozitia mondiala de la Montreal din 1967 a fost realizat in acest mod -> (j), @, Stadionul Olimpic din Munchen din 1972 -> @, @, @, @, (1), precum Si hala de patinaj din Parcul Olimpic din Munchen -> @l. @, @. @. 0 propunere intere santa este si proiectul pentru c1ubul studentesc al Universitatii si Scolii Politehnice din Dortmund -> . Elementele structurale sint de regula piloni din otel. retele de cabluri din otel, grile din otel sau din lemn Si invelitoare din sticla acrilica sau folii translucide, ranforsate cu material plastic . in marginile, cornisele structurilor pe retea de cabluri sint inserate cabluri in forma de ghirlande, care sint petrecute peste suporturi din otel mobile dispuse adesea oblic. apoi ancorate. Asa-numitele reazeme in aer - elemente portante care sint inca 0 data tensionate - impart cablurile principale pentru a permite mic sorarea sectiunii acestora. Transmiterea incarcarilor cablurilor tensionate se produce in princi pal prin elemente turnate - ancore cu bolturi. tuburi turnate, ancore ale cablurilor s.a.m.d. Fixarea cablurilor se poate face Si cu piulite cu inchidere automata conform DIN 980 sau cu clame cu presiune.
' II
1
G)
Pavillonul Germanlei, Monlreal Expo 1967: arhitecti: R. Gutbrod. F. Otto
--
stadlon
\. ..-/1\ ___...J~\
hal;; sporl
hala sport
~. I~~:\
A ')
Montreal 1967
Parcul OIimp,c din Munchen, 1972
Legarea cablurilor
In rete a
Transmiterea elorturilor de la manunchiurile de cab!url la grinzile transversale de la capul unUi stilp
Puncl de artlculare pe cablurile de margine
'" '"
::::::
: ::::::::::::::. :: ::::::::::::::. :::::::::::::::::::::.:.::::'::::::.::::::::::::::::::.

f------30.20~----__f
..
..
Stad,onul ollmplc. Munchen 1972 arh.: Behnlsch und Partner
Sa de artlculare a unui punct Inall
Proiect studentesc; S. Carag,ann,d,s. G. Bill
_ _-'0lioii.._ " ,
~_g)!,-- _ _
sectiune transversala
,:.~
...
~~~ Hala de patinal din Parcul ol,mp'c 10 @ Munchen: arh .. Kurt Ackermann
und Partner, 1983
sectiune longltudlnala
@ Clema retea cablun cu alcatulre

acopens
2 4 6 I' 9
1 inveilloare tesalura pollesler acoperl13 CJ P'JC

dlscurl SST 3. stlnahl~' 4 1.5 em
Jr leoatura 5 strnahlf: E:i 1. 6 em
dlstanller material plastiC h = 2.5 platbanda Of81 300/60x8 8 clem; pres'une
relea cablun 11,5 mm , 0 surub
em
&~
Clem;; cablu margine
~ q ~!
II II
I'I
\'I
II II
:h
100
CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE

-'>[Il
Constructia de corturi $i acoperi$uri din materiale textile evolueaza In continuu. Ele var/aza de la corturi $i acoperi$uri simple la con structii complicate din materiale textile de cele mai diverse tipuri, Material: tesalura din libre chimice (poliester) ca material portanl tex til cu strat de PVC rezistent la coroziune, protector, pe ambele fete. Membrana de mare rezistenla: tesatura din libra de sticla, placata cu PTFE (tellon), impermeabila, translucida, durata de viata min. 30 ani. Tesatura PTFE. rezistenta la radiatii UV. folosita $i la costume Ie pentru cosmonauti. Calitate ridicata a luminii. Durata de viata de min. 30 ani. Alcatuire speciala membra nata: tesatura din fibra de sticlii, aco perita cu strat cu silicon (de ex. Sikabran), impermeabila, tr<:Inslu cida, durata de viata 20 - 30 ani. Material puternic transparent: tesatura In grila din fibra de sticla cu folie ETFE (polimer fluor) pe ambele fete, impermeabila. Calitali: stabilitate ridicata (stabila la lncarcari din zapada $i vlnt), rezistenta la putregai, la materiale agresive din mediul ambient, res pinge murdaria $i apa. Greutate: 800 - 1 .200 g/m 2 ; Opacitate: de la "opac" la 50%; Proteclia contra incendiilor: greu inflamabil conform DIN 4102; Durata de viala: 15 - 20 ani; (20 - 30 ani) Aspect: to ate nuan\ele obi$nuite, durabilitate a culorii; Punere in opera: produsa In forma de rulouri. Liltime 1 - 3 m, de obicel 1,5 m. Lungime plna la 2.000 m, croiala conforma cu struc tura, 1mbinare (conlec\ie) prin cusatura, sudura,lipire, confection are combinata sau cleme. -+ G) Sisteme standard cu extensie: Unitatile standard pot fi extinse In toate directiile practic la infinit. Ele acopera suprafete de cele mai diverse forme: patrate, dreptunghi ce, triunghiulare, circulare, poliedrice. Utilizare: pasaje de legatura, zone de repaus. pavilioane. acoperlri de umbrire etc. -+ @ Hale cu aer portant: invelitoarea este purtata de aerul U$or comprimat. Ventile de aer im piedica eliminarea puternica a aerului port ant. Dispozitivul poate fi combinat cu unul de incalzire. Izola\ie suplimentara prin lnvelitoa rea intenoara (saltea cu aer). La\ime = 45 m, lungime nellmitata. Utilizare: hale de expozilii, de depozitare, industriale $i de sport, precum $i acoperirea de bazine de lnot $i $antiere (iarna). -+ Structuri tensionate: Cu ajutorul cablurilor $i al st1lpilor membrana este tensionata punc tual $i liniar de-a lungul marginii. Membranele pot avea alcatuire mul tistrat pentru 0 mai buna termoizolare. Deschider! de plna la 100 m. Utilizare: hale de expozi\ii, industriale $i de sport, zone de adunari $i de sport, umbrare. -+ @- Hale cu structura: Structuri portante din lemn, otel sau aluminiu, peste care este lntinsa membrana ca lnvelitoare de protectie. Utilizare: hale de expozitii, de depozitare, de sport sau industriale.
[J
cablu de margine
l .....~.... T
......
1------11.50
CD
31 T
0
'"
I
Sisteme standard cu exlensie

T
eliminare aer
1.25
......:
12120~
:: : : :
t .-.c=1'-'='=
1:::::::::r:m:::M.~~~'2:
' ....,
,
2.70
:: ::: : :::::::,0.
t - - - 6.5C-----1
cupola
. . . . ''b
. + ...... \
:
4.60
I.::
1
@
/ I"
,,'
:~--_. .
I'
" .1 ....
:":".
~:/
I",
/.
~.
'\.
Acoperire suprafete
" ..:.
~
rnaX. 45":"
0J
rA\
Hale cu aer portant, acoperire pneumatlca
~m""45
S' ..
~=:L
m~
f--~-
max 40 m - - - - - <
@-
Conslruclli temporare cu slrucluri port.1nlO
din lemn, aIel
Strucluri tensionale. consHuclii speciale din maleriale textile
de pin la 40 m, prefabricare, rnonlare r<l plda, costur; Scazule de construc\ie.
$.1U
aluminiu: deschidmi
99
STRUCTURI SPATIALE
Cinci volume platonice tetraedrul 4-suprafete hexaedrul 6-suprafete octaedrul 8-suprafete dodecaedrul = 12-suprafete icosaedrul = 20-suprafete
~
PRINCIPII
--i>
[IJ
relele sferice
in mod ideal, structurile spatiale sint alcatuite din triunghiun echila terale si/sau triunghiuri dreptunghice isoscele. astfel incit sa rezul te poliedre regulate. in cazul structurilor plane infinite exista exact trei structuri geometrice, In cazul celor sferice, exact cinci rete Ie de poliedre regulate, care se compun numai dintr-un singur tip de nod. bare Si deci si suprafete. Retelele regulate plane sint cele de triun ghiuri, patrate Si hexagoane. Din folosirea celor cinci volume platonice. formula structuril spatiale stabileste ca sint cinetic stabile numai acele structuri in noduri si ba re ale caror bare formeaza un triunghi inchis. deci tetraedrele, octa edrele si icosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare inca 6 bare, iar dodecaedrul de inca 24 bare. Daca 0 retea sferica de tn unghiuri nu este inchisa peste toata suprafata. poligonul de la baza trebuie sa fie ngidizat printr-o metoda alternativa. Lungimea barelor corpurilor pentru structurile spatiale formeaza un sir geometric cu factorul ..f2. Pentru constructia unei structuri spati ale regulate este suficient un nod cu maximum 18 legaturi cu un ghiuri de 45,60' si 90". La fel ca si in cazul structurilor plane, trebu ie sa se piece de la premisa ca barele sint legate articulat in nodun.
,' II
,I
CD
Volumele platonlce
Formula structura spall ala
Pentru atingerea stabilitatii cineti ce trebuie sa fie Indeplinita for mula lui F6ppl pentru structuri spatlale, numarul de bare = 3 x numarul de noduri - 6, deoarece fiecare nod trebuie sa fie fixat in spatiul cu 3 dimensiuni de catre 3 bare. Pentru a rigidiza structura spatlala este nevoie de 1 + 2 + 3 bare de fixare. deci 3 x numarul de noduri (1 + 2 + 3) = numarul de bare.
'A. -p- .Qc
)::c-
, - ~
)0 }'r),
p~
'c:
.~
;:- r;fie
)j,~
'b~
r;-
\0
t
I>
:r
r~
.'
fr
'l;--
,'6~
0-
?
~
';Ie )(
:i;:..-
>0
"
'po- ~t~
':;f-
~- ~. ~"
:0--
't- :;1- \::
p:- :';Y- -P- ',:}

f--a.....;
, .. -r-. " .. .. .. .. ..
::1- 'to
'"
6-- -~-J::I,.-----tl-
----t- --t
D--b--'-'Ci:_-,-, _-:~,_ 'b--~tJ---'t:'---tJ ~f.~\t'
f-a--<
", " .. I
--:...3<1\6
'LL_ 'o---~-.
,. ,. b.-. -"] '"
-\::1- _-'r,.
'"
.... . .. . . . . . .
,
c~
r, -a.2 -?
Struclura spatlala In 9f113: din octaedre 51 tetraedre cu taletura regulata la partea rnfenoara
Structura spatia'13 in grita: din octaedre $1 tetraedre CU inaltlme compnmata
Structura spallala in grila: din Jumatatl de octaedre si tetraedre parale!e cu latunle
Structura 5patlala ir grila: din Jumalati oe OCtaedre 51 tetraedre ratite (45 ,
\..!..J
0.5
r=j\
$1
~odu'le structura spatlala octaedru telraedru
Module structura spatlala octaedru 51 tetraedru (colturl marl de cub) cu inaillme comprlmata
'"",
01
Module structura spat1ala Jumatate de octaedru 51 tetraedru
Module structur2. spatial a Jumatate de octaedru 5:, tetraedru
0.7
~'~ / _ pentru 2.0 . " modul

2.8;" ./""de1m
),
\,
~.dlmenSiuni
I'
40 ' 56
1
.j,
'> i
~.
I
/to
x . .J
i~I~:l-...;'~ I---~
.'! "
0
1
6.0
~~
"_\,---"
....... :'"
4-
~~...
t '<-1'' '
>-:!+~t ~+----+). j,
P,
-'j-- , ,
)
Q~7
102
-j-
'j.
i ,i ' .. 1 I :1 j 1 i ~ I ~~j--r-t::T--T-l- ,I
),
r-
-~1
I
S,rul geometric ailurglmtior de

bara cu factoru: '\/'2 51 nloaelu natural pentru Sirurile geometnce cochilla amonitllor
Cupola sferica de Icosaedre

cu un slngur sua!
Structura spatial a
StrlJClur;;! 5;:.atl-3:3
STRUCTURISUSPENDATE $1 TENSIONATE ~ ill

Suspendarea 9i lensionarea structurilor servesc la miC90rarea sec liunilor transversale, 9i astfel la punerea in practica a unor forme u90are 9; filigranate. De regula aceasta nu este posibil decit cu un schelet din otel sau din lemn. Cablurile tensionate sint din otel si pot Ii in mod normal post-tensionate. Ele pol prelua exclusiv inlinderi. Structurile suspendate au scopul de a mic90ra deschiderea grinzi lor portanle sau de a sustine elemenle portanle in consola. Structurile tensionate diminueaza de asemenea deschiderea grin zilor 9i prin aceasta momentul de rezislenla lual in considerare la calculul seetiunii ~ @. in cazul structurilor tensionate sint nece sare, la lei ca 9i in cazul slructurilor pe relea de cabluri, reazeme in aer, care sint supuse f1ambajului (compresiune l ).
t'7:\ o
Cenlrala de dlSlribulie Renaull, Swindon I Wiltshire Arh.: Norman Fosler Ass., Londra.
Perspectiva interioara a show-room-ului.
o contribu(ie esentiala /a arhitectura cu structuri suspendate 0 au Norman Fosler ~ CD - @, Richard Rogers ~ - 0, Michael Hopkins ~ - si Gunther Behnisch ~ @.
Cladirea Renault din SWindon proieclala de Norman Fosler consta din grinzi metalice curbate care sint suslinute de sti/pi cavi cu sec (iune circulara in sfertul superior al timpanului ~ CD - 0). Proiectul permile exlinderea suprafelei la sol cu cca 67%. Structura suspen data olera puncte de legatura care fac posibila desfasurarea lucra rilor lara inlreruperea aclivita\ilor.
Vedere exlerioara cu galeria
~
=-~~
--l-~
Noua fabrica Fleetguard in Quimper, 0 companie auto din SUA, tre buia sa fie adaptata unor cerin1e functionale variabile Pentru aceasta, Richard Rogers a ales 0 structura suspendata pentru a mentine spa\iul interior liber ~ - 0. Aceea9i idee de proieclare sla la baza Cenlrului de cercetare Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins ~ - 9i a halei sportive a lui Gunlher Behnisch ~ @. Cladiri utilitare pentru aeroporturi (propunere pentru Paderborn I lippstadt) ~ @ sau sali de concert (propunere pentru zona de ex pozitii din Dortmund) ~ @ sin! posibil de conceput in acest mod constructiv.
Delaliu sislem vilrare Planar
Hal~ sport pe Schalersleld in Lorch; arh.: Behnisch & Parlner, Slullgart
Fabrlca Fleetguard, Quimper / Franla; arh .. Richard Rogers & Partner, Londra
CD
Secliune prin lalada
Cladirea de plec:'ri, aeroportul Paderborn / Llppsladl; proiecl: Slrarmann, Klaus
Sal~
de concerte, zona expozqillor,

concur~,;
Dortmund; proiect
POrl
m3.nn. Echtcrholle. Hugo,
P;]nZl~r
, \. \(....",I,I.'H \..'. :,~~.

lti:~_.. '"
'.
,"
~----,I
.~
'<i,...t~
'.
Cenlrul de cercelare Schlumberger din Cambridge I Marea Britanie: arh.: Michael HopkiOS & Partner, Landra
Perspecliva a spatiului interior / grad,na de iarn~
SlaVa de metrou Stadtgarten. Dortmund: arh : Gerber & Parlner, Ourlmund
101
STRUCTURI SPATIALE UTILIzARI ---<> III

Structura spatiala Krupp-Manta!'!' a lost dezvoltata de E. Ruter. Dortmund-Horde, Barele sint insurubate pe slerele din otel lorjat prin intermediul unor bolturi cu goluri cu sase muchii. Boltul cu gal cu sase muchii este condus prin tub catre capatul barei si in$urubat in nod. in general, toate barele sint galvanizate. Suplimentar poate Ii aplicata a vopsea. La sistemul Krupp-Montal", suruburile pot Ii ve rilicate lara demontarea barelor; in caz ca este necesar. inlocuirea barelor este posibila lara ca acestea sa lie distruse.
Slstemul struClural spatial
CD
'~ . ;i?C-7
Nod
'
II
.1
Sistemul Krupp-Montal" este aratat la ->
CD - @. detalii ->
@ -
Legatura tub-nod KEBA este conceputa pentru preluarea intinderi lor sl compresiunilor, nu are suruburi $i poate Ii demontata lara pro bleme -> @- @, Legatura KEBA consta din garnitura penei (KEBA), din Ilansa penel. din pana si inelul de prindere cu piron opritor. Structura spatiala Scane-Space a lost dezvoltata de Kaj Thomsen. Piesele de legatura sint bolturi care sint introduse printr-o metoda special a in capetele barelor $i sint in$urubate in nodurile slerice in gaurile liletate -> @- @. Pentru toate structurile spatiale este va labil laptul ca lac posibile deschideri libere de 80-100 m.
~!t-~' J . .-. .IfOi ) /

\~
dlmenslune tub nr. static
,-I1,2:rV
---
_ / / ; - 0 stera
- - - surub legatura
Bare supenoare
}H{--';I---;C-i\.
cap 5UpOrt
5uport mobil in orlce drreclle
dlspezl!IV mon:
/rr~RJ"\----_-dlmenSlune tub
~-------\l&l
~" ;j ~-r-----$urub legatura
"./-O.--Il---ILJOf"
"
5fi
~
--
nr. static
----
0 slera
Bare intenoare
/ plesa centrala
Supar! mobil in ariee dlrectie
CD
iB stl~P 1n~:S!:al
, ,
.,'<@.:
'7/1
,
,
'
gnnda supefloara
Cap suport. sti;p incastral
Flxare traverse
flansa scoblta pentru pana
Q)""', ,
Inel pflndere
1l- p"on
~SUdal
clubuc
~ gamllura paM
NodKEBA
Nod central general cu 12 legatur;, dintre care 4 x bare orizontale, 8 x bare dlagonale
Nod superior normal
Nod centra; general
1----- . - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
etansare acopen$
2 termoizolalie
3 tabla cutata ate I
4 5 6 7
dlstantler pl S a centrala flansa pana pan a
8 traversa.
gnnda de legatura 9 Ine! prindere
10 pITon opritor 11 garnltura pana

12 tub orrzontal 13 tub diagonal
~Z\l\Z\Z\Z\Z\ZSVS/\Z:r.::
Exemplu de forma pos;bila de acopens CU detal;; de nodun -
@- @
S,stem slructura spallala
Nod
104
~
~
Nodul standard eu 1B fete per mile unghiuri de legatura de 45, 60" $i 90 precum si mul lipli ai acestora. Exista numai un nod standard de un tip, care
STRUCTURI SPATIALE UTILlzARI -->- QJ
asle produ5 in saris.

Nodul obir,nuilln scnimb. pro
dus eel mai f,eevenl eu 10 fe
te. are alilea gauri, cite sint
neeesale pentru realizarea de
structuri spa\lale in grila repe
o
o
10
~
~
titive. idenl.cB.
Nodunle speciale in schimb se
prodUG funette de marimea le
g~ilunlor,
si de unghiul dintre
doui:1 gc"!:uri rHetale la alegers.
G)
Noduri MERO
Leg~tur~ bare-nod
~
L, = dimensiunea
L~:
axial.~,
f- ~=====L,__ L,
a sislemului
nominal~
:===~L.-----I L, ~
------i
-1
L, = dimensiunea de producl;e a bare;
dimensiunea
a barei
L. ""
lungimea neta a tubului
1 profil circular eu secliune goala KHP ftub) 2 con
3 bali tiletal 4 muf~ eu cheia 5 piron crestat
6 sudur~ 7 pertoralia scurgere ap~ 8 gaur a introducere bol\
Structura spa\iala MERO dezvoltata de Mengeringhausen const~ din noduri $i bare -. CD - @, Ca principiu de baztl, trebuie alese nodurile respectiv barele sislemului structural care corespund incar carilor ce trebuie preluate, In cazul elementelor MERO, legaturile nod-bara nu ac\ioneaza ca "articula\ii ideaIe", ci pot transmite, func\ie de fortele normale din bare, mici momente de incovoiere ~ @ - 0- in cazul combinatiilor spaliale exista poslbililatea proiec tarii unor structuri cu bare de lungimea libera aleasa a unitalii grilei de baza $i cu valorile V2 respectiv -J3 din aceasta lungime, aceste structuri putind fi adaptate deschiderilor dorile -. @, @, Flexibilitatea nelimitata este exprimata prin faptul ca sint posibile $i grile curbate, Cliidirea semisferica cea mai mare din lume este 010 mentan Globe-Arena din StDckhDlm -. @, Procedeele de mDntare sint prefabricarea libera, montarea pe sectiuni sau metoda de ridi care a placilor, Ca protec\ie contra coroziunii, toate componentele sint zincate la cald, Ca urmare a nedeterminarii statice inlr-un grad ridicat a structurilor spaliale, cedarea citorva bare in caz de incen diu nu duce la colapsul structurii. Pornind de la noduri sferice cu 18 posibilitali de legare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus la 0 va rietate de sisteme imbunatalite noduri-bare, care fac posibila opti mizarea slructurii portante $i a acoperirii -. - @
' 11
".
I"-'~~
:.;;.~."
).;':1 ....
CD
Alcaluire sislem MERO
fr
If
~
--J{[~_
o
L perete exterior'
Supan
Supan grinda
Legatura la
SlruClur~ Si la acoperi~
(j)
Il~
Leg;'1turi slructurJie jghc;lb rl1cdl,1n
Sislem NK (nod neled) Dispunerea

inveJilorii direct pe bareJe superioare,
slruclur~
ponanla in dou~ straturi, le
Sislem TK (nod pial). Dispunere di

recta a invelilorii, numai structuri in trun singur slral, in relea triunghiu
lar~ leg~luri
Sistem ZK (noo cilindric). D1spunere

direct~ a invelltorii, structuri intr-un
gAturi cu insurubare care nu sint re
cu insurubare care nu
la
bar~
lormabila de la lemKK.
zistente la incovoiere, trecere nede bar~ la nod la grinda

inferjoar~
sint rezistente la incovoiere, trecere

nedelormabil~ de
la a
singur slral, Si geomelrie lrapezoida
la nod.
supra/etelor, legaturi cu in$uru bare mUltipJa rezistenre la incovoie re, treeere nederormabil~ de la bara
Sistem BK (nod in bloc) D,splinere dlrect~ a invclltOrtl, struclufl cu un Slogur SJU mai multe Slr;1turi; lega
turi cu jn~urub~lre slfllplt'l S<lU nlU11r
pJ~, nod cu aspect Int~gral in bar"
superioara, grind:J
in sis
lanod.
f - - - - c a . 110 m - - - - I
Delaliu din sect,unea prin hala orasului Hilden; arh.: Sirizewski
Secliune prin Globe-Arena din Stockholm, arh.: Berg
Detaliu coama shed, plan acopcri$

serele GrugJ, ESSl'rl (sistml) NK)
103
_ _ _ _ parchet
, I
sapa
lonQIZolalle pla.CI hDrolemnoase
PLAN$EE
Planseele inchid spatiile la partea superioara, nivelurile trebule sepa rate pnn plansee pentru a face posi bila exploatarea lor corespunzatoa re. Planseele se clasiflca dupa: ma terialul preponderent de constructie, in plansee din piatra naturala si dm piatra artiflciala. din beton, otel, lemn si beton usar. Din punct de vedere static: plane, sollcitate la incovoiere, curbate soli citate la compresiune. Dupa modul de realizare: pe loc, din elemente prefabricate combinate pe loc. sisteme prefabricate. Adincimi minime de rezemare: -:0 7 cm pe zidarie, B 5. B 10 - :0 5 cm pe B 15 - B 55. otel - :0 3 cm pe grinzi din beton armat Sl otel. atunc! cind devlerile laterale sint evitate si 1 ",2.50 m Regula empirica: 1 /2 din grosimea peretelui = reazem planseu. Planseele masive impreuna cu peretli rigidizanll determina stabilita tea cladirii. Planseele cu grinzi din lemn cu inima pima sau lamelare. tip constructiv deschis sau inch is
Planseu prefabricate cu elemente de umplutura
-"vata.mlnerala
8
60
~
LJ
--_leHu
Pl. .. . ..1
piaci de ghlps-canon
18
~Slna-arc
G)
'. .
Planseu cu grinzi din lemn
II
.1
~ ~
~
~IZOlalleSUPllmel1tara
beton poras
i:
,Plac~nDase
~~ { ,/~~;/);;
~'"
'~~~
60~~
'~/-JI
:-----,~/
~ 40~ (~~~
~.~/
~~
//
Planseu CU grinzi din lemn cu beton spanglos si 120lal18 .supllmentara in cavltati (cladlrl vechl)
\::V
f5'
CD-@
Prin inserarea de dale din beton se obtine a fonoizolare ridlcala Plan see din prefabricate cu corpuri de umplutura care nu au rol static
D = 15,20.26, 32,
@-@
Plan see din otel-beton cu caramizi cu goluri (cu rol portant). Armatura in nervuri -~ Planseu cu cavltati din beton pretensionaL pin a la 16 m deschidere. Ca urmare a pretensro narii. inaltime redusa a constructiei
, 25,
-"')"~~J' ;~m~lJ I: Y29

"25
armalura
""
oooo;~
1.20
'0' ,
cD.
(60) "
Placi cu goluri - betoe pretensionat
~~~~d~
~ ~~ .~"p~~/
.
Planseu piaci prefabricate beton armat
10-24
~
". 2.40
30-70
J
Placi planseu din beton paras
Placa beton armat completa
Placa in forma de TT
~~ ~~.
Y~:~"
" 6.20
gnnda metal
planseu eXlslenl pe duiapi din lemn
@
106
Planseu grinzi ate 1 cu Intercalare
Planseu vechi si nou - atel - beton paras
===
===
===
:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
STRUCTURI MULTIETAJATE
--m
Realizate in situ sau prefabricate, sub lorma de panouri sau cadre. Alegerea materialului functie de tipul construc\iei si regiune. Pot Ii utile in toale domeniile conslruct;ilor civile si induslriale, numarul de niveluri este Iimital de capacilatea portanta Si greutatea materialelor de constructie. Construc\ia: structura portanta vertical a, care inchide spatiile, din materiale rezistente sau nu la intinderi. Este necesara rigidizarea vertical a prin legarea pe orizontala a pe relilor transversali prin intermediul p1anseului. Pentru grosimi de pe reti $i rigidizari, vez; 01[111045 f 1053. Structura de tip schelet nu inchide spatiile, conformarea in plan Ii bera ca $i cea a peretilor exteriori (Iegati sau tip cortina). Este posi bil un numar mare de niveluri, cu posibililati diferite de prelabricare. Construclie schelet beton armat: realizata mono/it $i prefabricata, con structie cu schelet din otel, constructie cu schelet din aluminiu $i lemn. Tipuri de structuri: schelet cu grinzi principale si reazeme articulate, cu cadre transversale, cu cadre longitudinale, cu cadre longitudina Ie $i transversale. Sisteme constructive: sHlpii $i grinzile principale (cadrele) delermina structura In cadre cu noduri rigide sau articulate (puncte de legatura a stilpilor cu grinzile). Cadre complet rigidizate: stilpi si grinzi cu legt'lturi de coil rigidizate, formind cadre de nivel. Cadre articulate dispuse unele peste altele: stilpi Si grinzi rigidizati legate unele de altele $i dispu$i ca $i cadre rigide unii peste allii. Cadre articulate pure: noduri concepute articulat, legaturi (srilpi, ler me), panouri masive (pereti, timpane, pereli a; casei scarii). SinI po sibile sisleme mixte. Noduri rigide: in cawl betonului arm at $i al be tonului monolit sint U$Of de realizat; prelabricatele din beton armat au de cele mai multe ori noduri articulate. Au miez rigidizanl. Structura: tip schelet cu stilpi continui - CD - 0 grinzi pe conso le, console acoperite. Schelet cu stllpi intrerupti - @ - Stilpi individuali cu grinzi (spri jinite direct pe console sau console acoperite) - @. In!il\imea stil pilor poate Ii $i mai mare de 2 niveluri. imbinarile stilpilor pe verli cala pot Ii decalate de la etaj la etaj. Stilpi articulali cu miez rigi dizan\. Constructii pe schelel cu piese de cadru ~ @ - Piese cadru In forma de H eventual cu grinzi suspendate la mijloc (cadru de etaj articulat). Cadre dublu articulate, pe mijloc cu grinzi separate sau legate rigid de cadre (cadru de elaj articulat). Structura cu sHlpi lip ciuperca ~ . SHlpi cu placa in consola pe patru directii (placa este legala rigid de stilpi, legare articulata a placilor pe mijloc). Structura portanta a planseelor: preia nemijlocit incarcarile vertica Ie $i Ie lransmile orizontal elementelor portante. Dala groasa din be ton, lara elemente portante, plan$eu cu cavitate, cu nervuri sau ca setat, foarte greu la deschideri mari, instalatiile -sint trase greu (po sibil procedeul Lift-Slap), de cele mai mulle ori grila patratc'\
~@-@
f1\
~ acopenle
Stilpi c~mtjnui, grinzile pe console
Slilpi conlinui, grimile pe console
r~=f-l
c::::::::::::== c::=:::=:I c
~
~
..:
11111 .. 2 .. ,
: .......:
r~=~ ~
: : .....::..:
~ ~
..
~
1 I
: :: : ::.','::::::.'::.
f3\
\::V
Slilpiinlrerup\i, slilpi individuali
cu grlnzJ
:':':';';'.':';..,':.:.::':-:'::':':',.:.:.:.:.;.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.;.;
Stilpi infrerupli, grinzj pe console
?Iilpi intreruPli, grinzi pe console Ingrosale
Cadre de nivel in lorma de H
r=TT=1
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.: .
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:
r=TT=~
r=TT=~
Q)
Cadrecu dubla articulatie
Elemente portante in lorma de T si de L
Struclurj planseu cu un singur slrat
Schelel cu slilpi lip ciuperca
portant: grinda de sHip
purtal~
nemijlocil
Slruc1ura plan~eu cu 3 slraturi portan

~rcarile
te: penlru deschideri foarte mari: in din grinzile secundare sint
SlruclurA planseu cu 2 Sfraluri por
tante.
inc~rc<'lrile
dm grlnZlle plan
seului sint transmise Cjlre sUlpi
prelua!e de catre grinzile principale
105
cu incalzlre in pardosea',a inaltlme aleatulfe eca 19 em fara incalZire in pardoseala.. inailime alcalUlre cca 17 cm inearcare din C1rculatll "= 2 KNim; incarcare din elreulalll =- 2 KN'm 2 - dala 10 mm dala 10 mm
-- clmenl 20- S75H55 arma\
elmenl 20-555 armat folie polleldena. 0.2 folie pollelllena. 0.1
folie polieillena 0 2 I'a~a ml~e[a!a 27 25
vata mlnerala 27/25 banda. bllum lurnala. la eald PUR 70 mm PUR 70 mm
ungere anlenoara ell Mum folie polleldena 0.2 - lurtun
- - banda. Mum turna1.3, la eald inealzlre plaea belOn ungere anlerloara eu bllum placa beton ,/. ;/. 'x X X ~ X X X X X
PARDOSELI
Pardoseala e componenta constructiva cea mai solicitata. Ea trebuie sa preia toate incarcarile din circulatie in incapere. Alcatuirea generala a pardoselii se concepe functie de protectie necesara termica, fonica si la umiditate, precum si functie de tipul, dispunerea Si grosimea fiecarui strat in parte. Atentie la termoizolatie Si la hidroizolatie, precum Si la dis punerea rosturilor de miscare. Capacitatea de incarcare a sapelor de pinde de trei parametri: 1) grosimea; 2) calitatea; 3) capacitatea de in carcare a celorlalte straturi (de ex. termoizolatie). A se vedea tabelul. lncarcarile de suprafete numite sint valabile la montarea f10tanta a sapei pe strat termoizolant dinamic, in cazul sapei cu incalzire, grosi mile se considera pornind de la MS a conductelor. Ilustratiile prezinta exemple de alcatuiri de pardoseli tipizate.
Incarcar d,ncrrcuiaf,
: ;:,~t:ii
"1HLXX "( ;<X Ox X
conduela
. III
.1
Locuinte: alcatuire Camera locuit pentru zone reel (pe pamintj. inalt!me alcatuire
inailime alcatUire cca 14.5 cm: incarcare din parchet 25 mm clrculalll == 2 KN m 2 clment 20-555 armal folie pollelilena. 0 1
vata mlnerala 27/25
P530 40 mm
lolle pollelilena 0.1 folie PVC 0.5 mm placa oelon
La tel ca la (f) insa tara 'Incalzlre in pardoseala
. 1.5 kN'm'
45 mm
2.0 kN m 2
, 55mm
3.5 kN'm' I 65mm I 55mm
I
I
50 kN/m: 75 mm 65mm
7.5 kN'm 2
i 10.0 kN/m 2
1115mm
inailime alcalUlre eea. 6 em incareare din C1reulalll '" 2 KN'm:'
Clmenl20 Clmenl 30
.
95mm
I 40 mm
I 45mm
-
Domenil de ineareare pina la 10 kN/m 2 - - slral de dltuzle clmenl 20 T55
ill - @
80 mm
I 95mm
a vaponlor
2 mm
Pardoseala cu parchet: din lemn crescut natural DIN 18356 si DIN 280, sub forma de lameIe de parchet, tablii, lamele de mozaic din parchet, scinduri de parchet ~ @- i. Suprafata superioara a elementelor prefabricate de parchet este din stejar sau un alt lemn de parchet in tre! sortimente diferite. Tipuri de lemn pentru pardoseli din scinduri: stejar I brad german. Scindurile cu lamba Si uluc sint din stejar nordic Ibrad. scinduri din pin rosu american. Pitchpine-Saps. Pavaj cu blocuri din lemn: (Iemn de fatal patrat sau rotund, dis puse pe strat de beton ~ @- @. DIN 52183. 68702.
ina III me alca.!ulre cca 2 cm: incarcare din circulalli _ _ slrat de dlfuzle a = 10 KN:m~ vaporilor 2 mm mortar 40-V20E
- - strat adezlv
-- placa. belon evenlual cu panta
folie poltetllena 0.1
- - - folie PVC 1.2 mm
foile pollellleM 0,1
~ spuma polieillena. 5 mm
folie ooileldena 0.2

- plaea belon
.j i : ; : .
conducta
:;,,7.
/.,) ?
Loculnte - nlvel Intermediar, plan,eu

inailime alcatUire cca 16 em: incareare din - - - slrat de dlluzle a C1reulalll = 5KN om:' vaponlor 2 mm elmen120-575 foile poiletilena 0,1 vala. mlnerala 27.25 5tyrodur 50 mm -
lncapen anexe la subsol
inal11me alca.lwre cca 4 em: 'inca.rcare dm Clrculatll inaltlme alcalUife eea 19 em: incarcare din C1rCU = 10 KN/m J lalll =- 10 KN/m 2 - - stral de dlfuzle a - - slral de diluzle a
vaponlor 2 mm vaponlor 2 mm
clment 205115
~ Clment 40-V40 - folie pOllelrlena 0,' Slral adezlv toile polletllena. 0.2 folie polleillena 0.2 - Regupol 15 mm placa beton evenlual eu panla banda bllum tumala la cald banda bl!um lurnala. la eald Styrodur 50 mm ungere anlenoara. eu bllum ungere anlenoara eu bllum placa. belon - pl~ca belon
.,
"".'{.'
).r. '
"". '
,/",'.,V.',
-;~.-
- - -
'/
Q)
Cladin comerciale: pardoseala

de beton peste pamin(
Ca la G) insa cu incarcari din Clrculatli de1 0 KN!m'
Cladiri industnale: pardoseala de beton situata pe paminl
Varianta la
i..- s\rallntermedtar sapa. flotanla. lermOlzolalle L - planseu la rosu
I '
.,.."'-----stral inlerme<:llar ~ structura lemn '-------termoizolalle piaci ~----pjanseu la rosu
I I L-
- - slral mtermedlar flnlsaJ vechl I . . . . - - - sapa !Iolanla L - - - strat termOlzolanl
p~rd05eala Id.ex
PVC)
,..,,, ..;~--- hldrOtzolatle " ' - - - - piaci Iibre mlnerale 20 mm ~---- slructura lemn ~ - - - - - benZI letru bltummal
Elemente de parchet prefabrlcal pe :;apa
Elemente de parchet prefabncat pe structura de lemn
@
Elemente de parchet prefabnca(
pe straturi vechi pardoseala
if'"
\!..9
Elemente de parchet prefabrica( pe structura de lemn
--slrallermolzolanl . , - - - pardoseala veche dm sc'Indun , - - - - planseu gnnzl dm lemn
lemn ! L . . . - - - adezlv special - - - - sapa. de egahzare sau flotanla
l - - pavel a din
, I ~ pavela. din lemn I Slral adezlv ; ~carton I ~ masa adezlva '~--- ungere anlenoara
Elemente de parchef prefabncat pe incaJzire In pardoseala
Elemente de parchet prefabnca( pe pardoseala veche din lemn
PavaJ cu blocuri din lemn RE montale prin presare cu tratare a supratetei (Iocuin!a)
Pavaj cu blocuri din lemn GE mon 1ate prin presare pe belon neted, ,Ietuit (finisaj de specialitate)
108
CD
~~LJn~
~ ~rlY\
U~q n~
PI~ci piatr~ nalural~ dispuse

neregulat
PARDOSELI
Pardoselile determina in mod hotaritor impresia generala a unei
incaperi, coslurile sale de ingrijire delermina valoarea de locuire.
P/1\cl din pialr1\ nalural1\: dalele de calcar, ardezie, gresie pot fi
puse in opera brute sau eu una sau mai multe muehii sleluile ~
G)- 0. Dale taiate eu lierastraul, piatra de calc (marmura), gresie
si loale rocile eruplive pol avea suprafala preluerata in felul doril.
Se monteaza pe pat de mortar sau se lipesc de sapa.
Pardoseli mozaicale: din pielre multieolore. Material: sticJa, eera
mica sau piatra nalurala. incastrate in mortar de ciment sau lipite ~
PI~ci piatr~ nalural~ dispuse in aranjament roman
@-@.
Mozaic m~runt in 33/33 mm
p~lrale,
20/20,
Mozalc mMunl hexagoane, 25/39, 50/60mm
Mozaic palrale, 50150, 69169,

75f75 mm
" 6
,..
Mozaic marunt., model, cu cercuri

intersectate - piscolufl,
Dale ceramice pardoseal1\: dalele din ceramica, de podea, de mo

zaic, dalele sinterizate sint bucali de argila care sint sinterizate in
proeesul de ardere, astfel ea nu re\in apa aproape deloe: ele rezista
din aces! motiv la inghet, rezista partial la aeizi, si se uzeaza me
canie greu, nu rezista intotdeauna la ulei ~ @- @.
Tipuri de lemn pentru pardoseala din scinduri: stejar/brad german.
Sc1ndurile eu lamba si uluc sint din stejar nordic/brad, seinduri din
pin rosu american, Pitchpine-Saps.
Formate dale: ~ @ din ceramica, ~ @ dale cu rosturi
~
rOSl
35/35, 48/48
~o
rosl
MOlaic m~runt penlagoane, 45/32 mm
. ..
..
250375
> ..... :.:.: ..

..
:-::::
.:::..
Mozaic ma.runt tip Essen,
57/80 mm
P~lrate cu insertii de p~Hrale mai mici, model intretesul
P<'ltrale cu jnse"ii 1001100,

50/50 mm
M4
3951395
~-
w=
M1
M3
2,96/296
197;197
147/147
m===
MO,5
M2
97"'97~
===~====.==~-~
Ml
4a~
1/4 1/B 1/16 divizluni alo urlui rnodul
cmf44-'-Q-t'-Q+!-o j'0_A.'.Q_t,-O_tSfS+SjS! 1--+--\ ! 1
12':>
25
37'5
50
62~
75
87'.>
100 ern
P~trate cu inse"ii, model decalal
P~lrate dubl~
dispuse in
labl~
de
~ah
Sistem modular cer amic~
Sistem modular dale cu rosturj
PaTchet mOlaic
Model inlrelesere.
inspic
Model inlrelesut
lI-II-.lI!!tIOO m 11
Parchet mOlaic
Parchet in spic
in spic, CU
Iril~
Englel, cu
Iril~
!iijl_
@
Parchet englel
Parchet tip vapor
Parchet tip vapor diagonal
Model
scar~
Model inlretesut
Parchet tip vapor cu hiza
Modellablii
..
Model cuburl
107
al sub tereastra
. . / f '
~ J ~]J; ~
,/
Ita
iNCALZIREA
-->-[lJ
incalzirea cu curent electric. Cu exceptla lncalzirii cu acumulator pe tlmp de noapte, incalzirea permanenta a incaperilor cu curent electric este posibila nu mai in cazuri speciale, din cauza pretului ridicat al curentului electric. incalzirea electrica este avantajoasa in cazul unor spatii utilizate temporar, ca de ex. ga raJe. cabine pentru portari. biserici. Avantaje principale: timp scurt de incalzire. functionare curata. nu necesita depozitari, disponibilitate permanenta. pret SC3zut de procurare. incalzire cu acumulator de curent electric pe limp de noapte. Este adecvata pentru incalzirea prin pardoseala, radiatoarele cu acumulator de curent sau cazanele electrice. Sint speculate perioadele de solicitare scazuta a companiilor de alimentare cu energie electnca. in cazul incalzi rii prin pardoseala, sapa este incalzita pe timpul noptii si cedeaza aerului din incapere caldura de-a lungul zilei. in mod corespunzator, elementele acumulatoare ale radiatoarelor electrice sau ale cazanelor electrice se incalzesc in perioadele de solicitare scazuta a companiilor de alimentare cu energie electrica. Contrar incalzirii prin pardoseala. ultlmele doua apa rate mention ate sint reglabile. Avantajele incalzirii cu acumulator cu curent electric. Nu sint necesare nici camera de incalzire si nici cosul: nu rezulta gaze, nu necesita spatiu sem nilicativ; costuri de intretinere reduse: nu este necesara depozitarea com bustibilului. Convectoarele. in cazul convectoarelor, caldura nu este eliberata prin ira diere, ci prin transmisie directa catre moleculele de aer. Din acest motiv, con vectoarele pot Ii acoperite sau integrate, lara ca randamentul termic sa aiba de suferi!. Dezavantaje sint miscarile aerului prod use sl stirnirea pralului. Randamentul unul convector depinde de inaltimea nisei de deasupra sa. Sectiunile golurilor de admlsie si de eliminare a aerului trebuie dimensiona te corespunzator ~ Convectoarele sub pardoseala ~ @ . Aceleasi conditii ca la convectoarele deasupra pardoselii Dispunerea convectoa relor sub pardoseala depinde de aportul pe care it are lereastra la nece sarul termic al incaperii. Dispunerea ~ @, este adecvata unul aport de peste 70%, pentru un aport intre 20% sl 70% este adecvata dispunerea ~ @. iar pentru un aport sub 20%. dispunerea ~ @. Convectoarele lara ventilare nu sint adecvate pentru incalzirea la temperaturi scazute. deoa rece randamentul lor depinde de volumul de aer care Ie traverseaza, si deci de dlferenta de temperatura dintre corpul de lncalzit si aerul din inca pere. Pentru cresterea randamentului pot fi montate pe convectoarele care au nise de mica inaltime deasupra lor (de ex. convectoarele in pardoseala) suflante. in zona de locuit este limitata montarea de convectori cu sullan te ca urmare a zgomotului produs ~ Corpurile de incalzit pot fl aco perite in diverse modurl. Scaderea randamentului este uneori considera bila. Trebuie asigurate posibilitati de curatare adecvata. La captuseille din metal. procentul de caldura de iradlere este transmis aproape in totalitate aerulul din incapere, pe cind captuselile putin transmislblle termic reduc considerabil transmiterea caldurii de iradiere ~ pag.111. Este repre zentata miscarea aerului in interiorul unei incaperl incalzite. Aerul este incalzit de corpul de incalzire. se ridica la plalon tangential cu fereastra si se raceste la contactul cu pereti exteriori, respectiv interiori. Aerul racit se misca peste pardoseala ina poi catre corpul de incalzi!. 0 alta situatie se creeaza atunci cind corpul de incalzit se afla pe un perete care nu are fereastra. Aerul se raceste la fereastra, se misca apoi racit peste pardo seala catre ~ pag.111 corpul de incalzit 51 se incalzeste de-abia acolo
'"'-
b) pe un perete ci Ilber
d) manlal
e) manlal
neted
(Incalzlre a 2 incaperj)
Tn perew
in perete
Q)
Diverse V3nante de montare a convectonlor conform GEA
III
//
1,1
convector g) sub pardoseali3. cu sucllune a aerulUI din 'Incapere
convector sub pardoseala cu suctlune de aer reee
h) convector
I)
sub pardoseala
cu dubl.a sucllune
convector in spalele unel banchete
Diverse variante de montare a conveclorilor conform GEA
in caz de ni$e
adinci se reeo
linc'iltlme i h,
Distanta intre
butuci H,_
manda slituri
lin mm
;280 ,430
:jn mm
, Suprafata ' Adinclme C vopsita : : element I 'in mm 11m 2 ) :
200 !350
I
!250 70 ' 110 160 220 70 110 160 ' 220 160 70 1160 220
i 0 18"
I
! 1
CD.
~'
60 ,...
Lungime constructie
:580
I
1 ! , 500
I
1 !680
! 1600 : 900
10.34 5
,0.09 !0.12' !0.18'

0,25'
0.12 : 0,18 0.25 2 ; 0.30 5
: 0.20 5 !0.44 10.58
de constructie de @ Dlmensiunlconform DIN 4720 radlatoare
8)
Dimensluni de constructle radlaroare contorm DIN 4720
CD.
~
"" ~.
E f2
c
lungime constructie
linaltlme , Dlstanta ,Ad',ni h, ! intre 'clme C 'butuci H2 :in mm lin mm 'in mm
supr~ :~~:~~~~I
1m 2 )
300 450 600
,200 350 \ 500 !

i 900
;250 ' 160 !220 ' 110 160 220 110 ; 160 ;220
~ 0.15'
,0,21 !0,14 !0,20' !0,28 5 !0,24 !0.34 5
: 0.48
CD.
50
11000
I
D\mensiuni de constructle radiatoare din aIel conform DIN 4722
Dimensluni de constructle radlatoare din otel contorm DIN 4722
lungi~
1QOmm
r------<
mea fiecarei :-+ r com-46 mm ponente
01 0'
gE
~;
I
oE
lEi
8 H- ~
DIverse acopenri ale tuburilor de coborire la radlatoarele cu tubun
14Z
'"
f
I
-- '-1---
~
35H
T E
T E
'" "' ~
f
g
~ ,
b) Omonlal
WI
g
E
'"
T
'"
h:111
~E
~~
,.5
0>"
.1
:: I
iI
!
al Orizoniai eu 1 SIr
82~
W 1. 66,........;
1::
eu 2 Sirun
~:~
I
I
WE E
~<;o_oo
c I Orizonlal eu 1 Sir, eu lamele
14~il
. L',
! I ! I
Radiator cu tuburr 13 tuburil
2r
----
'" '" W l' 82 f----1

N
0 0
c J. 35H
e! Vertrcal eu 1 Sir
1001--1
d)Orizontal eu 2 srrUfl, eu lamele
II Vertical
Sectiune prin corp plat de incalzl!
o @
eu 2 slruri
Privire. ge~er~l.a asupra diferitelor corpun de Incalzlt plate
110
~~
130 Wim' 90 Wim' 50Wim 2
-I
385 m 2
550 m 2
1000 m 2
2700 m2 3900 m2 7000 m2 400 350kW
.~
I
500kW Randament
termic
INCALZIREA
DIN 4701, 4705, 4725, 4755, 4756, 6608, 4108, 44576
-+
[IJ
100 50 kW
200
300
~~
~~Izjre
nominal
Camera de irtea:l zire cu 2 u$i -V
G)
Vetrele cu un randament 1ermic de peste 50kW necesiltl 0
camer~ proprie.
Co~
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
1mtlI
Camera de incAlzire (volurn minim termic '" 50kW.

Co~
0~300cm~
8m3 )
necesarA incepind cu un randament
...............
...............
rnctllzlra
Camera
OJ
22 mJ
Secllune
Adoua U$l\ a ca
merel de inctllzlre (u$lt, respectiv
lereBstra de
evacuare)
Camera ~22mJ incl'stzlre
Admlsla eer
u~a
Instalaliile de incalzire se deosebesc funclie de sursa de energie sl de Ii

pul suprafetei de incalzire.
inci'llzirea cu pirlcurirl. Astazi cea mai raspindita forma de inc<'llzire esle
cea cu pacuril usoara.
Avantaje si dezavantaje ale incirllzirii cu pirlcurirl. Cosluri reduse pen tru combustibil (cca 10- 25% din cele pentru gaz) ~ Este independenla de releaua publica de alimentare. Usor de regia!. Costurile de depozi tare si ale rezervoarelor sinl ridicate. in imobilele cu chirie apar pierderi in veniturile din chirii din cauza spa\iului de depozilare penlru combu stibil. In regiunile unde se aplici'l masuri de proteclie a apei sau unde este pericol de inundatii, acest tip de incalzire este admisibil numai cu respectarea unor reglementilri stricte. Combustibilul se plaleste in avans. Diluneazil mull mediului. jncirllzirea cu gaz. Gazele naturale sint folosite din ce in ce mai mull pen tru incalzire. Avanlaje si dezavanlaje ale inci'llzirii cu gaz. Nu apar costur; de depo zilare. Cesturi de intrelinere mici. Se plilteste numai dupa ce S6 consumi'l. Se poate aplica in regiuni unde se aplica masuri de prolec\ie a apelor. Es te usor de reglat, are 0 eficlenlil anualil ridicatil. Se poate aplica penlru incalzirea de locuinie individuale respectiv de incaperi individuale (cen trale termice cu gaz). Dauneazil pu\in mediului. Este dependentil de re \eaua de alimentare. Costuri mai mari ale energiei. Pericol de explezie. In cazul in care se trece de la incillzirea cu pilcuril la cea cu gaz esle ne cesaril renovarea cosului. Combuslibili solizi. Pentru incalzirea imobilelor se folosesc mai rar hurl<'l. lignit sau lemn. Exceptie sint centralele termice celective, caci acest tip de inci'llzire devine rentabil din punct de vedere economic numai incepind de la un anumit randament in sus. Deoarece in funclie de cembustibil sint eli berate mar; cantitati de substante nocive mediului, legislatia federala de protec\ie a mediului impune impozite foarte mari in cazul ulilizarii lor. Avanlaje lii dezavanlaje ale incAlzirii cu combustibill soliz!. Indepen denlil falil de importuri)e energetice. Costur; reduse ale combuslibililor. Costur; de operare ridicate. Sint necesare spatii mari de depozitare. Emi sli ridicate de substan\e nocive. Sint greu de reglat. Forme regenerative de energie. Aici sunt incluse: radialiile solaro, enor gia eolianil, hidroenergia, biomasa (plantelo). dosourile (biogmul). Deoarece costurile nu se amortizeazil pe parcursul vietii acestor inSlal::llii, cererea este corespunzillor de micii. Termoficarea este, contrar fermelor primare de energie, 0 forma de ener gie indirecta. Energia termicil este produsil in centrale termice mari sau in centrale energetice de cuplare caldura-energie.
AvantaJe l?1 dezavantaJe ale ter

moficAril. Nu sint necesare a ca mera de incillzire Si cosul Nu exista cesturi de depozitare. Plata conform consumului. Se poale fo losi in regiuni unde se aplica masuri de protec\ie a apeler. Aso cierea cu cuplarea calduri'l-energie protejeaza mediul. Energia astlel generata are un pre\ ridicat. De pendenlil de reteaua de alimenta re, trecerea la aM forma de ener gie necesita construc\ia unui cos
r;-;T':'T"f ... TjT... " . , , , . . . .
tt ....
i " I , I " , "I.t
Bollergaz,
camera de rnea/zire cu
deschldere caire exterior
Plan
U!joA subsol ca !iiI cale de evacuare
Carner:' de inc~lzire cu 2 u$i (volum minim 22 m 3 ) necesarA incepind cu un randament lermic ,. 350kW.
II
:;:~~
i
!
":::~::']1
,!"'.'.,""", i."., I I ! ! ! : ! ! ! " T : ! : ! : !
cP,< Jp;
apa -
p
~
,
r
rp~:
!.m, ! " ' ! T ' i i " ' ! l l l
!!TT!TTTIIUTITIT"11 I i Ii,' I I I ! II Ii'!! ,I Oili ...
""" .. i""III,,
Sistem cu doua conducte cu disl,i butie la parte a infedoar~ $i cu ra mificatii verticals.
It
" " ...... "
........ "
..
Sislem cu doua conducte cu distri bu\ie la partea superioara $i cu ra mlHeatH verticals.
Sis\em ev conduc\:l unic~ cv ven~ tile speciale $i distribu\ie orilon tala.
\2.;
A\
Srstem eu doua conducle cu drs tributie orjZ?nl<11~ (S;Sle~ Slilndnrd penlru c!~dlTl\e de biroun)
109
iNCALZIREA ---;>UJ
~ =:':':':':':':gr-r=:::.=.::::.:.:.:==,.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
G)
Variante de dlspunere a rezervoarelor standard de pacura pentru lncalzire
: II

1i,,'
250 mm
I--j
250 mm
250mm
250mm
r-~
"::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::
r---- L -------oj
Groapa pentru Instalarea rezervoarelor de pacura pentru incalzire in pamint.
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.t.:.:.:.:.:.:
1----1670mm_
OJ -mJ-+
8E ~E ,
1
~. ~'730 ~ '730~""
Sapa folosita in cazul sistemului de incalzire din pardoseala trebuie sa corespunda prescriptiilor DIN 18560 resp. indicatiilor Uniunii Centrale a Constructorilor din Germania. Grosimea $apei depinde de tipul sau, de modul de prelucrare $i de incarcarea pe care 0 preia. in cazul uti Iizarii de mortar de ciment ZE 20 $i de conducte de incalzire situate imediat deasupra termoizolatiei este prescrisa 0 acoperire a conduc telor de minim 45 mm. Fara finisaj rezulta 0 grosime totala de 75 mm, Sapa se dilata pe timpul incalziril, ocazie cu care apar diferente de temperatura intre partea superioara $i cea inferioara. Ca urmare a di latarilor diferite, in cazul pardoselilor finisate cu placi ceramice apar in zona superioara a sapei tensiuni de intindere care pot fi preluate nu mai de armaturile de la partea superioara. in cazul pardoselilor finisa te cu materiale textile sau parchet se poate renunta la armatura, caci diferenta de temperatura dintre cele doua fete ale $apei este mai mica decit in cazul finisajului din ceramica. in directiva referitoare la termo izolatie sint stabilite cerinte speciale referitoare la limitarea transferu lui de caldura determinat de incalzirea de suprafete, cerinte ce sint in dependente de tipul de izolatie ales: ..in cazul incalzirii pe suprafete. coeficientulde transfer termic al straturilor alcatuirii constructive dintre suprafata de incalzire $i aerul exterior, pamint sau par\i ale c1adirii avind 0 temperatura interna cu mult mai mica, nu trebuie sa depa$easca 0,45 W/m 2 ". in DIN 4725 (incalzire in pardoseala cu apa calda) sint consemnate temperaturile maxime admise ale suprafetei pardoselii: pentru zona permanent ocupata, temperatura maxima ad misa a pardoselii este de 29 C. Temperatura maxima admisa a par doselii pentru zona periferica este de 35 C, zona periferica neavind voie sa fie mai lata de 1m. in cazul bailor este valabila 0 temperatura maxima admisa a pardoselii de 9 C peste temperatura normala a incaperii. in cazul normal este posibila incalzirea in aceste conditii, deoarece necesarul de caldura depa$e$te rareori 90 W/m 2 . Numai in putine cazuri, ca de ex. unde sint suprafete mari de fereastra sau a tunci cind incaperea are mai mult de doua suprafete de contact cu ex teriorul. apare un necesar mai mare de caldura. in acest caz, pe linga incalzirea din pardoseala trebuie instalate aile suprafete statice de incalzire sau un sistem de incalzire a aerului.
':::::::::::,'::. ::::.':::::::::::. : ..: ....:::::..: ::: ............ 730 .
mm
mm
mrn
Capacitate nommala V I 3 in Iitn (dm )
ir--I
DlmenSluni in mm max.
I AdinClme I
Masa m (cu accesorii)
Lunglme I
__ __ ',"_k9
--I
Saterie de rezervoare din nallon (poliamida). vedere laterala.
G)
__ @
Saterie de rezervoare din nailon (max. 5 rezervoare)
1000 1500 2000
(1100) (1600)
1'00 1650 '2150
(1100) (17201
i I (
720 720 720
.. 30-50 kg -40-60k9 -50-80k9
minim
Dlmenslunl de constructl8 pentru batenl de rezervoar8 (baterll de reClptente) din material plastlc
DlmenSlunim mm (mmlme1 Dlame!ru LunglrTle GroSlme tabla mont. extenor ! 5 IS ' I ! 1 Perele 12. Perete d.
I Cap, V inm"
!
Greutale in kq
Stulun
calota LW
1.1
1.Perete
1.2
AIC
(' ~-t~
...... I
i I ,
i
3
5
r,;;-- .
I
I 10
I I
Rezervor de pacura pentru incalzire. vedere lateral
a.
Rezervor de pacura pentru incalzire. vedere frontala
H1i
. 60 2500
I
~~
~~
i
I
~~~~
~~~~
1000 1250 1600 1600 1600 1600
I
,
I i I
,
1510 I 5 2740 5 5 3740 5 5350 5 8570 5 6969 6 8540 6 10120 6 8800 7 10800 7 12800 7
2820
I 3
I
I I
3 3 3 3 3 3
500 500
I 500
3 , 3
41Sj
' 4 I 4
!
SOD 600 600 600 600 600 600
265 325 700 885 1200 1800 2300 2750 3300 4200 5100 6100 1.3
700 790 980 930 1300 1250 1900 1850 2450 2400 2900 2850 3450 3400 4450 4400 5300 I 5350 6300 6350 2.1 B 2.2 B 390 390 600 740 930
Greutate in kg
i
I 1.7
I
11-
2.8
,
i
, 3,8
5
7
I 6
10 16 20 , 25 , 30
I
40 . 50 : 60
!
I
(J)
Rezervor incastrat
1250 1600 1600 1600 I 2000 1600 1600 1600 2000 2000 2000 2500 2500 2500 2900 2500 2900
I
1590 1670 2130 2820 I 2220 , 3740 5350 8570 6960 8540 10120 6665 8800 10800 8400 12800 9585
I 5
5 : 5 I 5 ' 5 5 5 I 5 ! 6 I6 I 6 I 7 7 7 9 ' 7 . 9
,3 '3 3 13 '3 13 :3
500 500
sao
500 500 500 500 500 600 600 600 600 I 600 ( 600 600 600 600
700
745 930 1250 1950 2350 2800 3350
935 1250 1850 2350 2800 3350 4250 6150 6900
885 1250 1800 2300 2750 3300
14 14
I
4200 5100 6100
4250 5150
6150
Cuva prefabricata pentru rezervoare de pacura. din beton
Dimensiuni pentru rezervoare de pacura cilindrice (recipiente) -
112
c,-,,~~__,
iNCALZIREA
--QJ
o a treia posibilitate esle incalzirea in pardoseala in loc de corp de inc~lzit. in acesl caz are loc 0 inc~lzire uniform~ a aerului din inci\pere. Apar probleme numai in caz de suprafe\e mari de fereaslra, care pol Ii rezolvale cu ajutorul unor corpuri de incalzit suplimentare, ca de ex. convectoare in pardoseala.
Despre problema alergiei la praf in incaperi incalzite. Pin a acum masurile impotriva alergiilor la prat, respectiv la acarieni au ignoral corpurile de incalzire. Corpurile de incalzit cu acliune pronunlata de convectie stirnesc praful care conIine agenti alergeni, acesta ajun gind mai repede in contact cu mucoasele. In plus, pentru corpurile de incalzit cu lamele de convectie exisla probleme de curatare care nu pot Ii rezolvate. Avanlajoase sinl deci corpurile care indeplinesc urmatoarele conditii: un procent minim de convectie si posibilitate de curalare lara probleme. Indeplinesc aceste conditii placile mo nostral tara lamele de convectle 5i radiatoarele din elemente. Depozitarea pflcurei pentru incfllzil. Cantitatea de pacur~ penlru inca/zit ar trebui sa fie suflcienta pentru min. 3 luni 51 pentru max. un sezon de incalzil. 0 estimare a necesarului anual de combustibil se silueaza in jur de 6-10 11m3 pentru 0 incapere incalzlt~_ In camera de incalzire este admisa depozitarea a'" 5 m 3 . Recipientele trebuie stl se afle intr-un rezervor care sa poata prelua intreaga canlitate. Re zervoarele aflate in pamint trebuie sa aiba protec\ie contra scurge rii, de ex. rezervoare duble sau carcase interioare din material plas tic. in regiunile unde se aplic~ masuri de protectie a apelor sint pre .. scrise cantHati maxime 5i masuri suplimentare de protec\ie. in interiorul c1adirilor se monteaza fie balerii de rezervoare din material plastic cu capacitati de 500 - 2.000 litri de rezervor, sau rezervoare din otel, care sin! sudate 1a fata locului, a caror capacitate esle la alegere. Incaperea rezervoarelor trebuie sa fie circulabila. Impermeabilitatea rezervoarelor trebuie verificata periodic. $1 in acest caz, incaperea rezervorului trebuie sa poata cuprinde in caz de urgenta loata cantitatea de pacura pentru incalzil. Instalatiile cu rezervor trebule sa aiba conducte de alimentare 5i de aerisire. in plus sint prescrise sigurante contra supra-umplerii 5i, functie de tipul de depozitare, un dispozitiv de avertizare in caz de scurgeri (de ex. in cazul rezervoarelor in pamint).
B D,slanla mInima la podea 7Dm..,bIn812Qmrn
'" Ujl~me n.s:l.C .. ZK
E D,sldflla (Mire bUlUClJ f!lel,a
loru1u'
H In:lltJmea
C Mi"Of"1lll COI'poe l!'dlll!
CD
~'~~~~'t:~C~~~~~
lola~ m,,"l'~
Varialia caldu"i emise funclie de drlecitele imbracaminli ale corpului de incalzil
(
~
B
Miscarea aerului in cazul A incArzirij cu radiator
~i Bin cazul inci"ilzirii de plafon
incalzire in pacdoseala (monlare umeda)

Alcaluir8 pardoseala de sus ;n - Dale 10 mm lipil8
ios
- Sap'! leu acapeme a conductelor min. 45 mm)

-lzoJalie
- Siral portanl pentru almars (03.5 mm) - Folie polielilena 0.2 mm P~T 33/30
(J)
Conductele de incalzire din plafon se dispun mai dese caIre fereaSlCa
8)
iiijili
-_._/. . . . ( . .4
incalzice in pardoseala
Incalzire in pardoseala (monlare uscala)
Alc.1IU1t8 pardoseaJa de sus in jos;

- Dale 15 mm in
- Pat de mor1ar 30 mm
- Folie glisare 0.3 mm -S<1P~ 045 mm - Slral portanl penlTu conducte - Folia polielelma 0.2 mm
incarzire
-Izolalle PST 33i30
.\',', ",'.. " ',', "'~"~"; >.",;

P!~~e~tj~~~6 ex~l!!e.!!.t~
--II
Alcllluire pardoseal3 de sus in jos: -Dale 10 mm Ilpife sau mochel:J - Pla-cr sapa uscata 19 mm -Folie de polielilen3 0,2 mm - Lamels ghidare din alumlniu - Strat polisllren {;\) canelun penlru conducte incalz;re 40 mm -Valt! mlnerala 13/10 ca Izolal'e acustica unde eSle cazul
incfllzirea pe suprafele cuprinde suprafe\e mari din cele ale inc~pe rilor 5i temperaturi corespunzator scazute. Tipuri de incalzire pe supralete: incalzire in pardoseala, incalzire in planseu, incalzire in perele. incfllzirea in pardosealfl. in cazul incalzirii in pardoseala, c~ldura de pe supralata pardoselii este transmisa atit aerului din incapere, cit 5i peretilor 5i plan5eului. Transmiterea caldurii catre aer are loc prin convectie, adica prin mi5carea aerului pe suprafa\a pardoselii. Transmilerea caldurii catre pereti Si plansee are loc insa prin ira diere. Randamenlul lermic poate fi de 70-110 Wlm 2 func\ie de flni saj. Ca finisaj de pardoseala este adecvat aproape arice material, ceramica, lemnul sau materialele lexlile, insa rezistenla termica nu ar trebui sa depa5easca 0, 15m 2 kW.
incalzire in pardoseala (module
jnc~Jzjrel Alca.luire pardoseala de sus in jos;

- Fmisaj cu slral portanl (ina-Illme \lariabil3)
- Folie pOlielllena
- Modul de inc1llzire cu slral izolanl
incalzire de plalon cu casele de aluminiu Flnfsa)

perele
Aparal de incalzire d per e
16 20
24~
t=rDl
Sunsl(lp
~v
.r,r
0 """"'
conrc
16 '20 24
16 20 24
lG
20 24
16 20 24
16 20 24
Placule distribuire aer
Curbe/e de temperaluri are incaperii penlru evaluarea 18rrnOf!zio!og(c~ a sjslemului de incalzire
111
Producere curenl electric i-I i-I

I
CENTRALE ENERGETICE~ llJ

I I I
~_~ ~_J
~
~'
:g
v,
:0
~ g
(Q
0 ~
.c
t------
J
.~
is
I cazane ~ ~ r-----
I ~::aanelor
cu trei
I I
I
G)
Schema centrala energetlca
III
l'=='..'o=''-'======flkljffi:J=._Ae, proaspitt
CenU$it tina
~
,
Centrale cu ardere cu strat fluidizat Functiunea centralelor energetice este de a produce curent electric, vapori sau apa calda sigur si in mod ecologic. in cazul centralelor energetice care funclioneaza pe baza de carbune s-a impus in anii '80, pe Iinga tehnici pre cum arderea de pulberi. arderea cu gratar etc., arderea cu strat fluidizat. Au fost dezvoltate diferite concepte si moduri de executie, de la cea stationara pina la cea circulanta. in contextul unor cerinte crescinde de proteclie a me diului, tendintele sint in directia arderii circulante cu strat fluidizat. 5e asteapta dezvoltari ulterioare in direcjia arderii cu strat fluidizat presurizat. ~ reprezinta schematic componentele principale ale instalatiei Si cele mai importante fluxuri de materii. 0 componenta importanta este produce rea de vapori, constind din casa cazanelor cu mai multe cazane, buncarele de carbune Si recipiente mai mici de depozitare in apropierea instalaliilor anexe, a filtrelor electrice, a traseelor de aspirare si a cosurilor de fum. Un al ddilea complex este producerea energiei electrice, care contine camera turbinelor cu turbine Si distribuitoare de abur, instalatia de distributie cu transformatori, distributia curentului electric, instalatii eleclrotehnice, de masurare Si de con trol. Monitorizarea si conlrolul tuturor sistemelor au loc dmlr-un punct central de control. Materiile importante sint: a) fluxuri de intrare precum carbunele, pacura sau gazul, oxidul de calciu, nisipul si materiile condensate b) fluxurile de iesire precum curentul electric, vaporii procesati, cenusa si gazul c) fluxuri de materii interne, precum apa de racire Procesarea si depozitarea materiilor solide Si fluide are loc in mod centralizat in instalatiile anexe: consumatorii individuali din cadrul centralei elect rice sint allmentati de aici.
CD
Schema functl0nala de centrala energetica cu cuplaJ energie/caldura
szcca60 m
Camera turbinelor
2cca35 m
1-1
_--'2"""'."''-----1-
45 .00
----I
Sectlune transversala -
0. plan centrala energetica
r-------------;,-c'9;cc.2"'0c----------,
Sisteme distributie
n 'Instalalii anexe
~=-
J
I
.=<e-'>- ....
""''-'''''''''''.'f'
a;
I:
(;
:e E
Q)
ClI
~ reprezinta schema functionala a unei centrale electrice cu ardere a stratului f1uidizat si cuplare energleicaldura. 5e foloseste in centralele ener getIce industriale si de termoficare. Combuslibilul carbune este adus cu ajutorul unor transportoare mecanice peste cenusa incinsa in circuitul de intoarcere a cenusii. aJungind astlel in partea inferioara a furnalului; in cazul tipurilor uscate de carbune este prefe rabila transportarea pneumatica direct in furnal. La temperaturi intre 800C ;;i gOODC are loc arderea completa. Aerul de ardere necesar eSle extras din cazan sau din aerul curat de afara prin suctiune, este incalzit de dispozitive de preincalzire a aerului si introdus in furnal ca aer primar printr-un ventil de crestere a presiunii prin podeaua gurii de vint cit Si introdus lateral ca aer se cundar pe mai multe niveluri. in urma arderii sint produse gaze de ardere fier binti: cenusa existenta in furnal prela prin miscarea intensa de turbion 0 par te din caldura de ardere, este antrenata de gazele de ardere Si cedeaza caldura suprafetelor de incalzire dm furnal pina la intrarea in ciclon. in ciclon este separata materia solida din amestecul gaz de ardere-materie solida in cea mai mare parte, aceasta ajungind din nou in furnal prin circuitul de intoar cere a cenusii - are loc aStiel 0 recirculare a materiel solide. Gazele de ar dere fierbinti sint racite pe suprafetele de incalzire suplimentara; cores punzator temperaturii sint supraincalziti vaporii de inalta presiune Si de pre siune medie, sint incalzite materiile condensate si aerul de ardere. Gazele de ardere sint curatate de praf fa cca 140 0 C in filtrul electric - alternativ in filtrul cu piasa - si conduse printr-un curent de suctiune catre un cos de fum indi vidual sau alternativ catre un co;; de fum colector. Pentru respectarea nivelului de emisii de sulf, in furnal este adus oxid de cal ciu in cantitati dozate; la prima umplere Si penlru completarea materiilor soli de recirculate este utilizat printre altele nisip Vaporii de inalta presiune obtinuti sint redusi partial intr-o turbina de vapori Si dupa 0 supraincalzire temporara trecind prin stadiul de vapori de presiune medie, la stadiul de vapori cu 0 presiune adecvata procesului: energia fluxului este transformata in energie de catre turbina, iar aceasta la rindul ei este transformata in curent electric de catre generator. Vaporii de proces sint fo lositi printre altele la obtinerea apei calde pentru termoficare, pentru procese de uscare Sl reactii chimice: vaporii creeaza caldura in principal prin con densare. Condensul este colectat, eventual curatat si indreptat catre cazan ca apa de alimentare.
~ @ arata 0 sectlune transversala, ~ @ planul unei centrale energetice cu dimensiunile componentelor importante. Dimensiunile sint vafabile pen tru 0 centrala energetica industriala medie. constind din trei cazane cu 0 capacitate de producere a vaporilor de cite 200 tih, plus 0 extensle cu un cazan. La inserarea de noi instalatil in centrale energetice deja existente este ne cesara predominant 0 constructle pas cu pas: conceptele noilor constructii trebuie sa contina si posibilitatl de extmdere, caci acestea asigura 0 functionare continua a centralelor existente; trebuie rezervate suprafete corespunzatoare pentru aceasta.
"=""--"--+,-L~U~;Tm]~.~,::1"'F~~~1~
1
&_ ...
~~
... __ ..:
0J
(;1\
EXlindere
Plan centrala energetica cu ardere strat fluldlzat
114
PARCURI DE REZERVOARE -.. CO

incaperile recipiente trebuie sa evite, in caz de revarsare a Iichidului depozital, ca acesla sa debordeze in afara incaperii. Ele trebuie sa poata prelua 1/10 din volumul tuluror rezervoarelor con\inute $i cel pu\in volumul complet al celu; ma; mare rezervor. Rezervoarele in incaperi: incaperile recipiente sint necesare incepind cu 0 capacitate de depozitare de 450 I. Exceplie constituie rezer voarele cu perete dublu din otel. Pina la 0 capacitate de 100,000 I este necesar un dispozitiv de semnalare a scurgerilor sau trebuie realizate din material plastic armat cu libra de sticla pentru tipuri constructive aprobate, sau rezervoare metalice cu captu$eala interioara din ma terial plastic ca tip constructiv aprobat. incaperile recipiente trebuie executate din materiale neinllamabile, ig nifuge, cu 0 rezistenla, impermeabilitate $; stabilitate suficiente, $i nu trebuie sa lie prevazute cu nici 0 scurgere, Rezervoarele lrebule sCi fie accesibile pe cel pu\in doua laturi $i trebuie dispuse la 0 distanlCi de min. 40 cm de pere!i sau 25 cm in rest, min. 10 cm de podea $i 60 cm de plafon. -+ CD Clase de risc: A temperatura de aprindere sub WOC AI temperatura de aprindere sub21C A II temperatura de aprindere intre 21 - 55 C A III temperatura de aprindere intre 55 -100 C S temperatura de aprindere sub 21 0 la 15 C solubil in apa Rezervoarele in aer liber supraterane: incaperile recipiente sint ne cesare incepind cu un volum de 1.000 I, altfella lei ca in cazul rezer voarelor in incaperi. incaperile recipiente pot Ii constituite din ta luzuri. in cazul rezervoarelor cu un volum de peste 100 m 3 , talu zurile, pere\ii sau incintele circulare lrebuie sa lie la 0 distanlCi de min. 1,5 m, in cazul rezervoarelor cilindrice cu un volum de pinCi la 2.000 m 3 , distan\a la incintele rectangulare poate Ii mic$orata pina
la 1 m. Trebuie prevazute dispozitive de eliminare a apei, care tre
buie sa poala fi blocate.
Daca apa se poate scurge automat, trebuie prevazute separatoare.
Instala\iile supraterane necesita cai de acces cu protec\ie. Distanta mi
nima a rezervoarelor cu un volum mal mare de 500 m3 lata de ve
cinatate este de 3 m, cre$te odata cu volumul pina la 8 m la un volum
de 2.000 m3. Pentru combaterea incendiilor trebuie prevazute drumuri
de acces pentru pompieri $i utilaje -+ 0 - CD
Rezervoarele subterane: distan\a minima lata de limite 0,4 m, de cla
diri 1 m. Ancorarea in paminl este necesara pentru a preveni plutirea
rezervoarelor goale acolo unde sint inundatii sau ape lrealice, Les
tarile de deasupra rezervoarelor au min. 0,3 m $i max, 1 m, Deschide
rile de acces au 060 cm, deasupra liecareia trebuie sa se aIle un put
fara scurgere a apei, de cel putin 1 m latime libera $i cu 0,2 m mai lat
dedt capacul de put, Capacul putului trebuie sa poata prelua incCircari
de pina la 100 kN in zonele cu circula\ie,
Punctele de umplere necesita aprobare pentru lichidele inflamabile din
clasele de rise A I, A II sau S, Ele trebuie s[J, fie direct accesibile $i s.'\
aiba protectie. Supralata de podea trebuie sa fie Impermeabilil, din bi
tum, beton sau pavaj cu rosluri elan$e, Scurgerile trebuie sa fie
prevazute cu separatoare, sigurante Contra supraumplerii, sint neces
are dispozitive de golire $i de curatare pentru rezelVoare,
Staliile de alimentare cu combustibili penlru mijloace de transport
de uscat, maritime $i aeriene pentru lichide inllamabile din clasele de
rise A III, de ex. pacura $i combustibil Diesel nu au voie sa fie depo
zilate alaturi de cele din c1asele de risc A I, A II sau S, Este valabil $i
pentru zoneIe de lucru ale suprale\elor $i ale separatoarelor -+ Toate rezervoarele necesita: ventilatie $i eliminare a aerului situa te la cel putin 50 cm deasupra calotei, respectiv deasupra solului; in
cazul rezervoarelor subterane, ele duc la supralala, necesita protec
\ia contra apelor pluviale. Sint necesare dispozitive de marcare ani
velului de umplere, Dimensiunile golurilor de acces trebuie sa aiba
min, 600 mm la\ime libera, iar deschiderile de inspectare vizuala Ire
buie sa aiba min. 120 mm diametru.
Sint necesare paratrasnete $i protec!ie contra incarcarilor electro
statice. Rezisten\a la foc, la coroziune interna sau externa. extin
ctoare de tip corespunzator. Rezervoarele pentru combuslibil Diesel
sau pentru pacura cu 0 capacitate de peste 1.000 I au dispozitiv de
semnalare a eapacilatii-limila $i siguran\a contra supraumplerii.
CD
Rezervoare de depozitare a
pacurei in incAperi
...
<9\<>-:;'
''If'" ~_?;q
Oislanla mlC$oralA de zld
,,,,---8
, , .
-8 is..,.-
~E
Llmlta lerenu)ul Pulverlzare rezervor
Oistan13
4,0iJnl
O\5\a'{\\~ ,ffJ'"
Disfan,a
8,oom
B
I
:,
'~2000m'
rezervpare A III
V.,
A III
r;;;v.
,
I I
OislenlA
A III
s:oom
Pare mic de rezervoare
I883TAbF 110 Nt. 7.84
supr~'al~protecUe cr.
10
20m
[=::J Suprafal~ liber~ cf.

TRbF210 Nr, 4,6'
OistanlA.
3.(')()rl1
A \1\ Aezervoare
clllndrice
DlslantA
8,OOm
L-..L.-.J
10
20"
Pare mare de rezervoare
r---'-- - - - _._.
!
I
I
l@fjlij)':ilill-'=-+-;!--='-;-:,L..o+2-=4_~7"~_,_p,m
I
I
8)
Statil de al/menlare cu combuslibil
113
ARHITECTURA SOLARA
~1lJ
in esenta, consideratiile care i-au lacut pe arhitecti si beneliciari sa

caute surse de energie alternative surselor conventionale de tip 10
sil au lost de ordin economic. Astazi se adauga cu 0 pondere egala
necesitatea ecologica.
Printr-o constructie economica energetic, necesarul de energie al
unei locuinte se reduce la 50% din necesarul unei cladiri obisnuite.
II
I I1300-1400c=J1500-1600 c==J1700~1800
Bilantul energetic al cladirilor

Cistiguri de energie: sursa de energie sta gratis la dlspozitia oricarei
c1adiri. in zona noastra c1imatica [Germania - n. tr.] radiatiile solare
sint atit de reduse, incit pentru incalzirea camerelor. a apel, pentru
iluminare $i lunctionarea de aparate electrice trebuie introduse ener
gii suplimentare.
Pierderi de energie: cele mai mari pierderi de energie ale unei cladiri
provin din conductia caldurii de catre lerestre, pereti, plansee si aco
perisuri.
Passau
Durata medl8 a Iluminarii solare in ore pe an
CD
[~:::::::~~~ti1400-15()Qc==J'600-1700~1800-1900
Radlatii solare/durata ilumlnarll solare
let:
90,'
'~-----j-
cEo
~
"
~ a lanuane Feb.
'Martie Aprihe Mai lunle lulie August 5epl. Oct. Nov Dec.
'5
R.adiatle globala ellcienta in cazul unor inclinari n dlferite a colectonlor (valori me dII pentru Germania conform datelor Institutulul meteorologic german)
60' 50' 40' 30'
Consideratii pentru constructia economica energetic

Exista in principiu trei puncte care conduc la diminuarea considera
bila a necesarului de energie al unei cladiri de locuil.
1. Diminuarea pierderilor de caldura 2. Cresterea cistigului energetic din radiatia solara 3. Comportare constienta a beneliciarului/utilizatorului in vederea ameliorarii balantei energetice insasi alegerea locului de constructie poate constitui baza unor pier deri mai mici de caldura ale cladirii. Chiar si in cadrul unei zone mici dintr-o regiune exista conditii dilerite, de ex. lunctie de altitudinea unui teren se schimba conditiile de vint si de temperatura. Conditii microclimatice relativ lavorabile exista pe pantele orientate catre sud, atunci Clnd terenul se alia in treimea superioara a pantei. insa nu linga creasta. Forma cladirii are un rol important in constructia economica energetic. Anvelopanta cladirii se alia in contact direct cu mediul extern Si cedeaza energie valoroasa aerului din exterior. Proiectul c1adirii ar trebui sa prevada 0 supralata minima a anvelo pantei in raport cu volumul cuprins de constructie. Forma spre care ar trebui sa se tinda este cubul sau cazul ideal, semislera. Prezumtia teoretica este insa valabila numai pentru loculnta unifa miliala izolata.
i
~
0
l ~.
----A
n
......-1
[:7""
""
Diminu~rea ~luminalUlui
pina in mlenorul casei
~
'0
:~
20 10
O'
,~
'5
~
c
~
0 0
. "
.::
Unghlul de incldenta ~ paralela 50 nord de-a lungul anului la dlferite ore)
" " a razelor soarelul (altitudlnea soarelUi pentru
. .
2
'"
t ~ ~
0
~f'~~ ~ ~,
y
~~'Q
/.">0
'///
\.....j
!t~1.: : : : : :-:: ~. ~\o ~<;. '~<,,;~oi''' >'f .: : '

0\';>. ",,,,<3\';>.
:.:.:
Exemplu
,'"
O\"'p:':'
";:...e6!
0(;;0
e ~"ri\O~S-I'(f~, ..1
,C::i
0\0
/ :/.CJ /4 ,"tf"
,sO
. :C' '
-r::-C::i
~q"'.V:J"o~t!i\~,: eo , , \
<
":
"W/! V
'.I/./U/ I I II
1//
i:J-_//
I' /
/ / /
1/ ;', r/1"'/,
" (i"~ ',,- "
;;
'0
-<..o"~
~lilb"o'!;' ' ~ l> ... ~
.S /
..
:'b"
/1
Ib = a cos x I
G
1000,0
cu atentie, pentru a reduce pe cit

Fiecare factor activ trebule cercetat posibil mlcsorarea ilumlnatului
Dependenta cantltatll de radlatil in
cldente pe 0 suprafata de unghlul

de incldenta
'O[)Og
\;i'4
100%
"i7- 60
~~~~~i
1
f-,
::~~:~]]:~
Vanatla anuala a unghlului de incllnare optlm (\ pentru Germanla
190"\
(j)
Ambele efecte au loc Slmultan in doua dlmensluni. cea a vanatl81 unghiulul inaltlmil $1 cea a unghiu[ul azimutal
116
PuteTe Instalata P'''Sl

100% incar care
Pulere de rezerva
Tlpurl
de
hldrocen 'Tale
Elemenle hldrocon
Parametrl
CENTRALE HIDROELECTRICE
~QJ
slruclll
caracle
,Istici
relca
PlkWj
50%
Fid
Tipul constructiv. forma Si marimea centralelor hidroelectrlce sint de terminate de condi\iile naturale Si de tipul, forma carcasei, dispunerea axelor Sl numarul masinilor generatoarelor de curent. Cu cit masinile sint mai mici. cu atit influenteaza mal putin partea construita. Turbine-Tipu_ri_ _--t--:D_o_m_e_n_i_id_e_u_li_liz_a_r_e_ _ Turbina cu jelliber inal\imi de cadere (pina la 1.820 m), debite mlci; -+c-mc-a"-i multe duze pentru debile m~n:'<lri. . (Pelton) Turbina-Francis lnaltimi de cadere medii (intre 670 ~i 50 en) pentru debite mari . _ Turbina-Kaplan Debite mari puternic flucluanle mici (max. 70 m) . _.
~i
'2
1) de asemenea hidrocentrale de acumulare
2) hidrocenlrala cu presiune ridicala (lara acumulare)
CD
Traseul incarcarilor relelei si tipurile de hidrocenlrala
inallimi de cadere ._
Turbina cu traversare Pentru randamente de pina la max. 800 kW pGnlru (Ossberger) inal\imi de cadere ~i debite pUlernic f1uctuante Tipul de turbina esta desemnat lara c1asificare dupa numarul de rota Iii, Pompele hidrocentralelor cu acumulare, care inmagazineaza cu curenl excedentar energia hidraulica, sint pompe centrifugale Si corespund turbinelor Francis, Si pot sa lie in mai mulle treple penlru a face lata unor inaltimi mari de alimentare. Turbinele cu pompe sint masini rever sibile pentru operarea pompe/or Si turbine lor. Carcasa: turbinele Francis Si Kaplan sin! aliment ate cu apa in general prinlr-o carcasa spiralata, in caz de randamente Si iMI\imi de cMere reduse, elicea poate Ii activata de t1uxul dinlr-un jgl1eab. in cilzul turbi neler Kaplan de randament redus pina la mediu s-a impus turbina cu tub. a carei elice similara eelei de vapor este plasata intr-un tub. in ca zul turbinelor cu jet Iiber, carcasa este 0 protectie contra stropirii eu apa preluerata, Dispunerea axelor masiniler: verticala, erizontala, in c3zul turbine lor cu tub oblica de regula. Numarul de ma~ini: randamentul esle distribuil unor masini de mari me egala. pen\ru optimizarea numarului de masinL Fieeare set de rna sini este instalat ca un bloc, ale carui trei dimensiuni depind direct de ti pul si diametrul elicei turbinei @, @, 0, @. Hotaritoare penlru costu rile de construclie, precum $i pentru 0 functionare lara probleme, este paz ilion area corecta pe lnal\;me a turbine;; aceasta depinde de Ilpul de lurbina $i de nivelul deasupra marii allocului de montare. inlreaga cen trala se compune din blocurile ma$inilor, din blocul de lundare care in plan are aproape aceeasi dimensiune, $i din lncaperi/e anexe, care sint grupate in Jurul blocurilor mai sus men\ionate. cu economie maxim~ de constructie Si de eliminare. Metode constructive: marimea Si amenajarea incaperii de deasupra masini/or urmeaza doua tendin\e in afara de cea lip caverna: hal;) cu macara cu pod rulant, destinata mi$carii celor mai mari components ale ma$inilor (metoda construct iva tip clad ire rnalla) [Main, Weser]. pe de alta parte metoda-constructiva in aer Iiber, unde cele mai mari compo nents ale masinilor sin! mi$cate de ex. cu ajutorul unei macarale cu por tal situata in aer Jiber (sau cu ajulorul unei macarale mobile) prin des chizaturi speciale de montare in acopori$ul hidrocentralei situnl In 0 cota exlrem de redusa [Inn, Mosel, Saar]. Dispunere<1 joasa n 1l13sini lor - care apare In cazul hidrocentralelor de mare presiune $; cu ncu mulare - tinde sa necesite metoda constructiei prin acepsrire (milsini orizontale) sau tip pu\uri (masini verticale). in cazul metodei construc tive de lip caverna, masinile turbinelor sint plasale lntr-un spaliu liber creat prin excavari de tip minier cu pu\in beton, In roca cit mal solida.
1 ba.z\n de acumu\cue
2 conslruetle de intrars in subleran

3 lunel, conduclti
4 cast!?1 de apa
5 ccnc\udi!. de dlSlnbtJI19 amonla
6 C<1mer:t blocare
7 hldrocenlrala (clad,rea masinilor)
B condueta de dlslnbu\ie aval
9 conduCla sub apa
10 cooSlfuclie de inlrara in subleran
Hidrocenlra:a cu bazrn de acumuJare la ina.ltime $i conducta. runga de
al,menlare cu apa (sublerana)
l'
cc=====".-----r,7 .
/v"/!'Y/(:,~
,~r---,
~~ ,;
i
A
Secllune \rans ... ersah~ I I
/ /
ns
Plan
Hidrocenlrara cu pres1une scazula Cu turblna in spirala cu ax vertical, metoda. construclii ina!le
Amonte:r=T
Hidrocenlrala cu turbina cu tub ob

lica $1 pinten
Hidrocentrala cu turbina Francis verlicala, metoda constructiva in
Cltldire conUol
aer liber
;:
;1
rr- --.-- ., --,
;
:
l 459,7
: 2
Secliune camera. s--." 670-n~
Hidrocenlrala cu cladlrea masinilor in aer Iiber
(j)
Hidrocenlraltl conslruiltl prjn lurnare
H,drocentrala lip put
Hldocentrill;i tip CJvrrn;'J,
115
ARHITECTURA SOLARA
~QJ
Sera plante subtropicale umldltate relativa medle a aerulul 40 - 65%. conti nut ndlcat de oxigen. locuibila eea 300 de zile pe an
Est
, , ,
Deschideri mari pentru ventilare sint 0 conditie importanta pentru contralul climatIc al serelor In tlmpul lunilor de vara
Dispozitivele parasolare dispuse la exterior slnt efieiente, deoareee ra diatiile solare nu aJung in spatlul inte rior, Insa nu sint foarte durabile. ele fiind expuse vlntului Si intemperiilor
: L
, , ,
,
8
,
0.0 Copil:
III
Extensii la extenor: necesita maxi mum posibil de soare iarna, Umbri
...... 3
f4\
.:.:.:.:.:.:...:.......:::.:::::.::::::.:.:.:.:....::::::::.::.::.:.:...:.
Vara atH de umbras cit este neVOle, Se poate climatlza In mod prefe
- I \
.... :::"::':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':'~:';:.~:;.~~;?;:~~:::
f--SS2
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::..: ....::..: :::..: :..: :..:
incalztre -2.68 cu gaz
;~o;""OC,~ '~""~~""""
Casa solara urbana. gradlna de iarna pe 2 nlveluri Arh.: Eehlp. de proieeare LOG
~~~
QJ~~
Posibilita\1 de adaugare de componente vitrate la c1adin existente
Locuinta unilamiliaia cu sera Arh Bela Bambek. Aiehwald
Bale Depozltare Oaspele Camera

COPII
Functionarea incalzlrii hipoeauste de perete-timpan
-@
1. Camera de zi
5 Oaspeti
6. Camera
actlv. gosp 7. Bucatarie 8. Semlneu 9.Dormitor 10. Garderoba
2. Loe de luat
masa
11. 12 13 14
3. Sera
4.lntrare
15 Baleon
I
Plan parter Arh. Berndt
Planelaj
Seetiune
~@-@
----------,
I
r;-i
!
Planuri 1. Hal 2. Spatlu tehnie 3. Depozilare 4. P,vnita 5. Plvnita umeda 6. Garaj dublu Windfang
8 Vestibul
9 Camera de zi
10 Loe de luat masa 11 . Bucatarie 12. Camera distnbutie apa ealda 13. Copil 14 Sera energie 15. Suprafata inmagazinare 16. Dormllo[ 17. Baleon Arh : Eehlpa de proieetare LOG
@
118
Subsol
~ (jJ)
Parter
Eta)
---
Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 55'

pina la 65' lac posibila ulilizarea la maxi
mum a energiei salare pe periaada lunilar reci de iarntl.. :.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:: 55 - 65"
ARHITECTURA SOLARA
->o[IJ
Organizarea in plan in cawl utilizarii pasive a energiei solare. caldura este caplala din radialia incidenta directa si prin inmagazinarea caldurii de cMre anumite componente constructive. ea de ex. pereli. pardoseli. De aiei rezulta organizarea in plan logica. Camerele de zi sl de sedere utilizate permanent trebuie sa fie orientate caire sud si sa aiba suprafe\e vitrate marL Este eficient sa se prevada elemente constructive vitrate in zona de zi si de sedere. Pentru aceasta exista motive importante: 1. extinderea suprafe(ei locuibile, 2. c1stig de energie solara, 3. zona-tampon termica.
ineaperile mai putin ulilizate, cu temperaturi mai scazute si
neincalzite, cu un necesar mal mic de lumina, ar trebui orientale
catre nord. Aceste incaperi au rolul de tampon intre zona calda a 10
cuintei si climatul rece exterior.
Ulilizarea energiei solare in utilizarea energiei solare se face distinc\ia intre utilizarea aCliva
si cea pasiva a energiei solare.
Utilizarea activa a energiei solare: inseamna folosirea anumitor
aparate tehnice de ex. colectoare solare, conducte, recipiente co
lectoare, pompe de transfer s.a.m.d. pentru transmiterea energiei
solare.
Acest sistem neeesita investitii si costuri de intretinere enorme .
. Aceste costuri trebl,lie insa amortizale prin economiile de energie
realizate. Pentru eategoria loeuin\elor unifamiliale aceste instala\ii
nu sint eeonomice.
Utilizarea pasiva a energiei solare: inseamna utilizarea anumitor
componente constructive pentru inmagazinarea caldurii, de ex.
pere1i. plansee, elemenle din sticla.
Gradul de eficien(a al acestui sistem depinde de anumiti factori:
1. Condltii1e de clima: temperatura medie lunara, geometria soarelui respectiv inei den\a radia\iilor solare, durata de stralueire a soarelui, incidenla radiatiilor solare 2. Modul de utilizare a energiei solare: utilizare indirecla; utilizare directa 3. Alegerea materialului de construclie: capacitatea de absorbtie a suprafetei si capacitatea de inmaga zinare a caldurii a malerialului de construetie
:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.;.::
~J
0\
30- 50' 0-30'
Suprafelele pe sud cu 0 inclinare de 30' pin a la 60' sint d,mpOlriva mai adecvale uli liz~rii energiei solare in anotimpurile de tran zilie (aceslea sint ano!impurile decisive pentru optimizarea caselor solare) Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 0' pina la 30' sinI suprafete tlpice de ulilizare a soa relul de vara (de ex. penlru colecloare plate penlru inca.lzirea apei menajere). Ele sint suprafetele cele mal adecvale pentru colec tarea ,adia\iilor difule
:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:-::
CD
Utilizarea energiei solara

lunclie de inclinare
Combina\ie int,a colectoare cu dilerile inclinalii
Suprafelele orizonlale ~i cele obiice sint cu totul adecvate colect<\rii ra dialiilor difuze
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:
"I' /\
~Qt>
t>d'\ \
in schimb. lereslrele verticale re cepteaztl in cazul in care cerul este acoperll numai pina la 50% din ra dialiile dlluze
Secliune Iransversala a unel case proiectate numa; penl'U colecla,ea radiallilor dlfecle (cer senln)
Secliune Iransversala a unei case pfOiectate numai pentru colectarea radiatiilor diluze (cer acoperi!)
;:,:e:,::::: ~~::::=~: ::::'!
SemlsferA
'1O'/,LJ :'.: .
-----
Utilizare directa. a energiei solare prin suprafe\e vitrate
Utilizare indirecla a energiei solmo prin intermediul unui per!te Tromba
-----------------
-------
Clllndru
Plramld6
Cub intreg
JumAlale de cub
cu 4 unltall compacle
~ ~sep.rale
Unele pesle
altele
Oplimizarea supralelelor Pierderile lermice scad proportional cu reducerea supralelei
Zi de iarn~. Radia\iile solare incr dente inc~lzesc aerul dintre geam Si peretele Trombe. Prin trapele infe rioartl. Si superroara deschise aerul din inca.pere este reclrcuJa,1 $i inctllzit.
NOJple de i<lrn~, Perololo inc:'tlzil in permanenla. aclloneJz~ ponlru in ctlpere c<, supralat.1. de iradlcro .1 cardurii. Slralul de <IN dtntre vi!rajul exterior ~i pere(t:!le Trombo conlrrbu ie. atunci cind !rapeta sin! fnchlso. (;\ dlminuarea plordonlor lorrmco.
117
RACIREA INCApERILOR
DIN 4701. 4 710 ~ []
Cerintele privitoare la limitarea permeabilitatii termice in cazul pri
mei montari. inlocuiri sau renovari de componente constructive ex
terioare ale unor c1adiri existente nu trebuie sa depaseasca valorile
din tabelul ~ 8) (coeficientii maximi de permeabilitate termica).
Trebuie respectate grosimile materialelor termoizolante. in cazul
planseelor situate sub poduri neamenajate sau al p1anseelor (inclu
siv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor
incaperi, si care au contact cu aerul din exterior. renovarea trebuie
sa se faca in asa fel, incH
a) invelitoarea acoperisului (inclusiv acoperiri in consola) sa fie inlo
cuita imediat sub invelitoare. b) placarile sa fie cu placi sau elemente de tip placa. atunci cind acestea nu sint direct zidite, prinse cu mortar sau lipite, sau atunci cind sint fixate cofraje, sau c) atunci cind sint montate straturi termoizolante. sint valabile ce rinte conform ~ 8) rindul 3, Intensitati ale vintului Viteza in m/sec. o nu este vint o 7 vint intens 12-14 1-2 1 curent calm 14-17 8 vint furtunos 2-4 2 vint usor 17-20 9 furtuna 4-6 10 furtuna puternica 20-24 3 vint slab 6-8 4 vint moderat 11 furtuna tip uragan 24-30 8-10 5 vint racoros 12 uragan peste 30 6 vint puternic 10-12
II
CD
r'''-",D"eClie
'-""-_,vlnt,
PI!sen
Harta iZOlermelar
Cea mat mica medle a doua zile a tempe raturll aerulul in C (de 10 Oft in 20 de ani). p~noada: 1951
NE I
ElSE
SV
NV
Medie
lara
4.6 5.2 5.2 5.8 4,9 4,8 6,3 4.4 4,6 4,7 6.7 5.9 5.2
Medle cu
Luna '" Ilanua"e . I Februar;e I ; Martie , j Aprilre ' i Ma; I I lunl 'Ilulle August . I Seplembr;e ,Oclombr;e I NOIemb"e IOecembrie
vint nul
3.8 5.1 5.5 5.3 4.7 4.9 5.3 4.5 4.5 4.4 4,8 5.1 4.9 4.2 I 3.9 ,3.5 I 39 ,3.6 I 3.2 3.9 I 4.5, 3.5 I 4.2, 3.5 I 3.3 I 5.4 6.4 66 6.6 5.7 4,7 6.9 6.8 7.0 6.9 6.2 5.5 6.3 6.3 I 5.7, 7.0', 8.4 8.1
I 6.8
vint nul
46 5.2 5.2 5.8 4.9 4,8 5.3
4.4
4,6
6.3 6.7 7.0 7.7 6.3 6.4 7.0 7.0 6.4 64 9:', 8.3 6.8
2.9 3.4 5.3 3.4 3.5 5.3 31 3.7 5.3 30 3.1 ,5.9 4.0 , 4.0 I 7.7 3.6 , 4.9 : 7.1 '36 4.0: 6.1
4.7
6,7
5,9
5,2
iAn
Viteza medl8 a vjntulul in m/s: aeroport Frankfurt/Main N
"'. Directl
"', vint
Luna "-'-'-"')
lanuar;e Februarie Mart;e Ap"lle Mal lunie 1.8 2,9 3,3 3,9 3,1 3.2
NE
2,3 2,6 3,1 3.7 2.5 2,6
SE
1,3 1,6 1.8 1.5 1,8 1.7 1,7 1,8 14 1.6 1,2 1.2
SV
NV
Med,e
tara
2,5
Medl cu
vlnt nul
2,1 1,9 2,1 1,9 2,2 1.7 1,7 2,0 1,6 2,1 1,3 1,7 2,7 3.5 31 4.9 2,8 4.2 3.4 5.1 3,0 I 4.2 2,3 ' 3,7 28 2,6 3.4 3.0 3.4 3,8 . 3.8 3,7 4.1 I 4,0 ' 4.6 ~ 5.4 4,0 3,6 4.4 3,6 4.6 ~ 34 4,9 4.0 4,8 : 3,3 4,5 ~ 3,6 4.4 4,2 4,2 4.4 5,1 6,1 4,7 3.2 3,6 3.4 3.4 3,6 5.0 3.6
vint nul
2.5 3,2 3,2
3,9 3,3 3,0 3.2
2.9 3.0
3,6 3,6
4.0 3,2
3.3
3.2 39 3,3 3,1 32 2,9 3,1 3,0
lul,e 3.0 2,6 August 3.0 2.6 Seplemb"e 2,9 2,5 Oclombr;e ,2,6 2,3 2,1 , 1,5 NOlemb"e Oecemb"e 2.6 2,1
Camere frigorifice in cazul determinarii necesarului de temperatura redusa pentru raci rea incaperilor trebuie sa se tina cont de faptul ca diferitele bunuri mentinute la rece necesita temperaturi. grade de umiditate, circu latie a aerului. durata de racire respectiv de congelare foarte preci se ~ pag. 121 CD, in continuare, trebuie tinut cont de caldura spe cifica a bunului mentinut la rece, de clima. de constitutia construc tiva, de situare. de caldura iluminatului. precum Si de circulatia in interiorul incaperii frigorifice. Calcularea necesarului de tempera tura redusa se face combinind: 1. racirea bunului mentinut la rece sau congelat (racire la punctul de inghetare-congelare-supracongelare) (0 = m cp ,'"t). Daca produsul trebuie congelat solid. la punctul de inghet trebu ie sa i se sustraga caldura necesara, caldura sa specific a fiind apoi mai mica. Sustragerea de umiditate este de aprox. 5%. 2. racirea si uscarea curentului de aer; 3 efectele de incalzire generate de pereti. plansee, pardoseli: 4. plerderi prin circulatii (deschiderea usii), iluminat (fereastra),
caldura generata de instalatia de iluminat, precum si de functio narea pompelor sl a ventilatiei; 5, condensarea vaporilor de apa din pereti ~ pag. 127-132.
Racirea carnii
Carnea proaspat taiata este raclta in incaperea de preracire la 280.15 K pina la 281 ,15 K Si la 0 umiditate relatlva a aerului de 85 la 90% in 8 pina la 10 are de la 303,15 la 288,15 K, apoi in camera frigorifica la 275, 15 K pina la 281,15 K la a umiditate relativa a aerului de 75%, timp de 28 pina la 30 h. Racirea Si depozitarea trebuie sa se produca separat. Pierderea in greutate este de 4 - 5% in 7 zile. Astazi se prac tica tot mai mult racirea rapida in camera frigorifica. fara camera de preracire, unde carnea este adusa de la 0 temperatura de taiere de 303.15 K la 0 temperatura de depozitare de 274,15 K, la 60 - 80 re circulari ale aerului pe ora si la a umiditate relativa de 90 pina la 95%.
100
3.7
4,0 3,3
An
,3,1
2,6
1,9 i 1.6
3.1 I 4.3
( ] ) Viteza medie a vintului in m.tS: Bremerhaven

IComponente constructive
I
!termlca Wi(m.lKJ'
10,60
I Ferestre
i Coeficlentii maximi ;Graslmea necesara Ide permeabilitate I a mat. termOlzolant I tara certiflcare 21
50mm 80 mm
:Geam dublu sau Izolant
I I sItuate d.edesubtul sau deasupra unor
Plansee situate sub poduri neamenajate sau plansee (inc!. acoperlsuri inclinate)
10.45
; incaperl care au contact cu aerul din ext.

i Plansee de subsolun si pJansee care au
10.70
40 mm
90
I I I \1'...
contact cu pamintul, pereli si plansee care I au contact cu Incaperi neincalzlte 1 Coeflclentul de permeabilltate termlca poate fl calculat luind in cons1derare straturile construc live eXlstenle. . 2.. Grosimlle date se refera la 0 capacitate oe conductlvllate termlca A~O.04W/(mKJ In cazul ma terialelor termOlzolante care trebule montale la constructle sau in cazul matenalelar de can structle cu alta capacitate de conductlvltate termica. groslmile termOlzolatlel trebule aJustate corespunzator. Vata mmerala sau spumele plastlce trebuie conSiderate ca avind 0 capacitate de conductlvltate termlca de O.Q4W/(mKI componente constructive
!
I
I
,
I
I'-
I I i ! I I
I I I
Ii-+
0' I 1
80
70
I i 1\ :':'-b?'c I I I "Z(> I I ~ I i I I ' I I " I

, 12 16
Tlmp de depozitare ma xim la temperatun si gra de de umidltate dlfente (0 K = 273.15C)
20
Zile
2'
Unitllti de limp
8) Limitarea permeabilitatii term Ice in cazul primei mont~H1. inlocuiri sau renovari de
120
1 Aerisire 2 ". Transmisie 3 =inc~lzire

160r~--'---~~-
""-30
=Ap~ cald~
<525
CD
Consumul de energie in menaj
C~ld. UZ., C~ld. uz. C~ld. energ. 1982 1995 redus~ Necesarul de c~ldur~ si de apil po\a bll~ cald~ al unei locuin\e unifamiliale
Ap~ cald~
88 lilri
Ap~
rece
281ilri
img(lwe corporal~ 53 lJ1ri Sp~Jal. rule 18 lilri

Spa-la! vase
CUf~\al
Toaleta
saul. galil Sptllal aulo.
20 I 4I
10 htri
allele
7 !lui
ap~
gradlfla
4I
total 26 t
lolal 88li1r;
Consumul de
in menaj
Producerea apei carde
VSV
:(J~5~
sv
\
~
IJ lJ
/
J()()~
,
i~
c
% ~ '~/Ese
0
BO~
95ij 0
SE
Raza de
:il -g ~ l00~
~~
~o.,,,,,,,
I /130'-1380 _1
a soarelui vara
actiun~
SSV'<=.':'~SSE
5
/'
cas~~
:0
(J)
Q
{J
Utilizarea radialiilor
Raza de actiufle a soarelui iarna
~50_530
.0\ lJ.
D
SJ("",
DC>
1 .. ColeClor 2,. Tu t sf relur
,v 4 ~ Reglare
()s .., DISPOZ;11l1 s,?lar
3 '" DiS,POZiti.V solar de sigurant:t

de Inmagazlnare
Sanzor coleclo
(2 6 =
C5 0 QQ
~~~"/~I ~ /I'
Pentru 0 gospodarie sint neces are de persoana cca 1,5 m 2 de '" colectoare :;;i cca 100 I volum de 3.000 ;; E 2.500 ~ 210 apa in rezervorul de acumulare C 9 2000 ~ ..... @ . Pentru 0 gospodarie cu ::> ~ ~ 1.500 ;e 4 persoane intr-o locuinla unifa 1? 6 o U miliala penlru produce rea apei ~ 5~~~~~.....~~..... 1000
1000 00 100 150 200
calde este necesar un colector CI~djre C\J lermo12olal19 mlnim~ ~50W'm~ .--. ClMire cu termOllOla\16 imbuna.la\\\a. ~3:lW.'m) cu 30 de conducte, cu suprafa\a - - CJtldire cu lermoizolalie buna ('15aN/ni) de absorbtie de 3 m 2 . Colecto --- elMlre CU lerrnoizOla!18 loarte buna (JOW/rrf) M\ Necesarul de cAldura. Si consumul rul produce func\ie de gradul de de combuslibil al loculnlelor in lunclie de lermoizolalle lnsorire intre 8,5 - 14,0 kWh Unghiul de caldura solara pe zi. Este sufi cient pentru a incalzi 200 - 280 I ~~~~~~~~I~ A"'--:-----"""' de apa ..... Fiecare dispozitiv de energie solara are nevoie in arice caz de un sistem eonven, tional de incalzire. intr-un inter % 100 ,----"-:..r"-'-: val de limp previzibil soarele nu poale sa aiba randamentul ne 90 1---1'---+----"..-1 cesar penlru a sus\ine singur 80 I-+----+-~----I incalzirea. in utilizarea energiei solare se fa 701--+----+-- ce dislinc\ia inlre ulilizarea activa :;;i cea pas iva a energiei solare, 60 0 20 40 60 80 90 Unghiul de inclina\ie Grado Utiliz area acliva a energiei sola~ al colectorului re: inseamna folosirea anumitor r nt_ aparate tehnice. de ex. colec toare solare, conducte. recipien : Aparat de control Ie colecloare. pompe de transfer $.a,m.d. pentru transmiterea e nergiei solare. Utilizarea pasiva a energiei solare: inseamna uti lizarea anumitor componente constructive pentru inrnagazina~ rea caldurii, de ex. pere\i, plansee, elemente din 5ticla: gradul de eficienla al acestui si stem depinde de anumiti factori: 1. Condi\iile de c1ima - tempera tura medie lunara, geometria soarelui respectiv inciden\a radia\iilor solare, durata de stralucire a soarelui, energia radiatiilor solare
c 15 u
~20 E o
....
6.000 5.000
ENERGIA SOLARA
3500 0'
n-'--'i
2. Modul de utilizare a energiei

solare, utilizare indirecta, uti lizare directa
3. Alegerea materialului de con

struc\ie - capacilatea de ab sorbtie a suprafetei:;;i capacita tea de inmagazinare a caldurii a materialului de constructie.
TemperaturA scAzurA
:
I
I
I I I
.,------"- f1]
"'--------v'
Tehnic~ solar~
...---..--1
cf~:i~::'~",,~~:~:"""
Utilizare termici:!
"-------V
standard
Apa calda. menajera. incalzire spat1u pisclna.
Ulilizare
lotovol~ (og~arab~
!i(~ee\<_/e~
u '------,../
Diverse tehnologii 1. Caldura solara: utilizare ter mica a energiei so lara prin in termediul colectoarelor. No\iu nea de coleclor esle legala de acumulare sau captare. Caldura solara serve:;;le la incalzirea apei.
a energiei solare
@ Dispozitiv solar pentru apa menajera.
2. Curenl electriC solar: fotovol

Eleclricitate
lfifll1111l1J
~------,.....-'
\/ e1
Tehnici solare
(reprezent~ri
schematice)
taiea (FV) este transform area directa a radiatiilor solare in curent electric direct cu aju torul celulelor solara.
119
CAM ERE FRIGORIFICE

~[IJ
III
Racirea oualor Ouale depozitate la rece sint acele oua care sint depozitate in spatii a caror temperatura este mentinuta in mod artificial sub +8 C. Ele trebu ie sa fie insemnate cu ,.oua depozitate la rece". Atunci cind sint scoase din camera frigorifica, ouale trebuie incalzite intre-o camera de degivra re cu c1imatizare, atunci cind temperatura externa este cu peste 5 C mai ridicata decit cea din camera frigorifica, aceasta pentru a preveni con densul. Suprafata camerei de degivrare trebuie sa reprezinte circa 12% din cea a camerei frigorifice. Durata de incalzire este in cazul sferturilor de lada de circa 10 ore, in cazul celor intregi si al jumatatilor de lada de 18 pina la 24 de ore. Depozitarea sferturilor de lada in camera de degi vrare: circa 5.000 pina la 6.000 de oua (circa 400 kg brut) pe m2 . Lazile pentru 500 de oua au 92 cm lungime, 48 cm latime si 18 cm inaltime; pentru 122 duzini = 1440 bucati 175 x 53 x 25 cm. Se calculeaza 10- 13 lazi la 30 de duzini pe 1 m3 spatiu de camera frigorifica; deoarece un ou cintareste 50 - 60 grame, rezulta 180 220 kg de oua pe m3 . Pentru 10.000 de oua la 2,8 m3 net. 2 milioa ne de oua = 15 vagoane. Pentru export, ouale trebuie ambalate in lazi de cite 1.440 bucati; ouale ambalate in talas au 0 greutate bruta de 80 pina la 105 kg. in cazul oualor egiptene 70 - 87 kg, daraua, adica, greutatea lazii goale si a talasului este de 16 - 18 kg. 1 vagon contine 100 1/2 lazi de ex port = 144.000 oua sau 400 de lazi "pierdute" a cite 360 de bucati Lazile normale germane pentru 360 de oua au 66 cm lungime, 31,6 cm latime si 36,1 cm inaltime (asa-numitele lazi pierdute). Ele pot fi impartite in doua printr-un perete median. Insertii de carton. Lazi din lemn uscat de molid; pinul nu este adecvat. in cazul depozitarii a 7 lazi pe inaltime, la 1 m2 revin net 10- 11.000 oua. Este utilizat aer uscat de 75% in cazul ambalajelor care nu permit intrarea aerului, in lazi cubice a cite 360 de bucati in elemente de carton. Daca ouale sint expuse la aer, umidltatea aerului poate fi de 83 - 85%. Umiditatea aerului este controlata prin supracongelare apoi incalzire a aerului in canalul de presiune. Pierderea de greutate in cazul depozitarii la rece in primele luni de depozitare este mai pronuntata decit in lunile urmatoare. Dupa 7 luni este de 3 pina la 4,5%. Conservarea oualor in atmosfera gazoa sa de 88% CO 2 si 12% N dupa Lescarde-Everaert. Autoclave um plute cu gaz in incaperi cu ODC. Mentine compozitia naturala a oului. Importanta este constanta temperaturii si umiditatii. Ozonul este de seori introdus in camerele frigorifice pentru oua. Necesarul de temperatura redusa pe timpul depozitarii la 1 m2 su prafata este de 3.300 - 5.000 KJ/zi. Este mai ridicat pe perioada cind sint aduse ouale. Durata de depozitare este din aprilie/mai pina in oc tombrie/noiembrie. Racirea !?i congelarea vinatului ~i a carnii de pasare Vinatului mare (cerbi, caprioare, porci mistreti) trebuie sa i se scoata maruntaiele inainte de congelare, in cazul vinatului mic (iepuri, iepu ri de casa, pasari) aceasta nu este necesara. Congelarea are loc in cu animalele nejupuite respectiv nejumulite. Se face cu vinatul alirnind liber, depozitare in gramezi pe podea cu grilaj. Circulatia ae rului trebuie sa fie intensa la congelare, slaba la depozitare. La 1 m2 suprafata de podea (3 m inaltime) poate fi depozitat vinat congelat in urmatoarele cantitati: circa 100 iepuri, sau circa 20 de caprioare, sau circa 7 - 10 cerbi. Gradul de umiditate la _12 0 C este de circa 85%. Pasarile de casa nu trebuie congelate si depozitate impreuna cu vinatul, deoarece ele necesita temperaturi mai scazute datorita continutului in grasimi si sint sensibile la mirosul vinatului. Racirea pasarilor se face la ODC si la 80 pina la 85% relat. umiditate relativa a aerului, atirnate de suporturi sau in apa cu gheata; pentru depo zltare la 0 C si 85% umiditate relativa a aerului, durata de depozi tare este de circa 7 zile. Congelarea se face la circa -30 pina la -35 0 C. depozitarea la circa -25 0 C si 85 - 90% umiditate relativa a aerului. Durata de congelare pentru 0 gaina la 0 viteza de circulatie a aerului de 2 pina la 3 m/s este de aprox. 4 ore. Supracongelarea in saculete vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puii tineri ingheata complet in 2 pina la 3 ore. Durata de depozitare la -18 0 C este de circa 8 luni. Pentru a pre veni rincezirea, carnea de pasare este impachetata in mod imper meabil la vaporii de apa in folie de polietilen.
Fabricile de bere Culoarele pentru malt +8 pina la + 1ODC.

Necesar de frig pe m2 suprafata 5.000-6.300 KJ 'zi
Pivnita de fermentare: durata de fermentare intre 8 si 10 zile la +3,5
pina la +6C
Necesarul de temperatura redusa pe m2 suprafata podea de 4.200
- 5.000 KJ/zi
Necesarul de temperatura redusa pentru racirea putinii de fermen
tare este de 500 pina la 630 KJ la 1 hi ingrediente fermentate si zi.
Pivnita de depozitare -1C pina la +1,SOC.
Necesar detemperatura redusa cca 20- 25 W m3 , referitor laincape
rea goala respectiv 2,5 - 3 kcal/h la 1 hi capacitate de depozitare.
Randamentul de racire instalata este de circa 2,1 pina la 2.3 W hi
productie anuala.
Racirea spatiilor in general Din motive de rezerve si de siguranta. instalatia de racire are 0 ca pacitate mai mare decit necesarul calculat. Durata de functionare a instalatiei de racire este considerata a fi de 16 pina la 20 de ore pe zi in cazul camerelor frigorifice si de congelare: in cazuri speciale. de ex. pentru a se profita de tarifele la energia e',ectrica. pot fi mai scurte. in cazul camerelor frigorifice pentru carne. randamentul de racire nu trebuie ales prea ridicat, pentru a se garanta astfel durate de funclionare suficiente si aerisirea necesara a spatiului chiar si in cazul unui necesar de frig mai redus. Pentru camerele fngorifice ale unor companii mici cu 0 temperatura de circa +2C/+4C si un schimb de marfa de 50 kg i m2 zi: urmatorul label serveste drept reper pentru calcularea necesarului de frig si a randamentului necesar al instalatiei de racire.
Suprafata podelei camerei frigorifice m2 Necesar de frig KJ/zi 50.000 82.000 111.300 138.600 163.800 187.000 Randamentul instalatiei de racire 870 1.400 1.900 2400 2.850 3.250
5
10 15 20 25 30
in mod aproximativ se poate calcula mai departe:

camere frigorifice la cladiri multietajate: 5.000-8.400 KJiZi m2
depozit cu congelare in c1adire doar cu parter: 1 .050-1 .700 KJ/zi m3
Ocupare pe m2 suprafata, depozitare cu atirnare dupa scaderea a
cca 15 pina la 20% pentru circulatii:
berbec 50 - 200 kg (5-6 buc.). porc 250 - 300 kg (3-3 1/2 intreg.
6-7 jumatati), vita 350 kg (4-5 sferturi de vita)
Pe metru de circulatie alirnate de sina joasa:
5 jumatati de porc sau 3 sferturi de vita sau 2 -3 vitei.
Distanta intre axele tuburilor pentru sina joasa: circa 0,65 m,
inaltimea pina la axul tubului este de 2,3 pina la 2,5 m.
Distanta de la sina la sina pentru sina inalta: 1.20 pina la 1,50 m cu
trecere libera. inaltime in cazul sinei tubulare de 3,3 pina la 3,5 m
Pentru un metru de circulalie de sina inalta cu at1rnare: 1 pina la
1 1/2 (2 plna la 3 jumatati) vita funclie de dimensiuni
Necesarul aproximativ de frig in cazul racirii carnii:
camere cu racire rapida 21.000 - 31.500 KJ/m 2 zi
camerele cu racire ullrarapida -4.200 KJ/m 2 h
Depozitari pentru carne congelata Ocupare pe m 3 volum incapere: berbec congelat. . ..... 400 - 500 kg porc congelal . . . . . . . ........ . . 350 - 500 kg vita congelata . . . . . . 400 - 500 kg inaltimea unei stive de depozitare in mod normal 2.5 m Graslmile devin cu timpul rincede ca urmare a influentei luminii si a oXlgenului, ceea ce limiteaza durata de depozitare Camera de saramura: temperatura: +6 pina la 8 c necesarul de frig la m2 suprafala este 4.200-5.000 KJ/zi Saramura din recipientele de saramura atrage umiditatea din aero Un vagon de tren de 150.00 kg sarcina utila de incarcare poate prelua 170 de jumatali de porc suspendate pe 0 suprafata de podea de 21,8 m2.
122
Bun I,nu! la rece
Temperalura
Cire. aerulul M. = medie P. =: puterniGa. i. = intunecat
Umidilale Perioada. de depozllare relaliva a aerului
CAMERE FRIGORIFICE RAclREA $1 CONGELAREA CAR NII- QJ

Procesul de conge/are modifica starea 5i distributie apei continute
de carne, insa compozi\ia carnii nu se modi fica.
Congelarea carnii de vita se face la 261,15 K, a celei de porc la
258,15 K, la 0 umiditate relativ::l de 90%.
Durata congelarii: berbecul, vi\elul, porcul intre 2 si 4 zile; sfertul din
spate al vitei 4 zile, slertul din lata a/ vitei 3 zile.
Decongelarea corespunzatoare se lace timp de 3 pin a la 5 zile /a
278,15 K-281,15 K si reda carnii starea de prospe\ime.
Mai nou - in principal in America - are loc procedeul de congelare
rapida la temperaturi de 248,15 - 243,15 K si la 120 pina la 150 re
circulari ale aerului pe ora.
Avantaje: pierdere redusa a greutatii, crestere a Iragezimil, inlocui
re a procesului de maturare, pierdere scazuta a sucului, consistenta
si rezisten\a mari dupa decongelare.
Durata de depozitare depinde de temperatura de depozitare, de ex.
pentru carnea de vita, la 0 temperatura de 255,15 K durala de de
pozitare este de 15luni, la 261,15 K, de 4luni, la 263,15 K de 3lunl.
intr-un volum de depozitare de 1 m3 pot Ii depozitate 400 pina la 500 kg
berbec, 350 pina la 500 kg pore, 400 pina la 500 kg vita, la 0 inaltime
normala de stiva de 2,5 m.
~----------
in%
Fabrica de bere pivnila de depozit. a berH 274,15-274,65 spaIii de depozit. hame, 273,15-271,15
M. M.
90 75 80-85 80-85 8CHl5 75-85 85-90 75-80 85-90 8CHl5 85-90
61ul1~
Carne
carne de v'ltA
f----------
carne de pore Carne de berbec ~i vltel mAruntaie carne congelala carne afumala, cirnali
272,65-273,65 M. 271.15-272.15 M. 274,15-272,15 M. 273.15-274.15 M. 258,15-255,15 i. 283,15-274,15 M. 265,15-263,15 M. 272,15-273,65 M. 258,15-255,15 M.L
15 zlle 15 zlle 15 zile 3 zile 10luni

61uni
Vinal si pasare
vinal congelat
pasare proaspala pasare conge lata
91uni 8 z,le 4 -10 luni

in fC\. de grAsimi
e---Peste
radt in gheata congelat. pesle gras

congelat, pe~te slab pesle saral
273,15-274,15 250,15-245,15 253,15 271,15 272,65-273,65
i. i.
M. P.
100 90-95 90-95 85-95 75 - 85 je n.Packg. 75-80 80-85 80-85 70

~
5 -10 zlle 81uni 121uni 10luni 8 -10 luni
Qua
ouA in camera
frigorrlica Unto laple, brinza unt. depozil. lermen scurt unl. depozit. de durata brinza. moale depozlt. brinza, svaiter Legume conop;da lasole, uscata
272,15-277.15 263,15-259,15 275,15-277,15 274,65-277,15
P. M.i. M. M. M.
pina la 6 sapt. 121unl 2 - 61uni 4 - 121unl

4sAptAminl 9-12Iun; 1- 2sapt. 1 - 2sapt. 6 - 91unl 6 - 91uni 4 saplamini 8-10 zile 10 -14 zile 6 -8luni
Tipul de carne Carne de vita
272,15-273,15 278,15-280,15 mazare, in pastaj 273.15 caslravetl, dep. la vedere 273,15-277,15 276,15-279,15 cartofi 276,15 varza acra 273.65-274,15 sparanghel 272.15-272 ,65 spanac 273,15-274,15 rosii, coapls 271,15-270,65 ceapa legume congelale ~15-255,15
-~
M.
90 70-75 85-90 85 85-90
--
Temperatura de depozitare DC -18 -12 - 9,5 -18 -10 - 9,5 -18 -10 -22 -18 -12 - 9,5 -35 -23 -18 -12
Durata de depozitare (I~ni) . 15 4 3 12 2-4 1 51/2 4 pina la 18 4 pina la 10 2

---~-~
85-90 90 80-90 75-80
Carne de pore
M. P.
Coapse de pore Gaini
85 90- 95 85 85 90-95 90 90 85 85 - 90 80 - 85 80 -85
6-1_~
Frucle
277,15 272,15-276,15 mere, dupA tip 273.15-275,15 porlocale 284,65 banane 271,15-275,15 pere 272,15-274,15 capsun; 273,15-274,15 cirese, coacaze 273,15-275,65 prune 273,15-274,15 agrise 272,65-275,15 slruguri de vin 275,15-278.15 Jamii Iructe sl sue de Iruele congelale 250,15-255,15 272,15-277,15 fructe uscate
ananas
M. M. M. M. M. M. M. M. M. M.
70-75 80 90 85
2 - 4 sapl. 3-10sapl. 1-2luni 3saplamini 1- 81unl 2-3sapt. 2-4Sapl. 5-6 sapt. 2- 6 sapt. 3-6lunl 1- 21uni 6 -12luni 9-12Iun',
Curcan
peste 12 12 6 3
~._.
Temperatura $idlJrata de depozilare
Plante si 1I0rl
..._--
Produse din blana Sl lina cocon' de vPerml de mal~se. aoestezla\1 produse din blana produse din lin~ piei Piine. lalna Sl altele pline. fainoase
lain~
Jiliac !;Ii flori de mai lrandaliri 1I0rl I~ialo
269,15-266,15 M. 272,15-270,15 275,15 M.
-~
258,15-253,15 275,15-271,15 275,15-278,15 274,15-275,15
90 80 95
-
281,15-283,15 275.15-277,15 produse finile panilicaHe 279,15-281,15 277,15-279,15 eioeolala-depozil 280,15 cereale, uscate
Vinuri !;Ii sucuri yin de Rin si Mosela vin de BordeauK si Burgundia vin de mere, must de struguri snapsun
279,15-284,15 283,15-284,15 273,15-274,15 276.15
80 -85
Racirea pe~lelui PesIii proaspeti pe gheata la 272,15 K si 0 umidilate relativil de 90 pina la 100% pot fi tinu\i proaspeti 7 zile. Durate mai lungi de depo zitare se obtin prin utilizarea de gheata bactericida (hipoclorura de calciu sau caporit). Pentru 0 depozitare mai de durata la 248,15 233,15 K eventual se glazureaza cu apa dulce pentru a opri aerul 5i a impiedica uscarea. Lazile pentru peste au 90 x 50 x 34 = circa 150 kg. Racirea unlului
Durata de depozitare la 265,15 K a untului racit este de 3 pina la 4
luni, la 258,15 - 252, 15 K = 6 pina la 8luni, la 252,15 K. La mai pu\in
= 121uni.
Umiditatea relativa a aerului este de 85 pina la 90%.
Recipientul pentru unt are 600 mm inMime, 0350 pina la 450 mm,
greutate 50 pina la 60 kg.
Racirea fruclelor ~i a legumelor
Important: este necesara 0 preracire imediata, deoarece 0 scM ere
a temperaturii la 281,15 K produce 0 amlnare a coacerii cu 50%.
Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatura,
umiditate relativa, miscare), de tip, de coacere, de constitulia tere
nului, ingrasamint, clima, transport, preracire 5.a.m.d.
Diverse camere Ingo. de reslauranle 275,15 279,15-281,15 vitrine

produse alumatedepaz;lare 283,15-276,15
(bl~nuri)
L...
conserv. inghelala alim. inctlp. piSl:' de gheatA anlficialA pSI~ de gheala artJlK:iala. gheala camer~ priciuri cadavre c~'1i in biblioteci
265,15-261,15 288,15 268,15 268,15 291,15-297,15 M.L
55-65
CD
Condilii prielnice de depozi!are penlru bunur; tinute la reeB (273,15 K = OC)
121
TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR

DIN 1 946 ~ Urmatoarele stadii de tratare in cazul instalatiilor de ventilare si c1i matizare sint uzuale. 1. Filtrarea Curatarea aerului de particulele mari de pral (manme a lirelor de 5 - 50): a) placi liltru metalice unse cu ulei in rame-liltru de aer sau liltru au tomat de circulare.ln special pentru ventilarea spatiilor industriale. Dezavantaj: antrenarea de pulbere de ulei. b) straturi uscate de liltrare din libre textile sau de sticla in cadre de metal, nu pot Ii regenerate, si in varianta de liltru cu banda-rulou cu curatare automata. Curatare lina respectiv separare de luningine: c) liltre electrostatice de aero Pralul este ionizat si depozitat pe placi metal ice incarcate negativ. Rezistenta loarte redusa a aerului. Dezavantaje: camere de liltrare mari, curatare cu apa calda. d) filtrare lina prin mediu filtrant din hirtie sau libre de sticla. Avantaj: realizare ieflina, nu are loc coroziune in caz de aer agresiv, si guranta de lunctionare ridicata. Dezavantaje: rezistenta a aeru lui mai mare decit la liltrele electrice, creste odata cu gradul de murdarire, rezulta disturbarea economiei de aero e) spalarea aerului indeparteaza pralul respectiv aerosolii si vapo rii acizi, insa nu Si luninginea, de aceea a nu se lolosi in zone in care incalzirea se lace cu pacura.
llJ
logii de racire DIN 1946, trebuie sa utilizeze relrigeranti non-toxici Frigen 12 sau Frigen 22 (F12, F22) s.a.m.d. Atunci cind dispozi tivul de racire este amplasat direct linga centrala de climatizare. evaporarea directa a relrigerantului trebuie sa se produca in ra diatorul dispozitivului de climatizare. incepind din 1995, lunctio narea cu FCKW este interzisa! c) in cazul unor instalatii mai mari, racirea apei sau apei sarate are loc in circuit inchis cu distributie cu pompeo Avantaj: centrala de racire este intr-un loc, unde zgomotul si vibratiile nu deranjeaza. Functionarea loarte sigura. Astazi sunt disponibile sisteme com pacte de apa rece si instalatii complete de racire. Pentru centrale de racire mari: d) comprimarea relrigerantului intr-un turbocompresor ermetic (in stalatii complete cu maslni cu compresor, racitor de apa si con densator), vibratii scazute. loarte putin zgomotoase. e) dispozitive de racire cu absorbtie cu tandem de substante bromura de litiu-apa. Prin evaporarea apei i se sustrage apei ce trebuie racita caldura; vaporil de apa sint absorbiti de solutia de bromura de litiu Si evaporati permanent in circuitul continuu, apoi se condenseaza din nou Si sint livrati pnmului proces de vaporizare. Dispozitiv loar te putin zgomotos. lara vibratii, cu necesar mic de spatiu. I) racire cu jet de vapori: cu ajutorul jeturilor de vapori cu viteza mare este produsa presiune negatlva intr-un recipient. Apa de racire care circula este pulverizata Si vaporizata liind simultan rac/ta. Apa rece este dusa in dispozitivele de racire a aerului ale instalatiei de cli matizare. Aceasta racire este aplicata in domenlul industriaL cazul tuturor Instalatiilor mecanice de racire caldura condensa torului trebuie el/minata. Pentru aceasta exista: condensatoare racite cu apa, dintre care unele sint racite cu apa de tintina sau apa circulabila, sau condensatoare racite cu aero in cazul condensatoa relor racite cu apa, dispozitivul-tintina necesita aprobarea Autoritatii apelor. In continuare trebuie sa se cerceteze cu atentie daca apa de tintina contine eventual componente agresive, care ar putea dauna condensatoarelor instalatiei de racire. Eventual pot Ii montate con densatoare cu apa de mare (Iactorul cost). In cazul apei circulabile este necesara 0 instalatie de re-racire (turn de racire). In turnul de racire apa care circula este improscata prin duze, curge peste stra turi de material granulat, este sullata prin aer (racire prin evapora re). Turnurile de racire trebuie amplasate mai departe de cladiri sau cel mai bine pe acoperisuri, din cauza zgomotului produs. Acelasi lucru este valabil pentru condensatoarele racite cu aero 4. Spalare, umezire, racire prin evaporare Spalatoarele de aer umezesc aerul prea uscat atunci cind sint se tate corect. ele pot de asemenea curata aerul intr-un anumit grad. Prin saturare, adica marirea continutului absolut de apa al aerului in spalator poate avea loc simultan "racirea prin evaporare" (0 posibi litate ieflina de racire pentru instalatii de climatizare industriale in zone cu aer sarac in apa). In spalatorul de aer apa este pulverizata lin cu ajutorul pompelor Si al duzelor de improscare. Se labrica cu tabla de lier zincata sau sint zid/te impermeabiL respectiv betonate. Un rectilicator de aer res pectiv table de ricosare a apei impiedica scurgerea ape/ in camera de climatizare. Alte instalatii de umezire: a) recipiente de evaporare situate pe un corp de incalzire sau pul verizator b) dispozitiv central cu vapori sau recipiente de evaporare incalzite electric. Dezavantaj: calcilicarea. c) pulverizatoare clrculabile (aparate cu aerosoli) utilizabile numai pentru mici cantitati de aero
II
Clasa de filtru EU 1 EU 2 EU 3 EU 4 EU 5 EU 6 EU 7 EU 8 EU g1,

1)
Gradul medlu Ao ' de separare a prafulul Slntetlc In %
Gradul medlu de eflcienla Ern contra prafului atmosfenc
in%
in
40" Em < 60
80 Eo, < 90 90 95
E", < 95 E",
Filtrele de aer cu un grad medlu de eficienta ridfCat pot deja corespunde unei c1as' de filtre de material suspendat conform DIN 24185 Filtrele de aer sin! cJasiflcate conform DIN 24 185 in clase de filtre
G)
2. inc~lzirea aerului a) in cazul instalatiilor de incalZire cu gravitatle-circulatie cu com bustibili solizi posibilitati de ajustare limitate b) aparate incalzite electric, cu gaz natural si pacura Pot Ii bine reglate. c) incalzire cu vapori de presiune scazuta, apa calda si lierbinte, Registru de incalzire cu tub cu nervun din otel zincat sau tub de cupru cu lamele din cupru respectlv aluminiu. Reglabil blne, simplu, independent de cosuri de lum. 3. Racirea aerului In special pentru industrie, atunci cind trebuie mentinute intregul an o temperatura si 0 umiditate constante, de asemenea pentru cladiri comerciale si de birouri, teatre si cinematograle vara. a) racirea aerului cu apa din retea sau de tintina. la 0 temperatura de 13C. apa de tintina trebuie lasata sa se inliltreze inapoi pe cit posibil din cauza mentinerii nivelului apei Ireatice. Racirea cu apa din retea este interzisa in majoritatea oraselor, liind neeco nomica din cauza pretului ridicat al apei. Fintinile necesita aviz al Autoritatii apelor. b) dispozitive de racire cu compresor conlorm UVV-VBG-20 tehno
124
L-----
Circulalia aerului esle produsa de diterenle de presiune, respectiv disturbari ale echilibrului ca urmare a: 1. diferenlelor de temperatura} 2. vlntului natural 3. ventilatoarelor ,. .., "aerisire naturala" terestre, U$i, pu luri de aerisire ",aerisire mecanica" disp. de admisie, de eliminare a aerului $; instalatii de c1imatizare
TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR
DIN 1946 Sursa: Zentralverband Sanitiir, Heizung, Klima (Uniunea Central a Sanilare, Incalzire, Ventilare), Rathausallee 6, Sl. Augustin Directive generale de proieclare pentru Instala\iile de ventilare $1 cllmalizare DIN 1946 Umiditatea aerului din incilpere: pentru contort, limila superioara a umiditatii din aer este de 11,5 g apa la 1 kg de aer uscal. A nu se depa$i 65% umiditate relativa! Curentul minim de aer exte rior de persoana la m3/h la cinematografe, sali de festiviU3ti, sali de Jectura, hale de expozilii, spalii de deslacere, muzee, hale de sport esle de 20 m 3/h. Penlru birouri individuale, cantine, sali de $edinte, camere de odihna $i pauza, sali de audilii, camere de holel30 m 3/h, restauranle 40 m3/h, birouri de mari dimensiuni 50 m3/h.
Admisia aer proa.s~l
Ghona de e~ITac1Je prOduso de combustl6

$1
&.t"antA
~
ae'
proasp~l
i
Q)
~ ~
-8~
il
jj
-8~
~~ 1~
.~~
.:;
d -~
J!
~.
j" .1'!
fa
~2
1l~
.5
-8;
~il. ~~
S~
EO
-8l!
'jj
g~
ila
h
.!l~
AOlsa extraetie aer
VentilalOl CU e;r1raC\18
B:
~
~
>
t
lnc..'l.zlroconlrnl.1 ",,"cold.>
.
V
'
.: _. I}
v __ .
Clasificarea tehnicilor do ventilaro
Instalatiile de ventilare se monteaza pentru a se asigura un anumit

climat allncaperii. De aceea Irebuie lndeplinite urmatoarele cerinle
de la caz la caz:
a) elimin area din incaperi a impurita\ilor din aer: substanle mirosi
toare, daunatoare, balasl. b) eliminarea caldurii perceptibile din lncaperi: aer cald $i aer rece. c) eliminarea caldurii latente din lncaperi: curente de entalpie ale aerulu; de umiditicare $; de dezumiditicare. d) menlinerea presiunii de proteclie: menlinerea presiunii In cladiri ca protectie contra circulaliei nedorile a aerului. Majoritatea cerinlelor de la punctul a) slnt rezolvate de obicei prin tr-o conlinua inlocuire a aeru/ui (aerisire) $i/sau 0 tratare adecvata a aerului (filtrare). Cerin\ele de la punctele b) $i c) slnt lndeplinite de regula printr-o tratare termodinamica adecvala a aerului, lntr-o masura limitata $i prin lnlocuirea aerului. Cerinlele de la d) se lnde plinesc prin curente de mase de aer admise $i eliminate de caIre di verse ma$ini. 1. Ventilarea natura/a
Dormilor
Camer~ do II
Schema de principlu a unei instalalii cu "gaz cu curent

28
..I
dubru~
'c
.If 25
II
I'
.f
'6
0
25 24 23 22 21 20
II
1\
~..A"""
.-----
./
V
v
....
~
~
II II
........
./
II
I
f3\
11 Domenlul temperaturu confortabtle

a ae(ului din incapere
,
'.
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
'C
32
Tempcratura aerulUi odenor I"

Curb.. asIa v:llab,I.'\ ponlru - gl<ld do .1C\lV't,110 t
\.::!.J
0.4
li'.' ,.
~ "\ !;j
o venlilare necontrolatil 0 produc mai pUlin peretii decit rosturile te

reslrelor, ale U$ilor $i ale cutii/or de obloane, ca urmare a vlntului. "... ca urmare a termoizolarii crescute a cladirilor nu mai este suti cienta ventilarea prin rosturile neetan$e ale terestrelor 5i u5i1or, deoarece coeticientul de permeabilitate termica a rosturilor in cazul tereslrelor actuale este de '" 0,1
I
t
jj
+ mls I
0.3
0.2
V-~
I~
- voo;l,nlOnl<l!lrJ nI,)(116
- !t'f1'p'lf;1!U'n, lWfUhJI <;0 l1ptcp'O dtl
,~.;
ll'trnpol,lltJI.1 .':.upt<l't'I,!IOr d,'I:, l1rf,lnl.!
In
"',10'1 (16 olCf'''irOi't SO Pf0'illp,jll"

bL.l~nr
- ccndll(l'ro A ""'ulul cu cUfonl lur

de .\fI10r,!UC
- "':tIO<lf{l modl(l l\rllrne!'c.l :J. ",ll.. rOI il.llfUIUI Inlr un lac PfI 0 d\lf:tr.'1 do - 5011:0r dtl m.'\~ur:tfd a VI'U!t'l ell C cOI1!il:lI'I.'1 (J(lllll'p dtl rn.H ?"l ~l e,l
.'
I.
I,. )
1'\
m"'\urtl dOl min
~OO!i
Sf!
facItHl!i!IC,'\ co'\'nus in ;lnlt'lf.*~ 111 fIX\\\ a(o cUlonlulill mndtlnl admll.
= h m (da Pal 2/3 .
m3
0.1
I-
- f---.
._ .. -
- mJ.lill10 do ""101:'1 dd SCllfl:! di,Jrtll.'\.
C:lfe pol II Mull'ph al v"lonl mll(lll "ntm<ll'(o - dllp.'\o;1rI ;II.} VI!(l1,11I1r (IlHrMISl1 :1,10 ;ll'tr"lw dll pi"., 1;1 10... III TlII\:l 1 O~u din \onmll'l do m,'\lllJrnre
Nu '" f\dn"t
Din acest motiv poate ti necesar sa se prevada In construclia de 10 cuinte 0 ventilare controlata cu dispoziliv mecanic de ventilare $i ae
risire $i eventual de inlocuire a caldurii pierdute."
Ventilarea prin fereslre - pag. 184 G) - este In general sufi
cienta pentru camerele de locuil.
Avantajoase sinI tereslrele glisanle, la care aerul exterior intra In
partea de jos, In timp ce aerul interior iese la partea superioara.
aerisire intensa 0 produc "... instala\iile de ventilare confirm DIN 18017 pentru bai $i We-uri tara lerestre, precum 5i eliminarea ae rului prin ghene, insa trebuie sa se aiba in vedere suficiente posibi litali de inlocuire a aerului prin elemente de trecere sau spalii nei 'zolale din anvelopanta cladirii $i tereslre.ln plus trebuie sa se incer ce 0 admisie tara curent a aerului exterior." Instalarea in perete de ventilatoare pentru admisia $1 eliminarea ae rului produce iarna curent. Mai bune sint dispozltivele mecanice de ventilare (ventilarea locuin\elor DIN 1946).
23
24
25
26
27 - ~:~~S;~f:IOSi~::'>:i~~l~;: '~~l()~.dUdlll
f~t,'\11 n6~1i1\iOn.1rll
Temperalura aerului din ir.capere IF!
Curba limite] superioare a vrtezelor confortabile ale aerului din

CulOri Aer cxlorror Aer admrs
inc~peri
vIHdo v(lrdo g;\lbon g,1lbcn
POltOG\I\U
AEX AA
Aer elimmat.,'.... zat AE/AU Aer ore. (byp;\ss) AC

Aor amsslOC<l1
AAM
Schema une; inslalatii de climatizare
123
Instalatii de climatizare cu presiune ridicata Sectiunile transversale mad ale canalelor instalatiilor de climatizare cu presiune scazuta sint adecvate numai pentru necesarul de aer pentru transportarea caldurii iarna, respectiv transportarea racorii vara, insa nu pentru necesarul de aer in general. Instalatiile de cli matizare cu presiune ridicata necesita circa 1/3 din cantitatile nor male de aer pentru ventilarea cu aer curat din exterior, aici trans portarea caldurii, respectiv a frigului fiind efectuata printr-un sistem de conducte de apa la fel ca la incalzirea centrala. 1 m3 de apa poa te transporta de cca 3.450 ori mai multa caldura dedt 1 m3 de aer. Sub fiecare fereastra este un convector de climatizare (aparat cu in jectie) cu duze speciale de eliminare a aerului si schimbator termic. alimentat de catre centrala cu aer c1imatizat si apa racita sau in calzita. Reglare numai la schimbatorul termic. Cantitatea de aer mai redusa face posibile centrale mai mici. respectiv prepararea fara pro bleme a aerului. Aerul exterior este curatat cu prefiltru si filtre foarte fine. intreaga cladire este sub 0 usoara presiune pozitiva, fapt ce face ca rosturile neetanse sa nu produca practic nici un elect.
TEHNICI DE VENTILARE A iNCApERILOR

~[IJ
o dispunere costisitoare este cea cu put principal pentru aer Si dis

tribulie orizontala pe fiecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con ducte ramificate directionate catre exterior sau imediat in spatele fatadei deasupra ferestrelor, fie care la nivelul de dedesubt. trecind prin goluri operate In planseu deasupra. Adlncimea max. a biroului pentru instalatii de climatizare cu presiu ne ridicata este de cca 6 m, altlel este necesar un sistem supli mentar pentru racirea aerului. Adlncimea max. a cladirii fara sistem interior este de 2 x 6 = 12 m + coridor. Eliminare prin suctiune a ae rului se face prin peretii-dulapuri de pe coridor, respectiv deasupra coridorului si prin WC-uri. Instalatiile cu presiune ridicata nu recir cula aerul, deoarece cantitatea de aer este deja redusa In masura necesara pentru 0 ventilare fara probleme. Pentru functionare re dusa. trebuie redusa In centrala cantitatea de aer primar. InstalaUi de ventilare pentru bucatarii Bucatariile mari VOl 2052 ~ de asemenea pag. 475 - 476. inaltime 3 - 5 m. Portiunea superioara a peretilor $i plafonul trebuie tencuite poras (fara vopsea cu ulei). inlocuire a cantitatii de aer de cca 15 - 30 de ori, a se prevedea presiune negativa: aerul se deplaseaza din lncaperile adiacente, ale caror corpuri de lncalzit trebuie dimensio nate corespunzator mai mari. Cazanul de gatit, cuptorul si friteuzele trebuie alaturate lntr-un grup, deasupra lor amplasindu-se 0 hota cu filtru de grasimi. CanaleIe trebuie curatate anual. traseul de admisie a aerului trebuie filtrat $i lncalzit iarna. Nu exista dispozitiv de circula re a aerului. Slnt necesare lncalzire locala si geamuri izolante.
acoperis sau etaj pentru instalatii in mijloc.
II
Convectorii de climatizare. Cerinte generaIe 1. Intensitate a zgomotului '" 30 pina la 33 foni. DIN 4109 2. filtru de aer pt. curatarea aerului secundar (aer circulat DIN 1946). 3 schimbatorul termic trebuie sa garanteze si fara sistemul de ven tilare 0 incalzire totala la temperatura camerei pe orice vreme. 4. temperatura apei reci vara nu trebuie sa fie mai mica de 15 - 16C. altlel instalatia de racire este neeconomica si se formeaza con dens pe ferestrele dispozitivelor (5e murdaresc suprafetele reci). Conductele de aer cu presiune ridicata trebuie sa fie pe cit posibil ratunde, pentru condilii de circulare ideale, fara vibratii. in cawl unor dimensiuni intre axele ferestrelor de1.5 - 2 m, dispunere cu conducte verticale de distributie a aerului, alternarea elementelor verticale structurale cu conducte de instalatii ale retelel de ventila re sl alimentare cu apa. Conducta de urcare a aerului pentru c1adiri cu 7 etaJ8 are 175 - 255 mm C:\ la cladiri mai inalte aproximativ la fiecare 7 - 10 etaje. Etaj tehnic pentru instalatia de incalzire si cea de climatizare; de ex. la 14 etaje 1 centrala la subsol. 1 centrala pe
:::.
'" '"
'"
x
I
"
;;;;
0
= = = =
;;;
'!'
Instalatle apa rece
0:
"
(;
Bi
> E '"
"0
.~
'" '"
'"
> '" ~ .~
o ;ro
CO"
6 <~
w:
"
w: 5} '"
~~
'u
':"
iii ;rs
COc1)
"g :~
if>
> -c ~
"-
Ci
.~
" "8 "g ;;;
incalzlre
CD
"'
u..
Instalal18 de cIImatlzare cu pres1une ndicata (sistem LTG)
Regulator, in general
[X]@
Vantil regulator tranSmlSI8

(roblnel de strangularel
0
0
Ventilator. condensator,
in general
Conducta de aero in general FonOlzolatl8. In general

Clapeta. In general
~<D)
Filtru, in general
t]
@
@ @
Dispozitrv producere va pori apa
N
t>1J
[9<] @
Armatura de retinere.
in general
[2J @
Transformator. dispozitlv de 'lncalzlre a aerulul Dispozitiv de umidificare a aerului (- de dezuml dlficare) Separator in general
g
D
[
@ @
Cazan apa
Armatura cu functie de siguranta

Armatura acllonata
Regulaloridispozitiv de 3Justare volum curent. In general Olspozitiv amestec (aer), "In general
[] @
fJ
-@
126
W 8 (J)
5J
c:J
Transformator vapori apa Schimbator termic cu lncruclsare a lluidelor Schimbator termJC lafa incrucisare a fluidelor
manual ReCipient in general, vas de dilatare Convector de ventIlator, in general Aparat cu Inductie, in general Deflector Garnitura de acoperis Cupola de acoperls Lumlnator de acopens
@ @ @
Gura admisle aer
~@
10 !@
-I
I@
J~l @
..1 _ _ _ _ 1-
Egalizator de curent
Gura elimlnare aer
Masina @ racire. inde rncalzire SI de general
Camera amestec. in general
Gnla protectIe intemperillor
con~ra
Camera de dlstributle In general
6@
Senzor. lac masuratoare
Q @ 0 @
@
r----,
Turn de raclre. in general
~_~_'c @
L~_'.
Pompa flu ide. in general
@ @
51mboluri graflce pentru tehnrcile de venlilare a incaperilor DIN 1946 T 1
[><J
Armatura, in general
il
Put de ventilare liber
TEHNICI'DE VENTILARE A INCApERILOR DIN 1946 - QJ

5. Ventilatoare Venlilaloare radiale $i axiale. Gradul de eficienl1\ al unei ventila\ii bune este funclie de scopul de ulilizare, de 80 - 90%. Amindou1\ variantele de venlilatoare produc acela$i zgomot pin1\ la 0 presiune de transmisie de cca 40 mm WS, de aici incolo ventilatoarele axiale sint mai zgomo toase; utilizate in special la cladirile industriale. Pentru izolarea contra vibratiilor se utilizeaza fundamente speciale cu elemente tonoizolante. B. Camere penlru aparate
Cerin\ele constructive $1 de sigurant1\ tehnica VD13803. Proiectarea in
stalatiilor de venlilare $i climatizare trebuie luata in considerare inca in
laza ce precede proiectarea constructiei, cac; ele influen\eaza in mod
considerabi/ proiectul constructiv si structural.
Camerele pen\ru aparate trebuie amplasate pe cit posibil aproape de
camerele clirnatizate, daca sint acceptabile din punct de vedere acus
tic; trebuie sa fie usor accesibile. Peretii trebuie sa fie din zidarie, ten
cUiti, pe interior vopsea lavabila, eel mai bine daleifaianta.
Sifoanele de pardoseala trebuie sa fie in toate camerele prevawte cu
trape contra mirosului respectiv acoperire etan$a, demontabila. in ca
zul centralelor situate deasupra altor camere trebuie sa se prevada par
dose alii impermeabila. Pe perelii exteriori trebuie prellazut1\ termoizo
latie $i barier1\ contra vapori/or pentru ellitarea daunelor produse de
condens. in cazul unor cerinle ridicale in ceea ce prive$te limitele de
zgomot si de vibratii, se impune dispunerea tip "casa in cas1\". incarca
re suplimentar1\ a plan$eului datorata ma$ini/or in cazul centralelor 750
pina la 1.500 kg/m 2 + greutatea zidurilor cam ere/or de aero
Necesarul de spaliu pentru centralele de climatizare depinde foarie mull de cerinlele prillitoare la filtrarea aerului $i fonoizolare. Pe suprafete inguste $i lungi, camerele pot fi dispuse in$iruit, in succesiunea corecla. Lungime penlru instalalii de climatizare sirnple industriala cca 12 m pentru instalatii de climatizare de confort cca 16 - 22 m cca 4 - 6 m. pentru 0 centrala de e/iminare a aerului Latimea $1 in1\l\imea (dimensiuni libere) centralelor de Instalalii indus triale $i de confort; latlme x inallime pina la 20.000 m3/h randament aer 3,0 m 3.0 m I 20 - 40.000 m3 /h randament aer 4,0 m 3,5 m f Centrala 40 - 70.000 m3 /h randament aer 4,75 m 4,0 m I Pentru montare $; reparalli este necesar un culoar suplimentar de 1,5 - 2 m. in cawl instala\iilor mari, centrala de climatizare $i camera de distribulie a caldurii trebuie sa aiba un culoar de deserwe comun si 0 camera pentru tabloul central. Instala\ille de climatizare pentru incaperi mari de birouri incaperi/e mari sint c1imatizate cu ajutorul mai multor instala(ii. 0 zona speciala este cea de la fatada (instalatii de mare viteza), zon1\ separala la interior, instalatii cu presiune scazuta sau cu vitaza mare - @
G)
Gril~ de admisie aer cu directianare a curentului de aer
111
\li
i1\
b......
ci .. ....
f'2'I
\V
Deschideri de ven\ilare: a=cu deschidere autamat~; b, c, d, e=lixe; d fa camere intunecate; t... actiona1a manual
~:I~I~':':':':~:':':':':':':':':':;;:~:'~:'o:':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
.:.:.:.:.: 0
I"=='-t=>-~O==; I::}:;::
g,il~ ci'culablla de admisie/ :::::::::; eliminare a aerului c;u pro .......:.
teclie contra prafului
tr:: _
aer cu nlsa Pi Iluminal
Grila. de admisie $i de eliminare a aerului
6. Fonoizolare
in canalele de ventilare, fonoizolalia impiedic1\ transmiterea zgomotu
lui de la centrala catre camerele climatizate. Lungimea pe directia de
circulare a aerului este de 1,5 - 3 m funclie de izolalie. Se fabrica sub
forma de culise din material neinflamabil, de ex. placi din fibre tari sau
tabla, cu umplutur1\ din vat1\ mineral1\. - QJ VOl 2081 "Diminuarea
zgomotului la instalaliile RTL (TVi) DIN 4109". Atentie la fonoizolare in
constructii multietajate.
7. Canale ~i guri de eliminare, respectill admisie a aerului
Din tabla de fier zincata, otel inoxidabil, placi din fibre ignifuge sau ase
menea. Sectiunea este cel mal bine patrata sau rotund1\, dar $i rectan
gular1\ pin1\ la un raport de 1:3 al laturilor. Coturi cu table de directio
nare. - DIN 24147, 24151-53, 24163. 24167, 24191. Este necesara
intretinerea periodica. A se tine cont de cerinlele de protectie la foc a
instalatiilor de venti/are.
Canalele zidite sau betonate sint in cawl unor podele mari sau in caz
de canale care urca mai economice decit tabla. Canalele zidite izoleaza
zgomotul mai bine decit cele belonate. Tencuiala interioar1\ neteda cu
vopsea lavabila. Canale de admisie a aerului. Izolatie cu masa scawta.
trebuie evitata acumularea de caldur1\. Secliunea transllersala a cana
lului trebuie s1\ fie suficient de mare pentru a permite curatarea (murdari
rea deterioreaza conditia aerului). De aceea canalele de eliminare a ae
rului din podea trebuie prevazute cu dispozitive de scurgere care pot fi
insurubate in mod impermeabil, $i in canale trebuie prellazute sulicien
te deschideri pentru curalare.
Canalele din ciment cu fibre (fara azbest) sint adecvate pentru aer
umed, fara con\inut de acizi, canalele din material plastic sint adecva
Ie pentru medii agresive, cu formare de gaze. DIN 4740 grilaje de ad
misie $i de eliminare a aerului trebuie amplasale pe podele necircula
bile (exceptie sint cladirile industriale $i camerele de procesare elec
tronica a datelor). Guri/e de eliminare a aerului sint esenliale pentru
distribulia aerului in incaperi, directionarea curenti/or este orizonlala
sau verticala. Suprafetele perforate pentru admisia $i eliminarea aeru
lui nu prezinta probleme din punct de lIedere tehnic, insa trebuie sa fie
- usor de curalat, ideal din tabla lacuita prin ardere. @ Admisia aerului in birouri se face pe cit posibilla ferestre (cea mal puternica incidenta a frigului respectiv a caldurii). Eliminarea aerului se face pe partea cu holul. Pentru teatre, cinematografe si sali de conferinte, introducerea ae rului se face sub locurile de stat jos. Eliminarea se face la nivelul plalonului. Traseele de circuJatie a aerului depind de forrna incaperii $i de utilizarea sa.
CD -
E)(emplu de alc~tuire a unei rnslalani de dimalizare cu pres;une rjdicJla (sislem LTG). Cladire administralie Dyckerhall Zemenl AG
125
PROTECTIA TERMICA
Varla,la de temperaturA
DIFUZIAVAPORILOR
Vaporii, forma gazoasa a apei, se formeaza prin evaporare (Ia temperatura de fierbere) si prin vaporizare (Ia orice temperatura): caldura necesara trecerii in stare gazoasa (cca 700 Wh) este extrasa din mediu, Vaporii de apa din aer nu sint vizibili ("norii de vapori" sint mici picaturi de apa ce plutesc in aer), Aerul poate contine doar 0 anumita cantitate de vapori: cu cit aerul este mai cald. cu atit poate contine 0 cantitate mai mare de vapori de apa, Procentajul din aceasta cantitate maxima existenta efectiv in aer indica umldltatea rela tlvA a aerului, Daca temperatura aerului scade, umiditatea relativa a aerului c~te, la 0 cantitate constanta de vapori de apa in aer, Exemplu: continut de vapori de apa in aer: 12,3 mbar aer 20'C; 12,3 mbar 123,4 mbar = 52% aer 15'C: 12,3 mbar 117.5 mbar = 72 % aer 10 c C; 12,3 mbar 112,3 mbar = 100% Daca in acest exemplu temperatura aerului ar scadea mai mult, vaporii de apa ar condensa in apa lichida: astlel apare si roua foarte decorativa de pe peta IeIe trandafirilor, Din acest motiv punetul de temperaturilla care umiditatea relativa a aerului atinge 100 % este numit punet de rouA al respectivului ames tee aer-vapori de apa, Presiunea atmosferica este de 1 bar sau 1000 mbar (numit si hecto-Pascal); la un amestec aer-vapori de apa, 0 parte a acestei presiuni este prod usa de vaporii de apa - preslunea partiala a vaporilor de apa sau, pe scurt, presiunea partiala a vaporilor, Aceasta valoare este lolosita, corespunzator scopului. ca masura pentru indicarea continutului de vapori de apa din aer (vezi sus ~ ta bel @), deoarece astfel aspectele legate de difuzia vaporilor sint mai usor de reprezentat in mod expresiv (0.6 mbar ~ 1 9 aparkg aer ~), Diferentele de pre siune partiala a vaporilor ~ @ sin! asadar doar continuturi diferite de mole cule de vapori de apa raportate la 0 aceeasi presiune totala (a aerului) (caz opus: diferenta absoluta de presiune in sensu I cazanelor cu aburi ~ @ de ex, in spatiile ramase goale intre straturile invelitorilor ~ pp, 92). Si presiuni partiale de vapori diferite incearca sa se egalizeze prin difuzie, prin tranzitarea elementelor constructive sl straturilor acestora, Straturile elementelor constructive se opun cu rezistenta proprie la difuzie ~ 'd (em. m); indica grosimea stratului de aer care ar prezenta 0 aceeasi rezistenta la difuzie: se calculeaza ca produs intre grosimea stratului d si coeficientul de rezistenta la difuzie ~, La difuzie se produce in interiorul elementelor constructive 0 scadere a presi unii part1ale a vaporilor: analog variatiei de temperatura in elementul con structiv, aceasta se repartizeaza diferitelor straturi in lunctie de contributia lor la rezistenta globala la difuzie a elementelor constructive, Straturile de aer proxime elementelor de constructie pot Ii neglijate, datorita grosimii lor reduse (Ia exterior 0,5, la interior 2 em), Exemplu: Interior 20/50% ~ 11,7 mbar exterior - 15/80% ~ 1,3 mbar diferenta 119 -14 = 10,4 mbar ~ 'd 4,5' 24 = 108 em 94,7%' 105 = 9,8 mbar perete 24 em din caramida cu goluri verticale 5.3% ' 105 = 0,6 mbar lencuiala interior 1,5 em; 1I ' d 6 ' 1.0 = 6 em 114 em 100,0%
OP(e) =
9~ 12~
He
Conllnutul de uml dttate in aer max.
~~iI!!~~~~~~~~;;;;;;:;:;:;;;;:#;;;;~~.rPOSlbll
- 10 0 10 20 30 40
Temperatura aerului ("e)
Contlnutul de vapori de apa In aer la diverse umldltatl relative ale aerU!UI
Curba continutului max. de vapori de apa corespunzator curbel de presiune partial a aer-saturatie care difuzeaza in e!ementul constructiv este data de variatia temperaturii in elementul constructiv
OOOOOiOOOOOO
, ,
II
.. ,I 1
00000 000000
Diferenta relativa de presiune a va ponlor (diferenta de preslune partrala a vaporilorl intre fete Ie ele mentulul constructlv preSlunea partial a max. a vaponlor in aer (kp 1m 2)
26.9 40.9 62.3 88.9 125.2 173.9 238.1 323.0
000000
..........
0000000000
00000000000
. Diferenta absoluta de presiune a vaporilor (dilerenta de preslune a aerulul) fntre fetele elementulul constructlv
I Temp 'C
f
-10
I,
5 0
: Tempera- Umldltatea relatlva a aerulUl I tura exte- r---------~ rioara eCl 50 60 70 :

I
5
15
----j
+ 10 + 20 + 25
-12
I -15
I -18 I
33,5% 30.8% 28,4%

23C: o
17.8~o
16.2% 15,0%
21
~o
Presl~nea partlala a vaponlor de
apa din aer

Interior
Contributia max. a stratulul proxim de aer respectlv pina la Ilmlta de va
pan
("x")
interior
exterior
exterior
mbar
25 20 15 '0
mbar
T
1
25
~20
T15
T lO
Contributie prea mare a stratuiul proxim de aer pnn Izolare Insufi cfenta: condens pe Sl in elementul constructlv; x = contributle max. ad mlsibila a stratulul de aer proxlm
I I
Presiunea part1ala a vaporilor de apa ramine sub cea maxim posibila: nu apare condens
Exemple de difuzle
Pentru a evita degradarea constructiei, trebuie evitat condensul in elementul constructiv, Condensul apare acolo unde continutul efectiv de vapori de apa ameninta sa creasca peste eel posibil din punctul de vedere al temperaturii. in exemplele ([) - @ elementul constructiv, inclusiv straturile de aer proxime acestuia, este reprezentat la scara izalarii term ice (compara pag. 123): linia curba reprezlnta graficul presiunii partiale a vaporilor maxi me posibile - dat de variatia rectilinie a temperaturii. Pentru evitarea degradarilor sin! importante:
mbar
25 20
mbar
25 20 15
I
1
I
I
15
10
I
I
:
:
10
Factorul de s\tuatie = inclinatia curbei scade spre exterior: bine!
Izolare termicA suficientii

In exemplul ([) elementul constructiv monostrat nu este expus condensului; insa apare condens la lata interioara a elementului construc in exemplul tlv deoarece contributia straturilor de aer proxime este evident prea mare, Contributia stratului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica 11k nu trebuie sa depaseasca 0 anumita valoare X ~ @,
Ordlne greSlta a straturilor: factorul de situatie = inclinatia curbel creste spre exterior: condens la intenorul elementulul constructlv!
Stratlflcare coreetA
mbar 25
20
15
'0
inclinatia curbel de difuzie trebuie sa fie cit mai mare spre interior si cit mai mica spre exterior ~ @; in caz contrar apare condensul ~ @, Aceasta in c1inatie este indicata prin factorul de situatie ~j,: la interior coe/icien! de rezis tenta la difuzie ridicat, conductivitate termica buna = factor de situatie ~j. ridi cat: la exterior coeficient de rezistenta la diluzie mic, conductivitate termica proasta = factor de situatie ~lj_ redus,
Barieril pentru vapori in pozitie coreetA

Daca la exterior se afla un strat care functioneaza ca bariera pentru vapori in treaga scadere de presiune a vaporilor va avea IDe acolo; rezultatul: condens ~ @; daca se doreste evitarea acestei situatii, trebuie introdusa la interior 0 bariera pentru vapon. in conditiile in care contributia slraturilor de pina la ba riera pentru vapori la rezistenta globala la permeabilitate termica 11k nu trebu ie sa depaseasca 0 anumita valoare X' ~ @
Banera de vapori la fata rece: con dens in elementul constructlv
@ Banera suplimentara de vaporl pe

fata calda imptedica forma rea con densulul; x = termolzolarea max. pe tata intenoara a barlerel de vapori
128
,20'
PROTECllA TERMICA
TERMENI- MECANISME
Proteqia termica serveste la:
- con/ort: proloctia omului lata de pren mult:t sl pre:! pu\ini'l ci'llduri'l
- economisirea energiei termice
- protectia impotriva degradarilor constructiei, rezultale din dilat<l.rile termice si,
in primul rind, dalorita condensului vaporilor de apa, generate de 0 termoizo lalie insuficienti'l sau pozi\ionati'l gresil. Stabilirea lermenilor conform DIN 4108 [indicatiile in paranteze patrale: unil"'\; exprimate in sistemul kcal- kilocaloric - utilizat anterior). C8ntltat88 de energle tennlcA, exprimati'l in Wh [= 1,16 kcalj: temperatura "C; diferenla de temperatura K (Kelvin; exprimata anterior in grd): 1,16 Wh (= 1 kcal) creste temperatura a 1000 g de apa cu 1 K. Schlmbultennlc prin convectie (conduclivitate termica), conductie, radialie si di fuzie a vaporilor; poate fi incetinil dar nu poate Ii eliminat prin termolzolare. Conductlvlta1ea tennlcA AWlmK [kcal/mhKI esle ocaracterislicil specificil ma ter1alu/ul; cu cit este mai mici'l valoarea, cu alit este mai redusi'l conductivilalea termica. Valorile conform DIN 4108 cuprind coelicienti de siguranla pentru apli catia practical valorile "din m<1sur<1tori" nu sint comparabile l Rezlsten1B termlc4 -18 conduqle - llA in m2 KNJ [m2 hKikcat] esle marimea specifica stralului: 1/,\ = dlA (d = grosimea stratului in m); se poale calcula mai simplu prin inmultirea grosimii stratului d' (in em) cu factorul 0': 11,\= d' . D'. Coeficientul de izolare termic<1 esle important pentru respectarea DIN 4 lOB, variatla temperaturii in elementul constructiv si problema degradi'lrilor din condens (~jos). Rezlsten\8 la schlmb superfiCial de cAldurA -Ia convec\le - 11c I este coeli cientul de izolare lermici'l al 5lralului de aer din proxlmitalea elementelor con structive. Cu cit vileza aerului este mai redusa, cu atil esle mai mare 1/" la lata exterioaril a elementului constructiv (1/".) 0,04 (Ia slraturi exlerioare O,OB), fata intenoara a elemenlului conslructiv (lin;). Rezlsten\a lunnlcA globalA. 11k in m 2 K/W [m2 hKikcalJ este suma rezislen\elor unui element constructiv la lrecerea caldurii: 11k = 111L, + 1/,\ + 1/"<1 (inversul sau k - coelicientul de permeabilitale termica -exprima in W/m 2 K [kcal/m 2 hK] pierde rea de calduril a elementului constructiv sl serveste ca baza pentru calcule lermice), Coeflclentul de penneabllltete tennlt:a k in W/m 2 K [kcal/m 2 hK] valoare reciproci'l a rezislentei termice globale 11k esle astilzi cea mai imponanta valoare penlru calculul protectiei lermice: mMmea acesteia eSle prescrisi'l pen tru cazuri diferlle in DIN 4108 si in "Regulament privind prolectla lermicil-. Aceeasi milrime serveste conslruclorului de instalal,i termice ca baza de calcui. Marime derivata kmIF+P) = coelicienlul mediu de permeabililale "Iereastra+pe rete"; calculare din pilni egale F $i valoare k a celor doua componente:
km\F,P) = (k F ' FF + kp) : (FF + Fp) km =coeficientul mediu de permeab,litale al unel anvelopante, calculal din pi'lf11
,'0' 10' -10'

Ie
,I
c:J
I
I .
c:Jc::::::::J
CJc::::::::J,
Selderea tempel"8turll
corespunde 11k
Principrullrecerii ctildurii prinlrun elemenl constructiv
Variatia temperaturii intrun element conslructiv monostrat
Tencuial~
interior 0,015 : 0.7
Perete 0,30 Tencuiara extenor 0,02

1IA
: 0,22 : 0.87
0,02 1,36 0,02
lin, 110.
lenculaJi
tenc;:u(all
loter1or
OX1eriOf
1,34 0,12 0,04

1,56 11k
11k
k
.--.!....
0,64
1 ;
'," ., ,,*
'of
Calcularea varorii k penlru elemenlS constructive multistrat
Exemplu: perele din B,CA 500 kg/m 3 30 em eu IBncuiala groasa
::E:I~
.
~"',O
II
clprtort
kzon~ c~priori
0,45
- 0,95
kcimp
c~priori
I,
1'.,-70 111 1D. k", = BO' 0,45 + BO 0,95
A.SO
-1
- 0,056 + 0,83 - O,e9

Calcularea coefidentului mediu de izolare constructive compuse Exemplu: $arpanla unui pod locuibit
strat termolz:olant
termic~
la elemente
egale F si valoare k a componentelor anvelopanlel: perele (P), lereastra (F), aco peris (A), suprafata la sol (S) si supralatil de p1anseu expus aerulUI (PAlluind in calcul factorii minimi la supralele de acoperis si suprafele la sol
atr8t termolzol8nt
km =
kp . Fp + k F . FF + kf'A . FpA + 0,8 kA . FA + 0,5 ks . Fs

- Fp + FF + FpA + FA + Fs
Trecerea t:aldur11 printr-un element constructlv: 0 canlilale de cilldura
depasesle slratul de aer interior proxim elementului construcliv, ajunge astlel din
aerul inci'lperii pe lata interioaril a elemenlului construclivi dopi'lsOslo coolicien
tul de izolare termici'l al elemenlului conslrucliv, ajunge pe tela exterioera a ele
mentului constructiv; depasesle stralul exterior de aer proxim elementului con
structiv si ajunge in aerul exterior. ~ Dilerenta de temperatura dintre interior si exterior se distribuie intre toate stralu
rile conform procentajului CU care acestea conlrrbuie la rezislenla termica globa
la l/k.~ G)
Exemplull: 110 1 + 1/,\ + 1/0. = 0,13 + O,B3 + 0,04 = 1,00
lin,: 1/,\: l/u" = 13% + 83% + 4% La 0 dilerenti'l de temperaluril 6\1 =40 K inlre inlerior si exterior, revin pentru 1/0; 13%'40= 5,2K 1/A 83%' 40 = 33,2 K 1/,,,, 4%'40= l,6K Exemplul2: Penlru I/A egal cu 0,33 raportul ar Ii 0,13: 0,33: 0,04 26%: 66%: 8% Stratului interior de aer proxim elementului de construc\!e jar reveni in acesl caz 26 % . 40 = 10,4 K, aceasta inseamni'l ci'l lata perelelui ar II cu 10,4 K mai rece decit aerul inci'lperiil Deci cu cit este mai redus coeficienlul de !zolare termici'l al elementulul COn struct!v, CU alit eSle mai redusi'ltemperalura la lala interioara a elementului con structiv si cu atit mal usor va api'lrea acolo umidllate din condens_ Deoarece variatia temperaturii depinde de coelicientul de izolare lormica al fiecarui slral, ea devine 0 linie dreapt<1, daci'l efemenlul construcliv este repre zentat la scara coelicienlului de Izolare lermici'l al straturilor sale Ie git~tile sint asHel rna! usor vizibile. Pe linga problema condensUlui esle importantil variatia temperalurii penlru dila tarea lermicil a elementelor constructive. ~ pag. 128
CD,
ScId"raa Utmperatunl
corespunQa 11k
Varialia de temperaturA intrun ele ment constructiv multislrat
Variatia temperalurii ca la insa cu reprezentara deformala a ele
0,
menfului construclrv (Ia scara coeti clBnlilor de izolane termica). VariaIi a

temperalurii asIa liniara pe intregul element construcliv.
k-l,42
k-I,08
k-0.48
k-.,6
k-2,6
atlcll
lermolzollnta 2 I 8 mm Variatia lemperaturii in elemente constructive cu termoizolare diferit~ pentru tem 0 peratura interioarA Or ,." 28 $; temperatura eXlerioara Ha = 12. Temperatura fe(ei inlerioare a peretelui i,pI 8sla cu atH rnai rjdjcal~. cu cil izolarea es!a rnai buna-.
24 em clr6mlda 36 em cAtAmld6 24 em cAramldl alicia e mm eu golun 'i"ertlcel. eu golun vertlcele eu goluri vertlCIII. + 5 em poll.uran
' :
127
Denumire SI reprezentare
Gras.
S
mm
Rezlstenta la permeabilitate , termlca 1/ 1\ m 2 . kfW

in Dune
DETALII DE PROTECTIE TERMICA: PERETELE EXTERIOR

In general: la izolarea exterioara nu trebuie utilizata tencuiala minerala ci pla
carea venti lata ~ @ sau tencuiala de spaclu (armata cu retea din libra de
sticlaj, dupa caz cu strat superior de tencuiala minerala
Puncte critice: rostul de dilatare la racordul cu acoperirea in terasa ~
pp, 92; nisa pentru corpurile de incalzit ~ termoizolatia este foarte ne
cesara pentru a controla costurile de lncalzire (perete subtire, temperatura
mal ridicata): racordul la ferestre ~ (),
Caz particular spalii umede (d. ex. bazine de inot in spalii interioare):
izolare superioara; contributla max, X a straturilor interioare (strat de aer pro
xim, straturi plna la bariera pentru vapori ~ pag, 127) este mai redusa.
Deoarece tencuiala de spaclu ar Ii pentru acest caz prea impermeabila la va
pori este de preterat 0 placare cu ventilare asigurata de un strat de aer ~
@ sau tipul constructiv cu bariera pentru vapori ~ G,
medle
lui eel mal ne lavorabil
G:
1 Beton armat - b.a. Planseu de b.a. cu nervUri SI blocurl ceramlce CU golu" liara te~eulal3) I 120 140 160 180 200 220 250 120 140 160 180 200 220 240 0.20 0.21 0.22 0.23 0.24 0.25 0.26 0,16 0,18 0.20 0,22 0.24 0,26 0.28 0.06 0.07 0.08 0.09 0.10 0,11 0.12 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0.11 0.12
=>l::~==w==m==Cfjc s1
500 500 500 1625.750,-f- 1625 ,750)-1--1625,7501
500 1625.750)
,, II
1 I
2 Pian see din b.a. cu nervuri sau grlnzisoare conform DIN 1 0~5 cu blocuri ceramlce
eu golu" eonform DIN 4160 Blocurl ceramlce ca elemente de constrUC!le conform DIN 4160 lara Inlma transversala (lara tenculalaj
I
'15
'40
165
exterior
Interior
exterior
J~oo
00 00 00 00 01
300
I
300
300
300
300
lillil
0.24 0.26 0.28 0,30 0,32 0.09 0,10 0,11 0,12 0,13 structurA secund8rA
styropor 4 em
emulsle bl tuminoasA 300 kglm 2
~~~~irmA
tene. interior
tencuialA Perete cu bartera pentru vapori am plasata la interior
Blocurl ceramlce ca elemente de constructle conform DIN 4160 cu Inima transversala (lara tenculala)
190 225 240 265 290
Perete multlstrat cu termolzolatle amplasata la Interior
r strat de aer
, plIca f1broclment
exterior
contraPl;ipcl
PIICAflbr~ Clment ~
3 Plansee dm b.a. el DIN 1045 eu blaeu" eeramlee ef. DIN 4159 115 140 165 190 225 240 265 290 115 140 165 190 225 240 265 290 0,15 0,18 0,21 0,24 0,27 0,30 033 0,36 0.13 0,16 0,19 0.22 '0.25 0.28 031 0.34 0,06 0,07 008 0,09 0,10 0,11 0.12 0,13 0,06 0,07 0,08 0.09 010
0. ,1
-------'---~
4. Dale din b,a. cu mlez din lemn cf. DIN 1045 (fara leneuiala)
:J DO 0(0 DO OeD 0
s1
65 80 100
0.13 0.14 0,15
---0,12 0.13 0,03 0,04 0,05 12,34' 1,97 i 1,63
Perete multlstral fara bartera pentru vapor!
(2)
n~
'-tenc. termoizol.
~ corp incAlzire
Izolare msa corp incalzlre
Detalii proteetie termicll: acoperi,
Llermolzolllie
G)
Rezlstente la pemeabilitale termlca (coeftclent de Izolare termica) 1//\ (m 'k/W) Greutatl GraSime (em) brute ale betonulul kg/me 12,5 18,75 500 600 800 '0,78'" '0,66'" 0,54" 1,17"' 0,99" 0,82'
Lr1gldlzole
~ element distrlbu,ie
continuA delsupra structurli
Tlpul beianulul
din HdZ 88U ole\
termoizol8tie
25.0 '31.25 I 37,5 I ---:---,--=,7~9-"-" ...;....--=2-,.2:-:3:-:--,-j~ 1.56" 1,32' 1.09 1,95' 1,64' 1,36
~~ rr::e~~,~~~np~~~r:ipentru
--=-S"'C"'A-.-b-et-a-n-s-p-a-ng-'i-O-S---'---=4-0~0"'---~-::O-'.8:-:9-'-'~-I-,3~4-'.-'.
betan usar. intarile eu abur, SCA intarit eu abur beton usor armat in
alcatuire inchisa SI
utllizind argila expanda
bila, SISt expandabil
etc. tara nlSlp cuartos
beton usor cu adllivi
porosi fara nlsip cuartos
Acoperis hala in slstem constructiv cu lemn (acoperts rece)
Acoperis hala In sistem constructiv cu otel $1 acoperire cu alumrniu (acapens reee)
podl"A sclndur1
nNtan.,.
beton armat Greutate pe unitate de suprafata Inclusiv tenculala 0'00 200 kg:m,'" Greutate pe unitate de supralala Incluslv tencuiala ~'150 kgim:
..... Greutate pe unltate de supralata Inclusiv tenculala ~ 100 kg/m~
Ii
@
Acopens in panta abrupta cu planseu maslv
I ;====:11 r :I:~;:~UI =~~r1I8IA

exterior
~ 't~=-~ ~ =~UZ~'lit~:~o-~'li
lzollnl
f2\
\.V
Rezlstenta la permeabilitate termlca (coetlcient de izolare termica) , /,\ (m 2'k.rw) a elementelor constructive din b.a. de marl dlmenSluni este eVldenta: ullilzarea be tonulul usor armat (de ex. pentru balcoane) conduce la 0 imbunata!lre a Izolarii ter mice cu pina la 68,3%.
Acoperis in panta abrupta cu planseu pe grinzl de lemn
130
!ZJFZZZ2 .177/ d[ZLl

[Z2JVlZ21
V7ZZIEZl
Q)
f~ra. izolare
PROTECTIA TERMICA
TIPURI CONSTRUCTIVE
,encu;,la
t2J~

Ordmea S!ralurilor
Perate masiv
Acoperire masiva cu inveli$ exterior impermeabil fa vapori

Grosime Cae he.
stral d (em)
de izolaf
rellsl snla la permeabllitare lermie:'

1/1< a elemenlulu; conslruclrv
Aezislenla
la diluzie
p'd (em)
dlnspre exterior
spre interior
lermica lwd:D
xlnner
intenor
e:
.60 .60
siral aet proxim m:t. Dotan (2200 kg/m J) 10 pohstiren lip 040 4
I
~
~ .40 + 20 ~3JI"':;:Z
" 0
- 20
tencuiala 1.5 slrat as' proxim int TOlal rezi51enta la dltuzie rwd
a elemenlului conslrucliv
e)(leriorl
0.04 0.047 1.0 0.02

0.12
600
-
200 15
11',.1.120 615
j
=c
////
25 20 15
~ o
&.
/ //
//
interior
presiunea vaporilor exi~tenta la mterior in condilii de umidilale relaliva de
-2
-100%
c
" > ~ :J ~
/
V
/'///
fa edanar
80%
'
60% 40%
f- 1
10
pre~lunea / / " / / ~~=/ / //
1/
I-
11
'"
I 100
Flgur:t - partea 11
'I 11111 200 300 1000
~e2islenla la dt/uzie III"d (cm) Figura - par1ea III
Invesligarea formArii apei prin condens. la un acoperi$

placi azoociment tencuiaJ3 (tenc, slnleticA) sup0r11enc. Hesatura slral de aer lermol,wlalie
din libra de Sllcltllj

1ermoizola\ie
eKlenor
\nler,or
1encuial:i
f4\
\.V
Perete masiv cu inveB$ exterior impermeabil la vapon
Perete masiv cu inveli$ exterior cu
slral de aer venilial
inveli$ exterior
in\leli$ e;t\erior
Pe lala
inlerioar~
a collului
ie~il
se
formeazA rouA
CD
La collul intrat nu se
formeaz~ rou~
perela eKlerior dm beton
eXlerior
imerior
interior
La pun\i termice cu supralaH't exle
perela inlarior din beton
mare se lormeaz~ rou~ (pier dere mare de C:;ldur~ pe umtate de

supralal~)
rioar~
La
pun\i termice cu suprata\~ inte
rioar~ mare pierderea de c~ldur~ esla considerabil mai redusa
TIp constructlv fArA barierA pentru vaporl Tipul conslructiv traditional nu ulilizeaza slraturi Impolriva vaporilor. Alcatuirea straturilor se face astfel Incil sa nu se formeze condens: izolare termica suficienta, factorul de situalie A scade de la interior spre exterior. La spatii cu umidilate ridicala (de ex. bazine de Inot in spatii interioare) variatia de presiune a vaporilor trebuie veriticala prin calcule sau metode gralice - 0. Esential: pe lata exterioara a slralurilor lermoizolante poale aparea pericolul lisurarii tencuielilor simple din cauza acumularii de caldura $i a lipsei unui suport antiderapanl, de aceea este recomandata uti (nu si la ba lizarea tencuielii de $paclu armata cu fibra de sticla zine de inot in spatii interioare - pag. 269-270). Tip constructlv cu barlerA pentru vaporl - Tip constructiv mai recent ("acoperi$ cald", "fatada calda") cu bariera pentru vapori asezala la exterior $i, astlel implicit, bariera pentru va pori la interior (- pag. 128); dilicil de execulal pentru elemente con structive verticale, in aceste cazuri este de preferat tipul constructiv cu invelis exterior ventilat prinlr-un strat de aer (exceptie: peretii pre fabricati). Esential: contributia termoizolatiei la rezistenta la permea bililate termica, inclusiv a slralului de aer proxim straturilor pina la ba riera de vapori, nu trebuie sa depa$easca 0 anumita valoare pag. 128. La constructii masive, bariera pentru vapori poate Ii prote jata de degradari mecanice printr-un strat de egalizare - pag. 96 If. Deoarece pe fala interioara a barierei pentru vapori nu se formeaza presiune de vapori de tipul cazanelor cu aburi, ci doar presiune paniala de vapori - pag. 128, esle lipsita de sens des mentionata "compensare a presiunii" (caz opus: straluri de egalizare sub inveli toarea unei acoperiri in lerasa - pp. 96). TIp constructlv cu invell~ exterior cu strat de aer ventllat - Ventilarea inlatura efectul de bariera pentru vapori al straturilor exlerioa re relativ impermeabile. Premisa: sectiunea canalului de venlil8re lrebu ie sa lie in orice punct 2 cm; ventilarea functioneaza prin diferent<"l de niveL(cadere minima de 10% intre punctele de aspiratie $i evacuare). La 0 cadere mica este necesara introducerea unui strat cu permea bilitate redusa la vapori/a unei bariere pentru vapori (ordinea straturi lor - tip constructiv cu bariera pentru vapori) cu rezislenia la difuzie fl'd a inveli$ului interior 10m (Ia bazine acoperite 100 m), caci in caz contrar ar exista 0 permeabilitate prea mare a vaporilor $i soar for ma condens la inveli$ul exterior. Stratificarea inveli$ului interior se face ca la tipul constructiv fara bariera pentru vapori. Ynvell~ullnte rlor trebuie insa sa lie intotdeauna Impermesbllia Serf Puntl termlce sinl zone in elementele constructive cu izolare termica mai redusa - lata de zonele invecinale. in acest fel, conlributia slra tului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica creste, as! fel incH temperatura superficiala a fetei interioare a puntii termice sca de, in acesle locuri putindu-se lorma condens (- pag. 127). Pe de alta parte, cre$terea cheltuielilor de incalzire prin existenta punlilor termice este neglijabila, alita timp cit punlea termica ocupa 0 su prafata redusa: nu este Insa cazul fereslrelor cu 0 singur<'\ foaie de geam, care trebuie considerate ca punti termice (- pag. 127 (?)). Pentru a evita condensul $i urmarile sale neplacute (formarea muce gaiului etc.) pe suprafata elementului constructiv, lrebuie crescut<"l temperatura fetei interioare a puntii term ice. Aceasta se poale realiza prin dlmlnuarea plerderll de c4ldurA prin puntea termica cu ajutorul unui strat izolant impolriva "Irigului exterior" (cre$terea izolarii termice diminueaza contribulia procenluala a stratului de aer proxim la rezis tenta la permeabilitate termica 11k). Cre~terea aductlel de c4ldurA spre puntea termlca prin marirea su praletei interioare a puntii termice, invecinarea puntii termice cu zone cu conductivitate termica buna, sullarea cu aer cald. Aslfel se reduce intr-adevar rezistenta la transfer lermic 1/r'j relativ la puntea termica $i prin aceasta 5i contributia stratului de aer proxim la rezisten\a la permeabilitate termica 11k. prezinta exemple tipice. Totu$i si un colt exterior normal de cladire-> lormeaza 0 punle termica, deoarece, opus cazului prezentat anterior la 0, unei supralete interioare incalzite reduse ii corespunde 0 suprafata exterioara mai extinsa care cedeaza caldura; la care se adauga laplul ca izolarea datorata slralului de aer proxim este considerabil mai mare la colturi dedI in dmp. Din aceasta cauza, in cawl perelilor cu proteclie lermica minima se lormeaza frecvent condens $i mucegai la colturile cladirii.
CD
CD
129
REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002

Producerea apei potabile calde:
alimentare centralizata la nivel de cladire; fara wculare: dlstribuire in intenorul in velisulul termic: inmagazinare solara bivalenta: cazan de Joasa temperatura, incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in Intenorul invelisului ter mic (admlsibil doar pina la A = 500 m'): cu productie solara a apei potabile calde:
DIN 4108, DIN V 470110
PROTECTIA TERMICA
Regulamentul EnEV il inlocuieste pe cel anterior - WSVO. Valorile-limita pentru protec1ia termica sint inasprite si se solicita noi procedee de probare. in conseclnta. nevoia admisibila de caldura pentru clad"i incalzite este redusa cu 25 - 30 %. Pe linga Izolare sint necesare si masuri conexe - de exemplu Instalatii term Ice cu tehnici de recuperare a caldurii. Punctele cele mai importante sint: - Valoarea cu influenta principala asupra necesarului admlsibil de energie este raportul intre suprafetele exterioare si spatiul inch is definit de ele, asa-numltul raport AN. - Productia de caldura este supusa unui nou procedeu de probare. care ia in conslderare consumul de energie pentru producerea apei calde. - Noul regulament solicita pentru prima data dovedirea impermeabilita1ii la aer (conform DIN V 4109-7). - Influenta instala1iei termice. Evolutla hotaritoare a regulamentului EnEV in comparatie cu regulamentul WSVO rezida deci in integrarea tehnicii de incalzire: noul regulament nu inlocu leste doar regulamentul de protectie termica ci si pe cel privitor la instala1iile ter mice. Pe viitor. valoarea de reglare nu va mal fi derivata doar din consumul de energie care serveste incalziril spa1iilor. ci si din cantitatea efectiva de energie primara care intra In unitatea producatoare de caldura Sl apa calda.
110 100 '" ~ 90 80 70 60
Ventllare:
fara Instalatle mecanlca de ventilare;
inclllzlre:
suprafete de incalzire libere (de ex. corpuri de incalwe); amplasarea predomi nant in zona peretilor exteriori: robine1i cu termostat cu precizie de 2K, productie termlca 70/55'C: sistem central: dlstributle onzontala in interiorul invelisului ter mic; coloanele de conducte amplasate la interior; pompa reglata; cazan de Joasa temperatura incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in interiorul lnvelisului termic (admisibil doar pina la A = 500 m')
, ,
III
I' 1 I
G)
Descrierea sistemulul ~
--0--------0---------------
90

.--- ----lr----- ---lr--------- - ---- - -I:r-- - --- - - -_
cazan - TJ 70/55' C. corp incalzire (ci). incalzire solara a apei polabile lap-solar).
amplasarea in intenorul
invell$ulul termlc (lit)
1
oS
+----....-----...----'---.....--~------~--__.J..
-------0--- ---- - 0-------- ------ - - -0-- - ---- -- -- --
o t;:;
C'
parter
40
50 100
200
300 400 500
subso'
Energl flnala raportata la suprafata - energie termlca qET.E
qET.E
[kWh/(m'a))
40 50 ' 60 70 Rn 90
100 540 64.8 75.6 86.4 97.2 1080
,
,
JP 1----0----
~I-------
1 rr
@
130
90 -0--------0
()_
Imagine: exemplu instalatl
.---6----/:r---
------0
loale qh
..
150 54.5 65.3 76.1 86.9 977 1085
I
,
1 1
,
200 547 655 763 87.1 979 1087
300 552 66.0 76.8 87.6 984 1092
500 537 64.5 75.3 86.1 969 1077
AN [m'] I 1000 -- 1 .. 1 -- I -- I -- --
1
I
CD
Arie ulila incalzila AN' in 1m']

,
I
1qEAE [kWh/( m2 aIJ
100 3.5
o
---t:>--------tr----- /:r _
150 2.5
200 2.0
300 1.5
500 1.1
1000
Energle flnala raportata la suprafata - energie auxillara qEA.E
1.40
oS
-;
,~ ro
.
Qj
QJ
90
r----... .,..~-~~~~~
---1J'------_0-_ ---- -- -- -0----- __
oS 1.35
ci.
% 1.30
QJ
QJ
~ 80
C
.~ 1.25
"
i
QJ
70
~_.-"---II------"-.-1"...-".-".-.- --~------l .....-".---'

-'----'
~ 1.20 u
.::1
0
gj 1.15
1.10 100 200 300 400 500
60 L-_ _-'---_ _-'--100 200 300
400
500
@
I
Necesar de energie primara qp raportat la suprafata
, qp [kWh/(m 2a)]
I
!
iN
'~
ctl
!'7" : - - 6 - - I.e ----/:r---
,--
I
I~
Coeficient costuri-Investltii p
I . ----0-----
I, 1----0----
I~
100 697 40 I , 81.6 50 RO 1 935 70 1 1054 Rn I 1172 qO 1 12q 1
150 675 79.3 91.2 103.1 1150 1269
200 662 781 90.0 101.9 113.8 1256
300 , 654 77.3 89.2 101.0 '129 124 8
500 625 744 86.3 98.2 1101 1219
1000
- --
-- . -- -- --
If
I~
200 1 26 125 1.24 1.23
300 125 1.24 1.23 1.22 1.22 122
500 I 19 1.19 1 19 1.19 I 19 I 19
1000
Arte utila incalzita AN' In [m 2]
Arie uliia incalzita AN' in 1m']
132
REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002

Obiectiv: Cladire izolata proiect model BEL, beneficiar Neufert Volum incalzi\
I Aria
-'--P.ROTECJIAIERMlcA
CD - @
535,86 mJ
171 m2
Va: AN = O,32'Va:
ulMi a cl~dirii
Element construct Iv
~re'R Rderlm
l~oro'<ld
Denumlre
l-supraf8tll
m2
147~S n nn a4 7n o <n
"?R
Factor corectarer;:dere : Coeflclent de cllldy~_ _Units te transfer termlc U a tem~ratur"

FX
024 n17
~e
1 1
----~
I nMrl
0<1/,,0<1
"".
- -
100 00
no
3.5.364 _ _Wi
._-- - - -
--
------'Ulil
non non nAn 40 o 1~ 019 019
I-
II<~ orro<
lornne'i<
InMrl
invecinat cu DOd izolat
~Qpeilijru;Jillill........Plan$8U de eta' lPI,n, ,10 ,nl Supllmenl pentru punlltermlce S"m. ') A
~ '0 1507" 000 49~ 7R
nn nn nn no
0.000 _ _WiK IAU.,. 7 '28 ------5.6D8 _ _Wi 6.BDD _ _WI
?.fi24 -------'JoIiK
4.900 --"'11K
154.95
_1.m 1-- 20.17 1 _ _WI 0.000 _ _VoiLK 050 050 _ _ _----14.120 -------'JoI1K
"',,~,
A'
'"
ge.J16 _ _Wi
W/K
HWB
Plerd. de cAld. din lransmlsle liT

I rl!ldjrj pjnj) la 3 etaje tolale
Suma
L A'U'F+H WB
---
Volum de 818r V
c------'
Cladir! eu oeste 3 etaie IOlale Imoermeabilitatea la aer~h ' Ilmoermeabilitatea la aer non < 3 0 h '
Plerd. de cAld. pr1n ventllare Hy

CoefIc. pt supra1. anvalopantel
10.72J4_ _ _ _ _ _ 1--_~7,253 __rT)~_ m:J o 80'V __ WIt<., o 70'0 34'V o 60'0 34'V 1 n9.31.4 e---WI
98,316 ~/K
NV,
Supra!ala Grad global de Iransfer al energiel 9
~F ~s
0, 922
m'
,' III
. '.
'"
AcumulArl de cAlduril aolaril ale Element constructiv elemenlelor constructive lransparente fo,o.<I,. nMrl
'0'0'01" 001/"001
- - I---
~41..-
_ _------'l.53
"'" .,,~ saacces

AcumulAr1 de cAlduril solaril ale elemente/or constructive opace
"01;
701 A '0
Q.5'
nso 0.80 Grad de abso,btie 050
R
070 nm n 7n 070
ago
nan n0il 090
- I---~O
i-Lnn..
A'g:0~9'~.f:~~c_ 1.QL 1----_ _ _ _ 2.8 3-___ 2.U ____. no. 2.55_ _ _
Fe
CiSh9 specific
10Lc-_ tie F,
,1. 9
- - ---_.
--
Ovlo';M;
j
~pumutAr1 de cAldurA Interne
.rnnArio in lin.' I
080
Capecltate speclllcA de stocsr ',~" . a cAldurll Cwtl'k 'V. tiD conSlructiv u~or Necesar anual de energle absolut calorlc8 snecilie Cae!. amplorllinvestlllel ep Necesar primer de snergle Q'p
_Q.5lL 1.00 5 W/rn' <n IAlh 'K'V.
855Jl0_ _ _W
_--.- --
?~Z93.o0__~h.
3 ____
>V;<ooni 'rlmi<ibil lov;<'onl IRdmllihil
~~re speclflcA de cA/duril prln transmlsls la

f-'!Ivs/ul supralelel envelopentel H'T Necesar de energle IInal
lc.aJdurL_
Energie auxil.
~3.,ll__. _I<.Wn'm' 1.29_ - _ . _ .-~P On Axis! = AJl1Q.:Ju-.j2.5) _ _ 58.94 --.-KWhim''a AI ()"n .rlmi, "sn g4 .75 ?O'AN, '" 6.52- JWhlm 2 a __. HT exist ... HTI 024.._ __Wirn' K_ H'T admis. - 0 1..Q,151 (NV_I W/m' O.l? __ - - - K,._
0'
~-
15 Wh.lm'K'y" Oh = OT+O -0
kWhl 55970_<L. - ' - ' - - '
Irent el curenl el.
aWE.E
L__...-51.80_ _kWh/rTJ,:?q-~
..
a HE.E
2.30
kWh;ro'
--~~
CD
Obleetlv: CI;)'dlr. izolal;)'. Proiect model BEL Neufert Volum ine;),lzil Va: 535.86 m' Aria util;)' a elMirii: An = 0,32' Va: 171.00 m2
36'
4'O'-t---ip' 2.12
-:-~~..!21
'.
,~
'"
o N
g o
'"
60T
11.99
36'~
Plan parter
-t-:.2,12 sd . 1.20 '-"-HI51L-+126f-~36'

----1,,99
Seeliune transversal;),
131
PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE

constructiv este deosebit de proasta, mai proasta dedI ar Ii de asteptat in
raport cu greutatea peretelui. Frecventa-limita a elementelor constructive ri
gide grele se situeaza deasupra intervalului de frecvente relevant, cea a ele
mentelor subtiri maleabile sub acest interval; elementele constructive rig ide
au frecventa-limita in cadrul intervalului relevant, in consecinta ofera 0 izo
lare fonica redusa - @.
Protectla foniclla sunete aeriene
in cazul sunetelor aeriene unda sonora aeriana antreneaza elementul con
structiv astlel cre$te influenta frecventei-limita asupra izolarii fonice
- @. Curba prescrisa prin DIN 4109 indica valoarea minimA a d"erentei
nivelurilor de zgomot pentru a atinge 0 valoare a protectiei fonice la sunete
grosimile necesare pen
aerlene VPFSA = 0 dB; valorile prescrise tru pereti Mai mult dedt la izolarea zgomotelor de calcare. inlluenta traseelor secunda
re deranjeaza la izolarea sunetelor aeriene. (Din acest motiv, atestatele pen
tru pereti fonoizolanti trebuie elaborate "Iuind In considerare traseele, se
cundare uzuale in constructie"). Ca trasee secundare functioneaza invelisuri
extrem de rigide cu greutate pe unitate de suprafata intre 10 Si 160 kg/m 2 ;
de aceea peretii despartitori de locuinta, cu care intra in contact perpendi
cular astlel de Invelisuri, trebuie sa cintareasca cel putin 400 kg/m 2 (Ia
contact exclusiv cu pereli de peste 250 kglm 2 este suficienta 0 greutate de
350 kg/m 2 ) Usile si ferestrele influenteaza negativ in mod deosebit fonoizolarea sune telor aeriene, avind coeficienti de izolare fonica redusi - @; chiar la un ra port redus al suprafetei golului valoarea rezultata a izolarii fonice se situeaza de cele mal multe ori sub media aritmetica a coeficientilor de izolare fonica a peretului si golului; de aceea intotdeauna trebuie imbunatatita in primul rind izolarea fonica a usii sau ferestrei. Pereli cu fonoizolare insuficienta pot Ii imbunatatiti printr-o camasuiala maleabllA - pag. 133 @, peretii dubli sint deosebit de buni fonoizolanti daca slnt asezati pe un material lonoizo lant usor elastic si sint executati dintr-un material maleabil - pag. 133 @ sau si daca sint asezati complet independent pe toata suprafata - flotanti. invelisurile maleabile sint relativ insensibile la punti fonice mici (spre deosebire de invelisun rigide). Pentru pereti dubli fonoizolanti trebuie utilizate mereu tipuri constructive verificate Camasuieli din tencuiala pe materiale izolante de rigi ' ditate normala (de ex. pe polistiren normal) reduc considerabil izolarea fonica!
dB
rezistenia la anlrenare
70 r----,----,--,-.....,.-..,
............... ...............
"_ ~
s~
601_--'--'-----'-----j
~~ 40 ~
t:
~.s 50 1--:--.""" E
CD;
30 00 '=---:':15,..--0,c.--15'-----="'8--"-15
N
:.?
<rl
0.
0,
(])
Transmiterea sunetelor aenene
Curba prescrisa penlru sunet aenan
, .
II
1 I
redus
de suprafata de peste 250 kglm 2

GrOSlmea elementulul conslrucllv (cm) ~ata de greulal1le raportale la
Traseu secundar prin elemente constructive Simple. In cazul in care peretil si tavanele respective au 0 greutate raportata la unltatea
TransmlSle In diagonala
beton greu (2200 kglm 3)
16,25 111.5 1'1.5 1

I
112,5
125 124
Unilaleadesup~~~~amida plina~. gresle calcar
(1800 kg/m3) 15.25 1 5,25
caramida inalta cu golurl vertlcale' (1400 kg/m Cl )
124
136.5
betan usar' (800 kg/m 3 1 16.25
1'2,5
125
11'.5
@7,
;~~:~~~un~lu~~~:)ambele
10,31 10,31 Ipsas(1000Kg/m 3 ) 0.3\
fete
clincher (1900 kg/m 3) 15.25
124
! Nr
I crt.
0,5 1 I I 1,11111',512 I stlcla (2600 kg/m 3 1 11,512 13!4 151 I
0,5 1 i 1 11111111512 2, azboclment presal(2000 kg/m 31
Ivulul
InormallZld~lfIe
i Nr.
i Denumlrea
, Densltateal I brula I kgldm J
Masa peretelui
> 400 kglm~
> 350
Masa perelelul kgim 2 I
I'
IIITO 115j2012i'j
3 4
~ Kp m'
0 Kg __+_<_4_0_-i,--!_m_'_--j
mm
kp/m'
pj 1 II 1111111'* I 131 IcantraplacaJ (600 kg/m 31
r:
lo",.lw~." ..".. r:~

I Icaramlda pllna
I clincher penlru conslr. CIV. Sllnd.
I I bloc Cll golurl marl dm gresle calcari 1.2
' 1
din blocufl plme. cu gO'lurl mlCI sau SI golufl marL lenCUIta pe ambele tete CU 15 mm
114 1,8
1.9
, 240
I
;:: i:::
240 240
I
405 485 505
I:::
I I
I~
I
I
I
I
I__+---'---'--_+---i----j--~.-I____r--~-___t~+___H
I I
i 12 i
~ ~
i 11 !
\ 13
7 8 .2 ! 9 IDIN 106 I bloc CU golurl mlCl din gresle calcar. 1.4 6 110 :Ca,el' I
,
I bloc plln din gresle calcaroasa
16 1:8
I 240 i
I
;00 300 240 240
"
10
r-,-~~-r-_+-------j___j--'--__+_-c__+
~_+-_+-+__H
I I
I .
2
I 1.8
~ -<n
'
e~ ~.~
""
>
~~
o c ~
14 !I DIN 398 bloc din belon cu zgura 15 i !bloc presat din belon cu zgura
'1.9
20 ~-__+-++-'---_+---I_____j-_v"'F_-I__+--__+-___+-+_+1
*
'0 20 30 40 50 70 '00
1
iI
greutatea elementulul constructlv raportata la umtatea de suprafata (kglm 2 ) Izolarea tonica la sunete aeriene. greutatea raportata \a unitatea de supralata SI grosimea elementului constructiv (dupa Gosele)
16 '7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
IblaCur,
I
lOIN
118151
leu doua sau i !rei
zldite cu golurile dlspuse vertical. umplute complel cu nlslp tara umplutura de nlSlp
i
DIN 18152 DIN 14'65
Igolun Iman
blocun pline din beton usor
blocuri dm B.C.A , SI belon sponglOS
1.0 1.2 1.4 1,6 1.0 1.2 1,4 1.6 0.8 1.0 1.2 1,4 1,6 0.6 0.8
240 240 I 240 240 300 300 240 240

365 4 '
440 445 405 440 440 485 530 485 505 420 460 410 440 400
-
300 i 240 240 I

I I
--'--=-----' 380
I
I
360 360
T='II :
I I
i
I
i
I
300 365 365 I 300 240 240

-
430 405 I 450 445 I I 405 I 440
300 240
I
,355 ! 380
1 1
300 240
-
;80 360
'I
490
485
490 365
390
! 380
I
31 32
I,
Betoane usoare si betoane in peretl fara rostufl ~! piaci de ina,ltlmea etaJului, tenculle pe ambele fete la 15 mm
i USa simpla cu prag fara izolare deosebita
max 20 dB I
max
4164
DIN
I B.C.A. 5'
belon spong'os
2 i Usa grea cu prag si lzolare buna . 3 Usa dubla cu prag lara lzolare deosebita. in doua canaturi
4 I
30 dB:
'I
33 34 35
36
Usa dubla grea cu prag $1 Izolare
max 30 dB
max
40 dB
S Fereastra slmpla fara lzolare supllmentara 6 i Fereastra simpla cu Izolare buna 7 '; Fereastra dubla cu cercevea dubla fara izolare deoseblta 8 I Fereastra dubla cu cercevea dubla cu izolare buna
I
1
max 15 dB
max 25 dB i
max
25 dB 1
I
max 30 dB I
37 38 I 39 40 I 41 I I 42 I DIN L..J 1047

14232
IDIN
beton cu agregale din plalra I ponce, hUlla. spMura. de icaramlda. S. a. a.
i
I~elon paras din agregale
neporoase, de ex. plelfiS
I belon compact cu agregate pletns sau spartura I
0,6 0,8 0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.7 1.5 1.7 1.9 2.2
437.5 437,5
375
312.5
!
I
I
250 250 250 250 250 187.5
i I,
I
187,5 I
400 400 425 425 400 450 475 425 475 405 460
500 375 375

312.5
250
187,5
187,5
350 350 350 360
350 350 370 370
187.5
1 150 i I
380
Izolarea tOmca a usilor $i fereslrelor contorm DIN 4109
(])
ne
Groslml mtnime pentru pereti simpli cu valoarea protectiel fonice \a sunete aerie VPFSA " 0 dB
134
PROTECTIA FONICA
-m
_ _ Speclrul auditiY mediu _ Frecventa medie

b
IIW/cm)
prag senz. durere
1-'20
./
....... 110_
.... ::-...... I'-"

~ r-.....
~"':
qoC/06
100 90 80
--I--
V
V/
1000
100
10
1
/'
./ V
0,1
0,01
70~""""
I
~
60~
50
40 "5
0,00'
10- 4
./
/
/
/
./
'O-~
10 I 10. 7
30 20 10 0
:s
* "i
10 :JO '0 10 70 100
'4'
10-
10-ll'
1'.. I I
I'-
I--
1OO:JOO 500 700 ,OOl 1QIJO Frecvenla I
10- 10 10. 11 300l 400l 700l 10000 Hz
CD
Interdependenta inlre puterea sonora (Ion), presiunea sonora (lIb), masura Inten sitatii sonare sau nivelul zgamatului (db) si intensitatea sanar~ (~W/cm2)
0- 10 incepulul audibilitatii
20
losnel usar de Irunze 30 limita inleriaarA a zgamatelor normale inlr-a lacuintA 40 zgomole medii intro locuint~; discu(ie cu voce sc.1zuta; strada
50 60
70
liniSlila in cartier de loculi disculie la nivel Sonar normal; muzica. de radio la nivel sonar
de camer~ in spatH inchise

zgomotul unui aspirator sHentios: zgomot stradal normal
pe strazi camardale
eo
90
100
masini de scris jzolale; sonerij lalefon la 1 m distanta strada cu lralic inlens; sala de masini de scris
salA zgomataasA de tabricA claxon la 7 m distanl~; mataciclelA

100-130
atelier foarte 2gomatos (Iier~rie s.a.m.d.)
Scara puterii sanare
Reprezenlare a undeJor incovoie' toare ale unui perele ra Ireevente normale: perelals nu oscileazA ca
Perceptia puterii sonore: urechea percepe in general un sunet ca de douA ori rnai putemic
un intrcg (-. a), ci elamantale sala osciloazA unole la\~ do alto Ie ( - b)
dnd inlensllatea sonorA a acestuia

crasla de zece ori
Hz 10000
l'\,.
5000
4000
3000 2000
tooo
'" ~~ ~
~~
",-"
~
'''''''"<0 ~- 't>,r ~.
('0
,,' ,
"
r=
"
f
f
maleabll
Protec1ia fonica cuprinde loate masurile care reduc Iransmisia fonict! de IJ 0 sursa de sunet la receptor - impiedicarea tolala a transmisiei fonice nu este posibila. Protec\ia fonica se poale realiza prin absorbtie de sunet, cind sur sa de sunet si receptorul se alia in acelasi spatiu ~ pag. 136, cind sinl in spatii diferite, protec\ia fonica se asigura in principal prin izolnre fonica. La izolare fonica se face deosebirea, in lunc\ie de lipul zgomolului deranjant, inlre izolare fonica a sunelelor aeriene (daca sursa de sunel anlreneaz~ mai intii aerul inconjurator) $i izolare fonlca a sunetelor structurale (cind sursa de sunet antreneaza direct un element constructiv). Exemple penlru sunete aeriene: radio - strigMe - muzica de fanfar~ pentru sunete structurale: calcare - zgomote din inslala\ii - pian (Si sunete aeriene). Valorile de atins prin izolare fonica sinl prescrise in DIN 4109, izolarea su netelor aeriene ~pag.134, izolarea sunetelor de calcare~pag, f 35. Sunetul se propaga sub forma de osci/atii mecanice $i unde de presiune sonora, care produc cre~teri sau scaderi foarte slabe, masurabile in microbar (lIb), vizavi de presiunea atmosferica (; 1,0333 kg/cm 2 ). (Presiunea oscilanta la vorbi rea cu voce ridicata ; circa 0 miiionime de atmosfera,) Oscilatiile sonore perceptibile de noi se alia in intervalul de frecven1a de la 20 Hz pina la 20000 Hz: 1 Hz (Hertz) ; 1 oscilatielsecunda. Pentru con slruC\ii este relevanl intervalul intre 100 si 3200 Hz, pentru care urechea umana esle deosebil de sensibila. Presiunile sonore se situeaza in speclrul audiliv uman intre pragul de audibilitate si pragul senzaliei de durere ~ Acest inlerval este impar1it in 12 par1i; 12 Bel (b) (dupA A,G. Bell, in ventatorul telefonului). Deoarece '1'0 Bel; 1 deci-bel ; 1 decibel; db mai este inca percepul ca diferen\a de presiune sonora de caire urechea uman.'l la 0 frecventa normal~ de 1.000 Hz, decibeiii sint utiliza\i ca masura lizici'l De obi pentru inten5itatea sunelului, raportat la unilatea de supralali'! ~ cei nivelul de zgomot esle indicat in dB (A) respectiv peste 60 dB in dB (B), o unilate de m~sura care ar corespunde inlrucitva fonului utilizat anterior. Pentru indicarea izol~rii fonice se utilizeaza in cazul sunetelor aeriene dlfe renla inlre nlvelurlle de zgomol, adica dilerenta dintre nivelul de zgomol initial $i cel dupa izolare. (Spre deosebire de cazul sunelefor structurale, pen tru care se indica nlvelul maxim de zgomol care poate r~mine dinlr-un su net normal). Izolarea fonica se poale obline principial prin masa, deci prin uti lizarea de elemente constructive grele, grease, la care energia acustic~ se consuma mai intii prin trecerea sunetului din aer in elementut construcliv, apoi prin antrenarea masei elementului construcliv $i pe urma prin revenirea in aero Daca elementul constructiv este antrenat direct (sunete structurale), izo' larea fonica proprie este mai redusa prin insa$i nalura fenomenului. Constructiile U$oare fonoizolante - @ folosesc pentru fonoizolare Irecerea repetata aer-elemenl constructiv-aer-element constructiv-aer izolare: 0 izo' lare superioara celei preconizate prin masa elementului conslrucliv nu poa te aparea decit pentru 0 valoare superioara a~a-numitei frecvente de rezo nanIa, care trebuie in consecinla s~ se situeze sub nivetul de 100 Hz. Frecventa de rezonanta a unei uSi batante este comparabila, aceasta 05 cilind deja ta stimuli de intensitate redusA (frecven\J. de rezonan\a): reduce rea oscilatiei usii se poate,atinge U$or, prin Irinare; accelerarea oscila1iei este mai dificila Si presupune un elort. Spatiul interior at unui invelis dublu poate fi umplut cu material fonoabsorbanl penlru a evita relleclarea mullipla ne controJata a sunetuJui. Propagarea sunelului in aer se face sub forma unei oscilatii longitudinale ~ @ in materia Ie solide sub form~ de undi"l incovoie toare. Viteza de propagare a oscilatiei longiludinate esto de 340 mis, la undil incovoietoare dilera in funclie de material, grosimea stratului $i trecven\:'I. Frecventa la care viteza de propagare pentru 0 unda incovoietoare intr-un element constructiv atinge aceeasi valoare de 340 mls esle frecvenla-II mllll: la aceasta frecventa trecerea sunetului din aer in elementul constrUCliv si invers este deosebil de usoara $i deci capacitatea d~. izolare a etemenlufui
CD,
CD.
fdb
I I
70
60
lenc.
plac:' usoar:t din lalas de lenln presar il0faliB
'one
a:
500 400 rigid subwe
~~'
""<1.
C'/
~~C'~ :::.;~
:I'
"6....0 0&0 \1 "1
.!!
~ 50 E
~
,"
~~
I
i
curb:l proC;CIIS:l
pfln DIN 4109
)'
/.
~J'(Sl,,: &00
f
f
I
I
I--
lld:tne dm
"
300
200
.~ ~1'-. -.0;%/ 6,.~

~
<,l~
beton cu
agregale din
palra ponce
VI
'-
'"'~ , /
-f-
rigidifOS
oro.lm. element conatruet/V
O,e.
~
e
10
~
30 40 50
20
~CoajaN
de c~ptU$ir9 din talas
100 200 400 eoo 1600 3200 Hz

Protec(;a la sunele aeriene ponlru perela conform mt!suralOfilor
teneui!: placal usor de construc\ie

1,5 em fencuiarA; 11,5 em zidarie
20
'"
FrecvenlalimitA penlru plAci din diverse materiale de constructie
din betan cu agregate din piatrA pence; 1,6 cm pal,stiren (pestex pandat el.); 2,5 cm plaeaj usar de
conslruc\ie din tala$ fixat in cuie la distantA mare: 2 em tencuial.1 de
ipsos-nisip
CD
electuate de pro\. dl. Gtisele; nivelul de prateetle tanic~ IAr~ eamasuial~ - 7dB, c~m~suil + 2 dB
CD
133
DO
I I
I
DO
Alcatu\re beton B 25 carton bltumat plaea de pluta carton bltumat beton B 25
12 cm gros. 500 gim 2 5 cm gros. 500 g/m 2 12 cm gros.
PROTECTIA FONICA
Zgomotele din Instalatii apar ca sunet din al1TlMuri: solutia este oferita de armaturi cu emisie tonica redusa cu
insemn de atestare; armatunle din grupa de atestare I cu nivelul de zgomot al armaturii ~ 20 db (A) pot II montate pe orice perete. amplasarea armaturilor din grupa de atestare II cu os: 30 db (A) este permisa doar pe peretii interiori ai 10 CUlntei precum si pe pereti spre spatii de inslalatii straine; imbunatatirea oricarul tip de armaturi se poate face printre altele cu amortizoare tonice.
l-ID
I
DO
I
---to
I I
~12---90---
DO
,----, ,----,
zgomote din conducte apar prin tormarea de turbioane in conducte: solutie: utilizarea arcului in locul cotului, dimensionare suticienta. ele mente de fixare fonoizolante ~
CD,
zgomote de umplere la impactul apel pe peretele cazii de baie etc.:
G)
Manson fonolzolai
f2\
\=.J
Fundatle fonoizolata de cazan de 90 em lalime
solutie: inlaturarea efectului de culie de rezonanta pentru obiectele res

pective. amestecarea apei cu aer in armaturi; asezarea cazHor de baie
pe picioare fonoizolante (in acest caz si racordul perimetral trebuie' re
zolvat elastic).
zgomote de gollre (produse de bolborosirea apei); solutie: dimension a re si aerisire corecta a conductelor de evacuare. Nivelul de zgomot maxim admisibil gene rat de instalaliile unei alte locuinte este de 35 db (A).
, ,
II
1 I
A = malenal lonolzol,anl pentru sunete structurale. de ex cauclUc B = spallu IIber eventual umplut cu malerlal lonOilolant pemru sunele strUClUrale
/,
- A
l>N 6:SSS5Y,V\\1
- material fonoabsorbant
B'
Element de metal-caucluc
Canal dotal cu materiale fonoabsor bante - (amortlzor de sunete lelefo me)
Amplasarea componentelor zgomotoase ale sistemelor tehnice ale cladirii (conducte de apa, de evacuare a apelor uzate. de gaz, ghene de gunoi. as censoare) nu este permisa in peretii adiacenti unor spatii de locuit linistite (ca mera de zi, dormitor). Cazanul de incllizire poate ti tonoizolat prin: amplasarea fonoizolata (soClu separat ~ @, substructura tonoizolanta pentru cazan). clopot fonoizolant penlru arzator, racord fonoizolant la introducerea conductei in cosul de tum, racordarea la reteaua de conducte de incalzire prin intermediul unor com pensatori de cauciuc. Transmisia tonica in conduete de aer; este redusa in instalatii de venti la re ~i climatizare prin a~a-numile amortizoare teletonice: acestea sint for mate din pachete tonoabsorbante, printre care circula aerul. Cu cit este mai gros un pachet, cu alit mai joase sint frecventele captate. 5i conductele de ventilare trebuie rezemate fonoizolat l
Absorbtia fonicll
Spre deosebire de izolarea fonica absorbtia tonica nu reduce de obicei lre cerea sunelului printr-un element constructiv. De asemenea ea nu are nici o rntluenta asupra sunetului care ajunge direct de la sursa de zgomot la ur eche. Ea reduce doar sunetul reflecta\.
Deoarece sunetul direct scade odata cu indepartarea de sursa de sunet, in
cepind de la 0 anumita raza "de reverberatie" in jurul sursei sunetul reflec
tat este la tel de puternic respectlv mai puternic ~ decit cel direct. Daca
reflectarea sunetului este redusa, nivelul sunetului reflect at scade in exterio
rul razei de reverbera\ie valabile pina atunci, raza de reverberatie insasi
cre5te. in interiorul razei de reverberatie anterioare nu se modifica nimic.
iii :!!. 90'r --'-*---r-l---t-----I

'0
o
~
::
J!
~ eo 1~~==-l;;:l=:f:::t:t1
.,
1:
l:i
"i
-E
razA de reverb. : 70 inalnte 1.25 -+--+Cnl.-;Y-:'.-Iz-g'-o-m-jot , razA de'rev 'rb.:
I ~\
"C
.
0 <--,-_ _~_~_"___'
2 f--;...,."'-j---t--j--
--1
direct
1l
60 dUpA 2,5 i 0,20,4 O,B 1,6 3,26412,525 50 distan,a lat6 de BUrsa de sllnet (m)
200 400 600 800 suprata18 de sbsorb,le echlvalentA (m 2)
Prin ma5uri de fonoabsorbtle se poate reduce nlvelul de zgomol al sunetului reflectat: astfel creste raza de reverberatie. in acelasl trmp scade nivelul de zgomot in afara
razel de reverberatle anterloare
Raza de reverbera~ie si capacItate a de absorbtle a unul 5patiu
Capacitatea de absorbtie tonica a unui spatiu este indicata in m2 de supratata

echivalenta fonoabsorbanta; aceasta ar ti suprafata tonoabsorbanta ideala care
ar avea 0 aceeasi capacitate de tonoabsorbtie cu spatiul insusi. Pentru un timp
de reverberatie de 1,5 sec. - ideal pentru bazine private in spatii inchise etc.
suprafaja tonoabsorbanta echivalenta A trebuie sa fie de 0,1 m2 pe m3 de volum
v (raza de reverberatie ar fi de doar 1,1 m pentru un spatiu de 6 xl 0 x 2,5 mi.
pentru jumatate din timpul de reverbera(ie ea ar fi de doua ori mai mare.
2
Exemplu bazin inot acoperit 40 m2 apa . 0,05 = 2,00 m 100 m2 pereti 5i pardoseala . 0.03 = 3.00 m2 60 m2 platon acustic ' 0,4
dB
r-,..-r--r--r-----", 90'
= 24,00 m 2 29,00 m2
f-+-f--f-+7"I"--::01 30
r--:-j--+--'i>""'"-17""+-"-'9
10'
A=
1~~
'" 0,2 V: timpul de reverberatie este deci 0,75 sec.
5'
Q
0,5 10 20=h/i.
~.v!~7
/'h
Protectla impotrlva zgomotelor externe

Pentru proteclia impotriva zgomotelor externe (zgomot din trafic efc,) exista urmatoarele posibilitati: a) proiectarea corecta a cladirilor; spatiile de sedere orientate in partea opusa sursei de zgomot. b) execulia tonoizolanta a peretelui exterior, inainte de toate executia to noizolanta a terestrelor $i u$ilor exterioare; la cele din sticla lara ochiuri mobile cu instalatie de ventilare, c) includerea de paravane de protectie fonica in configuratia fatadei. d) protectie fonica prin configurarea abila a terenului, precum taluzare, zi duri sau plantatie. Penlru taluzuri, pereti $i alte ecranari se poate citi valoarea efectului de pro tectie fonica din diagrama pentru lungimi de unda diferite (Iungimea de unda este aproximativ 340 m/frecvenla): din aceasta reiese cit de impor
lanta este inaljimea indicata prin unghiul (1.
Vezi $i: Linii directoare pentru masuri constructive pentru protectia impotri
va zgomotelor externe 51 DIN 18005 Protectie tonica in construirea ora$elor.
\:
. /' :
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Etectul de protectie tonica pnn obstaeole in spat'u deschls (A.I King); pe ordonata ecranarea In
funetie de unghiul" - @:
se citesc inaltlmile in metrl 51 Iungl
mea undelor ./
exemplu: a = 30'. h = 2.50 m: pen
Iru 500 Hz (Intervalul medlu de
freev.)
~ 340/500 = 0,68lungimea de unda
este hi = 2,5/0.68 = 3.68.
efeetul de eeranare = 17 dB
Schi1a a dlmensiunilor Q = sursa de sunet

8 :.= receotor
(1)
CD
136
de ex
inlrerupere30
inveli~ului
PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE ~I STRUCTURALE
prin caramizi eXlerior
-.QJ
Peretl exterlorl intra cUldlrt
Pere\ii care separ1\. cl1\.diri ~i care prezinta invelisuri cu greulale sub
350 kglm 2 trebuie izolati printr-un ,ost continuu pe toalt! adincimea cladirii dimensiunile minime ale acestora sint de 150 kg 1m 2 (Ia con struC\ii de locuin\e cu elaj 200 kglm 2 ). Daca roslul porne~te de la ni
velul fundatiei, se poate renun\a la masuri suplimentare; In cazulln care acesta Incepe doar de la nivelul solului, plan~eul de peste sub sol trebuie prevazut CU 0 pardoseala f10tanta sau cu un slrat de uzura usor elastic (ca Si in cazul p1anseului intre locuinle). Rostul trebuie intotdeauna umplut cu materiaIe de umplutura (placi din ma teriale spongioase etc.), in eel mai bun caz cu rosturi decalale; deoarece inveli~urile sint rig ide, zone de contact oricit de mici reduc izo/area fonica!
Perete despartitor dublu cu rosl conlinuu in secliune
Plan-CD
ne'avorabiJ
Peretl
compu~1
in cazul perelilor compusi (fiind considerat asHel orice perete cu su prafete cu izolare fonica diferita. de ex. cu u~a) valoarea globala de izo/are Ig se obtine dupa scaderea reducerii izalarii R din valoarea izolarii lonice celei mai ma,i - @.
+
25
Transmilerea sunelelor slruclurale
Curba prescrjs~ pentru zgomole de calcare
Ilolalie
sapa
finlsaj
10
15
20
25
30
35dB
dilerenla inlre yalori1e de rlolare 1,.01,-']
Tencuialcl trasA inaintea sapei pinA la muchia superioara a planseului brut: prescns la pereti porosi
Tencuiala dupa pozarea sape,la pereti compac~i
Determinarea reducerii izo/Arii dupA Zeller -
CD
p1aci ceramice perele masa permanent elastICa

pardoseata, Iiolanla
pl~cj ceramice
lencuiara. armala. izolalre

~apa
sapa (paOla)
sapa de pratec.lie plac; ceramice

sau dale
Mod de calcul: 1. Constatarea diferentei intre valorde de lzo(are individuale Iz "" It ~ 1 , unde trebuie considerat 1 > '2' 1 2 2. Delerminarea rapot1ului inlre supratetele de pereti izolante. 3. Reducerea izolarii R rezullA din intretAierea curbei raportului dlntre perpendiculara diferentei jmra valonle de izolare II -
suprafo~9
cu
pardoseal<\
Protectls Is zgomote de cAlcare

Plan:;;eul este antrenat in mod direct la oscilare prin zgomot de calcare - 0). Curba prescnsa de DIN 4109 indica un nivel normat de zgomot de calcare, deci ceea ce reprezinta maximul ac ceptabil de auzit in spatiul de dedesubt, in cazulln care deasupra lucreaza un "Iropaitor" normal. In acela:;;i limp'insa - datorita influ en\ei imbatrinirii - valorile trebuie sa lie cu 3 dB mai lavorabile in momentul incheierii execuliei. Forma comuna de protec\ie la zgomote de calcare este :;;apa f1otanta: strat izolator u~or elastic tara rosturi, acoperit cu un strat de protec\ie, deasupra 0 ~apa din beton de ciment, anhidrit, asfalt turnat (grosimea indicata in DIN 4109 fila 3); constituie in acelasi timp ~i protectie la sunete aeriene, din aceasta eauza este admisa pentru arice tip de p/an~eu (grupa de plansee I Si II), muchiile lrebuie sa aib1\. spaliu de lucru. rezolvarea posibila fiind un chit permanent elastic, ~i la pardo seli din placi ceramice - 0) . deoarece inveli~ul format de ~apa este . putin rigid, el este in consecinta extrem de sen sibil la punti fonice. Pentru p!an~ee in cazul carora izolarea la sunete aeriene este deja su ficienla (grupele de plan~ee I :;;i II), izolarea la zgomote de caleare poa te Ii rezolvata Si printr-un strat de calcare u~or elastic - @; plan~eele din grupa de plan~ee I POl intra in grupa de plan:;;ee II prin adaugarea unui plafon suspendat dintr-un material maleabil - . Din coeficien tul de imbunatatire CI (dB) reiese cu cit imbunatate~te 0 dal1\. Ilotant1\. sau un strat de caleare u:;;or elastic izolarea fonica la zgomolele de calcare.
CD
:::::::::::::::;:;:::::::::::;::::::::::1::::::::::::::::::::;:::::::::::
[
plan~eu brut
ilQla\ie
Pardoseala f10tanla din plac! cera mice (Mi)
Alcaluire pardoseal~ CU hidroizo lalia penlru Mi cu spaliu de dU$
polistiren elas!.
10 mm
pardoseara lemn nisip. Jut. zQura
Plalon suspendat maleabil
OPOSibilitatedeiZOlarelazgomOlede @ pent'u un planseu din lemn

c~lcare
135
Od8
!ell
o
expunerea Ie
5 d8
aursa de Bunet
ACUSTICA SPATIULUI DIN 52216 ~ llJ

Proiectarea acustic-spatiala trebuie sa aiba ca elect crearea conditiilor optime de auditie in spatii pentru reprezentatii oratorice sau muzicale. Trebuie luate in considerare inlluente diverse, dintre care cele mai imporlante sin!:
proce8 de
revarberatle
3Sd8
IS
timpul de reverberatie - rellexiile datorate structurii primare si secundare a spatiului. 1. Timpul de reverberatie: Durata de timp pentru 0 scadere a nivelului de zgomot cu 60 dB dupa inlaturarea sursei de sunet ~ G). Interpretarea se lace pen tru intervalul-5 dB pina la -35 dB (DIN 52216 - Masurarea tim pului de reverberatie in sali de auditii). 2. Supralata de absorbtie: Determina timpul de reverberatie prin cantitatea de material ab sorbant, exprimata ca supralata cu absorbtie totala (Iereastra deschisa). A
nlvel de preslune 8 sunetulul deranjant
G)
Masurarea timpulul de reverberatie

timp _ _
---------:-~
I Func\iunea spaliului ,
i b' , Iver.~
Tlmp de re-
i Vorb"e:
! L-
cabaret teatru conferinta
I
~
0.8
'1,0' _
'I
, ,
II
I , ,I I
"
Muzica:
! ,
----~-
muzica de camera
1.0
1.5
= as . S as = grad de lonoabsorbtie dupa masurarea spatiala

a reverberatiei S
opera '! 1.3 ... 1.6 ----c-o-nc-e;;--: 1,7. 2,1 mUZlca de orga i 2,5 ... 3.0
Intervalul timpului de reverberatl8 aptlm
I
cCriterlul ecoulul
= suprafata partiala
Timpul de reverberatie se calculeaza din supralata de absorbtie t
= 0,163' V (Iormula lui Sabine)

as'S
3. Ecou: Daca intr-o curba cu panta unilorma a timpului de reverberatie ~ G), se pot recunoaste subiectiv virluri izolate, acestea sint denu
mite ecou ~ @ .
Pentru criteriul ecoului se considera valori dilerite de timp si in
tensitate pentru vorbire sl muzica.
Deoarece spatiile de auditii muzicale ar trebui sa prezinte un timp
de reverberatie mai lung. ele pot Ii privite de regula mai putin cri
tic din punct de vedere al ecoului.
... 2.0 f-----+~-c-~
-! 1,8f---~-"-~-""7"''+
~ 1 6 f--"--'--h--''--.".L
~
~
~
41-----j,~~r--__,,"'"
1.2 f-,4--+.,...""L---p-L---:--i-'/'L...._-I---;c----+---+-++--+--i---I
, 0 I--"---i-".+'---f-~---+--'----:-~H-i---i--+--+---+-+---j
o 9 !-"---+""*L....~---'--+-+-~--+--r,------+---i--t--t---+--t----l o 8"'::0':-;:-:'-2-:'-3~5L--:I-:-0'-' ~2--;;3-S'---:'-:0';---:--:--:'--~----:'--:'--:-;--1::0:-'---'
Cerinte privind spatiile

1. Timp de reverberatie:
Toleranta tlmpilor de reverberatl8 20"}o

I
Valoarea optima depinde de lunctiune Si volumul spatiului ~ @.

Functjun~VOlum
I
I specific
80 f--f---h.L--+--t-"""
i r-
In m 3 i1oc
: Volum maxIm : 'In m 3

I
I
i
'teatru oratoriC
,sp. aduna~e 5000: 3 5 '.

:
i
I
!
!
->
-}
Timpul de reverberatie depinde in general de Irecventa, liind mal lung la Irecvente joase si mai scurt la cele inalte. in cazul in care I = 500 Hz aproximarile rewltate prln chestionare ~ @ se pot deriva ca valori optime. 2. Inteligibilitatea vorbirii Serveste la aprecierea inteligibilitatii cuvintului rostit ~ @. Nu este normata, astfel incH sunt utilizati curent diversi termeni inteligibilitatea Irazei, inteligibilitatea silabei, aprecierea prln loga
tomi.
Pentru masuratori cu logatomi un rezultat > 70% este considerat
ca inteligibilitate excelenta a vorbirii.
Dupa stabilirea inteligibilitatii vorbirii, colective mai mari de audi
tori trebuie sa noteze silabe izolate lara sens d.ex, lin, ter (Ioga
tomi), metoda la care acuratetea este utilizata pentru apreciere.
Metode obiective mai noi utilizeaza semnale de bruiaj modulate (metoda RASTI) $i conduc la rezultate reproductibile cu eforl redus, 3. Impresia spatiului: Perceptia rellexiilor receptate din spatiu in lunctie de timp si di
rectie.
60
I sp.multifunct. pI. i vorblr8 $1 muzlca : leatru muz,cal I I (opera. operela) I

!
I
4 ... 7',
8000
I 15000 i
i
sal, muz'ca camera
~6 .. 10
8 ... 12
10 ... 14
I I
10000 25000 30000
60
80'0100
I sali concert pI. I j muzica simfonica

r spati i pe~tru I oratonl $1 muzlca de orga
II
i
1
.m !
proaatA
I!!i I bunt
~~
IntellglbllttBt88 sllabel V.
I
I
I,
f. bunA
Inteligibilrtatea vorblrii
Tabe! volume specifice
V = f (Art)
reflexie nefavorabila (eventual ecou)
IImttA deranjantA B(t)

! ,
I
I I
I
I
200
ms
300
Pentru muzica reflexiile diluze sint lavorabile sonoritatii, in timp

ce rellexii diluze cu intirzieri de pina la cca 80 ms (corespunzator la 27 m dilerenta de distanta acoperita) lata de sunetul direct pro moveaza claritatea ~ @. Vorbirea solicita lntirzieri mai scurle de pina la 50 ms, pentru a nu reduce inteligibilitatea.
Succeslunea reflexlilor In spatlu
138
::::::::::::;:::1:::::~: ::::::::::1 :;:::::::::::::::::::
PROTECTIA LA VIBRATII SUNETE STRUCTURALE ~ QJ

Vibra\iile in corpuri soli de sint numile sunete structurale. Aceslea sint generate lie prin sunete aeriene, tie prin antrenare direclil, me canica - (D. Deoarece forlele alternative mecanice sint de obicei mai puternice dedt presiunea alternativa a aerului, $i retransmisia perceptibilil este de obicei mai puternica la antrenare directa. Apar des fe nomene de rezonanla, aces tea conducind pentru intervale inguste de trecvenla la un nivel de retransmisie mai ridical.
llili!
1111111
Perete user ::: antrenare puternicA
Perele greu = antrenare redusa
ilil
:.::
::::
:-:.
Anlrenarea sunelelor structurale
:iil""~':':"""j!i
:~ !~~: ~::: ~::: ~::: ~: ~::::::::::::::::;; >:: ~~ ~. l.;.i

:-;.
Daca sunetul aerian retransmis are un caracter monoton, cauza se

regase$te de obicei in antrenare directi'l prin sunete structurale.
Protec\ia la sunete structurale trebuie deci sa tinteasci'l spre impie
dicarea antrenarii directe sau a propagarii sunelelor.
Mllsurl fmpotrlva propagArlJ sunetelor structurale
Pentru instalalii de apa trebuie folosite doar armaturi din grupele de

atestare I sau II. Presiunea apei trebuie mentinuta la un minim posibil.
Viteza apei joaca un rol subordonal.
Conductele trebuie fixate conform DIN 4109 de pereli cu dimensi
uni de suprafele ;" 250 kg/m 2 - 0.
Cazile trebuie a$ezate pe dale flolante $i tara contact cu peretii.
Zidirile suplimentare trebuie prevazute cu rost la peretil
Dotari de WC suspendate de pereli produc direct antrenari la sune
te structurale. Ancorarea rigida este insa inevilabila. Eventual se
pot prevedea straturi elastice.
Conductele de apa $i de evacuare a apei uzate trebuie fixate cu mate
riale elastice $i nu trebuie sa prezinte contact direct cu corpul construil.
Ascensoarele trebuie conslruite cu puturi separate - @ $i rosturi
umplute cu ;" 3 cm fibre minerale sau cu capacul putului rezemal
pe neopren - @.
Pompele $i utilajele se a$aza pe socluri izolate la sunetele structu
rale $i se racordeaza elastic.
Compensatorii sint descarcati de sarcini de intindere deoarece pre
siunea interna aetioneaza $i in lungul axei conductei - @.
Placile din pudreta de cauciuc sint deosebit de potrivite ca materia
Ie de izolare pentru socluri datorita rezistentei lor sporite la com
presiune. Pot Ii eventual incluse $i materiale izolatoare la zgomOlUl
de calcare din libre minerale sau spuma polistirenica.
Pluta, cauciucul masiv $.a. sint nepotrivite, deoarece aceste mate
riale sint prearigide. Cu cit materialele de izolare se comprima mai
mult fa solicitare, lara sa fie suprasolicitate, cu atit efectul este mai
benefic.
lncarcarea pentru maleria Ie izolante dispuse in supra tete trebuie sa
fie de obicei > 0.5 N/mm 2 . Daca aceasta cerinta nu este asigurata
sint necesare elemente izolate, dimensionate in func\ie de greuta
lea utilajului.
..
: ~=-,'
Put de ascensor separal cu
!I!I
~
3 em
...------l---.,'' 'IIIII o
Capac de pUI pe neopren
' II
"
.y
,.""
'~[
fibre minerale
pendul metal ConU
+3
~J
-20
-10
dupA mantel
plclor utile' G!rT
................................................
ere din 01e' Nickel
A$ezarea ulilaielor pe un sodu cu Insel1ie elastica
Exemple de elemenle izolate lip arc
I ~ ~~x
x
I
o ~ 0.1
f--
+10
+20
+30
+40
'\
)( I
I
I
.
Implltlcare
03
0'1\
lzals,..
50 10
'\20=1.41
- I
o.1
10 20
Electul de izolare este $i in acest caz eel mai bun, daca elemente
Ie sin! solicitate la maxim, tara a ti suprasolicitate. Elementele izo
late sint lie din neopren, tie din otel - @.
Arcurile din olel asigura cea mal buna izolare lonica a sunetelor
structurale datorita rigiditatii lor scazute.
Pentru cazuri speciale se utilizeaza arcuri pneumatice. in cazul ar
curilor izolate trebuie avuta in vedere dispunerea in funclie de cen
trul de greutate, pent~u a asigura 0 incarcare a tuturor elementelor
in egala masura - (2).
in cazul antrenarilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotati
ve, trecventa de antrenare trebuie sa nu corespunda trecventei pro
prii a sistemului fixat elastic.
Prin rezonanla se produc deformari mari, ceea ce poate conduce la
distrugerea elementelor cu amortizare redusa - @.
Raport de ecordare VNerr
Amplasarea arcurilor in funetie de
cenlrul de greutate
Electul reazemelor elastlce
o _
D~sfQ~.~~n
t1JI.ncor.1116
flbre mlnel'1lle-
DP18
IIneOrBprofll1122
p16~1
glpacarton
Ventrlator rezemal dublu elastic
@
oscilant penlru platon
Exemplu de element melalic
Se obtine un etect de izalare deosebit de puternic prin rezemare

dublu elastica - @.
Corelarea nepotrivita, de ex. cu socluri a$ezate pe dale Ilotante,
poate inrautati situatia.
137
ACUSTICA SPATIULUI
Supraletele absorbante evita concentrarea sunetelor $i adapteaza timpul de reverberatie la valorile dorite. Alternanta potrivita de su pralete rellectante $i absorbante actioneaza asupra rellexiei ca 0 supralata puternic structurata ~ @. Supraletele curbate pot conduce la crearea unui elect de locar (cu pola). Spatiile semislerice sint deosebit de nelavorabile datorita concentrarii tridimensionale a sunetului, daca centrul cercului se alia la nivelul podiumului ~ @. Acest dezavantaj poate Ii evitat. 0 conducere loarte buna a sunetului poate Ii atinsa printr-o conligu ralie potrivita a curburii plalonului ~ @. Rellexii diluze: supraletele de la care soar putea astepta generarea de ecou trebuie sa rellecte diluz, adica sa disperseze sunetul pe care il recepteaza ~ @. Rellexiile diluze conduc prin distributia uni lorma a sunetului la lormarea unor curbe a timpilor de reverberatie netede, unilorme. Structurarea prin pliere a supraletelor necesita unghiuri > 5. La lei de elective sint modelari puternice ale supra letelor, parapeti. ni$e s.a.m.d., prin spargerea undelor lonice sau re Ilexii delazate ~ @. Calcularea timpului de reverberatie se lace in mod obi$nuit cu lor mula lui Sabine
CD
Pinze pentru conducerea sunetulul

aj
Fragmentarea j~ elemente a supra letelor de reflexl netavorabile
, ,
III
.' I
t=~3'V
a) reflexl difuz8. pnn schlmbare de material: b) suprafata reflectanta
8)
as'S
DifuZI pnn reflexil defazate
difuz
iiii
:~:~
trecY8n~
Gradul de lonoabsorbtie a unui material Us se determina conlorm DIN 52212 in camere de reverberatie. Valoarea sa se situeaza in tre 0 $i > 1. Timpul de reverberatie este calculat pentru Irecventele 1= 125, 250, 500, 1.000,2.000,4.000 Hz. Indicatiile timpilor medii de reverberatie se relera de obicei la valoarea de 500 Hz. in calcul intra cu valorile lor specilice toate supraletele individuale, persoa nele, scaunele, decoratia. Deseori timpul de reverberatie atins este determinat exclusiv de ab sorbtia persoanelor $1 a scaunelor. Pentru a lace timpul de rever beratie independent de ocuparea salii cu persoane sint necesare scaune cu $ezut 5i prospect al spatarului cu absorbtie cit mai mare, care vor Ii acoperite de persoanele care $ed. Supralete suplimen tare de absorblie pentru Irecvente inalte sint necesare doar cind vo lumul specilic ~ pag. 138 @ este depasit considerabil. Daca volu mul spatiului $i scaunele sint acordate corect, nu este nevoie sa se recurga de obicei decit la corectarea timpului de reverberatie la Irecvente joase. Compensarea in vederea obtinerii timpului de reverberatie dorit se lace prin combinarea de supralete cu insu$iri dilerite. Acestea sint delinite de structura lor: - membranele vibrante absorb Irecvente joase. Dimensiunile su praletelor, grosimea $i umplutura spaliului gol variaza in vederea acordarii line a sistemului - @. suprafetele cu orilicii in lata unor spatii goale absorb de obicei Irecvente medii (rezonator Helmholtz); proportia de orilicii, volu mul 5i lonoizolarea spatiului gol determina Irecventa, amplitudi nea $i lorma maximului de absorbtie - @. materialele poroase se utilizeaza la absorblia Irecventelor inalte. Grosimea stratului $i rezisten\a la scurgere inlluenteaza variatia spre Irecventele joase ~ (2).
Absorblia frecventelor Joase prin membrane vlbrante
I
1111!
~~_ -----'.c~~
orl1icll in proport:1e redud

orl1lcll in proport:le rldlcaU'l:
Illll'OJ
Comportamentul rezonatorilor la absorblle
!1!1!
12 __
d
"
>
0<
I~
frIlCY.n~
Absorbtia materialelor poroase
Formarea de tocare \a supralete curbe
Conducere tavorabila a sunetului pnn curbura adaptala
140
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
ACUSTICA SPATIULUI
---.[IJ
Reflexiile laterale imediate sint apreciate in cazul muzicii in mod subiectiv mai favorabil de cit reflexiila din plafon, chiar la timpi de intirziere foarte mici (asimelrie a perceptiei acustice), datorilil re ceptarii unor semnale diferile de catre cele doua urechi ale audi torului. Spa\iile inguste, inalte, cu pere\i structurali, reflectanli geo metric ~i plafoane cu reflexie difuza sint cele mai simple modele spatial-acustice.
CD
impiedicarea !orm~rji ecoului de lIulurare
Forma nefavorabila a platonulul
Structura prlmarA a spaf1llor

Volum: dependent de func\iune - pag. 138 - vorbire 4 m3 /persoana - concert 10 m 3 1persoana Volumele prea mici nu permittimpi de reverberatie suficien\i. Forma spa\iului: spatiile ingusle, inalte, cu pereti struClurali (reflexii laterale imediate) sint deosebit de potrivite pentru muzica. in apro pierea podiumului sint necesare suprafete de reflexie pentru reflexii de inceput imediate ~i balansul orchestrei. Peretele din spate al spa\iului nu trebuie sa permita reflexii spre podium, acestea pUlind fi percepute ca ecou. Suprafe\ele paralele, nestructurate trebuie avi tate pentru a impiedica formarea efectului de f1uturare prin reflexia multipla - @. Prin plierea la unghiuri > 5 poate fi anulat paralelis mul ~i poate Ii realizata reflexia difuza. Plafonul spaliului serve~te la conduce rea sunetului spra spatele sillii ~i trebuie configural in consecin\a - @. in cazul unei configu ra!i; nefavorabile a plafonului apar dilerenle mari de intensitate a sunelului prin concentrarea de sunel. Spa\iile cu pereti divergenti spre zona de spate slnt mai pu\in la vorabile, deoarece reflexiile laterale devin prea slabe - G). Aces! dezavantaj poate Ii compensat prin suprafe\e de rellexie supli mentare ("terase viticole") in spatiu, de ex. lilarmonicile din Berlin $i Kbln - sau prin plierea puternica a peretilor pentru a asigura conducerea sunetului.
\::V aplecal in spale
t3'
Penlru muzlca plan, pentru vorbire
f'4\ \.V
Forma de plan mal pulln lavorablla
. ,
"
.,
'.'
': .
~~
,'.
Filarmonica din Berlin: dispunerea in trepte a pachetelor de scaune
..
..
Podium 1a sala
Amplasarea podiumului: pe cit posibil pe latura scurta a spa\iului, pentru vorbire sau la spalii mici (muzica de camera) esle posibila ~i amplasarea pe pere\ii lungi (Arhiva Beethoven - @). spatii1e mul tifunctionale cu podiumuri amplasale variabil ~i pardoseala parteru lui orizonlala sint Irecvent problemalice pentru muzica. Podiumurile trebuie inal\ate simtitor peste nivelul salii, penlru a sprijini propaga rea directa a sunetului,in caz contrar. nivelul ar scadea prea repe de in raport cu propagarea - (2). Din motive optice ~i acustice se prefera ridicarea succesiva a rindurilor de scaune $i asigurarea unui sunet direct constant pentru toate locurile -. CD. Panla curbai ur meaza 0 spirala logaritmica.
Structura secundarA
Supraletele de reflexie pol compensa in mare masura structuri pri mare nefavorabile, de ex, pere\i divergen\i prin plierea suprale\ei acestora - . Forma plafonului prin pinze suspend ate - CD sau prin fragmenlare In elemente - pag. 140 11).
mic~ de muzicA de camera la Arhiva Beethoven, Bonn
f'7" \.!..J
spirati1logarltmica
Ridicarea su.ccesivi1 a scaunelor ca
Plierea suprafelei peretelui
Scaderea nivelulul sonor deasupra supralelelor absorbnnle
139
DIN 18014
PROTECTIA LA TRAsNET
Constru~tle cu schelet metalic: scheletul trebUle racordat atit la conducloni de acoperlS cit Sl la conductorll de pamint
AcoperlS din tabla si pereti din lemn: acopensullrebule racordat la conductorul de coama si la conductorul spre pamintare
conduct spre pamintare
, II
,I I
conduct spre pamintare
Pamintarea se face prin platbande, tevi sau placi metalice neizolate, asezate suficient de adinc in pamint pentru a asigura 0 rezistenta re dusa a pamintului la propagare --> @ - . lnaltimea rezistentei de pamintare difera in functie de tipul solului Sl de umiditate - @. Instalatia de pamintare are rolul de a disipa curentul din trasnet ra pid ;;i uniform in pamint. Se deosebesc prize de pamint de adinci me si de suprafata. Prizele de pamint de suprafata se executa fie sub forma de circuit fie liniar. De preferinta se inglobeaza in beto nul de fundare --> @-@. Materialul pentru priza de pamlnt este fie platbanda de otel zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fie otel rotund 0 10 mm. Prizele in forma de bare sint tevi, bare rotunde sau bare cu profil des chis batute in pamint. Prizele de pamint tip bara introduse la peste 6 m adincime se numesc prize de pamint de adincime. Prizele de pamint radiale sint prize din benzi separate care pornesc radial din tr-un punct sau dintr-o priza de pamint tip banda. Pentru acoperi;;uri, pereti !;i.a.m.d. din aluminiu, zinc sau otel zincat --> 0)- @nu sint admi!;ii conductorii din cupru sau din cupru zincat. Sint adecvati conductorii din aluminiu sau otel zincat.
____----OT,/'
punci de
1r1lrerupere
pamjnlare
Tipde de pamint I
I
p,,~TI
,
"0 <lJ
OJ
1ti
:
I
Partlle pnnclpale ale unei instalatil paratrasnet
invelitoare din aluminiu ca dispozi bv de captare
L
I
'
':=--u>. E ,m ,ro E 0.
12 6 6
.... ~!
g~ I
.
E
-
Ii
OJ
lctl:5
E_
0._
rn
'0.
OJ>
OJ> OJ>
.Q.E
OJ> <lJ
:s ~ E'=
IC'O.~
rezistenta la propaga re n
C "0..
0.0.
tiP banda. lung, In m
40
1200 600
I
~
racord
rtip teava
acopens
racord acopens la ',nvells pere 4++--'i--++H+Fb>=ete, daca nu
i adinc. in m '---
I
I
tip banda lung. in m

tiP teava adlnc, in m
40 20
100 50 67 34
200 100 133 70 67 33
600 300 400 200 200 100 30 15 10
la
eXist;'!
leaa-turl
invel,s perete
perete din
alumlnlu mlr:
mel alice din conslrUClle
f , lip banda i lung. in m

I
10
05
mIT',
invells perete racQ.d la Iconduclor sprel r/oamintare
lip teava : adinc. in m

r~~~
racord la (conductor sprel

/pamlntare
: tiP ba~da L"'-"g. In m

i tiP leava
13 3
U~-LU.-LJ-L-L~"tY/ ~n~~Crlu~~re
pamintare
o \.2J
,.;iJ "-'/,.>~/
;:!;"' %
--~;-_. 1:.,
~
/ _. r !
Invells de alumlnlu pentru perete pe post de conductor spre pamintare COS pe coama cu dtspozitlv de captare rama dm
punClde
Inlr~rupere
adinc, In m
~.
33
pamlntare
"'j ... inca economic i deja neeconomic
Acopens Sl perete din alumlnlu
Rezistenta la propagare a prizelor de pamint tip banda Sl tip teava in diverse trpuri de pamint
/,..
carnwe otel
~ ~;:/
Sara de caplare de pe cosun din aproplerea jgheaburdor se racordeaza la jgheab
2$~
Toate suprastructurile metallce SI cO$urile de ventilare se racordeaza Ja instalat!a paratrasnet
Pnza de pamint @ ton nearmat in fundatie de be
3 @
P"zade pamintinfundalledebe ton armat
rosl de dilalare
cota ma~':"
xlma apel ::.
freatlce .::
a:.
.,., .,.,
--------------------
~:::
1.50
~','
Suporturile de acoperlS pentru Ilnll de inalta lenSlune nu se racordeaza direct; dlstanta de batale la scin\ele deschlsa = 3 cm
La elemente constructive din otel cu Instalatil electnce trebUle un dispo zitlv de siguranta de suprasarcina.
Amplasarea prizel de pamint la lun datie tip cuva
Rezolvarea treceril peste rostun de difatare prin banda de intlndere la mtenorul constructirlor
142
DIN 48801,57185
La latitudinea de 50 de grade se produc circa 60 de trasnete $i 200 pin a la 250 de fulgere pe ora de furtuna. Oamenii aflati in spatii libere pe 0 raza de 30 km de la locul de Irasni re (copaci, zidarie $.a.m.d.) sint pus; in pericol prin lensiunea po tenliala la pasire, de aceea picioarele trebuie linute lipite. Deteriorarile la constructii seprodue prin dezvollarea de caldura a lrasnelelor, care incalzese si evapora la impact eon\inutul de apa, provocind prin suprapresiune dislocari explozive ale zidurilor, stilpilor, copacilor $.a.m.d., deci in locurile unde se acumuleaza umezeala. in principiu, 0 inslalatie paratrasnel reprezinta 0 "cutie a lui Faraday" cu precizarea ca deschiderea ochiurilor a fost marita in urma des eoperirilor facute. 5e monteaza suplimentar virturi de captare, pen tru a fixa lovilura lrasnelului. inslala\ie paratrasnet eonsta din instalatie de captare, conductori si instalalie de pamintare. Instalalia paratrasnet are rolul de a fixa lovitura prin configura!ii de cap tare si de a asigura localizarea c1adirii in inleriorul unei zone prolejate. Constructiile de pe acoperi$uri, lucarnele, cosurile, aerisirile lrebu ie luate in considerare in mod deosebit la inslalarea paralrasnelelor. Aceslea lrebuie racordale in arice siluatie. Instala\iile de captare sinI bare metalice, conductori de acoperis, su prafe\e eonducloare de acoperis, corpuri conductoare de acoperis. Nici un punet al acoperisului nu lrebuie sa fie mai departe de 15 m de un dispoziliv de eaplare. In cazul acoperisurilor de paie trebuie amplasate benzi melalice '!a 60 cm deasupra coamei pe suporturi din lemn, pentru a se pre veni pericolul de incendiu prin efectul de improscare. -+ @- in cazul in care curentul din trasnel este condus prin rezistenta de pamintare, se produce 0 cadere de tensiune, de ex.: 100.000 A x 5 em = 500.000 V. Acesl polential il poarta in momenlullovilu rii de lrasnel inlreaga inslalalie paralrasnet $i toate elementele le gate metalie eu aeeasta. Masura foarte efectiva de a lega loaIe elemenlele metalice de mari dimensiuni $i inslalatiile la instala\ia paralrasnel se nume$te com pensarea polentialului.
G)
Acoperi~ ;nlr-o ap~
Acoperis inclinalie mica.
Acoper;s in doua ape
Acoperi~ in palru ape cu coama
Acoperi~ in palru ape
Acoperi~ in ~eduri
conductor de acoperis
conductor de paminl
priz~ de pamin! la nivelul fundaliei
punct de intrerupere
l' @[]
~
anlena
ascensor
cos
-00-
-g
-t 0-
0 0
_._._)
supraslrucluri metallce
pamintare auxiliara (punct

inlreruperej racordare la metal racord lIexibil
scurtClrcuitare B.: gaz-apa a contorulUl de traversare acoper1S

in~l,a!atje
"vi
r--L
sina de compensare a potent.! de paminlare

priza de pamint de adincime
0
(2)
Instalalie paralrasnel in prezenl
uzual~
--CD
--0--
gaz-upA
numc1r puncl inlrerupere

jgheaburi ~i burlane
---if-
segment separare scintei

arc de inllndere bara de captare
=
-1-1-1
acoperire
mO\Jlic~
..rv-
--
paraz~pad:'
racord fa conducla., jghea.b. burlan ~,a.m,d,

priz:' de pamimare pe bara ~i teava pAminlare
pa.mintare de supratensiune
beton armat cu racord muchie
r-
I
II I I
I
t
I
a cradirii
W
o
cantor apa., contor gaz supert acoperis pentru

conducle eleClrlce
bara captare/calarg steag conducte din metal
I
I
2.d.!
<IJ)
constructie de otel
-B
'----t----''--''='lt---.....J,
__ --J
I I :
I
cisterna de ole!
lampa
e@
CD-
Plan ~i vedere ale unei cladiri acoperite cu paie: conductor de coama pe suporli din lemn de 60 cm deasupra coamel: conductor la 40 cm de supralala acoper;~ului; conductor coleclor de paminlare
Simboluri pentru elemente conslruclive penlru prolectia la trasnel
141
"~""'=7""'-""'''' . .!..'-'..i..""'-._.".~.:~'.. .. .i..~''-::~.i..:C:'.':~'':'-:'';;.'''~''' . ... ... :~.~.i..==~
...
,,'f.- ~:~:Slral
aer cald
dupa J. Henjes
-->
IlJ
ANTENE
Antenele pentru receptie radio si TV atecteaza Imaginea urbana. Antenele co

~
----.
~!
Orin
~;~;ece
munltare pot fi utile in acest sens. in plus. antene loarte apropiate pe un aco pens se deranjeaza reciproc din punct de vedere al randamentului. Trebuie avuta in vedere praiectarea de antene comunitare inca din faza de constructie
r.eCePlle .....~
. curbare . " '..": _:: -,

OlreClle polanzare Ind:::ala
..m- '-.
receplla unel reflex II
receptle dlrecla
Ilpsa receplle con de umbra
dlstanta.de r~cepI',e amphflcala prln retractil almas fence
@ cu amplasare de ampliticatoare impotriva scaderii de tensiune din retea
s.a.m.d ~
+@ aceasta masura avlnd consecinte Si asupra pamintari

@
Amplasarea corecla a pamintarii instalaliei para
lor. Pentru racordarea la conducte de apa trebule realizata scurtclrcuitarea contoarelor de apa ~ trasnet trebuie supravegheata pe santier ~ pag. 142. Nu se amplaseaza an tene pe acoperisuri din paie, stuf sau materiale de acopeme usor combusti bile in aceste cazuri se prevad st1lpi de antene sau antene de fereastra. ' Randamentul antenelor este puternic influentat de medlul Inconjurator ~ G), chlar sub linii de inalta tensiune. Pozitionarea cea mai buna a unei antene este cu vizibililate directa spre emitator. Recepfia buna presupune orienta rea spre emitatorul praxim, asa-numita polarizare pe acesta. Undele scurte nu urmaresc curbura pamintului, cele cu lungime de unda de ordinul metri lor 0 fac partial, 0 parte trec in troposfera si sint reflectate. asHel receptia TV
G)
Propagarea undelor electromagnel1ce corespunde legilor optlcil
- --
este posibila si acolo unde emitatorul nu ajunge. Olerta de forme de antene este foarte diversitlcata. Trebuie urmate regulile de baza ~ tare a instalaliei paratrasnet este importanta ~
@.
Necesarul
de spatii respectiv amplasarea in casa a aparatelor suplimentare de pamin
@.
Copacii inal!i, care
Propagarea undelor radio
f3\
\:::J
De eVltal noril debrulaj pnn selectla locallzarJl
depa$esc virlul antenei pot deranja pe directia spre emitator. in special co pacii lntotdeauna verzi. Antenele pentru spectrul UHF amplasate sub inve lito are au receptie red usa. Plerderea ace asia tata de antenele exterioare scade la Jumatate pentru spectrul VHF. Antenele de camera sint de c1teva ori mai slabe lantene auxiliare). 0 antena ar trebui sa serveasca pentru re ceptarea undelor lungi. medii. scurte Si ultrascurte pentru mai multe spectre de unde TV; trebule executale durabil, puternlc prateJate impotriva ruginel. Pentru instalare pe st1lpi trebule prezentat atestatul static conform VDE 0855 partea 1 ~
~ ~%T:
A,
A',
o L
I
, E
!
I .
I'
!
Lung
Moment din vintl
i
!
L0
~,
1
L,
I
IIQera
L
(m)
i~R80MR110
I \kpm)
41.4
@. De regula se considera intraducerea st1lpului in sistemul struc

0
415
57iJi
530 464
tural al acoperisului pe
inallime de fixare de '" 1 m, la zidarie de ; 0,75 m.
4.0 3,75
! 3.5 ; 3,25 . 30 , 2:75 2.5 I 2.25 I
lu min='/6 l
384 33,7 29,4 25.3 I 21.6 I 18,1 I '51
Fixarea de cosun de fum in uz este defavorabila datorita pericolului de cora zlune. Pentru acopensuri plate. fixarea de un perete exterior serveste mai blne scopulul. in cazul conectarii prin cablu (cablare de banda larga) se reo nunta la antene. in subsol trebuie prevazut, pe linga punctul de transfer (ra cord individual) si un spatlu pentru amplificator cu racord la releaua de ener gie electrica.
1 mcx=6 m 0
I 2.0
~2.1
40.5 34.8 28.7 24.9 20.6

16.7 134
9,6
f4\
\.:V
Momentu! din vint MR la un stllp din teava de 50 mm :'
1 antena dlreCllonala pentru unde lungi. medii. scurte $1 ultrascurte
suport antena pentru 2 antene
UHF
strapungere pentru
Inst
antena (de ex. antena (de ex. 4 antena (de ex. antena (de ex.
VHF stilp din teava Fill (K8)) conductor! de la VHF anlene, cablu F II (K10)) coaxial 75-~~ UHF 9 amplificator pentru F IV (K35)) unde lungi. mediI. UHF scurte si ultra scurte $1 canale TV F 5 (K56))
10 sina de pamintare 11 culle veriflcare innadire cablu 12 trasee ramificatii
sina de pamfntare
_ _-'-i't:-_pentru conductoril
prlnclpale cablu coaxial 75Q 13 doze dlstributie

pentru ramificarea traseelor pnnclpale 14 prize antena pentru radio si TV
{~=::::::E:::~====lt,)
extenor! 31 ramiflcatiilor
15 cablu coneetare
10 17
o I~
pentru radio 16 cablu conectare
pent,u TV
17 pamintare
11
12
scurtcircuitare a unei conducts din matenal plastic sau a unei intreruperi temporare Cu 10mm2
$
~
~~~ ~
~
13
$
16
$
15
13
r~l
"'~ ~MK
Schema mstaiatle antena comunitara
Schema instalatie de protectre la trasnet
(Siemens)
144
relea lehn.-energ.--[]- segment separare
l
(olea IT (Iohnica Inlormaliei)
l?r~lc.li~ ~o_8~~':.s~rEj~~ ..
- _...._~i--r--C::),..J
compensate a poten\lalulul din \rasnel
~ 1
.. _ .. _ ..
scinlei conductor paralrasnel penlru reteaua IT $i re\eaua lehnica energel1cl
in principiu. obiectele de protejat se inscriu in zone dilerite de pro tectie, numile Si LPZ (Lightning Protection Zone). ~
..
...
.g
"
a.
ZPT 1 '" zona de protectie la IrAsnel
cablu in~lta len..un~::~::~ V
sina compensarer-tl ~
SEP
Zona de protect1e 0..:

Zona de prolectie 0, se afla in exleriorul unei constructii de protejat.
in acest spa\iu sint posibile loviturile de lrasnet, domina cimpul neizo

lat de descarcare electrica din trasnet.
,.,.l,
I
I
iiliI1E
[7)lli 71
Zona de protectle 08 :
Datorita dispozitivelor de captare pe complexele constructive de pro

tejal se formeaza zone in care loviturile de trasnet sint excluse con
form clasei de proteclie. Domina cimpul neizolat de descarcare elec
trica din trasnet. Astfel de zone din exteriorul complexului construcliv
sint definite ca zona de proteclie la lrasnet (ZPT) 0.
I
I
", ele~.r~.~.: a.. dal.~.lor ,':.:'
cablu telecom.
conducta apa
YJ
znr
I
I
Zona de protect1e 1:
..
I
(;onducU', Qaz
I C
I
I
I
I
conducta cislerna prolejata calodie
Cladirea de prolejal in sine este definita ca zona de protectie la

trasnet 1. Limilele spre zona de proteclie 0 sinl date de regula prin
acoperisul, peretii exteriori Si podeaua subsolului cladirii de protejat,
in situalia in care alcatuirea (ecranarea elementelor constructive ex
terioare) trebuie sa satisfaca anumite cerinte.
'\
nivelur lunda\iei
priz~ de pa.mlnlla
conducta canalizare
Zona de protect1e 2 '1$1 peste:
Poate fi util sau indicat sa se stabileasca in interiorul zonei de prolectie

1 Si alte zone de protectie la trasnet. De exemplu unitatea centrala de
calcul ca zona de protectie 2 Si echipamenle electronice izolale ca
;!:ona de protectie 3.
,"" ." II
" . ,j
";~
Q)
Principiul compensarii potenlialului din tra.snet

Unghl d. prol8c1le a H{")
80 70 60 50 40 30 20 10
~ ~~
,< ~ '---.
~ ...................... ..........
clasa de prOISqia
Cis do prOle<: Eficionta lie la Ir~S/1el [PJ IE]
Rilla stsrei IrAsnelului [rJ
OeSChiderea och;ufJlor [wi
""
......................
"'"
....... I "-..., 11 --.111 ~
--- ---
,I
I I
III
Dlsl~nte tlplce UnQhl do inlre condue- pralecllo Ion
1,1]
:l
ValO,110 m.l~ eUlOnlulul drn Ir.'1srHH P) 200 kA 150 kA 100 k.A
98%
95%
20m 30 m 45 m 60m
Sm, S",
10mx10m 15mx15m
10m 15 m 20", 25 m
-@
II
III
IV
90%
80%
20mx20m
20 30 40 50 60h(m) 10 Unghiul de prolectie in lunclie de clasa de protectie $i de inaltimea deasupra zo nei de proteja!
Clasa de proteclie la
tr~snel
\
0 .. desch,derea ochturjlot
"
,
-r
~
/---~
ana do prO\l)Cl'O la tr,"l.snol 0"
,I I
+
zona de proteetie la (rasnet 08
r~l" slprPI \r;,\<;nlJluIUl 20 m _
'Ientilare
l --+-1.0--4.. 1
Metode pentru amplasarea dispozitivelor de captare: metoda slerei lra,snetului, metoda unghiului de protec\ie ~i metoda ochiurilor
,,
conductor
,,
+ j
.1
f
.t
t t
unghi de
proleclie
,,
S dislan\a de sig\.lran\~ u unghi de prolec\ie
,
, ,
,,
,,
,,
l~i , ,
,,
reted lehn, energelica.
-<D
IH~~_~..,..:lO=n.:::ade p(oleC\'e la I!~snet \
~;:;::~
" , ,
armMuriotel priza de pamlnt de lundalie lnstala\le de pflmintaro
ill
1
eornpon~nro n poh 1 1l11.11ulu i P(lrl!"J p rOh..'Cllol l.l lr."'i~rlo'l condUClor !iplU p!Jminlato p(lnlru ["15111)(
r1
COmponS<lre
:l
pol()[lt,n1ului
~ simullan loe.11. conduclor spre
pa.min\3rO ponlf\.l suprnSiHClI\t'l
@ Acoperi~uri proteiate prin catarg de captare
imp~T1irea unei cladiri in zone de prolecl,e ia Ir~snel
143
~----------------'I--c:c~-------~""",~~------I-------i' ---':=1:::::---1:1c::-o::r~p-;:il::u:::m::ln::a::-t-::tl=-p-::ra::s::-te:::r~----,1
I M"",e'e'",""
!~ ~
-Fluter
~;
Spot
~
c)
e>i ~g
Downlight
ILUMINAT
~ ~
I
Idreptunghlular
Upllght
i patrat
sursa de ilum de uz
general
60 - 200 W
sursa tIp reflector para-;
bO(lca ! su rsa tip reflector
60 300 W
()
sursa cu haloaen cu Incandescent~

75 250 W sursa cu halog. cu in
cand .. dublu soelu
100 - 500 W _ _---.J
:J
:J
:J
---j
sursa cu halogen de
voltaJ mic
20 -100 W sursa tiP reflector cu halogen de voltaj mlC 20 - 100 W
:J
'=i
:J
CJ
sursa CU material fluo rescent 18 - 58 W

sursa compacta cu matenal fluorescent 7-55W sursa cu vapor I de mereur 50 - 400_..:W-'---_ _~-su rsa
CU
:J
vapor! de
sodlu _ _ _5_0_- 250 W"---5ursa cu vapor! metal halogen 35 - 250 W
'--
c
~
c--r--r-:>""'.---r--r
:J
CD
CoreJarea tlpulU! de sursa de lIummal cu tipul de corp de Ilumlnal

.
,,
Corp suspendat
~ ~ . '"~"~~:q
--' =
"
60
009
! .
'"
Corp tiP raster cu oglrnda Ingropat,
'3i~- .30'1
1sursa
p-.~ 750 cdlklm ............-1 L......~_J
Spol parabolic
Downllght apliCa! pI, 3~ 30' ?ursa cu desc5rC<:HI~, m gaze
lEr
1,/"--1.','"
"!'
~. ;---.. ~~-T~ ,60" "".:' \. \ . 60 "'. ," .. y

c
~~.OO ~f'
Corp t~ raster cu ogllnda, apllcat
'~,. . ".,."., 60:
Corp tip raster cu ogllnda. suspendaIL..L':'::':=---''--'_ ilum dlrect-lndlrec:l,-,--_~~ _r--.." _
.Y
.',
~OCdlklm~
30'--f----+----V30'
'V
Corp Ilummat dlrect-mdlrect
Downllght
Fluter de perete
Corp tiP raster cu

ogllnda. ingropat
2-surse
A
/ //
~
160 c::::==~
,(
/
(,
,/
Downllgh! spot directional
L30o~30j
: o ~
C>
r
I
Downlight evacuare aer 160 m'lh la 35 dB (AI 200 m 3/h la 40 dB (AI
=)
"
tJ
ill
ll ~ Downllght evacuare Sl admlsle aer U 160 m3 :h la 35dB (A) c; \ 200 m'lh la40dB (AI
C>
A
I
Downllght decorahv deschlderea asortata pan,al pnn: - msertle metallca _ sticla fumurle lenliia in trepte - mel acri\\c
Corp cu Ilumma! direct-Indirect
D=llght -'/ fluter de I p?!\le ,
4
=
~
~:,
)'"
-~ ~~ ~_____ 750 Cdlkll1'

:~
r----:-..... "/
30"
--=-=!
/~
iii~~" ~
Corp cu ilumlnat Indirect
~_ e
!Q
I I I
Corp iluminat
secundar
=.}f ~
I
~l=
Downilght patra! reflector 300x300 mm
Corpun de ilumlnat SI dlstnbutla lummil
146
ILUMINAT -. QJ
,-------.~
M:l:rime a radiatiei fizice
Marime !uminotehnic~ ~i notaile
Unitate luminotehnica.
~i
prescur1are (1m) (cd) Ilx)
Flux de radla\le
-~-~--------'
Flux luminos
lnlensit. luminoDsa. Iluminare
,,
I
Lumen
--
Intensitale de rad/atle
Candela Lux
--
Iluminat artificial, DIN 5035 linit direcloare pentru posturi de lucru "lIuminat artificial" ASR 713 1979 Informalii: Sucursala LiTG, Burggrafenstral3e 6, Berlin ERCO leuchlen GmbH, Casuta pO$lala. ludenscheid
Iintensitate de iradiere
E
L
Oensitate de radlatie --_. Canlitate de radiaUe

Iradiere
Oensi!.
luminoas~
(cd/m') (1m' h) (Ix' h)
Cantitate de lumina. Q
I Expunere
~i m:;\rimi luminotehnice
X X
--
CD
MArimi ale radia\iei fizice
==!l==iF Sina de curen( cu retlecloare

~ J~~~~i'urninal!SiSfem tuburi
iJuminal inserate
Corp i\uminat, general

2
Co~p Hum. cu Indj~.area nr. de surse
........--==-w
==- Sistem ifumin81 cu corpuri

Gorp dum. ingropatiaplicaV suspendat. rolundJcilindric Fluter de perete, spot
dIrectional rotund/cilindric
o 0
0 0
%.
X'
60 W de dum. $i a puteru
Corp iluminal cu comulator Cor~rj ilumlnat de siguranta cu
functlonare permanentNprelungit1 Corpuri iluminat de siguran\<'i CU
cg
)(
~i:f.~~jf~;c~~r comutare
de
urQent~
Corp ilum. ingropaVaplicaU suspendat, palral

t.U~P(.:ndill.
....-.......
2 x 5SW
t=:t:=l
36W
C====::J1 Corp ilum. ingropalJapl,cati

cJn:plunghiular
CD
Simboluri gonerale pentru corpuri de i!uminal in planuri de arhi:ectura
1:3"
\.::V
Corp ,Ium. pI. surs<'i Uuores. gen. vezi sus in config. tip ba:lda. cu indicarea puler;i iuminoase vezi sus - cu indicarea nr. de surse ilumlnal $i a puterii
Corp Ilum. pI. surs~ jlum. cu
desc<'ircc"lri In gaze, gonoral
Sirnbolurl penlru corpuri de Ilumlnal

in pJanuri de arhitectura conform DIN 40717
MlIrlmllumlnotehnlce Puterea radia(iei apreciala de ochi este definlla ca flux luminos O. Fluxullu mines em is intr-o direc\ie delinita $i "milat de un unghi spat;ell eSle inlensi talea luminoasa I. Intensitatea luminoasa a unui corp de iluminell conside rata pe toate directille de emisie indica distribulla mtensitatii lurninoase, re prezentala in general prin diagrama dislribuliei Intensilatii luminoase (DOll) - pag. 146@. DOll descrie radialia unui corp de i1uminat ca ingusta, me die sau lala, simetrica sau asimetrica. Fluxullumlnos care cade pe 0 unila te de suprafatii este iluminarea E. Valori tipice : Radialie globala (cer senin) max. 100000 Ix Radialie globala (cer acoper/t) max. 20000 Ix Vedere optima 2000 Ix Minimulla locul de lucru 200 Ix !Iuminal de orientare 20 Ix lIuminat stradal 10 Ix lIuminat prin luna 0.2 Ix Densitatea luminoasa l consli\uie 0 masura pentru luminozitalea percepula.
Densitatea luminoasa a corpurilor de iluminat esle relativ mare $i produce
efectul de orbire. De aici rezulta cerinta pentru corpuri de iluminal ecranale
in spatii inlerioare. Densitalea lumlnoasa pentru suprafata Spa\lului reiese
din iluminarea E $i gradul de reflexie (l = E . ph).
Sursele de i1uminal transforma pulerea eleclrica (W) in putrrc lurnlllo~o;;'\
(1m), 0 masura a randamenlului este efic:lcit:llea lurnino:\s;'\ (Im/W).
Surse de lJumlnat Pentru iluminatul spatiilor interioare se utilizeaza surse de ilumiral cu in candescenta $1 surse de iluminat cu descarcari in gaze --. (D. insusiri lipl ce ale corpuri!or de iluminat cu incandescenta: culoare a lurninii alb-cald. po sibi.lilale de reglare a oblurarii nelimilatil, redare loane bun a a culanlor, functionare lara pilpiire. Densilate luminoasa mare a corpurilor de iluminal; asHel eleetul luminii este brlliant indeosebl la surse de iluminal cu incan descenlii cu halogeni; dimensiuni reduse ale sursei de iluminat: aceasla conduce la forme mici de corpuri de iluminat si caracterisllci loane bune pen tru a obtine fascicule, indeosebi in spoturi. Alte insu~iri: elicacllate lumlno asa (Im/W) redusa, durata de viatii a sursei de iluminat ;nlre 1000 ~i 3000 de ore. inSU$ifi tipice ale surselor de iluminat cu descarcari in gaze: in principlu funqionare eu slabilizalar $i, dupa caz, cu starter. Elicacilate luminoasa rl d/cala Si durala de viata relaliv mare inlre 5000 si 15000 de ore Culoarca tuminii in functle de tipul sursei de iluminat alb-catd, alb-neutru, alb-lumina diurna. Redarea culorilor ponderalii pina la loarte buna. poslbiliiate do regla re a oblurani limilata. Functionare fara pilpiire doar la utillwrea cu slabiliza lor electronic (SE). Surse de /luminal cu descArc(lrl in gaze - de inaltA preslune P (W): 50 - 400 sursa de II. cu vapori de mercur . HME Sum de lIumlnal cu material fluorescent T P(W). 18 36 58 SursA de lIumlnat compoctil cu maier!allluorescenl
surse de lIumlnal cu Incandescent/i
aurae de llumlnal cu desUrClrlln gaze
surS! de lIumlnal cu mate
rial fiuorescenl
Bursa de lIumln~t cu
aur'" de lIumlnal cu
vapor! de halogen-metal
'3)
Clasiflcarea surselor de iluminat
Surse de lIum. cu Incandescenlil
PAR 38
0 6
8
P (W): 60 - 200 sursa de ilum. de uz general
Surse de lIum. cu halogenl cu In candescentA P (W): 75 - 250 OT
~ ~
~
6
""
'"
P(W):60-120 sursa tip reflector
P(W): 200-500 P(W): 300 500 750 1000 P (W): 75 - 250 sursa fip reflector parabolica HMR
OT-DE
PAR 56
P(W): 300 sursa tip reflector
QT
HIR
~ ~
P (W): 80 -125 sursa de il. tip reflector cu vapori de mercur P(W): 250 sursa de il. tip refleclor cu vap. melal-halogen P (W): 70 - 250 sursa de il. cu vap. met.-halo. P IW): 35 -150 sursa de il. cu vap. met.-halo. P (W): 75 - 400 sursa de II. cu vap. meLhalo. P (W): 35 -100 sursa de II. cu vap. met.-halo. P (W): 50 - 250 sursa de il. cu vapori de sodiu
~~
P(W):
7 9 11
c:U=3
TC-D
P(W):60-150 sursa tip reflector
P(W): 10 2G 13 18
P(W): 18 24 36
PAR 38 (OR 122)
~
HIT-DE
~=I
TC-L
U U
P(W): 25 -100 sursa cu nuan\a soft P(W):25-100 sursa cu krypton P(W): 15-60 sursii tip luminare
Surse cu halogen. de vollal mlc

OT
~
L
P(W):20-100
HIT
A A
0 r;
GR-48
P(W): 20 sursa tip reflector
HIE
0
W
TC-SB
A TIIT
P(W)
7 .\0 11 55 15 20
Slarter incorporat
P (W): 35 - 120 sursa tip linie
OR-CB
OR-111
P(W): 20 -75 reflect. cu lumina rece ~ P(W):35-100 sursa tip reflector
HST HSE
60W
10<!W
12QW
2SWQ- SW~ 7SWQ-ISW$

40W -- 7 W
-11W
--20W
..... 2JW
Comparatie: Economle de curen! de pina la 60%, durala de vial:'! x10
Tabel surse de ilumlnat
145
:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.::.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:
:;:;;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.;.;.:.;.;:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;;:::
ILlIMINAT
~llJ Tipuri de lIuminat in spatli interioare
lIumlnat direct, simetric~CD. Prefera! penlru Iluminalul general al spatiilor
de lucru. de intilnlre. de circulatie publica Sl al zonelor de circulatie. Pentru
a satisface nivelurile de iluminare prescrise esle necesara 0 putere eleclnca
redusa. Valori orientative pentru puterea specifica de allmenlare ~ pag. 151
CD . Unghiul de ecranare al corpului de iluminat pentru spatii de lucru si de
intilnire este de 30'. pentru cazuri cu confort de vizibilitate foarte ridicat se
stlueaza la 40' Sl peste. Pentru un proiect de Huminat trebuie pornll de la un
unghi de emisie intre 70' si 90'.
Downlight-tluter de perete. corpuri tip raster-tluter de perete ~ (]I .
Utilizare in zona peretilor pentru iluminat uniform al peretilor. Efectul spre
spatiu esle cel al unui iluminal direct.
Fluter de perete pe ,inA de curent ~ GJ . Iluminal uniform al peretelui cu
conlribulie la iluminatul spatlului. in functie de distanlele alese inlre corpuri
Ie de iluminat se atlng ilumlnari de pina la 500 Ix. Este posibila utilizarea de
surse cu materlale liuorescente si surse cu halogen cu incandescenta.
Fluter de perete ingropat in platon ~ @ . Datorita Ilpsei de contributie la
iluminalul spatiulu; sint utilizabile doar pentru ilumlnatul perelelul. Utilizare
de surse cu halogen cu incandescenta $1 surse cu materiale fluorescente,
Downlight-spot directional ~ (] . 5e poate realiza un iluminat diferenliat
spatial la 0 pozitionare regulala a corpurilor pe suprafata plafonului.
Refleclorul care concenlreaza fascicule relativ ingusle poate baleia cu pina
la 40" $1 poate fi rotil cu 360'. Ulilizare de surse cu halogen cu incandes
centa, indeosebi de voltaj mic.
lIuminat indirect ~ (] . Conceptia ilumina\ului este caractenzata de im
presia luminoasa a spatiului, chiar la nivel de iluminare scazut, si hpsa refle
xillor cu efecl de orblre. Premisa consla In inaltimea suficlenla a spaliului.
Este necesara corelarea atenla a iluminarii cu arhiteclura plalonului. La ilu
minalul postului de lucru trebuie urmarila limttarea densilajii luminoase din
corpuri de plafon la 400 cd/m 2 . Consumul de energie esle de pina la lrei ori
mai mare fata de iluminalul direct.
lIuminat direct-indirect ~ (J) . in baza impresiei lumlnoase a spatlului si a
consumului de energie pe care 11 reprezinta (70% direct. 30% indirecl) esle
prefera\, in conditiile unei inallim! suficiente a spaliului (? 3 m). un ilummat
direct-indirect. Utillzare predominanta a surselor cu maleriale fluorescenle.
penlru slructuri de lumini in combinatie cu surse cu incandescenta.
Fluter de platon, de podea ~ ( ] - @ . Pentru iluminatul pe suprafete
mar; de platon. respectiv podea. Utilizare de surse cu halogen cu incandes
centa sau surse cu maleriale fluorescenle: poslbil si surse cu descarcari in
gaze de inalta presiune.
Corp de lIuminat de perete ~ Utilizal predominant penlru iluminat de
corativ al peretelui. de ex. prin filtre de culoare si prisme. inlro masura limi
lala utilizabil $1 pentru ilumlnalul platonului sau podelei.
Fluter de perete pe ,inA de curent ~(jJ) . Fara contributie la iluminalul
spaliului. utilizal in mod deosebit in spatii de expozitie si muzeu. 5e pot atln
ge niveluri de iluminare verticala de 50 Ix. 150 Ix si 300 Ix ca valori tipice ceo
rute in spatii de expozltie: do\are preferata cu surse cu Incandescenla sl sur
se cu materiale fluorescenle.
Spoturi pe ,InA de curent ~ @. Unghi de emisie preferat: 10' (,.5pOI"),
30 (,.Flood"), 90" ("Fluter"). 5chlmbare a conulu; de lumina la spoturi prin
Ientile (Ientila sculpturi $i lentila Fresnell): schimbare a spectrului pnn lillre
de protectie UV $i IR (zona muzeu, expozilie, vinzare) precum si prin liltre
de culoare. Prolectia la efeclul de orbire se realizeaza prin rastere $i clape
de ecranare.
/'
70' -90'
/,
CD
:. :. :. :. :. :. :. ~J.: .~ :. :. :. :. :. :. :- .: .: .: .: .:
lIummat direct. simetrlc
~i)
(1(1
::;;.;.;.;.;.;.;.;.;...;.;.;.;.;.;.;...;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:::.;.;.:.::::
Fluter de perete. iluminat direct
;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.:.
:.;.:.:.;.:.;.;.;.;.;.:.;:.:.:.:.'.;.;.;.;.;.;.;.'.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;
[Tl,======
dvfu
o \:::V
"),.,.,."=.".,.,.,.,.,.,.,...,.,..,.".~i,.".,-,,.,,.,,.,,.,.,. :.:.:.;.;.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.;.:.;.;.:.:.:.:.:.: :: : .
:.;.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.;.:.:.:.:.:.;.:.;.:;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.
Fluter de perete cu componenta spatial pe Sin de curent
Fluter de perete
.:.;.;.;.;.:.;.;.;.:-:.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;+:.:.:.;.:.:.:.;.;.;
I
Spot directional
lIummat mdlrect
'
;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.:.
;.;.:.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;
(2)
lJuminat direct-indirect
Fluter de platon
.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.
................................................
o
I
::;:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.:.;.:.:.:.;.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;-:.
:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.:.;
Fluter de podea
"10'
~ mct
Corp de perete. iluminat dlrect-lndi
F!uter de perele pe Sin a de curent
Spot pe sina de curenl
148
i--.-----r----------------'-r-rIlumin~
1111,11.
spal1u
rQ~
nom;
nal~
SpOlii
;:: ?; 8 g
VI -0:
;::
;::
W
3 0 -' a: A f- ,..: f- ,..: d: d: -< -< -< " 0- a: 0 0 0 0 0 0

OJ
'" a:
en
tD
'" VI
~ ,
> -' cD > U
pin~
la
200 Lux
,-
pjn~ la
500 Lux
piMla
3m
.~- le
pin a Ja
750 Lux
I I Ii
'I .1--I--
pin~
la
200 Lux
..
pin~
la
3m
pin~
500 Lux
la
5m
pin~ la 750 Lux

peste
pin~
5m
la 500 Lux
pin~ la 750 Lux
HME
:=
A
PAR
surs~
de ilum. de uz general
= surs~ tip reflector parabolic~
= surs~ lip refleclor
OT -LV = sursa cu halog. de voltaj mic OR-LV = sursa tip reflec. de vQUaj mic OR-CB-LV= surs~ lip reflector de voUaj
Te
OT = surs~ cu halog. cu incandesc.

QT-DE surs~ cu halog. cu incandesc.
cu dublu soclu
mic,
!umin~
rece
"" sursA cu material fluorescent = sursA compactc'1 cu materiallluor. TC-O = sursA compacl~ cu material fluor.. 41ubun TC-L surs~ compact~ cu matorial lIuor., lorma alunglla
sursa. cu vapori de mereur
HSE = surstj cu vapori de SOdlU HST = surs~ cu Yap. do sodlu. lubul"r~ HIT :>. 5ursJ CU vapon meta(h31ogen HIE ,." surs.1 cu vapod mOlal-t'alogen, lorm~ de ehps~
Q)
Mijloace de iluminal penlru iJuminalul spatiulu; interior
147
ILUMINAT
~CD
Caracteristici calltative ale i1uminatului
o solutle de iluminat buna trebuie sa corespunda cerintelor functlo

nale si ergonomice luTnd Tn considerare rentabilitatea. Pe ITnga ace ste crlteril cantltative de calitate trebuie considerate si criterii calita tive, Tnainte de toate cele arhitectonice
Crlterii cantltative de calltate

Nivel de i1uminat
:::::.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.;.;.:.:.;.;.:.;.:.:.;.;.;.; lntre 300 Ix (birou individual cu lumina diu rna) si 750 Ix (spatlu de
dimensiuni mari) se situeaza ca valori medii cerintele pentru zona
de lucru. Nlveluri de iluminat superioare se pot atinge la un acelasi
iluminat general printr-un iluminat suplimentar al postului de lucru.
CD
Dlspunere corecta a corpurilor de ilumlnat relatlv la postu 1de lucru inctdenta laterala a lummi'
Directia lumlnli
G)
Lumina cade preferabil lateral pe postul de lucru. premisa pentru

aceasta situatie fiind 0 DDIL Tn forma de aripi ~ pag. 146 @.
Limltarea efectului de orblre
@ - @
II
ill!
Suprafetele de lucru, monlloarele. tastatunie. hirtia matulta
treou~e
sa aiba suprafata
.:...:.:.;.;:.:.:.:.:.:.:.:.:::;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;:;:;:;:;.;.:.;.:.;.;.;.;.::::::::'::::'
"'''',i\~~
L<400cd m:
Limitarea efectului de orbire acopera domeniile orbirii directe, orbirii

prin reflexie Si orbirii prin reflexie datorita ogllndirii In monitoare.
Limitarea orbirii directe se realizeaza prin utilizarea de corpuri de ilu
minat cu unghi de camuflare (unghi de ecranare) ~ 30.
Limitarea orbirii prin reflexie se realizeaza prin incidenta laterala la
postul de lucru Tn legatura cu suprafe\e matuite ale mediului Incon
jurator ~ @.
Limitarea orbirii prin reflexie datorita oglindirii Tn monitoare se reali
zeaza printr-o pozi\ionare adecvata a monitorului. Corpurile de ilu
minat care soar putea totusi reflecta in monitor trebuie sa prezinte Tn
aceasta zona densita\i luminoase de 'S 200 cd/m 2 (utilizarea re
flectorilor cu nivel de stralucire ridicat).
Distributia densltlltii luminoase
51
pe:lHl.: platon
pereti
Distributia armonioasa a densitatii luminoase este rezultatul unei

acordari atente a tuturor gradelor de reflexie din spatiu
~ (1). Densitatile luminoase la iluminat indirect nu trebuie sa
depaseasca 400 cd/m 2 .
CorpUri de iluminat care pot genera reflexil trebule sa preztnte in zona cfltlca de Iluminat densltatl lum\noa~
se red use
f4\
V
OenSltatl IUIT'maase oentru dumlnat Indirect
~""""""""~<"""""'~"I
';e~
CUloarea luminii ~i redarea luminii ~ pag. 149 @

Culoarea luminii este determinata de alegerea sursei de iluminat.
Se disting trei grupe: lumina alb-calda (temperatura culoni sub 3300
K). lumina alb-neutra (3300 K- 5000 K) si lumina alb-diurna (peste
5000 K). Pentru birouri se aleg de obicei surse de lumina de culoa
re alb-calda sau alb-neutra. Pentru redarea culorii. care depinde de
compozitia spectrala a luminii. ar trebui tins spre nlveiul 1 (redare
foarte buna a culorii).
Calcularea punctualll a i1uminllrilor
~
:
;i:
,::""""I"",J[]i,),,,,,,,11 = ===:.,5]( =: . :. . : =
~ ~
~
Iluminarile (orizontala Eh si vertical a Ev) produse de corpuri indivi

duale de iluminat pot fi determinate conform legii fotometrice a dis
tantei din intensitatea luminoasa Si geometria spatiului (1nal\imea h,
distanta d si unghiul de incidenta n).
;;:.I.;.';":~"~'~;';';';"""':';'"
~..
AlumlniU. eloxat, mat Aluminlu. luslrUit Aluminlu, mat VopSltorie alumrniu. mata Crom. iustruit Email. alb Lac, aib curat Cupru lustrult Alama iustrUita Nichel.lust,ull Hirtle, alba Ogllnda argint sub S1,cla Argint. lustrul!
~=
~
Grad de re flex Ie in %
Grad de re ilexie in %
~
Materlale de constr. a corpurllor Alummlu, - pur. max .. lucros 80 pina la 87
_I
i::::
t
'\IIE, ,
:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:...:.::..:..::...!.....
":,:""~",,,,li,':,II:,:,ij
Jlumlnari punctuale
Eh
:0
<bE.
80 pina ia 85 ! 65 pina ia 751 55 pina la 76 ! 55 pina la 65 60 pina la 70 65 pina la 75 80 pina ia 85 60 pina la 70 70 pina la 75 50 pina la 60 70 pina la 80 80 pina la 88 90 pin a la 92
I
Mortar. desch . tenc. var 40 Mortar, inchlS 15 Platra de gresle 20 Placaj de lemn. brut 25 Clment, beton. brute 20 Caramlda, rOSie, noua 10
pina la pina la pina la pin a la pina la pina la
45
25 40 40 30
15
Culorl
alb gn deschls gri medlu gri inchis albastru desch,s albastru inchlS verde deschls verde inchis galben deschlS maro rasu deschls rosu inch is 75 pina la 85 40 pin a la 60 25 pin a la 35 10 pina la 15 40 pina la 50 15 pina la 20 45 pina la 55 15 pina la 20 , 60 pina la 70 20 pina la 30 45 pina la 55 15 pina la 20
~ ~
I~
Materiale de construclle
cos 3 u" cos 3 (90- o.)
::..,..............:;:::....::,... , ::.
[
l

150
E~ =
hT
E v --
!". j<
Steiar. deschlS. luslrult SteJar. inchls. lustruit Granlt Calcar ~armura. lustrulta.
25 10 20 35 30
pina pina pina pina pina
la 35 ! la 15 la 25 la 55 I la 70 I
Legea fotometric2 a dlstantel
...
----.-J
(J)
Grad de rellexie al matenaleJor de constructle luminotehnlce
ILUMINAT -W
Geometrla dlstrlbullel corpurJlor de Jlumlna!
I
L.
Distantele intre corpurile de iluminat $i intre acestea $i pereti sint in relatie cu inaltimea spatiului ~ CD - @. Unghiul preferat de inciden\a a luminii pe obiecle $i zona de perete se situeaza intre 30 (optim) $i 40 ~ - @. Unghiul de ecranare la Downlighturi se situeaza intre 30 (lumina In fascicullarg, Iimitare suficienta prin ecranare) $i 50 (lumina in fa sci cui de adincime. Iimilare puternica prin ecranare) ~ @, pentru corpuri tip raster lntre 30 $i 40.
.;:...;.;.;..: ..: .....;:..: ...;..:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;:.'.;.'::.;::.':.;.;.;.

I..V
.;.;.;.;.;.;..:.;..::.;....::::...;.;.;::.;.;.;:.;:...;.;.;.;.;.;.;:;:;.;.;.;.;.;.;.
t1'
Downlight-fluter de perete; dislanta lala de perete: a = 'I, h
Downlight; distanta lala de perete:

'Z
1/3
-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::.:.:.:.:.:.:.:
20 Ix
Necesar pentru reCunoa$lerea tr~sMurilor lefei. Din iluminarea orizonlal~ de 20 Ix este valoarea mlnim~ P::u SP"_lii inlerioare in afara zonelor de lucru Zonele de lucru par inlunecate la a iluminare E < 20 o Ix. Din acest motiv. 200 Ix esta valoarea mjnim~ a ilumi ntlrii [ucru ocupale permanent
ac~:-~:tlv~
pen~ru
--I
200 ix
~.
zone de
T
b
()
2000 Ix
2000 Ix esle valoarea percepula ca oplima penlru Ilu min area zonelor de lucru
FactoruJ de 115 reprezjnl~ diferenta minim~ perceplib il:'. Do nici rcieso scara valorilor nominale ala ilumin~nj En pontru spall i intor ioaro: 20,30.50,75,100,150.200,300,500,750,1000. I 500,2000somo .
.
1 ()
Downlight-Iluter de perete; dislanla intre corpurile de Bum.: b = 1-, ,5 a
o
de iluminal: b = 2 a
Downljght; dislantA intre corpurile
_
-----_.-
Zona de iluminare pentru spaiii interioare
Ii
Ii
1i
Ii..
..
.----------,------~-~--~-----
_.
::.:.:...::.:.:. ',',.: ..,:.::i.:.......:..'::.:.:.:.:...:.::-:.:.:.::.:.:.:.:.:.:-:...:.:
Iluminarea percepula
Zon~,
activilate
20 50 100
30 100 150 300 500
50
Drumuri Sf zone de IUCfU in aer llber

scur1~
150 Orientare in spatii cu slationare de dorata 200 500 750

Spatl! de lucru utilizate ocazional
\
,>.
30'-40'
200
Sarcini vlzuale de djlicultale
redus~
300
Sarcini vizuale de dilicultate med;e

ridical~.
500 750
750 1000 Sarcini vizuale de cerintcj, 100 1500
de ex.
ac\iv~tate
do birou
,>.
Sarcini vizuale de dilicullale ridlcata, de ox. monloi lin

rid)cat~,
30"-40'
1000 1500 2000 Sarcini viz. de dificu\\ate foarte peste 2000
de ex. sLlrcini de conlrol
I\uminat suplimentar penlru sarcini vi2uale dilicilc si specialo
Unghl inclinatie spot directional Si lIuter: a = 30 - 40 (optim)
Unghi inclinatie la spoturi pentru ilu minal de obiect Si perele: a == 30 0 40" (optim)
Va/orile de iluminare recomandate conform CIE
lB
0
iterA indicariv:.IP
Prima cilr~ indicative 0 - 6
A doua cifrA indicaliv 0 - 8 1-a cjfr~ indicativ. perimelru Be protectie
A 2-a
CI IrA
mdicallY, perimetru de prOfcqie
>
.:-..t".......:-.......:.,,:t.;.;.....;.;..::.....:.:;;:.~
...: ::
: : : : ::: : : : :::
..
.. ..
:~.;~
Nici 0 protectie 1 Prolec\ie la corpuri 5tr ~ina maTi (> 50 mm) 2 La corpuri stra.lne medii (> 12 mm)
3 La corp uri straine mici
2.5 mm) 4 La corpuri slriJine granulare 1 mm) 5 La depunerea prafului 6 La infiltrarea prafului
0
1
2 3 4
.5
6 7 8
Nicl o protect Ie Pro tecllo 10 stropi do ap~ vOl!lcal Obi IC pin~ In 15" La ap:t pulverizal~ Lo ap~ in stropl La op~ in lei La inlil\ra\\a apei In inundare La aptl 1.1 scufund,lro La ap~ la submorslo
CD
Iluminal de oblect
lIuminal de perete; spot
@
Trpt.
Tipuri de protectie pentru corpuri de iiumlnal
,\
Index Ra >90 90> Ra > 80
Zone de aplicatie tipice

-~--
f----
1/\ 18
Testare cuioare. galerii
I \
Locuinla, holer, restaurant. birou, Scoali1. spital, induslne lipografic~/Iextila

Industrle Industrie Si alte zone cu cennt.1 red usa. din puncl de vodoro al red~rii culorii -_ ...
2/\ 3
80> Ra > 70 70> Ra > 60

60> Ra > 40
_._-
40> Ra > 20
vezl deasupra
-----------_._-----
lIuminal de perele, fluler
Unghi de ecranare (= 30'/40"/50")
Recarea culori; de calle corpurile de iluminat conlorm DIN 5035
149
ILUMINAT
~Iorllumlnl (PHILIPS)
1
alb-cald
alb-diurn
I
54 :
76
29
827
18
927
1A
830
18 :
950
1f---8_65 _ _ 965
Hlvel de redare a culorll
1AI18
1~,
, Spatll de vlnzare
1
Al,menle
, Carne
I ' I,XI
Xi
i
f
1 ,
J
IXI
i
I
I Vitrine frigorifice.
lazi irigorifice
1
Xii
i
I I
I
,
1
i i
i
I
i
I
i
i
I I
I
1
Spatll ,colarizare
,I
educatie
,!
'I
Sali auditie, clase. gradinite:
"
I
X i i
I
1
I
I Spatll de manlfestllrl I ~ f---'-'=-=-~'-------'=-'--------1--+I,-~I'Xo---;;-,f.----i----+---i-'---+----!---+--i----, --+-----+----1 Hale de expozitii si tirguri !. I I
i '
:
i
1-1
~Ierii, muzee
S-a-li-d-e-s---'-ort-i-'--m--'U-II-ifU-"-n-C1 --_-iO-n-al-e-H--'-'-------"--, _-iP s
I_X'--_-~;O--t+-I~;_-:,__j-;-"I~~~~-+;~~~~::~~~;~~~~~~_~~~:~~~~:~~~~~;~~~___1 I:=~~:==~_; X I
X
iX
: j :,
1
iX,
I ClinicA cabinet 'I ! i f----"-----------i-----{-I---+:----+----"--__+_---I-,---+-----I-------+----I----I------.:....---i i , i Diagnoza si Iralamenl " I I. I

Saloane, spatii asleptare
,I
"X
i
I
1
I,
=l
I
"
: LoculntA Iii rc;,-e-re'-d-e-Io-c-U-it- - - - - - - - - ' - - - - + ,7X---,--\----+,I----i!,,~X-_I-----+----I------I----+,
[Bucatarie. bale, hobby, pivnita
X X
1
Iliuminatexterior
X: -x---JH'j -----l.1 -'-----_....L_....:..J I~~~,drumuri,mne~moo~e .--~---'----__I__-~--~---I__---J-~~+.--~~--~-~~

I
1 _ _+,"1:
~inat indicatoare/pan~
"
1_ _
i I
,
I
i
I 1 I
L---.:
L~
CD
Utillzarea corecta a surselor cu mat. lluorescent
= recamandare
= posibil
152
---_._----~---~----
-------------Faelor de corsello k
Puloroo do alimonlare speed. P' W/m' pI. 100 Ix la in~llime de 3 m. suprafat~ de? 100 m' si rellexie de 0,7/0.5/0.2
ILUMINAT
Calcularea lIumlnllrllor medII -- ill
in practica se pune des problema unei evaluari estimative a ilu minarilor medii (En) pentru 0 pulere de alimentare data a corpurilor de i1uminat. respeetiv 0 evaluare a puterii de alimentare P pentru un nivel de iluminat cerut. En si P pot fi determinate estimativ dupa for mula ---- . Puterea de alimentare specifica p' depinde de tipul de corp de iluminat utilizat ---Aceasta se refera la iluminat direct. Faetorul de eoreetie k depinde de dimensiunea spatiului si de gra dele de reflexie ale peretilor, plafonului si pardoselii ---- @.
in~I\.
H
<>A
6QTb
C>HME
Grad de rellexie Supra!. A [m'] 070502 050201 000 deschis mediu inch is
12W/m' 10W/m' plna I 3m 3-5m 20 50 ;,100 20 50 ;,100 50 >-100
~
8IEI
SWim' SWim'
------ 4 W/m'
5-7m 3W/m'
0,75 0.90 1,00 0.55 0,75 0,90 0,55 0,75
0,65 0.80 0,90 0,45 0,65 0,80 0,45 0.65
0,60 0,75 0.85 0,40 0,60 0,75 0,40 0,60
~e
..c=..
TC'L
CD.
T26
Puterea de alimentare specifica.
p' pentru tlpuri diferite de surse
Tabel faclor eoreetie
Exemplu:
El3 83 El3 O . o rno El3 083 0
Suprala\a spaliulul A '"' 100 m

inalllmea spaliului H '" 3 m
Grade de rellexie 0.5/0.2/0.1 (reflexie medie)
Corp de iluminal lip P.4 W/m 2 . (sursa compo cu mal. lIuorescenl)
Oaca trebuie efectuate calcule pentru spatii cu tipuri diferite de cor puri de iluminat, se calcu[eaza individual componentele si apoi se Insumeaza ---- @. Calculul i1uminatului eli ajutorul puterii de alimentare se poale apli ca si la spalii de birauri. Un spatiu cu doua travel sl cu 0 suprafata de 24 m2 se doteaza de exemplu cu 4 eorpuri de iluminat. La 0 do tare eu 2 x 36 W (valoare de alimentare inclusiv stabilizatoare 90 W) rezulta conform ---- 0 iluminare de eea 375 Ix. in spalii de birouri se instaleaza freevent in afara corpurilor tip raster cu oglinda conventionale si corpuri tip raster patrate cu surse com pacte cu material fluorescent ---- (2) sau structuri de lumini ---- @. Structurile de lumini permit combinarea eu sine de curent pentru uti lizarea de spoturi.
P .. 945W.405W
Corp de ,luminal tiP @:

P. 12 Wtm 2 (sursa de uz general)
o
El3 EB EB
p .6100W.800W
Corp de iluminallip P' ~ 10 W/m 2 . (sursa cu halogen cu incandes.l

P "" 1620 W = 320 W
Formula,--
o
10
Caleul al iluminMii penlru un spaliu

interior
Eo' (1?go4~5+~+~J ,09

En" 180 Ix
800m
r-~
2 A .24 m
lIumlnatul exterior al cilldlrllor
La iluminatul exterior al cladirilor f1uxul [uminos al corpurilor de ilu

minat se ealcu[eaza dupa formula ---- @. Oensita\ile lumlnoase se sl
tueaza intre 3 cd/m 2 (obiecte dispuse izolat) si 16 ed/m 2 (obieetc In
mediu foarte luminos).
-
-,
-
--,
~O~
"
0,75 lrellexie luminoasa,)
P' .3 Wfm 2
p 4 . 90 W 360 W
.8
Caleul spaliu de birouri
Eo'~ 0.75
En - 3751)(
1~0:l'
.k
..L
Eo
p p.
A
iluminare nominal;) (Ix) pulere de allmenlare (WI

putere de alimenlare specil1ca (W,'m";) _ .
CD
Eo ' A . p
suprafala spaliului
__O"'oc-__k--Lc.:k_--'=la=cIOl de coreCl"'-=- ~ ,
~fi;;";~;;:;~~;~;c~~or-
_
'-'."
Formul~ pentru iluminarea medie En Si pulerea de alimentare P

de iluminat
,1'
Formula de calcul
Flux luminos al corpurui

(1)= - - -
1\0
L' A P (cd/m'l L 6.5

3 6.5-10
10 -13
13 -t6
~~a luminoasl1 pentru ilum. ext.

Obieci
T262x36W
I
p
t.
lIB
A ,= densit. lumina, ,aS"a, media (Cd/lll',') = suprala\o de iluminal

= randament i1uminat = grad de rellexle al m(lt. de
Gradde~efle--;je ia-j,umilatexierior
Material~ constru<:~~.
Corp ingropallip rasler (ERCOI
Izolat mediu intunecos

medilJ luminal. medie
mediu roarta luminos
Marmurj a/btl
C~romld~ glozurat" alb
I_I__ ~ _
I[
0.85
0,6
To,.neulal~ morlar doscl1
Randamenl ituminal
Obiect
600m
--~~----._----
----
0.3 - 0.5
0,2 - 0,3
Tenculnl:l mort,Jr inch.
Platro de gresle dosch,

l18
Platra. de gresie inctl.

C~ramid~ deschisa
I
I
I
0.3 - 0.4
0,1 - 0.2
E3~
t6.00m
" .--
Supra!al~ mare
0.4
si
mic~
c~ram, ida inchisa
Oislant~
mare
0.3
o.~
.8.
Turnuri
Lemn deschis GranI!
0.3 0,1 0.3 O. I
0.4 0.2 0.5

0.2
................
IX iX ~
f
T26 58 W
Flux !uminos necesar penlru iluminat exterior
Slrue!ur~ de lumini (ERCO) ~ "-....
7 '~m i~ .
-$---f!3
(2)
TCL 2x 24 W
Corp ingropallip rasler (ERCO)
151
-t++++++-+ ++-1-+++-1
-+-+--+-+-+-......~
-++--'I-+-+-+-~
-+-+--+-+-+-H~
-:-r
"
.j.,.j.
ILUMINAT
TUBURI CU MATERIAL FLUORESCEtfr PEtfrRU
INSTALATII DE PUBLICITATE
Trasare oarecare a Iiniel, orice tip de scris, ornamente sau reprezentari fi
gurative. Capacitate de reglare facila (reglarea se face prin rezistente de
+- b-+
+-h+
reglare sau transformatori de reglare) uzuala in cinematograf, teatru, comert,

publicitate.
in birouri sau constructii comerciale se pot introduce plafoane tip raster sub
tuburile de iluminat cu material fluorescent. Lumina cade predominant direct
in jos ~
CD-@,
Benzile lumlnoase si eorpurile de i1uminat in eimp alunglt permit un ilu
minat general uniform cu efecte de umbra temperate. asemanatoare celor

provenite din lumina diurna.
Sursele de !lumlnat de mare preslune eu vaporl de mereur cu material
fluorescent (HQL) se utilizeaza in afara de iluminatul fabricilor si halelor de

uzine si la iluminatul exterior,
:-:.>:->:-:<-:-:-:-: .
iitll,
U'U u :~ d d---l -iII Ii II
Execuflilip raster
Sursa de !luminat eu luminA mlxtA cu materiallluorescent (HWL) produce
o lumina asemanatoare cu cea diurna cu 0 redare buna a culorilor. Sursa se utilizeaza fara stabilizator in fasung normal (de ex. in fasung pentru surse de uz general),
CD Raster paralel Raster paralel inelina!

@-Raster diagonal
lilli
Ii Ii Ii Ii
llillllllllill
Raster diagonal incfinat

2'3
MATERIALE DE CONSTRUCTIE TRANSPARENTE

d
Asezarea surselor a ~;::+
Pentru rezultatul artistic sl economic. la determinarea marimii, coloritului, di

mensionarea ferestrelor si iluminatul spatiilor este importanta cunoasterea
transparentei, dispersiei si reflexiei luminii a materialelor de constructie.
Se deosebesc: materlale fotorefleetante ~ entata ~
II
cu reflexie orientata, dis
persata total sau partial si materiale fototransparente cu transparenta ori
@,
dispersata ~
(j)
si transparenta mixta ~
@,
Plaea eu fete paraleie
De remarcat: sllele mate cu matuire rnterioara (de preferat oricum din prici
na murdariril mai reduse) care absorb mai pUlina lumina dedt cele cu matui
re exterioara ~ tabelul
Transparenta mixta a
sticlelor ornamental.
Transparenta
orien-
tata a stlclelor clare cu decal are a razelor inclinate
\.!J
fj\
Transparenta disper sata a stlclelor-opa lun. alabastru
@,
Eeranele de mAtase colorata captusite alb prezinta la 0 scadere redusa a
transparentei 0 absorbtie mai mica cu aproximativ 20% decH cele fara

captuseala,
s.a.m.d.
:
matase. sticle-opalun deschise s.a.m.d. Transparen-
Material de constructie
2-4 6-8 7-24 3,2 - 5.9 i 1,75-3,1 I 7- 20 I Stlcla clare], matuita extenor 1.75-3,1 6 -16 I Stlcla clare], matulta Interior 1,7 - 3,6 j 40 - 66 i Stlcle-opalun" Grupa 1 1,7 -2,5 ' 43 - 54 Grupa 2 1.4 - 3,5 65 -78 Grupa 3 1.9 - 2,9 31 -45 Stiela opaliz, col.: Grupa 1 2,8 - 3.3 54 - 67 Grupa 2 2-3 64-69 St.-opal. color. superfic.: rosu i 2-3 63 - 68 ponoealiul verde 2-3 60 - 66 i redusa 2.2 2,5 13 28 Stiele opaline 3,0 buna 72-77 Portelan 30-71 7,3-10 buna Marmura, lustrulta
27 54 buna 3-5 Marmura, impregnata
1,2 -13,4 49-67 buna Alabastru
buna 69 Canon, Impregnaf slab
48 buna Pergament, necolorat 37 Pergam" impreg. galben des, buna Pergament, galben inchis buna 36 28-38 apr. Matase, alba apr 5- 24 Matase, colorata
rd,68 buna America
1.1 -2,8 32 39 buna Resopal. eoloral 1.2 -1 ,6 46-48 buna Pollopas. blond 1,0 buna 55 I Celon, alb Itulbure) 1,0 36 I Celon, galben Itulbure) buna 1,0 12 I Celon, albastru (tulbure) buna 12 10 Celon. verde (tulbure) buna 6-8 8 Stlela ogllndlta Sticla armata cu sirma 6-8 9 4-6 8 Slieia bruta 2,0 6 I Sfiela protec1te solara (verde)
I
r- ' Slieia clara
LJ
I fara
redusa redusa redusa buna buna buna buna buna
I , Disper-: Grosime mm
Refiexie
%
Absorb
Stielele pentru i1umlnat diurn, care trebuie sa modifice culoarea luminii din
surse electrice pentru asemanarea exclusiv cu lumina solara, absorb apro

ximativ 25%, cele care trebuie sa se apropie de lumina zenitala dlspersata
absorb 60 pina la 80%
la
%
tie
%
Stlcla ornamentala
90 -92 2-4 57 -90 3- 21 63- 87 4 -17 77 - 89 3-11 12 -38 20-31 6-11 37 - 51 4 -10 13- 35 47 - 66 3-10 8 -11 27 - 35 2-4 29-34 6 - 10 22-31 30 - 31 3-9 2-14 58- 84 2-8 20 21 I 3-8 ! 24 65 12 -40 11 -49 17 30 14-21 8 23 42 10 41 22 14 50 61 -71 1 13 -54 27 80 rd. 28 rd. 4 20- 36 26 -48 25- 33 21-28 17 28 9 55 4 84 4 84 4 88 74 17 4 88 38 56
Stielele de fereastrll ca sticla clara permit trecerea luminii in propOrlie de
65 pina la 95%. in functie de calitate. Conform dr, Kleffner ~
llJ
sticla de
cali tate redusa poate absorbi 0 cantitate atit de mare de lumina, indeosebi
la alcatuirea in doua sau chiar trei foi, incH marirea necesara a dlmensiuni
lor ferestrei nu poate tine pasul cu termoizolarea superioara a ferestrei cu
geam dublu sau triplu,
STICLA, informatii:
Flachglas AG, Auf der Reihe 2, Gelsenkirchen-Rotthausen

Interpane, casuta postala 20, Lauenfbrde
Gerresheimer Glas AG, HeyestraBe 178, Dusseldorf
VEGLA Vereinigte Glaswerke GmbH, Viktoriaallee 3-5, Aachen
Trasa intr-un proces mecanizat, sticla paraseste masina de tras in stare gata
de utilizare fara a necesita 0 prelucrare suplimentara. Clara, transparenta,
incolora, de grosime uniforma, ambele suprafete plane extrem de netede.
Fotopermebilitate 91 pina la 93%,
Sortare Tip 1: Tip 2: Produs de comert comun de cea mai buna calitate pentru spatii (Iocuinle, birouri) conform DIN 1249 Sticla de constructie pentru fabrici, spatii de depozitare, ferestre de subsoluri si de poduri, Pentru sisteme din foi de sticla legate se utilizeaza sticla de acelasi tip, Aplicare: sticla pentru ferestre, vitrine, usi, pere\i despi3rtitori, constructie de mobilier, sticla securizata, geam dublu, Prelucrare: sletuire, corodare, matui re, coacere, aplicare pelicule, pictare, indoire, curbare, Sticie deosebite pen tru scopuri speciale in orice grosime precum sticla acoperita cu pelicula, sticla pentru placi uscate (fotografie), sticla auto, stIC',a securizata,
lnsusiri luminotehnice ale matenalelor de constructie transparente
154
ILUMINAl
L1nll dlrectoare pentru locurl de munc4 "lIumlnat artificial" ASR 7/3 ~~__5~3~_part~a a ~1I(e_xtra9)
Zone_de lueru In aer llber
Tipul zonelor de lucru in aeT \ibm.
{rases de circula\is, zone dG circu1a{iD
.LaJ~Jj~~ ~_~.~!}i.I~
SpalH generale:
Zone de eirculatie in sp. depozi!. Spa\ii de depozilare Sp. de dep. eu sarein; de e~ulare 3p. de dep. CU sarcini dB cirire Ganguri in sp. cu dep. verticaltl. Siand de servire Expedl\ie Cantine Celelalte spatli de pauz~
SpatH de gimnastica. Vestiare
Spatii de sp~laVdusuri Toalele Spatii sanitare Spatii masinl Alimentare energie Punc! pOs:~
Central~ lelelonic~
50
50
100
200
20
200
200
200
100
300
100
100
100
500
100
100
500
300
Prelucrare a foilor de labl~ de greutals mare

Preluerare a toilor de !abltl. de
greulate mic~
Produclie de unelte
Montaj. brul
Mentaj, semilin
Montaj, fin
Forjare in malri\tl
Turn~torii, subsoluri s.a.m.d.
Punli-pasarele
Prepararea nisipului
Cur~lare piese turn ale
Posluri de lucru la malaxor
Hale de lurnare
Locuri de gOlire
Formare meeanizattl
Formare manual:<
Confectionare miezuri
Conslructie machele
Galvanizare
Vopsire prin pensulars
Posturi de control
Fabricare unelte, mecanictl tintl
Fabricare caroserii
Vop5110rie
Lucra.ri post-vopsire
Tapisare
Monlaj final
Inspeclie
Cen/rele electrlce:
Inslatalie de alimenlare
CIMire-camer~ cazane
Spa\iu reglare presiune
Hale masini
Spa{ij auxiliare
Inslalatji comutatoare in c1t1.diri
Instalalii comutatoare in aer liber
Service comutaloare
Lucr~ri de revizie
Industria slectrotehnlca:
Productie cablurl $i conductor!.
lucrari montaj. bobinare cu
sirma. groasa.
Monlaj aparale lelelonice,
bobinare cu sirmtl. mijlocie
Montaj aparate line.
reglare. venlicare
Montaju\ pieselor celor mai fine,
a componentelor electronlce
Industrle blJuterll ,I cessurl:
Fab"carea de bijulerii
Prelucrare pielre prelioase
Atelier optic~ Si ceasornicarie
Prelucrare lemn:
Aburire
Gater
Asamblare
Alegere lurniruri, vopsire.
Timplatie cu lipafs
Lucru la ma~jni de prelucrare a
lemnului
innobilarea lemnului
Control defecle
Fabrlcare ~I prelucrere hirtle,
Industria grallell:
Sleluire lemn
Masini de hirtie. fabricare
eartoane
Legtltorie etlrti. imprimare tapet
Decupare, aurire, stantare,
corodare di~ee, lucru la
pietre Si pltlci, masjni tipogra
fice, produclie malrite
200
300
500
200
300
500
200
50
100
200
200
200
200
200
200
300
300
500
300
300
750
1000
500
750
1000
500
500
750
Imprim. manualtl., sorlare hirtis Retusare, litografiere, zs!uire ma nuala Si mecanizattl, aranjarea
zalulu; Conlrol culoare la impr. policrom~ Gravur~ olel:;i cupru Industria plellirlel: Lucrtlri (la.b~cire) in buroais Pre/uerarea pieilor Lucrari serilde Vopsire piei Control de calilale. prelentii medii Control de calilate, prelentii ridicate Control de calitate. prelen\ii toarte ridicaie Verificare culoare
750
1000
1500
2000
200
300
500
750
750
1000
1500
1000
Traaee de clrculalte po lerenul

Intrepnnderll, drumurl de Inlrep.
Construclii de poarta 50
Drumuri pielenale 5
Drumuri pentru biciclete Emin _~ 3
Drumuri de intrep, cu zont!. de
inctlrcare sau desct!.rcare sau CU
10
cfrculatie transversal~ frecventa
30 km/h
si cu limitare de vilez~ Drumuri de inlrep. cu zon~ de
ind\.rcare sau desc~rcare SilU cu
cireulatie transversalA frecvent~
20
Si cu limilare de vitez~
<'
Parcarl Porturl
Supral. Iransbordare si dopoZilore
containers Si zone de circulalic 20
inca.rci1redesc~rcare containere 100
Inslalatii de chei
Marginea cheiului
20
incArcafe bunuri cu bUCJI.:1 incArcarc bunuri in mast! 10
(material in vrac, lichide)
Zone de lucru pe plall. de depoz,!.
20
bunuri cu bucilla bunuri in mns~ 5
5
lichid poricu!os 30
Locuri de acostafs penlru transport de persoane
50
Locuri de acostare pentru transport mixt
50
Docuri 50
Locuri de repar<1(ii in port Platfonne de transbordare, 30
locurl de Inellrcare
Zone de lucru po pletforme de
dspozltere, de sllvulre
Bunuri cu bucata 30
10
Bunuri in mas~ Insta/alll de cal ferete
C;rnpuri de ctJi,
SIJ!li de trial
1 circu!atie publ!c~
2 aHe eirculatii
Pero"ne DIN 67 525
30
locufl de lransbordare 20
Compensan in~It,me Viaductc
~ntlere
Clil de clrculalle In cladlrl: Penlru persoane Penlru vehicule ScM Rampe de inc~rcare
50
100
100
100
Spalll de blrourl ,I apelll tip blrou:

Spat'; de blrourl cu posluri de lucru
in apropierea lerestrelor Spatil de biroun 8irouri dim. marilbjrouri grupale:
reflexie rjdicat~ rellexie medie
300
500
Fabrlcere ,I prelucrare textile: 200

Posluri de lucru ra vane 300
Fila/uri 300
Vopsire 500
Filare, crosetare, tesere 750
Coasere, jmprimare ps stole Prelucrare produss de gal<1nteris 750
1000
Finisare 1000
Verificare produs, veril. culoare 1500
Repansare Industria allmenlarA de consurn: Posturi de lucru generale 200
Amestecare. ambalare 300
M~celar;i, I~pl~rii,
Desen tehnic SpaIii de disculii Spalii de primire SpaIii penlru rei alia cu publicul Prelucrare dale
750
1000
750
300
100
200
500
,I
Industria chlmlell:
50
InSlalatii cu lelecomanda. lnstalaiii cu intervenlii manuale
100
ocazionale Posluri do lucru ocupate permanent
in inslalalii cu flux lehnolog,c 200
Service 300
Laboraloare 300
Lucr~ri cu sarcin~ vizual~ ridical~ 500
Verilicare culori 1000
Industria c1mentulul, ceramlell,
Industria sllelel:
PoslUri sau zone de lucru la cuploare.
malaxoare, inslalalii de m~cjnare 200
Laminare, presare. formare,
50
100
200
100
50
100
20
300
500
mori T ~iere si seleclie Produclie de delicalese si ligarele Control de produse. decorare, sortare Spali; laboralor, conlrol culoare Comer1 en~ros ,I en-detall: Spatii vinzare, posluri de lucru permanenle Posturi de lucru la case
300
300
500
500
1000
300
500
1000
1500
300
500
Me~te~uQ ,llndustrle (exemple din branse diterile)' Vop. eL can. din otel prin pensurare 200
Premonlai instalatii de inc~lz;re si
200
vcnillare
L~c~tuserie
300
de sticl~ Sieluire, corodare.lustruire slicl~.
lormarea jnstrumenlelor din sticlA 500
Lucr~ri decora\;i 500
Sieluire manual~ s' gravur~ 750
Lucr~ri fine 1000
Uzlne metalurglce ,llamlnoare, tum6tonl de gabarlte marl:

In51al. de produC\ie tara inlervenli; 50
Inslal. de producl;e cu intervenlii 100
Posluri de lucru ocupate permanent
200
in inslalaiii de productie Service 300
Posluri de cOnllol 500
Prelucrere metale: Forjerie piese mid Sudura Lucrt!.ri mecanizate brute Si medii Lucrt!.ri mecanizate line Posluri de control Laminoare la rece Tragere sirm~
sull~lorie
1000
1500
1500
Aleliere service automobile Atelier timplarie Ateliere de reparatii Alel,er roparali, radio-TV lnlreprlnderl prestl" servlcll:
Hoteluri si reslauranle. receptie
Buc~l~rie
300
300
300
500
500
Constructli supra~erane Constr. subler. Si In niv Il1fCIlUlui ConslruCl1J din otel. din mol'll Conslruc\ti de tuneluri Instalal" chlmlca man Centrele electrlce
2on~ de circulntle
1 centrale eleclnce tradll10nalc 2 centrale atomoe\eclrice Instalat1i de comand:t Exploatare de zl 1 Iluminal de orientare 2 lJuminal suplimenlar in zona de lucru Instalalll de epurare Drumuri BaZine Stalll combust/bill
20
20
30
30
10
100
200
200
500
500
500
750
10
20
20
Spalii de servil masa Bulel sali sedinle Restauranle cu auloservire Sp:<I~lorie. spala!
C~lcare mecanizal~
C~lcare manual~
200
300
300
200
300
300
500
750
200
300
Sortare Control ingrijirea p~rului

Cosmelic~
200
500
200
300
300
300
300
300
300
300
1000
500
750
3
20
100
500
Prelucrare maS6 plsstlce Turnare prin injeclare Suflare mase plastice Presare mase plastice
~
500
300
300
Tabel al valori/or orientative pentru ifumina.rile nominale pe:cnt::..ru=-=zo::n~e:..d:::e~l=u~cr~u:-. _~ _
~_ _.~-...J
153
.... Stral pro!eclle _~r--lumina solara
STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA

Auresin (= albastru) 40/26,
Transparenta T, in domeniul lungimii de unda a luminii de la 380
pina la 780 nm (nanometri) raportata la sensibilitatea la luminozita
te a ochiului uman in % este tratata in DIN 67507,
Rellexia luminii RL spre exterior Si interior in %,
Indicele de redare a culorii Ra , DIN 6169,
R a mai mare 90 = redare loarte buna a culorii
R a mai mare 80 = redare buna a culorii
Permeabilitatea UV Tuv in domeniullungimii de unda de la 280 pina
la 380 mm, este tratata in DIN 67507 in %,
Permeabilitatea la energie globala 9 in domeniul lungimii de unda
de la 320 pina la 2500 mm este suma lormata din permeabilitatea
termica directa Sl cedarea secundara de caldura (= radiatie Si con
vec\ie) spre interior, DIN 67507,
Factorul mediu de permeabilitate b (shading coefficient) VDI 2078,
Factorul b este lactorul de permeabilitate mediu la energie solara
raportat la translerul de energie al unei loi simple de 3 mm grosime
de 87%,
Se considera:
Exler
Inler
Refllme a lumlnll la e~:
Transmlsle de lumina.
6 mm
36%
Reflexle a raCla!I1 ia
30%
TransmlSle de radlall 14~<, Cedare ecundara
Ga,
nobll MiJloc
lzolalle,_--,,~~ poilsulfld
exteno r
45')0
lzol buill
3""
spre Interior
G)
Stlcla Izolan1a la lumina solara
Stlcla izolanta la lumina solara
Gold 1= auriu) 30/17
Titan
~
I
b=~
87%
66' 21 66 50
49
45
40
39
18;
17
lA
43
OA9
1,53
260 x 500
Auresln
III
66/44 50:32 49/32 45'39 40/26 39/28
1,50 ! 240x340 1,56 ! 240x340 1,53 260 x 500 1,15 240x340 1,54 240x340 lAO 240x340
,--=G:c:o-='d-=(_=-=a;-ur-=,u-,-)----,-_~-------,----,---- _ _---,40/26 40 " 25 36: 11 1A 26 0,30 1,54 i 240 x 340 30/23 30' 18 40 I 11 1A 23 026 1,30 240x340
I:
I
'I
~Iber to arglntiu)
'50:35 50/30 49/43 48/48 37132 36'33
50, 50 49 48 37 36,
40 ' 35 I 37 I 34: 36: 22 I 39 I 21 I 40' 14 46 '26

1
14 18 14 13 8 8
lA
1,3 1,5
1,5
1,5 1A
f~~~~
! Bronz 149/33
36126
!
f~
I
i~ I ~~! ~
12 8 15 18
, 12
i
35 30 43 48 32 33 22
040 0,34
OA9 0,55
lA3
2:6
1A
22
33
0,37 0,38 025 , 0,25 , 0,38 0,30

OA5 OA4
1,67 1,14 1,00 116 1,09 1,64 0,68

lA8
: , 240 x340 260 x500 240x340 240x340 240x340 240x340 240x340 200 x340 240x340 240x340
49 16! 351 36' 26 46 51 51 37 38

i 11 I 30!
1,4 1,6 1,6

1A lA
26 39 38
20 28
1,38
I
Neutru
51139 I 51/38 l'-'-erde

!
'
16; 10 : 25 '34
1,31 , 240X3~ 1,34 300 x 500

1,85 1,36
37/20 , 38/28
! 36
[ 17,
023 0,32 0,59 0,45 0,83
260x500 I 240x340 ' 240x340 240x340
Indicele de selectivitate S, S = TL/g, 0 valoare ridicata a indicelui

de selectivitate indica un raport lavorabil intre transparenta (T Ll si
permeabilitatea la energie globala (g),
Coelicientul de permeabilitate termica k al unei loi de sticla izolanta
indica pierderea de energie prin supralata loii, Cu cit aceasta valoa
re este mai mica, cu atit se pierde mai putina caldura, Valoarea k
pentru geamuri izolante conventionale depinde in principal de
spatiul dintre loi (SIF) Si de mediul continut in SIF (aer sau gaz no
bil), La sticle izolante la lumina solara se atinge 0 imbunatatire a va
lorii k prin straturi de metale nobile, Valorile k indicate, DIN 52619,
se relera la SIF de 12 mm,
La privirea din interior spre exterior, redarea culorilor nu este dena
turata in mod esentiaL La campara\ia directa cu lereastra deschisa
se poate recunoaste usoara nuanta a majoritatii sticlelor care este,
in lunctie de tip, gri sau umbria, Aceasta se recunoa:;;te Si cind se
priveste din exterior printr-o inchidere de sticla "pe colt".
Clima cromatica din spatiu este loarte putin inlluen\ata negativ de
sticla izolanta la lumina solara, deoarece compozitia spectrala a lu
minii diurne incidente este modilicata doar insesizabiL Redarea cu
larii se exprima prin indicele "R",
Gri
47/51 43/39
47', 43
7, 17
6 i 22 I 27 18
2,9
1,5
I
,
51 39
0,92 1,09 1,08
STICLA IZOLANTA - STICLA MULTIFUNCTIONALA
CUDO I 78 15",5 1 98 (penlCu comparalle) ,
3,0
72
o data cu cerintele inasprite pentru elementele de latada se cer de

la sistemele de geamuri performan\e mal bune si mai complexe: protectie termica, protectie lonica, protectie la lumina solara, pro tectie a obiectelor si persoanelor, protectie la incendiu, estetica design, protectia mediului, Pentru aceste lunctiuni se pune problema unor electe de protectie su periaare, care nu pot Ii produse doar cu sticla izolanta conventionala, Sticla izolanta multilunctionala este un element de sticla izalanta care imbina mai multe asemenea lunctiuni de protectie, Este posibil, din punct de vedere tehnic, sa se indeplineasca aproape toate aceste cerinte printr-o sticla izolanta multilunctionala; cu toate acestea, nu exista 0 sticla multilunctionala standard, ~ 8)
Sticla izolanta la lumina solara
STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA

Sticla izolanta la lumina solara se remarca printr-o transparen\a ri dicata Si in acelasi timp printr-o permeabilitate cit mai redusa posi billa energie globala, caracteristici generate prin introducerea unui strat extrem de sub\ire de metal nobil, amplasat protejat la interiorul spa\iului dintre 101, Pe linga caracteristicile de protectie la lumina so lara, sticla izolanta la lumina solara cu valori k pina la 1,2 W/m 2 K satislace toate cerintele impuse sticlei cu capacitate termoizolanta ridicata, Pe baza spectrului cuprinzator de nuante si tipuri cromati ce neutre se olera multe variante de design; completate prin placi de latada din una sau doua loi adaptate cromatic, Sticla izolanta la lumina solara poate Ii combinata cu sticla izolanta Ionic, sticla se curizata intr-o singura loaie, sticla securizata multistrat, sticla izo lanta blindaJ, sticla izolanta securizata, sticla turnata 1 sticla orna mentala ca loaie exterioara sau interioara, Nu este posibila combl natia cu sttcla armata cu sirma Fiecare tip de sticla este caracterizat prin culoare (vedere din exterior), precum Si de un binom; se indica intii transparenta si apoi permea billtatea la energie globala in procente, Exemplu:
,OJ
'E $3
"S u
"0
"
OJ
0
~ ll.a:
%
ESG
'- 6/16 /4,
e
36
'" ro
'" a: a:"
da
D::
15
IW/m'K
0,68
dB da
43
8)
Exemplu stiel!! multitunclionala
156
Sticla 'integrala cu inchidere sudata
cu 2 loi
CD
Aer
~ ~
lIplU Scad. 11'
nl
STICLA
sncLA IZOLANTA
Sticla izolanta in mai mulle loi este 0 unitate de geClm, realizatil din dou1\ sau mai mulle loi de sticlil -. CD (slicl~ de foreaslr:'l. slicl,' oglindita, sticl1\ lurnala, sticla plata), desparlite de unul sau mai mul Ie spatii umplule cu aer sau cu gaz. Slicla izolanta in mai multe foi otera in tunctie de executie 0 izolare termica silsau tonica ridicata (de ex. sticla izolanla pentru proleelie tonica, sliela izolanla pentru proleelie la lumina solara, stiela funclionala termica, stiela multislrat cu straturi interpuse). in spaliul dintre loi se afla aer uscat sau un gaz special. Modurile diferite de inehidere perimetrala impart sticla izolanta in trei grupe: sticla izolanta integrala -+ CD A, sticli'i izolanta cu Inchidere perimetrala lip/ta -+ CD B, sticla izolanta cu Incil/dore perimetrala organ/ca -+ CD B.
cu 3 toi
Slicla izolanla
Aer Scad. 23'

interior 0 +21
interior 0 +21
Aer interior +21() .-
~:l-I-
T--------------
SHel;:,!
izolan!~
in rna; mulle loi

8mm 300 500 8.0 1:10 24 300 500
-T- -
IW/m'K'
V<lIO:1.rO k
din 2 loi sliela oglindita OPTIFLOAT 5mm 185 300 3,4 1:10 18 245 6mm 185 500 3,8 1:10 20 280 500 8,0 1:10 22 280 500 8,0 1:10 24 1,0 12,0 30 10 mm 300
Slicla .10'
Sticla 2'
----------J 4mm
f.o--
La!ime
in em
incm
141 240 3.4 1:6 16 141 240 3,4 1:6 18 141 240 3,4 1:6 20
-- -
12 mm 30
---
Inal!ime
500
8 EXler. .10 0 EXler.

"}.' 1-.....J . L---J
Suprafa\a
in m2
---- ---
- 50
1:1 3
a
3,2
10,0 1:10 28
la, a
Exter.
10'
IRaportul lalurilor
Grosime
Lalime
IOlal~
-- ._-
10'
in mm
in em
incm
Radial;e ealorica la geam simplu, dubJu, triplu inftl\ime 10 Supralala
300 6,0 1:10 20 245 300 6,0 1:10 22 1.0

:!: 2,0
----
in m2
I 10,0
'!~I' .[~ BHB!, :!0!,I~'I 'I~!' 2d~r r~~ {~!. ."" I .r~:l: I
I--~ ~
~~o]~ a
----- ---300
-~.-.
~f-l~~a
a
1:10 30 1:1 3
3,1
----:
-Grosime talala in mm
Latlme inallime
Raportullalurilor
1:10 26
...
in em
in em
---1 ____
300 500
--
---
30a
500
50 a 3,0
tel
12
1 muchio inc/in.
trapaz
paraleJogram
poligon
--
Supralala
in mZ
--1:10 f----28 1.0

~
12,0
12,0_ 1-____ 10. __ 1:10
Raportullalurilor
---
1:1
-----.-
Grosime lolala in mm Toleranla la gros.
inmm 1.0
in mm 1.5
20
--
- - - -- 1.0 2,0 50
32
36
-- ..
TolerantA la
Masa
m~rime
12,0 40
1 .0 2 ,0 6
I---~
t--~
~~
in kg/m'
25
- - - --
Slicla izolanta in doua loi
Alcatuire
OPTIFLOAT in mm SIFin mm
4 4 4 (8.5) (8,5) 1,9
5 5 5 (8.5) (8,5) 1,9
lnunghl drept UnghlC
segment de arc
semicerc
., A I segment do arc
~
f-- valoare k (Wlm' Kj"
..
in 0/0
r
-
4 4 4 2.0 74
(6) (6)
5 5 5 (6) (6) 2,0
t---A------i
cere
{.min. 10cm
semlcerc
~I" "I&f
t---A~
folopermeabililale grosime element

------~--
74 29
72
--'--
pofigon
---._---- - ----- lungime mllX. muctJie in em ---_._-_._-------,-. -- dimensiune minim~ incm 2

raportullaturilor
!suprola1a maxima
in mm
- . -
32 180 X 210 24 x 24 1:6

f--
24 14 I
-:~~~j
180,2\0 24
141x240
~----
.. _-_._--_..
--
x 2,10 x 24
24 x 24 1:6
--
24
x 24
1:6
1:6
in m2 ~~-3,4' 3.4 __
in kgJm 2
@
90"
90'
l-.-A~
i masa
COI\url fQtunjlle
ca 30
ca .. ---_.__38
-~-,--
TOleran\a la grosime: -1 mm 1.2 mm Toleran(a.la marime: 12,0 mm
verilical conform DIN
- ;2:~9 .1.
-
3,4
3.4
1:
co 38
Muchla lung'ln em (lflt1me)
Slicla iZolanla in trei loi

Muchla lungA In em (J61Ime)
o
Recomandare grosimi sticla
pentru loaia exterioara ~i
50
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
50
100 150 200 2SO 300 350 400 450 500
i'--.
~ ~ toE 5
50
75
cea interjoara la slicla
Recomandaro grosimi sticla pentru fOilia

ex\enQnr~ Si ceil inlerlO;IrtJ. la sliclil izo[nnta pen{(u
;;:: t-
E .E 4
5
" t::::::
75
100
I 25
~ 1!!
.5
~
izolanla penlru pin a la 8 m

inallimea de man!ars (ineareare din vinl = 0.75
.5
~
':--....
~ r-
!l
kNlm' respeetiv 750 P. )
r:::::
-
~
@
6
7
--:::
Recomandare grosimi
'-
1 50 '" g
:;
200
--
300
2SO
'"
- r--
,
-2
100
!l
~
pin A 1.1 20 m in."J.l(irnca do montara

(inc:.'lrcmo dill Villi"" 1,2 kN/m 2 rospect1v 1200 P.l')
,50 'E
25
sticJ~ la 0 inal\ime de montare de pina \a 6 m
(j)
"
"'"
........
""
f'., 300 2SO
i'--..
----
Recomandare grosimi slicla la 0 inallime do monlaro de
pin~ la 20 m
155
STICLA
STICLA SECURIZATA
Geamuri inhibatoare de penetratie cu atestat UAB -->G)
Pentru stabilirea politelor pentru obiectele de protejat. Uniunea
Asiguratorilor de Bunuri (UAB) verilica lnsu$irile inhibatoare de pe
netrare ale geamurilor anti-elractie (AE). Produsele atestate slnt
trecute intr-un registru. Oileritele geamuri AE slnt lmpar\ite In cinci
clase de rezistenta: AE 01-02-1-2-3.
Clasa de rezistenta necesara pentru un anumit obiect depinde de
situatie. Stabilirea trebuie lacuta din timp, lmpreuna cu asiguratorii.
STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTIA OBIECTELOR $1 PERSOANELOR DIN 52290

Geamuri inhibatoare de explozii. --> Clasele de rezistenta 01-03 poseda suplimentar. In lunctie de tip. si lnsusiri de securitate lmpo triva penetratiei prin aruncare sau spargere, sau prin lmpu$care de proiectile. Clasa de rezistenta la explozii atribuita unui anumit tip de geam se aplica doar pentru supralete de 1 m2 sau mai mici.
~! cm mm i kg/m'
I
! !
Grosime
'I
Supr. ~ Raport I uatatei maxi me : max. i maxim I Exemple I laluri I de apllcare Gre
I Dimens.
I
I Pertorm. , suphm.
I A3
m' : 1:10 , Locuinle uni si multi! lamillale in asezari

!
1,10 ! 24
!
,23 34
I
I 225x300 I
6,75 225/300, 6,00 6,75

!
I B1'C1 EC
11
24
: 225x300 ; 225/300
Vile, obiecle
~ericlilate
: 25
, AE 1
r 35
6,00
1: 6
,in mod deose iI
monostrat i 25 : 51 225x300 6,75 1:10 ',Galerii, muzee, rna, gazine: :-::=:":'::"::':"-i-~--,---+,--~,---+-----t, de anlichi!ali, cladir; ,
: 63 1225/300! 6,00 '1: 6 ! comerciale, inst. pSlhialrice , 25/10/5 Iso 140
I! !, I
Geam inhibator de explozii
III
STICLA FONOIZOLANTA .....

Alcatuire aSlmetrica a fodar
8) -
A) Greutatea loii: cu cit este mai mare greutatea loii, cu alit este de regula mai mare indicele de protectie lonica; B) Cu cit este mai elastica loaia (de ex. prin introducerea de ra$ina), cu atit este mai mare de regula indicele de protectie lonlca. Grosimea loii interioare si exte rioare trebuie sa lie dilerita. --> 8) Cu cit este mai dilerita, cu atit este mai mare de regula in dicele de protectie lonica.
monoslra!
AE 3
-~~----,---+------i-----t-,- i
,36
78 91
225x300: 6,75
11:10
'Ma9.azinebijut,erii, cojo- i
cam, penilenClare,
36/10/5Iso ' 51
'225/300: 6,00
11: 6
,centrale energetice
CD
Geamurl Inhlbatoare de penetratle cu atestat UAB Strat
raslna
Geamuri inhibatoare de penetratie a proiectilelor se normeaza In DIN 52290 sticla blindaj de siguranta maxima la atac asupra persoanei sau a vietii. Sticla este utilizata In cazurile extreme In care persoanele se pot alia In imediata proximitate a loii de geam. Exista cinci clase de rezistenta, de la C1 la C5. in plus, se lace dilerenta intre sticla cu spargere lara expulzare de cioburi (FEC) si cu ex pulzare de ciobun (EC). --> Oeoarece geamurile inhibatoare de penetratie a proiectilelor con stau din SSMS alcatulta asimetric, toate tipurile beneliciaza implicit si de 0 capacitate anti-elractie 1mbunatatita. Greutatl maxlme per unitate de sticla izolanta 500 kg - la aplicatie monostrat 600 kg.
Interior
Exterlor
Umplutura
gaz
Sllcl.3 izolanta pentru protectie
tonIca
;exter. !
i lip
I Gros, , GreuL iVaI. k ! Trans- Iindice I general I umplull paI 'SIF cu gaz ~ renla redare I 'mler. i culaare : limpidil.
,All:;!\.
Clasa de rezls tenta
Alcatulre
Gras. mm
Stunl Greutate, maXlme kg/m 2

37
!
~Imenem
225 225
SupraRaport I fata 'max '

max i latun
Imm
\rnm
Ikg/ml'
W/m2K
i%
i B2
',25 :25
' 2.9 ',2.9 :2,9 :3,0

'3.0
! 97 ! 97
, 97
196
75
! 37
: 39
1300
i 4.0
1:6 ':6 1:6 ' ':6'

I
i monostrat
',7
32 28 38 23 31 34 49 28 : 40 ! 50 55
,
'I'
C 1
,
EC FEC EC
,
17/10/5 Iso
monostrat 19/10/9 Iso monostrat 11/'0/10 Iso monostrat 28/10/11 Iso
I monostrat
54
, 66 64
, 52 ! 48
225 1 300 225/300
x 300 x 300
6.75 6.00 6,75 6.00 6.75 6.00 675 5,30 6,75 6.00 4,90 4,50 5,70 55
" '10
130
,
!
1 ,81
! B2 !
iBO IBO
175
; 300
'14.0
:0,B6
172
i 69
,40
i 300
! 300
! 300
14.0 14.0
I
1 6
1 :10 1: 6
I 1:10 I ,
43134 110/20/4 134
135
! 43
!
44/38'10/2414 38
135
i 96
1 69
44
!4.0
1:6.
10,79
C2
225 x 300 225 300
1: 6
Stlcla fonoizolanta
I FEC
,
83 93 64 I 69
, ,
i 225/300 I I
I 225
x 300
1:10 ' 1: 6 1:10 1 6 : "0 : 1: 6
C3 ,EC FEC:
11/10/'9,5 Iso
monostrat 34/10/1 1 Iso
I 225 x 300 I 225/300

225/300 225 '300
'! 225/300 I 225, 300
I Val. k : Trans- ! tndlce " um~lul I ~aveneral

;
I I
I
"I. Q
~~ glZ
tenia
: ::~:;~e
Illm~idil.
122 109
!
'0/,
I Valoarp: : Lung. ! S, Ilzolare i mal. I prar Iionita I much Ie I mal ! Rw ! i demons,:
: Rap. mal. laluri
IShad :coeffi IClenl
I
I
I dB
1m 2
-----i
1:10 '0.74
C4
monostral EC , 17/10,21 Iso

"
44
48
104 i 90 ,68 140 187 156 187 156
LID
, :10 1: 6
47f,J6 GH I ~;/~O/ I
,3.0
78
; 97
,45
I 1 6
. 200 I : 300
i 200 i 300
! 60
FEC!
i
monostrat
48/10/11 Iso
! 70 69
,
I 225/300
: 360 ! 210/300
! 3.20
:36
, 40
,40
3,0 3,0 3,0

,3.0
78
97
95
! 47
i 50
, I
16,0
1:10 '1:10
1:10
10,74 !0.71 10.69 0.62
C5
EC
monostrat 32,5110/32.5 Iso monostrat 32.5/10/32.5 Iso
77
75
210,' 300
i 225' 300
: 2'9/300 ! 225/300
,
'
3.20 3.20 1:10 l' 6
!
50/40 GH I ~~'11:i
!50 155
I !75
:77
'1 75
: 200 I
JOO
, 200 I '300 200 I . 300
i"o
16,0
! 60
I 53/42 GH :
FEC:
77
75
~~1~~H 42
! 95
; 93
60
54
!53
155
IGH 20/ ' 55/50 GH : 20/10 GH . 50
i72
'1;10
Sticla bllndaj - geamuri inhibatoare de penetratie a proleetilelor
Stlcla super-Ionoizolanta
158
STICLA SECURIZATA MONOSTRAT (SSM)

Prin "SSM" trebuie inteles 0 sticla pretensionata. Pretension area se realizeaza prin tratare termica. Procesul de productie consta intr-o incalzire rapid a urmata de 0 rawe sustinuta prin suflare cu aer rece. Spre deosebire de sticla realizata prin f1otatie, care in cawI spar gerii formeaza cioburi cu muchii vii, de tip pumnal, la "SSM" rezulta firimituri de sticla mici, de obicei cu muchii boante. Pericolul de ranire este diminuat substantial. in plus, "SSM" se caracterizeaza $i prin alte avantaje. Rezistenta sporita la intindere, incovoiere $i lovi re $i stabilitate la schimbari de temperatura ~iferente de tempera tura de 150 K). Domeniu de aplicare: constructia de dotari sportive, pentru siguranta la impactul mingilor. Constructia de scoli si gradinite, din motive de siguranta. Conslruclii de locuit si adminis trative pentru case de scara, usi si sisteme de pereti desparjitorL Zone corpuri de incalzire, pentru evitarea spargerii din tensiuni ter mice. Domeniul fatadelor integral din sticla - sticle de parapeti DIN 18516 P. 4 -, ingradiri: sticla se utilizeaza pentru protectia la cadere ca parapet pentru balcoane si scarL 0 prelucrare ulterioara a "SSM" nu este posibila. Chiar numai deteriorarea superficiala conduce la distrugerea toii de sticla. "SSM" poate ti combinata in sisteme con ventianale de slicla izolantiL --+
STICLA
STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTJA OBIECTELOR $1 PERSOANELOR DIN 52290
Sticla securizata mullistrat SSMS este materialul do constructie
transparent adecvat pentru asigurarea protec(iei suficiente prin goa
muri anti-efractie.
Posibilittl\i: SSMS in dDuti foi de grosimi diferite cu folie de PVB.
SSMS in Irei sau mai mulle foi de grosimi diferite cu folie PV8 slan
dard sau in varianta intarita.
Siguranta suplimentara se olera In combinatie cu bucle de alarma
sau conductor de alarm a in legatura cu sisteme de prevenire.
Geamurile anti-efractie se impart conform DIN 52290 In urmatoa
rele grupe.
Geamuri inhibatoare de penetrare - indicative A - 8 - C. Geamuri
inhibatoare de explozii - indicativ D.
De regula fata expusa atacului esle orientata spre exterior. Doar la
penitenciare lala expusa atacului poate Ii orlentala spre interior. Nu
este permisa schimbarea arbitrara a dispunerii constructive, de ex.
prin Intoarcerea elementelor --+
-~---
CD
SuCiasa de re lisl.
r-
Alcalulre
Gros. Greul. mm kg/m 1 21 32 22 33 23 34
maxima max.
cm
Dimens. pral.
Com blna
Iii cu SSM
~
Groslmi sllcla in mm StlelA de flotalle

4 5 6 8 10 4 5 SSM 6 8 10 SSMS 6 8 10 12
lalurl Exemple de aplleare ---m'

~.~--
~max.
Raport
-~-----"'-'
'I
..
A1
A2
monostral 9/10/4 Is.
9,0 23,0 9,5
225x400 9.0 225/400 6,0 225x400 9,0 225/400
1:10 1: 6 1:10
Loculnle unl- ,I multlla mlliale in 3$elarl Cladlrl a,eWe Ilolal de Ul pa~lcul~r
4
E E
~
100x 100x 100x 100x 100x 100x'100x 100x 100x 100x 100x 100x 100x 100x 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 120x 120x 120x 120x 120x 100x 120x 120x 120, 120x 120x 120x 120x 120x 240 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
-
_.
monostrat
5 6
9,5/10/4 Iso 24,0 A3
monoslral
"
10,0
225,400 9,0 225x400 6.0
6~--0~~~
1:10 1: 6 1:10 1:6
-------_._- _._--
... ' '.;
____-;t'. .. .. ...
"
;.~J~ll'.:
.
.~
141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 210x 210x 210x 210x 210x 210x 240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360
10/10/4 Iso
24,0
B 141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 210x 210x 321x 210x 210x 210,
10 141x 210x 210x 210, 210x 100x 120x 210x 210x 210x 321x 210x 210x 210x 240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 3~ DH 4
monoslral 11.0 24 35 225x400 9,0 225x400 6,0 11/10/4 Iso
25,0
izolanl~
Case de loculi eu doUrl de valoare precum ,I loculnte de vatanla ~,elale relras Vile. oblecte
deosebit de perlclitate
i5
La utiljl~rj in exterior grosimile de incarcarl dupa DIN 1055.
sticl~
trebuie dimensionate conform ipotezelor de
CD
Dimensiuni maxime pen(ru slicla. jzolanta. SSM in em
Dimensiunile $i suprafetele maxime indicate mai sus pentru ulillzarea in sistema de Slid.... se apilea la exlerioare, atita [imp cit foaia mai groastt se monleaz~ spro exlori or, Pentru tipurile monostrat A, dimensiunile maxima indlc~ posibilit~\lle tehnica de pro ductie $i, in conseeinla, nu se aplica la ulilizari la exterior.
STICLA SECURIZATA MULTISTRAT (SSMS)

La produC\ia de "SSMS" doua sau mai multe foi de sticla de tlotalie se solidarizeaza cu una sau mai multe folH elastice de polivinilbuti raj Transparenta obisnuita a sticlei poale fi u~or redusa in functie de grosime. SSMS este 0 slicla care retine cioburile. in cazul spar gerii foii, fragmentele ramin lipite de folie. Folia viscos-elastica in greuneaza penetrarea, asHel incH este marita siguranta activa (anti efractie $i anti-penetrare). La spargerea SSMS efectul de inchidere spatial a este ptlstrat. Domeniu de aplicatie: zone de intrare in con structii comunale, $coli $i gradinite, partial impusa ca obligativitate. Pe linga asigurarea anti-efractie, SSMS serve$te indeosebi la in chideri de acoperire cu slicla. Aceasta este neaparat necesar din motive de siguranla.--+
GeamUli intljbaloare de penetrare
GEAMURIINHIBATOARE DE PENETRARE
Conform DIN 52290 P. 3 geamurile inhibatoare de penetrare se im
part in trei grupe de rezistenta: 81- 83, cu grad de siguranta cre
scatar --+ Recunoa$terea UAB pentru geamurile inhibatoare de penetrare
este importanta pentru stabilirea polilelor.
CD
-_.
.
Dlmen slunl Gros. ulale max.
CD
Clasa d. reo Alcatulr. lisl. 81 c 9/10/4 Iso
IGre
>-----
mm
17
Rap. Pe rlor SUJll. max. ma nle Exemple de max. lalurl su plim apllear. m'
kgf;2 em 40 54
1: 6 Cl EC Maoazine
loto ,I video,
tarmaell,
zone in cliidiri eomerelale, cenlre de e~iclIl
225x300 6,75 1:10 225x300 6,0
32
Com blna III cu SSMS

E
E
Groslml de sllela in mm Slicia de 1I0ialie 4 5 6 B 10 4 5 SSM 6

8
SSMS 10
6
e--
12 B2
-_
monoslral 21 52
66
.. ~
-~
..
225xJOO 6.75 1:10 225x300 6.0 225x300 6,75 225x300 6.0 1: 6
10
6 8 10
"
141x 225x 225x 225x 225, 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x 240 300 321 321 321 200 JOO 321 321 321 321 321 321 321 141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x 240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400 141x 225x 225x 225x 225x 100, 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x 240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400 83
9,5/10/4 Iso 7
monos'rat
C2 EC Galerll. mUlce, magazine d. anllchl!. Cladirl comerelale, instilulil psihlalrlce Magazine biJulerll,
cojoctHlI,
26
66 80
1-----
'---
1:~r3 EC
j
_
28/101S1so 43
E
.~
'=..:J
~~~_:;;~t;;_g_~~J~~
t5
12 141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225, 255x 240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400
de sticla trebuie dimens;onate conlorm ipoteze1or de
EC ~ _xpulzar_ ciaburl
La uliliz~rj in exterior grosimiJe inc~rcari dupa DIN 1055.
Oimensiunile maxime ~i supraletele Indicate mai sus pentru utllizarea in sisleme do ski.. . izoJanta se aplica la exterioare. atita limp cit foaia mai groasa so monteazt! spre exterior
Dimensiuni maxime pentru stic:a jzolanta SSMS in em
(3)
Geamuri inhibatoare de penetrare
157
wu&
lea a a ai
STICLA
BLOCURI DIN STICLA DIN 4242,1055,41023,18175
Blocurile din sticla sint corpuri din sticla cave, din doua parti sudate intr-un proces de presare. in acest proces, spatiul interior este inchis etans. Ambele fete laterale pot primi de la suprafete netede si transparente pina la suprafete puternic ornamentate si aproape opace. Blocurile din sticla se pot realiza in dimensiuni variate, fara straturi suplimentare, cu straturi su plimentare la interior sau exterior sau colorate in masa. Domeniile de uti lizare sint in exterior si in interior. De ex. pereti luminosi si de separatie a spatiilor (si in sali de glmnastica si sport), ferestre, benzi luminoase, para peti de balcon si pereti de terase Se pot realiza inchideri din sticla din cla sele de rezistenta la foc G 60, respectiv G 120 ca perete dublu cu supra fete separate maxime de 3,5 m2 , pe vertical a sau orizontala, la alegere. Blocurile din sticla se utilizeaza pentru elemente constructive conform DIN 4242, insa nu pot prelua sarcini statice din constructie. Caracteristicile: izolare tonica si termica buna, permeabilitate la lumina ridicata a blocului de sticla (pina la 82%), in functie de decoratie putind fi transparent sau translucid, cu dispersie mare de lumina sl cu efecte de orbire reduse, cu rezistenta mecanica sporita la impact. Izolare termlca a unui perete de blo curl din sticla: in mortar de ciment valoarea k = 3,2 W/m 2 K, in mortar usor de zidarie k = 2,9 W/m 2 K .
A B
eI
'
H=A+c+d
Co
8.5 em
d = 6.5 em
Formule pentru determinarea golulul constructiv minim Dlmensiunl reglementate pentru pereti din blocuri din stlcla.
.......,
.J
Montare intr-un nul constructlv contlnUU
III
..
(">
1-Rost alunecare
"-"'-, ................!
2-Rost dilatare. de ex spumant dur
~
~
a'8 em
65 em raza min. 11.5 em dlmens. nommala a bioculul din sllcla

~
Raza mrmma R la gros. de blocuri de 8 cm Rosturi < 1.0 em nu pot fl armate. DIm. nominala bloc stiela Latlme rest c de 1,5 em Latime rost c de 1,8 em La(lme rost c de 2.3 em 11,5 em 200,0 em 95.0 em 65.0 em 19.0 em 295.0 em 180,0 em 105,0 em 24,0 em 370,0 em 215.0 em 135,0 em
3-Garnltura
permanent elastiCa. 4- Tenculala. mortar
5-Glaf alumlniu
,
Mama} cu contactla fata intenoara
6-Suport profil metalic L 7-Ancora sau diblu
105 em raza mm ;=--19.0 em dlmens ==~===~ nomlnala a bioculul din stlcla :> o.~cm ~! c = '.8 cm ~135cm raza min. ~240cm dlmens C " 1.5 cm W nomlnala a bloculUl dm stlcla
Raze mini me la perell din blocuri dm sticla
(:;:;::::-:
he:
~======~:'i1.:!~.=_.:=::_= =J,
...,....
..
~
~
Dlmenslunl mm 115x 115x80
Greutate kg 1.0
B~~t'
64
Bueati cutle 10
Bueat' pale1
I
I
14
I 6
Montaj in planul fatadei eu suport L
Plan Uri
rnmm
Sectlune transversala 1-Rost alunecare 2-Rost dilatare, de ex spumant dur
3-Garnitura
permanent elastIca 4- TencUlala. mortar 5-Glaf alum,n,u 6-Profil metalie U
I
146 x 146 x 98 6" x 6" x 4" 190 x 190 x 50
',,8
42
-:J
512 504 360 288
Exemple constructIve pereti din blocuri din stlcla
mtmJ emmJ rmnEJ mlmJ
2.0
25
14
190 x 190 x 80
2,3
25
10
190 x 190 x 100
2,8
25
197 x 197 x 98 8" x 8" x 4" 240 x 115 x 80
3.0
25
288
Plan detaliu de colt
7-Profil metal'e L
8-Ancora sau diblu
ItEf:m
I
4 Sectiune transversala
ffiIfm
2.1
32
10
500
240 x 240 x 80
39
16
250
Montaj cu proWe U $1 termolzolatle extenoara
!Em
300 x 300 x 100

I
I
7,0
10
128
Dimensiuni blocuri din sticla
Pel'e11 din blocuri din sticlA nearmali
......,
1
1-Rost alunecare
2-Rost dllatare. de ex .
spumant dur 3-Garnltura permanent eiastlca 4- Tenculala 5-Profil melalie U
Peretii din blocuri de sticla care indeplinesc conditiile tabelului,

(j) pot Ii executati nearmati fara probe speciale. DIN 4242 trebuie consultat din cauza armarii necesare din punct de vedere construc tiv la fisiile de margine.
Dimensiuni perete Dlspunerea rostunlor continue 80 decalate (imbinare) I Groslme mm latura scurta
! lneareare
i
Plan
6-Ancora sau dlblu
latura lunga
vint kN/m2 ..: 0,8
" 1,5
" 1.5
.,: 6,0
Manta) racord perete interior cu profile U
Conditii de indepllnit pentru peret! dm blocuri din sticla nearmatl
160
rrOllllSUldlnSl!Cra
Culoare
Gras/me
f;I;;;'~R'P maxim
laMI
Tertur! ,- PS~~U
Dlmen3:iunl
STICLA
Sistemele de uSi integrale din sticla sint formate din una sau mai mulle uSi din sticla, pMi laterale $1 supralumina. Alte variante si steme de usi glisante. pliante cu inchidere in segment de arc S:lU arc semicircular. Se pollivra culori diferile $i diverse lexturi de slicl<'\. Se oleril dimensiuni standard si speciale. Dimensiunile U$ilor lre buie sa corespunda masurilor pentru rame conform DIN 18111 "Rame metalice pentru us; falluile din lemn" @. in cazul distrugerii violente, sticla se dezintegreaza intr-o relea de mici par licule, mai mull sau mai putin legate intre ele. Grosimea uzuala esle de 10 sau 12 mm, care corespunde cerintelor statice; esle posibila necesitatea rigidizarilor.
mlllime
mm
f-----German vechl
Ins\l.u
A
x x
A
fa,a
x x
12mrn
tm
1501210 1501210 1501210
156
I
val ben $1 alb

alh, galben, bronz. grl Qalben ,I alb
4 4 6 4 4 4 4 7 7
1:6 1:6 1:6

1:6
Cerman V8Ch! K- muthll Icur13 nu.( 25 em

f-~ChJUrJ
de geam bombal
0
x
~--
ChlnchlHa
Della
branz st alb
213
Croco 129
~--~
alb
arb
~I
x x
0
x
1:6 1:6 1:6 1:10 1:10

1:10
1561213
1561213
1501210
0 -
branz
Dilulil597
-~------~-
OllulJl eu sirma 597
---
alb alb alb alb alb

alb $1 bronz
x
x x
x
x x
1501245 1861300
1501245
81. armala ell rclca perlm. 11
r--
~l. armal3 ell retea perirn. 11 Oculi! eu sirma

Ornament din a;1rml 187
IAbslraclo)
9 9
7 7 7 4 5 4 4
x
x
0 0 0
x x x x x
x
1:10 1:10 1:10 1:10 1:6 1:6 1:6 1:6

1;5
15h300
18~
Ornam. dIn sirma 521, 523
alb alb alb

brOl\1 $1 alb
0 x
.245
18h 245
Ornamenl din sirm!

~~5.NeOlll
Ed8111 504, 0 la'! sau daua
~_la, sUI an!lcGussantik
r---
Flora 035
,
x x 6
, ,
~
1501210
oalbtn,orl $1 alb
orl
alb alb
1501210
GlIssanlik 1074, 10aZ, 1086 Carom cu dad lele CaledraJ 10Yitura. de cia,a"
mare $1 mica.
~~ll02
~_a1edr"
126x210 lS0 x210 15D x21D lSD x 200

150.210 150. 210
4 4 4 5 4 5
ualban
grl
x
x
~ ~
1074, 1082, 1086
~~relilura de cos
~!OJD
~~ltal
alb., garben
alb alb
x x x
0
1:6 1:6 1:6 1:6 1:6 1:6 1:6 1:6 1:6

1:1~
x
0
0 0
150 I 210
150,210 156.213
-~
Mava
alb s' branl
Maya mal
NeolU Niagara ualben
f---
alb sl branl
alb
5
4 5 5 4 4
x x
~ ~
156 I 213
1501210
branl $1 alb
0 0
x
x
156x213 156.213
-
---
~D"a mal-neled
,---_ alb branl" alb Or~~nI134 (Nutle_~

c-
A
~
1:10
1:6 1:6 1:6 1:6
-~
Ornamanl178 (SIIYil)
~amenl187 (Abslracto)
branl sl alb galben, branzsl alb

'Ib lIb
garb en
x
0
I~
1501210
Ornamenl5D2, 5lJ4, 520

r-~tf'\amenl 521, 523
- Orf'\amenl523 ---Ornament 528

Ornamenl550, 552, 597 Palio Slicla brula, loy. de cloean Sllcla brUla, lav. de eJocan
TiurJ~
alb "b bronl sl alb alb alb alb
5
5 7 5
0
x x
x
150xZ10 150x210 15lJx210 150x210

1501210 1501210
x
0
--
1:6 1:6
x
0
x
x
A
1:6 1:6
x
0
1:10
1:10 1:10
1:6
156x213 186x3aD
x x
A
033
x x x
--
ru till [ill ern Elm

[ill [ill [ill] 0frJ
o(f]j mill
o[ill
@
Dim. orjentatjy~ pt. gol construc\;e
om[]rn 5jfujmJ
rn aJIj
in dou~
canaluri
intrun canat '"
Drn OJ [IT]
[]]] []]]]
rn []]]
186x450 150x210
Traseullexturil nu paale Traseul xturil Oa care FilI\a ICI1ural3 daar exterJor ti luat in considerate -0 Ttaseullexlurll pe inartlme .~ Fata lextural! oarecare 1) S!icla armala cu sirma cu relsa perlmelrara In lereslre mati dB ac:opeti$ cu rap. mallm
x x
-0
lalurl1 : 3
=-- Q)
~~---
Comb,nalll de sllcla lurnala
Prin sticlil turnatil se inlelege 0 sticlil produsilintr-un proces mecanizat, care prime$te prin laminare 0 anumitil texturil, Nu este complet trans parenta, Sticla lurnala i$i gase$te aplicarea in locurile unde nu se dore$te vizibi litale maximil (baie, We) si se utilizeaz<'l ca element de contigurare, Ornamentele sticlelor lurnate se clasifica in: sticlil ornamentalil aiM $i colorala. Sticlil brutil alba. Sticla armata cu sirma alba $i colorata. Sticlil cu ornamente din sirma alba $1 colorata. Aproape toate sticlele turnate comercializate se prelucreaza in combina\ii de sticl~ izolanla. De regulil lata lex\uratil se amplaseaza spre exterior, pentru a permite o solidarizare perimetralil irepro$abilil. Din motive de curatare u$oara, fata texturata se amplaseaza spre SI F. Aceasta este posibil doar la stiela turnata U$or texturata. Stlcla turnata eolorala nu trebuie utilizata im preuna cu sticle colorate precum sticla de f1ota\ie, SSM, SSM3. De ase menea nici cu sticlil functionala termica Si izolanla la lumina solara cu folii aplicate.
Dim. exlonO,1rtl. a uSii standard Oimensiune a ramei lal\uite
Dimensiune I I - ------,,-c- 709 x 1972 mrn' 8
CD
716 x 1983 mrn'

750 x 2000 rnm 2
B41 x 1983 mm 2 B75 X2000
~~~~~1~1IIf'-.]i-95~._.:"~;;:::'.I.,._
966 x 1983
0101:
mllr-,-OOO; 2000;T;~'
------"------
._---_._a marime de:
Dimensiuni speciale sint posibile pina la
CD
1000 X2100 mm' 1150 x 2100
mm'
U.i din sliela - dirnensiuni DIN 1B 111
Tip slicla
-~-~---~----------I Gro,sime Djme~siunj Tolerar:te de

. stlcltt
mm
Neleda. gri, bronz
,-~---~-~-
r--------
OPTIWHITE'" Sirukiur 200 1---Banlbus. Chinchilla Neleda I bronz
L-_
10 12 10 10 10 10 8 8
maxims groslme m~~_~ __.. ____ ~~~~ ___ .__ 1 2400 x 3430 0,3 I 2150 x 3500'
Tip slicla
Grosime
nominalA mm
Tole
(ant~
Oimensiuni m3l1jme (em x em)
2400 x 3430 2150,3500' 1860 x 3430 1860 X 3500' 1700 x 2800 1700 x 3000'
(supralumini Si
0,3
~~-'~-"-~-'-
mm
~
~
0,5
--.- ----,----,-
Slicla sleluila grad (dlmens. normale)
3
4
0.2 0,3
48 x 120 46 X 144 60 X 174
73 73 60
X X X
143 165 200
O,5
Slicla
.Ieluil~ gradina
Sistema de usi integrale din
sticr~
p~rti l<llera!e)
159
~~6,5
G 30
G 60
r-Garnllura
~
/~
65
50
G 90
Distantier
/
STICLA
PROTECTIE FONICA
/~__ Rama ate I SI

/ / alummlu
---Garnltura
o protectie deosebit de buna este asigurata deja doar prin greuta

ate:
//--Bagt1 SUp
018 '.... ..
c
, ....;,;,;...IA,,--Teava
l. _-...I ....
Rama otel
/ / / It11 5 ~ . zidarie 11.0 -beton
C~lpscarton
Panourl
conslruc\\ve
G)
Geam de elasa "G" de rezistenta la toe
STICLA PENTRU PROTECTIE LA INCENDIU Sticla normala este utilizabila doar In anumite conditii In domeniul pro tectiel la incendiu. in caz de incendiu, sticla de flo\atie se fisureaza In timp foarte scurt in urma expunerii unilaterale la caldura. fragmente de dimen siuni mar; sint dislocate si apare pericolul !3xtinderii incendiului. Utilizarea cresc1nda a sticlei in constructiile civile pentru fatade. elemente de para peti sl pereti despartitori a crescut simtitor perlcolele la izbucnirea unui In cendlu. La autorizarea constructiei se stabilesc timpii de rezistenta la foc pentru lnchideri cu sticla periclitate conform DIN 4102. Astlel se deosebesc urmatoarele clase de rezistenta la foG' G30, G60. G90, G120. G180 F30. F60, F90, F120. F180
T30. T60, T90, T120, T180
Clasa de rezistenta la foc "G"
Asa-numita ,.sticla G" trebuie sa Inhibe extinderea flacarilor sau gazelor
provenite din ardere pe 0 anumita durata a incendiului (de ex. G30 = 30
minute). Pentru orice "geam G" si pentru constructia sa de montare trebu
ie sa existe actul de permisiune al autoritatilor. Geamurile G prezinta 3 variante:
tea proprie a unui perete din blocuri din sticla cu 1,00 kN/m 2 la blocuri din sticla de 80 mm 1,25 kN/m 2 la blocuri din sticla de 100 mm 1,42 kN/m 2 1a blocul special din sticJa BSH este asigurata 0 protectie tonica ext rem de buna. Elementele constructive invecinate trebuie sa asigure 0 protectie tonica la fel de buna. Constructiile din blocuri din sticla constituie solutia ideala oriunde este necesara 0 protectie su perioara la zgomote aeriene. in cazul cerintelor ridicate de protectie tonica se pot realiza solutii rentabile, daca iluminatul spatiului se face prin blocuri din sticJa, iar golurile de aerisire precum $i terestrele pen tru al doilea traseu de evacuare se mentin la dimensiuni minime, Trebuie respectata DIN 4109, Protectie fonlca In constructii civile. Indicele valoric de protectie fonica R'w se determina contorm DIN 52210. -> (1) R w = IPFA + 52 dB (IPFA = Ind. de prot. tonica la zgomote aerlene). Constructiile monostrat din blocuri din sticla acopera cerintele pina la clasa de protectle tonica 5. ->@
Tip spallu Valon oflenlallve pentru n1velul zgomotelor prove nile din exierior admlslbll in spallu nlvel medlere) nlvel medlu maxim 30 - 40 dB (A) noaplea20 - 30 dB (A} 30 - 40 dB (Ai
i
I
1 Spa III de sedere In locumle.
Spalli de dormit in tlolelurl

saloane in spllale Sl sanatorll
2 Sali de curs. blrourl Indlvlduale Ilnlstlle spain de IUcru slllnilfic blblloteCI sal: de conferlnle SI prelegerr. cabinele med Sl salt de operalle. blserlCI, au Ie
~
zlua 40 - 50 dB (AJ ! noaptea 30 - 40 dB (AI' 40 - 50 dB
II
(~
Blrourr pentru mal multe persoane
35-45dBiA) 40 - 50 dB (A) 45-55dB(A\ 25dBIAI
45 - 55 dB (AI' 50 - 60 dB (AI I 55 - 65 dB (A]
4 Birouri comune marl reslaurame. magazme. spalll de gtllsee 5 Spatll Intrar: hale service SI servlre public Opere. leatre. cmemalografe
35 dB (A\ I
Sludloun de inreglslrare
lrebure respect ate cennlele speciale
->CD
.) Nlvel permanent de zgomOl sustlnul pentru cazul zgomolelor din traflcul aenan.
V.al.?ri onentatlve pentru nlvelul fonlc pentru diverse utllizari ale spatiilor. Llnu direetaare VOI-2719
Sticla armata cu retea de slrma sudata In puncte. max. plna la G60/G90.

Combinatii speciale costisitoare de SSM In Slsteme de sticla izolanta.
Sticla din borosilicati pretensionata ca de ex. Pyran.
BLOCURI DIN STiCLA CU ARMATURI DIN OTEL - DIN 18175
inchiderile cu sticla izolante la foc din blocuri din sticla pot fi zidite cu sau
fara profit U ca si toate celelalte ziduri din blocuri din stlcla: de altlel sl toa
te celelalte modalitati de racordare sint identice In princlpiu. Din cauza di
latarii liniare puternice in caz de incendlu si a patrunderii gazelor de arde
re, peretii din blocuri din sticla se pozeaza pe toate laturile pe/lntre placi
din fibre minerale (vata minerala). ~@
Clasa de rezislenla I
G60 3.5 m2 ! 1 i 1 i 1.8m I un slral i 190 x 190 I 80 G 120 2,5 m< 3.5 m 6.Drn
G 90 I
Orumurl ale landurr'ior AutostraZI. dens cHcLJialle rlolcala Situalia de zgomot ; Distanla de la fereasfra la axul strazll 25 m 80 m 250 m 25 m 80 m 250 m 8m
25 m
80 m
8m 25 m 80 m Fond conslr. compact dens. clfculatle rldlcata Fond can sIr. rarellat , dens c:rculatle medl spre ndlcala
i
i Cis de prot tonica recomandata I pentru tlpuflie de spatll indIcate , 1 2 3 4

4 3 1
Autoslr<'>z.;. dens. Clrculatle medle
i 5 i 4
i
DrurnLJrl lederale
: 2 i 1 0
G 120
F60
Marime inchidere in ml
inaUime max. elemenl lalime max. element ina It. necesara parapet
,
Forma de inchidere
Format biOi; din sl1cla
9.0m 2 3.5 m 6.0 m lara 1.8m doua straturi un slral 190 x 190 x ao 190 x190 xao
44m' 3.5 m 6.0m lara doua sltalurl 190x 19Ur8U
4.4m 2 3.5 m 3.5 m 6.0m 6.0 m lara doua slraluri 19Dx190. aD
Orumufl prlnclpaie in zone centrale urbane
I
I
'i
Clasele de proteclle lonlca recomandate pentru cazun standard de aplicare la zgomot dm trafic stradal
0aase de protectle la incendiu pentru blocurl din stlcla
Clasa
; protec\le : fonlca
R,
50 dB pOlrrvll pt fer.'pe rell in doua strat:.JrI din blocurl din stlelt! potrlvlt pI. supralele dlr. biocurl din sllcla potrlvll pI. suoratele din bloc un din Shcl.3.
Formal blown sl Indlce pro!. Indlce valonc mm ~ de prOlectle , fOnlca la z.gomote I fonlct! R w 'j aero IPFA
190 x 190 x 80
,
, I - 12 dB
40 dB 42 dB 45 dB 41 dB
240
240 x 80
i - 10 dB
" 5
!4
45 - 49 dB 40-44dB 35 - 39 dB
! 240~ 115x80
,-
f dB
300x300x 100 Perele in doua stra!un cu 240 x 240 x 80
- 11 dB
CIL
CornIer aIel 5~ 'f 55 mm Lunormt' 100 mrr. ce, outin 4 bUC.' oer cimp de S!ICla 2 Dlblu~1 51 buloane din otel ateslate pentru mcend:u f>,~ 10 3 Platoanda otel pentru flxared perelelul din blocun din S!lc'.a IsuduraJ
.3
2 dB
50 dB
30 - 34dB
i1
i [,
25 - 29 dB 25 dB
Detalii montaj - inchidere cu stlcla jzolanta fa foc
Clase de protect1e tonica conform linlilor directoare VOl pentru ferestre
Supra!ele din blocuri din sllela
162
6~----<l6
INP2 232
61t-1i~~25.ll.0L----<"6
STICLA
K 22/41/6 711
, 141
218
117
Sticla de constructie profilata este

K 22/60/7
sticla turnata, produsa ca profil
Isp 2
I
I 160
23 2
I
U. Aceasta este translucida, cu ornamente pe lata exterioara a proli
lului (Ornament 504) 5i se conformeaza caracteristicilor de cali tate

specifice sticlei turnate,
Esle nepretentioasa la Intrelinere. Este potrivita 5i ca Inchidere de
sticia penlru pu\uri de ascensor 5i acoperi5uri. in spatiile Inchise nu
se mai produce efectul de orbire. Tipuri speciale: Profilit-Bronz,
Cascade, Topaz, Ametist. Sticla termoizolanta Reglit 5i sticla termoi
zolanta cu slral de oxid melalic Prolilit "Plus 1,7" aling valori k de 1,8
W/m 2 K.
Sticla izolanta la lumina solara: Typ R-"Chihlimbar"/P-"Antisol' pro
leclia bunurilor sensibile In spectrul UV devine posibila prin rellexie,
respectiv absorblie In domeniul ultraviolet 5i infraro5U. Transmisia de
energie de radialie 5( efeclul de incalzire slnl red use In spaliul inchis
cu sticla, Transparenta se paslreaza. in cazul dotarilor sportive pen
lru inchiderile de sticla solie/tate la impact se ulilizeaza Intotdeauna
Reglit-SP2 /Profilit-K22/60!7 (Siguranta la impactul mingilor DIN
18032) fara insel'\ie de sirma. Reglit/Prolilit sint permise ca inchideri
din sticla izolante la incendiu de clasa de protec\ie la foc G30 DIN
4102. Profilele normale 5i speciale pot fi produse 51 cu insel'\ii longi
tudinale de sirma,
55 (60)
K25/41/6
7~2Aa~7
6 ~_-"-31LOO9'-_"""d6
1<-1
Isp 26
262
K32/41/6
7 1317
I 160
117
K 25/60/7
INP 3
331
1141
6 I'
K 50/416 ~~---,"4",86'---_~~ __16
1160
331
NP ISP = Regilt
K = Prolilit
K 32160/7
1Illl;;P-'5 IN 2
-..JJI41
498
I
CD
Sticl~ construc\ie prolilat~ -
Sectiuni DIN 1249
inal\,mi peste parapeti

mucn!e sup.
gollfuminat
Tip slic.
,-L,
I
L-.L.J
II
piMla
8m
pina la
20 m
pina la
100m
pina la
8m
pina la 20 m
pina la
100m
pina: 13 8m
-F~III
pina la 20 m
pina la 100m
-(1
L'
3,25 3,05 2,75 2,30 5,15 4,85 4,40
L'
2,55 2,40 2,20 1.80 4,05 3,85 3,45
L'
2,20 2,05 1,85 1.55 3,45 3,25 2,95
L'
4,35 4,10 3,70 3,05 6,65 6,55 5,85
L'
3,45 3,25 2,95 2.40 5,45 5,15 4,55
L'
2,95 2,75 2,50 2,00 4,65 4,40 3,90
L'
'4,60 4,35 3,90 3.25 7,00 6,90 _6,20
L'
3,65 3,45
L'
3,10
2,90 2,65 2.15
NP2 K 22/41/6
NP 26
K 25/41/6 NP 3 K32/41/6 NP5
3.10
2,55 5,75 5,45 4,90
Dimensiune nominalA I---
55 (60)
K 50/41/6
SP 2
4,90
4,65 4,15
Q1
A
IIIL . . ~-~
~ii: 2
A
25 ]65(85) 25
K 22/60/7
SP 26
K 25/G017
K3216017
~~~-f------B ----~=----,+.:-~---=-~-1
~:: 2
elMir; inchise (0,8' 1,25 . 9)
Ee
H/a .. 0.5; - (1,7 , q)
nu
U
slmpl~
inctlldere dublA din slicla.
:E
H l
- ;J~
0 , ,.1 ,. I
A, DI.m.nomin."I<l rosl 6 = DIm. exter. a ramer

H .. Dim. axler. a rame;
(in~I\lme}
h/a. 0,25: - (1,5' q)

in~ltlmi pest ~ parapotl muchie sup. pina la pina. 1a.)pin.1 la
L....Li
c::b
p~~ralp~~a~a
L'
3,75 3,50 100 m
~
8m 20m
c::b
8m 20m 100 m
pina. la pina la pina Ie: . pina la pina la pina la pina la

100m
ill
rnchidere
[]
gol iluminat
8m
20m 100m
din slicla
TIp SIiC,-{,
NP 2
L'
2.60
2.50 2,20 1,85 4,20 3,95 3,60
L'
2.10 1.95
1,75 1,45 3,30 3,10
2,80
L'
1.75
1,70
1,50 1.25 2,80 2.65
L'
2,95
L'
2,50 2,35 2.15 1,75 3.95 3.80
3,40
L'
2,45
L'
1,95
L'
1,65
L'
3,50 3,30
2,95
L'
2,75 2,65 2,35 1,95 4,40
4,15
L'
2,35 2,20
11r;,5
1
II I ~I
\2,5
65(85)
L ", Lung,me s(lcla. = mUlliplu de 25 cm
?et~r~.inare3 ItJ'.imij
Int'll\lmll:
n :; Numarur fiSiilor
si
K22/41/6
NP 26 K 25/41/6 NP 3 K 32/41/6
NP 5
K SO/41'6 SP2
2,80
2,50 2,10 4,65
4,40
4,00
2.35
2,10 1,75 3,95 3,70
3,35
1.85
1,65 1,35 3.10 2.90
1.60
1.45
1,15 2,65 2,60 2,25
Ullflle B" n ,11.5 ern:
Masuri monlaj
in:1llll11e H = L + 4 ern
3,15
2,60 5,95 5.60
2.00
1,65 3,70 3.55 3,20
2,45 5.55 5.25 4,75
Sticla curbata .... [IJ

~
1--
K 2216017 SP 26 K 25/60/7 K 32t60f7
.,
2,40
5.00
2.65
3,75
Clactiri descnlSe
L' .. Lungimea fiSlllor de slic!a in melri
'\
Transp8ren la:
Izolare fonica.:
Izolare
termic~:
un slral dou~ slraluri un stral dou~ stralur; Irei slraluri un strat
doua straturi
pin a la 89%
pin:tla 81 %
NP ~'~ r~"'wfm, K
SP <,2,7 W/m' K
pina la 29 dB pin a la 41 dB kin~ la 55 d~
H
(})
" a ) Curburi circulare cu $i fara \ prelungiri rectilinii b) Curburi duble cu raze de curbura idenlice sau variabile ~ c) Curburi conlee b dl Curburi in S ~ e) Curburi in u sau c asemanatoare, cu $1 ft'lra ~ prelungiri rectilinii
Forme de curbare
Dale lizice
n'
hriM
un s , r a Y A h
Ilan$~
B = un slral,
inteTior
rIiIII
C = un slral.
flans~
interior $i exterior
illllill rr==1< >rr-ll

D = un slrat.
flans~
r L- ::!!J!
Hi L-
:;
a!fernaliv
E-l = forme dublu siral allernalive
Variante de punere in opera
~~
~"I
Forme de curbare (Dimensiuni in mm)
161
Lungime de unda
Frecventa in Hertz 1Hz} 10'
in metri
100000 10'
in nanometn
(~m)
LUMINA NATLIRALA
DIN 5034 ~
QJ
100 bilioane
10
1.0
unde lungl
unde medII unde scurte unde ultrascurte
Q)
ceril11e generaIe pentru lIuminatul natural aI spa1lilor Interioare:
10000
10'
10'
10'
10
bil!oane
1000 100 10' 10'
1 bilion
100 miliarde
10 m\\larde
10
10 1
10' 10 9
lOW
11
Toate spatiile ocupate de oameni pentru perioade mai lungi trebule iluminate cu sulicienta lumina naturala. De asemenea trebuie asi gurata 0 legatura vizuala adecvata cu exteriorul. Cerintele cores punzatoare sint stabilite in esenta in DIN 5034 ..Lumina naturala in spatii interioare" (partile 1- 5), in Linlile directoare pentru locuri de munca 7.1 Si in Regulamentele de Constructie ale Landurilor RFG, ~ Internet QJ
1 1 zecime
, miliard
1
teleVIZlune
10-
100 milioane
1 sutime
1 m,ime
1 zece mllme
1 suta mllme
1 millOnlme
1 zece
10- 2 10 milloane lO- J 1 millon 10'

10- ~
Ie
10
t: 0
'"
0 t:
1.1 LuminA, lunglme de uncIA, culoarea luminli, unltate de mAsurA:

Lumina vizibila lormeaza un segment relativ ingust in spectrulra diatiei electromagnetice ~ CD, Si anume de lungime de unda de cca 380 -780 nm. Lumina (naturala Si artiliciala) reprezinta segmentul de radiatie electromagnetica dintre ultraviolet si inlrarosu receptat de ochi. Culorile spectrale continute corespund lungimilor de unda, astlel, de ex" violet - unde scurte, rosu - unde lungi. Lumina natu rala este perceputa de om ca liind alba, Analiza lungimilor de unda este importanta pentru latura de creatie proprie arhitecturii. Unitatea de masura pentru iluminare - in specialla lumina artiliciala - este lux-ul (Ix), lumina naturala in spatii interioare se exprima in %.
verde
unde radar
10 '2
rosu
100000
10 13 radlatie
10000 10 14
10- 6
Infrarosie
1000
100 10
10 15
101~
II.
-N
oranj galben
10- 1
10- 8
>
milionlme
III
1 suta miltonlme
1 millardime
1 zecemillardime
radlalie ultravloleta
1.2 Baze astronomice: Soarele

Sursele de lumina si radiatie care produc lumina naturala nu sint constante. Soarele este ..sursa primara de lumina" pentru lumina di urna ~ QJ , independent de diversele stari atmoslerice. Inclinatia axei Pamintului cu 23,5, rotatia zilnica a Pamintului in jurul axei proprii Si revolutia anuala a Pamintului in jurul Soarelui determina pentru arice punct de pe glob 0 pozitie a soarelui in lunctie de ano timpuri Si momente ale zilei ~ @ . Aceasta este caracterizata prin
doua unghiuri:
azimut "s 5i declinatie Ys .
Azimut us: proiectia in plan orizontal a pozitiei soarelui, caracteri
zeaza 0 deviatie orizontala de 0, 0 = Nord, 90 = Est, 180 = Sud, 270 = Vest ~ @ vazuta din pozitia privitorului, Declinatie Ys: pro iectie in plan vertical a pozitiei Soarelui peste linia orizontului vazuta din pozitia privitorului ~ @.
10'
10- 9
1
10'8
10- 10 1 zeclme
radlatle Rontgen
1 sutamihardlme
1 bilio
10- 11 1 sutlme 10- \2 1 miTme 10- 13 1 zece mllme 10 '. 1 suta mil me
1Q-1S
10'9
1\
albastru violet
t:
1020 10 21 1022
10 2:'
radiatl8 gama
Q)
nlme
1
g
0
E
t:
zece-
'"
biltonlme
1 sutablltonime
1 bil,ar dime
'"
<0
1 milio nlme
10 24 10 25
Spectrul energetic al radlatiel electromagnetlce (1 nanometru = 1 milionime de millmetru)
1.3 Determinarea pozitiei Soarelui:

Pentru determinarea pozitiei soarelui exista mai multe metode pen tru locul respectiv; de ex.: determinarea azimutului Si declinatiei. In urma declinatiei Soarelui pe parcursul anului ~ pag. 165 re zulla patru parti importante ale anului (anotimpuri) respectiv pozitii ale Soarelui: la 21 martie si 23 septembre este echinoctiu (ECN), declinatie solara 0.
-~
21 marlle EchmOC(lu
. %'_ -.:
Incepulul
21
!/
_
.~ --:.::)- -------~....... -"C5~ -"

~. -~ Soare
DIQ
i
235
'--
_ ,i
I~~;~
~;:+-_<)
"
~'incepUIUI __ lernll
- -'. 21 decembne
'.
La 21 decembrie este solstitiul de iarna (cea mai scurta zi), decli natie solara -23S, la 21 iunie este solstitiul de vara (cea mai lunga zl), declinatie solara +23,5, Pozitiile soarelui rezulta din paralelele geogralice, La 21 martie si la 23 septembrie la ora 12,00 (us = 180) Soarele lormeaza pentru orl ce paralela un unghi zenital de aceeasi deschidere, De ex, la 51 la titudine nordica (Kassel) unghiul zenital la ora 12,00 este de (us = 180) 51 ~ pag. 165 ' Declinatia soarelui peste orizont este de 90_51 = 39. La 21 iunie Soarele se alia la prinz la ora 12.00 (us = 180) cu 23,5 mai sus dedt la 21 martie si 23 septembrie, dec! 39 + 23,5 = 62,5, dimpotriva, la 21 decembrie Soarele se alia cu 23,5 mal jos dedt la echinoctiu, deci 39 - 23,5 = 15,5. Aceste variatii sint egale pentru toate latitudinile geogralice. Astlel se pot determina declinatiile pentru pozitia solara respectiva pe orice paralela si pentru orice anotimp.
'...........
-----.
~-
~-----
/-~'
/23 seplembne Echmoc(ru
Anotlmpurile - alci in emlsfera nordica
Paminl
<Jr7;" q;-Jil
Soare
I
I
S
180'
Onzonl
Unghl aZlmut-o;s
Declinatleys
164
Mase plastice
Informalii: 8au-, Architekten- u. Ing.-Inslltut, (inslilulul de C0l1s1ruc\ii al Arhitectilor Si Inginerilor) Osannstral3e 37, Darmstadt
Masele plastice ca materll prime sub forma de lichid, pulbcre. granule so im
part in 1. mase duroplastice (int<l.rite prin c<l.ldur<l.); 2. mase termoplasllce (de
formabile la c<l.ldur<l.); 3. mase elastomerice (permanent elastice). Prelucrarea
induslriala cu adaosuri chimice. materiale de umplutura. fibre de slicla ~i culori
produce semifabricate, materiale de constructie. piese linite.
Caracteristici deosebite pentru aplicatii in constructii:
Acoperil cu strat Rezisten\a la ap<l. ~i coroziune. Iipsa nevoii de intretinere. greutate redusi'!.
\V de mase plastlce varietate de culori. culoare in masa. stabililate la lumina. dependenta de produs
sau ca strat de culoare permanent pe aile materiale de construqie. ~i ca folie
pe olel. contraplacaj - @s.a.m.d., formabilitate ~i deformabilitate larga, usor
de prelucrat, conductivitate termica redusa. Forme existente -. @
Panouri celulare, 16 mm, 1200 mm latime. Lungimi 1,60 m; 2,00 m; 2,5 01; 3.0 m;
3,30 m; si ~upralungimi.
Panouri celulare, 40 mm, lungime pentru inchidere transparenta de acoperis
2,5 m, pentru inchidere transparenta verticala 3.5 m, transparent -. @.
Multitudinea denumirilor comerciale deruteaza proiectantul, acesta Irebuind sa
se raporteze la denumiri $i abrevieri - internationale - chimice ale maselor
plastice, ale caror caracteri~tici sint ~tabilite deja in mai multe rinduri prin nor
me, regulamente de verificare si Iinii directoare. Cele mai importanle mase pla
stice pentru construclii sint indicate prin litere:
CD
Forme
plane
t4"
~~~'o
~~~~
Piasa formate
CD -
Piese fjnile -
pag. 180
CD
Placi sandwich
4'' - .. :.'., _
~""'''''''-
Element portant tip lagure cu lete din mase plastice
ABS CR EP EPS GFK PE PIB PMMA = PP
acril-butadien-stiren doropren rasina epoxidica polishren expandat m. p. cu Iibre de slicla polietilena

polii~obulilena
GF-UP
IIR
MF PA PC PS PVC hart PVC weich UP
poliesler arm. tibre Slic. butil-cauciuc

melaminfonmldehid~
~~.~
@
UmplUlUra sandwich
polimelacrilal (slicla acrilica) polipropilena
poliamida policarbonal polisliren clorura de polivlnil lare cl. de pol,vlnil moale

rasin~ polieslerica nesalurala
1mbunatatira perate
~~ ~~~
Slruclura
portanta liniara (gratar)
bif
Supralala (coaja)
Cutata
Ondulala
@
r--
Cu nervuri
/~'\ .}
45 - - - - - - l
Coaja belon Firma Schon Jena (1925) 450 kg/m'
cupola sandwich Hanovra (1970) 33 kg/m' sprrjine Iriunghiulare (Prol. dr. O. Jungbluth)
T
24
I-----
40 rn
f-----
Bisenca Sf. Petru Roma
\SI (1585) 2600 kg/m'
h0
74
Hala pneumatica Forossa ~ Finlanda (1 972) 1.65 kg/m'
Masele plastlce prelucrate ca semilabricate, materiale de constructii si ele mente finite conlin de regula pin<l. la 50% matenale de umplutura, armt'tluri s.a. adaosuri. Ma~ele plastice sint puternlc dependente de c<l.ldur<'l in prelucrare si aplicatie. Limitele temperaturilor de utilizare se situeaza intre 80" si 120'. incalZili de du rata lunga nu ~e produc in constructii decil rar (excepti; constituie instalalille de apa calda menajera $i incendiile). Comportamenlla lncendiu: masele plasti ce sint, ca materiale de construC\ie organlce, inllamablle, in unele cazun ating conform DIN 41 02 clasa BIde materiale de constructie (greu inllamabile); m~ joritalea ~int clasa B 2 de materiale de constructie (normal inllamabile); unele ins<l. sin! clasa de materiale de constructle B 3 (usor inflamabile). Prescript Ii corespunzatoare apar in Regulamentele Landurilor privind Constructii1e ~i in Liniile directoare pentru utilizarea materialelor de construc\ie inflamabile in construclii ci'Jile. Clasiflcarea produselor din mase plasllce pentru construct II 1. Materlale de conslruc\le, semllabricate; 1.1 Piaci sl fi~ii de conslruc\ie: 1_2 maleriale spongioase rigide, ~jmbun; 1.3 materiale ~pongioase cu adao suri minerale (belon u~or); 1.4 lolii, fi~ii si prelate, \esaluri, impisliluri; 1.5 stra luri de uzura penlru pardoseli, pardoseli sportive tip K: 1.6 limpl~rli (Itlr~ ge~rn); 1.7 levi, furlunuri ~i accesorii; 1.8 mase de elan~are, adezivi, lianli penlru mor tare ~a. 2. Elemente constructive, aplicalii; 2.1 perete exterior; 2.2 perete interior: 2.3 plan~eu: 2.4 acoperi~ ~i accesorii; 2.5 ferestre, obloane ~i accesolii; 2.G ,,~i. porli si accesorii; 2.7 reazeme. 3. Mijloace ajutaloare, piese de mici dimensiunl !>_a.;3.1 colraje ~i "cc('so rii; 3.2 benzi de etansare, benzi ~i placi ~pongioase moi: 33 e!emente de lixa rei 3.4 armaturi; 3.5 accesorii ventilare (lara conducte); 3 6 alie piese de m,ci dimensiuni. 4. Instalatii; 4.1 uniW.li sanitare; 4.2 obiecte sanitare; 4.3 armaturi ~i accesorii sanitare; 4.4 instala!ii electrice ~i accesorii; 4.5 inc.'llzile. 5. Dotare. decorare; 5.1 mobila $i accesorii; 5.2 corpuri de iluminat . sistenw luminoa~e. 6. Aplicatii constructive; 6.1 acoperisuri ~i structuri portanle, lu minatoare; 6.2 constructii pneumatice ~i corturi; 6.3 cisterne de combustlbil penlru inca/zire. recipienti. silozuri; 6.4 piscine; 6.5 turnuri, co,>uri. scMi: 6.6 cc lule spatiale; 6.7 case din ma~e plastice. Este de preferat ca formele constructive sa nu utllizeze ~tructuri portante lini are ci suprafete ponante (forme de coji). Structurile portante din mase plastice au avantajul greut<l.tii reduse. incarcind mai pUlin structurile inferioare si ofertl posibilitatea prefabricarii. - @ - @ Constructiile portante din rnase plastlce (lara alte materiale de con~truclie) se pot utiliza deocamdata doar pentru pre luarea incarcarii proprii. din zapada ~i vint, precum si pentru inc:ircari utile re duse (de ex. la faruri). Urmatoarele mase plastlce sint potnvite: slidA acrilic:i (deschidere pina la 10m), GF-UP (pina la 40 m), spum<l. integrala PUR (poli uretan), panouri sandwich din miez spongios cu foi de tabltl (pina la 45 m), membrane pneumatice (pina la 74 m 0) - @ - @.
163
cune
-<, '::::: . . . : ....

l' "
h,
..>....
Plan situatle
Vedere
.,.,,, ,.,
,,"'""".:-::"":.:-:.:-:.::.:-:-:.:-:.:,,,,,,, .. ..:
Construct,e grafica a umbrelor
1:. ,~~:"
.~<o . . :." ". . ,.". ". ~
i"'" :: ',:,
LUMINA NATLIRALA ---..,.lD

3.0 Pozltia Soarelui, umbrire, miJloace ajutAtoare:
Pentru determinarea $i verilicarea Insoririi. respectiv umbririi elec tive, alit la exterior, cit $i la interiorul cladirii, in lunctie de pozitia geo gralica, momente ale zilei $i anotimpuri, date constructive $i conditii de mediu exista urmatoarele mijloace ajutatoare:
U.d
3.1 Constructia graficA a umbrelor:

Determinarea umbrelor aruncate de 0 cladire se poate lace prin construire in plan $i vedere a proiectiilar traiectoriei Soarelui ~ pag . 165 +@. De ex. trebuie aratata umbrirea unei curti din Kassel, 51 0 lat. N, pentru 21 martie la ora 16.00. in acest moment SOqrele radiaza sub un unghi azimut (nsd de 245 $i 0 declinatie ('{Sl) de 20 ~ pag. 165 @. Se marcheaza Nordulin planul de situatie. Directia umbrelor este deteminata de muchiile Orlzontale ale cladirilor, deci translatie prin colturile cladlrilor pe directia incidentei luminii solare (U s 1 = 245''). Lungimea umbrei este determinata de muchiile verti cale ale cladirii. deci rabatere a inaltimii reale a cladirii (h) $i aplica re a declinatiei de 20". Din intersectia cu directia umbrelor rezulta lungimea umbrelor.
0 0
h"
LSI
"""
""'"."...,:;;"
"
,,
......
3.2 Masca panoramicA:
III
Masca panoramica (curbalal in pozltie -
OJ
Pentru Germania de nord. centrala si de sud exista traiectoriile Soa relui inregistrate (DIN A4) in vedere (privind spre Sud) cu indicare a unghiului azimut $i a declinatiei, momentul zilei si anotimpul. Mastile panoramice copiate pe lolii trans parente se asaza curbat in pozitie In lunctie de locatia vizata pe directia posibila de incidenta a luminii solare ~ @. Privind prin masca panoramica se poate astfel trasa pe traiectoria Soarelui deja copiata arice atectare a vecinatatii, precum si a cimpului superior, la scara 1:1 ~ @. in continuare se poate consulta la scara reala lolia pentru studierea umbriril. insori rli in zona latadelor, respectiv unor tragmente de c1adire.
3.3 Orizontoscop:
Orizontoscopul este un mijloc ajutatar pentru determinarea conditiilor reale de insorire. respectiv umbnre pe sit. pe si in cladire. Orizontoscopul consta dintr-o bolta cereasca transparenta, 0 bu sola, placa de baza $i loile interschimbabile cu curbe, care pot Ii uti lizate in lunctie de intentie, pentru lumina, radiatie, caldura etc. Principiul orizontoscopului este de a construi conditiile de lumina $i umbra existente, de ex. in spatiu ~ @. intr-un anumit punct in spatiu poate Ii recunoscut prin intermediul proiectiei decupajului le restrei decupaJul real al golului pentru lumina in acelasi timp pe bolta $i pe loaia cu curbe amplasata dedesubt. Astlel este posibila deter minarea atit a conditiilor de radiatie, cit si a electelor luminii pentru arice punct din spatiu in tunctie de orientarea cladirii. pentru arice moment al zilei $i anotimp ~ @.
EST
Trasee posibile pentru umbre pe toile -.
OJ
Bolta cereasca h 3 em (transparenta)
~~
I
FEREASTRA
r
i
3.4 Simulare pe machetA:

Pentru a putea constata umbrirea, respectiv insorirea anuala pre cisa in si pe cladire, se recomanda testarea unei machete la scara sub un soare artilicial ~@ sau prin intermediul unei simulari pe cal culator ~ pp.175.
DIAGRAMA TRAIECTORIE
SOLARA 53 LAT N
1 Soare artificial cu oglJnda parabolica sau asemanator

2 Macheta: de ex. pentru urbanism. arhltectura
3 Simulator pentru momente ale zdel
PROIECT"h FERESTREI
$1
anotlmpurl si paralele geografice dlferlte
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
PLAN SCHEMATIC
Onzontascop cu proiectie a terestr1 - partea de est --..
UJ
Soare artitlclal ca la UniversJtatea Tehnlca din Darmstadt domeniul arhltectura
166
Echin.
20"
Sols\. var~
Echin.
Solsl. iarn~
l.-l I'---.. 1/
I
LUMINA NATURALA DIN 5034 -.. OJ

2.0 Dlagrame ale pozltlel Soarelul:
in DIN 5034 sin! indicate lrei diagrame ale poziliei solare pentru Germania nordica, cenlrala $i sudica, de ex. pen!ru 51 lat. N (Kassel ~ 0). Diagrama arata proiectia in plan a pozitiei Soarelui prin azimut $i dec!inalie la ora locala reala, de ex. pentru Kassella 23 septembrie Soarele rasare la ora 6.00 la (ts = 90" (est), la ora 12.00 la aceea$i data as = 1800 (sud) $i declinatia este de 39",
Soarele apune in aceea$i zi la ora 18.00 la Us = 270.
Penlru delerminarea lraseului soarelui, Shell Solar din Hamburg
produce penlru orice loc 0 diagrama a pozitiei solare tiparita color
-. . Diagrama contine proiectia in plan a azimutului Us $; dec!i
natia ys in func\ie de momenlul zilei $i anotimp pentru paralela res pecliva cu indicarea meridianului de referinta. Penlru determinarea pozi1iei Soarelui sint trasate pentru orele intregi curbe orare cu lraiectorii sub lorma de bucle, unde culoarea albastru H corespunde primului semeslru iar culoarea verde ( -) celui de-al doilea. Parcursul sub forma de buc!a al curbelor ora,e se poate pune pe seama lormei eliplice a traiecloriei Paminlului $i pe cea a incli natiei eclipticii. Indica\iile orare se relera liecare la meridianul de re ferin1a temporala indicat, adica pe zona orara a localilatii respective (de ex. loca1ie Darmstadt). InterseC\iile curbelor calendaristice cu cele ora,e de aceea$i culoa
re (=) marcheaza pozi\ia Soarelui in ziua $i la ora respecliva. in dia
grama polara pozilia Soarelui poate Ii cilita din unghi de direc\ie (azi
mut) $i declinalie a Soarelui (inallime) -. .
10"
v
f---
1/
"\.
-20"
v
v
Ian
/
Apr Mal lun lui [] Aug Sep
"-
"-
l"I"-Nov Dec
Feb Mar
OCI
Declinalie solara b pe parcursul anului -
~~~39"
...... 62.5" = Ys
'~}s~
--- ~o.
Ecualor
~~21.'2.
20
h
Paralela 51 5i d0clinalia 1s ~""-
OJ
10'
2<)-;;"":
OLA
2.1 Prolect1a tralectorlel Soarelul:
18
16
...--r<'-_ ..---
r-----.,
- K
)00 0
--"-.
~ ........
0<
28\'
210'
.--V
./
7-
V
/'
;,.< V
~
.... ---1'
k'":
1,
I--
P I:::l--
lO~
12
10
r \
f-f
-S;
- f1-),...
/'"
-.-
4'1:= 1-<-.4
r::-::... ......
~ ~
~2W
1.,_
Cu proiec1ii stereogralice poate Ii delerminata traiecloria Soarelui (pentru liecare 21 a lunii, respectiv) pe baza tiparelor ~ in lunc1ie de anotimp ~i moment at zilei.
>l.:0'
......... -
---==--
ko"l60'
I- -
'"
-r'
~'1
-' ..-",. ...,

'/
r<~
""
J
',...,.
2.2 Poz1t1e solarA, orA

19S'
~I
determlnBrea orel:
.........
.J- b-- I."L -
K
--.........,.
Ir
"- .>-..f-.... x--' i"'" '--.....::

...... -<..-
-t-Mal
-J-
....
I
Ian
Feb Mar
"
.- r--:::::kApr
.-
CL /
,/
V
P'"
'60 0 16S'
II'!'
/ ' 0--.
Ill'
lun
~ -.,1-(0:
lui
--
t;::>---;J'!'
<'
.........
71'
/10\'
90'
t~ ,
Dec
Pozi1ia solar a determina condi1iile luminii naturale in lunc\ie de mo mentul zilei $i anotimp. Ora locala reala (OLR) reprezinta indicC\rea uzualii a momentului zilei (de ex la diagrame de pozi\ie solara) la determinari ale luminii naturale. Fiecare loc este inscris intr-o zona orara in care este valabila 0 ora unitara (ora zonei). Daca inte reseaza indicarea orei zonei, atunci OLR trebuie transformata. in ora a zonei; pentru RFG este vorba despre ora Europei Centrale (OEC) = OLR + ecuatia timpului + diferen\a orara, unde trebuie linut cont la aceste indica\ii orare de 0 eventuala ora de vara (ora Europei Centrale de vara, OECV = OEC + lora).
Aug 'Sep
239.
Oct
Nov
Azimul solar Us 5i declinalie 1s 51' (Germania cenlral~. Aachen. Kaln. Kassel) in funClie de anolimp 51 moment al zilei - []
Diagrama pozitiei solare. Darmsladl: Long. 8.65 E. Lal. 49.87' N 0
[]
Proiectie stereografictl a traieetoriei soarelui, de ex. pentru 51 lat. N. La 21 m~rtie, respecliv fa 23 seplembrie: ras~rilla ora 6.00. apus la ora 18.00; is 39"la ora 12.00 - []
165
20,----------- .,. --
Kx
LUMINA NATURA LA
-
'50_
125_
, B ---+--- - - - - .
5.0 Lumina naturala (LN) in spa\ii interioare cu i1uminat lateral: ~ III

Lumina naturala in spatii interioare poate fi apreciata dupa urmato arele criterii de calitate si masuri: iluminare 5i luminozitate; ref!exie; uniformitate, Dmin/Dma,: redarea culorii; efect de orbire; linii ale spatiului; umbrire; vedere
5.1 Baze:
25~
0-':
Ian Feb Mar Apr Mal lun lui Aug Sep
Oel Nov Dec
lIumlnare onzontala E a pentru cer acoperit la 51" lat N in functie de anotlmpuri si

momente ale zilel -
[IJ,
E",
.=
Intensitate ariz, de radlal18
~~
EI
.
D~~
Pentru aprecierea luminii naturale in spatii interioare se pomeste In totdeauna de la iluminarea cerului acoperit (deci radiatie difuza). Lumina naturala care cade prin fereastra laterala in spatiul interior este exprimata prin factorul de lumina naturala 0 (Daylight-Factor). Acesta reprezinta raportulintre iluminarea interioara (Ei) Si ilumina rea exterioara concomitenta (Ee), 0 = Ei : Ea x 100%. Lumina riatu rala in spatii interioare este indicata intotdeauna In procente. De ex. iluminare exterioara 5000 lux, iluminare interioara 500 lux, atunci 0= 10%. Factorul de lumina naturala ramine intotdeauna constant. lIuminarea Interioara se modifica doar in raport cu iluminarea exi stenta concomitent la exterior. lIuminarea exterioara a cerului aco perit variaza In functie de momente ale zilei si anotimpuri: 5000 lux lama, pina la 20000 lux vara, ~ @.
--T--0.85
5.2 Varia1ia luminii naturale in spa1ii interioare:
Factoru! de lumina naturala in punctul (P) se compune din mai multi

factori determinanti: 0 = (DC + DE + DR) x T x k 1 X k2 X k3 ~
III
I
..... ...... . .
Factori determlnan(i pentru lumina naturala in spatiu Intenor, de ex in punetul P
l'2
Factor de lumina naturali3. 0% cu
plan de referinli3. in sectlune
spallu nefavorabil pentru lucru

Vanatle de lumIna naturala 0%) in plan cu 2 fereslre laterale --+ [lJ
Determinare
Dr--= ~x~!..-'%
As
(1-(l mJ
Factor mediu zilnlC de lumina naturala Dm-Iac tori determlnanti
As =toate supraf. spatiului m 2 iF =grad de transmisie fereastra (1." =unghr Incld. lumina naturala or-=grad mediu de reflexI8 al
AF =supral. fereastra m;:
Ace5tia reprezinta: 1. DC - compon. lum. boltii ceresti - incidenta luminii naturale < aO 2. DE - compon. edificatu!ui 3. DR - compon. reflexiilor interioare 4. T - gradul transmisiei luminoase at geamului 5. k, - compon. sprosurilor 5i constructiei ferestrei 6. k 2 - sprosurile geamului 7. k3 - unghiul de incidenta a luminii naturale 8. pozitia Si dimensiunea ferestrelor ~
Planul de referinta pentru iluminarea orizontala a luminii naturale in
spatii interioare este stabilit conform DIN 5034 --> @
Acesta are 0 inaltime estimata fata de cota de calcare de 0,85 m.
Distanta la peretii de inchidere ai spatiului este de 1 m. in acest plan
se fixeaza punctele numite pentru iluminare orizontala (EP). Factorii
de lumina naturala corespunzatori (de determinat) pot fi atunci re
prezentati pe 0 curba a factorilor de lumina naturala ~ @
+@.Varialia curbei in secliune Si plan indica iluminarea orizontala
pe planu! de referinla (in punctele corespunzatoare); in acelasi mod
se stabilesc apoi 5i Dmin 5i Dma, (uniformitatea). Curba factorilor de
lumina naturala indica deci varialia luminii naturale in spatiu.
5.3 Factori de luminA naturalA necesari D%:
Regulile va!abile pentru aceasta sint cuprinse in DIN 5034 (Lumina

naturala in spalii interioare 5i in Liniile directoare pentru locuri de
munca 7 .1.). in vreme ce DIN prezinta indicalii precise privind ce
rintele minime pentru varialia luminii naturale in spalii de locuit 5i de
lucru, aceasta nu este definlta precis in Liniile directoare pentru 10
curi de munca:
- Dmin
~ 1% in spalii de locuil: punct de ref. - centrul spaliului, ferestre In spatii de lucru: punct de ref. - cel mai lndepartat loc in spaliu, - Dmin ~ 2% In spatii de lucru - pentru dubla deschidere, - U = uniformitate: Dmin/Dma, ~ 1:6 lumina laterala - Om = este factorul mediu zilnic de lumina naturala. Acesta indica nivelul de i1uminat natural mediu in spatiu ~@.
supraf. spatiului oc(O.5)=supraf. deschise

ol1"'(O.2)=supral. inchise
/fJ.1l)
~O ~.
5.4 Vederl ,i legAturi vlzuale:
Toate contactele vizuale din interior spre exterior sint necesitali vi

tale. Norma prezinta in acest scop in forma tabelara lalimi mini me
de ferestre in functie de adincimea spaliului, latimea spatiului si
unghiurile de edificare; asHe! lalimea ferestrei trebuie sa fie;::; 65%
din lalimea spatiului ~@ ~ DIN 5034, LDLM 7.1, Regulamente
de Construclie ale Landurilor, Internet Universitatea Tehnica
Darmstadt.
unghl ediflcare 0= 15' O<l
30 45
I I
~~~~~~;III
!
~ ~
Latlmea minima procentuala de fereastra pentru spatii de locuit nu trebuie sa alba dlmenSlunea bruta mai mica de 65% din lalimea spatlului. La adincimi man de spatlu si unghl de ediflcare ridlcat. chlar 0 lailme de lereastra de 100% po ate Ii In sullcienla l\nsuf.j -+
IlJ
168
LUMINA NATURALA
-->oQJ
4.0 Date meteorologlce:
Razele term ice $i intensitalea luminii naturale pe suprQfal;J p.:'\lllin
lului sint definite pe parcursul unui an de latitudine, vreme si diver
sele condilii almosterice (senin, acoperil, inlunecat, partial innorat
elc.)-@.
Urmaloarele sint important de $tiul despre durata de iluminare na
lurala ~i de emisie solara lipice penlru noi ldatele se relera la
Germania -no Ir.]:
Anul are 8760 de ore. Durata "Iuminii diurne puternice" cuprinde pe parcursul anului in medie cca 4300 de ore. Numarul orelor de insorire pentru Germania oscileaza infre 1300 ~i 1900 de ore pe an -@ dintre care cel pUlin 3/4 revin semestrului de vara - Allasul Solar European. in majoritatea limpului dinlr-un an, deci in 2/3 din numarul de ore de lumina diurna, lumina care ajunge pe pamint esle lumina solara mai mull sau mai pu\in difuzata, in funclie de conditiile de vreme.
4.1 Radlat1e globaltl:
Radialie solara (radialie globala) cu incidenta direcla sau indirecta

pe suprala\a pamintului, care produce asHel pe supratala pamintu
lui si in vecinalatea apropiata 0 c1ima $i un mediu luminos variabil
local ~@. Radialia globala produce concomitent "caldura si lu
mina", adica raze Ie solare de unda scurta sint transformale in ra
dialie termica de unda lunga - etecl de sera. Aceasla caldura Ire
buie ulilizala pasiv ~i acliv in arhiteclura, la fel si lumina diurna care
apare concomilent.
AsHel, condiliile specifice locale de lumina si caldura impun 0 ana
liza precis a, penlru a pulea conform a conditii optime de iluminal na
lural in si pe clad ire, de ex. in Renania de Nord-Westfalia ~@, ~
Alias Solar penlru Renania de Nord-Westfalia UJ .
l@li.iillllllllili.
900 850 800 750 700 650 Radialie globala medie in kWhim' din aprilie pina in seplembne (1976-1989) Harta radialiei solare pentru Germania pentru semestrul de vara -
UJ
4.2 Saze radloflzlce:

Radialia solara este 0 "sursa de lumina si caldura toarte incon
slanla". Doar 0 mica parte a energiei solare este transmisa supra
telei ca energie lermica, deoarece almosfera lerestra reduce radialia
solara, respectiv ii contera 0 aparenla a intensila\ii neregulala.
Reducerea se produce in principal prin diversi faclori de tulburare, ca de ex. dispersie, reflexie si absorbtie a radiatiei, prin particule de praf si vapori (cauza a luminii diurne difuze), precum si prin conlinu lui de vapor! de apa, dioxid de carbon si ozon din aer ~ @. Dislributia energiei globale pe supratala terestra: aproximntiv 6% radialie ultravioleta in spectrul de lungimi de unda de 0,2-0,38 I,m, aproximativ 50% radialie vizibila in speclrul delungirni de unda de 0,38-0,78 I,m (maxima se silueaza la valoarea de 0,5 11m in spec Irul luminii vizibile), aproximaliv 40% radialie infraro~ie in speclrul lungimilor de unda de 0,78 - 3,0 I,m ~ UJ . Gralieul -. @ descrie radialia solara care atinge paminluL Conslanla solara de ulilizal esle penlru regiunea noastra [datele se retera la Germania - n. Ir.] de aproximatlv 1300 Watt/m 2 pe 0 su prafala iradiata perpendicular.
f.i6\
d88~
~ Nord-Westfalla ConClI\lIijlffiQS1(mC9
Medii lunare ale sumelor zilnice ale radialiei globale in lunie pentru Renanra de
UJ
,- ..... ~C
rn)lA m
<;J
V.D~
1>.
'W
'.5r-..,.,-~---,
SI- 1t\IN
-6pq
Do
...
/'
'.0
cor al'caslfu
celos ;MO'31.
soareYlt,b,1 ca d,<;c alb
<;er aooperll
0tl1'lOTl
ta,a nOli
ZI inchls3
.0
U
In\unSI\ala
do
OriZ
rad,a[.e Wm'
600-800
60000'00000
200-400
50- ISO
5000
'.0
lUI'lQ,mB de ur'Oda
.
~
lIum,naro on:
"
19000 '0000
2O-JO%
2.S ...... 3,0
20000
Con'''bul'(' C(!r 10-20% Ii) d,ruz,o
eo
'0''''
4.3 i1umlnare liJllntensltate de radlat1e:

Puterea de radialie scade la innorare puternica la aproximaliv 200
Watt/m 2 si la radialie doar dituza (cer innorat si soare acoperil com
plel) la eca 50-200 WatVm 2 , compara ~ @. in mod analog aceas
ta se aplica si la luminozitalea luminii diurne in lux ~ @.
17 @
Intensila\i de radialie anuale d,ferite Si calit~li variabile ale luminii diurne in diverse condilii de warne - UJ
f.lO\
lntensitate a iradjeni solara
-UJ
167
100% Zemt
Balta cereasca semnlflc
7.0 Lumina natural6 in spatH interioare cu supraluminil: 7.1 Premise:
LUMINA NATURALA __ OJ
:5.5a
Orlzant Spa\lu cu deschldere sitatii lummil zenltale

'1f1.
Onzont acopenre
$1
lereastra laterala in functle de distribu\la den
1--0 --1
Spa\lu patral cu Inaltlme de 3 m si deschldere in acoperlre Aceiasl spatlu cu a inaltlme de 12- ',5 m.
II
I
RaDDe:
I
Dmm.Dmax
lIuminatul spaliilor interioare cu lumina naturala de ..sus" porneste

de la aceleasl premise si conditionarl ca sl spatiile cu ferestre late
rale, decl cu iluminat natural pentru cer acoperit. in vreme ce lumi
na laterala produce 0 unilormitate red usa. in cazul "supralumlnii"
lucrurile stau altfel. Calitatea luminii din spatii interloare provenita
din supralumini este determinata. respectiv influentata in principal
de urmatorii factori: densitatea luminoasa zenitala, proportiile
spatiului, rellexii in spatiu. deschiderea supraluminli, lactori de re
ductie, Postul de lucru -> @dlntr-un spatiu este amplasat ia egala
distanta de lereastra laterala si de supralumina de deasupra sa.
Daca trebule obtinuta prin fereastra laterala 0 aceeasi iluminare pe
planul de relerinta (0,85 m peste cota de calcare) precum cea pro
dusa prin supralumina, lereastra trebuie sa lie de 5.5 ori mai mare
dedt deschiderea din acoperire.
Motivatie: lumina de deasupra este mai puternica. densitatea lumi
noasa zenitala este de 3 ori mal mare decit la orizont. Deci 100%
din lumina cereasca cad pe supralumina. in vreme ce doar 33.3% cad
pe lereastra laterala. Iluminatul unui spatiu ..de SUS" (incidenta lumi
nil) depinde de proportiile spatiului. adlca de lungime. latime si
inaltime. Electul de pestera care poate aparea trebule evitat -> @.
7.2 Factori de lumin6 natural6 minim necesari:
Pentru a asigura un iluminat adecvat trebuie avute in vedere printre

altele sl urmatoarele:
Dmln/Dmax ? 0.5, Dmin ~" 2%. in spatl! de lucru ,C> 4%:
Uniformitate U '? 1 . 2. 0 supralata de deschidere corespunzatoare
la cca ? 16-22% din supralata spatiulul -> @
............................................. ::
DITII
Secllune prlntr-ur. spatlu cu supralumma
7.3 Deschideri de supralumina:
0=:0 hke
I:;sc ~
I
I
1 1 5
Recol!,anbarlO
~11r~~
" 1 1.1 1.2 1.3 1.5
1,8 2.0
d"", ,p'e {
1,4 1.7 2.0 14
~~,?
r~
12.5
13
,Wda'"
I -------~II
(1aClOr Ke
I
I
dee'/ilcli
1.6
1.7
2.2
Distanta dl::tre supralurr.li',: Ina!lImea :::::.?dlL.;:UI SI LH1IL:rm,talea spr~ care S8 IInos l~nlnd cant at:: confarmarea corespunz<)!(".are a suora,L.;mlr,ilor in :::orla acoper ' sul",1
-.
co
I
Iluminatul cu lumina naturala ..de sus' urmar:1 este alectat de

urmatoarele componente ale conliguratlei: ina!tlmea spatiului sl
deschiderea luminoasa (factor kel. Unilormitatea ideal a poate Ii
atlnsa. daca distantele intre supralumlni (0) corespund inallimli
spatiului (h), deci sint intr-un raport de 11. /',tentie la planseele din
sticla. in practlca se apllca urmatoarea regula: raportul intre dis
tantele dintre supralumini sl inaltlmea soatru!ul ar trebui sa lie intre
1:1.5 si 1:2 -> @ Tabelul arata aceste rapoane si electeie acesto
ra. in acelasi timp se prezinta si 0 recomandare pentru puturile de
lumina necesar a Ii realizate. Atentie la inchlder i Integrale din sllCia l
LD
~,
j; I' /11 i,
III
iV
;oj
!
nli
n
I,
"Y~:!TffL:
061
~
I, II
'.
iii!
5': n II
1'1
i Ii
I
l(
[I
I . , ,
i ; ,
k,I,\-:
I
60
v
I :
II
1
I
04
1,'" L: I
30
>-1
'
90
Iii IV V
\!c.r:a!lI!g canlnatil8 dF, Uillln3 [1;:; tGraia Qnn COrlc.arall8 Den:;,..., IUr:lin2. 3!8ni,\ S; SLDra'umlna ':~, i..J~:.t,.:.: -=k paIr:.... InC:lnalil dl!ente a:';- dS::.,C;:IIC,;,A rl~:J~ dE: -"Lioralumlna
~ _ a
:::2S!Gr
J'::
at:
r~cu:!:
f<'i
Jure:,s
"
",C:lnZ<!Ii'
.":
~e2:l:u:~
2"-':CDer:sur: tlf.-1 snell -- ......
7.4 Tipul deschiderii de lumina $i al constructiei:

inclinatla supralumrnilor de acoperls ae,ermina contributia lumrnoa
sa orocentuala a luminii drn fragmentu i de bolta asHeI decupat. in
~ cantltatea de lumina inciaenta p'8venlta Clntr-o iereastra la
terala este comparata cu cantitatea de lumina Incidenta prcvenita
din sUDralumin: la diverse inc!inatli Lac descnldere asezata ar l
zontal cade cea mal mare cantitale de :Ur'llfla.
Prin comparatie. iluminarea maxlrT':& oeil~ru tE~eastra latera~2 eSlS'
at:nsa doar in proximitatea terestre! :a~ 'a 0 suoralumina oisDusa
vertical se ir,reglstreaza cea mal redusa i!umina'e pe olanui de rete
rinta. Exista deci un tactcr de recuclie ';Yi pe,,:ru cantltatea oe ;L;
mina incidenta variabil in lunctie ae descnider ir, aC8peris inclinate
dlterit. in -> @i B) sint reprezenta:r factor!: de f"GUClle IKy, pentrL,
sned-uri la diverse inciinatii. -> CC
Radialia dituzEi care cade De supralumlna este aiectata 'Insa ',nalr'
te de a livra lumina naturala in spatlu: intenor 5' ce elemente!e con
de
structive. respectiv de adincrmea ae montal a deSCrllOeril. -> monstreaza cantitatile dilerite de lumina Incidenti'. la propon:1 var:a
Dile ale putului SUD nivelui acoper:ri: s;,;oralumini: 7t'epuie eVllatE:
conformari, respectiv adlnclmi prea ina:te SI maslve ale outulul Este
deci recomandabila 0 constructle fiilgrar,ala. puternlc retlectanta.
-- h
=:.
----- n = a - -"- h =:. 2a
1 La 0 aesc)',1derE> hJml'lG2::,(t or~zcrJt3ia 12.:a PU';'-I =:. G , 2. La pul de lumina cu inaltlme 1\ ~ a 1- --,
3. La put de lumlno. CU In<'!lllme r-I =:. 2a ':-. - -..... ~
170
6.0 Lumlnlliateralll: cerlnte. telurl, deschlderl:

cerlnte:
- DIN 5034
- LDLM 7.1
- Norma europeana pentru posturi de lucru cu monitoare (vezi si
check-list UT Darmstadt)
- Regulamentele de constructie ale RFG
In delaliu:
- Dmin ;;. 2%
- U;;. 1:6
- Marimi ferestre estimate pentru adincimi de spalii cca:
'" 8 m aproximativ 16-20%
'" 8 - 11 m aproximaliv 25%
'" 11-14 m aproximativ 30%
'" 14 m aproximativ 35% din suprafata in plan a spatiului
LUMINA NATURALA
--m
Scopurl: -. @-@
lara elecl de orbire, direcla sau indirecta umbrire diferen\iata iluminat natural optim, control vedere in orice anotimp mediu luminos echilibrat pentru zi $i noapte iluminat de completare a luminii naturale colorat si asemanator lu minii naturale, ICLN - reducere a compon. de lumina artificiala - suprafete mate, deschise, pastelate -
in aer liber
control vizu~
'I
cer artificial
:-:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-::::::::::::::::::::. .
folie aluminiu 5.a. masa macheta control vizual Experimentare cu lumina naturala pe machel3. in aer liber, respectiv sub un cer artificial
:::::::::::::::..
Oirec\ionare a luminii naturale si artiliclale: 1 varia\la luminii naturale D~/o, 2 iluminat de completare a iluminatului nalural (ICLN), 3 proteclie 10 etectul do orbire, supra!. slralucitoare
Orientare lerestre: a) spre soare. cer sen in, peste 101 aceeasi iluminare b) cer acoperit c) cer senin lara soare
........... ':,':.':.'::::,"::':':':':':':'.':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Nivellumin~ natural.j intrun spatiu in condilij diferile de lumina ....... QJ
Variatiile diferile ale luminii naturale pentru pozl(ie vari<lbiJ,"I 3 rereslrei
fara. slrea:;;ina
. i:l
..
.....
0,25: 1 = doh 0.50: 1 0,75: 1
pU..
c .~...
TI tl
1,0: 1
..
Varia~iile
::.:.. :::::::::::::: ::.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.::
luminii naturale penlru cer acoperil intr-un spatiu cu reborduri variab,;le
UJ
Vanatrlle luminil naturale penfru un spatiu cu parapel de ill.11\irlli dilNlle
8
7
,.
6 5 --~ i/~
~J
t31'
~
Varialiile luminii naturale intrun spa\iu cu conliguraiii varia bile de LightShelf
-UJ
Silua\ii de lumina nalurala pentru nivel 18 intr-un atrium, fragment - B
Secllune lr<1nsversalt\ prin atrium ni\'ol 18 cu
B L1coponre din slicl.1
169
LUMINA NATURALA
9.0 Directionarea --;> [lJ luminli naturale, scopuri:
- controlul luminii Tn orice anotimp evitarea orbirii crestere randament luminos adTncimi mai mari de spatii mediu mai luminos reducerea dezv. de caldura masuri pasive, pentru a reduce comp. de lum. artific. f"?~
Culori diferite
1 - - - - ", 14.0 - - - - - - I
A Directlonarea luminii la latada cu

5uprafete reflectante corespunzatoare pentru spatH adinci B Dlrectlonarea lumlnll la acoperis pentru iluminatul spatlilor de ex. in atnumuri. muzee, sali sport..
Principii de direc1ionare a luminii
'~J
{j~
inl~
- Deviere - Suprafata reflectanla curbata. consola in zona cornisei
.::::::::::::::::::::::::: ....
CD Cup. st,cl;; Oglinda
@ Prot. insorire
III
Lam6 de luminA
.:.:-:.:.:~,===~
- Deviere - Tuburi super-reflectante sau fibr;; de sticl;; (de ex. produs Schon)
Light-Pipe
. Deviere spectral a - Straturi oxizi de inaltEl/jOaSa refractle. refractla lumlnii Devierea culorilor luminii: de ex. Dichoric
:':-:':-:'!o,.!"""''''''''...
de ex. Reichstag Berlin. arh. Foster - devlere lumma d,recta si indirecta ca reflexle a luminil Oglind;;
.........
rflF=. = . ......
.. . . . . . =
lama
- Ecranare
- Devlere cu suprafele oglindlte sau aseman

- Protectl8 la insorire silsau la orblr8
Ecranare
Jaluzele exterloare
\::!Y
t54'
Proflle ogllndtte: intre geamurl
Izolante
Devierea Juminii in functie de pozitia soarelui vara si larna
CD Suprafete deschise sau

oglindJte
Cornlsa deschlS;; sau ogllndlta
.........
CD Geam Prisma Sllela @Ogllndlt @Izolat,e
@ Pnsma sliel;;
@ Protect,e la orb"e
@Geam
@
Devierea lumini; cu Light-Shelfs
CDCD CDCD
Planseu deschls. lucios
!J) Plafon relleclant
Prisme: Ecranare si deviere In functle de anotimp
CD
D
CD
15' - 60'
1~::<I'l---l~ CD Stlel;; de flotatie
Sliel;; profilal;;;
I I
o
o
o
o
CDSliel;; Plexiglas transparent @Lamlnatcu Lasercuts
~ CD Slicl;; de flotat,e
S,stem capilar @ St,eI;; turnat;; lumina disipata
o o
acrillca
Folie
CD Sticla
@ Sticl;; lurnat;;,
clara
- Devierea lumlnil - Laser-Cut: decupaJe intre geamun izolante Laser CUI - Devlerea lumlnii - Transmlsie ridlcata a lumlnii - Inundare lumlnoasa
Devierea lummii solare dlrecte si partiaL - ecranare ~ dlslparea luminii In functle de inter1erenta
'58'
Elemente holograflce optlce
~ Stlcle cu directlonarea lumlnll
Devlere atlt pentru lumina dlrecta. cit $1 diSIpata
Tennolzolatle transluclde
172
8.0 Conflguratla deschlderllor de supralumlnA: ~ @ - @

Scopuri: evitarea dezvoltarii de ealdura lumina natura/a stralueitoare treeere lina intre zi $i noapte (ICLN) suprafe(e desehise, de euloarea nisipului evitarea eontraslelor vedere direetionala - fereastra lalerala
LUMINA NATURALA
-'>QJ
8.1 Parametrl de conflgurare a deschlderllor pentru luminA naturaIA:~ @ - @
1. proportii bune ale spa(iului
2.
D%min ~
4%
3. DmiiDmax ;;" 0,5
4. unitormitate: U;;" 1: 2 5. desehideri de supralumina: 16-22% din suprafata in plan
6. proteetie variabila contra insoririi ~i orbirii 7. evilarea orbirii a. evil. umbrelor proieetate 9. conslrue\ie filigranata 10. eontrolulluminii: LN + ICLN
aJ eupora (de ex bazin inoli
b) Semicilindru (de ex. pasaje)
d) Puturi de lumina. penlru
incidenta. direcf~
~i
indirecta.
Deschideri unice de forme mari
~ ~
b) Romburi
~ ~ -10
_ _ _ _ _ -5 - 0
-10
0.6
;;>' -
===--== . . . . . "~~-'
10.:
~
oa::::::::>-
&::?
10 1
-e::
,
I
0.35
0,25
a} Acoperi~ In forma. de pupitru
c) Lanternouri
.-r---'1... -'0
-Ill
~&
~
-=- -=-
0,6
0.2
5' O':"-iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~
Inf!uenta descl1iderilor penlru rluminat nalural - pentru aceleJsi dilllonsiuni alo spaiiului k F =: suprafata lerestreiJsuprafata camerei =: 1:6 - 3supra varl,J\iei IJctorului de lumina naturala. in plus. este indicata valoarea kr necesara penlru D flM :: 5~/<).
d} Acoperi$uri in dou:t. ape ($1 ca
supraJumini izolale)
Deschideri continue in acoperis
~ ~
a) inclinat 90
8,2 LuminA lateralA 1I1 supralumlnA:

Optarea pentru lumina laterala sau supralumina se face atit in fune\ie de utilizarea ~i funetiunea eladirii, cit ~i in funqie de sursele de ilu minal exterioare existente, adiea in fune\ie de situarea geografiea a localiei. De ex. pentru eonditii de lumina extreme trebuie dezvoltale forme de eonstrue\ie eorespunzatoare~ @ + @ . Formele c1adirilor pe paralelele noastre ar trebui con figurate in tunctie de lumina disponibila - lumina solara difuza ~i direeta .'. @
c) Oublu inclinat (aten\ie la iluminarea
coltulu;)
',"" .... -
,.........
, '
+@ .
Zt1nll
b) inc!ina1 60" (concav, con\lex)
dl RotunJl\ cu
sup(afa\~ ~xlerioara. alb~
Deschideri tip shed
Corp de cladire de dezvoltal in reo giuni sud ice (radiatie solara ridr
cala), lumiM lalerala

c) Suprafumini inerare lalerale
de
Corp de cl."I.dirc do delvolLll in (u

9,unl nordlce (cornpOIHmt.:I rICllc.ll<"J lumin~ ddu2:J}.(ulnlnj later;)l;) ;',1 supralurnina
a) Coji acopenle partial reeiproc decal ale dlspuse incllnat
I I I
d) de sticl.1 cu lamele pentru lumina. diluza. ~j directa

Acoperf~
/: ---\
'"
~
)~
',~,
X
/,
"
I I
b) Oeschidere lip flulure cu plafon
IransluCld
Forme specialo
PoSibillt~li
pontru lumln~ laterJlrJ si
supralumin~
Lumintl 1:llor;ll,1 St 511jJraluIl1lrli1 SUjJfaletc de. incl\\dt~re \l ~'P;\\I:)\UI

det;l$\lIO
171
Lumma munc", brul<l natural;:' Do,
Culorl dupa
~_mlnozltate
maleflale nelralale cromatlc (inchls spre deschls) belonapar i
fiSIl
Pardosell dm Sl pla::;, _ {inchls sore deschrSI
LUMINA NATlIRALA
12.0 lIuminare, grade de reflexie, redarea culorii
$i efectul de orbire
Cooperarea acestor caracteristici ale luminii naturale are 0 influenta
puternica asupra luminozitatii in spatiul interior. Pentru indeplinirea
anumitor sarcini vizuale sint necesare anumite iluminari cu lumina
naturala in functie de tipul muncii - @.De aceea trebuie coordo
nate gradele de reflexie ale suprafetelor de inchidere a spatiului in
terior cu cerintele pentru sarcinile vizuale de indeplinit. Structurarea
diferita a luminozitatii in spatiu este direct dependenta de gradele
de reflexie ale suprafetelor si de dispunerea diferita a ferestrelor in
fatada, - @ Si comparativ - @.
Uniformitatea (U) iluminatului naturallntr-un spatiu interior ar trebui
sa fie pentru lumina laterala U ;" Dmm/Drnax 1 : 6 - @,pentru su
pralumina U ;" 1 : 2 - @. Astle I este caracterizata in principiu va
riatia luminii naturale in spatiul interior. Uniformitatea la supralumina
este mai ridicata. deoarece densitatea luminoasa zenitala este de 3
ori mai mare dedt densitatea luminoasa de la orizont.
Masurile de modificare a uniformitatii pot fi influentate prin:
- grade de reflexie (foarte ridicate)
- devierea luminii cu ecrane
- dispunerea ferestrelor.
Ecranarea este produsa prin reflexia directa Si indirecta a supra
fetelor si prin contraste nefavorabile ale densitatii luminoase -@J,
I1nchlS spre deschrSi
1.33
2.66 galben verde
10' -0.5
0.25---?~~~~-0,~~,
10.25-0.n5 zrdane apar.1
_~~_dIU
deschrs
---.-~
0.25-0.4
I03ne
~~;-~~~ -------
5.00 10,OCI
'0,15-0.55 car<lrTl rosie 0.15-0.3
trna Iina
~:ed'u)l:~~::5 ~~::n: 05-06+

inchrs ,0.1-0.2
---1
f-="--'=-'--'-C--='--"-+=--==---+---~----
Obs 10c:oesteprea.ndlll ~~5-0.6

cal De Dartea sudlca spre Nord Dlnel
~ru
L--_ _--'--_ _..J..::de:::s::::ch"'iS--'--_'::::O._4-"'O"'5--L
10.05-0.1 medlU ! 02-0.4 =-_-i-c.c'-'--"--'+---=__--'-'=-~-+
~----
..---J
Iluminan D %
Grade de reflexie (culDn matenale netratate) -
OJ
Uniformltate I,a supralumrna
-@.
Masuri pentru evitarea orbirii sint: - protectie la insorire - exterior - protectie la orbire - intenor. respectiv exterior. in legatura cu protectie la insorire - suprafete mate - pozitionarea corecta a iluminatului de completare a luminii naturale.
Orb"e
Orb"e redusa
Umbrirea este de dorit pina la un anumit nivel. pentru a putea dife rentia intr-un spatiu obiectele sau altele similare, - @schema. Masuri pentru 0 umbrire cu efecte mai degraba plastice pentru lu mina laterala sint: - protectie la insome - protectie la orbire (si pe Nord) - distributie echilibrata a luminii naturale - evitarea orbirii directe - fatada multistrat. respectiv in trepte Masuri pentru 0 umbrire corespunzatoare la supralumini: - (- @schema). Lumina naturala incidenta trebuie filtrata la muchia inferioara a deschiderii luminoase prin materiale translucide, rasteruri de lumina sau altele asemenea - iluminat de completare a luminii naturale (ICLN) - suprafete deschise. mate combinate cu diferentieri cromatice (de ex. structura portanta). Sinteza: criterii de calitate LN -lumina laterala In principiu trebuie urmarita transpunerea criteriilor de calitate ale luminii naturale intr-o manlera care sa creeze identitate spatlala. Vanatia luminii naturale in spatiul interior si posibilitatea de vedere spre exterior sint influentate in princlpiu de tipul de configuratie al tatadei. deci la trecerea de la interior la exterior. 0 trecere treptata. multistrat si in acelasi timp transparenta de la interior la exterior poate satisface diversele cennte legate de lumina naturala pentru schlmbarile de anotlmpuri ~ @
CD CD
~
Curba D % lIuminal de completare a lumlnii naturale (ICLN)
II;
(
( )~~~
Umbnre la lumina laterala -
OJ
Umbrire la supralurnma
OJ
174
Situalii de lumina 'mtr-o casa de locult Japoneza -
CD
\
A
<0
/" -. "A
\
8
<0
0\
:"A
'00%
ge /"
A Energle g=grad de
QI
LUMINA NATURALA
10.0
Lumln(l natural(l; Geamurl pentru supra fumlnl - lurnlnl laterale Scopurl:
T
:-.
/"
permeabilil. a energlei %
- . '00%
\
t63'
"A 'e
~ B Lumma
"
:::;
"A
kw
~~~~iso~isia
Slic. turnata
CU
texturi
A) Supra!. stic. Iurnala de
ex. omament sau asem., 61 Profile sticla (urnala Geam cu dispersie a lu minii
amorte,supratala rugoasa., transparent, translucid Geamuri cu distorsle a lummi, ~
Aetea, tesalura, foil; cu puncte Geam.url cu Inse'l,e '<:)'

r
'64'
Cu folii transparente, termlca translucide. colorate; ~ Itpitura sticla Geam securizat .. fr?, Factor! InfluentA strstlltcat ~ inchidere s!ictA
c Caldura - cre:;;terea transmisiei lumin., 100% valoare!<w= . I' pierdere - cre:;;terea CI:;;tlgU UI energ., 9
- reduce rea pierderii term., k w - controlul efectului de sera .b I' I~ - POSI . re . vlzua a - op 1m zarea cu om umlnll Eloctro
cram -
t"
I .. I
...
I I
I I I
I
UV SIF
"A IA
Control
electronic
UV
Corodare. colora
re, imprimare,
Aplicare QXiZl
Transparenle,
Sistem capilar Stratilicare penlru filtrarea
selectiv~
sablare
colorate. translucide.
lorme turnale
intre geamuri,
difuzie Jum.,
diferita pent'u
prot. termica,
Prot insor., stral filtru interferente

din straturi oxizi, lumina colorata
radiatiei solare
val. " ridicata Termolzolelle lran81uclaA
Geamurlcu trBlamenle 8uperflclele
8 @ ~ BIocu1 dB sdcIA ~
fettexie rum..." gaze SIF Geamurlcu atraturl 8plte.
--+@
~~l~
A
pro t8C\1e lnaorire
Geamu~
in benzi I pele Geam DlcOOr1c
Aplieare pelieula. cu raze laser coerente, refraqle/rellexie speclra/a.
Pro\. insorire eontrola:J. electr?nic, m ,f,G1 !ran.s-
de lurnm::t Elemente 0010- ~ sol~r~

grallc-opllce ~ Geamu~
electrocrome
mlSI[l
od
CD Prot. insorire-exlerior"vara
@
Prot. orbire- interior
@Soare de iarn~ in spatiu
@ Variatia lumini; naturale
~~p ]/~ ---!~///

I , CD
11.0
Proteclle la insorlre ~I orblre. Scopurl:
CD
- cre:;;terea ci:;;ligului termic - cre:;;terea luminoz. naturale - uniformilate ~ 1 : 6 (lumina lateralal/1 : 2 (supralumina)
,/ ,
Sticla
CD
Slicia Aefleclor! oglinda
\.
CD
EHO
- controlulluminii in mice anotimp - posib. reI. vizuala - reducerea luminii artificiale - lumina laterala :;;i supralumina stralucitoare
CD Prot. insorire - in Sud Prot. orbire in Nord

Q) Ev. platon cu dispersie a luminji
...: ..: ..:.'..: ..: ..::::::::::::::::..; ..;: :::::::::.
@Varia\ia luminii naturale
\!Y
04'
B Acoperis
- in zona acopensului - ecranarea soarelui de prinz - mentinere lumina.
- Ecranarea soarelui de prinz - menlinere lumina

diluz~
in lunc\io de
inlerferenla
Prlnclpllsle prot!lC\lells lnaorlre
difuza Relleclorl oglindA
EJemente holo grafl<><>ptlce (EHO)
Vara
'L
'L
ZJ
B
Oglinzi pentru diverse anotimpuri, fixe, intre gemurile lzolante; prolect1e insorire Si orbire Obloane rab<lti1bile eventual cu deschderi: obloane cUlisanteiglisanle; fixe;
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:,:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:
Vegetatie. de ex. toioase; Z ='- factor prot. insorire aprox. 0,24 Prolec\1e naturalillnaorira
rj8'
Proleqie fixa insorire Si orbire; translucid, tip raster sau tamale; fix;
Z: fador prot. insorire aprox. 0,6
\!3 Parasolsr exterior
~i
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
L:'L
/ , ..
Mobile, reglabile;
Prot. insorire fatada. -'
suprafele diferite;
t1\
Profec\ie insorire si orb;re; rei'exia tuminii; vadere
~ Geamur! prolec\1e Insorlre
's2' Z.aprox.O,6-0,12
'{!3 Jeluzale
Sl Solair, vertical;
's3'
dubla, efect de sera; independenta de vreme; Z 0,7 ~ F8J8dA dublA
Protectie insorire mobile; eulori diferite,
Reglabil~ pentru
Ii:Y
'a4'
eel mai bine nib; Z.0.3 Rulour!
diverse pozitil ale soarelui: culome=alb:
Gonscle """P'o" b.Jlconno $,<1.md:

fixe; Z .. cOflsol;i
Z .0.2 0.4
MarehlzA cultsantA
Brat consolA
173
Slluatle 13.1: innorat-supralumlnll
LUMINA NATURALA
80 - 164 lux albastru 165 - 276 lux verde 277 - 360 lux rosu
80 - 149 lux albastru 150 - 241 lux verde 242 - 310 lux IOSU
Cub In situatl8 real a de lumina (2904: ora 10: Frankfurt) pnvlnd spre peretele de est
Reprez. in culori false a peretelul de est. cite 0 val. lurn. per culoare (lux) (min.: 80 lux ~ max. 360 iux)
--'0
173,22
t14'
~ 2101 - 3000 lux rosu
0- 900 lux albastru 901 - 2100 lux verde
200 - 470 lux a',bastru 471 - 830 lux verde 831 - 1100 lux IOSU 130 - 391 lux albastru 392 - 739 lux verde 740 - 1000 lux rosu
180 - 429 lux aloasIru 430 - 761 lux verde 762 - 1010 lux rosu 560 - 1742 lux aloastru
218.91
~~ 1743-33181uxverde
~ 3319 - 4500 lux rosu
II
t13'
Planul srluatiei reale de lumma cu un raster de lumlnozltate (valorlle lndlvlduale in lux)
Reprez. in eulor! false a p',anului. Spatlu lumlnozltale max.: 306 lUX) (min .. 88 lux
t24'
\SV
570 1749 lux albastru 1750 - 3321 lux verde 3322 - 4500 lux IOSU
-- OJ electronicA a luminii naturale pentru 5upraluminA: Calculul pentru doua situatii dife rite de lumina naturala: innorat. respectiv incidenta directa a lumi nii solare. Situatia de supra lumina cu 1 m 2 deschidere in planseu pentru un spatiu de 5 m x 5 m x 5 m cu pereti vopsiti gri si pardoseala din piatra roscata (monocrom) cu un cub de refe rinta in centrul spatiulul de 1 m x 1 m x 1 m. 3.0 Simularea electronicA a luminii naturale pentru lumina lateralA: Calculul pentru doua sftuatii dife rite de lumina naturala: innorat respectiv incidenta directa a lumi nii solare, Situatia de lumina late rala cu ferestre laterale de 5 m2 pentru un spatiu de 5 m x 5 m x 5 m cu pereti vopsitl gri si pardose ala din piatra roscata (monocrom) cu un cub de referinta in centrul spatiului de 1 m x 1 m x 1 m.
2.0 Simularea
'\e
1.0670 538,12
L067,9
425.99 .62315
Cub in situatla reala de lumina (29.04: ora 10: Frankfurll pnvlnd spre peretele de est
Repr. in cui. false a peretelui de est die 0 val. lum per Guloare (luXI (min.: 265 lux - max. 69000 lux)
Plan eu sltuatle reaia de lumina un raster de lumina: ~valonle Indlviduale in lux)
Si
Reprez. in eularl false a pianului. Spa!lu luminazilate (min: 3151ux - max: 1.0851uxl
Situa ie 14.1: innoral-luminllialeraill
971.690
439.836
487.703
.
~57,124
835.506
Repr. in cui. false a perete1uI de est Cub in sltualIa reala de lumina (29.04 .. ora 10: Frankfurt) pnvlnd@8 cite 0 val. lurn. per Guloare (lux) (min .. 130 lux ~ max .. 1 000 lUx) spre peretele de est
Plan cu situatie reala de lumina 51 un raster de luminol Ivalorile indlvlduale in lux)
Reprez, in culari false a pianulul Spatlu lumlnozitate (min.: 190 lux - max. LOlO luXi
14.2: soare direcl-Iumlnlliateraill
.
Cub in sltua\ia reala de lumina 129.04.: ora 10: Frankfurt) pnvlnd spre peretele de esl Repr. in cui. 1alse a peretelul de est cite 0 vaL lum. per eulaare (lux) (min. 560 lux - max 72.0001uxi
~,387,34
52733.6
7336
2.387.34
Plan cu situatie reala de lumina 51 un raster de lumlnOl (valarlle indlvlduale In lux,1
Reprez in eulon false a p:anulu:

Spatlu lumlnozrlale
Imin.: 570 lux ~ may. 60.000 luX)
176
LUMINA NATURALA
SIMULARE CU MIJLOACE ELECTRONICE
--->-
QJ
1.0 Slmularea lumlnll naturale cu mlJloace electronlce:

Descrierea etapelor de lucru individuale (1.- 8.) necesare penlru re prezentarea unui plan de constructie ca simulare pentru lumina na
turala: ~ CD -
1. Realizarea unui plan 3D cu un program CAD adecvat la scara 1: 1.
2.lmportarea modelului realizat din supra/ete in programul de simu
lare a luminii (Lightscape) prin inlerfetele standardizate, de ex.: dxf, ifc
(atentie la scara; reduce\i complexitatea scenei!) ~ CD
3,Stabilirea caracteristicilor fizice ale fiecarui material de supra/ata
$i repartizarea de texturi realisle. Pentru a obline texturi cit mai
apropiate de rea Ii tate ar trebui scan ate la rezolu\ie ridicata fotogra
fii iluminate neutru. Trebuie avuta in vedere $i indepartarea defor
marilor perspective. Introducerea caracteristicilor fizice se efecluea
za dupa cum urmeaza:
Reprezenlarea rezultatelor pa<1iale cu ajuloru\ pragramu1ui de calcul altum;n;i, de ex.
CD
Universitatea
Tehnic~
Darmstadt, domeniul Arhitectura; in imagine: sttnga:
Rendering, mijlac: Wirelrame. dreapla: analiza in cular; false redal~ in grl
~0
Shininess:
Aelleclance scale: Color Breed scale:
RefraCTlvo Indel:
~ ~ ~ -0
[Q&Q] ~ ---==0
~
luminance (glow): GL:JCd/m2 OPick l,ghl
H
L
Fereaslra de inlerlal~ penlru caracteristicile malerialului (Transparency, Shininess, Retractlve Index, Rellectance ,i Bleed Scale)
Transpa;ency
f'Jun and
S~~ lirooJ~~g
[Pines [ limo
l,~
- Transparency stablle$te cita lumina traverseaza materlalul , \ ~

,
E'9=
lo.....
Sky CondlllOns Clear
m c su ;\Iu h,n . , . n
/-,~
::0i
})?~1
,/
/
\:\'
HIgh 2'71721)(
~ Cloudy
, I
CD
L- clar
Shininess
n-;;Iar
- Shininess stabile$te daca a oglindire este reprezentata clar sau neclar. - Refractive Index stabile$te comportamentulluminii la trecerea in
Fereaslr~ de inlerfata penlru slarea atmosferic<1 (culoare: soare, cer; grad de tn norare: senin, acoperit. innorat)
tre d~~a materiale (de
?;. aero material).
'-";'''-'.'--:
i~~~~~
~--.-.-.~
__ ~:_2;J
Cl.'~
-'
'-:. 1
D\~_p\;JY l?t.ll'~l'csl Gr'd
"-'>~_/-:~
8
sc;:tle:~~
Mm POint"
fc_~2c'_'c?
// .. '.... /:'"
Ou;lnlll... lllltJrllI l1 ilnce
~IX
Average:
Max'
4. / /
Display
[QQ;_=:G
M", 11000
LP ==:J I
L'---'---~C:-oCC68c:18
).,
I.
~ i' 2 /'---~._----/
Relleclance Sl Bleed Scale
79 4,99511)(
Min:
~~\)(
C 1 "" GuJonrea pardoselii C 2 = culomea poretolui
~-
\,J'
'4'
Forenslra. de inlerfata cu statistica rezultale!or: rezulla1ul valori; de luminozitate in lux (de ex, 533,631) intr-un punet oarecare; valori min., max. $i medii pentru suprafeiele "lese (de ex. med,e: 350.666 lUX, max: 794,9951ux, min: 45.5393 lUX)
. Reflectance $i Bleed Scale sint in legatura directa cu gradul de

saturatie al culorli materialului $1 determlna energia luminoasa re
lleclata difuz de material.
Bibliotecile de materiale din Lighlscape recomanda pentru tOGle
materialele (de ex. pentru metal, pialra sau vopsea) caracterislici de
materiale. "Zonele verzi" corespund in cazul acesta unui spectru
realist penlru materialele de construc\ie specifice. bazGl pe carac
teristicile fizice ale aces tara, unde in special te~tura depillde foarte
mult de tratamentul aplicat (Iustrui!, periat etc.) $i de vecilime (oxi
dare, degradare etc.) ~ @.
4.lntroducerea surselor de iluminal cu dale fotometrice (cilev:l for
mate de date: CIBSE, IES. LTLI). Astlel rezulta posibilitateJ sl
mularii luminii naturale, a iluminatului nocturn sau situ:l\iilor mixte
5. Definirea caracteristicilor luminii solare ale locallei (Iongiludine si latitudine). stabiJirea orei (de ex CET-Ora europei CenlrJle). datei $i nivelului de innorare (sen in. acoperit, patura compacla de nori)-.
0.
6.Procesul de Radiosity calculeaza dupa metode sliin\iflce inter

actiunea luminii cu suprafetele. Astlel rezulta luminozilalile elective
ale oricarui punct din spatiu ~ 0.
7. Analiza luminozita\ii spatiului in culori false. in acest fel se poate verilica daca sint indeplinite cerintele DIN 5034 ~ . 8. Alte posibilita\i: modificare rapida a materialelor $i surselor de ilu minal. Rezultatul poate fi vizionat ca fotografie. animatie sau inlr-un browser VR (virtual reality)_
545 - 600 lux

Analiz~ in culori lalse a intregulul obiect (..rotirea liber~" permite recunoasterea ra
plda a zone\or de spat\u luminoase $i inluneeoase); analiza in eulori false parcurge (aici reprezentatedoar albnegruj urmtltoarele luminozit<1ti: scarade la 50 lux (albas tru inchis; negru) prin 300500 lux (verde-galben; alb) pin~ la 600 lux (rosu inchis: negru), de ex. Unlversilatea Tehnica Darmstadl. domeniul Arhitectura
175
LUMINA SOLARA
Determinarea insoririi construc\iilor de H.B. Fisher - W. KLirte - UJ DIN 5034 - 2 - pag. 164 - 174
Aplicsfie
Pe baza procedeului prezentat in continuare poate fi citita imediat insorirea unei construcjii proiectate, daea se suprapune planul con strue\iei desenat pe hirtie transparenta peste desenul traiectoriei soarelui sau invers, planul constructiei fiind asezat conlorm orientarii car dinale. Indica\iile de traiectorie solara care ur meaza se relera la zona de latitudine nordica 51.so (Dortmund - Gottingen - Halle - Militsch). Pentru cea mai sudica zona cu latitudine nor diea 48 (Freiburg LB. - MLinchen - Salzburg Viena) la declinatiile soarelui reprezentate se adauga 3,5. Pentru cea mai nordica zona cu latitudine nor dica 55 (Flensburg - Bornholm - Konigsberg) trebuie seazute 3,5. Gradele indicate in eel de al doilea inel exterior se relera la ..azimut", acesta este unghiul, cu care se masoara miscarea aparenta Est-Vest a soarelui in pro iectia ei in planul orizontal. Orele locale indi cate in inelul exterior se suprapun pe teritoriul Germaniei cu ora normala pentru longitudinea de 15' est (Garlitz - Stargard - Bornholm = me ridianul Orei Europei Centrale). Pentru loca litati la longitudini estice la\a de acesta ora 10 cala este cu 4 minute mai devreme dec1t ora normala, pentru liecare meridian la vest de 15 = 4 minute mai t1rziu dedt ora normala. Pentru Potsdam la 13 longitudine estiea la\a de Greenwich ora locala este prin urmare cu 8 minute in urma orei normale.
C
III
12 h Ora localA
5
Traiectoria Soarelui la solstlliul de varA (aprox. 21 ,un,e)
cea mai \unga zi a anulul 51.5 latrtudlne nordlca (Dortmund-Halle)
Durata de insorire
insorirea posibila este de durata destul de echivalenta in zilele de la 21 mai pina la 21 iulie = 16 pina la 16 ~4 ore, 21 noiembrie pina la 21 lanuarie = 8 ~4 pina la 7/2 ore. in lunile in termediare durata de lnsorire se modillca lunar cu aproape 2 ore. insorirea reala este lata de indicatiile de mai sus de doar 40 %. in urma lormarii de ceata si nor!. Randamentul este loarte dilerit in diverse localitaji. in Berlin con dijiile sint deosebit de lavorabile (in iulie aproape 50%, Stuttgart 35%). Inlormal!i exac te despre acest lapt sint olerite de punctele de observatie najionale din zona in cauza.
Soare
,i cAldurA
Caldura naturala in aer liber depinde de pozijia Soarelui si de capacitatea pamintului de a ceda caldura. Astlel curba termiea ur meaza eurbei lnsoririi la distanja de aproxi mativ 1 luna, adiea cea mai calda zi nu este 21 iunie. ci se situeaza undeva in ultimele zile ale lui iulie, iar eea mai reee zi nu este 21 decem brie. ci se alia in ultimele zile ale lui ianuarie. Sigur ca si in acest caz. conditiile dilera in mod excepjional in lunctie de loc.
12 h Ora localA
Tra.ectona Soarelui la echlnoC\lul de prtmAvarA (aprox. 21 martie)

echlnoC\lul de loamnA (aprox. 23 septembriej
178
LUMINA SOLARA
Dispunerea co recta a c1adirilor $i ferestrelor lata de soare, pentru a lace uz de electul silu benelic sau, dacil este cawl, penlru a Ii protejale de lncillzirea excesivil, asta hotilritoara pentru valoarea de utilizare a unei construC\ii. Lumina soarelui eSle binevenitil in general toamna $i iarna $i in orele dlminelii in toate spaliile interi oare. Nedorita este in orele prinzului $i dupa-amiezii in lunile iunie - august. Aceste nevoi pot Ii satislacute prin pozilionarea corecta a constructiei --+ --+ Traiectoria Soarelui la solslilluJ de iarnA I, la echinocliu = E, ia solslltlul de varA =
V, in relatie eu casa sau prlvitorul in peisajul ncstru (Iatitudine 51,5)
@ - @ $i masuri constructive corespunziltoare @-@. Forma ramelor ferestrelor $1 profilelor $prosurilor nu
trebuie sa afecteze prea mult inciden\a luminii solara. Ferestrela
CD
inalte permit intrarea razelor soarelui cel mai adinc in spatiu--+ Lumina natura/a.
I 2 ore 45 min. soare

E 5 ore 45 min. soare
V 6 ore 45 min. soare
Ferestrele de nord primesc doar pullnA luminA vara. in

Fereslrele de est Si vest primesc la echinoctiu raze ori
slftiu! de var~
zontale, care se inclinA odalA cu apropierea de sol

SE
'3"
\.V
preajma solstl\iului, ferestrele de sud primesc raze putln inclinate iarna $i puternic incHnate vara. Sint deosebit de a~e~~ate penlru spalii care trebuie sa fie in so rite atil vara CIt SI larna
Sectiune pI. 8)
si SV
3 ore 42 min. soare
NE
si NV
6 orB 30 min. soare

8 ore 15 min. soare
- ore 15 min. soare 3 ore 27 min. soaro 6 ore 25 mm. soare
_-
.... ....
'L
(J)
Nord
t......
adinc in spal
Fereslrele de sudest $i sUd-vest sint iluminate tavora

bil vara Si iarna prin raze pu\in inclinale care p:ttrund
Sectlune pI.
Nord
Ferestre de nord-est Si nord-yest nu primesc insorire

iarna, dar insorire de elect deja primavara Si toamna.
vara lumina $oarelui cade orizonral inaUnlrU Nord
Nord
Secliune pI.
Front nord-sud, ambele laturi inso
rite, lArA lerBslre pB nord, dar niei pe

sud, astfel
Ia.r~
Front oat-veal, caz oplim penlru 10
Front nordvoat - eud-eat. lavora

bil pentru \ocuinte mario spre nord
Front nord-eat - aUd-Yeat, cn op
soare in noiembrie,
Odecembrieslianuarieintoale @ spalille SoiSli,iul de varA
'il'
merA de zl si dormltor (dupA caz pinA pe latura de nord), spre nord scarA, \!.JI bale, hoi, ch,crnelA elc.
euin\e mid, '-2 camere, spre sud ca
esl spatiile de dormil Sl se"icli, spre
sud-vest camera de zi si camere de
copli
tim penlru loculnte de 3 pin."!. f(l 4 ca mere, spre sud-est cameril de zi $1 camere de dormit. spre nord-vest spatli servicii $i anoxe
\\
'
\~'
Solsti\iul /-de iarn~ \
..........
Solsli\lul der'",
vara "',
-----... ... , ...
':,~,- ,-\!"\..--~,""-_-_-,_-_-, :
\
..... ,..
Echinocliu .............
---.1
-~~~~::~:~~~,,_,ol_IIIo ..._. .
'"
............
.. _--------
",,"r---1- ...."'.::-
'"
\\
LaturA aUdlc4, soarele si cAldura
patrund iarna adinc in casa. Vara
Latura de voal, soarelB,de vesl si LaturA osUc4. razele de soare soarele si cAldura sint linute depar Ie de pereti Si fereslre
putin inclinale in est permit terase largi, deseori prolejate de yin!. tara a afecta inciden\a luminii solare
meleororogice exce sive vara silTl retinule optim de foioase, care permit iama Irecerea luminii prin co roan a destrunzita in
cas~
manjfes!~rile
Gard dIn aclndurlll8u parapet de belcon in aceas\~ lorrn~ p)J!mis. la

maj. raze lor de soare -. (2)
7trimitereSlulra:elormaldep.--+ @ prot pTlVlre vlnt -.

$1
177
LUMINATOARE
~130
~
J
22J
~
Vent,'ator
~r
CUPOLE DE LUMINA
Cu rami!, salida sau
Yentilabil~
60 x 60 I 1.20' 2.40 1.80' 2.40 1.25' 2.50 180' 2.70 80' 80 90,90 1.50, 1.50 1.80, 300 1.00, 1.00 1,50, 1.80 2.20, 2.20 1.00, 2,00 1.50' 2.40 2.50' 2.50 1.20, 1.20 1.80' 1,80 1.20, 1.80 Cupole rotunde" 060. 90. 100, 120. 150. 180.220.250
50",00 50, 1,50 60, 60 60, 90 90, 90
1,00, 1,00 1,00' 1.50 1,00,2,00 1,00, 2.50 1,00' 3,00
1.20, 1.50 1.20' 2,40 1,50, 1.50 1,50' 3,00 1.80' 2.70
CD
Cupola de lumina ..normala"
Cupola de lumina cu rama ina Ita
::Jl
B
A
:
~
B
\IZ
A=
Palrunderea lumlnii
72 , 1.20 , 1,OB i 72 , 2,45 , 2.301
B=
Golui in planseu
40 i 60,60 70 i 90,90 80 I 1.00, 1.00 1,00 1.20x1.20

1,30 1,50, 150
1.60 1.70 2,20 2.30 240
1.80, 1.80 2.00, 2.00 2.00' 2.20 2,50 , 2.50 2.70 x 2.70
75,1.16,76
125 , 1.25
1,25, 2.50 1,50 , 1.50
Cupola de lumina pe nord
Pentru iluminatul, aerisirea Si eliminarea lumului din incaperi, hale, case de scari ;;.a.m.d. sint disponibile: cupole, elemente de iluminat, casete, trape de eliminare a lumului si jaluzele ca elemente lixe sau mobile. Acestea pot Ii de asemenea din plexiglas termorellectant. Prin orientarea cupolelor de lumina catre Nord este evitata incidenta luminii soarelui si electul de orbire - 0. Diminuarea stralucirii este obtinuta printr-un unghi ascu\it de incidenta a luminii soarelui ca ur mare a utilizarii de rame inalte - (}). Cupola de lumina ca deschide re de aerisire trebuie dispusa contrar directiei vinturilor predominan te, pentru a lolosi electul de suctiune produs de vint. Deschiderea pentru captare trebuie sa lie cu 20% mai mica dedt cea de elimina reo Aerisire mecanica cu ventilator montat in rama, debit 150-1.000 m3/h - cupola de lumina utilizabila ;;1 pentru accesul pe acoperi;;. In cazul instalajiilor de eliminare a fumului trebuie acordata atentie supraletei aerodinamice de eliminare. Dispunerea decalata ciclic a gurilor de eliminare a lumului la 90 ia in considerare electele vintu lui din toate directiile. Pozi\ionare sub vint - in vint atunci dnd pe rechile de guri de eliminare se alia pe direcjia, respectiv contra di recliei vinturilor predominante. in cazul caselor de scari de peste 4 niveluri intregi sint necesare des chideri de eliminare a lumului. Deschiderea luminatoarelor vanaza pina la 5,50 m, intr-o execujie speciala 7,50 m lara structura suplimentara. Sistemele de luminatoare olera 0 iluminare diluza, lara straluci re, a incaperilor - @. Luminatoare tip shed cu strat de tesatura de libra de sticla garanteaza toate avantajele tehnico-climatice ale unei hale in shed-uri - @. Este posibila transformarea invelitorilor plate obi;;nuite in acoperi;; cu shed-uri prin montarea de luminatoare
14~
/ / /
/'
1.50- 6,50...,
~-1.0-
6.50-----j
~-5,0----------1
Banda de lumina. banda de lumIna mulllpla
Lumlnator cu proltl curb contrnuu
Lumrnator intr-o singura apa
o
/
/'
/'
~--
2.00-4.00----------1
--5.00---
Lumtnator cu sectiune inclinata
Luminator cu sectiune vertical
GJ)
Shed la 60' . shed oblic
Shed la 90' . shed vertlca'
60"
unghiul de inciden1a a Juminii soarelui
Sud
Nord
I-Pintfla 1.50--------,25mm
~ ~-----
96%--------+ 4%-1 - - 1.51-2.50 -------130mm Termoizolatie in zona umbrittf a 2.51 - 3,60 140 mm inser1iei de tesil.tura de fibril. de sticl.a 3.61 -4.50 170 mm f-------------4.51-6.50 - - - - - - . - - - - - - , 90 mm
Element
t-- ~
1.50
--1
25 mm 3.01 -4.00
----------j
r - - - - - - 1.51 - 3.00 -------i 30 mm

~--
4.01-5.50
40 mm --_70mm Element
-----
- - - 5,51-7.50 - - - - - 9 0 m m
Lumlnator tiP shed din piaci de poliesler ranforsat cu flbra de sticla
Module de lumlnator cu dublu strat
180
LUMINA SOLARA
inSOfll do 1<11.4-20')"
insoril de la
,cro_20
1H
_0',4 or8
=93(4 ore
II'
insoril de la J'l_10}QII
.6';" oro
5019111'ul de vara. Imedial dup~ ora 11 incepe um brirea lalurii de nord-est. imedlal duptJ. om 13 $1 law ra de sud-est este in umbrtl. in vreme ce celela\\o IJ turi sin! insorite la momenlele respective
insoril de la 9'~-lB"
-aY.
orB
insoril de la b_9u ~
,;
11 '
Tralectorls Soarerul; solstitiul de iama. (aprox. 21 decembriej. eea mal scurta. zi a anului, 51,5' laliludine nordic~ (Dortmund-Halle)
-JI,o",
"._",,~_./. , ,_
I~
21 ,un'e
~ Sol'\I\,ul de vara
\
'~'insoril de la U n _18"
Pozilia 50artllul la prinz in zdele lmportanle de peste an D1stan\a SoarolUi lal~ de pnv,lor corespunde razei mlsrieare din desenele traiee toriei Soarelui cu traiectoria punc tata. in plan, care reprezinla. 0 pro jectl in plan a declinaliei respec
,
'
Solstiliu\ de iarn~
21 decembrie
- JY. are
"---"'--" Privllor
tive.
EchlnoC\lu, Latura de nord-cst esle im0di<1\ dup~ ora lain umbrtJ., latura de sud-est pul1n in3inlo do ora 15.
'..
insorit de la 9-15') II
_6 J/4 ore
neinsorit
\
\ 2'
I
insoril de la
Sud-Est
Plan
,I
Penlru constatarea insoririi sau umbr[rii intr-un anumit moment al zifei $i anolimp (de ex. echi noeliu 11 h) se reprelinl~ unghiul azimul in plan pornind din col\ul in cauz~. EI define,te in plan limita umbrei pe care se marcheaza. declinalia (raza de Jumin~ rear~) prin rabaters. Segmenlul x rezullat. perpendicular pe umbr~ in plan, se trece in veders ~i, imprBun~ cu umbra muchiei su perioare a cl~dirii. indic~ limita umbre, pe falad~.
insoril de ILl 81 )_9 ~ _~ ore
50191II'ul de lamil. Lalura de nordesl esle insor,\~ aproape a or~, lalura de sud-esl esle imediJl dup~ ora 15 in lJmbr~.
179
POZITIA iN PLAN
FERESTRE
DISPOZITIA DIN 5034
mill
G)
in zidarie de platra sparta
,DiDO
-'--
'" - - -'-- "
--''
in zidarie de caramida
in alcaluire de tip tachwerk
in structura metalica
in beton armat
POZITIA iN ELEVATIE
T
75
T I
1.00
..1
Cu orlentari caIre privelisti specIale cu elemente in consola
Blrou
Incapen orientate catre

privehstl speciale
Inaltime normala a parapetulul (lnaltime a blatului mesei)
D
@
Blrou (reglstratura)
I
1.25
I
i
1.50
'I
I I 1,75
Bucatarie
Vestlar
@
@- @
Luminator. de ex. atelier de desen
VENTILARE --
@- @
iNCALZIRE --
rqn
k
.............
- -
__________
\!31
f.[3'
Aerul rece intra in casa, aerul cald eliminat: curent
Canaturile eu pivot orizonta\ controleaza mai bine aerisrrea
Persoana asezala are contact eu aerul reee $1 aerul cald (nesanatos)
Corpurile de inca.lzire (convectori) au nevoie de captare $i eliminare a aerului
PROTECTIA FATA DE EXTERIOR
18
!
1)
.,
SpallU suficient pentru draperii in
coltul peretelui
Jaluzele vertic ale in lamele
Aulau din material lexlil sau din material plastic
Obion
182
FERESTRE
Ferestrele sint 0 necesitate inevilabila pentru iluminatul natural al

incaperilor in vederea exploatarii. Corespunzator acestui rol, des
chiderile pentru iluminatul natural au devenit un element stilislic
esential, incepind cu f~restrele roman ice in arc semicircular Si ter
minlnd cu ferestrele cu ancadrament bogat, dinamic ale barocului.
in zona culturala europeana de la nordul Alpilor ferestrele au pUler
nice caracteristici: in contrast cu zona culturala a Mediteranei, cu 0
c1ima mai blinda, viata de zi cu zi se desfasura aici preponderent in
spatii interioare orientate catre soare, deoarece lumina artificiala
era costisitoare Si 0 buna i1uminare a incaperilor pe timp de intune
ric era imposibila pentru 0 mare parte a populatiei.
Fiecare zona de lucru necesita 0 fereastra care sa asigure contac
tul cu exteriorul.
Suprafala transparenta a ferestrei trebuie sa reprezinte cel putin
1/20 din suprafata pardoselii din incaperea de lucru.
Latimea tolala a tuturor ferestrelor trebuie sa reprezinte cel pu\in 1/10
din latimea totala a tuturor pereji/or = 1/10 (M + N + 0 + P) ... CD.
in cazul incaperilor de lucru cu 0 inaltime de peste 3,5 m, suprafata
transparenta a ferestrei trebuie sa reprezinle cel pu\in 30% din su
prafala peretelui exterior: ~ 0.3 A x 8 ..... @.
Pentru incaperi eu dimensiuni care eorespund celor ale eamerei de
zi sint valabile urmatoarele:
inallime minima a suprafelei vitrate 1.3 m ... .
Supralata vilra\i~, '" 1(20 din supralata pardoselii L3.1imea lerestrei: 1/10 (M + N + 0 + P)
CD
Dimensiunile lerestrelor la constructiile industriale
Dimensiunea ferestrei ,. 0,3 A x B
T
l: 1,30
1
o
R
Sectlune pr;n falada
(3)
La\ime a lerestrei Q ,. 0,5 R
~.
... 'E"
'u .f'
'C
C
,I
1 "I
-~FI ~lB
10
'C
"
" :c '" ::J

6
~ Ct--CJAO
ii: :W--S'5"
.
20
Exemplul- A Locuint~. unghi de incident~ a lu minii 18 - 30" B Dimensiune neeesara a fereslrei in camera de zj C Sint suficiente ferestre insumind 17% din supralala pardoselii ca mere; de zi inclinatia acopedsului este cunos cuta. Un luminalor, inclinalie 0'. neeesila numai 20%, din dimensiu nea unei ferestre verticale, incli natie 90", penlru aceeasi jlumina ra a incaperil - lipseste jns~ prive
li~lea.
inaltimea parapetului ,,; 0.9 m inaltimea tolala a tuturor fe restrelor trebuie sa reprezinte 50% din latimea incaperii de lueru Q ,,; 0.5 R...... @ a Dimensiunile neeesare ale fe restrelor ineaperii de loeuit func\ie de suprafala pardose Iii. 14% inseamna: tereastra trebuie sa reprezinle - masu rata in m2 - 14% din suprafala pardoselii incaperii de loeuit. in cazul unei camere de zi cu dimensiunile de 20 m 2 x 0.14 = 2,8 m2 . b Dimensiunile e Dimensiunile ineaperi _ necesare necesare ale ale ferestrelor de bucatarii ferestrelor tuturor eelorlalte d Cu cit este rnai mare unghiul de ineiden\a a luminii, cu alit trebuie sa fie mai mari te restrele. Motivu/: cu cit sint si tuate mai aproape easele ve cine Si eu cit sint mai inalte, cu atit este mai mare Si mai abrupt unghiul de inciden\a ~i cu alit este mai redusa canti talea de lumina care palrun de in easa. Cantitatea redusa de lumina poate Ii compen sata prin ferestre mai mari.
i: IS'-;:i 30'
---- ----
~ IS'
>-J
TI'I
I I
1,
1~
2SY,
t:>0lmenslunea ferestrel in D/... din suprafata pardoselil inca-peril
Dimensiunile fereslreior la casele de locuil
+
~
jg~
.; fi "iQ~
.f'Sl
~~
A
Ferestrele ra.min punetul eel mal sen sibil al termoizola.rii. Din acest motiv esle convenabil sa. se obljn~ iluminarea inc~perii prin ferestre cu dimensiuni cit mai mid, atita timp cit ci!;itigul termic al acestora dato rat soarelui ramine neschimbal. in alara dimensiunii ferestrei si a inclinatiei supraretei ei, un rei im portanl il joaca ~; pozil;a casei. o casa situat~ intrun spa\iu des chis va permite pentru aeeeasi su prafa\A a fereslrelor 0 iluminare mai buna decil 0 cas~ siluala in centrulora$ului. Exemplul - - 0 A Inclina\ia ferestrei-luminator 40"
B Casa nu este situata intr-un spatiu
deschis, ins~ nu esle pulernic
umbril~
C Sint suficiente ferestre insumind 10% din suprafala pardoselii

inc~perii
:;-......J\
i:
0
~ s
u~
I'-::::.
~
~~~
'" g
0 10 iii>' Oimenslunea ferestrel in % din suprafa,a pardoselii inc~perii
,~
Din aces! motiv, reglemen tarile olandeze stabilese di mensiunea ferestrei fune\ie de unghiul de inciden\a a luminii.
Dimensiunea fereslrelor
(I)
Fereaslr~ de mansarda
181
TIPURI DE DESCHIDERE
Canal basculant
superior
Canal pivotant :::::;;~~~IIb_,orizontal
FERESTRE
Canat basculan! Jateral
Canat ba.culant inferior
o

batal la interior
i
Canat pivotant vertical
@
Fereastra ghsanta orizontal
Q)
Canaturi (catre exterior si Interior)
Canaturi cu pivot central
Fereas!ra glisanla vertical
TIPURI DE CERCEVELE
.......... .... . ... . ,
Fereastra cu cercevea intundala. batal la exterior
Fereastra cu cercevea fnfundata. Ferestre cu 3 canaturi
tara bataie
Fereastra cu cercevea aparenta,
Fereastra cu jardiniera (Blumen!ens!er)
III
~
Ferestre cu 2 canaturi Fereastra cu 1 canat
Ferestre cu 4 canaturi
375500 625 750 875

3:<3
~x3
1000
1125
1250
1375
1500
1625
1750
1875
2000
2125
2250
5:<3
6x3
7:<3
DIlii:II8IClCJ
3)(4 4:<4 5)(4 6)(4 7x4 8x4
"'
o o
4)(5
5:<5
7)(5
8:0:5
OI:J
4:<6 5:<6 6x6
DO
7)(6 8x6
Numerele de peste imagini sint indicative

pentru dimensiune. Sint tormate din multiplii unitajii de masura, 125 mm pentru inallime: de ex. gal de tereastra 9 x 11 = (9 x 125) x (11 x 125) = 1125 x 1375
RR
9:<7
12)(7 13)(7
62,5
[JIJDDIZl
4:<7 5x7 6:<7 7:<7 8x7
ip:::::. :::.:::;:;:.:.:.:.:.:.:.:;:.
II :
EIIJDDIZlD_
4)(8 5:0::8 7:<8 8x8 9:<8 10)(:8
CID
12x8 13)(8 14x8
16x8
@
17)(9
Tip de cercevea 1 (batare la exterior)

RR :::. dimenslune orientatlva la rosu
EII~
4x9 5)(9
D0DD
7:<9 8:<9 9)(9 10x9
DDD
c=J
16)(9
B1::1
4:<105:<10
DlZtOO
7xlO 8)(10 9x10 10)(10
BG
5)(11
DD-~D8x11 9)(11 10)(11
DOD _DOD.
12x10 13)(10 14)(10
13)(11
14)(11
12)(9
13::0:.9
14)(9
CJCJ
DO
16x10
11)(10
_ DIJO-_ G 10
9:<12 10:<12
Explicatii: Dimensiuni preferate

9x16 10)(16
Tip de cercevea 2 (bataie la Inlenor)
0[~I
Dimensiuni
Il)=':':':':'::-:
tr tr
Dimensiuni, in special pentru benzi de terestre

Dirnensiuni, in special penlru
u~i
00
184
Dimensium orientallYe la resu pentru golurl lerestre DIN 18050
9)(17
10x17
vitrate
Il)=-
Dimensiuni, in special pentru ferestre de pivnita Dirnensiuni, in special pL ferestre de spAIAlorii
O
~n~mw
--
::::>!:
GG
9)(18
10x18
:;:;: = :;.: .;:.;:.;:.;:;:;:;:;:;:;:1

II
,'::::::::::.'::.' "::"::::::::::']iI
RR
I :::::::::::::
:~
II
I':':':':':':':':':'::::
..
Tip de cercevea 3 (fara bataie)
PROTECTIA FATA DE SOARE
DIN 18073 ---..
FERESTRE QJ
Jaluzele interioare, soarele p~trun
de inaunlru (nu este bin e)
Jaruzele exterioare -+@
Obion
f4\
\:!.)
re $i c~ldura -
Parasolarele opee;;c radialiile soIa
c.&
Parasolar parllal oblic-+@
Parasolar oblicverlical-@
r~ ::::::::::::1! ~
~~~
:r ~
~
Avan r A
r ::
I
U
::
40'5' 9'
Unghiul soarelui n' $i unghiul de umbrire a pentru un perete pe sud sub 50' latitudine nordica (FrankfurtSchweinfurt) - (I)
""hi
1,,1d.,"""" "
' Vedere
JlberA
@.
21 iunie (solstitiu\ de varc~). la prinz u' =
;;
II
0::
63,
=
Ct.
50, n
2]0; 11 mai $i 31 Julie, la prinz u' = 40~; 21 martie $i 21 seplembrie
=l"
lucru
(echinoC\iile de primavara $i de loamna). la prinz a n' .. 40, a "" 50 1l in general. protectia A = tg unghiul de urn brire ((. jn~llimea lerestrei H; insa. prOlectia minima A = (Ig unghiul de umbnre u -a inAltimea terestrei H) - grosimea zidului 0
MasA de
;=
Dispunere a protectiei intrun singur
rind
Protectia contra luminii soarelui trebuie sa duca la evitarea etec tului de orbire ;;i sa diminueze iradierea caldurii. in limp ce la la titudini sudice deschideri minime ale fereslrelor permit sa pa trunda suficienta lumina in interi or, in tari situate la latitudini me diane sint de dorit deschideri mari ale terestrelor, cu incidenta mare dar difuza a luminii -+ CD. Ferestrele de tip sudic situate la 50 latitudine au pe limp de vara proteclie completa conlra soa relui daca sint situate sub ele mente in consola care permil unghi maxim de 30" -+ - @ , jaluzele -+ @ din lamele plate (Iemn, aluminiu, material plastic) situate la distan\e ceva mai mici decit la\imea lor (mobile) -+@. Se pot !olosl obloane in lunclie de necesita\i, parasolare oblice ;;i parasolare partial oblice. Brise-soleil-uri -+ @ fixe sau care se rotesc in jurul axei lame lei. Se recomanda ;;i in cazul su prafetelor vitrate inalle, respectiv oblice. Caldura care urca pe falada casei trebuie sa poata fi eliminata prin fante, iar nu sa fie blocala de protectia contra lumi nii soarelui si sa palrunda in casa prin ochiuri de geam deschise. Conform Houghton -+ UJ jaluze IeIe de lemn permit patrunderea a 22% din caldura solara, para solarele 28% ;;i obloanele inte rionre 45% (fereastra neprole jata 60 - 80%).
50-100
>----i
Prolectie in mai multe rinduri
Briscsolcll,
Balconsau con sola
Pozi\ia ialuzelelor aduee lumina difuza sau umbra
protec1i<l conlrct
lumir'li
51
50~rt~rUI
a SIr;i\uClfll
Element do proleC\ie
Parasolar parlial oblic
Parasolar oblicvertical
a Elemenl @ proteclle,de rebord t2r cu \t:...Y
Ecran de
protec\io dela$-ot
'cf::9 ~~~~~~~I
Brisesoleil
/"
/77777777777777777
P;,r;l501ilf
tliusl;lbil
183
FERESTRE
DIN 68121, 4108
Dimensiune Is ro$U Dimensiune orientativ3 Is rO$u
DIN 68121 normeaza profilurile din lemn pentru ferestre basculan te lateral, basculante lateral si inferior si basculante inferior. Clasificare dupa tipul canaturilor ~ A - D si dupa tipul ramei ~ E- H. Cerin\ele ridicate in ceea ce priveste ferestrele (de ex. pro tec\ie termica si fonica) au determinat 0 mare diversitate de forme si alcatuiri. ~ CD - . Ferestrele si usile vitrate care asigura incape rilor incalzite contactul cu exteriorul trebule sa fie prevazute cel putin cu geam izolant sau dublu. Coeficientul de conductibilitate ter mica al ferestrelor nu trebuie sa depaseasca 3.1 W/m 2 K.
G)
Fereaslra din lemn
Dimensiune orientativa
Is
rO$U
mrnlrffln1r1LJ
Ferelllstrtl
Dimensiune ext. a ramei
simpltl
Oimensiune la
Plan
rO$U
w~~:~LC
Fereastrt:l
H I:: :::::::\
1::-:::::::1
Fereastrtl glisanta
I
7
cu geam dublu
Fereastrtl -caseta
Fereastrlli Fereastra cu Fereastra cu Fereastra dubla cercevea cercevea exlerioari!l in1undata aparenta
Tipuri de ferestre
III
1 2 3
2
Vltrare': kv
Descnerea geamulul
Ferestre si USI vltrate Incluslv ram3 k F grupul de mat. rama:'1 W/m 2 K)

1
1
1m'
Utilizare geam normal
K)
2.1
2.2
2.3
33 '
Geam simolu
Geam izolant cu Geam lzolant
5.8
5.2
2,9
> 6 Dina. la < 8 mm
3.4 3.2 3.0 2.4 2.2 2.1 2.8
3.2 3.0 2.9 2.5 2.3 2.3 2.7
3.3 3.2 3.1 2.6 2.5 2.4 2.9 2.4
3.6 41 4.1 41
3.4 3.3 2.8 2.7 2.7 3.2 26
> 8 pina la <10 mm
2.8 2.6 2.2 2.1 2.0 2.6
4.0 4 '
3.8"'1
4
5 6
Geam Izolan! >10 pina la <16 mm
Geam Izolant cu de 2 on > 6 pina la < 8 mm
3.4 3.3 3.2
Geam lzolant cu de 2 orl > 8 inala< 10 mm

Geam izolant cu de 2 on >10 Dina la <16 mm
Geam dublu cu dis\. intre
fOI
7 FereaSlra cu proti! din otel 8 9
3.7 41
3.1
intre 20
$1
100 mm
$1
Geam oublu ale. din geam simplu

10$1 16 mm) cu dlstanta intre 101
2.0
1.9
2.2
geam lzolant (spat1u mtermedlar aer intre
intre 20 $1 100 mm
10
Geam dublu ale, din doua 101 de geam
1.4
I 1.5
1
1.8
1.9
2.2
2.7
izolant (spallu intermedlar aer intre 10 $115 mm) cu dlstanta intre foi Intre 20
$1
100 mm
11
Perete din biocurl de sticla DIN 4242, cave la interror DIN t 8
3.5
Plan
111n cazul ferestrelor la care rama reprezmta mai putln de 5% (de ex vitrine), coeficientul de conductibilitate termica k F poate fl TnlocUit cu coeflclentul de conductibilitate lermica kv al geamulul. 2', C\asificarea ramelor de fereslre Tn grupeJe de matenaJe 1-3 se face in modul urmator: Ferestre cu rama din \emn, material plastiC (vezi nota) si combinati! cu lemn (de ex. ram a din lemn cu Invehs din alumlniu) fara vreo Identiflcare distincta sau in cazul in care coeficlentul de conductibilltate termica a ramel se do vedeste In urma atestaril a II k F < 2,0 WI(m 2 K) Observatie: in grupa 1 se clasiflca pro~lIun din matenal plastiC doar atunc) clnd profilul este In mod clar dIn material plastic Sl elementeJe melallce au un rol exclusiv decorativ
Grupa 2.1:
FereaSlra din malerial plastic Grupa 1:
Ferestre cu rame din profilurl metallce sau din beton termoizolale. atunCI cind coelicientul de conductlbilitate termlca a ramel se dovedeste in urma atestarii a fi kR < 2.8 W;'lm 2 . Kj Ferestre cu rame din profiluri metal Ice sau din Deton termolzolate. atunci cind coeficlentul de conductibilltate term/cel a rame: S8 dovedeste In urma
alesla,i, a I, 3.6
Gruppe 2.2:
Plan
> k R > 2.8 Wf(m' . K)
Fereastra dm aJumrniu
Valorjle de calcul ale coeficientiJor de conductibilitate termlca penlru geamuri (kvJ si pentru ferestre $1 USI vltrate. incluslv rama Ik F)
186
~.,
FERESTRE
FERESTRE DE MANSARD A
In proiectarea dimensiunilor terestrei este holaritoare calitatea de
locuire ceruta a incaperii.
Reglementarile din constructii prevad pentru incaperi de locuil le
restre cu supralala 1/8 din suprafala pardoselii incaperii ....... @.
Ferestrele cu supralala mare conlera con/ort incaperilor de locui I.
Pentru incaperile anexe latimea lereslrelor se determina funclie de
distanta dintre capriori.
Ferestre cu latimi mai mari pentru incaperi de locuit se ob(in prin
montarea de talpi si capriori suplimentari. Acoperisurile mai abrup
Ie necesita lerestre mai scunde, iar acoperisurile mai plate necesita
ferestre mai inalte. Ferestrele de mansarda se pot cupla cu ajutorul
unor cadre in invelitoare ...... @ si pot Ii insiruite sau dispuse casetat
adiacent sau una deasupra celeilalte ...... @ - @.
G)
FereastrA pivolantA
FereaslrA baseulanlA sau baseu' lanlglisanlA
i1 arc
Canal suplimentar
~@
pivo(ant~ FereastrA~"~"~'''r-d''~
\, " ,
.. , .,. I"'"' ,...
"CJ . ':: ': "":: ", ". '" /

...
0 ";-'\ ";;--'\"r=\'" I~
... ~... ~...
".
~
. .... ~
.:.:::~~J
....
0-
~8~: ~
~
E~itlE'1
FereaSlrA glisanlA. lereaslrAaeees
\:!J
f4\
FereastrA. basculalJ.te superior cu

canal verllcal -
(g)
FereastrA pivolantA
[7\]".,....
LJ "'fT\]
Fereastr~
LJ.....
cu ramfl din PVC
Fereastra. de evacuate
P\"
~
.
~.l
Dispunerea ferestrelor de mansardA func!ie de unghiul acoperisului Canat suplimentar . . vrrtical
L~@
'~~.~.~~lf . __ ~ ., ,, ,.'. . ,.1

41103
--~----~
20 2.30
- -9
Dimensiuni de lerestre
-_ I
Oimensiumle fereSlrei
Supralala de
54163 541103 64/103 0.21 2 0.26 2-3 0.36 3-4
41123 74"44 144'123 i 14/144 D4!144 0.55 6-7 0.66 0.93 11
lumina. in m2
Dimensiunea in12perii in m2
0.44 4-5
1.12
1.36
~~~
13 m~
La streasinA
(j)
Cu fereastrA suplimenlarA verticalA
Calculul dimensiunilor ferestrei runclie de suprafala pardoselii
,
11.5
;-----;I,
i---~'
I
,,...- - -..,,
Varianta. de montara, secliune

vorllcal~
-Ao.n
II
19
o
I I
19
J I
.j
19
19
Secliunea orizonlalA
~ supl,montar - @)
fi2\
Ferestre insiruile cu canal
AdlGcenle sau una dCllsuprn cololl,,118
185
,. . : .: .:- : .
1[
!
..... I
CURATAREA CLAOIRILOR
TRA 900 + AuFzV -- [lJ
ELEVATOARE DE FATADA $1 ECHIPAMENTE MOBILE

Pentru siguranta contra caderii in gol pot fi folosite centuri de sigu
ranta cu cordon opritor, cabluri de siguranta sau aparate pentru si
guranta lucrului la inaltime ...... CD
1j..:-::. - -: :. . : :.:-. :-:-:.:.: !::::t.

1 20
CD
Cos de Siguranta siguranla
SI
cordon de
Seari de siguranta care 58 depla seaza paralel. pentru 3-4 elaJ

56
C-----+--------I
Elevatoarele de fatada. respectiv echipamentele mobile se folosesc la curatarea ferestrelor (astfel fiind posibila montarea de geamuri fixe) si a fatadelor ..... - @, precum si ia lucrari de intretinere sau de reparatii (nu sint necesare schelele). Atunci cind sint montate in timp util pentru operatiuni de constructie (montare de jaluzele. fe restre s.a.m.d.) sint deja utilizabile. Ca urmare a unor minore modi ficari constructive, elevatoarele de fatada si echipamentele mobile pot fi folosite ca echipament de evacuare in caz de incendiu. Sint disponibile scari mobile fixate pe sine, echipamente fara sine cu gondola, echipamente pe sine cu gondola, fixate de planseul aco perisului sau de balustrade, cu macazuri si curbe. Echipamentul (mobil de fatada) cu scara suspendata din metal usor
..... consta intr-o scara suspendata mobila si in sine. Latimea

scarii este de 724 sau 840 mm, lungimea totala max. 25 m, functie de cladire. Sarcina maxima este de 200 kg (2 oameni si echipa mentul). Exista alternative precum pasarele ..... Si balcoane de curatare ..... .
Curatarea ferestrelor alaturate
Suprafata urnbnla esle suprafata Ipotetlca a curatarll
III
II
I I I I I I
_Brat in consola de aluminiu
Tipul cladl_ri!
Ferestre extenoare
la la \a la la la la la la la la tJcare 3 luni" 2 saplaminl ex!. saptaminal Int. la fiecare 2 sapl. ext. saptamina! int. saptaminai ftecare 3 lunl fiecare 3 - 4 lunl lIecare 2 saptaminl fJecare 4 saptaminl flecare 2 lunl
FereSlre de mansarda
la flecare 12 lunl 31unl 61unl 31unl 61unl 121unl 3 \uni 3lun, 61uni
"11"~4
l Grilaj
.:.:-:.:.:.:.:.:. .....
~
BlroU Blrauri publice MagaZine MagaZine (pe stc. prlnclpale) Spilale Scali HOle.luri (first class) Fabnci (de preclzle) I Fabnci (grele) I Case parttculare
*
!
I
la flecare 4 - 6 sapt.
Ferestrele de la parter trebule cura,late mai des Intervale de tlmp pentru curatarea ferestrelar
Pasa're;a de intretinere
Baleon de curatare
(2)
60
55
50
45
Pasarele de lucru
Sistem Gardemann
188
FERESTRE
DIN 4109
Deciziile referitoare la aldituirea, materialul ferestrei sau la tratarea suprafelei acesteia sint determinate de optiunile tehnice 51 formale din care rezulta cerin\ele referitoare la elementul constructiv. Cerin\ele principale sin!: dimensiunile, forma, impariirea, tipul de deschidere, materialul ramei si tratarea suprafelei. Pentru garanla rea impermeabilitatii la ploaie incidenta direct pe 0 perioadi'! mai lunga de exploalare o,mare importanta 0 au execulia falturilor, pre cum 5i pozilia 5i dispun ere a izolaliei. Echipamente precum cutiile de obloane, balustradele 5i ventiJaliile trebuie sa fie in acord cu fonoi zoJatia ferestrei ...... @) - @. Cerinle tehnice: impermeabilitate la ploaie incidenla direct, nivelul de permeabilitate a roslurilor, venti lare, termoizolare, fonoizolare, protectia fa\i'! de incendii, siguran\a generala, geam anti-efractie.
t-
CD in acela$i plan cu Fereas\r~
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
din aluminiu cu canaturi corc8veaua
t-
Fereaslr~ din aluminiu cu prof;lu,; se parate d.p,d.v. termic pina la 37 dB
I I "
II
illl
;=
Str. n:woen~ala Str. rez.oden~ala (2 benzl)
g,
~ ;;;
~;g
ij~
.I
E ._
~~j~~
c3g~~~
<10
CD
~ 5
"0
...
~ '" al co
'!!
~ 8.~ ~ ~
~~:~~:B
~~
I)
0
0
II
III
0 E a
co
(J,)<'='
"0
~
g>
0 c:
5!
"0
13
'O~
'0 ::::
< 35 25 - 35 11- 25
flO
~~
'"
10 -
50 I
0
.~~ Z",
"'u
:2g
ZN
~
E '"
'" x
~&
u-
'gSg o
a: ~.~ ,_
~m'a5 0"0 a.
'"
Fereastra. dubla. din aluminiu lermoizolat~ pin a la 47 dB
Sir. rez.oOOntlal~ prlncipala (2 benzr)
>100
36-100
50
25(301
26 - 35 11 - 25 ~ '0
50 -
200 II
III
IV
I
II
$ose" regional:'l 101- 300
In tocalrlate I) '01
- 300 (2benzl1. 36 -100 Sir. rezloon(lal;l 11- 35 coloclOare f 10
51
pin~
la 55
25(30)
200 - '000 III
IV
III
II III
56
pin~
la 60
30(35)
\'lOOm!).
Strazl principale in ora$,

Zone
'0'
- 300
>
36 - 100
1000 - 3000 IV
61
pin~
la 65
35(40)
-
IV
66 pin~ la 70 40(45)
35
IV
industnala
SlT~i
101-300
prrnclpale CtJ
4 pina Ja 6
ben;ri.
V
f 100
> 70
45(50)
Blelele de
auloslrad:t 51
auloSlra.zi
3000 - 5000 V
1)
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.
FereaS\ra glisanta. din aluminiu termoizolal~ pin~ la 35 dB
:::. :.'::::::::.':::.':::..: ....:. :::::::::.'::::::.'::.

Fefeastr:J in alca.tuire din lemn 5; aluminiu pin~ la 40 dB
zone irrduslrrale SI cornerciala esle va:abll

nivelul de zgomOllmed1al superror.
in alara locahl~tl\or ~i penlru sl~lile slluate in
2lValorile in paranleze sinl yalabile pen tru perelii exteriori $i sint valabilo si pentru ferestrele care reprezjnl~ mai mull de 60% din suprafala perclclLii exterior.
Cit de mull zgomot este?
Alegerea ranaizoialiei adecvale
-Clasa de Val. de lonoizolare fonoizolare Indicalii orientative releritoare la caracteristici eonslruellve in dB ale ferestrelor si instalatiilor de venfl!are 6 50
t- \.!..}
:..:.:,:-:.:-:.:::.:.:.:.::-:.::.:-:.:-:.:-:.::.:.::.::-:.:.:-:.:.:-:.:-:.:.::.::.:. rj\ Fereaslr~ din malerial plastic cu ram~

finlsara cu aluminiu pinala 42 dB
Fereastra.casela. cu coreevole inlund;lto Snp:lr.110 si ilOI;l!ic speeial."l. spatlu inlermediar loarlo mart] Si geJrll din
sticl~ groas~,
45 - 49
Fereaslracaseta cu izoJaUe speciala-, sp,l!iu inlermedl,H mare Si geam din sticla groas."l; fcrcastr<'! cu geam dublu cu rame separate, izolat18 speCi<1ln, dlS1Jnttl inlre loi POSln tOo mm 5i geam din sticli\ graas~ -. Fereastra.-case!a. cu izolatie suplimenlartl si geam cu densitate medle; fereaslra cu geam dublu eu Izola!IC speeialj" dislant" inlre foi peste 60 mm $i geam dm sLc\.1 grotlS~. Fereastra-caseta far~ izo(a~ie supllmcnta:;j Si cu gC3ln de densilale medie: lereastra- cu geam dublu eu izo!alr8 SlJp!l mentara, dlslanla normala intre loi Si geam din Slid'!. grO<15<'J.; geam izolant in alcatuire grea muHistral: gflam 12 mm. llx Sau in canal uri izola!e.
-
t-
.::: : ..,'
Fere;isir~dljtii~
: ..: ::::..:,':: :: : :::
din'alctiiuiie' 'din
.. ..:
,','
40 - 44
matenal plaslic cu pasib;l~ pro!eclie JntermedJara contra soarelul plna la 45 dB
35 39
30 - 34
Fereastra eu geam dubJu eu izolalie sup'lmenl<1r~ Si geanl de densitate medie; geam izolant gros; IIX sau in eanatun izolale; geam,6 mm, fix sau in canaturi izolale Fereastra. eu geam dublu eu izolatie suplimcntar,"'l Si gC<1m de densitale medie: geam izofant subiire in ferostre L,'ua izolatie suplimentara.. Ferestre neizoJate cu geam simplu s;).u lzo!.mt
25 29
20-24
Dlmensiuni exterioare ale eercevelei inlundale pentru fereslre glisanle -
Clasele de fonOilalare a ferestrelor (exlras din directivelo VOl nr.2719)
187
I'
I'
i 1000 1 i 1125
1250
2000
!!
2500
U~I
DIN 4172,18100,18111 Dimensiunile golurilor de usi --> CD sint dimensiuni orientative conI, DIN 4172, Daea in eazuri exeeplionale sint neeesare alte dimensi uni, atunei aeestea trebuie sa fie modulate la 125 mm, Toeurile din aIel pot fi utilizate am pe stinga, cit si pe dreapta, --> @ Desemnarea unui gal de 875 mm latime si 2,000 mm inaltime (in di mensiuni-etalon): gal perete DIN 18100 - 875 x 2,000,
N
~
o o
Golun de usa DIN 18100
DimenSlunr generale foale ("drmenslunr
1'1
lip")
i!
Dlmensluni nommalel Ui.tlme foale !Ibera a 10

culUl de lall devlere devlere adm\sa admlsa , 1
ta\~
+0
Inalllme Ilbera a 10 culUl de fall devlere admlsa
i
I
!
!
834 584 709
834 959
-~
1858 1983
o
~
875
625
I
I
1875
2000
860
1860! 19B5! 1985 1985 1985

i
IB47 1972 1972 1972 1972 2097
i
,
841
2
L'mlla a aenumlrli de .usa
4
I
i
I
610 735 860 985 735 860 985
i
i
i
!
591 716 841 966 716

841
O,men,,"" pre'erare in chenarele ingrosare
7501
2000
2000 2000
I
'i
'
1983
i
I
i
I I
875 1000
I
!,
i ,
i
I
!
i
i
1983 1983
2108
Pentru d,mens'u,,',e marcale cu a ,,'ra in DIN 18 101 sinl dale masu" e'acle penlru 10CU" sr 10' de
usa Numarul esle ega\ cu numarul rmdulUI in lab 1 al DIN 18 ',01.
5 i
i
"
6
7
750
875
2125
2125
2110 2110
709
834
!
!
i
2097 2097
i
I
i
'
2108 2108 2108
OOlunle pentru aces-Ie OlmenSIUnl prelerale sinl de regula pentru us' cu dOUCl canatuII
8 9
!
!
2110
959
966
1091
1125
2125
I,
1110
2110
I 1084
2097
III
G)
Golun in perete DIN 4172 -
Falsi toeuri de usa falluite DIN 1810',

Dimenslune Dimensiune fait toe nominaJa a golulu; Latlme x inalhme Latime x inaltlme Dimenslune Iibera de trecere a tocului L3.tlme x inattlme
-
, ,
Dimensiune etalon de constructie (DIN 18.100) L3tlme x lnaltlrn

875x 1875 625x2000 " 750x2000 " 875x2000" 1000x2000 " 750x2125 875x2125 1000x2125 1125x2125
'_9
Dlmens. ext. a faii de usa lOIN 18101) Latlme x inailim
IOimens. foii de usa
:Dimensiunea-etalon de construclie
I
@
inaltlmea uSli
885x1880 635x2005 760x2005 885x2005 1010x2005 760x2130 885x2130 1010x2130 1135x2130
841x1858 591x1983 716x 1983 841x1983 966x 1983 716x2108 841x2108 966x2108 1091x2108
811x1843 561x1968 686x1968 811x1968 936x 1968" 686x2093 811x2093 936 x2093" 1061 x 2093 2 '
~"""~
610x1985 735x1985 860x1985 985x1985 735x2110 860x2110 985x2110 1110x2110
I
'I
1, Aceste dimensiunl sint dlmensiunl standard (in camert)

::" Numal aceste dimenslunl Slnt adecvate pt. persoanele in scaun cu rotile (DIN 18025).
Lallmea usil
Dimensiunl tocuri de aiel -
CD
+ @
........
.....
JDimensiunea libera a golului
,
ttt:}:::::::::?? ' 5,
:}}}}}}}}
~:}~:~~~::::::::::::::::::::::
,
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Dimensiun e a golulUI
"~,, ~""""""'i""""''i''
I,
::::::::::::::::::;::.
'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: i
\:, \,\,:(,\[, [,: :, :,~\, \,:\, ~,: ,:~,I\ .\ ,(
La.timea liber' de treeere
:::":::":::::":::':"::::":::::,::::,:::"::::"::::":::::,:::"::::":::::,:::"::::"::::":::::.::::,:::'.::::":::
I ":-"':'''--'-:7''-.,.
7T7''''''-~~'I ~:~:ttt::ttt?tt:
-:
! IDimensiunea
! 10cului
faltului
I Dimens. foii de usa , Dimensiunea-elalon de , constructie
I Dimensiunea faltului ,ltocuJui ! Dimens. foii de usa
i' !Dimenstunea faltului
foii de ustl IOimensiunea-etalon de eonstruetie
I ,~~~-,--,-"":",,,,
'Dimensiuneaetalon de Iconstructie
~ 16~~~~.
Usa eu toe 'lntundat
Usa eu toe infundat
Dimensiunea ::::::::::::::::: \. hbera
::::::::, I
agolulUl
:::::::::::::::::::: I
Iibera a golului
:::::::::::::::::::: i
I
-'iii l:"",~o
~
'"
,';,MI' ~:~:;~. II',: ","_~e_at. , :~,e~_:,:~bera t

--.J
-0..
1
:Oimensiunea faltului
I,tocutui Dimens. foil de usa
"~
<,\, "
Usa cu toe lat
IOimensiunea-etalon de
constructie
eontinuu
'I' Oimensiunea faltului ,_tocului I Dimens. foii de usa 'Oimensiunea-etalon de Usa cu toc construetie
Ii IDimensiunea : 1~~e~:.uf~7tUlui tocului

Dimens.-etalon de construe tie
I!
IOimens. faltului tocului I I Dimens.foii de usa lOimens.-etalon de eonstrue'ie
I1foii de u~a
Toe
,Oimensiunea
iDimens. faltului toeului !Oimens.-etalon de construe tie
Tocuri cu profil de colt
Toe care imbraca peretele
190
in general sens gresit de deschidere
G)
.fr\""" "
D .j. . .I(~ j.=:J JlJ :. ~10. .: \ JA ~, ",.J~~::~::
:::
.
.. .
--
t::J
:.i 8
.. .
,:x::::::::"
t::;::;;;'::::::
W \
uSi montate gresit
:. J= ..
ro .
~ ~',N ~~~
~\"98
c:::::
::.::::......... ....g ~
"f!I...
::: .. ....... ::'..
45"
0 ,
,.:.;.;.;.;.:.;.:-:.;.;.:.;.;.;.;
in general senS coree I de deschidera
Doua uSI montate corecl
o \.V
Distanla minima pin a la perele cu corp de ind\\zire

Br03ScA pe dreapla
Dlspunerea a dou~ usi C;\f8 bal in acelasi coil in aceeasl inc.c1pore
Basculala stinga
l\
Broasca. pe dreapla
y~
Salamale po
'ldJ ;.. .;
[:::1
l~'t
;.
dreapta
u~a. pivolanl<'t cu un singur canal. pivOI descentrat
Canal dreapta
usa cu 2 canaturi cu braasca pe dreapta
(
~
Balamale po s\inga
Jill
Broasc:l pe slinga
~J.-_.~
o
f-i\
Usa batanta cu un canat Si cu 2 ca
naturi, eventual cu treeere pe
--~,~
Basculata pe dreapta
Canat stinga
dreapta
Cu pivot central, cu !recoro pe
dreapta
c~ci
t
usa glisanla in fata peretelu;
[
..
in interiorul unei c!a.diri, u~ire lrobuI8
pozitionate judicios,
in cal contrar
..
ele pal ingreuna buna exploatare a spatiului ~i pot micsora supra/etele ulile
d. . I~Ik. .. .
Cu 2canaturr
u~a
cu 4 canaturi
-LUsa.
glisanr~
~CD-
Sa disting tipurile de uSi: cu deschidere
Canal CU broasca.
cu inlrare in pereta
A/
p;:%
Canatde'recere
' ..J/' = USa glisanta cu patru canaturi dintTe care

dou~
==i'
r=
. . . . . . .tyE .
balante
usa glisanla cu canal batant
Balanced Door americana
@ u~a cu 3 canaluri
ca.lre interior, cu deschidera in cu deschidere c~tre exterior. cu deschidere in hoI. in mod curent usile se deschid catre inc~pere Caracterizarea usdor lunetie do pozi\io si funcliune. directie de deschidere. tiP de deschidere. toe. alc~luire a foli. lip de miscare Sl doschidere. Usi interioare: USi de camer~. usi de acces in loculnl~. uSi de sUbsol. usi de baie. dB WC si pentru incttperi aneX8.
inc~pere,
<ill
Usi exterioare: UsA de intrare in cas~, poarta a casei si a cuqii. usi de balcon si de lerasa.
necesil~ un efort mi Baianced Door nlm pentru deschidere. este adecvat~ ca USA de treeers in holuri. windfang.uri etc. Lallmea usii se stabileste funclie de uti liz are Si de inc~perea po care a doser .. vesta. L~timca libcrj minimtl a unci uSi esle de 55 em
Penlru clj,dirile de locuin(e bera de u~~ este:
1(~tIrTlea
Usile bat in incapere

~c=:=
U$i
Retrase in mod favorabil
cu un singur canat. eca 80 de camerA USI anexe. baie. we cca 70 uSi de acces in locuinla eca 90 pin:l 1<1115 uSi de intrars in cast!
U!~i
em cm cm
em
usi cu 2 c.1naluri, usi de camera usi de intrare in cas.1
cca 170 Col
140 225 cm
intil!tmea Ilbera a uSllor interioare: eel pulin 185 em normala 195 200 em
Nu esle permis ca uslle gl,sanle Si cele lurnanle s~ aiba. func\ie de u$i de eva cuare resp. de iesire. dooarece ale blo cheaza circulatia in c~z de urgen\tt.
189
~ .I ~.~;f./-"
'1'~O<:~j~1
8 /
~G~-~(\/
~,\
2.25
~
.::
........................
........................
.......................
::
=f
........
~
b) Poarta culisanta cu mecanlsm de contrabalansare cu arc, fara sine de p\afon c) Poarta culisanta cu cantragreutate
PORTI
Pentru garaje si alte asemenea pot Ii folosite porti culisante - 0), porti pliante culisante cu arc sau contragreutate. Pot avea foaie intr-un singur strat. in doua stra turi, inchise si partial vitrate, com plet vitrate. Din lemn, material plastic, aluminiu, tabla zincata din otel. Dimensiunile maxime de tre cere 4.82 x 1.96 m. Marimea ma xima a canatului cca 10m 2 . Dis ponibile Si pentru goluri in arc. Actionare cu motor Si teleco manda. Poarta plianta culisanta vertical-> 0, poarta sectionala 0, poarta culisanta vertical tele scopica -> , poarta rulanta -> din aluminiu. Sint disponibile porti de mari dimensiuni intr-un sin gur strat sau in mai multe straturi pentru c1adiri industriale, de trans porturi sau ateliere. Latimea max. este de 18 m. iar inaltimea max. de 6 m. Ele sint actionabile prin comu tator cu maneta, bariere de lumina, telecomenzi cu inductie sau fara fir (electrice sau pneumatice), praguri de contact.
~I!II
2.50
3.37
I 190
2.12 5 . 20m:'
2.00
I' O~
~
a) Poarta pllanta culisanta
Ii,
II
300
5.00
2.25
2.37 5
poana slandard
2.75 - 3.00
2.25 225
500
2.00
2,31' 2.50
I 8,00
3.00
... ~
J~
III
(2)
Poarta cu coborire
Poarta culisanta vertical telescopica
.. ~ ik
~Vj;
.
/"
...J A '
II
";
.:.:::::...
~,//
A x B rna) 8.00 x 6.00
Poarta glisanta. poarta gllsanta din ateI T 30 - T 90 T30: 5.00x4.00: T90: 8.50x3.50
Usile de circulatie carosabMi cu action are rapida, usile batante din PVC -> @ intr-un singur strat din PVC translucid trebuie sa fie rezi stente la abraziune si la impact. Sint disponibile si cortine din lisii -> @. De asemenea si uSi rezisten te la foc T30 - T90. cu un canat sau doua canaturi -> @. Usa gli~ santa rezistenta la foc -> @. Partitionarile glisante, culisante vertical sau culisante rezistente la loc trebuie sa functioneze indepen dent de reteaua electrica. in caz de incendiu trebuie sa se inchida au tomat (Fischer-Riegel).
:-" 12.00~ 35-40-6.00
===:1 2 0
~./
c:::::::J
'-1.20-240,
===1::,~/ /c:=J
'--180 - 3.60' _.:
~JI ~
[<
===:13.0
~./,
c:::::::J
-1.80 - 3.60
- - 2 4 0 - 4.S0---~
c:::::::J 3
2
~ //
~."..-/--'~
c:=J
", -,J!rY ~I;'OO<Z:(

I
I
k\16-3~li: ' r i l l 'I! . -______ I ,T i,!
".
~--3.00
- 6.00---
12.00 i " 3,50

I
Poarta plianta -
Porti pllante -
Poarta sectlonala cullsanta lateral

Cu un singur canat
DO DO
Forme constructIVe posibile -
-A---S-
Contragreutate CU invelis
75 1.75
75 1.675
I 75 I 2.00
I
18
~~
60 675
;~~5
2,00
1.675
Usa batanta din caucluc
J
Il'
~l
I .
j -
~7050
'.00 100
~~~5
2.00 2125
l~
::::::::1
1.00 i 2.00 1 00 . 2.125 1 :25 . 2.00 1.25 . 2.125 1,50 I 2.00 1.50 2.125 1,75 : 2.00 175 . 2. '25 2.50 ' 2.50
Cu doua canaturi
Ultime fisH 12 + 19 ~ 38
1 50 1 75 200 2.25
2.00 2.125
2 canaturi
c:;::
Cortina din fisli
Usi rezistenle la foe T 30 - T90
Poarta glisanta rezistenta la foe T30 - T90
192
~ttmlnl'50
normal
~mln')'.60
210
~ normal
U$I
~[]
~ m a x 2.20
2,40
2.60
max.
CD
us~ lurnanl~ cu dou~ canaluri
Usa
Cu Irei canatUfi
normal 2,40
max. 2.60
Cu palru canaturi
~mln')"80
~
:
normal 2,40
...
.:
glisanlA
~m,n'1"60
sau gritaj:
",
U!$i1e turnante ~ CD - @ sint disponibile iljustubile, :lCc:1 sta insemnind ca in caz de cir culatie intensa, mai ales vara, canaturile sint rabatate pe mij lac $i persoanele pot intra $i ie$i in acelasi timp.
max,
2,60
o~
Cu palru canaluri. pozilie
s'rins~
~
Pachelul de canalur; dalla
0
parte
Us~ lurnanl~ de evacuaTe
Grupul de canaluri este tras la a parte atunci c1nd se circula numai intr-o singura direc\ie (Ia inchide cu iesiri supl,menlars rea magazinelor). ~ CD - U!$i automate, aC\ionale de: ra dar, pres cu contacte eleclrice ~ (j) - pardoseala de contact pneumatica, Barierele de lumina unidireG\ionale sau cu reflexie, usile gllsante aulomate sint adec vate pentru montarea pe caile de evacuare in magazine, cladiri ad ministrative, supermilgazine, 6 canaturi $1 pina \a B m la\ime, U$ile cu perdea de aer ~ @ se inchid seara cu a usa culisanli1 vertical ~
@
Jr.
8 00 CU 6 canaturl Pre$ de contact

L = :i 1,20
\1~~ ,'j ~ ~ ~ ~~~~/
US; gllsan!s aulomats
----~-M~
Cu bral pendulanl
u~~ culisant3. ver1(cal -
Placaj
-----lIi
~
inchiderea incaperilor poate ti efecluala cu u$i plianle spre ex lremilati ~ @ sau cu u$i-armo nica ghidate pe mijloc ~ (jJ) pentru inchiderea de gal uri mai largi, Miscarea de basculare este combinata cu mi$carea de glisare. U$ile-armonica pot fi din placaj, piele artificiala sau material textil
~@
@
exlremil,jti
us~ plianl~ cu
ghidaj spre
rf1\
~ (us~-armanic~1
uS~ plian\~ cu ghidaj pe mijloc
Us~acordeon
din pl~ci de lemn
respectiv material flexlbU
U~ile telescopice au mai multe canaluri legate intre ele prin re borduri verticale. Usile telescopi ce cu ac1ionare exlerna au un sin gur strat ~ @, cele cu aClionare interna, doua straturi ~ @
, f, ,
,
,
r B:
:;5,40
....... ::: ....
u~~ telsscapic~
uS~ lelescopic~
"';~~\~Clala
16-60
r""
..-
80
llL
I
r1"" o
~aarl~ glisanl~ articulal~
cu
,"taarcere la call
U!$ile telescopice pot Ii al<'llura te ~ sau intrtl una in ce8lall;'l ~ @, pol avea ghidajul in par tea de sus $1 se pot in\08rce la col\uri ~ @ sau pot fi folosite ca inchidari flexibile ~ @ Cortine de parti\ionare care pot Ii desfasurale de sus ~ sau pot fi mobile pe orizontaltl ghidate de sus -. @ fac posi bila partition area Spaliilor largi.
/ ':"'r
,,:"
Inlrado5ul __ 5~ plafonulul Secllune

'transversal::'
""~
PsrSlsrulau
;:: 7,0
-------
lculul
/
ili'q6~
,0
[
USi g)lsanle floxibile
Corlin~
ds parti\ionare conlorm DIN 10032T4
191
I Supraveghere ;de contact
I
II
ISuprav~here In supra!al;> Supraveghere Incaperi i Supraveghere
ISupraveghere I
i.
''',m",O''l ,","'
Contact de deschidere!
.
j
IT))))
-(
Contact magnetic
I..... ,un..."- oj',~ suo,~,eQ~efe I I~Geamr.(l/)ec\ I~alarm:

f I ..... (;QIlI "'brat"
lEt
I Banera lultrasunete
de sectoare
lin clmp deschlSI

j I SChimb:Jtor
I de cimp
capacitor
SIGURANTA CLAolRILOR ~I A TERENURILOR DIN 57100, 57800, 57804 ~ lIJ
IDulie cu \ultrasunete IOulie cu IIrecven1e inalte:
..
ii,
Contact de inchidere I --+-eviliaci U lfaaerf oe I'
IBariera. frecv. linalte
I I
;(~~~a;:a~:;~~~~nl! ~ Plag~" alarma I~ C~ICJJ~

de supraL'e_'e..:.J
l--
i'"
: +"""",,,....,
"J
,........L
'De
...J.
.....J
I .
~ Semnahzator atac
-"l
t
Semnalizator etraetie
...._._._. ---
~0
~_---.-J
I
i
! "220v
~ I
~EB
I;mentare cu curent electric
-------~
0 coo a 0 . Stguranla electrica pentru : ~ clmpdeschls Centrala i ~

!.
I.
'-.
--.
l
I
',.,
an~I~r;;:~ie ~
lRetea Ahmentare la retea I

generat~
Alimentare de l a ,
~-....j
I
LlJ
(Jl
:~~egistrarel,
i
IOispozt;v
i Ins'alaHe de cuplare rapida
I I
I .
Prin tehnologii de siguranta se inteleg masurile ce trebuie luate in vederea apararii corpului. vietii si bunurilor in fala unui pericol in fractional. in general, toate componentele unei cladiri. chiar Si cele din beton si beton arm at. pot fi penetrate. Sint esentiale cerinlele de siguranta. Acestea sint stabilite in urma unei analize de siguranta a punctelor slabe. cu estimarea costurilor si beneficillor. Poillia cola boreaza si ofera consultanta in privinta alegerii echipamentelor de siguranta si de supraveghere.
@]Electro-mecanica ~--------.j broasca dec\ansare I

I
[Qj inchidere operata

cugaz
Alarma acuslica:
I
d
Alarma optica
~a sonor
i.
Echipamentele mecanice de siguranta sint masuri constructive care opun rezistenta mecanlca intrusului Si a caror depasire nu este posibila dedt cu forta Si deci cu urme evidente care ramin. Un criteriu esential este gradul de rezistenta. Punctele esentiale pen tru aplicarea unor astlel de masuri sint pentru locuinle usile de intra reo ferestrele si accesele in subsol, in magazine vitrinele. intrarile. fe restrele si luminatoarele. gardurile. Sigurante mecanice sin\. printre altele. grilajele dm otel fixe sau rulante in fata golurilor. inclusiv ace lor de ventilare. obloanele de Slguranta. incuietorile de siguranta, locasurile cu lanturi si puturile de lumina. in cazul geamurilor, ran forsarile din sirma sau fir din otel au un efect anti-efractie. Foile acri lice sau din policarbonati confera 0 protectie sporita.
'i......,..., s
i
. I t i 14-.1 ~~:n~I~::n a-I,

el,eclnca
10F
:G:(] ~11~~r~nica
I
Girofar Blit Far alarma
~TWG
_
DISpozlllv de apelare
mJ ~~i~~ae~:~~
~--------zumztue;
~!6_o_._.T_n~_~~_f~n_, _ _'
I
i 'f@telefomca
nicajGoama de alarma.; Apara\ care lumina de alarma
Publlcul
__
:--~
.'
_ _I
!
_ institutiiJpersoane
care acorda alular-
: - Vecinii
LL ~ ~ ,J~_~. RUde~' ~ t....::....t ~~ ~._ . ~-----! L~~

. Firma de . Portarul
!
alJI I
III
G)
Sisieme de alarma antl-efraclle - conflguratle Sl mod oe func!lonare Sistem de alarma anti-efractie si antHaf Sistemede urgenta pI. ascensor Sisteme achve la distanta "
Sistem de alarma pt. incendii
Sistemele electrice de supraveghere semnaleaza automat
_~ '-'_~"e,
."
S,slem de slguranta a bununlor
Sistem de supraveghere a lerenulu;
,!~~i~~:~;:~!;~;;::i:m,Wllii) i~~;~;~~~~;~~~~~~:;;~:~~;::~:~~~;~;~,~~;:~~~~
~"',''~I'
S,steme de
.. ~....-.-~
....>
~"'>
~-.v'-
.. :~ . . . . ;:;.:.;.;.;.,.
.//j
.... :..
fl.,..
incercare de efractie sau patrunderea in spatiul supravegheat Un ., . '. . - Intre a Iarmare cntenu esentlal -I constltUJe penoada d ' I e tlmp scursa si interventia echipei de paza avertizate
c~ntrol.1
UI
fel de tentativa in cel mai scurt timp.
accesu
Sisteme ae slguranta
,.Q.,.
Din acest motiv. siguranta optima poate fj obtinuta numai prin sigu rante mecanice si instalatii de alarma anti-efractie instalate judicios. Masuri de supraveghere: supravegherea exteriorului. a incaperilor. a unor obiecte individuale. capcane de siguranta. apel de urgenta.
D Lj=:!
c..::::.J
(O~
-;::-~;:::-
Sistemele de alarma in caz de incendiu sint alarme de semnala re a pericolelor care servesc persoanelor sa apeleze direct pom pierii in caz de pericol de incendiu si/sau care recunosc sl semna leaza incendiile in scurt timp de la declansare. Instalatiile de alarm in caz de incendiu servesc protectiei persoanelor si bunurilor.
"'~-~"'=::::J~"
0 0 0
Siguranla In afara easel pe aomenlu pnvat
2. Sistemele de supraveghere in aer liber servesc supravegherii terenurilor aflate in jurul cladirilor. Ele servesc protejarii unui obiect prin masuri aplicate imprejurul acestuia. respectiv in spatiul liber inconJurator, de regula pina la limita terenului inclu siv. Ele constau din masuri mecanice/constructive. din masurl de detectare electronica si/sau din masur! organizatorice/personale. Scopul: delimitare juridica. intlmidare. impiedicare. tergiversare. avertizare timpurie. detectarea de persoane. vehicule. paza. identificare, incercari de sabotaj. spionaj. Masuri constructive: garduri. santuri. ziduri. bariere. port'. controale de acces, ilumi nare. Masuri electrtce: centru de control. detectoare, senzori. vi deo/TV, sistem de control al accesului. apelare automata caIre postul superior - PO/TEMEX/TWG/FUNK. Masuri organizatorice: personal. observatie, paza. siguranta, trupe de intervenlie. per sonal tehnic. dini de paza. plan de actiune de urgenta.
Siguranta in lncaperi in domenlullndustnal Sl comunrlar
194
SISTEME DE iNCHIDERE
DIN 16252
incuielorile cilindrice conler~ cea mai mare sigumnl~, deoaroco osto

aproapo imposibil ca ele s~ lie descuidto cu unel\e, InGuielo"rca COIl
cepula de LINUS YALE se detaseaza net de to ate celelalte sisterne
de inchidere.
Se disting incuietori ciiindrice cu profil, cilindrice ovale, circulare,
duble si semicilindrice......
Cilindrii au extensii care la nevoie ies la unul sau la amindoua cape
tele cu cite 5mm, pentru a se polrivi grosimii usii. Cea mai mare si
guranla 0 confera cilindrul DOM IX. ~ Datorita variatiei de latime,
sistemul IX este loarte adecvat chiar si pentru sisteme de inchidere
extrem de sofisticate si complicate. 0 data cu proiectarea si coman
darea unui sistem de inchidere este elaborat un plan de inchidere cu
un certificat de siguran\a corespunzator. Numai dupa emiterea aces
tui document se livreaza cheile de schimb.
Rampa garoi
CD
Sislem cu inchidere centralizala

" Cheie Q princlpala
Sistem cu inchidere centralizata

in cadrul unui sistem de inchidere centralizata, cheia usii de acces
in locuin\a incuie \oate usile comune sau chiar usile comune de ac
ces, care pot Ii deschise de catre toti locatarii, de ex. usile din curle,
subsol sau usa de la intrare. Adecvat pentru locuinte multifamilidle
sau ansambluri de locuinle ..... CD
Sistem cu cheie principala
In cadrul sistemului cu cheie principala, 0 chele supraordon"ta des
chide toti cilindrii sistemului. Adecvat pentru case unifamiliale, scoli,
restaurante. ~
Sislem cu cheie cenlralfl
Sistemul cu cheie centra/a cumuleaza mai mult sisteme cu inch ide
re centralizata. Adecvat pentru locwn\e colective ..... G) Fiecare 10
calar isi incuie cu cheia propria locuinta. Pe linga aceasta mal exista
o cheie principal a, care deschide loale usile comune. Sislem general cu cheie principalfl Sislemul general cu cheie principala consta din mai multe sisteme cu cheie principalEI. Cheia generala principala ofera unei persoane accesul in toate incaperile. Esle posibila depanajarea zonelor dupa o cheie principala si 0 cheie de grup. Fiecare cilindru are si 0 inch i dere proprie :;;i poate fi deschis, in afara de cheia supraordonala, doar de propria sa cheie. Domenii de folosire: labrici, intreprinderi comerciale, aeroporturi. ho teluri ..... (1)
Gradlna
Blrou
SiSlem de inchidere cu chele principala
"
Sislem de inchldere comblOa\ cu cheie cen\rala $1 principala
Punctele slabe care trebuie luate in considerare la proiectarea cladirii .....

Dul<lpuri ponlru Acta. celulo do bllie. culii pO~I:lrf!. U~I do Inlr:lro, USI do eV<lcuare, g<lTdorobe, incuiolori do l<"Ili, inc<,pa/l IrlgorlllCo, usi do mobilier. us! eu tocuri tubulare. uSi rulante, usi de dulJpun, blrQUfl. incuielon gllsanlo, cabine de vestiar Casa ascensorului, tabloul ascensorului, camere electrice, u$i de aeces; garaje, porti cu)jsante de garaje, pOrli ev ,za-brele, usi de central:t termic:'l
Chela prine/pala gonerolO
rorichl,'~\l
lJ
,
iL
Chela princlpala de grup 1
~ Cheia principal:' ~ de grup 2
usi de 5ubsol, conducte de alimenlare ev petrol, tablouri de dI5{rlbut' Usi de acees in birouri, lereslre de mansarde. rereSlre baseulale 1"ler,,1 $' irlferior, camere ev calculatoare, US' de mlrJre. gnlaJe. USI de c~se. lrape. fereslre de demisol, luminatoare. tablovri cu comL'taloare, usi de acccs in locuinte
F03rte pe ricllt3te
~J
Exlrorn de
pOflChlJIO
Checklist
'" ::i
1
T
8)
Sistem de inchid ere general cu cheie principal a
Cilindru:
prow. semi, rolund
Olmensiuni in mrn
193
SCARI
DIN 18065
Precizarile din ordinele de con structie cu privire la prolectarea scarilor sint diferite. DIN 18065 reglementeaza cerintele dimen sionale referitoare la scari. La c1adiri pentru locuinte cu eel mult 2 apartamente, latimea utila este min. 0.80 m. 17/28 inaltimea contratreptei / latimea treptei. Exista searl. care din punct de ve dere al legislatiei in conslructil nu sint necesare, 0.5021/21 $i scari, care din punct de vedere al legis latiei in constructii sint necesare, 1,00 17/28. Scarile din cladirile de locuinta inalte vor avea 1.25 m latime. Latimea scarilor cladirilor publice se calculeaza si in functie de timpul de evacuare dorit ~ pag. 505 sladion. Lunglmea de circu latie a scarilor ~ 3 treple pina la ~ 18 trepte ~ . Lungimea podes lului esle multiplullungimii pasului + 1 adincime de treapta (de ex. la treple de 17/29 = 1 x 63 + 29 = 92 em sau 2 x 63 + 29 = 1,55 m). U$ile care se deschid spre casa scarilor nu trebuie sa afecteze Iatimea de circulatie. inclinatii mici. comode, penlru scari de gradini elc. se oblin prin inlercalarea podestelor la fie care 3 Ireple. Pe scarile din lealre sau in aer liber se pasesle mal incet. ceea ce inseamna ca pol fi mai putin lnclinale. Scarile penlru intrari secundare sau scarile de evacuare trebUie sa facilileze co borlrea rap ida.
! Scara cu :doua rampe
Lunglmea pasului uman pe 0 supratata orizontala
Suprafetele inc1mate mlcsoreaza lungimea pasulul: inclinalie placuta 1:10 -1:8
Inclinatle normala avanta/oasa 17/29. Lungimea pasului "" 2 etr.+ 1 Ir = aprox. 62,5
::::::::::.<~(
~~..
frv~":-;':':':"""":':;':':
,.
Scar. Op uWaje
/e
II~
/dlrec'iei
t
a
Treaptilia schimbarea
/.::::
'::::::::.
Pint! la 5 trepte se poate renunta la mina curenUt $1 la balustrad3:
~:f;
.::.:'
Maxim 1B Ireple
Scara Slml\ara celor mobile cu balustrada
Seara normal 17/29: pod est dupa max 18 trepte
Sear.a fara mina eUfenta
_ - x/1 .
.' . ,~! .. 8
20
I~
~.
::.
I
~.J
:: ::::::::::::
f'7\
\V
Rampe!e, asezate core~1 una deasu pra celellatte economlsesc spatiul
Cind eapnoril 51 grinzile sint dlspusi pe dlreetla rampei, se economiseste spatiu 51 schlmbEU! eostlsiloare
Se vor evita girlie1urile Sl u5ile eu ehe peng: eombinatla de mal sus este in
seh1mb avantajoasa SI nepeneuloasa
I Scara ClJ 0 famp,3 I I cu trel rampe 5i I
12:.
.,; 35-40 cm
" 100
>-_ _',,8::.:7-=5_ _--<
scara de cladlre jncllnatle Inaltlmea i inc\\nalle nivelulul I redusa lbuna) I redusa (buna) !Nr :inatt 'Nr iinalt. I treple 'trepte 'lrepte :trepte
r.--~c
;2250 12500 12625
1
-----
'3
:.:
:::::. ::
:. ::.':::::::::::::: ::... :::... :
..
....
:. :::.
......: ..::..::::::
: : ::
..
: 2750
: :::
;
1
3000
in cazul scanlor eliCOldale, f1.i\ in eazul seanlor drepte, dlstanta intre linla de Cfrcu- ~ distanta intre lima de eir eulatie si balustrada tre lalle SI vangul exterior tre buie sa fie de 55 cm bUle sa lie de 35 - 40 em
: 16 18 1
1-
14
' 178.5
1171.8
15 115
,173.0 ' 166.6 175.0

i 176.4
,166.6 '17
Scan pe care pot clrcula una pe linga alta doua persoane
3Latimepentru3 persoane
@
26
inaltlmea nivelulul si inclina\la scarii
La11me uilia de clrculatle -mire

suprafata perelelul SI muchla
mlerloara. mina curenta masurala
80 cm
80 em
oQ
I
22
. Scanle in IOCUInle unllarnl0 :: Ie in Inlef',oruiloculn\el. s~;rl spre mansard a Sl plVnlle
in clad\ri pentru locUinle eu pina la doua etaJe complete
1,0
:l~tre mlmu'enl"
_,
In cladlrl p;ntru loeumle eu ma' :: de doua elaJ complete Sl scarl regie-I menlale de leglslal13 ',r, construcl11
m:l~
14+---f-L-Y
10+----+'---'--"-'1----+---1 o 10 46 30 20
Latlmea lreplel IcmJ-----o
Sc<'lnle trebUie sa. alba mina curenta f1XB. La 0 lallme a scam mal mare ae 4 m. trebUie sa ex Isle o mina curenla mtermedlara in cazul, lreplelor ell cOldale mina curen\a este pe par1ea exlenoar;J,
::~
~j
Nu .: oodv leglslal1v'
sjnl~ecesare4
I
5Gcm
~:I- '"',me ;ea~ Ca:,:t,e la pes~\ _~ersoane

:
DimenSlunr mlnime ale scardor
Masurarea I8llmll utile - pag. 197
0 - 0
Cosum energetic la urcat scari, adultl
196
SIGURANTA CLADIRILOR ~ A TERENURILOR
J.
Elemenlele constructive $i echipamenlele co trebuie asigurale
h","--+--,,+---:.---1c-.~'-+il=--~-2+-..- -+::--;i;C=-t"'---t-a,,-+-=;;;"'-+==-r-~!!~r-~'i!!::-l .. . .. ..
P- JUlf illNl ~
.18
l<ll
~ ~
+...
~U-~-i-de~~-tra-r-~-u-~-ic-a-tr-e-e.-~-r-~-r~~~.~~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
8.g H 8~~ 8~ H&;eh<38~

j,
~~ g~ ~~i ~~ H~~~,~~~E
H M ~.Hd'B 8a~;;:& h ~,'l~HBU~ Ij.~

~_
~
~
----.-, -- -
DIN 57100, 57800, 57804'-' Simboluri -... pag. 25
UJ
rn d_e_a_cc_9_'_ -in_19__9
USI do cnmere"')
U$l gllsanf9-lnlerlor lll
.U_~_i
_.--,'n'I--.-t--.--t---t----t---t--

. - ---" t----+---j-' ~
Per1i culisante de garaje FereSlre - cu canol uri
U,I vllrntA. uSI "npo

U$I glisanl8 vilrale - eXlerior
-_._----~ ~-
~ --- ---- --- - - - -~ - - ~

--~----
Luminaloare
-FereSlre de
m<1nsmd~
-- --
---1--+---+-- f - -
Perell din blocuri de sticla. Vitrine.....itraje fixe de mad

dimensluni
Perell $1 Peretl ,l
pl8n~ee plan~ee
grele U$oare
--~--+----+---i-"
3. Sislemeledesigurantilabu nurilor, denumite $i sisteme

anti~urt pentru maga~ne, sint
sisteme electronice $i servesc
protec\iei impotriva lurtului $i a
indepMarii nepermise a bunu rilor dintr-un spatiu sau do meniu controlat; aceasta in tim pul orelor obi$nuite de lucru.
4. Sistemele electronice de
control al accesulul sint dispozl
tive care. in conjunclie cu un
element mecanic, permit acce
sui de ex. intr-o cladire,
incApere, zona numai pe baza
unui control de identitate .
Aceasta se lace dup~ veri fica rea electronica a identit~\ii per soanei, respectiv dup~ controlul autoriza\iei pe loc.
~ ~
~
~
--~
~ 1---
- - - ' - - -----or
---- --
.~.
- - --- - - ---

~
~
~ -1-----1-----1-- - - ,
.
~
Scara de pod - retraetabila
Oblade lndi....lduale'"
:= ~~~~~~ti
'l
- s(;u plun
PnrdoseU Inlorlor Seifuri blindate'll
~"
Dulapuri, carcase de aparale 11l

Canale. pulurl de venlilare.
ins'alori,
Alarma antielraclie:
'I dllor1le
I) )j
de.,.
~" ~"
o
(!)
adecvalft
lnndecvnltli
.I~rme lteb.H ~'fV numcn cu ~ IfMatl. nu trICW\UII& pe ~ lantrcn.a'Ie cu slIT1\.\. lan'WlaM 1n principal ca d1'POZlflv de Inchlde'. daeA elllstA di,poz,t'v de comutar. rapo<U pe ee.astj us.II ) nlunel elod lreW ~lQIJrala dOar US" de oiKCft, 'l"'fIZI de M~'" l..tvo.a", C1J AWf'\l e~ cu fol de eflpcan. de .'O~JrAnIA
wu lral<1le pi.
.'" .'"
Din punct de vedere tehnic este posibila combinarea unui con trol de acces cu un dispozitiv de inreglstrare. 5. Sistemele active la distanta, constau in transmiterealschim bul de date intre doi utilizatori prin intermediul rete lei teleloni ce publice a PO$tei Federale Germane. TEMEXlDATEXlBTX servesc la supravegherea de la dlstan\~, la m~surarea, dirijarea, diagnosti carea, punerea in ordine, inter pelarea la distan\~, controlul de stare al inlorma\iilor, datelor, starilor de la un obiect la altul. 6. Sisteme de supraveghere, de observare, de dirijare, de control, de inregistrare a eveni mentelor, prin intermediul unei cam ere video $i al unui monitor manual $i/sau automat in interi orul ~i in exteriorul obiectivelor, pe timp de zl sl de noapte, 365 de zile pe an. 7. Sistem de urgen\~ pI. ascen sor, utilizat pentru ascensoare de persoane. de marfA, de bu nuri. Sistemele de urgen\~ pen tru ascensoare servesc la sigu ran\a utilizatorilor ascensorului $i sint concepute in primul rind pentru eliberarea persoanelor allate inauntrul acestuia. Persoanele blocate inauntru au telefonica directii cu 0 central~ al carei rol este sa lie mereu pregatitii pentru 0 even tualii salvare/evacuare.
leg~tur~
II
rerislen\A spol1tA,
I) UJl t1JJC1'1'11l1 cu conl-el mjiQnOll( pnnlrll mQf1IArall " . ".,dMGIIU, '1 IllI '8 Ulllil. 111("010 WlOI pollia I1llrlfte.A cu tnt".., "'!urIC' child pO.'''G A Ittonl" ell nlll\li lltuno dod C8f\lltuli" alnt in,lahillt ..au alund elOO a. plO
due: vlDt'ltltl In aptopl.'.

I) ISIA lurntnaroar. cu alarm.8 Incorpo,.8l.1
II It se line coni de Ijmt~r"8 Impu5e de Qfeutat'a geamuU.
,a~ In cazul unel amtf1ajAri valoroas.. ~ ca,e CQtltlne valott se rec::omandA ~P01~ de S9Jan\l indrt'due III 0 DfOlecllf:1 re:otNIndal~ 0 consr,tuie al.:lrme'e de clrnp eu capacr\Of 111 !5i/sau inclu5 In dtsp:tZlIlV\J1 de !upra~~ It lnc~
Supra ....egherea de
contact~,i a suprafe\elot -
utilizarea adecva:a. a alarmelof anhe1raC1'e
Crileril de comparare
"-larmA eu Intrams,il
Caradensllcite de
suprs\leghere ISvOOle81'\
InreglSltarea miscarii
Domenlul de supraveghere
Mont.la po plalon 90 - 110m' Iuncle do cIopoz"'" JO - 50 m' " ' - do """""'" 150 - 200 m' k.- do ~ 60 - IlOm'
pin~
pe unilale--valori-elalon
Raza de sctiune
SUprElV9Qhef88 Intregll InC<\pe,1 (p851e 80 '" din Inc~pere
$lI1l!~,lllllL) _~
Monlala pe perete cea la 9 m
40 m2
p i nala14m
camef9 pin' \a 12 m
~
Jc-------:--:---:--+-~--------+----~----t-----~___,_---_i~~I'pl"jll~~onrantatA
nu.-,te oarantaf~
8"5t& glYlV1l1lila
OflfflnlnlA
__
+;
+f~~~,e totalA ,>tu Pilrtl<\l. capc.ane dfI sqlfanU
-II---_
"
lJtlll1are IfpteA
- de la IncApen mtCi la cele marl - cae la IncApor\ rna la CefIe nw\ - ~ V'9. mIr1 - COfldoare - !5~avvgh8'e pattl.31A - $(4)faY99hefe pat1JalA
~~~~a
- de \l1nc./lpel1 mid 1.\ ~ man

- ~aveghent IOlall S8U ~=ane de slgutnntA
Tenl~rtl'u'" f~~~O-,C. ._ -f-po-,m-'-~-~-_-"d-"-'O-"'-'-_-,,-__-_-_-- po<-,-m-~~A_~-,-",,-,.'-I ---~" __ __

~~~~~Ia .1~lroO~ :-"50 "C
pmmlsA ... ~_
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _+-~~~_rIl~lltlllt!!!'A~~1
~"'-..... --~------~ ~~~ - --~--l)lI"'II"~ .~ __ .

fJfH~'IlA_ . __ ..
Pf',m.,.,__
neptJt!'Tll"l.<'
co proc.;tut1o
t-
-'-'''"'--'_,o_'_O_C _ t''_0.c.porm15A _
------------ - - - - - tv prt"CJtV1oe
W""ol5-t'
fl9PO fnll sl
So IXII tlfln mlll multe olarmo In aooo<l,i lncflpeu~1
lnlluenle ellorot"te de
Inctlpoflalalurale sau do !!lInli
l:'If~
tAlA probleme
---,,--- - - - -
problome
- lQOnlClle pulOfr!lC1t in
-------
cir,;ul\l\v adH1C1Ull~ __
Poslblte ClJuZ8 I'll'"
nlarmelor 'nlse
- 19omolfl puiornlCfI In dornenlul r,ocvflnlolor ullrasul'I8le - aor IncAIlll In vecm:lIalea

dlspoZIII\,'\Jlul
c:1omenJuf r,ecventelOt
uttTasunete - aet Incalll1 - tUfbtJt.ontfl ale ftt't'\Ivt
- turbulnnlo putomlO'l tiki ItOfl.IIut ffl3L.W.' - porotl in51at1!It - <:lbte taJ8 se ~ de el - oblOC1e cnre se mi,ctl, de ell arlrn.'\Ie tnIO - inlluentw btu-anl. in "rum:t!emld v9etnalalea drspozrtrv\.rI'ui (sens1bl11ale creso..rt.\)
- pt.""'"
-~'l(Wo-8,nle!()fPl'lf\ - S.U'500 dfl c .."lldUlA cu

re"ectarea In ~ o metclhce
SChlmMn brusle de IOmpefAlu,ft. de e . lAmp! ,.. ler.-,lr6'4e incnndascenle, radt810nre e40ctrlCft, toe doschls In - P'!"" - Qbooc1o care &e ""$CA.. de ell Ul181 de aettune R""'"'"," mI(I - k'ttUf'l8 dltec1At. pul9fTl1cA t.i vAllalA a IuminM -.supra - "~le ~ tMQnfll'ot
-fa.ze'le~I&B.l.apeolet-
"",labo'
OISPOIIII\,'\Jlul
- obIeOe care 5& m;,ca,

de e. annnale mici
Supravegherea ineaperilor - eele mai Importanle eriterii de comparare
195
':::,'::::,'::::"'::.t"
Q)
~
'
'J
'j ::'"
" :.
~':::"'"
J :',
3':::::::'" 5-:::::::: S:::-"":

.-: '.: :.:
SCARI
Profile de trepte, Pentru a evita la contratreptele verticale. pete Ie urlte de la crema pentru pan tofi, - CD se prefera profilele oblice. care, In plus, maresc latimea treptei, Daca latimea treptei (I) este mai mica de 260 mm, atunci treapta trebuie sa prezinte 0 suprapunere ~ 30 mm. La felln cazul scarilor fara eontratreapta. Omul are nevoie de eel mai mult spa\iu la nivelul Plexiglas mlinii eurente, iar la nivelu'l pi ciorului are nevoie de mult mal putin. Aeolo. la\imea de eireu
latie poate fi mai lngusta, In fa
voarea oehiului searii. Aeeasta
dispunere deealata a vangului $i a mlinii eurente permite prinde rea balustradelor de yang mai avantajos d.p.d.v, static - mlna eurenta pentru ochiul scarli de 12 em, cu mina curenta depla sata spre interior. - @, Mlna curenta pentru copii - Mina curenta (Inaltime 75 em). Parapete, lojl, pe odlhna scarii mansarde. galeril, balcoane, tre. buie lmprejmuite (la diferenta de lnaltime de peste 1 m, obligatoriu): la lnaltime de cadere < 12 m InaIt, = 0,90 m la lnaltime de eadere > 12 m lnalt, = 1,10m la lnallime de cadere < 12 m lnalt, = 1,00 m pentru locuri de munca $i daca oehiul searii are la\imea plna la 20cm, Scarile de tip mobil au un unghi de lnclinatie de 45-75. Daea din motive funetionale se dore$te 0 inelinatie asemanato are cu cea a scarilor, de ex, daea lungimea de cireulatie data este prea seurta pentru 0 seara normala, se alege 0 seara eu trepte deealate, 0 asa numita seara seurla, Iingura sau samba - @ + @, Numarul de eontra trepte pentru seara seurla trebu ie sa fie cit mai mie posibil, lnaltimea eontratreptei sa fie lnsa ,,; 20 em. Latimea treplei se va masura (allemanl) pe axa ealeaturii (a+b) -@ a pieiorului
'::,':::::::,'::::\:
mai bine
',','::.',':. : : : . '::.'::.':::i .:::::..:.':}"
Profile de trepte
Profile din lemn
ProW metalie
Profil din mase
plastice
_8
_'2
~16
'I' :: 1==
I
I
I
I
f--
, ,
: f
12
Mina curenta copii
12
;;
~
Fara ochiul scarii
~ II~
@
Mina curenta si detalii yang
II
: : ': . Z
.
lnaltlml de balustrada si mina curenta
Scara mobila spre pod. cu econom'8 de sp~tIU. din 1,2 sau 3 compon~nte Scara In foarfeca; pentru inaltlmea ineapem de la 2,00 la 3,80 m
IOeSChldere pianseul
(2)
Pod
~t:, \. ~
(
Nivel
[77?]-_-_-_-:_-_-_-~ ;r~T
1.30 x 70 1,40 x 70 1,40x75
I
.::::::.:..:::.. .,.,.:. :,.,. .. .J~.::.~,~:..:.~~~.:
/~
/c;l
/~
!~,!I
;t!
le:/
0/
2.1.-21
219
1].2
18.5 em
la\lme Ireapla
l.1.P I.~
:~I!t
Daea nu este spatiu, atunel pentru
\!...J
f-i\ pod este suflcienta 0 scara pliabila

dIn alumimu sau lemn ----..
lesire spre terasa eu seara de pod .: 15,8
T 162
14: 119 96 73
Vanguri Iscara economica

1-70---!
'.:.:::.':::.mt:.::..:::::::::.':::: '::.'::
, 2 3i4 56 7 89 01t 213
::::::::::::::::::::::. ,.::
\90
1 , : TI! T ~----"'1 1 'fg"11 .. ~" 1 1I :r ~ --. '_'!

iIJ,
: 1 58:
1-62-1
,drePI $1 sting. 1.~0 1,541 Gabarit I Scara spre pardo

inaltime incapere:
100x60 (70) 120x60 (70) 130x60(70+80) 140 x 60 (70 + 80)
'I
I1
seala m3nme (em)
Seara normala (Iatimea treptei
prea mica)
r-
82 -.J,
r--86--j
balansala JOS
'!~
i
I
f-85---j
balansala sus 1/~
',--------~--_...:.....-----!
WUlIJJ11
H12
GInn,T
1---1.30 ---1
rampa dreapta
i
I
: Lungime toe L=120:130;140cm
Ina!time toc:
H = 2."S-"c"'m'-_
oscarascurta,llngurasausambadln @ lemn; eu seetlune pnn axul medlu @
Plan pentru a 51 b c" 20 cm
Seara de Interior pe spatiul eel mal
ingust posibil
Scara pl<abila spre

pod~
-@
198
90"
75"
I Sc~rl 2 Searl penllU subsol $\ pod. cmo nu due la incaperi de $edere. precum $i scAri care nu sint necesare d.p.d.v al 1~IS'
laliei (suplimenlare), tabelul --
'SCARI
DIN 18065
Scala perceptiei sc<1rilor si c<1ilor de acces esle larg<1: de la posi bilil<1\i de modelare a celor mai diverse scM penlru locuinte, pin<1 la sc<1rl exlerioare gene roase, pe care urcalul Sl co boritul devin mers. Circulatia pe searl neceslla de regula in me die de 7 orl mal mull<1 energle, dedI mersul normal in plan. in cazul urcalului scarilor, "efortul de a urea" esle percepul din punct de vedere psiholgic ca flind acceplabil, alunci dnd ung hiul de inclinatie al scarilor esle de 30 0 si cind rampa esle:
c rnaltlmea clr. I laumea Ir.
(g).
Scad 'bee de
lipUi ce10r
45' (21'/21')
mobile
rindurile 2. 3 si 5 3 scan necesare d.p.d.v. allegisla\,ei in constructii. care due 'pre i~peri de sedere. pentru cladin de locuinl<'l eu nu mai mull de 2 aparlamente. labelul -... @.llndull 19"/26" 4 searl nece'are d pd,v, al 199is1atiei In
conslrucfii, In aile clfldlri, 11100IUI
1: 6
@.rlnduI4
CI)
Rind
lnclinatia pentru rampe. sc:lri,
sc~ri mobIle
Tip d. Scara LAtimea Ullia de
circulalre
----_._-----~-----_._----_
.. ---_.
02'
ma< 20
__ .------_.
I"
Tip d. clMir.
InAI(lmea LA\,mea Ireplei Clr.
~
1
""n
23 11
ClAd". d. loculn\.
eu max. .2loeulnle 11
Se:\rl e.He due spre
80
-2
f--
IncAperi de seder.
Sea.ri spre subsol care nu
------------- -80
50
100
21 21
19
~-
---21~
215-1
J2.
29
J
4 Aile cladiri Toe,. c1adlrile
due sore Inc<'Ioeri de sede1e Scan spre pod car. nu due sDle incaoen c!e sedere
Sd.ri necesare d.p.d.v, ScM ne-necesare dp.d v.
26
al~gl~I~E"Str~jil.-
--- 50
- -2\
~_.-
allegislallelIn con,true1i!
1) include $lloculnfe supltmentare din clAdiri cu nu mai mull de doua kxuinle

21 dar nu 0:: 14 em, :ll dar nu >37 em. siabilirea raportului de Inclina~e 01
411n cazul treptelor ale calor la\ime este sub 26 em, trebuie ca suprapunerea 5 sa. f'18 cet putin
aUt de mare, Incn sa rezulte 0 supralata de calcare talala de 26 em (I+s'
51 In eBzul treplelor ale caror IAlime 9SIe sub 24 em trebuie ca suprapunerea 5 he cef PUlln
8111 de mare, lncll sA rezulle 0 supratala de ealeare IOlola de 24 em (I .. I).
--
sa
2
I I
Sc<'lrl penlru c1adirl

dimenslunllimila (dimensiunl finite In slare lini,ala) DIN' e 065 ,..---,
I I : : I
0 - 0
. -.. :'-t
~-"'t
'0
r- -.
",3m'
4.6m'
fJm. rI,,~ ~L~ ~,m.

Fig
,
!.
~ -~,
:
@.
- @:
16 rontralrepteI7/29, 17.2/28. inallimea
nivelurui 2.75 m; lallmea de circulalie 1.0 m.

Scarils r;arA o<hhn:t. ~Coper"" in loate formels pradlC apro..lp6 aceea$l 5upra1ilti"l. dar pareursul de la iesirea do po scara In ferioc1r<'. ~I p:'l$lrea p(J scma C<H~ duee in conlinu<lre rnai sus. poelle I. 5CW1i11 sl/nl'l~r pon balansaroa IrQPlolor -. Din acesl moriv acestea din urma se proreta la conslructll cu mai mulle nlvelun.
@-@
.- -,,, , ,
~
5E~~1':::J6.ml
,
".
62 m
--
,1
...
rr"""'TT---r-TTT1"-- -,I
---~
56m,
, ,
~--~
,
I I
~--."
"'. - '
,
I
I
,,-----'
@-@
Sc3.ri CU odihna acopera suprafata se3rilor eu 0 rampa + supratal3 od'hnei nivel ;.. 2,75 m, lAtimea odihnei
- 1 suprafata de lreapla. Scarile cu od,hna sint necesare penlru inaJIimi de ;Jr lalimea de circulatie a sc.ani.
,',2Q
@
',~
1,2Q
Scsra OJ 3 rampe: sinl seumpe. nea decvale scopului. consuma spa~u
f;
"'" In\rarea oblica si treplele deformale
Raportul se delermina cu lungi mea pasului unui adull (cca 59 65 cm). Penlru slabilirea celui mai favorabil raport cu consum minim de energie, se aplica lor mula: 2 c + I = 59 - 65 cm. Penlru dimenslonarea Si mode larea sc<1rilor, pe ling<1 conexiunl Ie de mai SUS, de 0 deosebila im portanta esle scopul supraordo nal, functional Sl esletic, al sc<1ril. Nu doar rezolvarea diferentel de nivel esle importanla, ci Sl modul in care se face aceasla. in cazul scarilor libere cu circu latie masiva, se prefer<1 trepte joase de 16 x 30 cm. Scarlle spre birouri, sau de evacuare, Irebuie sa permila clrculatia ra pida. Fiecare scara necesara Irebuie sa se aHe intr-un spatiu al scarilor conlinuu, ale carui po sibilit<1ti de acces Si iesiri spre eXlerior sinl astlel realizale, incit sa poala Ii lolosila fara pe ricol si ca scara de evacuare. Latimea lesirii ~ dedI l<1timea sc<1rii. Din fiecare puncl al unei inc<1peri $1 de la nivelul subsolu lui, casa scarllor, eel putln 0 scar<1 necesar<1 orl 0 leslre Ire buie sa pOala fi accesata la 0 di stanla de .;; 35 m. Daca sinl ne cesare mai mulle scari, se vor dislribui astlel incit caile de eva cuare sa fie cit mai scurte. in casa scarilor Irebuie sa exisle accese spre incaperile de la subsol, podurile neulilizale, ale Iiere, magazine, depozile ~I aile asemenea, Irebuie prevazute cu uSi cu inchidere aUlomala, avind rezislenla la foc T30.
02,70
t=i\
Arcuirea 1reptelor in
cazul casei searilor

tnguSla economises 10 l:\\imea odlhnei
20 @
spa\iu penlru Irans.

portul mobilei
Necesar mimm de
Penlru 21
11ansporlul
@ In siluatla unei searl

ericoidllle
economisesc spaliu
bt'ancardelor
197
2.00
2.00
200
SCARI
:.:.:.:
:.:-~~~
~~r
2.00
'"" Ii
II
90
DIN 18065 Pe cit de generoase par scarile in spirala, pe at1t nu ar trebui uti Iizate acolo, unde decisiv este arice cm la latimea treptei. A se campara ~CD + 0 Scari in ni~e de 2 x 2 m.
in cazul scarilor cu rampe dispu se perpendicular ~i podest inter mediar, acesta se va executa nu in patrat, ci dreptunghiular sau cotit. Numai asa se obtine un parcurs armonios al balustra'dei ~ @. in caz contrar in zona de fringere iau nastere inaltimi dife rite ale balustradei. Forme spe ciale de scari ~ CD - @ De la treapta la treapta, abate rea dimensiunilor realizate nu trebuie sa fie mal mare de 5 mm ~ @_ Scarile in spirala produc efectul cel mai bun, atunci cind duc spre galerii sau parapete ~ @ - @ _Constructia este pusa in valoare in incaperi libere.
I
20
90
!
80
I I
80
80
I I
80
Scara balansata, latimea de circulatie

utrla 90 em: lalimea treptei 25.5 em
Scara de tormiPotunda. in spirala, lalimea de circulatie utila 80 em/ latimea treptei 24 em
Scara in spirala de forma patrata
Scara adecvata ca aeces la incaperi ne locuite. in facul searilor de tipul celor mo bile. Scara pentru proiectarea intraTilar pe spatii foart8 mici, cu intoarcere de 1800 Scara in spirala - tipuri de odihna de scara. Accesul la odihna esle la lei de tal ca $i latrmea scarii, 50' -72' Cum se realizeaza podeste in forma dreplunghrulara. Numa! astfel se obtine un p"arcurs armonios al balustradei
Scara economlca in splrala, cu trepte decalate
II
o
La diametrul scarii in spirala mai mare de 190 cm. se permite ca aceasta sa fie singura scara de legatura din interiorul locuintei, avind 80 cm latime de circulatie utila. -0 - CD
Ghena pentru instalalii
Scara cu colt uri mascate

5 mm 5 mm
Scara in forma de S
Scara in unghi oblic
Scara de forma octagonal a
~
5 mm ,5 mm
/>
~:itre . 1:_~~: ..-A10mmala
Od~hna
. _:...5. ~cnro~
1-
:-~'t:7::::7F0:
lnallrmea
contratreplel
1.
15mm
Vedere
...... :.:.;.; .....
f--Latimea trepter
-I
Plan
Tolerantele pozitiilor muchillor frontale ale treptelor
inceput de balustrada intre prima $i a doua treapta. Aeces lateral co mod la scara
inceput de balustrada la muchia frontala a primei trepte. Balustrada par~.p.d.v. optic mai joasa decit in
~
Galerie
4 @
-(g)
-Q9l-\121
Sca~in s~la in consola
Galerie
Galerie
Scara in sprrala cu podest
50'
Scara @ oblic in splrala cu podest cu acces
Scara in splrala, Iibera in incapere, cu podes! prelungit
Scara in sprrala rezemata de perelr
200
SCARI
RAMPE, SCARI ELICOIDALE
Pieloni $i persoane in scaun cu rotile. precum $i persoane cu c~ rucioare penlru copii ar trebui s~ aib~ posibilitatea sa ajunga ftlrtl dificultate la niveluri superioare. Rampe --+ CD, rampe cu trepte --+ . rampe cu scari --+ G:i in c1ina\ie --+ CD Scarii elicoidalii, scarii in spiraltl La casele pentru una sau doua familii, incepind cu diametrul de
cca 210 cm al golului, se pot
realiza "scari necesare DIN
18065" prin legislatia in con
structil (Iatimea de circulatie
min. 80 cm), incepind cu 0260
cm pentru alte cladiri (I~\ime de
circulalie min. 1,00 m).
Scarile in spirala avind sub 80
em la\ime utiltl de circula\ie sint
permise numai in calitate de
"scari care nu sint necesare
d.p.d.v. juridic" , spre subsol, pod, incaperi subordonate. Treptele scarilor in spirala pot fi din tabla antiderapanta, gratare, marmura, lemn, piatra artificiala. Trepte din tabla acoperite cu mase plastice sau mocheta --+ elemente prefabricate, din otel, aluminiu turnat, sau lemn. Posibilitati de utilizare ca scara de serviciu. scara de eva cuare si scara de nivel --+ @. Balustrade din otel. lemn si ple xiglas --+ @. Scarile in spirala economisesc spaliu si se vor construi stabil, cu 0 coloana in lungul axei medlane --+ - Se poale renunta la axa medi ana, ceea ce conduce la scari elicoidale deschise, cu ochiul de scara --+ @ - @.
sea
65 (170) ,-------,
. !:l
SeclJune
CD
RampA
RampA cu treple
RampA cu scarA
Marglnea frontalt. a treplel
tangenttt 10 coloana cen

IralA large,te la\lme. Ireplel inailime
conlralreplel
.r:r::=
..
Scara elicordalA - treple
@j'~~~;~i~~~i;~I~~@,,
........................................
Treple din lemn. aIel, pialrA artilieial~ 51 nalural~
Suprapunerea lreplel de deBsupra
......................
:::::::::::::::::,"J'r : ..: :....::::......: ......: ..... : ..
Tabla din aIel
Material de etan$are
CD
Modelarea treplelor
TreapiA din lemn masiv
~
vc
Oesch'dere
B.luslrada
Tabla din o,el
~;ri ~~
II
.':
I .
PVC pe 5apA de Gimenl
I.B7S
..................; ..............,'
::......:
Deschidere pAlralA in planseu
Deschidere rotunda. in
plan~eu
poligonal~
Circula fa in sens invers nu esle DOslblla
eire. in sens invers este
51blla
eire in ens Inver!> ooslbl~ U~(
Uhlizare in, (esp.ca Utilizare derpantru
inc~perj subordonale
inca.
circulabil
I hine circ"lohil mobilier mic mobila dezmembral 1M. f; 'nen nm di
circ,,',hil cnmnrl
mobila poale Ii
p\.
,;n;
Irecvent~
Subsol pod Bar incapere hobby Oormiloare sauna.
f------f------
Bazin inat laborator

Alelier
grMIn~
ffL.L.-
Galerie depo,it mic

Spa!lu comerCral Transp. intern mar/un
Sec(iune ver!lcalt't. scar{l
ellcold01~
'--
Loc. duplex
boutique
,-L.
Spalri p\. birouri depozite mari

Cab. medicale magazme Spatii pentru localuri Scara de evacuare
wScara necesara" in loc unilami/iala.
0 0 N
L.
Searia (dimensiune nominala) LAtime de circulatie
<0
inmm
- :; '" - '"
N
<0
0 0
0 0
~
"
'"
<0
~
<'1
0 0
<0
intra teava sDiralej - mina curenla
'" '"
cD
'" '"
<0
(Xl
(Xl
"-
0 0
'" ~
(Xl
0 0
~
N
"-
<'1
i::'
r:::
'"
"'
'" (Xl
I~
"
'" (\j '" (\j " '" "" '" '" a:~ r r::: co
0 0
0 0
0 0 N N
N
---0
OJ
N
(Xl
0 0
inceoind cu 10 em lalimea treptei

lie tipurile in lunctie de utihzare
Determinarea dimensiunilor minima penlru scAri in spiral a. dp
Plan penlru
199
<
1.20
Toale lereslrele necesare vor II de min 0,90 x 1,20 (dimef\s hbera)
Fereaslra glisanta, peate Ij

~comPlel deschls~
SCARI DE EVACUARE cAl DE SALVARE

DIN 18799.24532. 14094
Pozitia pe care se poJle puna scara trebuie astrel situata, incit in caz de pericol, oamenii sa poata fi vaWli dinspre supra felele circulabile publice. Sca rile de salvare sint dispozitive de pe 0 construc\ie, care in caz de necesitate pot salva oameni
__ -; pulind Ii doschise camplel
=:--Gnmor!1 do
';,:.[,
~
sodoro
Dimens libere 0.90 x 1.20
Daci1 esle ;a.
I
" 8.0
8,0 esla necesara 0 scari1 rotativa.
Teren
lIS';
8,0
G)
cal de salvare
Ferestre de mansarda in de cale de sail/are
calil~te
-0-8) .. @.
Treptele ancorate, numite si scari, verticale, fixe, sint neces are pentru ascensiunea pe aco perii?, cosuri, silozuri, recipienti, rezervoare, masini, utilaje etc. La inal\imea c1adirii de 5 m sint necesare scari verticale cu rea zem pentru spate. Lungimea unei curse nu trebuie sa depil seasca 10 m. -~@ -@. Diametrul co~ului do protec\ie este de 0,70 m.
Olmensiuni ---(~Y"
"
LFI;'~~UJEi
.... .. . .
1.10
,
1
Cale de salvare cu podesl de coborire
Balcon de evacuare/podesl
de coborire
Urcare relractabila
Reazem InAllime. cladi,li m spa Ie RS de la'pinA I
Flx.,o do
perele
Pe,echl
3 3 4 4 S 5 6
1.10
3,0- 4,0 4,0- 5.0 5,0- 6.0 6.0- 7.0 7,0- B,O B.O- 9.0 9.0-10,0
RS
f1S RS f1S
RS
--ro:o:rryJ ----------ns-J 8
Salturl de clle 1 m
pi~u'lla
E,ecuIJe decal.1A ~ (ig: +
C0
19.0-20,0
HS
Coborire cu trecere
(j)
Prelungrre coborire
m .'
Podesl cu baluslrada
1.10
T
1.10
I
1.10
~'j~-l-II-!'I
-I.: .
r-".
10.0
'. 10,0
.' 5.0
10.0
> 4,0
elj
RS
/11 1
Podeil
" 2.20
~
3,00
!
U.O
L
201
020i-t--l0.7C
Scara verticala. relraclabila
oscaraverticala. @ decalata
1;ocaraverticala@12scar"vert,calacupodeslde @ lncorporati1 trar.sbord~He
Scar~ do eJ:vare
seARl RULANTE
PENTRU eLAOIRI AoApOSTINO MAGAZINE $I BIROURI
f -_ _ S_tr_ap_u_n~ere p~_n$_eu_~~_o_--t
DIN EN 115
~ Strapungere ~ i Latimea treptei
90 6
t:' 23
6" .;.~~' j..,.~,s ,pardos"r

____- - - . . . J
--+-
." '"
r,"
I'
Bulan de oprlre in caz de pericol
2,09
I 2,34 ' i ~ Lungimea gropii L;oo A -.. 4,4~
~
,E
&.'
"C
~I
'" E
I I
===n ,
Nivell
30~30
MS pardos.
---'>
L:=-f.:'lJ Ii
II
, Ii
Buton de oprire in caz de peri col
=+32
I Slrapungerea
Schema lundament
to- G)
Seara rulanta in seel,une longitudinalalSehema plan lundatil
Capacltalea de transport
Q",,- 3600
x Gp x v x f (persih)
unde !
Gp=nr. pers. per treapfa (1:1.5: 2)
v(mrsl = vileza de transport t= adinclmea Irep\el f = 0,5 - 0.8 gradul de utdlzare al scaril rulanle.
II
=~'l!~EJU! I~I
:i:!!I.: "
=~ ~Jt~;IC
UJt:!a:i:
..
=t32
t-
A B
Latimea scarii rulante
Lat. trepte,
600 605-620 1170-1220 1280
800 805 - 820
1000 1005 1020
1320-1420 1570-1620 1480

pers
1680
pers.
Randament 5000 - 6000 de transp.h pers.
7000- 8000 8000-10000
Dlmenslunl 51 randament pentru scari rulanle eu inc!lnal,e de 30' resp. 35 (27' 18')
t- 0
Scari rulante intr-o rampa In paralel
(j)
Seara rulanla. latime 60 em:
Latlme 80 em;
Lungimea in plan ~
CD
La inclinatie de 30 = 1,732 x inaltimea nivelului La inclinalie de 35 = 1,428 x inallimea nivelului Exemplu: inaltimea nivelului 4.50 m $i inclinatia 30 (inclinatia de 35 partial nu este permisa in strainatate) Lungimea in plan: 1,732 x 4,5 = 7,794. Impreuna cu suprafetele orizontale de intrare $i ie$ire rezulta 0 lun gime de cca 9 m. Oeci pe scara rulanta pot sta simultan, una dupa alta, cca 20 de persoane.
Viteza Timpul de transport per persoana La 0 latlme suflcienta pentru 1 persoana 2 persoane sint sint transp tranportate
Montarea Si exploatarea se face in conformitate cu "Oirectivele pen tru scari rulante $i cai rulante", document editat de Hauptverband der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Uniunea generala a asociatiilor profesionale me$tesugaresti) Scarile rulante ~ CD - sint destinate transportului neintrerupt de persoane (nu figureaza ca scari din punctul de vedere al supravegherii in constructii). Scarile rulante, de ex. din magazine, au un unghi de ascensiune de 30 sau 35. Scara de 35 este mai avantajoasa ca pret pentru ca necesita suprafete mai mici in plan. In cawl inaltimii mai mari de transport, din motive psihologice si de securitate, se prefera scarile de 30 Randamentul de transport este pentru ambele unghiuri de ascensiune aprox, acelasi. In cazul amenajarilor de transport se va utiliza pe cit posibil un ung hi de 27 - 28. Unghiul se deduce din raportul de ascensiune 16/3 al unei scari comode. Latimea treptelor se alege dupa un standard practicat in toata lu mea, 60 cm (0 persoana), 80 cm (1-2 persoane) si 100 cm (2 per soan e) ~ CD - . La latimea treptei de 100 cm, persoanele cu greuta\i in miini au suficient spatiu de miscare. La urcare $i coborire se va prevedea suficient spatiu pentru a$tep tare, cu adincime 3 2,5 m. In magazine, c1adiri administrative si pentru birouri, in hale de tirguri $i aeroporturi, de regula viteza nu va depa$i 0,5 m/s. In statiile de metrou si la amenajarile de transport publice se prefera
0,65 mis,
Repartizarea medie a transportului ascendent in magazine mari este: scara fixa 2%, ascensoare pentru persoane 8%, scari rulante 90%. Aproximativ 3/4 din circulatia descendenta se face cu scarile rulante. S-a constatat ca in prezent in medie exista 0 scara rulanta la 1500 m2 suprafata de vinzare, dar ar trebui sa coboare la un op tim de 500-700 m2 . Sea rile rulante in construetii de eireulatie trebuie sa respecte prevederile din .,Oirectivele pentru scari rulante" (Bostrab), Preten tiile sint ridicate (functionare, constructie, siguranta), Unghiul de as censiune este 29, 18 $i 30 Oimensiuni $i performante ~ CD -
0.5 mlsec 0,65 mlsee
- 18 sec
- 14 sec
4.000 5.000
Persoane/h
8.000 1.000
Date ale randamentulu, -
CD -
202
cAl RULANTE
lL1
EN 115
Nlvel II
10;0 ~_-=- -=~~

Sec\lune
I
-=-J~
~650
,
II II
Nlvetl
,
II II
Event. se prevede cu scurgere pt. apa

4.00-460----<
f----<
f=q
t,-.
1------1
Plan lundalie
J __ ~ llli-
F F=3
u
Tip
Secliune
transversal~ -. CD
60 600 80 800 1420 1500 100 1000 1620 1700
A
B
t,-. Q)
Cale rulanta secliune longitudinata ~i planul fundaliei
1220 1300
Dimensiun; -
Simptu
Capacitate a orara de transport a caii rulante se calculeaza cu formula K 1 V' 3600 a= 0,25 pers./h in care: , = lalime de transport in m, V = vileza de transport in mis, K = factor de incarcare. Factorul de incarcare variaza in lunctie de soli citare intre 0,5 $i 0,9. Valoarea me die este 0,7. Valoarea de 0,251a nu mitor reprezinta suprafala de pa$ire de 0,25 m2/pers:
CD - @
CAl RULANTE PENTRU CLAOIRI CU MAGAZINE SAU BIROURI (IN CONFORMITATE CU OIRECnVElE PENTRU SCARI RULANTE :;>I CAl RULANTE)
Direclive Bostrab. EN 115

inClinalie d
10
S x 5.6713 + 15480
II"
12 .
S x 4.7046 12950
Dublu
S x 5,1446 + 14100
9
i
6400 H x 5.6713 + 3340
5900 H x 5.1145 + 3150
5450 H x 4,7046 + 2990
~ ~E.".".:.".";."."."
in loarlecQ
~.' .. .
,
Cale rutanla cu arc superior de trecere cu banda cu palete
CD
cu ching;1 trans
(b,:Jndtl dn cavC!l/C)
Cale rulanta orizontala La\ime ulila S Lat,me exterioara B
Calo rulanl.1 cu doua. tl'Jrtzi
1 persoana cu carucior penlru cum paraturi de 60 em la\ime (80 em)
800 + 1000 1370 + 1570
750 + 950 1370 + 1570
2 x 800 + 2 , 1000 3700 + 4200
incrucl~at
Executie
Lungimea unei sectiuni
Constructie plana. inchnatie c 4'
~
in opozitie
12 -16 m
-10 m
:::,,::,:,1::,:,,:::,,,
DisC intre incardHori
in conformilJte cu ccrintele de st<lllc:'J.
Lung. posibila
adecvat~
225 m"? 300 m

40m/min pentru cale rulanta. orizonlala. - ...
Oispunerea ca.ilor rulante
2 persoane, la\ime 1 m
Randament de transport
11 000 pflS 'h
Dimensiuni
~i r~ndamenl
(j) -
t,-. (2)
Secliune cale rulanta cu banda de transport din cauciuc Cu banda din palete
-' -EEIll;I-'
t,-.
Banda de transport din caucluc
Banda de transport din patele
Plan-
0
84
Eincllna,l.
~ ~_::_<_::::_::::_:"'-'-_-"18UI
@
__
=:::J==_J-__
t,-.
Schema sectiune cale rulanta cu doua cai Lalura lensionata
Latura cu angrenal
~~
.', "', I
Caile rulante sint mijloace de transport pentru transportul orizontal sau U$or inclinat al persoanelor. Avantaju\ cailor rulante consta in pericol mi nor de accidentare la circula\ia cu carucioare pentru cop;i, scaune cu roo lile pentru bolnavi, carucioare pentru cumparaturi, biciciete $i bilgaje mario Pentru ca instalatia sa aiba randament de transport optim, lil pro iectarea ei se va tine seam a de, $i se va determina foarte atent, traficul preconizat. Randamentul de transport depinde deli'llimea Iibera. de vi teza de circula\ie $i de factorul de incarcare. 5e poale atinge un randament de transport de 6000-12000 pers./h. i ncli natia maxima a cailor rulante este 12 = 21 % . Viteza de transport nor mala esle 0,5-0,6 m/s pe orizonlala. viteza pentru cal rulante cu incli natie pina in 4, poate Ii mai mare, pina la 0,75 m/s. Ctli rulante de cca 30 m lungime se considera scurte. Cai rulante lungi pot fi renlizale cu lungime pina la 250 m. Pentru a facilita accesul $i ie$irea in timp, se va proiecta dupa caz, 0 succesiune de cai rulante mai scurte. Avantajul caii rulante cu doua benzi consta in inloarcerea in plan orizontal, -+ - @ , spre deosebire de ... CD - . La inaltimi de constructie mici, de 180 mm, sint potrivite $i pentru integrarea in cladiri existente. Valori pentru cotangenta inclinatiei caii rulante Formula = ctg x B x inaltimea de transport
0
:~~~~:~~
3.32
1-3:"69-1
3.32
inclina\ie in cIgB
10 5,6713
11 0 5,1446
12 4,7046
1.91 - - (
t-
Soctiune de baza. a
c~ii ruranla cu dou~ cai, cu inloarcere orizontala. -
de ex. inallime de 5 m, inclinatie de 12 Lungime medie = 4,7046 x 5 m = rotunjit 23.52 m.
203
ASCENSOARE
DIN 15306, 15309, EN 81-1+2, NORMATIV ISO 4190, DIRECTIVE ASCENS. 95/16/EG
~"
...,
LJ
I,
.,,',
I',,'
11
La toate cladinle, ascensoarele ar trebui plasale in principiu in centrul Iluxului de circulatie. 5e va proiecla cu atentie dispunerea tata de supra letele de circulatie. Ascensoarele au doua s'steme dilerite de aclionare 1. actionare cu roti motoare (Ia ascensoare cu cablu) ~ G) 2 ascensoare hidraulice~@-@ Jos lateral 1:1 Ascensorul cu cablu are in caz ideal sistemul de actionare deasupra putului. Greutatea propne, tara lncarcatura, a cabinei ascensorului, precum si jumatate din sarcina utila sint echilibrate de catre contragreuta te, La alegerea tipului de actionare trebuie cintante avantaJele si deza vantaJele. Actlonarea sus lateral sau jos lateral mai are suplimentar role de intoarce re Sl ca urmare costuri suplimentare in exploatare, Maslna si diriJarea pot Ii plasate in pnncipiu intr-o camera separata a utilajelor de actionare, sau in cazul ascensoarelor lara camera de transmisie, in put ~ in cazul ascensoarelor hidraulice predomlna pistonul de pres,une ~ @-@. Utilajul ridicator poate fi pia sat direct sau indirect. Plasarea ele vatorului direct cu tub de protect1e scufundat in pardoseala, nu mai este de actualitate, din motive de protectia apelor. in anumlte situ alii este reco mandabila ulilizarea unui piston de tragere ~@ B - D Pistonul de tra gere echilibreaza prin constructia sa o parle din greutatea cabinet, la care se adauga 0 greutatea suplimentara ~ @ D intrucit motorul de pompare funclloneaza numai cind sarcina este transpOrlata in sus, iar la coborire se deschlde ventilul: nu este necesara energie Si consumul scade aproape la jumatate.
(1)
Aclionare ascensor
cu cablu. sus 2:1
Sus 1:1
Sus lateral 1:1
""n,", LJ
Ascensor hidraulic. actlonare drrecta. centrala. in 1 treapta
"",'\1' i. '/',1 ,bd',!

:1
1 ,
, I,
",
r:-l[]., '
i
I,
IIIII
I
:1
"
".
I'
Direct. central, simp

lu. telescopic
Direct. lateral. treapla
in 1
Indirect. laleral. 2:1
II -'0
i: ,"
!: "
'i.1
11
I:
,
..,
B
I~
I
,I
OS
i, '
!I
"'rl
I,
'~
--Orl i!~li
:
: , S
'
C
Piston de tragere, indIrect 2:1
D
Piston de tragere indirect.
cu greutate suplimentara
Piston de preslune
suspendat 2:1 -
CD - @
o
<D <D
PIston de tragere,
suspendat 1:I
o::t _:
ro
-80...,
f-1,10~
I=L~O$
~
6-1
~
~%
~]~ o~~ ~" ~:

L~
ro
-80, '-110-1 - lip 160 ..., 1-80-1 c....1.10-l
~80~
- lip 1,60 Plan de baza ascensor
-90-' '--1 ,10~ - lip 1,67 -
- lip 1,60
--'+14
-1,10~
-- 80-110-
lip 1,60 ...,
- lip 1,60 -
-80- 80 -1.10-1,10-' lip 1,60 lip 160 12 12
pag. 205 s' urm.
Pentru handicapati
Cu pasaj
Grupa de cite doua
Grupa de cite trel
2,00 + 2,20
:1
365-385
~c :I!i
"
\ ,f
===~===r-r-
/ . ''1 ~I:',
3,65 - 385 I
! "I" '.'I 1'1 il ~'
1\1',/l~1IT:
3,55 - 3,65
Usa gllsanta telescoplca cu deschldere unilaterala:
lalimea putului = 1,5 x lat,me I,bera de tre cere (II, + 27 em = '" 1.60 m
inalt. de
transport
- 40 - 50
MIT
;, 1,35
~I: Ifl"i
,I,
T~
i
ii'l
inalt. de
transport
40 m
30 - 40
Ascensor fara camera de actlonare $i spatiu redus de subzidlre
Usa gllsanta cu deschidere centrala: la!imea pululul = 2 x latlme Jibera de
treeere Ill)
20 em
'"
1,80 m
204
Ascensor cu camera pentru actronare
Ascensor tara camera de actionare
Desehiderea usii si lal,mea pululu,
f - - - c -----;
ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane in clAdlrl pt. loculnle DIN 15306
"~
k,;,:,,;,."
.:.&..:..&J
D
JL:.:..:."
>
I
I
I
I
1-800--1
t--
1100 ----t
~ Ip1600 ~
I I
~CD
Circulatia pe verticala in c1adiri noi, cu mai multe niveluri, este pre luata cu precadere de ascensoare. La proiectarea inslalaliilor pen tru ascensoare, arhitectul se va consulta de regula cu un inginer de specialitate. in cladiri mai mari, cu mai multe niveluri, este potrivita concentrarea centrala a ascensoarelor, intr-un nod de circulatie. Ascensoarele pentru marla vor Ii separate vizibil de cele pentru per soane; totodata, la proiectarea lor se va tine seam a de laptul ca la vir! de circulatie ar putea Ii incluse organic in circulatia persoanelor. Pentru ascensoarele pentru persoane in cladirile de locuinte au lost stabilite urmatoarele capacitati portante: pentru uzul persoanelor ~i cu bagaje. pentru utilizare cu carucior penlru copii ~i scaune cu rotile . 1.000 kg (ascensor mare) inclusiv pentru transpor1ul targilor, sicrielor, mobilei ~i scaunelor cu rotile pentru handicapati. -+ Spatiile de a~teptare din lata accesului la put trebuie astfel realizate, incH, utilizatorii ascensorului, care intra ~i ies, sa nu se impiedice unul pe celalalt mai mult decH este inevitabil, chiar daca au bagaje in mina. bagajele cele mai mari, care trebuie transpor1ate cu resp. ascen sor (de ex. carucioare pentru copii, scaune cu rotile, targi pentru bol navi, sicrie, mobila) sa poata Ii incarcate ~i descarcate lara a puna in pericol persoane, cladirea ~i ascensorul ~i lara a alecta mai mull dedt inevitabil cealalta circulatie. 400 kg (ascensor mic) 630 kg (ascensor mediu) Spatiul de a~teptare din lata ascensorului unic
Adincimea utila minima intre peretele u~ii putului ~i peretele opus,
masurata in directia adincimii cabinei ascensorului, trebuie sa lie
egala cu adincimea cabinei ascensorului -+ .
Suprafata utila minima sa lie egala cu produsul intre adincimea ca
binei ascensorului ~i latimea putului .
Spatiul de a~teptare din lata ascensoarelor alaturate
Adincimea utila minima intre peretele u~ii putului ~i peretele opus,
masurata in directia adincimii cabinei ascensorului, trebuie sa lie
egala cu adincimea celei mai adinci cabine de ascensor.
Plan PUt de circulalie -
Spaliul de a~teptare din lala ascensorului
R -------;
................ .
T
I
~
~T
I L _____ L ______
'I I, I,
II 'I
,
II
II
1
Vl
I,
I
II
L~20
11
___-_
I~c 'I
~ll
[]
-_.
Acces in acest spallu
__ . ~
L~T--1}---..J--L
.....................
Camera utilajelor de aClionare
Camera utilajelor de actionare 9ruP de ascensoare
N
MS pardos.
......: ....: ..........:.
[ill]
I
I
\
MS pardos.
\l
MS psrdos.
CapaCllale portanta.
Vileza nommala la,lime minima put c AdinClme minima pUI d
kg
4DO
630
6
CD
1000
6
2.50
MS
pardo,.
- .[S [ill
- '"
.
..-;mJ 0.63 1,00 1,60 0,63 , .00 1,60 2.50 0,63 1,00 1,GO
mm mm
p mm
1600. 1800 1600 2100
2fiOO
170(1
a.
-;
Adincime minim:'
groap~
1400 1500 1700 1400 1500 1700 2000 1400 1500
;'000
~)OOO
ln~ltime minima cap
mm mm mm m' mm
3700 3800 4000 3700 3800 4000 5000 3700 3800 tOOo
put q
::0
'"
~
latlme Iibera usa pu\ c:
800 2000 8 10 10 12
inall. lIbera usa put 5,

Suprafala minima a mecanismului de aclionare
-.
14 12 14 15 3000 2700 2700 3000
0.
.L
.
.~
lalimea mimma a
2400
2400
2700
2700
Put~; camerA de actionare
Put ascensor hidraulic
""
~
mecanismului de ac\ionare R Adincimea minima a smm 3200 mecanismului de aClionare S

in.~llimea minima. a mm mecanismului de aetionare h
3200
3700
3700
3700
4208
4200
4200
@
15
2000
2200
2000
2200
2600
2000
2200
2600
Lal. libera. a cablnei a
mm
950
1'00 1400 2200 2100
Adir.cimea ribera a cabmei b mm
a E: 0'
Z'
>'
~ 10 t=ttit:~.:.:.:.::
l) ,
::.
1 '.400 kg
' :
0;
1::::f~.(!J
M@@ o 100 200
'0 1.630. h'OOO~ Ulm',

11 2.,000ltg 2.~m'.
133.,oooltO 2.5m'1
1.0 rn',
1116)Hg I,Om'1
'110001" 1.0 rn',
S 11.cIO.l.,oookg ',Om',
1I1Xl .. ,.1000 k9 1.0m'. '"'Xl"l'OOO~ UIm'1
c '" .g
ina\llme hber~ a cabinei \<, Lallme hbera. acces cabina
mm mm mm
5
C2
800
inaltlme hbera acces cabma 1 2
2000 8 13
300
400
500
600
700
BOO
Numarul permis de persoane
Locatarl la taate nlvelurlle
Cerinle lalA de randamentul de transport pentru clAdir; de locuinlA normale (FEM)
Dimensiuni constructive, dimensluni
cabin~ ascensor $i U$~ --- CD -
@.
205
1400
ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane, preferential pt. birouri, banci, hotel uri etc. ascensoare pt. paturi DIN 15309
Cladirea Si destinatia acesteia determina tipul de baza al ascensoa reler ce trebuie prevazute. Ele servesc transportului pe verticala al persoanelor Si bolnavllor. Ascensoarele sint instalatii mecanice de folosinta indelungata (durata de viata cca 25 - 40 ani). Din acest motiv trebuie astfel proiectate, incit sa faca fata Si peste 10 ani ce rintelor crescinde. Modificarea instalatiilor proiectate gresit sau cu prea mare economie este fie scumpa, fie imposibila, La proiectare se va verifica exact situatia circulatiei, in casa scarii principala se
vor forma grupe de ascensoare.
Analiza circulatiei: forme si definitii
Timpul de rotatie: valoare calculata indica timpul de care are nevoie
ascensorul pentru rotatie pe parcursul tipului de circulatie specificat.
Valoare medie de asteptare este timpul intre momentul chemarii si
al sosirii cabinei,
Valoare medie Asteptare (s) = timp de rotatie (s)
Nr, de ascensoare/grup Randamentul de transport: randamentul max, de transport realizat in intervalul de 5 minute. (nr. persoane). 5e calculeaza cu formula:
C,
~ f----1300
G)
Sectiune put ascensor R
' ~ f----~-O_--------i
Ascensor pentru patun
t IX
r::j
'I:: p:
i""
c
"1 1
~::
i::t---------t;--
I:
~- ~ ~ :j ~
~
- - -
(I
, I::
I
L:.~/
/
~
Go:~t.~.:.~~~:~'
~:l
Acces la camera de actionare din aceasta zona
.fl' .: i
II"
I ....
, ...J
.;
::::: :
..
'
\~
300 (s) x incarcarea cabinei (pers,) timp de rotatie (s) x nr. de grupe de ascensoare Randament de transport procentual: 100 x randament de trans (pers,) Randament de trans, % = Nr, de incarcare al cladirii (pers,)
CapaCllate portanla
Vlleza nomlnala Lallme minima pu',
Camera utilaJelor de action are
\Ir f4\
~ comuna pentru grupe de ascensoare
Camera utilajelor de actionare -

2400. 2600
II
t:~."""""""':::""""1
11
.. :
..
II
p&~;m - ~)b
n -1100 -
1900
"g
m's
800 063 1 0
i
.~
6,
2.5
0,63
1000 (1250',
6.
1600
6.
2.5
'r---
I
1100
":'
1900
1.0 1.6 2.5 2400126001

2300 (2600i
__
Hl. I~~;~!{I" ',"'''''''''' ~ ~on~ -F '

~.
800 kg
1000 kg
1250 kg!
Adinclme minima put

AdinClme minima groapa put
IM!ltlme minima cap put La-lime usa pUl Inalllmf:' usa put Supr mm a camere'
2300
0631' 0 16 2600 2600
.:1
1::;
1:::'
[:1
~:6.1
~'.~~ml;1
MS pardos.
H
t OJ
ir
Ir
b
~:b
III
=-',~:~
'"IN'
~:m
1600 kg
1401 1500 1700 2800 1401

3800
1700 4200
280n
1401
1900
4400
2800
4000 5000
5200
5400
80C 2000 15
1100
2100
1100
2100
18
20
25
ilDi
--l
mecanismulul de aC!lonarp m: Ulltme min a came rei mecamsmulul de aClionare R Ad'lnClmea min a camere, mecanismulUi de actlonare S Inall',mea min a camere, mecanismulul de aC\lonare h Lat cablnel de ascensOi a Adinc cabmel de ascensor b lnalt cabmel de ascenso' k Lallme usa c30ma Inaltlme usa caoma Numar perm IS de persoane
2500
3700
12800 4900 2800
3200 4900 2400 1500

1400
2300
, 10e
3200 5500 2800

2800
2200
1350 1400 2200 800 2000 10
m~~
c
MS pardos.
I! I JJ il:':.'; II
1m] Ifl
~l3QQj
M300'
~': ~~~"
2100
1950 1750 2300 1100 2100

::'1
13116',
Ascensoare penlru persoane. de prefennta pentru alte cli3.dirl decrl cele de locu tnte (blrouri. banct. hotelurll. asce~oareJ.: permit accesul cu scaune pe rotlle; dimensJunl constructive In mm ,J.-I- l.)
--'0
Capacitate portanta Vrteza nomlnala AdinCime minima out AdinClme minima groapa put Inailime minima cap put
kg
160(1
063 :'0 I '6 12,5
240~
2000
0.631'01 ' 6 2.5 0631
2500
....~
lh.:::::::::::::::::::::.lr
Pu\ pentru ascensor Individual
Alterna;;va
U:~
.01 6 ' ' 2700

3300
25
3000
Vr
ascensoareJor- \) - .
Privire de ansambJL!. asu~
18001' 7001; 900 2800 1600r700 11900 280 18001'90012100 3000
4400
5400 130C
4400
5400
4800
i 300(14001~
5600
::: :::::::'\2::::::: :::.

15 .
10
" C.
Q; u
Latlme usa put jnaltlme usa put Supr mrn. a camerel mecanismulUl de actlonare rr 2 Lallme min. a camerel mecanlsmulUI de actlonare r AdinClme mIn. a camere, mecanismulul de acllo~are s Inaltlmea min a camere, mecanismulul ae actlonafe h
26
3200
2100
27
29
3500 5800
2800
550C
v----
~}---{2.
,j,
L ":
1,IV,'~
600 700 800
a 100 200 300 400 500 Locatari in taate nivelurile complete
Lalrme Cabln3 ascenso' Ad'ncrme CaDlna ascenso r D (nalllme cablna ascenso' Lall:"ne usa cabma Inaltrme usa cabm2 Numar permlS oe persoane
1400 2400
1500
2700
18De
2300 i30Q 2100

2' 26 33
130a 11400,
~
Cermte fata de randamentul de lranspm1 pentru cladln de locurnte conlortabile,

cu SI fara etale pentru bilour; (FEM)
Dimensiunl constructive pentru ascensoare pentru patun --
CD -
206
ASCENSOARE
ASCENSOARE PT. BUNURI DE DIMENSIUNI MICI
-iI
Ie
)-
+Ie:; =lu
lp
L-._.
'L--
=lu
_:
Ip
Ie = lu
Ip
G) Ascensor pt. bunuri de ~

dimensiuni mici ltlrc':i pasaj
. , .11 i i ,
Cu pasaj
0)
in
diagonal~
r-y
. . . . . . . . . . .~~~l
(J
All
r: ""' '" NN
"'00
Ascensoare pI. bunuri do dimellsiu ni mid: capacitatea port:lllt:'l . 300 kg; suprafa\a de bazt! a cabinei as censorului ,,; 1.0 m2 ; pentru bunuri de dimensiuni mid, acte, mincare etc. Accesul persoanelor nu este permis. Structura pu\ului este de obicei din profil de otel. asezat~ in groapa pu\ului sau pe planseu. inchiderea perimetral~ este din ma terial rezistent la foe - (j) - Calculul randamentului de tran sport pentru ascensoare de bunuri. - CD. Timpul necesar procesului de tran sport se calculeaz~ cu lormula:
",0
...-C\i "'" MI
Z =2
~ ,
+ B, + H (1, + 12 )
= ... s
1 I
,
~
I'"
--:----l--Lc;"""" I I I'"
l..
-~-~--- -~;
.~
fA\4 V' \:!.J
Ascensor pentru. bunuri de dimens. ~ mici cu u,~ glisanl~ vertical~ la V' nivelul pardosel,i
- . ...L----
CQ
Ascensor pentru bunuri de dimensiuni mici cu u~a. lurnanta. la
nlvelul pardoselii
Ascensor penlru bunuri de dimensi

uni mici cu parapet ,i u,~ glisanl~ verticala.
in diagonalA si in
diagonala cu pasaj
DlspllOerea punclelor de inca.reare
1 Acces si pasaj
Sarcina uhla Vlleza La-lime cabina. 1.~lime usa Adincime cabina.

;n;"lllime cabina. ..
Qlkgj
v [mls)
Ie _Iu ac
he ... hu
100 0.45 400 400 500 500 600 600 800 700 700 800 800 800 1000 1200
1120
300 0.3 800 1000

1200 1120 1180
500 500 350 820 680 500
600 600 800 450 920 780 2145 600

1930
100 0.45 700 700 5S0

1020
800 800 650 ,,20 980 800
inal\ime usa
Latlme usa pI. incarcare in diagonala lu la\lme pul Ip Adincime pu\ ap inaltlme cap PUI min hcp
La.llme USa camera aclionare inaltime usa camera. aclionare Dislanla puncte inca.rcare min. Dislanla puncle incarcare min. inaltlme parapet min. doar opmea cea mai de os
720 580 500
820 680 500
920 780
1990
'020 880 700 600 700
980 800
800 '000 1200 8S0 1120

1180
2745
1180
880 700 600 700 600
600 '930 600
2590 800 2730 800
2590 800 2730 450 800
800
2730
1.)
2)
2 = factor constant pentru cursa dus - in tors h = in~ltimea de transport, v = vi teza de exploatare. B z = timp de incarcare - desc~rcare in s, H = num~rul opririlor. tl = timpul pentru accelerarea.
incetinirea cursei, in s. t2 = timpul penlru inchiderea si deschiderea usilor pUlului ascen sorului: pentru usi cu un canat tlmpul este de 6 s: pentru usi cu 2 canaturi lOs; pentru usi verticale glisante penlru ascensoare de bunuri, cca 3 s. Randamentul la transport F rezult~ din timpul cursei de transport Z. aplicind urm~toarea formul~: 60
800
F=
P Dlmenslum constructIve ale ascen
Timp pt. curs~ Iran sport in s
soarelor pentru bunuri de dimensiuni
mici ~
(j) -
rr---~ :r~::: =1=j- ~i

II ::: :::
I I I I II
60
=
II
I
1
:::'Dl:~~::
I I
= ... curse/min.
.:
.:.
:':'.
:.
:.:
Ie
"',:,
~II
f--'------I : I
I I
I 1 I I I
.:.:
-t
:.:
I
I
9Ox '80
II
I I
I 1
111
~
Ip
lu
L~
,~=====J~==~J ,
!Camafa ma,lnll Const,. dreapta
~
I'
~a",er.
",a,lnll consl,. linga
~ Ascensor pentru matellale cu pasaJ V'
.+
1000
Ascensor pentru maleriale f~r~ pasaj. inci. camera ma,ini;
Reglementari constructive: Came ra pentru mecanismul de ac\ionare trebuie s~ poat~ Ii incuiat~. s~ fie sulicient de luminoas~ si astlel di mensionat~, incit intre\inerea s{l so fac~ t~r~ pericol de accidentare. Spa\iul din tata mecanismului de ac1ionare sa aib~ inaltimea > 1.8 m. Ascensoare pentru mincare in in stitu\ii de s~i1~tate: pu\urile ascen soarelor trebuie s~ fie finisate neted si lavabil. in exterior se pune un panou de comand~ pentru chema re de la sl trimitere la orice statie.
ASCENSOARE PENTRU MATERIALE
Cilpacllate portanla. Vlleza de clrculal'e Dlmensiuni cablna.
kg
630
'600
2000
0.63 -
2500
3200
mls mm
1100 1570 2200
+---
0,40 -
1.00 ------+
Ic ac' hc
DimonSluni usa lu"
1300
1870 2200
1300
1500 2470 2200 1500 2200 2200 2600 '300 '600 3900 4200 '900
1500
2870 2200
1500
'800 2870 2200 1800 2200 2600 3000 1300 '800 4100
4400
2000
3070
2200 2000 2200 2900 3200

1400 1900 4200 4400
mm
"00 2200 2200 2000 2000
1300
hu
Dlmensiuni put
2200 2300 3000

1300 1600 4000
mm
1800
:u ':'r
.:
::: "0::;.
:.:
Ip aD
hgp 0,4 $i 0.63
1700
mls
1200
:. :::
:: :
:::
:.: "::' ::: j
1,0
hcp 0,4 Si 0.63
'.0
hangr.
mls mls mls
1300 3700 3800 1900
'300 3800 3900 1900
ap
4200
2100
1900
1900
I1f\\
penlru maleriale - cu rOli moloare ~
Dimensiuni constructive - ascensoare
~@
Sectiune
Iransversal~ ~ -
Ascensoarele pentru materiale sint instalalii de transport destina te s~ a) transporte bunuri sau b) persoane, care sint angajate de eel care exploaleaz~ instala\ia Exactitatea oprJrilor: Ascensoarele pI. materiale f~r~ incetinirea cursei +/- 20 - 40 mm Ascensoare penlru persoane sl maleriale cu incetinirea cursei +/ 10-30 mm Viteza: 0,25-0.4 -0,63-1,0 mls.
207
2000
ASCENSOARE HIDRAUUCE
Ele raspund cerin\ei pentru transportul economic de incar caluri grele. la inaltimi mic!. Are sens sa fie utilizate la 0 inaitime de transport de pina la 12 m. Camera masinii poate Ii plasata independent de pozitia putului. Ascensoare cu piston direct de presiune. din programul stan dardizat. transporta sarcini utile de pina la 20 t la 0 inaltime de max. 17 m --> G) - @ . Ascen soare cu piston indirect de pre siune. in executie standardiza ta, lransporta max. 7 I la max. 34 m. Viteza de transport a as censoarelor hidraulice este de la 0,2 la 0.8 m/s. Nu este nece sara 0 casa a liftului pe acope ris. Sint posibile mai multe vari ante de actionare hidraulica --> - Cel mai uzual este strlpul central --> G) - @. EI ne cesita un orificiu de forare. Tolerantele de porn ire se mentin la valori coborite de +1- 3 mm prin comenzi independente de sarcina . inaitimea !ibera a usHor ascensorului este cu min. 50 ... 100 mm mai mare dedt la alte usi. pentru a permite acce' sui complet plan in cabina. Se utilizeaza usi t~rnante cu doua canaturi, USI glisante articulate. actionate manual sau complet automatlzat, cu deschidere cen trala sau unilaterala.
Ni
~I
'2000
1000;
r---
Ip
G)
Planul Dutulul
t-r
PlanUl DutulUl cu camera mecanlsmului de actlonare
9000
u
10
~~--..j
r
c.
8000
7000~oo
6000
-1~ I~ =t;:!,::~~~~;;;;;;;:::::= j ... !3D=700mm
1~~~t::':a:PtC:~:;H:+~1:0:00=m~m~~1:=C:,~====_=~-~_ _~ : _
500011g'
4 000
----I
1
3000
""1~ ~~i;~;;;::;~==::===~st::~:t~~==j ,>; D = 600mm

ape = H+900 mm
I
:1.
-~
~-'--~+"'T--r-'-'+""'T=,......4---~~.,.-~-.J-';'---i---+-':'-
__
H
10 "
12 13 14 15 1617 18
inaltimea de transport [ml
Diagrama pentru deTermlnare inal,(rme: cap put hcp: aoinClme groapa put agp: adinclme out Clllndric ape: diametru aut clllndric 0
.
u
c.
'p
Adinr;une aUI
op
Sectiune put
~,~~~~n~~:'~I:~a a:~e ~~:Itl~ ~ ~I~~~~=: ~~

Slar.le rna, man - la sererel
Aamcrme
Irl<1ltlnl~ =
2 300!
2.20C'
inS
Date lehnlee
->
CD -
~':J
CapaC:!3Ie parlanta ka
VI!eZ3 \ransport
C<Jp:1Cltale ponanla
':330
1 000
1 600 I
~~-~
iil:l
I
o t., ':'
0 28
'J 39
~!~:.:.:.:~:.:::.:.:::.:.:
Ins
I
i Vlteza transport
I Inailime lransoon 'l:(lX m
""
1600 20'JO 2500 3200

n
I:; r;
0.
n?4
o 2J.
0 20 0 38 'J 30
max
IT'.
Dlmens. eab\na
L....'1-...
I-,
1 '0",
::'
1300
1 ')
1 5.:10 S>f"1Q
')on .; ')00 '
~oo
150il
? ?00
iliUi ': ill: ,I 'i

r:.'
\\\\1. ..
,I,
"
1
1
I Olmens usa.
L
, Dlmens. put
-------l-...:..lL...L3.llil.....J...SQ.1l_
2200) 200
:2 20 -,
I
Rucsac 1:1
"----- _-,-'""c'lLn-,-'9illL2lSiL
mm
~ ~'" ~OQ ~ ROC ~;;,' ~nn~n' \ JOn

'-.cO min
23J}Q
1
60Q]
3 200 _ 200 3 20Qj
:Jl : ~_L~ ';

L __
->L... _ _
III I ,
4 4...rj
I
..J
I'---'~~
"" "",
c.
O,mens usa L
1
' :::'("0
5"" ,p,nr.
'Jr~f1n
')200 22'}] 2200 220(; ,

h"n ') n
'"Ii=-~n
0:mens ;Jul
:__ ~ _ ~ -:'")('\,
..3...
.... ')QQ );Jr'D 28(l0
..b..gp..!nill_~10n '1nn :-:co min ]450 3..1.50 "3450 3J.50
DimenSlunl --r:cl
530
] 28
07"8
Ca-pa-clla-,ep-on-anl-a k
Viteza nansoorl
-------,1
1000 16011
,)
~-----.!)...12
~0
~:::~
Tandem' :'
Capacitate partama
t:::!
t:::i
~:.:!
~':'l
it
!
ms
~. '"10
'6.0
2.1~
,.
I
'0
Vltezc~
'6:)0 2000 2500 20CO

transport
\ '"J'l
::::!'I~' '1 n
V
1
III
'.
~. .:
I
0.80
062
~::::,
ens
':l
'"'I::
'1
')1
Inailime transpon
max
'T1
, 3.0
; 100 , 50(\
180
Dlmerrs eablna
ml
r::)
I
,I
I!I'II,
~
enm
(L:~:j~:j ~_
t:::j~~":':::'7:'::"::::-::':'
u-
22'JO
Dlmens usa mm
Dlmens pUI
mm
'----~~1~~1_~~
:J
1i1 ! i
hep
192 min
1600 2000 ':20~OC 3200 3200
2300
1600
"';200
,I!::! :.:._ C'":' t::1 1;;:::::::::::5:;;1
' 'M r:::(::::::::::~;':':':': i':-Igl

... 1
;J~' ....J- . ; ~ ~ 1 !:::j , 'I' ':, ! 'i ~ ~I ;.1 ,! 1 !,

I'
1
f:::i~' .~~ ~,:::::::::::::::.::

u
:.:., "\~, '!
II
n 'l':l1?'"' O.E' ()SC
n ':::Q 0.64
n 11 :)::'
1JO
'4('
'60
180
i':'l
':I
."
'I I
1
lo~~ns
cJsa .
I")
. _---.l>:;.]0
.t;CC
1800 )1""l(1
2200 2200 2200 2200
""
'"
208
Ruesae 2:1
Tandem 2:'
ASCENSOARE
ASCENSOARE DIN SllCLA PENTRU PANORAMA
Exemple de cabine --+ CD - sistem Schindler.
Capacitate portanla 400 - 1500 kg 5 - 20 persoane.
In func\ie de inal\imea c1adirii sau de asteptarile de confort, exista
diferite sisteme de ac1ionare si viteze nominale.
Viteze nominale sl sisteme de ac\ionare: 0,4; 0,63; 1,0 m/s - actio
nare cu curent trifazat; 0,25 ~ 1,0 m/s - ac\ionare hidraulica..
lnal\imea de transport ,;:; 35 m; opriri max. 10
Forme de cabina: poligonale, rotunde, semirotunde, in forma de U
G)
Forma oclogonala de cabin a
Forma hexagonala de cabin a
--+
CD- .
r-
1,70
-----l
f--
1.70 -----l
Este posibila si execu\ia sub forma de grup de ascensoare --+ .

Ascensoarele panorama ofera 0 calatorie linistita, lina si fara smu
cituri, in regim inferior de viteza.
La ascensoarele panorama, cabinele pun accente optice.
Ca material se utilizeaza sticla si o\el- slefuit, lustruit sau polizat cu
luciu puternic -, alama sau bronz.
Ascensorul panorama se bucura de mare popularitate.
Este yorba despre ascensoare exterioare pe fa\adele complex mo
delate ale unor mari centre comerciale, ascensoare de interior in
magazine sau foaierele marilor hoteluri.
Calatorul savureaza privelistea de pe scena strazii sau, in centrul
comercial, privelistea spre etajele de expozi\ie si comerciale.
Forma semirotunda
@l-@.
Forma rotunda
'-1.00--;
Cabina rOlunda
~
FormainU
Camera
ma~lnll
Parapet
., II
.
'I'
: ..-; /to
-
. .
.;i(
t-r
Ascensoare panorama. din sticla., grupale
: ..::..::..::..::..:::::: ::..,':: ::..::: :
..
........................
N
'" N
I
1--
I
'---
I 8
8
N
I
'i'~,,,,, I Pasal Inferior
stlcla
I
~
:..::..::..::::..::....::...:
cu cablu
I1'Q\
I
I
sllcla
Ascensor in interiorul unei
f-j\
\.!..J
Sec\iune Ira,!1:iversala ascensor hidraullc -@
Secliune lransversala. ascensor
~ cladiri - G)
Ascensor
panoram~ -.
209
NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA DE 50 kmIh
STAAlI
Sursa: Forschungsgeselischatt tur StraBen und Verkehrswesen (Societatea de cercetare pentru sistemul de strazi si circulatie), K61n ~
UJ
r---------,
, I ' : I
r--------...,
I 10 I
'~i
/h
0
i
I I ,
: ,
I
, I
8
2,50
r,~~
I I I
II)
,
I
,
I
I I ",
" M
:
0.50
I
0,50
I
I
2,50
0.50
II
0,50 0,25 I
2.50 0.250.25 6.25
2.50
0.50
0,25
I
0,25 0,25 650
0.50
2.50
III
0.25 0,50
I
0,25
I
0,25
I
0,25 0,25 0,25 0,25 +--_---'5"',5"''----_ _-+1
0,25
0.25
4.25
CD
AUTOBUZIAUTOBUZ
CAMION/CAMION
CAMION/AUTOTURISM
CAMION/BICICLETA
...................................... : .. :
0,50
II
AUTOTURISM/AUTOTURISM
..:::::
2.10
0.2.
I
0,50 0,25 2,10 0.250.25 0.25 5,45

I
0,50
2,10
0,25
0,25 1.75 0,5? 0,250,25 0.25 5,10 I
e-----'c2.. ,1,,0_-+-i0:+.2=o5-=-i0_' 5-+-0 0.25 o.~~ I 1,00 I 1
3.85
CAMIONETAiBICICLETA
CAMIONETA/CAMIONETA
CAMIONETAIAUTOTURISM
NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA ('S 40 kmIh)

,::..::.-=-::.~-:..;'--------'
r--------T--------l
AUTOTURISM/BICICLETA
F )i~ ~c=J~ ~I:

I I
I~I
1
I
C)
I I I I
I I
~D-------i,
'
~ r-'
-, :
I
,
,
I
I
I
~c=:J~ ~g-;;
II
II
II
I
I
I
II
..
, ,
......................... ::::::::::::..'::::. ::::.

2,50 0.50
6.00
........................................ :::::.. :
0'F 5 2.50 0.125 0,25 1,75 0.~5 0,125 .j.F... ~_-"2."'50"-~0'-+~~,,00~5 0,125 0.125 4.00
'T
0,25
1
2,50
0,25 0,25 0.125
0,25
-------+
L--~~
AUTOBUZ/AUTOBUZ
---------~ -+
@
01 ~I
I
CAMION/CAMION
CAMION/AUTOTURISM
CAMION/BICICLETA
...... ........ 025 ......

0.125 2.10~2.10D.1fs'
~---
4,70-----l
CAMIONETAiCAMIONETA
CAMIONETAIBICICLETA
AUTOTURISMIAUTOTURISM
r--,
- - Spallu liber - - - - Spatlu de Clrcula\le DimenSIUni de baza penlru spaljl de clrculatTe SI spatii IIbere: cazun de In lerseclare cu vlteza constanta $1
CAMIONETAIAUTOTURISM
redusa.
AUTOTURISM/BICICLETA
;---1------ - 1------------;
S,A S,B
= Spailul de siguranta latera '" Soallui de siguranta la pane a
: 51
i
!S,A
Llmlta soatiulul liner

Llmlta spatiulUi de Clrculatle
~ci=t::=::
B
A
BIClcJiSl
Automobil
Spatlul de circulatle pentru traficul autovehiculelor rezulta din dimensiuni Ie autovehiculelor ~ pag. 437 pp., to lerantele lateraIe 5i in partea su perioara, adaosul pentru clrculalia pe sens opus precum $i benzile de acos tament. canaleIe de scurgere circulabi Ie. precum $i !isia laterala rigidizata. inaltlmea spatiului de circulatle esle de 4,20 m ~ @ Spatiul de circulatie pentru biclclete esle cite 0 banda de 1.00 m latime cu a inMlme de 2.25 m. Pentru pletoni a banda de 0,75 m si inailime de 2.25 m. lnaltimea spatiului maxim de siguranta superior este. pentru autavehicule. de 4.50 m. se prefera 4.70 m, pentru a permite lucrari de intretinere. Pentru circulatia pietanilor $i bicicletelar inaltimea libera este de 2,50 m. Latimea spatiuJui lateral de siguranta (SsA) se masaara de la marginea spa liulul de circulatie spre exterior. Latimea necesara este in functie de vileza ma xima admisa. La 0 viteza maxima admisa ~ 70 km/h. SsA ~1.25m (1.00 m).laa VI teza maxima admisa de ~ 50 km/h, SsA ~ 0.75 m ~ @. Latimea spatiului late ral de slguranta in cazul blcicletelor SsB este de 0.25 m.
@
210
Dimensiunea spatiilor Iibereide clrculatie pentru automobile
i
I
,j
1 [::'fir::r::'u ~
1,5050 50 50 501,50
Profil transversal lip 20 c4 m
STRAzl
Sursa: Forschungsgesellsctlalt lUr Stral1en und Verkehrswosol1
(Socielatea de cercetare penlru 5i51emul de 51razi Si circulalie), KOln --+ V., Konrod AdenauerStraOe 13, Kaln --+
QJ
-i f
16,00 13,00
-----t
1,5025 sa' profillransver
1 rr::'t~~T:=r:':'] l"
i 'r t r 1
251,50
1; d4
8,'00,,00'4,00
~,::'~J::;~~~',~~C~~i:~~~r:~~:~rsale
Pentru ca proiectarea, construclia si exploatarea strazilor sa fie uni tare, se impun secliuni transversale standard, de la care nu se per mit abateri nemotivate,
Secliunile transversale pentru strazi lara posibilita1i de amenajan
suplimentare --+ CD si cu amenajari suplimentare --+
cu lalimea de baza a sensu
/J ::
+ #
1,501,5025 2,0025
~" '3' ','7' '5' ' ' +' 'i' ' ' 3' ','7' '5' ' ' ':
+of
I"" t
I
- "p" locuri de parcare sau benzi de parcare pe lateralul carosabilu

lui, domeniul de utilizare al secliunilor transversale standard pag.212
--+
,,6" numarul de benzi pentru ambele sensuri --+ pag, 212 - "m" 0 despar1ire constructiva pe mijloc (banda de mijloc) - "s" fisie laterala rigidizata - "r" banda pentru biciciisti in interiorul secliunii
Pro1il transversal tip 14 b25
/J [::T:'::~
Profll lransversalllp 12 b2
l ~~~:~,:r~
---+
25,,501,50
2 5 2 , 0 0 , ,5025
r1 ~":::'::::;H" /j t::I::ll" /jf::,t::ll"

25 ' ',50 1,50 ',00 1,00
Profll transversal tip 10 d2 Prolil Iransvers8111p 9 e2 Profll lransversaillp 7,5
~~O'~I
~,~'~I
~O~~
G)
Sectluni Iransversale slandard pentru slrazi lara posibilitati de amenajari suplimentare
c: o iii 0:
~t- '~I'''1
\~,e25~A
., iii "
I~"t ,
, II
3,75
c4mpr
d4mpr
7,00
Pl~'8
75
J J2'OOU2,00~"':':'j"~":""j2,JJ2,oot
225
c2pr
c4pr
2 25
75
Sectiuni transversale slandard penlru strazi cu posibilitati suplimenlare de amenajare
Se va urmari obtinerea unei imagini de neconfundat a traseelor de circulalie, Aceasta poate fi oblinuta prin dimensiuni clare, diferen liate, dispunerea diferenliata a diferitelor elemente de secliune trans versala, 0 relalie echilibrata intre lalimea si ina1timea spaliului strazii, spa\ii verzi variate: amenajarea spa1iului strazii trebuie sa ajute la ori entarea pe strada si in oras. Elementele de secliun"e transversala situate de ambele parli ale ca rosabilului influenleaza mode/area imaginii vizuale si funclionale. La conformare trebuie armonizate urmatoarele elemente in raport cu funclia si efectul lor: caile pietonale si pentru biciclisti care insotesc carosabilul, locurile de stalionare si sedere in aer liber, suprafele pentru circula1ie incetinita, suprafele de ecranare si proteclie, su prafete de aprovizionare precum si supralelele gospodaresti pentru amenajari si comer1,
211
Utililare Calegoria de slrada 1

~
Tipul stralii Cazuri speciale de utilizare Sectiunea Tipul transversala circulatiei lip 4 a6ms
a4ms
STRAzl
Noduri Vi lela de bala la proieclare Vp (km/h) 7 Planuri diferile Planuri diferite Plan uri diterile (Planuri diterile) Acelasi plan (Planuri diferite) Acelasi plan Planuri diferile Planuri diterile (Plan uri diterile) Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan (Plan uri diferile) Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Planuri diferite (Planuri diferile) Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan Acelasi plan (70) (60) (70) 160) 170) (60) (70) (60) 1601 160) (60) (60) 80 70 80 70 70 70 70 70 (60) (60)
60
60
60
60
60
60
50
50
50
50
50
50
50
50
50
140) (40) (401 (40) (40) (50) (50) (50)
50
50
120 100 120 100 120 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 (100) 90
90
90
90
90
90
90
90
90
90
(80)
80
80
80
80
80
8
Densitale de Iratic (aulovehiculelh) 2 3.800 la V = 90 km!h "'.2.800 la V = 110 kmlh

C C 2.400 la V = 90 kmlh " 1.800 la V = 110 kmlh
Vilela admisa VM (km/h)

6
5 Aulovehicule AUlovehicule Aulovehicule Aulovehicule Aulovehicule Aulovehicule Aulovehicule Aulovehicule Autovehicule AUlovehicule Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general Autovehicule AUlovehicule Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general Vehicule
AI
" 2.200 la V = 90 km/h '" 1.800 la V = 100 kmlh '" 1.700 la V = 70 kmlh ~ 900 la V = 90 kmlh
Trafic redus de camioane sau conditii restrictive
b4ms b2s
:::i 100(120) :::i 100
'" 4.100 la V = 70 kmlh ,; 3.400 la V = 90 kmlh 'c 2.600 la V = 70 km/h '" 2.200 la V = 90 km!h " 2.300 la V = 70 km/h ~, 2.100 la V = 80 km/h Trafic redus de camioane sau conditii restrictive
"'"
'" 1.300 la V = 70 kmlh 900 la V = 80 kmlh
Trafic redus de camioane
b2 b6ms b4ms c4m b2s
:::i 100(80) :::i 100 :::i 100 :::i 100 :::i 100 :::i 100
<
All
'" 1.700 la V = 70 km/h " 1.400 la V = 80 km/h '" 1.600 la V = 60 km/h 900 la V = 80 km/h Trajic redu5 de camioane Trafic agricol vehiculelh
>
b2 b2s b2
"
"1.700 la V = 60 km/h
10
900 kmlh " 1.300 la V = 80 kmlh la V = 60 900 la V = 70 km/h '" 1.000 la V = 60 km/h
.~
Trafic redus de camioane
d2 c4m
'"
oC
700 la V = 70 km/h 2.600 la V = 60 kmlh 2.100 la V = 80 km/h 2.300 la V = 60 km/h 1.800 la V = 80 kmlh Trafic red us de camioane sau conditii restrictive
Trafic agricol > 20 aulomobilelh
80(100) 80
(90) 80
80 70
80 70
80 70
80 70 60
80 70 60
80 70 60
80 70 60
70 60
.~
oC
.0;
d4 b2s b2 d2
<
AIII
.' 1.700 la V = 60 kmlh 900 la V = 70 kmlh
-.
:::i 100 :::i 100 :::i 100 :::i 100 :::i 100 :::i 100 :::i 100
<
"
'" 1.600 la V = 50 km1h 900 la V = 70 kmlh " 1.300 la 700 la ~S 800 la ~O:: 700 la V = 50 V = 70 V = 50 V = 60 km/h kmlh km!h km!h
Trafic intens de camioane
--
~-
Trafic redus de camioane e2 Trafic intens de camioane d2 e2 Nu se juslitics masuralorile d.p.d.v. al tehnicii circulatiei Trafic intens de camioane 12 b4ms c4m Trafic redus de camioane sau conditii restrictive Trafic intens de camioane d4 c4m d4 d2 Trafic redus de camioane $i restrictionat de autobuze e2 d2 Trafic redus de camioane $i restrictionat de autobuze Trafic redus de camioane e2 c 4 rnpr d4mpr c4pr d4pr c2 pr Trafic red us de camioane Trafic intens de camioane d2pr c2pr d2pr
,; 1.400 la V = 40 kmlh ., 1.000 la V = 60 kmlh
in general
Vehicule in general Vehicule in general Aulovehicule Aulovehicule
Autove~
AIV
~o
--=::
900 la V = 40 km/h 700 la V = 50 kmlh
.{ 300 " 2.800 la V = 60 kmlh ". 2.400 la V = 80 kmlh
80 80 70 70 70 70 60 60 60 50 50 50 50 50 50 50 50 50
BII
'" 2.600 la V = 60 km/h oS 2.100 la V = 80 kmlh '" 2.500 la V = 50 km!h 'c 2.100 la V = 70 kmlh
oS 2.500 la V = 50 kmlh .: 2.100 la V = 60 kmlh
<
<
hicule Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general Vehicule in general idem idem idem idem idem idem Idem idem idem
<
Bill
.c: 2.200 la V = 50 km/h " 1.800 la V = 60 km/h

,e: 1.400 la V = 40 kmlh oS 1.000 la V = 50 kmlh
'!...-:::.
<
<
"'
900 la V = 40 km/h 700 la V = 50 km/h
<
BIV
'" 1.400 la V = 40 kmlh '" 1.000 la V = 50 km/h
<
'"
~-
900 la V = 40 kmlh 700 la V = 50 km/h
<
'" 2.100 '" 2.000
< < <
C III
'" 1.900 '" 1.800 '" 1.700

oS
Cal special al c 4 mpr in conditii restrictive Cal special al d 4 mpr in conditii restrictive
<
< < < < <
1.500
'" 1.000
CIV
Q)
oS
1.000 600
"
~~~~~~:;,en~~. autobule
f2p
Domenii de utflizare $i sectiuni transversale tIp - pag. 211
212
STRAzl
Intersectiile CU sens giratoriu -+ @- @ sinI rar intilnite in Germania; in alte lari (Anglia) sint a/ese cu precadere :;;i preferate datoritil perico lului redus de accidente grave. Alte avantaje: nu mai sint necesare semafoarele, mai putin zgomot, economie de energie. Diametrul sensului giratoriu esle in functie de lungimea :;;irului de ma:;;ini datorat traficului respectiv. Intersectiile decalate olera mai mult spatiu, vizibilitate pe sec\iuni de strazi, spa\iu la capelele strazilor. Destinate circulatiei cu viteza mica pre cum :;;i in zonele rezidentiale -+ @. Nodurile de strazi cu doua benzi sint de regula intr-un singur plan (cu sau lara semnale luminoase).
Clrculalle colectoare
CD
Intersectii in "T" - la acelasi nivel
- la lei ca CD
I~
Inlersectie in ..r cu circulalia colecloare a unei zone reziden\iale
J~
de lOna rezldenlialA
~I
clrculalle
CD - :;;i intersectiile (doua slrazi se intersecteaza cruce) -+ -@.
Se deosebesc: jonctiunea unei strazi cu alta (intersec\ie in "T") -+ intersectie in
Cu I~rgire de pro'" pentru viraj la slinga
Zona interdictiei de constructie este de 20 m pe drumurile na\iona Ie, masurati de la /imila exterioara a carosabilului. Limitarea constru irii este de pina la 40 m de la Iimita exterioara a carosabilului -+ pag. 217 autostrazi.
Carosabil pI. riveranl sau
circulaUe co
lectoare de zo
I .
I
1
Inlerseclle
na rezlden\lala
normaltt (strazi
11 11 'secundare)
Carosabll pI.
rlveranl sau
clrculatie coleetoare de zona rezlden\iala.
f(-~-
Strada cu
sens unlc
elrcula,'e -- colectoare de. lon~ rezldenllala

!JI clrcula\le
~,~"lI ~I : :" ~
-Iafelca@
Semaloare
=L
11111111 Pa.. j pI.

pletonl
Intersectle cu larglra pentru
vlraj la sllnga
::'.:~::"
clrcula,lel "I' : ( "
I!
Inlersec\ie in cruce la acelasi nivel
-Ialelca@
([)
necesare la facul de
Intersectare
-Iatelca@
Jonctiunea prln
Inlerseclie cu necesar redus
bucle neceslti't
spatll relatlv
de suprafa1.A
lntersectie cu necesar redus de suprafa,a
Inlerseclarea Siralilor prln sens giralor
marl
Strada de
c1rculalle
Strada de
circulatie
Slrada de
c1rcula1le
Strada de
circulalle
Strada prlnclpala
Stroda
prlnclpala
Inlersectii in ..rfin cruce - niveluri dilerite
-Iafelca@
-Ialelca@
-Ialelca@
de direc'ie Schlmbare ca
frina opticA
~L'.
I :.
~~IJ~II_~
Carosabll pentru
Clrculalle pletonala sub sensu I glralorlu
StradA in zonA
rivera"t
rezldentialA sau
de circulatie
inguslarea carosabilului
Sens giraloriu
Sens g"alor;u cu circula,ie pie tonal a
Intersectie decalat~ doar pontru circul(llie cu vilez" redLl5~
213
Sectiuni transversale' I (valorile In paranteza - valorl mrnlme in zonele construite deja existente)
ValOr< de prOiectare
I
STRAzl
inalt. H~ , Hw llibera min: mrn min. [m]. [m)! [m)
I
!
(~0.501"1.50
Q)
~0'75",tH:~-LL
Trotuar care Insoteste strada
fr~
~~-
Rl
mtn 1m)
I
I I
S2 max
[%J
i
I
6,. (12)"
12. 50
Circulatii pietonale :;;i pentru biciclete Caile pietonale trebuie proiectate varia! si interesant - tinind cont si de utilizarea lor ca spatii de joaca. ProteC\ie la factorii de c1ima prin copaci, arcade. In cazuri izolate copertine de protectie. Trotuarele care insotesc strazile nu mai lnguste de 2.00 m (din care 1,50 m latime libera si 0,50 m distanta de siguranta plna la carosabil). 0 latime mai mare este deseori utila, in apropierea scolilor. centrelor comerciale, amenajari de agrement etc. se tinde spre minimum 3,00 m latime
-0-0
Caile pentru biciclisti care Insotesc strazile, latime minima de 1,00 m pentru o banda si 2,00 m pentru doua benzi (minim 1.60 m). Aditional 0.75 m banda de proteC\ie pina la carosabil. Benzi comune pietoni-biciclisti de 2,50 m (min. 2,00 m) pag. - 210. A T/G P P T/G
2,5% .......
i 30
"0.75"L l2.00L II" il',"0.25" ("0.50)1 11.601"1.50 ~

(1.00)
~~
IB'I
10 . (2)" 1
lunctle de tipul de strada
10 12,50
-,
f2\
\-=.J
Banda pentru biclclete care insote$te strada
I
I I
! i
~- -\
0.700,700.700.901,00
2.5% -..
.-2.5%
_2.5%~
LO.9o l
~~II
: 1.20 ~ /'
~-.:
0.700.700.70
~0.755)
:!
'B P
I:::)
2,50 '(2.00 (" 0.50)
i
!
1 E 1G 1W1 T 1 FH 1 I CC 111 I fI
, 1 (
L __ 'TJ '
Ap
TTTWTGTET
l L l
~0.75~1
;~,
('"0.50)
3 (4 pe < 250 m):' j 30 (8 pe < 30 m) , I

:
10 :2.50
Latimea de baza a tevilor de alimentare/debransare si dlspunerea lor pe spaliul strazti

P 2.5% ..... A . . - 2.5%)
E
G
-= Curent electnc
= Gaz
W
P
2.5%
Cale comuna bldcli,ti - pielonl
~'':..''
0600751.....l...
1E1 G 1 T 1
' <-',
"'-: + J,II
L __
1 Ap
,,", 0.750.60 I '.20 1.20 :p.90+w-te+ n T W E
I:
cc "
1
: I
__ -
3 . 10. (4 pe < 250 m):' . 30 (8 pe < 30 m) I. (2(
!
I
10 ? . 5 0
'--<rJ t=.::--- L __
FH -= Termaficare T = Telecamunicatii CC = Canal coleclor

CU = Canal ape uzate
Ap = Ape pluviale
P = Pietoni = Biclclisti 8 A = Autovehicule PalSv = Parcare respectiv spatiu verde
= Apa
II

~O.75~~0.255J
(~0.50} ~ 1.50
)?~"
6 (12)"
'2 ,
50
---t 6-8m 1'0-'1 m @
Carosabil
C"culatle p,etonala - independenla
~0,75~~~0.25!>'
(,"0.50)' (1.60)
SiL
10, (2)
< (8 pe <
(4 pe
3" 250 ml" 30 m)
30
10 2.50
Circulatie pentru biciclisti independenta
Pomi cu '---coroana mare
\id .-/ \\J

;;6.0
(platan. ar1ar,
stejar)
'II
6 (12)"
1
i
,3 50 [2.50;
===i!'~~""""",,"""'f;1
CC1rosabil
Cale de acces la locuinte necirculabila Observatii 1) abaten minlme de la latime pot fl ne cesare din cauza marimii placilor 2) Smin = 0.5% (scurgere) 3) lungimea caitar neaccesibile cu ma$lna 1 pina la 2 nive\uri ~ 80 m
3 niveluri ~ 60 m
4 niveluri sau mai mult :s; 50 m
4) in cazul canalizarii separate 4.00 pina la 4.50 m 5) aile suplimente de latlme Slrun de capaci necesita minim 2.50 m latlme de slrat plantat 6) clrculatie pe daua sensuri daar In cazurl exceptianale
7) raza curbei in nod
1
I
8) in cawn exceptionale
-.l<-7-10m----+-l0-l1 m--.i'
Prescurtari: P B
G) -
Pomicu
R1
s Hk Hw
pieton biclclist raza curbei panta longitudlnala raza concavltatilar raza canvexltatllar
coroana mare
~ ~\-J /
l1'
:11
;;;6.0 ."
(de eJ(, castan)
~~~~~"",{II
Exemple de modelare a spatiului strazii cu fronVtronturi
Q) - (j)
214
Suprafete pentru pletonl $1 blClcli$tl
@-@
~u
I
1,70-1,90
,'"
~''" t)
1,90
CIRCULATIA BICICLETELOR
Dimensiuni de baza ale bicicletelor -+ CD - . Se va line cont de
cosuri si scaune pentru copii. Bicicletele pentru copii sint mai mici.
Biciclela folosita in pozitie culcat pe spate pin a la 2,35 m lungime,
bicicleta-tandem pirJa la 2,60 m. Remorci pentru bicicleti'l (cu roti
proprii) aproximativ 1,60 m lungime, 1,00 m latime. Biciclete spe
ciale pentru persoane cu handicap si pentru transport utilitar.
Se urmareste 0 parcare comoda -+@. La 0 parcare prea apropia
ta exista pericolul de ranire, murdarire si deteriorare la asigurarea,
incarcarea si parcarea si plecarea biciclelelor.
La parcare pe sir dublu - economie de supralala prin imbricarea ro
lilor din lata. Aranjarea decalata pe inaltime este problematica din
cauza pagubelor materiale -+ @.
Numarul oportun de locuri de parcare in lunclle de valorile orientati
ve si legis/atia pentru constructii-+ @.
Suportul de biciclete trebuie sa lie stabil si pentru bicicleta incar
cata. Asigurarea pe cit posibil doar cu un lacat care prinde roata din
lata si cadrul bicicletei de sistemul de parcare. Din acest punct de
vedere sint potrivite sistemele de sustinere a cadrelor -+ @. Bara
intermediara pentru biciclete de copii.
Suportul cadru de cele mai multe ori utilizabil de pe ambele parti: in
acest caz distanla dintre punctele de sustinere 1,20 m -+ @.
Latimea cailor de acces de 1,80 m -+ (J) - @. Se prevad si cai
transversale. intreaga organizare sa lie pe cit posibil clara si sa la
ciliteze orientarea.
in lunclie de necesitati locuri de parcare pentru remorci si pentru bi
ciclete speciale.
Suporturi de biciclete lara posibilitali de asigurare doar in spat;i in
terioare cu acces limitat.
La parcarile pentru mai multe ore se prevede acoperire si iluminare.
Locurile de parcare se plaseaza in apropierea destinatiilor, usor de
gasi!, usor accesibile si cu vizibilitate pentru supraveghere. Locurile
de parcare pazite sint justilicate la amenajari mari, garl, bazine in
aer liber si centre comerciale.
Parcarile pentru biciclete se oblin si prin transformarea parcarilor auto.
,..-----------------_._--------Locuinte Viziratori in cazullocuinlelor private Ca.mine studentesli

-
45
60
~.>
..
~J~
8iciclel~ cu co~/scaun
de copil
G)
Dimensiuni de
baz~
ale biciclelelor
1,20
1,20
75 I 45 I 75
I I
Parcarea
comod~ a biciclelelor
o
....
35 40 35 40 35
I I
I I
Parcaraa
apropial~ a bicicletelor
~
)<.~
I
...
, 1,90-2,00 ,
1,80
I 1,90-2,00 I
(,JI'sogon '45 0
i~~
'~~-70
~
1.50 I 1,50
I 1.50 I
diagonal~
Dimensiunile de baza: pentru parca rea in linie dreaptll
Dispunere pe nivel
pe acelasi
~ clb
".
SOl
- r.* #
, I I
1 la 30 m' supralal~ locuibil~ 101al~ 1 la 200 m' supralal~ l<)cu,b,l~ 101al~ 1 pe pal Scoal~ general~ 0.7 pe elev Scoal~ popular~ 0,5 pe elev Cladi,i cu s~li de curs 0,7 pe loc Biblioleci 113 40m2 suprafat~ util') funcliuni prlncip Cantine studentesti 0,3 pe lac Locuri de mundi 0,3 pe loc de munc~ Magazine cu m~rluri de folosinta. zilnica. 1.25 la 25 m' suprafal~ de vinza,e Centre comerciale 1 la 80 m' supralal~ de vlnzaw Servicii solicitate periodic 1 la 35 m:' suprnfal<' de vinz;,ro Birouri de servicii, cabinete medicaIe 0.2 do clien\! prtnentl concomitant Locuri de sport, s~1i de sport, piscine acoperile 0.5 la un dulap de baine Amenaja.ri pentru intilniri de important~ 1 la 20 locuri de vizitatori regional~ Alte amenaja.ri pentru intilniri 1 la 7 locwi de vizitntori 1 la 710cllri Reslaurante in interiorullocalilA\ilor I la 2 locwi Teraseber~rii
La cla.dirile care indeplinesc mai mulle lunclii simullan se insumeaza. locurile de parcme pentru bidclete aferente acestora.
1,90-2,00
1,80
1,90-2,00
I 1,50
I 1,50-1.80 I
1,50 I
'-!..J
f-j\
Dispunere intercalat~ pe in~llime. linia dreapl~
Dispunere inlercalal~ pe iMI\ime, pe diagonal~
GJ)
Valori orientative pentru capacilatea locurllor de pmcare pentru biciclela
.:-...."...........:-....~.~._ _.,...:iIo-<'-.......: ....... Dimensiunea elementului de asigurare
~
.,
I~
30x35x39 55 x 58 x 39
4buc~li
3 bucM
.. Umeraf'
N.
.,
---L.
~lo
,SSJ-L
~~
..J
I~
--,.. -I~'"
....,~
, )::=:1-+
I+
1.60
_I-I .... -\
.....
--'I='I+
L*1~4
Suport de biciclete cu
1,75
3,20
1,75
1.60
1.60
1.60
1.60
42 I
_umera~e'
Imbricare de biciclele
Imbricarea ralii din fala. cu circula(ie pe mijlac
Elemenl de aslgurme
215
53
f----I
53
f-j
CIRCULATIA BICICLETELOR
--->UJ
Circula(ie cu viteza pe un sens - mai mull de 1,40 m latime, optim
1,60 m, Depasirea 5i lnt1lnirea cu 0 bicicleta din sensul opus la viteza
redusa 1,60 - 2,00 m latime, Se recomanda 0 latime de 2,00 - 2.50 m
daca circula si biciclete cu remorci.
Dimensiunile de baza pentru spatiile de circulatie destinate bicl
c1istilor rezulla din latimea de baza de 0,60 m 5i lnaltimea totala bi
cicleta cu biciclist -+ precum 51 tolerantele necesare pentru dife
rite situatii.
A se evita spatiul ingust dintre suporturile de bicicleta. Latimea cir
culatiei 1,50 m, preferabil 2,00 m, La fiecare 15 m 0 trecere. La su
porturile cu suspendare latimea circulatiei de minim 2,50 m. Cu cit este mal lung suportul, cu atit mai lata circulatia. Latimea circulCltiei de 1,50 m plna la 0 lungime de 10m, 1,8 m la 0 lungime de 15 m 51 2,20 m latime la 0 lungime de 25 m. Bike-Safe cu 1 - 3 nivele, 15 - 42 de biciclete. Suprafa(a de baza 4 x 4 m. lnaltimea deasupra solului 5 m -+ @.
2,38
50
"';""fi'O""';'
"ht':"
3,70
f-H 3535
Q)
Suport blciclete
invecinate
Intercalate
3,50
Asezare dubla
Asezare
libera
Carosabil
2,00
r ---4'
.
0,70
-t--
1,00-2.00
?;
1.50
-------tI
Alee bicicletA
i:DCIl:n:JIIII~(;;;~2i;i.5~~;'.---===========cr!" n Alee. d_ bicicl_._ 0'.....'
!iIT
Fi$ie de siguranta, piatra nstur sau beton, gri
Trotuar
Calupuri betan Pltlci betan
rO$ii rO$ii
eEl
Asezare inclinata
Cu suport pe cadru
inchis
Aslalt
rO$u
Carosabil- Alee bicicleta - Troluar
2,50
290
2,50 2,20
2.25
II
2,10
Copertina de protec\ie - arcuita
Fundatie continua
Copertina arcuita - suport dublu
Copertina - rama din tevi
Suport acoperit pentru biciclete
------1
'0'1
1
0
- - - - -,
---------,
0,20f+~-l4'+-_H
i
I
i
I
I
8:':.,.,I!II, :.:.lII!I: ...... ...
~,#,I,I,'!"'"",.,,",'.'""'rl~~ ..J'.~~.1IIi ,III!I .. ........

070 I 1,00 1,70 : I 25 070 100 2,70
n II
I
I
I~ ~
N
:,I!I!II,.:.:IIII!I", ",,1111!1 . . ...:.:....
I I
,.,.,.,.,.,.,. .I I I iIo. ,.,.,~: .,.,.: :", -t..7:7 ' ..,......

I 0,70
IIII!I:lII!I.:.:.,,:.:!lII!
.... ...:'7.""i:):,:,:,,:: ..:
I
45
100 25
0,60 I I 45 1,30
: 0.70
1,60
2,30
Profil minim
Alee de biclcleta, profil normal
Concomitent 2 biciclisti
Spatiu strimt
f---->?C"1n,50:7'----+---'l,.0V;0c-':-I""(:::r':"' ' 0 ? 2,50 0.25

Alee de bicicleta cu Iisie verde spre carosabil. Solutie buna
1,50 ? 3,50
2,00
I I 0,25
? 1,50
1,60-2,00
Solutie optima
?3,10 1 0 ,15
Fi$ie verde necesara la circulatie
pe doua sensuri
Bike-Safe
216
AUTOSTRAzl
2.5% -. 3,75 1.00 400 37.50 1.00
-2.5% 3.75 3.75 0.50 2.50 1.5
Sursa: Rheinisches Slraflenbauaml (Oliciul renan pentru constructia slrilzilor), Euskircllen - III
Autostr~zile sint str~zi f~r~ con struclii, pentru circulatia cu viteza a autovehiculelor. Cele doua sensuri sint separate de 0 lisie de mijloc. Sensul este format din doua sau mai multe benzi si de regula 0 banda de urgenta ~ Autostrazile se leag~ intre ele prin noduri la niveluri diferite - cu 3 bra\e ~ respectiv cu 4 brate ~ (j) si legaturi speciale pen tru intrarea, respectiv iesirea de pe autostrad~ ~ @ -@. Autostrazile sint spatiile de cir culatie cele mai sigure si cu cea mai mare capacitate de tralic.
CD
Secliune
lransversal~
lip penlru
auloslrad~
cu 6 benzi IRQ 37,50) a 6 ms
2.5% .... - r50

~I
CD - 0
2.50 0.50
I I
3,75
3,75 29,00
0 -
Secllune Iransversal~ lip penlru aUloslrad~ cu 4 benzi (RQ 29; RQ 26) a 4 ms
o
Idem IRQ 29; RQ 26) b 4 ms
Nodurl do 8ulOll!rad() (3 bra Ie)
2,5%
2.5%
La proieclarea si construirea unei noi autostrazi consideren tele ecologice sint cele mai im portante. Indicatoarele de directie ~ @, cu 1.000 m inaintea racordurilor si cu 2.000 m inaintea nodurilor de autostrada. Pentru a evita inlluenta negativ~ a constructiilor alalurate (obtura rea vizibilitatii, distragerea alen tiei) legiuilorul a slabilit interdictii si restrictii de construire. Restrictiile se refera la construirea sau modificarea substantiala a amenajarilor constructive ex islen te pe 0 dislan\a de 40 - 100 m de la limila exterioara a partii carosabile. Interdic\iile se refera la orice lei de conslruC\ie inalta, pin~ la 40 m de la limita exterioara a partii ca rosabile.~ @.
Trompela
Triunghi
Bilurca\ie
Nodurl de autostrada (4 bra Ie)
-40m : Zona Inlerdlc- : \ lIe conslruire '

conslrulre
100m
----'-:-i~~a Il~il;;;-----
(j)
Trlloi
Cruce
mallez~
Moara de vinl
Interdlclleillmllare de conslrUlre
Racordurl de autostrada (4 bra Ie)
---------- -v--------
-----------~--------T
I
5.00 (4.75) m
I
I
(I.OOm)
I.--~.~q--l (l.OOm)
Jumalale de Inloi
Romb
Cadru - suport penlru ind,caloare deasupra aUloslr~zii
217
~~~:~~ ~r~:~~ru
Linia de demar catie a vehiculului Linia de demar
I I
+ 5,00
1 .20 0
~~~~~:~e in
Limita inferioarA a
"!!.
0.2.Q:
I L
_J
r-
1(')-
~~!~ "1Illl!.:r5~~
I
L. J
-. L. 0
pe + 4,20 strazile cu -+4:00 circulaUe pUblica + 3 40
~rr~~~~t~:
METROURI DE SUPRAFATA--
TRAMVAIE QJ
0.05
~ 0.00
MSS
G)
a) Cale liberA
b) La statii ~i refugii
I
I
Distante minime in cazul sinelor pe 0 strada cu circulatie publica

I
I
SpaUu de lucru pentru troleu

Linia de demarcatie a vehiculului Linia de demarcatie
pt. obiecte fixe sau
mobile (inclusiv
linia de demarcatie a altor mijloace de
transport pe sine) Delimitarea niselor
i
I I
, Q,21~
m I
I I I
fl.!!J:!:ll~J,llI;-ITI
Limita inferioarA a liniilor de alimentare in Iimita superioara a troleului deconectat
Peste 50, minim 2,20 peste peron
MSS ll.05
b) La statii si retugii
Distante minime in cazul sinelor speciale. in interiorul spatiului de circulatie publica
Tip A
0.50
2.65
0.30
2.65
0.5 0
II
6.60 2.65 0.30,40.3 2.65
II
Tip A 0.50 2.65
[fI1
7.30 2.65 0.30 2.65
II
8,40
Bazele juridice : Legea transportului de persoane, BOStrab Diferentele de sistem: tramvaiele se deplaseaza la suprafata si iau parte la circulatia publica (se supun Legii de circulatie pe strazile pu blice), metrourile de suprafa~i'l se deplaseaza ca si trenurile de sub urbii (de distanta mica) sau pe trasee amenanatoare trenurilor pre cum $i pe portiuni comune cu strazile, trasate (infrastructura speciala, legata de strada); metroul se deplaseaza pe trasee fara intersectii, infrastructura independenta nu face parte din circulatia stradala. Latimea de ecartament: ecartament normal 1,435 m $i ecartament metric 1 m , latimea spatiului liber = latimea vagoanelor + adaosuri geometrice in curbe + adaosuri de latime la suprainaltare $i la clatinare (min. 2 x 0,15 mi.
Li'l~imea vagoanelor: 2,3 pina la 2,65 m (local si 2,20 m rezultat din conditii locale specifice, se va evita la amenajari noi). Distan~ dintre axele !?inelor: min. 2,60, respectiv 2,95 m, optim 3,10 m pentru a compensa inclinarea vagoanelor in curbe cu raza medie. Distan~a de la borduri'lla vagoane: la infrastructura speciala 0,5 m,
in cazuri exceptionale 0,3 m. Raza: pe cit posibil mai mare de 180 m, in curbe $i intoarceri min. 25 m. Panta logitudinali'l: cel mult 25%0, in cazuri exceptionale 40%0. Panta transversals: max. 1:10, suprainaltare max. 165 mm la ecartament normal, 1,20 m la cel metric. Functie de posibilitati in fata unui arc de cerc se dispune un arc de trecere care trebuie sa se suprapuna cu rampa de inaltare (aici inclinatia maxima 1: 6 V). Dimensiunea vehiculelor: lungimi intre 15 $i 40 m, maxim 75 m, lungimea peronului = lungimea trenului + 5 metri toleranta de frinare. lnaltimea maxima a vagoanelor 3,40 m. lnaltimea minima pe sub care trece garnitura - sub constructii 4,20 m, pe strada 5,00 m. Sta~iile: latimea de min. 3,50 m. Pentru statii acoperite, situate intre cele doua sensuri latimea minima 5,50 m. Conform Legii transportului de persoane, in cazul statiilor-refugiu latimea minima admisa de 1,50 m trebuie evitata din grija pentru calatori (in cazul unor spatii reduse, 2 m la limita interioara). Spatiul de siguranta: 0,85 m latime de la Iinia de margine a vagoa nelor pe partea cu usa la vehiculele pe $ine, care poate fi si pe par tea carosabila.
Limita inferioara a lin i i10r de allmentare in spatiul de cirCulatie al strazilor cu circulatie publicA
?; +
Latlmea obisnuita pentru sine speciale pe strazi colecloare
,
,
I I
I Linia de demarcare Delimitarea spatiului liber al partii carosabile
5.~mr-----,
.J_
I
_I I
0.30
I I
:':-:';':';';':':':';';';':':';':':':';';';':':'::'1
Fartl stilpi
"""
iI
2.65 9.65
0.05
II,
3.50
(;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.
3.50
+ 4.20 m Cea mai joa-
~r-----
, ,
Tip B
0.50
2.65
0.3040.3
I
2.65
C.05
I
~~'~~i;'~"~~"~;i'i~~"""""l
TipC
I mJ
265
~I
10.35 0.30
I
[I
2
L ' (.;.:.:.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.
3.50
0.50405
2.65
0.05
rrJ I
II
~~' 1" '!i"~_'!I"'!i"'[ I"'~ ["'~["~

---1_
':::":::":::-:':':':':':':':':':':':':1 Cu slilpi pe lateral
10.55
i':':':':':':':':':':':'::':':':'
Linia de delimitare a vehiculelor
o -
Tip A
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.; I
Statl; pe 0 latur"
2.65 0.30 i I 12.70 2.65 0.30,40.3 2.65 2.65 0.05
Delimitarea intre spatiile libere ale partii carosabile Sl a tramvaielor
Loc de traversare a smelor de catre pietoni lara semnale luminoase

1
3.50
Zontl de
0.05
a~teptare
0.05
Z~ntl de a~tePtare'r:':':':':':':':':':':':':':'
0.05 3.50
II
3.50
~I
I
I
I
I I
-I
Ftlrtlstilpi
Tip B
3.50
p-~~
1
218
Cu sematoare pentru traversarea !;iinelor
22J ---,,------J -----;,;--:Pletonat
~,,,....".
I
I
SPATII DE CIRCULA\IE
cf. R. Seredszun - H. Zollner
Proiectarea spatiilor de circulatie (strazi, sine etc.) se lace In sons cibernetic adica linind cant de toate legaturile lunctionale. Se deosebesc: I. artere de legatura (metrouri de suprafata. autostrazi) cu' 4 benzi II. strazi principale cu sau lara sine ~ CD. III. strazi de circulalie cu 2 - 4 benzi, uneori cu parcari pe margine
~@.
Locurl de
parcare
I I
I
I
InduslrlalA
Plan
II II
II
'I
I
G)
.. .. .. .. 2.00 .. .. .... .. 23.70 ----+ 13.751-5.00-1
..
.::::::::::::.:.f.t
Secllu~
~_.~.j["":'iU
I 35.20 15.00
'tJ)
r-
H:
IV. strazi in zone rezidentiale cu ,,; 2 benzi, locuri de parcare pe stra

da sau la marginea strazii ~ @+ (1).
Strazile in zonele rezidenliale olera supra fete mari de parcare ~ +
in anumite cazuri "buzunare" de parcare aflate intre locuinte ~ CD.
Pentru strazile din categoria IV cu cai de acces, lacuri Si spatii libe
re, posibilita\ile de amenajare sint numeroase.~ QJ
Din punct de vedere spalial, strada este deja considerata parte a
londului construil.
Strazile din categoria a doua sint, de regula, lara posibilitati de ac
ces lateral si lara cOl')struclii situate in vecinatate.
in cazul in care se dezvolta reteaua urbana de mijloace de transport in comun pe sine, acestea trebuie exc/use din spatiul str<'\zilor res pectiv dezvoltale pe inlrastructura proprie ~ CD ~ pag. 220 CD-.
--13.75~'
23.70
-----r' ~3,751_5.001
I
I Sirada calegoria 2. cu Iramvai
35.20
.. I~ I
~,I:
"
' "
I
"
"
:r ,
/ /
/J
IV /
,(
", I
I",
.......
II // ,I / 11
" / :i J'
Plan
Plan
Secliune
t-5.50+--22.50 31,00
---f'~
I
................: .......:: : : Secllune f-6.00f-1
00J .,.. .ITI2] ~

,
: :
..
u~:::::::::???~:: : : , , ' :;: : : : :;:;:;:;: :

;
: :
..
;:
,'
::: :
25.00 37.00
----+
6.001
ill I ~.:.~.:n::::::~
Sectiune t-- 7,50
-+-
7.50 ---{
Cu parcare pe olalura
Parcare pe ambere laturi
0'
\!..)
>--- 15.00
-------1
Poslbililt'iti de p,Hcarc intre case in "blJzun(lr~" de p.lrcam
219
ILL":",li,:,,lJ
G)
Metrou de supralala cu allmentare la partea superioara
SPATII DE CIRCULATIE
Metrourile de 5uprafala: cu alimentare cu curent de la partea su perioara, optim cu alimentare laterala, pe inlrastructura proprie, sint despar\ite prin gard metalic sau tule de strazile circulate -> CD + 0. Metrourile de supralata pe viaducte -> genereaza sub ele in
tersectii Iibere, nu sint perturbate de semaloare, timpi exacti de cir
culatie; produc insa mult zgomot pentru riverani.
Se prelera cele in adincituri: mici ->@sau mai mari -> sau sub
terane -> @.
Zgomotul de pe strazi pe teren plat se ecraneaza cu constructii ne
locuite pentru protectie lonica (garaje) -> @), cu plantatii -> sau valuri de pamint plantate ->@. Strazile optime sint cele cu maluri de pamint plantate -> sau in
debleu ->.
Supraletele de circulatie pe viaduct se preteaza la zone industriale,
unde zgomotul deranjeaza mai putin -> 0.
Masuri serioase de protectie lonica sint posibile doar in cazul con
structiilor nol, in specialla proiectarea zonelor nou construite, unde o strada de mare viteza (100 - 120 km/h) este situata la 0 distanta
sulicient de mare de c1adirile de locuinte, optim situata in debleu ->
@-++, cu strazi laterale inguste pentru accesulin/din zona
rezidentiala, cu Ilancuri de garaje; in lata acestora locuri de parca
re, cu trotuare late, pe care in caz de nevoie se pot deplasa sl masini
(de salvare, pompieri, transporturi de mobila) -> pag. 219 CD-0.
Mult spatiu verde, cu copaci, densi si in'timpul iernii (conilere),
imbunatateste senzatia de conlort ->@).
o lisie de padure deasa de - 100 m reduce zgomotul cu - 10 dB,
ceea ce inseamna 0 reducere a perceperii zgomotului la jumatate.
Protectie lonica -> pag. 222.
Ecranele de protectie lonica trebuie plasate astfelincit constructiile
allate in preajma cailor de acces sa lie prolejale pe inlreaga lor
inaltime.
cir';':~;~~~;:;~"~~'~';~;~';~'::::::::;';';'::::::::::::::;.;.;.:::::::::::::::::::;.;.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.:.;.;.:.;.;.:.;.;.;.;
Peviaduct
in debleu redus
~,J.;.:~.;.~..;.;.:~.:.~.~~~~~~~~~;h.
......:.. I: ..:: Eventual zid de
":::::::::::::::::.. .",-:.:r suslinere
II
in debleu si perete de palplanse
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Tr gQ. l ..
Slrada
Tunel pietani
Clad ire industriala
Pe viaduct: la partea inferioara locuri de parcare
Strada pe teren plat

Expenentele au demonstrat ca. din punct de vedere al prote~iei fonice, cea mai buna dispunere este strada in adincltura cu taluz plantat. Unda sonora pnncipala. nu are Vale sa fie direct incidenta pe cladire
indebleu cu taluzur; plantate
tl;t~i""!%im;b",,,,,,,,,,,,,,~I~i!~iI
Cu valuri de pamint pe lateral, proteclie tonica
inlunel
220
Elect dorit
",.
Complex de m~suri A - Sistem de tralic 8 - Amenajarea in detaliu C - Dirijarea tralicului elect dorit elect probabil o elect posibil
PONDERAREA
CIRCULATIEI
-+QJ
Cll2 ~ :J Cll
uO
Nr.
M~suri
a: N'
alg
:JE
Strazi inlundate
o o
'--'-'-,-'
~::::I
2 3
Strazi - bucla
Strazi cu sens unic
B 1
Allernarea materia lului pI. carosabil
2 3 4
5
ingustare de prolil Restructurarea optici?! a imaginii slrazii Obstacole dinamice Rearanjarea vehi culeler sta\ionate
~:'7
...c:...C'...c:'.,
---=t.- ----l ~~...i,.cc c

Solulii individuals:
B1 + 82 + 83 + (in anumito c.lzuri 84
-+
06)
Cl+ C2
Sa mon{ine scpararctl zOrlclor C1rcula!o Si

pielonale, lolusi se reduce prolilul caras.1bi
lului in lavaarea troluarelor rnai lale - redu
cerea vilezei pnn reducerea 1<"lllmil caras;)
bilului $1 pavare parl1ala. - m;)i mull spallu Sl
mai mulla. sigurant<"l penrru pletoni
amenajare imbunc"llc"ltil<"l prJn slruclurarea
spatiulu;
o \.:::.J
Amenajarea str~zii Prapunerea A ---
CD.
Pavaj
II
<
.~
C Semn
1
"zona locuila" Vileza max. 30 km/h Schimbarea prierita\ilor
~ 325/326 SI.VO.
Semne de circulatie
2 3
CD
Ponderarea circulaliei pe strc1zi in zone reziden\ialetvedere de ansamblu mc1surllefecle
Zontl verde de JoacA, sport
Zonc1 exclusiv pieloni
(AJ) + B 1 + B2 + BJ + B4 + B5 < B6 + C 1 Zonc1 de priori tate a traficului
de vitezc1 redusa., respecliv prioril~\i egale sau priorila!e a pielonilor ~i a bicicli~tilor
Trafic mOlorizal. parcare, lrallc platonal pe aceeas; supralal~ (supralal~ comb, nata.) - utilizarea posibil<"l a inlregii supra fete a stra.zii - limllarea vilezei la vlteza pasului (20 km/h) - reamanaprea intro gului spa\iu al slra.zii linind cant do ce rinlele locuirii; ~slrad<"l rozidentlalil".
Ora~ene$t1
Zon~ de priorilale a traficului motorizat
$1 reglonale
StrAzl principale
f4\
Prezentare schematicc1 a prioritfltilor in ttafic
\::.J
Amenajarea slr<.'1zii Propunerea 8 - ..
CD.
221
65 dB(A) 70dB(A) ~ /60dB(A)
SPATII DE CIRCULATIE
~
PROTECTIA FONICA 1B005

Linii directoare pentru protectia fonica a strazilor Dezvoltarea spiritului ecologic a dus la cresterea importantei protectiei fo nice, in specialla spatiile de circulatie. Intensitatile crescute ale zgomotulUi generat de traficul intens si de densitatea mare a constructiilor au facut ne cesara protectia prin valuri de pamint, pere1i de protectie fonica, piramide de protectie fonica -CD-CD. Zgomotul traficului rutier trebuie redus cu ;;, 25 dB (A) la trecerea prin peretii de protectie fonica. Aceasta scadere, notata cu !'!. LA, R, STR, este 0 valoare modificata pentru masurile de protectie fonica in cazul traficului, Se deosebesc pereti de protec1ie fonica, reflectorizanti !'!. LA a, STR. < 4 dB, absorbanti 4 dB (A) < LA a STR.
20 6Le Zi Noapte 35 40 45 50
75 dB(A)"",
""'""
vv
~~
'" I -- --- -==

/ Val de pam;nt
. ==Perete de prolectie
fonica
.-/' ------ 55 dB(A)
--
___
-+----1I-ll
28
50
CD
Harta fonica: intluenta valului de pamint sau a perel81ui de izolare

tonica asupra nivelulur sunetului
Locuinta
;<
:515
"0
Zona rezidentiala pura, 50

case de vacanta Zona rezidentiala, 35 60 65
Strada
o T
H
I
'5
'5
-.; ~10
2,5!.L 5
l00b-'
asezare mIca
Zona rurala
zona mixta.
Centru,
J.
OOm
115
m
zona de mica industn8 Zona industriala

Zona special a
70 70 45-70 35 -70
LaUmea strazii
~ a, - - - '
pentrul H max I
=~
a,
is 0,2
'E
Nivelul planificat a! zgomotului pentru ...22......1 '0 in:lltimea efectiva. de ecranare hef (m) Reducerea nivelului sunetuJui diferite tlpuri - zone in dB (Al
Diagrama de calcul a inaltimii necesare a peretelui de izolare tonica
:::::::::::..:::::::::::..:....::::::.0::::::. ::::.
implldurire .---.
~''-
....rr4(1'i''('('"
::1!J -r'
0 --0
II
Val
. :::~C::;::.: . =.:=ro
::::~~ci: . .::[}~
ConstrucUi neafectate de
SU~
Pr'~fi'I'~~b~rit
~
/' /'/' 0 0
...... ::.'}:,:
:::.:
---
s--C----2,50 _
:::::::::::::::::."::::::::."::::::::::::."::::::.',
Perete
-- --16 :::.~cci:.ao.::. : :.:.

~
Gradina cu perete
< 8 dB (A) cu absorbtie inalta 8 dB (A) < LA a STR. in DIN 18005 par tea 1 si in Liniile directoare pentru protectia fonica pe strazi RLS - 81 se gasesc indicatii de calcul detaliate, Protectia fonica realizata prin peretii de protectie fonica nu depinde de materialul din care sint fabricati, ci pre ponderent de inaltimea peretilor. Efectullor consta in formarea unei zone de umbra a zgomotului masini lor, dar nu au aceeasi eficienta in comparatie cu fenomenele optice. Prin modificarea directiei vibratiilor, 0 mica parte din acestea pot ajunge in zona de umbra, Cu cit este mai inalt peretele cu atit este mai lunga ca lea undelor deviate $i deci mai mica proportia de vibratii in zona de um bra. Industria ofera un numar mare de elemente prefabricate din beton
precum $i pereti de protectie fonica din sticla, lemn si otel.
Reducere necesara
Masuri de izolare tonica a strazilor 10 75-125 50-75 15 20 25 375-555 125-175 30 35
I------
Pamint
Distanta
I
I
, 50 + - - 2,00-------l
Clmp
Padure
125-250 225-400 75-100 100-125
~ne~~~ra
:: ,
175-225 200-250
./~/- - - ~
I
@
<10
Reducerea zgomotului prin distanta
1,86-4,19
I
30
,.::..- --I '.;..-- _...
lnaltlmea zidului/valurl m
Reducerea in dB (A)
JIC~~:;:;;:;:;:::;J;:j'H
4-6% .-
!--1
: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:' .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
t~
rnghe1
L;'; :; ;~:~ :.J.::::::::::::..\ ~:f:'

40 1 - 55
I :.:. //
f;
:::::' Pamint .:-:- - -,
Reducerea zgomotului prin peretilvaluri de protectie

Clasiflcarea Irpurllor de strazi pentru traficul strazllor din zone Ie reZldentlale Strada in zona rezlden!lala Distantele de la punctul de emltere a zgomotulul din mlilocul drumului
'"i.,'
Traflc pe ambele sensun I1mpul zllel

maSlnl/h
Nlvelul
zgomotulUl
Pielre de ancoraj
0 0 I II III 0 I II III IV I II III IV II III IV V IV IV V IV V
:.::.::.
'
////
::::':":':':':.:.
10-50
f40-901
(2 benzl)
Dispunerea standard a peretilor de lzo)are fonlca
38 50 50
Zid protector din blocuri de beton. inallimea " 1,19

r---1,12
---j
>50-200
Strada colectoare in zona rezlden\lala (2 benzi)
v(~:-~ -: __ ,~:
,
>200-1.000
Drum regional in localltate si strada colectoare in zona reZldentlala (2 benzi)
>35 26-35 11-25 <10 > 100 36-100 26-35 11-25 "10 101-300 36-100 11-35
~10
t 50
50
Drum regional in atara si in intenorul zonei Industnale
(2 benzi) > 1.000-3.000

Strada prinClpa!a in cras 51 strada in zona Industriala
101-300 36-100 11-35 ccl0 101-300 36-100 <35 101-300 "100
+
125- 50 -+25, Perete de protectie fonica
(2 benzi) 125j--- 1,50 ----t251 > 3.000-5.000

Cai de acces spre autostradal sIr. orinCloale, autostr. (4-6 benzi
222
Piramida de proteclie fonlca (prefabricate din beton)
Q)
Evaluarea zgomotuiul strazii eXistent Si preconizat
Slilp
GRAOINI-iMPREJMUIRI
Slilp de lemn
Papuc de reazem
Beton
\~
t,m'''t
nnnn nn ~ n n n nn o
Forme ale capetelor sipcilor
.. 11_.:
-->olIJ Legea privind drepturile vecinata\ii, obliga\ia de imprejmuire in interiorul unei asezi:\ri bazale pe relalii de vecill~tate, propriotarul unei parcele construite sau utilizale in scop ecollomic asle obligat, la cererea proprielarului parcelei invecinate, sa imprejmuiasca tere nul pe limita comuna. Daca ambele parcele sint construite sau uti lizate in scop economic, atunci ambii proprietari sint obligati sa rea lizeze imprejmuirea. imprejmuirea trebuie sa fie una specifica locu lui. De cele mai mulle ori sin1de doril imprejmuiri inalte de cca 1,20 m -+ @. imprejmuirea trebuie realizata pe limita proprietatli. Costurile amenajarii sint suportate de ambii proprietari in piirii egale. Gardul comun: trebuie asezat pe axul median allimitei. Gardul pro priu: strict la limita proprieta\ii.
Distanta pina la limita de proprietate pentru gardurile vii: peste 2,00
m inal\ime 1,00 m, pina la 2,00 m ina1time 0,50 m -+ @. La gardu
rile vii trebuie masurat pornind de la supra!ata laterala. La copaci
trebuie masurat de la mijlocul trunchiului.
CD
Prinderea slilpilor penlru garduri $i pergole
PlalrA ingroparea stilpilor
A!;)ezarea rlglelor Iransversale pe stilpl
Poslbll
==~==
Gardurile de proteclie impotriva vinatului trebuie ingropate 10-20 em,

in special intre gardurile vii -+ . Gardurile de lemn, sHlpii, cadrele si
palisadele sint mai rezistente daca sint impregnate in cazane sub uli lizarea presiunii si a vidului. Durata de via\a mai mare de 30 de ani.
Prelerabil
Sipci pe rigle transversale
Pentru protectia impotriva vizibilitatii se potrivesc gardurile din lamele de lemn -+ 0- , care pot servi si drept protec\ie fonic~. Gardul cu zabrele, numit si gard vinatoresc, este cel mai indragit lip de imprejmuire de parcele -+ .
I""
'::':':':.:':':'.':':':':':':':.:':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
'"
T
Gard cu Slilp suprainaltal
J",,1m
Cu $ipci de inchidere continue
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':'.':':':':.:':':':':':..':':':':':':':
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:-:.:.:
]l.ill~
Cu lame Ie venlcafe din femn
I I
(j)
Cu lamele orizonlale
~ 5uperioar~ cu lemn rotund
tf3'
Gard de nuiele cu acoperirc
Din dulapi rezemati Iipili cu clei
Gard simplu de lemn
V"nalie la gard do lornn
7GarddenulelecuSlilpidecalati @ ngle
$1
Din dulapi de lemn. sectiune Iransversala palrala
'19'
\!.31
..-,.5-3.0 .-------'ghlmpala ,.. . .
Sirmtt
Scinduri nelinisale. balule in cUie pe sillp'
g
SHIp
1--- . .
~'I
T ~~"OOI~
.
7""
-------"
~'~~~~e93U
Sara penlru gard din material plastic
'7
Gard
40-50 )-"
Gard viu cu gard intermediar din sirm<"j impletil~
~
c.:=l
Gard din sirma imp1elila acoperila

cu un strat de material plastic, la muchia inferioara fie 5e asigura 0 dislan\a mai mica - infre sirma
Gard din profile de aiel (zlncal la cald)cu bare din malerial plaslic
Sectlune U orizontsf.A vcrUcnlA ~ Gard desp~rtllar din gstlm arntl
/~;*.-= Secil~~''; .f:~:l =~~
' J
=-f l/I~T JV./ II

deO.''' __
Sipci incavai.lte pe 5cl1810t din tf~vi
.. , /
menial armal cu piasa de sirrlla pe soclu de belon
ghimpala -lie ingropal
223
20022 1001'6
'5
2
~
m
"'
GRAOINI
iMPREJMUIRI
20
3>'Om
0.75
3)<. 15
6.25
eml
15 r--:
' I ,I,
Un proprietar reallzeaza de regula numai 0 latura lunga de gard, dat fiind ca vecinul ridica cealalta latura lunga. Impletiturile de sirma ~ CD se pot livra in multe marimi de ochiuri, pentru a corespunde necesitatilor de utilizare. Impletiturile de sirma imbracate in material plastic, stilpii zincati nu necesita intretinere. Gardul este tensionat cu ajulorul stilpilor de lemn, beton 5i otel ~ (Z)+@ ce se ancoreaza in pamint. Ornamentele de sirma sau gar durile cu grilaj sint sudate punctual si zincale ~ @-0. Imprejmuirea din fier forjat poate sa fie prelucrata artistic sau fini sata simplu. Este posibila aproape orice forma ~ . Pietrele naturale precum piatra bruta tip "granit sau cuart" pot fi puse in opera neprelucrate - sau cioplite de pietrar - Sa se intrebuinteze pe cit posibil numai un fel de piatra.
m 0.90/06510.40
3)<. 10
Impletituri din sirma. marimea obisnuita a oehiurilor 4 - 5.5 em

I I
Grilaj cu nod uri Si grilaj ornamental
I I
. I
1IIIIil 1111' 1IIIili i 11I1 I II ,

"
I 1.1
I
,
,III
i
I 'I
:{
~~
n
U
jl
~,
I::::::::::::!l
~~'n n~ 'I
Grilaj ornamental din sirma
illill III!I'" I! !III: I III' 'ilill I III, i ~ i Ii , 11!!!l:!i;1 ill! '1,11 ' I'i' , 'ill,
1
"
III Ii: .11: 1Ii 111:1 :1

, ii!l!i i ' Ii li!11 Ii :I ! II III!'III'
,
Stilp central
Cavar tiP grilaj cu bare
Ancora pI. pamin!
~ t.
eol\extenor
Sirma a cablului ~ i ~Supon pt. sirmade prelensionare , . . cablului de pretensionareSupon pi. simra cablu UI S'rma a cabiulul de de pretensionare ~. pretensionare . SUlp de capal / ' Sirmaimpletita
1-
II
il
Di,p'l.n..
on.,.~
sirr;~~~~:~~~;~~
Supon pI.
_9
+-
Con,,.'.n.;on.,.
Clema din o1el superior
\~' i
Q ~
s;rm.g~
~~~~an:I~~:~~IUi
(j)
de '--- Supart pl. sirma cablulUI Stilp de capat de prelensionare Detalii de stilpi Coil exterior
III
@
Paarta Gard Paarta din grilaj andutat ~I element de cimp pentru de gard
Detalii pentru flxarea unei impletituri CU noduri -
USi de gradina din torjerie artistica

T
T "'
N
!t
0 N
o ,
111
Vedere
V., - - - - - 1
r60 --;
(2)
Fixarea unei impletituri
Diferite metode de imbinare si pre

lucrare a flerului patrat Si a barelor de otel ~
Detaliu
@
I I
I
Grilaj de Iier
!~~, - I I: iii . _...;.I,_,_'' ...;.'I_--i-_-j------ji ,

I
T '1: 111
i'
Ii
'I
~375/375 -I
lnterax
~-I
1
;5!11~1l0
Vedere
Secliune
Vedere
Sectiune
3Farmeleuzualedehvrare @ pentru blocurile de betan ~":t41851815I8i3 '

I
- ~:+-+-l
~
Iii
Ii
411
Vedere
Secllune
224
Zidarie stratificata cu straturl de piatra de grosimi diterite
Z,d din piatra bruta si din platra claphla
Tabelul alaturat indica dtmenslu 415 5151615 i 8/5 nea conform normativuJul pentru
:c+ 414 5/4 6/4 1/4 8/4
constructii Civile Sllndustnale DIN ......:c 4/3 4172. Taate distantele intre axe 317; sint un multiplu de 125 mm la 10 ;:;~18)'t:Ii':1 ~ .~~'t 'nrt625~150+-875...,...1000+_1125_+__1250_1500-1 mm rost
..
4!6~161616
I 8/6
g+
I--r;O~6~ I 9/5 I '015 i
- GrlndQ portantQ
GRADINI
PERGOLE, ALEI, SCARI, ZIDURI DE SPRIJIN -- pag. 276
Trebuie utilizate pietrele pentru alei de gradin{t solide Si usor de intretinut intre straturile de flori ~ @. La aleile din pli1ci trebuie \inut cont daca sint montate in straturi inguste de flori sau in gazon ~ - (]). Pentru un mers confortabil, linia de urcare decurge concav ~ - Trebuie luate in seama directiile de declivitate la proiectarea aleilor ~ @-@. Exemplele @-@ prezinta amenajari de scari in gradina. Ele trebuie sa fie sigure Si confortabile pentru circulalie, dar sa se insereze armonios in vegetatia lemnoasa Si in straturile plan tate. Treptele trebuie sa aiba 0 inclinalie mica spre fata, pentru a se scurge apa de ploaie. In gradinile cu un aspect mai natural sint adecvate treptele din pari ~ +. 5e pot crea scari pline de fantezie din piatra de gradin{t de Karlsrutle. Fanteziei nu ii este pusa nici 0 Iimita, trebuie respectata numai for mula scarii ~ pag. 196-200. Trepte carosabile cu amenajari latera Ie ~ @ pentru biciclete, carucioare, galeata de gunoi, handicapa\i cu ajutor. Ziduri uscate din zidarie, dispunere in straturi a pietrelor de pina la 2 m inaltime in fata pamintului vegetal. Inclina\ie spre deal de 5-20% ~ @.Zidurile de sprijin de beton sint mai simple Si mai iet tine ~ se Iivreaza Si ca prefabricate ~ @ in marimi Si forme dife rite, ca profile de colt precum Si de colt interior, precum Si in forme rotunde. Este posibila execulia de arce din elemente normale. Pentru elementele de constructie pentru zidul de sprijin 55/30, raza minima este de 4,80 m. Pentru 205/125 raza de 24,90 m.
10
. . ":.:.:-:
.:....::....I::.::.:.:..,.:.~:.~~r ;.
I
I
:
:
I
;Ia
lUber
in~
~ - -
__ It
"
'9hT1
t - - 1,60 - - - - i
G)
Spalier omamenlal - pag. 223
CD
em
Pergola pe slilpi zidili
M\ Distantarea
'2;
lemnului de paminf penlru a nu putrezi
Lungime L L,rJtime I em
inal\imea muehiilor em 12
t - - - B -------f
I--
B ---I
50 50
50 70
14
PieIre penlru aleile de gradina
I--- 62~
---+--
62~ ----i
DOC
Alei cu pl~ci ridicale in slraluri de flori (mai putina murdarire)
in acela$i plan cu gazonul (lara izbire a ma$inil de tuns iarba) Dislanta inIre plac;
= lungimea pasulut,
grosime
~
3 em
~
------- ---
~~.~. ~:!!!:.'~,.~,.~.~~.~.~.~.~
Mers confortabil - bine: decurgere
concava. a liniei de urcare
Prosl: decurgere convex a a liniei de ureare
::::::::::::::::
Panta
PanlA
0/~ A :':::::::::::::::~':8=::::::
@
Alee pe panla
Panta lransversala de linga cas a
Alee carosablla po panla
~~H
Siret de IIcoperlre Slrsl de legAturA
Strllilln Siral de prundl,
l[
II
~NI5IP
0CXJCX).:) e-= 10
10~'5
P,v,l. mlcl
CJCH
Nlslp
de pav_le
Siret din cAramJdlllngulil1
110
-Zgurl sau bahlsl
Pari de lemn
\!Y
'i4'
Placi de pialra vertlcale
Pielrs prelucrate pe doua fete
Alee de pielri$
7Pavaj,CUpavele.mici @ costlsltor, dar rezislent 'i8' ~
ingusl~
Slral dill c~r~mida
III
':::::,'::.','.':,'::.
~1~1":::""::::::'
ai3
Treple de blocuri din pialra nalurala sau cioplila
Sca,i cu Ireple din pari
scar; din placi de pialra
A~;
:.:.:.:.:.:.5
Sca,i din placi de pialra $i blocur; penlru suport
~.. ,
...
If::3I
'23'
Sca,i cu lreple de belon $i blocuri pentru suporl
Pietre de gradina din Kalsruhe ulilizale ca trepte de belon
Treple carosabile $i de lip bloc din belon
7-e H
~. Pamint vegetal
2.00
I
in
c;JL,[::::.:.:..x.:.3.:.:IY.:.:;- ~;:~ ~tre

lid uscal din zid~rie, drenarea separala. nu 8sle necesara.
...::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.
tf1'
If:.!.)
Zid de sprijin de belon ($; ca prela bricale) _@.
Zid de sprijin/elemente prefabricate de belon
225
~ cis,ntd- strop!r_
-:' I
GRAOINI
TERASAMANTE DIN 18915
-+
}~,~/.~~
r---- 3-4 m ----.i
...
Materia! coeziv in centru cu trepte loase
[IJ
CD
Depozil de pamint vegetal
Profilarea suportului
Stral de acoperire de pam in!

pe suprafele usor incllnate
Asigurarea pamintului vegetal de pe santier prin stratitieari tem porare in depozite de pamint -> Daea nu este situat in umbra, trebuie protejat prin aeoperire de 0 useare prea puterniea (plaei de gazon, paie etc,), La 0 depozitare mal indelungata sa se semene eventual plante pentru ingrasare vegetala. Depozitele de pamint vegetal trebuie plantate eel putin 0 data pe an prin adaugare de 0,5 kg de oxid de ealeiu per m3 , La punerea in opera sint neeesare masuri de compactare, daea dupa terminarea luerarilor de terasamente trebuie eteetuate imediat eonstruetii tehnleo-gradinaresti, amenajari de gazon sau luerari de plantare (in special la amenajari de alei si seuaruri),
CD,
1, Cireulatia eu mljloaeele de transport (buldozer pe senile) produce de eele mai multe ori 0 eompaetare sutieienta la umpluturile in straturi. 2, Innoroierea se eteetueaza numai la materiaIe bune de umplutura (nisip Si pietris),
CleionaJ mort
3, Trebuie asigurata valtuirea pentru eompaetarea in straturi a mase lor de pamint eoeziv (ina1timea stratului 30-40 em), In principiu operatiunea se eteetueaza din exterior spre interior, adiea dinspre versant inspre mijloeul supratetei de poza, In atara de asta trebu ie asigurata valtuirea pietrisului utilizat la eonstruirea aleilor, 4, Este posibila baterea sau eonsolidarea eu pi loti la toate solurile solide,
/"
CleionaJ
t---
VIU
" \ IOchnalla taluzulUi

f '\
Flxare cu gazon de capa
65-75 5-10
//'~~\"
/;
/
-t
~.~~''- :~~~
b.cL;;. .. "
,0Li "" ~1~~~~t~eS~:egleaza ~~

/"
vt, '. 'i"
~~
Schelet de sprijinire ..-- saltele de otel pi constructii
5, Materialele neeoezive trebuie vibrate,

La toate luerarile de eompaetare trebuie luata in eonsiderare uti
lizarea ulterioara, La alei sl seuaruri este neeesara 0 eompaetare
pina la stratul superior, pe eind la supratetele de gazon sint neeesari
10 em, la supratetele eu plante 40 em pamint mai at1nat la supratata,
'
' "',(l\. \~~:::-....

f'~)~
I'
Jl'" ( '\ ~ '~~i" ~
.~"
""'
Ancorare,
\" ) "~~
.~
Taluzuri, asigurarea taluzurllor
Pentru evitarea tenomenelor de eroziune, a surparilor, a imprastie

rli prin vint s,a,m,d, In prineipiu, la toate materialele de umplutura
eele mai stabile taluzuri se obtin prin turnarea in straturi, Protilarea
suportului -> @ impiediea tormarea suprafetelor de aluneeare, prin
angrenarea masei al1nate de umplutura eu suportuL In eazul ump
luturilor mai inalte, turnarea in trepte pe un suport inclinat ->
otera asigurare lmpotriva aluneearii (Iatimea treptei ~ 50 em), Daea
declivitatea treptelor este spre deal, trebuie prevazute pante longi
tudlnale, pentru ea apa aeumulata sa se poata seurge,
Greutale
",
Planta1ii interm.endi.are
~\. .
in pamint
"', '
'00
,. '
G.'u.on bltummat sau
III
similar
)"'~~~'L'\
.~<~.;.' :.~\, ".'~;L.
j\
Butasl de lemnaris
Plantarea In trepte a tufansulul, plantatle prima. si gazon bltumlnat pentru aSlgurarea pantelor, inaltimi
lor
umplutura ul1erioara din nislp SI pietris
~...
~\\'
(.i'(;\
ASlgurarea suprafetel de taluz prin schelet de spriJlnlre de mal: sistem Weber
, Tip
Coaja. semi rotunda
kN/m 3
--- Flttru de mSlp

Llnle de Curen;
~
" - -
~Nervunde sus1mere
~'."
<
Cosurl de pletre (de cele mal muUe on In Impletltun, predominant In sudvestul Europe,
/
~
!
'
Pamint de
Lime de drenal ("mila supenoara)

Umplutura dIn mSlp Sf pletns
~ ~:~~~:~d:o~::;:;aeeste
c
umplutura afinat SI uscat afinat SI umed natural annat si saturat cu apa batatorit SI uscat batatorit 51 umed natural
14,0 16,0 18,0 17,0 19,0

. ..
35- 40 45 27 - 30 42 37 40 - 45 45 20 - 25 40 70 30-45 25 - 30 35 - 40
reg lata "In Ict. de umplulura ulterioara
.
'"/ ' //"~'/ Treapta de picior, picior de piatra
Frltru de nisip
i
1
Pamint argilos afinat SI uscat (valoare medie pentru sol usor) annat si umed natural afinat SI saturat cu apa
'I
I
15,0 15,5 20,0 18,0

18,5
Drenarea si sustinerea riului de pe versant pnn corpuri de platra SI platra sparta
Asigurarea taluzului prin balast rotund sau colturos
pietre, ,
1
1.
ivaloare medle pentru sol mediu) I batalont si uscat ' :::::: , batatorit si umed natural
'I'
i I
I
I
semigrosier si umed 20,0 _pi_e_tr_i._ _I_p_ru_n_d_'._l_se_m_i_gr_o_si_e_rs_,_u_sc_a_t_,_'_ __'. , , I ' ' '_'_'+1__ 18_,_0_ uscat , ' , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,i 18,0
Nislp
I
IFiltru de ,nlslp cu pietris
fin $i uscal fin $i umed natural fin .i saturat cu apa grosier $i uscat
'
1
160
18:0
' , , , , , , , , , , , , , ,I 22,0 I , , , , , , , , , , I 19,0 -20,0 1
30 - 35 40 25 35 30 - 40 40 - 50 20 - 25 70 35
in func11f~ de cand'A 1iile locale)
(tormaes~e,
V_d_re
FY
,
/
/ /
'
'"
/
Bala.t, ud
i Argila
20,0-22,0
afinata si uscata aflnata si puternic udata compacta si umeda natural (sol greu) ,
t--50cm ---1
1~~'
-r-G.
16,0 20,0 25,0 14,0
I Nisip uscat
~l
moloz
Coaste de platra pentru evacuarea ape! ~I protejarea taluzurilor crestate
Pentru plantare rastelare gradata de legatura a peretilor lateral I des chisa spre partea supenoara in raport de 1 :1 ,5
Greutatea si unghiul taluzulu; pentru dlfente tipuri de sol DIN 10552
226
GRAOINI
CONSOLIDAREA VERSANTILOR
---+
. Forare
pI. dren8r~
,
Perele pllon-lanlA lUlU perele de palplan$ee
Zid de piacare pentru pavirni~, din raca afinata crigle anlerioare (schema Badberg II - Badgastein)
lid de plaeare eu perete pilan-tanta sau perele de palp1ansee (eu sau lara aneorare) in roea afinata
Fall de decapare
I
Belon-lrm8t ,- I
Prolll: birnfl orlzontale pI. consolldarea ImedlalA in t1mpul
. . ' ..
...AncorA aluvi~la
. '.'
Mania de plair. N Toran
II . !Il1ncll d e < = - P a r: -l l!Iau ancoraJ ' .:--- l - ? ..'.... .
I
In
.
. ... ~
33-65t
'.'"
"
Consolidarea panlei in roci afinale: deeapare in Irepie de sus pina jos si sus{inere imediata prin elemente do zid si aneore aluviale (autostrada)
Consolidare primara a taluzului in mase alinale legale prin argila. sau parlial intarile, prin gralar do birne ancorat
Consolidarea suprafe\ei este necesara in cazul inaltimilor pUlernic inclinate, De dorit sint insa inal\imi netede, inlinse, rotunjite, ale caror suprafe\e sa fie plantate cu gazon, arbusti sau vegelatie lem noasa. La amenajari de inal\imi ce sint mai abrupte decil unghiul natural de umplere, trebuie asigurata consolidarea prin placi de
gazon, lmpletitura, pavare sau zidarie.
Daca panta este mai mare de 1:2 gazonul plan trebuie prins in cuie
de lemn ---+ pag. 226. Gazon de capal pentru consolidarea inal\imi
lor abrupte cu pante de 1:1 1/2 pina la 1:1/2. impletiluri pentru con
solidarea coastelor abrupte pe care stratul de vegetatie prinde greu.
Se deosebesc impletituri moarte si vii. La ultimele (butasi de rachila)
este necesara plantarea permanenta ulterioara cu foiase, de vreme
ce rachita constituie vegetatia prima ---+ pag. 226.
Pentru asigurarea seclionarilor mari prin inal\imi, cum ar Ii la con
strucliile de drumuri sau la parcelele pe versant, sint necesare
masuri de siguranla costisitoare ---+(j)-@.
Gratar de birne ancorat, de execulii diferite: de ex. compus din birne
orizontale, preancorate si stilpi perpendiculari. Cimpurile interme
diare trebuie acoperite cu beton torcretat arma!. ---+@.
Zidurile de sprijin acoperite cu vegetatie creeaza spatiu penlru
terenuri ce pot Ii utilizate in conditii bune, penlru strazi si drumuri.
Diferenlele de nivel considerabile pot Ii rezolvate ---+@ + @. in
lunclie de sistem si de panta ce construiesc ziduri inalte cu ancore
de pamin!. ---+@
(.
Fait de decaparfl
~
'.
"
..
".
GrMar!l8U relfla din aIel pI. conslruclll
Cansolidarea pantei in rod alinale: decapare in treple de sus pina jos $i consolidare imediala prin beton toreretat eu gratar din o\el penlru conslruclii ~i piroane aluviale
lid de suslinere din gratar spatial (perele Krainer) din belon (sistem Ebensee)
-~
lid S'llpll (prins In punCle)
Peretii Krainer inziditi e~alonal alera spatiu sulicienl penlru noul traseu. Peisajul ramine verde
Tipur; de c~m~~uire ;:) slinclt cu zid de plaeare sau perete "d,t Idup~ mode lUi lui L Muller 1969)
'<
, "
~
TalUl nalural (pOSlbll inslabll)
o inelinare conslderablla a taluzulul arUlielal (A) este poslbllA numal in cazul unel eonsolldarl deoseblle (BleI de ex. zld de bata)
CAderl de straturl plale (pe eil poslbul fara amenaJare in treple)
CAderl de slralurl abruple (eu amennJnre
Formare de laluzuri (Si eonsolidari) in straturi de sol compacte in grade dllerite
Formare de taluzuri (si eonsolidiiri) in slraluri de sol compacte in grade diferi{8
Taluzuri de stinea geologic eon ditlonale (din punel de vedere al struclurii)
l....-v"'" ltll"".'!rWlln'.n C .......JI;'IO 10 Sl

Tr,,~""f
TrJ.\t{'.,.1 C:lfl.'ll TC
;>';0 ;'80
10 JO
JO
10 10
10
Ill!!
100
sp'I1l1tr;Jvo.>r'W.1C:1P.l1srCI'jT,
Sw"lra~1c.-,p." SETC'175
:10
Ii)
F@r!l,.,SIJO
Bu">de,BTBO
90'"
1)0'"
:.'5-32
75-:12
M \16 !is
Fe'm.ldcInIPrv1\1I
JO 20
\525-32 10 10
:~lr0+@'l1"eD
Peretele Kralner
Perelele RGS 80
t'f5\
Ziduri eu aneore de paminl (de ex. ~ obieetivul Ludenseheid)
Perelele Krainer din Ebensoo
227
T
-SirmA
e?fJ~<
,5~
30-50 1---.,
GRAOINI
-[IJ
30
2.25
t
I
Protectie sallea
T
60
SipCi de spaher
1,6
....
Disp. tens. sirma
30
~
J.
}.O::
:~
05
"I
I: 70
I:J.
I'i').~30 em in pAmint
,J
'"
Schelet de spalle" din tev, flerbatoare
Schelet pentru spalleri dubll
Perete de spalleri din lemn
Spalier pe zid
T
-Sipcide spalier
SirmA de s palier I
,
f-30+30~
T
130t30,
-ji
-1'1-'1
~
I
-- h h I - - 1 - f-I-
I
I I
I I
"' '" ~
:;;:
:;;:
i, ((
+ ~
r5Q-+-50-j
~;=
r-
I
I
0
-I-I
-I-f
:;;:
I
N N
+
:;;:
~
oj "'
,g i
~l I~ I I
--l
1
:;;:
:;;:
'i;
~ ~
+
f---- 90
'T
1.20 -1
1125)
~
i
60~
-+- 1.2
(125)
Cordoane venicale
....
o
0
- l " - .......-
Cordon in forma de U
/Sirma de spalier
Palmeta tip Verrier (6 si 8 ramuri)
Palmeta tiP candelabru
5,0
Cordon orizontal cu doua brate
Sistem vegetal conform -
[IJ De Haas
III
.--1: I
L.
'J. / 1X 1--0 ~.
'. .
....
I; t;::
1i ---.J
69 39 69 39
. ...
'e:!J
Spalier: trunchiul central al unui spaller este tras vertical $i ramurile laterale sint diriJate In unghl drept
Distan1a
4.4m 6" lim la.l0m
CDpacl per 1/4 ha

1Sf>buc 69buc ..Sbut
Dislanla
Poz. COPSC Umplulurll 156 l~b , (21m 6 -.6 (31m 69 59 1010 (51m 25 25
Cooael Der 1/4 ha
Oistanta
6,J)m
Copaci per 1/4 ha

103
58
Poz. copac Umpl.l Umpl. 2

t\.4.4m 10' '5" 5m
25
25
37
Plantare in patrat
tf1\
~
0
Plantare in patrat cu umplutura

_ 0
Q
Plantare in patrat cu umplutura dubla
i ~.
I

3
~
0'. 0 0 i 01- 0 ;r;--: .....0 . 0 _
::I:
DlslantA
3" 3m
4l<4m
. --- ...
Schelet din sirma de ancarare a tutelar de mure
Distanla
2" 4m 6" lim
4" 10m
Copaci per 114 ha

J12 0UC 69 DUC .
42 0UC .
Distanta
5" 2 5m
4 x 6x3m
Capael per 1/4 ha

Poz. copsc Umplutura 167 llll 104 104 42 42
Capac. per 1/4 ha

Poz. copac Umpl.1 Umpl. ;>
4b 46 184
26 25 104
H+H-f-ffiCTH-+-++_*-+I++---,_H,i-_+!''-\!-f'W\r-I+-A+S~jr,mA
6x 10" 5m
Plantare in dreptunghi
Plantare in drep tunghi cu umplutura
5PlantareindrePtunghl @ cu umplutura dubla
-+ j--\\-++--+m
...::::::::::..:
::..::::.':,': ::::::::::
: ~.. :> .
..
Distanta
3.3" 3m
4_<l_4m
:>
15 x 3 x 3m 2 ,,4 x4m 3 _5x6m
4 i e-"
0
. ... ...... . .'. ..

~,.~
"-.
intinsa Daea vergile erese peste sirma inCinsA, trebuie tAiate pinA la 15 em peste sirma eea mai de sus, indoite in forma de U $1 legate.
..........,
,'o~'pa 'r'~~~'lt~;~'tr~b~i~'tai~t'e' pi~'a 'ra~'i~' 5:8' ~~~g'i"""""""""""""

Stilpi Sirma,Planle
:::.:::::::.':::::::.':.':::::::.':.:::::::.':.'.'.':.':::::.':::.':::
r
@
@
o
Zmeura
;>. :
Copael per 1/4 ha
Poz, copac Ump1.1 Umpl. 2 80 80 160 44 44 88
.- 3,0-4,0 ~
III
., 1,5 r
T
Agri$e
-<
1,5
TV'!
@ @
~
..:
.J..~
CDpsel per 1/4 ha

3Z0b",c 178b",c.
80b",C
Dislanla Copae! per 1/4 ha

Poz. copsc Umplutura 320 .J:lU 178 178 80 80
Dlslanta
'" :i:
@
@ @
@~
-j'
Coaeaze
@
6" 6" 6m
'y
6PlantareintriUnghl @ echitateral
7PlantareinlriUnghi 8PlantareintriUnghlCU @ CU umpJutura @ umplutura dubla
Dimensiuni pentru plantarea zmeurel
Agrise Si caacaze in patrat
In formatie
228
~--_._---------------------------
GRAOINI
--.QJ
Nu trebuie sa corespunda numai cali tate a solului Si directia cardi nala la plantele ca\aratoare --. CD. ci trebuie \inut cant Sl de inMimea de crestere. Sint necesare diverse ajutoare de catarat. pentru a aco peri pere\ii caselor cu vegetatie ---+ @ - @. La fasole fiecare planta necesita a bara de catarare. La doua rinduri de plante este adecvata metoda cortului --. CD . Pentru plantarea in albii Si putine este judicioasa metoda cortului in dian ---+ ; ajutor de catarare pentru mazare: vreascuri uscale. ce ramin de la taierea cringului --. piasa de sirma tensionata ---+ <Il sau un gratar dublu din impletitura de sirma. Gratarul de protectie din sirma impletita protejeaza semintele Si plantele de pasari ---+ @) - @. Plante cataratoare Si agatatoare cu durata de mai multi ani --. @. Soiuri cu durata de un an: vita de vie clopot inal\. 4-6 m dovleac ornamentalinalt. 2-5 m inal1. 3-4 m hamei japonez zorea inaI!. 3-4 m mazariche parium. inal\. 1-2 m fasole mare inal\. 2-4 m caltunas inal!. 2-3 m
(j)
Planle
e~l~r~laare ~i inMimile lor de ere~tere
f151
crestere: crestere: crestere: crestere: crestere: creSlere: crestere:
rapida rapida rapid a rapida rapida rapid a rapida
frunzis: verde vara frunzis: verde vara frunzis: verde vara frunzis: verde vara frunzis: verde va'ra frunzis: verde vara frunzis: verde vara
Ajutar de
e~Ware
arizantal
\::!.J
f3\
Plante de lasale, ee se e~l~r~ pe

un perete
0\~.J v:: :--
". __---e'_,r_
Spalier de gard din
~ipei
Metoda cortului indian pentru 8 - 11 plante
(2)
Melada eartului
.~'
dlStanl~:
Schelet de ca.\a.rare din vreascuri 70 x 60 maxim 50 x 100 em
Gratar dublu din impletitur~ de sirma.
Gra.tar de protectie contra p~s~rilar don sirm~ implelit~
Gratar de c~\,~rare penlru mtll~re
din sirma. implcllta.
So/uri cu durala de mal multi ani leder~ - Hedera helix Troscol - Polygonum aubertii Vii;), sa.lbatic.:l - P. IricuspidClla "Veilchji~ Vila. alba. - anemona - Clematis montana Gllcrna. - Wisteria sinenis Vita alba. obisnuila - ClematiS vilalba HortenSia cataraloare - Hydrangea petiolaris Reml - Aristolocchia macrophylla Trimblla agatatoare - Campsis radicans Vila de vie - Vitis coigneliae Vila de vie de yin - ViliS vinlfera Capnloi mare - Lonicera heckrotlil Hamei - Humulus lupurus Capriloi - Lonicera caprifolium Trandalir cataralor Salba - Euonymus lorlunei VIta alba Clematls-Hybnden lasomie de iarna - Jasminum nudlrlorum
inailime pina.la 25 m
Cre$lere
Ajular de
c~t~rare
Frunli~
Indlcatil de stroplre
Floare/luna
pina.la 15 m pina la 15 m
pina.la 8 m pin.:lla 10 m pina la 10 m 5 pina.la 8 m pina. la 10 m pina la 8 m piM la 10 m pina la 10 m 3 pina la 4 m 4 pina [a 6 m pin a la 5 m pina la 5 m 2 pina la 4 m 2 pina ra 4 m pina la 3 m
ince! repede
repede repede mediu repede mediu mediu incet mediu mediu mediu repede mediu medlu incet medlu incet
x necesar
x x x (x) util x (x) util x x x x x x (xl util x x
iarna vara vara vara vara vara vara vara vara vara vara vara vara vara vara iarna vara iarna
+ 1+1 + (+l +
9 - 1a verzule
9 alba 6 verzuie 6 alb~ 6 alb;tslr:t 9 alb<1 7 alb~ 6 maro 8 portocalle 6 verzule 6 verZUle 9 g<llben -roSie 6 verZUle 6 galben-rosie 8 divers 8 verzUle 9 divers 4 g;]lben~
Pozitle 0-.
(1_.
75 5 57
6
l)'J:
n~
,)
~
() ~
(+) + (+) + (+)
57556
,-,
Q
.~
,~
,~.
O~ n~
556 6 6 1-
(1 J:
~.
1+) + +
(1
:4
1,1 ~
Privire de ansamblu asupra unar plante
e~t~r~taare ~i ag~I~laare -CD
o '" pozi\ie inSOflta
Q '" semiumbr~.
de ex. perell?te nordic. '" urnhr;'t
229
~~
o-()
GJ
0
~Q
GRAOINI
PLANTE AGArATOARE $I . cArARATOARE I2J ~ pozltle favorablla
~15-8 m
mill
W o -.
~
j 6m
25 m
O().
insorjt, semiumbra. umbra crestere: ineet. mediu. repede ajutor de catarare: lemn, sirme intinse. piasa din otel pentru constructll verde vara, verde
permanent
III
Q~
o-()
lederaiHedera helix
Floare: purpurle
tti :iI llli

V I
~
~,
~ ~~
Floare: verzuie
CD
Luna de inflame AkeblaiAkebla
4-5
Luna de inflorire 9-10
radacina cataratoare
~ ventuza de ca1arare
~
o-()
~6J
()-.
~ 6-15 m
It! \II
~ 2-7 m
~ 2-4m
10m
ffi 11\ m
Floare: rosie galbena Luna de inflorire
ill
Floare: alba 51 albastra Luna de inflame
4-5
GhcinalWisteria sinensis
5-7
Caprifoi/Lonicera caprifolium
\~
,,~
d~
Flaare: diferite eulan Luna de inflame
V
6-8
Floare: maronle Luna de inflame
5-6
Remf/Arlstllochla macrophylla
Trandafir calaralor
~
IW
~
7-12 m
,o ~15-3.o0m
mill y
Floare: alba
Q~ 0-.
~ 10-20 m
"-"",/~--,...-=-
~~
o-()
l~
7m
III
if!
;;:->
f::J
I~
Floare: alba
t:E \II g
P
Luna de inflorire 7-9
TroscotiPolygonum aubertl
m
y
Floare: galbena
Luna de inflorire
6-7
Luna de inflorire
5-6
Hortensia Hydrangea pellolarls
cataratoare i
Capsunl cataratori
Luna de inflorire 7 Daile eatarataarei Aetinidl8 ehmensis
o
~
Q o-()
W2-8m
Q
()
~[Q
o-()
5-10 m
III
Y Floare: portocalie
Luna de inflorlre
Hllllllll
4-6m
p
Floare:divers Luna de inflorire
~
@
~~
fO-15m
Flaare: verzuie Luna de inflame
Flaare: verzuie Luna de inflame
7-8
6-9
5-6
6-7
Vita saibatic8lParthenocissus spec.
Trimbita cEltEHatoare /CampsJS radicans

Ajutor de agatare
Hamel de iarn8lHomuius lupulus
~O~ ......
~\I//
~/I\~
FarEl. umezeala aeumulata
Gaura pentru plantare/Clematila
Solul trebuie sa fie permeabil
Udarea
Clematitele isi dorese pieiaare reei Si un eap fierbinte
230
GRAOINI
Furtun francez
So.tparoa unei gropi de eea 2S em adineime Si 1,50Ia\lme Un slral de eea 20 em de Irun:z:e umede
STRATURI iNALTE $1 PE MOVILE
Lemn 40/60
Compost grosler
Importante sinI conslruirea co $i pozilia dinspre Nord spre Sud ~ CD - @. Recoltele limpu rii sint obtinute in siraturi inalte $i plantate pe movile. Siratul-moviia este un donator de caldur~ pro nuntat. Este inlr-adev~r obositor la 0 nou~ amenajare, dar, in compensatie, se poate 'olosi ma; multi ani. Se pot obline a$a pro ductii record $i se pot recolla mai repede. Tocmai pe straturile inal te $i pe movile s-au dovedit efi ciente in special culturile mixte, RO$iile ce cresc mai inalte yin in mijloc. 0 movil~ are dimensiunile aprox;mative de 1,50 m I~\ime $i 4 m lungime, Amenajarea se executa cel mai bine in toamna, deoarece atunci slau la indemi na majoritatea resturilor de gra dina. Irigarea se face cu un fur tun de stropil (rancez ~ @ sau irigare la strop, 0 varianli'l de movila este slratul inalt, in fond o gramada de compost turnat intr-o coaja de scinduri ~ @. in locul scindurilor se poate folosl oricare alt material care nu pu treze$e atit de repede. de ex. lemne rotunde, lemne cu mu chii, impregnate prin presiune sau pereti de piatra. Plantele profita de caldura soarelui care bate pe peretii laterali. Nu mai este nevoie sa te apleci la semanat, plantat sau recollal, daca stratul are 60 pina la 80 ern inat;me - @ + . Straturile inalte maresc productia. daca sint umplute cu straturi de mate rial organic, de la trunchiurile de copaci, crengi, ramuri tocate, pina la paminl fin de compost.
rect~
Un slral din resluri din gradma Si erengi de
Un Slral de 10 em din compost grosier
2S em ina:lllme si 40 em I,Mime
OalA de beton
r-$an1 de stropil PAminl
'f '\
Un sl'al de gazon
G)
Executia unei movile
Movila acoperita cu folie; irigare cu furlun de slropilfrancez
PAminl negru Compost grosler

Frunze/resluri de loamnA Gazon Ramurl/crengl
~~
Sec\iune Iransversala prinlro movila ca inchidere mai bine dala de beton -
- G)
Slral inal!, ideal pentru a unitormiza dilerenlele de nivel
1,00 -1,25
Slral inalt - umpiut in stralur; la fel ca Si movifa -
CD - @
Straf inall construit la peretele sudic; acop.erit cu geamuri ca 0 mic~ sera
60-80
i I
8
Miniiaz in stratul ina[t din pielre
1,00-1,2S
Siral inalt din prefabricate de bel on
Sirallip craler 0 2 m -
(jJ)
231
Legenda
-CD
.I
Directia principala a vlntu\ui
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 '9 20 21 22
Loeuinta Terasa Port,e Cladirea pompelor Instalalia de apa Grajd Bazin de apa Gazon Lac pI. ingra5aminte Zarzavat de iama Zarzavat lmeura Agri5e 51 eoaeaze Flori Tufe ornamentale 51 de proteetie Perete de spalier Gard viu Foioase Pomi fruetiferi Fructe cu simburi Fructe cu semmte Groapa de seurgere
GRADINI
MODELE
Proiectarea gradinii trebuie sa in ceapa inaintea stabllirii definitive a planurilor de constructie, fiindca ac cesul auto, intrarea principala 5i cea secundara, terasele 5i mai ales cota de calcare a parterului 5i pozitia casei mal cu seama sint strins legate de amenajarea gradinii. Terasa acope rita este element de legatura intre casa 5i gradina, ea este legata prin ziduri uscate, alei din placi, garduri vii, tufi5uri 5i copaci de spatiile gradinil, ce cuprind cladirea, 0 leaga de peisaj 5i protejeaza locuitorii de vederea din exterior, zgomot, vint 5i praf. Curtile de gradina lungi 5i inguste par mai putin strimte daca sint impartite de-a curmezi5ul in mai multe zone, ca de ex. locul mai ridi cat pentru gratar :;;i de :;;edere. ~ . Zonele de lumina 5i de umbra trebuie luate in seama in mod deo sebit la alegerea vegetatiei adecva te. Tipice pentru 0 gradina coborita sint scarile, zidurile acoperite de vegetatie :;;i in mijloc un iaz. ~ @. Astfel se creeaza pe 0 suprafata mica 0 gradina strict geometrica. Peretii laterali acumuleaza caldura :;;i ofera 0 clima terita de vint tavora bila pentru plantele carora Ie place sa fie uscat 5i insori!. Clima unei gradini tip atrium este cu alit mai calduroasa cu cit razele soarelui sint mal bine preluate 5i retinute de zidaria inconjuratoare. ~ . Zidaria maro din caramida capteaza mai multa cal dura decit peretii zugraviti in alb. Prin imprejmuirea cu ziduri vlntul nu este lasat sa intre 5i in curtea interioara se acumuleaza aer cald. Favorabil pen tru plantele sUbtropicale.
~lu~lID~~~t~~,d~i~;:~.ltS~~~~tn~~~o~:a$m~~j:t~~~::~~:::~~:!::~~ 1 1~~wm~J]ill~,
~
1
uU
"'u
Intrare caro5abila
'-. __ .. _.. 113,10
Amenajari de gradini mai mari cu teren de sport In fata casei, Inconjurate de pista de alergare intre taluzun umplute. De vintul de vara dinspre Sud-Vest protejeaza garduri vii pe partea vestlca. contra vintului nordic pereti de sc1ndura. Scara 1:1000 (Anul .eonstru~t~~~)_ -:Y"eimar (Gelmeroda) Arh. E. Neufert
III
Legenda 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
"---'-~'-..-.'---""-5-"'-"''''-'-'-'L-~
Gradina unei locuinte insiruite
Lac de 5edere Albie Lac pentru foe Baztn de apillpiriu Fintina pe perete Seara Banca de piatra Dale de beton Dale de granit Beton 5paiaVelineher Tufis de cimisir Gazon Plante in ghiveee Bloc eratie Pielrt5 Stere de cimlsir Cultura mlxta Movila Siloz de compost liduri useate
Gradina tip atrium
Varianta -
Variant a
232
Stropitoare 9 I
GRADINI
MOBILA $1 UNELTE
lubilarii de grMini se acupi'! de hobby-ul lor cu a pasiune devalali'l. Aslfel, au preten(11 mar, de la ei ~i do la uneltele lor. Stropitamele, co SlilU bine in mini'!, u~aare ~i excelent eclli librate in punclul de minuire ~ G) ~i cu un tub lung de turnare. Uneltele de grMini'l ~ , e prele rabil si'l fie din o\el special. Amena ji'lrile pentru a sta jas in gri'ldini'l se davedesc a Ii reu~ite, daci'l sint din lemn ~i sint cantaptte cu materiale din grMini'l ~@> - @
1--.-.-1
-1
f--60-----1
Roaba
1 ~ __ !!
/-30-1
Masina de imprastiere
[W:-:
f--60----1
1:_ 11 i~i
L
J
'~'
1-60----1
f---70--1
Masina de tuns iarba
Carucior pI. furtun
Tocator fPulverizaor
1--50-----1 Cos
Q)
Necesa'ul de spaliu in casula grad,n;,
~ pag. 278
Grebla mare Grebla mica. Lopata
1,0Il 0
o
I
lopeti pt. femei $i gr~din. ari. r-=Greble de gradina Vinator de buru,e", Furca de ~ sapatpl. barbat'
,"om"
94
~'
iV
: :.
:::<~.
StrOPi,oare 91
Sapa
~e ~ ~ua~~n
.J
Unelle pentru gradina
de pUlvelrizare de 15 m
Strop,lori
Roaba cu roilla de cauciuc
1,20
1,00
80
50 40
I
2,20
I- 55 ~
Jardiniere din lemn, eternit sau
plastic
Umbrela pentru gradina
Greulille 68 kg
1li"ILE"~~=--~~in
lemn
de esenla lare
Masa. de lemn Si scaune. ce intra. dedesubt
Hibachi'" 50 ("cuptor" in japoneza)
Gratar portabil
Hibachi-uri usor de utilizal
Ca.rucior pentru gra.lar - suprafala. ceramica pentru gra.lar
Vedme de sus
Pc perele
233
SERA
Aerisirea serei trebuie astfel dimensionata incH, la aerisirea deschisa, sa se atinga aproxi mativ temperatura din exterior. Pentru aceasta este necesar ca cca 20% din supralata acoperi $ului sa serveasca drept banda de aerisire sau drept c1ape indi viduale pentru ventilare. Trebuie asigurat sulicient aer proaspat. Protectia impotriva soarelui poate sa devina necesara in cazul in care vegetatia ex)eri oara este insulicienta, pentru a crea 0 clima suportabila la radiatiile solare puternice. Protectia lata de soare poate Ii instalata in interior sau in exteri or. Solutia economica este cea cind protectia se allii in interior. Electul de protectie lata de soa re este mai mare in exterior daca distanta intre protectie $1 supralata stlclei este sulicient dimensionata. --+ CD si - @
14 incalzire
1. Aerisire prin acOperi$
15. Masa pentru plante 16. Strat de lnmult"e 17. Lampa pentru erestere
8. lngare la picalura 9. Aparat de stropi! 10. Pompa de apa 11. Cablu de incalzire prin podea 12. Bazin pentru apa de stropit 13 Izolatle 18. Ventila\ie tonala
2 Desehlzator de lereastra
3. 4. automat fara curent Umbrire exterioara Umidificator de aer Ventilator Fereastra laterala de aerisire Plaei duble de nervurate din plexiglas
19. Lampa pentru sera 20 Regulator de umidrlate

21 Masurator pentru umiditatea aerulUi 22. Regulator pentru temperatura incaperii
5.
6.
7.
(})
Sera cu amenajari $1 climatizare bazate pe experienta practica
Direclia came rei Nord-Sud
III
Dimensiune 1.00/1.00
~i
1.00/2.00
Movila solara cu capac
.L~DU'
Sera ([) Sera - solar
g..
<>.
'\7
Supratata vII rata orientata spre so are
~t~ ~-2T
..........................
, ,
f---6.69---<
. .. / ~L".::;.~
Sera olandeza
65 1
I
2.61
1.94 I
~.__9,38------<
Aer
! ~ "O"""~p~er~s~pe~e2ti~va~'~==:~:::::C:Z'::77
f---------13.04~
1---2.74-----;
Sera eu panta aeoperisului de 23 c -2JO
b,j
;re.- <;5
,<::l ....
. ".
..
./
....
~20-30'1
/:
j;
Protectia impotriva soarelui situata in exterior, cu aerislre totala prin spate
~*M~5?/~/7J;i~~~~/; '12' Unghiul optim de inelinare

~ al supraletelor vltrate
L~
,
'/
/'
f-- "
, 45-75'
'\
\ wi!')
234
GRAOINI
COPACI $1 GARDURI VII
-+
QJ
Fiecare slrat al solului esle cuprins de via\~i. Etajele au propriii lor loca tari - CD Radacinile pot patrunde pina in stralurile cu piatrc'l. Forme de copaci -+ G:J. Piramida este forma pomului de Craciun 5i este preferata formei de tip poUr. Crengile laterale sint men\inute scurte $i nu se rup a$a repede sub greulatea fructelor sau a zapezii. Forma copacului de tip potir are centrul deschis. Crengile sint orientate spre exterior, asHel incH lumina sa poata patrunde in interiorul coroanei copacului. Cea mai buna perioada de plantare pentru pomii Iructileri esle toamna tirziu. in zoneIe cu inghe\ timpuriu trebuie plantali in octom brie, in regiuni mai blinde in noiembrie. Locul de altoire, care se poate recunoa5te clar ca 0 umllatura la capatultrunchiului, trebuie neaparal sa se aile deasupra supra/elei pamintului -([). Pomii Iruclileri trebuie planta\i ceva mai sus la\a de cum stateau initial in pepiniere. Stilpul de sus\inere trebuie sa lie la 0 mina dislanla de trunchi -+([) $i pozi\ionat pe partea sudica a copacului, pentru a-I proteja de ar$i\a soarelui. La plantarea gardurilor vii trebuie respec tate distan\ele pina la vecin. La garduri de pina la 1,2 m inaltime 0,25, pina la 2 m inaltime 0,50 m; peste 2 m inal\ime 0,75 m. -+ -(jJ). Dorin\a de adapost in propria gradina, de protec\ie impotriva vinlului, zgomotului, pralului $i privirilor curioase, face gardul viu indispensabil. -+ -.(jJ). Gardurile vii sus\in procesul de formare penlru roua, regularizeaza precipitatiile, cumuleaza caldura 5i impiedica impra$tierea pamintului la Yin!. Valurile din garduri vii (a$a-numitele "Knick-uri") -+ @) din zonele de coasta protejeazc'l de vint pin a la 0 distanta de 200 m.
.. ' ... ,..
5e echilibreaz~ ca niste imagini oglindite supra- Si sublerane: coroana copacului Si releaua ramilicata. a ra.d~cinij
Piramida este lorma de baza. a pomului de Cra.ciun si este preferata. pentru forma de tip polir, deoarece ramurile laterale sint mentinute foarte scurte ~i nu se rup chiar asa uSor sub greutatea fructelor sau a zapez,i. Potlrul eu centrul deschis amintesle de ceasca sau polir. Ramunle sinl erescute in alar a.. astlel inci! lumina sa. patrunda. in inleriorul coroanei copacului.
:E
o'"
t-o
e:-= ::Ie: ~
..
Trunchi inaH la un copac inca. !inar. Trebuie Ia.sate Irunchiul si doua. sau trei ramuri - pen!ru a obtine forma
doril~.
Forme de copaci penlru gradina easeL
Ta.ierea un~i gard viu din carpen in primu!. al 3-lea. Si al 5-lea an dupa. pfanlare. In slinga ta.letura de vara, in dreapta ta.ietura de iarna.
Sine
Rau
Blne
La planlarea unui conifer, lrebuie desprins sacul de pinz~
Hrusul de reazem esle maniaI oblic
300 275 250 225 200
fna.1limea gardurilor vii
@
~
.. Knick" in nordul Gern1aniei
, .,
.~
'"
, , '" ., ., '"
~
~ '" , ~ "' .,, ' .,I" >-. " "'

~
0 0
; .!! a. 0.
~
'" E
S
., ....
Locul de alloire IrebUis sa se aile deasupra paminlului Planlarea coreeta a unei fOloase
".
. ~.
c
BE
c 0
i
~
. "', ~ ~, ] '"
'"
~
0..,
0
~;a ;; , ,
0_
'" 2
"
.c C
:t .t . j
~ to
"
;; ~ ~
'~
Trunchiunle sint proleja- Trunehiunle inalle sinl Ie de SOare ell rogoJlna ancorate eu sirme intinse
(j)
Copaci penlru
gradin~
tfi\
\!.JI
inMimi de. creslere a gardurilor vii 1~late si l~sOle s~ creasc~ (planlele cu x 5Uport~ deo seblt de blne t~lerea) (In paranteze esle necesarul de plante In bUC:ltf per m liniar)
235
GRAOINI
IAZUL DE GRADINA
lazurile trebuie sa se integreze armonios in gradini. Pozitia corecta pentru cresterea plantelor si a animalelor din si de linga iaz este de o insemnatate decisiva. Partea predominanta a plantelor de mlastina si acvatice necesita multa lumina solara, cca 4 - 6 ore pe zi, locuri Ie preferate sint linga terase si locuri de sedere de unde iazul poate fi privit. Daca plantele, apa si nisipul sint prezente in cantitati corec te, atunci se formeaza dupa 6 - 8 saptamini un echilibru biologic, iar apa devine clara. Trebuie sa fie corect raportul dintre suprafata apei sl cantitatea de apa (cca 400 I per m2 suprafata a apei). lazul gradinii devine patria insectelor si a plantelor. Plantarea iazu lui se executa inainte de umplerea cu apa, care va fi introdusa cu grija. Perioada de plantare este din mai plna in septembrie. Peritru a obtine 0 imagine completa armonioasa, trebuie sadite individual plante inalte in gradina acvatica. Plantele cu 0 inaltime medie tre buie plantate la 0 distanta de 30 - 40 cm. Plantele joase trebuie asezate insa In zoneIe de margine numai in pilcuri sau In grupuri. Distanta de la planta la planta este de 20 - 30 cm. Pentru prima generatie la plantele subacvatice sint suficiente 5 bucatl pe m 2 . Plantele se Inmultesc repede. Plantele din vase pot fi aduse la cota prielnica a apelor, prin plasare mal joasa sau mai inalta. Plantele pot fi plantate In cosuri, vase sau direct in pamint special. imprejurimile iazului trebuie modelate. Zonele de mlastina si de precum si straturile umede II completeaza sl apa mica -creeaza rapoarte naturale. lazul se dimensioneaza in functie de dimensiunea gradinii disponibile. Ideale sint apeIe de 20 -25 m 2 , dar chiar sl 3 - 5 m2 ofera suficient spatiu de viata pentru multe spe cii. Zonele acvatice generoase, de 5 - 20 cm adincime, si un loc adlnc de minim 60 cm sint necesare pentru pastrarea peste iarna si supravietuirea insectelor si larvelor de salamandra. Zona adinca serveste si ca spatiu de refugiu pentru toate animalele. lazul trebuie lasat iarna umplut cu apa, pentru a evita ridicarea datorata inghetarii pamintului. Pestii, broastele si amfibiile ramin in viata peste iarna numai atunci cind sint folosite unealta de curatat gheata sau piatra de revarsare. Bazinele prefabricate ofera cosurilor pentru plante 0 zona adinca adecvata si impiedica surparea sau alunecarea pamintului pietros si a celui vegetal -@.
Dale pentru alee
Folie
20 em
/:
//
/./.
substrat de pamint 2 em
G)
laz cu folie amenajat in lrepte
P1etns
...-------_\;>
Zona cu apa mica
Balin prefabricat modelat in mod eficient
pamointul trebuie sapat cu 3 - 5 em mai adinc declt

pon1unea bazlnului?
----
l
-
Zona cu apa adinca
CD - 0,
lazul de gradma trebuie a~ezat in echilibru si umplut cu apa pina la

p"ma lreapta
/.
3-5cm ~ tiefer ~?'
Nisip mai mull decit 5 em poate duce la

tasari
~I
pozitionari oblice ale bazinului
III
Construirea corecta a unui laz de gradina
Cu pamint excavat care astupa bine golu"le
0 -
Stral de aer
Pale
Sipci de lemn
Mixtura de frunzis cu nisip, lac de iernat pentru amfibii
In caz de inghel trebuie introdus un manunchi de paie sau 0 platra de revarsare
Punte in forma de placa in consola
Zona malului
Pietris Folie Albia piriulul in sectiune transversala
a
5
"5 n;
~~
".0
-0
" '-'E
-
'"
o='
'?
Qi
<::
"
c _ <!C""
25
"iii '" u-o
N""
-o .
ro~
::;;.0
'"
'.;::;(0
(/).0
u E
""'"
'"'''' ,'" tL '"
0-
"
Plante acvatlce
ft '" ~
.0
13
~ 0
IT:
''" "
-0
Qi :~~ "" '" ~ ,'" LJ...o

(/)
'"
"" .g
0>
50
80
236
Folio Villbil~
IAZUL DE iNOT
Posibilitalile creatoare sint multiple, pentru a
imbog~l\1
optic grMina prin ele
sa nu se planleze eulluri de orez asialice
mentul biologic care este apa. Oferta este mare, pentru a adecva iawl de gradini'l planuit la propriile dorinle, atit la dimensiuni. precum Si la form~ Si uti Iizare. Pozilionarea ideal a este una de la Est la Vest cu radialii sol are de 5 6 ore pe zi. Cine doreste sa utilizeze si sa savureze iawllrebuie sa-I ampl,, seze in apropierea terasei de Iinga casa. - pag. 238 Dimensiunea iaw lui de 60 m2 , nu sub 55 m2 suprafala a apei Si conlinut de 35 m3 . Dlmensiunea
ideala a iawlui de inot este de 155 m2 suprafala a apei, 40 m2 zona de inot,
CV
~ SO-loo
-r--+-
;0>
200 NJSip 5 cm
Dalaj
Folie SubSlral 10 cm
I--
Zona de mal
Zona vegeta1a ;;.. 50% dm supra1ala apel
90 m2 zona de regenerare, 25 m2 zona de decantare. - @-@

Adincimi ale apei: zona de mlaStina .; 25 cm adincime, zona cu apa mica 10
- 40 cm, zona cu apa adinca ;;, 50 cm, zona de scaldat

?'
1,30 cm adincime.
G)
Modelarea malului
IZon~ de inol
Pla"orma de lemn Lemn de lance de 28.5 mm grOSlme
Drumul de mal
:;;::;too
T
30 J.
Nlvelul apei
90~
Slinca
Fundalir renle de inghel
f-50-100 --j
Unghiullaluzului in lunc1ie de lipvl solului
Plalforma 51 urcare
Supor1ur. datal dublu :;1 fohe
in gradina mica, in cazul unul sol greu
lemnllance de 28.5 mm grosime
'-""""""-+-="'-"'''''''''''-2:2''-''-'''''---+_-+1~Z"Q!Qn.a de iool
Orumul de mal Dale Clrcula\le/beioo
Banera capllara
,eav~
dm malenal
plastiC
Punte de lemn, insula pe apa, punte de plaja
Pietre In lorma de U/beton

luog. 50, loatt 40. lal 40
+ pl<'lO de beloo
folie Illplt!
f---Bazln dlspootbil
60-65
----1-,,-1
Dalaj
r
20-30
Bazin de inol disponibillransformat in iaz de inot

Zona v elala;o> 2.00 20-30 Zona de iool ;. 3.00
Modelarea malului, podel de lemn
,~ ' ..
Baner:i cap,lar:i
leav:i dm malenal plastiC
Bazin - zona de inol
Drumul de mal
ZOna de decanlare/gura de decantare
Cursul apei cu meandre lungi Si adinci Si cascade -
237
Cu 0 alble mica apa nu

lisnesle alit de sus
Pla!ra de Izvor
IAZUL DE iNOT
Imaginea unui iaz bine proiectat une$te domeniile de viata fara Parti indi viduale vizibile. Sint preferate formele putin compacte, organice. natura le. Fiecare planta are propriul spatiu vital, numai acesta corespunde conditiilor ei de viata. lazul natural este compus din mai multe domenii de viata - abia suma din plantele tuturor domeniilor alcatuiesc un peisaj de iaz varia!, natural $1 frumos. Domeniile de viata ale unei griidini se deo sebesc mai ales prin umiditatea lor sau prin nivelul apei. - 0-@ Cursul piriului este 0 componenta importanta a unui iaz de inot. Ar tre bui sa fie atit de lung pe cit posibil. 8 - 10m sint ideali. - G) - Pe ora curg peste pietre $i cascade cca 15 m3 de apa. imbogatita cu oxi gen $i placut incalzita.
Denumirea in lb. romana Denumirea botanieA Trestle mrrositoare Llmbanla. Ungura-broastel Rosatea Capri or Mana de ape gal ben colorala Feriga de bradet Macluca de balta Troscot de apa larba-stluci! Broasca apei Incretita P!ciorul cocosului Sagetarica Ragoz de iaz Buzdugan vertical Trestle Perioada de inflorire VI-VII Culoarea florii verde-galben, maro alb-rozallu maro roz, alb. rosu galben verde
I
:m1~r-I5-8
'I
G)
P,atra de izvor
Acorus calamus Alisma plantaoo-aauatlca Balde/ita ranunculoldes Butomus umbellatus Carex pseudocyperus Glycena maxima "Vanegata Hippuris vulgaris Orontium aquaticum Pol gonum amphibium Ponledena cordata Potamogeton crispus Ranunculus Imgua Saoittaria saoittifolia Scirpus lacustrls Spargamum erectum Typha angustifo/ia
VI-VII VI-X VI-VIII VI-VII V-VII VII-VIII V-VI VI-VII VII-VIII VI-IX VI-IX VI-VIII VII-VIII VII-VIII
I VI-VII
nu atrage alentla gal ben aunu
laz
a\bastru sters galben alb-rozallu maro verde-alb negru-maro
Zona cu apa mica. adinclme a ape; de 10-40 cm Calla palustns Carex grayi Equiselum variegatum Eriophorum angustifollum Euphorbia Dalustris Juncus ensifolius Lysimachla thyrsiflora Lysichiton amerrcanus Mentha aquatlca Menvanthes trlfollata Mlmulus cupreus Myosotls palusrrls NasturtIUm offlcinale Onoclea sens/bilis Veronica beccabunga VI-VII IV-VI VI-VIII
0
Alb aalben
capete vew nu are floare
Gala de mlastina Capnsarul-Iuceafarulul Bradlsor Unanca Laptele-ciinelul Papura
Calcea-eatulUl de miaSMa Caltha palustns
V-VI IV-V VII-IX V-VI IV-V VI-VIII V-VI V-X VI-IX IV-VI
alb
galben capele mara galben galben violet deschls alb-raz dellcat rosu atbastru deschls
Planul iazului de inol -
G)
Galbasoara strutului Gala luminoasa lzma-broastel Tnfolste Panghcanta Miozatis de mlastlna

Pompa de apa
III
regenerare
Nas{urel Fenga perlata Bobemic
alb
nu are florl albastru inchlS
V-IX
."ll----3.0
Put de decanlare SHalurl mlnerale Cll pranulalle
I
Teava de
legatura
dlterlla
(2)
Zona de mlastlna -
0
VII-VIII V-VI VIII-IX IV-V VII-IX VI-VII VIII-IX VI-VII VII-IX VI-VII VI-VII V-VIII ab III bis VII V-VI V-VI
Coada soncelulUi de mlastrna Achillea ptarmlca Vlnerita
alb
vIolet roz-rosu
A}uga reptans Chelone obl/oua Darmera Deltata EUDatoflum cannabium FiliDendu/a ulmana LIQularia przewalskll Lysimachla nummulana Lythrum salicaria Osmunda regalts Po/emon/urn caeruleum Po!vgonum bistOl1a Primula in Al1en Ranunculus acns "Multiplex Trollius-Hybnden
Sectlunea transversala a iazulul ,de inal -
Gulerita de balta Brusture aulerat Cineoa-cadrulLJi Cretusca Crucluhta Pungutita

/
roz
IOZ
alb ,qalben
galben rosu-vlolet pamatuf cu pen maro albastru pina la alb
Sabe singene Feriga regal a Scara-Domnulul Raculet Pnmula Piclorul COCOSUIUI umplu! Bulbuci
roz
in functle de SO! gatben tanurl de galben
Zona Cll nlllpri
Imica -- @
Zona
cu apa
Adincimea de plantare
Denumirea botanies Perioada de inflorire Culoarea florii
I
alb alb
nalben Intenc.
Zona umeda -
0
Callitnche stagnalis Ceratophyl!um demersum Elodea canadensis Hottoma Dalustris
verde permanent. iSI pnnde rMaclnlle m sUbsol nu are radacinl, lerneaza ca mugur pe fundul lazulul verde permanent. plantata pe fundul iazulUl: lnclina spre cresterea in masa verde oermanent. r..daclnl in namolul de De lund verde permanent. radaclnl De fundullazulUi trebuie asezata In contaIner vegetal pentru a controla cresterea verde permanent. plamata pe fundul lazulul nu are radaclnl. pnnde Insecte cu mlCI umfiatull I
Denumirea romaneasea SPIC de apa larba broaslelor Nufar nalben Nufar
Drente Casor
Aponogeton dlstachvos Hydrocharls morsus-ranae Nunhar lutea
VII-X VI-VIII VI VIII VI-IX VI VII VI-IX VI-IX I V VI-VII
-I
de 501
Gluma apei Crin de aDa Panita Broasca apei Plclorul cOCOSUIUl
PI"'IC;
Broasca aoel pJutitoare Plclorul cocnc.ului
FMrteo. hilltll
Nvmnh.p.H ;hnrlen Nvmnh

Potamogeton nalans R;ln nc I
in funcl,p alb
MvriophvlJum
In
Arten
n~!hpn ::lIHlI)
Potamogeton in Arten Ranunculus circmalus
s anua ilis
alb
'Ih
alb. sters
de apo
OlrateJ de apa
I Utnculana vulgaris
Castana de balta
Tran8 natans
I ae pnndere: lerneaza ca mugure al Irunzel
Zona nufenlol -
Plante axigenante pentru iaz
238
Slreasina
GRAOINI
UTILITATEA APEI DE PLOAIE
Sila a burlanulu~ cu clapela ~ .
, ; Co/eclor de filtrare Canal Rezervor de apa de ploaie ecologic pina la12.500 I
CD
into;e~na trebuie avute rezerve

de apa penlru Slropi!; bUloi cu apa de ploaie Pompa manuala
Recipient de IiIIrare Fillru de la rezervorul de apa de ploaie
1 InSlala\ie penlru apa menajera 2 inlrerupalor de teava 3 Conducta pentru apa polabila 4 Rezervor 5 Prea-plin 6 Burian 7 Canal 8 Recipient. ?~~illraffi ,'(t 9 Slfon k.. "\' '\~ J~-:-).'
"
PUI drenare Rezervor de apa de ploaie cu pUI drenant ecologic
Inslalatie de colectare a apei de ploaie cu recipienl de IiIIrare Si rezervor exterior
1 BurlarVSlreaSlna
2 Coleclor de liUrare
3 Conducta
.. Rezervor
5 Prea-phn cu Sifon
6 Conducla. de aSplfa!18
7 Stal18 a apsi mana,ers
8 PrOloc\ie funcl1onaf8 in gol
9 Aelea de conduct8 pen\ru apa de ploaie
10 Conducla pentru apa. potablla.
II Ventll magnetic
12 inlferupalor~p~,ul;"o~r'"7''7'"J.;.. _ _...-17~~TI~~~llr~-b.EsJ
Recipientii de colectare a apei de ploaie trebuie indusi in proiecta re. Decizia referitoare la volulll trebuie luata cu generozitate. Cantitatea suplimentara inse amna costuri suplimentare redu se. Montarile ulterioare in casa sau gradina sinl posibile. Calcu larea necesarului pentru rezer vorul de apa pentru gradina: per locuinta unifamiliala cca 5.000 I. La irigarea gradinii, necesarul de apa se stabileste dupa suprafata gradinii, precipitatiile anuale, suprafata acoperisului Si coefi cientul de scurgere. La utilizarea apei menajere trebuie incluse nu marul de persoane Si posturile de consum. Consumul mediu de apa per persoana Si zi : 5 I bauVgatit, 10 I spalal, 40 I baie/dus, 10 I igiena corporala = 65 I apa pota bila; 181 spalat rule, 4/ curatat, 45 I WC (18 I la conectare econo mica), 81 altele = 751 apa de ploa ie (48 I la conectare economical. Irigarea gradinii per metru patral si an 40-60 I apa de ploaie,
Exemplu
Precipilalia anuala 800 mm = 800 11m'
Acoperis eu doua ape coellcient de
scurgere f = 0,75
Supralala nela a acoperisului = 120 m'
Randamentul ploll = suprafala neta a
acope"lu'ui 120 m' x precipilatla anuala
800llm x coeficienl de scurgere f =0.75
Randamentul ploil = 72 000 I/an
Persoane = 4
Consum pe zi = 45 I pe persoana (WC
cu ciapa economical
Supra!ala gradinii = 200 m'
Necesarul de apa de ploaie = persoane
4 x consum pe zi 45 I x 365 de lIle +
suprafa\a gradinii 200 m' x consum pe
an 50 11m'
Necesarul de apa de ploale 75700 Ilan
Faclor 9 = (1 - [canli!. apa ploaie 72000 I:
necesarul do apJ de ploaie 75.700 I]) x
1000;. u 4.90;. < 200;. ~ 9 "0.05
Necesarul p!. rezervor = randamentul
ploii 72000 I x factor 9 0.05
Necesarul rezervor = 3.600 I
Recomandare recipient de colectare
a apel de ploale cu 4.500 I cont'nut utll
COnhnu! Lunoime Uillme
inAlilme Greutate
is'
1100 I 1,45 72 1,33' 53 kg 1500 I 1,52 72 1,60' 81 kg 20001 2,05 72 1,64 130kg Recipient de baza penlru apa de \::!.} ploale
Inslala\ie penlru apa de ploaie
SlreSin~' '.":.. ':.' ~'~~"':~'.:.:::;.~' '.
rr
1S
Poste dlsp. in lOr. IBilv"'~
."ro~..."
pompa de imerSle
I
.
-+-----t
1100 I
1500 I
2000 I
Pesle Bvacuarea ribera
InSlalatie de ulilizare a apei de ploaie

elMire
AI,menlarea cu_apa pOlabila
Rezervor penlru apa de ploaie pentru irigarea gra.dinilor

elMire
Dlslnbuilor de comulaloare cu ,ndlcator de umplere
Venlll magnetic Scurgere Iibera. dtstanla min. 20 mm, sau de doua on inlrafe - mlenor
:1l,",~='
.,
\..
Inslala\ie de cre$lere a presiuni,
sz
l5.
Supra tala mare

de filtrare, eleci
CJpelele de
de reclallfS
cabluri pol Ii ajuslale pe inallime
Expllcalle
Suprafala neta a acoperi~ului: supratala
proiectala a acoperisului legala la jgllea
bul penlru acoperis (corespunde supra
lelei casei).
Precipitatii anuale: canlilalea anual;1 a
precipitallilor (de ex. Renania cca
740-900 mm ~ IIm'llrebule exlrasa din
harti corespunzaloare sau allal;1 de la
inslituturile de meteorologle Coeficienlul de scurgere f f = 0.75 la
acoperisuri in doua panle ~I la Ie rase
f =0,40-0,60 la lerase cu proleclie de pielris
Faclor g: 9 = 0.05. daca randamentul
ploii se deosebeste cu mai putin do
20% de necesarul de piOCHe 9 = 0,03, daca randamenlul ploii se deo
sebesle cu mai mull de 20% de
necesarul de ploaie
9 = 0,20- 0,40 la uillizarea predomi.
nanla. la irigarea gra.dinii $1 oscilatii mari ale canlitatllor de precipilalii sezoniere.
Q:)
Fillru in alluenla
Posl-alimenlarea cu apa polabila
~@
239
@ @
(]) @) @
Vestiar CD we
Du.
incapere de cendltle flzlca
Anllcamera saunel Sauna

incapere libera pC sauna
B
I
~1
-'
:1
0,
J
co"!
PISCINE DE GRADINA
--+[lJ
Amplasament: Fent de vint in apropierea spatiului de dormIt (utillzarea In zilele racoraase). vedere din bucatarie (supravegherea co
piilor) ,i camera de Zl (etect de culise), adica In cimpul vlzual. Fara foioase sau tufisuri Iinga bazin (scuturarea frunzelor); circulatle perimetrala pentru impiedlcarea caderilor de pe iarba s.a.m.d.; eventual sa se inalte marginea bazlnului (problema esletica)
CD,
i 2.25 :
(2 (34
Bazln pentru sptilat plcioarele Gel mal mlC bazm de Bazin de inot medlu Spatlu de sedere inol cu un culoar cu doua culoare
Cambuza Bar
Diagrama de coordonare pentru piscina acoperita Intr-o locuinta unitamiliala. Spatiul de ,edere poate Ii ca suprafala ,i parte din hala bazmuiul
mlscarl. 1'12 persoa- mlscari, 2/45 per ne) soane); cel mal mlC bazm pentru santur i de la blockslart dm M'\ capul bazmulul Dimensiuni de bazine
I I
Fisie/crampoane Ftaca. de beten Lemn tasonar 10/10
Marime Latimea culoarulu! de 2.25 m. lungimea miscarii cca 1.50 m. pe linga aceasta lun gimea corpului: 4 mlscari = 8 m lungime; adincimea apei la inalllmea barbiei celUl mal scund adult. nu a copiilor! , Diferenta adincime - adincimea apei @ . conditionata,..erin modalitatea de ab \1j). sorbtie -
Bazin mic penfru adulti
Forma:
Pe cit posibil simpla din cauza costurilor si
a miscarii apeL dreptunghi. in orice caz cu
scara sau nisa cu trepte.
:IaE&&I:: ~
::;;::':::::
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Sol
CLJ
:::{:::::::
Adincimea normala la baile private (baZine de lnot)
Adinclmea bazinului
15
Modalit",i de construire a bazinului: De obicei: bazin cu tolie (tolla = supratata izolanta) pe construclie portanta dm zidarie beton. otel (,i suprateran) sau in groapa in pamint Bazjnul din poll ester este rar produs la fata locului. de cele mai multe ori prefabricate, in general nu aUloportante: este necesara umplerea ulterioara cu beton U$or Bazinul din beton este Impermeabil 0), Bazin in panta cu folie; muchla (beton monolit cu doua fete. beton torcretat marginala cu gnnda de lemn decofrat pe 0 singura fata. prefabricate din Rama din profile beton); supralata este de cele mai multe ori ceramlca sau mozaic de stlcla. mal rar vop SIt ,clorcauciuc. vopsea de ciment).
-.
Dale Armaturi ale gurll de Mortar scurgere cu flansa:'lPTIIIIII PietriS grosier de Infillratii Filtru Umplere ullenoara belon usor
ingrijirea apei: In zlua de azi se obi$nu ieste prm mstalatil de mlscare. esential conducerea contmua a apei cu curatare buna a suprafetei prin skimer sau preferabill9heab ~ @I. @.
III
Blocun de beto).':n~:~~It41~~~ Terra- Tel CU tenculala de Clment Rost de lucru cu banda. exlenoara de etansare a rostunlor
$1
Pal de nlslp: solldillca dreneaza
fo'.....
~:;i~~~~~
pe ambe Ie fete Inslaialie de :::"';'::'::::::::::::::::; drenaJ
Modalltati de constrUlre a tillIe/or: pietris (tiltru adlnc. partial cu suflanta de aer de clatire). d,atomlt (filtlu de supratafa). spum.a sintetlca. Combaterea algelor suphmentar cu aJutorul chimicalelor (clor, substanta de alge Ce nu contme clor. sul fat de cupru). incillzirea: Cu aJutorul aparatelor de contra-curent sau al incalzltorului contmuu in cazan de incalzlre TrebUle prevazuta reglarea! Prelungeste sezonul de bale costuri rela t,V mlc; -@-@ Protectia copiilor: Pe cit se po ate nu pnntr-un gard ce con stituie un obstacol. ci pnn acopenrea bazi nului sau instalatte de alarma mdepen denta freactloneaza la forma rea undelon - pag. 270
Bazin din poltetilena - 0 slngura coaja, prefabricat
Bazin din beton armat executie slmpla cu jgheab tiP Wlesbaden
Bazln zidlt cu drenaj
ili1llllilllllllllllllll"':====
Apa
,~w
Protectia impotriva inghetului: La bazine ngide pnn Introducerea unel grlnzl marglnale. incalzlre sau deversare fenta: sa nu se goleasca larna! (margine a bazlnului lncJlnata). Accesorii, echipare: Vezi bazinul acoperit pnvat ~ pag. 269 - 272
Sk,mer (coiector de spuma)
~pag. 270
tfo\
~ mheab de deversare
Jgheab tip Wlesbaden. Bazm cu
JgheabZOTIch perimetral bazlnului
Sezon 41uni 1.25/6.5 1.5017.2 5 iuni 1.3317.2 1.7017.9 2.26/8,6 2.80/9.3 3.75/10,0 61uni 1,55/7,8 2.00/8.5 2.66/9.2 3.20/9.8 4.00/10.5
Luni suplimentare luna a 5a 1.65/7,2 2.50/7.9 2.98/8.6 360/9.5 4.75/10.0 luna a 6a 2.6517,8 3.50/8.5
22e 23 ce 24C 25 cC 26C
2.08/79
2.60/8.5
4.66/9.2
5.25/98 5.25/10.5
3.50 /9.2
Plerdenle de caldura ale unul bazln de Inot In aer Ilber (In medleimaxlm! m kWh/m 2 d conform masuratorilor RWE; nu sint incluse influentele speciale, ca de
ex. pierderiie considerabile de caldura din baile publice (baiie de la hotel ,.a.m.d.) pnn intrebuintarea apei incalzlte din bazin pentru clatirea filtrelor (pina la 1.5 interpolare kW/m 2d. respecfiv 1300 kcalim'd).
,=
Pierderi de caldura ale supratetei bazinulul. respectiv a peretelui bazj nului ce sta liber la sezon de 5 iuni (vaioTi medii)
I--- 6 0 Scurgere de pardoseala cu egalizare a preslunilor din apa freatica
240
lOCUINTE
CU BAZIN DE iNOT iN GRADINA
Exemplu ---+ CD - 0 locuin\a in panta cu bazin de ino! in aer liber
accesibil din subsol sau pe scara exterioara.
Exemplu ---+ - drum scurt de la sauna si dormitor pina la bazi
nul de inot din gradina, situat la nivelul camerei de zi.
~ CD
Subsol -
- 0
eras~
Parter-
0-0
Parter-
0-
t9
Supral<lH'i. de acoperl$
(J)
Elaj -
11
C~mcra
do
to- @
Secliune
Iransversal~ -
CD - 0
Arh. P. Neufert
SeCiiune
Iransversal~ -
- 0
Arh. K R,chler
Bazin de inol rolund pe coasla
Arh. Neufert
Bazin de inol pozilional inlre
cas~ $; garaj
Arh. Kappler
241
VESTIBULURI, WINDFANG-URI, INTRARI

in conditii c1imaterice nefavorabile windfang-ul este absolut nece sar. Accesul in vestibul se situeaza pe cit posibil in directia opusa celei predominante a vintului, dar u~or vizibil de pe strada sau din poarta gradinii. Din vestibul trebuie sa fie accesibile nemijlocit cele mai importante incaperi cu circulatia cea mai intensa, in special sca ra catre etaj ~ @ - 0. Optima este 0 legatura directa catre bucatarie, scari,
we
@.
G)
Legaturi intre incaperi
t-r
Intrare centralS.
t,r @
Intrare laterala
t-r @
lntrare adiacenta scara catre ptvnita
t-r
~I~~uln
legatura cu inca-perile de
t,r
in legalUra cu Wmdiang-ul
t,r
in legatura cu bucataria. we-ul, scara catre pivnrta si un darmitar
CORIDOARE
2:
90-1,0
T
I
-.-JlJ\
_-----",
\:::1
==::::::;:::=== I
1.60
I
~~nJ===
La coridoare\e in srmplu tract. cu clrculatie redusa. este suficlenta 0 latlme .' 0,9 m. optlm 1 m, distanta ,nterax pereti 1.25m
1.30- 1,40
iFU
t-r t1'2' ~
persoane,
~
't-' tf1\
La coridoarele in simplu tract. pentru dauB. p8rsoane care tree ~ una pe linga alta fara a se deranja, 1,30 - 1.40 m latimea ccridorului
La condoarele in dublu tract. cu circulatls intensa, 1.6 m pentru 2

2.0 m pentru 3
persoane
vw
2.20
Latimea coridoarelor este in func tie de amplasare, daca sint in sim plu sau dublu tract, dupa pozitia u$ilor ~ A sau B Si dupa in tensitatea circulatiei. Se ia in cal cui 0 latime libera utila (fara proe minente) a coridorului de 1 m pen tru 60 pina la 70 de persoane (~ teatre, $coli, scari etc.). Latimile coridoarelor in functie de desti natie ~ @- @, in masura posi bilitatilor toate usile incaperilor tre buie sa se deschlda spre interiorul acestora ~ pag, 189.
=J:..'::::=I~I.\r
.. 2.40-2,60
===1(
La coridoarele in simplu tract. cu circulatie redusa: latimea coridorului = latimea u~ii + 50 em
Condoars in simplu tract cu circulatlB Intensa
/l
Ie=====:=
Condoare in dublu tract, cu usile dispuse fata in fata
Corrdoare in dublu tract, cu u$i intercalate, pt. ctrculatle mtensa
242
I I J I
f---- 65-----t
I-- 53 -----t
f- 30 --i
'\ 1
86 33-35
INTRARI, GARDEROBE
Intrarea delermina imaginea cladirii, Aici vizitatorul iSi lor meazii prima impresie, aici totul trebuie luat in considera\ie, de la placu\a iluminata cu numarul casei pinii la peria de la oglindii. Pentru furnizori, pastas Si vizita tori trebuie prev~zut tot ceea ce este necesar, f~r~ a iesi in evi denta Si totuSi la indemina.
23 )...
' ( ' 29
( )
I- 38--1
CD
Pallon
11/?>
,Cl y
X
Si
4H?'
Sacou
Umbrel~, p~l~rie
valiz~
l8E8J
~-36
23
08
--I
~36----""
Panloli
b~rb~tesli
Panloli de dam~
Suport de umbrele cu baza impermeabilt\
Suport de umbrele
r-1'0+2'0~
--_.
Depozitarea hainelor, 6 cirlige pe 1 m
Spatiu in hoI - sulicrent pentru primire comodt\

z
@
033
Penlru
0 dezbr~care comod~
Penlru
despMiro
comod~
-JE; ~~ ---~-- ~ T
-
28 cirlrge +
1,70
.. ~i( ...... ji ..
f--- 600 ---1 f----- 900 ----I
38 cirllge
185
f- 95
H 0 13
---
---~---
~II5
I---J
H
016
1---1
75
=tffffF
111I111111
::tt
::~I
!~
~4no~ 'iIS"" c -....
013H
ft}{~
r--i
50
Lid..d
~
3 cirlige
11111 l~
5 cirlige
59
33 H
=Aftfl= AAAfHl=
:~
@
j------ 1,50 + 2,0

Sialiv -
----J
1
@
Slativ -
I
1,65
~~~l
1,80
ell
T 45
~
Cirlige de
garderob~
Bare de
garderob~
garderob~
garderob~
4,0
75
-4,0+75
T
1,0
++H+-
T ++H+- 1
1,0
T-++
1,0
1-++
Garderob~ cu 0 lalUr~, cu suporturi de umerase
Pe
dou~ laturi, cu suporturi de umerase
243
Necesarul de spatiu in raport cu numarul diferit de incaperi
HOlURI
Carnerll
Camera
!" ~--l,
carner)
L'
Camera.
'71
1 m= de hoi = 3 camere mari la capatul unei scan care nu 58 continua
2 m de hoi = 4 camere mari si un we, cea mal tavorablla ulilizare a holului cu a forma placula a spailulul
~0
{;\
3 m de hal - @ , la care se adauga a debara. dar fara we sau ceva asemana.tor; datorita searii libere holul pare spajios ca unul de 4 m'
+4
.,.I.i;
fA\
3 m de hoi = 4 camere mar; ceva asemanator, precum si
$1 0
incapere mai mica. baie, vestiar sau
we
Camertl
+4 .,. 5
4 m de hal. contrar - @ si - @ +4 fara C1fculalle in conllnuare. lolus; .,. spatlu clar
5 m' de hal: 4 incapen mari 51 doua mlci (baie. vesllar)
7 m' de hal, doar 5 incaperi Si doua mici (bale, vestlar)
5 m' de hal: 5 incaperi si a baie
II
.1'
7 m' de hal
8 incaperi si scara
'10'
~ un vestiar
4 m' de hal: 4 incaperi. a baie 51 ~
\!.JI vestiar Si debara
f11\
6 m' de hal: 4 incapen. baie.
4 m 2 de hoi = 4 inca-peri mari si 4 mic!. niveluri intercalate (solutie eficienta, ehminarea podestelor)
Camerll
~.'
\. Dormitor
L
\ \
Camera dezl
~1~~
Camera
Camera
1.../
Camera
1 mC' de hO,1 = 4 incaperi. ca punc! nodal ;ntre dormltor. camera coplilar. baie 51 camera de Zl
..... .,.
f.1A"\
~ 2 m de hal: 4 incaperi.
In resl ca -
15 @
~ m" de hal: 4incaperi cu dulapuri ~

?
Inzldlte
$1
patun
3 m de hoI = 6 incaperi. acces la bucalane. bale, 3 dormltoare 51 camera de zi
\ Camera
4 m::: de hoi = 5 incaperi cu dulapuri'lnzidite
5,2 m 2 de hoi = 6 Inca-pen cu

dulapun partial inzidlte $i paturi
arata accesibilitatea maxima din holuri de diferite marimi Si forme spre incaperi cu mai mult de 2 m latime (incaperile de 2 - 3 m latime sint considerate vestiare, debarale). @, @si@ sint for mele cele mai eficiente ale holurilor. In aceste exemple, latimea mi nima de 1 m a holului este suficienta, astlel incil doi membri ai fami liei pot trece unul pe Iinga altul. Aceasta latime nu permite insa pla sarea dulapurilor, cea mai buna solutie fiind deci dulapurile inzidite @ _La pozitionarea usilor se va tine cont de pozitia paturilor si a du lapurilor inzidite din incaperi. Deseori prin largirea holului in detrimentul suprafetelor camerelor, acestea devin mai spatioase prin distribuirea adecvata a usilor in ra port cu paturile Si dulapurile @.
- G) - @
0,
-'0-
244
SPATII DE DEPOZITARE
Spatiile de sub $arpanta, de
sub scc'\ri, ni$ele $i col\urile ole
ra lac pentru depozitare. dula
puri $i sertare.
in cazul $arpantelor, in spatele
dulapurilor trebuie prevazuta a
buna izolare lermica,
Dulapurile trebuie sa fie preva
zute la partea inferioara $i su
perioara cu gauri de aerisire
sau u$i din lame Ie ~ @ - @.
pentru a face posibila aerisirea
continua.
Banca cu lada din hal po ate Ii un
spatiu de depozitare pentru pro
duse de curatat pantofi $i usten
sile pentru curatenie ~ Sub scari este adeseori loc pen
tru dulapuri culisante ~ sau
un colt de lucru -
Dul~p in colt -.
CD
Dulap in WC
~ G)
\::V
t3"
Dulap pen).U.( produse de cur~lenie in WC ~ @
0.
0.
Plan
Vedere ."-'. Spaliul r~mas Iing~ dulapul de haine ulilizal penlru. dulapul cu produse de cur~tenie
'-::Y
f4\
Lac pentru ustensile de curc1\enie sub $arpanl~
Dulapuri culisanle situate sub scc1ri
Colt de lucru sub
scar~
'~
~--.:::
"'-.
Sertare sub $arpant~ Dulapuri pe rolile plasale sub $arpanl~
Frontul dulapului u$er accesibil, sertarele mai lungi decil corpul dulapului
panl~ "n~
2Palcullsant pentru ~cope"$ cu @
Dufapuri culiganle piric1 sub slreasinc1
Spallu penlru dulapuri sub $arpanl~. Rame cu u$i din lamele
Spallu penlru dulapuri sub $arpanl~, linga. lucafna.
Pal rabalabil penlru acoperi$ CU
panta. mare
245
I
~j
Q)
20 25
20
25
~B---I,
25~
1,4
iNCAPERIGOSPODARE$TI
~ pag. 249 Pentru lngrijire Si euratare este nevoie de: debara pentru aparate mid, detergenti, galeata si aspirator, unelte
Si seari ~ Debara '3 60 em latime.
La eonfigurarea aparatelor de menaj trebuie luat In eonsiderare mo
dul de utilizare - eontortabil Sl sigur. 0 masa de ealeat care se lntre
buinteaza stTnd in pieioare are nevoie de 0 alta lnaltime dee!t una care se toloseste stlnd jos ~ 0) - . Ideala este masa de ealeat eu lnaltime reglabila, tara trepte. ~ @. Caleatul de mlna: fier, masa Si mlneear ~ 0). Suprafata de lueru pentru asezarea rutelor 1,20 m latime ~ pag. 247. in zona de lueru este neeesara 0 iluminare buna unitorma. Intensitatea medie de ilu minare = 350 lux.
MAlurA
CD - .
~~-J--Mop
G)
Galeata
COS
de gunol
Trepte
pt. iMltimea
camerel mm
inalt. lotala a baret cca. mm

1350 1580
I "An ',710
3
4 I "in; I, R
2400 2600
I "nn
3630 4750 5870
.
;
::
, ,
12 16 20
2250
2770
lncorect
corect
Ii ~ !
Asp"alor universal
Asp"ato r
La masa de calcat
scan-@.
j :
200
I, Ii
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.,'
1.5
I
'I
_f_~:
,"
"
"
--'1
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
.1
I)"
Scara p~ta slmpla sl dubla -Tab.@!.
Scara tabu ret
Bara de batut covoarele
\SI
f.i4\'
inaltlmea functionala a dulapUlul
1--45 ----,
J-----
1,00
1,40
'i
,I'
. ':
'"
II .
,I
'I
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Scindura de calcal. minecar
Instalatie electrica de calcat
tf5\
\tV
Spal,ul necesar pI. calcat In pozlt1e sezlnd
If6\
~ sau Incorporata
Masa de calcal.pe perete. plianta In dulap
T
32
-l
246
Masina electrica de calcat
Masin:. de calcat. incorporala in dulap
eombinatle. masa de calcat pliabila
Masina de cusut
Echlpamenle $i
dotari
Masina 3ulomala de spalal
La\lme incm
Prelerabll
SPAT" DE LUCRU
Orientarea favorabila spre NE, Utilizarea drepl debara pentru apa
rale de cura\at, lncapere de cusul, de calca!, spalalorie.
Lungimea minima 3,80 m, optima 4,60 m _0.
incaperea de lucru chiar linga bucatarie sau accesibila din bucalarie
--@ ,Asa pot fi conjugate si executate de 0 singura persoana
procesele de lucru si de supraveghere. La locuin\ele individuale izo
late se proiecteaza un acces direct spre locul de uscat din gradina,
incaperea de lucru din subsol ar trebui sa fie prevazula cu 0 ghena
penlru rufele murdare _,
si masina de u5cal combinala lavoar CU incalzitor

de apa
60
60
60 50 60 eca 100 50
60 60 120 100 60 460
COS pen\ru rulele murdare Supraral3 de lucru penlru
3Sezarea rulelor Fier de c.!l.lcal

Debara pentru
aparale mid
Total
eca 3BO
f.i'
~ cu spatiile de lucru
Schema relaliei incaperilor
Spatiul necesar pentru amplasarea
dot~rilor
Ii
Ii
8~
--_..!_--~
, ,
'
'
f- 60 -+--I.20---j 1---',80----1
Ii
a
It
8~
I1-Q
ri
f- 60
-+--, ,20 --+ 60 - '00-4

Ironluri de lucru
h-- _ Ii'-
~
f-60-t--',20---+60-1cxH f---2,40-2,80 - - - - j
+ _ 8~~
H
~~
---J
f--2.40-2,80--l
I- 60 -+--',20 -+60-100-1
I-------- 2,40 - 2,80 ------I
incapere cu un Ironl de lucru (in forma de L)
inc~pere cu dou~
in lorm~ de U
in forma de L
T ,. Rule murda,e (ghena)

2 Lavoar
':'f1-60--1
60~1--60-+60
3: MaSlna de 4. Usc~tor de rule 5. Fior do calcnt 6. Blat de lucru
sp~lat
-606
, , , ,.
.60 60
--,:
T
8
f 60 160
7. Dulap suspendat 8. Dulap inall
I
N
<0
Spaliu de lucru cu doua fronluri de lucru
Spatiu de lucru in forma de U
!
I
':
:
III.
ling~ bucatarie, cu acces din vestibul
Cu acces din
bucat~rie
Bucata,ie - ioc de luat masa - spatiu de lucru
Linga nisa de luat masa
Bucata'ie - camara - spaliu de lucru
Zona de g~til - zona de luat masa spaliu de lucru
Dispunere deschisa
Unicelular de lucru
bucal~rio
- spaliu
247
5~~rfl T
iNCApERI GOSPODARE~TI
Evacuarea resturilor menajere
-+
CD
I~~~1
--
Pubelele din tabla de otel zincata sau polietilena capacitate 60, 80, 120, 140, 240, 360 litri - CD - .
/--1.36-----,.'
lO~/;crB I
t2'
(~1,47
CD
I I
Pubele
Pubela mare - recipient \.t) de transbordare
II
II
II
II
Spatlul necesar pentru cosul de guno,

- pubela 1ncorporala
Nl~a se mareste la fiecare u~a cu 820 mm

o
'"
020
~~S;~,~g~~~O~al
Pubele mari de gunoi cu capacitate 120 si 240 litri conform DIN 30740. Transportabile - 0 Recipientii de transbordare a gunoiUlui, din tabla de otel sau polietilena, pot avea 0 capacitate de 1,1-2,5-4.5 sau 5 m3 cu capac glisant si scurgere. DIN 30 700. Locul necesar pentru asezarea in boxe sau in nise in aer liber - - <D. Evacuarea resturilor menajere: cantitatea de gunoi e in continua crestere. in prezent cca 1 kg de gunoi/zilpers. Locul recipientului este suprafata de teren sau cladire pe care sint asezati recipientii in care este colectat gunoiul. Pubelele nu trebuie asezate in sau in apropierea spatiHor de locuit sau de stat. Locul de umplere si colec tare trebuie ales cu atentie sl nu mai departe de 15 m de masina de colectare. Noaptea locul trebuie iluminat suflcient - -<D. Amenajari de depozitare: in c1adirile cu mai mult de 4 etaje nu se mai practica transportul cosului de gunoi din locuinta pina la recipi entul de colectare a gunoiului. Pentru c1adirile cu peste 5 etaje este oricum reglementat - @- @. Spatiile de colectare a gunoiului tre buie sa se afle Tn apropierea strazii si pe cit posibil la aceeasi cota cu aceasta si trebuie sa beneficieze de acces din exterior _ @. incaperile de colectare situate la 0 cota mai joasa dedt cea a strazii trebuie prevazute cu rampe sau lifturi ce fac legatura cu aceasta _ +@.
Sectiunea transversala a ghenei de la incaperea de deversare a gu noiului pina la gura de vizitare de deasupra ultimului punct de de versare trebuie sa fie constanta si de minim 40 em latura sau dia metrul. La hirtie si material de ambalaj minim 55 em - (2) -@. Amenajarile de colectare a gunoiului trebuie aerisite. Se clasifica Tn amenajari cu aerisire directa si indirecta - (2) + @.
TipUI amenajani de evacuare Ghent!. 0 em
deversare
aerlSlre
incendlulUi 2500 I/h OimenSlune mInima. em
/ ,,~"' ........,... Aparat de curatal
a
55 60 65 35 45 50 55
c
24 24 24
I
I
t:
I
Slatle de deversare a gunorulul cu gaJeata de 14 I
Restun menajere neambalate Gunoi in sac; 110 I Hirtle (restun pape!anel Rule (loculnte un1famlhale.l
40+45
Rule (clMiri mal man. cum ar Ii camme. hotelun

spitale)
50 55 30 40 45 50
25 30 30 15 25 25 30
55 60 65
I,
35
45
'1,5
11.5
1
50 55
'I
11,5 11.5
95 130 110 110 110 110 110
Pubele de gunoi in mse
CD
Mansarda
Sisteme de evacuare a resturilor menajere
@
Ghena AenSlre indlrecta
'.
i
i
I
i
I
:is
.',\
r--
$alba MeIdinger
24460
Ghena 40/40 em elJ lonolzolatie
Ventllatorul ghenel / {elico1dall
'i'
do
Slatie de deversare a gunoiulUl eu galeata de 14 I
..,~
I"
II
-t
1
I
r I
'"
24
q~1J.:;
A
Etaj
Aerlslre ineaperea
I.
r1' -
~ Clapet<1 de reVIZJe
.... <-.l., r"i./Aparal de curalat
Llttul pt. gunol
~,..--- Aerisire
InCaPerea~d~COlectare a guno1ulUi
~ T
;b~~.'".::'-'
~'\
15/20 em
~g~gc~~
""11
,," I!';i 11
Clapela de deversare a gunoiului
J_
r;
'"" r ~.
~,-~I
(\1+
~,
804 11S ...
Ghena 40/40 em din teava Plewa eu fonolzolalie din ~I-Vermiculil imbinal eu elment
Plan
r90,
AenSlre IndlreCla 20/20 em
'---
'I I
'" '"
.,~
AenSlre incaperel I puoelelor 15120 er \
I - ---:-----LQO..... - I ,/ 2,00
-I
'.,
"'..L
Plan
,I,
.,-1
"'~
__ ,1.1 __
T
~
--T-, ,
c=;:=1
I,
'" I,
I I,
.~~,*",d-~I i
I
11/ Usa anllfoe

Pube'e de gunOi ineaperea de colectare
~1,0-----1
Platforma electridi penlru pubele de gunoi
Sistem de deversare a gunoiului cu ghena si aerisire directa
Sistem de evacuare a gunoiului
Lift obllc electric
248
DE8ARALE
in alara pivnitei $i a podului din casa, trebuie sa existe in cadrul 2 locuinlei $i 0 debara de -. 1 rn cu o latirne libera de 75 crn. La locu in\e mai mari se proiecteaza pe cit posibil 0 debara de 2% din supra lata locuin\ei. Pentru depozilarea $i pastrarea accesoriilor de curo'l tat, unellelor, delergen\ilor, rnesei de calcat ~ pag. 246, minecaru lui, cO$urilor de cumpar3furi $i a gen\ilor, valizelor, CO$ului de rule, scarii dubie, a decoratiilor penlru pomul de Craciun. U$ile se des chid in alara, din cauza lipsei de spatiu. Trebuie prevazut un inlre rupator de contact, montat linga usa, penlru iluminarea interioara. Trebuie avuta in vedere 0 buna ae risire a incaperii. Se dispun in ime diata apropiere a bucatariei, ni$e pentru dulapuri inzidite ~ @.
t-r Q)
Debara in vestibulul interior
Debarale in vestibul Si in dormitoare
Debarale.i dulapuri
iNCApERI PENTRU PROVIZII, cAMARA DE ALiMENTE
Debarale in zona de acces
Debara.i dulap de pantoli in zona de la Intrare
Camara.i debara in zona bucatanei
~~~t IJ t!J
I 50 I
I__ '~s..
__ - j
75
I 50 I
75
I 50 I
I 50 I
75
I 50 I
f---_'_75 _ ---j _
Doua front uri
r---:__' ~
In forma de U
f:--'-?L-,
In forma de L
I 50 f
Un fronl
U1BF11 ~
'" l::: I' '. . ' .. II
~I'
tJ,g: ~
75
~II
II
II
~----1
Celule reei - dlmenslunl: supralele utile 1.23 - 3,06 m'
La proiectarea locuintelor sau a caselor, trebuie avute in vedere incaperi corespunzaloare cum ar Ii camarile, depozitele, celulele reci. Sint importanle pentru viala de zi cu zi. Cel mai practic se dis pune camara Iinga sau in bu catarie ~ - @ ; ar trebui sa lie racoroasa $1 cu aerisire. Ierita de palrunderea soarelui. Trebule pre vazut eventual racordul pentru congelator $i pentru Irigiderul de vinuri. Optim rafturile se dispun pino'l la lavan. Pentru gospodarii mai mari sint recomandate celule reci lip sistemul cheson ~ . $i cu com partimentul de racire separat de cel de congelare.
tncIPeH :i;./;
Dospodlri.tl~'
CAmara
\
60
ZonA de luat maS8
Camara in continuarea dulapului
Camara pe call
C~mar~ in eontinuarea zonei de luat masa
C~mar~ cu 'ant~ de lurnin~
...------------.
BuctHMle
I
~@
Camara spalioasa
C~marc".t eeonomiec".t in eonhnuarea ec".tzii
t-r @
Ca inainte, in eontinuarea WCului
t-r
C<'Imar<'l in tat a
bue<"lI;"Hlf~i
249
'iii
'" '"
"iii
C
%
CD
.0
e
:;;
C
iT,
C "
'" 0
"
:;;
:;;
'" C
'" "
CD
0
<J <J
> ~ :E
INCApERI DE PROVIZII
Crama
incaperea destinata cramei ar trebui sa se aIle pe cit posibil de jur imprejur in
pamint. La pozilionarea Iinga casa: se prevede in partea nordica ~ @, Con
ditiile ideale in interiorul cramei 70% umiditatea aerului S. 1D - 12 C. Cu fieca
re grad peste 12 C vinul imbatrineste mai repede. Temperatun sub 10 C
1 C nu dauneaza vinului. Temperatura optima poate fi atinsa prin instalatie de
climatizare, celula c1imaterica sau usa climaterica ~ @,
in cazul climatizarii, planseul si peretii trebuie prevazuti cu termolzolatie. Se
proiecteaza a usa etansa, cu incuietoare magnetica, din tabla de olellacuita s'
cu termoizolatie. lnaltime x latime: 2,01 x 0,63 m. Pardoseala poroasa ce res
pira. de exemplu: din nisip sau caramida neglazurata. Perelii din caramida asi
gura conditiile naturale de umiditate,
Aerisirea incaperii trebuie sa fie reglabila, in functie de clima Si anotimp.
Iluminarea cramei sa fie cit se poate de slaba si sa se aprinda lumina numai la
nevoie. Din cauza temperaturii care variaza pe inaltime, vinul spumos se de
poziteaza in apropierea pardoselii, vinul alb la inaltime medie, Si vinul rosu cit
se poate de sus ~ + @. Vinurile nou achizitionate se lasa 4 saptamini la
odihna. Sticlele de yin trebuie depozitate in pozitie orizontala Si fara a fi zdrun
crnate. Chelarii iSi rotesc comorile din cind in cind, cu 1/8 intoarcere, ceea ce
ar trebui sa motiveze "raminerea in viala" Si nu dauneaza in niei un caz vinului.
3:
I- 8 -1
CD
~
.>.,
.
'.
n
~ ~
;;;
-p;.;
.[;] ===
--
<Xl
-7,-1
'~87-
1-7'--
14 7 ---j
r- 9 ---1
Slicle
Rafturi de depozitare din beton din piatra ponce, piatra naturala sparta, gresie
calcaroasa sau elemente hidrotone - materiale poroase ce respira. Umiditatea
va fi reglata Si te~eratura stabilizata. in incapere se dezvolta un microclimat
natural. ~ (g) - CD .
Pivn'la boltita cu piese ceramice prefabricate in constructiile noi ~ @ - @ sau
in gradina, acoperita cu strat de pamint de 0,80 - 1,00m ~ @- @.
1-----97-----1 ,--97-
Exemplu de depazitare - element de

constructie -
Rafturi pentru yin: beton din platra ponce In fiecare Plesa de raft cite 6
66 88 ffi"'.""~U
54 - 72
sticle de 1 litru
1--50 - - ;
Depozlt de vinuri - platra
~i ~50-i
- - - - 1,09 5
'~, _
--,
36 5 ----j
- plese de raft
naturala sparta
inaltimi de ratturi
~ 8)
Gre~ calcaroasa
~0
o
came rei
Vedere raft
~
Co
'.'.
i " " , ..
~30
12
I---- ', 0 ---j

'---80--;
1m' 64 sticle
-, I! :
CJ
, ,
T
I I
I
1
Temperatura
18
2,0
II~I i
............'. Usa desch.sa
~~II ~I:ISb~~r~~nn~o:ru
I
Burgunder rosu eel mal bun Burgun-14 der alb, Madeira port.
+16 Ch!antl.duZinfandel t Cotes Rhone

t
I
Vmun rosil oblsnulte
Vin
I '___
!~I:
~
Vedere
EJ
Temperatura Ideal a 112 mal usoare. de Sherry '0+ exemplu Beaulolals Fino Sherry, Vin alb sec in general. sampan Ie. temp. frlglderulw Rose. vmurl de desert. 8 Lambrusco Vinurt albe dulcL vlnun 4 spumoase Ol)lsnwte
6!
Pretabrlcat pivnita baltita in sol Nord Etaj
Aer
'=====1 . ' =======:Ji~ -'"-. - ' in plan

Oulap climateric pentru vin
~
2t--
6a
fi1'I
\:.Y depoz,tare
TemperaturJ lavorab,le pentru " _, I P,vn'ta'
@
16'
19 21 5 24
Usa climaterlca
__ ]
1\
evacuat
/
./
----no
9,50
---------r
II evacuat Aer
IT
Lungime = 25 cm
raster
Lung,me = 25 cm
raster
T
I
2.40 - 4,50
...L ,F!:;===::;:J, ~ I
Subsal
/~ Ie> ~ I,Aer praaspat -~:

165
ct-- _~~g-+l
16 5 Aer praaspat incorporala in c1adire
Pivni!a baltita
~ @
Plan
Plan~ @
250
BucATARII
REGLEMENTARI
-+
DIN 18011, 18022,68901
Loc de luat masa Camera. de zl _ _ Llnle 'e'lzualA dtnspre bucMttrle
-------,
l
Buret
JI
_ _ Ca.l de scces
- - Aela1il intre incttperl nepunctate numal penlru case mal marl
Orientarea bueatariei spre NE sau NV, in legatura indirect:) eu

gradina de legume ~i de zarzavaturi ~i eu pivnita. Pe cit posibil, din
bueatarie, vedere spre poarta, u~a de intrare, loeul de joaea pentru
eopii ~i terasa. ~ (D.
Raport interior bun eu vestibulul, loeul de luat masa, spatiile de
lueru.
Bueataria este un spatiu de lueru in eadrul loeuintei, dar in aeela~i
timp spatiu de ~edere pentru gospodina. De mulle ori, bueataria
este loeul de intilnire al familiei, in eazul in care loeul de luat masa
sau gustarile se afla in eadrul aeesteia ~ 0.
La amenajare sint de avut in vedere:
Eeonomisirea drumurilor, inlesnirea desfa~urarii fluenle a luerului,
suficienta libertate de mi~eare, redueerea luerului in pieioare, tinuta
eoreeta a eorpului, adaptarea inaltimilor de lueru la dimensiunile
eorpului uman, buna iluminare a loeului de lueru ~ pag. 244.
Suprafata minima pentru ni~a de gatit 5 - 6 m2 , bueatarie 8 - 10m 2 ,
bueatarie eu loe pentru masa ~i gustari 12 - 14 m2 ~ 0 - 0. Pentru u~urarea luerului in bueatarie se va ineerea 0 dispunere funetionala in eadrul bueatariei. Astfel avem de la dreapta la slinga: suprafata de depozitare, aragaz, blat de lueru, ehiuveta, pieurator. ~-0 Pentru intrebuintarea aparatelor ~i a mobilei este neaparat neee, sara 0 suprafata de mi~eare de 1,20 m intre tronturi. La 0 adineime de 60 em pe ambele parti, latimea bueatariei atinge 2,40 m ~ @. Loeul neeesar pentru mobila ~i aparate: aragaz, plita 60 em, ehiuveta, doua euve ~i pieurator (inclusiv ma~ina de spalat vase) 150 em, euptor 60 em, frigider 60 em, eongelator 60 em, dulapul eu alimente 60 em, dulapul pentru matura 50 em, dulapuri inferioare pentru vesela, apa rate mici, aeeesorii etc. Aeoperire ~i in aeelasi timp blat de preparare ~i depozitare 200 em, in total 700 em suprafala de depozilare. Amenajarea eoreeta are 0 influenta esentiala asupra u~urarii muncii. Exemplele sint toate eoneepute pentru dreptaci. Desfa~urarea lueru lui de la dreapta la stinga. Pentru stingaei de la sting a la dreapla.
CD
Relalille dintre spatii in cazul unei buca.ta.rii mai mari
G
V
Frec'e'en\e de utllizare 8 zonel de lucru
0::>Aela1ia principala. cu celelalte zone
Frec'e'enta drumurilor dlnlre zone
Frecventa de utilizare a zonelor din buca.ta.ne
'N
"
.a
u
Dispunerea (unC\lonala. in cadrul buca.ta.riei
:':':-:-:':-:-:'j======1':-:-:':':':':':':'::':':':'::-:':':-:':':':::-:.:
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:
'::.'::::::::::::.
llill Q:
D. r-- .
I-- .
~
t
T
90
IIIII
60
........,'..,' ,'.......,',','-: .. -:. A =supralala de depozilare 30: B =eragaz 60; C =blat de lucru '. 60; D ~ chiu'e'etA de labrl
.,',' ,'
:~ I \
0: ~:Bi : A 3fJ
o o
60
,-----,0
:: 0
'1111
o
3.95
:.
. 0
1--- _.,
:
-365 -.--'Loc penlru $edN8 4m 1
t"cAperl .. gospodAre.U)
0 00
:.'. B
. A .....::..: ....::..::::....:.
DgD
calle; E ~ blat de depozllare, resp. plcurlilor
1,r 8)
Bucaiarie cu un Irani
1,r
Bucalarie cu doua frontur;
1,r
Bucalarie in forma de U
1,r 0
Forma de Leu lac de
;;;;::;;;,~
mJS~
~--'
--/ :'0'-------,'1: .
II
II-n ;r ~ I,,
=.:.!:. -
~'II II I11I
..
I-
/
"
I,
II
I'
" "
, ,
\
Vedere in pers~ctjva. a buca.tariei

cu un front \.1J
-9
Cea mai mica. buca.ta.rie cu aerisi
Ie inlenoara
Arh.: Neulert
251
BucATARII
................................................
. . .
2.25 -----1'.1 ...::::::::::..::::::::::::::: :: "::::0" .
r45+40-+-80-+-6(}--i
1-60-+ 1,10-1.20+-60-j
'r
1,20---1
Sectiunea bucalariei cu 2 blaturi de lucru
Sectiunea bucatariei eu loe pentru 2 persoane
Compartimentele joase ale cuptoru lui eer un spatiu de miseare adeevat; pesle aragaz se dispune 0 hOla
Blaturile de lucru 60 em adineime
.i
de depozilare
...............................................
......................
:..:..::::::::::~~:: ..:..::::::::::::::::..:.a:......::::
:::::::::o'::"o'::::::::.
~1,OO-....{
::::o'::
:: ....
Is
60
I
+ +
85-92
inaltime uzuala penlru cuvele de scurgere si inaltime maxima pentru mastile de chiuveta cu bordura
inalta
Ghiseu intre bucatarie. chiuveta sau bute!. spre masa sau locul de luat masa. prevazul cu dulapuri pentru vesela; S8 deschide in am bele parji
f-60+--1,20--+--60.-1
jL~"'O
.::o':::"::::::::":::::. It". "
" " ... It
Lucrind alalurat
Usa dintre bulet Si locul de luat masa. captusila la inaltimea de calcare
... 0::: 0:::::":::::::::
:::: ':::::::::::::::::.
:::: .::::::::::::: ::...
..
: ..... ..................a:
~:
~:::
..:: .::::::::
:::;:":;o'::::::.
60-+- 140----<
::..:..::::....::o'..:
lIum~n..a~e corecta si gresita in bucatane
'.
!
i
inallimea uzuala a mesei de 85 em se afla intre inallimea de lucru fa vorabila pentru iocul de gatit Sl cea a chiuvetei
\.!.Y
tf1\
Dispunerea corecta a soclului de la
Se prevede un blat de lucru ce poa fe Ii extras pentru a lucra Slind jos
2dulappenlruacuralasllucracon @ fortabil '" 8cm
.................... ....................
....................
. .
...:::
:::..::.:
'::::::::o'o' .:::::
.: .:::::....:..:o'..o'....:o'..o':o'::....o':....o'o'''o'::"o':::....::.
'"
",,,.'
70-75
I
inatlime = ~ 45 la cuptor elednc
Inaltlme = ;;;< 65lacuPlor cu gaze
Preterabila esle hola
Masa extensibila, rabatabilii
Labar
,','~'"'' .~'''
..
~,.",,,.,,
.... ,, ... ,,,.,,,,.,,,,,
Diferenta de inAltime din soelu DIN 18022 = max. 92 em inAl1ime
Secliune prln componenlele de 7amenajareabucatarieidupa @ dimenslunile optlme DIN 68901
Amena/ari de bucatarie
.1 suprafe\ele lor DIN 18022
inallimlle fronlului de lucru slabilite in functie de dimenslunile umane
252
~J~~) ~(94)
A __ ._
B = 30 40 50 60
B = 40
50
60
58
B ---y
~,~
"'._~
BucATARII
Mobilierul
Comer1ul ofera 0 gama larga de mo bila de bucalarie, lacindu-se dllo ren\a intre dulapurile inlf,,,oare, cele suspendate ~i cele ina lie -> @ La proiectarea unei bucatarii Irebuie avule irT vedere: marimea familiel/ numarul persoanelor dirT casa, drep laci sau slirTgaci, dimensiunile gos podinei/barbalului; importanta esle inal\imea dorita a blatului de lucru, ce poate Ii reglala prin ajuslarea soclului. Lucrind in picioare, Slind drept ~i nu aplecat. pag.252 > @. Dulapurile, Ironlurile de lucru 5i ecl1i pamenlul trebuie dispuse in ordlnea corecta, pentru a garanta 0 Illunca logica 5i rapida, pag. 251. La clad"i existente trebuie avule in vedere in stalatiile 5i racordurlle la gaz, apa 5i curen!. Materiale: lemn, placaj de lemn, placa precomprimata slrat/li cata, material sintelic, metal. Pentru oale: ~i gratare metalice. Dulapurile suspendale sau cele latera Ie sinl propice pentru incorporarea triglde
relor, aragazelor 5i cuptoarelor cu microunde, la 0 inaltime confortabila penlru utilizare -> @ - @.
/.
~:;~".
60
G)
Oulapuri Infemare
Oulap penlru vase cu exlensie talala
Oulap de pilOe cu lehator universal
JrSJj!!:" ""
'0~+~2c::--r ~';,;~:c"
(94)
.-:
[Ell m @]""
-<--- _
58 - -58 100 Cu rafturi y rolative Oulop Inferior de colt
85
(90)
~~t~ORafturi de call Oulap inferior cu
asca de chiuvela de
~n~ibila
Dulap cu ma.;:::') Sert~r_

sa eXlensibiii 40 -120
l
i: : i
'
Oulap interior da col\ - carusel
~7
O,lerlle Ilpuri de dulapuri
20 30 40 50 60
~:~3
B "'---..-_---" B
B = 40
32
50 60
= 40
50
60
~
40 60
Pt. condlmente
I
~32
72
L[T
..".
A30
U
85 32
~~\ r~l 33.1 I [J (~
>__()()----.
,32 I
(~.~~ .... ~... 59}LD

58
c_
~~ ~~~~2
B = 80
"'-32 -y
Oulap suspendal
Oulap suspendal cu inaliime redusa
120
100
205
[I 3
60
~'T~T 21. !J32

72
28
n ,ILL "Ill:
72.1 205
~58~ T
iII
'\-1
...::: :
;:. "."::. ':."
'::.'::::: : ::,'::",
Oulapuri suspendale de colt
Oulapurl inalle Oulapurl suspendOla
T
87
87
58
~e - 40 ...(58 ~60---/
77 50
t
85
~60--r'
_____.v-iJ
"'40 ---/
"'-60 ---r
,,",---60
,~-- 60_--,..'
2 IllS0
in:lltn incorpor;lln
-----., N:s.:1 Inalta
rii\
60 ~ Dulapuri inallo
Oulap inall cu sertaro
Oulap pI. malura Oulapuri Inallo
Oulap universal
intll\lrnO x lfll1mo x Adinclme

(eml (em) (em)
85
20 - 60
60
(em) ,.",,_. (em) (em) CO" 60

85 70-1S0
"""'11 I
[
@
~~o
Nise 2 nise Dulap penlru obiecto casnice incor

perilla
InAI\lme x lAllme x Adinclme (em) (em) (em)
- - - - - -- - ,
20 -120
35
D tJ
_
I'1A\ ~
Inflltime (em)
II
Pen!ru
LBllml'l (em)
oblPC10 caSfllCtl
I.
Adlnclml! (em)
50 65
100
70-150
3S
"t~~ "~, ~
@
Dulap inferior cu un corp
~~ ~
Oulap inferior cu 2 corpur;
Oulap suspendal cu un corp
Du1ap suspendol cu 2 corpuri
253
'~1', r " ,
~
60 1,0
BucATARIl
'"
00
'",
MaSma de
spalat vase
Bucalarie - dulap
Bucatarle single
Minibucatarie
Frigidere
Capac"al~
50 75 100 125 150 200 250
I
I
I (em)
a (em)
i (em)
55 55 55-60 ,55-60 160-65 65-75 70-80
55-60 60-65 60-65 65-70 65-70 I 70-75 70-75
80-85 85 85 90-100 120-130
~~~=~;~ i
i (em)
Frigidere incorporate
[CapacItate
I (em)
a (em)
i
127x 104x66
Bucatarie - apartament
Bucatarie - valiza
51
T IoOTl 1 iQQ.lJ
75
000 r_f-----------<
89
11
50 75 100
55 55 55
50-55 55-60 60-65
80-85 85-90 90
Frlgidere
Dimensiuni -
(2)
~,
59
60
Aragaz ;ncorpora!
Tocator electriC pentru gunol
Masina de spalat vase
Dulapurl pentru vase
\!::v
34/34
Dulap pentru ustenslle de bucatarie $1 dulap de uscat
Modul pentru gatl!
1 01 1I~CJ[JI
44
37/34
86
'I
!
I
95_~
I
!
60 60
~~
~~
r
45
Dimensiuni chiuveta incorporata
Chluvete incorporate
Chiuvete
Chiuvete de colt
254
CD
Tacimuri penlru meniu: supa, carne. desert, Mulur~

~ Culll de cojrl 16 em
(:)\ Tacimuri
pentru
meniu:
suptl,
pesle. carne, desert, vin alb si rosu

Ungura. de supa. Furcuilla
Culil
Lmgura. de memu
f3\
\:V
Tacimuri pentru meniu: supA, pesle si carne, inghe\atA, vin spumes. vin alb $i vin ro$U
Polonlc L,ngura pI. 50S
TLlcimuri pentru menlu' <Inlrcu,

peste $1 carne, desert, Vin spumos,
vin alb si rO$U
~ Cutll de dezosal 27~ em
~ Culll pl. legume 19 em ~ Culll de curalal 9 em ~ CUNdecuratal 12cm
~...,--.~
~
0;:-(
'-~ PolonlC
',w"' lm011l,"1 pI
c;p.lghIJIO
<:~ CU1l! pI sunca. 15 em

~ Culll pI. g3!1115 em
~ Culll pl. carne 18 em ~ Cuhl
~~ Llngur~ pl. spuma

r>~
~
11i~-'
Palel:\ Furcu!lla de carne
'"/
(.1_/
II
LmQura
Furculita de meniu
Culll de meniu
~--~ (mgur<'l. pI
rr:!:;lun , ..Alngur<'l. SpUn1."I.
r.)
J-WI
l.lIlgur,"1 pI
inllll ',
LII1Ullf,"1 pI wok
pI. sunca. 20 em
lmgurlla de calea
Furcullta pi, pra.Jitura.
lingur3 de legume Ide seNll Llngur3 pI. cartolilcompol
P.11,t:l pI pW,(1l
$1 ~fJ:H,Hlgtllll
CUIII pI. gall120 em

Culll pI. pime 20 em Satir
Tel
Tel vertiCil"I Tal baron Tel pt larlune
rlf -, ~~jli~
r: r
Lingura. ponlru 50S

FUfcuhta de seNl1
Furculita pI. carne
~ _0-"'"
Clll,! rip bli!, ...l Cull! <;lIulll
CUIII pI. rflplura 22 5 cm
12 bucali
Tacimuri
Q~
8
Coasea de calea Cana de:VIe
.
. ,
CD CJ
~
USlenslle de
buc~I~"e
20 - 24- 28-32cm
USlensilf:! spcci<lle de
buc,~,,~f1(!
CaSlro<mo do bucattHlo
~":16 -
C.,pJC tiP dom
L~
0,,1,"1 pI 11'()\JrTl(l
CJptlC CJ!";Iron
,,~,=~,
Forma pla!a pI. sufleu

'.~13-21cm
L 'j j
0;11.1 pi 'Ijil.l
. .
'..
.
,cp." ~""/>
..
.
. ...
Forma int'!,I[<lla pI. sufleu C', 14-27cm
De gf:l!,f1<lt rOlund '51
.'14-16-20-:4(rll
Cllsero l ;'1. cu CZlpJC 1.8 I
Caserol;\
Q,
C/
'r.~-~~.~,r/ . _
. -._. .
irnll "
~'~. '21 .2~'~

'-_._\
t
:::::
i,;)
::::::'0 ,I ~.... ;
O;']!,'\ pi p_lr,ln
ZaMr
LaplO
(i14cm
0;11.1 pI C.1fne
Farlur;i
Vesel~ penlru caleallaple
."14-16-20-24cm
,"16-18-::>0
CaSlrOane
Oale ce pal II sl,vUlle
~ll~~l;
.,I .. l "
II'"
...
Vm
spumos
Moscalo
Rose
Bordeaux Burgunder
Rheingau
alb
Burgunder Monlrachel
Saulernes
Cognac XO Cognac V.S.O.P
Aqua vrl
Lie-hlor de lrucle
Gin I Grappa
R:lch,u d'-? pl:lrlle
Slt!.flob,;l
K~'rnob<;l
lJT"~"rb"lg
Paharelvin
Pahare/sp,rtoase
12,5'>--
f-36---1
17,5~
rr
,)It.~~.1125,--~
-<-----......
00
I
7
Plan~ettl
pentru macaroane
5t aluaturi
Calelier~
Pr~lilor de piine
Felialor e'eclric
255
45 1-55 ...... - +-90-110-+-..?+- ~ --1 50 50 100
1-60-t35f-60-+ ~ +-
80-+~~35~
'-60-'- 40+35+- ~-'--
LOCURILE DE LUAT MASA DIN 18011

Esle de preferal un loe de luat masa in eadrul bueatariei. Neeesila supli mentar suprafete de depozilare si de miseare ~ @- @. Loeul de gustare poate eonsla intr-o masa eXlensibila, eu inaltimea de 70-75 em ~ @, in stinga si dreapta mesei, 0 suprafata de miseare de 80 em. Daea exlsla loe, masa adosala unui dulap indepen dent ~ @. Lipsa spatiului solidta to losirea barului, ee neeesila mai putin spatiu, tot de 40 em adineime, dar care, fiind prevazut eu polita superio ara de 15 em, oeupa 0 supralata mal mica. Sinl neeesare laburete specia le sau seaune ~ @. Loeul de servil masa neeesila, in funetie de realizare, mai mull loe si poale inloeul sufrage ria ~ (J)-@. Confortabila esle masa rotunda, diametru min. de 0,90, preferabil 1,10 - 1,25 m ~ . Coltarul eu masa oeupa eel mai putin spatiu ~ @. Daca trebuie sa exis te un spatiu penlru mai mull de 3 perso ane, supratata de miscare se latesle cu 80 em penlru locul de stal. Avantajos eind trebule extinsa sufragena ~ @, Penlru asIa eomed la masa, 0 per soana are nevoie de 0 suprafata de masa de 60 x 40 em; astlel se ob~ne 0 dislanta sufieienla pina la vecin ~@ si loe pentru un lac1m eomplel. in mijlocul mesei Irebuie sa exisle 0 flsie libera de 20 em penlru easlroane, oale sl bolun. Corpurile de iluminal de la masa nu Ire buie sa orbeasea. Spatiile de lual masa pozitionate spre Vest, loeul de lual mieul dejun spre Est. Acces din bucatane sau bufel. Indical acces la lerasa.
Distanta mmima de la mast!. pina la perete este determinata de modul de servlre
f2\
\V spatiul de treeere
Trebuie prevazuta distanta minima intre bufeturi $i mese, in raport cu
\::V
f3\
Pentru sertare $i usi
:P5T
85/90 70/75
1
85/90 70/75
T ft5
T
: 0 ; 85/9
f-60-'-50 -1,1---'
-----!, ::':::"0':::::::',':::::",':",
,'",',',',",',,',',',,', '""',',,
Masa extensibila, rabatabila
~
----------'
, : 0:, ,
,
' ,
'
I:.:":::":":::
, ,
, ,
, I
44/54 v o + , N '' o I '' <Xl i

''
v
",
~ IL_ii!o
0
g _
Masa eu prelungife
r---3,0
I'"
..L
v "'
I '"
30 30 30 30 30 Blatul de bar
If
"to
'" 1-
f
o
e--l,7---1
30 f-+50t----1 ,8--+50t-70~
<
.....
i-
"t
~601
D") 01
D < 01
D 4 01
o h,o,
OE , / jol
CIO
"' ,o
I'" o
o
DO
f---l,8~
o o
01 ",0
~EZB
1-
:i5 0::':::::::::::::::::'::::
:::::'::::,',':,:
'"''''
00
1 o
Ol
Ol
1
'"
-L o
"'
o co
.1
1-40-+20+-40-1
T
'" 1
o
Spatiu redus: masa
In
vagon
restaurant; pUlln mai mult: nl$a

f----3,3--~'
Pentru mai mull de 5 persoane tre bUle sa ramina loc pentru accesulla Masa rotunda, 4 pina la 6 persoane loeurile din spate; eeonomisind loe: mast!. cu coltar f50+--1,55--+ 3,9 - - - - - ' - 1 ,5----:
Untacim
1 - - - 3, 2 _
f60+50+-1,0--t50t60j
/---------
201-" Butet
-; o
-'
n
Ol
(i'DI~,j
"-__ ~_1:~:_--/
01" ""',",[ci-
OOOCIO
ineapere de luat masa
DDDDD
"'
--------
-------- -,
- -- -
+ o
--
II
Sulragene
"' T o.
..L
\
@
o~
--------7.45-----------;
Cel mai m,e spatiu de luat masa pentru 6 persoane: mas a rotunda: dulapuri de colt pentru vesela
,~--2,0---
Spatiu de luat masa pentru 12 persoane eu butet, eea mai eonfortabila pozitiona re a seaunelor, posibilitali de extindere spre ineaperea inveeinata, prin usa plianta
Cel mai mie spatiu de luat masa pentru 6 persoane
10 '+50-,-80-50----, 10
", "., ,. ,'., :, ,~+ i[:JV9,'., DP~ 1; ~

~,
-l
v "'
o~
v "'
-T
o
"'
o
" k:i~ :
-45
-:---1,8~
'DL1JD]i~1 ~ ~
1
T"' "'
",",
0 1 T I
: "' O'T '"
:
Dimensiunea spatiului de luat masa pentru
6+
~.
24 pers
Minimul neeesar pt. spatiul pt. loeurile

de luat gustarea sau masa
Latimea meselor Latimea loeului Supliment pentru

capul mesei
'" 55 -,; 110 em '" 55 -,; 70 em ",10-,;20em Lat, loc x Persoane 3,14
I>
"' " " '" :0
O!
'--
" :0 :0
:;;
0-
",'
Mese si seaune pt,
Latime b1
Adincime Supr. loeului t2 Fl F2 b2 tl em em m'
0t--
" '"
0
t-
:;;
0\ -''"- l
J
'" " co
o mesei rotunde =
de ex, pt. 60 em latimea unui loe si 6 persoane
40ersoane 5 nersoane 60ersoane 7 nersoane
130 - 180 200 180 190 180 200 195 - 180 200 245 255 180 200
2,34 3,24 3,51 4.41
2,6 3,8 3,9 5,1
f-----t1 = 1,8---1
1--t2 = 2,0 _ _
Minimul neeesar pentru spaliul de amplasare a loeurilor de gustare si de luat masa (8 persoane)
= 6~,~ ~
- 1,04 m,
8 nersoane 260 - 180 200 4,68 5,2 b1, t1, Fl fara spatiu pt. retragerea scaunulul b1, tl, Fl eu spatiu pI, rerragerea seaunulu;
Minimul neeesar pentru spatiul de amplasare a loeunlor de gustare si de luat masa (4 persoane)
Mlnlmul neeesar pentru spatlul de amplasare a loeurilor de gustare si de luat masa (4 - 8 persoane)
Ui~mile spatillor si dimenslumle mese lor in funetie de numarul de persoane
256
"If
"If
LOCURILE DE LUAT MASA DIN 18011

E bine ca locul de lu~1 mleul deiun s~ lie orient~1 spre SE Si sp~lille de lu~1 masa sa fie orient~le spre Sud s~u Vest Si in legalura eu terasa -. CD, Esle neeesar ~eeesul dins pre bue~la rie sau bufel, Locurile Iibere (verande. terase) sint pozi\lonate in zon~ insortla si lerita de vin!, in fala sulrageriei sau a camere; de zi, Locurile de luat masa pot Ii extinse de sarbalori prtn USI largi Bucalaria de sau usi plianle servil masa este a combinalle in Ire bucalaria de lucru. guslare sau lac de lual masa in diferile variante @- @. Bucataria de lucru cu lac de lunl m~s~ in lunclie de prelenll; -. 12 - 14 m' , Supra!ala penlru locul de masa Irebuie calculata in funclie de marimea gas podariel, dar totus; pentru 4 persoane - pag. 256,
CD - CD
Schema raporturilor intre spatii $1 loeul de lual masa

N
Loc de luat masa incadral intre buc:11:1rie $i camera de zi
dup~ necesil~ti
Locul de luat masa poale Ii exlins spre camera de zi
"If
z
@ Legenda B = GatiVbucalarie M = Masa L ~ Spal'u de lucru S = Lac de sedere T = Terasa Z = Camera de zi
0-
Bun~
relalie lac de
g~lil,
lual masa.
locuil
Buca.t:1rie cu locul de lucru $; desehidere spre loeul de lual masa
Buc:H~rie cu bar $1 terastl. cu masa in aer hber
Buc:1tc'lne intre locul delual masa $i

leras~
Fronl de bue~t~rie independenl cu lac de lual masa Si acces pe teras~
Bucattl.rie in relatie cu inlrarea. terasa si locul de luat masa
Buctl.tarie in rei aIle cu locu! de depozitare Si sp;l{llie ulllllOlre; Joc de lual m;lsa independent
tneaperl gospodaresll
Teras~
masa. aeees pe
Bue~t~rie alungil~ eu lac de luat leras~: lac de luat
masa suplimenlar
Bu~l~rie in relalie cu spatiul de de pozilare: loc de lual masa indepen denl
Buc~t~rie cu acces pe teras~
Cel mai mlC loc de luat maS;l pen lru 6 persoane
~
__
[]
LJ
LID: .-------[]:
I
____ -.J
iliJ .
~I~j
160\ 1,20 I 851601 f--3,25 ----I
,6011,201
1.90, 3,70
:r
257
N, NO I cD
01
@ Bue~l~rie eu lac de lual masa
Buc~l~rie eu lac de luat masa
Bue~l~rie cu lac de luat masa
BucM.'lrie cu lac de tU"1 m"s"
~~ ~~
,
DORMITOARE
Oglinda
.-~
F=F
I. I".
'
.....
.... ,~
, ~ IU~a pllanta
in Jurul palulul spatiu de 75 em
) ..... < K
'
Depazitarea este indispensablla; naphera linga pat

Nord
ineapere dulap eu usl pliante
_~2-=OO,--+--='~
,75
4'
2,00
75
,I
Dulapun pB ambele latun
tiS - ,,"F :.--J'" ..,'
L~l~~1 ~~
:,N
fit! t:J If"':J 18 ~la ..

",,-"r~1
,--'0,:-,-->_, ..:
(f.)"
~:~
Dormitor mic/copiJ
Dormitor obi$nuit amenajat in raport cu functiunea
Dormitor cu rna; mult IDe pentru agllnda de maehlaj 51 dulap lateral

200
75 I~
l- 75 I
2.00
I 75 I 75 I
1('1,
t
~I
1 1
1('1 8-r
01 01
r} ,'~ DRI
I'
,~
~l
'6
~
" E
~
"
.
~
~i
~,
~Vestlar
<55
Confortul somnului este deter minat de particularitatile patului. Dimensiunile obi$nuite: 90x190, 100x190, 110x200, 160x200, Dimensiunile individuale se sta bilesc in functie de inaltimea fiecaruia, la care se adauga 25 de cm, De jur imprejurul patului un spatiu de minim 60 cm, mal bine 75 cm ~ CD. Acest lucru este important la a$ternerea pa tulu, dar $i daca paralel cu patul este un dulap; cind u$ile dula pului sint deschise trebuie sa mai ramina suficient spatiu de mi$care ~ @, La stinga $i la dreapta patului dublu a$ezat central trebuie sa existe 0 su prafata pentru a$ezarea obiec telor, Bordurile de lemn, de care se pot prinde corpurile de ilumi
nat se dovedesc utile ~ @,
Pentru 0 persoana este necesar
cca 1 m de dulap, Daca nu este suprafata suficlenta, trebuie gasit loc pe hoi ~ @ + @, Pe linga iluminatul general mai sint necesare lampi pentru citit ~ @ . In dormitor cel putin 0 oglin da de inaltimea corpului, Optim este dulapul cu oglinda pe su prafata exterioara a u$ilor.
'+
0' <OL
s~
"I
CD
Darmitar eu garderaba
Darmitar eu garderoba
Dormltor mare cu hol-garderoba
-"
AvantaJos:
pere1i
,I
Coprl Ie de dulapun ca
yrotect!e fOnlcc1 i
8ale
Vestlar
-HOI~,75
g
Copli
f1 ~~
Cop,l
~!
II
;.
g
oj
r
Dormitor alaturat came rei copiilor
j
Darmitar/dus/baie
Copil
Darmitar eu hal ptr. dulapuri, adiacent
Dormitor cu garderoba Si acceS la baie
350 ------1
r~31.5
I---
350
~11t="l~\~.
T
!
L]o
o
o
N
J
~@
~1
~@
,j j
~
Camera eu 2 paturl
1
~@
Care se paate eampartimenta-
Camera eu 2 paturi/eapil/musafir
258
DORMITOARE
-
3J-~ t
TIPURI DE PATURI
t,0/ \
\~j
70~
/
.t
55
i
go
,I'~
/
Pal de in~lllme micA. din levi de otel. cu plapuma matlasala sau de
lin~
CD
Sac de dormil cu lermoar $i glug~:

asemana.tor modului in Care dorm japonezii
go~
,~
/
Pat de campanle cu pinza. inlinsa.. in lorma plianla: ca banca.
Pal cu nrcurl he;, al buniciJ", pal inal!, de dilllellsiuni mari
B) Divane (canape Ie, sola Ie)
. 'if
Sofa de dorm;l, pe limpul zilei pla puma si pemele stau rulate in huse cu fermoar
Ca Si 5, cu lada dedesubt, penlru pastrarea pe timpul zilei a lenjeriei de pal
Sofa cu lada pentru asternuturi in spalele pernelor de speleaza inclinal8
Sofa de dormit cu saltca

extenslbiltl.
C) Paturi pentru cazuri speciale
fJ5
"lsi
'Q
90
1J
~
Pat pe dulap de haine, de ina11lme redusa-, pentru inca.perile eele mal mid, cabine de vas, ateliere etc. Pal cu 3 elaje. penlru vagoane de dormi!. cabane, camere de copii. necesarul de spatiu pC llecare pal
11
Pat innlt pe dulap cu sertare adinci. CU 0 placa. superioara. exten sIbil a., simullan capac
Pat tip "Pullman" in vagoane $i ru lote - pnn rabal;:uea spMarulul sa
0.338
m'
obtin doue"! paturi
o
/
@
D) Paturi rabatabile
15
1.70
Fololiu ex len sibil (rabalabil), pentru paslrarea lenjeriei de pat, esw neeesar un corp suplimenlar
Sofa de dormi! (rabalablla)
Pal tip "Frankfurt" (rabalabillaleral)
Pal lip "Frankfurt" (rabalabll pe

intl.l\lIlw). douc"l paturi sau p;tt dublu
; : I
. ,'
;
E) Paturi rulante
'I"
.I . '
~i
paturi de perete
[~c8iI I~2
I I Ir-----
,_..
'!o,. "
'I_~
2,10
--l
I-
72 --+- 68 --.
2.00
~
L.~-~.
_. JI" .:' .. ~.,
_-c.:~ ~ ",
r"
T
95
'.
"''W,
r - 91
2,20
,-"----go
1
usile dulapulul
r.)lTlin nO.1pleJ
17
@
Pat rulanl penlru 1 sau 2 persoane, in Ilmpul zilei se depozileaza in du lap
-----.....
1
in cazul paturilor pliante-rototlve
desch,:,c
Dulap pentru paturi nulante remarca! usile inguste
@, de
Paturl ruJante, pol sla in lala usilor de duJap inchise
259
DORMITOARE
POZITIONAREA PATULUI
La pozitionarea patului In raport cu peretele importanta daca patul este situat
~i
cu spatiul, pentru senzatia de siguranta
~i
de
lini~te
a celui care doarme, este de mare
~
G) de-a lungul peretelui longitudinal liber in mijlocu! came rei cu capul la perele @ departal pulln de perele o persoana sigura pe sine doarme cu placere Intr-un pat plasat In mijlocul camerei ..... 8), un om cu angoase pretera patulla perete ..... CD + ' sau ~i mai bine ..... -
\ I
jlllll
. \\1\ :
II
rF-
in coltul camerei
la capalul incaperii
sau in1r-o
ni~a. fermata de dulapuri
Senzatia de lini~te depinde de: tinisajul peretilor, forma patului, orientarea corpului (pe cit posibil capul spre nord), pozitia fata de lumina (nu linga geam) ~i tata de u~a (cu vedere la u~a). In cazul in care sint mai multe paturi, este importanta pozitia lor relativa:
~I
prieleni
surari
GJ)
frali
musalir!
- dormitulln aceeasi camera n~cesita 0 aranjare atenta a paturilor, nu In ultimul rind In ceea ce priveste pozitia capului In cazul paturilor apropiate ..... @ + @. In cazul paturilor matrimoniale, diterentele sint si mai nuantate:
~"
1.80~,,,,,~
.'
::JOO
~ 2.00
3dacaevorbadeunpalPenlrudaua @ persoane,
de un pal dublu,
de daua paturi. unul Iinga celalalt.
sau de paturi suprapuse.
este 0 chestiune legata mai putin de spatiu, cit de porintele personale. in cazul paturilor separate, pe cit se poate, sotul ~i sotia nu sint culcati in aceeasi directie, ci in directii opuse ..... @ + @. In prezent, exista 0 tendinta crescuta a paturilor separate. in trecut patul matrimonial era:
pal-caseta
pal cu baldachin
Ultimul exemplu in forma de bazilica, cu perdelele trase ~i cu iluminare din plafon, aparte. Ultimele patru exemple arata cit de dependen te sint modelarea incaperilor ~i a mobilierul de spiritul timpului.
~
pal cu plalon
pal-casa
260
2.00
1.25
~--~.---------.l
3.25
DORMITOARE
NI$E DE PAT $1 DULAPURI-PERETE
1.50
G)
Vedere nlsa de pat 2 niveluri
Vedere Si secliune nisa de pa-lcu dulap la partea superioara - ~
1.00
Sint de dorit dulapurile inzidite pentru locuinte proprietate perso nala, iar pentru locuinle cu chirie, dulapuri care pot Ii deplasate. incaperile mid necesita utilizarea maxima a spatiului, deci sin! de dorit dulapurile-perete. Se preteaza nisele inchise masiv, cu pardo seala continua, cu peretii vopsiti sau linisati cu tapet lavabil, usi gli sante care se pot procura integral ca sisteme constructive. Cele mai potrivite sint dulapurile-perete intre dormitoare ~ (]), @ si @. La dulapurile dispuse pe peretele exterior se va line cant de izolarea termica si aerisire, pentru a evita formarea de condens. $i in cazul incaperilor-dulap este necesara aerisirea ~ @ .
~
r
I
VI
,~
V ~.
~
~
IN
'-:V
t4'
~J
NiSa dubla,%u supr. de depozitare pe uSi) - Qj)
~
"-.
lJ>
~u
~~
...i
nc.rc5
Multe plese de 1mbracammte sGune. compart1mentare de dulap perfecl('l. buna. utllizare a spa{iului
on N
11CJ....011
o
<D
Sec\iune -
Sectiune in zona sertarelor
-()
Sect,une -. 60
(j)
Sectiune transversala .-
1.00
,,
" 9-10
/ / Costume
C::.
33
7:?
......... ,
,
\
len/erie
de corp
Supr.1IJl<:t mlerIO'H<''J. lapel

sau vOPSIIOfl6
!
70
l~.CUllr."r
/'
,
\
" ,,'
"
II
30
(...<:::: . .
' (.
,'/'
, /0]-",">'- 1
. I
1.10
Ll:=:
c"
C
'-.,:
<2 ?! _-:>:
x;:>: c '2'
'neaperl , ale loelllnlel. " " .
Durap oblsnuit pentru haine Si len/erie de corp
Dulap inzidit penlru lenjerii, haine
tf:r
~
Dulap dublu inzi9!t. economie de
~ bani. spallu -
(IJ)
Oulap Clrculi1bll inlre doutl inClperi
I-~
55
o N on ....
55
on
90
o o M
on
o
55
on.
inc~peredulap Si duS intre doua ca mere de capil
inca.peredulap cu accese separate
inc~peredulap cu dulapuri pe ambcle laluri
inC<'lpere-du!ap cu loc penlru imbrjcare 'dezbr ;'C.:HI~
261
~.,50-70cm
35 '"
GARDEROBELE
Dulapurile de haine $i lenjerie trebuie sa cuprinda: Pentru barba\i 2 costume de vara 2 costume de iarna 1 costum sport 2 pardesie de vara 1 pardesiu de ploaie 2 paltoane 1 costum negru 1 smoching, 1 frac
5-10 buc., 45 em
5'10bUC~
Rochli
6 12 6 12 12 3 8 24
pijamale camasi maieur! camasi subtiri chiloti camasi de Irac batiste perechi de ciorapi
2 palarii de vara 2 palarii de iarna 1 palarie de paie 1 palarie tare 1 cilindru 5 perechi de pantol!
85
I
1
t
Sacouri
o
10 buca!i 12cm inalt,me
Pentru femei 1 palton 18 chiloti 6 camas! 2 blanuri si jacheta 2 mantouri de vara 5 lurouri 6 pijamale si si de ploaie camasi de noapte 4 costume 5 rochii de 11na si pentru 15 perechi de ciorapi sezonul de tranzitie 8 perech! de manusi 8 perechi de pantoli 5 bluze 4 palarii 4 rochii de seara 4 rochii de vara
Pantaloni
Altele 6 cearsaluri de pat 6 cst. plapuma 12 perne 6 prosoape de lrotir 24 prosoape de mlini 6 prosoape de baie
~~~.~/
30~
~ ~ ...
-(
41/~
~
'"
~
24 lete de perna 12 cear5atun de plapuma
_________.
1B-l
/
(1/55
12 buc. batIste dedama 11x8x3
. . ~Q ~
~
w..........
300
9
6
14
~
"-----30
~
"-~;:..
orosoaoe
?5
~ -.(//45
. ............. . .-
.....
.'
12 cearceafun
/ : ; 40
f'13
'ro'"
3~._. ~. .. _ -
4.
LenJene de barb at,
P,!amaie
())
Lenten, de pat
~osoape frotlr
0" V.
"---- 55
~"-. ~
".
~
'"
---.....
-........::..::
~
~
'"4>1
'-I 24 servetele
'---
"-----.~ 50
.
... f'
'.
3pr050ape~ de dus din Irot"
~'
Pr050ape
"l
~ ,,~~, L
I"
J l' '1 ~351
'2
/y~,..
'79.31
25Y
t=J k.....
C)
GJ)
}9'tJ~
.'
-< 2,
Cut,ede 20"'-y palaril
Palanl barbalest,
Pal ani de dama
Cizme SI panto!1
Ciorapi $1 manUSl
1-------1.20
-----.,
---@
Umerase
48
I
l
@
Scaun pentru haln8, cu spatar in forma de umeras
Ma5a de coalat
Dulap haine S' lenJerie, 5upratata usilor 10105,ta, dim . ~ pag. 261
262
sAl
DaTARI ~ [J
~ _.,~.
.-----l.
1,04
1,25
1,50
1,70
- - - - - - - - _.. _._- -,,-- < 1.87'
CD
La ca.zi mai scurte, consum mai mare de
ap~
!I
T
45
:100
1
>---1,70 - - - - - t - 30 -;
f-30+-- '05 - - - ;
..!r
Baie $' $edere
indus
ead~ incorporat~
imbr~carea c.'\zii cu convector po una sau pe ambele p~r\i
1,20:
Il~~
L __
~41---i t--33~--i
48
.J
1
~
ES?
Bideu we lixal pe perete cu rezervor suprapus
..
I: 14 ~
we turcesc (canstr.
francez~)
'!'Ie lixal pe perete cu ,ezervar Incastral. consum de ap,) 6 I
.... ~ ". ,~ i"" ,

",
1.05
.-.,r: ..
I
l'
\
J]:
46 :
~~~~= =;,;;t::io=1......
Distanta pina. la perete necesartl sp~l~rii: in~ltimi de mantaj
t---l.05-~-I
OwesubpanlaaCaperi$ului sau a sctlrii
Spatlu intre
cad~
$i perete
Spallu aptlrn
15 -18 '
JJ- 65
------
~~" ~ 23-~
Aezervar de ap~
44
I
f
; I
';
;
/,'9-27
cald~ sub chiuvel~
Bailer cu
arz~tor pentru cas
Dulap de baie
Dulap de mcdlcnrnentc C3rc se poate incuiJ
I
2 lavaare desp~~ile de supartul de prasaape
Lavaar dublu
Lavaar dublu cu dulap la partea inferioartl
Comblnatie cu lavO<lr
263
HliHI
~U
1,55
I1 .
10
~CD
f-90 --.j
~ ~
4Q
10
"EI U
15 40
25
1.70
11t~~.
U40~
20
"~Ot~
~@
1,45
I
~40+-75-j
n"li. n L~ ~ti; ~~~""t'

G
20!25
4Q
f---- 2,50
1, WC fixat pe perete Modelele fixate pe perete sint preferate din motive de igiena si datorita usurintei la intretinere, WC-uri cu rezervor cu ctatire
!~I
:'5,
1,70
~1,15--.j
I 11
I--A-i
T
r-L--I
e--A--I
'00", m'm,,,'lo
55-75 120-135
t ll~ U
75
f - - 2,50-------i
2. Cazile de dus folosesc cu precadere la igiena corporali:L Cazile de baie si pentru odihna (bai cu plante medicinale). -
~@
'Jj'45
t n~o U t:J L'~j ~

T
75
1.1
1,75
Ttl
5
t=1=:]
2,05
r- "
SO-loo 75-100 80-100 130-175
oo-+-70--1
f---l ,70------j
90
25 40 25
GJ
,8~~
40
3. Cazile de baie-@ Cel mai adesea ca vana inca strata. Practica este cada inca strata cu convector situat in in terior - pag. 263.
70 75 --1 f - l ,45-----j
4O~
20
r-
-+
I----L---<
f - - A-------;
~0
fJ~L
t--T--I
~55-1
BxT
75 x 90
80)( 90
2,35
nt
I
90
, I
90 x 90 80 x 100
70 x 70
25
I
flJq~
90
4Q
II
15 50 10
+
70
4. Pisoar - CD -@ In prezent uzual si in locuinte.
~
I
~In.~ 1
T
I
160-180 70- 80 100-120 120-'50
. I
__
_J
1..
A B
L
T
35-45 35-45 60-75 100-120
~ro~
I
75 15 SO
11
I 2,35 90
-+-
90
f--- 1 ,70-----.j
..e.-l
I7 I + 70
I
I
5, Lavoare
I - - - L-------1
f----A-------i
115-145 40- 55 120-175 100-145
20
90
15 4Q 20 4Q 25
1,55
8
40 25
~=::::::::=:. )
0
t===II,.
II
2,5O--j
75-+-90---t- 70
---rr--
2,35----------t\--,,20--l
Tl:~. 8 0 ~ +,5
",0 t5O+-75-+-70-j 1,95 -------j
I
1 +
1\
60
1
90 -----<
trebuie sa fie suficient de mari si sa ofere suprafete suficiente pe care se pot aseza lucruri. Instalatiile inglobate in tencuiala economisesc spatiul si sint usor de intretinut. Bateria cu mono comanda economiseste apa si energie. Din motive de izolatie fonica se prefera instalatiile din grupa 1, Lavoarele duble late de pentru spalare. Se prefera lavoarele despMite de suportul de prosoape si prevazute lateral cu suprafete pe care se pot aseza lucruri - pag. 263@.
"20 m"" 01.,. "",1001
,p.""
~@
-'-------J...30
264
CELULE SANITARE
PREFABRICATE Inslalatiile normale pentru incaperi sanitare presupun costuri mari ~i consum mare de limp. intrucit exigentele sint in general acelea~i. elementele prefabricate pot constitui a solutie evident<'l, in special pentru locuintele in~iruite, locuinte multi'{amiliale, case de vacant<'l, cladiri cu apartamente, hoteluri, precum 5i penlru reabilitarea cladi rilar, Se pol prefabrica blocuri de inslalatii ~ 0)- @, pereti de in slalatii, celule intregi, pe inaltimea nivelului ~i a incaperii -. CD - ~i:) cu instalatii gata montate precum ~i obiecte cu accesorii, Celule compacte de dimensiuni mici ~ - @
Bloc deta,al
Dloc jnca~1rfll
Bloc dela,at
~J~
CAC
CARAU--A-P-G~IT-m-~
_~un9'~(l L
U\lmo I
..
n1"o('Ilu
min -
rn"d'u
t,..CD
Elemente instalalie WC
t,..
Elemenle inslalalie baie
T I L
--1-'" 1,36 ~-111

bloc instalatii
j-[j[J
'"
N
'-+-L-!-<
: 1 1 ..
::>
40
45
50
1~
15
I.
2S
<u~d
~l-ij
~ll
tJ][j
55
65
75
15
'0
J
~
[]OEJD
t,.. @
Perete de in,lalaliilghena
11>
T I
75
85
9,
'"
20
25
,I 'I
Legenda CC CAC
= Conducte de circulalie
120
IJO
140
,.
20
2~
AP
G
= =
Bloc de instalatii exterior
CAR AU
= Conducte apa calda = Conducte apa rece . = Conducte apa uzata
Conducte ap,~ d" pia"" Conducte gal

re\ur
iT
= inc,'\lzire lur
iR = inc~lzire
('ir
.jt)
lit]
,:J
"<
I
-1,40----1
'". "'
--1,39 -----1
WC,ldu,
Celula cu ghena de instalalii
CD
1=
Celula compacta
1,53
Celula
cornpolcl~
1,72
20' 6
1,74---1
-II 1,22-H 75
---1,78
'-1
I,
))
11
I
)<
dJ
1
@
1
, .. JI
""
,.~.~.;..-V
: : j' . ",~
:iJF,
@
(( r
: ;
"
I
Cad<1JWC, lavoar
Celule mici de baie
Cada, WC. lavoar
@
I
ead~. lavo.1r. we, rna,IOa de sp:tl<H
I
o
(')
II
I
I
.._..- 1,78------1
I
/
'---
ill'
2.50
I
265
--1,13---1
---2,02---1
sCelulasan'tarapentrupersoana @ cu handicap
Cada, WC, lavoar
Dus incastrat in pardoseala
in holel 'lOU
sAl
I'-----r--,
I
I
Baie
we
!! " 'E
Cl
... .c
'"
/l "1
POZITIA iN LOCUINTA
Dormitor B
Dormitor F
I I
I sc~ra
Daea nu exista 0 ineapere pentru aetivita1i gospodare~ti, trebuie ea in baie sa existe loe ~i legaturi pentru ma~ina de spalat rule, ma~ina de useat rule ~i eo~ul de haine murdare --@ Pentru persoane ti nere se prefera du~uri. Pentru persoane mai in virsta se prelera cada pentru pieioare, eada pentru pozi1ia sezind sau eada de baie. Aeees din dormitor ~i prin WC -- . Cea mai eomoda utilizare in imediata veeinatate a dormitoarelor.
Dotari Supratata neeesara Latime in em Adine. in em ,55 ,55 ,60 ,60 >40 60
I
jl
G)
Legaturlle eu baia
Lavoare, chiuvele $1 bideuri 1 Lavoar simplu 2 Lavoar dublu 3 Lavoar cu 0 cuva, incastrat 4 Lavoar cu doua cuvs,
, 60 ,120 , 70 ,140 , 50 40
incastrat
5 Chiuveta pentru miini 6 Bideu inslalat pe podea sau fixat in perete
Cali
7 Cada de baie 8 Cuva de dus ,170 , 80 ,75 ,80"
we si pisoar
9 WC de perele sau eu bazin 10 WC tara baz,n (eu bazinul ineorporat in perete) 11 Pisoar Baia intre dormitoare, WC-ul accesibil din coridor 40 40 40 75 60 40
Baia ea parte a bueatariei
Masini de spalat 12 Masina de spalat rute 13 Masina de useat rute Mobila de baie 14 Dulapuri joase, dulapuri Inalte, dulapurl de perete (suspendate) " la eazi eu b = 90 si 75 em
40 -60 60
60 60
in funetie de produealor
40
Neeesarul de spatiu pentru amenajarea bailor si WC-urilor, DIN 18022,68935 !Dimensl

--M2 -
Am lasars
DM"
1
Dm" 1050 1900 1200
:
Din dormitorul parintilor acces in
baie ,i WC - u,i batante
., r=-:
'~..J
M1 M2 M3
1200 2100 [' 1350

'I
Baia pe coridor intre camera de zi

,i eele 3 dormitoare
M 1 MMj
M 14501400 MM I 675 i 600 MM 1 750 1 675 MM2 675 600

I~--
!-.i-:=:...
M2
M MM M1 MM 1 M MM M1
450 675 450 600 450 675 450

'I
400 600 400 525 400 600 400

I'
M1 sau
DM = dlmenSlune medle (recomandata.). Dm '" dimenSlune minima; in mm
I'
M2 M3 M2 M3
550 1100
500 1000 700 900
'I
750 I 950 I
@
Bala eu 2 u,;, aeesibila din eoridor ~
Distantele intre axe si spre perete ale obiectelor sanitare Apa calda Cantitatea necesara (I)Apa calda Temperatura
Ourata de folosire (eea min)
Consuml de apa calda pentru:
(0G)
f-j'I
Baia intre dormitoare aeeesibiia Spalare: miini fata dinli 5 5 0,5 25 10 10 40 20 30 37 37 37 37 37 37 38 37 40 4 4 4 6 10 10 15 10 5
$i dormitor
\!...} din coridor
picioare
juma1. sup. a eorpului juma1. in!. a corpului tot eorpul eapul baia copilului Baia: baie completa baie in pozltie ,ezlnd baie de picioare dus ingrijire corporala: barbierit Baie,i duo aceesibile din eoridor
I
:11,
140-160 40 25 40-75
40 40 40 40
15 5 5 6
Dormitorui ,i baia pot Ii separate de ~ restul camerelor pnn U$I batante
37
Consumul de apa calda, temperatura Si durata de lolosire pentru apa mena/era
266
BAI
POZITIA iN LOCUINTA DIN 18022 Conform DIN 18022 baia Si WC-ul sint incaperi independente, a caror dotare serveste la ingrijirea corpului Si a sanatatii. Se prevad doua incaperi separate pentru baie Si WC. Separarea este necesara in locuinte cu mai mult de 5 persoane. Posibilitatea de incuiere a lncaperilor. Baia Si WC-ul pot fi de ase menea accesibile din dormitor, cind un WC sau 0 alta baie cu clo set sint accesibile Si din coridor ---+@-@. Cada de baie si/sau cuva de duS, lavoarul Si masina de spalat se amplaseaza In baie, WC-ul, bideul Si chiuveta de spalat pe mlini in WC. Din motive economice Si tehnice, baia Si WC-ul respectiv baia Si bucataria se plaseaza astfel incH ghena de instalatii sa fie comuna.
to- G)
Saie sub acoperis cu
tabacher~
Baie accesibilc'\ din dormitor Si prin dU$lWe
---+ 0)-
(j) - @. Plasarea a baii in zona dormitoarelor este
favorabila ---+@. Baia Si WC-ul se orienteaza catre nord. De regula iluminare si ven tilare naturale. La incaperile situate in interior minim 4 schimburi de aer pe ora. in c1adire, baia si WC-ul se plaseaza astfel incH peretii de instalatii sa fie suprapusi, pentru a minimiza eforturile de rea lizare a instalitiilor Si masurile de proteclie fonica. Doua bai vecine, de la doua locuinte diferite, nu se leaga la acelasi racord de conducte. Din motive de confort, in baie se alege 0 tem peratura de +22 C - +24 C. Pentru WC-uri in locuinte, + 20 C, pentru alte cladiri (de ex. birouri) +15 C. Baia este 0 incapere cu umiditate ridicata. Se prevad masuri corespunzatoare de etansare. Din cauza umiditatii ridicate a aerului Si a formarii condensului, su prafetele trebuie sa fie usor de curatat. Tencuiala peretilor Si a pla fonului trebuie sa preialcedeze suficienta umiditate. Pardoseala se prevede cu 0 suprafata care previne alunecarea.
t-
Baja in interior, din coridor
Buci1l~rie Si baie cu perele com un de inslalalii
t-
Baie
hpic~ in locuinte insiruile
Plan lipic de hotel ..Nassauer Ho'" Wiesbaden. arh.: autorul
lzalalia fonica este reglementata de DIN 4109. in conformitate cu aceasta, nivelul zgomotului din echipamente Si instalatii sesizabil in camerele de zi, In dormitoare sau in camerele de lucru nu are voie sa depaseasca 35 dB (A). Se prevede eel putin 0 priza cu protec\ie pentru echipamentele elec trice linga oglinda la 0 inaltime de 1,30 m. in bale si WC se mai prevad urmatoarele: dulapuri pentru prosoape Si substante pentru curatenie, oglindasi iluminare, boiler, dulap pentru medicamente Si pansamente (care poate fi incuiat), corp su plimentar de incalzire, suport pentru prosop de baie Si de Illiini, uscator de prosoape, minere deasupra cazii, suportul de hirtie igie nica la indemlna, pahare pentru periute de dinti, savoniere, supra fete de depozitare.
; ; I
";
Suc~l~rie. baie si we cu perete de inslalatii comun
to-
Buc~l~rie,
gospod~re$ti.
camera de activit~1i baie, we in inlenor
I
I
II
Suc~l~rie. baie $i we cu peretele de inSlalatii comun
to- @
Sa;e
accesrbil~
din dormilor
t- @
Baie de dimensiuni mari
to- @
Saie $'
saun~ (Ieg~tura
prin dU'i)
267
sAl
EXEMPLE DE PROIECTARE Exemplele ~ @ bai de di mensiuni mici, dU$ul $1 cada din ra$ini sintetice (poliester) cu forma corespunzatoare functiilor pe care Ie indeplinesc, Cu !atime mai mare la umeri $i mai lnguste la picioare, in acest lei ocupa spatiul minim nece sar. in comert se gasesc cazi cu colturile taiate, astfel incH ramine loc pentru deschis usa ~ (]).
CD -
I---
1.65
2.15
-----\
2.50
Exemple de amenajari pentru bai micl

I--- 1,45 _-----+- 1,14 ~
tI'
Ca la 90
CD totusi 2,15 m latlme tI'

75 75
Ca la -
CD, lotusi 2,50 m latime

64 60 20
20 60
:f
10
~-
gO
-..+--
76----+- 75-
~i
Baie mica pe colt

1,45 go/gO
tI'
Cada hexagonala $i dUg

1,10 90/90
Baie pe colt
Cada cu un colt tesit; necesara la spatiul existent

f-~
80
90
.
o
1.60 1,80
tI'
Baie $1 dus separat

75 75 75
tI' @
Dispune,e pe 2 laturi
tI' @
Dus separat
f----gQ---+-1,10 --..,
-l..
~._~.D.U.S '.~ f
O ..'.- J .. . ....... -.".'
0)
-0'
~ 1
g'
....
1-80 --+-1 .20 ----'
Pe partea rotunjita a cazil, perete de stlcla turn ant
tI' @
Dus sl baie separate

60 2,10
30 ~20+-_60
~
WC Si dUg separat
tI' @
oT
i
Combinat1e dus si cada
~
0
i~
'" 0
~
!--
'0
. .
0
25 40 55 90/90
55 4025
......._-.'
90
,~
I~
'"
75 75 75
1,75
3,30
tI' @
0
~
Bale de dimenSlunr mari

1-60-60-----1
tI' @
Bale 51 dus separat
tI' @
Baie sl dus cu spalator separat

,..-80 --+-80----<
tI' @
DU$ S' baie pe 7 m'

f--90 -+--90
--l
-;
~
J
I
~
-C-(2)1 ~
r
1
.-50 -+-60
-;-------1
'"
r
Cada care permite
'"
~60
1R~
8 K--76 -+-----96 ---i
-----+-O---i
30
\E::;!I economla de spatJu
Cada $i dus combinate
Cada 51 dus asezate pe lungime
Baie cu cada pentagonala
268
PISCINE ACOPERITE PRIVATE

Recephe
-w
De maxima importanta: caracler de agrement, spatiu luminos, ferestre
orientate spre gradina, atmosfera de delectare! Bazinele construite in
pivnita, lara deschidere, nu vor mai Ii ulilizale dupa scurt limp.
in mod uzual: apa 26 - 2JOC, aerul 30 - 31 0 ; umiditatea relativa a ae
rului 60 - 70 %, viteza maxima a aerului 0.25 m/sec. Cantilatea de ap<'l
evaporata 16 g/m 3 pe ora (in stare de repaus) pina la maxim 204 g/m]
pe ora (in timpul folosirii).
Problema principala este umiditalea aerului: apa se evapora din piscina
pina la atingerea limitei de condens vezi pag. - 270 in slare
de repaus, deja la valori mini me ale evaporarii are loc 0 slOp are a eva
porarii, datorata stratului "granita" de la suprafata piscinei suprasaturat
de vapori; de aceea nu se va indeparta prin "ventilare"; indep;'Htarea
vaporilor din hal a prin ventilatie (conditie indispensabil<'l, vezi mai jos)
este costisitoare Si la valori de pin a la 70% a umiditatii aerului liecare
punte termica genereaza in cel mai scurt timp deteriorari ale con
structiei! Vezi Iiteratura de specialitate. - QJ
Forma constructiva cea mai des intilnita este piscina acoperita de iarna,
izolata (Km,;; 0,73), mai rar piscinele neizolate (eventual demontabile);
segmente de acoperis mobile sau parli din construc\ie care se deschid
temporar in caz de vreme frumoasa transforma hal a intr-o piscina in aer
Iiber (bazin pentru toate anotimpurile); pot aparea probleme din cauza
puntilor termice.
1PlslA paplce
I Fnzer Iinc<'tIZlr8
Pompe
....
'1 PIScrn<'l. copli
G)
Leg~lurile
cu piscina acoperila
m'
1501----j-----,L--I----f
Dimensiunea minimtl a bazinelor -@-pag. 2400- Qin incinl<1 (clli

ar si la cele adosate) sint obligatorii WC-ul, dusul, loc de odihna pentru ~
2 sezlonguri. Circulatia perimetrala supraterana - Q a carei l<1tlme depin
Se prevede neap<'lrat
de de supra lata peretilor (inaltimea de slropire -un canal subleran in jurul bazinului pentru evenlualele cazuri de nee
tansare ale bazinului si conductelor precum si penlru canalele de aerisire !
CD.
,
Holel in oras mare
10
I
I I
.. . . /: . ...... . . .
I
I
100 r--.---rC-f-.:..---+-f---~+
HOlel obisnuil
Amplasarea:
a) spre gradina (piscina ideala este cea in aer liber) cu bazin de tra
versare b) spre camera parinti10r (eventual baia p<1rintilor folosila ca
duS) Si c) spre camera de zi; in incaperea tehnica c' 10m 2 se plaseaza
incalzirea.
inctlperi anexe: spa\iu de sedere, bucatarie mica, bar, masaj, gimnas
tica, complex sauna (sauna, incaperea rece cu apa. spatiu in aer Iiber,
loc de odihna)-G) piscina tierbinte (Hot-Whirl-Pool) - (masaj. 40 C) -.
pag. 2720- @.
Dotarea tehnictl: sistemul de filtrare a apei, dozarea substantelor de dez
intectare, rezervor de apa de preaplin (cca 3 m\ subslan\a dedurizant<'l
(Ia 0 duritate a apei mai mare de yo dH), echipament cu jet impolriva ciu
percilor de la picioare (in special in cazul in care in jurul bazinului se pre
vede mocheta), sisteme de c1imatizare cu aer proaspal si aer mixt -. pag.
270, cu canale in acoperis Si podea sau instalatii simple de aerisire cu
ventilator pentru evacuarea aerului (viteza prea mare a aerului - pericol
de imbolnavire); incalzire cu radiatoare, convectoare sau inc<'llzirm aerll
lui, combinala cu sisteme de ventila\ie, de inc<'llzire a pardoselii, ca ele
ment de confort suplimentar, juslificat doar la 0 izolare a pardoselii k > 0,7
sau la aerul din sala < 29"C. Economie de energie prin folosirea pompe
lor de caldura (rentabilitatea lor este in lunc\ie de pretul curentului electric)
si/sau schimbator-recuperator de caldura (MenergaiFrbtllich) in sistemul
de ventila\ie, prin acoperirea bazinului (rulou, carucioare de acoperire
urite, doar la 0 temperatura a salii < 29"C) sau creslerea temperaturii ae
rului (reglarea temperaturii cu higrostat) in pauzele de function are.
Economie de pina la 30% din totalul necesar.
000
o.
Palun
100
200
300
Pal uri
100
200
300
Num~rul
piscin~
maxim de vizitatori concomitent
PiS~ine in hoteluri in G~rmania MtJnmea piscineror arbltrar stabihla.
P'SClna mol
Acces como
37'
II
4,00
1 2 ,50 I
Dim.
obi>nuil~ a unei hale de inol

2.50
Leg~lurile
unei hale de inol inlr-o
locuinta. unifamiliale
40 1.25 ClrCu1a\18
~)(lrImolrala
150
- _ _ _ _ _
100
-, ,
--
. / : stroPl.' pulern,c ...... Slropl! normal
.... ....
Aile dottlri: bloc-starturi, reflectoare subacvatice (motive de securita

Ie), echipament de inot impotriva curentului. tobogan, solariu; lrambu
lin a necesita 0 anumita adincime a bazinului Si 0 anumita inaltime a
salii. Este importanla protectia la soare, protectia fonic<'l (plafon fono
absorbant, izolarea instalatiei de ventilare, bazin protejat la vibra\lile
produse de corpuri).
Detalii tehnice: in principiu se tolosesc doar materiale rezistente la coro
ziune; otel zincat la cald, aluminiu rezistenlla apa de mare, nu se foloseste
ghips; lemn tratat cu porii deschisi! Noua reglementare de protectie ter
mica nu impune condi1ii noi (inainte max,;; 0.85 W/m 2 k max.). Fereslrele
cu geamuri dubie, cu proteclie termica ridicata (K ~ 1,4) fac inutila sufla
rea caire lerestre respectiv canalul convectoarelor sub ferestre.
.....
50
Echipamenl conlra curenl
.... ....
....
....
1.00
2.00
Cea mai mica piscina
([)
Dislan!a de slropire
269
"

Bordura bazinului
PIAct suprafata antiderapantA
-[IJ
I I
I
j
.i ,
r-;, 251 WU-Beton

Margine de bazlO, canal de preaplin, sistem "Wiesbaden"
Pltici suprafata. an11 derapanta
Canal de preaplin sistem "Wiesbaden"
Aspirator de supratata (Skimmer)
\
~
Bazinele, de cele mai multe ori din be ton armat, plasate separat. Piscinele construite pe ziduri de caramida usoara costa cu cca 2500 mai mult decit cele care sint ingropate complet in pamint (si instalatiile sint mai ieftine). Rostul de dilatare nu este necesar sub 12 m lun gime. Important: ventil de compensare pentru apa freatica pentru a preveni distrugerea bazinului. Supralata din ce ramica, mozaic de sticla, sau simpla vopsilorie (beton etans la apa!) sau po Iiester, lolie de PVC de minim 1,5 mm grosime (izolare). Skimmer -0), optim jgheab - G)-
+0 -@-pag.2728+0),
i!
jj
.jl
Q
Supralata de apa
I
Conducta inelara
ConductA Inelara
Canal de preaplin cu bordura bazlnului SI canal de scurgere
Canallinlandez
Izolare + barjefa vapori ~apa. cu inclinare iMozaiC de sticla sau aile finisaje
detaliu ~
A Beton armat DIN 1045 8 imbracammte ceramlca C Capac rigola D Canal liP "Wiesbaden" E Mortar etanS81zant cu rasina epoxidica FRost etans elastic G Material spanglos cu celule inchlse H Material de umplere a rostunlor de dilatatie I Banda de inchidere a rostului J Rost de glisare K incalzire in pardoseala L Folie acoperire M Hidroizolatle N Termolzolatiel izolatie la vibratii
LPlanstl portant Llzola1ie suspendata
incalzirea podelel, suspendala slmplu economic usor de controlat

Umidilate relativa
50% 28'C
'1
60% 26'C 13 193 53 269 104 353 145 446 28'C 0 143 21 218 66 302 123 395
1 70%
30'(;
"
Temperatura aerulul
28'C 0 67 0 143 36 227 89 320
P 24'C M
21 219 48 294 96 378 157 471
-"
2 163 31 247 81 339
in mljlocul bazinelor rotunde
P 26'C M P 28'C M P 30'C M

II
Ojferentele de temperatura apa-aer de 4k nu se men1in in timp
Silonul de pardoseala, echipamentul de inot impolriva curentulUl, retlectoarele subacvatice trebuie incadrate in proiect si puse in opera cu Ilanse etanse. Dalorita circulatiel subterane perimetrale, bazine Ie din maleriale plastice sint poslbile doar in cazuri speciale sau in cazul unei struc tun speciale. Pardoseala de obicei din ceramica, piatra naturala (planuri inclina te catre scurgeri I); ca noutate, mochete permeabile la apa (economisesc stratui de prolectie tonica). Se prevede scurgerea apei dedesubtul stratului de tinisaj, precum si dotarea cu spray cu substante impotriva ciu
percilor de picioare. Nu se juslifica
incalzirea pardoselii la 0 temperatura a
aerului ;;> 20 c C si 0 izolare buna a par
doselii! Suprafata exterioara rezistenta la apa si stropire. Sistem de ventilatie obligatoriu ~ @- @ Bazinele pentru hoteluri: in general bazi nele de 60 m' sint suticiente, exceptie: hotelurile cu Iralic intens si hotelurile pentru sporturi de iama. Esential: supra tete mari cu sezlonguri, caracterde agre ment, bar, echipament titness, sauna. legatura directa intre camerele de hotel si piscina (lift, scari speciale); numar mic de vestiare, dar cu dulapuri pentru pas trarea obiectelor care se pot incuia cu chela de la camera. in cele mai multe ca zuri este necesar un supraveghetor de piscina (trebuie respectate noile linii di recto are ale asociatiei HUK), Se va incerca 0 prelungire a exploatarii si in timpul verii, prin bazine aditionale in aer liber sl canale de legatura (pajiste pentru sedere)! Bazinele pentru comunitati sint analoage bazinelor de hotel, de cele mai multe ori tara supraveghetor; diticultilti principale: a) reglementarea costurilor si a curateniei, daca bazinul este destinat pentru mai mult de 60 - 80 umtati de 10 cuit, acesta nu va mal Ii ..acceptat" dupa primele citeva luni.
ina~~~ef~J~r?o~Z~~UIUi. la in put in podea ~n peretele bazlnulu.i p In partea supenoara 9 Acopenrea bazinuluL posibilitati constructive
sub consola
Evaporari specilice in bazine acope rile (g/mJh) pentru pauze (P) si uti lizare maxima (M) cf Kappler - OJ
Pompa
incalzlre
J~~- ---~:
.,
'6
r------------...,
I
I
lJrnidiiate relativa
I
:
50 40
. . ventj'I---'i
Clrcu',alre -aer U5care
~1
I I
I I
:
I
I:
I
~30
I
I
I
I
~ 20
~ 10
I
L___
I
_ __ .J
~ -J,;~~::t="'k--J.J:,k-,--:!.,,-
@
"
Pompa hibrid incalzire-uscare
Schema unui echipament ventilatie aer proaspat
Echipament simplu, lara dinjarea aerului proaspat - mai ieltin \a cumparare si aprOVIZ10nare
Granlta de evaporare la pisclne acoperite la folosire (Iinia sup.) 51 pauza (Iinia m1.). ex. temperatura apei t,: 27 'C, granita de evaporare lolosire 36 mbar (~ 30 'C/84% umi dilate.) resp. pauza 28 mbar (~ 30 C/65% umiditate.)
270
=1
Placi de pardoseala
Placi de pardoseala
.",..,.""""'==
PISCINE ACOPERITE PRIVATE DETALlI-- lIJ

Prin folosirea foliei la imbr{jca rea bazinelor se evil{j efortul uzual de a realiza structuri in fe rioare, Grice forma :;;i marime a bazinului poate fi imbracata, La constructii noi sau la renovare -- CD -@, Din motive de sigu ranta, in zona lreplelor, ban chetelor :;;i a bazinelor pentru copii se folose:;;te folie cu su prafata in relief, stantata, La strapungeri se folosesc racor duri cu f1an:;;e fixe -- @ + @, Se va lua in calcul eventuala form are a condensului (per meabilitate moleculara) pe latu ra opusa celei in contact cu apa, Sub izolatie Irebuie prevazute scurgeri secundare sau goluri de descarcare, Penlru golirea bazinului se pre vede 0 panta uniforma de 5%. maxim 10%, Pentru ata:;;area sigura a foliei izolatoare se folo sesc profile de legatura din tabla
Racord de margine / bazin cu folie Si profil metalic de legalura
Varianla --
CD
r-- = 5 ------<
Folie Legatura marginii cu vinclu de legalura din labia
Treapla plr. slaliona,e
Treapla de scara
--CD-@
Bazine prefabricate dinlr-o sin gura bucata (constructie tip coaja) sau bazine-segment. incorporarea este in functie de particularitatile locului -- 0l @, La bazinele-segmenl sint impuse module.
DJjPIIXi
Canal prefabrical din betonfimbracat in folie
XX":i~:,:' ~
.......
. .
...,
Folie Canal finlandez Folie

Folie cu proemlnento
Folie
Tabla de legalura
..r:.....":~"7.-.7.-:.7.-_:
impislllurt'J. poliesfer
Arm~luri
Imax
~. ~
V
Solulie PVC;
?O
Flansa mobilaSudare
NiSip cuart
Solulie PVC
~.~
~
@
Legalura !Iansa fixa
Subst. do izolare
CU Silicon
tfc)I
~
Legatura perele - podea cu mulura concava
Flansa fix a cu manson
Legenda --
CD - @
1,10
4,00 x 2,35 x 1,00 9,20 x 3,90 x 1,80
6,50 x 3,20 x 1,20/1,60 10,20x4,10x 1,50
6,50 x 3,20 x 1,2011,60 10,20x4,10x 1,50
t.40 1.75
1,90
Bazine poliesler / prelabricate
271
-Q]
Cupal~ ac\ianat~
hidraulic
Acces din
pivnil~
Scurgere de pardoseala.
Sistem de filtrare clasic cu shimmer si alimentare Apa
spre canal
Bazin subleran de inal
Aerisire canal
t
HV1"HR
r
~
imp,.sor canal laleral
Filtru multistrati!icat
a ~=:~r-~~~;:~I" rc 1
',Q
,~
incalzilar Illr,I~-=-,~--=_,-..;R:fX~P~HFTC9;'iiP,,;H"fiCi electric jl::J Tablau cann};?rra~!.~:,~~, ~~g,~=;f--i
lU.S~~~~a~~ I
~
spre canal
Ii:
-""
l30n
~ ~o~ Ci,-elor
Canal
Schema legaturilor unui bazin cu canal de preaplin
canal Legatur; bazin jacuzzi
V spre canal
Terasa
Bazin de inot. jacuzzi $i sauna
Bazin de inot cu trepts romans
Intrare
C>
CD
Bazin de inot. jacuzzI si sauna
I"I""'"~'"
Intrars
Bazin rotund cu jacuzzi
Terasa
Sauna
Bazin inol, jacuzzi $1 sauna
Bazin (Olund, Jacuzzi, sauna $i solanu
272
20
20
f+-- 595---t1
.:.
f - - 680
--+- 330 --I
SpALATORII-INSTALATII DE SpALAT
~[IJ
r
t
-I
Aulomat de laxare
leu monede
)
~T
'" ;:;
: ..:: :
:.:.:.:
::
:::::
:: :: ::
..
~~:~::::
:: : :: :: :::: : :: 1--700---;
f------ 1100 -------1
..
..
:::: ::.
CD
Masina automata de spalal. cu Cenlriluga
20 20
Vedere laterala
CD
K__595----H
t--- 680 - + - 410---i
I,
::
~: :
r -, Automat de taxare I leu monede
!I:
:.:.::::..:::::..:::....::..::::....: ..::....::..:::..::::....:.:.
:~vacu.rel
:::~er
E~d8I
~:,OO:.:.:..:..:..j
--1
~}.t:.: ::::: ....
:.:. ::::::: :. :::. ..
f---l1oo
-----t
Canlilalea de rufe murdare useate in kg/saplamina:

Menaj eea 3 kg/persoana (40% se ealea prin pres<1re pe e<1l<1ndru de rule)
Hoteluri eea 20 kg/pat (sehimbare zilniea de lenjerie de p<11 si proso<1pe)
eea 12 - 15 kg/pat (sehimbare de 4 ori pe saptamina a lenjeriei de pal si a prosoapelor) eea 8 - 10 kg/pat (sehimbare de 2 - 3 ori pe silpl~minil a lenjeriei de pal Si a prosoapelor) eea 5 kg/pat (holel ealegoria lurisl)(sehimbare 0 dal:i pe saplarninil a lenjeriei de pat si a prosoapelor)
Valorile de mai sus includ si restauranlUI.
Pensiuni cca 3 kg/pat Restauranle eea 1,5 - 3 kg/loe la hotel uri, pensiuni Si restaurante artieolele ealeate prin presare pe ealandru reprezinta 75% din total.
Aziluri de batrini: Camine: eea 3 kg'pat
eea 8 kg/pal Aziluri de ingrijire: Ineonlinenti: eea 25 kg/pal Camine de eopii: eea 4 kg/pal, Crese: eea 10- 12 kg'pal Institu\ii de Iratament si ingrijire: eea 4 kg/pat Ineontinenti: eea 25 kg/pat la institUliile de mai sus artieolele ealeale prin presare pe ealandru repre2inla
eea 60% din lolal.
Spitale, cliniei (pina la eea 200 de paluri):
Spitale 12 - 15 kg/pat
Gineeologie si matemitati eea 16 kg 'pal Cliniea pediatriea eea 18 kg/pat la spitale articolele caleale prin presare pe calandru reprezinltl eea 70% din total. Personalul de ingrijire: eea 3,5 kg/persoana Capaeitalea de eantitatea de rufe murdare/silplilminil spalare neeesara zile de spalare/saplamina x eicluri de spillare/zi Exemple de ealeul: ,. Hotel eu 80 de paturi, grad de oeupare 60% = 48 paluri
4 sehimburi de lenjerie/saplamina; sehimbare zilniea
a prosoapelor = eea 12 kg/pat = 576 kg pe silptilmintl 48 de paturi a cite 12 kg lenjerie eea 74 kg."silpt~min<'l fele de masa, artieole de bueatarie eapaeitalea 650 k g de spalare neeesara = -3--( x 7) 2.
Masina automata de uscal
Vedere laterala -
so
SO 1+--1085-->-<
iru
(
I--- 1075 -------l
= 18.6 kg.'eielu
de spal<1re
:.:.:.:.:.: :.:: :::
::: ::
: ..:
::::: :::.
.:.:.:
ill----'-!c===:::::r;'
::
hotel eu 150 de paturi, grad de oeupare 60% = 90 de paturi sehimbare zilniea lenjerie de pat Si prosoape = 20 kg pal 90 de paturi a cite 20 kg lenjerie = 1.800 kg pe silplilrnina fele de masa, artieole de bueatarie 200 kg pe saplamina 2.000 kg pe saptamintl
:::.::..:::: ::::..::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.::::.::.:.:.
Masina automala de spalat, cu centnluga
Vedere laterala -
3.
capacitalea de spalare necesara = 2.000 kg = 57,1 kgleielu de sptllare

3x7
azil de batrini si de ingrijire: 50 de loeuri penlru batrini. 70 loeuri persoane care neeesila ingrijire 70 loeuri persoane care neeesita ingrijire a cite 12 kg rufe murdare = 840 kg/saptamina (perieol de infeetie) eapaeitatea de spalare neeesara
Evacuare aerf
= ~ = 33,6 kg/ eiclu de sp~lare

5x5
= 150 kg/ silptilrnina
I
:f
...
50 de loeuri pentru batrini a 3 kg rule murdare fete de masa, artieole de buealarie eea (fartl perieol de infectie) eapaeitalea de spalare neeesara 4.
"SOl- 390-1
100 kg'sapttlmina 250 kg'stlplamina
....... ............... .......... .'.'..:.',..','::.'...'..::..:::....: .',':.',','::.','::.',':::.':::::.',.
= 2~~ ~g = 8,3 kg'elelu de sptll<1re
cladire de loeuil eu mai mulle familii - 90 de loealari eea 3 kg de rufe murdare pe persoantl si pe saptamina eapacitatea de spalare neeesara _ eanlitalea de rule murdare!s<'lpt<'lmin.'i zile de spalare/saplarnina x eieluri de sp.'il<1re/zi
I - - - - 13SO - t
Presa de calcat (cu calandru I'erbinle)
Vedere laterala -
CD
5.
f---
2400i2400i269O
r-- 1467/154011540---1
,,
I
, I'
,- ,
, L..-
-'
,
~
T 'r-::
~
~~.
I
:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.;.:
::: :: :::::::::::::::"::::::":::":::::::::.:::
1
@
.:::..::::....: .. ... ...:::...::....::::.::....:::.
Presa de calcat (cu covata)
Vedere laterala -
90 persoane x 3 kg = 270 kg : (6 zile x 5 eicluri de spalare) = 9,0 kg/eielu de spalare : 5 kg/masina de spalat = 1,8 masini de sp.'ilal Sint neeesare 1,8 = 2 masini de spalal eamine studentesti eu 226 unitati locative (Ul)/ 1 UL = 0 persoan<'l Caleulul eapaeitatii de spalare: Pentru menajul unei singure persoane este neeesara minim 0 urnplere a masinii de spalal pe saptamina La ~ 0 umplere/saplamina x 4 saplamini = 4 spalari pe luna pe UL 226 UL x 4 spalarilUL = 904 spalari/luna c- 100%. Din experien\a, intr-un eamin studen\ese gradul de oeupare se pO<1\e eonsidera 60%. 60% din 904 spalari = 542 spalari pe luna: 30 de zile = 18 spalarilzi Neeesarul de masini: in cazul studentilor, ea Si in aetivitalea profesional<'l obisnuita, exisla doar un anumit interval de timp liber, dupa orele de curs. Aeesta peate Ii inlre orele 16 si 20 = 4 ore. Timpul neeesar: pentru un eiclu de spalare, preeum si pentru umplerealgo lirea unei masini este neeesara eea 0 ora. 18 spal.'lri: 4 ore = 4,5 - 5 masini automate de spalare. Sint neeesare deei 5 masini autornate de sp.'iI<11 Si doua masini de useat rufe.
273
rr-CD c
I I
Il'i
x
SpALATORII
spala,. 51 cenlnfuga,.
~llJ
@Usca,.
G) Presa calcare
G) Saslu
Il'i
A!ble de rufe
Spalatoriile spitalelor cuprind 0 zona septica ~i 0 zona aseptica, cu

accese separate ~--.
in zona septica pardoseala, peretii, precum ~i pOrjiunile exterioare
ale echipamentelor ~i masinilor lncastrate trebuie sa poata Ii cura
tate cu apa $i produse dezinlectante.
Trecerile personalului intre zona aseptica ~i cea septica a spalato
riei trebuie amenajate ca liltre sanitare in care se electueza dezin
lectarea miinilor si se alia spatiul pentru echipamentul de protectie.
U~ile liltrului sanitar trebuie sa lunctioneze alternativ astfellncit sa

nu se deschida concomitent u~ile zonei aseptice ~i septice ~.
@ Masa de intms
(2) Prasa de calcare
moblla
G)
Spalatone mica pentru hotel
'---,---=-...,.-J
\Jlf'ID~.
G) + G) 0+() G) + (i)
Spalare
&
()) Uscare Q CAlcare {presare}

Sortare
Greutatel imbracaminte barbateasca Camas a Maiou Chiloti sUbtire oros 170 100 150 75 180 450 20 7n Lenierie de bale Halat de baie Prosoo de baie
I,
Greutate
a
900 100 x 200 67 x 140 50x100 800 400 200 100 260 200
Caleare
0i
CV
Gg)
intlndere
Depozltare---{V
Cea".! de olai~ Prosoo de fata Slio Costum de baie
CD
G) + G) 0+(1)
G)
CV + (i)
Spalare Uscare calcare (presare)

Sortare
+
indisoensabili
Piiama Batista I ~Moto Inororho\ lmnr;;c;;minto ~o ~'m;; Bluza
intreg
dou;; piese Lenerie de pat lnvelitoare de pat 160 x 200 Cearsa! 150 x 250 Cearsaf de plaouma 140 x 230 Fata de oerna 80 x 80
(i) CAlcare (i)+tW CAlcare (presare)
CW CW
Spalalorie medie
intindere Coasere + <W Depozltare
-e+G))
Garnitura. Furou Piama Camasa de noaote Batista I Sort Halat

imbracamIOte 01. cooli mici Hainuta
Garnitura
140 140 75 350 170 10 170 130
850 670 600 200
Albituri de masa si bucatane
12~x 16n Fa a de mas' Cuvertura de masa 12<; x 400

Servet Sternar Servet 01. vesela 70 x 70 40 x nO 60 x 60
37n 1.000 80 100 100
C31c3torie/Custitorie
110 80 75 25 15 70 100
Jachetica. oulover Pieptar Batista Cioraol loereche\ Ciorao oantalon
1mbracaminte de I cr" Haina de lucru Saloneta Sort Halat barbatesc
1.200 800 200 500 4nn
""I"' rio ri"m'
In doua Incaperi separate
(J)
Greutatea medle a tlpurilor de rute
-lJt1
G
~~--rr-"""~--ill T
o
. ._ .. . . . . . ._ _. . . . . . . .L
r' . 2 0 . , - - - 3.B5 - - - - - 1
Spalatorie cu autoservire
f..---..- 4,00
---j
<JJ
Detergenli
saSIU
Spalare
Albie de rule
<JJ
CD
-,-,r
capra pt. calandro

MasA de intins
@
SpAlare
5pAIare
Oezi."'ectare
Presare
,
~' .. !
Septic
"
(3) @
@ @
Masa de intlns Mesa de ctllcat
vestlar
C.:lirucior cu ratturi
Ma$ina de cusul
@
Aseptic
Usea,. b;].; . ..2>
L::J
normal.:li
5palare
Perele despar1itor
SP8l18~~
Zona. septica
Masina de spalat cu 0 usa pentru cabina de dezin1ectare
Q)
Spalatorie cu inca peri separate: septic - aseptic
Spalatorie pent,u azil de batrim
274
BALCOANE
Valoarea locuintei poale Ii ridicata prin adiiugarea de balcoane si spal" I,bare
in acest lei se poate extinde zona de lucru Si se obline un loc dG jO:lcil pl!n
Iru copii in aer liber, usor de supravegheat.
Balcoanele pol Ii ulilizate penlru relaxare, dormit. luat
rnas~l.
Pentru a obline
adincimi lunctionale la necesarul de spatiu Irebuie adaugat cel deslinat FU

dinierelor ~ @. @.
Balcoanele dispuse in coil sint protejale lal;'! de priVifea dill exte"or ~,i 1.1t,1
de vinl si, in com para lie cu celelalle, sint comode -.
~@
(i)
De aceea balcoanele uzuale Irebuie proteJate pe latura expusa la internpGlli

in cazul gruparilor de balcoane (cladiri cu locuinte de inchiriat) trebuie avut;'!
G)
Balcoane dlspuse in call
Baleon uzual cu protectie impotriva priviril din exterior (simultan protectie lat~ de vint)
in vedere protectia vizualii (= proteclie lala de vinl) bilierul de balcon, umbrela de soare S.a.
@,
care se rGzolv~
mal bine prin drstantare relativa, de ex. prin spatii de depozitare penlru r110'
-0
0,
@.
Loggia, juslilicata in zone Ie sudice, nu isi gaseste locul in cond,I,,,lc nO;lstr,'

climalice [ale Germaniei - n. Ir.). Loggia este insorita nurn<:li pcntru scurl tllnjJ
si olera spatiilor adiacenle suprafele exterioare mari care genereazi'! sc,)rie
rea temperaturii -. Balcoanele dispuse decalat in elevatre pot dinam,z<:l
latada, dar creeaza dificultati in asigurarea prolectiei fali'! de pllvirea dill (lX
terior, lata de intemperii si soare ~ fata de vint -
in schimb, balcoanele d,spuse de
calat in plan sint excelente din punclul de vedere al intimital,i si <:II protect,e,
(2).
La proiec!are trebuie tuate in considerare urmatoarele aspecte.

buna orientare in raport cu soarele si privelislea. pozllie corccti'! in ra
relatie sP<:lli<:lla cu spatlile inte
port cu locuinta si cu c1adirea invecinata. rioare adiacenle - camera de zi. eventual incaperi de lucru sau dorr11,loare
Grupare de balcoane cu prolectie irnpotriva pnvirii din exterior fDrolr~ctle fat{I de vint)
Grupare de balcaane ClJ spa\ii intermedlare pentru depozitarea mobihcrului de baleon
~.
Balcoane decalate
Dimensiuni suhcient de mari, protectie fata de privirea drn f'xlerior, ZCjOIllOtP

si manifestarile vremii (vint. ploaie. insome puternic~).
Maleriale adecvate pentru parapete sin! sticla netr<:lnsp<:lrenta, material'!I,!
plastice, baghelele de lemn pe un suport care. cel mai bine. se realize:lz;)
din profile sau tevi din otel. usoare, bine ancorate de zidarie. Parapelele dIll
montan\i de olel (pe traverse copiri se pot cataral nu oleri'! proteclic lat,~ dr
vinl si lata de privirea drn exterior si adeseori sint dublate de ciliri<:lS' cu rm
teriale care nu pot Ii controlate.
Curenlul apare la spaliile libere dintre parapet Sl pl<:lca de baton CiD. 1110
tiv pentru care este mai bine C<:l p<:lrapetul s~ f,e coborit ill f;ll,l pl,le" S;l11 ,;;)
se utilizeze un parapet masiv. Acesta trebuie sa ric de illi'!ltime redus~ pl'lItr u
evitarea caracterului de cada, Irebuie prevazut cu teava de olel contllllJi! 1<:1
cota reglementara (- 900 mm); evenlu<:ll spatiu pentru j,lrdiniere (ii) in ca
Balcon relras (loggia)
wi clildirilor multietajale trebuie prevazut sislemul de eV,lcuare a ape' rI',a supra jgheabului de balcon ~ @ .
Jgheab de baleon
< 4
' ~~
::;.;: :.:.:..: ::
.
:.:.: ....: ..::::::.:::::::::::::.;
... 12
ci
illIIllUJm
12
r=j\
\..!...}
de dircctre
Balcoane decalale prin modlfica.ri $1 dlspuncre in treple
Varrante de parapete
(jJ)
Parapet de baleon
}p}f[S:T
l[/1""~~"
DOD!
:1 1~@f
:::::::..::.. .:. /'1 r::::j"":;
~
I
3.90
2BJICOnellSp.1IIU @ penlrU moblill'lul dn depOZI1.lff~ do b.llron
:..: :..: :
:. ,..-/\
::::::::::
A "" 6,0 m:' b.1lcon plf, 1 - 2 pms

l3 '" 10 m~ plr 3 - 4 !)I'IS
o o
I
1 10
0 0
BUB
4.20
Sezlong
Lac de sedere cu mas~
A = 7.0 m' baleon pt,. 3 - 4 pers. B , 9,0 m' ptl. 5 - 6 pers.
275
G)
l~~
JQrV~
Bordura lnalta
DRUM URI $1 STRAzl

a Bordun lnalte b d e
CD
@ @
12
15
13
25
C~~)
100 50 100 50
Bordura joasa
Borduri joase Bordura rotunda Borduri rotunde
7 15
12 18 15
20 19 22
15 13 15
Pavela de gazon
~. iiVJ V [/
Placi de stratun
La,time em
11,25
Lunglme
Pavele de gazon
20 25 30
(1~~ )
100
-+
Placi de straturi
DIN 483
pag. 225
Pavaje din pavele profilate: pentru strazi, parcari, pardoseli de hale, sine, consolidari de talpi si pante in cazul cursurilor de apa. Solicitare prin circu lalie ridicata datorita efectelor generate de profilarea pavelelor si suport corespunzator. jnaltimea pavelelor 6,8 si 10 em. Dimensiuni lungime/latime
inal~ime
Bue.!
em
6 8
em
22.5 22.5 22.5
m2
39 39 39
22,5/11,25; 20/10; 10/10: 12/6 etc.
inaltime em
6 8 L3.\lme em
14/9
Lungrme
em
23 23
Buc.! m2
in acest fel adaptare la lalimile uzuale ale componentelor din constructia de
drumuri~
11.25 11.25
38 38
()- @.
'0
14/9
Grosimea suportului (pietris fin, grosier cu dimensiunea componentelor 0 - 35

mm) ca filtru sau strat portanttrebuie adaptata la solicitarea rezultata din cir
culatie in cazul stratului portant 15-25 em; stratul trebuie compactat pina
Pavele profllate
(])
PaveIe profilate decorative
atinge stabilitatea necesara. Strat suport de 4 em nisip sau 2 - 8 mm split.

Dupa vibrarea stratului superior. stratul suport se compacteaza cu 3 em.
Se livreaza pavele pentru curbe ~ @, pavele poligonale de gazon
-18 pen
tru executia drumurilor gospodaresti. a suprafetelor de parcare, a cailor de

acces destinate pompierilor, a cailor de circulatie consolidate numai pe
la\imea rotilor. pentru protectia pantelor (ata de eroziune, a cailor de acces Tn
zone inundabile. Pentru dotarea rapida cu vegetatie si pentru 0 vegeta\ie sta
bila se seamana gazon peisager. Palisade profilate si rotunde din beton
@ - @ pentru delimitarea si lmpreJmuirea suprafetelor verzi si plantate,
fn.ll\ime em L3.1lme em
Lunglme
em
10:20 10:20
Bue..! m2
48:96 48:96
intlltime
em
8 8
La.time em 7
Lunglme
em
21
14;21
m2
68
Bue.!
adecvate si pentru compensarea diferentelor de inal\ime 51 pentru consolida

rea pantelor. De asemeni, palisade din lemn impregnate sub presiune ~ @.
'0 '0
,.
51;34
Blocuri de pavaj tipizale
Paval rustic
'48
o
Bloc
~~e ~ CD
CD
0)
1;/2
Nor mal
'I"
" "
Pana
Pana -2
86
I I
I
inaftime em '0 '0
Lalime em
33 33
LungTme
em
16.5 33
m2 0
'8 '2
Bue)
CD
inalt.
Lahme
@ @
8

8
8/1'1
BlocurJ pline de aceleaSI dlmenslunl
Lung.
'2
'8
BUC.,m 2 46
8 '2 '2 69
9 '2 92
8 6'2 139
'2 87
8 5/13 12 92
Blocuri de pavaj rotunde
Blocuri de gazan
.-~~
i'tf"ef1hH--'Hh't--;:f~~~t
Scindura de pozi1ionare """'r------Belon
Pavaj din belon -
Cerc-@
:.:.:.:.:.: ~ .. '
Adincimea de Inserare 1/3 din inaltimea total a
40: 60: 80; 100: '20: 150: 180; 200
..... -
~~2~!:;===Excavatie ::~ Pietri$
Palisade/beton
Palisade profilate
Blocun pentru straturi ingustel

betan
Palisade din lemn
276
Corturi
(
1-- ,~
2.50
-"~Q_--------l
@)~
LOCUINTE DE VACANT A
6,70
G)
Cort mic cu absidA
Cart mai mare cu un cart interior,

doutJ abside Si a slreasintJ
Cart mai mare locuibil cu pereli lalerali inalli,
slreasin~ si
lereaslrc'J
Rulote
._~.oo----<
: r Masa
r-:
Banca. de
Sedere
1
Noaplca Noaploa
bua
Noaplea
RulotA cu Irei patu,; si bucAtArie inglobalA

OW;ChI5~:
Cu Spaluri
Cu 4 paluri. toaletA si usA glisanlA
(2)
Cu S paluri. toalelA si usa glisnnla
~~_2.J5
3,00
~=~
RulolA cu spatiu de gAtil. de sedere,

de dormil si pent,u bagaje
2,46
RulotA cu spaIii penlru gAlit, mineat, locuit
Acee3si rulottJ amenaial~ pcnlru dormll (5 locun de dormit)

2.07
\ - - ?_:...~2
Pal dublu
-------i
1
~I
I
n u
1
@
Pal
rabalabil
- -
Canapoa do sowl
RulottJ mare cu loc de dormil penlru 8 - 9 persoane
Microbuz pentru camping Westfalia Joke'

l/Club~Joker 1
Microbuz pI. camping Tischer XL6S
Microbul pI. camping
Lydlng
ROG2
Cabine pe nave
Pal
rabalabil
Pal
rabalabil
Pal
Pal
Dulap
Dus.WC
Ou1ap
DU$iWC
Du~IWC
CabmtJ CU 2 paturi jas si unul sus, cu dusIWC
CabintJ cu 2 paturi. in interiorul
CabintJ cu 2 paluri, spre exteriorul
Apartament con:,llluil din C,:uncr,1
navei
navel
de zi si dormflOT
277
r
.2,35
CASE DE VACANTA cAsUTE DE GRADINA

Gel mai bine, casele de vacan\a construite In mun\i slnt astlel amplasate, IncH sa lie protejate lmpotriva vlnlului care bate dinspre Vest $1 orientate spre rasarit (soarele de diminea\a). Penlru sporturile de iama casele trebule protejate Impotriva vintului care bate dinspre rasarit $i sa fie orientate spre Sud, la fel ca $i casele de pe malul apei. Pe cit posibil, construc\ia trebuie sa fie realizata din materiale de construc\ii tipice pentru locut respectiv, din materlale organice (piatra naturala. lemn). Din motive de siguran\a, dotarile trebuie sa fie legate de casa. Golurile trebuie sa poata Ii acoperite cu obloane 43n care sa ingreuneze efrac\iile.
Elaj Pod pt. dormit
EE
,1 . . '90
~2.44 -----l
:-------------: T
I
2,05
:
L
.l
i1
Supratata 3,1 m'
Supratata 3,15 m' Casa de gradina mica
Constructie anexa a unei case

pentru gradina
Scara
2,94
T 1
--------------...,
~~77tt:
2,36 I
~~, ....... :':.~~:
I.. .~,'~ . .LI :

I
I ,
1i
I
Parter
L __
---
Casa de gradina cu streasina
Casa din dulapi cu a terasa acoperila
Casa din dulapi cu pod pentru locul de dormit
i
I,
Consola de 5m Casa din lemn pentru week-end cu a suprafala de 25 m', pentru 4 persoane
Arh. H. Lowett
~ f7\ \!..J
Casa de vacan\a In Belgia
~@
Sectiune -
~@ Vedere~
__________________ J
Parterul unei case de vacanta de pe litoralul Marii Nordului
~@
Arh. Hagen Etaj-@
Arh. Solvsten
Arh. Jensen
~@
Casa de weekend
~@
Casa de vacanta pe insula Bornholm
278
3~~
~~110
Band~
~~
CONSTRUIREA CLADIRILOR DE LEMN
-ij]
Cel mai vechi mod de a conslrul case din lemn consl" in rOIOslH~a birnrlor de lerun G) . Modul in CZlTS lenlrl{~le inlt!al rotunde sau gnnzile sin! suprapuse Si jill binate inlre ele prin contact lanaI. CI,'"ldlrile cu scheler de temn. numlle $1 construclli tiP
adezlvtt din material pliJslic expanda\
- CD -
Fachwerk. clera. un num<'Jr marc de varr;,n
CD
Casa din birne de lemn
- @
Sislem de eonslruC\ie din lemn rolund ~i din dulapi
Pere\; masiv; din lemn
T
j
II
II
Sislemul in sec\tune
Tr~
0
I]
Sistemul in plan
Grinda secundara. Nod eu slilpul eontinuu
Ie de realizare si de poslbil'I~(; de modela 're - G) - @. Modu! cel mai rtlspindJI de realizare a cladiri!or din !emn esle consliluit din sistemul de realizare a conSlruc\iei din cadre de lemn. S<lrcinile verticale sint pre luale de nervurile portonle. Esle din punel de vedere economic cel mai eflcient mod de realizare a c1.i.dirilor din lemn. Aces! sis tem salisface toale condltlile in ceea ce pn+ ve!;)te problemele de fizicZl conslrucl"lor, cahfatea, aspeclele statice Si confortul. 0 varianta a srslemului de realizare Zl cltldrri lor din cadre de lemn esle constltuil') de sistemul de constructie din panouri de lemn. Cladirile sint reallz;lIe prln aS~HT1bll1 rea de panouri de perele $1 de panouri do planseu -. @ . Cea rTl<ll import;lrll" m~sura pentru protejarea laladelor consl,,"!; in impiedlcarea pt\lrunderii apei in lemn. in cadrul prolecttlrii trebuie avul griJt\ ca s\re sinile acoperi$ului stl fie suhcll~nl dc m;,ri Flnisarea extenorutui lrebuio ,lslfcl rca lizat~, inert apa sa. se scurg:\ H!pedc. in zona in care ajung slropii de ploaie, ele menlele trebuie sa POCltti fi inlocUite U$or-+
@-@.
Sis\emul in secliune
Grmd~
de
iI-~~ .=-=d=<=.=="==,,
Sislemul in plan-
cenlur~
(2)
imbinare dulgherease~ a slruelurii lip Faehwerk
--':::::::;;:.,
..
.. ::::::::::::::::: ':::::::::::::::::
in
Sistemul
Conslructie cu $tilpi din dulapi
Sislemul in plan
~ (jJ)
Nod -
(jJ)
Nod
@
Evilarea slropilor de
ap~
Delaliu al soelului
Grind;l pen!ru b;llcon S;lU po;:tle II inlocUII:"t user
tcr;\~,;"\
279
CONSTRUIREA CLAOIRILOR DE LEMN
FATADELE"'"
'" 20 '" 20
UJ
DIN 4070 - 4074 Scindurile pentru fa(ada sint tivile pentru ca laturile sa fie paralele, sint brute cum rezutta din gater sau date la rindea, avind grosimi de pina la 38 mm, latimi de pina la 300 mm si lunglmi de pina la 6 m. Acoperirea peretilor exteriori cu scinduri avind grosimea ,;; 18 mm si ratimea ,;; 200 mm. Aceste scinduri sint indicate in deosebi pentru captuselile in capla ma si pentru captuselHe verticale acoperile cu capace.
Scindurile imbinate cu cep si bucea
sint tivile pentru ca laturile sa fie paralele, prezinta nuturi frezate in muchia longiludinala. Latimea nutu lui este cu putin mai mare decit 1/3 din grosimea scindurii. Scindurile permit 0 alcatuire prolilata a cap tuselilor verticale. Scindurile profilate: scindurile teslte imbinate cu cep si bucea DIN 68122, scindurile pentru captusell in caplama DIN 68126, scindurile profilate cu nut DIN 68126 se debiteaza cu groslmi de pina la 19,5 mm, latimi de pina la cca 150 mm si lungiml de pina la 6 m. Pentru captuseille exterioare sint uzuale speciile autohtone, cum sint molid. larice. duglazie sl stejar. Scin durile din pin constituie 0 problema. Dintre scindurile de import poate Ii luat
in considerare doar Western Red
Cedar. Elementele de imbinare care
ramin vizibile trebuie sa fie din otel ino
xidabi!. Captuselile exlerioare sint so
IIcitate exclusiv de ploile torentlale.
Stresinile mari reduc in mare masura solieitarea. Apa de ploaie trebule sa aiba posibilltatea de a se scurge repe de de pe elementele din lemn si nu tre buie sa formeze ochiuri de apa.
H!---1
oS
\V placa aC.0p'~~ita cu slpci
f1'
Captu~eala.constituita dintr-o
Detaliu - sectiune orizontala prin figura
CD
25
22/145 22/121 '" 20 '" 20

oS
'" 25
::.~
11
I
Captuseala constituita din eiemente de baza acoperite cu capace
Detaliu - sect/une orizontala prin figura
L
11
22/145
II ii,
ill I ]I
,i
"'..
C;:iptuseaia verticala cu jalt
:::::::::::.::::::.::::::.::::: . :Ifr::::::::::::::::-::::::;~~:i~:~:~~~:;~~;:i~::::::::::::::[::::~.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:impotnva plOli
I::::::::::: Perata
Rlg\a 24/56
I:::::::::::
I:::::::::::
Detaliu - sec\i)Jll.e orizontala prin figura ~ ~ .;.... Rigla 24/56
22/145
Perata
40/40
CD
Captuseala in caplama
Detaiiu
~ iJ)
sec\iune
Sectiune orizontala
I
Folie / protectie impotriva ploii
Colt cu cornier metalic Varianta a coltului exterior -
Captuseala in caplama cu sdndu"

profilate
20/146
Lamba si uluc
I;:;:;:;:;:;
I::::::::;:
I::::::::::: I:::::::::::
146
II,,;;;;;;,;,,;,;,,:::: .
Sdndura de colt incleiata
Detaiiu
sec1iune
Coil exterior
280
Umlta lerenutul
POZITIA CLAolRII
6 Nord
NORD
Putin soare, vinl rece iarna, lumina uniforma-, sint necesare fereslre mai mari pentru difuzarea luminii de zi, incomodare redusa provocala de muste
I Allnlerea I conslruclH1or
c:~~~~~---i--+H
Alinlerea construc'iilor
TerasA
lS = retragerea conslrueliel
Casa scarll, corldoare, depozlte
sail de Inlervenlle chlrurglcala, incaperllrlgorllice, cAmAr!, plvnile de vlnurl, sulrsgerii, camere obscure, Inslaralille de incAlzlre, garale
we-uri, InlrArl, vestlare,
buna Grajdurl, spalAtorll,
aleliere, f\calcalorll, inca perl bucalArtl, gospodaresll, sp.alAotlcll, loare $1 du~ur' pI. spalAtorle, personalul angaj31 spalll allale la ~I pI. meserla~1 umbrA Birourl $1 ateHere, camere penlru peraonal, dormllorul me,le,u arller, vesllare, spatH pI. btl de soare, spalil pentru sport, bal
f-+--=o,--,.,--,o-l-C--1 nQ ~ , f---i-----i---H.. max mco I ~ poslblta I \ ~ J-+:=-------1

11 \ ,:,
hb Q hb
1\ ]
1
rNn orlconlnlft esl-sud
Terssa spre sud
~
0'"_
VEST
UscA!orll (in coIl pI. aerlslre bun&) Camere pI. ae!lvllAtl soetale, camere pI.
muzleA, linde, holurl,
budoare, camere de lumal, blblloleel, camere pI. Joeurl
EST
insorire intens.:"1 dimme(lla, inctllzire
pl~cut.:"1 vara, racire maxim~ iarna.
I
J
I
I
Latura expusa Pozitii lavorablle ale inlemperiilor, multa conslrucliilor pe Slrazi cu

insorire dupa orientare est-vest amiaza, combinata cu inc~lzire pUlernica Si orbire in timpul verii; este necesara planlarea Orientarea favorabila a
de copaci diferilelor incaperi
o
N
POzi!ii lavorab,lo <llo conslructillor pe strazl cu ortenlare nord sUd. Parlea orientata spro r~s:trit a str.:"1zil esle loarto lavorabila.
Sulrageril, camerele de JoaeA ale copillor, camerele de zl, sere,lerase, verande, logll, grAdlnl
Dormltorul peTS. eu act! vUale Inteleeluala, came re pt. persoane bolnave,

camere de oaspetl,
eamere pI. mleul deJun
Camerele barbalilor, cam ere de studiu, bucatarii locuibde,

locuinle constituite
~':;'~"':6J~,
FOBrte bun.
SUD
Pozitii favorabile Si nefavorabile pe strazi Si versantii muntilor Lalura cea mai valoroasa, insorire verticala vara, la prinz; insorire jnlens~ iarna, sinl necesare marchize de proleclie contra soare)ui, acoperisul trebuie sa aiba. streasina -pag.183
0
orienlare dllonl:t
0
Pozitii lavorabrle po slr;,\zJ cu
Terenuri favorabile pentru locuinle

Terenurile favorabile pentru construirea de locuinle se afla de regula in
vestul si in sudul oraselor noastre (0 rase din Germania - n,trad), deoa
rece vinlul bate in general din directii cuprinse intre sud si vest, respec
t;v dinspre sud-vest, aduce aer proaspat de la tara si impinge tumul si
vaporii orasului inspre nord si est. Zone Ie din urma sint in consecinta
mai putin potrivite pentru locuit, cit pentru amplasarea industriilor. in zo
nele muntoase sau in cele din apropierea lacurilor situatia poate fi exact
opusa, deoarece versantii orientati spre sud sau spre rasarit din nordul
si din vestul unui oras allat intr-o vale sint terenuri cautate pentru con
struirea de case individuale,
Terenuri pe versantele munlilor
Terenurile aflate in aval de soselele montane sint deosebit de tavorabile,
Aici se poate ajunge cu masina nemijlocit pina linga casa, garajul poate Ii
alaturi de casa, apele de pe munte sint evacuate de canalizarea stradala.
in panea orientata spre vale si sud gradina se atla nederanjata de nimic,
inconjurata de alte grMini La casele construite de partea cealalta
a drumului lipseste versantu! insorit - potentiala gradina in fata casei. in
spatele casei sinl necesare de cele mai multe ori zidurl de proteclie con
tra pericolulu; reprezentat de pantele muntilor precum si san\uri belonate
pentru retinerea depane de casa a apelor care curg dinspre munte,
--0.
terenul este la nord de strada, atunci constructia ar trebui sa se afle cil mai in spate, pentru a putea Ii tolosita grMina insorita din tata casei, clliar daca, astfel, accesul devine costisitor -Astlel de terenuri sint potri vite pentru constructii care privite dinspre strada sa otere a imagine reo prezentativa, in cazul terenurilor de pe strazile orientale in directia cu terenuri in estul si in vestul strazii, primele au pozitia nordsud - cea mai favorabila, datorita faptului ca gradina si camerele de locuit se gasesc in partea dinspre rasarit, protejata de vinl, si nu exist a construct;i in vecinate care sa retina soarele de la rasarit care cade cu inclinalie mica, ca la cliidirile realizate in lungul strazilor orientate de la est la vest. La strazile cu orientare nord-sud, terenurile cele mai tavorabile sint in partea si @, Pentru ca in timpul iernii sa se dispuna de dinspre rasarit - soarele dinspre sud cu inclina\ie redusa, c1iidirile trebuie aduse nemijlocit pina la retragerea constructiei prevazute pentru nord si dotate cu terase de la rasarit pina la sud. Terenurile cu orienta rea spre vest trebuie afma de aceasta sa aiba constructii cit mai indepartale unele de celela/le, pen tru a se as~ra insorirea favorabila din spre sud si privelistea liber~ de pe terasa -. \Sl, casa putind eventual s~ tie amplasat."1 la limila poslerio:lr."1 Pentru casele de locuit amplasale pe slr~zi all'el orientate pozitiilo favorabile - @
CD,
CD
-- CD,
Terenuri la malul ape lor

Din cauza inconvenientelor prod use de lintari si de ceata, nu se constru
ieste in imediata apropiere a apelor, ci mai bine nemijlocit sub drumul
care duce spre lac, griidina fiind in fata lacului
--0,
Penlru evitarea obstruarii ar trebui prete rate acele terenuri, la care terenurile invecinate prezint,) constructii pe partea insorita, deoarece in acest caz pozitia si planul ca sei pot Ii alese in tunc\ie de acestlucru si nu este posibil ca ulterior soa rele sa tie obstruat de alte constructii. Pozi\ia in spa\iu Toate dormitoarele si camerele de zi ar trebui pe cit posibil s~ fie ori entate spre parte a insorita, iar spaliile gospodaresti spre strada -G), Cu anumite exceptii, toate incaperile ar trebui sa fie insorile in perloa dele de utilizare maxima -- pag. 178, in baza tabelelor de insorire pag, 178 se poate determina cu precizie ce anume camera sau clliar ce anume lac dintr-o camera este expus soarelui la a anumita ora si inlr un anumit anotimp, respectiv cum trebuie amplasata constructia in ra port cu punctele cardinale sau depanata de constructii invecinate, de copaci etc, Trebuie tinut seama si de direcliile principale ale vinturilor. in Germania cele mai nefavorabile directii de expunere la vinl si la intemperii sint cele cup rinse intre vest si sud-vest: cea mai tavorabila amplasare a 10 cuinlelor este cea cuprinsa intre sud si sudest. Vinturi reci bat iarna din directia nord pin a la nord-est --I]).
Pozi\iile fala. de strada.

La constructiile realizate in regim deschis (case individuale cu ziduri li
mitrote) este in general cel mai bine ca terenul sa se aile la sud de stra
da inlrucit in acest fel toate dependintele se alia in mod obligatoriu cu
intrarea inspre nord, in spre strada, s; acestea pot ti supravegheate
--@, Toate camerele de zi si de dormit se gasesc atunci pe partea
opusa strazii, linistita si insorita (est - sud - vest) cu iesirea sl privelislea
De cele mai multe ori terenurile sint inguste si
spre gradina adinci, cu latura spre strada cit mai scuna, astlel incit pe ling a cladiri
ramine in dreapta si in stinga distan\a ceruta de Autoritatea pentru
Supravegherea Realizarii Constructiilor (retragerea constructiei), Daca
insa terenul are a latime mai mare, excedentul de pe tata insorita pro
tejata impotriva vintului ar trebui sa tie folosi~rin prev~derea in acest
In cazul in care
lac a unor balcoane, terase si terestre mari --0) si
, ,;, ; ,
--CD,
0,
281
CONSTRUCTIA DE LOClIlNTE
....... lIJ
Tipuri de case Cilldiri cu terenurile stereoIe
Locuinte in lanl. Locuinle

unifamiliale izalate Locuinte cuplate
(varianta ale eelar
in~iruite)
Locuinte
in$iruite
I-
Locuinle cu atrium
Acees
I
13 20 (25) 260 13,5 18.5 (25) 250 (338)
Lalime minima a trontului, m

Adincime minima a terenului. m preferabil m
20 22 (25) 440
I
I
I
20 20 (25) 400
t5 20 (25) 300 (375)
I
I
15 (13,5)" 17,5 (20) 262 (236) (300) (30) 262 (266) (330)
5,5 24 (26) 130 (143) 30 160 (173)
:
I
5,5
I I
I
7.5
2
3
I
I
Dimensiune minima a terenului. mp
1500)
(500)
I I
I
I
I
30 165
I I
I
I
25 188
(325)
Se adaugll suprafall1 pentru garaj sau

pareare separate. mp
440 (500)
:
I
I
400 (500)
300 (375)
:
I
I
260 (325)
250 (338)
I
I
I
I I
I I I
165
188
5
6
Supra'ala leren mp
= supr.I.\. nelA penlru construc,ie (4+5)
I
2
Numllr uzual de niveluri complete

Supral.,A medie brutA a unui nivel/clildire, mp Coeflcient de utiliz. a terenului (CUT) de calcul CUT
:
ISO
0,34 10,3)
I
1 lJ2
1 1/2
160 0.4 10,32)
ISO
0,5 (0.4)
I I
I I
(1)-2
I
'I
1 I
160 0.62 10.5)
150 0.6 10.45) (0,5)-0,8 0,4
I
I
150 0,57 10.45) 0,6 0,6
130 0,8 10,75)
I
I
130 0,78 0.8
I
I
150 0,79
:
0,5
I
0.4
I
I
-9 - max. admls CUT
max. admis
---
--
0.4
~ ~ -.l~8_
--1-
3.5
---- 0,4
3,5
10 11
Valoare medie de ocupare a locuin1ei NUUL Densitate locuinte max. Ul.Jha Abateri
3,5 22
3,5
-------
--
- -
--.l- ~5_
20~25
r- ~-l_3~
26-38
_40 _ ....L _38 _ _

29-40
I-
~J~o~~_
50~62
- 12 Abateri
13
Oensitate locuitori max. NUha
- - - - - -----I_~- r-- '~

77
--L _13~
90-130 I
~4~ -L ~3=100-140 28
~-L~-l~_
170-210 42
70-90
Densitale bruta locuinte medie UUha
17
I
I
18
24
I I
28
I
I
28
G)
Prezentare generala a valorilor referitoare la densitatea
locuin~elor unifamiliale
" tara garaj pe teren sate 5i zone de locuinte conform NVO 19,20 Dilerenla dintre terenu) net 5i eel brut pentru locurnta 20
Zgomote, murdarie,
Umbrire
Mediul
~
Influen\ele Vint, ploaie, trig atmosferice
Locuin\a
: '..'".: . ~:
izolata pe lot
:; "U:,',,: [
. : :.
iJ:: : ., . ,
"... '. ,:,
cuplata
=8= .
.. . ,.,.,.. :,. ,.
,.'... >..
in5 i rUita
Contactul cu mediul ambiant, perspectiva
u~~
~
'---
imbinare plastica din punct de vedere arhitectural $1 al vegetatiei
I ; 'I Tipuri
de IOGumie
Relatiile dintre locuin\a 51 mediul inconjurator
@)
Pozi\ia cladirii pe teren $i legaturi (constructive) cu vecinata\ile
Largime, ingustime
priVir~."'
.
Umbrire
Gradina
'. 'Forma: .'. .
locuintei
Vecin
Gradina
utilizabila partial Gradina din lata easel Acces Topogralie, vegeta\le
~". : ~ocuintele
. . . '.' .' . ' .' Invacmate
.
.
. terenului
:-:.':
.',.
".,
.....
282
Rela\ia dintre locuinta $i teren
Zonarea terenului cu
etect asupra alcatuirii planului iocuin\ei

.
$i amplasarii incaperilor (zone tunctionale)
...._------------------,---_.
Utilizarea predominanl~ a inc~perii
Perioada predominanl~ de ulilizare; insorire dorit~
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE ---+ m

Amplasarea cladirilor in planul de situa\ie in ceea ce priveste orien tarea, posibilitatea de acces, legatura dintre ele, creeaza con ditiile pentru 0 insorire echilibrata in cursul zilei intregi. Proiectarii facute de arhitect ii re vine sarcina ca prin organizarea in plan sa obtina insorirea dorita pentru respectivele grupe de incaperi.
Camera de zi
de la prinz
pin~
seara
Locul de lual masaJ Isufragerie de dimineala

pin~
seara
Camera copiilor
de la prinz pina seara
Dormitorul
noaplea insorirea de dorit dimineata
~
.:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.:.:.::
~ ~
..............
Orienlarea
inc~perilor locuintei
N
A -100
soare in cea mal scurt.1 zi din tarn:'!.
B -200' soare de la incepulul prlm:Jveni pin~ la linele loamnei
C - 300'' soare in cea mai lung:'!. zi n vcrii
CD
Diagram~:
orientarea
inc~perilor
locuinlei
Diagrama insoririi in diferitele ano!impuri
inglobarea cl~dlril in ansamblul urbanislic Si peisagislic. Caraclensliclle specifice ale dllentelor siluatli urbanlstlce, lIecin~lalea caselor, slrclzllor, ptelelor StlU a pelsajului neceSila. 0 proleclare care sa permila. inlegrarea in mediul inconJur~tor - indeosebi in ceea ce pnlleste modelarea.
intr-unsal
cl~diri
inlr-un grup de locuinte
in planul .. urban ..
(j)
in pelsaj
Capacilalea formelor de
de a se adapla la forma terenului.
Acoperi$ in
dou~
ape line
accentuate
in 4 ape
intr-o
ap~
in
leras~
(i.I.)
(i.t.)
Teren pial
pOlrivit conditional
Teren foarte accidenlal, pozilii pe
panl~
......................
.............
"::::::::;;;"".'" '" ""'" """

Teren cu
,"""''',..".,',.,,,.,,,,,,.,,,..,,,,,
panl~
foarte
abrupl~
283
Exemple de forme tipice pentru diferite regiuni
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
-.[D
Q)
Loculnte cuplate
11/2A2A
IIA2A
liT
sint uzuale frecvent din motive constructive folosind tip uri identi ce sau doar putin diferite de c1adire, de asemenea si proiecte individuale, mai rar prin insuma rea unor jumatati de cladire pro iectate individual; sint realizate in regimuri de constructii deschise, cu garaje sau locuri de parcare acoperite pe terenul privat (cu re spectarea unor distante fata de Iimitele laterale).
\
IA2A 11/2A1A 11/2A2A
Locuinte in lant
Q)
Locuinte cuplate
11/2 T
11/2A1A
liT
(var. a celor insiruite care nu tin de spre suprafete minime) sint construite cu precadere in baza unei conceptii unitare de proiec tare (din motive constructive), mai rar prin insumarea unor pro iecte individuale (fiind necesara o armonizare respectiv un acord d.p.d.v. 9-1 modelarii). regimul de constructie put1nd fi deschis (max. 50 m) sau inchis, indesi rea fiind favorabila in cazul unei valori locative ridicate; garajele / locurile de parcare pe terenul pri vat sau in amenajari colectoare.
Locuinte in lant
Locuinte cu atrium
IA1A
IT
IT
Locuinte cu atrium
sint realizate in calitate de cladiri individuale (fiind nece sara 0 armonizare respectiv un acord d.p.d.v. al modelarii) sau din motive constructive folosind tipuri identice sau doar putin di ferite de c1adire, in regimuri de constructii deschise, fiind posi bila indesirea in cazul unei va lori locative ridicate: garajele / locurile de parcare pe terenul pri vat sau in amenajari colectoare.
Locuinte inliiiruite
II A2A
i
liT
Locuinte
ln~iruite
IIA2A (niveluri decalate)
lilT
reprezinta un mod comunitar de realizare a constructiilor prin insi ruirea de tipuri identice sau va riate armonizat de cladire, in re gim inchis sau deschis de con structii, fiind posibila indesirea in cazul unei valori locative ridicate: eficienta din punct de vedere economic; garajele / locurile de parcare pe terenul privat sau in amenajari colectoare.
'.!
, I
Locuinte urbane
."
I
I
A - Locuinta principala
II1A2A
lilT
B - Locuinta data cu chirie
Legenda: 1; 1 1/2 numarul nivelurilor A2A Acoperi$ in 2 ape A1A Acoperi$ intr-Q apa T Acopenre in terasa.
284
Locuinte urbane
reprezinta un mod comunitar de realizare a constructiilor prin insiruirea de tipuri identice sau variate armonizat de case sau prin insiruirea de constructii pro iectate individual, (fiind nece sara 0 armonizare respectiv un acord d.p.d.v. al modelarii) in re gim inchis de constructii, fiind posibila indesirea in cazul unei valori locative ridicate; garajele / locurile de parcare pe terenul pri vat sau in amenajari colectoare.
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
~[]
Strada
N
i CD
' - -_ _-'---_ _-J
Parter
Etaj Seetiuni
Locuinle cuptale
Locuinle cuplate: Permit 0 libertate mare de alci'ttuire a planului ~i posed a suficienla capa citate de adaptare in ceea ce pri ve~le insorirea. Oeseori sinl folosite tip uri de c1ad/re identice, respectiv putin diferite. Pot Ii realizate de ase menea ~i pe bazil de proiecte indivi duale. mai rar prin insumarea unor jumatati de case proiectate anume. Garaje sau locurile de parcare sinl realizate deseori lateral. Oimensiunea
minimil a terenului individual esle de
375 m2 , ~
CD
~ ..: ;:;::::..: ....::::......
~.. 122--118
Parter
Etaj
Sectiuni
Locu;nle in lanl
r
8
o
N
~
12-18'
Locuinle in lanl:
Reprezinta 0 forma colectivil de rea
lizare a constructiilor (var, a celor in~iruite, care nu tinde spre suprafete minime), prezentind 0 conceptie uni laril de planuri ~i alcilluire arhitectu ralil. Au 0 suficientil capacitate de ad aptare in ceea ce prive~te insorirea. Este 0 formil recomandabllil datoritil faptului ca indesirea este favorabilil in cazul unei valori locative ridicate, pemilind rezolvarea circulaliilor pe un spatiu restrins ~i eficient din punct de vedere economic. Oimensiunea minimil a terenului individual este de 225 m2 ~ Locuinle cu alrium: Reprezinta 0 insumare a formei de realizare individuala sau coleclivil a constructiilor. Pemite libertale in alciltuirea planurilor. Modelarea tre buie sil fie unitaril in ceea ce prive~te forma acoperi~ului, materiaIeIe, de taliile ~i culorile, Este posibil un grad mare de indesire in cazul unei valori locative ridicate. Oimensiunea mi
nimil a terenului individual este de
270 m2 /fiecare c1Mire, Garajele /10
curile de parcare pe terenul privat
sau in amenaj{ui colectoare.
~G),
.1!J::. .. ': . :.
i I.
N
]1 ........
......
+--- 12,50 -----1

Parter
1
1---13,50_
Etaj
1&
Seetiuni
Locuinte cu atrium
TN
A 8
TW
1~dJtQ
I I I
_-,---~--,_ _--,--I _P_ A
t-6 ::.:.,0:..:0,---+---,-,6,:..:00o....~'
I 1
lie M '"
! I
I
Etaj
:
AI
i
:
81
!
r
:OG
:;:::::.',':.:".:'.':.'::::.',",
Locu;nle
in~iruite
Parter
Sectiuni
A/
T
Locuinle in~iruile: Reprezinlil 0 formil unitaril de planuri ~i de realizare a c1ildirilor, capacitate limitatil de adaptare in ceea ce pri ve~te insorirea. -(Planurile trebuie corelate cu necesitatea unei insoriri favorabile), in cazul unei valori loca tive ridicate, locuin\a in~iruitil repre zintil forma cea mai eficientil din punct de vedere economic pentru 0 locuintil cu atrium. ~0, Locuinle urbane: Acestea reprezinlil un mod comunitar de realizare a cladirilor prin in~iruirea de lipuri de c1ildire identice
sau variate armonizat. ~.
I:
Legend<l
1'10 6,00
111-IVetaje
1
Schit~
~Zon.ldozi
~~ 1 2 :) 6
de sistemat;zare
mJ
.
Z~n~
de noapte
. - Orlcnlare;I prlnClp.ll;l
Locu;n!e urbane
Inc:lpcn anoxo
~.5
<]-
Orl('nl:J.ln 1 ' ~('CUnl ,Jr'l
285
LOCUINTE iNl;iIRUITE iN REGIM iNCHIS DE CONSTRUCTIE
Scara pentru
chlrlas
----",,-*
elaj
MansardaJlocuinta chirias
Arh. H. Leonhardt $i. E. Schirmer
Arh. Kulka
casA dlnlr-un sir - etal 1 sIscara penfru loculn\a chinasulUl in pod
Arh. Kulka/Neutert
Locuinte insiruita - toate instaJatiile intr-Q singura ghena
...
elaj
1,
o
I
Balconll parter
Case insiruite cu iluminare $i insorire favorabile
Arh. Disch
Garal
Spaliu , verde
Etaj
Arh. Hermann
Subsol
mansarda cu locuinta chirias
desetiln... cule
P~;;e'-:-
Subsol si mansarda -
(j)
"d (~
~~J
~ ::.~J\i~c].h~:iij,
Intrare ...: ..
'~"
Locuinta dintr-un sir cu scara amplasata transversal
Casa dintr-un $ir de case cu garaj anexat
286
-rz l
T~rasa
..(~a
1'i:
-"L, r)'-<'r)
J
I j. ( _ ,_I ,"';
-;.'.,iW [prC m~asa L~~r~~.

\
I',
_. ..,
)8alcon
TI~,,,.i,_~!,-It-:.:- ':
,~:"
}
,
Parter
ca~ 1~lr~'J~"'e';J~II."",!~+-~"
.....
Ela!
Locuinta cuplala cu sufragerie Si lerasa pe 2 laluri
to- (2)
Elalul de la -.
~Ul
i~
_ _O-__..
Parler
,l-I
Locuinla cuplala cu niveluri decalale
r-f
Elaj Locuinla cuplala cu intrarea in lata. LoCUinla

cuplal~
cu inlrarea lateral,)
inc;\pere
pelreceri
camar<'J
(:.<)
I~ ~
0
/\
1',
\.~
(, C
(\Ii...... ,
'(2
Parler
Int'.'.
Etaj 1 Arh, L. Nell
Subsol
to- (~)
Locurnla cuplala cu plan palral
to-
Locuinla cuplala in forma de L cu 2 lerase
Lucru
Curle inlerioara
II
<1
Parter
to- @
lili~ild:~---~~~~---'1l1i
Arh. A, Probst
I I"IIII$II'!
I
III'~: I
~: 'I
Locuin!a cuplata in forma de L cu curte interioara
to- @
Locuinta cuplala cu subsot
to-
Etajul de la -
to- @
Sectiune transversala -
@- @
Arh. H6yng + Nellels + Sandfort
287
CLADIRI DE LOCUIT
LOCUINTE CU ATRIUM
Curtile interioare creeaza spatii in aer Iiber, care sinl protejate impolri va unei deranjari de catre terti. Totodala pOl Ii luminate si planurile cu prolunzime mare G) Realizarea unor curti cu grMina asi gura 0 valoare locativa mare pentru terenuri cu dimensiuni relativ reduse daca se com para cu locuinla unifa miliala independenta, mal ales dato rita spatiilor delimitate perimetral. Spre deosebire de curtile cu gradina la care sinl dorite supratete mari, curtile interioare trebuie sa aiba 0 supralata cit mai mica pentru a nu impiedica realizarea planului dorit
<=:~-
-iG
~g:~~
~~
CD -
tI' G)
Parterul de la -
tI'
=:00 . I.<'t]~
Etajul Arh. A. Hennig
L masa
::1"']
SubsOI
Parter cu suprafalol IOCUlbiiti de 180m 2
Arh. Schwingen si Wermuth
oC~ QO
-0+@
in special locuinta in gradina ne
cesila doar suprafete libere relativ
reduse.
Dimensiunea unei incaperi poate Ii
sullcienta.
Arh. Ungers Suprafata libera diferen\iata
Intrare
+~ Locuint" cu atrium +~ II'" '0 cu supralata IIbera direct accesibila II'"
f4\
Arh. Kuhn, Boskamp Si P.
Arh. Latty Sl Tucker Locuint" cu atrium +~ Sl curte gospodareasca II'"
'~~ ...
~:.::J
0 __ .:: --: '.
~ ~----------
1m,
Curle 'nterrD<'lra
~.'
c.
ZI
Gradm8
\---unelle
tI' (j)
Intrare
Arh. C. Papendlck
Parter cu curte cu gradina
Locuin,a cu curte intenoara in Califorma

_~~ Intrare
Locurnta cu atrium - parter
Inlrare
Parter
Oormlt.,
"I
..lEtai.
Dorm I!.
tl't1O' ~
Arh. Chamberlin
Casa CU curte cu gradina cu doua niveluri
tI' Ifi\ ~
Locuinle unlfamiliale inlrare
Arh. Bahlo. Kohnke, Stosberg si P.
Arh. Butler Loculnt8. cu patio cu doua niveluri
Arh. Jacobs sJ Wiedemann
tI'@
Parter
tI'@
Etaj
tI'@
Sectiune -
@-@
tI' @
Sectiune
288
LOCUINTE
-~-::-
@ C-J
c "
:J
[-j
101'
CD
Parter -
101'0
Etaj
Arh L. Nell
101'
Terasc1
Etaj -
l!@
Parter
Arh. R. Grey
l!
Parter-@
l!
Etaj
101'0
Parter
C.II
o[}:l
Sera
l!
I
Parter-@-@
l!@
Etaj
101' @ Mansard~
l!@
Secliune
Arh. Brons
O~:f---- ~-:r.
---;;-r-----1f
:f
I
-~-I
~~
l!@
Parter -
@-@
l!@
Etaj
101' @
Secliune
101' @
Sectiune
Arh. TI551 si Poll
Atrium
l!@
Parter-@-
l!@
Etaj
101'
Mansard~
101' @ Mansard~
Arh. Heckrott
289
LOCUINTE
Terasa
Lucru
lI"
CD
~~~
Parter -
-G)
lI"
Elaj
lI"
Sectiune ~ (j)- Arh.: Hellwig
Sera
Parter
lI"@)
Parter-@-@
lI"
Ela]
lI"
Sectiune~ @-@
CUSERE Serele nu sint pur si simplu niste anexe vitrate, ci reprezinta un sistem care trebuie sa fie stapinit din punct de vedere teh nic. Acest lueru este legat de modurile diferite de folosire a serelor, de care trebuie 1inut seama la alegerea sistemelor de vitrare, la ventilare si umbri re, pentru ca func1ionarea sa fie mul1umitoare. Sera formeaza a zona tampon intre clima exte rioara si locuin1a. Serele aejio neaza ca niste colectoare sola reo in cazul cel mai favorabil economia de energie pentru intreaga locuin1a poate repre zenta cca 25%. Un avantaj esen1ial al serei consta insa cresterea valorii locative. Pentru ambian1a placuta in casa si pen tru motive de economie de en ergie este recomandabil ca la trecerea spre sera sa fie prevazute usi vitrate, pentru ca amele domenii sa poata fi sepa rate din punct de vedere ter motehnic. ~ (j)-@.
Bucalarle
L. masa
(2)
Subset
Parter-0
Elaj~0-
Secliune
0 - Arh.: B. Cramer
Blbhoteca
DOD c::=::J DOD
Camera de ZI
......
000 00
1m
o
I
Arh.: Pleiler
GalrtJMincat
Parter
Elaj
3.20
Terasa
lI"@
Parter
Arh.: Gundegan
1.55
1.30
- 0.90
- 0,45
lI"@
290
Parter
lI"@
Sectiune-@
Arh.: Schulze
lI" @
Sectiune.~ @
t',
I
i
i
I ,
I '
~@
Elaj
Arh. Luckmzlnn
Etaj
~@
Etaj
Elaj
t- CD
Locuinl~
pe lrei mveluri -
Mansafda
~,'
"""
~'
Arh. B. Rosewich
~@
Locuin\a lara baflere
Arh M
-f
K Simolls
291
LOCUINTE TN FORMA DE pATRAT, CUB SAU CORT
-t~-:n+~
11 -,.;.-{
CD
Parter Locuin\a de forma patrata
Etaj
Arh. Brixel
CD
Sectiune longlludinala -
- @
~-i. Ii ~1L~
I.
10
7 Camera copii
B incap. activ, gospod. 9 Hobby

10 Camara 11 Centrala termica 12 Garaj 13 Terasa 14 Terasalloc masa 15 Atelier
fiI
L-J
Mansarda -
CD
~0
Sectiune
Nivel pe versant I
Hoi Camera. de zi
Bucatarie/bar masa
2
4 ~
~~
~-J
~
Camera de zi Baie
Dormitor
Parter Locuinta. pe versant -
Elaj
Parter
1 GaraJ
2 Terasa 3 Intrare
4 Lac luat masa
5 Cam. dezi
~
,.,
6 Lucru 7 Saba din cahle 8 Copil 9 Copil 10 Parinti 11 Baie
Sectiune -
Arh. J. Streil
Locuin\a tip cort din lemn Seqlune -
<]-@
Arh. J. Romberger
~GJ)
Subsol
Mansarda
Sectiune transversala Arh. Lederer
292
r -- - - -
:1r""""""""~
LOCUINTE DIN LEMN

CONSTRUCTII ECOlOGICE
]
:~to!f~!
, ,
L - - - - - - ~ _~!.la.r.e
"
;'r
~.~-
.J - - - - -- -- J
Parter
~
-------l
Elaj
Locuinla Kemi
Casa construM din birne reprezinltl esenla unui mod de a locui natural, fi resc, si'!ntllos. Acest mod de con struclie corespunde necesili'ltilor eco logice, biologice Si nu in ultima in stanta economice ale multor beneficiari. Folosirea unor elemente din lemn masiv ales, a unor materiale izolatoare naturale cum ar fi bumba cui, lina de oaie sau pluta, a unor pro duse naturale ca jiglele cera mice penlru realizarea invelitorilor, precum si a vopselelor pe baz.'! de planto pon tru realizarea vopsitoriilor si zugri'!ve Iilor due la un standard ridicat de cali tate. Garajele, locurile de parcare acoperite Si serele potrivite cu cl.'!di rea se livreaza odata cu aceasla.
(D-@
Pentru realizarea cladirilor construite din birne se folosesle de cele mai multe ori lemnul provenit de la copaci cu crestere lenta din regiunile nordice reci. Suprafetele acoperisurilor cu slresini mari protejeaza laladele, liind uzuale durate nelimilate de viala Si eforturi reduse de inlrelinere. Unele specii dispun de un acid tanic propriu ca protec\ie nalurala a lenmului, ast lei incil impregnarea nu mai este ne cesara. incalzirea unei case construi Ie din lemn permite realizarea unci insemnate economii de combustlbil. Producatorii ofera diferite slructuri pentru peretii exleriori, cum ar Ii perelii dubli din bUsleni, realizati din doua grinzi profilate avind de cele mai multe ori aceeasi grosime, Si 0 izolalie intre cele doua slraturi. Perelli dinlrun singur rind de grinzi asigura in lceulnli'! atmosfera originara proverbiali'! pentru casele din lemn (casa din lemn). Cumptlratorul are de ales intre grinzile rOlunde cu aspect rustic sau grinzlle cu sec\iune dreptunghiulara. Mulle c1adiri din lemn pot Ii proiectate in mod liber dupa dorinta beneficiarului. Modelarea spaliului din interior este de cele mai mulle ori la Iibera alege reo Si alegerea esenlei dorite (rnolidul, laricea, cedrul) poate Ii facuta de be neficiar. Multi olertan\i au in oferta lor Si sotutii penlru realizarea construcllei pnn lortele proprii ale benel;ciarului, acordind asistenta tehnici'! necesartl, Si anume de la rnontajul de rosu pini'!
I
I L __
Intrare
t::.
~@
Parler
~@
Elaj
Locuinta din lemn Gruber
I
I
I
, ,
-,lnHare
LO
'"
:CD:llJ
Parter
. . ._ _..
Locuinla Honka
i'~ IO~
L -.
I I I L
__
~0
Parler
Mansarda
Iller Haus
",,,""'" d"'"'i'"''
Tlpurl deloculn\1l
Sera
Inlrare
l>
-=c=~
~
Parter Arh.: Baker-Brown + McKay
20
1 'l!V3CUare aer bale
8 E!vJc....a'e .le' bodll;l."e

9
(~al'l
15 .1m pro,I.P_11 1'".,lr" '1\1'1"0'
16 (I.j.,.-I1.\ I'ul".,. '1"IQI1I,II.:1 p"ntru
2 ae"~'fe S' lereilslr:'! J 5ullant;\ in treple spre goV doe sub parOO5e"l;\ "j gol
de il'l(;\IZlre
10
,n5U~:lrl'.lIN
ev".j",;\
~UP':l.I'(.,11""
5 can,,1 dl'
eV"CUJ'~
"ao'ulul do la
1 I can,,1 de evaC\,IJ'e a <\f!'lulul df' lil c"zanUI 00 ,nc~I:"Q pin;l. in ~l,b!;ol aCr:e5 ~nl'U C\,I' ~Ien,p
17 efl('lg'" ".0',lr,1 '-;"'11"';\ fl't'",rll
0''''''1,\1:,'""-;.>,,,,
Ie
"",r"
C:Il<1nul df!' '1"1'(;,\11"0
'2 eVa(II,1'"a('lfb;Nl$'WC
IJ 500;\ de '1"1'(;,111,1 ~Qlod;\ ''- 'nsull,,'e ::Ie' 1"'tl51'" di.'~(tll',e
6 (anJI de eV,K\,I;l'e it ;Jf>fU'UI 7 ,n5u~I",e at'r loll ("nalul doe incjlZI'&
~p",
If) ",'",1. d.' In-;"I'.1'" d '''''LI'''' <111\ oohJP

',r>',\
Schema sistemului energetic -
;'0 lJ-.Hd<)~",1I,l J' LJf1'UI",l1.\ "",,\,,',1 r,lle ,11',['" ,J,lI0"',\ 1"'l1p"",ll"'" ",,,,, ,,10< 1'I .111,,,10,, '" ('.Il','m $1 Pfl""'-"J:.'~lOI ,1PlUI ",,,,II.ll""'ll
293
"'
.,CD
Palter ~
..... _..
_._- ---._--- ..
~ -'
.!L - ... ::II
LOCUINTE
r- .z.. __ . .
- G>
Balin
deirmt
.,
Etaj
Bazjn
de iOOl
Vedere dinspre sud ~i sec\iune plio bazi~ul de inol
Am.: P. Neufert
.,
Subsol
.,
Sectiune longiludinaJA
Am.: F. Kuhnis
:-------- ... ,
.,@
Subsol -
Am.: L. Neff
294
<J
<J
Intrare
...
Artl.: L Nell
=0 o
t"r@
Mansard~~
@-0
t"r@
Sec1iune~@-
Lmasa
-.-,
Sp.libef
!t------I
~
t"r (J)
Parter - locuin\!! po versanlul nordic -
t"r
Subsol -
Q)
Artl.: L Noll
Parter
t"r
Pivni\A -
t"r@
Elaj~ @)
Artl.: v.d.VaIcntyn
295
7- ~
I
~-~~,~ ~1IE'=3_
I
:'=;1
~: /~
_,,' c" ...., ,
;ini~are-r:tr
LOClIlNTE
~-~-
..
" 'I
"
loe "=1
Hobby
L_-~:=_n--- __ "=====II"~",....--==-- ...

_____________---""-...JL
I,
I,
\I
\I
:i;:
~CD
Subsol
~ @-@
... ... Acces
H ::::::.;:-_-.JJ
~@ SUbSOI~-
Intrare~
~ (J)
Sectiune -
@-
4.. 01L
l..L.~
Parter
Parter - locuinta midi tara pivnita
, c
"""""-----
-'
Mansarda
Arh. L Neff
~ Etai~
Etaj-@
'.-,
~ Subsol~ @-@
~@
Mansarda
Garaj
B A
CD
~@
Parter
~@
Sectiune
~@-@
Arh. Kaplan 51 K6nnemund
296
LOCUINTE
iN PANTA
, ,,
J
J
J
-...
...._ - _ . !
,J ,
~Nord
1I"CD
Ela)
Seqiune .~
CD -@
Arh.: aularul
11"0
Subsal
11" _ =--======:.==4
Subsal
."
Elaj 1 TerasA solar 2 Hal 3 Gaspel; 4 Camer~ b~rbali 5 Camera. femei 6 Loggia 7 Buc~l~rie ext. 8 Garaj 9 Baie
10
Taalel~
11 OrHssing 12 Dus 13 Hal de inlrare

14 Evacuare aer 15 Garderob~
Parler 1 Inlrare
2 Buc~I~"e
10 Dus 11 NI$~ Ilia! milS.'
16 17 18 19 20 21
Buc~l~rie
3 Camer~ de zi 12 Centro lermlci't 13 Pivn;I,) 4 N,s~ g~lll 5 Darm,lor 14 Carner,"!. co!aIXJr,lt
Cam gaspad. Curle gasped. Inlrare

Paarl~ rabalab;l~
6 Ba,e 7 Depalil 8 Taalel~ 9 Sp~I~lafie
15 Alellnt 16 Dornlilor p,"trlfltl 17 Oormitor capil 18 $opron pt. lernno
Lac parcare
11" (J) Laeu;nl~ in Bugnaux -
elal
Arh.: aularul
Nord
11"
Se ctiune-0-@
297
LOCUINTE
MARl
I
i:
Ii
I.
I:
Locuinta unui arhitect. Atelierul $i incaperile gospodare$ti se atla linga intra rea secundara, camera de lucru intre atelier $i camera de zi. Alte ateliere de desen au lumina dinspre nord primila prin bucatarie. Zona dormltoarelor cu ori entare spre rasarit est8 deschisa spre curtea interioara ca protectie impotnva vintului $i impotriva privirilor din exterior. Locul de sedere. acoperit, primeste lumina soarelUi dinspre apus. Scara 1:500 Arh.: autorul
Locuinta la nlvelul solutui cu locuinta pentru chirias sau servitor (so fer)
Scara 1:500 Arh. autorul
/.~--; .> -. rt~' ~\: ~. . '1 ..:

".-...
.~ .
~'.
(,:J:
. ,.'
t,r @
Locuinta la Beverly Hills in California. scara 1:500
Arh.: R. Neutra
298
t! CD
Etajul al
doil~a -
'P acop'
t'-'IJ
F~C.(J
\50..-...0
Acces carosabil
t!
Arh : Shigero Nagano
Garaj
['::1
lntrare Cale de acces
acoperil~
i,LLI]
""parcar;)
e)
t!@
Parter-
t! @
Parter -
@-
Q)-@
t! @
Cas~ parter in Slalele Unite - @
Gal
t!CZ)
Cas~
Elaj-
t!@
Elaj-@
Arh.: R M'~ter
in Calilornia
Acces carosabil
t!
Arh.: R. Kappe, Los Angeles Etajul al doilea -.
@-@
t!
Sp~I~lofle.j
Subsat -
Arh.: L. Nell
- Q)
t! @
Cas~ parter in Slatele Unite - @
GrMinA
Arh,: M. Breuer
,.~
Arh.: Bill Modern
t! @
Subsot
299
LOCLIINTE
o DOC
'. "-'~ff~~\
~~ a~c$edere
..,. acopent
Biblioleca
ro'
[J[J
;J
. 'r
il-------I--L--------:..:...-!""I-II
~
M
~ =
00 L. masa
r
\
\ \ \ \
\
Ba,in de inat
CD
Proiect aJ unor studenti pentru 0 locuinta
Arh.: Biecker
Plan de situatie -
CD
Terasa vitrata
Camera de
Zl
Gal
Sectiune -
0
8 Bucatarie 12 Dormitor
1 Intrare
2 G"ldina pamint 9 Camara 13 Spalator 3 Coit scar; 10 Coil copii 14 Baie 4 Curte lumina 11 Garderoba 15 inc. tatami 5 WC 16 Strada 6 Camera de zi
7 Sera
17 Tribuna/galene
18 19 20 21 22 23
(vezi sectiune)
Cam. utilaje
Garaj
Curte lumina
Gradina cerului
Strada secund. Put ,I...
~(J)
Parter
Etaj Arh. Otto Steidle + Hans Kohl
Secliune
Arh.: V .D. Vaientyn

-
~@
Casa in Japonia
Arh.: Atelier ZO
e
Fundatii
, '::_':1
,'
......
...
-',
,j
i
i
Parter
Etaj
Arh.: Kargel
~@
Subsol-@
~@
Parter
~@
Etaj
300
CLADIRI DE LOCUINTE CU MULTE NIVELURI

Construclii sistem bloc ~
CD
111 )24 aple.lnivel Circulalie acopertta
o8-'' ' ' ' '
Con,lruclli sislem bloc
Forma inchisa, in suprafala conslruita unilar sau prin in$irarea mai multor c1adiri individuale. Este posibila realizarea unei densita\i marL Spatiile exterioare $i cele interioare sint net diferite in ceea ce prive$te functiunea $i alcatuirea. Construc\ii in ~iruri ~
Forma deschisa in suprafala, realizata prin gruparea de tipuri identice sau variate de c1adiri ori de c1adiri cu conceptie diferila. Deosebirea dintre spatiile interioare $i cele exterioare este minima sau inexistenta.
G)
Construclii tip lama ~ <l
DJ'
I:
~
"<:::::::.:.j
p
Forma solitara de realizare a constructiei, de cele mai multe ori cu ex tindere mare in lungime $i in inal\ime, lara diferenlierea spaliilor inle rioare de cele exterioare. Modelarea spatiului poate Ii doar sugerata.
Construclii in forme mari ~
'Q.
Ef"''
24 apfe .Inivel Circula\18 acoperi!~
I"
Exlinderea si combinarea constructiilor tip lama pentru obtinerea de for me mari, rezullind 0 conslructie de forma solitara sau cu un grad mare de ocupare a terenului. Este posibila crearea de spalii marL Diferenli erea spatiilor interioare de cele exterioare aproape ca nu este posibila. Construclii tip turn ~ Forma de construc\ie categoric solitara, allata izolata in spatiu res pectiv pe teren, nepermilind crearea unui spaliu. Apare deseori ca "do minanta" urbanistica legata de structurile plane (plate) de ocupare a terenului.
'~"
Construclii in
~iruri
24 apte.lnl'o'el eire. acop,
Condor inlerior
ConstruC\ii lip
lam~
1 Sue'\l;'\r io 2 Carncr;'lzi 3 Boie'WC 4 P:Jrlnti 5 Copil
Ansamblu de locuinle la Augsburg
-+
(i)
-0
Arh: E.C. Mullor
2 5
3-4 aple.lnivel eire. acap. Caddor interior
1 Loe IU<1t mllsa Camer~ Ii
-,3Dormit 4 Copil
BUc~l~rie
6 Bate
ConstruC\ii in forme mari
CIMirl cu accesulla apartamenle printr-un coridor -
CD - @
1 Loc lual masa
2 Camer~ zi 3 Dormi!. 4Coprl 5 BucAI~rie 6 Boie
Nod de circulatie central. ConslruC\ii fip turn
Planul unui nivel cu 4 apartamenle
-0
Artl.:W.lron
301
CLAOIRI Cli MAl MliLTE NIVELLIRI

n;';.T,
Doua apartamente pe nivel Arh.: HPP .i LTK
Trei locuinte pe nlvel, din care una ~ garsoniera Arh.: HPP
0
\2J
Doua apartamente pe nivelleasa searii la peretele exterior
Doua apartamente pe nivel
.._ V' 5
Doua apartamente pe nivel cu scara .._ allata in interior Arh.: Diener u. P. V'
Doua apartamente pe OIvel cu
ascensor
\!...J
f-i\
Doua apartamente pe nivel, unul cu 3 camere. unul cu 2 camere
Doua apartamente pe nivel cu cite 3 camere
" II
Palru apartamente pe nivel eu accesul pe diagonala
Aceesul pe diagonala pentru 6 loeuinte
Solutie de coil eu 3 locuinte
:i.!~~.~
'"ceo
~fM~" "~""'pL~
::1
=00
CJ,
1 rrnYr~Ol.,II!
~
~j
Trei apartamente de nivel
Arh: L. Neff
~@
Trei apartamente pe nivel de cite 2 camere
4Douaapartamentepenivel @ cu dte 3 cam ere
Patru apartamente de nlvel

Patru apartamente pe nivel, 2 de 2 camere .i 2 de 4 cam ere Arh.: Peichl
Palru apartamente pe nivel Arh.: NeufertiMinmann/Graf
302
CLAOIRI SOCIALE
LOCUINTE DE iNCHIRIAT
Cladirile pentru un numar ma'e de ta mild ar Irebui rc:lliz:lle in ceca ce pri ve$te alcMunea planulul, num~rul do apartamente la fiecare scar~ $i la fio care n1vel $1 modul de circulalie inleri oara asllel incit sa permil~ 0 privire do ansiJmbJu si s;"l sustin~ cQlllunic,1re,1, Trebuie sa se tina searna do novorlo persoanelor caro sint handicapate, alo celor virstnice, ale tamlliilor monopa rentale. precum si de cele ale femeilor si copiilor. La parter Irebuie prevazute locuinle fara bariere (DIN 18025) Trebuie ,especlate urrnatoarele limite superioare ale suprafelelor locuinlclor:
1 persoan<'l:
1 camera. bucatarie.
Dormlt Dorm" Copll
Locuinta cu 1 camera
Locuinta cu 2 camere
Locuinla cu 3 cam ere
dependinte -, 2 camere, bucatarie, dependinle ' 3 camere, buc<'ltarie, dependinle . 4 camere, bucatarre, dependinle . 5 camero, bucalarie, dependinte
35 m' 60 m' 77 m' 92 m'
45 m' (65 m') (82 m') (97 m'l 107 m'
COp,1
c"
Ba1con
Loculnt~ cu 4 camere
Locuinta cu 4 incaperi
Camera de zi -'18 m' . cu loc do luot masa c' 20 m' . Moso si sornnul nu Iro buie Sa se desfasoare inlr-o aceeasi camera. DimenSJUnile locum\elor pot Ii dep<'lsile in cazuri exceplionale cu eel mull 7 m', ins~ oceosl<'l depasire Irebuie eVltala.
([) Planul unor locuinle cu 3
~i cu 4 incAperi
Locuinte cu 3 incAperi
Extras din planul unui ansamblu de locuin,e/locuin\e sociale Arh.: NeulerVMillmanniGraf
Extras de plan/locuinle sociale
Arh.: NeurertiMll1mnnn/Graf
303
---n--V
--EJ'.T -r ,~
N ,[
FORME DE REALIZARE A CLADIRILOR CU MAl MULTE NIVELURI --+ [lJ

Tipul de cltldiri cu un singur apartament pe nivel - G) Realizarea unUi Sm
gur apartament pe nivel nu eSle eficienta din punct de vedere economic. Llmitarea
la 4 niveluri tara ascensor eSle uzuala. Acest tip constituie forma de baza a cladi
"lor urbane.
I
G)
-+
~8-10---j
1
JL
"
6
f-
Tipul de cltldiri cu doutl apartamente pe nivel 8 ----0
Acest tip prezinta calitati
echilibrale in ceea ce privesle valoarea locativa $i eficienta economlca. Sint posi

bile multiple rezolvari de plan, concomitent cu 0 buna adaptare la conditiile de
insorire. Este de asemenea posibila prevederea de apartamenle cu un acela$i
numar de camere sau cu un numar diferit de camere. Pina la 4 etaje accesul se
face pe scara, la cladiri CU 5 sau mai multe elaje eSle necesara prevederea unui
ascensor. Pentru incaperile de locuit la 0 inal\ime de peste 22 m de la nivelul so
lului Irebule respectate prevederile referitoare la cladirile inalle.
Cam de ZI
2 Locmasa 3 Bucata"e 4Dormitor 5 Baie
.~ Sectlun~ A~
,~,
Tip de cladire cu 1 apartament pe nivel: forma de baza "cladi"lor de ora$"
.L
~G
I
'2
I 0
Tipul de cltldiri cu trei apartamente pe nivelAcesl tip prezlnta 0 imbina

re favorabila a valorii locative cu eficienta economica. ESle adecvat pentru rezol
varea collurilor. Este posibila diversilicarea olertei de loculnte pe nivel.
Gl
f-----'O-12
--I
f----- ' 2- 13
-----1
Tipul de cltldiri cu patru apartamente pe nivel - @ Cu 0 alcatuire corespun

zatoare a soluliei de plan se obtine 0 Imbinare mullumitoare intre valoarea loca
tiva 5i eficienta economica. Este posibila diversilicarea olertei de locuinle pe nivel.
Cltldiri tip turn Structurarea planului determina aspectul plastic al cladirii,
Iinie de contur puternic articulata intare51e aspeclul vertical, impresia de clMire
supla, inalta -
c.
<:J
intrarea in casa
Legenda
[ ] 'zona. de ZI
:Zona de noaple
..,... orienlarea principala
IIIIIIIlJl dependlnle
<J- onentare secundara
Tip de cladire cu 2 apartamente pe nivel
I
@
I
~
'
2- apartamente/nivel
3- apartamentelnivel
4-apartamente/nivel
Variante de plan
1-12-'5"
Tip de cladire cu 3 apartamente pe nivel
H2-15~
r----r---,
"' "'
M
I
OJ
---,N
f- 12-13 -1
Tip de cladire cu 4 apartamente pe nlvel
(j)
4 locuinte pe nivel
Varianta: birouri/cabinete
1 Cam. 2 Bucal. 3Dormitor 4 Coridor 5 Baie 6Depozil.
d~e~zji -~:I~!~
~-
Cladire de locuin\e inaIta Arh.: S. Pogadel
304
Condor inlerlor
E:::a
E$:=j
No;] Ie
EF
~:
CLADIRI DE LOCUINTE CU ACCESUL PRINTR-UN CORIDOR

~[J
La cl<'idirile cu accesul in aparlamenle prinlrun coridor, in locul unui acces central pe liecare nivel, este prev<'izul accesul pnnlr-un condor orizonlal 1<1 fiecare nivel, care sint legale inlre ele printr-unul sau mai multe punCle ver licale lixe, allale in leg<'ilur<'i cu inlrarea in cl<'idire. in cazul in care coridorul de acces se gasesle in inleriorul clMirii. acest tip este numit clMire cu coridor interior ~
Coridor exlerior
Ef3
I
L.. __ .J
CD
@.
A. Locuirea /a un sigur nivel are la aceast<'i rezolvare ca rezultat orientarea

unilateral<'i. De aceea se incearc<'i crearea de tipuri de apartamente dezvol lale pe 2 sau mai multe niveluri ~ ludinal<'i exterioar<'i a e1Miri ~ Europei centrale ~ La clMirile cu coridor exterior accesul orizonlal se gilseste in pilflea longi
G)
Sisleme de eireulalie pe vertieala

r;--_/)Jol. -< C f z~ __ .../~_"""':-;:,j
r--trW---,
I
CD.
0. Situ alia
B_ Coridorul deschis nu esle lipsit de probleme in condiliile de clim<'i ale
mal ales c<'i in lungul coridorulUl exterior esle posi
L__
bila prevederea doar a unor incaperi mai pUlin importante ~ multe niveluri ~
este mult mai bun<'i alunci dnd apartamentul este dezvoltat pe dou<'i sau mai
- (j) , Locuinte dezvoltale pe un singur nivel ~ sint
ralionale indeosebl in cazul garsonierelor si lapartamentelor. La structura rea unei locuinte pe mal multe niveluri dilerile relaliile func\ionale pot Ii lua te in considerare in mod corespunz<'itor. in cazul in care decalarea pe verti cal<'i se lace doar cu 0 jum<'itate de nivel. sinl create condilii favorabile pen Iru imbinarea lunctiunilor s! pentru separarea pe in<'illime ~
LJJ
PosibilHtlti penlru acces prin coridor
Posibilil<'itile de varlere se m<'iresc in mod considerabil atunci cind locuintele nu au aceeasi l<'itime pe toat<'i e1M!rii, ci sin I imbinate zimlat cu locuintele invecinate. Accesu/ pe vertical<'i preia sc<'irile, ascensoarele si puturile pen tru instalatii. Exist<'i noduri de circulatie inglobate. anexate si separate de clMire, ~
CD.
@.
Accesele orizontale este bine s<'i lie prev<'izute la un num<'ir cit mai redus de niveluri, imbun<'italindu-se astlel raportul dintre volumul construit si supralala locuibil<'i ~ Prevederea de accese orizonlale la liecare al doilea nivel permite amplasa rea tavorabila a unor apartamente mari la diferite niveluri combinat<'i cu aparta menle miei la nivelul de inlrare. Pot Ii oblinute rezolv<'iri bune la 0 amplasare al ternant<'i a zone lor de iesire. Prinlr-o suprapunere simetric.'l a unor locuints dezvoltale pe mai multe niveluri sau prin amplasarea corespunz<'ilOare a 10 cuinte/or tip Spilt-Level se poate limita num<'irul acceselor orizonta/e.
Seet!uni prin drler!lele slsleme de aeees (eu eoridor interior)
Cladire eu pasarele, loeuinlele !lind eu niveluri deealate
Mansarda
Casa scari; amplasala in lala coridorului acoperi\. Bucataria primesle lumina si ~ Eta' _. aur p"n loggia Arh.: Seltz \!../ J
f7\
305
..x+- a-x -+ U;
CLAOIRI iN TERASE
-lIJ
Amplasamentele pe versanti IoaIte irdi ""Ii constituie 0 temalia pentru realizarea de dadiri in terase. Unghiul de suprapune re (inaJlimea unui nNe! raportatllia adinci mea terasei) = irdinarea medie a versan lUlu; ,. B" - 40" . Adincirnea terasei ,. 3.20 m. orientata demle mai multe ori spre sud.
a - l.1ifjmea unei lerase
ha - inattimea ochiului he - inMimea unui nive' hf - inMimea jgheabului x - adindmea jgheabului I - adincimea terasei
eu perspecliva libefii -
'erit:i de a fi vazutJi de persoane slJIDne "" CD -@ planuri !;i seq;uni -@ . in unele ~ exisIA presaip~i speciale pentru aslIel de situaUi. ClMrile in terase ofem locuin\eIor spaUu liber pentru odihna. luau !;i Ioc de
RelJagerea par1iaI4 a spaUului liber in corpul dlldirii
Retragerea in cazul locuintelor pe doua niveluri
SupralB\e libere la lonna de plan disparate
Retragerea teraselor la coostruC\ii in forml! de L
CD
Plan
joac3. pentru copii sib cerul liber ca "" in <:aZUl unei locuirJ\e la paner cu grtil!ina Plantarea parapeteIor ~ vaJoarea Iocativl! - CD-@.AvantajeleOferilede terasele libere fac ca astlel de dadiri sll fie realizate ~i pe teren plat. incaperile care rezultA in aceasIA situaUe la nivetele in 'erioare pot fi folosite ca inc3peri cu desli na~e multipla -@. incilperile man ofer.i !;i ele tenla\ia de a se realiza deasu pra lor locuirJ\e in terase Trebuie fi!cutA 0 deosebire intre formele de rea lizare a c1Mrilor in terase inlr-O singura pane. realizarea de terase in urma relra gorii unor unit3~ locative de adincime iden ticA ~i dispunerea unOI' Iocuin\e ale camr adincimi se reducde Ia un nNe!lacel superior- @
-@
Adincimea jgheabului x = a
(ha-ht) he
_@
AIh.: Schmid + Knecht

. -.- ..-.-,:"""""" ,.-..:~,
(j)
SeC\iune prin -
t-~"""-,...--r--"1'~:=' =:=.:_--~::."'""-~~ _:.:
Adincimea necesalii a jgheabului depinde de inill\imea nivelului "" de adincimea !era selor in cazul in care se dor~ sll nu sa poala privi pe terasa aflata dedesubt. Condilii "" mai lavorabile in leg8Iunl cu aceasla sa obIin atunci cird terasa esIe
I'
-@
partial retrasa in corpul conslnJc\iei -
-- --.
Plan
AIh.: Stucky + Menli
~~~!~:~:-f3-1iJJl"L-{--'~~':~
:: ~_;_-I. . ."5 .
.:~.
~~w;:o-=~...........~..........."
r:r~i'P'4f
. .
4
CD
SeC\iune prin -
::~ ~
,,,/':
. 5, 2 :L.....:..;..J:.
'.'~ ~
"'_::<..T""....... !
;: "
4--------r
i ~
....
.....
@
SeC\iune ptin -
Planul panerului unei dadiri in forml! de deal Arll.: Frey. Schroder. Schmidt
@)
Tlpun de locumte
@ Etajul 1 aI unei dadiri in terase pe teren orizontaJ

AIh.: Buddeberg
"'3'
SeC\iune prinlr-un centru de congrese ~ Proiectant E. Gisel
UJ -
pag. 485 - 486
306
CD
I- 95 --l
[ITJ~ DTIJ
l - - 1.42' ---4 I - - 1.90 ---l
AoApOSTURI ANllAERIENE -1.lJ

in Germania. prevederea de adi1posturi antiaeriene nu esle obligatorie (spre deosebire de situa\ia din alte tilri, ca de exemplu Elvelia, Suedia). in cazul utilizilrii in mai mulle scopuri, are precildere folosirea in scop civil. Adi1posturi penlru loeuinte pentru loale felurile de c1ildiri de loeuit, adi1poslu rile trebuie sil aibil 0 capacitate de 7 - 50 de persoane (adilposturi private). Adilposturi sint previlzute la c1Miri de birouri. ~Ii, spitale, aleliere, c1lldiri de locuinte. Adi1posluri publiee: dimensiunea medie: 51 - 299 persoane adilposluri mari: 300 - 3.000 persoane adaposturi mari in melrou ~ garaje subterane: pim Ia 4.000 persoane - pag. 308 @ . Adi1posluri se previld !?i pentru persoanele din mijloacele publica de lrans port !?i penlru eei cu mijloace proprii de transport (necesar un aviz termodi namic pentru emisia !?i evacuarea cilldurii) Adi1posturile penlru protejarea bunurilor cullurale se dilerentiazil din punct de vedere constructiv in eele pentru proteclia de bazil !?i eele pentru 0 pro tec\ie milrilil. a) Protec\ia de bazil: protejarea impotriva dilrimilturilor (sarcini slatica), pro tejarea impotriva ineendiilor, impotriva armelor chimiee (filtre de aer), impotriva depunerilor radioactive (fall-oul), pentru stocarea de lungil du ratil (depozilarea). b) Protec\ia milrita (Iilril eele de la punctul a): prolec\ie impolriva !?ocurilor provocate de loviluri aeriene (sarcini dinamiee), impolriva efectelor radio active iniliale (de scurtil duralil) Adilposlurile pentru clildirile de loeuit sint reprezentale de corpuri do con
slruqie formind un element inchis, elan!? !?i care poalo Ii incuiat. cuprinzind
spalii de !?edere cu spatii auxiliare, spatiu de filtrare !?i 0 ie!?ire de urgentll.
Trebuie previlzule instalalii de ventilare, sanilare si de alimenlare.
La adi1poSluri trebuie sil se poalil ajunge in timpul eel mai scurt cu putintll.
Trebuie sil cuprindil rezerve'penlru 14 zile!?i sa se aile in imediala apropie
re de loeuinlele respective, lrebuind sil fie previlzule cu cili de leglllurll din
tre locuinle si inlrarile in adapostde '" 150 m. Adaposlurile penlru 1 - 7 per
soane '" 6 m' supralata!?i "" 14 m3 volum. Penlru liecare loe suplimenlar in
adapost cu "" 25 de loeuri, suprafala trebuie marila cu 0,50 m'l1oe !?i volu
mul cu 1,40 m3l1oe. Trebuie previlzul eel pUlin un WC uscat penlru '" 12 per
soane, doua WC-uri uscale pentru mai mult de 25 de loeuri.
inal\imea libera lrebuie sil fie"" 2,30 m, deasupra a trei loeuri de odilma in
pozi\ie culcala suprapuse 1,70 m, deasupra a doua astfel de locuri supra
puse 2,00 m, deasupra supralelelor de miscare 1,50 m.
Alcilluirea: planul si sec\iunea la libera alegere. in caz de realizare in plan
dreplunghiular, sa nu so depa!?easci'l raportul de 2:1 dinlre laluri. in cazul in
care este previlzula posibililalea de lolosire in aile scopuri po limp do paco,
lrebuie linut seama de aeest lucru, de exemplu in cazul provederii unoi '010'
siri ca spillillorie, loeuri de joaca sau de meslerire, uscalorie, depozilare a
biciclelelor, cu conditia ca sil lie posibila 0 evacuare rapida.
Materialele de construqie lolosile penlru eJemenlele portanle ~ 825 con
form DIN 1045
f- 95 --l 1--1.42' ---4 palru Iocuri sase Iocuri
EElEEETIHE
1------1.90 ~ Prid (3 suprapu",)
1--1.90 ----l
opt Iocuri
'" 1
A1~
L2:H~
Dimensiunile exterioare
:::
1---1.90 ----t
A1~
~ +
t-
Prici dublu (3 suprapu"')
",Z
G)
~ locul seaunelor Si priciurilor
0
C
5L
L
-
0
3
-,
if\ [?
2
1 sas de acces + we 2.30 m2

2 irclperea de sedere 6.0 m2
3 ventila\ie 1.3 m2
4 irclpere IiItre 1.5 m2
rn
EE
IT]
Adilposl realizal intr-o cl~dire pen tru p<ole<:1ia de baz~ a rna; putin de 6 persoane 17.2 m2
Supralat~ conslruil~ pI. 10 persoane cca 26,3 m'
1 Sas 2 in~perea de sedere 3 we useal 4 Aparal de ventilatie 5 Spa\iu pentru filtre 6 Acces asigurat contra
d~rim~lurilor
Adilposl realizat inlr-O e1Mire pentru 50 de persoane = 50 m'
DepoziliArhiv~
camer~ filness ~i
antrenament
:: 1/4 din rivoU ~
Sec\iune
I
I L..
I'J.
'I
Utilizarea no""al~ a pivn~ei -
fj\
\!...J
Soc1iune
I~re orizonlaJ~ pentru caz de
Plan
urgen\" (exemplu schematic)
~
co
vertical" pentru caz de urgenl<'l (exemplu schematic)
le~ire
T ...
r ... .
.. .. a.
co .;;;
~
... co .;;;
T
.!!
..
l"
a.
-cala@
:
I
L.
I, I
II'
Intrare I ie$ire ferita de darirnaturi
1t..J
Utilizare pentru apmarea civil" -
307
f;
I
AoApOSTURI ANTIAERIENE -(D
Adaposturile mari trebuie realizate ca niste corpuri de construc\ie lormind un element inchis, etan$e la gaze $i putind Ii Incuiate. Ele trebuie prevazute cu o intrare cu sas, un spatiu de supraveghere (depozit), un spa\iu de $edere cu 0 incapere pentru bolnavi, 0 suprafata pentru rezerva de apa, un spatiu pentru closete si 0 bucatarie pentru caz de necesitate. precum $i cu in stala\iile tehnice necesare. Sub adapost trebuie prevazut un bazin pentru colectarea apelor uzate. Capacitatea adapostului trebuie sa nu lie mai mica de 300 de persoane, iar la cele etajate sa nu lie mai mare de 3.000 de per soane, Nu trebuie construite mal mult de 2 adaposturi mari nemijlocit unul linga celalalt sau deasupra celuilalt. Nu trebuie depa$ita capacitatea de to tala 5.000 de persoane, Locuri in adapost: 51. ..80 m' Selur" din care Infirmerie 2) Bucalarie Ventilatoare Rezerva de apa Depozit We Groapa apa uzata Incaperea tiltrelor 51 ... 80 3,8 ... 6 3,5 1...1,5 10 3,2 a,s 4 81 ... 149 m' 81 .. 149 .. 11 7 1,5... 2,5 10 3,2 .. .4.8 0.5 8 150... 180 m' 150 .. 180 11 ... 13,5 5 10,5 2,5 ... 3 20 4,8 ...6.4 a,s 12 181...240 m' 181 ...240 13.5 .. 18 5 14 3.. .4 20 6,4 ... 8 0,5 16 241 ...299 m' 241 ...299 18 .. 22.5 5 17,5 4... 5 20 8... 8,8 0,5 20
Zona da.dirii
P,
I I
P"
--------""'--
Pina la 5 niveluri complete
La peste 5 niveluri
CD
Sarcinl statice de inlocuire a sarcinilor dale de darimaturi
Sarcinile date de darimaturi: pentru luarea in considerare a efectului darimaturilor cm:ute de sus trebuie folosite urmatoarele sarcini statics de inlocuire P, 15kN/m' = 10 kN/m' = 10 kN/m' Ph' 10 kN/m' pentru nisip si pietris P" = 6,75 kN/m' = 4,50 kN/m' penlru argila de consislenta medie PM = 9 kN/m' = 6 kN/m' penlru argila de consislenta mica P" = 11,25 kN/m' = 7,50 kN/m' pentru toate lerenurile in apa trealica = 10 kN/m' P" = 15 kN/m'
~ Supralata conslruita 98 m'
I
I
~'
Flltre de prat (in functie de conslructie)

I L
__
'1
Legenda:
Pretiltre de nislp (Ia moloz de 2 m inaltime)

Sasur;
2.3
3... 5,6
7,5 ... 9
9... 12
12 ... 15
1,5
1 Sas de intrare 2 Locurl de sew! 3 Locurf pe pnciun
f2\ \!:;)
= 3,0 m 2 4 we-un = 2,01,5 m~ = 2,16,6 m 5 Aenslre = 2.01,7 m 2 = 2 134m 2 6 Camera de Wire = 2,03,0 m Prezentare schematica: doua adaposturi pentru locuinte alaturate nemijlocil pen
Valorile intermediare se interpoieaza liniar; in cazul unei inaltimi libere a incaperii de sub 2.50 m rezulta suprafete minime mal mari 2) Valorile mtermediare se interpoleaza liniar.
11
tru un numar
Spatlul necesar (valori minlme) supratete nele
lotal de , 00 de persoane 300 persoane

Sasuri
600 persoane 2 x 9 m' 1200 m' 60 m' 10 m' 12 m' 10 m' 25 m' 22,5 m'
1.000 persoane 2 x 15 m' 2000 m' 100 m' 10 m' (+ 10 m') 20 m' 10 m' 30 m' 37,S m' 15 m' 7.5 m' 14 m3 2.0 m3
2.000 persoane 3 xIS m' sau 20 m2 + 15 m2 4000 m' 200 m' 10m' ( + 20 m') 40 m' 2 x 10 m' 40 m' 75 m' 20 m' 10 m' 28 m3 2,0 m3
3.000 persoane 4 xIS m' sau 2 x 20 m2 6000 m'

300 m'
10 m' (+ 30 m')
60 m'
3 x 10 m' 60 m' 112,5 m' 20 m' 15 m' 42 m3 2.0 m3
Spatii pt. seiur Infirmene Camera paza (depozitare) WC-uri Bucatarie Camera inst. de incalzire
2 x 4,5 m' 600 m' 30 m' 10 m' 6,4 m' 10 m' 20 m' 11,5 m'
~i
de depoz. a filtrelor
Prefiltre pt. nisip (Ia darimatun de pina la 2 m) Instala\ie electrica allernativa Camera rezervei de pacura Rezervor de apa Groapa colectoare ape uzate
4.2 m3 1,0 m3
8.4 m3 1,0 m3
(pentru valori intermedlare ale capacitalli de cuprindere, valorile din tabel trebUie interpolate respectiv extrapoiate)
@
Sasuri
Spatiul necesar (valori mlnlme) 1.000 persoane

la toate intrarile
~i ie~irile
2.000 persoane 1 x 10 m' 4.000 m' 200 m' 10 m' + (20 m'l 40 m'
2 x 10 m2
3.000 persoane
4.000 persoane
SpatH pt. seiur lnfirmerie Camera paza (depozltare) WC-uri Bucatarie Camera inst. de venlilare $1 de depoz. a tilfrelor Pretillre pt. nisip (Ia darimaturi de pina fa 2 m) Instala\ie electrica alternaliva Camera rezervei de pacura Rezervor de apa Groapa colectoare ape uzale
2.000 m' 100 m' 10 m' + (fa m') 20 m' 10 m' 30 m' 37,S m' 15 m' 7,5 m' 14 m3 2 m3
6000 m' 300 m' 10 m' + (30 m') 60 m' 3 x 10 m' 60 m' 112,5 m' 20 m' 15 m' 42 m3 2 m3
8.000 m' 400 m' 10 m' + (40 m') 80 m' 4 x 10m' 70 m' 150 m' 25 m' 20 m' 56 m3 2 m3
40 m' 75 20 10 28 m' m' m' m3
2 m3
(pentru valori intermediare ale capacita\ii de cuprindere, valorile din tabel trebuie interpolate respectiv extrapolate)
f4\
\:::!)
Spatlul necesar (valori minime) pentru adaposturi mari allate in legatura cu parcari sublerane ~j cu cal de transport subteran
308
ASANAREA CLADIRILOR VECHI

--+ pag. 309-313
Extrase din "Cladirile vechi" Rau O. si Braune U., Leinfelden 1985 Reabilitarea, modernizarea, reconstructia sau extinderea unei c1adiri vechi necesita un alt procedeu de proiectare decit 0 c1adire noua. Cladirile vechi sint in cele mai multe cawri protejate juridic.
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
CD
Releveu:
plans~ cu dimensluni
Releveu: plan exislent,
schil~
Premisa si baza modernizarii este relevarea sistematica, prin care fiecare componenta constructiva importanta, fiecare detaliu sint control ate cu grija. --+@ Relevarea se structureaza de regula in urmatoarele etape: Descrierea generala a c1adirii - teren, specificatii constructive, re glemenlari. legi, vechimea c1adirii, sec\iuni istorice ale constructiei, caracteristici formale istorice, material de construclie, functia c1adi rii, structura, caracteristici structurale, alte caracteristici. Descrierea materialelor de constructie si a nivelului de echipare, a echiparii teh nice, utilizarea zonelor func\ionale ale cladirii (Iocuire, comerciala s.a.m.d.), chiriasi. Date penlru finantare, venit din chirii. Relevarea starii cladirii pe zone separate (fatade, acoperis, casa scarii, subsol, locuin\e, unitati si incaperi individuale comerciale), di mensiuni, planuri ale existentului. Zone deficitare importante: capete de cosuri, infundarea cu luningi ne a cosurilor, sarpanta deteriorata (ciuperci, carii), cornise si slresini putrede, contactul dit;.ltre pereti si acoperis, scurgerea apei de pe acoperis. Lipseste termoizolatia si stralul inferior, fisuri in zidarie, daune structurale, plansee din grinzi de lemne putrede, ten cutaia deteriorala a peretilor si a plafoanelor, fatada nu este etansa. Usi si lrepte din lemn deteriorate. Plansee cu elemente portante me lalice (pivni\a) ruginite. Peretii pivnitei nu sint izolati incalzirea. instalatiile sanitare inutilizabile. Conduclele din pamint si legaturile cladirii la retelele edilitare sinl deteriorate respectiv even tual subdimensionate.
Releveu: elevalle
existnnl~
Releveu: plan existent, des en
redaclare
Ilnal~
JQtlf~ab
lipS:\.
Vinl
Zonele cele mai delenorale
Plome Incidenli'l
Z,~p{ld~
__
.
~
Ap<'l pe lat"da ~ ~ : Jgheabufl deler. ~ " BuriRn deschls

PUIlf.l cnllC
fl;'hninl
Ap.:'t
d(~
",uprl!:J.!.:'\
Zon~ pellclilal~
Slrtlluri po.meabcle
Rostun lundalle
Puncln principale de deteriorare pnn ap~ I~r~ presiuno
Ap~ acumulal~.
Puncle principato
de dCleriorare: apa. cu presiune

Soclu Jgl1C'<Jh din dale
Izolarc orizonlal~ ulterioara. si drcn are in zona pivnitci
De
nl~'p
_\. ---, _\
"..
J/_ ;~~J';1-.
\ . " I
~
jUJ1JJU
Compoft:Hf'(J de ......
slringwe
a .'I.lg<lOI
U$c."llo sub CI.'ll"'l
Asanarea clldlrllor vechl
ouscaredinlnleriorpenlrupereli exteriori partial neaccesiblll
fil\
D
Repararea in zona de conlact dlnlre fundalli zidile S' p~minl
Izolatie orizontala. montala ullerior
(separare a zidun\Qr)
/ @
Ancoc;lIC
it
Anco[area cu piroane
unui coIl
de casa inchnal
309
ASANAREA CLAolRILOR VECHI

~[IJ
Pere\i exleriori, Fachwerk

Fachwerk-ul onginar nu continea metal. cuie sau suruburi. De re
gula, fachwerk-ul poate fi reparat fara otel sau fler. CI exclusiv cu pie
se din lemn. ~0) Umplutura structurii fachwerk este in Germanla
de Nord de regula zidarie aparenta. iar in zoneie sud ice argila.
@-@
Umplutura din argila ar trebui oastrata, iar cea detenorata ar trebut
reparata,
AvantaJele de punere in opera, de fizica a constructiei si biologice
ale argilei nu pot fi obtinute cu alt material. Pin a In ziua de azi nu
exista un material de umpiutura care sa poata Ii recomandat ca fiind
ideal sau echivalent cu argila -@.
Zidariile rigldizeaza casa. ceea ce contrazlce de fapt principiile tach
werk-ului, iar un fachwerk usor nu are capacitate mare de umplere.
Fatadele de tiP fachwerk necesita 0 lntretinere periodica In forma
de mid reparatii.
Punctele vUlnerabile principale ale fachwerk-ului sint:
muchiile, streasina, jgheabul, burlanele. contactul acoperisului cu
peretii, umezeala, putregaiul. putregaiul uscat. infestarea cu ciu
perci. insecte, nodurile despicate sau deschise din lemn. apa care
patrunde, legaturile cu glafurile ferestrelor. cladiri vecine -0)
CD
,I
1
Puncte vulnerabile pnnclpale !a fachwerk
" , 1/
'/
------._
,
~-~~~
--------.
a",
-~------_l7l-y
--------==::::=;1
Alcatuirea de pnncipiu a fachwerk-ulul

leSllura a dulap lor pianseulul
\:::J
f3'
Rigidi.z~re de colt cu ancore)
metallca
Sl13
Slmghll 2428 mrr.
Spatlu de aerlSlre TermOl2olatie 40 rnm
\J
1'4'
InlocUl~ea unel traverse in doua etape de :uc~u

Tencula(a extenoara 'Tllnerala Piaci usoare
CL;
\.::V
C:..J
Coit de !raverse nou ancorat suruburi cu cap

Tenculala din sillca!1 : 5 rnrn 2sal\Jrd
~. '~
lalas
25 mm
Plac.3 usoaracu t31as 20 mm P'aC3 IZOI:1I1(3 din Ilbre mrnerale
,,'
Olao IZOlanle
om
!Iora
i:tr
'.
Tencur31a de var
veche Pal3nla pe supen oe stlnghll sle,ar Sl rachlta Tenculala mtenoara
'Tllnerala 2 x 40 mm
Sllnghll ;'::'428 mm Piaci din gnlps-carton piaci usoare cu taias din trestle. lencUit
51
eo mm
P'accl usoara cu ralas 25 mm iesalura (nu stral
este melallcal
eu dlblun
Tencu,a',a cln var
(varl
L~
A
chertate
Madal'itali de alealuire a eallulu, la traversele lachwerk (Sollcltan de
" m
, i,l
tntmdere $i comprimare)
Izolatle extenoara cu matenal 'zo lant cu capacitate fldicata de difuzle Tn spatele unei placan cu strat de aenSlre
Noua alcatulre cu termoizoiare eficienta: ',a Interior facnwerk-ui este captuslt
Noua alcatuire. fachwerk-ul este aparent !a Interior Sl :a exterior
Fachwerkul este aparenl13
Interior 51 la extenor
Tencurala exlenoara mmerala

Placa Izolanla dm s:licat de
Mortar adezlv var
~jj
calClu 60 mm
,/
Tigle complete 52 mm
TencUlal~ eu
' JI,I, '"
HJ
"/
,~ji ~=I if~11

"~i1i
/ ,"
~ . /,' tiY~
" "'/1/~ f:a[
.~ ~::;;L.~
1
'::.Ij"::
BenZI de caucluc celular
Legatura structum CU lemnul nou
Interior
1.]~\t:::\:::rrtI:::: r:a~::: I. ~
I ...f$'~./~
i::::::::~r:
:::::::J?::::
Alcatuirea peretelui dupa renovare

eu plaei minerale izalante Si \igle
Alcatuire cu argila pe structura din lemn, zidita din piatra concasata, din clincher
tj2I
~
Alealu"e learet'e
avantajoasa a panoului
~/
prea pUTln
'15
t13'
\!..::V
EVltarea racordurllor netede la re para rea panourllor din argl18
310
I' .'
mansard:!.
Fr!fcaslr<'1 .
r~~J,-~,~r
ill
Pr01Cc\I(l
+'
Co~delum
cosul", ,
~1lJ
po::,: "'~+-4-'::'lips~ (nou~)
Lucmn~,-'~~
[gLdcij
I,
CD
Sursele pnncipale de deteriorare in zona
acoperi~ulUl
CU
Sarpanta cu caprlorl
a Sarpanla ~mfla
!5~Prlor
/!' m m
/'" 'I~i 11
,/ /' ' j '

-'
.~;.L- fJ-
b. Cu grinll orllonlale transversale

SI de coama ('\.
BJ- '5
/~
6.00
,//----.' ,'-- ''7--~J{c. Cu doua gfmzllransversa1c'

pop de scaun
$1
'-L
'/_ ~I-- /r--~.,

D.
BOO
;;;, r,
/
J:,e.
cDJrdl\
'-~R -- ~~:
__ l L
d. Cu
pOpl
Zona acoperisului:
Acoperisurile au ca func\iune originara protectia, ele dind un indiciu
asupra functiunii primare a casei.
Acoperisurile sint componentele casei care sint cele mai expuse in
temperiilor, Deleriorari mici neluate in seama pot anlrena pagube
considerabile pe termen lung,
Astlel, intretinerea acoperisului are 0 importanta centrala. Starea
buna, fara probleme, a structurii acoperisului Si a invelitorii este
baza oricarei asanari eficiente ~ CD Si CD-
Materialul din care sint alcatuite sarpantele istorice la latitudinile
noaslre [ale Germaniei - n, trad.] este aproape exclusiv lemnul.
Toate formele existente de sarpante se bazeaza pe legaturi trian
gulare in diferite variante constructive ~ - 0,
Modul de transmitere a incarcarilor prezinta deosebiri specifice
functie de structura, cunoasterea lor fiind 0 conditie indispensabila
pentru 0 asanare tara deteriorari a acoperisului.
incarcarile preluate de acoperis nu provin numai din greutatea pro
prie Si din zapada, ci Si din vinl, datorita suprafelelor considerabile
expuse. Din acest motiv, pentru stabilitate sint de 0 importanta cru
ciala starea Si existenta contravintuirilor ~0
Pardoselile in zonele care nu au subsol dedesubt nu necesita ter
moizolatie Si bariera contra umezelii -. . in cazul in care sc inlo
cuieste pardoseala complel, se recomanda bariera contra umezclii
si termoizolatie ~0
[j ~6
n
~
-10.00 ---.,
.I
o",o~~~~~~A.
!l.
1- --
de scaun verllcah
$1
1200
/;j!;~/ ~ '/7' n n n. 12.00 .

-i
c~-------------
[d----~-------
/
/
/
/.
~",--~
;~
. /"./{] I f -0~{rr=Z=C:I'~'
/':, " /
a' .
Q
U~tJ/11J rt::f!m'l~'" /n1 C
_.
_Mt
SLj2PilIIU)bf'r SL:J/i1CO~pr!fls./ '\.
e Scouno o",onlol" penlru
II
'~
1400
J .
-~---
~;
_ n", : J , n
- 1400 .,
'"
S ~~.-:~S
"
"
.,c,
."
'Jb'"":"~;; Jt~Za'11
.' JJ=.-14.00 -14.00
Repararea l:llpll in cazul sarpanlclor cu c."JprlOrl prln protoZ(~ dm nl"11'rI,l1 pl:1~,IIC sau plese de leg ... 'ur<"l din lernn
iI1d,'p,'I"H'~,1 Ir'(l,1hHllnr dllcnl,l
d,'tor'H.ll!';') ... inlulUi
~,.lrp,InIPI ~llh aClIlIIl..:!
AlcatUlrea slructurii propril sarpanlelor CU grinzi de acoperi5 Si a celor cu ci'i.priori
:::: Slral PO:11II:lW
:::-\ (nlslp)
Talp~
Podea veche din zone fara Plvn1ta piatra nalurali'i. in
Renovare podca cu leHllOllOlallp. 51 contra urnidlt;.'llil pe slral de belon din mortJr de var
baner~
dolmlorala
;t~7,~:~~::;~~,~~\~:-;~~~~~":.::~~~::~~'.;.;~:~~:~~
--~T'
,-,-.Uut.u.t"''''''--'-''''''tl''''l''~'''''''
~]
Vednrll
: t
;;:; I
Sectlune
Vedere
Aanlorsarea grinzilor in punclele

Puncl0 Yulnorabllo in zonil pl,1nseolor Si cAuzols lor
slabe, in cimp
Ranfors;ueJ grrnzllor in punclnlo skIbo, in cimp
311
n
r
scindurr insera1e pe slinghu

--+(I]
Plan~eele:
lenculal;,1
L gnnda
struclur<1 tenCUiala
(alca!u1re a plans8ulul cu plese nOI

,nserale De Sflnghll)
(IZOlarea unUi planseu din dulapl din lemn pe

panea cu plI/nlta) um lulur<1 Izolanta
Dimensionarea grinzilor planseelor la c1adirile vechi se facea In mod empiric, de catre dulgher. incarcarile erau preluate de regula de catre grinzi transversale care erau sprijinite de una sau mai multe grinzi longitudinale. intr-un manual de constructii de la 1900 se da un raport lntre lnaltimea si latimea gnnzii de 5 : 7, acesta fiind con siderat un reper pentru grosimea necesara a grinzii. Regula: jumatate din adlncimea camerei In decimetri ;;, lnaltimea grinzii In em. Din cauza dimensionarii men\ionate, grinzile vechi din lemn au adeseori 0 sageata considerabila, care totu~i nu reprezinta un pericol, atlta timp cit nu slnt depasite tensiunile permise. Modalitati de asanare - CD - 0. intarire printr-o a doua grinda de lemn. Ameliorare a distributiei lncarcarilor prin inserarea unor grinzi sau ferme metalice suplimentare - 0. Diminuarea deschiderii se face prin introducerea unuia sau mai mul Modificarile constructive ale structurii presupun relevarea exacta a tuturor functiundor de descarcare a sarcinilor ~i de rigidizare. Pentru a asigura 0 descarcare fara probleme a sarcinilor trebuie sa fie cu noscuta soliditatea tuturor nodurilor de legatura.
I.CJ
f2\
I.-
: ..... stlnghli pe dame cu arc piaci ghlps-carton 12,5 mm
A.meliorare fonlca a unui planS8U

din argila
r--- mocheta
I :- sapa a5fall turnat I ; folie acooer. 10nOlzol.
~~gIO:;I~~~r~te~~1belon SO r ~~g~rare
I
I I
Ii
I
ghlps-carton pe Slmghli
---r---: ----=
(izolare termlca 51 lonica ndicata in cazul planseu!ul eu qnnzi din lemn innolt
sallea vala mmerala
arenet
[.
~ ~ ~\i
"piaci aglomerate
gnnzi nOl
vec~Ile gnn" nu sus',n decil platonul
/.
--- ~~:~~'a
m"...
~~~~:~e:;~':, tor elemente portante orizontale sau a unui perete portant transversal.
din lemn
't'deCO,.tlu", valoroase drn stuc pe stratae 'enculala
Introducerea unul nou planseu pe structura melallca - Slnl pastrate gnnzile eu planseu eu decoralle valoroase dm slue
?t;
I>
Ii$!;
- plac.a qn,ps l,bre mll'1er"ue sanea

val~
mu
il $I
\i$NSK
-
~::~lad;h~~~
~~~~Cl~~IPHanDl~
!S'R9 ?9 W 9Q@YWWIIWW _
::~::~~::~~::e rnlne,~le
moman!
_:...._-- .....
---
--~----~:...--
II
~
i~
L1_
"
~Uc:..:::..: .::::: :; 1-':
: ::
. .
banoa I~olanl~ pl3Ca Llsoara

placa gnlPs-carton
monlarea Unel cer-Iurl In/enoare de dlstnbu{le in cazul pe,retilor d:S;:lartl!on
========
~.
~
- aCQpenre lernl1
:::
~~~~~~~~ -:;Ilacaghlps
oltum sau
montant. stral
val~
sau
suspendata "ber
mOl1lanl.plac,,',eg1'll ur.;j
gn,ps-carlon
:~~\~~:e~,~~~~::1
()
hbre minera'ie
suspeMala Ilber
~~~~~~~~;~~ca legalura
greSlt
===::;:~;;:;~
perete placat greSle
" rdublare ,
Pereti despartiton usori pentru cladirl vechr
\!J
f7\
Egalizarea '1lvelului in zona pragulul
II !1
~".".~,.".,.".,
-_.~-,
Patru vanante pen1ru etansarea la curent a usilor vechi
=~~~
' :JII
~
toe usa plumbult
sllnghi'e
eu muehle
rebordul inferior - vechl inainte sectiune
~!e veche (seetlune orizontala)

T
/1 perete placal gresre, cadru
::::::::::::::.::::: i usa man.tat prin insurubare,
..-----JI ::::\;\:::::
i.
0
I~ti;:;
,"
. '
rebordul inferior - nou dupa sectJune Dublarea unel ferestre simple
=-~.!
// anda ve stJn-. che sudala ghie eu if pe placa de muchie

fier
/~8~~.
rebord
SI fait nOI
Usa veche in rame nOI infundate (sect(une orizontala)
, .
Asanarea cladirilor vechi

:::::::::t~~versa
inveli$ exterior renovat
:::::::::~p.~rapet putreda
Gaune produse invelisului extenor

de
umezeala
2Lacrimarnaudinlemndestejarpea @ rama veche de geam, din lemn @
Mantarea unel feres1re prefabncate
Vedere easa SISlem Fachwerk
312
~
G)
Ireple uzale
slral de nlllclare din mal. plastiC sau Similar

prorll muchie (leraJcalibru
placare a treplei pentru

ma.rirea pasului
echivalare)
--QJ
Scari:
.::::....:::;:::::::: .
prerunglrea pasului Si folosirea treplelor la
Searile exterioare ~i interioare sint elemente configuratoare esen tiale ale cladirilor vechi. Scarile interioare exista intr-o multitudine de variante structurale ~i de materiale. Cele mai multe sint din lemn. Cea mai importanta re gula in cazul repararii este: a se repara doar ceea ce trebuie reparat.
placarea sau inve lirea treplei
o~
Dublarea unei
--->(i)-0
Searile exterioare sint de cele mai mulle ori din piatra natural;'\ servesc la accesul mai sus de nivelurile soclului ---> .
~i
'-----canl PVC Renoyarea Ireplelor uzale
sc~ri
de lemn uzale
Treptele uzate pot Ii intoarse daca sint preluerate corect pe partea de dedesubt. lncaperi umede ~i bai: Alcatuirea peretilor ~i a pardoselii trebuie proieetata ~i executata cu grija. Cel mai temut defect sint scurgerile in jurul du~urilor ~i al cazi lor ---> @ - @. De asemenea, barierele contra vaporilor deteriora te sau care Iipsesc, in special la perelii exteriori cu termoizolatie la interior, due la formarea condensului in structura. Aceasta este eauza putregaiului ~i a aparitiei ciupercilor. Amelio rarea conditiilor sanitare este una din cele mai importante masuri de modernizare. Proiectarea solutiilor in plan trebuie s;'\ se muleze indeaproape pe existent ~i,sa it coroboreze pe acesta cu elemen tele tehnice necesare. ---> -
Modalil~li
de prelungire a Yangului
Modalil~ti
de prelung"e a Yangului
unei scAri
unei scA,i
\
o
o o
'.
..,--
r,;jrn;')r,'}
buc:'ll:'lrU')
buct'lI:Hle
c1:JdlrB veche eXlslenla
varianla I:
varlanla II:
\I"
Varianle in cazul
mont~rii de b~i
\I"
Exlindere cu
I~timea unei c~zi
\I" (j)
Prelabrical~ din malerial plaslic

+-
+~
'. . -- ;;0;;
'....... ,'40'
V'
vaflanla ilL
E)(ti~der~ pe It\time cu lungimen unel CaZf
- scindun din remn
. - -,:
podea lalsa. , ;grlnda. - -'~-- planseu
.~ umplulura. veche
ff;Et~}jC~-C
II
dale sapj pal/mortar
i~r '~r -~.~,~
---
---
lencuial~
:1
bartera. COnlra vtlponlor mortar usca[ - lravers~ de dller('nf~ --

condUC1~ ap~
re"d ON
umprulur~
pl.:ln?eu--- - pode., lars~ ---
l00-~
perspec Iva a
perspecliva
renoval
supert podea lals~-" lenculal;'l. plalon gr,nd~ planseu-
--- eXlslentului
Trasee de conducle in spalele unor traverse mont ate pe tencuiala.
Moda!ilale conven\ionala a izolarli grinzilor din lemn in cla.diri vechi
Ampl,lsaren conduclel de Jpe r(lltdu;,\

Ie sub noua podea
po/cIa lachwer1< slmghll vcr1tcale la Ijecars
30cm
placa gips-cal10n cu miez
impregnal
umpfUlUr3 izolanl3
dale perele liptle cu PCI
rostUIlO elasllca durabd3 data pardoso<ltlllipite sapa 4,5 em, arma!<'l
"
lolie sudata laleral min Scm pesle supralata pa100selu
roslUfl permanent elaslJca dale pardosealtl Irpl18 pe umplutura iZO!;lnttl S:lP" - arm<lI<'l.4,5 crn loli{'l dub1u Ilplla ~au l;onslruclie sudat.!'! pin<'lla 5 l;rn pesle supral'*l pardosehi ronollolatle
traseu ;nstal;tlli in perele dubru

all;tllUlfe perete si podea.
cuva dus
c3r1on prOlectle lonorzol<llie ~ umplul. argil" flnZI lanseu II J!
suspendare
umplulur~
..
.1
:.
I
nod legalura podea

la pragul usil
otel
hluvota de rame in lata perelelui

desparlllor
QIPS cu rO$tUfi
Alca.luire pardoseala. Si perete in inc<'iperi umede intro construe tie de lip Fachwerk
Alc~luire pardoseal~ Si perete in inca-peri umede intro conslructie masiva cu plansee pe grinzi din lemn
fi4\
\!.Y
Delalii importanle penlru inc~peri umede
Alci"ifuire perete in dublu slrnl
lonoizolanl~
313
CONSERVARE~IASANARE
Exemple ~i solutii -
CD
Conservarea unei structuri din lemn prin acoperirea ei cu 0 structura din otel.
G)
,;j ,
r
I
Sec(iune transversala-
1/ "/
I
""
/
, ,
/
- - --
- --
f':-~K:
//
"-
, /' , ,, / ,,
/'
/
/'
/'
/'
/ ' /"
"- ,
""
1/
0
....- /
""
/'
~ /' ~
---
/' /
Situatie, temfl Sala polivalenta construita in 1928 in MOnster era acoperita cu 0 structura metalica care a fost deteriorata intr-at1t in cel de-al doilea razboi mondial, incH a fost nevoie sa fie refacuta complet ullerior. Dupa razboi, otelul era prea valoros, astfel ca sala a fast acoperita timp de 35 de ani de 0 structura din lemn in retea. fara stllpi inter mediari, pe 37 m x 80 m. Structura era incarcata doar de ea insasi, neavind termoizolatie, incarcari din zapada sau aile incarcari pre cum cele provenite de la punti pentru iluminat sau allele asemenea.
Cerinte solutie Noua invelitoare trebuia - sa respecte reglementarile referitoare la termolzolare, - sa nu permita trecerea zgomotelor de afara si sa mentina reflec tarea sunetelor din interior la un nivel scazut Noua structura trebuia
- sa poata prelua incarcari suplimentare ale aparatelor sportive,
ale culiselor, ale punti10r pentru iluminat S.a., - sa fie circulabila, - sa poata fi amplasata pe vechlle fundatii, - structura in retea trebuia conservata, - duratele de proiectare si de constructie trebuiau sa fie cH mai scurte posibil.
.... ,
"" "" " --

"
/
==
~cc
=cc
'"
<>
~.
=18.67
~I
StruClura spalialalplan acoperis
70
7 01 1 .
oO.70 11 x 7.30 x 80.30 m
Solutie o structura spatiala din tuburi insurubate in noduri a dus la mini mizarea dorita a greutatii totale, sl de ea a fost suspendata structu ra din lemn existenta. - CD. 22 de ferme in arc sint legate intre ele prin dlagonale sl acopera 37,34 m x 80,30 m. - (1) -
Unul din cele doua rinduri de reazeme, inalle de 70 cm, este mobil, iar celalalt este gindit ca reazem pivotant. - . In interiorul struc turii spatiale sint dispuse 10 punti transversale. - CD Macarale de montare mici au preasamblat sapte componente con structive de mari dimensiuni, de pina la 32 t, care au fast apoi puse in opera in 2 1/2 zile cu ajutorul unei macarale pentru 500 t. - (1) - Structura este zincata, tratata cu vopsea PVC-acrilica si cu 0 vop sea de protectie contra coroziunii sl contra incendiilor. Invelitoarea consta in pene, table din otel trapezoid ale. bariera contra vaporilor, termoizolatie si table din aluminiu cu fait vertical ca protectie contra apei de ploaie.
rindul B
rindul D
Sistemul static noduri-bare. Rindul B cu un singur sir. Rindul 0 articulat
0 -
Partile implicate: MOnsterlandhalle GmbH, Oficiul pentru con structii civile si industriale MOnster, structuri spatiale MERO si nu merosi ingineri de specialitate.
Alcatuirea invelitorii acoperisului vedere longitudinala
Asanarea cladirilor vechi
314
. 1'
Suport de 70 cm ina!lil!'e. mobil pe o singura direclie - \2J
Ridicarea unej seetiuni din s(ruclura spatiala
Acoperisul existent este complet conservat
i.:
~
Ji
~
~
@ ..._ - - - - - - - - - - - - - - -
CONSERVARE$IASANARE
Exemple ~I solulli -Renovare $i extindere prin acoperirea cu 0 structura metalica
!lJ
CD
Sectiunea transversala veche si cea naua desenate una peste cealalta
Situalie, temf! Pe lerenul dens ocupat al unei intreprinderi de melalurgie u$oara din Munster, hala forjelor a Irebuit renovata $i extinsa. Conslruclia veche fusese deja de mulle ori modificata $i, odata cu procurarea unor noi ma$ini, a fost prevazuta cu diverse slructuri ale acope ri$ului -+ CD - Noua hala trebuia - sa aiba 0 inaltime Iibera considerabil mai mare,
- sa se situeze pe conturul vechii hale, deoarece nu intrau in dis cutie demolari sau construclii noi, - sa nu inlrerupa activitatea industriala mai mult de 2 - 3 saptamini $i sa reduca pe cit posibil deranjul produs de lucrarile de constrUclie, - sa aiba un aspect integrat, ea situindu-se in imediata vecinatate a cladirii administraliei, protejata ca monument istoric, - in fine, sa permita extinderea intr-o a doua etapa.
Masinlle mari au ram as la locullor pe durala luer;irilar de modilicare
Secliune langitudinala ~
--IiTJ
0
-r
~r
r= IT [0
'0'
I-
I-
ffI- I-
..
0
- ~
,2
Solulie Arhitectii aleg 0 structura metalica, ale carei avantaje sint - acoperire fara stilpi intermediari -+ - - deschidere mare la 0 greutate proprie mica - prefabricare $i montare in eel mai scurt timp cu echipamente U$oare, factor decisiv. Acoperi$ul inclinat cu ferme este te$it catre timpanele halei, penlru a se potrivi cu acoperi$ul te$it al c1adirii administratiei, pentru a res pecta inaltimile $i pentru a facilita 0 ventilare $i aerisire naturale. in peretii exteriori se alia jaluzele de admisie a aerului, gurile de elimina re a aerului se gasesc in coama acoperi$ului -+ CD - @ Peretii exleriori constau din elemente prefabricate suspend ate tip sandwich din beton, care asigura fonoizolarea $i robustetea cerute de 0 forja, $i care fac posibila montarea uscata. Lucrarile de modificare au fost exact planilicate: dupa montarea noil structuri metalice, odata cu montarea treptata a invelitorii noi a inceput sa fie demontala cea veche cu ajutorul unei macarale mo bile situate in interior. -+
0 -
Plan
Existentul la incepulul proiectarii
o rr[IJlTIOJJ- ]-od= :rr-'
Demolarea exislenlului intre hala larjelar si administralie
Monlarea noii strucluri melalice de asupra acoperi$ului existent al ve chii hale
Mantarea camplel~ a naii slructuri metalice. inceperea demal~rii vechilor pereli
.1
I
='t--; 1F:cJ!=='
I
Noua macara preia demolarea ve chlului acoperi$ $i Iransportarea sa in afara. prin pinionUI de vest, apoi
I:
urmind inchiderea peretilor exlerio ri $1 a acoperi$ului
iFt;t . ._II!. 'i:
@
Naua cladire line conI de existent
Arh.: Henn si Henn
Par1iune de falada cu deschiderile de admisie a aerului
315
CONSERVARE$IASANARE
Exemple !;>i solutii -- [D
Gara centrala din Koln I. Marea hala a peroanelor: situatie, tema. in cazul frumoasei struc
turi metalice cu 30 de ferme in are, cu 0 vechime de optzeci de ani,
trebuie eliminate daunele provocate de coroziune Si cele ramase
dupa razboi. Si de asemenea trebuie renovate invelitoarea cu mai
multe straturi Si luminatoarele in banda. Silueta istorica trebuia sa
ramina aceeasi, in ciuda introducerii de materiale noi. Lucrarile de
constructie nu trebuiau sa incomodeze prea mult activitatea garii si
traficul feroviar. ~ (D-
Solutie: 0 schela interioara mobila trebuia sa aiba rol de protectie la
intemperii Si de platforma de lucru, in plus sa protejeze zona garii
contra eventualelor unelte sau bucati de constructie care ar fi cazut.
Structura MERO din noduri Sl bare, constind din 1ADO noduri Si
5.000 bare, era alcatuita din 5 pMi. care au fost alaturate creind un
element de 38 m x 56 m. Schela interioara grea de 50 t a fost trep
tat mutata pe 6 Sine, in etape a cite 3 saptamini fiecare. Elementele
individuale, montate anterior intr-o gara de marfuri, au fost aduse
pe vagoane Si montate conform unui orar la minut sub bolta halei.
~ . Cum a fost utilizata noua tehnologie pentru asanare 0 arata
renovarea contravintuirilor: vechiul sistem lega fiecare 2 ferme in
arc, creind 0 unitate rig ida. Legaturile din tuburi de otel ajungeau
pin a pe peronul pentru bagaje. Noul sistem a legat fiecare 4 ferme
In arc In zona inferioara. crelnd cadre rigide, si a micsorat rosturile de
dilatare ~ 0. Si detaliite de cornise sa. desi au un numar redus de
profiluri, au fost reconstruite optic aproape identic cu cele vechi. ~G)
II. Halele peroanelor de pe sud: situatie, tema.
Dupa lncheiereaasanarii halei mari este prevazuta renovarea aco
perisurilor halelor sud-estice, care trebuie sa se conformeze unor
cerinte functionale ca urmare a invecinaril cu Catedrala si cu noul
muzeu. ~-
Solutie: ca urmare a unei expertize apar trei proiecte de idei, unde
acoperirea sectiunii de peron este rezolvata formalin mai multe feluri:
1. 0 acoperire a peronului de persoane ca structura primara cu 0
coaja suspendata, curbata in mod variat ~+0
2. Un sistem portant eficient spatial, cu grinzi inguste de tip bolta
incrucisata, care acopera toate peroanele de persoane s; de bagaje.
~ Deoarece acest sistem prezinta avantaje considerabile, a fost
recomandat spre dezvoltare.
Kbln, gara central<i cu acoperinle peroanelor
Prolect: Busmann
Haberer
,['3
,I
A :i 'i--, _. ;' T ~lida I

pana A B
I
superloara,
/Fermele in arc acopera 62 m

jO !!!~
111111 lIlln i
rmm
A) vechea cornisa B) naua cornlsa, a carui numar de profiluri a fast redus. $1 la care s-a avut Tn vedere In special scurgerea apelor meteance
,
-'-'----------''-'----------''-'------'-'----Contravintuirile vechi care ajungeau pina pe peron. Naile cantravintuin cu ferme in arc ranforsate in zona inferiaara
rost de dliatare ros! de dllatare
Sectiune prin hala mare cu schela interiaara mabila demontabila
(})
Propunere volumetrica.
Neutert Planungs AG
Propunere valumetrica
Echipa de proiectare West Kbln-Aachen
Proiectul propus spre realizare al'ui BusmannlHaberer cu prof. Pol6nyi
316
$COLI
-+UJ
Pauza
. Cerinlele Si relaliile
plr. circulatia elevilor 1. Sala de clasa 2. Dormllorul si incaperea
3~~~d~~~;~
13. Echipament profesori 14. Sala de clasa
~~: ~:;~:Iarie
17. incapere de recreere 18. Adminislralor 19. incape,e de serviciu 20 ProfesoricMi 2' . Dlroclor adjunct
22. Secrelanal
pulernic mediu slab
4. WC 5 Incaperea cadrelor \l,daclice 6. Incapere mullifunclionala 7. Sal;,) dB ~,8mHl;U

8 B;lZIrl pl"Jrltru cursuri de inot
Prolesori Maleriale
9. Inolalalle de "Ilrare
10. OU$uri , 1. Vestiar
23. pireclorul scolii

24. Inca.perea cu material
didactic
12. Echipament
25. Telecomunicalii
Q)
Schema suprafelelor Si a relatiilor penlru Ireapla primara
Studii generate:
Institutiile de invaiamint pre$colar sin! anexate $colilor pentru handicapati, $i
sint alerenle gradiniielor sau $colilor.
Scoille primare sinl frecventale de 10li copii; $1 cuprlnd primii 4 (in Berlin 6) ani
$colari, c1asele 1-4, treapla primara.
Scolile pentru handicapati cu program inlreg pentru copiii cu afecliuni fizice, spi
rituale $i psihice sau care sint periclitali din punct de vedere social, $i care nu
pot urma cu succes 0 $coala normala.
Scolile generale sint $coli de continuare a sludiilor, avind 5 (in Berlin 3) ani $CO'
lari sau treapla orientaliva de 2 ani de forma $colara in Bremen respectiv de 3
ani in Niedersachsen, c1asele 5-9, lreapla secundara 1.
Scolile cu protil real sint $coli de continuare a studiilor, dupa incheierea studiilor
primare sau a clasei a 6-a din $coala generala, c1asele 5-10, treap!a secundara I.
Gimnaziile sin! $coli de continuare a studiilor, dupa incheierea studiilor prima
re sau a c1asei a 6-a din $coala generala, c1asele 5-13, treapta secundara 1+11.
Scolile complete de tip integral sau cooperativ cupnnd diversele tipuri de scoli
in d,ferite alcatuiri organizalorice si de conlinut.
Scoli de pregalire profesionala:
Scolile prolesionale au drept scop aprofundarea cunostinielor de cullura generala
si sludiilor teoretice de baza. Au program parjial si sin! destinate elevilor cu con
tract de instruire sau un alt lei de contract de munca pina ce implinesc 18 ani.
Locuilori in
Scolile profesionale pentru handicapali, de obicei cu program complel sint

destinate incurajarii spre pregatire profesionala a linerilor cu alecliuni fizice. spi
rituale s; psihice sau a celor periclitaii din punct de vedere social.
Scolile profesionale, de obicei structurate pe specialilali, sint deslinate tinerilor
ce lac 0 pregatire profesionala.
Scolile profesionale de specializare sint scoli facultative cu program complet.
cu 0 durata minima de 1 an, pentru tinerii ce au absolvit 0 $coala profesionala
obligatorie.
Scolile profesionale superioare permit aprofundarea cunO$tinlelor "cumulale in
scolile cu profil real sau in scoli echivalente, clasele 1-12, pentru pregatirea stu
diu lui ce se desfasoara in colegii.
Scali profesionale penlru 0 pregatire de specialitale facullativa:
scoli de mais!ri, scoli de tehnicieni.
Facullati ~ capitolul Facullali
Baza elaborarii programelor scolare este conslituila de drreclivele in vigoore in
fiecare land.
Proiectarea trebuie sa respecte legi, directive, dispoz;iii:
- date structurale regionale si comunale din studiul de dezvoltare a land-ului. a
orasului, a invaiamintului s.a. - aile studii comunale, sludiu de circula\ie, studiul zonei rezidenliale s.a. - planul de utilizare a suprafetelor, detalii de sislematizare. Amplasament, situatie s; pozitionare, structura teri!oriului si zona de influenta - includerea suprafe\elor de sport, a spallilor verzi si a amenajarilor exira sco lare adiacente - accesibilitale, transportul public de scurttl dislilnla. sistcrl1ul OLJtobuzelor sco lare, cireulaiia pielonala, circulatia auto privata. Condi\iile impuse de teren, lunctiuni admise in raport cu marlmea edificabilului 25 m'/elev - valori orientalive penlru scoala primara si scola speciala -Ireapta secundara I + II 22 mC/elev 10 m'/elev - $coli profesionale, program parjial - program complel 25 m 2/Clev Distrubutia spatiilor $i proiectarea se elaboreaza in funciie de numarul elevilor dintr-o treapta scolara sau dinlr-un an scolar si in lunctie de numarul elevilor din c1asa, numarul de serii, tipul de scoala, forma scolara, cerintele referitoare la suprafelele si spaiiiIe specific scolare. Exista modele de dislribuiie a spa\iilor corespunzatoare cuprinsa in direclivele aferente. Baza sint cerintele referiloare la modul de funciionare: - organizare, funclionarea pe timpul intregii zile sau a jumatate de zi, clase pen tru studiul de baza sau clase profesionale - scopuri pedagogiddidactice - relatii intre incaperi, colaborarea dintre cadrele didactice, oferta de suprafete si conformarea acestora - posibilila\i spatiale si cerinie - dotarea tehnica, iluminare si luminare, climalizare-venlilareincalzire instalalil, electricitate, radio, TV, telefon, apa, canalizare $coli speciale: Recomandarea comisiei de educalie a consiliului de e ducatie german vi zeaza - pe cit posibil pedagogic si terapeutic - integra rea handlcapalilor in scoli1e normale. ceea ce inseamna ca toale scolile trebuie sa fie echipate pen tru a putea fi folosite de handicapati. Trebuie respec!ate bazele legale ale re glementarilor de constructie referitoare la necesitaiile persoanelor cu handi cap, in vigoare in hecare land. Elevi per
promotie
zona de influenta
Treplele Si formele de invalaminl
Virsta elevilor
Clasa
Numarul
elevilor per
(ani) cca 2.000 - 4.000 cca 2.000 -1 0 .000 Educatie elementara: gradinita Treapla primara: scoala primara
3-5 5-10 resp 5-12 5-15 max. pina la 25
scoala
Elevi per clasa (exemplu clasa. minlmaxl

valoare
orienlativ~)
Grupe per promot l8 (seri,)

2"'-'4
1-4 1-6
60-120 max. 150 250-500 max. 600-850
30-60 30-150
15/25//20
Clasa 1
15/301120
2-4
Clasele 2-4
18/35//25
in lunctln do
hpul scalii
Seoala spneiala pl.

eea 5% a unei promotii in rna-sura in care nu pot fi
Troapla: pregalitoa,e
inlerioar~
in lunctie de lipul
$colii
6/13/110
in lunctie de tipul
~$COlii
pina. la
integrali
in scali normals
medie superioara.
100- 500
12/241118
prolesionala
10-16 resp. 12-16 16-19 5-10 7-10 11-13 1200-1800
max.
cca 10.000-120.000
I
Treapla secundara I:
centru scolarI
150-300
20/351130
$coal~
scoala eomplela cca 60.000-120.000 Treapta secundara II: "eapla superioar~ complel!llcolegiu
elevi la zi sau
2000-2500 2500-4000 pina la eea 6000
generala $c. profll real min. 2 - 3 4 - 9 Gimn. min. 2 - 34-9

mintm4
minim 80 -1 00 900-1800
la lara frecventa de la toale

speciaJiza.rile
Gimnaziu: 13/25/122 Scoli prolesionale: Teorie: 13/301122 Alelier: 8/161114
6-12
Valori orienlalive
317
!?coalA generalA de ex. 2- resp. 3 serii fiecare 65-70 m2 10 (12) resp. 15 (18) sali de c1asa (al 1O-Iea an de scoala generala) fiecare 45 m2 3 sali de curs $tiinlele naturii fiecare 70-75 m2 1 resp. 2 sali de experimente si exercitii 1 resp. 2 sali de pregatiri, in acelasi timp fiecare 40 m2 si'i1i de depozitare si pI. materiale 1 spatiu pentru cercurile de prelucrare foto 20-25 m2 Incaperi gospodaresti 70-75 m2 1 bucatarie 1 sala de curs si de mese 30-40 m2 incapere pentru provizii, material si 30-40 m2 masini gospodaresti 15-20 m2 1 spatiu pentru dusuri si vestiar Educatie artistica, lucru manual si lucrari textile 1 atelier pentru lucrari tehnice 1 atelier pentru lucrari artistice 1 spaliu pentru materiale impreuna cca 180 m2 1 spatiu pentru dusuri si vestiar 70-75 m2 1 atelier creatie textile fiecare 10-15 m2 2-3 incaperi pt. material didactic 1 incapere pentru biblioteca si 60--65 m2 periodicele pentru elevi 1 incapere pentru co-administrarea asigurata de elevi 15-20 m2 1 incapere pentru festivitali (pentru maxim jumatate din elevi) 1 m2!elev Administralia 1 cancelarie (sala de conferinta), in acelasi timp 60-65 m2 80-85 m2 incapere de lucru si biblioteca profesorilor resp. 1 incapere pentru directorul scolii 20-25 m2 1 birou 15-20 m2 1 sal a de primire a parintilor simultan incapere medic 20-25 m2 1 incapere a administratorului (distribuirea laptelui) 20-25 m2 2 pI. fiecare eleva si elev Suprafala libera pentru pauze 35m Sport Sala de sport pI. fiecare 10-15 clase 1 unitate de exercitii de 15 x 27 m Teren de sport in functie de cerinte !?coala cu profil real de ex. cu 2- resp. 3 serii 12 resp. 18 sali de clasa fiecare 65-70 m2 1 sala de clasa de dim.foarte mari (compartimentabila in 2 spatii) 85 m2 fiecare 40 m2 2 sali de curs $tiintele naturii 70-75 m2 1 sala pentru experimente si exercilii de fizica 1 sala pentru experimente $1 exercitii de 70-75 m2 chimie si bi%gie respectiv 70-75 m2 1 sala pentru experimente si exercitii de chimie 70-75 m2 1 sal a pentru experimente $i exercilii de biologie 1 sala de pregatiri pt. fizica si chimie in acelasi timp 30-35 m2 sal a de depozitare si sal a pI. materiale 30-35 m2 1 sala de pregatiri pentru fizica 1 sala de pregatiri pentru chimie 20 m2 30-35 m2 1 sala de pregatiri pentru biologie 1-2 resp. 2 sali pI. cercurile de fiecare 30-35 m2 stiintele naturii 20-25 m2 1 sala pentru cercurile de prelucrare foto lncaperi gospodaresti 70-75 m2 1 bucatarie 1 sala de curs si de mese 30--40 m2 incaperi pI. provizii, material si 30--40 m2 masini gospodaresti 15-20 m2 1 spatiu pentru dusuri si vestiar Educatie artistica, lucru manual $i lucrari textile 1 sal a de desen (Iucrari artistice) 1 resp. 2 ateliere pI. lucru manual (tehnice) 1 resp. 1-2 incaperi pt. materiale impreuna cca 80-220 m2 1 spatiu pentru dUsuri si vestiar 70-75 m2 1 atelier de creatie textile 65-70 m2 1 sala de muzica 15-20 m2 1 anexa (instrumente, note, pupitre) Laborator lingvistic 80-85 m2 1 sala pI. echipamentul de profil 10-15 m2 1 incapere pI. aparatura si materiale fiecare 10-15 m2 3 incaperi pI. materiale didactice
$COLl--UJ
1 incapere pI. biblioteca scolara 60--65 m2 resp. 70-75 m2 1 incapere pI. co-administrarea asigurata de elevi 15-20 m2 1 incapere pentru festivitali (pentru maxim jumatate din elevi) 1 m2!elev Administratia 80-85 m2 1 cancelarie (sala de conferinle) 1 incapere de lucru a profesorilor (biblioteca 100 -105 m2 profesorilor) resp. pot fi cuprinse in aceeasi incapere 1 incapere pentru directorul scolii 20-25 m2 1 incapere pentru directorul adjunct 20-25 m2 1 birou 15-20 m2 1 ?ala de primire a parintilor simultan, incapere medic 20-25 m2 1 Incapere a administratorului (distribuirea laptelui) 20-25 m2 Sport Sala de sport pentru fiecare 10-15 clase 1 unitate de exercitii de 15 x 27 m Teren de sport in functie de cerinte
Gimnaziu
de ex. 2 serii 12 sali declasa 65-70 m2 18 { 6 sali de c1asa (trepta superioara) 50 m2 65-70 m2 5 { 2 sali de clasa auxiliare 3 sali de clasa auxiliare 50 m2 1 sala de c1asa cu dimensiuni foarte mari (geografie, istorie) 1 sala pentru cultura civica $tiintele naturii Fizica $i biologie cite 1 sal a de curs 55-60 m2 30-35 m2 cite 1 sala de depozitare sl sala pI. materiale 30-35 m2 cite 1 sal a de pregatiri 70-75 m2 cite 1 sala pentru experimente $i exercilii Chimie 80-85 m2 1 sala de curs si exercitii 30-35 m2 1 sala de pregatiri 30-35 m2 1 sala de depozitare si sal a pI. materiale 2 sali pentru cercurile $tiintelor naturii fiecare 0-35 m2 20-25 m2 1 sala pentru cercurile de prelucrare foto lncaperi gospodaresti 70-75 m2 1 bucatarie 30-40 m2 1 sala de curs si de mese incaperi pentru provizii, material si 30-40 m2 masini gospodaresti 15-20 m2 1 spatlu pentru dusuri si vestiar Educatie artistica 80-85 m2 1 sa/a de desen 60-65 m2 2 ateliere pentru lucru manual fiecare 20-25 m2 2 incaperi pentru materiale 20-25 m2 1 spatlu pentru dusuri sl vestiar 70-75 m2 1 atelier creatie textile 65-70 m2 1 sala de muzica 15-20 m2 1 anexa Laborator lingvistic 80-85 m2 1 sala pentru echipamentul de profil 10-15m 2 1 incapere pentru aparatura $i materiale fiecare 15-20 m2 3 incaperi pentru materialele didactice 70-75 m2 1 incapere pentru biblibteca scolara 1 incapere pentru co-administrarea asigurata de elevi 15-20 m2 1 incapere pentru festivitati (pentru maxim jumatate din elevi) 1 m2!elev Administratia 80-85 m2 1 cancelarie (sala de conferinte) 1 incapere de lucru a profesorilor (biblioteca 100 -1 05 m2 profesorilor) resp. pot fi cuprinse in aceeasi incapere 20-25 m2 1 incapere pentru directorul scolii 1 incapere pentru directorul adjunct 20-25 m2 1 birou 15-20 m2 1 sala de primire a parintilor simultan, incapere medic 20-25 m2 1 incapere a administratorului (distribuirea laptelui) 20-25 m2 Sport sal a de sport pentru fiecare 10-15 clase 1 unitate de exercilii de 15 x 27 m Teren de sport in functie de cerinte
I,
Ii II
jI
j'
II
Ii I:
I'
Ii
I
318
~COLI
-+!lJ
'-V
f1I
Amenajari de Weuri pI. eursuri, deex. pI. eea 100 de baretl
eea 15 m2
De ex. pI. cca 100 de fele cca '5 10'
Amenajari de weuri pentru pauze, de ex.

instalatii pe a singura lalura
pI. eea 250 tele eea 40 10'
pI. eea 250 baieli eea 40 10'
Amenajan de weun pI. prate sari de ex. pI. eea 30 de prate sari eea 15 mZ
PI. eea 20 de protesoafe
eea
10m2
De exemplu instalalii pe doua laturi pI. eea 500 de lete eea 65 10', pI. cca 500 de baieti cca 40 10'. ~:s~~U~~~:j::t~tare mai mari trebuie preva.zute amenaja.ri
-
g[ll;~$
oW ~ m
0000
ooom
Sal~ normal~ de clas~. p~lrat~ ~i dreptunghiulara. eea 65m 2 eu mobilare, eu orient are spre labia ~i mobilare hbera
32- 40 locurl
([) incaperi si zone pentru activit ali didactice generale
30 - 36 locuri
~! ~
Garderobele sint deseentralizate, in afara salilor de elasa, de$i atri buite subordonate aeestora -.. pag. 322 . Grupurile sanitare: Numarul WC-urjlor, pisoarelor $i a lavoarelor necesare, in functie de numarul total al elevilor, separate pe sexe, eorespunzind directivelor aferente -.. @. WC-urile trebuie sa fie pe cit posibilluminate $i ventila te natural. E nevoie de accese separate pentru baieti $i fete. Exemple pentru dilerite amenajari de toalete pentru $coli -.. G) - . Circulatiile orizontale $i verticale sint de regula $i dli de evacuare in eaz de peri col. Latimea libera a dlilor de evacuare este de minim 1,00 ml150 de persoane totu$i minim 2,00 m in zonele de activitate didactiea. Pentru mal putin de 180 de persoane trebuie sa aiba 0 la\ime de 1,25 m. Treptele in zona de predare trebuie sa aiba 1,25 m, iar alte cai de eva cuare 1,00 m. Lungimea maxima admisibila la caile de evacuare este de 30 m, cu 0 schimbare de directie pina lajumatate. 25 m linie dreapta, masurata de la U$a de inchidere a casei scarii pina la cel mai indepMat loc de mundl. Capacitatea treptelor in funetie de numarul eelor care Ie intrebuinteaza $i de incarcarea medie mai redusa $.a. La\imea trep telor: 0,80 m la 100 de persoane (minim 1,25 m, dar nu mai late de 2,50 mi. Alternativ: 0,10 m la 15 persoane . (Numai etajul superior la 100%. Restul etajelor se caleuleaza cu numai 50% incarcate). Zona de activi tate didactidl generala cuprinde c1ase $i clase auxiliare, c1ase cu di mensiuni foarte mari, sali de curs, sali pentru limbi straine $i eultura ci viea, laboratoare lingvistiee, incaperi pentru materialul didactic, pentru harji $i alte anexe. Materiile din zona de activitate didaetica generala sint: limbi straine, cursuri de profil, matematica, religie, $tiinte sociale $i politice precum $1 materii op\ionale $i cursuri de aprofundare (in to tal cca 50-70% din totalul orelor pe saptamina). Suprafe\ele neeesare: sala de clasa pentru cursuri tradilionale eca 2,00 m2/loc, in cazul diferentierii spatiale flexibile eca 3,00 m 2/loe $i la cursurile in sali mari eca 4,50 m2/loc inclusiv suprafetele anexe neeesare din punct de vedere functional. Planul incaperii standard este dreptunghiular pina la patrat (12 x 20, 12 x 16, 12 x 12, 12 x 10m) ceea ce inseamna ca la 0 adincime max. de 7,20 m este inca posibila dispunerea ferestrelor pe 0 singurtlla tura -.. 0. Suprafala: sala de clasa obi$nuita 1,80 - 2.00 m 2/loc de elev sala de clasa mare cca 3,00-5,00 m2/loc de elev 2,70-3.40 m. inaltimea libera Laboratorul lingvistic: amplasat in eadrul zonei de de activitate di daetica generala saudireet subordonat acesteia, pe cit se poate aproape de mediateca sau biblioteca. Necesar: Cea 30 loeuri de lueru la cca 1.000 de elevi -.. - @. Dimensiuni: Dimensiunile laboratoarelor AV $i Avi in total cca 80 m2 , eabina pen tru laborator lingvistic eca 1 x 2 m, numarul locurilor de laborator 24-30, ceea ee inseamna 48-60 m2 inclusiv suprafetele anexe. Suprafete anexe: studio, incapere pentru inregistrari, arhiva pentru profesori $i inregistrarile elevilor. Laboratorullingvisticpoate Ii ampla sat $1 in inima c1adirii, putind fi deservit de lumina artifieiala $i instnlatii de ventilare.
Termen WC-un pI. clase Alca tuire
Closet
Zona de predare eu eca 180 de lacuri pentru elevi, avind cca 550 m' sub forma a 6 sali normale de clasa $i inca-perea cadrelor didactice precum si 0 sal a. mare pen Iru cursuri inlerdependenle
Separare Ampla B/F sare nu Linga a clasa eu acces din curear sau sala.
utili~
Allele
zare
intimpul
CJ
00000 0000000' 000000
eu anticamera.
orelor
Mai multe clase intimpul orelor
eventual pl. Insirtutlile de invtlt~minl prescolar 2 We-uri Si antrcam

de la Ireearo cl",~ I~r~ we Iro bUie s~ se ajung,1- pe un culonr de max. 40 m rt:!sp. pe 0 scar<'\ la un we pI. eursun
grup Weuri da pt.cursuri de closete weuri Grup pI. pauze de closete Weuri pI. pro tesori da
r:+olJCllOl
'10'
Pt clase Cu acces intimpul din curtea pI. pauza pauzelor sau halul mare in timpul pauzelor
grup de We-uri la nivolul Solului ce nu e amplasal~ in zona inlerna., acceslbll~ din spaIiiIe de pauza
evontunl in legt\lur.'k cv garderobele prOrosOfllor
Grup Separare Subordonate lanai profe de Barbati c10sete Femei sarHer sau administratiei
Limbi slra.ine - laborator lingvislic Laboralor AV (AV. auz si vorbire)
~ rnreg1strare)
~aboralor Avi
1= auz,
vorbire,
Amenajari de Weuri
- .- 1
,,' ,'
'
'"
'I
'I
"
319
$COLI
--+QJ
Zonele de activitati didactice destinate stiintelor naturii cuprind sali
de clasa, de exercitii didactice, de exercitii, de pregatire si de
colect!i, sali de prelucrare si laboratoare foto. Sali de curs de biolo
gle, fizica si chimie cca 2,50 m2 /loc. Pentru predare si demonstratii
cca 4,50 m2/loc pentru exercitii inclusiv suprafetelor conexe necesa
re din punct de vedere functional dar fara spatiile anexe.
incaperile destinate demonstratiilor si experimentelor pentru combi
natiile de materii sau pentru materii:
stiintele naturii, chimie si biologie, fizica, chimie si biologie cca
70-80 m2 -(1).
Sala de curs pentru predare Si demonstratii la materiile fizica, biolo
gie eventual chimie cca 60 m2 , cu scaune de amfiteatru Tn panta si
fixe. 0 a doua intrare - iesire. Este permisa eventual 0 sala de cur
suri amplasata Tn inima cladirii, i1uminata artificial.
Sala de exercitii pentru exercitii scolare, cercuri de lucru S.a. la bio
logie si fizica sau zone pentru exercitii referitoare la mai multe ma
terii structurata spatial si compartimentabile; cca 80 m2 de sala in
dividuala respectiv suprafata individuala.
Salile de pregatire, pentru colectii si pentru materiale pentru combi
natiile de materii sau materii individuale: Tmpreuna cca 30-40 res
pectiv cca 70 m2 , Tn functie de dimensiunile scolii si a zonei destina te stiintelor naturii. STnt permise Tncaperi amplasate Tn inima cladirii cu lumina artificiala. incaperi Si zone pentru cursu rile de stiinte ale naturii. Salile de pre lucrare foto si laboratoarele foto sTnt subordonate salilor pentru stiintele naturii. Tipurile de sali respectiv de suprafete: sala de prelu crare foto eventual sub forma de studio, anticamera spre laborator pentru receptie, cursuri. Instalare sau similare, eventual prin utilizarea unor Tncaperi cu alte destinatii altor sali, laborator foto drept camera obscura cu zona pentru laborator de pozitive (1 masa de marire pen tru 2-3 elevi, combinata cu suprafete pentru lucrarile cu substante), si pentru laboratorul de negative (developan de filme) Si Tncapere sau nisa pentru introducerea filmului Tn aparat. Amplasarea Tncaperilor: eventual spre nord adTnavTnd climatizare in terioara constanta. Necesarul de spatiu depinde de numarul elevilor, Tn general 6-14 elevi per cerc de lucru, minim 3 - 4 m2 per locul de lucru, tipurile de laboratoare foto sTnt Tn functie de domenii si dimen siuni. - Laborator cu 0 singura Tncapere 20 - 30 m2 , ca forma minimala numai cu nisa separata de cca 1,50 - 2,0 m2 pentru introducerea filmului. - Laborator cu doua Tncaperi 30 -40 m2 , compusa din Tncapere lu minata, filtru de lumina si camera obscura (pentru prelucrarea po zitivelor si negativelor), Tncapere pentru introducerea filmului cca
Sal a de curs
f7\
eca 48 locun eca 80 m2
Pregatlre $1 colectJl eca 60 m2
Sail pI exercltll eca 40 locun eca 80 m2
n ~ ~,~:~ ~tD'O~ ~lW
I
0
Sali,I zone pentru predarea ,tilntelor naturale
==
~
I
3 3
, R ~I~i
II
,
IIII
u ~t~~ II
II,
~.
I II
bd
~~~Th~~
~~mu~
,II I
I I I I
1) Sal a de exerCIt!1 3) Sala de clasa 2) Sala pt. exercilll didactice 4) Pregatire $i colectii
5) Sala alternatlva de exerertll 6) Colectli
Zona destrnata ,tiinelor naturale eea 400 de loeuri eea 1.400 m'
Atelier stilntele naturij
Atelier
a! P d
oLJo
c:::::J
q--p O[iO
I
I
a
0
oU oLJO oUo
eca 95 m
2
iO 01
ana 9 ,0
O~I n~ r~ ~~~ ~~a LJ

0 1 U
0[\0
' I~; I~ I,~ I~ C Uo lY Uo cJo

0
~o ~o 0
10
'1r_--,,--_c<o,--_Q__ O_
eca 40 m
2
eca 12 lacuri
eca 30 locuri
eca 100 m
$1
!
I
r
"
incaperi:;;i zone pentru lucru manual (tehnlc), menaj. muzica
arta
--+G)-@
-------=:! c=
0 0 0
-----.-J [---0 0 0
Ib;----coo--no--ro,--oc;--.J I
Utilaje
ana flO flo on

cU o V o
0
dc.Jo oUo to=-....=..~ 0 0

Material
cca 32 m 2 cca 56 m2
1] ~D TI TI ~o
on 1] TI :0
Ateiier-Iemn-metal
2 m2 .
Laborator cu trei Tncaperi. camera obscura pentru pozitive versus Tncapere luminata, filtru de lumina, cca 1 - 2 m2 , fara mobilier, nu mai cu lampi pentru camere obscure. inchideri: draperii, usi, filtre-Iabirint, filtre turnante.
Atelier-hirtie-Iut
cca 25 locun
Zone destinale lucrulu; manual (tehnie)
o~
~o \;'J.ET=::===;;::::::::::::::;; 0
~
Sala utrlalelor .
-0.
:ITo~~
Lemn
J
0
Metal
320
Muziea,; arta
Zone pentru tehnica-me~aj, tehnica de birou. desen tehnic. lucru manual. In total eea 350 de loeun, ceal.600 m'
1 inc~pere
multifunctlonal~
$COLI
CD
2 Locuri de auditie 3 Birou 4 Calalog central 5 Ziare Si reviste 6 Lucru colectiv 7 Lucru indivIdual 8 Cabine pentru ma,lnile de scris 9 Informatii, imprumut 10 Sal~ de curs 11 Sludio audiovizual 12 Depozit 13 Ulilizare uzual~ l.-:..'=---===:=---...::="-JL.l.-....t==---..u............L - _ J '='----' 14 Copialor
15 GarderoM, depozi
larea gentilor
Exemplu penlru bibliolecaJmedialec~ ,colar~
--w
Biblioteca, medialeca si amenajarile centrale
Tema:
Cenlru de informare pentru aclivitatea didactica, confinuarea studi
ilor si timpulliber.
Utilizatori:
Elevi, profesori si utilizatori exlrascolari,
Biblioteca esle formata din zonele conventionale pentru elevi si profe
sori inclusiv imprumut, locuri de lectura sl de lucru precum si inventarul
corespunzator de carji si revisle, Mediateca inseamna extensia bi
bliotecii prin posibilitati de primire si restituire (hardware) pentru radio,
film, televizor, casete si banda de magnelofon, adica asanull1ilulma
terial audio-vizual si un inventar corespunzalor de software.
Valori orientative penlru necesarul de suprafete:
Pausal biblioteciilmediateca 0,35 - 0,55 m2 /elev,
Individual:
imprumutul si restituirea carjilor, per loc de lucru cca 5 m 2 inclusiv
supratata pentru catalog cca 20 - 40 m 2 ,
Consiliere:
Bibliotecarul. pedagogul si lehnicianul mijloacelor de comunicare in
masa s.a, pentru tiecare colaborator, cca 1020 m 2 . Depozitarea cariilor
compact in depozit, penlru fiecare 1000 de volume, insernnind cca 20
- 30 de volume la metru liniar, cca 4 m2 de rafturi la vedere inclusiv su
prafetele de miscare, suprate\e pentru citil si cataloage penlru fiecare
1,000 de de volume de specialitate respectiv de lexicoane, cca, 20
40 m 2 zona de lucru in general pentru fiecare 1.000 de volume de lexi
coane, cca, 25 m2 pentru cca 5% din elevi/profesori, totusi minim 30 de
locuri de lucru de cite 2 m 2 cca 60 m2 . Per? cca 2,53,0 m 2 . Sala pen
Iru grupe de lucru de 8 -10 persoane cca 20 m 2 - CD - 0 .
BuctlUnii $i anexe
Dimensiunile si dotarea depind de sistemul de aprovlzionare, de distri
buirea alimentelor $i de restituirea a veselei pentru lineni elevi eventual
sistemul de distribuire pentru masa in comun (porjionatil de caire pro
fesori) in caz contrar autoservire (de pe banda, pater nosier, tejgtJea, Ii
nie de canline, cantinatree-f1ow, platou rotativ sau similare). Distribuirea
a 5 - 15 mincaruri/minut respectiv 250 -1.000 poriii/ora in raport cu per
sonalul existent. Necesarul de suprafala pentru sistemul de distribuire
cca. 40-60 m2 , sala de mese in func\ie de numarul elevilor si a numaru
lui de schimburi pentru un loc minim 1,20-1,40 m2 , Supratetele mai ma
ritrebuie structurate in spa\ii individuale, Pentru cca 40 de locuri de masa
trebuie prevazut un lavoar in zona de acces. -@ - 0
~f:{~ ~~~r=n <r1~'1

[TTTIJ 000 5
rn
OI]O~~ o 9
0
P========9
811.-_------' I
~
Exemplu penlru
bibliotecaJmedialec~ ,colar~
....
0%:0
o~o
lor d'se
0 IJ 00
....
'u c
i!!
~
....
....
~::;o
''" " >00

0
D~D D~D
Sp~I~
'"
.ro
"" 0
"'e ~O4
a: 10
~fu
~f;i
.~
o~
<J
~
.!!!
;;;
'0" '" Q:
'3
t'1~~
0
:J
" "
'" u '"
Z
..
E~
'"
c ~~ c
~~
...
....
'"
.ro u
:J
;;;
!!'
'N
_ 2500 m'
e 0
eJeJ eleJ eJ eJeJ
I
;;
<f~
~ '"
~l
:>
''" " 'E " ro ..2.;::

UU
",:J
ro
'" E ''" "

:J._
I'"
Ii
"" I.:.~
eJeJ
~:;
t-l
'" '" '" E;::

~~
co
NM
'" :J
r~ a.
I
NM
00
co
",.9
~~
00
Co
00
NM
Ii
l'l ~.s
Schema suprale\elor ,i a relatiiior penlru 0 bucatarie de ,coala
Distribuiea
minc~rii,
dislribuirea veselei si zona de luat masa
321
01
':)
Scoli primare
: ~-.J
~~~
=:
::J.
,:"
I Garderoba
Culoar
Sali de c1asa - pentru fiecare clasa de baza 0 incapere pentru ac tivitatea didactica. pe cit poslbil patrata, in cazuri exceptionale drep tunghiulara. max 32 de elevi. minim 65 - 70 m 2 (cca 2,00 m2 2.20 m2 'elev) pe cit posibiliuminata pe dOlia laturi ~ G) + pen tru mobilare libera si orientata. Partea frontala: tabla gilsanta rabatabila atasata de perete. suprafata
pentru proiectii. racordui pentru TV. radio, magnetofon s.a, trebuie
amplasate in apropierea tablei respectiv a usii, lavoar pentru uz sco
lar. Posibilitatl de prindere a hi3.rtilor pe perete, Posibilitatea acoperirii
ferestrelor. Incaperi pentru grupe ca suprafata de lucru separate pen
tru diferentierea interioara. dar in prezent numai in cazuri speciale.
Alternative la c1asele individuale Sl cele de grupe:
imbinarea a 2 - 3 sali de clasa pentru obtinerea unui spatiu de pre
dare pentru conversatii intre profesori Si elevi. dezbateri, prelegerl
pentru grupuri marl sau compartimentat cu pereti reglabili.
Windfangul sl holul de intrare sint in acelasi timp spatii de distributie
a circulatiilor orizontale si verticale (culoare, scarl. rampe) eventual
ca hoi pentru pauza (0.50 m2;elev). Zona multifunctionala pentru
serbarile scolare. joe si expozltii.
Pentru incaperea cu materialele didactice sint suficienti cca 12 -15 m2 .
Amplasare centrala. subordonata zonei profesorilor respectiv spatiilor multifunctionale.
'!
Sala de clasa lumlnata si ventllata pe doua laturl peste garderoba 51 culoar extlnderea culoarului a cite doua clase, incaperr pentru matenalul didactic Arh.: Yorke. Rosenberg. Mardall
!clasa libera
Sala de clasa
:J_
;:::'-,
1ncape_r~J~!.-.!-~cru manual
Culoar
'.1
imbinarea salii de clasa cu clasa libera propunere de rezolvare tip.
$1
incaperea pentru lucru manual. Arh.: Neutra
Culoar
".'- - II
~><~ -~
'- ~ ~~'---r'
-, _~ _~, '>/', r,d~r~,~: L

~ -~, ~ ~
sala
:::=:=:::I::::
de clasa
=--==-~=""io==--=""
Cite doua c1ase la 0 casa a scarii. exploatare pe etaJe cu ilumrnare pe doua laturi Arh.: Schuster
Conformarea pianulul in forma de llm!1 de fierastrau. eXlsta pencolul deranlulul reclproc Arh : Carbonara
'':~.' J/;~ <).,
/
Sala de clasa '\. /
_j;~:V~'~"~
Culoar
~
Sal.a de c1asa
!
.....
Sal<l de clasa lummata suplimentar prln lerestre pozitionate in partea supenoara. lara a permn9 vederea din spate. Extinderea culoarulUl arerent flecarei clase cu gar deroba $1 spatlu de depozltare Arh.: Carbonara
Patru clase pe etai cu i1unllnare pe doua laturl, extenSle laterala pentru cursuri colec1lve? Arh.: Haefell. Moser. Steiger
,,-----
"'-.
~
LJ;~C =~'.:
o~= =~c
tll
<:::J:JI:J :J'l"':""-C SL..:.....t:::.:
./~ ~
> , / Garderoba
.
-"",,~
322
Sala de lucrJ " manual Sali de c1asa hexagonale cu sali de lucru manual trlunghiulare inchise Arh.: Brechbuhlen
", r
"''''''~~'"'
Intrare acopenla
Clasa hexagonala fara culoar. cu acces pnn garderoba = windfang Arh.: Gottwald. Weber
8
C
<1l
(JJ
:2
Q)
Parter -
scoal~ proleSlOnal~
\
Arh.: MilchelilGiurgola
1. Sala. de sport 2 _Vesllbul sa);) de sport 3. Parcare 4. AdmlnTslratle
\
\
1. Hoi
2. Canllna.
\~0\
.\ v /
3. Incapcre pI. recreere 4. Garderoba:
5 Rectoral
6. Foaler
5. Vesllar 6. Clase 7. Pauz~
7 Aula 8. Medlateca:
g. inc:Jpere de lucru pentru profesori
;';'
J'
1O.
Sa1.~,
de conrerinte
Parter - scoala primara
Arll
[3 Sl
C. Par ;]dt~
11. Sala de clasa
l,
I
1
t 1.=c:-r<-I!7.'i-'----'-~ _~IITICI;lITn!,lnnll t-..l'..l"--+---+--,----L.'..0.J tL.l'
~~iTImm[V',
Sectiune transversa1a-0
.~.
1 Hoi 2. Sala: de c1asa.
3.
4
inc<"tpere curatenl
we
14 Sal;'} mullilunctionaia 15 Depollt 16, Blrou
.(ir')
.:..'-..........-...
I
,
5 Aripa sa.lilor de clas<"t 6. Sala. de glmn;'lstlca:
'L
7 SaJa: cu aparale 8 ChlClneta.
9. Sala 10. Scena.

11. T eatru in aer Iiber 12 Lac de inlitnlre 13. Sal<"l pI. lucru manual
I I
CD
Parter
scoal~ in Wohlen
Arh : Burkard, Meyer, Sieiger
Secliune transversal!!
~0
Arh. Noel, E Sluder, G. Sluder
323
INCApERI DE DIMENSIUNI MARl IN CONSTRUCTIA $COLILOR

~QJ
G)
incapere scolara lara pere(1 interiori
\t.J
f2\
Compartlmenlare cu pere(1 de dulapuri mobih
(2)
$coala Tannenbergschule din Seehelm
.;.;.;.;.:.:.:.;:.;.;.;.;.::.;.;.:.::::. ~';';':':';';':':';r':';':';';';':';':':'
Planseu 5uspendal
f4\
'- I
_._.
Perete ~e~~r _._
._._
Cale secun
dara de pro
pagare a
sUnetulUI
.;.;.;.;.;:.;.;.;.;::.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;. ...; ; : :
.. : . : :
:,
,.
\:V
Racordu,rrle pardoselii Si tavanului cu pere(1 deSpar1:lofi
Golurile pentru instalali; intre plansa Sl planseul suspendat
Birourile de dimensiuni mari, astazi lucru de la sine inleles in multe dintre cazuri. incep sa influenleze $1 construclia de scali. De aceea exista $i cerinle asemanatoare in legatura cu dimensiunea incape rilor. iluminarea, ventilarea, acustica, finisarea pardoselii si a tava nului, mobilierul si culorile, Avantajul principal - flexibilitate - CD + - QJ. $colarizarea colectiva (team-teaching) in grupe "" 100 de elevi. Suprafala pen tru fiecare elev (fara zona centrala) eca 3,4 m2 - 4 m2 Trebuie sa fie posibila mantarea ulterioara a perelilor de comparti mentare; - G) multe exemple americane - QJ . Model german; $coala Tannenberg din Seeheim. - G). Apar totu$i probleme la in stalaliile verticale de scurgere, la ghenele din pereli s.a.m.d. gene rate de posibilitatea de racordare a perelilor de compartimentare fo noizolali - G). Trebuie realizate finisari de plan$eu demontabile, astfel incH instalaliile dispuse peste acestea sa fie vizibile. - Grupele mari de 40 - 50 de elevi se impart pe de a parte in grupe mijlocii de 25 26 de elevi $i grupe mici de 10 elevi - G). Caroiajul de proiectare este intotdeauna de 1,20 x 1,20 m; inallimea libera a spatiilor este de 3 m. Solutii de trecere de la c1asele de baza la incaperile mari sint oferite de pereti despartiton mobili ce pot fi demontali - 0 . Sint posibile $i forme de constructie cu alcatuiri de nise - CD + $i - @. Exemple pentru dispunerea locurilor de proiectii - + @. Pedagogii alrag atentia asupra faptului ca in cawl receptarii consti ente, omul reline mai bine ceea ce a facut el insusi: 10% din ceea ce citeste 20% din ceea ce aude 30% din ceea ce vede 50% din ceea ce aude sl vede 70% din ceea ce zice chiar el 90% din ceea ce a facut chiar el, participind cu capacitatea moto rie proprie.
~~asa2 4
Clas~
Clasa
"4
m:
]CJO
. = .=
:::J CJ
9
808-- -,
o~
0000
i I
Glasa 64 m'
' 1j ~
forol ~
~
!
i
,
,
I
o~
I
00
i
irI
i
Clasa 64 m2
r~C5 ~
Q~
,_ _ 9
I~Ei~E3
-~.
Clasa 54 m 2 Ciasa 64m 2
r=
I 1
00
o~
[Ji[Ji1Ji:
~~
!mm
HOloeq-
~ ~
I
, Clasa 64 m 2
Q;OO
Plan variabil cu 8 clase de baza
Grupe diferentlale
Perele
-0
M-t-t.f,.80-t~.' 20>
~ I
1.12t68f' I
\
\
,10
50
'
;~
~t"'i
I
\
I
I
\~
\
'I
!,
I
'''Ir
perete:t3~1!~
15.10
I~
\ '
\ I
-------=...:-!l+
I+''-''=P,a-n------ 16 ,30
U:5
-ll~
,
J"*
,
I
g~
Ul
Dispunerea locurdor pentru 80 de elevi " 10 ani. pentru proiecti; de film. de diapozitive si folii transparente
pentru 117 elevi " 10 ani
324
$COLI ->o(IJ
$collle proleslonale inclusiv anul preg~litor respectiv anul primar prolesio nal precum si scolile de specialitate, scolile prolesionale superioare si cole giile sint cuprinse de cele mai multe ori in cadrul centrelor scolare profesio nale. Ele sint frecventate de cca 75% din linerii intre 14 - 18 ani, care se for meaz~ inc~ sub asa-numita obligativitate a inv~l~mintului cu orar par1ial. Pe ling~ ciclurile educalionale complete si formele inlermediare, ciclurile edu calionale cu orar PMial sinl cele uzuale: pentru preg~tirea profesional~ este tipic principiul dual al diviziunii muncii intre scoal~ si intreprindere: scoala profesional~ ofer~ materiile de cultur~ general~ precum si materiile teoreli ce de specialitate cu reterirS' profesional~. inlreprinderea preia instruirea praclic-profesional~. Preg~tirea in 11 domenii profesionale: 1. economie si administratie, 2. metal, 3. electrotehnic~, 4. construC\ii si lemn, 5. textile si imbr~c~minte, 6. chimie, fizic~ si biologie, 7. tipografie si hirtie, 8. compozitii cromatice si amenaj~ri interioare, 9. igien~ sanitar~ si corporal~, 10. ali mentalie si menaj. 11. agricultur~. Olerta scolilor profesionale depinde de factori regionali, specific structurali si locali; dimensiunile absolute ale sisle mului pot fi cu greu evaluate; cifrele cuprind alit elevii cu program partial cit si pe cei cu program intreg, in tunclie de zonele deservite la 60.000 150.000 locuitari, revin cca 2.000 pin~ la 6.000 de elevi. Din cauza taptului
c~ deservesc zone mari, scolile profesionale trebuie s~ tie situate pe cit po
sibil in apropierea modurilor de circulalie a transportului in comun urban si
suburban si pe cale terata. Parcela: minim 10m2 suprafala pentru fiecare
elev cu program redus, minim 25 m2 suprafal~ construit~ per elev cu pro
gram intreg, pe cil se poate neafectat de zgomot, fum, mirosuri 51 pral: Ire
buie luate in seam~ forma lavorabil~ a parcele; si eventualele extinderi.
Dispunerea pe teren, sistemul de executie si tipul conslructiv depind de m~ri
mea suprafelelor care pot fi puse in volume etajate (s~li de curs, s~li penlru
cursu rile de specialitate, administralia s.a.) si si cele care nu pot Ii dispuse
decil in volume cu un singur nivel (zone penlru exerci\ii cu specializare prac
lic~ de ex. aleliere, zone penlru sport s.a.)- Scolile de regul~ cu 2 - 3 nive
luri, mai inalte numai in cazuri exceplionale; clMirea atelierelor cu masini
grele sau livr~ri mari de maleriale trebuie s~ aiba doar un nivel.
Acces: zona de intrare si holul cu amenaj~ri centrale, ce este in acelasi timp
zona de dislribulie a circulaliilor orizontale si verticale, trebuie s;'\ fie in con
tormitale cu cea din centrele scolare obisnuite respecliv cu scolile igenera
Ie. Zonele de predare trebuie structurate in functie de formele de predare si
cerintele spallale ce rezuila din aceslea. Zona general~ de predare (ZGP)
cu col~ parte din suprafal~ de cca 10 - 20%:
- s~li de clas~ uzuale clase normale cca 50 - 60 m2 , clase mici cca 45 - 50
m2 , c1ase cu dimensiuni toarte mari cca 85 m2 , eventual clase mari inlrebuin
tate si ca sal~ de film si pentru prelegeri cca 100 - 200 m2 .
Cerintele arhitecturale, ulilarea si amenajarea trebuie s~ fie in conlormltate
cu cele reteritoare la centrele scolare obisnuite respecliv la scolile generale.
Pentru fiecare cca 5 clase normale lrebuie prev~zul un spatiu de adunare de
cca 20 m2 .
1 Utllizarea luturor domeniilor de
spec1ahtate 2 Scoll prolesionale superioare 3 Anul primar prolesional, scolrle de speclalilale 4 Domemu de specialitale muncilori trneri
5 Domeniu de specialilale electrice 6 Administralie 7 Locuinla administratorutui 8 Parcare (prolesori, elevi, oaspeti)
G)
baz3.
Schema supralelelor si a relatiilor functionale - centre scalare prolesianale Cursur' leoretics, \. Aetivilale praetica de prom
Cursur; leorellce de
Clase normale
~ Cursuri teoretice de prolil

~
crase cu specializare ..,,-
Forme de predare $i cerinte spatiaIe
.... Ctase cu specializ3.ri particulare

Aleliere
(demons\ratii/exercrlii)
Organizarea dameniilor
Delaliu Sccala
protesicnal~
din dislrictul Viersen
Arh.:
Knspor, DOhmen
325
FACULTATI
Amfiteatre
Amenajari centrale in cadrul facultatilor: --+ llJ
Aula, sala de festivitati. administratie, decanate, casa studentilor.
Pe I1nga acestea: biblioteci, cantine, amenajari sportive, camine,
parcari.
Instalatiile tehnice pentru alimentarea centrala:
centrala termica, alimentarea tehnica de baza.
Amenajari pentru cursuri !;ii cercetari specifice diferitelor domenii.
Amenajarea spatiala de baza pentru toate domeniile:
Amfiteatre pentru cursurile de baza !;ii pentru cele speciale, sali de
seminare !;ii pentru grupe (partial cu locuri de lucru la PC-uri) pentru
aprofundarea materiilor. Biblioteci de specialitate. sali de lucru ale
personalului !;itiintific, sali de conferinta, sali de examen etc...... <D.
Necesarul de spatiu specific domeniilor:
!;itiinte sociale: nici 0 cerinta In special.
Specializari tehnico-artistice: de ex. arhitectura, arte plastice, mu
zica etc., sali de to ate felurile pentru desen, ateliere, ateliere de pro
ductie, pentru repetitii !;ii de depozitare.
Specializari ale !;itiintelor tehnico-naturale, de ex. constructii, fizica,
constructii de ma!;iini, electrotehnica: sali de desen, laboratoare.
ateliere, hale !;ii laboratoare industriale.
Specializari ale stiintelor naturale !;ii medico-teoretice, de ex. chimie,
biologie, anatomie, fiziologie, igiena, patologie etc.:
laboratoare cu anexe function ale, ateliere !;itiintifice, sali pentru
cre!;iterea animalelor !;ii pentru experiente pe animale.
CAmine studentesti
CAmine studentesti
Parcare
:.:.:.:. . !illTIE . . :.:.:.:.
:.:.:.:.....
:::::::: Invata.mmt:::::::::
'
=~
.. :':':.:':
II
Parcare
': : : E: : : : :
::::~~t~~r.<;::: .................
G)
--_ _ Imwmmmm
..u.
..u.
..u.
Extlnderea faculta.tii
Schema a amenajarilor din cadrul facultalilor
a = nivelul fruntii
cimp vizual
:::::....:::::..::
f\R
d ..:.:.:.:.:.:.::: r::
::::: :::::
:::::::.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:::::: 301 9
1
. 90 1 90
~
Podium
1
909090
Stabilirea pnn metode grafice a curbei de vizibilitate pentru auditor
'I!""~"""""""""""""""""""""""""""""'"""""''''''''''.'.'
.
.,
@
Forma normala a amfiteatrului
,.,.,.,..
,." " " " , , , , , ,',), , , ,.Y')"il'~'i':'

Spatiu de circulatle Corectura.
Amfiteatru, panta mal accentuala
Locurile studentilor la operalli
~~
::::
~:@..:if:r ~..:: :
CD
326
Dispunerea In trepte a salii de nudun, fiecare student 0,65 m' supra/ata de slat jos
FACULTATI
0,90 1-11-1
--...:..='-----------+-1
11 ,40
0,90
Amliteatre
-+
[IJ
I II I
r
jI;
o
..J
I~
~/
Q)
I I
I
'v
/
/
200 de locuri, amfileatru dreplunghiular
Amfiteatre mai mari pentru prezentari centralizate sint plasate de prete rinta in c1adiri destinate auditoriilor. Amfiteatre mai mid pentru cursuri de specialitate trebuie situate in c1adirile destinate catedrelor 5i seminariilor. Accesul in amfiteatre trebuie separat de zona de cercetare, dar la cea mai mica distanta de aceasta, direct din exterior, in partea posterioara a salii, in cazul amenajarii in gradene, in spatele ultimului rind; la amfitea tre mari trebuie dispuse 5i accese laterale la 0 cota medie -. G) + . Conferentiarii intra in amfiteatru din lata, din sala de pregatire. De acolo se aduc, pe roti, 5i materialele pentru experimente. Marimi uzuale ale amfileatrelor: 100, 150, 200, 300, 400, 600, 800 de locuri. Amfiteatre pina la 200 de locuri, inaltimea nivelului de 3,50 m, in tegrate in cladirile destinate catedrelor: peste aceasta capacitale pre ferabil in clMire proprie. Amfiteatre ale stiintelor sociale pentru scrieri pe tabla si proiectii, cu locuri in panta lina. -. pag. 326 0 Amtileatre penlru demonstratii ale 5tiintelor naturii cu mese penlru demonslratii, cu locuri in panta accentuata. -. pag. 326 Amfiteatre penlru demonstra\ii medicale "teatru de anatomie", cu 10 curi in panta accentuala. -. pag. 326
rfCTh
-~-, \
\
1.75 a
3,65.
5,4a
Plan dreptunghiular
400 de locuri. amlileatru in forma de trapez
0.25.
II
5.5.
Plan trapezoidal
[)
Amfifeatru cu 800 de lacuri
Amf,leatru cu 200 de locuri Universitalea Teologica Tubingen
327
FACULTATI
Amfiteatre -
[II
I
I.
:
L~_~
CD
Sectiune-
Nlvel curent -
I
H
2
Plan Amflteatru pentru fizica cu peretii dubli pentru a evita puntlle acustice si de Irepidatie UT (Universitatea Tehnica) Darmstadt
CladiCea coleglului universitar Freiburg parter Sala de intrare. Si aula dezl/oltate pe doua niveluri. Nivel curent cu sali de seminar si administratle Arh.: O.E. Schweizer
1 Amfiteatru
2 Prega1ire arnfiteatru
3lntrare
Cladire pentru studii Dusseldorf

1 Amfiteatru
Arh.: Ptau
2 Sala de proiec~ii 3 Garderoba
...,.>",)
Auditoriul UT Delft
Arh.: Sroek + Sakema
(j)
\\,0
Am/iteatru pentru UTF (Universitatea Tehnica Federala) Honggerberg din Zurich Arh.: Steiner + Gehry
328
FACULTATI
L..J[f,j
Pe suprafata orizontala
Amfitealre -- [IJ Mobilarea amfiteatrului cu unita\i combinate din: scaun pliant sau ra batabil, spatar si pupitru de scris (cu raft sau cirlig pentru mapa), de obicei fixate in podea -- CD + 0) . Dispunere in func\ie de domEmiul de specialitate, numarul audito riului si modul de predare, de la rar (prezentari de diapozitive, amenajari electroacustice) pina la des. (Chirurgie, medicina interna, lizica) rindurile de scanune dispuse in panta, slabilirea curbei de vizibilitate prin metode gralice sau anali lico-aritmetrice -- 8) + . Necesarul de loc pentru fiecare participant depinde de lorma scau nului, adincimea pupitrului si de panta pardoselii. Necesarul de loc pentru fiecare student pentru 0 asezare comoda este de 70 x 65 em, normal 60 x 80 ;" 55 x 75 em. Pentru fiecare student inclusiv toate suprafetele de circula\ie, la amfiteatrele mai mari si pentru dispunerea cea mai densa 0,60 m 2 , la amfiteatre mai mici si dispunere normala 0,80-0,95 m2 -- pag. 330.
Material
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
85 85 85
Pe Ireple de 15 em
Dispunerea loeurilor de sial jos

eu senuno 51 pupllro plinnle
,
---~
tonoilhsorbant
Panl~ cu inclinatie de 12%
G)
Mobilarea amlilealrului
f'3\
\.::.J
Disp~nerea cu pupilre fixe ~i scaune

rolalive (invenlale de aulor)
Ir
~: ."., ".,"".,.",.,.,.,.,.",;,,Z', l
1---...,9O'-----j
Scaune penlru amiitealru/spaliul penlru pupilru
Fillre de lumina si fonice - plan
CD TnbL"l porl.1bil;\ pI
~
nml,hl:l!rO
prln
UJ
Vontilarea pupilrului/circulatia aerului
'"
"
'"
CD Puncl de rcper
o Gh(lfl.1 do nllmofll.lre p"'d050,lr~ CD M:ls."l pi expenmcnlO
T
Fillru de lumlntl 51 fonic
CD
:il'
Aparal do project,s mare
Sectiune
CD Aparal de proteclle film ingU51 CD Aparal de proieclie dlapozitive mlc CD Aparat de proiectle penlru lucru
--i
/
/
I Qj
I
I I
I
/
I
I
90
Plan
CD Aparat de proiectie mare CD Diaseap CD ~~;~~OUil color

(3) Proieclor Prado cu film
90
I I
_ _" 1.80-2.00
/
I
I
I I
r?
:
;
50-1
I"
Panou
de 16 mm
e comanda.
T
~
N
..
L:: _
; ,' r
~ I
~
I I
I
I
<:
&I
I
I
I I
I I
",I",
I: i
I
,
'" I
I I I
I
I
5,:3'
L--.1
1.
t--"99-1
30
:::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.,:.:.
Seclrune ::::...:....:::::...
Plan
~ ZODAJ?Q..Q)",um""u""lu",-i
I
XI
---H
Slandul de proieetie
(j)
Standul de proieelie
Zona podiumului - plan
329
!-1,20-f
1---1 ,SO----1
FACULTATI
Continuarea pag. 329
Mesele pentru experimente pe elt posibil interschimbabile, unitati
mobile, adecvate lucrului in laborator. Este necesar un racord la
mijloacele de comunicare in masa.
Suprafetele pentru proiectii si pentru tabla: ecranul de proiectare
este favorabil, ca suprafata segmentata sau fixat pe peretele fron
tal. Tabla de perete din mai multe segmente, de cele mal multe orl
glisanta pe verticala, mlnuita manual sau automat, glisablla pina
sub suprafata de proiectare; sint posibile si tablele mobile ---- pag.
329@.
..
rc::J , 00
I
I
" 1.9m 2
000
Lac de lucru la seminar
[::::=::J
000000
000000000
0i10~
gR,
o~ool
I
I
I
I
A
000000000
I
B
I
I
I
I
I
1
000000000 000000000
O~III U o 0 t:::=r=J gOOOO

000000
~ I i~l,
101
Acustica spatiului:
Rezultatul vorbirii trebuie sa ajunga in mod egal la auditoriu, fara
ecouri ce deranjeaza. Tavanele suspendate folosesc la reflexie si
absorbtie. Peretii din spate trebuie sa fie capitonati cu material fono
absorbant, iar restul paretilor trebuie sa fie netezi. Puterea de ilumi
nare in amfiteatrele fara ferestre trebuie sa fie de 600 Lx (DIN 5035).
Spatii conexe pentru utilizarea amfiteatrului:
~DOOOOOOOOO
o o o o o
000000000
0 0
0 0
0
Q)
Salile de seminarii, mabilare vanabila
Fiecarui amfiteatru trebuie sa-i fie atribuita 0 anexa. Nu are 0

functiune fixa, poate fi folosita ca depozit, Tuturor amfiteatrelor pen
tru experimente trebuie sa Ii se atribuie 0 suprafata destul de mare
pentru pregatiri. Trebuie organizate la acelasi nivel si cu distante
scurte pina la podium. Valorile orientative pentru dimensiunile mini
me: plan dreptunghiular al amfiteatrului, cca 0,2 - 0,25 m2/loc. Plan
trapezoidal 0,15 - 0,18 m2/loc. Pentru disciplinele stiintelor naturii si
preclinice trebuie adaugati 0,2 - 0,3 m2/loc,
Pentru utilizarea judicioasa a unei c1adiri de amfiteatre trebuie
prevazute suprafete pentru depozitare si camere de asteptare.
Camera de asteptare pentru personalul tehnic pentru intretinerea
dotMlor din amfiteatru, camera de asteptare pentru personalul de
serviciu, depozit pentru piesele de schimb, becuri, tuburi de neon,
tabla, haine s.a.m,d. Dimensiunea minima per incapere este de 15
m2 , necesarul suprafetei pentru toate anexele este de 50 - 60 m2 ,
Depozitarea hainelor si amenajarile pentru toalete: evaluare aproxima
tiva pentru ambele, insumate ca valoare orientativa 0,15 - 0,16 m2 /loc.
Amenajarea de baza a spatiului pentru toate directiile de specializare.
incaperile obisnuite de curs:
sali de seminarii, marimile uzuale: 20, 40, 50, 60 de locuri, mese
duble mobile; latime 1,20; adincime 0,60, necesarul de loc per stu
dent 1,90-2,00 m ----G).
Dispunere variabila a meselor pentru curs, lucru pe grupe, colocviu,
laboratoare lingvistice, PC (personal computer), laboratoare, sali de
conferinta - acelasi necesar de spatiu ---- G).
incaperile de serviciu ale personalului stiintific
profesor 20-24 m2 ----0A
asistent 15 m2 ---- 0 B personal au xi liar 20 m2. ----0 C dactilografi 15 m2 (folosirea dubla 20 m2 ) ----0 D. biblioteci ale facultatii (rafturi la vedere) ---- pag. 341-346 30 000 - 20 000 de volume in rafturi la vedere Suprafata de dispunere a cartilor: ----
o8D8l
o
20 m 2 profesar
A
B o
c
D
ODD
20 m personal :uxlliar
2
II
c=J
o
8
ClOD
15m2 asistent s1ljntlfic
~
o
00
15 m dactilograf
2
C:=::=I!
Amenajari de baza pentru incaperils de serviciu
I
I
I
000000
I
I I
I
I I
I
I I
000000 000000
I
I
000000
I I I
o 0
I I I
0 0
I I I
0 0
T
~
000000
I I
Suprafete de dispunere
000000
a car1ilor
Amenalarea lacurilar de lectura 5i a lacurilor de depozilare a cMilar
0 0
[::::=::J
0 0
o [::::=::J
0 0 10
[::::=::J
0
t.)
8
I~
Facullilli Laboratoare
I~
[::::=::J
0
c:J
0
[::::=::J
0
I~
[::::=::J
0
i "
"
unu
u~u~
ca~i
>--1,80-t
c:r~
0L0
Loc de lectura.
corpuri cu 6 - 7 rafturi, 2 m inaltime (inaltime propice pentru a apuca),

distanta intre corpuri 1,50 -1,60 m,
necesarul de suprafata 1,0-1,2 m2/200 de volume.
Locurile pentru lectura: ---- (})
latime 0,9-1,0 m/adincime 0,8 m,
necesarul de suprafata 2,4-2,5 m2 per loc de lucru.
Control la intrare cu depozitarea gentilor, catalog, incaperi cu co
piatoare.
L __
2.5m~_
Amenajarea locurilor de lectura 5i a locurilar de depozilare a cMilor
330
I
1-2,OO-2,30-j
f---- 130 -
INCApERI PENTRU DESEN

185 ----{---138------1
incaperi de toale lelurile penlru desen, Exista cerinle spaliale diferile penlru disciplinele lehnice, inclusiv arhileclura $i academiile de arta (sali de pictura $i modelare)
AmenaJArlle de bazA ale loculul de lucru pentru desen
li[]8E",J
Masa. de desen Oulap cu roWe Oulap planuri
G)
Loeuri de lueru in sala de desen
Supra/ala de lueru
Marimi de plansete
DIN AO DINAI DIN A2 DINA3
97x127em 65 x 90 em 47 x 63em 37 x 44 em
Inddenta luminij ra scris din stinga spate, la desen din stinga lala
1 - - - _ '40 - 220------1
Masa de desen pe cit posibil cu dimensiuni deslinate penlru DIN AO

- 0,92 x 1,27, Avind plan$ela fixa sau mobila --+ 0, - (i).
Dulapul penlru plan$e trebuie sa fie la acela$i nivel cu masa de de
sen, penlru depozitarea planurilor inlinse, lolosil ca suprafa\a de
depozilare --+ 0,
Dulap mobil de birou penlru malerialele de desen, evenlual cu dis
+ @ - @ ,
pozilive de suspendare a documenlelor arhivale--+ Scaun rotaliv cu rolile reglabil in inaltime,
Plan$eta mobila, ca plan$eta verticala, reglabila pe inallime, di
mensiuni 1,50 x 100 - 114, sau rabalabila, utilizata $i ca plan$ela
orizonlala, dimensiuni 180 x 115 --+ - @,
lIuminarea asigurala de lumina zilei sa vina pe cit posibil din stinga
--+ @.
Lumina artiliciala necesara iluminarii incaperii sa lie de 500 Lux. la
locul de desenal de 1,000 Lux, cu lampa de desen montala sau prin
lampi suspenale variabile cu deschidere mare, ce sint atirnate dea
supra axei longiludinale a mesei.
Alte accesorii: suprafala de masa penlru depozitari, dulapuri penlru
planuri deslinale depozitarii orizonlale sau verlicale a planurilor,
minim DIN AO --+ - @.
SAil dedesen
Necesilrul de spaliu esle de 3,5 - 4,5 m in lunclie de dimensiunea
meselor de desen --+ CD.
Salile de desen lrebuie sa lie orientale pe cil posibil spre Nord, pen
lru a obline a lumina naturala unilorma. Fiecare lac de lucru lrebu
ie sa dispuna de dulap cu incuieloare.
Sali de nuduri, de piclura sau de modelare:
lrebuie amplasate pe cit posibil in mansarde, orientale spre Nord,
suprafele mari vilrale (113 - 1/4 din supralala pardoselii), eventual
supralumini suplimenlare.
Sali penlru sculptori $i cerami$ti:
esle nevoie de a supralala ~are pentru amenajarile lehnice cum ar Ii
rotile de alar. cuploarele de ars, precum $i piesele de prelucral, in plus
incaperi penlru depozilare, incapere penlru ghips, incapere umeda etc.
:.:.:::::::::::::::::::::::::::::::::;:::::::::::=::::
Plansele mobile: vertieale-
~57-70+44--j
Seeliune-
22~~~OO--- -l
;----;- -----;
Masa. depozilare
;----;----;
Masa. depozilafe
stgj' - + o
e
:il N
I
:il
Desene depozitate vertical

$i orizontal
83
CD
Planul loeulu; de lueru
Dulap din labia de olel pent,u desene
on
,
~
on on
I
~~I~p
-- . - _ .
.,
~
_____
Dulap
:.:.:-:.:':.:.:.:.:-:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.;.:.
1----77 -------1
.:.;.:-: :...>: ... :... :-:.:.: ....

1--43---4
150-----4
Birou de desen -
(i)
(jJ)
Seeliune -
tf2\
Masa de birou $i de d,?,!:n eu ~ inelinalie reglabila '. l,[JI
331
Culoar
CAMINE STUDENTE~TI
Pentru camerele din caminele stu dentesti exista cerinte ce tin de re gulamentul juridic de construct!e. Ele trebUie sa alba 0 supralata de eel putin 8 m2 (15 m2 ), 0 la!lme mi ~Ima de 2 m si inaltimea libera de 2.40 m. Pentru camerele din man sarda este sulicienta 0 inal!lme li bera de 2.30 m pe minim jumatate din suprafata camerel. Pentru ilumi nare si ventilare camerele trebuie sa aiba tereslre. Dimenslunea le restrelor la rosu lrebuie sa lie de lil0 (1/8) din supralata incaperii. Camera trebuie orientata spre Sud, Sud-Vest sau Sud-Est. Trebuie evi ,ala pozit,onarea spre Nord. in fie care camin trebuie prevazule doua cai de evacuare indepentente una tata de cealalta. Prima cale ae eva cuare este peste scara necesara din casa scarii ce strabate toata c1adirea. A doua cale de evacuare ooate 1i un loc accesibil utilajelor de saivare ale popierilor. 2 incaperi cu cite 0 bucatarie-sl dus/WC oiera con diti! avantajoase de locuit ~ CD.
Camera
Camera
:;; I
~!
-, ,
l 6!
ltj
f-,
1
hI I I IC"E!:
E
D
$1 n1$3
q~ E 81 E
1
i
Doua module spatiale cu celula pentru dus " pentru gatlt
Camera studenteasca cu doua module spatr31e
Culoar
Gatit
i ~LJ~~\
=::..J
-i:
~
~ i .E1 r----'--L---I--'-.l---': i
Camera
Camera
:~! ~~
E
@
Doua module spatiale cu celula pentru dus
Perqola
Doua module spatlale cu celula s-anitara $i ni$3 de gatlt
:D
[]
E L
II
DUS WC
:J
Camera
~-,-:
==-I
~,
~:
,~,
Patru module spatiale cu acces dinspre pergola cu incapere

Condor
comun~'bucatarie
Patru module spa(lale cu acces dinspre pergola cu incapere comunEtbucatarie
==~
i
Dus/WC
~g
Bucatane
Camera
~O -
10 ! 0
0
Dep.
'
Loc de luat masa
Camera
i
,
I TerasaJbalcon
CD
Patru module spatiale grup
ii
Camera
in[)[[J[J1 IU ,I
Terasarbalcon
'I II PI
!
Camera I
'~ "
~
JDe
V
\
V ~
Camera
IDil TIPO id
1
Camera Cui oar
i I ~l
Camera
~ il ~;-'.
~ ~SIWC
r<_ J
c
'" .g
Camera
OrulJi 7Qla ~~~ DQ\llI]i I- ~S/WC

J!
I
I Camera
L
/
"
-or:: ~ ~~
..
CJQ~
~~
id ,I I ImrnOI I[][][TIPOI
I[
I,
..
..
~
)
Camera
ool'\J ~(g
iilil
1
Pi Camera ~ /
r=
Dep.
=
Dep.
Camera
DLillJ[J1
'.'
! II
Loe de lual masalgalit
LJ
" "
/
IC
IDIJIJlD
Sase module spaliale, incapere comuna:;i bale comuna cu WC
Opt module spatlale cu incapere comunaibucata.rie
I .
I'
332
lABORATOARE
-+
ill
Laboratoarele se diferentiaza in lunetie de utilizare Si de specialilale.

in functie de utilizare:
Laboratoarele pentru practica destinate cursurilor cuprind mai rnul
te lacuri de lucru Si cantin de cele mai multe ori ecllipamente de
baza ~ G).
Laboratoarele destinate cercet<'irii sint ilmenajate de cele Illai mulle
ori in inc<'iperi mai mici, cu eciliparnente de specialitale Si incilperi
lunctionale suplimenlare, cum ar Ii incilperi pentru cinli\rit Si rn(l"u
rat, centrilugi Si incaperi ermetice. spal<'itor, incaperi c1imatizate Si de
racire cu temperatura constanta. incaperi rota si camere obscure etc.
~.
G)
L~timi
minime penlru eireulatii la loeul de lueru
in lunctie de specialitate:
Laboratoare de chimie Si biologie cu mese lixe de laborator. incape
rile dispun de schimb de aer frecvent, deseori dulapuri suplimenta
re pentru ventilare (autoclave) ~ pag. 334 pentru lucrul ce pro
duce multe gaze Si mult fum. Autoclavele sint dispuse nu arareori
in incaperi proprii ("incaperi de mirosuri neplacute")_
CD
,eOt-l,60 -teo,
Culoar
--,-- -,- --,
Laboral0r do
r
Laboraloare pentru fizica in mare parte cu mese mobile de labora

tor Si instalatie electrica diferenliala in Ituburi (canale pentru cablu
ri) in zona peretelui sau suspendate de tavan. Schimb de aer redus
~ pag. 334.
inca peri luncllonale Si anexe
ercet~ri
f-- 3.60 --teof- 1,60 -feOI
Laboratoare speciale pentru cerinte specifice, de ex. laboraloare de

izotopi pentru lucrul cu substante radiante in diverse clase de sigu
ranta (A-C DIN 25425).
Laboratoare sterile ~0 pentru lucrul ce necesita un aer deosebit
de bine filtrat. lara pral, de ex. in domeniul microelectronicii sau pen
tru substante deosebil de periculoase, a caror trecere in incaperile
invecinate prin circulatia proprie a aerului Si filtrare trebuie evilata
(microbiologie, tehnica genetica, trepte de siguranta L1 - L4) -00.
! Iii 0 :: :~~ :~~: l~ 01 O~mT : ~~

oqR
~itJ
I
ocr
o
J' l~
OOlO;
C--
24 de locuri de laboralor
I
Laboralor pentru eursuri Si praetiea

Treapla 4 de siguranl<1 in laboralor 2 Frltru cu Irei inc3peri. Prev<1zul cu usi elanse ce se incllJd smgure 5 Dus penlru persoane (monlale din T-3 '). colee larea apel. dezmteclare 7 Banc de lucru elans. inchlS, cu ventilare mdlvl duala, !IIIru Hepa supllmenla/ 9 Auloclav<1 ghl$eu, usi ce se pol incuia allernativ, dezinfocl,Hoa apo! de condens 10 F,l!lu do lrIunda,o 1611ooplonl aUlocalVi'lbil poniru Imb,t1ci'lrlllnloB de proloclle purlal<1 ') necesar numal alunCI dnd eSle prev<1zul<1 dota rea spre T4
T1(;.lpl.1 ::J de slguranl~ in 'aboralar I P,lnou do averllzare
'2 Fdlru cu doufJ US., ce S9 inchid smgure

3 imbr;"lci"lmmlea do slr.-.dtl 4 Imbr,'kt"lminlea de prolCclie 5 Cuvf.l a p:Hdoselil (eventual pres penlru dezln rectare) prol8ctalo'1 penlru data rea unei scurg8ri de dus 6 CtllUV~'''' ell mslalilttf'j do dozrnleclme 7 [J;tlll'; <ill IU(,IU (c1oan bonch) cu httru Hopa soparat Ilf,l:'I 9 AlIIOd!!"'"' (in li'lbomior ~:lU In elMlrel 11 f1;Jdl:llor plm (dis\;ln\fl talt. do porele. 7,5 em) 12 P,lOCU do comanda si de 5upraveghere. diSVi butle eleclrica.. comulator de Slingere in caz de perlcol. tablou de aver!lzare) 13 Indlc<'llor al dlle/enlei de presiune dlntre interior Sl o:o:ICrlor: cu alarm<1 acushc<1 14 Telelon pcntru cazurl de necesilate, lelelon 15 Inler/on. broasc<1 eloclnctl 16 Fereaslr<1 elans<1. nelntlilmabil<1, oblural<1 17 Deschldere penlru Inlreducere. reziSlenl<1 la in cendl;
Unilal' de laborator t 1 Cupele 5 Mese pI cjnt~rtl 6 Locul de IlJcru " Mese de lucru al chlmlslului 3 Rszerve 4 Locun de lucru usc;ale 7 Culoar
8 DU1ilpu'l pI. m"INI.,I/) 12 Tub pI conduChl 9 LavO.Jr ochl 1J In<;I.11.1(IO dR vtJrllI.1ffJ
'0 EX!lnctor
11 Encr(jlo vl1rllc.11.1
Sl chmall:aro
Sectiune, laboralor penlru subslanlo sinlP.lice BASr
Arll
SUlt,lr
lJ Sulor
LJ I ~L . L1J
Cu\oar
11
11
L
Zona de schimb
Laborator
'--rV(Jl
~~
r ."
"f3
C1
lnlrarea persoanelor
rLAJt ...
C1
Plan-
Exemplu de laborator steril
333
'.
; II : I: ;
LABORATOARE
~m
Laboratoare reci pentru lucrul Tn conditii extreme de temperatura. Laboratoare loto $i camere obscure - pag, 333. Domeniilor mai restrinse de laborator Ie apar1in si incaperile de
lucru lara instalatii:
birouri de meditatie. incaperi sociale (incaperi pentru petrecerea tim
pului Iiber) pentru personalul laboratoarelor. Pe linga acestea,
incaperi centrale cum ar Ii depozite in general, depozite de chimica
Ie $i distributii cu masuri de protectie speciale, depozite de izotopi cu
recipiente de amortizare etc. 0 pozitie speciala 0 detin laboratoarele
de animale cu Tntretinerea pentru animalele ce sint supuse experi
mente/or, ce sTnt dotate cu propriul sistem de circulatie a aerului in
lunctie de echipamente $i cerintele caracteristice speciei respective.
Locul de lucru din laborator:
Unitatea de masura determinanta pentru liecare loc de lucru este
masa de laborator, lixa sau mobila, ale carei dimensiuni, impreuna
cu supaletele auxiliare de lucru $i de circulatie, alcatuiesc a$a-numi
ta axa a laboratorului, unitatea spatiala de baza pag. 333 CD - 0.
Dimensiunea uzuala pentru mesele de laborator normale:
120 cm latime in practica, un multiplu in laboratoarele de cerceta
re, 80 cm adincime a supraletei de lucru inclusiv tubul de alimenta
re cu energie - - '
Mesele de laborator si autoclavele sint de cele mai multe ori in lor
ma unui sistem tip cheson, latimea elementelor 120 cm: autoclave
120 $i 180 cm- (1)
Tubul de alimentare cu energie ca element separat, Tmpreuna cu to
ate mijloacele de alimentare, mesele de laborator $i dulapurile de
birou liind a$ezate Tn lata. - - (1).
Structura portanta pentru mesele de laborator este din teava de
otel, placa de lucru este din placi cera mice lara rosturi, rar din placi
de gresie sau laianta, placile din materiale sintetice sTnt rezistente
la chimicale. Dulapurile de birou sTnt din lemn sau placi aglomera
te, acoperite cu un strat dintr-un material plastic. Aducerea in
stalatiilor se lace din partea superioara, din spatiul Iiber existent in
tavanul suspendat, sau din partea inlerioara, prin plan$eu,
Ventilarea:
Instalatiile cu presiune joasa $i inalta, ultima este recomandabila Tn
specialla institutiile cu mai multe etaje cu necesar mare de ventila
re pentru mic$orarea sectiunii transversale a canalelor, Racirea $i
umezirea decurg dupa necesitati.
Instalatiile de ventilare necesita cel mal mult spatiu dintre toate
instalaiiile.
Toate laboratoarele in care se prelucreaza chimic, trebuie ventilate
artilicial.
Schimb de aer per ora: Tn laboratoare de chimie de 8 ori in laboratoare de bi%gie de 4 ori in laboratoare de lizica de 3 - 4 ori (in zona de evacuare),
~-'.20--------1
I-- 3,125
----+-
3,125
-+--
3,125
-+- 3,125
Dimensiuni\e incaperilor S8 dezvolta pe baza dimensiunilor meselor (dimensiunl lor locunlor de lucru), Instalatiile 51 dulapurile se alia in perelele culoarului, incape rea pentru cJntame trebuie sa fie separata
II
I,
,j
II
ii
!I II
,I
i
il
Ii il I:
g_l -1~~ -J~ :

Masuralon $1 clnlann Ma.suraton 51 cintarin Masuraton $1 clntanri
g0
ri
.L
Unitati de Jaborator cu incapen pentru masurare $1 pentru cintarire dispuse in par tea anterioara - Cllnica Universrtara Frankfurti'M. Arh.: Schlempp + Schwethelm
---Saleon pC evacuare--
,I
Baleon pt. evacuare V==W=
iii
if
"
"
CulDar
AmenaJari pentru laborator in laboratoare stiintrfice princ(pale (Fabrica de culori Bayer AG)
f4\
\V
Dispunerea ghenelor de inslalatli vizltablle (BASF)
Tub de alimentare cu energle + masa asezata aiaturl cu dulap de blrou

.
',:ljI ~
i
,Ii
;I
~ , ;1
Cl
000
a:
I
CJ
000
t:i=.-:..-------(-IIFr===r
,
!
:
. . . . 'D~ iap fix'
1\
,1 ;i
,Ii
,g
2C; '[;~j~'p' ~~tii(""'"

l-t-60 -1
r - - 1.20
--1
Masa pent,u laborator de ehimie
:\
"
Instalatiile electrice:
Pentru valori mari de racordare $i tipuri speciale de curent este ne
cesara in cladire 0 staiie de translormare.
Centralele electrice trebuie sa lie rezistente la incendiu $i nu au voie
sa fie traversate de cabluri straine,
.------
CJ
Tub de aJimentare cu energie cu masa de lucru
.--
aao
I-
0 0 000000
~ \10 It=!
I
0 0 01 00000000
0000000000
00000000000000
I
l
I
: : . :.:
II
::2:;:.~~:-=:>::;~20~~~:~:::::::::.:.:.:.:.:.:.;.:.:-:.;.:-:.:.:
................................................................................:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:
II
J~ ., ~l.
~
.I I
334
Mas;' pent,u laborator de fiziea
r--
1,20 ~
f-I- - - 1,80
---<
Autoclave (dulapurl de absorblie)
I .
LABORATOARE
~lIJ
~
~
8 n;
<D
li c
Dispunerea ghenelor de instalalii, stilpilor $i elementelor verticale

de circulalie.
:~
Scara
InSlalalii
Instalatii
CD
Ghene penlru inSlalall; Ironlale, nodul de circulatie fiind amplasat in interior
Ghene pentru instalalii lrontale, nodul de circulalie liind amplasat in exterior
Ghenele de colectare amplasate pe latura frontala a c1adirii, iar

nodul de circulatie in interior. - CD
Ghenele de colectare amplasate in exterior, iar nodul de circula\ie
in exterior. - @.
Ghenele de colectare amplasate central, iar nodul de circulalie
drept element de capat -G)
Ghene individuale de instalatij nodul de circula\ie in interior - 8).
in forma de cruce: ghenele spre exterior, iar nodul de circulatie
central- ' Instalaliile $i circulalia aflindu-se in interior -
Sistem vertical de alimentare:
Multe dintre cablurile verticale de alimentare amplasate in interior
sau pe fatada, in ghene individuale conduc elementele direct in la
boratoare. Aerul proasp1H $i cel evacuat condus central spre au
toclave, ventilatoare individuale pe acoperi$.
Avantaj:
Maxim de alimentare individuala_ Racorduri orizontale scurte la me
sele de laborator.
Dezavantaj:
Varietate limitata a planurilor, necesar ridicat de suprafata pe nive
lui util $i tehnic. - CD.
EG ," . ,; n CeE
.
..
,
i1 I~~
IiiJ
Instalalii
Ghene penlru instalatii amplasate central; nodul de circulalie drept element de capal
Ghene Indlvlduale slngulare de in stalalii; nodul de eireulalie amplasat in interior
Sistem orizontal de alimentare:

Conductele principale verticale pentru toate elementele, in ghene
colectoare $i de acolo repartizat orizontal pe nivelurile utile cu trans
port superior sau inferior pina la masa de laborator.
Avantaje:
Necesar redus de conducte $i de suprafa\a pentru ghenele de in
stala\ii, varietate mai mare a planurilor, intre\inere mai u$oara, agre
gate de ventilare centralizate, instalari ulterioare mai bune - .
Densitatile mai mari ale instalatiilor necesita mai mult spa\iu.
Ghenele verticale de colectare sint mai vizibile, mai U$or accesibile
$i permit a instalare ulterioara. Conductele sint izolate contra apei
exsudate, caldurii, frigului $i undelor - - @_
~ .~ ~ InSI~lalli
lnslalatii amplasale in interior euplale cu nodul de eireulalie
U,,,"""
' - evacuare
Instalat 1i
Ghena pentru instalalii amplasata in extenor; nodul de circulalie neutru
Aer evacuat
Puluri singulare pentru inslalatii de cladiri, racordare directa. orizontala. a meselor de laborator ele. limilarea varielalil planurilor
6 6 6 6 6 6
Scara.
AR
AC
Traseu orizonlal al eonduelelor la nivelullaboralorului. Plan Ap~
rece
cald~
AS
I
b 6 b b J
Apa
CO
A G ES
Abur Condens
Circulatie
Ap~ diSlilal~
AO TAR RAR
I
\I
Aer Gaz
Elemente speciale
(})
Tur ap~ rece Aelur ap~ rece 1. Treap[~ de presiune 2. Treapt~ de presiune
E RE LA SE SA CAP
Evacuare Aezerve Ap~ de laboralor Aens.ire secundar~ Ap~ reziduala. samlar.... Conducta. a ape lor de ploale
-@
Sislem vertical de alimenlare
;r --------------- ---
t
-------_.
1=====
- - - - - - - - - Ghene de coleclare penlru In

__________ slalatii. Traseu orizontal al
inslalaliilor in lona pla nS8ului.
- - - - - - - - - Varielate mare de plan uri
o o
Scara
2
Q)
1]
335
180
Sislem orizonlal de alimenlare
Planul ghenei de eoleelare -
LABORATOARE
-fI]
Utilizarea spatiului in functie de tema $i cerintele planului, incaperi cu Instalatii puternice $i slabe, iluminate $i ventilate natural $i artifi cial produc zone cu diferite utilizari $i calitati tehnice. De aceea con structiile de laborator contin de multe ori zone interioare mari (amenajari triple) ~CD - (1). Lungimea cladirilor este influentata de traseul orizontal maximal al instalatiilor ude, ce poate fi sustinul. Nivelurile instalatiilor pentru centralele tehnice se dispun in subsol $i mansarde. Rasterul structurii portante $1 al celorlalte elemente:
Din cauza variabilitatii planului, este preferat sistemul in cadre din
beton armat, din prefabricate sau mono IiI.
Rasterul constructlei este un multiplu al rasterului constructiv obi$ nuit de 120 x 120 cm (sistem decimetric). Rasterele constructive mari sint favorabile pentru obtinerea incape rilar cu deschideri mari fara st1lpi: 7,20 x 7,20 m, 7,20 x 8,40 m, 8.40 x 8,40 m. Inaltimea nivelurilor este in mod normal de 4 m, inaltimea libera a incaperii ;", 3,0 m. Punctul de sprijin este amplasat in cimpul rasterului deplasat spre rasterul celorlalte elemente constructive pentru a obtine 0 flexibili tate mai ridicata pentru instalatii. Separarea sistemului de compar timentare al peretilor despar(itori $i a tavanelor suspendate. Peretii despar(itori demontabili trebuie sa fie U$or de montat $1 sa detina 0 suprafata rezistenta la substante chimice. Plafoanele trebuie sa fie demontabile si fonoizolante. Pardoselile trebule sa fie insensibile la apa $1 la substante chi mice, fara rosturi $i cu conductivitate electrica slaba, de obicei covoare sau placi din materiaIe sintetice. Rosturile trebuie sudate. Ferestrele de observare in incaperile de labaratar dinspre culoar sint amplasate in sau tinga u$i. Laboratoarele de izotopi sint dotate cu plan$ee si suprafete ale peretilor netede, neparoase. Laboratoarele dispun de: colturi ro tunjite, capitonare cu plumb sau beton, control asupra apelor de versate. celule de dus intre laborator $i ie$ire. Trebuie prevazut: un recipient de beton pentru absorbtia resturilor active si a deseurilor, seifuri din beton cu u$i de plumb $.a.m.d. Masa de cintarit este parte componenta a fiecarui labarator. De cele mai multe ori are propria incapere. Mesele sint dispuse la perete, in dreptul peretilor care nu trepideaza. Marcarea conductelor se face conform DIN: apa=verde; apa calda =verde-ro$u: abur=ro$u; gaz=galben; aer comprimat=albastru: azot=negru; vid=gri ~.
"I "1,1
,;!
Sectlune
1 Filtru 2 Camera obscura 3 Autoradiografie
4 lncapere rece
rr9. ~ '''''',,'''
Plan partial Centrul de Cercetare al Cancerului din Heidelberg Arh.: Heinle, Wischer & Partner
k\JOOt
Spalalo r '"
;r
5 Cullura de lesul
6 Culii stenle
i"~
r
I
10
.r
Incapere pt. evaluare $1

consem~
r I "L---L...
rn
I
Laborator fizlcoanalillc (BASF Ludwigshafen)
r~ ~ 3JJ DE ~ DlI :~:

TTTTTTTTTJJmn ~~
]
UlllilllllllllJI
f3.12':'3.12-i
Plan lip al unui institut multifunctional transformabil
Arhe W. Haake
f30+--87'---f 30,
Sectiune transversal a pnn laborator cu coridorul dispus central din motive functionale
Canalul principal al tevllar (accesibil) cu sectluni transversale dlfente In functie de numarul conductelor
336
CAMINE DE ZI PENTRU COPII
-+UJ
1. Terasa 2. Salon 45-48 m' 3. Spallu pl. mic dejun 4. Buca.t~ria pI. copii 5.lnlrare 6. Call de joaca 4 m' 7. Colt de conslruc\ii 4 m2 8. Coil cu juca-ril de plu$ 4 m1 9. incapere pi grupa 18 m' 10. SpalatorlWC
G)
Gradinitalmodel de plan
Arh.: Franken/Kreft
11
Grupa cu virsle d,lenle
1-;3---=- J
J 72C
6
Grupa. mlegral1va. pI COPIII cu handicap

(1
t:::::::t\J
4
T -..,.,...,
11
r'\
7
pJ-=--,
4
\J
2. WCISpalator 3. Inc pi grupa

4.
1.Saton
9.B m' 20,0 m'

2
47,5m:2
II
inc. pI. ingriiire 16,0 m 5 Garderoba 42,0 m' 1 6. Spa\iu depozilare 3.0 m2 f\ 7. Camera CU oglinzi 11,0 m2 C \J 1/ B. Hal 37,0 m' 5 2", 9. Camera 3 IJill multilunctionala. 66,0 m2 ,_"'~I..a_~n 10. WC personal 7,0 m'
~I'
11. Bucata-rla
~ ,.....
tv
13. Windl.Nestibul34,O m 2 14. Centrala lermica. 6.0 m 2
12. Conducere
10,5 m2
13.0 m2
15. Racorduri lehnice 16. Malenale pI.
4,0 m2
L=--~_
eura-tenie
2,5 m2
Arh.: Franken/Kreft
1) Salon 2) incaperi pi grupe 3) Terasa 4) Camera. murtilunc. 5) Educatoare'sela
CD
:r,=t=~
. . E'=ii
-- ........--=-:..:.t
"
3 :
1. Wlndlang
2. Zona. de activo comune

3. Birou
4. Camera. de discutii
cu parinlii
5. Camera de izarare Lenjerie Garderoba incaperi pt. grupe Sara de adihna si de jaaca. Bucataria pI. laple 11. Caruciaare de capii 12. Camera de odihna
6. 7. 8. 9. 10.
Caminele de zi penlru copii sinI dolan socio-pedagogice In care sinl

Ingrijiti Si educa\i copii de la virsta prescolara pina la 15 ani. in proiecta
re trebuie luale in considerare necesila\ile specifice copiilor. Se c1asifica
In funC\ie de vlrsta copiilor In:
cresa - pentru copii Intre 8 luni Si 3 ani, marimea unei grupe de 6 - 8
copii; gradini\a - pentru copii de la 3 ani pina la virsta scolara, grupe
de 25 - 30 copii; camine de copii - pentru copii intre 6 Si 15 ani, gru
pe de 20 - 25 copii. Clnd este posibil lrebuie concepule combina\ii
Inlre diferitele grupe de vlrsla. Amplasarea: In vecinalalea locuintelor
Si la dislanta de Irafic,
Dimensiunile incaperilor, schema spatiilor, delalii -+ CD + ,
Crese - pentru fiecare copil cca 2 - 3 m2 suprafata de podea (sugari, cei
care umbla in palru labe, cei care merg in picioare), Aditional zone pen
lru masa de intasal, tarcuri pentru mers in palru labe, dulapuri, rafturi
penlru jucarii, mese penlru copii, scaune penlru copii.
Griidinite - penlru tiecare copil cca 1,5 - 3 m2 supratata de podea. in
fiecare incapere 15 - 30 copii. Aditional suprafete penlru dulapuri, rat
luri penlru jucarii, mese penlru copii, scaune penlru copii, lable etc,
Camine pentru copii - penlru tiecare copil cca 1,5 - 4 m2 supratata de
podea, in fiecare incapere aprox, 20 de copii. Aditional supratete pen
lru dulapuri, rafturi penlru jucarii, mese penlru copii, scaune penlru co
pii, lable, posibilitati de depozilare, incapere de lucru cu dulap pentru
maleriale pedagogice, raftun, mese Si scaune de scoala, Camera-ale
Iier cu dulapuri penlru unelle Si maleriale, banc de lucru, banc de rin
deluire elc,
La mai mull de doua incaperi penlru grupe esle necesara 0 camera
mullitunctionala, pe cit posibil cu legalura vizuala cu incaperile pen
Iru grupe. lzolare tonica buna pentru a permile copiilor sa se con
cenlreze, de ex, in timpul proceselor educationale (sludiul pieselor
de lealru etc,),
La 0 suprafa\a suticienla (min, 60 m2) se pol tolosi Si ca sali de gim
naslica sau ca dormiloare: anexe penlru echipamenle.
in zoneIe de aglomerare urbana lendinta esle caIre clMiri cu doua
niveluri, cu casa scarilor si scari de evacuare in caz de perico!. Pro
gram prelungil penlru copiii cu un singur parinle sau parin\i angajati
(7,30 - 17,00). Amenajari penlru copiii cu handicap, WC-uri Si
grupuri sanilare accesibile penlru scaune cu rotile Si incaperi pen'
lru lerapie, Minimum 6 locuri de parcare, locuri penlru biciclele Si
pentru carucioare de copii.
Acces Si locuri de parcare penlru personal Si pentru cei care Yin sa
ia copiii; locuri de joaca.
l ..
13. Medic
14. Bucatarie 15. Gradinar 16. Depaz.1
17. Centrala termica
18. Zona galagioasa 19. Zona de linisle

20. Camera de joaca
GrMinita cu camera multifunc\ianala central a
Arh.: Pankoke + Schmidl
I~
Gradin;\a .Pusteblume Parter, Arh.: Franken/Kreft
V.kH1 or1entattve
Spll'"
IDe,.
WC1l~
6 sap\. - 3 ani
1 buc.
FIocomondIr1 do fh6I1ImI
pina la rnargmea sup.
4560
rC<?:"
10 10 copU 1 buc.
40'
EtaJ--
1 Salon 2.1nc;'\peri
ChIUYWle
pt. grupe
3. Hoi de looca
1 buc
1 buc.
01110
'(VCC 35 WCP 35'40 10 5 copII 1 bue.
60 65
ina. la desc. pisoarului

G~lnl1o
1 bue
3-6 ani
, buc.
FIocomondIr1 do JnII1lml 45 - 60 pina. la rnarglnea Sup.

ina. fa dese nisoarului
1 bue
01110
WCC 35' WCP 35140 1010 copIl
40 - 45
60 -65
4.Camera de odthn.1 5 Camera de inl~s.,t sugml 6. Bucattlrie 7. Personal 8.Canducore 9. WC I Sp~I,'tor 10. Garderab<'\ 11 DopaZ11 12 Mal0n.,re pi, cur~lun~ ---+ \2) 13. W,ndlang
1. Camor.1 mulliluncttonalN odlhn<'\ 2.SaJon J. Aclivit<'\ti scalare 4.Alelier 5 Echlpamonle
ClmlnetMml-lnternat
6-14ani Fete 1- 2bue
1 bue 1 bue.
B:l.Ieli 1- 2 buc. FIocomondIr1 do JnII1lml

pina. la rnarginea sup. pina la dese. prsoarurui
65 - 70
- .
39- 40
1 bue 1 bue
1 bue 50 - 55
60 -65
6WC
7,Oepazll -
Gradinila
Arh.:J. + W. Lippert
(j)
Dimensiuni arientative pI. Weuri
'cm
Legenda
~ .@
337
'" .
ECHIPAMENTE
~I
LOCURI DE JOAcA
-+
DIN EN 11761 -7, 1177, DIN 18034, 7926
QJ
CD
Tractor
Q])
Casula
Carula~ CD
Grup de cas ute
~T
~,.10
.._---
,
l '
_ -:-1
200
~-
fVJA
~-"
--4.50
I 13 ,00
1
~
I
Experientele dobindite prin joaca sint fundamentale pentru dezvol

tarea personalitatii oricarui copil. Adaptarea la mediul inconjurator
a copiilor mici se realizeaza in principal in timpul jocului. Locurile de
joaca trebuie sa fie variabile $i transformabile. Trebuie sa core
spunda necesitatilor specifice copilariei. in timpul jocului copiii
capata deprinderi sociale $i invata sa evalueze efectele actiunilor
lor. Cerintele corespunzatoare unui loc de joaca:
la adapost de circulatie, de diferite emanatii, suficient insorit, apa
freatica sa nu fie la mica adincime. Nisip ct. DIN 7926T.1.
in interiorul cartierelor, locurile de joaca trebuie sa fie puncte de
orlentare, legate de gruparile de locuinte $i de celelalte zone printr-o
retea de circulatii simpla. Nu se amplaseaza la periferie, ci in veci
natatea altor sisteme de legatura.
Valorile orientative pentru proiectarea locurilor de joaca sint deter
minate de 0 serie de date: grupa de virsta, suprafata utila pe locui
tor (m 2 /Iocuitor), dimensiunea zonei de joaca, distanta pina la locu
inte, alte baze de calcul.
Grupa de virsta 0-6 6-12 12-18 peste 18 Marimea zonei/m 2 0,6 0,5 0,9 1,5 Distanta pina la locuinte
in metri 95-190 750-2.400 3.400-6.250 peste 1.500 110 230 350 450 700 - 1.000 sub 1.000 in min.
2 5 15 15
Cal indian
~I~
~50
-----'""
Calu\balansoar
~
I
I
3.00
I
-~
Leagane
/60
,/
Porc
Tobogan
fII1~~
~ U~A
y-
CD
2.25
Leagan pentru copli mici
'," ." m
FUnicular
3.00-5.00' ~
Locurile de joaca private (pentru jocul in aer liber) trebuie amenajate simultan cu locuintele, ca dotari private $i diferentiate pentru copii pina la 6 ani, copii intre 6 -12 ani $i adulti. DIN 7926 prevede obligativitatea proiectarii acestor amenajari in c1adiri de locuit cu mai mult de 3 unitati de locuire. DIN 18 034 stabile$te dimensiunile standard pentru locuri Ie de joaca publice: pentru fiecare unitate de locuit - 5 m2 suprafata de joaca, dimensiunea minima a locului de joaca - 40 m2 . Terenurile pentru Joam trebuie protejate fata de strazi, locuri de parcare, gari, cursuri de apa, gropi $i alte surse de pericol similare cu un gard de minim 1 m inaltime (gar duri vii dese. garduri $i altele asemanatoare). CD - @ Echipament de joaca Richter, @ Echipament de joaca Lappset
"
"
1',.'.0
" !
"{
~,i,.,.i~
\_~
~,.2 ~1,2~U
Bare in trepte
"""~
,
'.
~O
@
Balansoar
~90
Masa de copt
Groapa cu nlsip (Iemn cu proW palrat)
~T.
~,OO
Groapa cu nisip (Iemn cu proW rotund)
Tobogan sl casula pentru catarare
338
Zona prima Locuri de parcare
HOTELURI PENTRU TINERET

Sursa: Asociatia germana a hotelurilor pentru tineret - Detmold. Se face dilerentierea intre hanurile de IIneret, amplasate de cele mai mulle ori in mediul rural, destinate copiilor de pina la 13 ani, res pectiv adolescentilor de la 13 la 17 ani, adeseori integrate, $i hote lurile de lineret din mediul urban, cu olerta turistica $i culturala corespunzatoare, situate in centrele istorice sau in zone lini$tite. Tendinta, chiar internationala, este catre standardul unui hotel de 3 stele. Marimea 120 - 160 de paturi.
Lili
Intrare speClalat
-1
Camara
_
~
C'C
=--- ---
:;
fcmo s\
r'-'-'--"''f'''fi
J8" ", I"". "" '" "'' ' ' "'" "'
Seop: cazare $i lac de intilnire pentru simpozioane, cursuri $i semi narii, educatia tinerilor $i a adultilor, loisir, cazare pentru excursii cu $coala, drumetii - individual sau ale lamiliilor. Zonele funelionale Saloane l?i eamere de zi, a incapere la 20 - 25 de paturi. Mai mulle sali de mese, suprafete de circulatie mullilunctionale, cu col\uri indivi duale, calenea, sala de seminarii, salile de mese putind Ii utilizate $i ca spatii pentru desla$urarea evenimentelor; numarul de locuri in lunctie de numarul de paturi, holul de intrare cu receptia $i biroul pen tru administrator. in exterior: lac pentru corturi (cu acces la incaperile sanitare), sport + joaca, locuri de parcare pentru autobuze + auto mobile, gradina pentru administrator. Zone interioare zgomotoase izolate Ionic, pentru tenis de masa, spatii pentru hobby $i ateliere. Dormitoarele in hanuriIe pentru tineret au;" 4 - 6 paturi (maxim 8) grupate cu a camera pentru conducator (1 pat, 1 pat rabatabil- cana pea in limpul zilei), iar in hotelurile de tineret camere cu 2 - 4 paturi, camera pentru conducator $i prolesori relerenti cu 1 - 2 paturi $i lac de lucru, camere pentru lamilii cu 4 - 6 paturi, tendinta liind de a-I se para pe copii de parinti. Fete $i baieti separat, de cele mai multe ori din capatul coridorului cu mai multe u$i despiirtitoare, cu posibilitati variate de inchidere, pentru mai multa Ilexibilitate. Camerele au acces la dU$uri $i lavoare, WC-uri separate, amenajate $i pentru persoane cu handicap, dulapuri pentru bagaje ce pot Ii incuiate. La !iecare etaj, debara pentru curatenie $i rafturi pentru pantoli $i intretinerea lor. Zona administrativa asemanatoare hotelurilor de 3 stele, bucatarie cu predarea mincarii pe portii sau pentru intregul grup, carucioare pentru servire, lara tejghea de autoservire. incaperi adminislrative $i camera de zi pentru personal. Zona de loeuire permanenta cu locuinta pentru administrator, mai multe dormitoare pentru personal de 12 - 15 m 2 .
~a~
!' B
E~
..
Aripa spec1ala
"
~ '" ~
'"
'" <fJ
'" ~
'" <fJ
11
E
2',
" ~
Etaje superioar6 Zona deschisMini$te Aripa sala de zi Zona deschisaJzgomot
" "
ill
7~
Iii
l~
40
---.,
~
Schema func\ionala
40'"
Rucsac
",.
6O
o \:!.J
~
y ./
,.~/'
",~2.00
70 y
/2/
~
Pat de campanie
Sallea pentru lac 5uplimentar
en
on on
>--3.30-+-3.30~
r--- 4.38 ----t+--- 4,38 ---f-- -4.38 -.......--. 4,38 Arh.: M. Ehringhaus Han pentru scolari Habischried, camera cu 5 palun
17 5
17~
17~
-~
Holel si han pentru !ineret Kaln-Riehl cu cam ere de 4 si 6 paluri
Arh.: W. Zinke
4,74 --------i
138'
r---- 4,74 - ,
1Tr
~ ~~~-~
3~
1+-4.00-*-3.49--1 _
1
o
I
If1\
~
1
1 - - - - - 11.24
----j
1-----l0.86----~
Locuin1ele administratorului Si ale personalului -
Han pentru tinere! Uslar Pavilion 18 paluri
Pavilion 14 Paturi Arh.: ScMnwald
339
'"..
HOTELURI PENTRU TINERET

Exemple
~ L==~_~~
G)
Hotel pentru IInerel Ustar, parter
Arh.: F. Hajek
1 2 3 4 5
7 8 9 10 11 12
Windfang
Hoi de Intrare
Receptie
Garderoba
Telefon
Sala de mese
Bucatarie
Spalator
Preparare Camara Camara pentru piine Camera de Zl pt. personal we pI. personal Camera de ZI pI. grupun Dormltoare Conducere Vizilaton Bale DU5uri Materiale pI. curatenle
6 Birou
1.3 '4 15 16 77 18 19 20 21
22
we
Aripa hanului
Hitzacker
Arh.: C. Schanwald
Sala de mese
pt personal
Cam. de ZI
Cam. de
ZI
340
Han $; hotel pentru tineret Kaln-Riehl
Arh.: Ehringhaus
Construetll admlnlstrallve
BIBLIOTECI
~[IJ
Partes: Inf. a raftulul
-- -- ------r Rail
Distanta inter3X
Raslerul slruclurll de rezlslenla
(Lunglme Adlnclme .ln611Ime)
slmplu
CD
Sehl\a pentru definirea noliunilor folosite la ealeulul suprafetei neeesare stoeului de cane -lara reprezenlare la scar a
;;'::~""
f------
Btoc de rarlutl 8.70. 12.00

12.00
------t
RIlIl
Culolr
~
~ClJ(oa,
R'N
~~~~~~
~
. ~
~
~
~
R'N
o '5 ............................................
0
R,N
;;;
Culoar
R'N
E5~~~~ ~~s:::~~
aLII t~~ .. ..... ..... ......... ....
--r--6 00
.; ; ; j: .........
.ecundar
R ,N
Supraletele pentru rafluri in depozitele neaceesibile publieului
--------t
Culoar Ran
Culoaf
'0
i~~
m
C
Zona Depozit
Oist. intre axe in m 1.35 (1.20) 1,44 1,40 1,70 1,60 2.00
CUIOlf
Ral'
u
R,N
'5
.
0
" ~
,
I~
H'"'ro
'I
_~:.~es di~eet
Informat1i -si sala de lectura
Culoll
I~
..........
Supralala raflurilor in zona ralturilor eu aeees direcl- bloc de ralturi 8,70 x 6,00 Zona Nr de pe rail
------- ----d n+.'st axe In 10 6 x 1.20 5xl,44 '14 x 1.80
Raste-r-17.20 10 x 7.5010 x 7.8010 x 8.4010 X constr 7.2010 7,5010 7,8010 8.4010 6 x 1.25 5 x 1.50 4 x 1,87 6 x 1.30 5 x 1.56 4 x 1.95 6 x 1.20 5 x 1.40 4 x 1,68
voll
----~--
f-=c----
Depollt
25::-jO
20
Zona cu acces direct 20-25
","Iormatii $i sala de lectur3
Exemplu al distanlelor intre axele rafturilor in eazul celor mai folosite raslere de eonstruc\ie
5,40 1,08
Nr. volumelor ee ineap pe liecare ralt
Rasl er de constructie 3.60 4,20 1,05 1,20 1,20 1,40 1,44 4,80 6.00 1,20 1.33 1,50 1,60 1,68 1,80 1,92 2,10 2,40 3,60 2,10 4,20 2,40 4,80 2,10 3,60 2,40 4,00 2,20 4,40 1,54 1,80 6.60 1,10 1,20 1,32 1,47 1,65 1,71 2,00 2,07 2,40 3,60 2,10 2.10 4,20 1,80 7.20 8,4Q 1,05 1,20 1,1211,2 1,29 1,37 1,35 1,31 1,44 1,60 1,53 1,68 1,40
zona depoz'lelor (M)
zona cu acces direct (H) [til M
~~
1,20 1,10
zona cu acres d"ec1 (F)8
zona sal,i de lectura (L)

Locuri de lucru (2,25)
Grup3 de lucru
Corespondenta rasterelor uzuale de conslruclie penlru lunctiile principalo ale b'bliolecii 6 25 18 30 20 35 22 Luind ca punct de plecare 0 distributie a formafului de
Nr. de rafluri suprapuse n inaltimea maxima. a eal1ii in em Adincimea medie a cal1ii in em
25cm
-65%
25 pina la 30 cm- 25% 30 pin3 la 35 cm-l0%

rezull~ 0 sarcin~ admisibil~
f - - - - - - - - - - - - - - - - - _ necesara
Sarcina fiecarui etaj al raltului in kN 0,38 0,51 0,55
de 7,5 kN/m'
Sarcina admisibil3 pentru
plan~eul depozilelor cu 7,5 kN/m'
Bibliotecile !?tiinlifice (BS)! colectioneaza, cuprind si ofera literatura dintr-un domeniu bine stabilit. pentru studiu si cercetare, cu accesul de obicei neingrMit al publicului. Biblioteclle publice (BP): oferta larga de literatura Si alte medii de informare, pe cit posibil cu acces direct la raftu ri intr-o masura cit mai mare. Literatura cu un spectru foarte larg ce aco pera cererea tuturor categoriilor sociale si de virsta. Uneori, in orasele mai mari, a biblioleca poate cumula cele doua functii de biblioteca Sliintifica si publica. Biblioteci de land (BL): biblioteci supraregionale sau biblioteca na\ionala: de ex. colec\ia productiilor literare regionale sau nation ale (cu exemplare obligatorii); cu acces public. Biblioteci speciale (BSp): biblio teci stiintifice cu colectii de literatura de specialitate si medii de informare dintrun domeniu ingust si adesea cu acces limila!. (BS) cuprind Si ofera literaturi'l Si aile medii de inlorrnare pentru studiu Si cercetare si Ie pun la dispozitie in salile de lectura (pentru consultare) sau pentru imprumut; cMile se alia in depozite (neaccesibile publicului), in zo nele cu acces direct la rafturi sau in rafturile din salile de lectura si in colecjiile de manu ale special constituite. in afari'l de cMi si periodice, bi blioteca mai cuprinde aproape toate tipurile de medii audio - video pe care Ie olera spre consultare si utilizare. Numi'lrul de locuri din sala de lecturi'l depinde de numarul studentilor corespunzator fiecarei specialita\i. Orientarea se realizeaza prin impMirea sistematica pe specialitati a sto cului de carte. Oferta de selVicii a bibliotecii cuprinde imprumululla distan\a (procurarea unui material din alte biblioteci din afara localitatii) ca Sl selVi ciul de copiere Si marire a microformelor (microfiselor Si microfllmelor); in afara de aceslea posibilitatea cautarii literaturii online sau in bazele de date, inmagazinate pe CD-ROM. (BS): bibliotecile universitare sint organizate pe un nivel sau pe doua niveluri: sistemele cu un nivel sint administrate central (procesarea ciir1ilor Si oferta de selVicii) Si au indeobste un numar redus de domenii de activitate in filialele de biblioteci sau bibliotecile de specialitate. Sistemele cu doua niveluri cuprind a biblioteca centrala Si adesea un numar mare de biblioteci ale facultatilor, de biblioteci de specialilate si de biblioteci ale institutelor. Stocul de carte va II amplasat pe rafturi ac cesibile direct in sala de lectura, adeseori in depozite accesibile publi cului (distanta intre axele rafturilor ca Si in cazul depozitelor neaccesibi Ie) Si in depozite neaccesibile publicului; aceste feluri combinate de de pozitare se intilnesc in aproape toate bibliotecile stiiintifice. Raportul intre stocul de carte din depozitele neaccesibile Si cel destinal si'llilor de lectura - pentru consultare, respectiv imprumutului este dat de structu ra stocului de carte silsau tipul de organizare respectiv concepti a biblio tecii, iar adesea depinde Si de oferta de spatiu a clMirii. Necesarul de spatiu penlru suprafetele de depozilare a cMilor se stabileste in functie de 10rma de organizare, gradul de accesibilitate al utilizatorilor, felul raf turilor (fixe sau mobile), delimitarea sistematica a domeniilor si amplas area conform acestei delimitari, impMirii dp.d.v. al formatului ca si de rasterul de constructie (tabele ~ DIN - raportul de specialitate 13). in fiecare biblioteca exista 3 zone: zona utili tara Si de lectura, zona de pozitelor Si zona administrativa. Necesarul de suprafata pentru aceste zone difera in funclie de felul bibliotecii. Zona utilitara si de lectura: in cazul unor conditii bune de orientare (si slem de ghidare cu inscriptii usor lizibile a circulatiilor, punctelor func\io nale Si a rafturilor) zona salii de lectura, cu locuri de.citit Si locuri de lucru, Irebuie distribuita pe cit mai putine elaje dar Si pentru un trans port cit mai usor al carjilor; se va evita dispunerea pe niveluri decalate. Accesul pe cit posibil pe scari. Toale spatiile din zonele utilitare si de lectura trebuie sa fie accesibile cu liftul (pentru transportul car\ilor Si al persoanelor cu handicap). Capacitatea portanta a p1anselor din zona utilitara si de lectura ? 5.0 kN/m 2 . Latimea cailor de circulatie > 1,20 m, distan\a libera intre ralturi - intot deauna fixe in zona publicului - pina la max. 1.30 - 1,40 m (distan\a constanta in zona publicului). Zona salii de lectura separata de zona de intrare printrun filtru de control prevazut cu un sistem de securiz:lro a carjilor. Pe cit posibil numai a intrare Si a iesire. Filtrul de control am plasat in mod adecvat in apropierea ghiseului pentru imprumutul car\ilor Si a informatiilor centrale. in afara zonei de control: garderobe, respectiv casete cu cheie - pentru mape, haine, toalete, cafenea, lac pentru cititul presei, spatiu pentru ex pozitii, sali de cursuri Si conferinte (eventual posibil de utilizat si in afara orelor de program a bibliotecii), informatii (birou central de informatii), ca taloage cu fise Si microfise, terminale pentru accesarea calaloagelor onli ne, returnarea carjilor, preluarea cMilor comandate.
341

'5 :; <5
Disl. interax pI. rahuri duble 1m)
Nr. volume pI. 1 mde rah
Nr. de rahuri Nr. de volume Spatlul necesar Nr. volume suprapuse pI. 1 mde pI. 1000 pe 1 m' plansee rahdublu volume 1m')
BIBlIOTECI
....... 1lJ
ROM $i allele; se va tine cont de Iiniile directoare pentru locurile de lucru cu prelucrarea automata a datelor l ) ca $i locuri individuale de lucru (cabine de lucru, sisteme Carrels, camere pentru lucru individual). Este oportuna am plasarea locurilor de lectura in zone cu iluminare naturala. Necesarul de su prafata pentru un loc simplu de lecturiillucru 2,5 m2 , pentru calculator sau loc individual de lucru ;3 4,0 m2 . Cai de circulatie cu latimea ;3 1,20 m, di stanta Iibera intre rafturi pina la max. 1,30-1,40 m, intotdeauna fixa in zona de acces a publicului. lIuminarea in zona utilizatorilor: in general cca 250 - 300 lx, pentru 10 curile de lectura $i de lucru, cataloagele cu fi$e, informatii, ghi$eul de imprumut 500 Ix.
Cfima in zona utilizatorilor: 20 2C, umiditatea relativa a aerului - 50 5%, improspatarea aerului (fluxul de aer exterior) 20 m3fh pe persoana; valorile reale se pot situa temporar peste sau sub valorile de mai sus in functie de condittile meteorologice. Se va evita lumina directa a soarelUi, radiatiile ullraviolete $i termice fiind distructive pentru hirtie $i legatura cMilor. Este de dorit 0 limitare a introducerii sistemelor de c1imatizare, printre altele datorita consumului mare de energie $i implicit a costurilor mari de exploatare. in cazul cladirilor cu adincime mica este posibila 0 ven tilatie natura/a prin deschiderea ferestrelor. Securitatea in zona utilizatorilor: se vor lua masuri cuprinzatoare de protec1ie la incendii conform prevederilor $i ordinelor legale de supraveghere a con struetiilor. Protec1ia impotriva efraetiei prin senzori de mi$care si delimita re a zonelor cu geamuri. Proteetia la furt prin sisteme de securizare a cartilor: securizare optima a u!jlilor de evacuare nesupravegheate prin comanda electronica automata a deblocarii lor in caz de alarma. Secunzarea mecanica a usilor de evacuare chiar atunci c1nd sint prevazute cu semnal acustic $i!sau optic este de 0 elicacitate redusa. Cea mai adecvata amplasare a depozitelor este la nivelurile inferioa re datorita conditiilor constante de temperatura $i umiditate $i a trans portului unor greutati mario "Turnurile de carti" nu sint practice din cau za cheltuielilor mar; cu climatizarea, transportul $i personalul ca si din cauza unei flexibilitati reduse datorate linei suprafete limitate a nivelu rilor. Cele mai potrivite sint suprafetele conexe cit mai mari si lara sal turi de nivel. Repartizarea rafturilor fixe sau mobile "sisteme compacte" depinde de rasterul structurii de rezistenta (- DIN - raportul de spe cialitate 13). Prin sistemul cu rafturi mobile este posiblla 0 cre$tere a ca pacitatii cu pina la -100 %. Capacitatea portanta a plan$eelor min. 7,5 kNfm 2 pentru rafturile fixe $i min. 12,5 kNfm 2 in cazul sistemelor de raf turi mobile (- DIN - raportul de specialitate 13). Clima in depozite: 18' 2C, umiditatea relativa a aerului 50 5% , impros patarea aerului (tluxul de aer exterior) ;3 3 m3fh . m2 , sint necesare siste me de filtrare a aerului poluat in lunetie de zona (prat, S02' NOx si allele). in cazul folosirii unor materiale de constructie pentru pereti cu proprietati bune de inmagazinare a caldurii $i umiditatii se reduce necesitatea instalarii sistemelor de c1imatizare. 0 minima mi$care a aerului va preveni aparitia mucegaiului mai ales in cazul sistemelor de rafturi mobile (cu partea fron tala deschisa). Coleetiile $i materialele deosebite (de ex. diapozitivele, fil mele, suporturile audio $i de date ca $i hMile, planurile $i grafica) necesita conditii speciale de c1imatizare. Capacitatea portanta a plan$eelor in zona administrativa $1 de procesare a cartilor > 5,0 kNfm 2 iar in zonele tehnice (ateliere) mai mare, in lunctie de dotarile cu echipament $1 de specificatiile statice individuale. ConstruC1ia: se confirma oportunitatea constructiei din beton armat sau schelet de otel cu 0 dimensiune a rasterului > 7,20 x 7,20 m dato rita f1exibilitatii amenajarii finale. ina1timea incaperilor ;3 3,00 m. Cllile de circula1ie: se vor evita intersectarile $i intretaierile cailor de circulatie ale utilizatorilor, personalului $i ale cartilor. Transport: transportul cartilor se va face pe orizontala cu carucioare pentru carti (fara praguri, dilerentele de nivel prevazute cu rampe < 6 % sau platforma cu elevator) $i cu banda transportoare iar vertical cu as censoare, benzi transportoare (traseul benzii trebuie proiectat cu mare grija, portiuni cu panta ascendenta; cheltuieli de intretinere foarte re duse), sisteme cu recipiente de transport (programabile mecanic, com binatie intre portiuni orizontale $i ascensoare multicelulare cu mi$care continua), sisteme automate cu recipiente de tranport (cu traseu la li bera alegere combinat vertical si orizontal, automatizate, majoritatea cu tronsoane comandate prin sisteme de prelucrare automata a datelor; investitie mare $i partial costuri foarte mari de intretinere).
1,20
30 30 25 30 25 30 30 25 30 25 30 30 25 30 25 30 30 25 30
.~
6 6,5 6,5 7 6 6 6,5 6.5 7 6 6 6,5 6,5 7 6 6 6,5 6,5 7
360 390 325 420 300 360 390 325 420

300 360 390 325 420 300 360 390 325 420
3,99 3,68 4.43 3.42 4,80 4,16 3,84 4,61 3,56 4,99 4,33 3,99 4,80 3,70 5,19 4.50 4,15 4.98 3,85
250,6 271,7 225,7 292.3 208,3 240,3 260.4

216,9 280.8 200,4
230,9 250.6 208.3 270,2 192,6
222,2 240,9
200,8
259,7
~
'v;
:is
_1,25
" " " '" " -'" '" "

N
<f.
0
<n 0
'0
'N
0
"'- 1,30
a.
'0
"
2
I "
"
1,35
C n.
~"' "oO
~:
1.40 , ~ t3
~
30 30 25 30 25 20
6 6,5 6,5 7 6 5.5 6 5,5 6 5,5
360 390 325 420 300 220
"'" ' ' "',,

4,85 4,47 5,17 4,16 5.82 7,63 6,00 6.53 7,50 8,17 206,1 223,7 193,4 240,3 171,8
131,0
166,6 153,1 133.3 122,3 240 220
------------------------------j
'is
11
" '"
1.44
Ii
I
1
25 25 20 20
g.
150
0
~
20 20 1,68
~;
6 5,5 6 5.5 6 5.5 5.5 5 5,5 5 5,5 5 4
~,5
300 275 240 220
~~~
7.81 8,51
~:~~
128,0
117.5 142,8 131,2 114,2 104,9 97.8 88.8 94----,'I 1 85.6 83,8 76,2 60,9
~~~:~
~g
I
, I
'1'
"' 1,80 1,87
25 25 20 20 20 20 20 20 20 20 20
300 275 240 220 220 200 220 200 220 200 160
7,00 7,62 8,75 9,53 10,22 11.25 10.62 11,68 11,92 13.12 16,40
, '0
~
;:; _
~
~
I ,= ------,-,------=-=:-------,--------,-
I
1
I~ . I
:::
2,10
Sursa: Schwelgler Calculul supraletelor Depozil "i depozit cu acces direct Sisteme compacte Sala de lectura
$1
I
I
G)
Zona biblioteciil Tip de plansee pI. plan"ee cu
zona cu
I
I I
Administ
acces direct
distributie transversaJa
apl. plan"ee fara distributie transversala
7,5
12,5
5,0
5,0
I
I
8,5
15,0
5,0
5,0
-~
Sarcina admislbila pentru plafoane in kN/m'
Nr. de rahuri suprapuse
r-
Distanta intre axele rahurrlor 1m)
I
I
1,10 3,83 4.38 4,93 5.48 6,03 6,58
1,20
4 5 6 7 8 9
3,62 3.72 4,24 4,11 4,75 I 4,60 27 5 1 5' '09 5,79 5,58 6.31 6,07
I I
1,30
1,40 3,54 4,00 4,46 4,93 5,39 5,85
1,50 3.46 3,90 4,34 4,78 5,22 5.66
1,60 I 1,70 I 3.39 3,81 4,23 4,65 5.07 5,49 3,33 3,73 4,13 4,53 5,33
inca-rcarile planseelor din cireulatia pentru un numar diferit de rafturi suprapuse $i diferite distante interax
~~
5,18
3,27 3,65 4,03 4.42
1,~~
I
in cadrul zonei de control: informatii pentru sala de lectura, bibliografii, ter minale pentru accesarea cataloagelor online, preluarea $i returnarea cartilor ce pot fi consultate doar in sala de lectura, inregistrarea imprumu turilor cartilor din colectia de manuale, copiatoare (in sali separate), sto curi de carti amplasate in rafturi cu acces direct. locuri de lucru pentru uti lizatori, dupa caz cuioar de acces spre depozitul cu acces direct. in bibliotecile universitare, capacitatea locurilor de lucru pentru utilizatori depinde de mumarul de studenti $i de distributia lor pe grupe de specialitati. Locuri speciale de lucru pentru persoane cu handicap (pentru persoane in carucior, pentru nevazatori) $i locuri pentru activitati speciale (aparate pen tru citirea $i marirea microfilmelor, calculatoare, terminale, unitati de CD
342
T
1,00
I
F1
-
F, = b ' e ' (1 + .N.%) 100
Formula 1
BIBLIOTECI
MOBILIER
60
...
I
1.00
1
CD
Supralala pentru un loc individual de lucru - G)
f2\
supralala necesarA pentru un loc de lucru deschis b -1~limea mesei - dislan\a inlre axele meselor care stau una dup~ alta NOlo - adaos procentual pentru cAile de circulatie inconjura.toare pentru accesul la locul de lucru individual in conditiile prezentate mai sus spaliul ne~ cesar penlru un loc de lucru individual va avea aprox. 2,5 m'. Exemplu: F, = 1,00 m . (0,70 + 0,95) . (1 + ~) F, = 2,48 m' 100
Distanla minim~ intre mese
\5.J
Calculul supralelei m' de supralal~ util~ princi~al~
CD
1- -
1,70
:- 10
I
A
81
1,50
l3,~m~
~ ~-
__ -.J
I-
i-TDT1 i D!',70
G~m~
2,00 - - --<
I 1
Loc pentru consullarea catalogului cu mi crolise la 0 mas~ de 60/120 cm cu suport penlru pl~cule lip solz de pesle (cu maxi mum 10 pl~cule pliabile pe vertical~l
-8)A
Loc pentru citirea calalogu1ui eu microfiS8 la 0 mas~ de 751150 cm cu un suport pen Iru maximum 15 pl~cule rotative tip soiz de peste sau pentru suporturi rotative prev~zute cu pin~ la maximum 50 pl~cu\e tip solz de pesIe - 8) 8 4 locuri penlru cilirea catalogului eu micro lise la mese de 751150 cm pentru 1 (21 Su port rolaliv prev~zut CU maximum 50 (100) pl~cule tip solz de peste (3.70 m x 3.80 m)
:1
4 locuri penlru consullarea catalo

gurui cu microfiS8
f4\
\:V
Loc pentru consultarea catalogului eu microlise -
-@
Dimensiuni -
8)-@
I!~.'-i~
Locuri de lucru individuate sistem Carrels
~,~~
Spaliul liber minim in zona s~lii de lectura. _
Spaliulliber la transportul cMilor si intre persoanele aS8zaie $i in picioar8 -
Mobilier de sislem pentru ghise ele de informatii si de imprumut, concepute penlru loate tipurile de aparate (telefon, calculator, lerminale, aparale de citil micro lise) ca Si penlru canaleIe de ca bluri necesare pentru retele si te lecomunicalii. Dulapuri cu serla re speciale penlru calaloage cu lise, diapozilive, filme, casele audio si video, discuri compacte; dulapuri cu spalii plane penlru hilr1i, planuri si graficil. Ralturi de sistem pentru cilr1i, periodice, me dii: in principal rafturi duble ase zate individual, (cu suporturile din prolile de otel, etajerele din tablil de otel sau lemn) h - 2,25 m, dis tanta inlre suporturi 1,00 m, adin cimea etajerelor - 0,25 - 0,30 m, dar si cu adincimi speciale de ex. pentru atiase Si ziare legate in volume: elajele sil poalil Ii ase zale la diferile inililimi cel pUlin din 15 in 15 mm. ini\llimea maxi ma a ra!urilor duble individuale sa nu depilseascil de 5 ori adin cimea raltului. Capacilalea cor pului depinde de numilrul de rat luri; se iau in calcul 25 - 30 volu me pe m liniar (~ DIN - raportul de specialilale 13). Distanta libe ril inlre corpuri in zona depozite lor> 0,75 m, iar in zona cu acces direcl al ulilizatorilor mai mare. Rafturile mobile (permise numai in depozilele inchise) pOl duce la o crestere a capaciltltii de pintl la cca 100% dac~ se porneste de la un raster de rezistentil adecval si o dislributie corespunziltoare a blocului de corpuri. Este necesa ril 0 capacitate portantil a plan seelor ? 12,5 kN/m 2 (costurile suplimentare falil de cazul obis' nuil 7,5 kN/m 2 sint mici).
1
1.98
>-.
1=
in~llimea corpulul cu 5 ralluri
in~l\lmea corpului de ralluri penlru
@
--l
Corp cu 4 rafturi penlru copil
scolari
_J~ ~
..--~
r
37
1,09-
\----1,00 - - - - l
1--54--<
r - - - 1,00
I-- 54 ---1
.... 30-.
Dulap penlru period,ce
[
30
=1= =1=
~F==
1=
T-F==
1
22,S
t..--
= ':':':
@
Simplu
:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.::.:::.:.::.:.:.:.::.: : ..:::..:::.:
1,----,
::.:
='==
::::::..::::::::::..::
Dublu
I
@
Dulap penlru calaloage
Corpuri pentru adulli 5 - 6 ralluri, pentru copii 4 - 5 ralturi -
343
i
1
B
Diverse
41
ZonA pentru manitestlllri
Zona
I intrarii
!!!Cle.e~
pI. gnJ
Locuri de lecturlllJlucru
--+
QJ
BIBLIOTECI
Bibliotecile publice (BP) olera un spectru larg de literatura educa

tiva ;;i aile medii de inlormare, cu acces direct la rafturi. Colectiona rea sistematica precum ;;i cuprinderea sistematica a continutului din tiparituri ;;i alte medii este limitata la citeva BP mai mari. Bibliotecile publice nu cuprind colectii de carte ;;tiintilica ;;i nu indeplinesc olun ctie arhivistica ci sint biblioteci cu acces direcet la londul de carte, de obicei lara depozite sau cu depozite de mici dimensiuni. Utiliza torii sint copii, tinerii ;;i adultii. BP isi orienteaza olerta stocului de carte ;;i a serviciilor in lunctie de necesitatile utilizatorilor. Pe linga olerta traditionala de carte, bibliotecile publice pun la dispozitie, ca spa1iu de comunicare ("piata") pentru public, zone pentru "brow sing", consulta1ii cetatene;;ti, inlormatii, calenea, locuri pentru auditii muzicale, zone de sedere;;i manilestari ca;;i locuri de lucru pentru grupe ;;i individuale. In plus, pot Ii incluse ;;i 0 biblioteca muzicala, 0 artoteca (imprumuturi de carte de arta) ;;i/sau 0 biblioteca mobila (bibliobuz). Fondul de carte ("medii") poate cuprinde, pe linga carti si ziare ;;i pe riodice, bro;;uri, jocuri sau medii moderne (CD, video, soft pentru calculatoare) ce pot Ii imprumutate sau lolosite in cadrul bibliotecii. Amenajarea interioara a incaperilor trebuie sa indemne publicul sa zaboveasca prin repartizarea supraletelor pentru adul1i, copii ;;i ti neri cu activitati specilice, lara a Ii separate ci organizate ca zone cu legaturi Iluente. ~ @ Necesarul de supralata se determina in lunctie de marimea stocului de carte ~ @ Se va tinde spre 2 uni tati media pe locuitor, cu 0 dimensiuni minime de 300 m2 supralata utila la 10.000 de unitati media. ~ Supralete mari interdepen dente care sa se apropie ca lorma de un patrat ;;i sa poata Ii lolosi te in mod Ilexibil cu 0 dezvoltare pe orizontala nu pe verticala (nu mar redus de personal), care sa poata Ii extinse ;;i cu 0 zona de ac ces atragatoare ~ Corpurile din zona pentru adulti cu 5 sau 6 rafturi suprapuse (inaltimea maxima de apucare 1,80 m ~ @), in zona pentru copii cu 4 rafturi (inaltimea maxima de apucare -1,20 - @. Un raft poate cuprinde aproape 30 de volume de literatura de specialitate, 33 de volume de beletristica sau 35 de volume de literatura pentru copii. Spatiul intre doua ;;iruri de rafturi nu mai lung de 3 m. Rafturile pot Ii amplasate ;;i in ni;;e sau boxe. Transportul carti/or cu carucioare pentru carti (L x H x I: 92 x 99 x 50 em). As censor de marla la intrarea lurnizorului de carte iar in bibliotecile mari ;;i banda transportoare pentru carti. incarcarea plan;;eelor la BP: 5,0 kN/m2 in zoneIe cu acces direct ase manatoare depozitelor cu amplasari dense ale rafturilor 7,5 kN/m 2 , in depozitele cu sistem compact (rafturi mobile) 12,5 kN/m 2 respec tiv15,0 kN/m 2 .
~-------------------
Copii
_
~
Zona de
~rOWSing
Adulfi
[I
G)
3000 2400
1-
I i I
! I
consultare
Schema functlonala a unel blbhoteci de dimensium medii
' I
'I
II
,
r
I
! ~v
.....1
I, : I \ i i !
i
i
10
.,= .
~
1500 1200 900 600 300
I
,
,
I
1
/'
I
,
I I
I ,
g.
'"
I ! :
A1
,
"
Vi i , I ,
I
11/:
iY'
!
I
-f/f
10
I I I
20
I
40 50
i I i i , I i
r
,
1
I
eo
100
~'<
30
la fiecare 300 m2
10.000 volume
Schema: necesarul de suprafata a BP in (unclle de stocul de carte
CD
ITI 11l 1[1\ d}--l'30~~ ,T 1~-150 -W~-- ------1:

II
2.30
.r-r' ~ r-,r: Intervalul eel mat ingust Cale de clrculalie L.a.lime obisnuiltl
~L
.~JJ
U.J
3r
rr
Oistante minime
Planuri 1 Foaler 2 Lileralura pentru t!neret 3 l\leralura pentru copli 4 Ascensor pentru carti 5 Movila pentru Joaca
I' 'I'
6 Admlnlstratle 7 Curte pentru \ectura 8 Pergola cu vegetatl8 9 Belelnstlca 10 Jocun
n
!
ii
i
(Suport carusel)
Zona mica pentru browsing
Arh. Volkamer 51 Wetzel
II
Ii
.4
Arh. Rittmannsperger u. P.
Biblioleca in Gutersloh
Arh. Peter Friedeberg
Parter, blblioteca Viernheim (transforma,e)
344
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
ElEMENTE DE BAZA ,[II ACTIVITATEA DE BIROU
Modul in care se organizeaza si se stabileste activitatea de birou (strudu ra biroului, managementul clientilor, tehnologia de birou) influenteala ne cesarul de corespondente spatia/e. Observatiile facute pe 0 perioada mai lunga de timp au aratal ca tipurile cltI dirilor evolueaza si chiar se schimba. Pe linga solutiile de pionierat au exis tat intOldeauna si cladiri similare d.p.d.v. lipologie care, ca sumtl. au reflectat in mod reprezentaliv forlele si influentele care. la vremea respec tiva. Ie-au dat nasiere in con forma rea activitatii de birou. omul ca pata un loe din ce in ce mai central ~ Schimbarea din ce in ce ma, in semnala a aclivitatii de birou (prin in troducerea tehnologiilor) este insotila de motivaIia performantelor care esle transparenta aclivitatilor. Proiectantul are posibititatea de a influenla toate domeniile care tin de conformarea spatiilor Si locurilor de lucru care. au 0 mare dupa A.G. Henkel ~ importanta in ceea ce priveste satis factia muncii. Grupe de incflperl 1. Zona birourilor: birouri modulare 1 - 3 pesoane cu locuri de lucru cu locuri pentru persoane in proces de formare - PPF. Birouri de grup pinil la 20 de pesoane cu locuri de lucru pentru PPF. incaperi mari pina la 200 de persoane pe un nivel. Birouri combinate cu locuri de lucru indivi duate si zone de lucru comun pen tru grupe. Toale incaperile echipate multifunctional pentru lucru indivi dual si in echipa la care se adaugtl un secretariat. 2. Zona <lrhivoi: de pozitarea actelor. microfilrnelor, rno dii electron ice de rnemorare. apara te pentru arhivare, reproducere, re dare. corectare, primire, distribuire. distrugere, desenare, transportul actelor cu banda transportoare sau aparate de mina. 3. Serviciul central de scriere: cu dictafoane, multiplica toare. tipografie, copiatoare helio grafice, laboralor fOlografic. 4. Punct poslal. administrarea malerialelor (pe cit posibil invecinate Si amplasate la nivelul de baza). 5. Zona de repre zentare, camera prezidiului cu gar deroba, sali de expozitie. stili de conferinte. camere de discutii. 6. Servicii sociate: garderobe, buctl tarii de etaj. we. camere de odihna, camere pentru paule, gimnasllca, cazinou eventual cu bucalarie. 7. Suprafete de relerva si pentru ex tinderi, suprafete pentru pregatire profesionala cu aparatura de redare audio-video. 8. Suprafete do parca acces carosabil, do livra re, zonil re, gilrilj sublor<ln. 9. Suprafote do circulatie: culoare, extinderea culoa relor. scari. ascensoare. acces into rior si eXlerior. 10. Amenajtlri centra le pentru aprovizionare, sorviciul tehnic, st<llia de climatiZilre, do ven tilatie. de incalliro. de energio, si stem de prelucrare automata a date lor, cenlru de calcul, centrala te/efo nica. curatenie si inlretinero. Proiectarea inregislrarea detaliata a structurii do funclionare si organizare Si totod..ta funcliile si relatiile specifice din tim pul activitatii propriu-zise trebuio sil conduca in mod concret la un pro gram de sarcini (analiza cerintelor).
0.
CD.
0.
Schema planilicarii activilatii de birou. in jumalalea su porioora schoma cuprindo notluni ce se refora la aclivitali
CD
generale, lar in partea inlerioara la activil~Ui specilice birourilor. Problemele ce apar in partea sting a a schemel
pol Ii relolvate prin masuri profi!aclice si pedagogice iar cele din pa~ea dreapta in mare masura prin tehnica si or
ganizare.
I~uprlata tolalaexlerioaral I brula

dlmensiunea
I~IJpr;ll .. ta hlfoului n{Jl~

I
1-- ----_._
I I
Supr. pI. ore. p8 .,oertJC3.la. scAli, sdUiru lante.ascen
Su f<:lln a ocun:"llA dm ctl\dlfO
Supr. acupnl,') do bllou
~~gro~~g~~Of1
.,-------.
rSupr
slJprlfn(lf1'af~ rlOl~
I
l
l
Sup< """" pi. QfD,JlaM
Supralata ulita a btrourilor ocupata. de grupe de aclivrlale
~
punz310are pl. sevice.
I
Supr. pI. inlre-
I
Supralete
ale cantruc liel Interne,
Supr. cores
Supr. coresp. pI. clfculatia
~
Supralete
I Supr suplimenlare
garderobe. camere pi pauze,

buc~Ua,rie
{pantry}, i nc3peri
pnncipala pe onzontali!. cu loare pnnci pale. instala\ii de Iranspot1 pe niYer. supr. pI. aglomeratH
""'
pt
soars. Slipi'. pt.aglornera III. p:JSt.a pne. Iatilde !fans expedlfl'
__
Iinerea lehrudl. instal. de dlma
ale con
Slrucliei
~
Supro'ele lunctionale. suprarala locunlor de lucru. suprarala de mlscare in jurul IOCUriior de lucru. supralele de comunicare intre locurrle de lucru. suprarala IOCUfilor de lucru - registralura. supralele de reprazenlare corespunzi"Itoare locurBor de lucrU
hzare.de incAl zlre. de energle electnca, central tela' , Insl. auto noma. de energle electr. pl. <Ivane. cam sefvefolor
stilpi de rezistenl3, pereti perlantl
exlerne. latada, balustra
del.
I L.---
de prOtectl9 cu ame naja:ri de cahlale de ex. seYlclU pe etaVposl~/ serv pre!. aut. dale pri min/camere receptie pret. aUI. dale'cantl' na'budll:'rieiarhrya; sal3 conlennte
Supr. cores punz310are pt seYlce. garderobe. camere pt pauze,olto de buc~3rie. incapefll, sanitare '---
---L
P'1f"C1patape onzont;)k\. OJ IoareP'1t"C1p.. inslaJatli de !f<lns pe nrY9l.r<lmpe.

I
:"~Mi'
'
Suprafata utll:' coreSpunZalOare grupelor de lu cru. suprafala de dISCU(lllsuprara\a exclusiya, pen Iru grupe. supralata regTstraluni penlru grupe. su prafata maSlnllor de blrou pentru grupe. supralala de depozltare pentru grupe. lermlnalele de calcu lator pentru grupe. supra'etere cu mesa de desen penlru grupe Suprarala ulrli! suplimenlara corespunz31oare grupelor de lucru de ex. zond de aSleptare. de ex. zona de expunere, de ex. selfuri. ghlseele cas'erulor
Supralete de dlslantare. separare Si acces, de dlslanlare rala de zgomote. supra lata de dlSlantare pentru rntlmilate. suprarala generala de dellmltare. adaos pentru mobilier compac!. supra'ata cu mlJloace de delimllare, pereli mobili, plante. spallu Interior de comunicatle SI adao$ Ipenlru Ylzllatori. cal de acces si auxiliare
Di"lnbu\ia suprafotolor birourilor din puncl de vedere orgnnilaloric dupa Lappal
no
/1.--_""'1
I
A...:.Cl:.-ivil=ale:.:.a.:...::d
..:..bir=Ou----,-I_...J~
: - acusllca.
I I Mljloace de munca 1 fconditii de lucru l

: - masini de birou : - consumabile de : birou : - blbliogralie I mat de lucru : - mij. 'ajulatoare wJlQwLrie _Qale ~
j =~c~~~I~ad~o~~~~u
';0
: - coloril : - sala mare birouri : - birou indIvidual : - birou cu mai : mulle persoane ,~caluaJea Spatiu!lJ.
~= ~~~~~r;:re
ForIe endogene - exlinderea puternica. a renlabilizarii - centralizarea delermlnanta. a economlei - legea lui Parkinson - Jenomenul" asa numitei dlvizluni a muncii, dislocare. descompunere (ralionallzare)
ere)
FOJ1e ex ogene - aspecte sociale (ore de lucru lIexibif
Inlluenle delerminante in aclivilalea de birou (dupa A.G. Henkel - UJ)
- dezvollarea secloarelor si a pietelo exteme - dezvolt~ri co~iuncl~rale - actlYltal1 de blrou dlrecte sau indireete penlru autorilatde de slat (de ex. supli men I de lucru prin adaosuri conjunctu rale S3u alfe modillc:tri ale impoZllefor - cunosllnle legate de piata munCli stilnla
347
Perspective as dazvoltare Modlflcan DD:lzafOflce

Admlnrs\ralla Industrrel
CONSTRUCT" ADMINISTRATIVE
Tehnrca informatler -lrasmlSII pnn satelitr - transmrSIl pnn A ('bra de strcl~i "
laser " - transrr:rsn radio/TV
ratronallzarea plerdenlar d',n actlv

all de limp pI flecare dlnlre ramUri supnmarea aCllVllahlor cu cahflcare Inferloara ,ntegrarp-i! acllVllatl1 C:B 'ecaclare SI destllnli1rea secreranalelar potential in aC\lvllalea 13 diSlallla
ELEMENTE DE BAZA ~ ill TENDINTE/CRITERII

cresterea mentionala a necesarului de supratata nu duc la a reducere a supratetei birourilor intrucit activitat,
Ie comune (discut,ile etc.) au lac in cladirile oirourilor. Sin! de asemenea ingradite posibllitatile de punere in practica a anumitor activitati. Exi5tenta unel petentiale indepen dente tata de un anumitloc fix (des centrallzarej e5te contrabalansata de alte forte (concentrarea in zone centrale. 5ediul unei reprezentante. amplasarea in eras ca semn al con tinuilatli. amblentul. activitatile de lu cru 51 agrement in acela~i lac) care ar putea avea un ral mai important. Traticul datorat calatoriilor de 5erVI ciu peate Ii redus cu cca 50% pnn implementarea vldeoconferinlelor.
Angajati in mrlioane Creslere
Camen"
o
creSlerea comenulU\ pm) r;orespondenta in aelf'mEmlul
3.SI------I------', . ~~~c~;r~I~~~r~a~~~ees~ SI banca

':!fln
uesterea
concurent81
3.0 Fin=d=u=st::n~e~i :;::==;:~=~~

1,1 % 1 - 2%
Admlnlstratla
3.049
Ada~~:'~;;~;~I~~bllca.
~~~~;~~'~~r~~n~~~~':~~;:lor
;:lr:vallzarea u(lor partl ale sec:oaretor pentru ccmunlla!1

(j1:T:lnUarea OISpOZIl1110f ',eqale
2.S j;;;===_..;2;.;.4,;;,8S;.._~
Comert+O,8%
-1%
C,nllnJ3rea ponden: aom'On"lor
Cesc,"ntrallzare ,;palia1a 51
~~~~,I~~ o~e~~~~~,~:lal~~~~la'lell
Blwtrca - maSllll de scns - maslnr de calculat - copratoare - diclafoane
2.0
f------t----.....,
apr [)pl8re ae cet31enl Aile oresl~HI de servlc:r cresterea ponderll ilrm810r mlCI creslerea consuilantllcr cab/leaH I
dez~Ollan Qlfenle seclorUi de consuilanla alllerior "rganlzall1lor 08 munoa

82nc: lSI <:ase oe economll'.
1 S f------,f-----i . 'n 'flltar 'ale de crester';! in scaoer8 . Admrnlstratie ~t~,3:::0:;:4__0::.I.;:;.~. ~~~~~~~l~rp~~~~~~~L.~~e~~a~l~a Ublica - scaaerea t1UmarUlul sdcursaltiior
1,0
~
Alte prestac1
+22,8%
.:;0",.
;1 tei8banklng argan1zarea gruo81or oe client:
lnterseclarea domenlilor: tehnlca informatl r . prelucrarea dateior 51 b,rorlca
de se/-:icrt::1, rJ/o 1
7",38:..._+_1..;.%~ ~S~~~~~rea Dlet81 cu preSILJrlea
.!,
. scaderea c:raSllca a persanalu1u',
conCL.remlal<'\. 51 efon~1 concef\1rarrl
0,506 -3% rat!OnallZare O.S t./~:::::::;:<~~_li--'4 "elOr 'ara acte :; t:.IUfor oroce ~ +:.::8.0%0242 -3% '~nlratl
~iii----"f;;':::"'--"-~
I
'I
~i
Influenta tehnologiei informatiei a biroticii
Modificarile locurilor de lucru

Efectul rationalizarii generate de tehnologia Informatiel si transiorma .-ea cenntelor 'ocurilor de iucru (flu xul SI modelul de organizarel se ras 'ringe asupra modiflcarii structurii bi rounlor. Necesarul de personal scade. grupele de lucru cievin tot mal mlC:' Distnoutla sareinilor ierarhi zata oina acum. cum ar Ii director. secretara. 'eierent de specialitate stc. se lransiorma in conSlituirea de grupe Inregrale de lucru si tot 'n ace aSI fel, ;Jrobaoli. se rnod\fica si repar -izarea suprafetelor J relatle mal sensibiia fata de medi ul ae lucru este strins legata de 0 c'Jnsllinta a valoril predominanta In 20cletate care se raslringe in atlt~ai oea rala de c811talea locului de mun :.3. (!umlna naturala. reiatJa cu medi Ji. c0nsum'Jl de ?nerglel si a actlvi :atll deslilsurate I puncte de '!edere "cologlce ..~onsumUI de malenale. saiubntarea). '_'JC:"'I de munca este, din perspect:va .Jlliizatorulul ~n 'oc de rang rlclcat at nteraCli1Jnlior scc:ale eareJ3mnta 2tr'...:Ciunior (~e ,ucru fcrmaiizate ,prel -=3.urom. 3 '=-ai.e!or. :.:rganizarea muncli ~[e.) oevlne ae 0 Imoortanta ain ce in C9 mai mare. Soiicitanle fizlce SI os;
"Ice nClcare rae sa creasea atentla
2e:,Ydata rl:ediulul de iueru ISpa!!1J su
!cent. ;Jos!blirta~ea de a d6Clce am
'J!asarea '~oblller:Jlu\ dupa uonm3
Je~scnaia. aeflSlre, ,iumlnare. 5UT! ,--::ema :;rorectle :moctnva :Jenur Janlcrl :5~f(; o:n aetivltatea z!lniea are oc ~n ..:OCUI strirnt a~ueru 51 ~n ioeul 8xtlns ce ';ucru" ~ (~ Re!atij'le r:e cesare de sen/lciu ca 51 amenaJP.r:le 70icsite in ccmun ~;int de mare im oorlanta. De aici rezuita nevola une' ccmb;,natii In uI,lizarea incaperilcr :naivldu31e sau de grup. Incur: de lueru .,personale" sau "colectlve"
+8.5%
de" aom,,,"u
1970
1980
1990
Dezvoltarea sectorului de arestarl servlcli
7S-80%
31 20-25~/CI
:v1arimea spatliior de liJcru arerente
Unl,izarea Zllnlca a Clrour:lor' suarajata In "~ DistrlblJ.tla oerSOanE:1Cr ce -Jruoe ce 1IJ{:ru :este ~ ar 1reC,1.j1 sa rieJ
Dlrpc:cr Conducalorw sectcruful prinCipal sonaucitorul seclor~J,ul "slstent
Sec,etarlat
Conducalorul gruP'O'1 prrnCloale. condUc.:1!DIJI grupel rete rent
n . 1'1
'< 1 2 3
J.
, . I
5 6
'j
10
1@\\ I
'0'00" ""'
\2)
?er~oar.e oenrru j1ecare c:;rl,oa
CCi
::v
I I~/ /1-/------;----, 0I \ I Is"'o

?
Conducere
Dezvoltarea tehnologlel Informatl61 si a tehnologiel comunicatlilor duce la modilicarea conditiilor de lucru la locul de munca din olrou. Termlnaie Ie mutitunctionale inloculesc Gom oonentele individuale pentru prelu crarea datelor. textelor Sl imaginiior. sistemele indivlduale sint conectate in rmea deveninc un sislem Inteorat ae ccmunicare Posta fe~de rala german a introduce retele un, '/ersaie ca ISDN I imegrated Ser'JL ~es Digital ~Ielworkl. "au BIGTC~I i Retea Je comunlcat" cu banda ,ar :Ja prln fibra de st,clal respectlv BIG CeRN 'cupiarea retelelor BIGTON intre eiel. Prin dctarea locun!o! de lucru cu monltoare Iduoa C,ot1scnalk '990 eca 20% -- olbl. BAP! Sl aec: ~erminale de calculator si apararele aterente. necesarul de supratata ~entru un !oc ae lucru ern c8crui 01 :--oulul creste imii aaiflV cu eca :2 - 3 m2 !a eca 15 - ~ 3 m2. c:'ecrui birotl :11 asuora ~crmatu!L:1 supratetelor SI a 10cu1U; de lucru genereaza crlter:i de sl/aiuare ca: mal mUlta iJondere acordata iemllioclt calitatii :OCl...IUI de lucru. aSlgurarea ~'e)(\biiitatii [:01 ce fir~nel. mlnlrnzarea 2ostur:icr ':18 2XOIcatare mal mUlla :mportanta accrcata meolu!L;i Ineonjurator 3: 1 0' r:ulUI ce :ueru pr:vit din punr.t de '/8 ,Jere eeo!og:c, asttsl :ndt r:.:::mrigura Iiiie spa(lilor ain '.Iecniie ciadlrl de GI (oun i""':LJ ;T1al ccresQund. :'ALJlle amena j 8.n nu ,11al corespL:nd re~le 'llenrimlor actuale '1986 'cca ~CO duoa Henke! 0/1ocernizarea Sl ~ransfor.1-;area I, Sist6me ,je amenajare\ SIn! la ~el 0e relevante ca 51 rata de crestere i'n seetorul ter t,ar sau ca noile construclli rezultate am restructurarile acrlvlliitli ce blrou
ech.
----'0
IO~
70%
5%
Secretarial Serv!clI Partea

reverslDlia 15-25%
, 5% I
82% fncapere de grupa DistnbUirea persoanelor pe lipurl de incaperr
Incaperl pentru grupe lncapere mica 1 persoana 5 - 16 persone Supr. pt. ftecare nivel
~~~~~oe~~~ J
Principii de utilizare pentru distnbut13 spatiului (toate imago Gottschalk --
aJ
-'-':./. Potentialul rationalizar'i cuprinde. in cazul activitatiior acm1nistratlve (ce pozitare. sortare. cOPlere. c3.utare. achl2itionarea materiaielor) si a ce lor de comunlcare Iconiennte. dis cutii). cca 25, din llmpul saptami nal de !ucru. Muncile de rutina. con Siderate ca pauze de odihna activa. au fast reduse cu cca 50%. Actlvlta tea cresc1nda la domlClliu - cu co nectare la distanta - impreuna cu
,~
-G)-CD
Pe linga renovarea birourilor existen te se contureaza nOI concepli; asupra spatiului alcatuit din incaperl inoivldu ale 51 de grup: dupa O. Gottschalk
QJ. soatiul grupelor combioat Sl par tial structurat zone. dupa E. Sieverts si W. Fuchs - QJ blroul combi nat. dupa AG: Henkel - QJ !ocun de IUCfU mUltiple sau polivalente.
- ill
348
,I
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE ElEMENTE DE BAZA -. [IJ

ACTIVITATEA DE BIROU
Modul in care se organizeaza $i se stabile$le activitatea de birou (structu ra biroului. managemenlul clienlilor, tehnologia de birou) inlluenleaza ne cesarul de corespondenle spatiale. Observatiile facule pe 0 perioada mai lunga de limp au aratat ca tipurile cla dirilor evolueaza $i chiar se schimba. Pe linga solutiile de pionieral au exis tat intotdeauna $i cladiri similare dp.d.v. tipologie care, ca suma. au rellectat in mod reprezenlaliv foriele $i inlluenlele care. la vremea respoc tiva. Ie-au dat na$lere ~ @. in con formarea aclivilalii de birou. omuJ ca pala un loe din ce in ce mal cenlral ~ Schimbarea din ce in ce mal in semnala a activilatii de birou (prin in lroducerea lehnologiilor) esle insoliIii de motivatia performantelor care esle Iransparen\a activitalilor. Proiectantul are posibilitalea de a influenla toate domeniile care lin de conformarea spaliilor $i locurilor de lucru care, dupa A.G. Henkel ~ @, au 0 mare importanta in ceea ce prive$te salis faclia muncii. Grupe de inca perl ~ 1. Zona birourilor: birouri modulare 1 - 3 pesoane cu locuri de lucru cu locuri penlru persoane in proces de formare - PPF. Birouri de grup pina la 20 de pesoane cu locuri de lucru pentru PPF. incaperi mari pina la 200 de persoane pe un nivel. Birouri combinate cu locuri de lucru indivi duale $i zone de lucru comun pen tru grupe. Toale incaperile echipale multifunctional penlru lucru indivi dual $i in echipa la care se adaugil un secretariat. 2. Zona arhivei: de pozitarea aclelor, microfilmelor, me dii eleclronice de memorare, apara te penlru arhivare, reproducere. re dare, coreclare, primire, distribuire, dlstrugere, desenare, Iransportul aclelor cu banda Iransportoare sau aparale de mina. 3. Serviciul central de scriere: cu dictafoane, multi plica toare, tipogralie. copiatoare helio gralice, laborator 1010grafic. 4. Puncl po$tal, adminislrarea malerialelor (pe cil posibil invecinale $; amplasate la nivelul de baza). 5. Zona de repre zenlare. camera prezidiului cu gar deroba, sali de expozilie, sali de conferinte, camere de disculii. 6. Servicii sociale: garderobe, buca tadi de elaj, we. camere de odihna, camere penlru pauze. gimnaslicil, cazinou eventual cu bucalilrie. 7. Suprafete de rezerva $i penlru ex tinderi. suprafete penlru pregiltire profesionala cu aparatura de redare audio-video. 8. Suprafele de parca reo zona de acces carosabil, do livra reo g.1raj subleran. 9. Suprafele de circulatie: culoare. exlinderea culoa relor, scari. ascensoare, acces inle rior $i eXlerior. 10. Amenajari cenlra Ie penlru aprovizionare, serviciul lehnic. slatia de climalizare. de ven lila\ie, de incalzire. de energie. si stem de prelucrare automala a dale lor, cenlru de calcul. cenlrala telelo nica. curatenie $i inlrelinere. Prolectarea inregislrarea detaliala a slruclurii de funclionare $i organizare $i lolodala functiile $i relaliile specifice din lim pul activilatii propriu-zise trebuie sa conduca in mod concrel fa un pro gram de sarcini (analiza cerinlelorj.
,----------j Psihologia muncii
CD.
CD
Schema planilictlrii activjl~lji de birou. in jumtltatea su perioartl schema cuprinde noliuni ce se relertlla activil~li generale, iar in partea inferioara. la aclivita.li specifice
birourilor. Problemele ce apar in partea sling3 a schemei

pot fi rezolvate prin mAsuri profilactice
~i
pedagogice iar
cele din partea dreapla in mare m3sur3 prin lehnica si or

ganizare.
ISuprfata 10lal3 bruta.

I
1SIJpr;']!a!lI blfoului nola
I(dlmensiunea exterioarAI
I
I
I
I
Supr pl. arc. peve<1>caJ>. scAn. scAn ru Iante, ascen soare, supr pl. aglomera I". po';l'" pno'
LIT\'1tC\ nstl
SUDrnf.l a ocuoala din cli'Jdn8 Supr ocupal.1 ~~r<i~g~~on. de blrou
Supr supnmonl;n.1 nata
I
I
Sup<."""", pt arculatJa
pnoapa~po
I
Supr. coresp.
I
I
I
Supralala
uillA a bifourilor ocupata de glupo do
ilIch~lla'o
Supr. cores
punz310a re
pl.sevlce. garderobe. camere pt paule.
buc~uaria
(p~n'ry),
incaperi
pI. circulatia principaJa pe OrilOnlala, cu loare princi pale, Inslal'llii de Iransport po nivel, supr pI. aglomeralh
Supr. pt. intra llnerea lenrllCa.
Suprarele
ale conlruc llei interne, Slilpi de rezistonla., poreli portanli
Suprarele
ISUp!'. supbmenlare
de proleClle cu arne
naJari de calilate de ex. seviciu pe elaj/posta' serv prel. aul. date pn mlrUcamera roceptie pre!. aul. dale 'cantl na.'buca.ltlriefarhivaJ salA conlerlnte
Supt'. corespunz.1loare pI sevlce, garderobe. camere pI pauza, 011C! de bucatA ne, incaperi sanitare
~
la!ilC'elrans pt ellpedlft
inslal de dima lilare. deinca.l me, do energle electnca., central; lelol., Ins!. aulo noma de energle electr. pt avane. cam seNeralor
ale conSlrucliei ell:lerne, lalada, baluslra
onzonl'lLt OJ
loareP'1~.
InSlaL111i de
Iram; pe
00.
l"IfVel. ra!Tl'8.
I :to\ornel'abi
,"",pC
Supralete lunclionale, supralilila locunlor

de lucru. stJpralata do miscare in jurul
locunlcr de lucru, supralele de comunicare
intre locurlle de lucru. supralala locurilor de
lucru - regtslratura. supralele de reprezenlare
corespunzAtoare locurilor de lucru
Suprafata utila corespunzatoare grupelcr de 'u' cru, suprafala de d!scutti!supralata excluslVa pen Iru grupe, suprafata regTstraluri, penlru grupe, su pralala maSlOllor de blrou penlru grupe, supralala de depozllare penlru grupe. termlnalele de calcu' lalor pentru grupe. supralelele cu mese de desen pentru grupe Suprafala utda suplimeOlara corespunlaloare grupelor de lucru de ex. zona de aSleplare. de e.... IOna de ell:punere, de e .... selfuri, ghlseele casienilor
Supralele dB dlslanlare. soparare Sl acces. de dlslan\:lre lata de zgomota, supralata de dlslanl:lre pentru inhm,lale, 5uprala\a generala de deli mil are. adaos penlru mobllier compac!. suptalala cu milioace de dehmtlare, pereli mobili, planle, spaltu interior de comunicalie si adaos pentru vlzllalcn, cal de aeces si aU"'lliare
Dlslribulia supralelelor birourilor din puncl de vedere organizaloric dupa Lappal
/L..-__
I
Ir-AC.:.-.hV.....;lfa..;,;.le.:.-.a
d:..;,.e.;..bir.;..Ou--rI_.....J~
I I Mijloace de munca I ICondilii de lucru I
: : : : : : masini de birou mobil a. de birou acle, cartoteCl consumabile de birou - biblioralie , acuslica. iluminare - climatizare -coloril - sala. mare birouri birou individual birou cu mai : mulle persoane ~"caJ~a1eas~tiv\lJ. : : : , : :
Fone endogene - eXlinderea puternlcA a renlablhzarii - centratizarea determinanta: a economiei - legea lui Parkinson - Jenomenul" asa numilei dlviziuni a muncjj, dtslocare. descompunere (rationarizare)
Fane ex ogene - aspecle sociale (ore de lucru flexibil
i =~ij.t.aj~t~~g~~e
i-
etc.)
- dezvoltarea secloarelor si a pielelo e ...lerne - dezvolla.ri conjuncturale - acfivitall de birou directe sau indirecte penlru auto rita tile de sIal (de e .... supli menl de lucru prjn adaosuri conjunclu rale sau aile mo<1lricari ale impozI'elor - cunosllnte legale de piala muod!' slimla.
~ ~_ ~~.RQrulrLd.~ _Qal~;
Inlluente determinante in activilalea de birou (dupa AG. Henkel ~
UJ)
347
Constructii administrative
Perspective de dezycltare
Modlfican
0olzatonce
Admlnlslralia Industrial
Tehnlca Informatiei - trasmlSIl pnn satelitl - transmlSIl prln,.. fibra de stleJ.V ' laser ' - transmlsll radio/TV
: ~~i.,~~ai,l~~~~ R~r:r~~~I~~nr~t~~1
suprlmarea acIIY',f,alllor cu call1,eare rnlenoara
ELEMENTE DE BAZA -> Ql TENDINTE/CRITERII

cresterea mentlonata a necesarului de suprafata nu duc la 0 reducere a supratetei birourilor intrucit activitati Ie comune (discu\iile etc,) au loc in cladirile birourilor, Sint de asemenea ingradite posibilitatile de pun ere in practica a anumitor activitati. Existenta unei potentiale indepen dente fata de un anumit loc lix (des centralizare) este contrabalansata de alte forte (concentrarea in zone centrale, sediul unei repre2entante, amplasarea in oras ca semn al COn tinultat!i, ambientul, activitatile de lu cru si agrement in acelasl loc) care ar putea avea un rol mal important. Traficul datorat calatoriilor de servi ciu poate Ii redus cu cca 50% prin implementarea vldeoconferintelor, Modificarile locurilor de lucru Efectul rationalizarii generate de tehnologia informatiei sl translorma rea cerintelor locurllor de lucru (1Iu xul si modelul de organi2are) se ras fringe asupra modificarii structurii bi rourllor. Necesarul de personal scade, grupele de lucru devln tot mal mlc:, Distnbutia sarcinilor ierarhi zata pina acum, cum ar Ii director, secretara, referent de specialitate etc, se transforma in constituirea de grupe integrate de lucru si tot in ace lasi fBI. probabil se modifica si repar ,Izarea suprafetelor, o reiatie mal senslbiia lata de medi ul de iucru este strins legata de 0 constiinta a valorii predominanta in societate care se rasfringe in atitudi 1ea lata de calitatea locului de mun ca (lumina naturala, relatia cu medl ~1. consumul de energie) si a activi tatii desfasurate (puncte de vedere ~cologlce, consumul de materiale, salubntatea), Locul de munca este, din perspectiva utilizatoruiui. un loc de rang ridicat al 'nteractlunilor sociale care datorita struoturiior de iucru formalizate Iprel aUlOm, a datelor, organlzarea muncii ~[C,) devine ce 0 importanta din ce in ce mal mare, Solicitarile lizlce si psi 'lIce fidlcate fac sa creasca atentia 3cpraata mediulul de lucru (spatiu su fic:ent. posibliitatea de a decide am ~Iasarea ntobllierului dupa donnta personala, aerisire, iluminare, suri c:enta protectle impotriva perTUr Jarilor), 75% din activitatea ziinica are locin ,,:ocul strimt d~ucru sl in locul extlns de lucru' ~ (..:). Reiatiile ne cesare de serviciu ca si amenaJRnle foloslte in comun sint de mare Im portanta, De aid rezulta nevola unel combinatii in utilinrea incapenlor Individuate sau de grup, !ocuri de lucru "per~ale" sau "colective"
Angaiati in mllioane Cfestere
,ntegrarea aC!lVlla~11 ae rS03Clare ~I desfllnTarea secrp.tarialelOf
pOlel1l,alln aC!lv'tat~a ra olslar,la Comen' o creslerea comertulu' orin ccresponoema in Getr'memul
3,5 1------1-----1 . ~~~c~~~I~~~~a~~::-:e5r~ 31 oanca

orin cresterea
corc:..rem\
Admlnlstratla
3,0 F,n=d=u=SI=n;el=::==3~,O=4,;:9= ....1

-1.1 %
I -, - 2%
A.da~~II~l:;~~~I~~tlIIC2
.
creSlerea concen,ranl ::emral',zarea aCI:vl:aloior

pnIJallZarea unor 03:<1 ale
seCl0areior oenw:.: comun,t<i:r
2, 5 ~=====-_2'f-4;;;85;;.._~
Comert+O,8%,
11mlnuarea 01500"-111'101 'p.dale j,mlnuarea poncer" cornen',:lor
desCentral'Lare ':P31;ala $1
;~~l~~:~fd~e~~~~~~aara'~~~~latlel
aPrOQlsre de celtl1enl
Alte prestEIri de ser/'C'1
2,0 f------'---~. c~;:~{~;:aPcoonn~e~i;~~'~~;O;a~:~~111

II .
Clel.volli,"m elilerite
seelon.!1 1J8 conswlantil anterior

orgarllzatl11or de
~linca
Blrotica - maslnl de ScrlS - maslnr de calculat - coplatoare - dlctafoan
Baner lSI ':ase de eeonomll]
1,5
f------I------%.., . ~d~';T~u~~:~:r~:~~~~~~I~,dere
~
~~~~~~.~~1,;:;30:.;4_....;:.;..,: ~~~~~r~t~zn~':n~~~:~:u~,:~~u~~~~or
0
10 +22.8~/1;I . Aile prestiJ,(1 01 0,738 de se~rcl1:::l.7-I ":I

_ I.
+22.e
Intersectarea domeniilor: tehnlca intormatlei, prelucrarea datelor $1 olrotlca
~~~~;~;~area gr~pe'or ae c!:er\'
$llele-banKlng
+1%.
salurareaOlel8lC'jOi8Slunea
cpnCUren!I;3lasrelof':Jlconoentr<ln1
$cMerea draSllC2 a ;:,ersonaiulul
0,506 -3% prin rallOnallzare 0,5 /::;::>",=;;;.:;?~-rl --...;.~. ~~~~~cr. lara acte a '..;[urar
Droce
..-28,0%0242 .... 8.5%
-3%'
~~~~~~l~a~'~~~e~:~l~n"nltall
omem'21 'n ac:,V>1alea I;" uISlar:l,'j, :;e 12 CQrT'ICII,U
1970
1980
1990
Dezvaltarea sectorulul de orestari servlcli
Locul 'Slrim1' de lucru ~5
tncapere mica - - - - - - . . . . ,
80 -85% in
o/ "
sI15-20 CornDartl menraoll Inc.3oere pt. gruoe - - - - -
'I:I!-~f/\ Sl~ - ~ {~
f " ;.,~~\\, ..
75-ROo,o
.'?I 20 -25~!{J
~ \ '" !ntefseclal
J...LJJ
Seoarat
Marlmea sp3nilor de IdcrU arerente

110
U!i1lzarea :Iinlca a blrourl!or: suorafata in

j'r;
10
i
4
I
~'Irec:cr
se':lcrull~1
loa
90
''=onducalcr:'';1 cnnc:pal
~eClon)lul
Olsmb~tla persoar,~icr pe
:;oncucatcrul
lSlslenl
rjfL.Oe de iucru .es:e - .. ar rreoul sa
'191
80
70
Secretarial
fa
50
1
1
j
19x
Coroucalarul grupel
:Jrlnc:pal. cCfloucalcru'
;rup91 :-ereref1!
~7x
~: j1
20
10
nI ini
'::;, '1 12 1314 i5 16
Qersoafle penrru {M ,'eeare gruoa ,~
In cap ere mica

5%
C0'lducere
Influen\a tehnologiei informa\iei :;;i a biroticii De2voltarea tehnologiel Informatiei si a tehnologiei comunicatillor duce la modificarea conditiilor de lucru la locul de munca din blrOU, Termlnale Ie mutilunctionale inlocuiesc com ponentele individuale pentru prelu crarea datelor. textelor si Imaginilor, sistemele individuale sin: conectate in retea devenind un slstem Integral de comunicare Posta lede rala german a Introduce relele Ijnl '/ersale ca ISDN Iintegrated Servi' ces Digital Network), sau 31GTCN i Retea de comunlcat" cu oanda lar ~a prin fibra de stlctal resoecliv BIG CERN (cuplarea retelelor BIGTCN intre ele), Prin doiarea iocunlor de lucru cu monltoare Idupa Gottschalk '990 cca 20% -,olbl. BAPI si deci termlnale de calculator SI aparareie aferente, necesarul de supralata pentru un loc ,je lucru ain oaarul bl roulul creste intii aa:tiv au eca 2 - 3 m2 ia cca 15 - 18 m2 , E'eclul birOII' ,~Il asupra iormatuiul suprafetelor SI d locului de lucru genereaza Glte"i de 9vaiuare ca: rnal mu:ta pondere acoraata ~emljioe:t calitatii 10cuIUi de lucru aSlguraea flexibilitatii tipI ce firmel. minlmlzarea costurdor oje expIoatare, mai mUita :moortant2 acordata mediuiul Inconlurator ai 10 culul de lucru pr:VIl din DUne! de '/e jere ecologic. as~fei inc:t conrigura tiiie soatliior cin vecnile ciaciri de bi roun r:u rnal CQreSDunC. MlJite 3menajan nu mal coresound regie rr,entanlor actuale (1986 'cca 70 0 0 duoa Henkel - CO i. Mocernlzarea si transfcrmarea i, - Sisteme de amenajare'i sint ia lei de re!evante ca sl rata de crestere in sectorul ter liar sau ca noile construcrli rezultate Oln restructurari!e actlvltat,i ae blrou
0,
5%
DISCU!II Secrelanal Servlc:1 Partea reversibila
-G) ratlonallzarii cuprinde, in Potentialul
Referent. conducatorul grupelor I;:

I
15-25% 5% I
82~!u ineapere de grupa
Dlstribuirea oersoanelor pe tlpUfi de incaperi
lncapefl pen:ru grupe inc3Dere mica 1 persoana 5 - i 6 persone SLlDr. pt. fiecare nlvel ~~~~~~O~~~]
Principii de utiliza,e pentlu distnbutia spatlului (Ioate imag, Gottschalk ~ lIJ )
cazul aotivitatilor aomlnlstratlve (de pozitare, sortare, copiere, cautare, achizitionarea materialelor) sl a ce lor de comunicare (conlennte, dis cutii), cca 25% din timpu! saptami nal de lucru, Muncile de rutin a, con siderate ca pauze de odihna activa, au fast red use cu cca 50%, Activita tea crescinda la domlciliu - cu CP nectare la distanta - impreuna cu
-G)-\2)
Pe linga renovarea blrourilor eXlsten te se contureaza noi conceptii asupra spatiului alcatuit din incaperi individu ale Sl de grup: dupa 0, Gottschalk 5patiul grupelor combinat si par tial structurat zone, dupa E. Sieverts si W, Fuchs birouloombi nat, dupa A:G: Henkel !ocuri de lucru multiple sau polivalente,
OJ,
- OJ
OJ
OJ
348
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI1950-1960 QJ
Conceplia clMlrllor I
Rela\iile inlre organizarea birourilor $i concep\ia spa\iului au fost c1asificate
dup~ un studiu pe teren din SUA - bibl. $i, in calitate de criterii pentru con
ceplia spaliului, ele conslituie milsura penlru transformarea structurilor
birourilor ca urmare a automatiz~rii lor.
Blrourlle cu incliperl marl (Mies van der Aohe: ... transparente, nedivizate
doar structurale ... - bibl.) sin! adecvale pentru grupe mari de lucru, conce
pute in mare milsuril pentru participare activ~ la lucru $i penlru aclivit~li de
rulin~ ce necesilil 0 concentrare mic~. in ziua de azi aceasta este mai de
grab~ exceplia decil regula. Aceast~ concep\ie a aparul in anii 60 cu argu
mente ca transparen\a $i posibilitalea de a privi in ansamblu procesul mun
cii. dezvoltarea sentimentului de comunilate. ca 0 suprafa\~ multifunclional~. organizat~ rational. Aparatele de prelucrare automat~ a datelor erau ampla sate in camere speciale $i nu la indemina fiec~rui loc de lucru. Adincimile mari ale camerelor de 20 - 30 m aveau ca urmare un efort mare din puncl de vedere al lehnicii de construclie. care are 0 utilitate restrins~ in cazul trans form~rii c1~dirii. flexibilitatea poten\ial~ i$i dovede$te limilele in fala cerinlelor actuale (deschiderea ferestrelor. pOrtionarea luminii, climaliz~rii $i a curen tului electric) (bibl. A.G. Henkel). incilperea de mari dimensiuni ce induce un sentiment de constringere confirmat de sociologi (control social, dependen\a de dot~rile tehnice. perturb~ri oplice $; acustice), a dus de aceea la un com portament negativ al angajalilor. Birourlle modulare sint foarte adecvate pentru lucrul autonom $i concen trat, ca inc~pere pentru 0 persoanil sau pentru mai multe grupurile cele mici care necesit~ un permanent schimb de informalii. in Germania eSle forma de birou cea mai r~spindit~ dup~ cel de-al doilea r~zboi mondial $i este $i ast~zi justificat~ atunci cind corespunde cerintelor locurilor de lucru ( Gruner $i Jahr/Steidle, Kissler sau - construc\iile noi de birouri pentru Bundestag/Schurmann) sau in cl~dirile turn cu birouri in care structura con structiv~ este in a$a fel inci! domin~ caracterul puternic standardizat al con di\iilor legate de spaliu $i organizare a muncii.
CD
Birou modular Garrick Building, Chicago. Arh.: Dankmar Adler Louis H. Sullivan, 1892
~;
VarianIe de birouri modulare dupA Henkel ~ [jJ
'"
D
. . . .
. .
,-,r-------"'"
,,:./.
- :
.' .
.
i~
. "-'I..I.l
. . r.,
Primul birou cu inci1pere mare cu
Adminislralia cenlralA BIA, Berlin, ArhiteCI: Rave und Rave
270 locuri din Germania. la etajul 5 al unei losle c1Miridepozit. Arh: Waller Henn, 1962
a) BIG Franklurt Arh.: Nowotny-MAhner, HPP, Speer und Partner
t"f1\
~
b) CIM"ea Cantonului Berna Arh.: Malli, Burgi. Ragaz, Liebeleld
........ ,.. .....
" ""
/
'~
............
...I...,
II
..... ... ""I ., I

I I
I"
I"
I I
<....
'';
r...
")
'- __ ..I._-,__ J I / " /
LegendA
incAperi mid
bd
0
0
lncAperi pentru grupe

Ascensor
ScarA principalA ScarA secundarA

Service pentru birou
['!!J
Supralele nucleu Acces parter
<Ill
Birou reversibil, administralla cen
IralA LVA Rheinprovinz, Dusseldorf. ArhilecI: Deilmann
c) Casa presei G + J, Hamburg
Arh.: Steidle, Kiesler. Schweger und Partner
351
TIPOLOGII DE BAZA 1970 -~
III
Supr. de lucru
2500-600 m'
a,
A,
Schema functlonala
I;
ti
Birouri cu incapen pentru grupe OVA, Asigurari. Mannheim 1977

,,-MIca Inltlere a
Arh: Strtffler
Ii
il
"
ijJ !
I
W
.
Supratata
I",:,
:,Jsupra,ata utlla la
camerelor dreptun" ghiulare pt mal mulle "
la bif.oun mo-../1,
dulare
//
';:-:0--- ,-Supra!ata
-+ ---- = maxI
fllotal _-
, F in cere
~ -;, r;;;~~Tm
Ir~Url. c.u incapen mari
Nucleu
~ utlla revers/bila .
~.absoluta
Parterul determlna U = maxim - marimea
~
I
' ~~:~a,~e,. ~:,~::t:;::ld;~g.~~:~C;::

lur Dep.3.r1area max. fala
de rereaslra. 7.50 m
dlmenSlunl: max: 250 m2
--_oj
min: 150 m2
AcceSdl~
lorm~_~?mp;yta
j/YZ = maXlrTtJc;~ma
IV
din hoi
: DC:
J prin contrast 600

optlm\zarea su
DC
Birou reversrbil
Urmeaza necesilatea
adaugani unitatilor
< F unitate < 1.000 m 2 si F eta] = maxim
prafetelor utile
\J..::!}
'05
Stabllirea datelor pentru inca,

perea pentru
, ~~ ".
, ,
~ ~,:/LLr--lv,] r-~, '(l~'--; ~~ ~ 1----,- 0 ( ',DISCU;'( "

Camera pt I grupe ~
~I
~ ~~} i;rfU~b T
, ,
---) \
I I I
Gottschall ~ IIJ ~~
'1!"~pe
cant
....E-t
~camera~~
grupe
I_l
~,
'.-J I ~
~~.
Conducere
j ,_
1. Prrma etapa de constr
~'
Cladire de b\rourr in Bremen 1987
A 2-a etapa a constructlel Arh.: Kohtbecker
Conceptia clfldirilor II ' Birourile reversibile au reprezentat incercarea de imbunatatire a birourilor cu incaperi mari care in multe privinte nu ofereau conditii de lucru satisfacatoare (climatizare nediferentiata, lumina naturala, perturbari optice si acustice), Pentru crearea posibilitalii de a compartimenta dupa caz spaliul in birouri modulare ce au randamente superioare in cazul activitalilor ce ne cesita concentrare, nivelul prestatiei tehnice in ceea ce priveste asigurarea f1exibilitalii a fost imbunatalit Pe linga nemultumlfea utilizatorilor, cresterea ineficientel dabrata pretului crescut al energiei a contribuit la ridicarea unor semne de intrebare referito are la viabilitatea birourilor cu incaperi man. Modificarea structurii muncii de caire noile tehnologii (de ex, introducerea calculatoarelor) a permis organlzarea in grupe mici, Primul exemplu - clad i rea bVA-Mannheim. incaperile pentru grupe (sali mici) sint adecvate pentru grupuri mici de lucru care necesita un permanent schimb de informalii, Cu acestea s-a incercat, prin dimensiunile mediului inconjurator de lucru (max, 7,50 m de la lereastra), instalarea unor raporturi spatiale ce permit 0 libertate personala a dispunerii (vezi modificarile locurilor de lucru) si totodata imbunatatirea spatiului de lucru din incaperile mari considerat nesatisfii.cator (lumina, aer, individualitate) in raport cu cresterea cerinlelor muncii de birou, 5e poate renunta la 0 climatizare completa in favoarea unor aripi de aerisi re pe fatade si suprafete de incalzire suslinute de instalatia tehnlca de cli matizare (tehnica construcliilor), Cerinlele referitoare la spatiul birourilor, modificate de evolutia tehnologiei si a automatizarii, si noile cerinte referito are la angaJati rezultate din acestea impun asanarea cladirilor de birouri exi stente, De aceeasi importanla este problema ridicata de contiguratia incape rilor mari care nu ofera conditii satisfacatoare in multe privinte (modificarile locurilor de lucrul, Mijloacele prin care acestea pot fi reorganizate sint trans tormarea cladirilor, lumina naturala prin curti interioare, posibilitatea de a pri vi in ansamblu impartirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calitati identice in ceea ce priveste lumina, aerul, proteclia tonica sau introducerea unor sisteme de instalatii pentru birouri care pot prelua mai mult sarclnile de tehnica a constructiei cum ar Ii instalarea cablurilor, realizarea conexiunilor etc, ca si funcliile de structurare a spatiulul. Un exemplu de asanare este procedura comisiei de experti pentru schim barea structurala a c1adirii administrative Bertelsmann V1 din Gutersloh pro vocata de nemullumirea anga]atllor (modificarile locurilor de lucru), incape rile mari se deovedesc utile numai la putine forme de organtzare si continut ale muncii in ciuda raspindirii largi a "modei utilizarii" lor, iar ideea standar dizarii tuturor birourilor nu este la fel de adecvata pentru once mod de orga nizare a activitalii, In cawl cladirii Bertelsmann scopul a fost imbunatatlrea calitatii locurilor de lucru, pastrarea flexibilitatii pentru noile tehnologii de birotica si modificarea gruparilor, eficienta suprafelelor de lucru si scaderea costurilor de exploatare, Noile tendinle (principiul birourilor combinate) incearca sa opuna cerin lelor specifice ale organizarii birourilor 0 conceptie corespunzatoare a spatiului adica 0 oferta de spaliu care, acolo unde este necesar, sa fie flexl bila, sa permita lucrul pe grupe, sa prevada incaperi individuale pentru ac tivitali care necesita concentrare, care sa contina amenajari comune ce pot fi lolosite temporar pentru activitati deosebite si colective si sa fie deosebit de favorabila activitatilor autonome si de inalta calificare la care locurile de lucru sa poata fi modlficate in cursul zllei.
Camera pt. grupe
o
]lIlI
incapen mlCI
G:)
Incapen m'CI (
Foloslrea incaperllor pentru grupe delimitate partIal. incapefile pentru gruoe sint legate pnn mlCI zone re verSlblle 31 delimitate partial dupa necesltatl ca suprafete colective
o reversmlle
LJ Zona
;~:ap8fl mlCI .....,
~ r:
inca pen pentru grupe aelimltate zonal
Banca NMB @Amsterdam1987.".
secretanatulul
~~ 'V)/1
'>
/O
~
t>-J
~/1
v~o
\
0
Incaoen grupe
~ ,
(
C;
~.
!J
:,r~u~t'berts
.~"
~~ ~~~, ;-<z, " .'<6',..;

"'Lj
/"
'
Legenda
+-
o o
incaperl mlCI jnc~pen penlru grupe Ascensar Scara principal a inc~pefl auxlliare Service pentru blroun Suprafelele nucieulul "'lII Acces parter ..... o o x
~~~I~~~,:ve~1
@
Banca centrala a landulul Hessen din FranklurtlM, 1988 Arh.: Jourdan, Muller
curent. birourl modulare 64% Supr. utila Int.13%
'.a
Nlvel curent. incaoen man 100%
Birou reversibil. administratla din Dortmund
Arh.: Kramer. Sieverts u. P
352
I
i~,-
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI1950-1960'
llJ
H H H H H H
Birou modular Garrick Building, Chicago. Arh.: Dankmar Adler ~i Louis H. Sullivan, 1892
Variante de birouri modulare dupa Henkel ~ lD
, D
. . . .
. .
Coneeplla eladirilor I Relatiile intre organizarea birourilor $i conceptia spatiului au lost e1asilicate dup~ un studiu pe teren din SUA - bibl. $i, in calitale de criterii pentru con ceplia spatiului, ele constiluie m~sura pentru transformarea slructurilor birourilor ca urmare a automatizMi lor. Blrourlle eu inellperl marl (Mies van der Rohe: ... transparenle, nedivizale doar Slructurate... - bibl.) sint adecvate pentru grupe mari de lucru, conce pute in mare m~sur~ pentru participare acliv~ la lucru $i pentru activitM de rutin~ ce necesit~ 0 concentrare mica. in ziua de azi aceasta este mai de grab~ exceptia dedi regula. Aceast~ conceptie a ap~rut in anii 60 cu argu mente ca transparenla $i posibilitatea de a privi in ansamblu procesul mun eii, dezvoltarea sentimentului de comunitate, ca 0 suprafat~ multifunctional~, organizat~ rational. Aparalele de prelucrare automat~ a dalelor erau ampla sate in camere speciale $i nu la indemina liec~rui loc de lucru. Adincimile mari ale camerelor de 20 - 30 m aveau ca urmare un efort mare din punct de vedere al tehnicii de construclie, care are 0 utililate restrins~ in cawl trans form~rii e1Mirii, flexibilitatea potential~ i$i dovede$te limitele in lata cerintelor actuale (deschiderea ferestrelor, por1ionarea luminii, climatiz~rii $i a curen tului electric) (bibl. A.G. Henkel). inc~perea de mari dimensiuni ce induce un sentiment de constringere confirmat de sociologi (control social, dependenta de dot~rile tehnice, perturb~ri optice $i acustice), a dus de aceea la un com portament negativ al angajalilor. Blrourlle modulare sint foarte adecvale pentru lucrul aulonom $i concen trat, ca inc~pere pentru 0 persoan~ sau penlru mai multe - grupurile cele mici care necesit~ un permanenl schimb de informalii. in Germania este forma de birou cea mai r~spindit~ dup~ eel de-al doilea r~zboi mondial $i esle $i asl~zi juslificat~ atunci cind corespunde cerintelor locurilor de lucru ( Gruner $i Jahr/Sleidle, Kissler sau - conslructiile noi de birouri penlru Bundestag/SchOrmann) sau in e1~dirile turn cu birouri in care structura con slructiv~ este in a$a fel incH domin~ caracterul puternic standardizal al con ditiilor legate de spatiu $i organizare a muncii.
,-,r-------'"
..
. il'.'
" -'I.I.i
Administratia central a BfA, Berlin, Arhilect: Rave und Rave
Primul birou cu inca-pere mare cu 270 locuri din Germania, la elajul 5 al unei toste cladiri-depozit. Arh: Walter Henn, 1962
a) BIG Frankfurt Arh.: Nowotny-M:ihner, HPP, Speer und Partner
tf1\
\!.Y
b) CI~direa Canlonului Berna Arh.: Malti, Burgi, Ragaz, Liebefeld
"
I
/
f",
... ,J
" " " -..,

I /
'~ , ...........
I"
I"
II
( ...... .'
/
I
/
I
/...,
, I
r_
1__ ..J.'_~'-_..J
Legenda
incaperi mid
Incaperi pentru grupe Ascensor Scara principal:i Scara secundara Service pentru birou Suprafete nucleu Aecas parter
6J
0
0
f!.!]
....
Birou reversibil, administralia cen Irala LVA Rheinprovinz, Dusseldort, Arhitect: Deilmann
.@
c) Cas a presei G + J, Hamburg
Arh.: Steidle, Kiesler, Schweger und Partner
351
TIPOLOGII DE BAZA 1970 ~
UJ
Supr. de lucru 2,500 - 600 m'
al
a,
A2
Schema functional a
Biroun cu incaperi pentru grupe OVA, Asigurari. Mannhelm 1977
Arh: Siriffier
dulare
~./
I"
Suprafata [ . " la b, irouri mo-~,

,/
,I
~ utila reverslbj[a _
eabso/uta
f?~--- -~-------4---, ,Suprafata total

Parterul determlna U = maxim - marimea
Ir~un c~ Incapen mari "~ : ~~~~m Fin cere
Suprafa\a utila la
"
... Mea imtiere a

camerelar dreptun"
ghlulare pI mal mulle \.
, ,rsoane Oelimltarea din punctul , de \,tenere al organlzarll
rI'
lur
~-
I Departarea max. fa[<"l.
= maxi
de fereastra 7 50 m dimensiunl: ~-max: 250 m2 mm: 150 m2

form~_c_~mp;9fa Accesdl7' dmMI
, Dc5
prafetelor utile
.V DC""
8~Z = maXi'TI--c;~a
0"
Ce:""""
J
Urmeaza necesitatea adaugarii unitaUlor prin contrast .600 < F uni\ate < 1.000 m 2 ~I F eta] = maxim
Blrou reverSlbil. optimlzarea su,
@
I I
Siabilirea dalelor pentru inca
~~t~:c~~~t~
gm pe cont.
\
-~~-:
, . I
~.~
<am era
.....E.t
grupe
~~l ~~,
_
-==-_
~m::PTT-~6LrrIC'~~~~
~
grupe
'~~-=L1iJfiI~bT
~ .. j '
I
- ')
".
Conducere
~ 1. Pnma etapel de canstr Cladlre de blroun in Bremen 1987
A 2-a etapa a constructiel Arh.: Kohlbecker
Concep\ia clAdirilor II ' Birourile reversibile au reprezentat incercarea de imbunatatire a birourilor cu incaperi mari care in multe privinte nu ofereau condi\ii de lucru salisfacatoare (c1imatizare nediferentiata, lumina naturala, perturbari optice si acustice). Pentru crearea posibilitatii de a compartimenta dupa caz spatiul in birouri modulare ce au randamente superioare in cazul activitatilor ce ne cesita concentrare. nivelul prestatiei tehnice in ceea ce prive5te asigurarea f1exibilitatii a fost imbunatatit. Pe Iinga nemultumirea utilizatorilor. cresterea ineficientei dabrata pretulUl crescut al energiei a contribuit la ridicarea unor semne de intrebare referito are la viabilitatea birourilor cu incaperi mario Modificarea structurii muncii de catre noile tehnologii (de ex. introducerea calculatoarelor) a permis organizarea in grupe mici. Primul exemplu - cladi rea bVA-Mannheim. incaperile pentru' grupe (sali mici) sint adecvate pentru grupuri mici de lucru care necesita un permanent schimb de informatii. Cu acestea s-a incercat, prin dimensiunile mediului inconjurator de lucru (max. 7,50 m de la lereastra), instalarea unor raporturi spatiale ce permit 0 libertate personala a dispunerii (vezi modilicarile locurilor de lucru) 5i totodata imbunatatirea spatiului de lucru din incaperile mari considerat nesatisfacalor (lumina, aer, individualitatej in raport cu cresterea cerintelor muncii de birou, 5e poate renunta la 0 c1imatizare completa in lavoarea unor aripi de aerisi re pe fatade si supralete de incalzire sus\inute de instalalia tehnica de c1i matizare (tehnica constructiilor), Cerin\ele referitoare la spatiul birourilor, modilicate de evolutia tehnologiei 5i a automatizarii, 5i noile cerinte referito are la angajati rezultate din acestea impun asanarea cladirilor de birouri exi stente. De aceea5i importanta este problema ridicata de configuratia incape rilor mari care nu otera condi\ii satisfacatoare in multe privin\e (modificarile 10CUriior de lucru). Mijloacele prin care acestea pot Ii reorganizate sint trans forma rea cladirilor, lumina naturala prin curti interioare, posibilitatea de a pri vi in ansamblu impMirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calitati identice in ceea ce priveste lumina, aerul, protec\ia fonica sau introducerea unor slsteme de instalatii pentru birouri care pot prelua mai mult sarcinile de tehnica a constructiei cum ar Ii instalarea cablurilor. realizarea conexiunilor etc. ca si functiile de structurare a spatiului. Un exemplu de asanare este procedura comisiei de experti pentru schim barea structurala a c1adirii administrative Bertelsmann V 1 din Gutersloh pro vocata de nemultumirea angajatilor (modificarile locurilor de lucru). incape rile mari se deovedesc utile numai la pu\ine forme de organizare 5i conti nut ale muncii in cluda raspindiril largi a "modei utilizarii" lor, lar ideea standar dizarii !uturor birourilor nu este la fel de adecvata pentru orice mod de orga nizare a activitatii. in caw I c1adirii Bertelsmann scopul a fost imbunata\irea calitatii locurllor de lucru, pastrarea Ilexibilita\ii pentru noile tehnologii de birotica 5i modificarea gruparilor, eficien\a suprafe\elor de lucru si scaderea costurilor de exploatare, Noile tendinte (principiul birourilor combinate) incearca sa opuna cerin \elor specifice ale organizarii birourilor 0 concep\ie corespunzatoare a spa\lulul adica 0 oferta de spa\iu care. acolo unde este necesar, sa fie Ilexi bila. sa permlta lucrul pe grupe, sa prevada incaperi individuale pentru ac tivitati care necesita concentrare, care sa contina amenajari comune ce pot Ii lolosite temporar pentru activitati deosebite sl colective si sa fie deosebit de favorabila activita\ilor autonome ~i de inalta calificare la care locurile de lucru sa poata fi modificate in cursul zilel.
Camera pt. grupe
Folosirea inca.perilor pentru grupe delimitate partial, inca.perile pentru grupe sint legate prin mici zone re verslblie $1 delimitate par1!al dupa necesltatl ca suprafete colectlve
o
d
m ;~:aperl mici i
Incaperl mlCI reverSlbile ~ Zona secretariatulul
incaperl mici I ,
jncaperl pentru r grupe delimitate zonal
tfs\ ~~ns~:r~~~ 198~' \!31 Arh Alberts '

SI
Hunt
,...-<0
..
p i~~ ~
i!J
~ '~~
'..-/
"'-4
rfg\
Legenda
\SI
Clad"ea SMS Dusseldorf 1984 Arh" Eller, Maler

u. p,
-,
Incapefl mlCI Incaperi pentru grupe .... Ascensor o Scara pnncrpala D Incaperl auxlliare x Service pentru blroun Suprafelele nucleulUl ... Acces parter
Ii
~~~lfN~i~ve~,~c:ur:e:nt.
biroun modulare 64%.
Supr. utJla Int.13%

Arh.: Kramer, Sieverts u. P
Banca centrala a landuJul Hessen din FrankfurtiM. 1988
Arh,: Jourdan, Muller :;.a.
Nivel curent. incapen man 100'%
Birou reversibil, adminlstratia din Dortmund
352
6011 I 1015 15OO.if~ 765 I 780 I 780 1765
500
1875
'875
1875
M 850
60
1875
1675
I 780 I 850 I 780
ri 850 I 780 I 850 I 780 1620 I 1085
1875
1875
I 780'j?
DIMENSIONAREA
!II
~ l~ _~J 01 01 01 011::;
inc~pere cu Camertl eu masinti de scris 2 birouri
:::: incttpere de lucru (cartotectl) 1875 1015 300 765 780 780 765 1875 850 780
DISTRIBUTIA SPATIULUI
Oi!:i',1
Dislributia spal,u1ui
Birou conform DIN (m~rimea 0,78/1,56 m)

Diviziunea cu 187,5 se polrivesle pentru planseul cu nervuri cu dislanla interax de 62,5 (planseu lip Koenen) cu cofraj normal.
Prjn aceasta se poale obline un racord favorabi! penlru peretii desp~'1ilori mobili. Dislan\a inlerax penlru clMirile de birouri
proieclale cu grij~ 1,75 - 1,85 $i 1,875, ultima dovedindu-se in baza celor anlerioare cea mai favorabil~
I
850
1875 780
I
850
1875 780
I
850
1875 780 620
1875
1085 780

Birou de scris organizal (mMmea 0,70/1,40 m, sislem Vela x) Prin biroul de scris organizat combinat cu biroul-banda. tip Velox plasat la fereastra. in loc de mobila pentru regislraturA sa obline 0 economie de spatiu de un ax la cinci axe ca Si din banda mijlocie de 32,5 em IAlime eea 21% economie la m3. Amplasarea birourilor la distan\e de 75 em unul de allul este posibil~ numai in cawllolosirii scaunelor rolative cu rolile.
..Home-Base", camera. individuala: a unui birou combinat
CD
1'875 ,'875 I 1875 I 1875 I '875 , 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 1'875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I
'" ., '"
00
Structurarea spatiului in cazul folosirii biroului de scris organizal Diferite incAperi de birou in sistemul cu inca-pere mare: a} sef, camerA micA penlru sedinle sau pentru discutii; b) asistent sau sef de seclie; c) secretar~, receptioner~; d) referent (pentru relatii cu publicul); e) sal~ de lucru (grupe de lucru)
Siructurarea spatiului in btrouri combinate cu camere individuale plasale pe,ilenc si suprofetele co mune care Ie apartin
'
..:
:
7,50
: :
..
: : :
..
::::..:
:: 2,50
:::: : :: : : : : ::: :
.. .. ..
..
: :
: : : ..::..: : :::: 5,00
.. ..
..
:: ::
:.
Secliune Iransversala. printrun birou IncAperi de lucru incapere comun~

Inc~peri de lucru
~fl~~~~~~~~~~~~~~1
4,10 5,00
3,80
7,20
3,80
4,10
5,00
Sec1iune
transversal~, inc~peri individuals sau comune ale unui birou combinal
(Edding AG) Arh.: Struhk u. P_
355

Conslruclii cadministrative
!t!I!ill,'I-......,.-~=f 'I! G1 ' ~i

iiil
,:'----.J~
r-;:=:;1
~
!:
No
DIMENSIONAREA
Suprafete utile
La baza cercetarii efectuate de E. Kahl ~
->
1lJ
""
;!' P~ucrar~
,
.-:
'-.-./,1
L.i
1lJ
a stat principiul bi
CanOleca
rourilor cu camere individuale, dispuse succesiv la fatada si va riante -N
cu
diferite marimi
ale incaperilor dictate de consi
"
,---------
'I! Ii
, ,'--'-L-'
l.--o
Masci U cartoleca r- I ~
"'
..........
derente ierarhice sau utilitare. Utiliz, Supr. utila a ineap. biroului

"AJ
i:"~
'Asezarea blrou : Inlar cu spatlu de
"":,---",,!,,,-~="'
@~-
'rreewe
re'
""
-....,+-1 II~""
1 referent cu cerinte legate de pas trarea discretiei (in domeniul perso nal-social) sau cu 0 activitate ee ne cesita 0 concentrare deosebita eca 12 m 2
2 referenti (daca imprejurarile 0 per

mit cu loc prevazut persoane in pro ces de formare) sau un partener cu un birou pentru discu\ii pentru cca 4 persoane cca 18 m2 Partener cu ral de conducere cu un bi rou pentru discutii pentru cca 6 per soane sau 3 referenti. personal sau similar respectiv 2 referenti eu un loc suplimentar pentru aparatura de birau sau anticamera sefului eu zona de as teptare 24-30 m 2 Sef sau incaperi funetionale cu 0 do tare foarte am pia eu aparatura incepind cu 30 m 2
'v'
"',
~
--,-~~--;!.'
'~
'!;r---
'I
rc;mera cu~
:
aJ.
0'
-0
;?::..M
N
!L__
,i
co
:Registralur~_C!3.,
o \.V
CD
Latimile mini me ale fncaperrlor in functie de distanta dintre aX8 Ie ferestrelor
Posibilitati .de ocupare a incaperilor

de dimensJuni diferite --
CIJ
1.25 m. Cea mai mica distanta interax a ferestrelor sau stilpilor terestrelor corespunzatoare regulilor de di mensionare ~ pag. 63, care se potriveste necesaru lui celui mai variat de suprafata a cladirilor de birouri. Distanta intre pereti astfel rezultata de 2,5; 75; 5,0 m ofera multe moduri eficiente de dispu etc, ~ nere a mobilierului. care pot fi inca sporite prin diferite
2,50 m ~ cu aceleasi caracteristici ca 1,25 m, 1,875 m = 1 1/2 ICA cea mai mare distanta interax pentru c1adirile de birouri.
@- @
pot fi de aseme
nea completate cu multe exemple de amplasare ju dicioasa a mobilierului. in cazul acestei distante interax de asemenea se potriveste distanta intre grinzi cu cele din regulile de dimensionare de 625 mm sau 1,25 m, prin faptul ca fiecare a treia grinda coincide cu pozitia stilpului de rezistenta.
CD- @
variante Si care indeplinesc aproape toate conditiile, Daca este necesar un ritm mai sustinut atunci se ale ge varianta II. Daca e cazul 0 distanta de 2 x 1,25 =
Distan(a dintre axe 1,20 m Marimea standard de 18 m2 (3 x 1.20 m din care se scad 0,10 m pentru peretele desparjitor) care inseamna 0 latime a incaperii de 3,50 m este prea ingusta pentru mobilarea standard pentru doua persoane. conform intrepretarii core spunzatoare DIN (2 x 1.00 m distantarea 5i 2 x 0,80 m latimea biroului pentru scns = 3.60), incaperea care cuprinde doua axe cu latimea de 2,30 este prea ingusta pentru 1 referent cu locuri pentru vizitato n, Locurile de lucru mai largi. prevazute cu monitor sau echlpari deosebite presupun o marime a ,ncapeni ce corespunde ur matoarei dimensiuni (4.70 m), Supratata utila suplimentara nu peate fi exploatata, Distanta dintre axe 1,30 m Dimensiuni ale incaperilor de 3.80 m ce corespund supr, utile de 18 m' permit: - mobila suplimentara pentru registra tura; - 210euri de lucru prevazute cu mo nitoare. cu 0 adincime recomandata de asociatiile profesionale de 0.90 m; - 1 masa de desen respectiv ma5ina de de senat 51 1 birou pentru scris: - 1 birou pentru scris 5i 0 masa pentru discutii pentru 4 persoane, Toate celelalle locun de lucru pe cit posibil cu 0 utilizare foar te f1exiblla pentru a nu Ii nevoie de re aranjarea zidurilor despartitoare, Distanta dintre axe 1,40 m Latimea incaperii de 4.10 m permite modalitati toarte favorabile de mobilare si 0 utilizare a suprafetei de 0 mare fle xibilitate, 0 adincime a incaperii de 4.40 m cu suprafata de 18 m2 este su ficienta atita timp cit nu se impune 0 adincime mai mare prin utilizari special Ie sau cerinte deosebite ale incaperiL La 0 adincime de 4.75 m suprafata utila a incaperii standard cu 3 axe se ridlca la 19.5 m2 ,
- ---------------------~:::JT1
,I
5.15
Oislanta Interax a
4,75
Olstanta Interax a ferestrelor 1.30
4,40
lerestrelor 1,20
Dis!anta Inlerax a feresrrelar 1,40
Posibilitati de utilizare pentru diferite distante dintrs axele terestrelor -
UJ
356
1875
60 500 1015
300 765
780
780
765
1875 850 780
I
850
1875 I 1875 780 300 850 780
I
850
1875 I 1875 780 620 1085 780
DIMENSIONAREA . , [] DISTRIBUTIA SPATIUlUI
~ 01 01 01 011::'01: ==
inca-peTe cu Camer3 cu masina de scris 2 birouri
lnca.pere de lucru (cartoleca)
Dislribulia spatiului
Birou conform DIN (marimea 0,78/1,56 m)

Diviziunea cu 187,5 se polrivesle pentru planseul cu nervuri cu dislanla inl8rax de 62,5 (plans~u tip Koenen) cu cot raj normal.
Prin aceasta se poale obline un racord favorabil pentru perelii despMitori mobili. Distanla interax pentru cladirile de birouri
proieclate cu grija 1,75 - 1,85 Si 1,875, ultima dovedindu-se in baza celor anlerioare cea mai lavorabila
1875 850 780 850 1875 780 850 1875 780 850 1875 780 620 1875 1085 780
Birou de scris organizat (marimea 0,70/1 ,40 m, sistem Velox)
~Home-8ase", camera individuala a unui birou combinat
Prin biroul de scris organizat combinal cu biroul-banda tip Velox plasatla fereaslra in loc de mobila penlru registratura se obtine 0 economie de spatiu de un ax la cinci axe ca $i din banda mijlocie de 32.5 em la-lime eea 21% economie la mJ . Amplasarea birourilor la distante de 75 cm unul de altul este posibila numai in cazul folosi'ii scaunelor rotative cu rolile.
1'875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 11875 1 '875 I 1875 I 1875 I 1875 I
CD
'" .,
OJ
CD
Slrucfurarea spatiului in cazul folosirii biroului de scris organizat Diferite inca-peri de birou in sistemul cu incapere mare: a) ~ef. camera mica penlru sedinle sau pentru discutii; b) asislent sau se' de seclie; c) secrelara, receptionera; d) relerent (pentru relalii cu publicul); e) sala de lucru (grupe de lucru)
Slructurarea spatiului in birouri combinate cu camera indIviduals plasale perileric Si supralelele co mune care Ie apaqin
~,.,:::';;:;::::,~,:::,~,::::~::::.~.:.,:.~.::::~::::.~.:::.~.::::t;;;:::::..:::.~.::::~::::.~.::5.::::~::::.~.: ::.~.::::~::::.~.:::.d.::.:~::::.~.:::.~.::::l4\::::.~.::::~::::J..!::::.;;_::::::::;;;;;::::.;;.::::~::::B::::.~.::::~::::*:..::.;:J;;.:::.~.::::~::::.~.:::.~.::::::. 2,50 5.00 I 7,50
Secl;une transversala printr-un birou
Inca-peri de lucru
Incapere comuna
InCapOrf de lucru
3,60
360
4,10 5,00
5.00
7.20
Sectiune transversala, incaperi individuale sau comune ale unui birou combinat
(Edding AG) Arh : Slruhk u. P.
355
~I'C::+ ~rg i:l: ,'liI (! '" ~I, II

'!:I
1
111 ~j
I
NI
. ' i,!', ii' '3:~',!,',' ~I~I
r-~g
~i
I
DIMENSIONAREA ---> III
Suprafele utile
La baza cercetarii efectuate de
III
,
ii,L--~J
-'
I' -- "
p-...
:1
',I:
1,1
Prelucrare
r'l
1
iXI.:::
~,
;;;:
I' ,------r
1
:i\ r--.
IX)
'i ,'Incap,
:
l:i_L' I,. y:;;:!@

,-
.;
+
I
E. Kahl - III a stat principiul bi rourilor cu camere individuale,

dispuse succesiv la fatada $i va riante cu diferite marimi ale incaperilor dictate de consi derente ierarhice sau utilitare. Utiliz. Supr. utila a lneap. biroului 1 referent cu eerinte legate de pas trarea diseretiei (in domeniul perso nal-social) sau eu 0 aetivitate ce ne eesita 0 concentrare deosebita cca 12 m2 2 referenti (daca lmprejurarile 0 per mit cu loe prevazut persoane in pro ees de formare) sau un partener cu un birou pentru discu\ii pentru eca 4 persoane cea 18 m2
': Iide lucru
---L i
1
-:
:J I ,-----.-
I
1
'..J'
o:.c
0>'
;;:;
dtrecer~ ,
1~1~~~'tJ;pS\~O~~ ~~
'0
'"
@__
_J---:'---~
.r--:
u
1
g,
:";i~
lJ"l
cq,
"' I 'J .. +E::;:;;g

IXII
i'L__
Camera cu 2
i;blrOUrI
'; L----. ~ -~-"'--_

,i~_
~,
rc;m~u@ ~
0' "'
~ - ,I 81-@ ~! :,i,Ji,--I
0.0: III1 incap. de :::., j,:'iiIUcr~
p-...~
'L.-_ _
Reglstrarura
Partener eu rol de conducere cu un bi rou pentru diseu\ii pentru cca 6 per soane sau 3 referenti, personal sau similar respeetiv 2 referenti eu un loc suplimentar pentru aparatura de birou sau antieamera sefului cu zona de as teptare 24-30 m2 sef sau incaperi functionale eu 0 do tare foarte ampla cu aparatura inceplnd eu 30 m2
0
<0 0.0
,!
~'~.! :1
'~'Ii ampt.
;SCOriS
,
II
'III Ii
"i
.,....---'--@-~
~=-,
~i
-+ +-
-i
CD :2: ~+ :
\l'l",:""
1
0,
l!i:1 : ~ ':'I~
8 , 1
1:::-'- - ,
i i : ,
N
<0_
@
~~
_M
f3\ Posibilitati .de_acup~re a incaperilor

\.V
de dimenslunl diferlte - (II
axe~
~1-{")
70
Oist. Interax ale ferestrelor 1.25
CD
Latimile mini me ale incaperilor In functie de distanta dlntre Ie ferestrelar
1,25 m. Cea mai mica distanta interax a ferestrelor sau stllpilor ferestrelor corespunzatoare regulilor de di mensionare - pag. 63, care se potriveste necesaru lui celui mai variat de suprafata a cI<idirilor de birouri. Distanta lntre pereti astfel rezultata de 2,5; 75; 5,0 m ofera multe moduri eficiente de dispu etc. ~ nere a mobilierului, care pot fi Inca sporite prin diferite variante $i care lndeplinesc aproape toate conditiile. Daca este neeesar un ritm mai sustinut atunci se ale ge varianta II. Daca e eazul 0 distanta de 2 x 1,25 =
2,50 m ~ eu aceleasi caracteristici ca 1,25 m. 1,875 m = 1 1/2 ICA cea mai mare distanta interax pentru cI<idirile de birouri. @ - @ pot fi de aseme nea completate cu multe exemple de amplasare ju dieioasa a mobilierului. In eazul acestei distante interax de asemenea se potrive$te distanta lntre grinzi cu cele din regulile de dimensionare de 625 mm sau 1,25 m. prin faptul ca fiecare a treia grinda coincide cu pozitia stilpului de rezistenta.
CD -
Distanta dintre axe 1,20 m Marimea standard de 18 m2 (3 x 1,20 m din care se scad 0,10 m pentru peretele despartitor) care inseamna a latime a incaperii de 3,50 m este prea ingusta pentru mobilarea standard pentru doua persoane, conform intrepretarii core spunzatoare DIN (2 x 1,00 m distantarea Si 2 x 0,80 m latimea biroului pentru scris = 3,60). incaperea care cuprinde doua axe cu latimea de 2,30 este prea ingusta pentru 1 referent cu locuri pentru vizitato n. Locurile de lucru mai largi, prevazute cu monitor sau echipari deosebite presupun a marime a lncaperii ce corespunde ur matoarei dimensiuni (4,70 m). Suprafata utila suplimentara nu poate Ii exploatata. Distan\a dintre axe 1,30 m Dimenslum ale lncaperilor de 3,80 m ce corespund supr. utile de 18 m2 permit: - mobila suplimentara pentru registra tura; - 210curi de lucru prevazute cu mo nitoare. cu a adincime recomandata de asoCiatiile profesionale de 0.90 m; - 1 masa de desen respectiv masina de de senat si 1 birou pentru scris; - 1 birou pentru scris Si omasa pentru discutii pentru 4 persoane. Toate celelalte locuri de lucru pe cit posibil cu a utilizare foar te flexibila pentru a nu fi nevoie de re aranjarea zidurilor desparjitoare. Distan\a dintre axe 1,40 m Latimea lncaperii de 4,10 m permite modalitati foarte favorabile de mobilare Si a utilizare a suprafetei de a mare fie xibilitate. 0 adincime a incaperii de 4,40 m cu suprafata de 18 m2 este su ficienta at1la timp cit nu se impune a adincime mai mare prin utilizari specia
Ie sau cennte deosebite ale lncapeni.
La a adincime de 4,75 m suprafata utila
a incaperii standard cu 3 axe se ridica
la 19,5 m2 .
- - -- ----- - --- --- ------ ~:::::::r-T1
5,15
Distanta Interax a ferestrelor 1.20
4,75
Distanta Interax a ferestrelor 1.30
4,40 Oistanta Interax a lerestrelor 1,40
Posibilitali de utilizare pentru diferite distants dlntrs axele terestrelor ---
[l]
356
-\
5.50 . _ ,
6,50
I
I
5,50
6,50
Plnca planseulul din 825,
-H
J
I
-.-:....---=-==------==-.-:_=--.; -::=
Buiandrugul lereslrei pulln I sollcilat (planseull
N
CONSTRUCTIA DIMENSIONAREA ~ QJ
Slruclura de rezislen\li - inlluenla conslructiei asupra impi'lrtirii suprafelelor birourilor,Propuneri de construclie penlru secliuni transversale ale c1i1dirilor de birouri in dublu tract cu urmilloarele sarcini admisibile: obisnuilil 5 kN/m', adaos 2 kN/m' pentru sapil (8 cm penlru canale Ie din po dea si legilturi la retelele de aprovizionare). - inaltimea liberil a incilperilor 2,75 m conform dispoziliilor VStatlvo (Reg!. 10 curi adunare) (permite amenajilri ulterioare cu podea dubli\ sau tavan sus pendat), Pentru 0 aclivilate ce se desfilsoaril preponderent slind pe scaun esle posibila 0 reducere a inililimii incilperii cu 25 cm totusi min. 2,50 m inaltime libera, Holurile, grupurile sanitare pol avea ina\limea de 2,30 m (utila pentru traseele instala\iilor), Dupa Kahl - UJ elicienta unei structuri de rezi sten\i\ depinde mai putin de optimizarea componenlelor singulare (de ex. ele menlele prefabricate) dedt de integrarea lor inlr-o constructie funclioni1Ii\, Diferentele dintre sistemul cu grinzi longiludinale si cel cu grinzi transversale Liber1ate de alegere constructivi\ de ex. penlru un planseu din beton armat cu 0 deschidere de 6,50 m. Griterii: - cosluri aproape idenlice, Greutatea mai mare are 0 influenlil asupra coslurilor pentru dislribuirea inCilrcarilor si penlru fundatie, grosime mai mare a planseelor are avanta jul unei rigidMti sporile, la solicililri diferite (decupaje, inlocuiri, sarcini singu lare, diferite deschideri, diferile moduri de realizare a pardoselilor). P1ansee cu nervurl. Sinl eficiente economic numai pentru deschideri mai mari (greutate proprie mai miCi\, cheltuieli mai ridicate cu colrajele), Slri\pun gerile prin nervuri nu sin! posibile, nu se pot realiza instalatii din cauza ingus timii. Grinzile inlerioare se aM pe acelasi nive!. Grinzi cu placli (plilci dublu T sau Pi). Sinl foarte adecvate d.p.d,v, slatic la deschideri mari. Inslalarea paraleli\ cu zona nervurilor, intersectia traseelor @, Planul fatadelor poate Ii in spate, intra realizalil in zona holurilor. sau in lata planului construcliei. Maximil varietate prin separarea intre con structie si slralul exterior, Amplasarea stilpilor, fatadei principale sau postori oare, in falil sau in spate au influenti\ asupra modulilrii fatadei si a ordoni\rii elementelor (rasterul, finisarea colturilor). Slilpi plasali la interior - @ E-H la planseele in consoli\ cu 0 lungime adecvala a bralului de c = 1/:jL - 1/3L din distanla intre slilpi. Rigidizare prin placile perelilor, ramele nivelurilor si prin asocierea cu noduri de circula\ie ma sive si cu zone invecinate fixate deliniliv, - UJ Execu\ia - Perelii masivi de compar1imentare pol inlocui stilpii Sl grinzile inlerioa re, fiind inc/usi din punct de vedere constructiv ca pli\ci rigidizanle Nu sinl reveresibili, deschiderile trebuie hoti\rile dinainte. Introducerei1 perelilor despMilori usori prezint~ nu numai avanlajul mobiliti\lii potentiale ci si faplul ct\ permite decizii ulterioare asupra imp~r1irii indiperilor, chiar din timpul conslructiei (constructia, supor1i - cu pli\ci de ghips car10n pe ambele pMi 2 x 12,5 mm corespund din punct de Vedere al izolarli w:: wa 0 fonice unui zid de zid"rie de 24 cm grosi me, cu 0 denSltate bruti\ de 1,2 kg/dm J ,
-~l:f-~
-I ~5fli ~,"nsey vedt.r'~;:;:~ ~. ~+
~1
U"l
~.~~t?~!.~ .le~l __~ ~

~
!
~
CD - 0
___.l:::-- ~=
I
'" >
"
Sldp, e'l I 0 .~~ne..21l~v~ur~
30 em
a:
I
__ _
Amen",Orea
perell\or
dupa dormtc1
Planseu . vedere de ded~$~tM1
SeC(lune IranS\lersara pnn plan$eu
O
AmenaJare
+---=--500
G)
5,00 '17 - 1,80 Sistem sIalic asimelric cu douA

compartimenle de rezistenta.
i::
111
1.1
A';;e~aja~e;p~l~(,~I::. ~~~I~:n,
tare (hoi) Amenajare
-r=1
W
1'1
III
~~{~t~:::~: =11= == === II
-480 ~~ _~~ '.50 Sislem ~tatic cu mal multe

compartlmente de rezisten1a.
- CD - 0,
Planseul S8 intinde pe directia Iransver

sala. a clAdirii. Grinzile inlerioare pe di
reelia longitudinalA a c1Adirii. Grinda medi

ana s; stilpii pe a parte a lonei holului se
parati de peretli holului.
Planseul se inlinde pe direct;a longiludi
nala. a cla.dirii. Grinzile infenoare pe di

reclia lransversala a cladirii de la stilpii ex
teriori peste slilpii mediani la ceilaltl stilpi
exleriori.
- llexibililale Si reversibililate nelimitate.
- din cauza densita.lii mai reduse a
planseului sint necesare ma.suri supli
menlare de izolare lonica. (lavan suspen
- flexibililale si reversibililale nelimilate.
- IArglme sulicientA a holului pentru treceri

libere intra slilpi Si perete
loarte adecval. lAra. tavan suspendal sau
penlru parcari penlru aulomobHe, ampla
sate deasupra, cu culoarul de circula1ie in
dal,
sap~ tlotant~).
direclia
-t- __ 5,00
-t
longiludinal~
a cl~dirii.
_-12,00, __5~-+-
- foarte adecvat penlru parca.ri penlru auto

mobile, amplasate deasupra, cu culoarul de
circulalie in directia longiludinala. a c1a.dirii.
--t -::- --,!2 Ol

________+_
-CD -
lan';;u fllln
masi~
p'ln. B 25 fJlO ,beton
arm~o I ql
t
I
P1anseu - vedere de dedesubl
20j
ni
20 ;24
I!SHlpl,
~
pJ
:L.niv~u..d.
)-20m
~~11~n~ - '
"
_
1"+
8
....
[I]
OJ
II
Il{d,mens, min pI. belonul
monolll)
~'24124 em
'q~ ~.
.~
~"I
c -0
b__
"
8
e
~
CD-
'" >
lI~ed:re de d~[Ub
Pllln$eU - secl,une si
~-
Dutapuninzi1 Pereti
neportanti
! ~e4z~~e~?a,
I
~ternallva'JI II perefe zldlf uD
a:
~~
rigid,z.a. re pe
direct. longl!. cladrrll
_Q_ _ _._ I
60 -480
'..1..----11
Slilpl dtn belon armal de

ex. penllV 3 nlveluri min.
30r35 em
+-- '-- ++,ffiJt+--=-------t

'0V de rezlStenl~
Am~r~tMbe 24
imparl ire hber3 a elemen

telor de amenajare
f"3\
Sisle~ static cu trei compartimente
t4'
Sistem slatic, planseu cu ~ grinzi cu placa.

Grinzile inlerioare fa.ra. stilpi mediani. se intind liber de la stilpii exleriori la stilpii ex
Planseut se inlmde pe dlree\ia Iransversala a ciMIni. GnnZlle inrerioare pe dlreella 10ng'ludinal3 ::l cl:'ldlrii, in zona modlana de 0 parte $i do alia a holulul Porelole holului poale avoa SI rol de Tezi slenla ca pl::lc3 rigidizanla plasala pe direetia Ion g'ludinnla a cladlru. - perelete zidil al holulu; ne modlllcaOil, Ilextbilitale limilal3 pe adincimea inc:'perllor. - groslmea planseului min. 20 cm (pTa guI de lzolare lonic3), alunci cind se renunla la la vanul suspendal sau ta sapa llotanta - nu esle adecvala penlru conSlructia unei parcaT' deasupra - plJrlJl~Jle holulUl ca plac3 rigldlzant3 are un pret a'/anlaJos - conslructl3 devrne ellcrenla pentru adinClmi mal m;:tn ale c13dlril si dlstante mal mad in Ire slilp' pe dlrec\13 longtlUdinal3 a clMITiL
leriori, - Ilexibiliiale Si reversibililate neli mitale, -lavan suspendal necesar, - inlre

nervuri, traseele inslalatiilor pe directia transversala. a cla.dirii , monlajul longiludi nal cu str~pungeri prin nervuri practic nu este posibil. - conslructie neeconomica., grinzi inferioare inalte (chiar .si cele de olel), volume mari ale cra.dirii, numai la conslruirea superioara. fa.ra. slilpi de rezis tent~, Dlminuarea la 60 cm a grinzilor in terioare. constructie sensibi\a.la vibratij cu valori mari ale incovoierii.
Rigidizare prin rame, distribu irea actiunii vintului spre
t-
~ "
~=:H~1!t = ~ ~jh1 Ir~ _! ~ = 1: ~ -; =~PI~= ~= InJ~ j

~
.....
=~-~ '
; ..
17\
prin pl~cile perelilor
Rigidizare
fi], .~ tri1+-1 ~ '~ '~--t~: I ~ , :., ~ : ~ ._4.: "-1 ~ ..
II ~ i
11111
_! ~ t t-i ~
"
lundalie
__ +-.
. t
n=t11tr
D
I
I
,,
I
rrr
G H
desp~l1ilori
4 p.oslbilittlli de dlslnbuiro a inctlr c<'trli pl.:m$eului pe stilpi si zona nu cleulUl pentru cl<'\dtrilo in tflplu tract
I
B
-I T
A - H Influenta constructiei asupra im pal1irii suprafetei birourilor prin poreti mobili. A, B stilpi exleriori: C
Corelarea intra conslructie .si posibilita.tile de impa.l1ire a supraletei birourilor
- E stitp! plasoli in resp. imedial in spato Ie faladei: E - F stilpi interiori (poslbilit~ti de construct/e a cotlur/lor G - H)
359
Constructll
admtnlslrallve
3.40
CX)H
" "
.0
OIMENSIONARE INSTALATII TEHNICE iN CLAolRE - [I]
0.0
iii
..............;;:;:;
Q)
.
-I".' ;1
inaltimi ale nivelului In funclie de nivelul instalatiilor
Posibililalea de deschidere
t a '"
~,.::
:::::
::::
~'
Ii
ca
.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.::::::::::::::::::;
j
I' ,.
!~ i
Curenti generati prin cadere
de temperatura
CD
Podea dubla cu cablaje
Aacire catre utilizatOrli de energie de incaJzlre
Raclre SJsl. prelucr, aU[om dale
l~s~alatij de cJimatizare, Incalzlre,
raCITe
Perete de incalzire cu patura cu tubu(j caoilare

Evacuare aer Aductle aer
Perete despartitor cu profil podealperete

925 DM
: : '~'~"~"~"~'~':'~':~ ~:'~':'~':~'~'~I~ :~ '~u~':'~:.~I~ ~ ~.~ ~ ~ ~I~ :~ "~~ ~: Z:.>-:Z : : :: i: Z: :Z:~: :i: :i:..: : :f: "~b~:~ F: : ;: : J.:.~.:; ;", ~:~g.:.'~.:~:~:.~ .~ .. ..
)~)l
Aer extenor. ~schlmb.
~ _
pr
~
_
~de caJdura
446 OM 440 OM
BiJ
f)\
II
:J)
'"V""
:::: ;.-
/~
F3
0 ~ ;{ \
incap. sannara
F 30 Hoi F 30
::
I I
30
I I I
I I :
Cercetarea asociatiei PKYdln 1980 .: cladiri admmistratlve 10 Institutii cheltuieli de exploatarel loc de munca pe an 10.406 locuri de munca cheltuieh de exploat.
~:.::::.: .::::::4'::::::.:::::4.:: . 40. :::::.:. 4'"
: 44 ..04...... ..
101ale. 2.368 DM Cheltuieli de exploatare.

%
@
:1
Val. rrale %
lnstalatie de cJimatizare prin racirea partilor constructive
Sistemul de ilummare Ascensoare ~i instalatii de transport
30-50 4-8 0,5-1,0 8-10 6-8 32-53 18-35 1-2 6-8 2-4 75,5-124
40 6 1
::::
Geam izolator Geam interior Proteclle solara
::.
Instalatii cu eurenti mId Instalatii de inealzire (eu recuperarea caldurii) InstaJatli de ra.cire (cu recuperarea racirii) Ventilatoare
~i
,I
lIuminare generala
(lavan-evacuare-ilummare)
42 2 2 2 100
\V Dozare individuala a aerului la biroul de scris
f4\
1~~~~
Canal de aduetl8 aer
pompe
Instalatii sanitare Instalatii de bucatarie (electrice) Instalatii de asplrare ~i evacuare a gunoiulul
Total
incllperi cu clirnatizare integraill. Volumul brut al cladirii $i costunle tota Ie in cazul unei cladiri climatizate sint de ',3 - 1,5 ori mal ridicate tata de ca ~ul cladirii neclimatizate. - [IJ +0) Inlll\irnea nivelului de 3,00/3,10 rn Cladiri cu un nivel redus de instalatii. Fara tavan suspendal. Tevile insta laliei de incalzire la peretele exterior. Traseele relelei electrice prin canale in glatul ferestrelor sau canale in podea. Corpurlle de Ilumlnal de la tavan ali mentate pnn tuburi sau prin suportii peretilor despart!tori. Magistralele de instalalii in zona holului. inlll\imea nivelului de 3,40 m Cladirii cu cerinte de inslalalii, tara ventila reo Sub plan$eu (h = 22 cm) levile de incalzlre, traseele electrice $i de apa. Magistralele de instalatii in zona holului. inal\imea nivelului de 3,70 m Cladiri cu lncaperile birourilor ventilate. Pentru dimatizarea incaperilor de blrouri se recomanda un spatiu pentN instalatii de min 50 cm. Traseele longitiudlnale de instalalii In zona holulu!. inlll\irnea nivelului de 4,20 m. Birouri cu incapen mari, lnallimea libera a incaperilor dupa AS1V (Arbeits stablenverordnung - Reglem. ret. fa loc. de munca) de 3,00 m. Datorita canalelor incNcisate de ventilare 0 lnallime a ni velului de cca 4,20 m. Toate elementele de constructie care depind de inallime vor influenta costurife de construejie In raport cu suprafata utila a birourilor. Rllcire blinda Sistemele de climatizare cu patura cu tuburi capilare functioneaza cu apa, dupa principiul "radrea partilor con structive". Aportul de aer este cit rata minima de improspatare a aerului. "Chmatizarea bllnda" prin platoane radi ante $i lnlocuirea tara turbulente a ae rului (ventilatle cu izvor), astlel 0 inun dare cu un flux de aer proaspat la podea (cu guri la nivelul soclului podelei $i a mobilei), prin patura de aer cald la pla fon $1 prin curen1i ~erali prin clldere de temperatura - C2J (supratala prind pala platon - 32 C, perete - 20 C). 2 cincimi din costurile de exploatare a une! cladiri sint costurile energetice Randamentul incalzirii prin radialia peretelui incluslv aportul de aer pentru incalzire poate Ii sulicient (un d$tig de suprafata utila prin amenajari mai reduse) - @. Cos turile instalaliilor de climatizare prin racirea partilor constructive nu sint mai ridicate dedt al celor convenlionale. insu$iri: lipsa curentilor de aer, lipsa zgomotulul, reduce rea costurilor de in veslitie $i exploatare (apa are la acela$i randament un volum de transport de 1.000 ori mal mic dedI aerul, circuit inchis, recuperare de caldura), reduce rea seejiunilor cailor de aprovizionare (apa in loc de aer), marimea centralelor energetice. Podeaua dubla folositoare pentN ventilalie $i caile de alimentare in cazul supraletelor utile cu multe in stalati!. Necesarul sectiunilor cailor de aprovizionare in cre$tere (cablaje $i birotica) $1 asigurarea flexibilita\ii in ca zul modificarii fiuxuriior functlonale
- 0.
-@.
Sectlune prin sistemul Klimadrant.
Costuri energetice de exploatare a instalaliilor tehnice inlr-o cladire ad

minisuativa
0-
360
"'-------------~_
..
+.
I
5~50 .. _.1
__
_ ~~:ojf=eg~~ 1
Placa pianseulul din 825. I
-H-
6.50
+
I
"r
I
5.50
6.50
--+
I - - -.... ----;-=
Buiandrugul fereSlrei pulin I sohcllal (planseull _ s--,~'Lla~~~
N
l/}
CONSTRUCTIA
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE QJ DIMENSIONAREA

->0
~=
~
t
0'
0 '
~I' "",,,. "'u~';:~~~~'~~' ~+

Slilpi exl.
Secliune
" '"
~
.f'
it=====-= E=
0:
II
'"
30
em
~~ne.2.ekl~v~ur~
Iran5ver5al~ prin
_
planseu
it=======<==---=-=>o
Planseu - ....edere de dedes~E?
[~
AmenaJare
~:~:~
III
A;;;e~aja~e;p~1L--~
Amenajarea
~~I~O; ~~;~:n,
pcnlru dU!<Jpuri ~
1'1
I I I ~I
III
dup~ dorinl~
poretllor
~t~~~:fs::~
Amenajare
-4,80
1\
==1\
1.50
======
5~
G)
sal~
compartimenle de
Sislem slatie asimelrie eu dou~

rezjstent~
- 1.80
'I~
5.00
~~
f2\
Planseul se inlinde pe directia transver

a clAdirii. Grinzile inlerioare pe di
reclia
an~
longiludinal~
a cladiril. Grinda medi
Si stilpii pe 0 parte a lanei holului sa
parali de perelii holului.
- flexibililale Si reversibililale nelimilale.
- Ia.rgime sulicienta. a holului penlru treceri

libere inlre stilpi Si perele
loane adecvat, f~r~ lavan suspendal sau

penlru parc~ri penlru aufomobile, ampla
sale deasupra, cu culoarul de circula\ie in

direclia longiludinala. a cla.dirii.
. c. .5.00 I 2,00, __ .5~OO ---+
Sistem static eu mai multe \5) compartimenle de rezisten\a. Planseul se intinde pe direC\ia longitudi
nala. a cla.dirii. Grinzile inlenoare pe di
rectia Iransversal~ a cl~dirii de la stilpii ex
teriori peste stilpii mediani la ceilaltl stilp!
eXleriori.
- flexibilitate $i reversibililate nelimitate.
- din cauza densil~lii mai reduse a
planseului sinl necesare ma.suri supli
menlare de izolare fonica. (tavan suspen
dill, sap~ 1I0tant~).
-Ioane adecvat penlru pare~ri pentru aulo
mobile, amplasate deasupra. cu culoarul de
circulalie in directia longiludlnala. a cla.dirii.
_____:,": ~.2
~. _ _
20 20 2 4
1 rt
-_
dmB2510l Inin ,..
~In.belon arm
'
lan;u
~aSi~ f
01
--+-
Planseu - vedere de dedesubt
II
II
~
II
16m ' albme _,20m!
"' c
e
"'
N
:rStilpi, Hdr) ex pI
3. ~ivelu~ __
II
'~
81 \1'"
"
L
., '"
E
-tH-
~:;:
a
0
0'
I ifri.;~~n\~ mm pI. belonul
[
~
~ed:re de d:[U~ ~ul~n~n z~

'-1.
mOnoll!) PI<lnseu - secliune si
~-
~-
>
1
o N "':<3 g :<3
G'
g~ 0:
C
~
ternalrv~~ per,ele zidl , 24 cm de
Peretl neportanl1
~ .!!'.-
..., I
I rezls!enl~.
ngldlza.re pe direct. long II. ~ cl~dlru
-R- -
60 80
Slilpi dm belon armal de

ele penlru 3 ni.... eluri min.
30/35 cm
impa.rtlfe Itbera. a elemen
lelor de amenajare
Slruclura de rezislen\A - influenla conslrucliei asupra impartirii suprafetelor

birourilor.~ @ Propuneri de conslruclie penlru sectiuni Iransversale
ale cladirilor de birouri in dublu tract cu urmatoarele sarClni admisibile:
obisnuiUi 5 kN/m 2 , adaos 2 kN/m 2 pentru sapa (8 cm penlru canalele din po
dea si legaluri la retelele de aprovizlonare).
- inallimea libera a incaperilor 2,75 m conform dispOzi\iilor VSliitlvo (Regl. 10
curi adunare) (permite amenajari ulterioare cu podea dubla sau tavan sus
penda\). Pentru 0 activitale ce se deslasoara preponderent sHnd pe scaun
este posibila 0 reducere a inaltimii incaperii cu 25 cm totu$i min. 2,50 m
inallime libera. Holurile, grupurile sanitare pol avea inaltimea de 2,30 m (utila
penlru traseele instalatiilor). Dupa Kahl ~ QJ eficienla unei slructuri de rezi
stenia depinde mai pulin de oplimizarea componentelor singulare (de ex. ele
mentele prefabricate) decit de infegrarea lor inlr-o conslructie funclional".
Diferentele dintre sistemul cu grinzi longiludinale si cel cu grinzi transversale
~ @. Libertate de al~gere construcliva de ex. pentru un planseu din
beton armat cu 0 deschidere de 6.50 m. Criterii: - cosluri aproape identice.
Greutatea mai mare are 0 influenta asupra coslurilor pentru distribuirea
grosime mai mare a planseelor are avanfa
incarcarilor si pentru fundatie. jul unei rigiditati sporite, la solicitari diferile (decupaje. inlocuiri, sarcini singu
lare, dilerite deschideri, diferile moduri de realizare a pardoselilor).
Plan$ee cu nervuri, Sint ericiente economic numai pentru deschideri mai
mari (greutate proprie mai mica, cheltuieli mai ridicate cu colrajele). Strapun
gerile prin nervuri nu sint posibile, nu se pot realiza instalatii din cauza ingus
timii. Grinzile inferioare se afla pe acelasi nivel.
Grinzi cu placA (placi dublu T sau Pi). Sint foarte adecvate d.p.d.v. sialic la
deschideri mari. Instalarea paralela cu zona nervurilor, intersectia lraseelor
realizata in zona holurilor. ~CD @. Planul faladelor poate Ii in spate, inlre
sau in lala planului construcliei, Maxima varietale prin separarea intre con
sfructie si slralul exterior. Amplasarea stilpilor, latadei principale sau posteri
Dare. in fala sau in spate au influenta asupra modularii fatadei si a ordonarii
efementelor (rasterul, finisarea collurilor).
SHlpi plasati la interior ~ @ E-H fa planseele in consola cu 0 lungime
adecvata a bralului de c = 1/5L - 1/3L din distanla inlre slilpi. Rigidizare prin
placile peretilor, ramele nivelurilor si prin asocierea cu noduri de circulalie ma
sive si cu zone invecinate fixate definitiv. ~ QJ
Execulia - Perelii masivi de compartimentare pol inlocui stilpii si grinzile inferioa
re, fiind indusi din punct de vedere constructiv ca placi rigidizante -. Nu
sint reveresibili, deschiderile Irebuie hotarite dinainfe. Inlroducerea pereltlor
despMitori usori prezinta nu numai avantajul mobiltlatii potenliale ci si faptul c..~ per
mite decizii ufferioare asupra impartirii inc.'lperilor, chiar din fimpul construc\iei I (construqia, supoT1i - cu placi de ghips WI carton pe ambele pMi 2 x 12,5 mm 4' w - wa b = DI corespund din punct de vedere al izolarli fonice unui zid de zidane de 24 cm grosi G' \ I me, cu 0 densilate bruta de 1,2 kgldm]
CD -
CD -
CD- @.
wOT
-+------++, .601-11-1_--,=4:-::."'--+Sistem Sialic CU trei compartimente de rezislenl~

Planseul se inlmde pe d,rec\ia lrans....ersala a dadlfU. Gnnzlle inlerioare pe direclla longlludinala a ciMini. in zona med'ana de 0 parte si de alta a holulut Perelcle holului peale a....ea si rol de reli slenla ca placa ngidl.zanla plasala pe d,reclia Ion glludlnala a cladlru. - perelele zidil al holulul ne modlhcabll. llexlbihlale lim,lata pe adincimea inC<"lp('rl'or. - grOSlmea planseului min. 20 cm (pra gul de izolare lonica), alunci cind se renunla fa la ""anul suspendal sau la sapa (IOlanla. - nu esle adocvala penlru conSlruclia unai parc:Jri deasupra - r)(IHIln1o holului ca pl....cfJ rigldlz:\nl" Are un pret ilVMlaJ0'l - conalruc\11) dovino ehcmnM ponlru adincllnt mal mmi ato cladlni si dlslanlO mai mari intra Slilpi po dlrcclla longiludmala a ciMini.
Am~nl!iHe 24
lto~_ il=.~ ~
f4\
\.::V
Sistem sfatic. planseu cu grinzi cu placa.
Grinzile inlerioare fa.ra. slilpi mediani, se intind tiber de la sHlpii exteriori la stilpii ex leriori. - flexibililate Sl reversibilitate neli mitate. - tavan suspendat necesar. - intre nervuri, traseele instalaliilor pe directia transversal~ a cl~dirii, montajul longitudi nal cu stra.pungeri prin nervuri practic nu esle posibil. - conSlructie neeconomica., grinzi inlerioare inaHe (chiar $i cele de olel), volume man ale cI~dirii, numai la conslruirea super;oar~ la.ra. stilpi de rezis lenttl. Diminuarea la 60 cm a grinzilor in lerioare, construclie sensibila.la vibratli cu valori mari ale incovoierii_
~1 ~! -;! ~~ hE J
=PjL - rfJ-.~
~
~t.~t~_. ~4~f' ~. J =t ~ ~ - i~:: -~ r 1
t=P-fI+ 1 t- -~ru .
Rigidizare prin rame, dislribu irea aCliunii vinlului spre

lundalie
r:i'. o
Rigidizare prin pl~eile perellior
~ .--1,
~
4
,i
I
,"
lin
, .. 0.=-1 :, j ~ - T
0
1 ~ -- 1~;
d'-dJl~"
!-~ ..
~
I
l
'!'
I
1.1
r=rr
G H
poslbilil:'ltl do dl!;trlbuiro a inc:lr c<"lru pl.1nscului po stilpi SI zona nu cleulUl pentru cltldlflle in lnplu tmcl
Corelarea intre constructie si posibilila.tile de impa.rtire a suprafelei birourilor
A - H Inlluenta conslructiei nsupra im pa.rtirir suprafetei birourilor prin pero\i despa.rtitori mobili. A. B Slilpi exlerrori: C - E stilpi prasati in resp. imedi.1t in spate Ie lal"dei; E - F slilpi Inferiori Iposlbilit~li de conslruClie a collurilor G - H).
359

Construclil administrative
3.70 - 3.10
10 ',.::......: :..: :
(Q "
OIMENSIONARE INSTALATII TEHNICE IN CLAolRE -
I, .0
'I
<0
rr,::.;;,,~~t.::.::
v:.:.:.:.
(D
1:
> 12
Q)
"'0 .. .:::......: ::....: ..: .......: . -- till;

inallimi ale nivelului in lunctie de nivelul instalaliilor
Posibllilatea de deschidere
~ ,.::....::' ':::::. :::''::' '...
la = ca
Curenli gener~ti prin cadere de temperatura
(J)
Podea dubla cu cablaje
Aaclre ca.tre utdllatori. de energle de lncalzrre
Ptllura racke cu capllare
! J.18~
Raclre SISt.
prelucr autom. dale
lnstalatii de climatizare, lncalzlre.

racire
Perete de incalzire cu patura

cu tuburi caoilare
Evacuare aer
Aduc\le aer
Perete despar\llor cu profil podeaJperete

92r7M
Aer exterior
SChlffib.
~
~
I
de caldura.
[j
I I
S02DM
~
u;.
~~
.~
~ a
ill
0
446DM~440::
.~ ca
: ~ ~ !:?$~i
<:-0
Birou
8~S~M
F30HofF30
0(11:6
,='~
~
~c~
~ ~
_2~
incap. saMara
I I
I
I
I
I
,
I
I
I
I
F 30
,'
u.:.... .. . .
Cercetarea asoclatiei PKYdin 1980 = cfadiri admInistrative 10 mstitutii cheltuieli de exploatarel lac de munca pe an 10.406 lacuri de munea cheltuieli de expJoat.
. . .:..:: :::::..::..::: ::::.: :.:.:::: : ": ..:.:: @ Instalalie de climalizare prin racirea partilor constructive
.1 ...............................................................................:
totale: 2.368 OM Cheltuieli de exploalam

%
Val. _%
Sistemul de iluminare Ascensoare si instalatli de transport Instalatii eu curenti miel Instalatii de inealzire (cu r~uperarea caldufli) Instalatii de raeire (cu recuperarea racini) Ventilatoare si pompe Instala~i sanitare Instafatii de buealane (electrice) Instalatii de aspirare,si Bvacuare a gunoiuJUI Total
30-50 4-8 0.5-1.0 8-10 6-8 32-53 18-35 1-2 6-8 2-4 75.5-124
40 6
1
Iluffilnare generala (tavan-evacuare-Iluffilnare I
42 2 2 2 100
ineaperi eu elimatizare integrala. VOlumul brut al clMirii ~i costurile lota Ie in cazul unei clMiri climalizate sint de 1,3 - 1,5 ori mai ridicate lala de ca ~ul clMiri; neclimatizate. - UJ Imillimea nivelului de 3,00/3,10 m CIMiri cu un nivel redus de instalalii. Fara lavan suspendat. Tevile insla latiei de incalzire fa peretele eXlerior. Traseele retelei electrice prin canale in glaful fereslrelor sau canale in podea. Corpurile de iluminat de la tavan ali mentale prin tuburi sau prin suportii perelilor despartitori. Magistralele de instalatii in zona holului. inalllmea nivelului de 3,40 m Cladirii cu cerinle de instalalii, tam ventila Te. Sub plan~eu (h = 22 em) levile de incalzire. Iraseele electrice si de apa. Magislralele de instalatii in zona holului. inallimea nivelului de 3,70 m Cladiri cu incaperile birourilor ventilate. Pentru climatizarea incaperilor de birouri se recomanda un spallu pentru instaJatii de min 50 cm. Traseele longiludinale de instalatii in zona holului. inallimea nivelului de 4,20 m. Birouri cu incaperi mari, inaltimea libera a incaperilor dupa ASTV (Arbeils stablenverordnung - Reglem. ref. la ioc. de munca) de 3.00 m. Datorita canaleior incruci~ate de ventilare 0 inaltime a ni velului de cca 4,20 m. Toate elementele de construC\ie care depmd de inal\ime vor influenla costurile de construC\ie in raport cu supratata utila a birourilor. 0). Raeire blindllSistemele de climalizare cu patura cu tuburi capilare functioneaza cu apa. dupa principiul "racirea partilor con structive". Aportul de aer este cit rata minima de improspatare a aerului. "Climalizarea blinda" prin platoane radi ante si inlocuirea lara lurbulenle a ae rului (ventilatie cu izvor). astlel 0 inun dare cu un flux de aer proaspat la podea (cu guri la nivelul SOCIUlui podelei ~i a mobile'). prin patuni de aer caid la pla ton ~i prin curenli ~erali prin _ cMere de temperatura (suprafala prlnc, pala plafon - 32 C. perete - 20 C). 2 cincimi din costurile de exploatare a unei cladiri sint costurile energetice Randamentul incalzirii prin radialia peretelui inciusiv aportul de aer pentru incaizire poate Ii suficient (un d~tig de suprafala utila prin amenajari mai reduse) - @. Cos turile instalatiilor de climatizare prin rac/rea partilor constructive nu sint mai ridicate dedt al celor convenlionale. insu~iri: lipsa curentilor de aero lipsa zgomotului. reducerea costurilor de in veslitie ~i expioatare (apa are la acelasi randament un volum de transport de 1.000 ori mai mic dedt aerul. circuit inchis, recuperare de caldura), reduce rea seC\iunilor cailor de aprovizionare (apa in loc de aer), marimea centralelor energetice. Podeaua dublll fOlositoare pentru venlilatie ~i caile de alimenlare in cazul suprafelelor ulile cu mulle in stalalii. Necesarul sectiunilor cailor de aprovizionare in crestere (cablaje ~i birolicll) ~i asigurarea f1exibilitlltii in ca zul modif/cllrii fluxurilor funC\ionale
+G)
-@.
Canal de aductie aer
t4'
\:V
Sectiune prin sistemul Klimadrant.

Dozare individualA a aerului la biroul de scris
Costuri energetice de exploatare a instalatiilor tehnice intr-o clAdire ad rninistrativA
0-
360
------------------
..
30~
Cimp vizual preferential
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE DIMENSIONAREA LOCURI DE LUCRU DOTATE CU MONITOARE --to QJ

Locuri de lucru la care elementele monitor, lastaturil alfanumericil Si docu
mente scrise sau suporturi audio servesc pentru efectuarea activitiltii.
Locurile de lucru cu monitor nu se conformeazi'l unui standard ci caracteristi
cilor Iluxului de lucru (de ex_ locul de unde provin informatiile, locul unde se li
vreazi'l datele etc_).
Prescriptiile sint slabilite in "Sicherheilsreglen fOr Bildschirmarbeilsplillze im
BOrobereich" - "Reguli de siguranti'l pentru locuri de lucru cu monitor in do
meniul birourilor" ZH 1/618 a Asocialiei Centrale a Corporatiilor Profesionale.
Mai sus numitele prescripti;:
- liniile directoare ale locurilor de lucru din decrelul privind locurile de lucru
- mai mull de 40 prescriptii DIN speciale
- DIN 66234 T1-T7. locurile de lucru cu monitoare
- ZH 1/535 Reguli de siguranti'l pentru locuri de lucru din birouri
- norme VDI si VDE privind cerintele lehnice (inci'llzire, aerisire, eleclricfl).
Locurile de lucru trebuie s<'l corespund<'l acestor reguli de siguranti'l si luturor
regulilor tehnice recunoscute, sau cunostiintelor ce se pot aplica privind me
dicina muncii si ergonomia.
Amenajarea loculul de lucru
Mijloacele de lucru cel mai des utilizate vor fi amplasate in zonele preferentiale
ale cimpului vizual Si cimpul de actiune a miinilor ~
Cimp vizual admlsibU
)E---oft-o'
Cimp vizual ofizontal
700 600 500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500 600 700 Cimpul de aCliune preferential ~i admi~ibil
"m. =r I",'", I~m,," ~/'I I I J
! ! I
Cimp aCliune admisibil
__
I I I I I
~~prO':900~
8)
Pozitie de baza corecla ergonomic
f?
CD -
Mobilier. Pozitia corect<'l de lucru este definil<'l: bratul superior si anlebratulla un unghi de cca 90, coapsa si gamba la un unghi de 90" ~ 8). Penlru a permite 0 pozitie corect<'l de lucru persoanelor cu dimensiuni dilerile ale cor pului Irebuie ca dimensiunile birourilor si a scaunelor s<'l fie reglabile. Exist<'l doua posibilil<'lli identice din punct de vedere ergonomic: 60-78 cm A: loc de lucru tip 1, biroul cu ini'lltime variabili'l 42-54 cm scaunul cu inaltime variabil<'l B: loc de lucru lip 2 si tip 3, biroul cu ini'lltime fix<'l 72 COl scaunul cu in<'lltime variabili'l 42 - 50 cm suport de picioare cu ini'lltime variabili'l 00 - 15 cm Se va acorda atentie asiguri'lrii unei liberti'lti suficienle ale picioarelor ~
:::
:: : ..: :::..: ::.'..:::
12 1201
:::::,.,.,.:::,
Libertalea picioarelor
Valorile din paranleze sinI de doril
Loc de lucru lip 1 birou cu in~Utime variabila scaun cu inaHime variabila Femei $; barbati
Femei
T
(ina11. birou) , (630-1) - (7301)(630-1) - (780-1) S(inall_ scaun) 420-460 420-500
Veclnatale: Toate obieclele ce doleazi'l zona restrins:t do lucru (l:tblia mosoi

etc.) trebuie si'l aib<'l un grad de reflexie de 20 - 50 %. Intensitalea i1ull1intlrii
intre 300 si 500 lucsi, Iimilarea orbirii de c<'ltre sursele de IUll1in<'l, de ex. prin
introduce rea corpurilor de iluminal cu grilaje relleclorizante la locurile de lucru
cu monilor sau a i1umini'lrii 2-K ~ pag. 145-154. Corpurile de iluminat in
formi'l de bandi'l lrebuie amplasate paralel cu fereslrele. Suprafetele incon
juri'ltoare din inci'lpere nelucioase. cu un grad de reflexie recomandal (tavan
aprox. 70%, pereti aprox. 50%, pere!i mobili aprox. 20-50%).
Directia privirii spre monitor paraleli'l cu aliniamentul fereslrelor si cu corpuri
Ie de iluminat in formi'l de bandi'l, monitorul pe cil posibil plasal intre ele_
Locurile de lucru instalate in zone fi'lri'l ferestre.
Trebuie acordati'l atentie recomandi'lrilor pentru conditiile climaterice si de
zgomot. Prin introducerea mullor aparale in inci'lperile birourilor apare mai de
grabi'l senzatia de balast ce se cere rtlcil decil a unei nevoi de ci'llduri'l (~
Instalatiile tehnice ale c1i'ldirilor).
Psihologia loculul de munca cu monitor
Pot api'lrea electe negative in cazul activili'ltij dependente de calculator alunci
cind este urmati'l 0 strategie de standardizare care exclude mull persoana din
procesul muncii si incearci'l si'l ii incredinteze activiltlli secundare. Prof.
Walter Vol pert ~ (j) a formulal in aceasti'l problemi'l 9 criterii pentru amena
jarea locurilor de lucru care definesc in mod contrastant (om - masin<'l) sarci
nile activit<'ltii, cu urmi'lloarele caracteristici:
- 0 mai mare libertale de actiune si in luarea deciziilor,
- penlru aceasla, 0 organizare corespunz<'ltoare a timpului,
- oferte pentru 0 intelegere/st<'lpinire personali'l a cerintelor (struclurabililalo),
- sarcini fi'lri'l piedici,
- activitate corporali'l suficienli'l,
- astfel, solicitarea unor caliti'l\i multiple ale simturilor,
-Iucrul concrel cu situatii reale (respecliv un raport direct cu conditiile sociale),
- oferte pentru posibilitatea variatiilor,
- incurajarea si inlesnirea cooperi'lrii sociale si a contactelor nemijlocite intre
oameni, (~ modific<'lrile locurilor de lucru).
Loc de lucru tip 2 birou cu inaltime !lxa scaun cu inaltime variabita 5Uport picioare cu inall. variabila Femei $i Femei
barbali
T (ina1\. birou) '(700-1)- (730-1)(750-1)- (780-1) S(inall. scaun) 460-500 500-550 P (ina11. supon 0-150 0-100 pI. picioare)
Loc de lucru lip 2

birou cu ina.ltlme fixa scaun cu inallime variabila Femel $i Femei
barbali
T (inall. birou), (640-1)- (800-1)(680-1)- (800-1) 420-460 S(inall. scaun) 420-500
\!.J locului de lucru
f-j\
Dimensiuni penlru mobilierul
I inaltimea medle a tastatun! deasupra labltel mesel
361
Constructll administrative
-<-..-. 70
~75 ______
76
~~"'~'~l
42 ,
DIMENSIONAREA Necesarul de spatiu pt. mobilier
Cerintele legale referitoare la mobilierul de birou, valabile tara restrictii Inceplnd cu 1980, slnt anulate astazi de catre sistemele de amenajari pe scara larga ba zate pe birourile simple si pe cele organizate. Norma Euro pornes te de la 0 Inaltime a biroului de 72 cm datorita folosirii cresc1nde a monitorului cu tastatura. DIN 4549 "Mobilierul de birou" se orienteaza dupa ergonomie $i dupa rezultatele cercetarilor antropometrice. Biroul standard 156178178 este completat cu biroul 140/70174 care se abate de la acest stan dard ~ (sistem Velox ~ m). Cerintele se refera la posibilitatea de reglare pe Inaltime a supra fetei de lucru (tablia biroului), ab senta vibratiilor, suprafete lono absorbante, lnaltimea corecta din punct de vedere anatomic a suportului pentru picioare. Scaunele cu rotile articulate, $e zutu! $i spatarul tapitate $i regla bile. Se iau In considerare diferi te pozitii pe scaun pentru dez voltarea "mobilierului dinamic". Multiple combinatii Intre biroul cu masina de scris si biroul de scris pentru realizarea unei unitati ce economiseste spatiul plna la un sistem de amenaJare ~ m In registraturi si cartoteci cor puri de dulap lara parti1e laterale ~@. Incheierea sirurilor cu partlie laterale autonome. Mobi iierul de otel are dimensiuni stan dardizate asemanatoare ~ DIN 4545 si DIN 45 4 9. Tejghele pentru servirea de pe ;.Jartea opusa au la 0 latime de 62.50 Inaltime de cca 90 ~ la o latime de 30 : 100 lnaltime ca sa nu se poata ajunge In spatele biroului. In spatele tejghelei este un culoare pentru servirea c1ien tilor In picioare, $i ~ pag. 372 - @. Tejghele nelntrerupte pe toata lungimea @ si Prin fo losirea tejghelelor individuale se pot realiza modilicari ale orga nizarii dupa dorinta ~ @.
~Ji~ll~ ~
14
42
28
Birou cu sertars pentru format stan dard conform DIN 4549/1
Birou organizat cu scaun rolatlv CU rotile. Compararea suprafetel CU La @ economie de spatiu de 0.5 m2
CD.
21
55 -
28
33
r
80
',43-',64'?::::;;;~i~~~5',
43
85
~
60>
39
Pupitru inalf pentru format stan
dard, fiecare caseta cuprinde 1.500 cartele
\J care cassta -@
f4\
Masa U pentru tormat standard. lie
Ansamblu de cartoteci pentru difen Ie standards ale cartelelor
1
90
162,.
.,
1.0<4
.,~
7O
Tejghea pentru clienti A: cu Guloare in spate B: cu birou invecinat
Tejghea pentru servire cu blrou 1!1 lata (model sueaez)
Tejghea inOlviduala. pOSlbilitaii de degajare
I-
42 ...,... 62 ...
0,
Birou cu calculator cu suport dublu
pentru cos (Velox)
Sertare pentru regIstre ce S8 pot manta impreuna
Coloane de registratura ce S8 pot

alcUura In rindun
-42~
2.00 2,10
Oulap pentru formarea de $irun pentru clasoare verticals
Oulap cu jaluzea
Oulap cu usi pentru depozitarea hainelor
Oulap de harne penlru angalati
362
Conslructll admlnlslrallv8
EXEMPLE Organizarea in plan
Cladire cu birouri pentru inchiriat cu pin a la 93% supralat~ inchiriabil~. Circulatia pe verlical~ este public~; prjn dispunerea asimetric~ sint po' sibile incaperi mic! sau sali de birou. Arh.: I.M. Pei & Ass
Separarea loneror birourilor $i de circulatie de zona sa nilar~. Rezolvare tipic~ pentru sati de birouri. Stilpli ex leriori permit 0 mobilare liber~. Deschiderea liber~ 17,50 m Arh.: Skidmore, Owings & Merril
Sistem I~r~ hoi cu punclul lix in exterior. inctlperi individuale penlru angajalii din conducers, accesi bile din sala de birouri. Arh.: Skidmore, Owings & Merril
I ------lE ~ . . .
[]
--- ---
~~"""'"
--~
== . == == . . ==
.......
Forma deoseblta a cladirii de birouri cu parter. inc~perile de birou arn plasale la exterior: secrelariatul, bi blioteca si sala de conlorinte in ve cinAtatea gr:J.dinii. Arh.: Ph, Johnson
Schelet de otel ca structur~ de rezistenl~ rio si de aceea I~r~ pereti ca pl~ci rigi dizante. Partea de Esl si de Vest cu lamele
gid~,
Cerint~: s~Ii
de birouri cu cea mai
scurl~ leg~lur~
spre incaperile cu seifuri fezistente la foe.
verticale, iar la Sud parasolare orizonlale.
Punclul lix amplasat central- 0 supratat~ minim~ de circulatie. Arh.: H. Kosaka
Arh.: V. Gruen & Ass
Form~ special~,
4 unil~li adminislra tive sint ad~postile in corpur; proprii de e1Mire care, inde pendente unul de altul, pol Ii extinse prjn elajare. Arh.: O. Apel Scara , : 1000
Roslurile de dilalalie uzuale dependente de fundalie. mod de conslructie etc. Dispunerea la intervale de 30 - 60 m lungime.
Separarea intre zona accesibila publieului de la parter $i administralia inlerna. pe trei niveluri ale aripii nordica. Arh.: Apel, Skidmore, Owings & Merril
a) cea mai simpl~ dispunere la conslructii de beton armal prin conslruirea stilpilor dubli. cu aco perire impotriva intemperiilor; b) ie:;;irea plan:;;eului in consolil. rosturile de dilala\ie intre cele doua brate ale consolelor. care sint mai puternic solicit ate dedt alte zone ale plan:;;eului; c) construc\ie complicatil prin forma de cirlig a legilturii dinlre cele doua corpuri de clMire, la nivelul plan:;;eului :;;i al parapetu lui, cu lagilr de.. alunecare pe consolele fixate numai intr-o parte.
Datorit~ vintului, fn C<lzul cli"ldirilor cu f<llnde inalle. apar lone do pre siune Si do depresiune, care imping lIpa do plO;lio prill roslunle loreslro lor Si cr~p ."llurile zidunlor.
Separarea corpurilor de e1Mire dupa luncliile principale - (}), publicului, inc~peri pentru sedinIe si conlerin\e, separate de clMirea Arh.: A. Jacobsen
. La parler - circulalia
principal~.
incAperi de birou imptirtile, cu adincime 'oarte mare "Secrelara sau receptia, relerentul cu un loe de lucru deschis sau inchis pe hoi cu chma lizare Si iluminare artificialA. Arh.: Skidmore, Owings & Merrtl
363
'J Nola:
Dispozltiile pnvind cl~(Mle inalte din Jjniile direc
toare au fost elaborate de Arbeitsgemeinschaft
der fOr das Bau- , Wohnungs- und Siedlungs
wesen zustancilgen Minister der Lader der
Bundesrepublik Deutdchland (Grupul de lemn
al mmlstnlor land-untor Republicli Federale
Germane pentru construetil, locUlnle SI asezan)
51 de Berlin ,Argebau" 51 au fosllntroduse in lan
dun in domenlile respective.
.r.
.
:r:
.,
f2\
I~: i~~: ~~ :
Constructle normala cu dublu tract, eflclenta pnn ra

poarte statlce favorablle, dezavantar dlstanta Interax
b,rou = dlstanta Interax constructIe ~ pag 359.
Scara 1 .1.250 Arh.. P. Beluschi
EXEMPLE
CLAolRI iNALTE
\V
. .. . .. '['L"
Constructie CU simplu tract, eficienta printr-o adincl me a incapenlor de 10,0 m, zona centrala de circu latie pe verticala uneste cele doua corpun de c1adire. Scara 1 . 1.250 Arh.: P. R. Vazquez & R. Mijares
+ 114,'10
DOl piloni la parter permit circulatie libera. Planseul sustmut de 2 grinzl inferioare longitudinale iss in con sola 5,50 m. Scara 1:750 Arh.: A. Jacobsen
Cladirile de birouri reprezinta primul tip dezvoltat de cladiri lnalte. La nivelurile in lerioare de obicei magazine Si altele asemanatoare cu supralete comerciale nelntrerupte lara curti de lumina. Dea supra, dilerita In dimensiuni Si material, adesea separata 0 zona de birouri. Ele mentele pentru circulatie vertlcala, as censoare, scari ca ;;i lncaperi auxiliare In zona centrala slnt ventilate ;;i iluminate exclusiv artilicial. Noi posibilitati slnt ole rite de cladirile In trepte ;;i turnurile scari lor ;;i ascensoarelor plasate lateral.
Construclia. Rezolvarea standard este constructia cu schelet de otel sau beton armat. Cerintele de variabilitate a spatlu lui lnlatura posibilitatea lolosirii construc tiel de zldarie. Dimensiunile deschiderii slnt In lunctie de material ;;i constructie. Placa de beton armat 2,5 - 5,5 m. Plan;;eu cu nervuri 5,0 - 7,5 m, maxim 12,5 m de la 0 grinda de rezistenta prin cipala la alta. Distanta lntre stilpi la beton precomprimat de 25,0 m la 0 lnaltime de numai 0,75 m. in lata stllpilor exteriori re trasi perete exterior tip curtain wall. La constructia din otel sau cu prelabricate structura de rezistenta principala si auxiliara usureaza montajul si reduc deschiderea. Muitiple combinatii constructive. schelet de otel, plansee de beton. Extras din dispoziliile privind cladirile lnalte Cladirile Tnalte sint cladiri cu Tncaperi, care servesc sederii prelungite a oameni lor si al caror nivel al podelei uitimulul etaj al unei parti de clad ire se alia la mai mult de 22 m lnaltime lata de sol. inaltimea parapetelor ferestrelor trebuie sa aiba mi nimum h = 0,90 m si acestea trebuie sa fie rezistente la incendiu. Supraletele vitrate care nu pot Ii curatate din interior Tn conditii de securitate trebuie sa poata Ii curatate de alara prin Instalatii speciale de catre personal specializat. Cladirile :nalte trebuie sa lie separate prin pereti rezistenti la incendii In sectiuni de L = 30 m. Din liecare lncapere a liecarui nivel tre bule sa lie accesibile cai de evacuare spre cel putin doua scari independente una de cealalta. Una din scari trebuie sa lie 0 scara necesara Tn sensuI prevazut de dispozitiile de constructie, iar cealalta, In cazulln care nu este 0 scara necesara, se poate amenaja ca scara de evacuare pen tru cladiri lnalte cu plna la 12 niveluri. La lie care 2 scari trebuie ca cel putin una sa se aIle la un perete exterior ;;i sa aiba la lieca re nivel cite 0 lereastra exterioara ce poate Ii deschisa. Latimea utila a scarilor nece sare ;;1 a palierelor lor se orienteaza dupa destinatia cladirii lnalte, dar trebuie sa lie de min. 1,25 m. Scarile de evacuare trebuie sa aibe 0 latime utila de min. 0,80 m ;;i 0 panta de max. 20/20 cm pe direqia de mers.
- 10.00
f:1\4 Constructla de rezistenta formeaza !urnurl (5J. Tnue care stau plansee ~ pretenslonate cu deschiderea >-" 24 m 51 numa~75 m inaltime.
---00
Arh .. Ponti-Nervi
Sectiune la
:n
. I
l-J
:"~'( M
rn
Ariprle cu incapen arculte ofera 0 mai buna iluminare si vent,latle Arh .. Scheller
Supratetele de circulatie si incapenle anexe plasate la in tenor sint Iluminate Sl ventilate numal artificial Arh.: Rosskotten
In centru zonei de eireulatle. da torita amplasarii ascensoarelor. corpul cladirii este eel mai larg. Arh.: Hentrich si Petschnigg
Arh.: Hentrich Si Petschnigg

364
Doua corpuri de clad ire in dublu tract alipite la un nod de circutatii pe verticala
~ pag. 350 @
0>
iii
~
:c:
a;
>-11.
"~ 0'"
CIl
~~ ., 0 u;>r..,
~~
'6 :;
c:
i;; E U x <.)
0
<.)
.,
6~ -0
<OJ:
"'0
c: :
0>
E
0
':;
<0
'c:"
c: "'0 :to>
UZ
-,U
.E~ Or.
Ox xo> c: c:
!!I 0> ll.c: -0 "'x :'0> c: c: .,0 UJ:
'"
N
J!!
E U
., .,
~~
0.,
i;;
0>
iii~
~>-
'" .,0
E .,
i5.~
."
':;
'6
c:
'" i;;
i;;
00 >-0>
~
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE EXEMPLE CLAolRI iNALTE -+ III

Ca normativ pentru construclia zgirie-norilor din New York, acest oras a em is in 19820 nouil lege a planilicilrii cu milsuri normative corespunzilto are. Prin aceasla pot Ii controlale densilalea tralicului, Iluxurile pendula re zilnice de 3 milioane de oameni, aspecte urbane cum ar fi men\ine reaspa\iului stradal, extinderea suprafelelor cililor publice Si a accesului la metrou, circulalia pietonilor, folosirea luminii naturale, microelima. Zoning ~ @. Tehnlca de construe \Ie a zgirle-norllor Hotilriloare pentru conformarea e1Mirilor inalte sinl sistemele de con structie $i elementele de circula\ie pe verticalil. Raportul dintre supralata utilil $i costurile de constructie devine din ce in ce mai ineficient cu cresterea inililimii e1Mirii. Suprafetele conslruite Si cele de circula\ie ab sorb 0 mare parte din suprafala de bazil. impMirea e1Mirilor inalle in secliuni cu oferta asa numitelor .Sky Lobbies" accesibile cu ascensoare ex pres Si acolo transfer la ascensoarele locale Iimiteazil necesarul de spatiu al casei ascensoarelor Si timpii de transport. Rentabilitatea depinde de ,.sway factor", raportul dintre deform area ori zontala maxim admisibila la virtul clMirii Si inMimea totalil a clMirii (max. 1:600). Hotilritor pentru dimension are in caw I unei inilltimi mari a clMirii sint fol1ele orizontale (vintul) Si nu solicitilrile verticale. Deformilrile orizonla Ie provin in propol1ie de 90% din deplasarea ramei (..shear sway") Si de 10% din inclinarea intregii clildiri. Constructiile cu schelet, filril 0 con travintuire deosebitil nu mal sint renlabile de la 10 etaje in sus. Sistemele conventionale cu rame conduc. incepind cu etajul 20, la di mensiuni nerentabile. Constructiile din rame de beton armat sint judi cioase pina la 10 etaje Iilril pereli de rigidizare. intre 20 Si 30 de etaje cu pereli de rigidizare, iar pentru mai multe etaje constructii cu tuburi de be ton sau cu tuburi duble. Rentabililatea unei clildiri este determinatil de materialul lolosit, modul corespunZiitor de constructie Si tehnica ratio nala de constructie care concuril la aceasta. ~ Telul unei solulii construclive rentabile este atins de John Hancock Center, Chicago, 1965 de Skidmore, Owings & Merill. Conceplia de pro iectare 0 reprezintil vizibilitatea structurii constructive. Bazatil pe princi, piul tuburilor Si prin aceasta un consum considerabil redus de otel. Eficienta in exploatare prin stratificarea destinatiilor alribuite e1Mirii: ni, velurile 1 - 5 magazine, 6 - 12 parcare, 13 - 41 birou,i cu ulilizare f1exi bilil, 42 - 45 tehnicil Si Sky-Lobby, 46 - 93 locuinle, 94 - 96 vizitalori Si restaurante, 97 - 98 inslalalii de emisie TV. ~ III Cu ajutorul a noua exemple, brosura editata de Department 01 City Planning prezintil cum se incearca sil se asigure suficientil luminil Si spatiu de miscare. pornind de la Iiniile directoare, in ciuda cresterii volumului constructiei.
mOm
0 >
>-0
.,,>-.:~
wz
~z
or. "'0> ::;c: c:r. :..::;U)
E
::>
'"
UlU
~,~ .,r.
::;>
~~
Co
J
I
,I
'~4
p
G)
Celemaiinallecladi.idin lume
l00r-----+---+--I--+---+--I--+
60
60
~+--1--+
"0
J--+---+--+--+----+t' co .~ -+--1--+---+--1- ~;;Jl+ o

~+--1--+
CD
40
~ , z
Domeniul de rentab,htale a sistemelor de constructie
1 Equitable Building, 120 Broadway, construit inaintea aparitiei primei legi de Zoning din 1916. 2 Legea din 1916 a stabilit 0 anumita relatie intre la\imea strilzii Si inallimea e1Mirii. Aceasta a dus la zgirie-norii ti pid in forma "lortului miresei". 3 in 1961 a fost introdus regulamentul privind numilrul de suprafele ale nivelurilor (NSN). Valoarea sa maxima era 15. 4 in acelasi timp a fost cerut mai mull spa\iu stradal. Rewllatul: turnul din Plaza. Aid: Seagram. 5 Plaza primesle 0 bonificatie care ri
dica NSN la 18. 6 Pentru anumile bulevarde (-Avenues) Plaza a insem nat distrugerea strilzii. Astrel au fost imaginate cilile publice din cadrul cladirii. NSN s-a ridicat la 21 ,6.7 Cele mai noi legi trateazil din nou pro blema luminii naturale, fie in lungul unei curbe a luminii naturale cu NSN 15... 8 ... fie dupil dimensiunea firmamentului neobstruat (NSN 18) ... 9 ... fie dupil cele ma; noi tabele ale luminii naturale (NSN 18). (NSN = numilrul de suprafele ale nivelurilor)
1 - 9: Legile lui Zoning -
UJ
(stabilirea volumulu; constructiei)
365
-....UJ
Exemple de cladiri lnalte
Parter Nivel curent
Allied Bank Plaza Houston --... @. Prin suprateiele exterioare eurbate, solicitarile cauzate de vlnt au scazut cu 25 %. Prin aceasta s-a realizat 0 eeonomie de ate I de 10%. 333 Wacker Drive --... @ .Turn de birouri eu geometria planului provenind din forma triunghiulara a terenului. 101 Park Avenue New York --... Cedarea suprafeiei terenului In favoarea unei folosinie publice, prin aceasta a bonificaiie pentru cresterea NSN. State of Illinois Center --... (J). Retragerea faiadel la un arc de cere furnizeaza un nou spaiiu, rotonda ca un atri um lnchis.
CD -
CD
Allied Bank Plaza Houston
71 mveluri
'-'
Arh. Skidmore, OWings
,1 Merr:1I
'~g
~
rgl
~li
mm,OI
III r.:-;j'".n-~~,. I\,~~ ~,
Parter 333 Wacker Drive Chicago
37 mvelun
It~8'!
-
Nive\ cu rent Arh. Kohn Pedersen Fox Ass
(jJ)
-----
Etajele 2-17 Birourile delegatilor Casa Oelegatiilor Bonn 1969
Elajele 19-28. Sali de confennte Arh. E. Eiermann cu B80.
Nivel curent zona soclului 101 Park Avenue New York

48 nlveluri
Nivel curent zona turnului Arh. Eli Attia Ass.
Administratla BMW. MOnchen 1972 Arh. Karl Schwanzer. etaj normal cu inca-pen man
Plan cu inca-peri de birou indivrduaJe
CD
Parter 1985 State ot Illinois Center Chicago 17 nivelun
Etaj cu blrour; Arh. Murpay/Jahn Lester B. Knight ,i Ass

~
/fmu
__ a:;:. __ nh:a:= ___ u4:b'". __
~
Ii
~
~
~
..
1
<r:
.:
!::
:' t
[~
I
- -
[
@
~
..
Utt-~---
1 ti
1
._----q--
.j
1
Lloyd's of London
Arh. Richard Rogers Partnership Ltd.
Etajele 4-7/etaj comple! 1986
366
AI & T- Administratia. New York Arh. Philip Johnson & John Burgee, Harry Simmons. New York nive\ curent 1984
Citycorp Center, New York

Arh. Hugh Stubbins & Associates,
Cambridge, Mass. nive\ curent
Scara 1 :2000 i;>i Scara 1 :800
~'------'",,,,,,~,,,,, '"
~I" ":' ~
~ ~
Se. 1 ;2000 Cladire inal\a in Berlin - Siemenssladl Arh.: dr. jng. H. Hertlein
Un bun exemplu de ordonare a cl~djTilor maTi il constituie cl~dj rea UN din New York. - IJl A.R
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE EXEMPLE ..... QJ

Elemenle verticale
\
.Bieberhaus Hamburg Arh.: Rambalz & Jolasse
Ballinhaus Hamburg Arh.; H. s' O. Gerson
Punel fix in Siomens Hoehhaus Se. 1 :800
CD
Punel fix in .Bieberhaus
Punct fix in Ballinhaus -.
CD
.Columbushaus" Berlin Arh.: E. Mendelsohn
Siemenshaus in Essen Arh.; H. Hertlein
Punellix in ..Columbushaus"
-0
tr '
~7
Punct fix in
Slemenshaus Essen -..
I.G. Farben - elMirea adminislrativa

Franklurl-Main
Arh .. prof. H. Piilzig-Berlin
I.G Farbenllaus ~
Puncl fix in
I I-,:~:::=::.'=~~....::::
t--'
J
Punet fiX in c\;,\d. ad~. a Wernerwerkes - ..
1
(j)
Slummhaus in DOsseldort Arh.: prol. P. Bonalz, Stuttgart
1-
Cla.direa administraliva. a Wernerwerkes Berlin Siemensstadl Arh.: dr. jng. H. Hertlein
89,56
-1
Oficiul inlernalional al rnuncii Geneva Arh.: G. Epilanse
IllUaoSiDla
@
CIMirea adminislraliva a Vereinigle Slahlwerke DuisburgRuhrort. Arh.: dir. resp. in eonSIr. Bleeken
Punct fix in Haus der Veremiglen Stahlwerke
-@J
367
CLAolRI iNALTE CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

EXEMPLE
;i i
..... ""...
'I
!----j
f----,
..=_.-=
....
In
Sectiune
Olivetti - filiala germana FrankfurtlM 1972
Vedere
Arh.; E. Eiermann
(7\ Sectlune transversal a cladirea cu blrouri, centru de pertectionare, vedere blocul
~ pentru vizitatori al centrului de perfectionare, prinlre allele secretanate, sali de

curs, centru de calcul, birourl de vinzari, zona de service 5i in etajul subteran 10 cun de parcare auto, in bloGul adminlstratlv suprafete de birou. aprovizionare teh nic~ si Clrculatii in nucleu. in~errle arhivelor, serviciul tehnic (masini de racit. schlmbatoare de cal dura) - @
,
B La nivelul eel mai de JOs al structurii de rezistenta cu zabrele este transmisa lumina naturala spre atri~ cU~ju
torul unor reflectoare. Retragerea nivelurilor are lac in inte riorul suprafetelor birourilor
\!J-
'-----g;
Ii iii
i' '"i'.,I'
I'
':
d'
,0
II,1 1'
=--
A = Centru de pertectlonare B = Cafenea C = Administratie D = Casa de oaspetl Sectiune N-S
q
i:1
-----.J~
o
Sectiune E-V
---~-
Etaj. nivelul supenor al holului cu casieni
0 0
.u;.
Casa
~.~ SCarll~e~vacu~re--~----==~
,
\.!J
Cijrn;
:~~~
~e
-~---
L:iliM
0 0
0 0
----;
----1
0
0
0
0
----1
111 111 #
=:j

368
Nivel curent al cladirilor ina/te Suprafetele $1 cu incapen man de blrou. -
~e bir~u Sl~t potrivi~atit pentru organizarea cu birouri individuale cit
I
Arh.: Foster Ass.
Nivel curent cu rrei intrinduri Hong Kong Bank 1986
IJg
~
:)I
L:!
i
"V
L~
I :J
m~
EXEMPLE -Q]
Cladlrl inalte Turn de blrourl in FrankfurVM. 1990 realizare rewltatil dintr-un concurs al experjilor. Clildirea da birouri tra buia amenajalil pentru 0 utilizara ex ternil. Zona parterulu;, intr-o mare milsuril lilsatil liberil si nivelurile soelului reamintesc de .zoning laws' aplicata la New York. Electul urban marcant a lost un criteriu asantial in apraeiarea lucrilrilor din concurs. 51 niveluri, din care 45 alaia cu birouri, pesta 200 m in1l1\ima, suprafa!a tol<ll1l brulil a birourilor 66.081 m'. -
Q)
Etajele41-47birouri(nucteuI231
Vedere de sus a acoperi$ului
;+++++I.ll
@)
CD
Elajele 5 - 25 birouri (nucleuI309 m~
Elajele 26 - 40 birouri (nucleul231
m~
Etajul2 Skylobby
Etajele 3 - 4 birouri (nucleul307 m')
(7)
Pa~er Lobby
Elajul 1 lehnic
Sectiune
CD -
Perspectiv~
Arh.: MurphylJahn
Plan "Sky Center" Elajul 33. diametru 106,8 m
Plan etai de birouri Elajul 17. diametru 116,4 m
Firma japonezil "Ohbayashi" a comandal acesl pro iect. ca studiu. La 2 km de Tokio, pe un atol artificial cu diamelrul da 400 m ancorat pa mara. Suprafalil utila pentru 50.000 parsoana. Utilizare pantru birouri pina la inaltimea da 600 m. Diamatrul e1adirii la par ler 130 m. Ascensoare pentru 160 persoane ca transport rapid la cele cinei .sky-cenlers". cu transfer la fiecare 30 etaje. Construclia lubularil. cu mai mul te inele concentrice esta 'undata 80 m in mara. Pentru a compensa miscarile cladirii datorata sarei nilor generale de vint a fost propus un sislem activ da reglare automata a balansului prin greulali sl re zervoare de apa, in funclie de valerile masurate corespunzilloare presiuni; exercitata de vinl. Prin aceasta se oblin structuri mai zvalta $i 0 economia de matariale. - @ - @+ @
Tour Eiflel
Tokio Tower
Hong Kong Bank
Bank of China
Chrysler Building
Standard Oil
Hancock Tower
Empire Slate
Sears Tower
800 Tower (Proiect) Milleniumtower, Tokio Arh.: Foster, London
!nMimi comparative ale unor c1adiri cunoscute
369
~
I
Intrare
BANel
GENERALITATI Cerintele constructive ale unei banci sint loarte dilerite depinzind de felul acesteia: daca este 0 banca privata, cu interese preponderent comerciale, 0 banca mare, casa de economii cu 0 circu latie intensa a publieului sau 0 banca pentru Ipoteci. in toate cazurile insa se lac tranzactii cu sau lara bani gheata intre client si banca. Aceste tranzactii trebuie sa decurga repede. in siguranta si cit mal simplu posibll. Instalatiile mecanice de transport 5i altele asemanatoare sint necesare 5i se justilica doar pentru banci importante 5i loarte extinse. Traseul clientului porneste din strada sl trece prlntr-un hoi de intrare spre sala easieriilor prevawta cu banci pentru asteptare si eu loeun de scris pentru clienti, eu dilerite ghisee pentru depuneri, plati, titluri de valoare, case de economii, viramente bancare. in spate se aM majorltatea locurilor de lucru pentru operatiuni ale conturilor si contabilitate pentru verilicarea si inregistrarea cererilor furnizate la ghi5ee -> CD Sau, clientul depune la ghiseul pentru operatiuni ale conturilor dovada acoperirii sumei de ridicat 5i apoi poate ridica imediat respectiva suma de la ghiseul casieriei datorita mijloacelor electron ice disponibile la ora actuala. Celelalte incaperi bancare pentru c1ientii bancii cum ar fi biroul directorului, departamentul de credite banca re, departamentul de revizuire se afla de obicei in vecinatatea salii casieriilor cu anticamere spe ciale sau la etaj -> G). Traseul catre zona mediana a bancii porneste din sala casieriilor si, trecind printr-o delimitare, ajun ge la departamentul titlurilor de valoare 5i administratia tezaurului si apoi in anticamera seifului. care se afla de regula un nivel mai jos, accessibila printr-o usa cu gratii. in acest spatiu se aM cabinele pentru c1ienti (0 cabina pentru 1 per soana = 1,0 x 1,5 pina la 1,5 x 1,5, pentru 2 persoane = 2,0 x 1,5) 5i intrarea in seil. Acesta este divizat In compartimente mai mici, de Departa obicei dupa intrare, in seiful baneii si seiful c1ientilor -> pag. 371
mentu( de revizulre
Porlar
Sa\a caslenilor
Pupltru de sens Ghlseu. operatlunl cu canturl Ghlseul caSlenel
CD
Traseul clientulUl inbancile man germane Sal a caslenilor

Delimitare Departamentul tltlurrlor de valoare
Scara catre self

Delimllare Antlcamera s81lu(ul
Delimltare
T raseul catre seiful clientilor
Selful banCll
Selful cl!entilorr
Cladirile mai mari au pe linga seilul c1ientilor un seil special al bancii cu aceesul numai prin administratia tezaurului si cu 0 scara speci ala sau cu un lilt pentru bani spre sala casieriilor -> @.
in aces! caz la nlvelun
d11ente
Intrare
Relatia intre incaperile unel marl banel

Sala. de a$teptare in mlJlocul zonel de tranZ<ilctli. la capatul culoaruJUI din milloc. neaparat pe tru viz!tatori
La subsol se alia si slnt accesibile printr-o scara speciala gardero ba. locuri pentru biciclete si altele asemenea pentru angajati, in stalatia de Incalzire, carbuni, Si instalatiile ascensoarelor, a postei pneumatice si postei electrice si altele ca sl arhiva cu lift pentru acte, La bancile pentru ipoteci. hotaritoare pentru planul parterului este aslgurarea deslasurafli fara Irictiuni a operatiunilor ipotecare - @ si @.
Biroul celui de-at treilea director Tntre proprille incaperl de dlscutii 51 de scns, VlzaVI de incaperile de conducere 2 Incaperi de conducere VlzaVI de dlrecton. de inca pen Ie de discutli $1 de SOlS. in aproplerea scanlor Secretariatul directiunii incaperi rezerva
Tranzactii 2 inca-pen pentru

inchelerea alacen lor 51 2 pentru scns incadreaza sala de a$teptare Sl comunlca cu recep\la SI reglstratura Birou intre tranzactll. camera de ScrIS. SI regsltratura Camera de scris
IT
"'-"f~Ix='F--"!I Registralura-
vizavi de receptle Sl linga destasurare. cu acce5 nemlJloclt catre expe dltle, scara lata spre SUb501u\ cu acte si as censor pentru acte 'Iinga scarile pflnclpale
---4
l-'}'Camera. de scris Expeditie intre regl5tralura $1 reg l stratura bancil. cu acces pnn reglstra tura la incaperea actelor, ling a scan Ie prlncipale Sl ascen50ru,I Pt,' acte
~...,j
Ascensorul pentru acte se de5chlde In ambele parti inca-perea ingrijitorului dlrectlunil in punctul de inlersectle a cailor de Clrculatle cu veoere spre scanle prlnclpale. ascensor. sala de asteptare 51 galene
j
" , ,~: :.:'
.
Receptia linga sa~a de asteptare. VlzaVI de regl5tratura
- -, -;;--
m
/
Camera
ngnji,orU'Ui
Registratura bancii legata de contabllitate ,lings. expedllie Casierii lumlnate dln5pre sal a caslenilor prin berllht
2 Incaperi penlrul, SCriS linga dlrector~, vizavi de ....... ' conOucere "L--
1
,
",
M
Sala de a!;\teptare linga mtrare Garderoba pentru doamne $1 domnl cu toaleta $1 we separata de incapeflle de afacefl pnn hal 5i scari
-+
Biroy! ce!ui de-a! doilea director cu
~ H
t
J
j
1
1
'
i9'Fxoo"",!'1
Sala de a~teptare IInga scarJle pnnclpale. la dlstante egale fala de incapen!e de dlSculH S1 de con ducere Sala- de sedinte in centrul bancli dar in afar a cailor de Clrculalle. feresne caIre
r - -......_." gradlna
legatura s p r e f
prlmul d"ector
2 mcaperl
1
ontabilitate In spatele caslerlilor I1nga reglstratura 51 depanamenlul dobinzl
pI. dlsculll
:11;~~tl~r~~~I!:~
Scara. privata cu lift spre Custode linga loculnta directorului de la etaJul scara S811ulul 5pre 2. subsot
Departamenlul dobinzi Iinga caslerii Sl contabllitate cu lesire spre sala casleriilor $i scara catre self
de lucru $1 acce5 spre " galerle Sl scara ~I privata ~ I! Camera de scris
Saltl de consiliere linga 5ala de sedinle, in afara cailor de Clrculatle
Scara privata.
Garderoba pentru angaJati. cu
we
Relatia adecvata intre incaperile uner banci mai man pentru Ipotecl la parter
Relatia intre incapenle unei banci pentru Ipoteci la etaj pentru
(proiect: autorul, pentru Mitleldeutsche Hypolhekenbank din Weimar)
370
SANGI
SEIFURI Seilul unei persoane private este un dulap cu pereti metalid~ CD si @ ascuns in spatele unui covor de perete sau lablou in dormilor. pentru lucruri de valoare, bijuterii etc. Poate Ii si zidit in sulragerie pentru tacimurile de argint si altele.
Dimensiuni exlerioare Dimensiuni interiore inattime Lillime Adincime
UJ
In-''llt~mJL
.U!lme___
h~!iime
~
17
3_Q
40
40
50-120
inaltime
Lalime
Adincime
Sirafuri insernle
50. 5Q. ~o
;;
--
Adil.1Cl!,!!C -_?~-
38
17
..2_"
.~O ~jJ~ _3.8 f--3!L_ 27 27 37-107
50
50 50 60 60 60
45 45 45 45 45
35 45 65 85 105
35 35 45 45 45
33 33 33 33 33
1 1 2 2 2
_~;'J\!~e_
AdtnClme 16
.~
16 ~~ I-:JZ.
E
30
c-:JZ.-:E 30
J.
60 80 100 120
CD
+
Seil zidit, minim Si mare
Pentru magazlnE1._
'-........50 ....
Dulap penlru bani marunl;
Oamenii de afaceri au dulapuri de olel pentru registre, acte

elc ~ @ si case de bani pentru bani gheala ~ @
120 155 195 70 70 95 60 55 60 97 125 172 55 50 80 39 34 39 2 3 4
@
M3nme
In;.t\
Dulap pentru documente rezistent la incendii
Exterior La Adin~
Interior
co 1 uS-a
cu 2 u$i
60 100 125 150 175 195
60 60 60 60 60 125
60 60
'0' 50
70 95 120 145 165
60
60 65 65
L' 37 37 57 57
me
36 36 36 36
.2
102
---"
41
f
1,90
Dulap de acte cu seil interior
Casa de bani penlru registre $; bani
Pentru bfmci
Casele pt. casele de economii 6x20,36

;..v":2j"C>r- Casele banca.
pI.
2.00
2,02
J.,
50-55
8,30x50 Casele pt. v:J~of- banca 12x30x50 ./1.. -t",-t- CaseIe pI. banca. 22x30x50 '0"" Casele in
~
Obiectele de valoare care sint lolosile mai rar se depun in caseIe

inchiriate ~ @ ale seilului bancii ~ - @.
Seilurile bancilor trebuie construite astfel incit sa nu permita spar
gerea lor, chiar cu toate mijloacele tehnice actuale. Zidurile imprej
muitoare si usa seilului trebuie sa intirzie incercarile de patrundere
cel putin tot alit timp cit se apreciaza ca ar Ii timpul pe care I-ar ave a
la dispozitie spargatorii. De aceea zoneIe inconjuratoare ale seilu
lui nu trebuie sa lie accesibile din incaperi invecinate, incaperi 1010
site mai rar sau din paminL in astfel de cazuri, asa cum 0 arata ex
perienta, spargatorii ar avea posibilitatea sa sparga zidul imprej
muilor, pe indelete, din zone nesupravegheate, pina ar ajunge la un
strat minim ce poate fi spart cu usurinla. De aceea daca seilurile nu
sint inconjurate de incaperi ale bancii lolosite inlens, inclusiv dea
supra si dedesubt, atunci zonele inconjuratoare vor trebui perma
nent supravegheate.
imprejmuiri ale seifurilor. Dupa incercarile lui F. Eiser ~ UJ
perelii ziditi din caramida arsa constituie 0 proteclie la spargere
aproape la lei de buna ca si perelii zidili din clincher, a carui su
prafala neteda nu lace 0 priza asa de buna cu mortarul. Gel mai bine
protejeaza betonul (amestec 1 : 3) cu adaos de Iluresit (5 kg la 1 m '
de zidarie). Pentru a sparge un asemenea zid, gros de 40 cm, cu
dalti asculite, un zidar calilicat are nevoie de121/2 ore lata de mai
mult de 9 ore pentru un zid de caramida arsa cu mortar 1 : 3.
Inser1iile din lier ingreuneaza spargerea numai in mica masura (sin
ele calite pot Ii distruse cu ciocanul iar sinele obisnuile pol Ii fortale)
Si nu justilica cheltuielile suplimentare. F. Eiser, prin aceste cer
cetari, a ajuns la concluzia ca cea mai eficienta imprejmuire a unui seil
este cea din beton 1 : 4 cu 0 grosime pe toate par1ile de 50 cm.
Aceasta ar putea Ii sparta in 20 de ore.
La un program de lucru de 8 ore spargatorii ar ave a la dispozilie 16
ore, iar in cazul cel mai delavorabil - 0 duminica Si doua zile ne
lucratoare - un total de 88 ore. intrucit in ziua de astazi, cu ajutorul
percutoarelor cu dalti si bormasinilor eleclrice timpul de spargere, in
alara celui oblinut de F. Eisler, s-a scurtat simtitor, este necesara 0
supraveghere a seilurilor la intervale mid de timp, si in alara orelor
de program. Pentru aceasla, sint de mare ajutor aparatele electro
nice de ascultare care in alara orelor de program detecteaza cel mai
mic zgomol si anunta paza bancii sau seclia cea mai apropiata de
polilie. Seilurile amplasate Iiber, lara pereti imprejmuitori, vor Ii
pazite chiar de caIre public, dar pe de alia parle, in vremuri tulburi
(explozii cu bombe, bombardamente) vor Ii predispuse la atacuri,
ceea ce nu se va intimpla cu seilurile din interiorul cladirii. in alara
de aceasla un client isi va line inlotdeauna banii in pivnita Si nu pe
un plalou de prezenlare. Este deci recomandabil ca seilul sa lie am
plasat in coltul cladirii ~ pag. 370 @.
soclu
J.,
50
40' 45 x 50
'>- '<
CaSele de inchiriat ale bancilor,
dimensiuni obisnuile
y Dulap cu jaluzele penlru electe Si allele
Fereaslra camerei metalice (a seilului)
8r '
v:
Se,l de liliala de banca de dimonsiuni obisnuite
Cannle de aerisire in peretele soilului
;:
-:
~
1
'",
'"
'-'-__..J"90"1o,,~= . = ;--"--",, <;,;:: . .= .
1-5_~_0-{"
r~:' r ~i acle
~t
pI. regist.e
Seit de banca delimital in loate par\lle de pereli invec,nal', cu exceplia podele; (aiei seil pentru acte)
371

:
I L
BANel
U!?i1e seifurilor ~i u~ile blindate se pot roti extrem de u~or in jurul unui ax de otel, lara sa se lase, sint rezistente la toate agresiunile ~i au pliki blindate care nu pot Ii gaurite sau distruse, armaturi rezi stente la loc ~i topire ~i care sint turnate intr-o masa rezistenta la loc, topire ~i gaurire. Grosimea totala de aprox. 27 - 30 em. Fara gaura pentru cheie, cu incuietori speciale (broasca "miracol", cu co manda de la distanta etc.) ~i cu sisteme electronice de alarma sen sibile la cea mai mica trepidatie a u~ilor. Ghi!?eul casieriilor in cele mai mulle cazuri la ora actuala lara zabrele metalice, doar cu sticla protectoare - -@. Protectie impotriva spargerilor ~i ajalurilor printr-o instalatie de protectie elec tronica declan~abila cu piciorul sau genunchiul. Sub tejgheaua ghi~eului de obicei dulapuri de otel standardizate. Comunicarea interna in cadrul bancii, in loc de po~ta pneumatica, benzi transportoare etc. mai nou cu monitoare TV. (Casierul pri me~te cecul, transmite numarul prin microlon la operatorul cu con turi, unde extrasul de cont, semnatura etc. se executa in lata ca merei de luat vederi dupa care casierul plate~te cecul pe baza do vezilor urmarite prin intermediul monitorului). Banci "drive-in", la care c1ientii au acces cu ~i direct din ma~ina lara sa mai intre in c1adirea bancii. Fara greutati de parcare. Ghi~eele lac parte din corpul c1adirii bancii sau se alia sub trotuar la nivelul subsolului cu 0 coloana la marginea rigolei in care se alia un sistem de comunicare cu oglinzi ~i microlon ~i un sistem de trans port al banilor - 0 Fiecare ghi~eu are 0 capacitate de operare de aprox. 250 clienti pe zi. (0 operare dureaza in medie 60 secunde.) Nu toate tranzaC\iile bancare pot Ii rezolvate la ghi~eele "drive-in", de aceea sint prevazute ~i in aceste cazuri sali cu ghi~ee pentru tranzactiile care necesita mai mult limp.
Stlcla blindata
I
I '
...JI
Punte de protectie ce se indeparteaza. Zllnic
G)
U~a de self eu u~a de zi interioara
::::J c::::J c::::J C
W ---@----
Partea clientilor
Partea dientilor
Partea baneii _______A
1.1
Ordonare Itnlara a
ghi~eelor
Ca
~i la
eu birouri de lueru
IT -------- 11
...L.~
Ghi~ee in forma de dinti de fierastrau cu suprafata laterala de lueru
~I Micro on
':':':-:-:':':-:':'~:':~-:':::;:::':'1;i/:::::;:-:':':':-:':':':'
Ghi~eu de easlerie germana in bancile man din Berlin
Ghi~eu de easlerie suedeza
Ghi~eu
auto (aeeesibil din ma:;;ina), se evita parcarea
Ghi~eul de casierie in prezent acopent in intregime eu sticla blindata impotriva esca ladarii tejghelei; patru straturi de geam cu grosimea ~ 25 mm. Acelasi fel de protectie pnn sertarul glisant seufundat - @.
----r-~Q----~~-:-------.::c:-n.:::.o~-~)=~~-:------.:: ~~~------~ ~-------~-~ '----\~
'-------.--
T
f--:-Legalura prin dlfuzor, oglinda si ascensor bani
12.00
--------:-1
n
~
eefaeparte
T~-:-:4---~. I --()::Jl--4::-':-"'( DI--

~
2e 00
::::'::=,.-- f1':i'\ Ghi~ee auto
+ - / .(
... /
I'
~ ~:. --[QJ-4--"
Ghiseu de banca sub trotuar cu coloana pentru clienti, se impun ~ 3 locuri de parcare pentru f1uiditatea servlrii (banea eu periseop)
li
..,:
~t
~
+' 8
. .-,-
-~-0d:J-'''''
''<.' \ ......
......
"
CJ
_---~--_ ~ .....
"
~l,75+
00 +2,75+ 00
1
pentru
f-
5.110
-1
f13I
~ circulatie continua
Ghiseu ea @Sl
2GhiSeudubluealnsulapentrueireUlar!e @ giratorie
372
Conslruclll administrative e
PASAJE ACOPERITE TIPOLOGIE -+ lIJ

Pasajele acoperite reprezinta 0 tema interesanta $i in acela$i timp des intilnita in arhitectura contemporana. Pasajele pot fi pe un singur nivel sau cu inclinari nesesizabile urmarind profilul terenului, sau cu semi-niveluri prin dispunerea "Split-Level". Pasajele sint destinate exclusiv pietonilor. in calitate de cai semi-publice ar trebui sa fie accesibile permanent. Pasajele traiesc din varietatea functionala (comer1. combinatii de diferite do menii). Este de dorit sa fie prevclzute cu dotari ce pot fi vizitate $i dupa inchiderea magazinelor. Structurile vitrate sint din otel, alumi niu sau ferme de lemn lamelar incleiat.
I
I
CD
Pasajele din centru! unui oras sint ganguri de legatura cu acoperis vitrat (lumina nalurala). Ele sint de dimensluni mai mari in lungime decil in lalime sau inaltime
Sla
.=.~
Acoperis poligonar
i:=Q
insiruire asemanatoare pielelor
Acoperis cu doua ape
\f;J s~ sa incadreze organic in lIu~1 pietonal al orasului. Poale Ii: - @

OColire
f2\
Un pasaj nu conslituie neaparat 0 legalura intre doua locuri. EI trebuie
Aectiliniu si Ifint
Pasaj comercial, Dudweiler. Arhilecl: GOllfried B6hm, K61n
Ali!'I"':i~
AcoperiS cu o singura ap~
II
- -
o suma de
lorme asemAnAloare sau dilerilB Acoperire in zona mediana Acoperire pe loata. IAtimea Prismatic
Posibilita\i de acoperire
Un pasaJ peale completa un spallu stradal
cI.~dtri
==fr=
Pe un ni....el
=0=:
Sprijinita. pe conslruc\,ile adiacente
all'll inlre doua

strUlle
existente sau nau can cupola in lorma neallerala Pe mai mulle niveluri Independenta, intre constructiile adiacente
Mai freevenl este cazvl urmator: pasajul trace prinlrun bloc construit existent sau nou conSlruit
Amplasarea pasajelor
Pe un nival cu galaria la subsol
Moduri de etajare. Nivelul principal de circulalie este de regula la niveP IUI a = 5 C t =
~lt011
@
Pozilia struclurii portanle
-----'0"":"'-\
-@
cupola cu mtersectari de corpuri
geometriee sau adaugari
I ::.
..
~'~~'
3@E"~'
Galeria Bockenheimer War1e Arhitecti: Speerplan GmbH;

Recliliniu cu cupola Linie frinlA
Semiclhndri
if
Cu galaria la nivelul superior Si inlerior
Traseele pasajelor in plan
Pe mai muUe niveluri
4ConSlrUC\iein_sarpanla ~itrata @ care acopera Inlreg spallul
@-@
373
.
PASAJE ACOPERITE
EXEMPLE ISTORICE -+
lU
CD
Passage du Caire, Paris. Stadiul din 1952
Galena
Vivienne. Galena Colbert, Paris, Stadiul din 1966
r-r-,---~-~-
'--" ~
Passage du Grand Cert. Paris
Passage du Caire -- CD +
Cel mai vechi pasaj acoperit din lume, mentinut pina In prezent, cu
370 m (1210 tt), plna azi cel mai lung din Paris.
Mai pu\in reprezentativ, acest pasaj este pe doua nivele, cu latimea
medie de doar 2,70 m (8,5 tt), Adaposteste pina astazi magazine pe
doua niveluri iar deasupra acoperisului de sticla sint /ocuinte.
Galeria Vivienne -- @ +
Fran<;ois Jacques Delannoy, architect (1755-1835). Galeria a fost
realizata aproape in ace/asi timp cu Galeria Colbert, situata in acelasi
bloc construit.
Passage du Grand Cert -- @ + @
Este un pasaj rectiliniu de 120 m pe toata lungimea blocului construjt,
pe trei niveluri si doar 4 m latime. Deasupra magazinelor Slnt birouri,
respectiv ateliere, iar deasupra lor locuinte.
Pasajul Choiseul -- @
Pasajul lung de 190 m este mal degraba 0 strada acoperita In com
paratie cu celelalte pasaje pariziene. Fiecare dintre case se distinge
printr-o scara elicoidala de acces.
Passagen Joufroy und Verdeau --
Sistem acoperit de circulatii pietonale, 400 m lungime.
Galeria Mazzini -+ (j) +
Apa'1ine pasajelor monumentale.
Leeds Thornton's Arcade -+ @
Cladirile de la capete si pasajul sint pe trei niveluri.
Gallerja Umberto I -- @ + @
Cele 4 intrari justifica In mod ideal forma de cruce cu 0 cupola imensa
in centru.
Passage du Caire, Paris, pe la 1798
Pasajul Joufroy, Paris. 1845
0'
\!...!
~C . . bj~Jlfllr r~~~
Galeria Mazzrni. Genova. Pe la 1930
~~I
Jd-~~~
Galeria Vivienne, Paris, 1823
Partea sudica
Passage du Grand Cert. Paris, 1825
@1
l~~
Leeds,Thornton'sArcade.QUeens. Grand, Country, Cross. tadiul ,n 1 61
f"':
NapolI. Galeria Umberto I. Sladiul din 1960
NapolI. Galeria Umberto I
Cardiff. Morgan Arcade
374
PASAJE ACOPERITE Exemple Islorlce -- QJ

Galeria Vittorio Emanuele II din Milano reprezinta punctul culminant
al evolutiei pasajelor. Cu acesta se incheie 0 etapa ce incepe cu pa
sajele pariziene !;)i are ca treapta intermediara Galeriile 51. Hubert din
Bruxelles.
Planul de baza al galeriei este 0 cruce latina cu centrul dezvoltat ca
octogon.
Citeva dimensiuni principale: bratul lung 196,62 m, diametrul octogo
nului 36,60 m, inaltimea pina la cota superioara a lanternoului 47,08 m
- CD
-@+-(2).
CD
Milano, Piala Domului si Galeria Villario Emanuele II. Stadiul din 1900. Arh.: G. Mengonl
Pasajul lolografiat cu obiectiv superangular .ochi de peste" -
CD
Cupola de sticla -
CD
CD
Vedere de pe cupola -
CD
Aceste dimensiuni au lost atinse doar partial de pasaje construite ul

terior: in inaltime de galeria Umberto I din Napoli !;)i in lungime de
GUM - noul complex comercial din Moscova. @. in alcatuirea
fatadelor inlerioare se remarca influente evidenle ale faladelor urba
ne ale lui Palladio.
Noul complex comercial din Moscova (GUM) - @ - @ + @ - @.
Blocul construit al GUM este de 0 forma asemanatoare unui parale
logram cu lungimile medii ale laturilor 90 x 250 m.
Extensia poligonala a mijlocului in care se intilnesc aleile centrale
apare ca 0 reminiscenta a pasajului din Milano, de!;)i bratultransver
sal nu se dezvolta pina la acoperi!;).
GaJeriile 51. Hubert - @ - @ + @
Reprezinta primul exem~lu monumental de pasaj. VolumuJ sau
aproape ca nu a lost depa!;)it de pasaje ulterioare. Este in acela!;)i timp
primul construit cu contribulie pUblica.
Moscova, Noul complex comercial GUM. Plan parter.
Arh.: Pomeranzen
-@-@+@-@.
Bruxelles, Galerille SI. Hubert
Vedere din zona mediana -
til'
~ Slad,ul din 1866
Bruxelles, Galeriile SI. Hubert.
Bralullongltudlnal al pasajului .
Pasajul Petrovski
Budapesta. pasaj
375

Conslructli administrative
PASAJE ACOPERITE
Exemple ....... [IJ
Galeriile $i pasajele sint elemente de proiectare redescoperite de
arhitecli. Acoperi$urile lor transparente acopera strazi, alei, piele si
leaga c1adiri $i magazine.
Galeriile si pasajele au devenit completari ale zonelor pietonale,
olera proteclie impotriva capriciilor vremii $i sint in acela$i timp 10
curi de intilnire.
Pasajul comercial din Hamburg - CD - @ . Supralala terenului
2 11.000 m , supralala magazinelor 9.400 m' pe trei niveluri. Acoperi$
carosabil, 180 de locuri de parcare pentru autoturisme.
Kaiserpassage din Bonn - - . Pentru acest proiect au lost
luate ca model pasajele $i galeriile secolului al 19-1ea. Alaturarea
spatiala a magazinelor specializate si de lux, a chio$curilor, ca
lenelelor, restaurantelor $i cinematorgralelor trebuie sa constituie e
invitalie pentru trecatori indilerent de condiliile metee.
Calwer Passage din Stuttgart este acoperit cu un mare semi-cilln
dru de sticla - 0 - ' - @.
Wilhelm-Arcade din Wiesbaden @ - @, legatura intre
Marktplatz (piala) $i WilhelmstraBe (str. Wilhelm), magazine la par
ter, la etaj un restaurant precum $i incaperile sociale $i anexe ale
magazinelor.
"Galerie Kleiner Markt" din Saarlouis --+ @ - @, circulalie pe trei ni
veluri cu scara rulanta. Largirea supralelei la subsol da pasajului ca
racter de galerie.
f1\
Hamburg, Planul cartierului "Hansa" Arh.: v. Gerkan-Marg
- - @
_ CD -
Kaiserpassage din Bonn. Plan parter. Arh.: D. Klose
Sec~iune
longitudinala
Plan pasaj: a) acopens - parcare, b) parter
(J)
z:z",~,~~~I~

Sec\iune transversala Pasa) eu acoperire de stiela
l.~
'-;~~
U~
~
n~1
Ia:
--
)i
Plan de situatie
:-,~-3~-.-~~&:;'~~-;-~-"-
~~':'~~~~~~~
See11une cupola mica. see11une prin pasaj -
CD Plan
Sl
Plan acoperis vitrat al lanei pa~ului Si vedere in see1iune
_~ _ @
f'1l\
Parter
Wilhelm -
- @ -@.
Passage din Wiesbaden.
Mh.: W. Grossner
Centrul comercial " Galerie Kleiner Markt" din Saarlouis. Plan de situatie-
@- @
Calwer Passage din Stuttgart. Plan. Arh.: Kammerer 5i Belz
Plan, vedere si det9llu al acoperirii semi-cilindriee - @
1.!.5' -@+@
fi2\
See1iune prin s1rue1ura eu aree
~
4,0
@ Intrarea -
@+ @
Calwer Passage Seetiune -
din
Stuttgart.
Pasajul Wilhelm~aBe @ - Seetiune - detallu prin pasaj '13' Wiesbaden - QQ! din \tV
Centrul eomercial "Galerie Kleiner Markt" din Saarlouis. SeC\lune prin ci1ldire
376
ACOPERIRI CU STICLA, LUMINATOARE

-+llJ
Element portant cu Grindatstilpi structurc1 suspendalc1
Element portant
CD
ID ffi[:jb::d
SHIp cu console Structurc1 auloportanlc1
'jOO_"~
-=:1
Suspendal de
Forme posibile de acoperire
Rezemat de clc1dire $i cu stilp
Consolc1 de clc1dire
Acoperiri suspendale
Element portanl cu
Grindc1 suspendalc1
GrindaJstilpi
~~:$'~O-$~"
SemtCrllndru 8011c1 in cruce $arpantc1 in

dou~
ape
\::!.J
t4'
Forme pos,b,le de
acopeme a spa11ulUi strada!
Formc1 potigonalc1
dtJb~
Cort
il
p~ Piram~
in concepliile arhitectonice moderne, ca urmare a preocupilrii pen

tru orai;ie i;ii oamenii lor, sint integrate tot mai des acoperiri transpa
rente. Acoperirile transparente oleril nu numai proteclie la vint i;ii
lactori de climil, ci reprezinta i;ii accente in peisajul orai;ielor.
Acoperii;iurile transparente ridicil nivelul de calitate al vieIii in orai;ie.
Ele sporesc valoarea timpului liber: mersul la cumpilrilturi prin zo
nele pietonale i;ii slrilzile comerciale protejale de intemperii,
Irecvenlarea lealrelor in aer liber, a piscinelor de inOI, a complexe
lor sportive, ferite prin luminaloare de influen\e perturbaloare.
in mod evident se va line coni de pilslrarea elicacitillii acliunilor de
salvare in caz de incendiu i;ii nu vor Ii allerate condiliile de tempe
raluril, umidilale in spaliile slradale, in magazine, restaurante i;ii
birouri.
La acoperiri lransparente se lolosesc:
placilpiramide lransparente din sticla cu silicat
cupole lransparenle din sliclil acrilicil
semicilindrii lransparenli prelormali (ambUlisali) din sliclil acrilicil
sau policarbonal
suprafele ce se inlersecleazil, arm ale cu libre sinlelice
sticlil ignifugil ..... pag. 162 i;ii urm.
sticlil curbatil (3-8 mm, raza intre 50-230 mm).
Loc de joacc1 copii
Acoperisuri stradale Iransparenle
Acoperis - cort. Tribunele de la Lord Crickelplace din Londra
Sanaloriu in Bad Krollngen. Acoperis deasupra intrani
Acoperirea pletelor
Autogarc1 cu cupolc1 vilralc1
NimesiFranla.
nivel al arenei
Struclur~ gonllabil~
transparenta. ancorala. pe un inal
Siungart. Romerschule.
Acoperisul curlli scolii
suslinut de stilpii de olel ai ullimului
~IY~mE
Plan
I - - 45 -------I t---- 57.4 - - - i
-~ --dL~ "C::0:.Acoperisuri transparente pentru stadioane
=~~_::..
oAcces sc~ri @ in doua.laape cu acoperisuri
c.J\ Copertinele
g~rii centrale din Hamburg. Proiectare arh. Graa' Schweger si asoc.. Hamburg
Rheingarten KOln
377
........ ':
:::::::::::::::: .:
::
',.
MAGAZINE
Magazine cu autoservire/magazine AS. in cele mai multe cazuri ma gazine alimentare. Personalul are lunctie de consiliere, asistenta, deservire a clientilor. Clientii sint serviti la departamentele de car mangerie. mezeluri, Iructe si legume. Toate produsele trebuie ex puse ambalate si dispuse in lunctie de sortiment. Atentie trebuie acordata circulatiilor - @ - @. Ele 1ncep 11nga standul de c05uri, respectlv carueioare de eumparaturi, si se termina la case si la me sele de ambalat. Rafturile de perete nu au 1naltime mai mare dec1t cea de apucare - CD - . Raftul cel mai de sus se alia la max. 1,80 m, raftul eel mai de jos la 0,30 m deasupra pardoselii - 0.
CD
Ra~de
Ra~
~ 60 -1 de perete penlru,
....... ..... ....
peretepl. stlcle
1ructe, legume SI
marfuri neambalate, cu reumplere
Perata cu coridor pentru reumplere.
Sertarele sint fnlocuite
~
~30
lIumlnat
l~
ca 45
f-20
10,
T ,
max.
I' \
\
180
nr Eill
r- ---:
~
r- ~
, ,
, ,
~
, , , , ,
,
:1
ca
80
lie
c_~
-.-,--(
- _1__
30
:..::..::::..:~i~~~:: ..,
... :::....::....: :::::::...
II
I.j.
$1
45-55
Produse de panlfica\,e
@
.:
Ra~ pentru produse

:::.':::.'::.':::::.':::.'::.'::: ':::::::1
CircuJatiile trebuie sa cupnnda cuplate la b
GaHunle, intranle sint separate la a $1 c.
lIumlnat
10(
....:::::::..:
!
.-
f--~~I~!
L--ll
T
r-
eca 50
~-
""",,::::"""'::::~::::!'!'!'!':::.~.:::
5
~~
'..
~.~:.:. :,'.'.'.::..':..11
cu lavi
Condor de reumplere
1----
100-150-------j
Raft autoservire Raft autoservlre

Raft vinzare
Raft tip Guva cu traseu de reumple re, Clientul pune produsul pe care nu I-a ales in tava de rezerve
Magazin cu vedere buna asupra cliantHar obligat sa Clrcule ocolit ca la 10a
$1
control (casa) Clientul nu este
Tejghea prezentare produse
c osun ---I
'~ ,' , , :'

Depo, lltare
_I _i
0 ~\
160-180
-_._-~
Depozltare CO$Un
!--------
~o
60
'40 I 40
120-130
~80
I 40
UHimea minima a unui magazm
~ 4.0,
mai bine 5.0
Bnse-soled
~L.,...---
Sectiune printr-o unitate mica de casa
ti3'
P,lanul une! unital' de cas;; cu ~ dlmenslunlle mrnlma
:::
:..: ::: 0 .:
:
':
:..:
.
Sectiune pnn tejgheaua de servire in magazln cu autoservire
: incalZire :
Expunere in vitrina in trepte, cu geam de protectie in spate
Gondola mobila de vitrina, cu perete de protect;e in spate
378
RJ!! ~~
~~
<ii
MAGAZINE
u " g E
ALIMENTARE
Magazine de pe~le
Deoarece esle perisabil, peslele esle paslral la rece, insa peslele afumal, spre deosebire de eel proaspal, Irebuie paslral neaparalla loc uscal. Peslele are un miros pUlernic, de aceea magazinele sinl prevazute cu obluraloare de aer sau cu perdele de aero Perelii si pardoseala trebuie sa fie lavabile, Trebuie luata in considerare circulatia inlerna de livrare. Evenlual acvariu (reclami:i prin expunere),---+ CD - @
~
~
D-
~
u
CD
Schema circulatiilor pentru magazi

nele de peSle
Tejghea pesle cu dispoziliv de
Magazine de carne de vinal
~I
carne de pasllre
racire $i scurgere
Alimare
B---t--EJ
8--+--1
L..-_----'
vinal
sinl deseori legale de magazine de pesIe. in depDzillrebuie sa exis

Ie in general necesarul pentru 0 zi. Camera de lucru lrebuie
prevazuta cu masina de jumulil $i jupuil. Deoarece pasarile absorb
U$or mirosurile, lrebuie depozilate separal alit in magazin, cil $i in
camera frigorifica,
Suprafelele de expunere si perelii: din marmura, dale, mozaic, ma
lerial plastic, lavabile, Mulle lejghele frigorifice, respecliv vilrine, ---+
@-@
Magazine de frucle
:: ::: : :::::::::::::::::::..:
~i
legume
.. ..
: ..:::::.:.::
..::::.:
\::V
'3'"
Schema circulaliilor pentru magazin carne vinal $i p~s~ri
f4\
Tejghea masiva. cu finisaj din mar~
EJ
Depozil -
I,,,,,,, I1--c-o,
\.:!.) mura. $i placi ceramice
m-bU-S-Itb-'I-'--' - --------'
Camera. incalzire
-~I
-I
Legumele proaspele lrebuie paslrale la rece, dar nu congelate, fie neprelucrate, fie gala de preparare. Cartofii se paslreaza in incaperi inlunecale. Vinzarea se face in general din recipienle livrale $anjabi Ie (cosuri, lazi, culii $.a.m.d.), Trebuie prevazula proleclie conlra murdariei sub grilele de depozilare, ---+ CD - in unele cazuri maga zinele de frucle si legume sinl in legalura cu f1orarii. Magazinele cu au loservire prezinla produse gala ambalale in ambalaje lransparenle,
L._ _ C_u,-p'_or_ _
BrUlarie
Mliceilirie
Circulalii de lucru: 1. livrare, 2. macelarire, 3, lran$are, 4, prelucra
re, 5, congelare/depozilare indelungala, 6, vinzare ---+ @ - (iJ) ,
Avanlajoasa configuratia pe un singur nivel, evenlual gina de rula
re si cirlig rulant, deoarece carcasele de pore si de vila pol ave a
greulale de 1,5-2 chinlale. Camerele de prelucrare si frigorifice lre
buie sa aiba 0 suprafala de 1,5 pina la 2 ori mai mare decil cea a
magazinului.
Peretii: dale, mozaic $.a,m.d., lavabile,
Suprafala de expunere: marmura, slicla, ceramica.
~==~" .-1-----,
-I
Camer~ dospire
Schema circulaliilof pentru brul~rjj. Esle necesar~ 0 venlilare buna., eventual cu de-umidificare
Tejghea vinzare cu geam
L:::,.
Schema circula(iilor pentru magazin

de IrUCle SI legume. Depozil mic, de cere mai mulls ori penlru necesarul do a zl
Teighea cu suporturi penlru lazi Si
cO$uri din sirma.. Tabla. penlru scur gere/picurare $i tav~ penlru colee tnre murd~rlo
Vinzare pe Irotuar "din mers" pe lejghele mobile sau front magazin cu expunere in
scop de recloma
inc31zire electrica
f - - - 1.50 ------l
Tejghea cu buluc de laial penlru
mAcelArii
Tejghea uzuala penlru macelari - de asemenea
magazine de peSle
Coridor servlre penlru ore de vlrt
379
u$a lurnantA
r- 2.00---4
inailime IiberA
Ilr
2,20 m
_~N
MAGAZINE
Ltvrare produse
U$A plianta
f-l,60---<
CD
Usa glisant't ;nallime liber;; 2,20 m
Filtru de aer
I - - - 88 - - - - 1
I - - 57-----1
Produge congelste
D.
Carucior cumparaturi; volum cos 101,120,130,1501
f'4\
\V
Carucior cumparaturi, sarcina utila 200 kg
D
Dulciuri
I
1 1
f---130-----j
ce+E1 lIJ
LI
Parfumerie
Dulciuri Oulciuri
I 1
u:
Ii
Delic8tese
I
iOulciurij !
m
!
HranA animale HranA animale
1]
i !
[Il
Hrsn6 animale Conserve
I
Conserve
:n
i
I
~
(,)
!
Aliments de
ban
t-- '30 - - j
Unllate casa supermagazin AS
Varianla pentru
OZLLLD
Non FOOd
~ Non FOOd
Ii
NonFOOd
i i
Allmente de bua
r:eJ
;.,:~
'
T
8
AYE
Non ~00d
eJl
II i
Cacao
" ! +5I-o~
~~
CJl
"I
I
IIIII1
f---'40-1
ce++31 ~f ~=
Patlserie/piine
I f-I+-1+-1-+-+-0---4
.~
0.
.
:::I
.!!
'"
I
.! u
(f)
VariantA pentru
Vananta pentru
'
~
It
:::I
I
~
~ E
:::I U
Raft la perete -
.2 u
c
l!!
2 ... u
L::,.
L::,.
BAutur;
Intrare
Raft in incapere -
Supermarket - pag. 382
380
L = 2,60 + 3,85 m
Supr.'.,A lot.IA de expunere = 3,0 + 4,5 m2 Capacitate uliiA = 910 + 1.360 IUrl Aerlslre
MAGAZINE
Magazine discount suprafala vinzare 300 - 500 m 2 .
Situate central in zone rezidenliale in ora$e mari $i medii. Amenajare
economica, se renunla la servicii. Gama redusa de sortimente de ali
mente: alimente uscate, raion mic de produse proaspete.
Magazine AS (cu autoservlre) suprafala vinzare 100 - 250 m 2
Situate in vecinatatea zone lor rezidenliale in ora$e mari $i medii: pla
sate central in localitali rurale. Gama completa de produse alimentare,
raion redus non-food.
Supermagazln AS (cu autoservire) suprafala vinzare 250 - 400 m 2 .
Situate central in zone reziden\iale in ora$e mari $i medii, la periferii,
precum $i central in localitati rurale, cu caracter regional. Gama com
pleta de produse alimentare $i non-food.
Supermarket suprafala vinzare 400 - 500 m 2 .
Situate central in ora$e mari $i medii, precum $i in zone centrale cu
aflux mare de clienli. Gama completa de produse alimentare $i non
food, bricolaj $i textile.
Centru AS suprafala vinzare 1.500 - 3 .500 m 2 .
Combinalie intre superma;ket produse alimentare $i centru bunuri de larg
consum in centre $i ora$e medii de insemnalate regionala. Gama com
pieta de produse alimentare, gam a variata de bunuri de larg consum.
Hipermarket AS suprafala vinzare incepind cu 5.000 m 2 .
Situat in imediata apropiere a unor cai de circulatie la periferia marilor ora$e,
nnga auloslrazi $i accese dinspre autostrazi, in zone de aglomerare supra
regionale, respecliv in ora$e cu funC\iuni de aprovizionare centrala. Locuri
de parcare suficiente. Gama de produse la fel ca centreIe AS. Aditional: re
staurant, stalie de benzina, spalatorie auto $i comert cu amanuntul.
~-----'-
:::: :: ::::: :
:: :
..
: ::: ::
..
: ..:
......:.:::
::..::
::
1465
: .......: .......::..:.
'465
CD
Lada frigorifica cu rafturi 5uperioare
Lada lrigorifica fara ralturi superioare
910
.,r-~
~
!il
~ ~ !'l
;;;
~
~
.,
:;
::
0
..
::::::::::::{::::::::::~.;.~.~:::::::::.y:::::::
..
Lada frigorilica vertical a cu rafturi
...................: ..:
::::: ; : : : ::::::
.. .. ..
Dulap frigorific
Caraclerislici importanle pI. amenajare
pina la 399 m'
400 499 m' 12,9 10-16 21 20 -32 7,60 7.0 - 8,2 19 13 -25 13.5 9 -18 8,0 6.5 - 9,5 7,6 5,0 -10,5 6,1 5,5 7,0 4,1 3,0 - 5,0 2,75 2,3 - 3,2 3,25 2,0 - 4,5 7,5 6,5 - 8,5 2,9 2-3 0,3 0-1 105 85 -130
500 599 m' 15,3 12-18 20 20 -28 8,75 7,5 9,0 24 18-30 15 10-20 8,75 7,5-11 10,0 8,0 12,0 7,5 6,5" -8,5 5,5 4,0-7,0 3,6 3,2 - 4,0 5,0 4,0 -6,0 7,5 7,0 - 8,0 3,4 3-4 0,4 0-1 120 100-160
Nota:
600 -799 m' 17,7 16-20 19 17 -25 9,08 1,5-10,5 26 20-32 15 10-20 10,25 9 -12 12.0 8,0 -15,5 ._--- 8,75 7,5-10,0 6,75 4,0 -7,5 4,4 4,0 - 4,8 5,75 4,0 -7,5 8,75 7,0 - 10,5 3,9 3-4 0,5 0-1 150 100 - 200
Primul rind""' vaJori medii
800 - 899 m' 22.1 18 -25 18 16 -24 9.75 9,0 - to.5 30 23 38 22 14-30 11,25 10-13,5 13.0 10,1 7,5 - 12,0 7,75 5,5 - 10,0 5,8 5,0 - 6.5 8,25 6,0 - to,S 10,0
8,0-1~~
1.000 - 1.499 m' 30.2 25 -33 17 14,5 - 24 11,75 10,0 - 13,5 36 23 50 25 16 -35 15,7 12 -18,5 15,0 13,5 12,0-15,0 8,75 6,0 -10,0 6,6 5,5 - 8,0 8,5 6,0 - 11.0 10,75 9,0 - 12,5
---------~
1. Necesarul de personal calculal cu norma intreaga
10,6 7-14 22 19-28 6,50 6,0 -7.0 14 8-20 11 7 -15 6,75 6,3 -7,3 6,0 4,0 - 8,0 5,5 5,0 - 6,0 3,85 2,6 - 4,6 2,4 2,3 - 2,5 2,4 2,0 - 2,8 6,5 5,0 - 8,0 2,5 2-3 0,2 0-1 85 70 100
2. Raionul de carne proaspala si meleluri a) aport la cifra de vinla.; in 0/0 b) lungime lejghea in m
c) camera de pregalire in m' d) camera Irigorilica in m'
3. Raionullactale si produse grase a) dulap frigorific de perele in m b) camera Irigorilica in m'
~~1~_0 _ ~=3~,0-- _
4. Produse congelale (lara inghe\ata) a) unilale normala in m b) unilate cu lalime suplimentara in m

c) dulapuri in m d) camera congelare in m'
5. Dulap de perele Iructelegume (cu 2 polile) in m 6. Numarul caselor -Ia ie$ire - in raioane 7. Nr. Garucioarelor de curnparaturi necesare
4,9 4-5 1.3 1 -2 180 150 - 220
6,3 6-7 1,3 1- 2 240 200 - 300
Date de proiectare pentru amenajarea de mag32ine cu autoservire sl supermarket-uri
AI doilea rind. domeniul de variatie allactorului respectiv evaluat
wc wc
Vlnu" Allmente copll lnghe Ie'. Conserve Oe'ergen\l-<:ur8\8torl
Produse cangelat.
Splrtoe..
Perlonal
Vesll8r
Ingrilire corp
Conserve Allmente de baz. Recep\le <} mart.
Oepozlt
OuiClu" Fructe Legume Penlllcalle Produ.. de Inlln. po pllne Col.e
I'" --
Mag32in discount cu supralala vinlare 300 - 500 m'
381
~n
I" ~
"'. 0
MAGAZINE
in eazul eonstruetiei de magazine trebuie respeetate reglementari euprinzatoare, eele ale land-ului reteritoare la eonstruetii, la eompa nii, la magazine, la proteetia contra ineendiilor, la munea, la uniuni protesionale, la asigurari s.a.m.d. Dimensiuni-etalon: inaltimile de ineaperi in spatiile pentru vinzare si depozite: pina la 400 m2 suprafata spatHlor pentru vinzare ~ 3,00 m liber 400 m2 suprafata spatii10r pentru vinzare ~ 3,30 m Iiber peste 1.500 m2 suprafata spatiilor pentru vinzare ~ 3,50 m liber peste Traseele ventilatiilor si alte eehipamente nu trebuie montate astfel ineil sa diminueze inaltimile Iibere preserise. ineaperile eu latime de pina la 25 m ar trebuie pe cit posibil aeoperite, fara stllpi interme diari. Capaeitatea portanta a planseelor ar trebui astfel ealeulata, incH sa preia si ineareari suplimentare preeum eehipamente de iluminat, plafoane suspendate, deeoratiuni, trasee tehniee, instalatia de sprink lere s.a.m.d. (eea 20 kp/m 2 ). Capacitatea portanta a planseului inferi or in spatiile pentru vinzare si in depozit trebuie ealeulata pentru 750 1.000 kp/m 2 , iar pentru rampa la 2000 kp/m 2 . Cota de dileare a spatiilor pentru vinzare, a depozitului, a spatiilor pentru livrari si a ram pei trebuie sa fie aeeeasi. Rampa de intrare a marfurilor trebuie sa fie la 0 lnaltime de 1,10 m - 1,20 m deasupra nivelul solului. Dispunerea rafturilor pentru produse se face conform traseului pro pus elientului astfellnelt acesta sa fie condus la toate sortimentele.
--->
i I
10.00
10.00
+ :a
-I I
!
~ N
I I
H-J
~ I I
I
\
I I
I
I
IT r
i !
!
I I
+
~
t"..'
o
N
ci
EEE
~
I I I I I
! ! !
+ o
."
i .
2 00
~: i I I I
-+
T
O
~
N
+8
o
('oj
+ g
o
----,---r-T---------C----'----,-::T----,-'T
id
o
tl
CD
Dimensluni tejghele si raft uri pentru 0 trama structurala de 10 x 10m
(D-@
L -_ _
ij
Depozlt
le$ire de urgenta
Supermarket
382
Intrare
3.
o o
, . Coletarie deschisa 2. Falada vii rata 3 Brula.rie deschisa. 4. Cuptor 5. Depunere bagilJe 6. Zona personal 7. Camera frigorihca. 8. Depozit 9. Spalalor 10. Siloz 11. Consum in picioare 12. Snack bar 13. Par1i!ionare plianta vilrala. 14. Plan Ie si rlori 15. Camera impachelare
MAGAZINE
ZONELE DINAINTEA CASEI $1 CENTRE DE PRODUSE PROASPETE (PIETE) Tip de cumparaturi cu accent pe contactul direct cu c1ientul, cu consum la lala locului sau penlru luat acasa. Cumparare bazata pe impuls: se adreseaza simturilor, expunere sugestiva, slil de viata, calitale a vielii, lacilitali pentru persoanele aClive profesional ~i pentru femeile casnice. Produse preparate, calde sau de incalzit = last lood. Daca nu este cu auloservire = free flow. Shop in shop. Diversitate de idei, concentratie, firme mai mici, cifre de vinzari mari. Amenajarea este facuta pe loc. Sint depozitate produse pentru 0 zi. Livrarea se face in general dimineata, se vind produse proaspete. Grupuri sanitare minimale pentru c1ientii care stau in picioare, ~i pe tabu rete. WC colectiv pentru personal. Gama de produse: Brutarie - doar vinzare 40-80 m 2 , consum 80 -120 m 2 . Macelarie, - doar vinzare 40-80 m 2 , consum 80-120 m2 . Cafenea, cofetarie, inghetata vinzare 40 - 80 m2 , consum incepind de la 220 m 2 . Vinza re pe~te 40 -80 m 2 , consum 80 -120 m 2 . Piala de produse pro as pete cu consum in supermarket ca anexa in zona de dinaintea ca selor, incepind cu 600 m2 ...... CD Fructe de mare, fructe, legume,
flori, bauturi, vin, ~ampanie, delicatese, specialitati.
Suplimentar:
Pizza, fripturi, produse vegetariene, berarie etc...... @
1. BUloaie lierbere 2. Moara malt
10
7.
16. 17. 18. 19. 20.

Depozilliori Dozator bere cu consum Zona caselor Specialilati paste lainoase Loto-liga.ri Camera Irigorilica Delicalese pesle Preparare Bar/zona consum Consum in picioare
3. Peste
4. Bere/steak
5. rejghea produs.
ealde
21. 22.
23.
24.
25.
~I' i
I ,
W
J
CD
Zona de dinaintea case lor
Proiectant: Maier Si Pistor
BerMie deschisa Si reslau,ant in plaia
Proiectan!.: Maier Si Pislo,
r:r.....~..,.--....., Specific:
1 BrUIa.rie eu eonsum
(inclusiv
Supr.'.,.: spci~ ~~e:)
...
<J
2 Maeel:lrie eu InplUllI
dozator bere 3 Speeialila.li bavarezB 4 Speeialila\i itallene 5 Speeiaillall japoneze 6 Speeial1ta\i pe~te 7 Speeialil. brinzelun!salate 8 Spoelahl~li mexienne 9 Spoeiiltll:lti mezelurl 10 Fruele/salalefsueuri 1 t Inghelata + ealealesprffsso 12 Vinzare vinuri eu sland proba 130uleiuri 14 Prajil ealea IS Cealur; 16 Bar de ~ampanie ~i delieatese proaspele 17 Vinzare praline
in total Total eireuralij ~i grupuri sanilare
cca 69 m' cca 50 m 2 cca 54 m:l
cea
43 m:l cca 43 m 2 eea 46 m"'
cca 45 m2
eea 68 m:l cca 42 m:l eea 20 m:l
cca 26 m2 2 eea 23 m cca 25 m2 cea 724 m'

eea 95 m:l eea 21 m 2
eea 26 m:l 1 eea 35 m
~.
Piala. Gara cenlrala Hamburg
Proiectant: Maier si Prstor
383
MAcELARII MARl CU DEPOZIT

Animalele din abatoare necesita staule moderne, unde sa poata Ii
hranite, adapate, sl unde sa poata sa se relaxeze. aceasta !nflu
entind calitatea carnii, precum si anestezierea, uciderea, respectiv
taierea in mod uman a animalelor care intra in procesul de taiere
calme, aceasta asigurind scurgerea totala a singelui si deci 0 vala
bilitate mal lunga si un aspect mai bun al carnii.
Abatoarele de marime medie combina taierea individuala cu cea in
regie, ultima fiind predominanta in cazul abatoarelor mario Este ne
cesara 0 separare neta a zone! murdare de cea curata, in special
in ceea ce priveste instalatiile sanitare.
structura in retea cu trama de 15,5 x 15.5 dezvoltata pornind de la configuratia in rafturi a depozitului central de luraje si cu luarea in considerare a suprafetelor necesare de operare a motostivuitoarelor cu furca - pag. 376. In depozit au loc 5 palete una peste alta. in cele 2 rafturi inferioare se aM pale tele destinate livrarii catre filiale, in celelalte 3 marfa de stoc. ~i celelalte parti de cladire au aceeasi trama, precum macelaria = 2 x 3 cimpuri de trama si administraiia, cu posibilitaii corespunza toare de extindere pe aceeasi trama. Macelaria primeste carcase de porc si de vita de la abator, Ie pre para ca portii gata de desfacere pe piata sau ca mezeluri. La acea sta se adauga 0 camera de congelare pentru carne de pasare im portata, si 0 camera frigorifica pentru grasimi pentru unt si mar garina. Instalatia de ardere a deseurilor poate seNi, alaturi de incalzirea cu motorina, la incalzirea cladirilor si, pe timp de vara, la climatizarea birourilor si a dispozitivelor frigorilice mici pentru macelarie. - Spatiile pentru abator, procesare 5i deslacere au 0 inaliime pre scrisa de 2' 3 m - G) Abatorul pentru animale mari, prevazut cu scnpete, necesita 1,50 m inaltime in plus, Ferestrele abatorului tre buie dispuse la inaltime, astfel incit copiii sa nu poata privi inauntru. Peretii trebuie placati cu dale pina la 2' 2 m.
- - . Construita pe 0
1.Rampe descarcare 2. HaUl piata 3. Cale ferata 4. Staul 5. Fermentare calda 6. Camere soclale :;;i pt. echlpamente 7. Administratie
8. Abator sanitar 9. Oezinfeclte
14. Veterinar 15. Maruntale
10. Panar
11. Camera scurgere singe 12. Hala abator 13. Inspectare trichine
16. Curte 17. Central a termica

18. 19. 20. 21. Atelier Camera maslnilor Camera frigorrfica Spatlu congelare
:;;i depozitare 22.Depozit frigorific 23. Personal 24. Siloz oase 25. Locumta de selVlCIU
26. Rest gradina 27. Zona coleclare acoperita
CD
Schema unul abator mare
'~-
J=_o--L-------
r-------"
-------.~L--F
Arh .. autorul
Plan de situatie fabrica produse din carne Berlin-Marief1dorf
I '.1" ' I 'Jd5029G~1
I~I 35300
, I
, I
L4
7 ',3 5 lOS;'
OSXl
3.00
,,'j
---+-----+-------,
,'
---
15.50
---:!::---
15
2J"~
'@
Secllune transversala in axul A
l
I
Et=ITTTT] dE f .:::.~ L ~
~
~--~._-----...:-----::
__ -_I_._-_-_.
I I :
Cu subsol
p::f"-i !
=
1- FE
~.-----~ l_--:"';'~:::C
~l..-L-_L_J:::::::l:
---_.~ --~........-
l.hILli:
iIi i ;
~i
..EE3
.L
~
~1I2-,-,-;-.J-_
~----
I
I
. '"
FETTE
~ ~
, : &-l!-~~ ....... , w
t=- =---=--:
J C--:r-y--:::: =,
.~
...'"
1. Hal intrare 2. Receptie 3. Contabititate sa/ani 4. Ascensor deseuri 5. Blrou malstru 6. Retururi 7. Buncar deseuri 8. Parl; cu ablaane 9. Expedlere produse 10. Zona depazitare 11. Rahuri depazitare 12. Uvrare prod use , 3. Camera cangelare 25'C 14. Camera frigontica 15 ReCipient masina de spalal 16. Preparare 17. Receptie marfa 18. Expedlere 19. Camera frigorifica 20. Camera alumare 21. Mezelarie 22, Camera decangelare
~,"",-~!!!ll-----!-{i0l 24. Camera Iriganlica
23. Camera frigorifica carne

grasiml
....
I
2 1
25. Saramura 26 Camera trigarifica

productie
"" 27. Intestine
f-----'--(:9 28. Camera cangelare

29. Mirodenii 30. Depazlt substante
improscare
Plan parter fabnca de produse carne Berlin-Mariendori, scara: 1: 200
Arh.: autorul
384
CENTRE DE CARNE
Cladire produclie: maleria prima sose$le sub forma de carcase de porc, carcase de vila $i bucali despicale brule, ambalale. Pe 0 su prafala de 4.500 m2 ..... @ la partersinl produse mezeluri, $unca $i delicalese. La elaj de alia birouri, laboraloare, canlina, bucalaria, camere de spalal $i vesliare ..... . Produclia zilnica cca 25 t. in c1adire se alia diferile grupari de spalii cu lemperaluri diferile. Camere sociale, birouri $i grupuri sanilare la 20C, spaliile de produclie 18C, spaliile c1imalizale 14 -18C, spaliile c1imalizale reee 10 -12C. ca merele frigorifice 0 - + 8C, camerele de congelare - 20C. Cerinle ridicale de fizica conslrucliilor penlru slruclura $i maleria Ie.
II
II
CD
Sectiune
Iransversal~ ..... - @
CD Director @ SolUlii bazlee CD WC/dusuri Soluli; acide r": CD ~epozil frigorific @ CUral pres. inalta li 0 Incap. 'rigor. livrare Spaliu sanilar lncapera congelars @ Alelier
Incap fnger. prod. ""rne @ Cizme
@Birou
Aparal tJ;rou
Malstru
@WC
@Inlrare
Prelucrare intestine
Maislru
@ @
8ucatane
Produclie
Centrala. instalatii
Vestiar barba i
II II
Elaj
--0 _.. _ - _
OITrJllllllllllllll ITIJ 11111 11111 11111 11111 OJ]

I I II 1I 1 I I I I I I II I I 11111111111111111
Camera frigorific" penlru produse ambalate
UTITITllTUJJTDTIJ
r1IJ
Expediere
C8JDC8J
Expediere
Cinlar
1111111111111111 II 1 I 1 I I I 1 I I III I 1
000000000 000000000 00000000
OJ OJ OJ OJ OJ OJ OJ OJ m ....."....."..,.,.........., OJ
~~
M"Sin~ie u~mPIUI ~ ~ d
~
JQ)
Camera
[jiere/amestec
.r.==~d
JQ)
0 0 0 0 0 0 0 0 0
~~~~~~~~~I ~ 0
DJ DJ DJ Amba,ar13 DJ
l!!lDDDDl!!lD 00000000
i
Camera. fierbere
Camera decolorare
Oespicare
I~
[~]L~
@
@
o o
[
Cartoane
Ma$ini frigorifice
Oeticalese
~
Spal.re
recipiente
Camera.
frigorilica.
amera trigoflti ,"I:
Sare ~l
mirodenlj
6.00
6.00
Eleklrolnvesl Jena GmbH ZPN Rhlnslr. 149 Berlin Proiectare AG Neulert. Millmann, Gral. KOln
Parter Cenlrul de carne ThDringen
385
DEPozrrE iNALTE
Depozitele lnalte modiliea tehnicile aetuale de depozitare datorita laptului ea apeleaza de la utilaje de ridieare performante $i pina la sisteme de depozi tare automate $1 gestionate eu ealeulatoare. Multe firme de aseensoare $i produeatori de stivuitoare eu furea livreaza dilerite sisteme. adeevate do rin\elor $i neeesita\ilor releritoare la imbunata\irea eapaeita\ii de stoeare $i la viteza de eireulatie a marfurilor. Capaeitatea de stoeare este determi nata de lnal\imea $1 de densitatea de stivuire. Mijloaeele de transport sint stivuitoarele eu furea ~ servire a rafturilor, utilajele de stivuire la raft ~
CD
Platform
a de incarcare
DIN 15132
Paleta plata DIN 15141
80/120 100/120
@, utilajele de de @ + @ $i maearalele de
@-@
stivuire ~ @ care adeseori luereaza in intreg depozitul lara a Ii lnso\ite sau supravegheate.
Recipient! pentru s\lve DIN 15142
ij
Un utila! de transport ca utilaJ transversal
iittWiii .4 ..lil~ . t j1 ------ ----6---- ..

'i'm
i
..
$Ir simplu
Livrare
.............................................................................................
decalate cbllc
Sistem de depozitare gestionat cu calcuiatoare
Mai multe utllaje de transport cite unul pe flecare cui oar

Tip
""~
I
Ett8 ......
4
...
Sir dublu
Dublu: ". decal ate abtic
Sistem de sllvulre cu palete

2 15 15 15 3
Sirurile Jungi de stive trebule separate pnn culoare transversale
4 40
5 40
Inall norm.(m) 1'5~~0

Sarc. uliia (daN)300 IdaN",kO) 200
,01'01'51'51201201~130
1500
15 300 200 500 500

1050 1400 1500 1400 1800
160
Sarc. u\. max. Ida N) 300 200 Ui\'.ffiea cuioarulul mIn -max. Imrn\
I
3000
1500 2000
950- 1200
1250- 1800
A>'~ .
,
I
I V'le,a de c"cul max.: 1m/min) V,teza de r1dicare max.: (m/mln)

Vileza de st,vulre max.:- 1m/mini
80 12
25
125 25 25 32
160 32 32
160 40 32
40 32
.....................................................................................
~.
I Marla Palele Conslgnalle 'I Gestlon. automat. U\\la mutare
Utilaje de transport penl'u rafturi
oinaltimeatotalaa @ stlvel
....... ....... .......
JI1I"l"I:I"
Randamentul utila). de transport pI. raftun -
1-227"> i
I ~=====,,=,=-==J
6.0-10.0
PI
~6.651
fIi
f-----
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
25.0
25.0
f------
25.0
f - - - - - - 25.0 - - - -
2Utilizarea spaliulu! ~e @ CU stlvultoare CU furca
depozitare
~
i
l-
Cu macara de st'vuire
\!Y
tf4\
Cu stivuitoare de raft sl catarg de gllsare
'i5'
~ furca de glisare
Cu stivultoare de ratt SI
I..
f-
l i
f-
10-25,
f
lI
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~.~.:.~...._._._.:4. ...._OO_OO.; .
............
.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.~.:.oo:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:oo:
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:'
6Haladedepozitareinall;;' @ (siloz de palete)
@ 17
Modalit;;,ti de dispunere a Sinelor de ,ulare. $ina de rulare in partea superioara
$ina de rulare in partea infenoara
If9\
\!.2J
Banda cu doua ~me de rulare pe raftun
386
Sisteme de depozitare
TEHNICI DE DEPOZITARE
I
PROIECTARE/LOGISTICA
-+
I
Depozile slatice
UJ
II
I
Marla se m,sc.\ permanenl
Depozite dinamice cu suporturi de dep.
I~r~ suporturi de dep, I cu suport. de depllf~r~ suport. de depll
I
I
M,allrl~.:i~pln 11 M~/~lI~sca.de
Dep_ bloc pardos
~~.
Dep.
bloc
~.
Dep. bloc pardos.
ojrurl
Do"
r:.jft. circul B~ fait. ina~

~eg
au
I
OeD. raft circuf.
Ellemple
(!
circular
~:Fe~ad:rcu
~ J
Cap. raM. clfcul. perim.
,
I
Proieclarea $i decizia referitoare la un anumit sistem de depozitare sint prefatate de rationamente logistice referiloare la f1uxul de mllrfuri !iiI f1uxul de productie. Este necesara legalura dintre par tea comerciala $i cea de modelare - proiectare. Aplicabilitatea diferitelor sisteme de depozitare depinde de urmi'l toarele decizii: - depozitare centralizati'l sau descenlralizata - randamenlul de transbordare al fieci'lrui sistem de depozitare - organizarea interna a depozitului cu 0 metodi'l de lucru ce trebuie stabilili'l pe lermen lung - relatia dinlre modul de depozilare $i utilajele de transport.
.
I ; II
,:
.;
Oep, raft. cu parcurs
fITlfTI
Dep. raft. glisa I
Q)
Clasilicarea sislemelor de depozilare
,-------::-------,----,
Imobilizare de capital redusa
Chelluieli de lransp. mai reduse Circulatii mai scurte Adaptare

lavorabil~
o mai bun" supraveghere a stocurui

Ulilizare buna de supralele $i spa1ii Elorturi de dispozilii mai reduse Ulilizare mai elicienta a dOlarilor Chelluielj de personal mai reduse Sanse de automallzare mai ridicate
a cladirii
Angajare speciala a dolarilor Onorare mai rapida a conlraclului
Sislem de consignalie: Punere la dispozitie stalica Mi$care unidimensionala Elltragere manual:' Predare descenlratizala
Sistem de consignatie: Punere la dispoz. dinamica Mi$care unidimensionala Elltragere manuala Predare cenlralizata
S,slem de consignalie: Punere la dispoz. dtnamlca. M\$care bidimensional a Elliragere manuala Predare descenlralizala
Avantajele depozilarii centralizate $i ale depozilarii descentralizate
Scilulii de sislem allernalive pentru consignalie
Zone constructive $i ==;-----, de aprovizionare de randament inalt la ambele niveluri
Deschidere mare la ambele
:~ niveluri
De-pozil bloc
Depozit inall
Depozil inall ralluri
Depozit ralturi parcurs Sortiment mai mic mediu Stocuri mai man
;0
" "
" >
Slocuri mari
Frecventa de
miscare ridicata.
bunuri depozllabile pe articole

Depozitare in1ermed. Chelluieli reduse penlru amenajare
Sortiment bogat de articole

Siocuri mai mid Deservire automatizala.
~s~ir~o~~icala.
FIFO asigura
acces permanent $i lacilla Iiecare articol Grad inalt de utiliz. a suprale\e; 165%) $; s atiulUi
Chelluieli de invest.
reduse/medii
Acces lacil
la hecare articol
''""
c:
>
"
Grad Inall de
u(ilizare,a suraf. $i
Acces lacil Universalilale
spal;ulul (80 Yo)
Grad inalt de ulilizare a supra!. $i na~ului (60 Yo) IF 6First In.

First ut rin or .
c:
>
N
''"""
'"
"
Fara FIFO Fara acces direct la liecare palela Aproape imposlbil d aulomalizal Sensibii la modilic. de slructura a
stocurilor
FIFO doar in anum. Cladire mono conditij lunetionala Grad reclus de uliliz. Chelluieli ridicale a supra!. (45%) $1 a de invest;lie
~atlulUj
Cheltuieli ridicate
de inveslltie
ecesitA mult per sanal
Elorturi tehnice ridicale Sensibilia modilic. de slruclura a

slocurilor
Exemplul unui depozit de produse inlegrat in procesul de montaj
Avanlajele depozilarii centralizale si ale depozilarii descentralizate
CD livrare marla
<D Sloear.
@
Depozil plese mid
<1)
POSI control Sl renmbllll1le
ill Depozlt palete Ellirilgere din depozil
CD Consignatie palete
(!)
zona ml$care rapida Ambalare elfou depozit
Centralizare comenzi
@ @
Relaliile lunclionale ale unui cenlru de piese de schimb
387
-[IJ
Reglementflri referitoare la sigurantfl Depozit inall rafturi
Decizia de a realiza un depozil Inall cu rafturi necesila 0 serie de ratio namente referitoare la structura, monta; 5i la procesele de lucru interne. Corpurile cu rafturi de peste 12 m Inaltime sint supuse procedurii de avizare, reglementarilor referitoare la asigurarea bunurilor (RAL-RG 614), precum 5i Liniilor directoare ale uniunii profesionale ZH 1/428.
Uitimi minime de culoare intre rafturi deservite manual
Exemplu de asigurare impotriva

caderii relative
Protectia la incendii
Supravegherea In construct;; soliclta In cazul halelor de depozitare 5i al ce lorlalte depozite urmatoarele: - caile de evacuare in caz de pericol trebuie sa conduca in exterior sau intr-o casa a scani asigurata prin intermediul unor distante de max, 35 m;
':-:':':':':':@:::::::::::::f:':':':':':':':
Perele cu decro$
R1
m Dlr:c~de fE tE
b
ClTculatle
- compartimentele definite pentru protectia la incendiu nu trebuie sa fie mai mari de 2.000-3.000 m 2 ; - trebuie sa existe posibilitati de stingere a incendiilor 51, suplimentar, in stalatii de evacuare a fumului 5i a caldurii; - in cazul depozitelor inalte cu rafturi destinate materialelor combustibile trebuie prevazute instalatii de stingere automatizate; - constructia trebuie sa aiba 0 rezistenta la foc suficient de mare
~ 500 mm
[8)
SHIp sau elem. Inserat in culoarul de deservlre princIpal
=b
Adinclme Adincime Raportul dintre adincimea $i inaltimea dulapunlor
'3'
\V
(F30-F90)
Distant~ intre pe~eti rafturi $i dulapun caresabde
: .._<::_-.-_-_-:.:;;; ....
~
1
~x~
La matenale
metallce
I I Deschlderea' max ~ La lemn 51 . materlale IncQvQlere admlslbJla maxima a plastlce elementelor portante
Oz
'='
sarcina etalon
H '" forta onzontala

H =:: 1/200 OF
HZ,=, min. 500
ExempJu
OF ,=,60 kg
H =:: 3 N HZ,=, min. 50 N
.'-...
Disp. adindme
(traversal
Ghidajul impiedica alunecarea la glisarea diagonala
Palete min. 100 mm Grinda de raft
++ \
min. 0.80 m
\
----'-------"L
.85!> 2345 .850. '580 .850,
Dispunerea in adincime a palelelor-cutie din gnlaj

8398
O
, - 3000
~
Asigurarea rafturilor-palete la parcurs
Exemplu pentru un spatiu de depunere retras
f
~
-
-
:::l -=-= EF
'-
12270,1480,2270,1480,2270148012270 "48012270
,
, ,
Ff-=-=
Pa~~
l- f-
~
! !-
1 ,
-r
,
,'--
l
y
'I
I I
~~~2:i459Q{;;48;;,900~ ---,.---, I I ' Sectiune printr-un corp de rafturi pentru palete deservit combinat 9 manual $i cu stivuitoare (marfuri de dimensiuni reduse)
~~~
:0
f-
I- I-
@~~ -~
f-
H~
c3,
~:
li~
!
:
.
l-
~J--+-t-+SiL
gj
~I
850 470 850
1580
...
6:= ;::::: ~==: 1:===- I=r:= :=:: ~
13::=::= f::"-- -.:.:
t===
'-
f-
H i
wI
-liJ
-1'
I-
f-
~
k
0
- --=
'
F ~=-
--+
Piese mel.U
l-
f - 1
,-= - =:=
.
-'== ==~
-
'"
2270
I 1480
2270
Sectiune printrun corp de ratturi pentru palete deservit cu stivuitoare. Piesele metalice U sint ghida/ele pentru stivuitoare
Dotare rafturi glisante extras predus Mauser
Oepozit cu rafturi pentru palete pentru rulmenti - extras de plan. Structura halei este integrata in cimpuri
:~=
~
l-
i
I-
I
i!=
I
1 , 1
I-
f-
I-
IH I
'1'1
In
388
-llJ
Sisteme de rafturl
:~=i~~~~~,:::::=,.':~~=-~~;~l- =Capluseala labia
labia
Panou lateral
suspendale Rama elichete Prag turnare
="""=---IIf--4- Elem, garnituri

piese mid
_-=---"---------Fund
Q)
Sislem cu profile-vinclu Si insurubare pentru utilizare Allround SiS/em prod. Hole
Isareini
palela max. per. gnnzi max. 3270 kg (sarc. unif. dislrib.) arc. cim 6550 k
1~1
l1
~1
I
- I~
A foslluata in consi
deraTe combinalia de
sarcini nelavorabila i
fiecare caz in parte
:::~it:::::::~~:Jb'~:;:;:::;:;:;;\;l{:;:::;:::;:;:;:;:::::;:i'i~~~'T::::;::
Cimp de baza Cimp de eXllndere
Sistemul de depozilare lraditional pentru halele industriale esle cel care $i-a dovedil calit~tile $i anume raftul cu fund nervurat ca raft care se in$urubeaz~ sau se incastreaz~ cu profile-vinclu cu goluri sau sistemul de rafturl incastrate cu ram~ prefabricat~ in care se inse reaz~ funduri din otel (timp de montaj mai scurt). Aceste rafturi se Ii vreaz~ in diferite tipuri de executie cu pereti din tabl~ perforat~, tabl~ plin~ sau plas~ de sirm~. Sistemele prefabricate reprezint~ 0 solutie judicioas~ pin~ la cca 4,50 m inMime $i sarcini de 250 kg/fund. Penlru sarcini mai mari resp. inMimi mai mari corpurlle de palete sint mai adecvale. De ramele prefabricate din profile U, in care sint $tantate in chip de raster decupaje, se agat~ grinzi din profile I cu bri de sudate. Rigidizarea verticalii se face prin benzi diagonale preten sionate din platband~. S-au impus cimpurile cu distanta dintre axe de cca 2,80 m (adecvate pentru trei euro-palete al~turate). La de servirea cu stivuitoare se pot atinge inMimi de pin~ la 12,00 m. Pot Ii construite platforme intermediare pentru platforme cu mai mulle ni veluri, aUloportante, cu capacitate de pin~ la 500 kg/m 2 in calitate de elemente speciale sint disponibile corpurl cu rafturl pentru butoaie (cca 2.000 kg sarcin~ etalon), cu rafturl pentru tamburl de cabluri (greutatea tamburilor per ax cca 1.000 kg), raf turl tip pieptene, raft uri cu baghete, rafturl pentru roll, rafturl cu deschidere mare, rafturl rulante.
Sislem rafluri palete pI. euro-palete
Sislem prod. Handi/Opitz

Legalura tubulara.
Con sola. orizonlata . Oisp. suspend. consola luburara
Corp cu raltun pe ambele lalUri
--1~;;~~~~====
1111----- Corp cu ralluri pe 0
latura
- Consola. cu siguran\a
Perete posterior
Sigu r anla
PICIO r
~r::::::~i~~-- Consola pentru lund
captuseata compar1imen ta re lransversala Si perele lateral
2.1lt\{j ulM'-t
100 mm IIPE 1001 120 mm (IPE 1201 140 mm (IPE 1401
Fund inserat
Sislem de rafluri cu braIe in consola
SiS/em prod. Hole

Oimensiuni dlstan1e elemente manevra la corpuri ruranta in mm
Corp de rafturi cu deschidere mare. Adincimi 600 .. 1. , 00 mm SiS/em prod. Hofe "in",a-.cl.",eo"",-,-,H_-+.!::A"",dif5. rama. hiS
3000
3300
400' 900
400 x 950
/~[
t
[
mm
2405 2705
3600 3900
400 , , 000 400 x 10SO
:::::::(~:::j::::':::::::::::::::::::::::::::::::::::
Corp rafturi Kabelmasler (ptr. lamburi cabluri)
\!J
f-j\
~afturi plr. butoaie plr. depozilare

In exteflor
Adinclmi Adinc.
(mm)~~~~ ~~:an,
AdinClme uhla
370 360
410 400
5'0 500
640 610 600
760 730 720
840 810 800
940 9'0
900
ina I ime 1040 Inal Inal ribera
1010
mm
lBSO 2150 2450
1000 2105
Latime (mml
r. ClmpurJ
Lill. cim liber.1
mm
5.oorn~ --..--...
_----.--t
Corp rafturi rulanl manevrat manual sau cu molar electric
SiS/em prod Mauser
Raft conlinuu pe brate in consola
389
depozrtare \emn maSI\I!;1 talat
'2E i!' .2~ CD"u

'C
marcare SI taJere
aiUSlallJ
r,;
g
~
;;;
TIMPLARIE ~ (IJ
ATELIERE
E~
i~'i
'': C
'" .,.'"
~
mOOlhcarea groslmn la I>noea

'altUlre. prol,lare t31erea
In
S!
'(3: E E a.~ ~."
:3 .~-:=
--'
e~'E e ",13
'"
'"
d,menSlunlle SI lormele recesare
....
~
amln3rea IUH1I,unlor
, , , , , ! ;; ,'- ~ " "~ g, ~ "

g " , ~a
Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oficiul regional de industrie U$Oara), Haus der Wirtschaft (Casa EconOmiei), Willi-Bleichstr.19. Stuttgart In general, trecerea de la forma de hala dezvoltata pe lungime la dez @ este mai eco voltarea echilibrata in suprafata orizontala -nomlca. In acest caz terenul este exploatat mai bine, drumurile utilita re slnt mai scurte in cazul productiei mixte. Conductele de alimentare slnt mai scurte. Iluminarea poate fi $i de sus. Constructiile etajate nu slnt eficiente pentru productie, dar sint recomandabile pentru birouri, anexe, depozite de piese mici, furniruri de valoare. Tipurile construc tive predominante: structura In schelet din otel, beton armat $i lemn. Peretii $1 acoperi$urile slnt din prefabricate de mari dimensiuni cu 0
buna termoizolatie $i fonoizolatie. Ferestrele cu geam izo/ant slnt in
general fixe. Un procent mai mic din suprafata vitrata este constituit
conform normelor oficiale din canaturi pentru venti/are $i vedere catre
exterior -- pag. 395.
Necesarul de spatiu: in exemplele prezentate, In medie 70 - 80 m 2
pe cap de angajat (fara depozitari deschise).
Pentru inlaturarea a$chiilor, a rumegu$ului $i piliturii, In aproape toate
cazurile, chiar $i In cele mai mici lntreprinderi, este necesar un dispozi
tiv aspirator, din motive de reglementari ale muncii $1 din motive econo
mice. Dispunerea masini/or se va face conform succesiunii in productie.
Prin lagare oscilante din metal se diminueaza zgomotul puternic.
Fiuxul de productie In general: In Intreprinderile cu plna la cca 10
angajati: In Iinie, In L.
In lntreprlnderile mijlocii cu peste 10 angaJati: In U si In cerc (In
patrat) pentru marirea f1uxului.
in cel din urma caz urmatoarele functiuni slnt combinate: poarta,
descarcarea $i lncarcarea, rampa. supravegherea, testarea, pre
luarea, expedierea.
Succesiunea operatiuni/or de lucru: depozitul de lemn. incaperea de ta
iere. uscatona, camera masini/or. atelierul cu mese de lucru. camera de
tratare a suprafetelor, depozitul. spatiul pentru ambalare. Separarea
dintre camera masini/or si atelierul cu mese de lucru se face prin perete
cu usi --@ . Biroulintreprinderii si cel al maistrului sint vitrate si au ve
dere asupra atelierului. Pardoseala atelierului: din lemn, pavaj din lemn
sau xilelit. Teate zenele de lucru trebuie dispuse In bataia luminii.
Ferestre In banda continue. parapete inalte (1.00 -1 ,35m)
lj a -c
0 -
Eg
~ti
ilm",a'ea canlUrilor
~
,nclelerea cantunlor
marcare
51
tt:llere
' - - L-_----"""P"''''-','''-',,'-'''''''O'--_---'
G)
Fluxul lehnologic - forma de baza
~~
:
[Y
.....:
~ ..
:
: ::
...............:
~
I
~V6~'r
,.:
::::: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~
\~
Sectiune
1--
7.0 _ _- L _ 5,0
-~i ~-,
--
14,0
;eo~er~e - - ~n useaione
SA
~'e;;:ix:=tln=d=e=re=:::;;~==== I
0 HD
'Ii I
I I
I
lemn de foe
- -
.-
)\ 0 .- ,
iU
c:::J
DSCHBB
I
:
camera maslnilor
- - - - - - - -I]
~KF
FT,
--:---l U
r;:i'
deCOl!! de lemn
C:;:::::::::;;;;:;=-=2':;}-O- - - - B~I@I !
;..:2
~,..'''ll~' l, I ~ 1---'" c -: t
;neillzlfel
LSCHK 0
I
c-===1 II, L.--J ~
c::::::;J~ ii,
-I
, Ii
.......
L-
-t -
i -
r- - - -,In
U
.. lJJ
rc4
I ...J
0 - WB :1 !!
BL WBI!
1JH
WBil1
~
'~.I
a'e"er eu mese de 'uero
="
Exemplu de Intreprlndere llmplaTl8 ,c.,rh.: Ackermann + i1alf
.-
d \:~=~ir. -.
",,;.-J
-
incAperi ~: zone
r:lepoz:l 18m., masl" depO::II piaci cepozl! omCluse ilnlle 4 aepoZil mOOtla pI corned ;; ';) (-;C !emr. mas'v 6 laere QiaCI 7 camera maslnllor prOduclie plese 8 InCie,ererUr1IrUlre 9 prJOL,c!1e-J.samblare 10 ,ralare supratele
Echipamenle
:'>PG SK SK SKO 56 HA MU
2 3
-' ~8.FO
..
'0
I-- F'
',1
13
2.
, [::=J
10
u
[q\JD 0
C
(,.J
-
r--._------!.--. 0 + 0
~ ,
J
CJ
SchBB
, "'--0----.-I;:;;;;:~"r'"~ .~ I ~ i.h'~~ :,.

"
1J
4 t5
fRr~strau cu rama fcraslrau Circular lerastrau crrcularcu placa ferastrau cu scur'.are dubla lerastra.u cu banda 'Indea de nelez re
rmdea de grOSiMe
FT Ireza cu bane
:::0 freza supenoar;l FK Ireza eu lanl FI' Ireza de inclelal baltulre aeco\Qrare uCiare GO bormasHla de dibiurl slrop,re lurnare - ,/alt:.Jlfe BL bormaSlna pI. gaun adinc, us:::are-Itn,sare B-FO mas rna mamal aarmlurl morlal final. expedlere SchSB pOlizor eu band~ lata caT1era incalZire SchB pall lOr cu banda
FO
...J
SehK
D i s O n 0
! r-:~.
..
hB
I II
SohK
Ka
masma sletUll cantufl m~lnaautomat3.ptcan1Un
K, d,,,,,,,,,, ce ma=a
Lu~enlrlm,e
Sp drSPOZltlV ae Ia-cuire WB mas r1ndea
~," L.a.
~ ~
.~: I~~ ~AA' ~ ~,~,q~:~~ ~~~OO !

OFO
evacuare aschn
presa furnlrurl LA inclelere SA flerastrau 3jUstare
PI
Ma~ma
14
+11,-----------,I
i I L..
a:a:a
OFT
OHD
<-'-''':'' '" ~
,+
I
: - - -T-;'20~r'9~
1_ t1:i 2
~
I I I I
L-Jr~
_
-
c=:JHA
[)J
BL
C~,
SPG
~ ~
oJ
L-J
g
rJl
c: "
~
390
Exemplu de intreprindere
ATELIERE
riMPLARIE
'" (reza cu lanl .. bormasina pt gauri adinci FZ Irez~ pI. coad~ de rindunica BD
.., bormasina de dibluri SKF
= feraslrau circular cu placa HD
== rindea de grosime FK
BL
Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oficiul regional de industrie u$oara), Stuttgart --+ QJ in general, lrecerea de la forma de hala dezvollala pe lungime la dez
voltarea echilibrata in suprafala orizonlala este mai economica.
Terenul este folosit mai eficient. Conductele de alimenlare pentru
incalzire, dispozitive aspiraloare, eleclrice, aer cu presiune $.a.m.d. sinl
mai scurte. lIuminarea poale fi $i de sus. Conslructiile elajale nu sunl
eficienle penlru productie, dar recomandabile penlru birouri, anexe, de
pozite de piese mici, camere sociale $.a.
Necesarul de spatiu: in medie 70 - 80 m 2 penlru un angajat (fara
depozilari deschise).
incaperi $i zone
Depozile: pI. lemn masiv, placi, lurniruri, slicla, maleriale plaslice.
maleriale auxiliare $i garniluri; depozile lemporare, depozile produ
se finile. semifabricale $i mobila pI. comert.
HA
"" rindea de nelezire a suprafelelor SKB
ler~slr~u circular de muchii SA
lerastrau ajuslare F = ITeZa SchB = polizor cu banda L - - - - - - - r - - ' S8 ler~str~u cu band~
I I
..
.;
f1'
~ ilor este direct propor1ionala, cu intensitalea circulatiei in interiorul intreprinderii

Echipare de baza SK 5B HA HD ZM FK FT SA PA 5chB WB '" .. ,. '" '" ".
r.
Raporturil~ dintre echipamenle respectlv dintre inc~perile de lucru. Grosimea lini
leraslrau circular leraslrau cu banda rindoa de nelezire supral rindea de groslme masina ga.uri cepuri lrela cu lanl Ireza cu banc bormasina de dlbluri presa cu cadru pollzor cu banda banc de !ucru
Succesiunea operatiunilor de lucru Illux maleriale diSpoziliv aspiralor

+
- - ... : transport
resluri de lemn
--+:
prelucrare depozillemporar
impache lare
J'\I'II\.t; incapere lampon I
5.00
depozillemn
subsOl25 m2
Aleliere:
Penlru uscare lemn. laiere lemn ma
siv, placi $i furniruri. Camera ma$i
nilor penlru productie piese, prelu
crare lemn masiv, prelucrare placi.
incleiere $i furniruire, productie $i
asamblare, prelucrare la bancuI de
lucru. hala imbinare, lralare suprafe
te, monlare finala $i expediere, pre
lucrare melale.
Adminislratie $i afaceri: birou in1
reprindere (maislru), birou lehnic,
birouri comerciale. conducere
inlreprindere, anlicamera. cameril
$edinte, camera vinzari, $el, con
ducalor inlreprindere.
incaperi sociale $i anexe.
Pardoseala:
Din lemn sau xilolit. Zonele de de
pozilare Irebuie sa fie lipsite de
praf (praful fin loce$le uneltele).
Dispunerea ma$inilor se va lace
conform succesiunii in productie.
Toale zonele de lucru lrebuie dis
puse in bataia luminii. Suprafata
lolala a fereslrelor esle de cca 1/8
din cea a pardoseHi.
I----~------j ~I
I
f---
-------------"'8.00 - -
1+
Schema de atelier cu marcarea succesiunii operatiunilor
(timpl~rie penlru constructii)
subsol 70 m?
EChipare de baza SKF := fer~\rau circular W plac3 HA/I-IO := rindea compusa FT = Ireza cu bane S8 = ferastrau cu banda SchB '" polizor cu banda V '" masa indeiere we = masa de lucru
Succeslunea operatlunilor de lucru Illux matenale resturi lemn

dlspozitiv aspirator
+
- : transport ... - - - : prelucrare
impaehe lare
J'\I'II\.t inc:"pere tampon I

depozillemporar
I
8
depozillemn
res fun
1
1-- ---, - - - - - - - - -
,,+
22.50 ~
w Wo
elaj 84 m2
lemn
Inc:trztre
J
";1
........----.-----~----l
5.00
Schema, de alelier cu marcarea succesiun;j operaliunilor (intreprindere de amenajari inlenoare)
subsol25m 2
391
ATElIERE
iNTREPRINDERI DE DULGHERIT $1 DE PRELUCRARE A LEMNULUI - [D
Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oficiul regional de industrie usoara), Haus der Wirtschaft (Casa Economiei), Willi-Bleichstr.19, Stuttgart
I _
.'
strada
CD
Schema functionala a intreprinderii de dulgherit si de prelucrare a lemnului pentru constructii
Proiectarea intreprinderii: determinarea datelor $i documentelor tehnice ale intreprinderii. mijloace. exploatare, rentabilitate, valori de racord, solicitarea plan$eelor, spa\iu necesar, costuri, procese de produclie, durate de pro duc\ie, personal implicat, organizare tehnica a intreprinderii. Materii pnme: tip, cantitate, greutate, spa\iu necesar. Depozit: dimensiuni, spa tiu necesar. Alimentare cu energie: incalzire, electricitate, aer cu presiune. De$euri: tipuri. spatiu necesar, gestionarea deseurilor. Succesiunea operatiunilor $; a sarcinilor. Planificarea utilizarii spa\iului de catre intreprindere (layout).
CD
depozit stid3
depoztt prod use linite
spalatorle
bucatane (chrclneta)
Echlpamente SA lerastrau aJustare ferastrau circular SK SKB teraslrau cIrcular

de muchii
1- -;
I
I
illll~::111111
E
N
SKF
ferastrau circular
cu placa ferastrau cu banda
$19 r05.
SB HNHD nndea compusa aJust. HV HV-F FT FK

nndea de precizie
maslna de taiat caneluri
freza cu bane !reza cu lant
ZM
La
maSlna gaur! cepuri SchR polizor cu cadru BR banda cu cilindri rulan!1

maSlna de inclelat masa cu r1ndea presa cu cadru locator cazan cu incalzire pentru resturi de lemn
WB PR
Z
Ken
@
!
"" ~
>-- 5m _ _
plan
5m~
jg
.2
E E
c:
35m
c: "
Exemplu de inlreprindere de dulgherit (sticlarie) -
1- ... - . . , .
1:T :,
-:,
(/)
" "
:~
pooll'1il oe lucru pel'11ru timplane

I. depoZl1 pI.
lemnmasl:'
N
5. productu. pe bancul de lucru
II
WBU
bormasina pt. ga.uri adinci HAt rindea HD compusa 3lust. ~I gros. 4 prodUC1ie mecaniC<l freza cu bane 5 productie pe FK freza cu lant bancul de lucru 6 camera. incAlzire SChB polizar cu band~ WB banc de lucru 7 siloz pt a~chii Ke cazan cu 8 birou maistru 9 camera de odihna A-a incalzire pt. ulei Si resturi de Iemn in pauza. 10 vestlar 11 spalator 56 ferastrau cu banda SK ferastrau Circular
1 depozit pI. lemn mas IV 2 depozit placi 3 depozit piese mid
BL
c::=J
WB
'l
Exemplu de intreprindere de prelucrare a lemnului - parter -
-
: 1 depozil pI. lemn maSI,>,
2. depozlI plilci
1. depOZll pI. \emn masl'>'
e
1
CD
3. depozlt plese mlCI
"--"'--'-~======;'~1.~8D'0======~=---==--- 11.80 --====---==---t~I==::S5:ii.8iOo--==-:::,
J: c: " 2
"
392
ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt Baden-Wurttemberg (Oliciul regional de industrie u$oara), Haus der Wirtschatt (Casa Economiei), Willi-Bleichstr.19, Stuttgart
CD
cadre cu rotile
carucior ridicare
~"H""~ ~.
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.g.:.:.:.Q:.:.:.:::::::::::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.: :.:.:
a cArudor jos
:
pI. uscare de stringers
I.;
b carucior c carucior
pI. placi pI. Slinghii
d carucior e ca.rucior f cAn.Jcior QJ inala

etajat
c~rucior cu miner
carucior ridicare cu
fu,c~
carucioa,e cu diverse configuralii modilicabile
~
HAHD
1-4 strung uri 5 strung doage 6 strung automat 7 masina. pI. piese rotunda
8 masA de slropire 9 masA de depozilare
[;;J
rn
2 masa unetle
10 aparat de Iratare CU lac prin imersare 11 dulap de uscare a lacului 12 lambur de s,leluire
Exemplu de sirungarie in lemn

I
I I
I I
I I
I
I
I
I
I
I
Asamblar&-ateller cu mesa de lucru

1 masA cu rindea
3 masa. montare
I"""'"'""'~--.-~~_-_-t ~..aeces
carosabil neacoperit
"
....,/"
~ J'''" . . . . ~ "I,... . . ...... .....;/1--..
13 masa. de luau cu menghi.
... ...;/'
~1~~ ~,:t?? Q iJQ

____ ,
I
I
TI
i---'
~"---l
r:l
14lf-1
prelucrare metal 13
1
3 8 D ) : ~ t blare 12 9 I ~L ~ ~
1:1
r-:l
__
~.
~
c::.:;;&]
-T- 8@---i~;e
23 02'
~_-_~j ~7
~
l?~n__
190
Iasam- : I __ --: lasam. i

I
Prelucrare a Iemnufut 5 nndea comblnala de ajustare si stefuire 6 potizor cu diSC 7 lerastrau cu banda. 8 lerastrau circular PttHucrare a metaJulut 9 polizor cu disc
10
na. si oormasina. alasa1a. 14 lerAstrAu cu banda 15 Slrung 1 (mare) 16 strung 2 (mic) 17 C<1pra sleluire 1 18 capra sletUlre 2 19 nlasm;"t de ascutil unelle 20'21 dulapurl pentru materlale auxlliare Sl unelte
n~: nn :nr{
b.J l?llD 11Jl!.Y
: L2.J
~~~~, ~~~~chele
1 cu
;~ ~~~i7~a~scat 'enl~
24 deschiz:Uura In podC'R penlru aruncarea deseunlor temnoase
,bla'e
11 freza pI. machete 2 cu masA unetl9 12 oormasina. cu pila
o
11
Exemplu de alelier de produclie machele (cinci angajali)
12
conducere intre
._--=
birou lehnic
prindere
~
Gsch
Dl~
Parter \ depozit lemn masiv 2 depozit slicla 3 depozil materiaIe auxiliare $i garnituri 4 camera ma$inilor 5 produclie. asamblare 6 imersie, injeclie 7 prelucrare a metalelor
-----'
',,-
. _~
6 cuva.
imerSI6
5
productie
..
8 depozil lemn taial 9 depozil aschii 10 birou maistru 11 birou tehnic

12 13
conducere inlreprindere camerA vinzAri
feraslrau ajustare feraslrau cupa lera-strAu cirrular de muchii le,astrau cu scurtare dubla feraslrau cu banda rindea de netezire a suprafelelor rindea de grosime HD GSch masina de sletuire a sticlei SA SPZ SKB SKD SB HA
IrezA cu banc freza cu lan\ borma$inA ma$inA montare garnituri bormasina cu pila BS 2M ma$inA gAuri cepuri HV-F ma$inA de IAlat caneluri GTA masa lalal slicla
FT FK B B-FO
F-2
f,eza de banc
we
Ko Fi CAU
mas A rlndea
compreso r lillru de pral dispoziliv de absorblie a 3$chiilor Scl1w aparale sudura SchR polizor cu cadru PR pres~ cu cadru
Exemplu de sticlarie
393
ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt (Oliciul regional de industrie usoara) Stuttgart ~ QJ Capacitate de inmagazinare a depozitelor Exemplu rafturi in con sola latime b = 2 . 0,5 = 1.0 m inaltime h = 2,0 m lungime I = 6,0 m
.'
raft inchis: V = b . h . 1 = 1,0 . 2.0 . 6,0 = 12,0 m3 Ocupare mixta: utilizare a spatiului cca 20%
5trad~
Planul de conectare a incaperilor pentru a intreprindere mai mare de prelucrare a otelului Si confectii metalice
Cantitatea medie de material pe m3 sp
= cca 0,8 11m 3
Produetie:
balustrade
j'J
.~
Cantitate total a de material

R = V' r = 12,0 . 0,8 = cca 10 t (rotunjit)
Numarul de angajati in productie: n = 8 Necesarul anual aproximativ de material:
Q;
"" ~
"C
.",
.
.",
"C
" " c [ " "" " :;; i7> c. '" '" " ~ E '"
"C
l' "C ii5 C

~
'" .a :~ 0 c .'c" i7> " <ii E ;;r '::1 8 g> :;r E 'E " E' .a '" E
E
"C
.",
.",
~ 0 c. e >
"C
C.
B = 8 A . 7.5 II A = 60 t
60 = 6 ori 10 Din cauza spatiilor pierdute (spatiul propriu al raftului, spatiul necesar de manevra, depozitare mai putin elicienta) un raft nu poate Ii niciodata lolosit in intregime (Ia 100%). Utilizare a spatiului cca 40% -in cazul depozitarii omogene de obiecte de aceeasi lorma. Utilizare a spatiului cca 20% -in cazul depozitarii de obiecte dilerite. Frecventa de reumplere a depozitului:
:;r
"5
'N
"C
"
c.
=
R
marcare
t~jere protilun metal ice
[i:h
cutalare capete de contact netezlre
r. +-h
ajustare incalzlTe
indo ire
inca-Iztre
forjate
r-r-~
~i
. ..,.
,.
l-60.+-60-i
t--1.20-t depozltare vertlcala a loiJor de tabla
,
.1
marcate
granulate
stredelire asamblare
sud are
curatare
r-~
"'iere
II
11
incalzire modelare montare depoz!tarea prodU5ului finil
Ir ~
I'
Oepezit pentru plese scurte
incarcare cu dispozitiv de ridlcare
Ii
II
II
I' :I
-~--
[IJi
j!
Schema grafica a traseulul producliei -
Ii
II i'
aparat sudura
=-~20
~ ~ 3E , i i ~ 3El~1
f;;J
Oepozltare orizontala s; transport al foliar de tabla respectiv al barelor
1-1,00--(
raft in fa un
borma$lna
dispozi\iv pelizar
(J)
~@
Latimi!;)i lungimi intra rafturl
I
I
i
Exemplu de succesiune a operatlunllor de productie in lacatusena pI. constructi;
1.65,
vedere plan
_ .....1... i_
1 O
lTffI. ,~,.
..
23
<lIIIIIIII
-, \depozll
,,1 ----------'
I
201
Mm:ia
. ........................
......
flux materiale
mese de lucru
curte
Oepozit de bare raportat la fluxul de material
Oepozitare vertical a de bare
depozltarea fOliar de tabla pe ralturi
394
ATELIERE
>-----33.75 31.25 15 -------+ 2.50 +- 3.75 -+,- - - - 12.50 -------<
Date: Landesgewerbeamt (Oficiul regional de industrie u~oara) Stuttgart -+ [J] in atelierele mai mari zonele de lueru sint divizate ca la ~
CD.
o
DO 0
sudura.
- - T ....,
0:0:,
laca-tuserie me canica.
00000
loc de montaj
o j Do
:il
depozit de produse finite
----It
8
Atelierul de suduril autogenil, atelierul de confectional rame. alelierul de con

struc\ii si reparatii, forjele de obiecte de artil, Iilcilluseriile de constructii si masini
trebuie sil fie vizibile din birou. Pardoseala este din beton, sau de preferat din lemn pe sapil de beton. Atelierul este de preferat si'llie dotat cu luminatoare. lIuminarea suprafetelor de lucru lrebuie si'l fie suficienti'l. masinile trebuie si'l aibi'l alimentare individuali'l (culii de racord in pardoseali'l). Atelierul de sudurA $1 eel de forJare trebuie si'l fie inchise cu us; din otel chiar si in cazul intreprinderilor mijlocii. Este necesari'l 0 buni'l aerlslre. iar masa de suduri'l trebuie si'l aibi'l finisaj din argili'l refractari'l - samoti'l. Penlru lurnare si suduri de metale esle necesar un recipient cu cilrbuni penlru preinci'llzire. in plus 0 mici'l forji'l, chiar si pentru lipire cu bronz. forjare sau inli'lrire. Pe Iingi'l acestea sint necesare un recipient cu api'l si unul cu ulei pentru inti'lrire.
Ferestrele in halela de lucru: suprafetele medii de fereSlra prev~ule ca leg~tura. vizu<lt~ CU oxtenorul
I I
:::
.:
o
I]
CJ
0=0
alelier penlru labia.
o
o
depozil de malerii prime
DOD
mas a. de lucru
~~
1
~
iii
min. pentru 0 adindme a intaperii pinala inclusiv 5.0 m: peste 5.0 m:
1.25 m2
1.50 m'
FereSlre prevazule: inaltimea min. 1,25. Latimea min. 1,00. Penlru lereaslra. in banda. inallimea 0.75.
~- a.B5; 1.25
,
Echipamenle:
,'0 '0
18.75 33.75
15.00
------------;
CD
L~c~luSerie eu
dispunerea masinilor Si succesiunea depozitarilor
CD Loc de lucru (vedere libera. caire exlerior), ina1time mica. de parapet Aerislre (canal sa ajunga. in mijtocul haler @ Siguranla muncii (man,pularea de supralete de geam perrculoasa) Lumina deranjanl~ a soarolul de
care ajunge suS)@Lurnina.de zi 5uficienfa. care vara. peale ti pur Si simplu oprita.
depozil de arm~UurL piasa pI. accesorii
EI::: I
I +==l
c-===:J E--:"j
I I I I
WB
WB )BS
IlL o ~:~'"nF~'~"D ~
SCheBl
ABl BS ABl AM AP SB SBB ScheBl ScheP SiBl
masina. de plisat bom1asina OJ p;~ mas;na. de indot! labia mas'na de retezit

placa. de netezil bomfaier _ lxJm1aie< OJ
-ftl III III/Ill -fffill

1111111
DTR
'i.PS'Bl
Ioarlece de metal loarlece pt.

proltlurj
masinc' pI. pllsal Si f1anse presa.
SChw
n
U
~b
WB
n
U
o
RP
prelucrare levi gaz. apa.

si incalzire
'1111111
-filiI! IIlIHI
St
Schw Schwa
0,
we
aparaIe de Slrl.ra aparal de sudura.

autogena. aparal de sudura.
'\
@G
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 5t
strada.
~.:.~.~.~ .
'i ill ~ lii
Schwe
-tt+tft-Hlif fI
\
electric
depozil pent,u levi SchwP aparat de sudur:' WB
TR
in puncte masa. de desen mas:' de lucru
-Jh_~
0
r '":
,)
\
e
t
c
~
cry
'" "
intreprinde,e de spec;alilale pent,u articole sanilare Si de incalzire

t----
8.00
18.50
Echipamente as bormasina. cu plla AM masina. dO nelezl! AP placa. de nelezll
ScheP loarfece pl. proliluri SeB bomlaier cu band~ WB masa. de lucru
,,
/
---
. _ _ . 2.ep~II.e!~e_
$M~
SCheBL depozil de table
1
birou maistru
G
n
'c"
Lacatuseria pt. construc1ii Si prelucrare de precizie a lierului
(0)
395
123,0
I ,
ATELIERE
autovehicule accldentate
I
--1
ATELIERE DE REPARATII AUTO -+
UJ
contamer I
de deseuri I
"
_s_tr_a_da
ffi
::; acopenre
Exemplu dupa VAG. Betriebe (intreprinderea VAG.)

Teren: raportul dintre suprafa\a construita si cea neconstruita este
de cca 1:3, 5.
Func\ionare/organizare. Proiectarea se bazeaza pe "sistemul cu
trei puncte" ..... @.
1. Trei puncte: birou atelier, atelier, depozit piese. 2. Trei puncte: incapere service, birou atelier, depozit piese.
Birouri: (func\ie de marimea service-ului). Birou sef 16 - 24 m2 , antica
mera 10- 16 m2 , director vinzari 16 - 20 m2 , director servicii clien\i 12
- 15 m2 , sef depozit 10 - 15 m2 , sedin\e 12 - 24 m2 , contabilitate 12
20 m2 , camera vinzatori 9 -12 m2 , camera calculatoare 9 -16m 2 , birou
intreprindere 25 - 40 m2 , suprafa\a depozitare 22 - 25 m2 pe loc de
munca (repara\ii generale si tinichigerie).
Dimensiunile spa\iului de lucru 4 x 7 m (repara\ii generale auto. tinichi
gerie, lacuire; 5 x 10m pentru autovehicule utilitare usoare).
w w
~
acoperire
0 spatii verZI
,
~
G)
Service auto standard VAG. 0 :.:.:.:.:.:.:.
(1)
w
f
'C
t.: dadtre -:.:.:.:.:...
';':'i'
" ~
;;;
5'; "
50 100 200 300 400 500 750 1000 150 300 600 825 1000 1250 1725 2000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 9000 10000 480 835 1420 2150 2620 2980 4500 5770 7.20 6.25 5.70 5,35 4.90 4.45 4.45 4.30 360 625 1220 1610 1960 2230 3375 4300 10 16 19 23 32 38
.~ ~
iii
"I
0. 0
"" ;;;;
" :9
5';
,'"
~
0.
'" "2
5';
5';
2 ,'" ,rn ;;;; 2!
u; ..2
"2
c.'" ",-"
5'; "
x
x
Neeesarul mediu de spatiu pentru un show-room pentru autovehicule noi
Necesarul mediu de spatiu penlru un .,show-room compact"

-+- 4,0 -+-
Necesar de spatiu pt. service-uri auto
1--5.0-+--5,0--1---4,0-+-4,0--+-4.0-+-4,0 --t-
----------< -+-4,Q---+--4.0---+- 4.0-+-4.0-+- 4,0-+-4.0---1
I, ., I,
rI'.
il' I
'
r:~
I~"
~
I:~!
it'lij!I!~~~~~
[1.1I !I II11:111 I I ~Iil II 'I il
~,
. ,
cnlCtne@o
.'
~'O
1
oa;:'
v===;i"5:9( \VInZ
d!re~to ~:CJs~Ow.roo~~mpar f~:

!I
00 II 0 IITI
1' .
illi- :,i,I.il0 '

I , 1,
:II~
.J6'
I..V
G)-c.;;;::.=::..:::.il=......_.....;.;=::
Parter
1~
'I'
: vinzan: .,
de ~fi.,aJ1\ v F
coloana
I 6 1 I'.;.
t-G:>
n :t 1-0 C::J () $1-0 r-;:--_-_-_~_I ~_ " ~~

Iirrr-..",.".-n -/
CJ
CJ
c::::J
I~i
Show-room: clientul trebuie sa poata inconjura fara probleme autovehiculul si sa poata deschi de portierele. Astfel, pe linga su prafa\a aferenta fiecarui auto vehicul. sint importante sl dis tan\ele dintre acestea. Pentru a cuprinde complet cu privirea un autovehicul, privitorul are nevoie de5 m distan\a ..... - G) - (1) Valori orientative: autovehicu lele noi (autoturisme) necesita cca 40 -45 m2 suprafaWautove hicul. Expozi\ie compacta ..... G) cca 24 m2/autovehicul. Distan\a dintre autovehicule = 1,70m.
Sho''d:~
rep,,,,nlan, :
~I
Nota: Centrul pt. clienti V.A.G. cupnnde - spatlu de expozitie - spatiu pentru contactul cu clientii - spatlu service - spatlu pt. autovehicule
.1
tl-
1. spatiu pentru contactul
1'1 tl-
r~ ~I
Me "" materiale cura.tenle

Etal
CL : cupola de lumIna
0)
@
396
t.!- 14:>
2. 3. 4. 5. 6. 7.
cu chentij spatiu service spatlu de expozitie administratie depozitare plese preparare pt. la-cuire timchigene 8. atelier de reparatli generale 9, predare autovehicule
Exemplu de atelier penlru reparalli aula
Raportul dintre zonele functionale (sislem cu trei puncte)
re;lj~dere de~ ....d-e~po-z-il~.....~...-~~~....... - - - - - - - - - - -: ;
;POZ.lt plese d 7
[I 0 ~9~ce.D. 5~ 61'
II
-
~h~
a:
~
piese de
schimb
i-~-~i-~;-r;j
extindere
T 6,0
I I I I I I I,
II.lIIIIJ
_l.LLLU)j 1
..-'
contur conslructie
:j
17,50
ATELIERE ATELIERE DE REPARATII AUTO -. OJ

Au cel mai frecvent un singur nivel, structuril. metalicil. u!;loaril. din elemente prefabricate partial resp. total. Este preferabilil. 0 halil. cu deschidere mare, fil.ril. stilpi intermediari care pot incomoda. Extinderile trebuie previl.zute in ritmul imprimat de modulul ales . Pardoseala trebuie impermeabilizatil. contra pil.trunderii gril.similor !;li a uleiului. Sint necesare separaloare de benzinil. !;li ulei. Trebuie previl.zut un traseu de eliminare a gazelor de e!;lapament. Porlile cu deschidere automatil. trebuie previl.zute cu perdea de aer cald, -- pag. 191-192. Se recomandil. inslalarea de trasee electrice, pentru aerul cu presiune, ulei uzat !;li apil.. Alegerea terenului pentru service c1ienli: dupil. posibililil.li pozitionare in proximitatea traficului (chiar !;li in caz de costuri mai ridicate ale racordil.rii !;li construc\iei). in cazul unei situil.ri la periferie, trebuie sil. se ia in considerare publici tate co respunzil.toare !;li servicii de transport pentru c1ienli. Regula de baza: lerenul este 1/3 construit, 2/3 neconstruit. Trebuie luate in considerare extinderile ulterioare, Pentru service-uri mai mad este valabilil. valoarea de 200 m2 suprafalil. de lucru/loc de lucru. La aceasta se adaugil. spatii pentru vinzM, biroul intrepdn dedi, spatiul de a!;lteptare pentru c1ienti, camere sociale !;l.a.m.d, Trebuie verificale conexiunile de alimentare. in cawl spil.lil.loriei, consumul de apa esle mare. Service de mari dimensiuni --- @ - CD pentru camioane, tiruri, aulovehicule speciale, cisterne !;li remorci, autolurisme, motostivuitoare, care electrice !;li echipamente de transport in interiorul intreprinderii.
rapid
I2.&..
f--17,5O--l
~ pompa
I----- 25,0 ------1
\\f{\\\~. _
3{Ce\~..... ~: ~~~~ receplie

.",'
6. ca era.
clienli 7. camera. ulei 8. depozilare 9. reparalii
agregate
3. birou sel
...
'.,
.;
Exemptu de service VW de dimenslunl medii
4. casa sca.rii, WC s,am,d, racoriloare
depozilare
service carosarii
Alelier aulo cu adminisl,at'e Si vinzare
f---
20,0
-----l
4. birouri 5. loal919 8. put inslalatii
14.
anticamera. 15. reparalii anvelope
16. reparaljj baterii 17. echilibr3re (ali 18. maislru
20. camera. tensiune inalta.

21. reparatii molociclele
22. unelte
23. birou finanle 24. (eceptie aUlovehicule 25. reparalii remorci
11. tesla'B Irine

12. depozit lacuri 13. camera incarcari baterii
26 camer3 compresor si jet aburi 27 rezervor ulei 28 camera. inslalatlt
19. camera tensiune joasa
care eleclrice Si
transportoare
moloslivuitoare electrice Si diesel
16
21
reparatii 3ulotuflsme
sina. macara
Service pentru autovehicule de Iransport, produs BASF - parter

2. 3. 6, 7. loc de lucru arhiva de planuri
spalalor
incapere serviciu
.~
9. regislratura.
0.00
10. camera. sedinle
I
Subsol
1
.n
x
Secliune Iransversala prin axa 5
"
........A:-,
~
([)
hala macarale 1 20,0
10.0
&j
G
hala. macarale 2 20,0
--------;l..
Sectiune transversala prin axa 16
397
o
T
c:;:r
dulap unelle
~., .... "E~t ~'~I~~' ~~~;t~'"''

stilp alimen tare cu ener 918 eleClnca
ATELIERE
Date: Institut lOr Technik der BetriebslOhrung im Handwerk, Forschungsinstitut 1m Deutschen Handwerksinstitut e.V., (Institutul pentru tehnica conducerii intreprinderilor me$te$ugare$ti, Institutul de cercetare din cadrul institutului german al me$te$ugurilor) Karlsruhe, Karl-Friedrich-StraBe ~ llJ
5!i1p ailmen
~are cu ener
Qle electrlca
o o. ,
<0,
o o i
<>
__
~_o
pod elevator cu doua plstoane
3.50
__
1 CD
................ t I j
Loc de lucru standard cu pod elevator cu un piston 3.5 m x 6.0 m: inaltlme de ndicare 1.0 m
........,
Loc de lucru st,andard cu pod eleva tor cu doua pistoane 3.5 m x 6.0 m; inaltlme de ndlcare 0.70 m-1.1 0 m
0..
L....
..,
-dulap unelte
duJap unelte
'g
~
~
pod
elevator cu patru plstoane
g
,..:.
! ~~~~:
aJ
:;:
I 1,---'1
rl
r,
dispoz.ltiv mobil de indreptare pod elevator cu doua plstoane
::
- - - 4.00 ------< Loc de masurare a oSlilor pentru allnlere optlca 4.0m x 7,Om 6.00
1----4.00 ---------1 Loc de indreptare a carosenei
4,Om x 1.Om
t:=
~
::: ::
~-
I
I
r--- dulap unelte

cr-JJ ~flxare rnvelltarl
L:=J
!g
,
_ --.i 0
'0
0,
'"
o cr;,
, I
...l.-_ _--;---L _ J
0- 5l:lp allmentare cu L..dISPOZltlv de indrep
3.00
energle eieclrlca tare cu cadru

Suport de indreptare a caroseriel 1.Om x 6.0m
In proiectarea $i constructia de ateliere de reparatii de caroserii nu

poate Ii urmata 0 schema lixa, caci conditiile locale prezinta deseo
ri mari dilerente. In loc de solutii-standard trebuie luata in conside
rare 0 metoda de proiectare care tine cont de serviciile si de proce
sui de munca, precum $1 de specilicul intreprinderii in chestiune.
Intreprinderea ar trebui oricind sa poata Ii extinsa in etape, insa in
prima etapa de constructie ea ar trebui sa permita totU$i desla$u
rarea lara probleme a tuturor activitatilor.
Intr-un atelier de reparatii de caroserii avem de-a lace aproape
in exclusivitate cu spatii de lucru statice, echipate cu dilerite unelte.
Spatiul de lucru trebuie gindit in a$a lei, incH lucrul sa poata Ii des
la$urat in mod economic, in cel mai scurt tip $i cu traseele cele
mal scurte.
Pentru intreprinderile care se ocupa cu repararea de autovehicule
este necesara structurarea atelierului pe principiul "executiei rapi
de". Autovehiculele sint aduse in atelier $i ramin intr-un singur loc
marcat pina ce sint reparate.
Exemplul de plan - CD arata un atelier de reparatii de caroserii
pentru repararea $1 verilicarea de autoturisme sl camioane mici cu
cca 14 angajati in atelier si 2 persoane in zona birourilor.
Toate incaperile functionale care au legatura cu operatiunile de
reparatii se alia la acela$i nivel $i au intrari separate lata de zona
destinata clientilor.
Pentru a evita poluarea sonora $i pralul, zona de reparatii de caro
serii trebuie separata de zona destinata lacuirii. Datorita faptului ca
autovehiculele ce trebuie reparate au dimensiuni variate, $i ca
lucrarile de reparatii sint $1 ele variate la rindullor, spatiile de lucru
si pozitia ma$inilor pot Ii proiectate lixe doar in mod conditional.
Spatiile de lucru vor Ii deci astlel dimensionate. incH chiar $i atunci
cind service-ul este in intregime ocupat, echipamentele mobile de
lucru sau autovehlculul de reparat sa poata Ii deplasate la locul ope
ratiunilor de reparare.
Conductele de alimentare tre bule dispuse in coridor. Pentru spatiile de lacuire a au toturismelor sint valabile urma toarele dimensiuni-standard pentru cabinele de improscare (dimensiunl libere): lungime 7,00 m, latlme 4.00 m, inaltime 2,85 m. Constructie: carcasa din tabla de otel izolata respectiv din zi darie sau instalatie completa pentru utilizare in aer liber. Receptia e1ientilor este la par ter, contabilitatea, biroul selului. camerele sociale pot Ii la etaj.
Lac de lucru preparare pt. lacUlre wfara pod elevator 3.0m x 5.0m
dlspaZitIV antHugma
{padea cu gnlaJJ
<>
suport loc de in Ilac indrep !drepta. i masurare tare ca- !re a ca-
ISUport :de in:drepta Ire a ca
~
manlare finala
1.0]
T
o i 3.5
Exemplu de plan pentru un atelier de reparalil - parter
.. camlan' autabuz
' I~~
:- dulap unelle
grilal
3,~
Jgheab colectar 1.5% panla a JgheabulUl
3.5
-t'-
... -'\~__.,,___1'L---~1'
, .r::::::5i~~;;ii_~_:~_i;e_::_;;_~"'i~.;~;~~~;lr::::SS{;:::::::::::::::::::::::,
autotUrism Loc reparatll camloane 6.0m x 14.0m constind din 4 locun lucru standard a cite 3.5m x 6.0m fiecare
~eprezent~ schematica a unui loc de lucru cu podea in gnlaJ pentru preparare
laculre -
398
ATELIERE
ATELIERE AUTOVEHICULE Date:
camera.
'arja
sudura. diagnoslicare schimb ulei
~apa
de eXlindere
loc lucru
Institut fOr Technik der BetriebsfOhrung im Handwerk, Forschungsinstitut im Deutschen Handwerksinstitut e.V., (Institutul pentru tehnica conducerii intreprinderilor mestesugaresti, Institutul de cercetare din cadrul institutului german al mestesugurilor) Karlsruhe, Karl-Friedrich-Stral3e .... UJ
sparatorie
Organizarea reprezentantei: dupa calcularea necesarului de supra fele si alegerea terenului poate incepe proiectarea constrUcliei. Aici trebuie luate in considerare particularitalile terenului, ca de ex. suprafala, forma, accesul, situarea fata de strada s.a.
'"
.;
1. elapa de
extindere 2. show-room
3 birou 6. depozit 4. sp~\ator 7. birou 5. atelier utilaje mid
Exemplu de proiectare - parterul permite a integrare funclionala a tuturor incaperilor si echipamentelor necesare. in atelierul de reparatii sint prevazute 4 locuri de lucru.
Q)
Exemplu de proieclare pI. un service de ulilaje agricale cu 49 angajati
Irr-~,..,
1. atelier reparatii 2. depozit piese de schimb 3. birou 'irma., receplie. easa. 4. birou se'
Dimensiunile locului de lucru 6,50 m x 3,50 m. Locul de lucru este echipat cu un pod elevator cu patru pistoane cu dispozitiv de masu rare a osiilor. Spaliul necesar este de 6,50 m x 4,00 m. Depozitul de piese de schimb este in imediata apropiere. Exemplu de proiectare - @ Prima etapa de constructie: intreprin dere cu 4 locuri de atelier. Constructie finala: inreprindere cu 8 locuri de atelier, spalatorie si show-room. Ateliere pentru autovehicule utilitare. Dispunerea porti1or intr-un atelier pentru autovehicule utilitare de pinde in mod hotaritor de forma terenului. Pentru clienli Si lucratori sint ideale formulele in care intrarea si ie sirea din atelierul de reparatii se fac prin porti separate.
1. atelier reparalii 2 depozH plese de schimb 3. birou firma.
receplie. casa
4. incatzire 5. compresor 6 camera. odihna. 7. vestiar 8 spa-Ia-lorie
'~
8.
~
l .. _~~u~,,_ ... : ~~ I---------:!"
.tJmRDmt::
1
I'
5. WC (clientl)
20.00
'
6. incalzire 7. compresor
8. camera odihna
9. vestiar
10. spalatar
I . WC langajati) 12. agrega'e
Exemplu de praiectare pentru un atelier cu 4 lacuri pe un teren cu front lalla sirada
Aceasta este avantajos in special pentru tiruri. Pentru a astlel de solutie adincimea terenului tre buie sa fie;;. 80m. Plasarea unui atelier de reparatii pentru autovehicule utilitare este totusi posibil~ pe terenuri cu adincime mica (minAO m) - (1) - Tip de service pI. autovehi cule utilitare usoare precum auto buze etc. Exemplu de plan - (1) - @ poa te fi unitatea cea mai mic~ a unui service autonom de reparatii au tovehicule utililare. Birourile si camerele sociale pol fi laetaj - (1)
25.00
9 WC langajati)
10. spal~lar 1 I. we (clienti) 12. cam ere inlrevederi 13 show-room
.
, ,
agregale
-----~------..,
Exemplu de proiectare, service cu 8 locuri, spalalorie si show-room

I. loc reparalii camioane 2 receplli reparatii 3. predare piese de schimb 4. birou maislru 5. expediere piase de schimb 6 camera COrTlpf6SOf 7. eamera inca.lzire 8 birou sel 9. vesliar 10. sp31ator 11. we angajati
12 blrou firma
13. bucatarie
!ii
'i
,
..... 30.00 .....
, '11111 :1 1 , :.111' , 'I',II :1: 1 , I , ,

1
I , , , ,
j
I
I
,
I
I , ,
Ii
0
Etaj~
, , , , , I I ,
I I I
~ 0
-----~
, i
I
!
1
I
!
\1
I
+ +
i
I
I
(1)-@
!
+
Exemplu de plan pentru un service pl. cam;oane rara. posibilitate de trecere
Cu posibili'ale de Iraversare
399
ATELIERE
BRUTARII
depozlt ti:ina
depozlt mateni pnme
Date: Landesgewerbeamt Baden-Wurttemberg (Oficiul regional de industrie usoara), Stuttgart
o proiectare sistematica trebuie sa anticipeze si sa cuprinda toate ope

curle
ratiunile si procesele tehnice si economice viitoare, carora compo nentele constructive trebuie sa Ii se subordoneze functional. 0 verificare a locatlei trebuie intotdeauna sa fie inclusa in procedura de prolectare. Programul si necesarul de spatii:
Partiu de baza: depozite. spatii pentru productie, spatii pentru vinzare.
spatii tehnice, camere pentru administratie Si afaceri, cam ere sociale $\
anexe. ~
CD
pregatlre aluat
masinl de lramintat
~ ingredlente
l-T-' 3
-I~
.~
faina
camere soclale $1 anexe
Procesele de lucru se desfasoara in resp.intre incaperile individuale ~

. Sint necesare depozite pentru materii prime, ingrediente $i am
balaje. Stocul zilnic trebuie depozitat la locul de lucru .
Tipurile de depozite se diferentiaza in:
depozite de materii prime: uruiala, zahar, sare, adaosuri penru copt.
mase (materii uscate in saci), faina in recipiente sau sad;
depozite de ingrediente: fructe, conserve, fructe uscate $.a., grasimi.
oua. Depozite pentru ambalaje. Necesarul de spatiu pentru recipiente
(ratturi. corPUrl, dulapuri), stive, mese de depozitare. Este necesar
spatiu pentru circulatii (culoare).
Suprafata minima a depozitului este de 15 m2 Depozitele trebuie sa
alba aproximativ 8 - 10m 2 suprafata pe cap de angajat. Traseele
dintre depozit $i zona de lucru trebuie sa fie scurte.
La brutaril si cofetarii incaperile de lucru trebuie separate. Brutariile ne
ceslta un eli mat cald si umed, cofetariile unul mai rece.
preparare
aluat
dosplre coacere
t f
.~
'"
camera
fngorlfic~
magazln
I
cuptor preparare
!
I
produse
~
pilne
.1
I
vinzare
depozitare
Schema lunctionala
16
o brutarie are urmatoarele zone: pregatirea aluatului. prepararea alua

tuluJ, coacere, depozitare produse. Cofetarie: zona rece: crema. frisca, ciocolata, fructe. Zona calda: aluat, prajituri, patiserie.
, '1.5
~~JJJ ~13 -10,,0 1'~1 4 ~ i l!.2LJ 2.4

, 2.4 2.5 2.6
.~4
Suprafata zonei de lucru se compune din: incaperi proprii pentru echipari, manipulare $1 prelucrare, depozitare temporara (carucioare) si depozitare. Spatiu pentru circulatii. spatiu pierdut. Cu ajutorul planificarii utilizarii spatiilor In interiorul firmei (layout) poate fi stabilit necesarul de spatii.
~
18.0
-----.---j
-0
Legenda
Exemplu de plan
I
i
li~I'~
camera siloz
3r:;-.,. I
we
birou set
camera discutli
Exemplu de plan
Explicare semne 1. Pregatire alual 1 1 maSlna de traminlat 1 2 reCipIent de framlntal 1.3 cintar 3u3pendal 3au cu arc 'ialna' 1.4 lavoar penlru 5palat mllnile - amestec. 51 masurare apa 1.5 masa Ingredlente 1.6 masa lucru cu caruclor pI iam;) 1.7 masa lucru 1.8 mixer 2. Preparare aluat 2.1 masma de sepJrat Sl tramintat alualul 2.2 masma de rutat aluatul 2.3 masma de facul croissants 2.... maSIn<l, separat aluatul (oupa greu:ale' 2.5 maslr.a pentru tramintarea C1rculara a aluatulul 2.6 masma rulal 2. 7 maslna chlfle 2.8 maSlna de inmUial 2 9 mas In a hldrauilca de port1onat 3. Zona de coacere 3.1 cuptor coacere 3.2 camera dosOlre 3.3 aparal ae scutundare 3.4 masa preparare capluslta cu metal (glazurare etc) 3.5 lavoar spalare miinl 3.6 maslna curalallavlle 3.7 depozlt produse 4. CofeU\rie .... 1 masa raclre cotel3r1e 4.2 maslna de ameslecat Sl balut 4 3 maSln3 de amestecat planelara 4.4 aragaz 4.5 aparal coacere grasa 46 spalater cu gnlalin pardoseaia 4.6 1 masma de spaiat 4.;' dulap frigOrifiC lnsca ... 8 congelator 49 opnlor de dosplre 4.9.1. camer-araclre (poaea adinClta cca 200 mm) 5. Diverse 5. I scurgere a apel dIn podea 5.2 rafturl
400
ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oliciul regional de industrie u$oara), Stuttgart Macelarie
-+
CD
plan-model, 6-7 angajati
Dispunerea functiunilor pentru produclia de cirnati in cadrul mace lariei: camea sose$te in camera cu ma$ini (de tocal si de maruntit), in camera de afuma!, apoi in cazanul de fiert (bucatarie), iar de aici in dulapul frigorific sau in magazin. inaltimea camerelor de lucru (funct. de marimea inteprinderii) ;" 4,0 m, Uitimea circulatiilor pentru transportul produselor ;;, 2,0 m_
- - -I
I
:::
III
;;
-~,
11
ciT:_~[]
1. sina cu elevator
efeclric
9. disp, glisare
10_ masa. compusa
Spatiul de lucru in fala $i in lateralul masinii de tocat $i respectiv al celei de maruntit este de cite 1,0 m = cite 3,0 m 2 . Distanla ma$inilor la perete esle de 40 - 50 cm (pentru reparatii). Aparatele frigorifice care functioneaza zi si noapte trebuie sa fie fo noizolate. Guri de apa cu furtunuri in$urubate sinl necesare in bucalarie, in camera cu ma$ini $i in camera de sare. Pardoseala Ire buie sa fie rugoasa si impermeabila, cel mai bine cu dale rugoase si cu rizuri, cu sifoane. Peretii trebuie finisati pe inaltime cu gresie. Este necesara 0 i1uminare generala buna de 300 lucsi a locurilor de lucru. Pentru angajati sint necesare 0 camera de odihna, dulapuri de ve stiar, WC si dU$. Trebuie respectate prescriptiile referiloare la lucru, la constructii $i la asigurare in caz de accident -+ directive [IJ. Croitorie pentru barbati si femei -.
-3
camer~ tran$all
curte
2_ pulina. de 'ierturi
cu role de
e)(tragere
cu bazin
11. bazin spalare
rtl
W
411
~
paza
71
11
~
~,
8
-- -
9 I ;::::.1
3. masa. de jupuire
4_ elevator 5. agAlare carease
12_ supart satir 13- suport

14_ masa. verifieare
Iieal
6. sina. inferioara.
garaj 7. despicare
carcase mari 8. sina. superioara.
pazti
15. masa. preparare 16. cinlar cu sina.
superioara. 17. carucior transport
G)
Exemplu de macelarie
1. depozit 2. cupa
3. aletier ba.rbati
4. alelier lemei
5_ proba
6 birDU
7. vesliar si sparalor 6. locuinta 9 magazin

N
4
atelier
~BBA
plan-model pentru 10 angajati.
nN
femei
masina. de cusul
masina
de caleal cu
extractor melalic BBA scindura. de careal cv

dlSPOliliv aspirator
~TBA
I
r
IJ
3 atelier
a1i
TBA masa de caleal CV drspozillvaspirator TN masa de lucru TNS masa. de ca.lcat Si de lucru TZ masa de cupa
S8
eSlrada malerial lexlil
11f------,--,,
I'---_.:-TZ=----' __ ;
Proiectarea si amenajarea unui atelier de reparatii radio si TV ~ G). lncaperile de lucru trebuie sa aiba 0 ina/time libera ?" 3 m $i 15 m 3 volum minim pe cap de angajat. Din cauza pericolului puternic de electrocutare, in atelier trebuie prevazuta pardoseala izolanta elec tric. Mesele de lucru ale electricienilor trebuie sa aiba cel putin izo latie standard. Conform DIN 5035 trebuie prev{lzut 0 iluminare no minala de minim 500 luc$i. Pentru monlarea microcomponentelor electronice sint necesari 1500 lucsi.
TNB
000
5. proM __
OD
I
I
Mesele de lucru trebui sa aiba un blat spatios, de 1,00 x 2,00 m. Sint necesare 2 compartimente cu sertare plate sub blat pentru planuri de circuite, documentatii s.a.m.d" precum si pentru unelte. Exemplu de atelier de lacuit
~ extensie
-+
<9 cu posibilitate de extindere.

,--7.oom--i
~I
Ii
II
o
'--"]
~
sa
9. magazin
7, vestiar Si spa.lare
II
Ii
I'
I SP
,.
Ii
I 6. birou
000
~JJ oDo +
atelier
~I
parter
[ ....--lor, -----
depozil
material~
cabma. de improscare si de usears
"
"
Exemplu de croilorie
I
I
0 05 0 0
garaj E
I
I
pregatire laculre
------L
l:j
camera masini ,1
G
10
8
o
I
I
alelier
L
,. 2. 3. 4. 5. 6.
7. 8. 9. 10,
magazin
loe lucru penlru tehnician loe lucru penlru uconic masa. lucru cu filet tejghea montaj bar cu discuri raft pentru aparale de reparat raft penlru piese mid
raft de expunere
lejghea vinzare
vitrina si raft de expunere
inlrare
sanl montara l...
.--------------,, ....J
1
extindore
Exemplu de atelier de reparalii radio $i TV
Exemplu de atelier de lacuit
parter
401
~ ~
depozlt
sine
rord
t>
stationare
-<l nord
Intrare pnnclpala
--
,,~'
-,
I
-~
CLAolRI INOUSTRIALE
->oQl
1. Situare
Facteri determinant; pentru locatie:
1. Materii prime, 2. piata, 3. lerta de munca
Ordinea de prioritate a lactoriler lecatiei in stabilirea situ lui este
lunctie de aprecierea acestora de catre intreprinderea in cauza
(chestiune de 1. costuri materi! prime, 2. costuri de transport, 3. cos
turi mina de lucru).
2. Teren
Alegerea terenului se face lunctie de spatiul necesar pentru cladiri,
circulatii carosabile $i pe $ine.
Este necesara proiectarea $inelor, caci acestea necesita mult
spatiu pentru viraje - CD
Din acest motiv sint recomandate terenurile cu $ine principale care
intra oblic - @. Altfel, cladirile pot Ii pozitionate ob/ic.
Ramificatii/e de sine care ajung in lata ha/ei sint suficiente pentru
incarcarea cu macarale.
In caz de tralic intens leroviar trebuie prevazute $ine continue de
tranzit - CD
3. Programul
Programul cuprinde date despre:
tipul de exploatare
dimensiunea spatiilor in mp sau dimensiuni liniare
dimensiuni/e libere ale spatiilor
numarul de angajati, departajat pe sexe (toalete!)
planul de dispunere a ma$inilor
incarcari din circulatie, incarcari individuale
In anumite cazuri, cerinte speciale: protectie lonica $i contra vibratiilor, contra incendiilor, substante to xice $i explozibile racord la reteaua electrica climatizare cai de evacuare catre exterior $.a.m.d. extinderi prevazute sau posibile 4. Planilicarea operationala
conditie a proiectarii construC\iilor este 0 planilicare operationala
atenta.
Trebuie reprezentate procesele de productie dupa tipul de produc
tie, dupa estimarea aproximativa a productiei anuale sau dupa nu
marul angajatilor.
Daca nu exista valori medii din experienta, inginerul de intreprinde
re trebuie sa stabileasca necesarul de spatiu pe baza planului de
dispunere a ma$inilor si a diverselor echipamente industriale.
Bazele planilicarii operationale deriva din analiza urmatoarelor:
1. diagrama operationala (vezi sistemele de productle)
2. planul fluxului de materiale (criteriu esential pentru aprecierea rentabilitatii economice, baza importanta a planului de layout) 3. planul de dispunere a masinilor 4. planul lortelor de munca 5. programul spatiilor 6. lista c1adirilor.
I I
~ x
~
OJ
, , ,
, , ,
r
[]i-
______ IJ
extrndere
_ _ Rinul
Schema. relea de sine de fabrica cu $Ina prinClpala obllca $1 cu ramlfi caW de tralic continuu
$Ine de cale ferata
Fabrica in proxlmitatea une\ cai

acvatice cu posibilitate de extrndere in doua directjj
.--::;::::;-/""":""""' '\ camera'rT--:"":'""' cazanel r cla-drre pt. plli~aex~e vaooane \ Crntar I .- . brrouri
'-'7'-'-' ma cu
llacara
f- I
~
1_.
rI 1
I I.I
atehere
'i
in ~~~d~~~) f--------I
extl~dere
'
(a
e'
I
I
!~~;;l.
I
I
\ --...........
expe
'1'.~1
.
\
I
: cuptor de:
rUSC<;ire , I
L __ J
L __ L--------U--hp-ort~id:
:i
II
l'
:c=::::=J
lp~are
Schema unel fabrici la calea terata cu posibilitate de extindere catre $oseaua regionala. uzina Fagus; Alfred a.d. Leme Arhitect: Walter Gropius
={> tendlnte de dezvoltare
Situ area zonei industriale
I f--2BO-+-1B0-l
Schema unei fiare vechl
untt~W
industriale
fler brut-aliaje feroase
~
pe nlvelul de productie
"
TI
.
"
" 8
,II
, I
1i
'1,1
II
~I
inlr-o conSlructle pe mal multe nlvelun Fluxul matenalelor (]) Fluxul de materiale-cant,tal'
planrflcare operatlonala
p(anl~\care
planificarea constructiva
de baza
planlficarea situlul
Planificarea layout: este punctul de pomire pentru crice planilicare

industriala (= alocarea fortei de munca, a materialelor si a ma$inilor
care determina costurile de productie cele mai scazute pe unitate).
De aiGi rewltil bazele planificarii fabricii:
adaptabilitatea - capacitatea de extindere - rentabilitatea economica.
Indiciu: tehnica planilicarii in retea $i alte procedee ~ .
transportul/circulatia
Diagrama de planlficare a unei
~abrici
402
----
A - zona maKim posibil~ de apucare 8 - limrta lrziologica. a lanai de apucare C - lOO<1 narmata de apucare -II mila inlerioar3 a zaneI de apucare
154
diagram~ de f1\;lX
0
I
'" g
I
redus c
grupa de muncA ~
o.OoD<70
2
,,Il..
:'(
i
I.
:.n 0
o
O~~
rO'~~rOo
0
0
CLADIRIINDUSTRIALE
DIN 18225 --
CD
31(
-65cm
-50cm -32cm 16-20cm 4 5
4 11
12
[]a
,~
150
6 33
4 10 23 ,. 18 10 2 16
6
7 8
9
QQ
- locurl de lucru cu masini mici - masini normale - se adauga:
circulalii, depozitAri
~
lO-15 m 2
i'-Ir
b
15-40 m'
30%
10 0(
CD
Dimenslunrleelalon conform Stier penl'U .zonele de accesibililale opllm~ la locul de lucru
Fluxul produc\iei
G)
Valori-elaton ale neces<lrului de spatiu in tabricile de masiniunelle
- sislemul cu locuri de lucru
---0-0-0-
- slstemulaleHer
Sisteme de produc\le
-nr
- dispunere paralela.
- dispunere in serpenlina
----D-D-D----
2.
Procesul de prodUC\ie la sislemul "uent
1. depozit malerii.prime
3.
4.
5 6 7.
8. 9. 10.
IT.
12. 13
f\ - prorJuc..\ie
cu I\\lTaI8 productie depozil de produse finite cu h.... rare alimentare cu energie Jiware deseuri aleller aS Istenl3 laboralor leslare administratie camere sociale instruire
I I
-----"-_ ...
I
I I I
1 , 1
I
I I I
1
E - deseuri
F - ~eslare G - aSlslenta H - personal
B-
lran~oort
L_
C - energle
o - l.'ir(lre
o \..!..J
Diagrama funcliunilor principale ale inlreprindefll ' rl - t- 1. <jlrL-
Nr.
Inslalatie deschis.1
en
~
Instalatie inchisa. Aacorduri slalle de operare (operator} electro (curent e1eclric)
ap~
I:
Simboluri de prolectare Preces prelucrare depozilare lntirziere testare transport manlpulare producl ie+testare
Id. 0[> ~ <l~
Nr
;Z
0>
I
3 5
<l
_
o <lW
4
0 +
2
3
4
\14
D D
3
4
(hidraulid.)
"
T
'(j
..-,..,
6
'
o
f-:=:' I
<J~
aer cu preslune lpneurn<lt1c:l agenti de raClre (coolant) deseuri (waste)
'f 'U' 1"
i
r:1ep:lll!
? <l~
IBM
00 >
0
5
6
00
Simbolurr general ulilizate pentru racorduri lehnlce.
,IF
;:'8
Simbolunle propuse de VOl sunl \lalabile numai pentru Germania. cele ale AMSE sint recemandate pentru uzu\ international
5. Produclia Planificarea producliei Stud;i asupra muncii ~i duratelor efectuate de REFA (Reichsaus schuss fUr Arbeitssludien - Co misia pentru sludii asupra muncii, intemeiat~ in 1924):in Germania Diagrame de flux al muncii: repre zentarea proceselor de lucru in cadrul unui circuit de productie. baz~ penlru planul de dispunere a masinilor si pentru planul de flux al malerialelor. Sislemele de productie variaz.'\ in functie de dispunerea mijloacelor de productie si de des'~$urarea procesului de productie: 1. sistemul cu locuri de lucru. 2. sislemul-alelier. 3. sistemul in
linie. 4. sistemul in ~iruri. 5. siste
mul fluent. Procesul de productie
poale tranzila mai multe sla\iilsis
teme de produc\ie (punct de ie
~irepunct lerminusL Forma de
baz~: livrare-depozit materii pri
me-productie (preparare-prelu
crare-depozitare temporariHnon
tare-testare )-depozit de produse
finite-expediere ~ 0 - @.
6.Planificarea construcliva
Exemple de planificare conslruc
tiv~: proces-Iayout, planificare duo
pa axe func\ionale. planif,care du
pa axe in retea. ~ UJ
Modul de baz<'\ M = 10 cm
Modulul preponderent pentru cl.'\
dinle industriale:
6 M = 60 cm, dislantele Iiniilor de
sistem orizonlale de ex.:
1.80 - 3.60 - 5,40 - 10.80 - ...
(vezi directivele referlloare la di
mensiunil)
Valorile-etalon pentru spatiul ne
cesar in tabricile de ma$ini-unelle:
loc de lucru cu mas~ de lucru ~i
ma~ini mici 10 - 15 rnpiloc de lu
cru, masini normale 15 - 40 mpiloc
de lucru. la care 5e adaug~ 30%
penlru circulatii. ~@
7. Drumuri cu dou~ benzi
Delerminarca num~rului de per
soane care se deplaseaza c<'\lre 0
anumil~ zon~ rezulttl din tipul inlre
prinderii. $i Irebuie luale in consi
derare orele de vin, de ex. la
schimbarea turei.
Latimea traseglor de legatur~ poa
te Ii in anumite cazuri exceptionale
de 0,60 m. Nr. persoane (zon~ de migrare) pin~ la 5 pin~ la 20 pina la 100 pin~ la 250 pin~ la 400
'dlO1cnSlune otalon
'"
;;
I~timea
normal~
@)
Dispunerea echipamenlelor
de produqie
Simboluri de proiectare
Racorduri 0.5 0.0 1.5 0.2
"~ masrm SP9...cl:lle

it,;o,nSQr
Necesarul de suprafat~ lunctie de lo~a

de munca. angajala penfru alellere si birouri de intreprinderi de mecanica f; na. in cla.diri cu mai mulle niveluri (con
0.
holuri ascenSoare
pere\i exterior!
alclior dl? l~elal
Si inleriori
Supralata lotal~
0.5- 0.8 2,0 4.5m'/anga)al 8.0-12.0 m'/angajal 10.00 m'/angajal
lorm He~leln): Supralele ulile:

incAperi
0.875m 1.000m 1.250m 1.750m 2.250m
alelier de g3uril
<1101101 slru~g~rie
.!!
J.
maisllu
i
'1 '"
in medie:
:t
<a
automate
~u
mandrinfj
aulomale cu vinci conlrol mlermedtar I- 3ulomale cu bare

spala,10 fl 6
dens ocupale adaos pI.

inc~peri anexe
4.5 -5.0 m'/angajal 2.0-2.5 m'/angajal 6.0-7.5 m'/angajal 0.3-0.6 m' 0.2-0.4 m'
0.5-1.0 m'
Suprafele anexe:
scari
Valori-elalon general va labile pt. nece sarul de supralata al intreprinderilor in~ dustriale nu pot Ii stabilite, deoareceba zele pentru date statistice S8 schimb~ odata cu evolutia continua. a condiliilor
~i
a echipamenlelor.
toalete
dcpozit vestiare
inallimea Iiber~ minimtl deasupra circula\iilor Irebuie s~ fie de 2.00m. Dede5ublul instalatiilor de Irans port suspendat lrebuie montat~ 0 protectie alita limp cit exisl<'\ peri col de r~nire ca urmare a cMerii de materiale transportale. inal\imea li ber~ sub protec\ie nu trebuie sa fie mai mica de 2,00 m.
Direclia de exlindere perpendicula ra pe direclia IIuxului de produclie
Exemplu de valori-elalon pentru

necesarul de supralala.
Exemplu de valori-elalon penlru ne
cesarul de supra1ata
403
....
~.r~~e
~l-
Unghiuri de depozitare, unghiuri de Itecate

45" 40"
CLAolRI INOUSTRIALE
var in budll'
lignil, zgura de furnal tara bentonit
-Q]
Proiectarea depozitelor: Depozitele sint pai\i componen te ale productiei $i ale Iluxului de materiale. Unitate de depo zitare ; unitate de transport ; unitate de productie ; unitate de expediere. Unit::\tile "non-pro ductie" trebuie reduse, integrate
(depozit Iluent) sau evitate. Bunuri depozitate: bunurile in vrac trebuie depozi tate in concordanta cu cantita
tea~
I,n,le
depozlt~
de;;o~I\\~';;~ora;"i;~te;;';~d;a;i""""""'"
4S'
40'
35"
cocs, pletris, zahar, boabe de griu. pumIce slderurglc ar911a expandanta. matenal plastIC granulat. zgurfl, lignit umed
30e
d:::tttmILtitL
..................................:
Tipuri de depozit
d~:~:'tD~'tj,,D,.D.,
::
:
35'
30'
25'
palist,ren granulat
cenusa (macinata)
25'
praf de Jignit. faina. In saci lructe vrac, gh\pS maclnat cenusa (macinata)
G)
Unghiuri de depozitare. unghiuri de Irecare
Materiaie depozltate -
E3
~
B
~t>~
\
17
'"
'"
@.
............ n.;,!.' :
;l
~l: t:::l-:::l
0;:
productie
::.r: :
':
[EJJ
@
3\
Dispunerea depozltelor
S;luarea f1uxului de in raport cu puncteleproductie fixe

3l
ca
Cantitati mari:
silozuri, hale, buncare, halde.
Cantitati mici: lazi, canistre,
bene, tavi.
Dispunerea depozitului:
depozitarea $i productia situate
la acela$i nivel ~ @. A. depozitul $i nivelul de productie ~@ B. Depozitul si productia lunctie de utilizare pe doua sau mai mult niveluri ~ @ C Determinarea coordonatelor "Iocului de depozitare ideal" in depozitul pI. comei\ lunctie de "timpul de actiune" al unui trans portor (circa 1/3 din intregul de pozit) ~ . Aparate de deser vire a depozitului intr-o hala existenta: un motostivuitor de 2 t necesita un spaliu de trecere de 3,45 m latime, lurca poate piasa trei containere unul peste altul ~ A. 0 macara de de pozitare are 0 imiltime de operare pina la podul de maca ra. Pot Ii depozitate 5 containe re unul peste altul ..... B. Macara de depozitare cu dispo zitiv mecanic de ridicare a incarcaturii care cuprinde con tainerele, spatiu de trecere re dus, volum de depozitare 250% ~ C. Structura depozitelor cu rafturi inalte: 1. Structura din otel: Acoperirea $i peretii depozitului, precum $i $inele de ghidare ale dispozitivului de transportare din depozit. 2. Structura din beton armat: Rafturile sint lixate in mod f1exi bil de peretii de beton ca traver se $i montanti. Avantaj: stabilitate mai mare, posibilitate de partitionare a spatiului (zone de incendiu). Sistem de ghida re: sistem cu cartele cu gauri, sistem o/f-line, sistem on-line
::;
2 -------(> ~ ~
mmmf it
Situarea flu xu lui de productie in raport cu bunurile depozrtate

capacitate de depozitare: 100% nr. de palete: 396
:=J...eJ.mJJ.rrnm.. ~
b)
I j i i!! iii i! I! 1~ }
;--30,OO~
~ ~:.'.!..J...J.,.l.'.'.l...!.D.'J..J...!...I..Jl.'.'.~~:.' ..': c o 8
f7\
Utilizare allnsulicienta S' b) optima a supraletel SI a inallimil de depozitare a) depOZI.t in bloc co. utilizare opti ma a suprafetel SI a volumulul b) depozil in bloc ca dep. tranzl!
Posibilll;;ti de exploatare a unei hale de depozllare
imlru lII1!!mt
L - 25.00
------J
bl
1
10-25m
:::::::::::::
a) depozit universal cu macara
: :
..
j
:: :: : ..::..:::: ::
Trecere ~ 85 persoane ~ 100 transportoare ~ 1,70 carucloare
suspendata sao. cu pod b) hala depozitare co. ratturi co. palele integrate
a) depozit.in bloc cu culoare. cu dis pozltlve de deservire a rattu"lor b) amena). cu corp. cu ratt. inalte
Corpuri cu rafturi cu unul sau doua niveluri dIn elemente individuale din lemn sao. aiel
..
,'"
j
I
I I
I
-<--
,,1 11
1.602.40
~
2.90 I
!I
!
Rattu" din otel co. asamblare de catre client
Ratt co. palete din elemente prefabricate (sistem cu traverse longitudinale)
Sislem raftdulap, dimensiunile producatorului
..... @-@.
404
=.~
paleta
~~
grilaj atasabil
CONSTRUCTII INDUSTRIALE
TEHNOLOGIE DE TRANSPORT $1 DE DEPOZITARE ---+ lIJ
Dimensiunile standard ale palete lor penlru Germania si Europa (incepind cu 1960) sint de 0,80 x 1.20 m conform DIN 151414. Palete plate (palete din lemn pen lru palru derivalii cu greutale cca 28 - 32 kg) ~ CD . Palete - lad~ din grilaj. cu pereli licsi din aIel de constructii, in~I\lmea maxim~ de suprapunere 5 buc~li. Transportul este a parte a f1u xului materialelor. Se micso reaza costurile prin simplificarea lehnicii de transportare. Trebuie alese echipamente de transport unitare (de ex. palete). Tehnica de transport trebuie adaptata la sarcinile existente 51 la cerintele tehnico-construclive. Transportor orizonlal. utilizare va riabil{l ~ 0 - @, in~llime de de pozitare pina la 6 m. in cazuri speciale pin~ la 10m cu elevator Este eficient economic datorit<1 costurilor mici de investilie, nu ne cesita reincarcare dac<1 sint folo site unitati de inc<1rcare (palete). necesit<1 cale de rulare plana cu suprafata aderenta. Transportoare permanente: Iran sportor cu presiune si aspirare (bunuri varsate si lichide). Transportoare centrifuge. Trans portoare permanente pentru bu nuri v<1rsale: cu cupa. cu spiralil --+ @. Transportor permanent pentru bunuri la bucata sau penlru unitali de incarcare (cu Iii) pentru bunuri varsate: trans partor circular, cu banda, cu role --+ CD - @. Macara = "transportor elevator pe sine". Cel mai simpludispozitiv de ridicare vertical{l. Troliu (de ase menea cu motor electric) pentru .0,5 - 5,0 I sarcin<1 utila. Mobilitale orizontala suplimentara conferil<1 de ancore sau scripeti. Macarale pivotante ~ @ - @ fac posibil~ ridicarea greut<1tilor caire anumite puncte ale unei su
Alellere Conslructll Industrla/e
Q)
Pale'e $; accesori;
Elemente alasab;le
~ CD
Culie cu paleta
ca.rucior cu doua. rali

carUClor cu plarlorma.
Transportoare orizonlale
J _ 11
f~r~
ca.rucior cu trei rDli
~j
Q....:
" transportor cu cablu
prallorme rulan!e
'3"E
2"
uo.
-~
Transportaare permanente penlru
motor
banda. rulanta
transportar cu banda.
~ o
~;rc
~
transportar rulant
~ ~dinOlel,
-ii;:~ ~
banda. cu rulmenti
~[
$1
~.m
-~. -m
.
transportar rulant
AV~w~
-"i
cu placute
CU grila.
transportar spiralal u burghlu)
tr.ansportor cu Igheab
lan\uri
Transportoare permanente pentru
bunun va.rsale
::~:.:.::::....,:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;':':':':':';':';';'.
sectiune
;~~i;:~'~~':':':':;'ff~:':':':':
:.:.:.St,2:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.f:t:.:.?:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: plan @ Macara pivolanta I;xata pe perete

::
~
~OJ
@
:: ::
~~, \PI
Macara p;volanta cu stilp
/ ~/[f;
@
Macara cu pod
: 0.60 O. : - - - 5.00- 30.00 -----------.
9:'~~!.?:.1.~.:~:!:~~~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: : : ::
.:
~~~~I'1111
Macara standard cu un singur pod de rulare Sarcina ulila: 0,5 - 6,0'
macara mOOra, standard OJ 2 podun de rulare 1. cabn.1 inchlQ conductor 2. cabn.1 deschisa condudor
III 111~='!::===:i=~~EEqlin~
.:.
@)
Macara standard cu doua podu;; de rulare Sarcina ulila: 2 - 20 I
~n
~iOOW
H
~O.50 ~
,,=010';l
~O.40
>0'0 =-1. -.
"=0,10
il
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
0.40
5PUnt;derulareSldistante @ de siguran\a
'1"6'
~ carale mobile cu cabina conductor
Distante de sigurant" pen!ru rna
405
: : ::::: : : ::: : : :::::.....: : : :::::: structura intr~o apa: reazeme paralele
2%. 60/c>, '0%
. ~.~~~ .. fE.~.~.~~.~L .. .. .
..
6%
:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
4.2~7.2m ~
2%;6%;10%
2%;6%; 10%
~E::.l.::2jk:.~.7.~:
...... ........::::..::::.....: ..::....: ..:::..: ::.......:::....,'....: ...
CONSTRUCTII INDUSTRIAlE
HALE
----+
(II
reazeme paralele
~:~~I:.:::.:.:.:.:.:.:.~:
Tipur; de hale cu deschideri libere
O%
reazeme trapezoidale
::~i~.~~.:::.:.:.:.:.~:
H~le.modulate cu reazeme prrnClpale si secundare
~
4.0-~
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Gnnzl-cadru ~a rr:odul de :x.tindere pentru toate IIP.~nle de hala
CD
5.4-
\.V
reazeme trapezoldale: deschldere mare
~ ~~
~ ::.:.:~:.:.:.:~~ :::~.:"
- 37.60m '
.','::.':::.'.':::.'.'.'::.',',':
"
: ...: ::::.."::.'.'::.'.'.'.
..
sala de tems cu acopens de se~lune pollgonala Ha~e cu de:schiden libere:
f4'
~
sali de lems
z=:sM =:JEi
cadru
C'J
~
3 anculat\\
J::::t
Sisteme constructive U$oare pen tru hale: geometria structurii spa tiale orezlnta solutiile de mai sus.
Avantaje ale constructiilor intinse ~i de mica inaltime:

- costuri mici de constructie pe
mp/mc
- lumina naturala unilorma - sint posibile incarcari'mari ale terenului - pot Ii construite pe terenuri dificile - pericol redus de accidente Dezavantaje ale constru'ctiilor intinse ~i de mica inal1ime: - pierderi mari termice (luminatoare) - costuri de lntretinere mari
- necesita terenuri mari
Sint recomandate structurile de lemn de obicei pentru constructiile u$oare. in special pentru acoperi rea constructiilor cu spatii largl. in sisteme de tip fachwerk moderne cu noduri economice (dibluri ine lare, bulldog $.a.m.d.) sau cu grin zi din lemn stratilicat - Structurile din otel sint adecvate cladirilor industriaIe. deoarece mo dificarile sau extinderile pot fi U$or realizate in cazul otelului. Costurile de intretinere (vopsitul) sint mai mari decJt in cazul constructiiJor cu zidarie. Structuri din beton armat: execu tie in slstem monolit sau din prefa bricate. Rezlsta atacurilor chimice mai bine decJt otelul. motiv pentru care este necesar in cazul anu mitor cladiri industrrale. Cu ar
maturi normale (nu pretensionate)
pentru deschideri mici (sectiuni
mari). in cazul unor deschideri mai
mari sint de regula pretenslonate
(deseori sub lormade prefabricate)
'.::J
Hala cu structura din lemn (ame(ar
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
cadru cu 2 arrculatll
i'lvellfOa'e in console. cu lumlnatoare
l:lVe!ltoare CU vltraJ vertical in shed-un
: ::: cadru cu 3 anculatli
.:.:.:.:::.:.::..
: : :
.. ..
::
..:.:.:.:.:.:.:
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':.:.:.:
acopens Pone pe StflPI rlglZI
slructura auloportanta in shed-un cU/itraJ
\..!J
r=j\
S!ructura dj~ lemn lamelar pentru hale cu lum,nator de coama

lumI1.~a.
Accperls Pond pe stilpi r:glzi

1-
JJ L
Hale cu invelltaare vftrata in shed-uri hala cu 3 reazeme
-. @-@
Dimensiuni. La constructiile usoa reo travee de 5 - 7.5 m. pentru deschideri de 10 - 30 m economi ceo Acolo unde reazeme Intermedi are deranJeaza. sint posibile des chided corespnzator mal mari. de pina la 50 m - @. Pentru a se cistiga spatiu pe inaltime. lermele sau grinzile (din grilaj sau tabla) pot Ii in luminatoare, in ferestrele shed-urilor siJr) acoperirile in shed
Ufl-
...., _ _0I.
7.5-10,0
;:;/
~I .:.:.: :.:
~!
~~....:::: : ...: ::
5.0-7,5-+---5,0-7.5----1
3-4 shed-uri autoponante
__ ...~ ~
:: :
'"
..
.. ..:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
~-,
:-:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
sectlune transversal a
secjlune IransversalCi, Drill dcoper~SUI VIlral in shed-uri
aUlopOl1am asemenea unel gnn;:1 In :.abrele
30.0-40.0
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Sectiune longltudrnala pfln acopen$ in
shed~url cu tl(antl dlagonall prin vltraj
~'~:~~::~:~~:;~~~:;i2~:;~}I~':':':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
~
Acoperis curb in shed-uri
30.0-60.0
5.0 ,
@ - \tV.
\!51
(f'2\
Hala cu lumlnator transversal, fermele - grln:l Gerber
do I
1.
l(
~
(j,menS'~~1
in",m
b b, d d. do
370 400 440 1120 150 190 1150 150 150 200 200 200 600 1800 300 400 300 300 900 1200 1200 1500 120 I 120 150 150 120 120 500 400 1500 1800 120 150 120
'0"
200 300 400 500 600
400\500 600\700800
b
p
Clasa de
reZlslenlJrafoc
450"C 3SO'-45O"C
do
:''7S T
~
~
b b,
150 F30-A 50 190 F60-A F30-A 230 F90-A F6<}A 80180 F30-A F30-A F6<l-A
Id
dOl I
s-----....d 300
300 1400 500 600
00 500160< ,"OC
r.><i, ""'600 7001"" 900'000

300 400
dol')
! ,~
1.
ld,
b, d d,
sao
>---+--+--' 200 b, 200
600
3Prefabrlcatedinbelan @ - ferme. profil T

profll
Prefabricate din belon: - gnnZlmgle colturile mterloare leSlIe - stilpl: toate colturile leSlte
1'1?\
--gnnzi proW 1. gnnzi de acopens
Prefabncate din beton
Pentru a evita sagetile deranjante ar trebuifolosite grinzi-cadru - cu tiranti in pardoseala. in stabilirea distantelor dintre reaze me. trebuie luata in conSlderare dis punerea masinllor si a cailor de ac ces. precum $i distantele necesare autovehiculelor pentru a intoarce. inaltimea halei poate Ii datiL daca e cazul. de inaltimea macaralelor. Pentru 0 portanta corespunzatoare a structurii de rezistenta. inaltimea spatiilor de deasupra MS a podului de rulare trebuie sa fie intre 1.6 3.4 m. Halele mai inalte nu prezm ta avantaje in ceea ce priveste ven liIatia. mai imporlanta e circulalla aerului prin elemente de ventilare bine dimensionate $i care nu pro duc curent (Ierestre. guri de venti lare, radiatoare).
CD
406
:1
:':', 1,....'.:::...::::::::;::::::::::..: ..::::.
CLAolRI ETAJATE --..
UJ
lumina reHectata
I 28 I
;> / ;//'"'-..
/"
r:t\
\..!J
//, />* liFJl
Grinzile sint paralele cu peretele

exterior: ilumjnare neuniformtt.
mai slaba
dislanJa d"lntre locul de lucru $i lereastr~:

- llummare normala-: 2a;
- iluminare loane buna.: 1,Sa
Avanlaje lata de cladirile neetajate:

Suprafata construita mai mica, circulatii mai scurte intre diferitele
sectii. datorate posibilitalilor de legiitura pe verticala, trasee mal scur
te pentru conducte, intre\inere Si incalzire mai ieftine, aerisire mal sim
pia. Adecvat pentru fabrici de bere, fabrici de hirtie, depozite Si aile
cladiri unde materiile prime sint transportale intii la nivelurile superio
are, de unde sint coborite prin propria greutate la nivelurile inferioare.
o buna i1uminare laterala. Adecvat pentru industria optica, de meca nica fina si electrica, industria alimentara si de arome, industria textila. Situare: Conditionata urbanistic si operational. Daca c1adirea esta vitrata nu mai pe 0 latura, atunci aceasta ar trebui sa fie cea de nord-est, daca este vitrata pe doua laturi, c1adirea ar trebui orienlata pe lungime pe axa est-vest, cu ferestre pe nord si pe sud. in acest caz, soarele de vara straluceste doar pu\in in incaperi $i poate Ii Usor oprit prin pro tectii, iar iama, spa\iile beneficiaza de lumina soarelui pina pe latu ra de nord --. 0. Pe latura de nord: casa scarii, WC (zona racoroa sa). Nu sint umbre deranjante in spatiul de lucru. Pe latura sudica li bera se pot monta parasolare continui cu ac\ionare mecanica. De cea mai buna iluminare naturala beneficiaza cladirile inalle care sint situ ate unele fala de altele la 0 distanta de doua ori mai mare decil inal timea lor (unghiul de inciden\a a luminii la parter ~ 27) --. ; intre ele se pot situ a cladiri de joasa inaltime cu luminatoare.
:::
III
I I .;
D;slanla adecvala int,e c1adi,; penlru 0 buna iluminare
~l:
6.00
I 3.00 I
t,75
6.00
sud
F"''''1[:
nord
II)
of
Adincimea cladirii pentru 0 de nivel data
inaWme
Cadre cu deschidere libe,a;

utilizare neingradita a spatiu(ui
contra vintuire
:1
nord
:1
1
!
20-22.5
I
I
I
,
I ,
1
1
15-17.5
Dimensiuni: inaltimea incaperilorconform reglementarilor este? 3,0 m pentru c1adirile industriale, pentru subsoluri si mansarde ;" 2,5 m. Adincimea cladirii: functie de inaltimea incaperilor. Adincimea unei ca mere in cazul tabricilor situate izolal este in general de doua ori inal\imea, in caz de ferestre lara buiandrug aparent --. CD (circula\iile din centrul cladirii nu sint incluse in calcul). Pentru 3 m inaltime a camerei deci 12 m + 1,75 - 3,00 m circulatie = 13,75 - 15,00 m adincime - G). Adincimea economicil pentru acoperire le'lril stilpi intermediari conform -. 0. Camerele de 4m ini\ltime au 0 adinci me de 15, respectiv 17,5 m, de obicei cu 1 sau 2 stilpi intermediari
Structura cu cadre intermediare
olera avanraje stalice; slilpii de,anjeaza insa suprala\a de lucru
Stilpii intermediari permit clfculatii centrale, in stinga sau in dreapla lor: supra1a\:'l mai mare c~Hre nord.
-.
Camere de 5m inal\ime si cu 0 adincime de 20, respectiv 22,5 m sint economice cu 2 stilpi - (aceastil deschidere este posibilil si filra sHlpi intermediari pentru mansarde. as cum este iluslrat la --.0). in cazuri speciale. pentru cu~i etc., adincimea constructiei poate fi U$or calculata functie de luminozitatea dorita, care depinde de tipul de activitate. Valorile aproximative pentru suprafete de ferestre: 10% din suprafata pardoselii incaperi anexe si depozitilri aleliere pentru lucrari grele 12% din suprafata pardoselii ateliere pentru lucrari de precizie 20% din supralata pardoselii in cazul unor incaperi cu adincime mai mare, difuzia luminii inciden te este avantajoasa (brise-soleil-uri, jaluzele:geamuri de refractie s.a.m.d.), directia deschiderii grinzilor este importanta --. CD - . Distanta dinlre blatul de lucru si lereastril ~ dublul distanlei dintre buiandrugul ferestrei $i blalul de lucru --. .
~l
o
"I
11
]
~
o ri
o ri
l
1
:1 1
L __
1---------.------ L-I
1
t 7.C '5_-_-e5 --_ _-I
---~
.n
.,'
..: :: :::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':::.'::.
cladi,e etaJata cu hala penl,u maca rale care e concomitent put de ridi care pentru piese la balcoanele decalate ale nivelurilor 5uperioare.
Cele mai adinci incttperi cu 2 rindurj de Sfilpi intermediari. Grinzi in conso\~ spre ex\erior.
b (dimensiuni modul)
---'
~ b.
d
(111
3DO 400 500 600 700
> 4SO'Cjl90 180 110160150
1,",350 450- 23 220 210 ZOO 190 60 montmo tom lo1~ onllU F 90
~ 100 montara com .let.1 oontrv F 9O-A ._ 250 cu Stlal b:e1on In Sl\U
cu eleci sialic
ProW IT
Prefabricate din belon, plan$ee
GrindiVrigla-reazem. sectiune rectangulara
Grinda- reazem; prolil 1
Reazem placi plan$eu; p,oW TT
407
~ 100
m zonA
deservit~
CLAolRI INOUSTRIALE
intrepflndere
GRUPURI SANITARE
Amenajarea func\ionala ~i corespunzatoare a grupurilor sanitare ~i a camerelor sociale creeaza un climat pozitiv intr-o intreprindere. Aici sint incluse: toalete, vestlare ~ pag. 412, du~uri ~i cazi de bale ~ pag. 410, incaperea sanitara, eventual sauna ~i btli medicinale. Toaletele: la 0 distan\a de cca 100 m de fiecare loc de lucru, in caz de productie pe banda rulanta, la cca 75 m, in intreprinderile mai mari trebuie impartite in mod functional in mai multe unitati, de ex. pe fiecare nivellinga scara, in zona podestului. Pentru mai mult de 5 angajati, toaletele trebuie impartite pe sexe. Pentru mal mult de 5 angaja\i, trebuie sa existe toalete pentru folosirea exclusiva de catre ace$tia, Nu este necesara 0 anticamera daca grupul sanitar nu contine decit 0 singura toaleta ~i daca nu are acces direct catre 0 incapere de lucru, de pauza, catre un vestiar, spalator sau camera sanitara. Toaletele trebuie sa poata fi incuiate. in caz de ventilare naturala a toaletelor, suprafa\a destinata aerisirii trebuie sa fie? de cit suprafa\a sec\iunii transversaie a golului de ventilare. in caz de ventilare cu fereastra pe 0 singura latura sint necesari 1.700 cm 2 pe toaleta, funetie de necesitati 1.000 cm 2 . in grupurile sanitare pentru s 50 barbati respectiv ~ 160 de femei trebuie prevazute pentru fiecare toaleta 0 aerisire in pardoseala cu $icana pentru miros, precum $i rabinet cu maneta de ac\ionare $i fi let pentru furtun. De asemenea, este necesara 0 chiuveta de de versare pentru curatare, Pardoselile trebuie sa fie antiderapante, impermeabile $i U$or de cura\a\. Peretii trebuie sa fie lavabill pina la o inaltime ? 2 m, Temperatura in toalete trebuie sa fie? 21 0 C. Toaletele necesita 0 anticamera bine aerisita. Aici, la fiecare 5 WC uri trebuie sa fie prevazuta ? 1 chluveta, precum $1 uscatoare pen tru miini, Daca sint montate distribuitoare de sapun, este de ajuns unul la 2 chiuvete. La 2 - 3 chiuvete este necesara 0 oglinda. Inaltimea minima a toaletelor poate fi de 2.20 m, daca nu contin mai mult de 4 WC-uri.
barbali
femei
unllate -; 100 barbali

toaiete
So
160 temei
Zona deservita
Dispunerea grupunlor sanltare
8S
o o
f--'2S~'SS_
o
85
T 0
f - - ' 50 --+---, ,S--1
1 t:t----
f--~110~
f---i: ,3S........,
We-uri intr-un singur $Ir, u$lle se deschid in extenor

f---125 - - + - - 1 9 O - - l
U$ile se deschid catre interior

f--150 - - 1 5 5 - - - i
o o
T
85
0
[.]----ItfHE
canal
T ~}--;::~EE
8S'
o
o
H'-~:f!Il
canal
Usile se deschid catre exteflor. cu canal de unna

f--125 ---+-- 20S--------<
USlle se deschid catre interior

\---150----+---- 165 ~
TU----t:!:lEim:lm
85
o o
0
''""
'" ,ro
~
e
;i;
~o.
'Ol
u '" .;::0)
~
o
T
8S
E
10"01
, ill
~~
01
'ro" 5i
0.
1
~@
Ole u,_
ro
g
Ol
~~ .~'6 a.'"
1 1
$j} a.=. "'0
'" ~~~ ",iii

~C
Ol
'g>"
'" ,rn
~
iiJ
000.
,'"
u'"
E
1041 20
"ill oo~ ,ill
~ID
0'"
~~
rn g
'" ~~
1
1
1
,'A.'" '" " E '" ai .~~~ '0. *~ ~ai

~
'0 c
00
u
~
.c'" u'C
1
.~
:>
0,6 1.2 1.8 2,4 3,0 3,6 4,2 4,8 5,4 6,0
1 1
1
1
I
1
,
i i
[.j----IEE
1 t-l----
25 50 75
2 3 4 5 6
7
2 3 4
5
1
I
2 3 4 5 6 7 8
9
1
1
i
I
Cu pisoare, uSlle se deschld catre exterior

f--125
,
2 2 2 2 3 3
1 2 2 2 2 3 3 4
35 50 65 80 '00 120 140

160)
1
I
1
1
1
2 2 2 2 3 3 3
2 2 2 3 3 4 4
1
1
200--+
La fel ca la ~ cu, usile care se deschId catre mtenor f - - ,so --+---, 2S---+-
100 130 160
6
7
2 2 2 3 3
I
I
1
1
1
1
0 0
T B5
o
o
8S
190 220 250 51
8 9 10
8
9
10
10
Ii
ii
0
Grup sanitar cu WC-un in doua siruri, usde se deschld in extenor
1---1 5O-----i
lr,l-----t:\:l:l:
Ii
Ii
I
:
:
esle poslblla multlpllcarea de 1,5 on in incaperea separal<l pentru cetergen\1 $\ unelte de Guratal. Daca WC-uole pentru b~Hbatl sinl indepartale spatial de cele pentru feme!. atunci SI in acesle ircapen trebule sa eXlste chluvele de deversare 3\ in an\ICClmerele grupunlor sanl\are ale intreprlndenlor IrebUie sa eXlste confonn leglslallel irl ""Igoare 'obmele cu apa calda deasupra lavoarelar. 41 pina la 5 angaJa~1 este SUflcrenl un grup sanltar comun s, grupul sanllar nu mal mare decit pentru tOIOSJrea de catre 250 sau 160 de temel.
U$lle se deschrd catre interior

f---220_
Grupurr sanitare man
~ III

f - - ' 40 -----;
on:,;;
: .1 . .
: 60 t
r " :: 1:
60
, ,
f-1.25 --1--1,25 -+-,.25
----1
f - - - - 200-------1
WC-uri intr-un singur $ir, prsoare, canal de urina
11111
we-uri in doua sirur;
'14"
~
U$ile se deschid
c~e
exterior - economie de spatiu prin
solu\ia de col\ -
\.g}
408
H ,35--+-1,35-1 f--l ,50--11-1.35+1,35--1
r
EXEMPLE DE PROIECTARE. GRUPURI SANITARE

Un grup sanitar nu ar trebui sil continil mai mull de 10 loalete $i 10 we uri. Grupurile sanitare trebuie dispuse in a$a fel, incH sil nu lie la mal mull de 100 m depMare de locurile permanente de lucru $i nu la mai mull de un ni veldistantil, in caz cil nu e~istil scilri rulante. Traseul de la locul de lucru la grupul sanitar nu ar Irebui sillreacil prin e~terior. valori elalon lavoare WCuri pisoare bideuri Chiuvete
55 M80 -+eo -+--155 150600 femei 450600 b~rbali
'" "!
f '"
[
aUloril~lilor
"!
G)
loalele pent,u canline ale
" " "> .

.
1)
~--
'"
5aII~~S;
e-~-
~~ ~
o !ll!~
"
''\ 0: 110 \~,
~
0 0 0
~~
)0:
~~J
'" i
'" 1"
~I g + o
'" l'
barbali
I
T
~\
gr~.(\
D
~f
ToalelB pentru popasuri de autostrada., eea 150 persoane
f F
'" '"
I
!D 10
\~
" ~,O' [_\~~

I
"
10
I)
\1
remei
'\0 ....
"
'e:>
S>
""
cr
C "- 0 ~\ '\ 0
.
'" r '" '" '"
---',0'
~
lit
(J
(~)
(~"~."
.~~
..L
0 0
()
f
1,50-1
T
;@
loalele penlru reSlauranle, 170 femei Si 170 Mrbali

1--',50-+~1.25 +-'.50-1I~1,50-h,25
l-o@ inlreprinderi I firme femei pinilla 5 pers, 1

1
1
10 pers,
1
1
2
20 pers 1
35 pers,
3
4
50 pers
2
65 pers, 2
5
80 pers. 2
6
7
2
100 per~.
120 pers. 3
8
140 pers
3
9
160 pers.
10
3
1
1
b~rba\i pin~ la 5 pers.
10 ~25 pers.
1
12 5075 pers. 2
34 100 ~ 130 pers,
2
56 160 190 pers, 78 2
220 . 250 oers.
910 3
Cantine ale autorit~lilor
l-o(i)
150 . 300 pers.
1
feme; 1
1
301 450 pers,
2
451 ~ 600 pers. 1
2
601 . 900 pers.
1
3
4
9011200pers. 2
1
b~rbati 150 . 300 pers.
1
1
301 450 pers.
2
451 . 600 pers.
2
2
601 900 pers,
2
3
901 ~ 1200 oers. 4
3
restaurante/calenele l-o(]+@ 100 m' supra'at~ 1 ~ 2
1
femei 1
1
b~rbati dup~ nr. locuri
femei pin~ la 1
1
30
1 ~ 2
60
2
2
23 80
120
2-3
34 3~4 170
46 b~rbat; pin~ la 1
30
1
1
60
1
1 ~ 2
12 80
120
2
2
170
23 23 c1ad;ri administrative (9 cite 5 WCuri ,.... 4
$; de birouri 1~ 2 1 ~ 2
12 12 inMimi recomandate de
MSUMS ceramic~ 40 cm 85 90cm MSUMS cioc
" II
. ..
I
,:
1
1
1
2
2
2
3
3
3
3
1 - 2
34 5-6
7-8
910
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
2
3
4
5
1
1
1
1
23
1
1
1
1
1
12 23 3-4
45 56 die 10 persoane
1
~.-'-1
1
b~~~~:
,....
1
3940cm 65 75 cm i 37
I
60 65cm
'" +
J.
IO_~ + 10. '"

'" '"
.~
'"
ex>
ID\.
~f
I
~~: ~
<:
C"
-0
0 0
I)
~l
'" '" ~ '" '" + '" -L '"

0
~~): ..
L':~
1- 531
~.(i)9'
::n ::n
<D
1 47 I
'" \~Ui I
I M
M
Q
femei
+ 0
<0 <0
iSJ~T2:iJ ~ '7! l1l '1 ~\

, .' L
118,
T
M M
(.\
~:t
, VJ1~ ':'
\;0.) T
~
r-'
<D
'7
11 ( ~
~ II ({ ~ .... I s \..: ~ \l,J / I

.... .... " ....
I
,M
'" 0
I,
6'
1 37 I
Toalel9 penlru cladiri de birouri Si adminislralie. 40 femei $i 40
b~rbati
I
~r
we suspendalre,emat
.- 4,0
pisoar
'1,50
l-l.251~-I,50
II
1,50-11,25 1-1,50--1
'" '" I
I
10 \
'0
Ie) "
'1
1-\
'0
'\ 0
"'\0'
1:'.----
-0
D~
b~rbali
(\
1,0 1 1,0 I 1,0

N
0
'" '" I
~
L
\\
(~)
(' )
'\ 0'
<?
C"
'" .l '"
~l
0 <0
./
~ '-
J "-.
"
'.
Mrball
I
'"
<D
ci
'" "'.
0 0
()
lemei
(.\
-'
<"
<:':
~I
-+ 0
0 <D
.A A A /h/~~r
.../
OJ
, r.{.\
Il
'"
"! '"
T I
"'.
./,l
'I
f-l,65--1 loalele pentru lirmeflntrepnnderi, 100 lemei si 100 b~rbati
f-l,O+ 1,01-1,0 f-l,O!
(J)
Grup sanilar hotel
Grup sanitar restaurant
409
f-
35----'
CONSTRUCT" INDUSTRIALE
INSTALATII DE SpALAT
Instalaliile de spalat cuprind toate dispozitivele si echipamentele care servesc spalarii corporate a personalului. Categorii: instalalii de spalat, instalatii cu jet, instalalii de baie. Instalaliile de spalat trebuie sa fie alimentate cu apa rece si calda sau mixt. Pentru fiecare instalatie de spalat trebuie prevazut un sifon de scurgere cu maneta de inchidere si filet pentru lnsurubare furtun, Instalaliile trebuie sa fie aerisite artificial, in mod suficient. pe timpul utilizarii. Numarul echipamentelor de spalat la 100 de utillzatorl este determi nat de tipul intreprinderii in: 15 echipamente pentru intreprinderile cu munca ce nu produce murdarie, 20 pentru cele ce produc murdarie medie, 25 pentru cele ce preduc murdarie multa, 25 pentru cele cu atmosfera calda, umeda, prafoasa, toxica, cu agenti patogeni, miro sitoare, sterile si farmaceutice, alimentalie si arome. Echipamentele de spalattrebuie impartite funclie de necesitati in echipamente cu curgere si cu jet, intr-un raport echilibrat. FunClie de tipul activitalii intreprinderii, se dispune intr-un lac adec vat, in apropierea locurilor de lucru, un spalator de gura. ~ CD Temperaturadin vestiare $i instalaliile de spalat trebuie sa fie de 20 - 22 0 C. Consumul de apa de persoana $1 pe zi este de 50 litri.
Instalatiile de spalat necesare
...
.'
1,00
della pardoseala
rt~
35_.
lill
Tisnitoare actionala cu miner I" <100m de locul de lucru
Sistem jgheab de spalal Rotter

6-8 persoane
'" 137 em
Dispozitiv pentru spalat picioare
{;\.4 \::V
------
~~~
37
Fintfna de spalat. economie de spaliu fala de )ghea\Jll[ile de spalat 25% - @ - @
Tlpul intrepnnderu murdane redusa murda-fie medle murda"e accentuala
consum de persoana
nr. de ullllzatorl Jnstala(le intr-un limp de 15 min a 20 mm b
,,,n
2 3
4
'0
1
I
6 5
~~~Y
I
y
78
I
2.20
44
./
1 10
'1 :
lnaltimea libera a capetelor de dus
45
Cuve pentru plcioare
45
DistribUitor de servete de hirtie,

polita SI dislribuitor de sapun
CD
45
Spatiul necesar pentru
dlspozltlvele de spalat C1fculare
60
60
r t
L
1-35+--1,00 - i
l--;:: 1,35-------l (1.10zweib.)
T
60 60
70
60
J.
f-
55 -I SO e---l.00-i
'35+- , , 10 ---+ 35,
f~ 70~
1,05
..-------+2:70~
I------------ ~
2, OS - - - - 1
Instalatie de spalat cu chiuvete
Instalalie de spalat cu cuve

de spalat picioarele
lnsta(atie de spalat cu jgheab
@
T
1,40
Instalatie de spalat cu jgheab pentru spala! picioarele
DC
~~
T
T 90
1.05
DO DO
90
"'~I!!!I!! t
+~='!'I
90
1
1.40a..;;;;;;:;;~:;;:;;;~[Q
I- 1,OS-+- '.50 -+ 1,05-+ 1.05-., e - - 3.60 -------l
DC] EHEHmmJll I I
1.05 I
~=+1--1,05--< 55+- 1.00-+ 55 +-1 ,05-i
90
1-
1~~.
Celule cu cada
scurgere jgheab,n~~~I~~~\e
@
410
Dusuri semideschise
Dusuri individuale cu spatiu
pentru schimb
Dusuri deschise cu loc uscare
Denumirea spaliului
Echipamenle de igien~ 1 chiuveta. deversare 1 loalel~ la 3 pin~ la 10 femei sau la 50 pin~ la 100m' 1 pina la 3 lavoare penlru 0 toalel~ sau 1 lavoar pentru cel mull 5 WC-uri
CONSTRUCTIIINDUSTRIALE
DOTARI SANITARE
(oalele 1! femei
Spaliu lavoar-WC 'emei l )
Tipul inlreprinderii murdArie

redus~
Echipamente 3lavoare 3 WC-uri 1 cuva de spalal sezind 1 chiuvel~ deversare 31avoare 1 insfalalie duS 1 cuva sp:tlat picioarele 3 WC-uri 1 cuva de spalal sezind 1 chiuvela. deversare 31avoare 2WCuri 2 pisoare 1 chiuvela deversare 31avoare 1 inslalalie dus 1 cuv~ spalal picioarele 2WC-uri 2 pisoare I chiuveta deversare 10 pin~ la 15lemei
loale1e 1j
b~rbali
1 ehiu\leta. deversare 110alel~ la 10 pin~ la 15 barbali sau la 50 pina la 150m' supralala ulila 1 pin~ la 3 p'soare la 10 pina la 15 barbali sau la 50 pin~ la 150m' supralala utila 1 pina la 3 lavoare pentru 0 loalela sau 1 lavoar penlru eel mult 5 WC-uri
murdarie medie
10 pin~ la 151emei
:;:
II
I :;
birouri
1 lavoar la B pin a la 10 persoane sau la 100m? supralala uWA sau cel pu1in la un bimu sau Mavoar la 3 pina. la 7 persoane 1 chiuvela deversare 1 fierba.l0r de apa l ! 1 chiuveta sp~tat cu
Lavoar-WC barbat'"
murd:'lrle
redus~
10 15
pln~
In
b~rbali
camere de curalenie oficiu
murdarie medie
supralat~
10 pina la 15 bMbali
de scurgere
l) la un grup sanltar max. 10 We-uri " consumul de apa liarta de persoana esle de 0,751/zi. 1 lilru de apa inseamna 5 pin a la 6 cesli.
murdarie accentuata cu podea murdara sau Gaida
ca mai sus, dar se adauga 1 cada de dus la 10 - 15 persoane I cada de bale la 2 - 3 persoane ca mai sus, dar se adaug:t 1 cuva spalat picioarele la 10 15 porsoane 1 balin dezinfectare a picioarelor cu 6 8 joturi 1 - 2 lisnilori la un spaliu de sp~lal
G)
Iemel
Echipamenle penlru cladiri de birouri Si administrative
WC-uri
bazinele de spAlat in ~ezul
lavoar
chiuvela
B pina la 10" 17pina la 20 25 pin a la 30 35 pin a la 40 45 pina la 50 Mrbati 5

1)
camera de curalal 2 3 1 pin a la 2 2 2 2 pina la 3

cam ere de lucru 3 )
1 chiuveta deversare 1 chiuvola deversare 1 fierbalor do apa 1chiuveta dubla spalat picurator 1 lisniloare la 100 persoane
Oficiu l )
pisoare
la un grup sanilar max. 10 We-uri, in anlicamera a 5 We-uri trebuie sa. exisle col pUlin 1 chiuvet~ sau lavoar l) consumul de apa fiarta de persoana este de 0,751:zi. 1 litru de apa inseamna 5 pinit la 6 cesti. JI distanla maxim~ dintre locul de lucru si \isniloare esle de 100 m
10 pina la 13" 20 pina la 25 30 pin a la 39 40 pina la 49 50 pina la 59

l)
2 2 pina la 3 3 3 pina la4
1 pin a la 2 2 pina ia 3 3 4 2 3 3
1
Echipamente pentru intreprinderi industriare
.~~
"
~
in proiectarea de birouri mai mici se recomanda dublarea numarului de lavoare, de WC-uri si de pisoare Numarul de obieCle de persoana
~.: ~ -"'", 2:(ijo

~ g-~
E~.E
'"~"!.
n:l(l.J'='
co
"i'l~~ ~C3~"5
~e?5a.
c
il -
co .~
.0 '0 '0
'> "
u
0-"
"" '"
ua.
~ 8-~i!l
~_8
'0
fi 8.2 ~
~~~\3
'" " '"'

\3
8 :t
~a
~
.0"'0
~~~ ._ '0
!"
~~J
.~
'"
Companii cu conditii de lucru obisnuile
murdArie pU(ina
blrourl si administratie induSlria vestimentara, a lemnului, mecanica tina 15 20 10 10 (10) (10j 4 1 2

-
1 1
murdarie medie Companii cu condi\ii de lucru speciale

murd~rie aCGenlual~
anlreprize, inlreprinderi de cons\ruc,ii masini industria c:trbunilor, industria cimentului si a varului, industria gudronului oleiarii, labrici de Slicl~, luc,u cu Ir alamenle termice sfarimare piatrA, eadere, parti din industria ceramicii spalatorii, vopsilorii mine de carbune si de minereuri, sp~latorij de carbune, inslalatii de procesare a minereurilor inslalalii de prelucrare a produselor de origine animala inlreprinderi de prelucrare a plumbului, a arsenicului, a mercurului, a fosforu1ui, malerii prime animale precum intestine Si oase laboratoare de izolOpi
B
10
25
12
cald
25
12
10
pralos
25 25 25
12 16 12
10
3 3 3
umed umed, murdarie accenluala mirosilor Companii cu condilii de lucru periculoase prelucrare subslante toxice,substante infeGlioase,subslanle radioactive
7
10
,
1
25
16
25
12
Exemple de tipuri de activifale
~i de instalalii de spalal, de duS Si de bai corespunzatoare
411
VESTIARE, DULAPURI HAINE
Vestiarele sint eehipamente eare servese sehimbului Si depozitarii hai nelor de easa, de strada si de lueru ale personalului unei eompanii. ineaperile trebuie sa fie situate fune\ionalintre intrarea in eompanie Si loeul de lueru S; sa fie aeeesibile pe cea mai scurta cale. Vestiarele
trebuie sa aiba 0 inallime libera de ~ 2,30 m la 0 suprafala de pin a
la 30 m2 inclusiv Si ~ 2,50 m la 0 suprafala mai mare de 30 m2 . Su
prafata unui vestiar trebuie sa fie ~ 6 m2 . Acolo unde nu sint ne
cesare vestiare, trebuie sa existe pentru fieeare angajat un cuier Si
un dulap cu ineuieloare ~ @ - @
Vestiarele trebuie sa fie separate pe sexe Si sa fie Iipsile de curent
sau de posibilitatea de a privi inauntru.
~irurile de dulapuri Si de rafturi sint plasate cel mai avantajos perpen
dicular pe peretele cu ferestre. E bine ea parapetele ferestrelor sa fie la
inaltimea dulapurilor daea este posibil. Spaliile de spalat Si vestiarele
trebuie sa aiba acees direct unele eatre celelalte, insa trebuie separate.
Lalimea circulaliilor conform DIN 18225:
Siruri
Numar de persoane (zona deservlta) pin a la 5 latlme ap') normala 0,875 t ,00 1,25 1.75 .;;;2,=25
CD
1-50-t---l,3D-+- 9O......j
Vestiar cu suporturi simple cu cirlige
1-50--t-- 1,10 -+- 80......j
Suport umerase
circulatie
ITITT ITIfT
1-50 +- 50 ....
"'so-+-- 9O---l
1-50 -1-50 ....
f-50+-
80~
clrculatle
banea
Ves~iar eu suporturi simple cu clrllge, cu autoservlre
~~~~~~~u
\::!..J
f4\
Vestiar eu suportur! simple umerase, cu autoservlre
n=t=n I~I
l---
n=ir-l I~I
1,80
----------l
I---
Ir .
1,10---l
I--l,'O~
dulapurL schimb cu tabu ret care gliseaza
Dimensiuni minima vestiare
1 _ _ _ _........::2'--
--"-:plna la 20
pina la 100 pina la 250 ---"p_in.o;a..:la..:4_0..:0
3
4
l--
90 ---I
',00
_ _ _ _---'5
') dimensiuni-etalon
1 ~EGard:r::: :e:~rle.c.~u i::!VidUale de suportur~i1rlige~ 75 --< siruri .

6
~: : .H-+ + + + H_+if-H-+~H+-< I .~ +++

:t+t+t+t-+-t-Hf+"-+++++t-H-t+t-+-H-400
?
0.03 m2 90
t- 7S
in cazul cuierelor deschise nu ar trebui praet;cate distanle dintre

drlige sau umera$e mai miei dedt urmatoarele:
pentru haine de strada, intre drlige 20 cm, intre umerase 10 em, pen
tru haine de lucru uscate, intre cirlige 10 em, intre umerase 6 em.
Pentru haine de lucru umede intre cirlige 30 em, intre umerase 20 em
CD -G),
:
:
W-U+
f-j\
uk
I - 70
--i
I I
tI I
~pO~~r~2 m un cirlig
Vestiare:
1 dulap de haine pe eap de lucrator
1 dulap dublu in intr. cu munea ce murdareste
(separat pt. haine de lueru Sl de strada) pe eap de luerator
Neeesar de spatlu: suprafala schimb pe eap de angajat 0,50 m2
Supr. schimb cu dulap si lavoar pe cap de angajat 0,50 - 0,60 m2
Supr. sehimb cu dulap fara lavoar pe eap de angajat 0,30 - 0,40 m2
\!-!
Garderoba cu predare, eu siruri duble de suporturi umerase (garderobe de teatru) eu servire
23
t
I
1,61
I
1,70
I
I
30
40 ,
40
1
...
Dulapuri de haine cu acoperire
inclinata $1 conducta de aerisire
1,70
I
-I
1
Dulap de garderoba ingust
"- 67
'>-
Dulapurr vestiar trapezoidale, s!stem Roner
Sirur! duble de dulapuri de haine aerlslte, eu banei de sedere
I
1,80
1.95
1
j
I 1,80
2.05
1
j
~
1,10
1
aerislre
L
Dulap cu eompart!mente
1.20
Sir de dulapuri pe doua niveluri
"i4'
'"SO"-
,//
-<30
Dulap eu eompartlmente si ~ cu garderoba deschisa
Dulap de garderoba eu dublu compartiment de 20 Si 4Qcm la-time pentru haine de strada sl de lueru.
'>
412
MODIFICARI DE FUNCTIUNE
--+[IJ Anterior fabrica -- CD - G) modificarea lunctiunii:
Filatura a lost translormatA in primarie $i atelierul de rasucit lire in
c1adire de locuinte $i magazine. Depozitul de lina a lost transformat
in hotel.
Anterior hala comerciala -- @ - (J) modilicarea lunctiunii:
Magazine, restaurante $i 0 berarie. La elaj au lost amenajate birouri.
Anterior grup de silozuri -- - modificarea lunctiunii:
Birou de arhitectura. A lost necesara demolarea unor pereti $i rea
lizarea unor plat10rme tip pod pentru a asigura legaturi intre silozuri
la niveluri diferite.
Anterior hidrocentralA -- @ - @ ulterior centru de arta, ateliere,
locuinte. Fosta hidrocentrala a lost 1010sitA pina in 1975 la aprovi
zionarea cu apa a ora$ului Rotterdam.
I; :
.L-J
Primaria
,
Plan silozuri/dupa: birou de arhileclu,a -
. --.... .
. . , .L.....J.
r~
f4\
\V
Cenl,al Markel Covenlga'den

Lond'a (J)
Plan -
- (J)
Vedere-
Arh.: R. eolill
Sec1iune trans....ersa/a -
CD
Plan hidrocentrala Honingerdijk!dupa: cenlru de arta
Grupul Ulopl.
Complexullostei hale comerciale/dupa: magazine, restaur ante, biroufi
Sec\iune
~@
AoN8rdam
413
MODIFICARI DE FUNCTIUNE
--Ill
Complex de locuinle in Boston, SUA Anterior: labrica de piane; dupa: locuinte pentru arti~ti --.. CD - Cladirea cu patru aripi cuprinde 0 curte interioara. Are foarte mUlte go luri de lerestre ~i 0 adincime redusa, loarte potrivita pentru locuinte. Sala multifunc~ionala Pavillion Baltard, Nogent-sur-Marne, F. Anterior: hala comerciala; dupa: sala multilunctionala --.. @ - 8). Hala poate Ii utilizata pentru evenimente cu pina la 300 de partic! panti. In noul subsollocur! de parcare, incaperi necesare din punct de vedere functional ~i anexe. Centrul cultural din Geneva Anterior: abator; dupa - centru cultural --.. - 0. Cladirea existenta din 1848 a lost reamenajata intr-un centru cultural cu sali de expozitie, teatru experimental, sali pentru repetitii muzicale ~i un restaurant. locuinle pentru arti!?ti, Nesbeth Housing, New York Anterior: labrica de teleloane; dupa: locuinte --..
In suprafata utila existenta de cca 60.000 m2 au putut Ii amenajate
384 de locuinte, magazine, ateliere, sali de expozitie, precum ~i sali
de lilmare ~i repetitii.
Coleclia de arta Schloss Gottorf, Schleswig Anterior: manej; dupa: muzeu --..(0 - @
Cladirea este cea mai reprezentativa constructie laica a landului.
Manejul a lost reamenajat pentru 0 colectie de arta moderna. S-a
renun\at la orice lei de pretentie privind reprezentativitatea.
Anterior; depozlt; dupa: ~coala --.. @
Din punct de vedere lunctional cladirea este structurata in niveluri dile
rite. Etajele 4 ~i 5 pentru ~coala-Iaborator, 2 ~i 3 pentru ~coala ~i comu
nitate, etajul 1 in comun pentru ~coala-Iaborator ~i pentru comunitate.
il
Ii
0'
'.
,
G)
N,vel curent
~a
'~'ell
II
inamte: Mala comerc;ala dupa: sala multifunctionala
inainte: abator; dupa: centru cultural ----
00
(j)
inainte manej; dupa: muzeu -
@- @
..
Vedere Imerioara abator
Sectiun; transversale -
Hala. vedere Interroara
--@
I' :1
I
I:
II
Ii
iI
inalnte: tab rica de telefoane; dupa: locuinte
Etaj cu locurnte
inalnte: depozlt; dupa: $coala
$coalalaborator San FranCISco
414
COTETE PENTRU ANIMALE MICI
~f(T
Supralal~
iN SCOP DE HOBBY
COlete!e penlru animale mic; Irebuie amenajale Si conslruile cu grija pen tru ca ele sil lie productive in ceea ce privesle creslerea animalelor. Tre buie executate astlel incil sil fie cu rale, aerisile, lara curen\i de aer, us cate, termoizolale Si impermeabile Trebuie previlzule cu sislem de eli minare a lichidului din dejectii. Supra fata de tereslre trebuie s<'l reprezin!e max. 1110 din suprala!a podelei cotetului. Este de preferat constructia
din lemn cu slratlermoizolant. Trebu
ie previlzute spalii anexe penlru pre
pararea hranei si depozilare. Forma cole\ului (rebuie sil fie aleasil funClie de siluarea lata de soare. Partea cu 'ereslre Irebuie orienlatil CaIre sud. Usa trebuie orienlata caire est. Cui burile Irebuie dispuse in locul cel mai inlunecos. Cotelullrebuie impMil in spa\iu de scurmat cu paie Si groapa de ~ec\ii cu bare de Sial deasupra ~ J- @. Spatiul de miScare in aer Iiber e ne limital in cazul ideal. Supra'ala Ire buie sil fie acoperita cu iarba 5i Ire bure sa exists un pom penlru umbra ~ @, un loc pentru depozilarea deseurilor biodegradabile si 0 zonil de baie cu nisip. Numarul gilinilor depinde de mari mea spatiului de miscare in aer liber Si de supralata libera a coletului gol. in cazul unui spatiu de miscale "eli milat, se recomanda 5 gaini pe mZ supralatil colet. Daca spatiul de miscare este de 4 ori mai mic decit supralata coletului, pot II linute 2 gaini pe m' supra!a,a cOle\. Este necesar ca in colet sa exisle Si spalii penlru barele de stal. penlru groapa de dejectii, pentru hrana, precum Si pentru recipientele de apa.
cotel de pereche .....0, 150.20 m' Pe stilpi de 34m inallime, c~plusili cu tao bl~ pin~ la 1,52,Om in~i\ime conlra ani malelor de prad~ sau atasate pe partea
eslica sau
sudic~
~:
:..; -- ... ,"

2 cuiburi de pareche. dispuse pe podeaua
hulub~riei
68
Penlru porumbeii de rasa corespunzalor
sau pe suporturi speciale.
mai mult. 1 pereche de porumbei I/oiajori

= 0.5m' spaliu. 1 pereche de porumbei de ras~ = 1,0 m' spaliu. 1520 perechi po.
HrAnirea S8 tace printro cutie din lemn cu

mid deschideri, recfpientele penlru ap~ de
rumbei de ras~ intro hulub~rie, 2050 pe rechi polumbe' obisnui\i inll'o hulubarie.
asemeni cu asHe! de deschideri.
a caseL
G)
Porumbei
Cotel porumbei
Culie cuib dup~ Fullon
III
, ,
spatiu pI. scurmat pentru 5 g~ini ~3m' spaliu pI. scurmat penlru 10 g~ini ~5m' spaliu pI. scurmat penlru 20 g~ini ~10m' spaliul de somn penlru 56 g~ini usoare sau 45 g~ini grele = 1m liniar bar~ de sial = 1012 g~ini pe 1m'.
in cotelele de crescatorie. cUiburile sint
concepule cu trap~ balanla, care lie alirn~ liber de un cirlig - @)lie consta din dou~ trape combinate - @ Atunci
cind
g~Hna
Cuiburile se dispun pe jos sau cite lrei unul peste allul, inchiderea superioar~
oblic~. Oimensiunile cuibului: 35 x 35 pin~ la 40 x 40cm suprafala podelei sl 35cm inMime Iiber~. 1 cuib deschis la 5 gaini, 1 cuib cu trap~ la 34 gaini.
intra. in cuib, (rapa esle
rjdi~
cala $i cade in urma ei.
G~in~ (Orpington)
Cuib pentru cloci! deschis
CUib cu trapa
,I
bar~
~
de stal
Aerisire fara. curenl de
38T,
cuiburile nu sint
.
IColel penlru 20 g~ini cu nis~ de somn sepa ral~. termoizolat~, cu labl~ oblic~ pentru g~. inat si aerrsire in perel!. Oeschidere pentru iesire de 18 x 20 pin~ la 20 x 30em prolejal~
contra curentului prin scinduri laterale, poa te fi inchisa. cu un element glisant.
3.75
orientate
~tre lereastr~.
Trapele de aerisire
/-j
pl~ci
pol Ii inchiso. insorit. Spatiul pontru scurmat
ghips
'",buio ,~aib~o lemperatur~ corespunzatoa re eelei eXlerioare. in limp ee spaliul de somn

lrebuie sA fie cald, motiv penlru care acesta e
(J)
deseori separat prinlro perdea si are al~tuire deosebil de bine lermoizolanla. Cote\ g~ini dupa Peseda - (IJ
Secliune -
t.
apa
2. eliminaTe aer
3 admisie aer
4. cuib comun 5. aulomat hrana
Barele de sial au funclie de m~rirnea g~i nilor 0 I~lime de 47cm. 0 inMime de 56cm. au 0 deschidere Iiber~ de 3.5m. pot Ii usor demonlale, pe 1m de bar~ pot sta 56 g~in!. Arh.: W.Cords Plan-
gard, 1,lS2.QQm
in~ltime
.0.
l'iTi'Tiir'''''i="",""w.+
1 bare dfJ SIal, dedesubt
groapa. g,'\ln:lt cUlburi comuns reciplenl hran:' leav~ cu gtllv(lnl oxlenor
pentru .1d:'lpal
trap;'\, ieSH8
6. teava cu ghi vent exterior

pentru ad~pat pale bare de sIal spallu
baie nislp (<lcopenl")
groapa
g~jnat
mlscare
drenai podea
111111111""'-,
".1.:.
r~:
lac penlru dopolll;ue1 doseur liar blodograd:lbllA poarr:. accp.s dppoillar", dl1SCUTI blodcg,ad<lb11e 9. prolOC!te conlra vlnlulUl
.'
II.
.::":::::;::.~~' --,-,' .~. :~

@
eclet pentru gaini si spatiul de miscare in aer hber -
Sec\iune Ilansvelsal~ prin cOlel -
(jJ)
/
40
/'2o y
Supralata cotel (45 rale).. ... i m' inallime colel ..... .. ....... 1,72m Num~r maxim penlru un colet = I r~loi si 20 de rale. Podeaua coleluiui trebuie sa lie masiva, protejal~ contra sobolanilor, usca I~ si aerisila. Este necesar spaliu de misca re caire ap~, pe cil posibi\ lelen mlastinos.
~
Rat~ (Peking)
.r
35
T
60
1
Sint valabile aceleasi cerin\e ca Si pentru rate; penlru indopal, animalele se pun in camere in care de-abia incap sau in celu
f-
5.00
-1
T
dlmensiuni cuib,. . 40/40crn in cole1 de cresc~lorie, cuiburile cu Irap~ sint la fel cu cele pentru g"ini. Se drspune
1
Ie miei de 40cm lungime, 30cm I~time cu jgheab gainat si recipienl hrana in lat~.
1.. ...
cuib la 1 rat~ -
@ - @
Gisca (pomerana)
Plancolel
Colet cu cuibufl penlru 45 r~to
415
COTETE ~I GRAJDURI PENTRU ANIMALE MICI

in seop de hobby
gratar sipcl labia zinc Supralata cotet de animal 0,65 - 1,Om 2 , aer curat. uscat. proteJat contra radlatlilor soarelui, contra anlmalelor de prada (sobolanl), de regula. dm lemn, podea cu drenaj -@, 5%,panta
I rase mlci
~I
Pentru rase mici cite 3, pentru rase marl cile 2 in Ilmitele indicate de inaltlme (Iunglme neli mitatal. podele din gralare de $ipd - @
cu drenare a apei dedesubt, eventual dlspozltive comune de co!ectare a urrnel.
ao
igheab a h 80 55
rase m1Jlocll 100 80 55 rase man 120 80 75 Adinclmea este aceeasi, pentru 0 impartJre usoara
CD
lepure de casa (uria$ belgian)
Dimensiuni cotete pentru iepuri
de casa (in em)

~
\::.J peste allul

50
31
f3\
Cotete pentru iepuri de easel unul
inaintea cotetului sau intre doua co tete, se
deschld pe ambele pMi -
Peretele anterior din pIasa de sirma zineala.

COletele pentru lepuroaice au sirma inchlsa
la culoare, cu polila de odihna pentru iepu
roaica la 10em rnaltime.
Intreaga cusca este din piasa de slrm~ zincata, Ochrun: 25/25 respectiv 12/70mm
CUlle-culcuS pentru pUt din lemn sau poliure tani (PURl. Podeaua culcusului este la mm. 70mm sub nlvelul pedelet cU$lli.
Cotelele pentru iepuri de casa ~- @ sint dispuse mai multe atara. pe latura protejata de vlnt a graJduriior sau a cliidirilor de 10 cuit. Pe circulaliile din grajduri se dispun pina la 3, unul peste altul ~ @ . Trebuie protejate contra $0
bolanilor ~i $Oarecilor, trebuie sa poata ti U$or curatate $i prevazute cu drenaj de urina ~ (2) in cazul cre$terii pentru ingra$are $i pentru carne ~ @ in spa Iii inchise cerinlele constructive $; de c1imatizare slnt ridicate_ lepurii sint mai sensibili la condilii clima tice proaste decit purceii sau puii. Pentru cre$tere $i lngrii$are sunt necesare coMe termoizolate cu ventilatie fortata, Volumul cotetului trebuie sa se situeze in jur de 4,5 5,5 m3 pentru tiecare iepuroaica. in c1usiv puii. Temperatura in cotelul de crescatorie este lntre 10-280 C, ideal 180 C, in cotelul de lngra$are
8)
lesle pent,u hrana in cotet
Cusca din sirma cu automat hrana
$1 automat hrana
~usca crescato~le cu cutie-culcu$
20C,
Grajdurile pentru capre trebuie orientate, pe cit posibil, catre est $i sud_ Trebuie sa tie uscate, cu ae risire $i iluminare bune. Supratala ferestrelor = 1/5 - 1/20 din supra tata podelei. in caz de cre$tere de masa (se recomanda grajd cu loc de mi$care) a caprelor legate, lali mea locului de stat este de 75-80 cm. Adincimea locului de stat este 1.50 - 2,00 m tara culoarele de trecere necesare din tata $i din spatele locurilor rezervate anima lelor. Locul de mi$care ar trebui pe
cit posibil orientat catre sud, adia cent larcului.
>-- 0,85-1.25 ___
f~~\
supralata graJd la 1 animal

fatime (oe de stat la 1 animal
"
1
I
Deasupra leslel, impletllura din sirma. Podea cu dale In panta. jgheab pemru unna, 5upra fala fereastra = 1/10 din supra1ata podelet Fereastra in spatele loculUl de hrana. leslea si albia cu drmenslunlle obisnuile pe culoaru\ pentru nutret (culoar transversal).
Necesarul zilnic la 1 capra: 1 ,2kg fin. 2,3kg tructe locale.
1,5-2.0 m2
0,75-0,8m
1,8m
adincime lac de stat anlmallegat adincime loc de stat ammal Boor ina-Itime graid temperatura graJd
2.5-2.8m
1,9-2.2m
10'-20'
Capre (germana Saanen)

gnla pentru hrana cu prlndere
alble pentru .1rana concentrata >--- 45
Graid modern penlru capre cu iesle" lac de ad"pat intre 2

graJduri
lesle de hrana
pentru graJd capre
,1 ad"patoare.
gnlo3. hrana
ni~e odihn~
<0
l~~r~nl"e
90 pat adinc cu pale
n1se odihna
t
I
<0
~
T
0
T ~
t--
~ 1~'
_
1.20
~ 80 --+---- 1,00 ----1
Grajd cu loc loc de miscare. adine, cu daua spatii
1GraidCulocpenlruml,care,
cu podea din gratar de SIPCI
Grajd cu lac pentnu ml,care. cu mal multe spalii. cu ni,e de odihn" dispuse la perete va'a iarna 5kg iarM/zi 51 0.5kg fin
6kg trifoi ro,u
1kg fln!ZI
apa 2-3 WI la 1 anlmallz;
(arc lung/me iesle mlscare stand em
>--------------38,75--------------j
1 1~
<D
1g:Ijg.-~~
o
Il'l
C'!.
C'l
i2
lesle culoar hranJre lesle
Necesar
de spatlu
m'
latlme
lunqlme
12 capre
mlel PUi capra lap
0,7 1.2 1.5 2,24.0
20 30-40 50 40-50 80 80 80
40 50 50-70 40 60 50
Ferestrele 1/15 - 1/20 ain suprafata gra/duIUl?

ina.ltimea graidului > 2,50m
Adcioat: 1 bazln la 30 anlmale: O,4kg pale/zl, 1.5
dt anualfammal, cantltate balegar 7-15 dtJcapra.
plan
Grajd adinc cu doua spatii
3.30-i
Cre$terea capretor
416
85-96
f-- 70
80
-1
5TAULE PENTRU ANIMALE MICI --.(IJ
T
70
--1..'
r---t'
<t'
~2
+
40
:!2
iesle de perele
CD
Oi
lesle cu scara Si cu jgheab

nulrel. paie plr. aslernul transversal
Staulele pentru oi Irebuie orienta le catre esl sau catre vesl, cu ca racleristici similare grajdurilor pentru capre --+ pag. 416. Pentru creslerea de masa, staule mari li bere. cu posibilitate de adi'lposti re dupa anotimp (iarna, primava ra, in limpul fatatului, dupa fatat), dupa virsta si sex, partition ate cu garduri. Podeaua se afla la 50-60 crn sub nivelul solului. Pragul usii este la 20 cm deasupra nivelului solului.
culoar
~I~
70-80
I
~
I
.0
~ " '., " g
ij;
,'5 ,co
'E , ,~
~
iesls dubla. iesle
c:==::=J
1,00
'
r
de perale
1,00
]~
.,
E
.,
E
~ I~f n:l E
l
' ,
[ [
7.50
iesle
gard
mobil
Diferenta de inaltirne de 60-80 cm este umpluta cu balegar, care ramine 3-4 luni. leslele pentru hrana trebuie din acest motiv sa Ii reglabile, pe cit posibil sa alba !rapa, fie rolundil 2,20 m sau alungita. 3,40 m sunl suficienti penlru 25-30 oi. Distanta intre mesele de nutret este de 2,30 m, pina la perete 1,80 m. Usile sint orientate ca Ire sud, impilrlile in douil jurna tati pe inallime.
~ 4.00--f2.1lOf-4.00--+-1 ~ 12.00 -----1
1.25 125 H2.50-f 2.50-t4-~ '5.00
-----1 ------l
spaliu ames tecare nutret
fA'\
5taul lara culoar pentru nutrel
\i;
Slaul cu culoar transversal, CU a sec

tiune de 15m. suficienta pentru impar tirea in palm grupe de marne $\ miei.
buna dispunere a silolUlui Si a spatiu[ui de amestecare a nulretu lui in iOleriorul stauJului pentru oi
Necesarul de l5uorafe e de odlhnA de ml$C8re $I de hrAnlre pentru 01

Animal Dale-mama. pina la 70kg oaie-mama peste 70kg oaie-mama cu miei miel pina la 8 sapl:"mini miel vinzarelingrasare animal intre 1 sl2 ani noaten berbee crescul in tare indIvidual berbee crescul in laIC comun Supralala de m,scare si de 0d,hna in m7,an,mal U!(lmea neces~ra. a locului de hrMlre in m 21anlmal
0.85 1.0
1.2 pina la 1.6 0.3 pin.! la 0.4
0.4 pina la 0.5

0.7 pina la 0.8 3.0 pina la 4.0 1.5 pin.! fa 2.0
- - - 3.00-4,00 - - -
0.4 0.45 0.6 0.15 0.2 0.3 05 0.5
Latimea portii 2: 2,50 m, inalti mea portii 2: 2,80 m pentru p.x tragerea balegarului. inaltimea staulului esle deci de 3,30 - 3,50 m. Suprafata fe restrelor este 1/20 - 1/25 din su prafata podelei staulului; ele tre buie dispuse la inaltime, si au canaturi basculante. Toate elementele constructive si cele de lemn trebuie amplasate pe socluri la 15 - 20 cm deasu pra nivelului cel mai ridicat al stratului de balegar; ele necesita si protectie contra sarurilor conti nute de balegar. Spatiul pentru amestecarea nu trelului esle 1/10 - 1/15 din su prafata de miscare. in cazul turmelor mid 2: 6 m2 de pozil penlru slecla. Este necesar si un SpatiU de depozitare pentru fin si paie de 3,00m 3 1a 1 oaie.
Gard penlru partitionare staul. din sipci acoperis 40/60mm
Olmenslunea 81 creutateB celar mallmoortante douA rase de 01

Oafe merinos Si oaie de carne CV cao nearu berbee oaie-mama greulale 120 pina la 130 kg 70 pina la 80 kg 65 pina \a 75 kQ IMlllme la oreab<"ln lunglme
n
;:;.
n
V'
trunchi
0.96 m 0.85 m
0.83 m
0.78 m
Necesarul net de suorafets oentru ol orucafe eu oodele oerfora1e

m",anrmal
u
3.00- 4 .00 - - -
oaie-mama oale-mama cu mie\ miel ingrasat anim(ll inlre 1 si 2 ani berbee
0.8 1.2 0.5 06 1.5
CD
1.00
Gard pentru partition are slaul. din Sipci acoperis Si imp1etitura cu noduri
=0, .
Zona slaululU! penlru. .. mame lalal Sl ingrasare ... erestere
B pina la 10 10 pina la 14 14 pina la 16
60 pin<"lla 75 60 pina la 75 60 pin{\ la 70
1.50-2.00-----1
Necesar de soaflu _ _flre 10 1 oaJ.,.mamA (Indu_1v DUll _I oerloada de odAoo_flro de lama

malerial depOZFlal lin (penlru rurajare eu nn pUr) lin (penlru lurajare cu fin-produse insilozale) produse insilozale paie penlru aslernul (inclusiv suplimenl de 30% spatiu gal) hrana c;oneenIJala (incluslv suplimenl de 120% spallu gal) neeesar de spatlu 3.3 m) 1,0 mJ 1.0 mJ 1.5 mJ 0.2 m'
Gard culisant din scinduri
51aul
pen\ru~oi
,
lin
50 miei ingr~sali 50 miei ingrasati
I
I
100 m;ei sugari
100 miei sugari {J~ ,f--------"'--'-.:.-----....L----.:...----1 .... "'" 80 ai-mama

....
~/
BOoi-mamA
~I
--~
60 oi-mama.
_pa_,e preparate
tL...
I I _~~/=1::::m:::700=i.ma=ma-=:;;=-.==::::Iio:;,;;;;=--=-=.-J I I I
NO
u.,B
berbecl 55 oi linere
30oi-mam3
L.:
......&
15 animale tinere
40 oj linere
30oi-mam3
1
417
+- 5.00 -+- 5.00 +

oi~mama..
Hala penlru 350
110 miei $i 200 miei sugari, 100 miei de ingrasal.
FERME AVICOLE ---+QJ

Fermele cu hala unica au devenit in mare masura norma in toate dome
niile legate de cresterea pasarilor, Cea mai mica unitate a unei constructii
noi in cazul cresterii intensive pe un singur nivel are 0 latime de 7 m, in ca
zul cresterii in baterii de cotete, latimea este de 6-15 m. Cliidirile trebuie
executate ca terme termoizolate. Temperatura optima in ferma, depinzind
de functiune, de + 15 $i + 22 C.
in etapa care precede proiectarea trebuie luata decizia referitoare la viito
rul sistem de evacuare a galnatului, caci de acesta depind dimensiunile
eventualulul subsol sau eventualei gropi pentru colectarea gainatului.
Trebuie planificat cu atentie sistemul de ventilatle al fermel. Fermele de
pui trebuie prevazute din constructie cu ventilatoare pentru ventilare for
tata CD - 0. Gropile pentru gainat se dispun sub bateriile de cotete: ele
necesita 0 ventilare longitudinala sub culoarele de deservire.
Viteza de intrare a aerului: 0,30 mis, eel mult 0,50 m/s vara. Circulatia max.
a aerului la gainile - ouatoare este de 10 m3 /h/kg animal = rata de 60 pen
tru ferma cu cotete etajate. Pentru gaini linere $i pui 4,00 m3/h/kg animal.
Modalitati de control: de 2 ori schimb de aer iama. Oprirea instalatiei de
ventilare poate avea consecinte dezastruoase intr-un timp foarte scurt. In
stalatiile de ventilare trebuie prevazute cu dispozitive de avertizare. Tre
buie proiectate ventllatii de urgenta.
Cresterea de gaini-ouatoare, neetajat: densitate de ocupare 5-7 gaini/m 2
suprafata ferma, pentru ferma cu podea din gratar de sipci 8-10 gainilm 2 ,
pentru ferma cu podea inclinata 16 gaini/m2 suprafala. ferma.
Adapatoare circulara: 75-100 gaini la un automat de adapat, jgheab de
adapat: 1,00 m la 80-1 00 gaini. Adapatoare cu teava cu ghivent exterior:
2-3 gaini la 0 adapatoare, dispozitiv tubular de hrana: 25 gaini la unjgheab
rotund (diametru 30 em).
Cuiburi de ouat: 1 cuib cu trapa la 3-4 gaini (numai crestere genealogica),
Cuib individual deschis pentru 4-5 gaini. Cuib familie 1m2 pentru 50 gaini.
admlSle aer
aer
admlsie
II
"I
,I
. I
:1
,
I
G)
Cresterea pe un nivel a gainilor-ouatoare.
. I
,I
,:i
I! Ii
Ii
'(
Ferma gaini-ouatoare cu balerii pentru gainat uscat $1 subsol pentru galnat
eliminaTe aer
,I
I ,
,I
....
.:
::
I camera hrana
~~
I
111:1 1:1
camera Qua
o0
~
M
silQZ hrana
r:~2
(~2 I
(;2
3
'... 12
Ilm
'
M~I I
11;1 1
.
1
oiilllli'll'li (III 0 1]I,i,llll

I, I:
)
i
I!
Sistem cu cotete plate (sistem flat deck)
!,~\ i:: i i i: Ili l'! " Ii ,I, autQr:1at~ llllll l 'I Ii,"{II:I :i~anda
iII' iI~! :lllllilll!' 'I' " I
'I',
I
' pt. hrana 1111 1 1;11 1
0
! bare ae stat
apa
:lil
I
'
:1;:11
'11;11
0
I"
I
'":: :
~---12.99~-----<
II
4
CUi burl
II
u
gro~pa
o
gainat
.
u
groap~
-----'2,99
cUiburi pentru Quat
put ellmlnare aer
19heab hrana
bale de pra~
:: ::
..:::.::::. ::::,:,:,:,:,::,:,:,::,:,:,:,:,:,:,:,:,:,;:,:,:,,::::::.:.:':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':':':':':':::::, .:::::'

Voliera
-",'
9fl.lnat
1. baterll 2. recipient rezer.ra apa 3 caruCioare hrana 4. admlSle 51 evacuare aer
r=j\
\.!-J
Crester~ gaint-Quatore pe un nlve(,

1600 anlmale
Crestere in bateni pe trel etaJ. eea
4800 animale
~dapatQare
jgheab hrana
/
/
p'eluare oua.
""M
.",i .
!'
_.jgneab
',04
candJcta apa
~"-...~'--<---'--
preluare
QUa
adapatoare
~I
t c=-JI
'--150
banda preluare galnat
~--
cca, 220 -
densltatea de ocupare: B - 13 ga.lnlim 2 suprafata ferma
densltatea de acupare: 3 elaJe, 20-23 gainllm 2 4 etaJe, 27 - 30 galnilm" man me minima: 3000 animale in ferma
:::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::
densltalea de ocupare: 13 - 14 gainl m 2, usar de mecanlzat: denSltate de ocupare mica
suprafata cotet: 430 - 450 cmZ/galria ad'inclme catet: 40 - 45 cm, partIal mal mult :naJtjme cote( In fata 50, in spate 40 cm iungime Jgheab 10 - 12 cnvgaina
Cote1e in trepte
Cotete elajate
Cote1e lIat-deck
Cotete indivlduale
418
S:L'\~!f===~=~ ;=~~~
podea din pla.ci
~-~=-=---=~ =.;,:.:~&.:.:.:.:.~:.:.:.:~
l--_
I] i-- i
B~
~
t---I
~: ~,~
......_===1
~~i
3,50
FERME PENTRU iNGRA$AREA PORCILOR

DIN 18910 -+ QJ Dale: Kuratorium fUr Technik u. Bau wesen in der Landwirtschaft eY. Darmstadt (Consiliul de adminis tratie penlru tehnic~ si constructii agricole. Darmstadt) 78% din intreaga cifr~ de vinz~ri a economiei agricole provin din pro duc\ia animal~" 52% din citra tolal~ de vinzM provin din cre$tere3 vile lor pentru lapte $i cre$terea de porci penlru ingr~$al. o bun~ sau 0 proast~ praiectare de
cid asupra viitarului lermierului.
Aceasta este in special val3bil<' pen
tru productia de porci. Specializarea
$i mecanizarea procesului de pro
duclie determin~ proieclarea" Fac
tari decisivi pentru proiectarea de
ferme de porci sin!: proiectarea se
parata a fermelor de ingr~sat si a ce
lor de pr~sil['L
Forme de cre$tere: determinate de
num~rul de schimMri ale partitian~
rii in timpul unei periaade de ingr~
$are (cca 150 - 160 zile)
Tehnica de furajare: manU31~ - me
canic~ cu jgheab pe podea.
Evacuarea dejectillor: dejectii USC3
te - dejectii umede"
in principiu, ingri'!sarea intensiv~ se
imparte in douil perioade (cea do
preingril$are $i cea principal:l de in
gr~sare), fiecare fi\r~ schimbi\ri in
cadrul sectiunii de ingri\$are, de
asemenea animalele sinl \inute lar~
paie in boxe cu pode3 p3i\i31 din
pl~ci sau complet. Pentru delimitn
rea periaadelor de ingr~$are esle
valabil:
periaada de preingr~$are:
cca 50 zile greutatea in aceast~ perioad:l: 20-40kg m~rimea grupurilor: 20 animale!box~ I;Wmea locului de hr~nire: 16,5cm/animal perioada principal~ de ingrflsare: cca 100 zile greulalea in aceasl~ perioad~: 40-100kg m~rimea grupurilar: 10 animale!bax~ I~\imea locului de hran"e: 33 em/animal baxe scurte ~ zana de adihni'llhri\nire, ranfarsatfl 0,34 m2!animal zona de excretie. perforat~ 0,42 m 2/animal supr3Jata boxelor, fi'!r~ jgheab 0.76 m2ianimal suprnla\a talali'! a boxelor pentru 10 porci in perioada principal~ de ingr~ sa,e 7,60 m2 /animal Ii\\imea locului de hr~nire: 0,32 m2/animal raportulloc hr~nire/lac $edere 1: 1 ingri\satul intensiv trebuie efectuat intr-o ferm~ masiv~ termoizolat~
40 2.6 --+ 1.0-+-+ 1.0+-1.2-4
1
1.00 81
1.,00 - - - - i
~~~~u;tf~~C!~~r~~~:da
1120
~ 6.20-
6.2 - - - - - - <
>------21,00
plan
- - - - - 28,00 - - - - - - - - 4 " 6 0
T
~
Ferma. porci fngrasare, in doua .siruri, bOX8 scur1e, jgheaburi pe lungime,

80 - 160 locuri porci in perioada principal A de ingra~are
secillme
===='\1
~
,I
--
.~,
~ "
rr
, =~ n n
3,0 ':::::::: :::::..:.
f 3,50
\----.- 2.&--+t,0-" .1,0+ 1,2-1
III
:':':':':':::.
40
=-:==l
I
1.00 81
====2>--12,57'----<
podea din pla:ci . .. .

~ 1. 00 ~ ~~g~~ca~al :ri~~~a~:~~ada
-----21,00 '240
>---"-6,2
plan
---~
T
~
" - - - - - - - 28,00
" - - - - - - - < , 320
Ferma. parci inwa-sare, in palru siruri, cu perela median,
160 - 320 locu" porei ingr~$ati
secllune
28,20 - - - - - - - - - < 240
> - - - - - - 8,20 - - - -
plan
1,bo
j
87
Ferma. parci ingrasare, in doua siruri, boxe lungi, automate de hrana.
sectlune
=--=--=.."
==---,1
'~:
n
'I
" " ~
2,15
~I ,1
~
'I
.:.....::::::.
" J
"
t30 f'30
2.15
podea din
p\~CI
:=-o-~
'. "
=.-_'"!l
" "
"
'~~
~14,10-----< 240 ppj
----19,60
~--~---24,50
320Ppi
Zona de 'Sedere/hr~nire, ranlorsal~

O,37m 2/animal zona de excrel1e, per'oral~ 0.34m 2 !animal supralala boll"elor, fara jgheab 0,71m 2lanlmal 5upralala lolala a boxelor penlru 10 para in pelloaoa prloclp"'3 de ingraSar9
i
'--3.30---75~ 1.70--' .60 ......
----7.35,--~
plan
7.10m 2/anrmal 131imea IOCUlul de hr3nire. O.33m'/animAl

raporlulloc hra.nire/loc sedete 1:1
HMP '" Iocuri para in penoada principara. de
ingr~$are
1..::/
f'4'"
Staul porci ingrasare, in patru .siruri. cu perete median. boxe lungl, jgheaburi transversale
~
sectlune
I - - - 3.30-----475~1.70---1,60-l
'f
87
CD
== ~~$=j)~ R=~~=j ~I
~-----~--
1--+-1 f-+-i I--+-If-+-i
~:
I~
=-==
=-11
=------~
:'~
~
==:.=.=~ ----~
2,15
'i~
i
T
>----~-22,40 -----~360ppl
1--16.1
z.s-----f
>-----7,35 plan
29,92'
31,45
1480
600
o \::!.J
PPi,= Iocuri para in perioada principala de lngr~re
Ferma pard ingrasare cu sislem pieplene, 120 locuri pard in perioada prindpal~ de ingrA.sare in fiecare diviziune
~
sec1iune
'f
87
CD-
419
i i 1:llil), <I
:' 1;,1
...~~
II
II
FERME PENTRU INGRA$AREA PORCllOR

-[IJ
Procesul de crestere
Ingrasarea intensiva se practica in
ferme masive termoizolate (a doua
faza de ingrasare); hrana ralionali
zata solida sau lichida in jgheab;
distribuirea hranei partial sau total
mecanizata.
Perioada principal a de ingrasare:
cca 100 zite. Greutatea in aceasta perioada:
I;"
===1
- - -
:1
:.:.::::::.;. 1.::....
,I
sect,une 1-----14,87s - - - - - - - f
Supralala din pla.cr: O,71m ot /anlmal
[[[][]][]
plan
II
:1
___ J!
Supralala lo1ala boxe oenlru 10 locun porCI in penoada prlnclpala de fngrasare: 7.10 m2/box8 L31imea loculul de hramre: 0.33 mlammal
raportulloc hramrellocodlhna 1:1
-----7,35-----1
t------ 19,6O
r - - - - - 14.70 ----------j 240 ppj

1320Ppj
HMP = locun parci in perioada

prinClpaladeingrasare
- 24.50
~--~--- 400ppj
Ferme porci ingrasare, partitionate longitudinal prin perere. 2 x doua sirun.
Boxe lungi. jgheaburi transversale. podea din plac!.
sectlune
40-100kg
Marimea grupurilor de ingrasare: 10 animale/boxa Ocuparea fermei prin procedeul "inauntru-afara" sau in mod perma nent; nu se efectueaza schimbari in parti\ionarea boxelor pe perioada principala de ingrasare. Podeaua fermei e pariial perforata in boxe; nu se imprastie paie; este eva cuat balegarul lichid; canale colee toare sau cu acumulare; depozitare 4, 6 sau 8 luni in containere inalle sau adinci sau in cuve captusite cu material plastic sapate in pamint. Boxele de dimensiunile prezentate pot adaposti in perioada dinaintea ingrasarii 20 de animale. Boxele pentru preingrasare sin I de regula instalate in zone speciale ale fermei. deseori in c1adiri mai vechi disponi bile. In timpul perioadei de preingra sare sau al celei principale de lngra sare sint posibile mai multe modali tali de crestere. Reprezentarile sl datele se refera deci numai la faza principala de ingrasare. Podea din sipci: 0,72 m2/animal Suprafala totala a unei boxe pentru 10 locuri pentru porci in perioada prrncipala de ingrasare: 7,10 m2/boxa. Lat!mea locului de hranire: 0,33 m/animal raportulloc hranire/loc sedere 1:1 Preocuparile privind protejarea por cllor prevad ca podeaua zonei de sedere sa nu mai fie in intregime perforata. Separarile boxelor: bare de o\el ori zontale, zincate peste Bongossi [e senta lemn f. rezistenta la atacurr bio logice - n. traducatoruluij: dulapi de temn, 2 bucali deasupra jgheabului; altfel, 3 buca\i la 0 distan\a de 20 cm unul deasupra celuilalt. Separari mo bile, respectiv usi ale boxelor. Locul de hranire: jgheaburi duble; cuve in profil U; adapatoare cu leava cu ghivent exterior. Pardoseala circulatiilor: sapa de ci ment monolil 2,5 cm, peste strat suport de beton 10 cm; 25 cm strat de nisip. Pardoseala din placi: elemente pre fabricate din beton armat. Perelii exteriori: 24 cm zidarie din gresie calcaroasa, cu rosturi netede izola\ie 6 cm; strat de aer 4 cm; zidarie de proteC\le 11,5 cm (zidarie cu dublu strat). Ferestre: rame din material plastic, 75 x 100 cm geam izolant.
:::
!}....
II ::: :::..::
:::::. :.
.'.
-----.u
plan
f--I---~-- 22,40 1---------29.92'
t-~---------37,45
II
sectlune ~11.22~~
=====:1
-----11240 ppj
PPI:= locuri parci in penoada pnnclpala de ingrasare 320 ppj
----~
t-----735----...,
- - - - - - - - < 1 4 0 0 ppj
Ferme porci Ingrasare, sistem pieptene cu cl1e 80 locuri de diviziune. pentru porci in perioada prrncipala de jngrasare. boxe lungi, jgheaburi transversale. podea din placi.
sectrune
sectlune
r - - - - - 16.12'-----.;
=;;;;-::..~-j
----.d
'11111111
plan
r-----~--
22,40 -----------., 360ppj
29.92'
ppf:: locun DOrC! in penoada pnnclpala. de ingrasare - - - - 1 4 8 0 ppj

---~. 600ppj
f---------------37.45----
'ilIIIIIITI UlllIilllIillJ1
I I .' I
Ferme porc! jnwasare.~slstem pleptene cu cite 120 lo~uri de divizlune. pentru. por~i ~n
sectlune
penoada pnnclpala de Ingrasare. boxe lungl. Igheabun Iransversale. podea din paci.
....o
~~'='~~'---,,;~~
-- -_.... "\.:.:.:..,:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:::.:.:.:.:.:.:..:.:......
1\
.===!I
'"
plan
==.d,
ppj
sect\une ~ 14.87'---------1 zona de seoereillranire: 0.33m"'/anlma) 1\ zona excret\8: 0.40m~/anlr1a( suprafala boxe: O.73m~/anlmal supratala tolala boxe pentru 10 locurl porci in
plan
~3.30~75~3.30----1
7.35------;
~ 15,00
f--- - - - - 20.00
1240 ppj
--~------1320
Fa~,r~:~~~~~u~I~:I~~~i~:~r;,~~r~/:':,~~2/boxa
raponu( lac hran\relloc sedere 1:' ppi = 10c.Uri !'?rCl in aerioada
pnnclpala de Ingrasare
r - - - - - - - 25.00 -------------1400 pp!
wm~'III.IIII~II!III![l~
sectlune o
f:i\4 \.:J
ferme porci lngrasare. partltionate longitudinal prin perete. 2 x doua siruri.

Saxe lungi, jgheabun transversale, podea partial din placl: podelele sallde
paralele cu jgheabul.
N
=~~~-==
'" .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;;:.:~:~::i.i:;i2. ,:;

Grundnss
:::J \:::-:~~::~/-1
- - - - - 1 2 4 0 ppj
pp;:: locuri porci in oerioada
pnncipala de ingrasare
II
sect,une
plan
1-
3.30 --+75-+--3.30---\
r--~--- 22.40
f---~----
f-----7.35
29.92' - - - - - - - - - 1 1 3 2 0 ppj 37.45-----------------i400/600
~---------
ppj
;~III~I]UI!II.II~1111111Iilii
seetlune
Ferme porci ingrasare. sistem pieptene cu cite 80 locuri de diviziune. pentru porci in perioada pnncipala de ingrasare, boxe lungi, jgheabun transversale,
podea partial din placi; podelele solide paralele cu Igheabul.
420
zona. monla.
zona. asteptare
::.
; I' \
DOdea
Ol~ci
1-"-+', - 1- - podea plad
FERME PENTRU CRE$TEREAPORaLOR ->oUJ

",.OI".OO"80~"OO~
Date: Kuratorium fOr Technik u. Bau wesen in der Landwirtschan e. V., Darmstadt (Consiliul de administratie pentru lehnicA si constructii agricole, Darmstadt). Ferma pentru cresterea porcilor penlru
f+ +l
.4++-I-h
I H-l++
~odea,.Elaci
.-
~ ~ k
~
zona cre~'ere hrana.
;;.
;;:.
<-------7.51-----~
64 scroate productive (poate fl cores

punzalor extins pentru 96 sau 128 seroate productive). Procedeul inauntru-afara; creslere a purceilor in doua taze; purceii pol Ii . : :
seosi pe piala dupa 4 - 6 sapl~minl:
greulatea purcelului la vinzare este de
zona latal
<--------27.01---
G)
Ferme cre$lere pord r~r~ culoare

zon~
hr~nire, cre$lere inlr-o singur~ faz~, excretii lichide.
Parti\ionarea zonei de mania ~
monla.
hrana.
zona. asteplare
cca 20 kg: Locurile penlru scroaJe tinepodea

~
~I,.,
pl~cj
...u
.9dea
pl~d
U'
;::::: S .
~
"
re repre2inta 5% din numarul scroatelor

..'.01-1.60-65.... 75 . . .
productive: 1 boxa pentru vieri la 25 de scroate productive; zone ale lermei se, parate (zona de monla, zona de astep tare, zona de talat, zona de cre$lere a purceilor) cu culoare penlru circulatie ~i
2 ~
@
"'
~
""
oE
1E
1.12
L _.R~~ . .-E~;l-':L j
hranire G). Nu se imprastie paie pe podea, aceasla Iiind par\\al sau total per/orata. Evacuare excretii lichi de. Valorife minime de circulatle a aerului in mJIh cont. DIN 18910.
CD -
siaul UHat $1 cre$lere
........- - - - - - - - - 28.76 - - - - - - - - - - - - - - <
Ferma crestere porci cu culoare hranire creSlere inlr-o singura taza, excretii lichide.
zontl monta. zona. asleptare
~----7.0\----~
Zon~ fatal si crestere ~ G)
secliune
~t
~
\lalar! oe calcu\
scro;lle zone de 1em cu puleol 16 'CiBO'r..
pUreel
peralura
de oes1ore
26 'CiGO".'..
greulale I 1 animal (kg}
100
JOO
25, I
10 30 2.8 34 26 20 '7
20 36 3.'
reUa de OfQJlillle - IO'C a aerulUI iarna -16 C
'0."
9.4 22.8 36\

271
1.25 ........ '.03~1.2S-l
40
40
...vara
II -I. .1.5 K
.2.0K
IT - t. - 2.0 K
~ 26 C 146 226 C 109

<:
50
38
3D .3.0 K 26 C n 25 In unele cazurt 9sla novor6 de cefcelArl inlrC'OflnS9
26 C
88
216 '80
la lala locului
zonA creslers purcei
hrana
zona IAlal
<--------25.76 ---------....<
........----7.01---------<
______
valori de catcut
Ferme creSlere porci cu culoare hr:!nire - crestere a purceilor in doua laze, excretii Iichide.
Slaul aSleplare
Boxe cre$tere purcei, pe trei siruri
scroalo eu purcoi
lon.e de scroalo. non lempe geslanle 5:1U ralura a?~.I~~!~vl~rI._ 12 'C/80% 100 300 29.9 26,3 361 271 216
180
Ih.
. DOdea placi
"il!l'I"
'llil:.
~ ~ b
:::,
zona creSlere
~~~' IDtlfij~5
I
greutate / 1 animal (kg) rala de circulalie a aerului iarna..

,..'lara
IT-fa
- 10'C 12.3 - 16 C 10,9 .26 "C .26 'C

< 26 C < 26 C
: 1.5 K = 2,0 K
= 2.0 K = 3,0 K
146 109
88
t\ - t.
~ 7.51 ~~
161 ~LJL ~ sectlune
73
(jJ)
Date climalerice pentru fer me
hran:!
Zon:!lalal
'---------25.74--------~
Ferme creSfere porc; tara culoare hra.nire, cre$lere a purceilor
in dou~ faze, excre\ii lichide.
-(ft _ _ r:: e---5.51-;

de hranire ~
-~
Capacitatea necesar~ de depozitare

provizii penlru 28 zila
~5
Seroale oroductlve 64 -.
96
128
hrana scroale 10.2 mJ 15,3 m' 20,4 m' hranA pureei 5.8 mJ 8,7 m' 11,6 mJ
Locuri scroafe cu si lara. culoar
CD +
,d i, '
"
@
asteptare
Hrana
uscal~
zona. monla
~zon.'
rttff
.i I II'
podeapl~d
-j~
.+-l--
-H-L. --h
'. ~ ,J
I
I
zona creSlere
II II
hrana lOna ra.tat
- - - - 2fi.68 - - - - - ---
hrana
zona lalat si creSlere

~----~-
~---------27.01
Ferme creSlere porci cu culoare hranire. crestere a purceilor in doua faze, zona monia.
Ferme creStere porci rara culoare hrMire, penlru 40, 55,64 scroale produclive.
421
GRAJDURI DE CAl
~I CRE~TEREA
CAILOR
ponel
magar
cal
Date: Kuratorium fOr Technik und Bauwesen in der Landwirtschaft e, V., (Consiliul de administratie pentru tehnica $i constructii agricole), BartningstraBe, Darmstadt; Deutsche Reiterliche Vereinigung e. V. (Uniunea Germana pentru Hipism) Freiherr-von-Langen-StraBe 13, Warendorf -- QJ Adecvata este cre$terea cailor astfe/lnc1t nevoile animalului sa lie sa
tislacute. Aceasta este premisa sanatatii, performantei $; longevitatii,
lnsa $i a docilitatii $i a echilibrului psihic ale animalului. Chiar $i in ziua
de astazi, dupa 5000 mii de ani de domestiClre, necesitatile unui cal nu
se dilerentiaza In mod esential de cele ale unui cal de stepa.
Cali sint animale care Iraiesc in grupuri $i pentru care contactele so
dale sint indispensabile. Alit in cazul cre$terii in grupuri, cit $i indivi
dual, structura sociala $i sociabilitatea cailor trebuie luate in consi
derare. In cazul dispunerii individuale trebuie asigurat cel putin
contactul vizual, auditiv $i ollactiv lntre animale. Minjii $i caii tineri tre
buie sa creasca in grupuri.
Dispunerea in grupuri: se pot dilerentia dispunerea In grajd cu lncape
re unica $; dispunerea in grup cu loc de mi$care adiacent.
Dispunerea indiViduala-: Dispunerea in boxe ca modalitate permanen
ta nu trebuie luata in considerare. Pentru dispunerea individuala, un
spatiu de mi$care cel putin de marimea unei boxe este mai bun dedt
nid unul.
In cazul grajdurilor pentru cai mari, regulamentele prevad 0 inaltime libera
la plalon de cel putin 1,5 x ina/time greaban, adica de cca <: 2,70 m.
~ 13 pone I mai i'ngust
teats dimensiunile S8 refera la inaltimea greaMnului (Gh)
=cai 10arte mari =cai de marime medie

=
ponel
lnaltime greaban
1,BOm lnallime 1,67m 1,45 m teaban
G)
:i
i
eea 1/3 x lnallime greaban

= cai foarte maTi
eca
= cai de maTime medie

=
=ponei mici
ponei
eca eca eca
60m
55em
50em
3040em
inal\imea fundulul leslei (nivel hranire)
eea 0.80 x inaltime greaban

= eai foarte mari = ponei
=cal de marime medie
eea eca eea
1,45m 1.35m 1.20m
f3\
\::..J
inaltimea peretelui despartilor al boxel (pina la piept)
eea 1.30 x lnallime greaMn = cal loarte mari eea = eai de marime medie eea = ponel eea {;;\ ~
II
2,35m 2,40m 1.95m
0
I
II11
Suprafata unei boxe individuals:
eel putin = (2 x inal!lme greaban)~ '" cai foarte marl cca 13.0m~ '" cal de marime medle cca 11,2m 2 :. panel cca 8.5m 2 Jatura ingusta a unel boxe Indlvlduale: eel pulln '" 1.5 x inAttime greabAn :. cai foarte man cca 2.70m 2 :. cal de manme medle cca 2.50m2 ". ponSr cca 2.20m 2
"
III
j
UOI)Gh
inal1ime.a peretelui despartitor al boxei (portlunea superioara eu 9"lal. transparenta)
ci
IIII
I I
--~ ~-~--~I
UUu
Loehrana
1
cca cca cca 3,25m 3.00m 2,60m
~-
lungime Inc\uSl\I lesle :. 1,8 ;( ina-111me greaMn

== == ==
min. = 1.45 x inaltime greaban

= cai foarte marl = cal de manme medie = ponel
eca
eea eea
2.60m 2,40m 2.20m
<.'J x
~
.<=
~
1/
...
I
cal !oarte man cal de maTlme medle ponel
\'(_ _
Armasarii Si iepele trebuie separati, nu se adapostese in boxe inveGinate
't.
"'
1,\
'J'--.rrl III
III
'" 1.5 x Gil Dispunere Indiv;duala
---------------
jnaltimea peretelui despartitor al boxei (opae pina sus. a se folosi numai in cazuri speciale)
,c_
canal usa
sau parapet
gi~;~:le .'
2.50 m
\1: /
G
-
I
I
~
lunglme x laWTle :.ml.1 2,5x Tnattime greabAr1 2 1a 1 cal. Exemplu: inalnmea medie a greaM nulu! a callor ce trebul dlspuSI: 1.67m Suprafala neces ara :. 2.5 X 1.572 la 1 cal _ 7.0m 2 la , cal in cazul unor condltli lavorablle In ceea ce pnveSIe slrucwra spatulor call ~I ingrlJlre~. ests pOSlbrl6 0 reducere de pma la 20%.
lunglme x l~i1Ime == GraJd cu incapere unicA tara acces permanent Ia !ocul de mi$CW8 eel putln {2 x fna./1irne greabAn)2 la 1 cal (ca in cazu( boxe\ mdividuale) Exemplu: inallimea medie a greabanulul a callor ce trebule dispuSI: \ .67m Suprafata necesara = (2.5 x 1.67)" = 11,2m2 1a 1 c:al lunglme x lallme '" Grajd cu locuM hrana integrate $1 acces permanElM Ia locul de rni$C8re eel pulin 3 x TnAJtjme greabAn 2 la , cal (fara spatlu pentru loe hranal Exemplu: 'tnaltimea medie a gfeabanului a caltar cs Irebuie dlspu:;;l: 1.67m Suprafata ncesara = (3 x 1.67)2 "" B,4m" la , cal
A=0.8 G
fereastra
dlmen~
siune normala 1,30 m
Grajd de grup eu locuri de hrana dispuse separal $i aeees permanent la locul de miscare.
@
f
~@-@
Dimensiuni u$i batante boxe
(j)
~ @ Seeliune
1,20 m
Latime culoare trecere "" eai ma,; :=: ponel
I'"
eea eea 1,20m 1.00m
~
I
Latimea euloarelor grajdului ar trebuie pe cit posibil sa fie de 3m. eel pulin de 2 x la timea euloarului de trecere, pentru ca alt fel cali nu se pot intoarce. ,;:. cal man eca 2,40m = poneI eea 2,00m
~\
3,00m
-'!!C3
Latime culoare trecere $1 culoare grajd
Grajd eu lncapere unlea
~@
----------- @ Grajd de grup ~ @
422
caranlina. Si grajd cal bolnavt
GRAJDURI DE CAl ~I CRE~TEREA CAILOR

~e{a odihna pentr~
personal grajd, birou::.J
supraveghere graJd
camera. nulret depozil nUfret concenlrat
'----camera sei
depozil nulret brut
Dale: Kuratorium fOr Technik und Bauwesen in der Landwirtschaft e. V. (Consiliul de administratie penlru tehnica si constructii agricole) BartningSlral3e. Darmsladt; Deutsche Reilerliche Vereinigung e.V. (Uniunea GermanA pentru Hipism) Freiherr-von-LangenStral3e 13. Warendorf - Ql Desi caii nu sint sensibili la vinl, ei avind chiar 0 nevoie fiziologica de miscari de aero curentii de aer ar lrebui evilati. Penlru a evila aparilia cu renlului de aero inslalatia de ventilatie artificiala lrebuie prevazula cu un dispoziliv de directionare a aerului. Nu esle necesar sa se ineerce alin gerea unei lemperaluri -ideale" in grajd. Dupa 0 pregalire corespunza loare si in conditii adecvale de inlretinere, liecare cal suporta lempera turile de iarna in grajd, chiar si eele de cileva grade sub zero. -
Pregallre. depozila,e. dens;lale (dvm') fin inlreg (0,75) baloluri Ireleraloare in vrae (1.5) baloluri Ireleralore in slive (1.8) ---"eorespunde 10-12 dl Spaliul de depez,la,e neeesar in m' pI.
depozil malenate
de imprastial in graid
echiparTlente grajd
locuri de c:l:ltlrit leren de calaril
Sill"
c~l~ril
Icc polcQvire
G)
Schema dispuneri; spatiilor anexe lata de grajd
o ......
"',
~-
.. -- .. _---
.. - .. ------
o
8
20 - 30% spaliu gal 200 zlle" 365 zile" 17-20 9 -11 7- 9 30-36
15 -18
12-14
--~--_.
II
;Z
":,' "" ~
.S
2'eorespunde 18-22 ~
..
.. _
_.
Neeesar de spariu pentru depelilare lin la 5 - 6 kg/eal/ll
__
._----------~-----_ ...
_--_ _ - - - -
..
Pregall,e. depolitare
densilale (dllm')
Cabana mare de prolee!ie
pale intregi (0.5)

baloluri treieratoare in vrae (0.7)
baloluri I,eieraloare in slive (1.0)
\--~._ llcorespunde 9 dt
......L......
..
.. __ .._
.....
.. _ .... __ ....
1IOO I bare -sa-u--...u;.."L-----4I---.l .ll..O-----I1
'b
o
r.. . r
!'
OJ
n::~: ~"
odihn~
'
Neeesar de spallu penlru depezilare pale la 10 kg/eal/li
<0
r------------~.---
. - ... --.... --_ .....- -- ....... _ ..
Temperalura aerului umiditatea aeru\ui
0
0
loc miscare
consolidal
spa\iu -~---t-1':::::'~~lITn
<0 <0
vileza de circulalie a aerului
in 20na animalelor
min. 0,1 m/s
---~-----_._---+----_
. _._------_.~-_._-
to
A
continulul in dlo:a:id de carbon al aeTU lui ea ind,calor de gaze d~unaloare
<
0,10 vol. %
,,;
conlinutul in amoniac al aerulu!

hidragen sulfur at
< 10 ppm
o ppm
penlru 5 pin a la 6 cai $i boxe hranire
Grajd cu spa\iu de miscare cu mai multe
inc~peri,
loc mi$C3r8
Cerinle in exploalarea grajduriJor
I 3.04 I 3.04 I 3.04 I 3.04 I
o M
'"
'"
o
'"
silOl nulret concentrat
camer~
lin $i materiale de impra.Sltill
, , , , , , , , ,
I I
6 cai mid la 1 boxa
, ,
I
------------~----------------------------j
6.08
6.08
6.08 36,77
6.08
6.08
6.08
Grajd grup eu lac
ml~eare
423
CRE$TEREA VITELOR
3,0
---------i
) ' - 2,0 - - - . . ,
'0
-.
Date: KTBL. Kuratorium fOr Tochnik und Sauwesen in der Landwirtschaft e. V. (Consiliul de administratie pentru tehnica si constructii agricole), Bartningstr. 49, Darmstadt. Se lace distinqia intre grajdul pentru vite legate 51 grajdul cu boxe -
1
fatime boxa: pentru un taur 1,25 $\ 1,375 m suprafata staul: pentru a vaca 5,0 - 9,0 m2 13time boxa: 1,05 - 1,25m la,ime boxa pentTu fatal: 1,SOm suprafata stau(:
sub 1 an: 3,1 - 3.5m 2 1-2 ani: 3.5 - 4,5m 2
UJ
in grajdul pentru vite legate, vaca este fixata intr-un Joe - aiel ea sta, se odih neste, se hraneste, se adapa. se ba lega, urineaza si este mulsa. Spatiul are a latime de 1,10 - 1,20 m, 0 lungi me de 1,40 si 1,80 m functie de di mensiunea animalului (rasa, virsta) si tipul de grajd --
G)
Taur
Vaca
Vitel in slau( cu loc mi$care
o
~~.O---t-l.0---t-- _~:~----1
Bod scurta eu grila balegar
~
'.60
@ + - @).
1\150~
Grajd cu boxe -- + (]) - . Soxa scurta cu zona balegare, lungi

,--galeata adapat C7 - - -
1.5
1-85-1
mt;:;;~;;;:;;;;:;"l::=====::O=
f---2,30~
me 1,65 - 1,80 m -- @ . Se presara de cele mal multe ori pe jos. in caz de balega solida sint necesare 2 - 4 kg paielvaca si ZL Un trainer pentru vite face posibil ca boxa sa fie pu\in res pectiv deloc presarata (0,5 kg pa ie/vita $i zi). Chiar $i in cazul e1rezilor mai mici ar trebui sa se tinda catre evacuarea me canim a balegarului. Dispezltivele de evacuare a balegarului determina inal(imea si la(imea gropii pentru bale gar -- @. Boxa scurta cu grila pen tru balegar face posibila cresterea fara presarare cu tratarea balegarului lichid, Fara trainer boxele au doar 1,40 - 1,50 m lungime. Dispunerea boxelor pe un singur rind nu este eco nomica. a dispunere pe doua siruri cu
_5%
Boxe odihna pentru vaei
-+- 4,60 --+- 4 60 --+- 4.60
---1
\.!J pentru vacl de lapte cu vi\ei
t=j\
Grajd cu boxe ~i Joe de mi~care, pe 3 rinduri,
culoar central de furajare si culoare la terale pentru evacuarea balegarului reprezinta cea mai buna utilizare a spa(iului, totusi necesita un plus de su prafa(a de 10- 15%. Funqie de tehni cizarea furajarii rezulta latiml de staul de 10 - 12 m. Standard este modelul de furajare cu dispezitive mobile pe mese de furajare circulabile (;" 2,5 m
culoar trecere/1urajare
la(ime intre iesle). Pentru extlnderea staulului pe lungi me ar trebui lasat liber un timpan, de aceea trebuie concentrate depozitari,
plan
r--8.96 ---t- 4,60-r- 4.60 +-4.60-+-460+ 4.60 +460-1
ieste din elemente separale
camera de lapte si spa(iile anexe pe 0 latura cu timpan.
. I
.\
'., ;1
'A.,I .' .
I.'
Grajd cu boxe si lac de miscare, pe 2 rinduri, pentru vaei de lapte cu vilei

-+- 3.45 +-
1'<'1\ Forme de iesle pentru vaei de lapte
\!y
in grajduri pe~tru vite lega!e, res
pectiv grajdun cu ioe de m1scare

+- 3.45
---t-
. 'j
',I i
t- 3.45 -t- 3,45
+- 3.45 -+- 3,45 + 3.45
--I T
I- 3,45
3.45 +
oj
t,
. i
!
"I
plan
r:J f:jwm=~1
culoar 1recerel
Grajd pentru vile legate, pe 2 siruri,

pentru vaci de lapta cu vi(ei
Grajd pentru vile legale, pe 2 slru,i, pent,u vaci de iapte fara v'lei
424
llpuri de grajduri pentru ingrasaTea taurilor
CRE$TEREA VITELOR.iNGRA$AREA TAURILOR

Dale: KTBL. Kuralorium fOr Technik und Bauwesen in der Landwirt schall e.V. (Consiliul de adminislratie penlru lehnica si conslructii agricole), Bartningslr. 49, Darmstadt. - !ll Procedeele de dispunere in cazul ingr:isarii laurilor se impart in cea individuala si cea in grup -- CD Dispunerea individuala necesila 0 adaplare permanenla cu creslerea rapida corporala a laurilor. Din acesl moliv sinl necesare boxe diferile penlru animalele legale funclie de grupa de virsla. Trebuie sa se acorde alentie unei bune drenari a urinei din spatiul de sedere. Avanlajul dispunerii individuale esle ace la de eliminare a comportamenlului de cireada. Cresterea in grup (de obicei 6 - 15 animale de aceeasi virsl:i de ace easi greulale) presupune ca animalele sa se Ii obisnuil unele cu alle le deja de la 0 virsla frageda. Func\ie de canlilalea de paie imprasliate si de sislemul de evacuare a balegarului se disling grajdurile adinci si cele plale. in grajdul cu loc de miscare inlreaga boxa servesle ca suprafata de miscare si de sede reo Ea esle acoperilii cu paie. in grajdurile plale, supralata de sedere esle separata de locul de furajare. Grajdurile pentru animale legale sinI adecvale dispunerii individuale. Se recomand:i boxe scurte -- @ in praieclarea grajdului pentru ingrasarea laurilor Irebuie sA se ia in considerare posibilililti nepericuloase si simple de aducere si scoalere a animalelor separale sau a grupurilor de animaIe in si din boxe. Se recomand:i ca inslalatia de venlilare sa fie de lip nalural si cu presiu ne scazula. Ea func\ioneaza corect pentru 0 inclinare a acoperisului de 20 grade. Slandard pentru 0 crescalorie de lauri specializala esle furajarea cu porumb insilozal -- lIJ
G)
Tipuri de grajduri pentru ingrasarea laurilor adapaloare dubla

elopol siguranta
canal evaClJare Mlegar

dezvallare greutate pin a. la 300 kg pina I" 600 kg lungime bar-a 120cm 140em lo1,time bar-a 70 - 80 em 90 - 100 em
func,ie de greulatea animalului , -----+-80-1 2.70- 3.30
Boxa scurta lara paie penlru laur;
Boxa cu podea din placi penlru tauri de ingr~sare eu euloar lragere
Iporumb inSllazal
kO'ZI
dl'an noces.ar sp..'1!iu kg/zi
lin dl.an
neceS<1f
SPiltit
1~~'an
dep. ,," (mIl
1il ,.;
prima seCllune de ingraSare 125~350 kg secliunea rmala de ingrasare 350 - 550 kg
12
43.6
6.15
0.5
1.8
\ .2
(b<1lalUfi Ire,ertlla<1re)
22
80.3
11.15
(J)
Necesar furaje in grajduri ingra.$are tauri per loc
categarii oreUla'S
Iii
5uprata\:t necesar~ I~trrne lac lur arare la un animal un anImal
kg
m'
1.20
1.40 1.50
em
40 45
50
dlmp.no;luni DOdo., pl.'\ci 1:lllrTlO r(!('..(lrT'l<1rd<1la l,'\llmo focom;md,ll,'\ pltlci(mm) roslurl (mm)
125-150 150-220 220- 300 300- 400 400- 500

>
1.60 2.00
2.20
500
57 63 70
1.20 pina la 1.60
35
Necesar de spa,iu Si dimensiuni podea din placi la grajduri tauri de ingrasare

~-52-~10'
40
tt(}l
1 - - - - - - - 30.40
"'.6H2.75~
~5.45~
40
70
Grajd cu podea din placi pentru 96 tauTi de ingrasare, eu boxe, culoar penlru minal in spalele boKelor
Element iesle
Element iesle
--- - 11 00 1200 grajd podea placi
~l'.OO
12.00----------; grajd animale legale
14.00 15.00 glaid plll1. pfepondNont solullo dD eonvmsio
~--18.00-20.00---
graid adinc eu mai multe ineaperi, preponderent sorulie de conversie
~::,,"""'~
~--~---
-- 22.00- grajd pod plac!
~----
24.00-26.00-
grajd
peat OJ incapere untea. adecval numai ca solUll9 de conversie
See1iune lransversala prin grajd pentru dilerite lipuri
425
FERME
Date: Kuratorium fur Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e.V. (Consiliul de administratie pentru tehnica ~i constructii agricole). Bartningstrasse 49, Darmstadt ~ ill
zone cJadiri si
tlpun de inlreprindere
7,80
f - - - 6,00-------i
I
dimensiunr
de referinta
suprafata
10 ha
marimea intrepnndeni
15 ha
43 m2 5,2 m
20 ha
44 m2
5,2 m
30 ha
62m2
5,4 m
gara} pt. 1ractoare sl

casitoare molonzate
adine. incapere
inalt. incaDere
G)
Tractor CU remorca
Tractor eu cupa frontala incareare
12,50
garaJ pentru ferma montana 20 U transportor eu dlSPOZIIIV de incare., molocosltoare ~acubanda atelIer remlze pentru lerma furaJe fara teren arabiI propriu remize pentru ferma furaje teren arabil remlze pentru ferma teren arabll tara anlmale remize
ferme montane
suprafata
adine_ inc3Dere
26 m 2 5.0 m 2.7 m 46m 7.3 m
2.8 m
2.8m
2.9m
inalt. incapere transportor

motocoSltoare
2.9 m
2,2 m
suoraf. la sol suprafata
20 U
adine, ineapere inal . incaoere suprafata adine. ineapere inal . incaDere suprafata adine. ineapere inal. ineanere suprafata adine. ineapere inalt. incapere (tara uti!. incarc.)
12 m 160 m' 7.6 m 3.3 m 180 m 7,6 m 3.3 m
230 m 2 8,7 m
12 m"
3.4 m 310 m"

8,7 m
3.5 m 240 m" 8,0 m 35m 120 m' 8.3m 3.2 m
14m 260 m' 8.7 m 3.4 m 370 m 8,7 m 35m 340 m" 8.0 m 35 m
16 m' 350 m' 9,5 m 3.5m 520 m' 9.5 m 3.6 m 450 m' 9.7 m 58m
Spallu necesar pentru garaje " remize
T,ractor ct: dlspozitiv fron1al cosiTe

$1
t4'
remorca
~ circulatla de maSlni agrlcole
Suprafala necesara pentru
Utilaj
caracteristici
lungime(m)
latime(m)
Tnaltime(m)
tractoare (cu cirlig de siguran\al pTna la 60 PS tractor standard tractor 4 x 4 60 - 120 PS (incl. tractor recolta) 120-200 PS transportor utilale cu punte incarcare pina la 45 PS
3.30-3.70 4,00-5.00 5.50-6,00

4,50
1.50-2.00 1,80-1.40 2.40-2.50

1,70
2,00-2.60 2,50-2.80 2.50-2.90 2,50 eea , ,50 cca 1,60 cca 1.80 eea 1,60 cca 1,60 cca 2,00 1,80-2.20 eca 1,20 cca 1.20 cca 1,20 1,30-1.70 1.30-1.70 1,30-1.70 0,60-1.10 0,70-1.10 1,10-1,20
1.00
5,20 - - - - - - !
~3.50----1
Remorca
m
.. ,
I - - - 3.66---1
3.75
.<.. . '~g5
>1
.'
.' . I
luraJe turaJe turaJe luraJe
verZI uscale verzl uscale
12 16.95
;; 780
12.35! 2.26
1wale verII
luraJe uscale
'wale Vrz1
luraJe uscale
dlmenSlunl-ela Ion remorcl QlmenSIUnlela lonremrze
18 14 18.00
'I
~~
112.461;:~
2.25
Vehicule transport (cu brat tractor), remorca cu doua osii vehicul platforma pina la 3t cca 6,00 1.80-1.90 vehicul platform a 3-S! cca 6,50 1.90-2.10 2,10 - 2.20 " camion basculant 5- 8t cca 7,00 remorca cu 0 oSJe bis 3 t eca 5,00 1) 1,90-2,10 (cu podea razul!a) 3-5t 5.00-5.50 '1 2.10 sau camion basculant 5-8t 5,50-6,00 2.20-2,25 cisterna ingrasaminte 3-6 m' 5.50-6.50 1.80-2.00
17,25
3.25
i2.35 I 225 2,90
t;~
20
Spatiu necesar pentru 0 singura masina agricola lUaetor) (dimensiun, de baza garaj)
Utilaje munca cimpului (modele transport) cca 2,00 Plug arat (cultivare) 2 lame 3 tame 2,70-3.30 4,50-5,50 5 lame plug fotatlv 2 lame cea. 2.30 (cultivare) 3 lame 2,90 -3.30 5 lame 4.50 - 5.50 1,50-3.00 plug destelenit grapa discuri 3.20-3.50 combinatie utilaje 2,70-3,00 freza pamint 1,10-1,40 grapa cu vibratii 0.80 grapa hirlete rotative 2.00-3.00 rulouri 3 componente 2.50 Utilaje Tmpra,tiat Tngra"aminte minerale cu cutle 0.70-1.20 centnfugal montat 1.00-1,50 de mare capacitate remorcat 4,30-5,50
cca 1.20 1,30-1.50 2,00-2,50 cea. 1,10 1.40-1,60 2.00-2.50 2,30-3.00 1,70-3.50 1,10-1,30 2.00-3,00 pina la 3 m pina la 3 m pTna la 3 m 2.70-3.00 1.40-1,50 1,80-2.80
1,00 0.80 0,70-1.20 0.90-1.40 1,70-2.00
!1
o .: LN ",
1)
utllajele de TmpraSliat ingrasaminte de graJd cu eea 0,5m mal lungl Dimensiuni utilaje agricole
f---12.0 - - - t - - -
20,0-30,0
-----l
Hala mica de masini agricole cu culoar de trecere lateral
o
' - M'
I
~,\
~
~~
C"')
5lT~--;;;:~~
I
el ll1 ! g
9I "~
,I
t
I-
~-r
VV'
b.~i'~'/! !\,,:i
~v
~
J
---,--,,-__
--,
,I \,
_.
I";
C-
12'0--r 6.0 ~
~
I-
30,0
8,01
Hala mare de masini agricola cu culoar de trecere median. Structura cu stilpi intermediari.
U~
~r--.i:
I
I
~ - - ~~
: \;
I __
~~~
:/\:";;.._
_"
I \
I;::'
__ ~
:
I
-,
I
1
t;:;'
I;; t- 6.0E'0 6.0 T 6.0 -+- 6.0 -+- 6.0 -t12.0--1

--~30.0
~:- ~
6,0 ~
5l .;
j
\- 9.0
..:!.,OQj
II
Hala mare masini Si utilaje agricole cu culoar de trecere transversal
426
FERME
Date: Kuratorium fOr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e.V.
(Consiliul de administratie pentru tehnic~ $i conSlructii agricole),
-. QJ
Bartningstrasse 49, Darmstadt
pe un povirni$ legata de un grup de pomi
ill
P,inlro dispuno,e un,larO in raport cu panla, ferma poale II mulatA pe leren
in alegerea sitului !rebuie evaluate conditiile topografice $i c1imatice

in raport cu cerintele operalionale. Ar trebui s~ aib~ priorilale cerin
lele ce lin de proprietale. Pentru grajduri sint valabile aproape ace
lea$i cerinte c1imatice ca cele penlru locuinte, Ar lrebui evilale regi
unile cu inghet frecvent, cu mult~ ceala sau cu vint pUlernic, la fel
ca $i siturile exlrem de expuse. Trebuie abordal~ cu alentie dispu
nerea c1~dirilor unele in raport cu celelalle, amplasarea termei in re
lalie cu zone de locuire invecinate $i in raport cu directia vinturilor
predominante. Directia vinturilor predominante vara este mai impor lanta decit cea de iarna. in alegerea silului esle importanl~ dislinclia
dinlre circulatii1e "externe" $i cele "interne" ale lermei.
Circulaliile exIerne sint delerminate de cuplarea lermei la drumuri Ie publice, care duc c~lIre facilit~li1e de transport si desfacere (co mert agricol, laptatii s.a.m.d.). Penlru calitalea circulatiilor interioa re esle mai important~ conee!area la releaua de drumuri regional~ decil imediala apropiere de suprafetele exploatate. Distantele dinl re c1~diri ar lrebui s~ tie dup~ cum urmeaz~. Min. 10m intre toate cladirile. intre loeuin\a si grajd min. 15 m. intre loeuinta si Iimila su diea a terenului min. 10m, fal~ de limilele vesliea sau eslie~ min. 6 m
--0
Pentru fermele de imbunalatire a rase lor de animale eu unil~ti ee pot fi tehnologizale sint de regula necesare suprafe\e de 4.000 pina la 5.000 m 2 , la latimi ale lerenului de 35 - 45 m. Pen\ru zona rezervala loeuintei inclusiv gradina sinl necesari eea 1.000 m2 . Dru murile operation ale si de transport dintre $i din afara clMiriior nu ar trebui sa depa$easCa urmatoarele pante. 5% penlru vehieule ope rale manual, 10% penlru vehicule motor;zale, pen\ru sec\iuni scur te de drum max. 20%. Gradina are rol de eamer~ de zi. Ar trebuie situata pe cit posibil pe latura sudiea sau estiea a easei. Cel putin 100 m 2 gazon, loe de stat eonsolidal, prolejat, suprafete planlate cu flori, lule. arbu$ti, loc de joad\ pentru eopii si loc pentru uscat rute Ie, in total sin\ necesari eca 400 - 500 m2 . Acoperirea neeesarului propriu neeesita 50 - 60 m2 grMina ulilitara de persoana. De per soana sint neeesari 100 m 2 livada de persoana, penlru Iruele cu simburi $i seminle.
Reprezenlare schemallca a dispunerii componenlelor fermei (cladiri, suprafele exploalale, circula\ii)

5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00
o .,;
80-65~
tarite de
I~ina
SeccHa: SI griu
5s-60'
m:tClnal:t maf8
50-55;
Orl5 lin
45--50~
grts brUI
4Q-4S' ovaz. OfZ

37 g secara
35"1 porumb, gfiu.
mazare
23~ mei
22; malt
Unghiul de depozitare al cerealelor
Paie
depOzil cenlrar lura;o penlru lorme ingrasare pore.
Sislem de proiecta,e a unu; hambar lIexibii
Hambar cu culoare transversale
(J)
Hambar de cimp
427
suprafat~
necesara
grald animale legale! furajare-$edere
FERME
grajd cu boxe lac miscare
in m
pentru ... vaGi 40 60

250 10 200 80 160 400 800 380 20 300 120 240 600 1050
80 500 30 400 160 320 720 1200
pentru ... vaci 80 50

400 50 250 100 200 500 1250 640 80 400 160 320 720 1760
120 960 120 600 240 480 960 2400
200 1600 200 1000 400 800 1400 3000
grald zona lapte siloz pial furaje brUle depaz. balegar suprafala circulatil suprafata curte suprafa\a talala necesara in m2 latime total a
Date: Kuratorium fOr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e.V. (Consiliul de administra\ie pentru tehnica si construc\ii agricole), Bartningstrasse 49, Darmstadt Urmatoarele tabele cu dimensiuni necesare ale terenurilor in diferi tele cazuri de amploare a produc\iei si de direc\ii de produc\ie se ba zeaza pe cercetarile intreprinse de Herms/Hillendahl. Diferen\ele fa\a de datele suprafe\elor se bazeaza pe diferitele ipoteze. Astlel, suprafe\ele de terenuri necesare pot fi micsorate de ex. ca urmare a alegerii unui siloz inall in loc de siloz plat, a utilizarii pentru depo zitare a unor suprafe\e etajate in loc de suprafe\e afiate la sol, a de pozitarii ingrasamintelor sub podeaua din placi in loc de recipiente situate afara, a construc\iei linga limite s.a.m.d. Tabelele <2) de suprafe\e de terenuri nu lin cont de necesarul de suprafa\a pentru adapostirea masinilor agricole si pentru atelie re, precum si pentru zona rezervata locuin\ei. Aceasta deoarece cele doua nu trebuie sa fie subordonate in mod nemijlocit c1adirilor pentru produc\ie.
1900
2710
3330
2750
4080
5760
8400
necesara in m
33
33
33
45
45
45
45
CD -
CD
Vaci de lapte tara vltel
suprafata
necesara
in m
2
grajd animale legale! furajare-$edere penlru ... vaGi 40 60 470 20 380 150 300 750 1270 80 630 30 500 200 400 900 1500
grald cu boxe loc mi$care
pentru .. vaci 50 80
440 60 310 130 260 620 1560 700 80 500 200 400 900 2200
120 1050 80 750 300 600 1200 3000
200 1750 80 1250 500 1000 1750 3750
suprafat~
necesara
ferma ingrasare cu ... locuri

500 850 250 240 1300 2640 1000 1700 400 400 2300 4800 1500 2500 600 440 2700 6290 2000 3400 800 400 3000 7600
in m2
ferma depozit deJectii suprafata crrculatii suprafata curte
suprafata talala necesara in m2
graJd 320 20 zona lapte siloz plat 250 lurale brute 100 depoz. balegar 200 suprafata drculatii 500 suprafala curte 1000 suprafata lotala necesara in m2 latime totala
I
2390
3340
4160
3380
4980
6980
10080
latime a terenului necesara in m
35
35
55
55
~ecesara
In m
--------------------
33
33
43
45
45
45
45
ingra$are porcl
Vaci de lapte cu vitei
suprafata
necesanl in m2
ingra.$are vitei boxe/ individuale

pentru ... vitei
ingra.sare tauri grajd cu loc de miscare - podea din placi

400 1200
gaini-ouatoare supraf necesara. cile 3 cotete
ingra$are pUI crestere in cotete

100000 6000 800 1100 1800 8000
100 grajd 340 furaje brute siloz pial depaz. balegar 50 suprafata circulatil 200 1110 suprafata curte
suprafat~ talala necesara in m2
200 640
300 930
pentru ... animale 100 200 300

400 50 560 120 650 1210 940 100 1000 200 560 2100 1410 150 1250 300 750 3140
400 1880 200
I
I
in m
pentru .. animale 10000 50000 630 3000 400 550 1200 5050
pentru. . animale 10000 50000

400 2000
100000 4000
150 200 2200
200 200 2640
100 200 1600
1500 I 400 850 2170
lerma spaliu sortare oua dep. galna\ suprafata circulatii suprafata curte
suprata\a talala necesara in m2
110 200 1260
50 100 1000
250 500 4000
500 1000 7000
1700
2540
3480
4240
2990
4900
7000
7000
2200
10200
17700
1550
6750
12500
latlme a lerenulul necesara
inm
45
45
45
45
35
35
50
50
35
100
100
35
80
80
Vlte pentru ingra$are
tocuri ingra$are pI. .. scroafe cu... _ locuri ingra.$are .. pentru purcei

120 150 46S. 400 P. 880 240 240 1480 88 S. 800 P. 1760 400 400 2640 142 S. 1200P. 2640 600 480 3120
Cre$tere pasari
recolta de
suprafala necesara
cre$tere scroafe pentru ... scroafe

80 100
supraf. necesara in m
2
radacinoase~cereale
cultivare furaje cereale

100 320 250 220 250 pe .. ha 80 230 250 180 200 100 270 250 200 230 120 300 250 220 250
in m2 ferma depaz. dejectii suprafata circulatii suprafata curte (incl. lac mi$care)
suprafata lolala necesara. in m2
pe ... ha 60
80 290 250 200 230
720 90 230 1600
850 100 250 1850
1020 110 270 2100
1200 120 300 2400
hala ma$inilor 250 suprafata depozllare 250 suprafata circulatli 180 $1 depozitari supl. supraf. curte 200 supratata tOlal~ necesara in m2 latime a terenulul necesara in m
2640
3050
3500
4020
2840
5200
6830
880
970
1040
860
950
1020
45
45
45
50
45
45
50
33
33
40
33
33
40
Productie purcel (...cu ingra$are consecutiva)
(!)
Cultivare pentru desfacere
428
mod de depozllare lung

I~ial
dimensiulli p<oaspill em
vested 350/".
fin
paie
manipulare porlionat {de ,puc"j ca malerial de presa rat (rulouri de dOlare)
FERME
Date: Kuratorium fOr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e. V. (Consiliul de administratie pentru tehnica $i construclii agricole), Bartningstrasse 49, Darmstadt
ca. 25 4-8 4 351150x80 0180-150
1.7 2.0 3.5
1.2 1,5 1.5-1.8
0.5 0.8
0,3 0,4
A$?t;..
.~
scur1 baloturi mid
2.5-3,0 0.6-1,0 0,5-0.8 malerial de presarat (ventil de s~. bell) 2,5-3.0 1,0-1.5 0,8-1.3 baloluri de mina
balO1uri man
Q) Compara1ie intre diferitele moduri de depozilare a nutre1ului la recolla.

I
Inca,ca'. Iran.port
-- I
iI
j1lp
nulre,
3.0 0.8-1.8 0.6-1.3
baloluri penlru cup3 Ironiaia de !llcArcare
greutal. dVm'
spatiu necesal'
'SOx 150 x240 1160x120 ,7O
0.6-0,9 0.7-1.3
(depozita,e Inainle de lrasar.) m'/dt
fin:
,.,.~.I.~~i~: ~.::.~: ~ ~
",~,~~~!lm
..
lIt11
lan~ur\
jj
IE.
ISOJal.,. si furajar.1
lung
(calitate buna pina la 'oa~e buna.
in~l\ime depozitare 2 - 6 m) paie locale. 5 em
(calitale buna pina la loarle buna.
inal!lme depozitare 2-6 m)
balo1uri treier::lltore. vrac baloluri treier::llioare, straturi fin aeral
0.7-1.2 0.9-1.2 1.3-1.7 1.6-2.0 1.2-1.7 1.5-1,8 5.0-6,0 5.5-7.0 6.0-7,5 8.5-9,5 6.3-7.0 5,5-6.5 3.2-3.5
1,7 -1.0
1.3 -1.0
0.9 -0,7
0.8 -0,6
1.0 -0,7
0.8 -0,7
0.20-0.17 0,20-0.16
0.18-0,15
0.13-0.12
0.16-0.14
0.22-0.19
0.38-0.34
turn de depolilare fin iarba uscal~ Cobs
insilo zate:
veslede (35-25% umlditate) porumb (28-20% umiditate) I,unze stecla
:.:~.:;".'=~.~ :;;:~~,:,=:~;':~
D.pozilar. si pr.para,e nul,el
g. ~~~~~~#
stecla luraj.,a nut,e) concentrat sta'imat

nulrel uscat
Volumele de depoz~a,e prezenlale nu convn si spavul necesar pentru inslalatiile lehnice de adu
cerea si scoaterea malenale!of in $i din depozit {de ex. hale. a;loare. gol pentru macara ~.a.m.d.). insa convn un adaos de 20% pentru fin si nutre! concentral si 10% pentru ins,lozare.
Depozita,. completa nulreI
tractor inca.rcare $i rulare
t ... -.
5.0
/
:
....: :..: ..: :

~-12.50--
:.
~12.50~
evacuare rapida. nUlret
t.
/'
0/
/ ,0 inca.rcare in special
cu cupa. Irontal3 sau
ratallva.; penlru silozuri
mai mario
./
Penlru 511azuri plate mal mid $i tnca.rcare prin calcare peSle male rial
Hala depozita,e baloluri de apucal
8)
Hala depozita,e fin

d;stan\~
Silozplal
Siloz plat cu rampa
T
8.0 10.0
min. necesara la perelii neignifugati

~~-50.0-~
1----25,O-~
-,
1 ..........................................................
depozitare la nivelul solului
,',
2.5-3.0
<f"' - ' : ' . ' : ' .:.
.,'
la celelalte cl~dln
:.
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
gr~mad~
I
I
de fin fn aer liber linga. ca.dire
I
I I I
g,ajd
),
........;:
:.
. ::..: ::::::......... .
10.0-11.0
.~; r"~ '"'i .....
..
),
<-- '.-1
Depozit fin la etaj
Depozitare lin
2UmpleresilOZinaltcubanda @ Iransportoare
ti3'
......... .........
::~:~:~,::.'..r :::::: .
Umplere siloz Tnalt cu dispoziliv
~ apucare
~----1
I I I
1
I
!
I
I
I I
,.J, '-.l
'.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:
manual
OJ trelA.
superioar:li
OJ
Ired. inlenoar3
cu dispozitiv apucare
Tum depozitare fin. umplere si aerisir.
Turn depozita,e fin. golire
Extragere din siloz inalt
Extragere din siloz inalt
429
balegar solid (-+must de Mla gar} paste 2kg pa.El.'U 51 ZI
groapa must balegar

I
DRENARE ~I APE REZIDUALE -+
FERME CD
\ incarcator Iro:6@]
1.dlSpoZltv imprastlere densa
incarcalor spate CU \I'br~
biUegar solid
~Zllare
balegar ilchld
llJ
I
.,:, I I:; I
If!
Cantitatea de excremente sl de urina eliminate de anlmalele de ferma depinde de specia de animal, de greutatea animalului viu (exprrmata in unitati septel1 U ; 500 kg greutate animal viu). precum si de tipul si compozitia hranei si a lichidelor de adapare. 0 determlnare precisa a substantelor continute nu este poslbila. deoa rece compozitia ratiei de nutret variaza de regula pe parcursul unui an agricol. Nu pot fi date decit valori medii ~ @ - @. Bi!llegar solid. in cawl unor cantitatl obisnuite de paie de la 1.5 la 2 kg paie la 1 U S' la 1 zi rewlta pentru 0 inaltime de acumulare de 2,0 pina la 2.5 m a balegarului solid 0 suprafata necesara pentru stratul biilegar de 0.5 m2/Ulluna. in groapa de must de baiegar este coleclala pe Iinga unna Sl apa de curatare si mare parte din apa provenlta din precipitatii, cazula pe slratul de balegar sl asHel murdarita. Daca se depanajeaza procentui evaporat dintr-o treime din cantitatea de precipl tatii si 3 m2 strat de biilegar la 1 U (corespunzator la 61uni timp de depozitare). re zulta 0 cantltate de must de biilegar de 0.64 m31U . luna,
! reCIPIent ina\t
I cu acolJefif\ I C1rculabila
,-L~
~ChiSS~
CD
Privire generala asupra depozitarii $i evacuarii balegaru)ui solid,
a eelui Iichld si a mustului de balegar. mod de calcul:

urina
1511U, zi x 365 zile 121uni 2 IIGV ' zi x 365 zile
= 456 IIU
;
~
. luna
apa curatare apa precipitatii
121uni
61 IIU . luna
750 mm-250 mm (evaporare) 500 11m x 3 m 1U 121uni

""+=::1.56-=~
~
3 2
500 mm
= 125 IIU . luna

- 640 IIU . luna
..........................
:'"30'
-l---+ balta cu pompa
min. 80 x 80
ReCipient adinc (masiv)
Bazln In pamint cu straturi etansare din material plastic
Bi!lIegar Iichid (must de bi!llegar). Sint colectate balega. urina si apa de curatare. in cawl depozltarii ingrasammtelor in groPI acoperite nu aJunge apa din precipi tatii; in cawl recipientelor descoperite pentru ingrasammte, spatiulliberde 20 pina la 30 cm de deasupra nivelului celui mai ridica! al ingrasamintelor eSle suiicient pentru preluarea precipitatiilor. Prin evaporarea apel si a unor canlilati din mustul de balegar. spatiulliber se mareste. in cawl cresterii vitelor pentru lapte rezulta 0 cantitate de ingrasamint de 1.4m31U - luna. in cawl ingrasarii Intensive a taurilor cu nutret de porumb insilozat. canti tatea de ingrasamint scade pina la 1.0m 31U . luna.
specla de animal balegar solid must bar substanle o\Jtn(lve con{lfIute \n balegafU\ solid 3 K,C MgO m gra,d. N P20~ CaO kg:legale . luna luna
dUU
luna ca, corn ute in graJd.
legale laun ingrasare in grajd,
legall laun Ingras. pale adinel
oa\e
m"U
luna
7.5 9.0 9.0 15.0 6.5 5.0 10.0 4.6 5.5 5.9
3.3
1.0 1.2
1.2
0.1 06 0.6
1) 1) 0.5 1)
45 4.5
21
2,3
J.C
1.8 1.8
laS
5.9
1.8
2.0 0.9 0.6 '.2 0.4

C.?
5.2
2.3
1.5
3.B
4.4
2.5
2.1 2.0
1.2 1.0
porc
Recipient inalt cu statie de pompare
pore in pale adinel
Recipient ioalt cu groapa colectoare
9alna
ouatoare (galOat
uscalBQ% umlditatel
163
14.3
21,4
18.7
11.2 10.5
55.8
g. oual. (geunat in caz de

linere la so! 78"/0 umld.)
pUi ingrasare (galna(

in cal de linere la 501\
repure oe casa
{excremente uscatel
l)~le90'
O.B
0.4 17 1.5 4.0 2.1
must de balegar ::. _

grajd
depozil balegar Solid d"asvpra gropllller1\ru mus\ de
I~S\npale
Cantilate de balegar solid si compozltie

balegar I Iic'1ld
1 m~U luna
speCia de anll1'al
I umletlI tale
: %
I
------------,
_
I
substante nutntl,e
P20S K20 CaO MgO,' N
balta cu pompa
,
k.g,m]
P::,O~ K20 CaD MgO kg/U . luna,
Ii~idi~filtrat ::.:.::::::::
Depozlt balegar solid inclusiv groapa must de balegar
Depozit balegar solid, adinc. cu

dispunere laterala a gropii pentru
cornute porc gaina ouat
11.4 14 I 1.9
1
i
'I
i 1C
7
T"5
SI
4 '6 i 8
2 3
15
2.8 8.4 5.6 8.4 5.6 4.2 ! 15.2 15.2 95
2.8 1.5 4.2 1.4 28.5 38
must de balegar
Can11tate de baJegar lichid
compoz/tie
'i"
I
extlMere
<::::.,
--> ,
I I
: I
extindere
ex\lndere
t -~-!--tl
@
Depozit baiegar solid,
430
i
Depozit ba1egar solid, dispus frontal,

partitionat.
Depozit balegar solid. dispus fronlal, acces lateral graJd.
dispU5 lateral
slfon teava put Trape pentru gaze pentru gropi de ingrasaminte respectiv canale
pentru balegar lichid
sisteme de venlilalie
FERME
CLiMA GRAJD DIN 18910
Pe Iinga dispunerea. lurajarea ~i cre~terea adecvate. c1ima grajdu lui are 0 inlluenta decisiva asupra randamenlului ~i sanatil\ii anima lelor. Prin "clima grajdului" se intelege conlucrarea dintre factori pre cum: temperatura. umiditalea aerului, circulatia aerului. compozitia aerului, lumina. ventilarea. suprafetele vitrate. volumul grajdului. orientarea cardinala a grajdului ~i termoizolarea din conslruc\ie, Viteza de admisie a aerului este lunc\ie de lalime grajdului de 2,0 ~i 5,0 m/s. Sistemele de ventilatie se subimpart in: natural ~i mecanic
3"
0
~ E'
9;
niY ~
... C:S
~:
!p~
... E
~
.,
!K
>
~i
..~
v~
~c
CD
il
~A
~il
!.~
vc
~CD
.~~
0=
~~
CD ~
>~ a.
-.@-Q).
Q)
Clasilicarea sistemelor de venlilatie Temperalura

aerului in C
vileza recomandata
a aerului in m/s
pI. anl- , ') v~loaro male Um CML dioxid de carbon

amoniac hidrogen sulfuraf
18 20 pesle 22 24 26
sub
0.15 0.20
0.24
0.35
0,50
3.50 0.05 0.01
5.00 0.05 0,01
') concent,alia maxim~ la locul de munc~
in:tltlme put minimum Sm. funclioneaz~ numai la lemperaluri exlerne scazule. nu apar cos luri ale energiei premisa: acoperi$ :::: plafon Greulali in caz de conditii de inversiune termica. admisia de aer Irebuie sa fie reglabi1a.
Vileza recomandala a aerului tunctie de temperatura
Concenlralia de gaz admisibira in aerul din grajd
Venlilalie cu pUt
inainle de proiectare ar frebuie sa. existe. la fel ca in cazul venlilaliei mecanice, 0 deler minare prin calcul a dimensiunii golurilor de admisie $i de evacuare a <1erului. Ele se do termina. pe baZ3 ralelor aerului de vara - vezi DIN 18910 - Si in caz de vrarne lara vinl, conform formulei urmaloare:
Ventilalie
streasin~coam~
.'. '<7
v.
(m/s)
Vi 3600' v
(m')
H T, At Vi
....::..:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;::...
probleme cu directia vinlului. cu defecte ale con",lructroi. nu exisl3 aer de evacuare
dlrr~GtlonaL buna de cuplal cu incalzirea; necesar de energie: 105 - 125 kWh/U $i an.
:.'.:: :::
::
: : : : : :: :
. .. .. ..
:.::
: : : viteza de evacuare a aerului prin deschiderea coamei in mIg = gravitalia Pa.mintului (9.81 m/s -=') = distanla de la pardoseala grajdului la deschiderea din coam~ in m lempe,alura eXlern~ in K ( 273C) d,lefen\a de temperalurc\ dintre aerul interior $( eel extedor in K = rala aerului de var~ conform DIN 18910 in mJlh 5, .: : supratat~ de admisie a aerului in m 2 52 .: : suprafa1c\ de evacuare a aerului .in m 2 5 (pI. simplificarea calculului sa peale consldera ~ 1 ) 9
ventl'B~e cu subpreslune sisfem simp/u. evacuare directionala aer (prOlactia mediuluij, dificHa combinarea ClJ incalzirea; necesar de energie: 98 - 105 kWh/U $; an.
S,
grajd penlru
domeniu optim penlru animale
valori de cnleul
temp.
Venlilalie cu suprapresiune
aerului
recomandale penlru temp. i

aerului
umidilale
rerativc\ aer
larn~
umidilate
relativa aer
Ventilalie cu subpresiune vaci de laple. vilei

cresc~lorie.
,.,c
"'C
venlilalor axial
...:: ::
. : :..:
: : ::: : :
..
.. :::.:: .::::.
siSlem coSlisilor. dislribuire sigura a aerurui. functionare independenta de conditiile meteo, 59 combina u$or cu incalzirea; necesita un capital ridicat ( de 1.5 pina la 2 ori mai ridicat dedi cer penlru ventilatiei cu subpresiunej; necesar de energie: cca 205 kWhiU Si an.
tauri cresc~torie. vile \inere eresc~'orie Si f~tat .. 0-20 vite tinereltauri ingr~hare 20-18' ingrasare vilei 20-16' scroafe hnere. scroafe 5-15 non-gestanle $i gestante, vieri porei ingrc\sare 20- 19' seroafe Si pureei: 12-16 seroafe purcei la nastere (in cal de functionare 30-32 a unei incc\lziri zonare)
60-80 60-80 60-80 60-80 60-80 60-80 40-60 60-70 60-80
10
16 18 12 17
80 80 70 80 80
pureei
pin~
la virsla de 6
s~pt
20-22 22-18'
purcei pentru eomert Si

preingr~sare pin~
la 30kg
20
60
dispunere in eofete de la circa
Venlilatie cu presiune
echihbral~
(2)
Tipuri de venlilatoare
5 kg pjn~ la circa 20 kg (de la a 2a pin~ la a 8a sapt~min~) 26-22' pui de g~in~ in caz de jn~lzire
zonal~. lemperatura din lona puHor scade cu 3 grade in
40-60
26
60
cadru penlru salloa fillru sallea filtrare pral (1.1m 2 Ia 1000mJ aer) stinghie sUslinere
pin~
tiecare
sapt~min~
de via\~
g:tini linere si g:'lini ou~Hoare pui de curea in cal de inc31z,re zonala. temperatura din zona
32-18' 15-22
60-70 60-80
26 18
60 70
la la cca 7,00
en
.00
50
puilor scade cu 3 grade in fiecare s~pt~min~ de vial~
36-18' 19-10' 30-10' 10-15 15-17 6-14 16-14'
60-80 60-60 60-80 60-80 60-80 60-80 60-80
22 16 20 12 16 10 16
60 80 60 80 80 80 80
curci ingr~sare incepind cu a 7-a s~ptl!minl!
rate
cai de povar~ cal de calc1rit, cal de curSe oi cresc~torie
oj
camera cu presiune
ball~
ingr~sa,e
.....1,00 -1.20
0)
cu pompe
odat~ cu inainlarea in virst~ a animalelor, temperatura aerului ar trebui s~ scada treptat de la valori ridicate la valori mai sc~zute.
Sistem de lillrare in
p~minl (dup~ Zeisig)
Temperalura aerului Si umiditalea
relativ~ a aerulul in diferite grajduri
431
1-67 -f
1-67--1
-',M
54'
""T
0'2
I
N
549
t--12,5---1
1-7.6 --1
1: :1
~M
g:
1-6.7--1
014 ~ , v
.!f
CAIFERATE
INSTALATII DE CALE FERATA
Informalii: de la oricare din Directiile Deutsche Bahn AG (Caile Ferate Germane)
~
S54
016
I - - \ 2,5 ---1
I
".
I- 7.2-1
564
G)
i
Sine uzuale
T~T
0.'51
UIC:L:f
I------ , 5 ----I
A
lem')
WxcaD
60~,:~T
1------15----1
:r
RI59
t--' 2,5 ----1 I--- 11.3 ---j
;;r
1~
i
Distanta intre linii (el
:: IIif--
~~ ~
.~
""\
<
fi
Distante intre lini;
<
:
0,12
1
-
I------ 18 ----I
Cele mai importante distante intre linii(e):

(em') 196,0 240,2 262,4 355,9 335,5 372,6 Wlbaza (em 3 ) 200.5 248,2 276,4 403,5 377,4 351,8
G
(kg/lfdm) 541 549 554 564 UIC60 Ri59 40,95 49,43 54,54 64,92 60.34 58,96
W,
(em') 41,7 51,0 57,0 80,5
I, (em')
1368 1819 2073 3253 3055 3257
I, (em')
52,2 63,0 69,4 82.4 76.9 I 75,1
I 81,0" 68.4
260 320 359 604 513 781
Dimensiunea uzuala la traseu deschis 4,00 m (3,50 la traseele existente) cu semnale montate ca garda dupa fiecare a doua linie la traseele noi cu V> 200 km/h
4,50 m
5,40 m
4,70 m
4,50 4,00 6,00 5,00 5,00
"lWyl
= 118 cm 3. dda asimetrie.
Dimensiunl de $Ine -
CD
Dimensiunea uzuala in gad lini; principale continue dupa grupe de 5-6 linii linii de verificare si testare a frinelor linii pentru igienizarea vagoanelor
a b
MSS
m (4,75 m)
m m m m
1 - - - - - - - - - - - 2.60
f- 26 -I
b a
Traversa de lemn
__~ __ ~_~_~_L---~----~~~-~~--Z'" 1----------2,50
f-----+-l::g
H----1
"'z
f-
26
---1
@
Partea inferioara a delimitani spatiului libeL a ;-, 50 mm pentru obiecte fixe nelegate fix de sin a; a;-' 135 mm pentru obiecte fixe legate fix de sina: b = 41 mm instalatii care ghideaza roata la suprafata superioara interioara; b ;-, 45 mm pentru pasaje peste drumuri; b ;-, 70 mm in toate celelalte ca zuri; Z = colturi care pot fi rotunjite - @)
Traversa de otel
1151
Traversa de beton B 70
f-15i
17f~
Ecartament normal Deutsche Bahn AG
1-----2.40
-~~-.
-----1
f-- 30 -;
Traversa de beton B 58
f-W-I
f40+--~~
-~----+40j
I---W
Ecartament (Ia 71 % din caile ferate din lume): 1,453 m

Toleranta la ecartament:
- 3/+ 30 mm la cai principale
- 3/+ 35 mm la cai secundare
(alte ecartamente: Rusia 1,520 m: Spania si Portugalia 1,668 m,
Africa de Sud 1,067 m, Chile, Argentina, India 1,673 m)
Durata de viata a traverselor
- imbibate cu ulei de pacura (procedeu ROping)
traverse de lemn - de lemn, neimbibate - traverse de otel - traverse de beton, e5timativ
f- W, -1
i
min 6,0
-----------1-1
min 3,0
------i
5ectiunea uzuala a patului de balaslla eaile monoliniare
25-40 3-15 cca 45 minim 60
ani
ani
ani
ani
f4Of---- l ---1401
14a--- L-------j401
I-W-I
Adincimea santului in debleu ;-, 0,4-0,6 m sub plan

Taluzuri 3-10% in functie de stabilizarea fundului. in cazul peretilo r
de reazem se vor asigura tuburi sau canale de drenaj,
inclinarea longitudlnala in traseu deschis pe cai principale
"" 12,5%0; la cai secundare "" 40%0 si la liniile din gari "" 2,5%0' Cu
aprobare speciala este posibila 0 valoare de pina la 25%0 pe caile
principale.
~W,1
140:-- L - - t ' 0 l
_~~~~"';4""'';'';''''';4''''''''''w~-..;..,;.,;;...:..;~~
I - - - min 3,0 ------+-- 2.0
I
---t-
...,:~s
min 10,0 ------------i-.-j
2.0 -~ min 3'0---------1
Presiunea slalica a rotii = 9 t. La constructii superioare indeajuns de so

lide si structuri sint posibile sarcini mai ridicate (pina la 11,25 I).
Sectiunea uzuala a patului de balast la caile biliniare
432
lInle normelA, dltl'ente Inlre
L1nle normelA, dlslantalntre 8U de 4,5 m. Pentru loale vegoanere Deulsche Bahn AG
cAl FERATE
INSTALAnl DE CALE FERATA Raza de curburll (pina la mijloculliniei) = R
elt' petit,
4,5
lInle notmlllA, dltl1anta in1r. axe tlub 4,5 m. NeutlllzabllA de cAire 10el& v8go,nele
lInl, de reluglu r8 vagoane cu doar 2 8.'1:& __~oT--- cu 6,5 - 6 m dl!l18nlA Inlre 8.e L1nl& de re'uolu 18 V800ane cu doar 2 '.'1:& plnA I. 6,5 m dlllanlli 'n1,. 8U sau veg08ne cu boghlu
Aaza Iiniilor de jonc\iune (mobililate). La construc\iile noi

se vor evila raze mai micl de 100 m.
lClp d. ,InA e.'l:l&rlor
h
. ?- 300 m La cai principale pe linii continue. . . . . . . . . . . . Pe linii in gara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ?- 180 m La cai secundare cu vehicule de cale principala ?- 180 m ?- 100 m Fara vehicule de cale principala La linii de jonctiune circulate de locomotive ale Bundesbahn . . . . . . . .. ?- 140 m La posibilita\i de jonc\iune necirculale de locomotive ale ?- 100 m Bundesbahn, pe cil posibil Dar minim ;"" 35 m La 100 m > R ?- 35 m pe cil posibil doar Iractiune de vagoane; Nu loate Iipurile de vagoane pol circula pe Irasee cu raze> 130 m.
Cap de ,InA In1erlor
Raza pentru cAlle ferate cu ecartament Tngust

--------~-----I
Ax.
modltlell'li 811nle4
I I "'.../ I
j ,
A.
/ /
/
/ /
Arc In1118'
La 1,00 m ecartament R ?- 50 m La 0,75 m ecartamenl R ?- 40 m La 0,60 m ecartamenl R ?- 25 m La liniile circulate cu vitezil. mai mare decit cea de triaj trebuie ca intre dreaplil. i;:i arcul de cerc de raza R sa fie prevazut un arc de trecere, a carui curba se schimba constant de la 1: infinit pina la 1:R. ~ . Arcele de cerc trebuie eventual suprainAltate pentru a mentine in li mite acceplabile (,,;; 0,65 m/sec) acceleratia centrifugala care apare la deplasarea pe arc. Rampa de suprainaltare i;:i arcul de Irecere Ire buie sa se suprapuna. Pentru detalii vezi norma internil. Deutsche Bahn AG nr. 820/1.
t--I-
V2
Macaze
Sint definite in functie de forma i;:inelor, raza derivatiei i;:i inclinatia
inimii. de exemplu 49 -190-1 : 9.
Ocuparea liniilor cu vagoane se face doar pina la marcaj ~ @)
Distanta intre centrulliniilor la nivelul marcajului esle - 3,5 m.
Lungimea macazului/lungimea limbilor macazului ~
49-190-1: 7,5 =25.222 m/12,611 m
49-190-1:9 =27.138m/10.523m 49-300-1:9 = 33.230 m/16.615 m Placa turnanUi normala = 0 = 0 Pentru placa turnantil. a axului 2-3 m, pentru placa turnanla a vago nului 3,5-10,0 m, pentru placa turnanta a locomotivei 12,5-23.0 m.
~
R
Rampa de suprainallare $i arc de treeere
r
40 30 20
m 0,370 0.333 0.150 0.107 0,012 0.008
Panla rampei 1: 320 1: 320 1: 300 1: 400 1: 310 1:1300
180-200 250-350 400-2000
Tabel pentru cai secundare sl Iinii uzuale de jonc\iune in m

Ghldelul ro111
-- ----- _~
Podurl transbordoare. Mil.rimea = distanta minima dintre axele va goanelor de Iransbordal + 0,5 m.
- ....
9
....
{lfUIl
Pasale ferovlare. Pentru detalii vezi norma interna Deutsche Bahn

AGnr.815
aeC/, .........
SchlmbtlOf de elle
rt"efle.....
Macaz simplu
-------ILunglme'mlc8Zulul - - - - - - 1 b -------l
Oprltor de Iini. 1111
.=---::--:~--~
"'Cl!IZ eurbt I9rI08rA, telecomlnd.,
=.1
"'I:8Z ciubru, '.'.c:om.nd.1
===
o
Reprezentare macaz
a_berl1
~-E3 ==:::d
Buculli penlru v.goane
Simboluri
UKU dublu
delnl.rMC'~. 'el-eom.nd.1
Macaz
r(m)
1 :n
Dimens.
marcare
(Iungime constr. m) ABW49 EW49 EW49 OKW49 OW49 215 190 190 190 190 1 :4,8 1 :7.5 1:9 1 :9 1 :9rl 1 :91 22.100 30,039 27,138 33.230 37,661
"-cu ,Implu
oper.~ m.nu"A
:==-li
Intl!lf"NC'~
11
puM
Mac&I dublu de InlerMC1Ie, oper.r. loc.rA
Intersectie in unghi oblic (pentru ghidajul rotii 4.5)
0 -
@l
Oimensiuni de macaz
=
=
I
tI/i
Ill/d
Simbolu,i
433
;I
Delimitarea spatiului Iiber CAl ferate cu eeartament normal

La hnii!e continue si alte linii de intrare-ie$ire destinate trenunlor de transport persoane.
CAIFERATE
La celelalte 11011
e = Uitirea ecartamentulul Distante laterale de pastrat:

A-B
Spallu liber de paslrat la supraconstructll nOI
L~_~--=='==~::.
o
_
Raza arcului m
Scara 1 : 100
~
I
I'
la carle princlpale in traseu deschis. la toate obiectele cu exceptia constructiHor de arta. C-D la liniile din gart. la caile prlnclpale in traseu deschis, la constructiile de arta $i la semnalizarile intre caile prlncipale in traseu deschis E-F la peroane destinate transportulul de persoane, pentru obiecte fixe
La supraconstructri existente, tunele si usi ale depourilor de remiza la trecerea de la locomotive cu aburi la locomotive electrice Oelimitarea superioara a spatiului l[ber pe cai cu \inie de tensiune nomlnala de 15 kV -.
CD
SpatiuJ riber. norma pentru dreple 5i curbe cu raza de
~ 250 m
Scara 1:100
Jumalali de :atlme
mm 1445 1455 1465 1475 1495 1525 1555
----------=
a ~ 150 mm pentru obiecte fixe nelegate fix de Slna: a :~ 135 mm pentru obiecte fixe legate fix de gina: b == 41 mm pentru instalatrJ care ghldeaza roata la suprafata superioara interioara a sinei: b ? 45 mm la pasaje peste drumuri: b ~ 70 mm in toate celelalte cazufl; Z = colluri care pot Ij rotunJite.
pina la 250 225 200 180 150 120 100
grele pin~ la 15 m lalime $1 tunel Supraconstructll grele . pes1e 15 m latlme Supraconstructii u~oarei cum ar fi podurile pietonale, hale, incluslv porti .I Poduri de semnaJ, console de semnal
Supraconstructi~
5500 mm
I 6000 mm
6000 mm
I 6300 mm
@OimensiUnialejUmatatiilalimliladelimltarea supenoara. a spatlului liber
inaltrmea minima a spatiului liber sub constructii __
Oelimitarea infenoara a spatlului iiber Scara 1;40 Cresteri va\orice uzuale pentru jumatatea spallulu; Ilber pe mtenorul arcului mm I exteriorul arculul
Raza arcu!ui m 250 225 200 190 180 150 120 100
a
25 50 65 80 135 335 530
a
30 65 80 100 170 365 570
Latimi ale spatiului Iiber la porti de acces ~ 3,35, la constructii noi = 4,00 m. La tunele: spatiu de manevra suplimentar pina la perete, in alara conturului de delimitare a spatiului liber: la calea monoliniara 40 cm, la calea biliniara 30 cm. Acces fArA ill1ne catre peroane prin tunele sau poduri: latimea 2,5 - 4,0 m, daca exista circulatie pe ambele sensuri sint de dorit
4-8 m.
L6llmea scArllor 2,5 - 4,0 m ~ pag. 436 inAltlmea peroanelor 38 cm sau 76 cm deasupra solului, la S-Bahn (trenuri locale rapide) 96 cm. Distanta minima legala intre constructiile noi $i limitele proprietatii dilera in funct;e de Landurile Federale. De exemplu in Hessa distanta constructiilor ignifugate cu izolatie corespunzatoare este de ~ 7,50 m lata de limita terenului cailor le rate. Distanta unor constructii cu izolatie neignilugata $i a c1adirilor in care se depoziteaza materiale inflamabile este de ~ 15 m, de li mita terenului cailor lerate. Inlormatii se pot obtine de la Directia de profil a Deutsche Bahn AG,
Cresten valance uzuale ale spatlu!ui liber in curbe cu raza < 250 m
CAi ferate cu eeartament ingust
H10l
T
~
r-
I I I
I
I
I I
i
,5SO
MSS
.sz.
1 1
TL.-- f..,...
-
t 4SO I
I ~
I
~
f- 000-1
I
--1
I
I
I
I
I
I
1400
--j
l..~I_
f-~
1135--,
r r
T
~
MSS
Peron persoana:
Distanta constructiilor fixe de la marginea peronUlui (chloscuri, balustrade de searl) Oistanta stilpilor pe dlrectie longjtudinala .
2.5m
14SO
'3SO ....
__ L_.l_ 2
~"I 1
~...
4501 I I
.. 1Q--15m
utlml utlllzabUa ale peronulul:

Pereane Iinga cladlrl (cliidlrea garll) . >- 7,5 m Peroane interpuse cu pasaj . ;? 6 m Idem. cu acces fara sine .. :3" 7,5 m Idem, cu utilizare pe ambele pa~i .. ? 9 m La scari etC. 2': 3 m, intre scara si peron la capetele peronului eventual al peroanelor inguste destinate bagajelor se calculeaza 0 distantade ?- 7,5 m intre axul (,nidaL tinind cant de latlmea eventualilor stilpi.
Ecartament :: 1,00 m Spatlul Iiber pe Iinii drepte - Scara 1:100
Ecartament == 0,75 m
Lungimi de Iinie utilizabile:

Trenuri normale Lungimea trenului se masoara dupa numarul de axe Trenun de persoane J ax Trenun marfare i ax 1 locomotiva + 1 tender numar axe la trenuri de persoane numar axe la marfare .... 150-400 m .... 4,5-5,5 m .4,2-5,5 m . cca 20 m 60 .150
_-:1 .J--l)--'Q'-M~~~ ~----if).. L

z z
Z = collun care pot Ii rotunjlte
r'20~ 1~ - - i ~ 7~ ~1l0-j
~_
Oelimitarea inferioara a spatlului liber
434
CAIFERATE
TRIAJE DE MARFA
Triajele de marli!! sint punctul de contact intre transportul rulier si eel feroviar. Functii: Hale de marfa, mesagerie, punct vamal, peron de inci!!rcare cu rampa frontali!! sau laterala. Pol exista si instalalii suplimentare cum ar fi pa lane, gabarile de trecere, inslalatii de linie si statii de reinci!!rcare a motorinei. Hale de marfa Adincimi utile: 10 -18 m sau 16 -24 m Lungimea halelor este multiplu al distantei dintre ferme pina la maxim 400 m. Distanta dintre ferme 5,00 m inal\imea halelor: de la 3,50 m la 5,00 m La 0 inallime Iibera de 5,00 m poate avea loc 0 stivuire pe trei straturi. Latimea si lungimea esafodajului pentru operaliuni mecanizate: latimea la linia ferati!! 3,50 m latimea la stradi!! 2,50 m inallimea este de 1,20 m peste muchia superioara a sinei, respectiv muchia superioara a peronului de incarcare. Ambele esafodaje sint acoperite.
Porti: distanta intre pOrti: 9,50 -10,50 m ---+@
Deschiderea pOi\ilor pe partea slrazii: 3,00 m x 2,50 m
Deschiderea poi\ilor pe partea liniei ferate: 3,00 m x 2,50 m eventual
Lunglme ulllA
RampA lateralA
-~~::~~----J
I
RampA fronlalA
LuLn--:g'-me-u-.cu:::'I--------
--1 I
E$lfodl'
plntl
1:12-1:20
Q) Ramp~ fronlal~ 5i laleral~ cu 0 panl~ de 1 : 12 - 1 : 20

La cal de IncAreare monolalerale
JI~
12,00-15,00 m
"
J
I
".t ,-!r- ----=t="". r l .65 -t-2.30--!
'
-t -'\L. cAl de ineareare bllalerale /I--r-\ I , t5OO-21,oom . ~ I '" I ~ (I I I',

12
I~ III, 'i'
fJ
II II
Lj
I: 11I : " I I I
(1
,,
,- _JI--~e::rfA \
\
I I
h
Ii b!
II
~f- 2.30 --l
J.
I--- <:5.00
~ 1.6S~
Peron de 'neArcare - de3cAreare ,I trBnzlt
Prohl peron de incarcare (MSS deseori - MS a sl,azii)

f---------- 9,50-1~0.50~==!::=~9~.50~10,50 --------i
4,00 m x 2,50 m.
Necesarul de suprafata pantru halele de marfuri in functie de

tipul, dimensiunile si canlilatea marfurilor care Irebuie depozilale.
Baza delerminarii necesarului de suprafala este cunoasterea nece
sarului specific pentru liecare marfa in parte (recipienti, paleli, marfa
nepaletata). Valoarea orientativa pentru necesar: recipienti mici
2 m 2/buc = cca 6,9 m 2/t, paleti 1,2 -1,4 m 2 /buc = 5,6 - 6,5 m2/t, marla
nepalelala 0,13-0,2 m2 /buc = 6,5-10,0 m2 /t. Delerminarea supra
felei exacte se face doar prin calculul de cantMli operate. Trebuie lua
te in calcul virfurile sapti!!minale de sarcina (simbata si luni), care sint
cu 25 - 30% mai intensive dedt media zilnica. Necesarul de spatiu
pentru caile de transport si spatii intermediare pentru depozitare pol
fi determinate corespunzator. La recipienli mici 80 - 100% din su
prafala depozitului, la pale Ii 180 - 210%, la marfa nepalelala
100 - 160% din supratala depozitului.
~5,0+S.0
lInle de IncArcare
<D - ([)
Vagoane de marla uzuale acoperile. Distanta inlre por1i penl'u sup,ale\e de depoz'lare 9,50 - 10,50
if 1--+----- 10.00-18,00 - - - - -
~.
2,5
+ S.0+5.0 +5.0+5.0+~
2.5
-+5.0+5.0+5,01
~,~
2.5
J-Q, 2,5
------------~T
o ,,;
--------
max. 400,0
Plan depozil marta
~ Tip A 8)
~ 1?,oo, I 5.00 I 5,00 , 2.50
1.0 1.0
1.0 1,0 I 5.00 1 5.00 I I 5.00 113
.09
2.50
Tip D 2 lipuri de hala A, B. C cu hnie exlerioara. Iipul D cu linia inlerioara
Plan, secliune Iransversala -
8)
f7\
Plan.
transversalfj - ..
\.!...} sectiune
435
cAl FERATE
GARI
Biroul de comandll. Dispunerea incaperilor trebuie sa corespunda
reprezentarii schematice a instalatiilor de telecomanda pe baza de
butoane. - @ - @
lncaperile tehnice nu necesita lerestre. Latimea de trecere a usilor
",,1,00 m. inaltimea libera a incaperilor "" 2,80 m, cu exceptia salii
acumulatorilor si a centralei electrice.
Camera selului de tralic se va alia in apropierea salii releelor si a
celei de comunicatii. Trebuie sa lie asigurata a vedere cuprinza
toare asupra instalatiilor de linie.
Ferestrele ar trebui dispuse vertical. Muchia inlerioara a buiandru
gului se plaseaza la 1,60 - 1,80 m, muchia superioara a parapetu
lui la 0,40 m - 0,50 m deasupra solului.
Sala releelor se va amplasa in apropiere de camera selului de tra
lic. Latimea minima a incaperli = 0,23 m distanta de la perete +
0,66 m/ colret + 1,25 m latimea culoarului de trecere.
CST Camera $efulur de trafic
f----
2.20-------i
f- 110 -I
I-- 60-1
CD
Necesar de spatiu pentru persoane
Geamantan de mixa
l:J:
~
0,
.........
""cOo
fflJ'
~"
,
g
)'
Cular
'. ,0'1
l'
./.
I~r
~
DD 1
'" "'.
'{i
T ,
90 --+
1,0
.....,
f-- 1.35
-+-
90 ,
La avizier
Vitrina si automat de bilete
'60-80+
1.30
-+---
FE
1,50
---+--
c T C~L
5\
1.35 -1
GS MTC R SA GE
C
COMSala comunlcatiilor Grup sanltar, incaperi cu destinatie speclala
AT DC
Camera pentru mlscarea trenunlor de cursa Sala releeJor Camera sefulUl de atelier Sala. grup electrogen Sal a de comanda Sal a acumulatonlor Oepozit plese de schimb Atelier Oepozit combustiblh
CT CE CTC P PO
Centrala termlca Central a electnca Camera lerminatiilor de cabluri Camera de protectle a persoanelor Camera de prelucrare a dateior Dispunerea in spatiu a instatalLilor de semnaJ Protectla obiectelor $1 persoanelor Intran 51 le$lrI
---j)
Venhlatie, evacuarea aerulul
rr
l',
N
~
Masa bagaJe
CD
CST
Raijuri bagale
III
'1 )I
Etajul2
Iii
1
II
1/
-Ll
III
R
l~
max 45
I~
~ax. 59.~
Dulap bagaje cu 4 selfun normale

Comanda
Dulap bagaje cu 3 selfuri marl
EtaJul1
BasculA de
,protectie
'Mad bagaje
f-- 3.52-4.80---+ 1.50 -1-- 352-4.80----1
I-- 2.00 - 4.00 ---I
Parter
Banda rulanta pentru bagaje de mina - la scari rulante
T ~.~._~' g
g
Olmensiuni Latime x inAltime 4,40 x 2,30 ~; inaltimea de transport 4,20

Lungimea de transport 4,20
1
fi1\
~ Plan-@
N Panta 27 - 30 grade
- .-
._~._".=.,
Subsol
15
15
iS5\- 1.50 -+-1.50-+-1.50 _
2.70
----ft551
II
Sal. de asteptare protejata de intemperii pe peroanele de Intercity Plan Vedere
Cladire doar cu parter
436
Inlormalii: Grice direclle a Deutsche Bahn AG.
cAl FERATE
GARI
Varianla Iiniilor ferate dispuse la cola strazii este des raspindita in orase mid si medii. Cladirea garii esle in acest caz la cola liniilor fe rate. Accesul la peron se face in acest caz cu pasaje la cola liniilor .... <D (RGdesheim). La garile de marime medie accesul se face prin luneluri .... (Bonn), la cele mari prin luneluri penlru persoane Sl bagaj (panta pierduta). Solu\ia poale Ii ridicarea liniilor (Koln, Hanovra) sau coborirea Iini itor (Darmstadt, Copenhaga, Londra) .... pina fa .... <2). Exceplie lac garile cap de linie .... @.
Inlrlre. prlnclp.'.
... _--._
... _._m_=__ __ ... _. _

._.
- -.-_._
Illiff
[__ .=:
._._._.
.
..
'-'-'-'
=F._.
.~_._._._.-
. . +1-._._, .
~~.--.--.
Cladirea garii la cota liniei 'erale.
Cladirea gari; la cola liniei ferale,

amplasamenllaleral. Circulatia ca
amplasamenf lateral. C~U~Uorii ~i bagajele Iraverseaza liniile (doar penlru g:Jri mid tara trenuri care lrec lara sa opreasca).
lalorilor prin lunel (panla pierdula); bagajele calalorilor se Iranspona peste linii (doar penlru gari de marl me mediel.
Intr.re. d. nord
---- -bjL~!+-.".
Cladicea garii sub cota liniei ferata. amplasament laleral Circulatia pentru calator; 5i baga;e prin lunel. SIt1!ie lunclional.~.. uzuala. in Germania. lara panla pierdula.
I JI
'"
----- }1-'---'--Cladirea garii sub cola liniel terate,

amp/asament lateral. Sala. de aSleptare inlra linii, indicala penlru ga.ri de transfer, in rest ca prece
denla.
-'_._._._._._.(~
_.~._._.-
-.-.
~_._._.-
~:-:~:~~~~~:~~ ~
....
Cladirea garij sub cola liniei ferale, amplasamenl central. Cai scurle de
aeces, iluminare buna. a salii de
asleptare. in resl ca precedenla.
. .
Cladirea garii sub cola liniei ferate. amplasamenl intre linii. Spaliu larg in fala c1adirii, cai scurte de acces.
in resl ca precedenta.
====_c-=.---.::=.:..= : .~~~~::_--111
:~~~----~~i
___---..11:
Inlrarea de e!'
Pasaj pietonal Gara Dusseldorf
I
I
Gara cap de linie la cola liniilor fe
Pasaj supraleran
~
--. Pro!. K. Endmann
Cladirea garii deasupra colei liniei

ferate.
cal~IOri
penlru
80-'~
5i bagaje.
"-80 2'
rale, doar ca gad terminus. deoa
rece aillel ar necesita prea mulla suprala\a de linle.
2'
MF Ap.ret de clUr. I mlcrofllmelor E=- Ecnn T = Te!laturi I = Imprlmanlll EA I: Elemfln' sutlllsr UC ::r; Unital. ce~l. M.Mon",de supor. 2. css.
3 cu.
4lnrorme,II 5 grup de !cau". 6 blrou comerclal 7 loe pentru dl,tr\but'.
mersulUllrenurllor
8 eylzler de!tlne,"
2' 2" Loe de munca. ;f)1ermalizat, plan ghi5eu deschis ~ t!..Y
f---~-~~' +-..!25----1
9 cAlalar cu DB
~~"''''!!''~_iiiLlO blrou bagola
"1'1'
~
Planul unui birou comercial feroviar
-@-@
437
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::::.:::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
fl.201701
>----------11.40-------4
r; ~',ttfli3 ;~
f-2.25--<
i--2,50-i
J;
AUTOGARI
Trebuie luate in seama extensiile speciale pentru curbele de circulatie
si raze Ie de viraj. ~@ - @. Statiile necesita dimensionari speciale_
Intrindurile pentru statii se eonstruiese numai la strazile eolectoare
prineipale $i la trafie intens - .
Este de dorit acoperirea statiei.
Sint prezentate posibilitati multiple de peroane ~ pag_ 439 CD Rampe la cap de linie si ureari eonfortabile la inaltimi de eontratreapta
de 30 - 40 em - @ - @.
Trebuie prevazute loeuri pentru parearea temporara a masinilor per
son ale (park and ride).
-I
Autobuz simplu
T
1
'" ,
M
~-
.n
0
f-2,25---j
vehlcul indiVidual doua vehlcule InCllvlCluale autobuze articulate
12.00
I
I
_L-
4050 53.50
55.50
25.00
18.00
47.62.~ 6062 162.05\

61.50
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
(6270)
ValOflle dm oaranteze ~inl "alao,le oenlr J ,ntrlndunle ~nlru Slat" late de 3,00 m
'1 25.0C m ,"" mtrrn(WrI pcnlru C1UIODuzele iif\lculate
i.
[[]',IPj
~
H
I'
T(
'I
I
~1 ,20~7or1
,30--tl.20"i
Autobul dublu, etaJat
r---10'0 I
2,50----1
r-------= ~ ========:J
---1600"---, ----,----1250--
. 2.341234 3.12:312
~J>.-
(J.7Sj'13'.TSI
(2-811(2:8,)
(2 4)124]
t4:8~80\
400;400
forma
I!
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:-:.:.:-:.:.:.:.::.:-::;:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:-:-:-::.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:-:-::-:-.-:
17.05--------
perorlllilll
Iii
Autobuz articulat uzual in Europa
j
Mod tie Jl1plaSare tat.1 de arrectla de Clrculalle

Lunglrnea unul
para lei
ollhc 45"
pe r p en die u 1a
CD
lac de parcare
OimenSlun; pentru autabuze
;0
32
12
24
12
24
C=::;;!:Tr'i-\~lI.O
~~,~ __ ~I,~~
linia formata. de din spate descrie raza interioara
Modall!a!1
~mll\;)sa'e
de
13,00
la:lmea unul
roata'\
.n
Nl InuJTI npme ill pentru '/agonmator
IOC de parcart
I
2 2
! - )
In 11
3.5
40
3.5 3.5 80 80
3.5 3.5
H
h) pemru trem.r1, 1
LatlmeJ stralll de accesi"n m Supratata de par::;are. inCIUSIV ~UDrJtaIJ benzli
14
Raza de viral de 90 pentru vehlcUie rig ide .
de 12m lunglme
~:
is
SlJPralala
peronulul de 101 llJrt<.Lluewcu I ialle 51 OJ strazil de!
~~~'~~~~I~:tor
I
88
176
: 133: li6: 1891293 '296 313

276 240\ 37B l 439' 444 \ 470
J\ 'IJoonmotor
1135189 \ 73
140
91
b} per Hen
18~
Raza de viral de 180' pentru vehlcule rlgide. ce 12 m lungime

f-----JO.OO----------j
Necesarul de spatlu pentru amenajEmle de peroane
Necesaru\ de spa,iu pentru parcari
T o
1
H -lJ
Raza de vlraj de 180 pentru vehlcule artiC'J!ate, de 17 m (unglme .
0
Oispunerea radiala exlinde
soatiulliber din lata
1;1:::'0<
Cladirea : transporturilor
\ I ; ,I
CU!ldirea
~".
@
I ,
,I
Mica gara de intoarcere
=::::::::~==-==~~)~-'~:-_---~--\!J
f7\
"ff
Percn In forma de semlcerc (pozitie extef'ioara.:I; mel 0 rraversare a cail de circulatie
Peron exterior in bucla de intoarcere
Peron interior in bucta
de irtoarcere
peron in forma de semicerc (pozitie ;nterioara) $oseaua trebuie traversata
438
________ J:.
Locuri de parcare pentru trenuri si vagonmotoare
Oblic lal~ de directia de ci,culalie (450) pentru vagonmotoare
-F
..j
.flnt,a,e
i-.,.----~-'-
It
-=~Jl L~l
I , : I
: I
oprlre
'j_
0 ..j
r::::t..
, 9811. de
clldlr". trlnsporturllor
UL'
MUM
f:o:t1
8,leplare penlru
,oteri
:.:.:.. :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.::
,
/
/
Parca.ri perpendiculare pe directia de circulatie pentru vagonmotoare
-~ rl ~ - - - - ---'-_._---------Pentru trenuri sau vagonmotoare
2 atelier auxlllar
.
:;
3 benzlnArle 4 unelle 5 supraveghere

6 olldu po,lal
"r r
00
Gala mare de Iramite cu peroane separate penlru sosiri Sl

strada de clrc\llatle
plec~,i
Jj
.........:. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::.
c'Adlrea Irlnsporturllor
lal~
Peroane in pozi\ie perpendicular~ de directia de circulal1e
Peroane lungi cu benzi pentru

dep~siri
peron soslr1
dlnspre pareera
@
H'"' 90"
Gar~ mare de tranzH cu peroane separate pentru sosiri $i pleca.ri, pozitio oblica Si parca'e amplasat~ lateral
>- 12.0 -+---
20 .0
-----r- 12.0 ----(
~,~ - - 4.S'
:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.;.:.;.;.:.:.:.:.;.:.:.;.:.:.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:
\!..J
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
]:::::~~}~~~;::::~~!~!r:~~::~~
f - - - 32.0 Ilecare Iren
-----j
f7\
Pe,oane longitudinale amplasate in pozilie oblic~
Plecare perpendicular~, sosire oblic pozilional~.plecare oblic~
Dispunerea locurilor de pa,care. paralel
fal~ de dtrec!ra de circulalie
g OBBog
1 inlrare pentru pasagerii care p1eacA
2 iesire penlru pasC'gerii care sosesc
~ OBB
CJ
ggO
2 we Ie mer
1 we b"rb"ll
Cl
hal~
j incapere pentru tM!be1uSI
4 expedlerea bagajelor
4 garderoM
,
i
g
.
ggD
5 inlrare penlru pasagefll care sosesc 6 in\rare penlru 'Oagajele care sosesc
7 iesire penlru pasagerii care pleaca
5 bucfll;'lne 6 personalul de I"

9 arhlVa.
canlin~
BBO g ogg cOli,--_==:l o [1jB

III
8 biroul de bagaje 9 depozilul de bagaje

10 directorul biroului l1 birou 12 inlormalii Si bilele de zbor
13 sala de asleplare
edulapul de contoare si debar a

10 camera pompelor
7 incaperea penlru solen
...
(;IC
Parterul staliei de aulobuz KLM
Subsol-.
439
~s:e~~~~ltimul "
-r:
,~
fa.fa. obslacole lixe

suprafa\:J de dispunere
benzi in leren
POMPIERII ~I CLAolREA POMPIERILOR DIN 14 090,14092,14095 -4 UJ

a) 0 cl.adire a pompierilor pentru interventWe locale poate consta din: loc de depozitare 4 U. incapere pentru unelte. depozit pentru eChipamente speciale 1U, incapere pentru cursuri (incapere multifunetionala. pentru administratie si centrala) 5 U, incaperi socia Ie 3 U, instalatli t U. b) 0 cIa-dire a pompierilor pentru interventlile locale si regionale. adica de ex. pentru pro tectia contra focului Si ajutor lehnic, atelier central, amenajari pentru ingrijire, scalire si exerci,ii, poate consta din:
I--jTreeere I Ilna.ltlmea libert\ ~ 3.5 m I I La 0 lunglme de lrecere ~ 12 m, 0 IAtrme ;.. 3,5 m Circulatie suspendAta clasa de pocun 30 vezrDIN 1072
locwi de depozltare 16 U, la transportul bolnavllor aile 4 U. incapere pentru unelle, de

POZI! pentru echlpamente speciale 4 U, inca-pere pentru cursuri 7 U, incaperi sociale precum spalator comun, dus, WC. vestiar, incapere pentru uscare 4 U, incaperi so clale precum incapere pentru pregatire, incapere pentru petrecerea timpului liber, of i ciu 3 U, admimstratie, "incapere pentru directorul pompieri\or 1 U, atelier pentru vehi
cule
~i
unelte, instalatil 2 U. incapere pentru serviciui ABC 4 U, atelier centrai (dupa
Lallmea
min.
necesltate). Atita rimp eit nu este disponibil un atelier central de intretinere a furtunu rilor, atelier de intretinere a furtununlor 9 E, atita timp cit nu este disponibil un atelier central de prolectie a respiraliei, atelier de proteclie a resplratiei 4 U. La atelierele centrale trebuie prevazute supHmentar depozitele corespunzatoare.
accesuf pompreniQf
11
1.,'
:.
' ' "'

-
::
peste peSle peste peste
21 24 30 40 80
pina la 24 m pina la 30
pinA la 40 pina la 80 pin~ la 140
5.0 m
4.5 4.0 3.5 3.2 3.0
Suprafelele in<:aperilor -
@ - (Z)
peste
140
Pentru suprafetele incaperilor sint hottlritoare unitatHe (U) Conform (1). La cladirila pom pierilor eu loeuri de pareare cu marime diferila, unitatea (U) trebuie raportata la eel mai mare loc de parcare_ Suprafetele stabihte cu unitatea (U) redau dimensiunea minima a
~.-
Strada
_.
_.
_ . ~
ill
incaperilor (vezi ~i explicatlile). incaperea uneltelor Depozitul pentru echipamenlele speciale incaperea pentru cursuri
Anexa aferenta incaperi sociale: Spalator eomun. dus, WC, vestiar, incaperea de uscare incapere pentru pregatire. incapere pentru petrecerea timpului liber, oficiu
1U 1U
Exemplu: 5uprafete pentru pompieri pe un teren
4U
1U
l.3.gas
Administralie
incaperea pentru directorul pomplenlor
Irecere inclinatre 3.00 max. ,'-;-",
3U 3U 1U
1U 1U
Centrala de intervenl;e Ateliere: atelier pentru ingnjirea furtunurilor, inCapere pentru spalarea
$i testarea furtunuTllor (minim 26 m lungrme Si 3 m latime) Depozit pentru furtunun Turn de uscare a fur1unurilor cu perete pentru exerertii 4) inaltime jibera in lurn de 23 m
-~
min .. min.
, 1U 1U
\8 U
i~1" ro.8t:?1,1
-8.0
8.0
~~3,0-~;
s;lrClnaOSlel101
incllnare in zona lrecerii
Punct de schlmbare a unghiului de
Accesele pompierilor
''''.251
Daea in locul unei incaperi de useare a fUr1unurilor este prevazuta 0 amenajare orizon tala de uscare a furtunurilor, atunci aeeasta trebuie amplasata in eadrul ineaperii de spalare si testare a furtununlor, a earei suprafata minima va trebu\ sa fie atunci de 9 E $i a carei inaltime libera de mrnrm 3 m.
inaJlime libera
~
,..
3.5 m
a Irecent
1---" 3.0 m -
Accese
1"'.0
Alel,er pentru protectia resprratiei
4U
5).
""-L-atreweinailime hberti
ingrlJire. reparare. depozrtare indusiv protectie impotriva radiatlilor. scufundari incapere pentru serviciul ABC Atelier pentru vehicule si unelte Inclusiv stalie de incarcare a bateriilor. spatial/egate cu un
4 U
""2m
f--1,0-1
o
T
I
loc de parcare disponrbil Hala de spalat Instalal;;

incalzire, incaperea pentru combustibil
2 U
4U
1U
Accesul pompierilor
'I
5)
U = unitale Conlorm DIN 14092 partea a 3-a

La aceasta nu este nevoie de galerie de exercitii pentru protectia respiratiei.
~~pomp!er~-1relJt?teatOlalalE~namen Raz~ de
In kg reala {adm/s.)
In
mm
Ira) 0
In
mm
IL}Jngrme lin mm ~atrme fna.J1ime. max I mm rn mm la vehrculele

In
cu Iract. Integr. 11700 (SIL) 15050 (IT.tnt.) 16100 (ILlnt) 5650 6400
8~~0
VehICU( stingere grup IF B Vehlcul strngere grup LF 8 VehlCul stingere grup IF 16
5450 I 5800: 12600 7490 (7490) 3200 11300 (11500) I 3750
2170 2410 2470
2800 2950 3090
I
3750 3200 3200 3500 116100 (Ir-inl.) 14800 (tLin!.) 14400 (tT.lnt.) 15400 (tr.in!.) 7490 (7490) 10700 (11500) 15900 (16000)
macara
VehiculslmgeregrupLF16TS 10200 (11000)
n;.~~~A
6250 6450 6700
2470 2410 2470 2500
I I
3100 2850 2990 3270
Locurl de parcare
~I porti - (Z)
I Tane slrngere TLF
Loc de parcare I Dimensiune" Liltime LLungime I Poartil cI. DIN 14092

Unllatea (U) b, Vol2 (Latlmea trece"i ,:1'*81~~}iim~onform _ -+"m,"in"._+m=in':.._--+-,b~~2.. '..:i.:.:n"al"'ti:::m",e::.a.::tr.:::e::::ce:::r.:.:ii),-+_=\8)--,c,-- x 1 4.5 8 3,5 x 3,5 9 (de evitat. pe cit posibii) 2 4,5 11,25 10 3,5 x 3,5 14 3 4,5 12,5 3,5 x 3,5 4 4,5 14 3,5 x 4 12,5
~------r------,
8118 Tanc slmgere TLF 16/25 Tane slingere TLF 24/50
Tanc stingere useala 11500 (12000) 3750 16100 (Ir.inl.) 7000 2470 2990 Tane slrngeTe useataTLF16
2410 3250 Tanc stlngere uscala 1000 7300 (7490) 3200 ]14800 (tunt.) 6'00 2410 6450 3300 Tane slrngere uscalA 2000 10100 .11c-,-'6_0,-O:-,1f.-3_2,-00_f-'_44_0,-0:,-ll_r'_OI"':.}+-C=-+--=-=+-:=:---i
Seara rolatlVA DL 30
' 12550 .( 13000)
4400
18600 (Sir.)
9800 cu
macara mobil:J
2430
3250
Seara rOlalll,'a LB30/5 Vehreul dolAri RW1
20200 121000)
7200 (7490) '0850(11000) I 10200 (11000)
3600 x '9900 I"lnt.} 9800

1320 3200 3750 3200 14800 (tr.lnt.) 16100 (tr.int.) 14400 (IT.rnt.) 6400 7600 6500
2490
2420 2480 2500
3300
2850 3070 2980
o
I
2l
Vezi
:;>1
tabelul din explrealli; 3lcorespunde unei pAlrrml dir. loeul de parcare
l Veh,euldotAriRW2 Vehleul furtune SW2000
Oimensiunile \ocului de parcare-
Dimen~ionarile uzuale are unelte.lor eurente ale pompierj~or ale unuia dintre eel mal mari producatori germam de unelte pentru pompleri
440
I I
t
POMPIERII $1 CLADIREA POMPIERILOR

Baza pompierilor penlru interventii locale ~i regionale - in centrala de ambulant~ - band~ auto special~
leg~lur~
cu
If-h---t~-l:::"itl:},~ 8 ~1
1 IncAperee uneltelor
in
acela~i timp cenlru de ~colarizare ~i de instruire
cu loale zonele de inlre\inere. ingrijire. aleliere ~i inarmare resp. echi pare necesare penlru a fi in permanen\lI gala de a inlra in ac\iune:
5WC
6 JncAperes grupelor
2 fncApere de lucru 3 Inclpere8 de conlrol 4 Incaperl!t de U1lr.re-venlllare
7 transon pentru uercllll 8 cenlr.l. de IneAI,lre
CD
Subsol-
@-@
Hal~ de sp~lat. de inlre\inere penlru aUlovehicule. atelier penlru pro leelia respira\iei. hal~ de sp~lal furtunurile. ingrijire. reparare a furtunu rilor. cu aprovizionare de furtune ~i turn de uscare - in acela~i limp turn pentru exercitii cu loc pentru inslructor.
inc~perile
Zone functionale clare penlru dotarea vehiculelor de intervenlie: toate de dotare lrebuie s~ fie de-a lungul unei axe longitudinale in raport cu hala vehiculelor. in zona interioar~.
Vehiculele ce yin dinlr-o intervenlie ocolese eomplexul pin~ la locul de relurnare a unellelor. furtunului ~i inslrumentelor ~i, dup~ cur~lare $i inlre\inere, iau pozi\ie in hala de inlerven\ii. Centrala ambulan\ei esle in acela~i limp central<'l. general<'l. de inter ven\ie in cazul unei calastrofe. ~ G)-
:.
1 $C018112818
2 111m
3011clu
9we
10 malerlsl dldectlc
1 t bucttArle
12 camerA dezl
4 de:balerl 51ndpere penlru p.uze/QarderobA

6 blrou conducere 7 secrelarlat 8 dezbalerl
13 plutn,'
14 copU
15 copU
- -- -- -
~,
16leras.A
utA;: 0'/:/ ~ \~~~~ (

o
In~?re $1. . leSlf8
-11 11111111111111111 __ ~-:....

/c:;-~
rnmmrmmm~Jp
~-parcare-
:y"/
--
Etaj
Plan de silualie
Turn
curte interioara.
- ,hb
hala plr. vehiculele de inlerventie
Sec(iune lransversala
tlm~~l~~~lI~E~~~r::::::::.y
rep~e8 fl.!-~unurl!~r.
Co
.._

Hal~ veh~ule
1'\1\
t-
i"lervenlle
1 aervlclu de Intervent1e
2 Inclpere penlru odlhnllmec:llc

Jlngr1llre
~
9 camera penll1J hllne 10 camerA penlru halne
18 cenlrall de InI8rven,'e 19 rillru penlru lucrurlle murda,.
l'.rmAtuf1
12 pAr11 de rezervA
13 depozil pentru ulel 14 pelTt'Cerea Ilmpulut IIbet'
20 subs'anl. chlmici d. IUnoer.

.lncencUUor
4 s,IA de a~tep'are
5 secretariat I petrecerea t1mpulul
21 lI.nl de utel 22 unelle
C\
~ Parterul bazer pomprerilor .s;;'.-~
hal~ ~pArare velllcule
llberlservlclu de zl 7 IncApere penlru odlhot 8 atenet radio
151ncApere penlru odlhnl
16 '"cApere pentru sp"audu,

17 vestlat
Arh R. Bauer
441
I
(
POMPIERII $1 CLAoiREA POMPIERILOR

Baza pentru proiectarea cladirilor de pompieri este conceputa conform
DIN 14092.
Cladireapompierilor: in ea sint adi3.postite vehiculele Si restul echipamentelor.
Post de incendiu: in el sint tinute pregatite fortele de interventie, vehi
culele $i restul echipamentelor pentru serviciul de salvare. Suplimentar
postul de comanda ocupat in permanenta pentru preluarea apelurilor,
alarmarii, coordonarii Si conducerii fortelor de interventie. Este de dorit
sa existe locuinte de servici. Echipa este fie tot timpul de garda, fie 50
licitata resp. extinsa prin instalatii de chemare sau de alarme: instalatii
de apel de salvare, de avertizare si de semnalizare.
Functionarea inainte de interventie: parcarea masinii personale private.
Schimbarea hainelor in apropierea vehiculelor Si incarcarea echipa
mentului. Ocuparea locurilor in vehicule.
Dupa interventie: reechiparea vehiculului, umplerea recipientului vehi
culului-cisterna, alimentarea cu benzina. Spalarea, schimbarea haine
lor fortelor de interventie. Trebuie ales un teren Tn pozitie centrala fata
de toate partile asezarii resp. in centrul de greutate. Trebuie prevazute
intrari $i ieslri ce pot fi supravegheate. Amenajari suficiente pentru su
prafete libere, de ex. sa se ia in consideratie raza de virare. Locul de
spalare se echipeaza cu instalatii de retinere a nisipului $i separator de
benzina-, amenajari de pompe pentru motorlna si benzina. Suprafata de
curte ce poate fi circulata (cca 16 t). Hidrant sub- si suprateran, loc pen
tru vehicule suplimentare, eventualloc de aterizare pentru elicopter (50
x 50) inclusiv 15 m spatiu liber. Suprafete pentru sport si spatii verzi.
1 directia de veghe
2 dormitor
3 sptllator
4 dpitanul de pompieri
G)
EtaJul1
......-I--""""'1,-""--'-=~'----_'"
1 incflperea de incarcare a bateriilor

2 hala vehiculelor 3 dormitor
:.
.. .
4 centralA
5 indpere cadre
61recere
7 curte 8 depozit pentru ulei
Parter
--,-- ----------1
1 garaj subleran
cD
2 depozil de zi
3 incflperea 1urtunurilor
4 pivnitA 5 ventilare 6 filtru 7 incapere fetea tensiune 8 curent necesitate 9 incaperea pompelor
10 vestiar 11 depozit
12 gaz, apa
13 incapere pentru modiHcari
f3\
lermolicare
\V
Subsol - Postul de incendiu 4 Munchen. Arh.: Ackermann + P.

---------
o
L
parter Cladirea uneltelor pampierilor

"
-0
elai
Proiect Administralia Cladmlor Civile K61n
--------
:---/
8
-i
:::J 'i
.
:!
I~~
I+-C
~~
I--
Etajul al 2-lea -
1 culoar 210cuinftll
Sectiune transversala
10 spal.Uorul de furtunuri
18 vestiar
:) saltll de cursuri 4 material didactic

5 sala grupelor 6garaj 7 depozitul penlru
ulei
11 depozilul pI.
19 spalator 20 incaperea
hainelor 21 windfang
lurtunuri
12 depozit piese 13 atelier 14 proteclia
respiraliei 15 curte interioartll
22 haltll 23 incaperea
pentru hobby
26 inctllizire 27 agregat de ventilare 28 depozit 29 incaperea pentru balerii 30 lelelo", radio
8 SptlllAtorul de
ma$ini
Parterul $i subsolul cladirii uneltelor pompieriJor
9 hals vehiculelor
16 comandant 17 gardtll
24 inca perea pentru eurcitii 25 pista pentru Urn
442
1-
1,70-1,90-1
160 --I
I--
2,25
------I
AUTOVEHICULE
Dimensionari, raze de vi,a,e si greulalile de la autovehicule tipice referitor la necesarul de spatiu si regulamente, la garaje, locuri de parcare, intrari si iesiri.
to- CD
biclclela
~ 3,05---j
to-
molocicleta
I- 1,41 +951
1---4,15--~1
I 1,72 1'.11
:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:-. : .:.:-:.:-:-:.: :::..::;::::-::25:;:::::':-:-:-:.:-:-:.:-:-:-:.::.:

@
AUOIA3
4,48
'~2~
1.73 I 98 I
Mini
3.52
1--
Raza 4,8 - - - - - j
Raza 5.45
\1,6411,131
.:.:.:.:.:.:.:.~:.:-:-:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.: . :.:.....;.l~.:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.:-:.:.:.:.:~:-:.:.:.:-:.:.:

I - - - - Raza 4.92 -----I
.....:.
ROta 5.58
VWLupo
@
f--l.65+1,10-1
~
AUOIA4
1--' 4,48
-3,71-----
, 1.73 \ 98 I
:.:.::.:.:.:.:~. :.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.: :.:.:.:.:~:t::.:.:.:~ .....:.::.. .:.::..:.

f----
.: ::..: ..: ..::::..: ..:::..::::
Raza 5.45 ---1
........... ~...."... .. .. ..
AUOI A4 Avant
1--- - - 4,79------1
: ;:: :::: :..
.:..::
""::r~""~"""",,,,,,,
::::..:::..: ..: ..: ::: :: Raza 5.58
,-1.81
:;
.,
;,'::,'
VWPolo
@
\-1,72+ 94
- 4,08--
-1
t 96.
:.:.:.:.:.a.:-:-:-:.:-:.:-:.:-:.:. NewBeelle
4.15
:.:-:.:.:.)~.:-:-:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.: .:.:.:.:.:.:.:.~: ..
r--- Raza 5,45 ---------1
..::: ::
:.:.:.:.:.;r~-:.:.:-:~.:.-:.:.':.:.:-:-:-:.: .
1--- --- Raza 5.84
1.81 1 96 I
T~
AUOIA6
4.79
-I
1 1.73 I 90 1
[J;[jJ
CD
:.:-:.:.: i~:.:.:.:~:.:-:-:.:-:-: :
f-----
.
@
AUOI A6 Avant
Raza 5.45 ------I
VWBora
4,15
---I
f- 1.73 -11,101
4,43
'
I 1.70 I 92 i
o:::ETI
:.:.:.:.:-:.:.:.~:::.:.::::.:::.:.:.
VWGolf
'----- 4.67
Raza 5.45 -----1
:.:.:.:.:.:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:-::.:.:.:.::J::.:.:.:~.:-:.:.:.:.:.:-:.:-:-:.:.:.
1-
Raza 5.19
@
--------1
1-1.74 -f- 96~
BMW3
1---- - 4.43 -
--.
1- 1.70 I 92 I
-:.:-:.:-:.:.:.~:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:, :. :- . ~:i:. : . 'W.. :. :::. :. :. : :.:.:.:.:.:.:.:.~.:.:.:-:-:.:-:-:.: :-:.:.:-: J~.:.:.:~:-:.: .:.:.: .:.:.:.:.:.: ..

f - - Raza 5.70 --------j
Raza 5.19
VWPassat
4,67
@
I 1,741 961
....... _ ~
BMW 3 Touring
4,77
I 1.80 196 I
@TI
:...
:::.:.::~.:.:-:.:.:.:.: ..
VW Passal Variant
4,61
:.:-.
:.:.:.:.:-:.~.:.:.:-:.:.:~:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:
11.81+791
1.49 T
.:.:...........
1------ Raza 5.70 ---------1
~
4.80 --
1,41
.....:...:,:.:
t:-:-::::~;.:-:-:;.==............:-::-:.:.:.:..:..:...
Rnza 5.50
I
1~
._~~
BMW5 '.80
196 I
[t,5TU
-:.:.:.:.:.:.:.~-:-:::-:.::.:.:.:
Sharan
.:.:.:.:.:.\:.:.:.:.:.:.~.: ..::-....::.::.:.:.
f----
J3
Raza 5.85 ----I
t':':':':':':':':~'::-:-:':-:':1 f:.:.:-:Lr.~: :.~.:.:.: :-,.:.:-:-:.:.:1--
Raza 5.50
BMW 5 roufing
443
AUTOVEHICULE
i
i
f----- 4,98 - - - 1
I-l,86---j94j
f-----4, 11 -----i
f-l,70-+991
G)
BMW7
J :.:.:-:.:~i.:.:.:.f fi~';L.:-:.:.: :.:.:.:.:.:.:.: , ,.,~

~ Aaza 5,83 --~
,';:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.
. :.:.:.:.:I.: .:.:~=:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
f--- Raza 5.70 -------1
T L5\o
Mercedes Slalion. scurt cu Irei !---4,56-------1
U$I
f----- 4.78 -------I
1- ,85-+',081 '
:,:.:.:-:.:-:.~::.::::.:.:
BMW8
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
I--
Raza5,75 - - '
Mercedes Station. lung, cu clnci
U$I
:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: f - - Raza 6.50 ----1
f----- 4,02 -----1
~-~- 5.35----1
f--1.9-+'.0i
:.:.:-:,~t.:.:-:-~::::::::.::.:.:.:.: .
Z3 Rodsler BMW
I - - Raza 4,90 - - ,
:.:.:.:.:.:.:.:.:,:~@~~:.:.:.:.:
Rolls-Royce f - - - - - 5,7 ---------j
'~T~
1 67
T ~-;,01 co
00
:.:.:.:.:,:.:L.:.:.:.:.;.:.:,:.;.:.:.;.:.:::,:.:.:.:.:.;.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
f----- Raza 6,35 ------1
.. .
. .
f----- 4,51
~~
f--2,O-+1,O~
:.:-:.:.:.:.:.~:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.:.:.3~:.:.:.:.;ge.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:..:
Mercedes C 180
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
t--
Raza 5,37
:.:.:,:.:.:t:.:.~.:.;.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.;.:.:
f - - Raza 6,5
~
,~,~-----,
Americana
---j
f-----
4,51
-----1
\-1,72--+89~
f - - 4.25
1.65 -+91 i
:.:.:.:.:.:.:.~:.:.:.:-:.:...:....:.:.:.:j:.:.:.:.:~:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. @ .:.:.:.:.:.:.:.#f~#g;t:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Mercedes C 180 Avant
T 1.30
fit]
~--
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Raza 5,87 -
f----- Raza 5,37 -------1
Porsche 911
f----- 4.79 -------1
1-1,80---+93~
1---
4.52
~~
1-',89-1-',05--1
:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:. :.:.:.:.::I~:.:.:.:.~.:.:.: :.:.:.:.: . :.:.:.:.:.:.:.:~:.:.:.:.:.:.:.:.:. .:.:.:.:.::;~:.:.:-:~..:::.:.:.:.:.:.: :.:

..
1 - - - Aaza 5,67 ------; Mercedes E 430
Porsche 928
I - - - Raza 5,85 -
f-----
4,81
-----1
I-l,80---+93j
1,85
1,12\
CD
,:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.:.;,i.~.:.:.:.:~.::....:.:.::::-:;::::::
Mercedes E 430 Avant
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
f-----
Aaza 5,67 -~
VWJoker
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: I-- Raza 5,35/Syncro 5,65 --I

f-l,85--jl,121 1,,941
I,
f - - 4,90----1
!--- 4,57 '----1
1-1,71-+89--1
1,~7
i~ =~
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
I-~-
.:..:...:.:-..:.:.:.:.:S::::::::O::::O.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
I'~.'~ -.J
2,70 '
'c=J
1:~lf
I -'
~Raza
.--l\q
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.
5.35/Syncro 5.65 --j
Raza 5 , 3 5 _
Mercedes A 140 f--2,50 ---j
VW KarmanCheelan, Gipsy
f 1,51\871
,:.:.:.:.:t:.:.:.:~.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
I - - Raza 4,35
____ Smart
==== ~4
~-_, ~,7
=-::-:-i
~92
5,55
2,37
T~~~D
~
1-1,65-1',121
::::: : ::::::::: :: ::..:: : ::::::::::::::: . I-- Raza 5,35/Syncro 5,65 0---1

f- 1,92 ,951
..1
=
.. ..
VW (inalt) Kombi
f--1 - - 4.56 -----1

1-1,72-+',371
---+651
.:.:.:.:.:.:.:.~:.:-:.:-:...:.:.:.:.:.:.
Mercedes ClK
.:.:.:.:3;.:.:.:.:E.:.:::.::::.::::.:,
I-RazA 5,35
---1
Ambulan\aJSalvare
f--- Raza 6,40 - - - I
444
t--.__ . -- - 4,:17 ----
1_&4
t.- ill" ~~~~~:~'~~'i~~; ~~. ~~;~~~;:~~l;;'~;m~

~-~-5.63----
'.... .'. :::::.:&:.'.'.. :. :::::::.2::::.'.':::::::::

----i
~~
. , .. ,,,,B :.r ,
:.'
AUTOVEHICULE
DIMENSIONARI, RAZE DE VIRARE LA AUTOCAMIOANELE ~I AUTOBUZELE TIPICE
:.' :.'..:.'::.':.'. ': :: ::..: :

---2,14
::
--I
t.-
:.:.:.:.:.:~~~;.:.:.:.:.:.:.:.:
:.:. .:.:.:.:.:.:.:.:.:2:.~:.:.:.:.:.:.J.:;.; .; .;.;.; ..;.;.;
Vehicul cu caroserieplalformA
>--~- 6.54~ -~-----------~
~
~-d
~t ,I",
2.37 ---...
,J~h!l ), :.:.::.;.:;.:.:..:....~...::..::..J.:.::.:.'.:.'.:.:.:.::.:
'1/iY8'
t.-@
Unimog
tMt 2?5 ~
o
1J.80
C~Q
:.
"
1_2.50
----f
\~
I
t-r
,,~J~I;~~,l~~,:,:L ..'.
Camion cu sa $1
semirelTlorc~
fir
~.~.:~~~._.~~.~.~.~.~~ ~: ;:~:~ ~.~~~.~~~.~~.~
:II'
16,5 m
(1
16.0
:::: :..:: :::..
:::::;:::~:~.~ :::::
:.
.- -""'.-""'.
13.70-
1--2.50--<
445
PARCARI
Loeurile de pareare sint limitate in lateral si in fata de dungi colorate (alb sau galben) de 12 - 20 em latime. care. pentru 0 mai buna vizibilitate. la parearea in dreptul peretilor. se prevad si pe aeestia pina la eea 1,0 m inaltime. Ca limite s-au impus si pragurile laterale de ghidaj, lungi de eea 50 - 60 em. late de 20 em $i inalte de 10 em. La dispunerea la pe rete sau la marginea suprafetei de pareare, se prevad borduri de opri reo eabluri de siguranta $1 parapeti pin a la inaltimea osiei pentru impie diearea strapungerii; la dispunerea masinilor una in dreptul eeleilalte. servese pragurile transversale de eea 10 em inaltime drept delimitare frontala. Trebuie sa se ia in eonsideratie eonsolele -+ @. La dispune rea la perete, este de ajuns bordura de oprire sau eauciue -+ @
Dispunerea IOGunJor de parcare
!
J I
:
I
'8
,
5
, I
.r
2.30
'\
I
\
I I
fi$ie de : siguranlti
,
75
!J
;
~4.50hooj.4.50~
30 intrare 51 iesire sim- +_ Parcare paralela +cu carosabilul V' \f:) pIe, insa numai un singur V' sens de clfculatie
~ 2.00 2,00
f2\
t3"
~
45 ob(ic. Parcare nu mai dintr-un Singu r

sens de circulatie
Necesarul de 5uprafata per IDe pare inc!. acces m'
numarul
posibil al
locurilor de parcare
numarul
posibil de
locuri de
pel00m' 4.4
parcare pe 100 m drum
:i_
?
::i
r.'.;.'
- CD 0' grade paralei eu elreulatia

carosabila. Intrare $i iesire dificile
22.5
17
).
2.30
favorabila pentru strazile inguste
30 grade oblie fata de cireulatia
26.3
3.8
21
carosabila. lntrare Si iesire facile.

Suprafete intense
'..
- CD
45' grade obiIe lata de oreulatia
20.3
4.9
31
:.
carosabMi. Intrare si ieSlre buns.
Supralata per IDe de pareare

relativ mica. Mod de dispunere uzuaL
iji .,
t- 5AS +4.50+ 5.4' -1
60 obric. Parca.re numai dlntf-un singur sens de clfculatl
-0
60' grade oblie fata de erreulatia
20.3
4.9
37
t-r
~ soo
+ 5.50 + 5.00 4
carosabila. lntrare si iesire relativ buns:
90 Intrare si iesire posibile din am
I',
bele sensuri. La.tlmea lOGului de pareare de 2.50 m

15.50
Suprafata per IDe de pareare mica. Dispunere des utl!izata

~
90' grade perpendicular pe carosabil. (latlmea loeului de pareare

de 2.50 mi. Neeesita virare putermea
90' grade perpendicular pe
19.4
5.1
40
19.0
5.3
44
carosabiL
Oatimea locului de parcare
de 2.30 mi. Neeesar redus per IDe.
Potrivite pentru amenajarl de locuri de parcare compacte, foarte des utilizata Dispunerea \ocurilor de garaJe pentru stradutele carosabile in unghi de:
I
I
2.50 m 5.50 m 5.00 m 4.00 m 3.00m 3.00 m
Latimea necesara a stradutel carosabile (in m), la 0
latlme a loeulul de Qara de: 2.30 m 6.50 m 5.50 m 4.50 m 3.50 m 3.00 m 2.40 m 6.00 m 5.25 m 4.25 m 3.25 m 3.00 m
90" 75'
t-s.oo+ 6.50 +5.00'

90 0 intrare si iesire pas/bile din am bele sensuri. L~timea Jocului de par Locuri de parcare
$1
60'
carosabllul
45
care de 2.30 m
pin a la 30"
I
>-5.16+3.50+--B.70---+3.50+516~
>-5.16-+3.50+--10.32-+3.50+ 5.16-< f-----27.64------i

Parcare cu circulatie intr-un singur
~.~==~~===~~=~j,125 25 25
4.50 5.00 Masina personala standard I 1 I
[Jr O 3
;
J
I--C - t - - - - A I L
-t
I ---i Intd1ime Iibera sub autovehicul
25+
I.B~
I 2 30 ~~~::Ia Ironlala I
. greuta'e
lungime
~ 4.50 m
1~~:.:~~: fn~:~e~~o:ra
dist~nta lntre rot; inalume
c: :~::~~
c: :
~I = 1,30 m m , .65
="
~;~:
>------26.02 - - - - - - i
t-r
, I I
G =2.01f;20kN
45 circulatie dintr-un singur sens
sens (IDe pentru plantatli)

I
~@
, ,
I
2.50
~i,O~
1-1,10-+1,10-1
~5,4B-+ 4,SO+--10.39--+4,50+-
5,48-1
-5.00-+5.50-+5.00 +5.00-+5.50-+5.00 ------31.00'-----
>-5.16 -<l.5()--8. 70--<l.50>-5.16~ >------26.02-----<
>-------30.35-------<
~f20-JO
Praguri transversale de oprire
$1
40-50
borduri
+- t1O'
V' ~ fare a clrculatl81
60 pareare in sensul de desfasu- ~
@1
90 partea earosabila de 5.50 m latime: IDe de pareare de 2.50 m

!atime
~ @
Dispunere oblica
446
~ ......J
L.~ ~~.~,...._.,-.~..,.,. .. ,"" "::T:Z:l ..

I
PARCARI
rn
~,6~2)~_!
'W
I I I I
~ I
0.
II
,'I
~ I ;;
I I
Pcrsoane in
S(:~lu"e
~I
cu ret:',
1W
'-_--'---_-..J
--?&O__ I
Q)
O;lcc"IIOCWtIO do p.lfc;no !iinllimit.lfO prin p(lrcti !i,lU stilpr. II
~p. fll~r(lr:;lr
2,90 (2.:01
I.-'ll rml,1
'-1
_2.60._
2.JO
,2B5
+ __
2~50 _
_j
2,50
Cu limitate prin bordurA
ParciH8
cOlTlpJCI~ in g;Hilj
Intr<lre 51 ieSlre contortab,le
Daci'i locurile de p~ueare sint limi tnle prin pilo, perell sau Slilpl, se mil.re~te Iil.timea loeului de parea re per parte limitalli cu 0,10 m ~ CD - @. Nu este valabil insil. penlru platformele ridicil.toare me can ice ~i garajele automate. Daeil. locurile de parcare sint delimitale latil. de un drum pielonal sau de biciclele SAU de 0 fi~ie de separa re prinlr-o bordurli, Atunei aeens til 0,;10 lolo~1l1\ dll!J.l1 f!luellio do impact. ~ G + <iV Exemplele prezinti'l loeuri de par care, cum pot Ii ele ineluse ereativ in imprejurime, lilril. a aleela lunctia lor. Penlru inmul\irea spa liilor libere, pAreMle pot Ii co borile in intregime SAU parlinl pot Ii provl\zulo cu Ileoperlrl planlate. Transformarea in spatiu verde nu are numai calitlili creatoare, ci fo lose~te ~i umbririi resp. imbu n1'lti'l\irii situatiei ecologice (ab sorbtia prafului) -0.
',:
:.
"07J,;li,jJ&]!~~:?:
g.1rd viu ca p.:lHlVJn feren

~d;r1cll
pt9lonLbicicll~11
s~aliu do cir~u!ali9 ~~ 50
'
11-.
_-",4",,30,,--_
arv~a ~ parcare
T'nIE
1
2 .50
00
'1"1
.,JO
5.50
'J
AllHltliljolllt In
bloc
' ,30
230 ,30
_
_ _
1;
.......
"5
"t'
2 30 2 10 2 30
5.0
2a 30 2 30
:'
,
~
..
30
10
,
I
j"50 ;!.50 _ ? 50
ill
B.50
115
"J
:;
~ C.".
" '~
1 T
I I I
I I \" I I t
1 1 I
T~
~
5.0 _L
~-
..
1-
1Q
tI
50
6 50
P.D.H-"ULJ
10 @
1.0
"~ ..5.Q.j_6.5'Lf 5.0 +5.0-l

25 PIJntare ~rpendlcU!;Jrtt poe c~,rosabd
25 2525 Supraf.1t~ do p.lrC.1rO cu 'Vogotilt1e
f11I
\!JI
2,0 5.50 2.25 Sup!. de p"c~re adincil~
nO~ I P.Df---\5.0\
-0
-@
t2I
x' 2.30 ParCOIB pe lungimea
~----,----I
snazll
..
_--
I
70 T
4.30
C1
w
s
'" t::
~,~~~~Br
<~
~
--
~,~ t
,3,0
--"~
T
+ 5l
6.0
.t8JltmtJBUJ8
.t~[
fI,O
...\',
1
I [~rTrmrrl(~t
w,n
'" }~
II
I I
1,0
I I
3.0
10,0
I I
'10
100
I I
~77~!>'>1?7~~
I I
2,81
~
t
4.0
I-I
J 0"
~)O
:' (\
@
I
Exomplu: parcare penlru auloturisme
Varianta' dlspunere oblica. intr-o parcare rentru autoturiS!D9
f
I
Ii
447
AUTOVEHICULE
Viraje -->
llJ
"".Ti r@
(94+--2,70 - -+1.10'
4,74---~
deschldere mlnlma/a de trecere
>-1.40--1 >-1,76--<
~ G)
Autoturism standard
hmltare a spatJulul Iiber de 0.5 m
I
I: '.Ii
l {
I
I
Sursa: Forschungsges. fur Strallen und Verkehrswesen eX, (Asocia(ia de cercetare pentru sistemul de strazi 5i de circulalie) K61n. Konrad-AdenauerStrase 13 Felul. marimea 5i forma unei amenajari de intoarcere sint executate conform utilizarii potrivite a terenului in functie de vehicule 5i de functia urbanistica. Formularea unor recomandari general valablle la alegerea amenajarii potrivi te este diticila. La stabilirea amenajarilor de intoarcere \rebuie luate in consi deralie necesitalile pompierilor 5i ale transportului gunoiulUi. Unele institutii de transport refuza sa indeparteze gunoiul de pe strazi 5i drumuri infundate. pe care ma5inile de gunoi pot intoarce doar in mar5arier sau trebuie sa mearga cu spateIe distante mai lungi. Amenajarile de intoarcere pot fi dezvoltate ca intoarceri in forma de T ~ - G), cere de viraj sau bucla de intoarcere ~ @- (2). intoarcerile in forma de T necesita manevre de liraj, Mai bune sint cercurile de viraj 5i buclele de intoarcere. care pot 1i strabatute de autovehicule printr-o singura mi5care, Din motive ce lin de tehnica de conducere, amenajarile de intoarcere trebuie dispuse asimetric pe partea stinga ~ @ - (2). Pe partea exterioara a amenajarii de intoarcere trebuie pa$trate spatii libere de elemente fixe, ca zone de rezerva pentru console Ie vehiculelor. La buclele de intoarcere, su pralata centrala poate fi plantata intoarcerile in forma de T ~ sint potrivite numai pentru autoturisme. Ele nu sint necesare in cazullalimilor de carosabll mai mari de 6 m, daca pot Ii lolosite $i terenurile din fata garaJului sau trecerile pietonale.
Gl-
Cere de vlraj pentru autotunsme
Priontar autoturisme. raza cercu(ui
de viral'" 5 - 6,50 m
Dimcnslunl exterioare lungimea consolel

Tipul de vehrcul
Raza
lallme
(m)
lunglm
Iml
ecartamen
1m)
lata
Im(
spate
Iml
inalt!me
1m)
extenoara de intoarcere
Zona tibera
1.00
Zonillibera
1.00
8 ",,-/ 0 R' =..=.-; - - - --' g~l,oo II
-~---"
,---,
--T
__1
.... '"
---"
1---12,75 --------j
~ -~
T
~
1m)
BIClcietil Molcrela Motoc:cleta Autotunsm Autocamlon TransporterlRulola autocamlon (2 OSIl) autocamlon 13 OSIi) 11
1,90 1.80
2.2C
0.60 0.60 0.70 2.70 0.94 1,10 1,76 1.68 2.17 2.29 2.50 4 ) 2,50 4 )
250
1.00 1,00
1.00
R = 1,00
R=
=-::-.<:>:
'
1,00,
..........
_-
II
../
I I
t/4 4,34
6,89 9.46 10.10
1.51
5.85 15.65 7.35

;0.05
I 1.
3.95 5.20 1 5.30 ) 5.28 1) 4.84 3.80 7.75'1 5.80

6.35~1
0.96
1,40 1,48
1,9B
2.86 3.32 2,92

1.26
2.70 3.80
3.RO
9.77
Reprezentat rara
Iroluar
[3,00+3,001
f-SOO-.j
remord (2 OS\\\ Platforma. cu sa:
Platlorma. de incarcare 1B.71 vehlcul (3 osli)1 1 9,70
7.45 16,50 6.08

13,61
~ :3~3\
1.61
1,43
4,00
4,00
10.30 1030
7.90 7,90 10.50 11.25 11,95 11,80
intoarcere in forma de T pentru auto1urisme
jntoarcere In iorma de T pentru au loturisme si camioane plna la 8 m !unglme (masini de gunoi, pompieri. camloane 6 t)
vehlcul (2 0$11) remorca (3 OSII)1 1 Autobuz' autocar sau de hnle autocar saw de Irole.:'1 aulocar sau Ce hnle<1 autobuz artlculat MaSini de gunol: 20511 (2 Mgul 3 oSli (3 Mgu)
0,85 4.25 3,35

4,48
2.50 4 ) 2.50 2.50 4 ) 2.50 4 ) 2,50 4 \ 2.50 41 2.50 4 ) 2,50 4 ) 2,50 41
4,00 4.00 3.7061 3,706 ) 3,70 6 ) 2.95 3.55 3,55 3,55
12.00 13.70
14,95 17,99
2.85
2.87 3.10
6.95 21 5.9815.99
4.60
4.77 1 )
2,65 1,35 1.53 135
4.90 3.37 3.08 3.60 4,70
"
~
f--S.OO-"
3 0511 (3 MgU)21
9.03 990 ".95 12.00 12,00 18.75 16.50 18,00
3.90
9.40 10.25 6.60
Zonilliberil
1.00
1.00 1.00
""" '\
I
I
I
I
!
0
Val. max (ct. regulament autotl.rlsm remorca plattorma de incarcare platforma cu sa aulobuz artlculat
NOla
2,55 4151
4,00 61
12,50
I~
8!
<Di
I
----------f - - - - - - - 20.00
'1RO~
/:
1----13,00----------j
La vehrculele cu 30$11, oSla de tandem din spale eSle eupnnsa de oSla miliooe 2' La vehlculele cu 3 0$11 cu oSle de remorca dlslanla inlre 051,le rOlllor corespunde eu valoarea intre oSla Ironlala 51 oSla din lala a OSlel de landeIT' din spale I) veh,cUl de cal\;ul al aU10lun5mul(j1 cu drmenSIUrJI
reduse J, f'ara lunglm'H 015111 4) Fara ogllnda eXlenoara ~I Elemenle he ale vehlculelor clrmallzale pina ia 2,60 m '" Orepl autobu2 dublu ela,al 4 00 m
Dalele de baza pen"u aUlovehlcul - pag 443 - 445

II'
TlpuJ StraZl1
~ 6
Amenajari de intoarcere pentru
camioane cu lunglmi " , 0 m si 22 t .,. (ma$lna de gunOi cu 3 oSli)
+_ t=i"\
Utllizarea lerenulUl
Vehlcule de calcul autolurism
Ca la
drum p~nlru !Iocuit lIveranl Clrculat i

'I
- cerc de intoarcere plr. autoturlc:me

- ptr. masml de gunOI (cf. regulament)
{de e~, le?atura l~tre strazl lnlundale prtn strazi putln clrcuJablle)
I
I
I'.
strada pentru I r1veram pUllnI solicltala
'
I
\ slrada flVeranl . de lOCUli, au(otunsm.
,- cerc de lntoarcere pen\fu mlCfobuze ca Sl pentt'u maJontatea ma.smilor de gunol . - poslbilltale de intoarcere prtn manevrel'. pI. toate aulovehlculele admlse cf. reg!. 1
ma~ina
~I
8,28 23,68
I
-:;
12,50
25,12
I I I
'
~~:~~~:~u
~~ j~:~i~' :~t~~~;~~n
110 I - cerc de in~oareere suticlenl de mare! I '1 I ~~~~~~:~~o~l:alll~: c~:(~~~e(or I

12,51- cerc de imoarcere pt. cele mal man
I aulovehlcule admlse
i.
mlctl mdustrie linle stendard, autobuzl 12.5 - cere de intoarcere pentru autobuzele cu artlculatle I articulale , predommant platt. de inctlrcare. mica Induslne aulobuz artleulal
I
,
('7,48)
BucLa de intoarcere pentru camioanele grele si autobuzele articulate
Cere de viraj pentru masinile de gunoi cu 2 osii resp. ptmtru autocamionete de 6 m
~
a
ct. regulamenl.
partea e)(tertoara a amenalanlor de (n(oareere (rebUle prevazute zone hbere de 1,00 m latlme pentrul lunglmlle consolel vehlcululul. I
I
Recomandari pentru stabilirea razei exterioare a cercului deintoarcere (R)
448
AUTOVEHICUlE PAACARI $IINTOARCERI
, ,
..
liP
".00
1
,', / " . ~ ,.
, ,"
c==m
+ - 11,25 ---+
Dispunere la 45 aulocamloane
Sl ilulobulO
I-
5.50
5.50
+-- 15.50 --+
,
I
~5.00J---1J.OO--'
"
5.50
f1\
5,50 Dispunere la 45 ~lItQbUI articular si
5,00-.4
12.00 --+-- 12.oo---l

~ingulnf
o1ufoc llmJoane
D,spunOle la 300 ilurocamroane cu remore,'
tor @ carnian vohtcUl90" oulO O,spuno,o In
, ,, ,
I,
, I ,. ...
--- ..... -
---~--
I'
I, ,
':
"
"
I ,
t-----""i
~~oo
I
0--15.00-20.00-+-16.00-22.00 -<
.... 7.50-1
"
\
400
Pierdere de spatiu la dispunerea

pe luog'me
J----18,OO~
Mareajele rutiere fixe la autoea mioane nu sint utile din eauza marimilor dilerite ale autovehi cureror. Dimensiunile de baza pentru ne eesarul de spaliu ~i loe ale auto vehicurelor rezuUA din dimensiu nile vehiculului in circulatie rec tilinie, in curbe ~i la intrAri ~i ie~iri din parcaje. in special la circu lalia in curba trebuie lualA in conslderalle eurba de Inscrlere a ratilor interioare din spate. Cere de intoarcere pentru cele mai mari vehicule admise, con form regulamentului privind cir culalia pe drumuri: raza exte rioaril de intoareore de 12 m, eerc de inloarcere suliclent pen Iru majorilalea aulocamioanelor admise. raza exterioarA de in loareere de 10m - pag. 448.
Parcarl Gara/e Benzlnarll
Dispunere la 90 autocamioane cu remorca
tor@
Parcare la 450
-4
t--
A'" .. ,-...
,,
-----~
"
,
\ \
"
lunolmea
vehlculurul
1070m
~
A
I I
I
,
I
I
I
,~
I \>lli:J 1 ,1 d'
tq.'
r
I
6.00
._-+---
aso
'0,'0
7.60
12.20m 13.7om
'7'
\!...)
.. '!'J --I
Nnco5mul do sP.:lIIU 1.1 caHunla de sIr ad:t
,
I
I
I
I
I
I
t
I
'800
POSlblllttl\1 de inlO;\rCete In cond.tll Ilm.t"te
1000
h1~onrce.p in torm,' de T
in CO '1 O'll! p_lrern
Of' hmll,1fp
Trecele
1
10j
- - - --:::: , ,
,~
~,
f
1
10).00
800
-8,OO~
f~
,
t
I
\'
~
I
I
I
10,00
-----.~,
I
,
CI:J:'3c.;:
~(
,
I
I
I
26,00
,"
I
...
~
I
I
r- 10,00 - + - a,OO-<
1
I
1
-;
3.00 5,00
tor@
Aile poslbilttali -
@- @
Zona Ilber.1 Df'ntru intrart $i ieSiti pentru:

luno1mfla vohlculului n
~uloc.1mion
I,''lime do bnztt b
3.00 3,65 4,25 3,00 3.65 4,25 3,00 3,65 4,25
zon" /ibm" c
14.00 13,10 11,90 14,65 13,50 12,60 17,35 15,00 14,65
22 t
1000
.lulOC:lmron vohlCul siflgur.1r
1200
Carnian cu , mlremorcA
.
tor @
Dispunere in find
COlf1ll0n C\.J $a $1 !oomllPl1l0lC:-'
1500
t-
Dispunoro singulara
rabel penlru
Si
449
m
:" :.: :;:. .,' : .:',: .
m
/
I
():l
.... --;">;. oc=3.B~ .L. ,// . . ) :,. ():l --L / il'3
o:t:= J
T
1~.S-:=~2~~=:~ ~_,_,
""I I! Ii IIII
AAMPE DE INCAACAAE
rampe.deAIn.ctJrc~re
--rn
Exemplul unei adincimi pentru a curte destinata camioanelor de 18 m ~
G).
//
::: I ::: 1
:" I
'!' : Ii / "/
Hi
I
;~~;
/ ..... _ ,/,'"
" (/
():j ()j
(J:1
:,L
1111111111111 reglablle In InAltime

II J 1111 ! l! ! ! J fa,a de vehiculul
autovehiculul care distanta: mai mare
0
in aceste conditii rezulta a adincime de 35 m pentru accesul carosabil. Si cel mai lung autovehicul poate sa intre si sa iasa user. Important pentru reglarea trecerilor vehiculelor care circula conform unui program. Daca nu pot fi indeplinite condijiile de mai sus, atunci rampa dinjata de 10 + 15 gra de ofera a solutie satisfacatoare ~ 12,0 m. Distanta de siguranja intre doua autovehicule de capacitate mare care stau una linga cealalta: in varianta cu rampa minim 1.50 m, la chepenguri pentru incarcare-<:Jescarcare de minim 3.00 m.
T ~
6,5
L-
IE3
".,/-C
~ iI
alatural, pentru a nul 1l111\\llllllstingheripeacesta
.;.1 J t /
:,: 15.0.,- '-,-~ -30.0 - - - . . . . . . ,
'12'0-f+5.0~lB.0---I
I e4.ll'
G), G) - @.
Cea mai mare raza de virare pentru un autovehicul cu remorca este de cca
H~ I ~-~
-. -35.0 ----------1
Rampa de incarcare si descarcare: ve:llculele parcate ioarte aproape unul de celalalt tretuie sa traga un pic In fala ca sa poata iesl
;:,
'1:
;~
"., 1
/>::::~~t~::J ~~~~=~:_."
1// 1/ ".
/ --------t~<r=J
,...1----....
:---1"'~;~~e~~~r~~'"
---l
04.0~ ~
-..,
.... "'1-. .' - - -
L_-_.Ja:posibiladescarcareaa doua autocamioane in
: 1.' . ::' :;.
1/" I 'f I
I
I (
/
I
;/
,(
' ' B-.o----'-'.t

40i
::: I I !:: 'S.0i-t-.f---2S.0
b: poate !'il'l fie descarcat acelasilimp numai un singuT

autocamion
a: 4.7m 0: 5,7m
c. d: e: I g. 7.3m 8.3m 8.8m 7,8m 27,0 m
a 2.8 m
b: 3.9m c 4.7 m d 5.5m
e
f
5.1 m
4,6m
:"1 I ' ::: I I I

::: I
:::\ I: ;
.:-
g' 26.B m
Rampele de incarcare
$1
descarcare necesita cea mal mare supratata de curte
:::
Dimensiunlle uzuale ale unui cere de intoarcere pentru un autocamion artlculat. de 15 m lungime
OimenSlunile uzuale ale unui cerc de intoarcere pentru un autocamion lntre distanta mare cu autosaslu rigid
si
ro~i
.1
---\-s'SO
__ ~ _ i..
I
14 .01
~~~
.::
::;
:.:
i~
H~
::: :
:
l
ie~ire
,
I
i--'
I
I
T
I
I
1
1 I I I
I
I
1S.0
m ::: :::
I
I
L,~
~~ ~
;::
6.0-+-+S.0" 2.50
~I
,
I
I
r --,I
I
1 3f
tampon-piedica la 0 inaltime 'de 1,5m
A Masina platform a cu remorca
pozitia teren de incarliber in tala care halei
10.7
I
I
3.0 3.7 4.3 3.0 3.7 4.3 3.0 3.7 4.3
14.0 13.1 11.9 14.6 13.4 12.8 17.4 14.9 14.6
ii
~ ~~
A
diverse
12.2
...........
::: :::
13.7
Rampa de incarcare SI descarcare

I I
0
:;:
Rampa de incarcare $i descarcare
incarcare si descarcare in curte interloara
,,:
::: \
\- _.J
r
1
-l
'"~:i 't
~~~ ' \, ' \, :::
T' \
\9COper1n!'
'I
r
:!.: ...
I
I
~,J
ITampon de Idescarcare
i
1
:::,i,:.
/"
II
-:.
Doc de Incareare si descarcare cu rampe inaltate si descarcare laterala
6
f-------
:):
:~:
,:~L
I
/
1 I
platforma InalHI de
in!are
6,~
I
1,2 m
!;:1-----30.0-----'
19.8---------\
~~;c~~~~~~ rampele
-7,0
Necesarul minIm poslbil de supra de incarcare si
Circulatle pe dreapta in sensul acelor de ceasor",c

acoperire
T
'" , '"
nivel P inalUme libera fnaltimea vehiculului Rampa
12.0---------+--3.0----1---4.0-----1
latimea de trecere
Sectiune printr'un doc de lncarcare cu rampa reglabila pe inaltime
Dimensiuni pentru docuri de incarcare acopente
450
AAMPE, PODUAI DE iNCAACAAE, PLATFOAME AIDICATOAAE

fl.l1llflp1p si vohicllirio Irf'!Jllin sll nsiglHo bunn lrnnsbotdnro in Inloresul
il1<:')"',),ii IrpSr11l rlll Ihhcull.W I'orlullio do incl\rcnro Inc 10gl\Iurl\ sigurll intre
ollce veilicule snu vngoane, Si nceasla. in condiliile in care suprafa\a de
inc;'\rcare a vetllculului poate s~ fie mai inall~ sau mai joas~ decit rampa
Q si penele de lHcare - ideal din aluminiu - pOl compensa inilltimea
mal redusl\ a vehiculelor in rnport cu inMimea rampelor - Q. Penele de
UICl'l' !rebule ~II he mobile sl 51\ ponlll Ii ndu5e cil mni U$or la locurile de in
If'rvr>nl'e, Podurile dl> inc.),caro r.lh.llahill> tmhuie sll fie din metal u$or $i sll
~~."'.
CD
C~rucior
~ ............
, - - - l-----<
G-
- 1
B~
~
dp. ridic.1f
:',.1 ?
35 70 2,51 1,0 117 \1301t1\ 1.0 15 n J -I J G 111
~f> po:lt<'lIllIJI<llatPfOlI
..
(~.
rodulIl() dt' inc.)rcalr .1d:lpl:lbilo 1:1 condiliilo locului. rul:lbile. porlabile $i

pentru transbordllri ferovinre -~ Q Poduri de inc~rcare automate hidrauli
ce cu buzi\ suplimentar.'i -. @
PIJ!forrne ridlclltoare-Ioarfec.'i Ilidraulice penlru a rezolva diferenta de nivel
intre curte $1 ramp~ Egalizare permanentil
inlre clll1e sl vehlcul -. la nivelul vehiculului corespunzillor la incilrcare $i descilrcare - @,
S'r\iUl!or in furc~, livrabil ca stivuitor in furc~ electric. pe motorin1\. benzin1\ $i
gaz c,uburant -
-0
G,
Parc3rl Garaje Benzln"ril
Poct on incf\u;;\fO mohil
PI.,Horm;l dtt
"II lIllil.'
Inc,'\fLHfl. cliO 1;lh',,\
~ 1l;Il"P~ "',,'pr,~ (i) - (.G)
forme fI(1ICc''II0nr~ SHU lHtnsbordare . \JV
NlVlll111
f'llll'!.
llllWihordLirli cu pial
pl1nle de
.'..... .. (5~''
p.o. ckl urc.,.
pleUolm.. de IncArc"e
din labiA
P,1nl."l de eg,Jllzilre permilnef1::t
sr mobil:,,!
}
:::::
1-- ' 1,:111 xlIII
[OilI1Z;'Ill)
;x~co~
",',locnmlOil
~'(n"[TI,I
:
Ra'np;'\ .1COpeflt~ cu rampe de 1rans OO'O:lre p 1eclrohldr<1ulice - @
--. Qq)
Transbordare ce se
desf~soar~
in
in1erl.2t cu r"mpe oloctrohidraulice
}~ ,~v~.:"
::
':.'.':.'..::
:::::
narnpp.
~I"'>l(tm('l
(h'I',1n~IXHd,lrp Inlf'Of"lo
si
nampo di'puso in diroclli de

lilllt'tr.trtill In '1llpralnto Inuur.to
efflllllUUIVlI1
e141 prntfl( \141 a
l;llnpp[Of
:1,0:1 .. I,'d
ill1pOlflV,1 1I1 Il'rl1pllrlllllf
tin
HI\llIl inhf\ 1,ll11p;'\
SI cwln; pl"lforlll;"1 nOrc;"Ito;uo lOllr
'ec<"l
t1rdr<lulic~
t-
CurIo
tlUfOCHT1100
.daplare pe
L,
_.- -- -w:--~r;i
lJ-'
r----
lL'''<l''''''ll1m
f--'S'---"-_...=.J~_-"L.;.' _",,8,--,~,-"o,;,"'-'"~_-j
~
::
::\:-~~~.
:::: -n~::~J ~~
autoc.emlon
.~~
40
(nllllUme ela.UcA fArA lreple
100
3,10
aul de caucluc
.'.::: '. :
:I::.
'.'
J 10
In 'unci I_ de lnal\lm
1500
1750 1150
1500
1500
3000 3000
~)OOO
290 300 ?300 2 000 I 500 3 000

3GO 300
~JtlOO
piRiform.'
\o'ehicuiului
2 !IOO 1
l~i()
., (JOQ
t 750
130 300 3300 3 000 2 000
000
Pod de inc;"rcare rilbalabil co sa poale mula latoral
Pod de incarcare
Segmenle de CtlUCIUC -
el;tn$are
a por111
Sui de cauciuc - etansare a por1ll
451
1 !
r----..,...... . . , . - - - -.....~-.
I
I
I
I I
I
I
~a
Om
IImitA
-+---,., 8,0 ----+
+--
1.0-1,5 - +
INTRARI . GARAJE
Cllre orientalive pentru stabilirea numArului de parcAri necesare (extras) CIAdir; de locu;nle Locuinte unifamiliale 1 - 2 lac de parcare per locuinta Loculnte plurifamiliale Sl alte clMiri cu locuinte 1 - 1,5 !ocuri de parcare per locuinta Cladlri cu locurnte pentru batrln! 0,2 locuri de parcare per locuinta Case de weekend sl de vacanta 1 lac de parcare per locuinta Camine de copii Si pentru tineri 1 lac de parcare per 10 - 20 de paturl, insa minim 2 !ocuri de parcare Camine studentestl 1 ioc de parcare per 2 - 3 patun Camine pentru surori medicale 1 lac de parcare per 3 - 5 paturi, fnsa minim 3 locuri de parcare Camlne de locuit ale angajatllor 1 lac de parcare per 2 - 4 patun. insa minim 3 locuri de parcare Camine de locUit pentru batrini Sf camine de balr;", 1 lac de parcare per 8 -15 paturi,
insa minim 3 locuri de parcare
CIAdiri de birouri, administrative sl
13 00-+-----8.0 ~ i- ---r------~,;i.:mi\.
IE
l:l
I~
I ~ I~
1=
~;
2.50
~
=: ":.
8.0
~ ~ L:3~~ 20 m2 supralata peretelUi

peste sol
Pava! de belon eu 30% roSlurl
:~
CD
Admislbil lara supralata de dist~ tare lata de Iim'la catre veclO - \.S!
I
Sectiune -
CD
I
d~:jij;~
Gara) n1",ga
I
casa
I
me
I I I , &1& I
iGaraJ in duplex
]i=Li+[
, ,
I I
I I
,
I ------l.._-'-
...J..
Garaj in casa
LLD-JlL

5
Garaj in lata duplexulul
Vedere
"
Strada
cabinete
incaperi de birouri Si administratie in ge neral 1 lac de parcare per 30 - 40 m' supr. ulila incapen cu circulatie mare de vizitatori (incaperi cu ghisee. de expeditie sau de consultanta, cabinete medica!e $; altele asemanatoare) 1 lac de parcare per 20 -30 m 2 supr. utila insa minim 3 focun de parcare.
almflll.ul desdud
Garaj in spatele terenului
lirosu
~.IIIt.
1311l11t
2.~3
" IlIIIIl1
Iili..
,503[ 5.03 5.03 5.48 5.48 5.48 5.93 5.93 593
..ium.
I. . .
lllitllinlt
I 293
2.-3 2.93 118
Plan Pubele Plan
5.25 5.25 525 5.70 5.70 570
2.53 2.73 298 2.53 2.73 2,98
2.45 2.45 2.45 2.45 2.45 2,45 2.45 2.45 2.45
lH!
25 2' 1 2.50 2.125 2625 2.125 2.25 2.50 2',25 2.125
2.25
2.625 2.125 2.25 2 125
Garaj cu debara Si boxa pentru pubelele de gunoi
2.:3
GaraJ dublu cu debara sl trecere
Garaj pe limlta de CU desfasurare obhca a limltei
lot
6,15 I 2.53 615 015

'I
:93
J '8
273 2.98
2.50 2.125 2.625 2,' 25
DlmenSlunl standard ptr. gar8j8 prefabricate
vedere
vedere laterala
vedere
--~--------
Garaje Indiv,!.d<Jale Si duble ~ In panta \UJ
L
~
L 99
J
plan
88
.....
.....
tfc)\
Garaj cu intrare acopenta
Garal dublu in lata case'
(tmtTI'~
I
Anexa
Garaj dublu la nivelul inferior
Garaj dublu la nlvelul inferior
Garaj dublu in casa
Lac de parcare acopenl linga casa
452
CARPORTURI
-..llJ
Locurile de parcare acoperite reprezinla 0 posibililate avantajoasa din punct
de ved",e al coslu,ilor $i economica din punci de vedere al spaliului penlru
a oteri velliculelor 0 proleclie suficienla lata de inlemperii (favorabil esle un
perele phn in par1ea dlfl care bale ploaia). Se recomanda combinalia cu 0
inc.1poro incllls~ ponlru dopozifare (ponlru biciclele s.a.m.d.) _ armaturi si $u,uburi precum Si jgheab si burlan -
().
C;trpoluri1e sint Iivrate ca slrucluri construclivecomplele cu ancoraj cu stilpl.
@-@.
Exe,nple de dispunere Si slruclurare pentru locuri de garare deslinale autolu rismelor personaIe in legatura constructiva cu c1i1dirile de locuil -
0- ().
SOqllJnO
0'"".,
\.
Cu ar.operi$ in dou:t ape. Coama in lungul str~Z'ii
f7\ \.!..J
CV
Carport diSpuS favorabil ;n raport ~
r w L.) . i"'3l]':;;~Q;;rl )
Ir'~
,nt,area In cas:'
?,75
f':,- C1J ......I '0 1

: . .".
/lU; jt ' I Inlr,l'It :)UD UlJD~l
Parcati Gataje Benzinilrll
Carpon dublu cu intrare separala
in casa
-1>+
-C>+ ~~ ..,+
r I I
~
l
2,75
.~ /;:,
:5
~\
.~
.~
"'
~\
I
un
bjdclnln
II
CH' <1\1 0.\';111\ IWIIII\)
toe
o o N
.~
(lfl OilliHll PlIlllrll
llutohulSI11
U'l iHllnhll!':11l
pHl~.Ol1nl ~I
: I
I
I
~_
..
\: I I
I __
_
- ~ .~
.....
I
I
I _.. _~'_-
..
CV
locuinla cu carport
f5\ \,::.J
Carpor1ling~
cas,",
doua. nive!uri
t-Ifi\ ~
5.00
Dou:t aulOlunsme 51 eventual bococlele
2.75
:- 2.75
,,'1'::
,~"
I
~. ~
'-'I8J
'.-~.
~@
loc de parcare eomun
'
J';:J
~.fi3
t.
.J
'V
Carpat cu incapore ponlru depozil,1ro
Cmport dublu
453
GARAJE $1 CONSTRUCT" DESTINATE PARCARILOR

5.30 5.40
f -_ _--"'s.::.:SO'----_---j
'2.60 - 3.00'
~490-S.15-S,35""
Posibila Si in aer liber
CD
Parcare interdependent.3 a doua autoturlsme
Parcare interdependenta incJinata
Plan - seetiune
T
o
I
cO "
I
T
I
g
cO
0'
~i
---7,50 -7,85 8.15-~
;-~~~.
..,..==--'\
~~-5.30
- 5.40 - -
r--5,30 - 5,40 - - - I
~~~~~
-----..
Parcare :ndependenta dubla (cva drupla) unele peste altele
Parcare inclinata care ofera. econo

mje de spatiu
Plan - seellune
~~~~~~
F=
Utilizlnd platforme mobile, In garaje Ie individuale pot parca 2 ma~ini una peste alta ~CD +@. Actionarea este electrica. In cazul in care nu esle curent se poate folosi pompa manuala. Lift de garare pentru max. 3 autoturisme ~ 0+ sub forma de garaje individuale in~iruite in cur1i sau constructii - actionate prin pupitrul de comanda al portarului. Soticltare per lac de parcare de 2.500 kg. Panta intrarii resp. ie~irli din garaj este de ,;; 14%. Sisteme ~@ + @ de dispunere a autotu nsmelor pe platforme de parcare, deplasate prin pupitre de comanda, astfel lncil sa se elibereze intrarea. Platforme de parcare~@ deplasa re tongitudinala: platformele de par care sint deplasate prin apasare pe un buton. Se poate circula peste platformele de parcare neocupate. Deplasarea transversala ~ @ este utilizata acolo unde, datorita adlncl mlior man, pot Ii dispuse cu usurinta 2. 3 sau mai multe locuri de parcare unul dupa celalalt, lnsa se pierde
prea multa suprafata de circulatie pentru accesarea tuturor locurlior de parcare. De aceea in fata unui rind fix de locuri de parcare sint pre vazute platforme cu deplasare transversala, care sint deplasate in asa tellncil sa se poata ajunge la 10 cui de parcare din spate. Esafodajllift de garare ~CD (j)
---5.30 - 5.40 - - 3 locun de parcare acceslbile orizontal
~--5,30
- 5.40--
Acceslbile inclinat
Lift de garare amenaJare dubla
Parcare dependenta in aer liber pot fi montate numal amenajari care dispun de platforme orizontale ~CD.
~@+\:)
o
i
._--t=.- ---c-~
All
All
..
~o:t'
.1
Eta)
cO
~ Ivl
All
Pane,
L-::::-'~
- ---fC::::~-Hr~I:~(.:JS
_ 5,00_ 5,00~ :ii. - 5,30 - 5.30 "'
~~
f---4.50 - - - '
.2.60 _2.50 .2.50 _2,50 260. 2.80 2.70 2.70 2.70 2.80
:~: !~
i,e;
2.14 - 2.24 - 2.34
@
All I-LL
Vedere~ @
All All
All
Parter
Eta]
Platforma de parcars - cu deplasare transversal a
Platforma de parcars - cu deplasare longitudinala
P\atforma turnanta la 360 0
.2.60 ~2.50.2.50 -2.50 _2.60. 2.80 2.70 2.70 2.70 2.80
@
N
Vedere~ @
pi
T
U')
~--5.40
(5.70) -
"-.
.2.60- ~2, 50_2.50.2,50..2,60" 2,80 2.70 2.70 2,70 2,80 "---5,50 (5.70) - e------5.50 (5.70)
LL
= Loe liber
All
Acces/Jesire
@ 13
Lift eombl eu 2 nlvelun de pareare ~
. .
lift combi cu 2 niveluri de parcars ~ ;i subsol ~
rf1\
'V.::!J
f15\
$J
L.lft combi cu A nivelun de parcars subsol ---+ W
Vedere~ @
454
pul dn jllln'tillo",
"
11------..
5.30
\ . f,
\ 'I
'1'
I
,
GARAJE 51 CONSTRUCTII DESTINATE PARCARILOR
'" '" N
-w
l\<;col1:.or ponlru 1TI"$lni lilt do
Oiunro --(D.
dreniue
J\rnellOlj,uo de pOlrc.ue mecnnica. simpla. ins!<ll<ll<"l in clt'ldiri ell mai mulle Btaje desIi
nato parc.....rHor Cilre preia functia rampolor,
(I
1,0
r t
(~-
.I~, ~
!
11
r-~M
co sinl de
regul~
eliminate din cauza lipse!
I:
Q)
n:CH
,....---(,~
'" '1
N
o
I
..
\ po:,.ol 5" J t'lu1utunSfllQ
inlretincre
Garare cu ascensor pentru masini
@
li,:l0
lW) 10
Ga", de cobOl;'e (Wah,)
~o
;Dg
ill
de spaliu. Ascensorul lransporta. vehlculul $i $olerul la nivelul doril. Transportul orl zonl;)1 oslo l1~igural in mod normal de $olor. Nurn.. u ul locurilor de porcaro eSle In . medie de 8 - 30 po unu Sl1U dou~ niveluri. La cl.1dirile lur~cnlru garare complet me c;)nice -"-J se crooazl"l spnliu do par care suplimontar nu in suprafat~, ci in pri mul rind pe in~ltime. Vehiculele nu vor mai Ii df'pl"~f1ln po orizonlal:'l. Ascensorul adu
co vllhlcllh.1 po nlvnlul In cnrn no nlln. In
!ilillUil $1 dlOilplil din un loc do pmemo.
Cln.dlrllo lurn penlru garare sint ideale ea
'"
6.30
'" '"
'"
,~1
'f
J ;".
'1 ,,",'I.
ill
~:l_rt\'
,-
'c,
cilhln~ d~ acres -.
I'"
rn"'i ;;"1'11
'11.\(n,
-~ i
.- l}'"
1:'3
M
~
N
,<0
M
r-,l'/ ,I,I ,II! rhl"

"-5,80 11.7 111.7"1,7"1.7' 3,0' 60 60 60 Garaj--coridor (Wahr)
;..; 1
Lunglme L
I'"
8)
0, NI
Sectlune transversala, -
Sect1une longiludinata. inlrare Si iesi,re
o M
r-,/I ;l:'l
o <0 v
(,' ~/
,"
6,0
20.~S
25 .1ulofu!I:.mo
(J)
(l;umo ell rol:llio

I 2,00
\
~e
Sf.c.1HIfIO Ir.,'lC;V(l,,,;.,I,' .
(J)tr"~""(J(,i\
lA 0
1~.0
, I,Gi
'u
I1 CD
t~:: '.! I
,1-'1 1 "
: 11 'I.
"
It" I.---.----If+l
"
II 1--,...., 4II
i..
p10mbe pOlltru 10 - 40 do locur; do parca reo Ln alcgoro sub- snu supralerane. PnrctHilo cu mni mulle nivelurl insA cu Irallcpo" al vo"'culolo, Sl po vmlicaln Sl po orizolllal~. AcoSlo conslruclil sinI polrl vile penlru amenaj.."lri mari, deoarece slste mul o~lo co~lIsltor. Toorellc AS Ie extenslbll 11111l1'\1lhnn til hJ~~"'o dupn pine. Gnrnro eu 10lal1 - .. a Ilvrabll cu sislem de exe cutia vertical preeum ~i orizontal. In mod oblsnuit sint 20 - 40 de platforme de gara reo Platformele se rotese alita limp cit 0 platformn libern sau masina solicilatn ajun ge in zona inlri1rii. Avantajul garArii rolative verticc1le esle necesarul mie de suprafa\A de 50 m' cu cca 20 de auloturisme. Ga raroa rolativa. orizonlalA esle polrivita. pen Iru posibilil~li de garare sublerann, Clhlldru do gmmo - @ -@, I OC:1Jl110 no pare",o njn lnlorlor Alfll r1IApU I)" fllnJI,tr, (Til 10 vl:'hft:ull:' pur nlviil. SIIlI poslbile 10- 12 n;voluri de parcaro, majo ri1alea sublerane. Locurile de pareare sint accesibila prjn ascensor lurnant sau locu rile de pmcafe rolalive sinl dolate eu as consor cmo~nbll vortlcnL Gnr :trl eu dnplns:1fo/QarnJ-<:orldor @, Po UIIU sou nml mullo nlvoluri do gar mn f,O cmnl1zn npn\lu no Qnrnro pontru 6 . ;J4 do 10cIIII tto pmcnru, In nlnlom cndontnt prin dl1plnr.nrn 10n{Jillidillfilc"r. (illrnruwOTsol/t Sllll Illtco~.arn 2 locud IIhmo pm nlval do g.Hare POlllrU manovre. A~eonsorul eu Ian lurl eSle uWiznl cn IrtUlsportor vertical.
0-
..
~
CD
,
,
lJ
CD
:c:i
1
I.
'J
,I
I
CD
,,\./;1 ."ii " J,
f;',:.
,Ii.
~~~ "
"l
..
..
'.1. '
-U-+ _+1 _
~/;
~J:;
,u"
HIf--4- l il
1
!i '-III.,. _,....'.:,.,.1_
_I
I~' ' .
:{ l'
. r-"~
:~' iJ
1+--1--1.
I
lJ
CD
0
N
0
.I
(.1 ,','
"~\')~-'-A' I; (llt-=J:C~<:
I'
@
6.]0
Sectiune transversal:'t -
,r
:
Sectiuno transversala -
~,.J
_,
j~l, I.~;
112,30 i 2.1\0
:2.~10
II
, 740 r------,r----''---;A:-lI-I,-Jlt~~
) ,j
Nivoluri pare.lro
Locuri p,lfcare
i..
pintll., 175 ern
[:t
l'
2
3
4
5
7
9
11 IJ 15 17
5
7 8
O. 100 ern C 20A crn A 646 cm 854 COl 1.042 crn I 2JO crn 1 4JU elll 1 02G crn 1.814c01
C~;L;),
(
,<
"18 19 m
026m
Seetiune transversala. a unui turn de garare (Wahr)
Secllune transversala -
Clllndru de garare penllu 10 vehi cule rivel (Meyer)
C,lindru de garare penlru 24 do vehiculeinivel
455
llJ
CLADIRI DESTINATE PARCARILOR
Toate pMile strueturii portante (plam;;ee/pereti/st1lpilelemente de rigi dizare) ale c1:idirilor de pareare trebuie sa fie rezistente fa foe. Garajele desehise trebuie construite intr-un tip constructiv rezistent la foc. Pentru garajele supraterane 51 cele subterane este reeomandata 0 inaltime Ii bera de trecere de 2.20 m. Pentru montarea semnelor de orientare pen tru eireulatia auto si pietonala este util un supliment de 25 cm. Pentru execulia ulterioara a unui strat de uzura sint necesari alti 5 cm. Asadar rezulta 0 inaltime totala de 2,50 m plus constructia situata peste cireu latia carosabila, adiea, in funetie de construelia aleasa, 0 inaltime a ni velului de 2,75 - 3,50 m. Un raster relativ strimt dispus in mod inteligent poate sa scada din costurile de constructie, fara a prejud!eia function a rea -
- @. Construct!! cu deschideri mari fara stllpi necesita 0 su
2' vehicule
10 12
,.
16
18 20 22 2'
26 28
30
Necesarul de suprafata pentru amenajari de locuri de parcare inclusiv suprafete de clrculatii

carosabil
, ' ~2,50-------1
Posib,la pozi1ionare de stilpi, dispunere perpendiculara
1~2,30--4l
prafata de reazem la pardoseala eu 7 - t 2% mai mica. - @) Pantele si rampele trebuie sa fie formate si dimensionate eorespunzator - @. Rampe de pareare drepte sau elicoidale sint create prin inelinarea p1anseului etaiului - pag.457, in (orma eJicoidala vehicule pe am beIe pMi ale circulatiei carosabile. in diagrama se stabilesc in faza preliminara de proiectare suprafetele, inclusiv suprafetele de eireulat'e, pe care se poate gara un anumit numar de autoturisme. Exemplele prezinta forme de c1adiri de parcare si dispuneri ale rampelor, de doua ori pe doua rjnduri deplasate, pe patru rjnduri, pe sase rjnduri, in unghi, ram pe pe direclia de eireulatie, ea eladire eu rampe cu rampe elieoidale. Constructiile din beton armat (in beton monolit, ca sistem prefabricat sau in sistem eonstruetiv mixt) indeplinese eel mai bine conditiile de protectie jmpotriva foeului. Constructiile din otel sint de regula construite ca si stem de grinzi prineipale-seeundare si trebuie eaptusite eu beton, placi de proteetie contra ineendiilor sau cu teneuiala, din motive de protectie impotriva incendiilor. La garaje trebuie prevazute solicitari mari de cir eulatie pentru autovehicule cu greutate totala admisibila de 3,5 kN/m 2 la rampe 5 kN/m 2 pentru dimensionari. Acoperisuri plantate 10 kN/m 2 .
CD
<V
:'-':--1- - - - -
---
~ ----~---~
--- ---- .
.-----
tr:@e3~
--- -----~---------~ --
------
-----
bordura inaltime '= 8 em

cu doua benzi
Lalimi minime de rampa drepte
Posibiie pozi1ionan de stilpi
Rampa de parcare elicoidala
I
?
>
...... f'7'I
y
pe patru rind uri
Planuri ~i dispuneTi ale rampelor
pe doua rind uri

deplasale
pe
~se
rinduri
in unghi
EHHHffiffi
I
cu rarnpe elicoidale
strad~
pareare cu rampe
publica
#----+---4----5,00 - - - -
s .O(%}
Tee (m) Aex Ace SA
100
.:0
Rex. 15(m)
(aza la racorduJ convex Rex Tex
=-,
Tcx:z lunglmea tangente. 'a racordul convex
456
SchinnbaTe de panta la Tampe
Tcc=-'
2
Tce = lungimea tangentei la racordul conca... Ace = raza la racordul conca...
SR
100
La schimbarea de pama lreblJle rOlunjile sau aplallzate diterentele de panta de peste B<I!.. , pen1ru 8vitarea unei ndictm a ~ehlculelor Rotunlirile convexe se executa cu 0 raza Rex ~ 15 m $1 cu a racor dare concava cu Rce :;>0 20 m, in cazul dllerentelor de pama de peste 15% 8sta de ajuns 0 aplalizare cu 0 jumatate de inclinatie a ramper la 1,5 m lunglme la raeordarea convexa $1 2,5 m tunglme la racorda rea concava.
PARCARI ~I CONSTRUCTII DESTINATE PARCARILOR

rampa [ntreaga
~ ---;-15:/,--~
amenajare de rampe de nivel
~-------in spatiu liber sectiune
10% plan
rampe de parcare
$6%
amenajare de rampe inlregi fara pierderi, panla ,~6%
- - - - - _ - _ __ -
-~-
L-l.L.Uc.LLLLLLJ.-J
sec1iune
plan
-~--~ --"-Varianta de rampe intregi
,:l';;:, /' jumatati de rampe

,','
~
sectiune
in spaHu Iiber 10% plan
amenajare de rampa pe jumalale de mvel (siSlem O'Humy)
~. ,~ ~. Ii
PmTT"rY<TrH
plan
:
I
.:::...>.: I :":.> .- - -.- I ".' --. --.-- .:: > ..
. - . ....
Pentru depasirea diferentei de inaJtime si pentru accesarea fiecarui nivel al amenajarilor de parcare exista diferite sisteme de rampe, lnc\inatia ram pei nu trebuie sa depaseasca 15%, la garaJe mici 20%, [ntre suprafetele publice de circulatie si rampe cu panta mai mare de 5% trebuie sa existe o suprafata orizontala de :;, 5 m, la rampe pentru autoturisme 0 suprafala
inclinata pin a in 10% de :;, 3 m lungime. Posibilitatile de a dispune Si for
Rampe multieta
ma rampele, se impart in patru grupe principale, -> jate drepte, paralele cu podeste intermediare, urcari sl coboriri dispuse fat a
in tata. -> Planurile inclinate ale nivelurilor (amenajari de rampe complete fara pier
deri), Intreaga amenajare de locuri de parcare este formata din plan uri inc li
Panta ::;, 6% '
nate, Sistem economic din punct de vedere spatial -> Planuri pe jumatate de nivel, deplasate (rampa D'Humy): suprafetele de
parcare sint decalate cu jumatate de nivel. diferenta de inaltime este rezol
.
vata cu rampe scurte -> Rampele elicoidale, sistem relativ intrebuinlat Si dificil de controlaL Prin
Partile
forma circulara restul suprafetei este greu de utilizat -> rampelor elicoidale trebuie sa aiba 0 declivitate transversala de :;, 3%.
Raza margini; interioare a carosabilului trebuie sa aiba :;, 5 m, in garajele
mari rampele utilizate de pietoni trebuie sa aiba un trotuar de :;, 80 cm
latime inaltat, atita timp cit nu sint disponibile drumuri pietonale speciale
pentru circulatia pietonllor, Latimile carosabilului pentru intrari si iesiri la ga
raje medii si mari trebuie sa masoare cel pUlin: 3 m la utilizarea de catre au
tovehicule de pina la 2 m lalime, 3,50 m pentru autovehicule mal late,
CD
CD
CD,
CD, -
CD - CD,
--,
111
:.
-
. .
\_~==--=--=------~-)
sectiune
plan
vananta la rampa O'Humy
/t('~~ -.:::~/,
.. L ...
'f~
:">",t':~'
''''g,OO
9,50 00
perete continuu
~
!1!IIJIIIIIIIIIIII11III
plan
amenajare rampa elicoidaJa
(}) Latiml mlnime de rampe
Latimt mini me de rampe in forma de arc cu raza minima

10,00--------1
13%,panta
~.
~:-~~-"' :-::~-"--sec1iune
Plan
CD
Sisteme de rampe
Forme de baza aie rampei D'H~my ramps cu inclinatie de 13-15(1/~
I
/'
~Z:50'T59 ~2,50~2:5Q _- Racordare
Turnuri separate de rampe elicoldale la colturite construqiei
Plan schematic
CD
457
~ ~
(])
CD
-
Garaj mare Siemens Arh H. Hertle,n
. iI
".,
. . :.
i.. _.~l:

" 16+ o
...LL.Ci
CLADIRI DESTINATE PARCARILOR
--...,..Ql
Conform reglementarilor pentru garaje: garajele mici sint ,,; 100 m 2 , ga raJele medii 100 - 1.000 m 2 , garajele mari =3 1.000 m 2 suprafata utila. Garajele subterane sint acelea, care sint situate in medie cu =3 1,30 m sub cota de calcare a terenului - Si anume cu pardo seal a lor. Garajele mari trebuie prevazute cu intrari si iesiri separate. Amplasarea in apro pierea aglomerarilor de trafic cum ar fi gari, aeroporturi. centre comer ciate. teatre. cinematografe. cladiri de birouri sau administrative si com plexe mari de locuinte. Garajele medii Sl mari trebuie sa detina in zonele circulabile. inclusiv sub subgrinzi, tuburi de ventilatie si alte elemente de construClie 0 inaltime libera : 2,0 m. Parterul trebuie sa fie mai inalt, deoarece are de cele mai multe ori alta utilizare.
Rampa logituoinala
. .
.
".'
.'
..
."'
.i' 8.-
....L<.l'J
I
Tc
a.
Rampa transversal a
2.80 2.801 3.501
-<
@
-< -<
>
I I
>
Pentru transporturi mici : 2,50 m. Solicitari ale p1anseului conform DIN 1055, garajele deschise au deschideri directe spre exterior si deschideri permanente astfel distribuite (marimea : 0 treime din suprafata totala a perelilor de inchidere) inc1t chiar sl cu dispozitive de protejare impotriva intemperiilor, sa se produca ventilarea transversala permanenta.
Sec!,une transversala -
1- 7.95-+-7.95--r---7.95 -+5.00,
Parcari geniale in centrul orasului Genf sub r1ul Rhone. Intrarea sl iesirea sint situate pe terenul din fala podului Rhone ~ @ . Prin rampe carosa bile se aslgura pe ambele pMi relalia fluenta cu traficul urban. Cu 0 rampa medie inclinata sint accesibile toate nivelurile cu circulalie pe dreapta ~ (J) Utilizind automatele pentru biletele de parcare nu este necesar personal. Criterii pentru calitatea cladirilor de parcare:
:.
.. .
siguranla in utilizare, control facil. marcarea locurilor de parcare pentru a fi gasite. integrare in legaturile urbane. luminare si ventilare naturale. relalii de vizibilitate cu exteriorul, acoperire cu verdeala. sistem simplu de colec tare a taxelor.
Plan parcare cu rampe carosabtle
valori orientative ale amenajarilor sanilare in garaje mari
Personal ptr. supraveghere $i intretlnere 1 WC-, 1 lavoar-, 1 chiuveta de deversare
50 -100 locun
Feme' Barba!i
I
374
Cladlre de parcare
1 WC-. 1 lavoar
1 WC-. 1 lavoar
1 - 2 pi so are
Cota ape maxima 372,50 Cota ape mmima 370.85
0,55 20 2. 1-. 2,20
'jif::::
c!!L
Pian de situatl8 -
.1
~.3a
:5.32 6,50 'I 10,25 8,38 8.37
I 6.50 8.38
10.25: 8.37
6.50, 8.38
10,25 8.37
(2)
1-1.---------68.54--------
Sectiune transversal a
- 185,50 m - - - - -
iesiri de urgenta ./ culoar in caz de perl col
- - - iesire _ intrare canale de ventilatle
Scara
10
15 20m
iesiri plr. masim
458
Plan etajul 1, 372 locuri de parcare, constructie de parcare sub riu in Gen!
Proiectare $' execu!ie: AC. C. Zschokke
BENZINARII
->QJ
Sursa: Forschungsges, fOr StralJen- und Ver~ehrswesen e, V" (Asocialia de cercetare pentru sistemul de strazi Si de circulalie) K61n. Konrad-Adenauer-StralJe 13 Pentru autostrazile federale sint valabile normativele RAN, emise de minis terul federal al circulatiei. Benzinariile pot fi combinate cu aile amenajari economice - pag. 460 @. Pentru aprovlzionarea cu carburanti Sl lubrifianti, pentru servicii de intrellne re si ingrijire, accesorii auto, prestari de servicii si articole pentru sofer. Mai multe benzinarii lrebuie sa fie ~ 100 m, linga strazi puternic circulate la 250 m distanla una fata de cealaita. in afara localitatilor compacte, la drum liber trebuie sa fie 0 benzinarie la cite cca 25 ~m. 0 benzinarie simpla este de ajuns, cu 0 suprafala de cca 800 m2 , cu amenajari de prestar; servicii de cca 1.000 m 2 , la amenajari mari este nevoie de regula de 2.000 m2 . Benzinariile trebuie sa fie usor accesibile, vizibile, sa se poata recunoaste de departe si pozilionate cit se poate de aproape de strada. Rareori sint am plasate In centru, preferabil linga soselele de ieslre din oras, pe soselele de centura si pe soselele interurbane. La iesirea din localitate sint amplasate pe dreapta si nu in spatlul in care se produc stationarile generate de instalatiile de semnalizare pentru trafic. Nu este favorabila amplasarea la colturile de strada, preferabil inainte de coil, ca iesirea sa se efectueze in strazile late rale - pag. 460 Soferul trebuie sa poata: sa alimenteze masina, sa veritice respectiv sa com pleteze uleiul de motor, nivelul apei de racire, presiunea cauciucurilor Si eventual lichidul din baterie, sa verifice continutul instalatiei stergatoarelor de parbriz. Sa curele parbrizul, farurile si miinile, sa cumpere produse, sa fo loseasca telefonul sl toaleta si alte amenajari, sa realizeze diverse operatii (sa spele masina, sa 0 aspire etc.), sa primeasca staturi tehnice, sa stabi leasca termene pentru prestari de servicii, Trebuie luate in consideratie in detaliul de sistematizare aliniamentele de constructie Si direcliile de vizibili tate, distantele intre limite de proprietate etc. precum si suporturile rezuitate din regulamentele de constructle. Astlel regulamentele de land prevad: 1. dimensiunile parcariillocului de par care (2,50 x 5,00 m = 12,50 m2); 2. numarul necesar de lacuri de parcare (de ex. personalul aferent halelor, statiilor de carburanti disponibile in stalieJ. Suprafata necesara pentru spaliul de stationare pentru spalatoriile de masini automate (de ex. suprafata necesara suficienta pentru 50% din capacitatea de spalare per ora). In proiectare trebuie luata in consideralie dimensiunea specifica a autoca mioanelor. autoturism 12,50 m , autocamion 26, 00 m Cere de intoarcare: Latimea vehiculului: autoturism 1,85 m, autocamion 2,50 m Lungimea vehiculului: autoturism 5,00 m. autocamion 18,00 m cu remorca De aici rezulta dimensiunile insulelor pentru pompe si a latimii carosabile
D
CD
Pompe pentru una sau tipun de carburant
1,4 7~
1,35
1,35
1,4 7~
doua
dimensiuni ale insulelor pentru pompe (ex: insula scurta cu 2 statii dubJe de carburanti)
0.
f--
---"'4,"'20"---
-----j
01
U
1,30
1
_-,
11
:.
..
0.L
~T
Unitate de pompare ET
stilp de iluminare/de sustjnere a acoperisulul
-E-o+-$)~ l'
47' 1.35 I 135 I 1,47' 5,65 I 14001
(8,50)
Oimensium ale insuleJor pentru pompe (in paranteze: solutiile minims)
\----- 5 0
------J
:I I
l~ 10
I
I
T
2,5
--; a
1.2
-'--_--=L=---~ ..J
5,50 ,1.20, (1,00!
::~
(j)
I
III
aer, etc
2.5
~
I
r ;J
2 insule scurte paralele cu strada (in paranteze: solutille mlnimel
Loc de distribuire pentru aer, apa etc
Loc de dlstribuire pentru aer, apa etc
r - -,
I
I
I
I
I
I I
I
I
I
I
T
81
i
L __ J
r--l
I
I
r- --,
I
I I
I I
I I
0
CJ
1 20 1100)
I I
7,50
(1,00)
L __
I I
I I I I
I
~i
,
L __ J
I
1
459
2 insule scurte la 60' fata de strada (in paranteze: soluliile minlme)
2 insule lungl paraleJe cu strada (neceslta comportare in circulatle dlsciplinata);
(in paranteze: solutlile minime)
_: ~_ ;_~ :_~ ;_~ _'-_de_':_~ _: ~_"U_JU_i

acoperire ?:: 4,20 cota de la 3.5 I in sus
-__ _
-_-_-~/-,- :.Ai-ti:~>
h- /
BENZINARII
Sursa: Forschungsges. fOr StraBen- und Verkehrswesen e.V.,
(Asocia\ia de cercetare pentru sistemul de strazi si de circulatie)
Kbln. Konrad-Adenauer-StraBe 13
~'l:'
~ 3
011
.,c:Fi
---of
j __ J4~_lj
/ ~ Ie';'"
~E:'::::l
11/;
~.~n;;.~c.re -.~ '~_ . ~ :~i

:E'
cere
"fJ: ~~:
0
~
I
/ .. '
''''-'-': I ~
.s ", I ~" ~ ~: : I I ;;oi.,,'. \ 0 I M ..../ '

~ 3,00
I "I ""
"111~>
I ===1= ==6.,. ,., ~

45'
I
"'
3D?;.
>30,00
~:-.:-_"'_::'.---m=.="::'n="'=.='O..
1in\llaslrhii
=b'7"IUIUI
D' IIi ...

u
Irt1"! ~8,50
Fara banda de intrare in Iratic si de iesire din Iratic
I;~
III
linii directollre penlru ameNlillrft de nodun (uller. la str~zil. intel\lrbllne
':iJri;5
~". \ ~Q~1,20 ~1.20/ ~1,2011
II~
Ie
..
C.:..
La circulatla unidirectlonalA clrculatle
" " este necesarA numai pe sensul de "
~3, ~3, - - -'- -1 - iJ
~<.s,00. '\
" -'__
'<t;
\ .0 ~\
~
\ t'
I
, . !
J-h~~~- -L.::_=_==_=::.o~=====:::::---;'~Im::"::"::";;"ii=~. __
_
~--
__
--",IY_'----+--~Isp~'--I
45
Cl.~ -------4~.
'4--
marQlnell UirOll8bllUlui
3D'"
---------
8enzini1rie intrari Si iesiri linga drumuri Iibere
"
"" \ ........
** ;:> 16.00 Is dlspunerea lnsulelor penlru " , __ statilin partea poslerloaraa parcelel ... 30,00 la -- -
t::::::
~:~;~:;)
limllaslrlzil marglnea carosabllului evenlual bandl de inUlire in Iralic e"entWli band, de ie'lre din Iralic
M (autocamloane
~l/sou In
*,.,. ~ 8,50 dad nu eSla clrculatl8 unldlrec110nala pe strada
~ 3,5 t)
"'~~H
E:::;:;~:>
~~~H~~V"
benzlna"e
t:::::,
G)
Benzinarie pentru CA Si eventual M (autocamioane ~ 3,5 t) In Interiorl.Jl unei localilall compacte
I<~f~~
1";':';':1/
e"enlual blind"' da ies,re din Iraile
evenluill bilnd6 de Intrare in Itafic
Benzinane pe ambele laturi pe drum liber

margintB cBrosabUului
~ ~ ~~ <f~. _________________...J.~~::::; L."'.

locuri de oprire in numar suticient
il
\,i
i
'
I
i ~."
o f'
,9 :\','
~
'I' ,
'
\
'~~"'iY/\
/ ."~.,>P,,
~
~"
//7; ~
,( . , /
/
()
----l1J//
/
"'?
/~ /
/'
/
, ;/1 I
I
/"',
~~ Y / // / ~. V ~,
/
'.
" "'.?s
'<1;\
.~. ~.,---".-"~::.~~~~1!~;~ ~
.. ~ 20,00 10 2insul' suplimenlore penlru slalii cu dispunere paraJela
~:,
Oo.~ \ -: " -,;
t::::: .
~:;\::I
"-' lb'
fala de stradA la insule pentru slatii corespunulor mai mare :"'16,00 Is dispunereB insulelor pentru st81i1 in partea posterioarl:'t a parcelei
.. . !II
'=:15,00
,U1ldl secundBrlll
f2\
\f;)
Benzina~ie cu dispunere oblica. a insulelor pentru statii in interiorul unei localita.ti

compacte (mai ales pentru circula11a umdirectronala)
Benzinarie pe colt pentru CA in interiorul unei localitati compacte in cazuri excep(lonale, de regula nu pentru autocamioane
personlll
depmr!
ShOp
-----e,
Plan benzinarie cu spalatorie Si magazin
= "l::!'--_---' w~
Mf, BpA;, ulel, uplt1ltor
~I
Serviciu rapid
460
LJ
!
ill
1
parcare angajati
!
,.
POPASllRI
Sursa: Autobahn Tank u. Rast A (Benzinarii si popasuri pe autostrada SA), Andreas-Hermesstr. 7-9, Bonn
parcare angajati parcare angajati parcare angajati,
Livrari ... . Acces personal.
curta de serviciu '2 1
p"rcare,angajati . curte de serviciu
lac de joaca ptr. copii
3 restaurant
80 locuri
loc de Joaca ptr. copii

terasa ptr. 40 pers.
2 Free Flow/incl. Shop
c::J t
eea m 2 ZONA CLiENTllOR 270,0 Spalii comerciale 20,0 1 Intrare 2 Freeflow inclusiv shop 120.0 3 Restaurant 80 de locuri 130,0 70,2 incaperi umede 4 WG femei 20,0 17.0 5 WG barbati 6,0 6 WG pers, cu handicap 5,0 7 Dus 8 incapere ptr. intasat bebe. 40 9 incapere de serviciu 2,0 in zona pentru c!ienti
10 Guloar restaurant 30% supr. de circulatre 4-9 ZONA DE SERVICIU Zona de depozilare 11 Spalator 12 Preparare 13 Frigorrfic legume 14 Produse lactate, friglder gastronomic 15 Frigorific carne/all. 2 frigidere gastronomice 16 Anticamera spatli frigor. 16,2 68,0 15.0 15,0 4.0 1,0 2,0 2,0 17 Gongelatoare 5,0 18 incapere rece ptr. bauturi 6,0 18,0 19/20/21 DepoZit Inslalajii 22 Tehnlcalincalzire 15,0 23 Ventilatie (instalare in mansard2Jterasa) 30,0 5,0 24 Electrica 25 incapere de racord 8,0 AdminislraVe/Personal 134,7 26 sed ere personal 6,0 27/28 Vestiar barbati/femei 22,0 29/30 Spoliator ptr. personal barball/femei 8,0 31/32 WG ptr. personal barbatiifemei 3.0 33 Birou 30.0 4,0 34 Arhiva 35 incaperi de serviciu 2 in zona de serviciu 1,5 36 Guloar zona servo 30% supr. de circ. ptr. 11-35 60,2 Suprafata nela 600,9 80,0 37 Terasa cu 40 locuri
Terasa 6010curi
restaurant 120locuri
1 zona de acces bistro 30 locuri
1711018:91
t
ZONA CllENTllOR
cca m2
Spalli comerciale 480,0 1 Zona lntrare, Bistro 120,0 3010curi 120,0 2 Free-Flow 3 Shop 60,0 180,0 4 Restaurant 120 locuri incaperi umede 99,1 5 WGfemei 27,0 24,0 6 WG barbati 7 WG pers. cu handicap 6,0 10,0 8/9 DuS 10 incapere ptr. infasat bebe. 4,0 11 incapere de serviclu 2.0 10 Culoar zona rest. 22 % Supr. de circ. 5-11 18,1 ZONA DE SERVICIU Zona de depozilare 121,0 13 Spaltltor 30,0 14 Preparare 28.0 15 incap. frigorrfice 4,0 16/17 Produse lactate/ legume 8,0 18 Anticamertl spatii frigor. 3,0 19/20 incapere frigor. ptr. carne 12,0 .i congelatoare
21 inc. rece ptr. bauturi 22/23/24 Depozit Inslalalii 25 incalzire 26 Ventilatie (instalare in mansardalterasa) 27 Electrica 28 incapere racord casa Adminislraliel Personal 29 sed ere personal 30/31 Vestiar barbatilfemei 32/33 Spoliator ptr. personal barbati/femei 34/35 WG ptr. personal barbatilfemei 36/37 Birou 38 Arhiva 39 incaperi de serviciu 2 In zona gospodareasca 40 Guloar zona gosp. 22% supr. de circ. 13-39 Suprafala nela 41 Terasa 60 locuri
10,0 26.0 84,0 20,0 40.0 6,0 8,0 158,6 10.0 32,0 8,0 7,0 29,0 5,0 2,0 85,6 932,7 120,0
, ,
:.
G)
Schema functionala a unui papas pentru 80 de persoane
25
Schema lunctionala a unui papas pentru 150 de persoane
curte de serviciu parcare angajali
i --- - - -- -- -- - - - ; j
:
~
zona acopenla
~
1
.j
-"__-..J: I
parcare p~rsonal ~------: I

1 de
evacuare deseun
....
curts serviciu
\ \
I
I
I I I
I
I I
,..-_~
__ J
._---~.-,
--it \
benzina.rie
parcare mvalizi
Benzinarie.i papas pentru 80 de persoane
Benzinarie .i papas pentru 150 de persoane Proieclant: Autobahn Tank U. Rast AG
461
AEROPORTURI
I
I
-CD
Crlterll ale amplasArli
- conditii topogralice. geologice si meteorologice

- struclura asezarii lnconJuratoare
- supratata disponiblla sulicienta pentru piste de decolare/aterizare, cai de rula re, terminale, zone de intretinere. depozit combustibil etc, sl extinden ulterioare
- invecinarea cu nod uri de circulatie $i tralic terestru existent sau preconizat.
I I I I I
I
~~ ij1!!J
Claslflcarea aeroporturilor
Conform legii germane a tralicului aerian. notiunea de aeroport se retera la:

- aeroporturi (cu zona de protectie pentru cladiri)
- piste de alerizare (eventual cu zona limitata de protectie a constructlilor)
- aerodromuri (pentru planoareJ, heliporturi.
Aeroporturile $1 pistele de aterizare pOl Ii de tratic - accesibile tuturor
pilotilor - sau speciale - pentru scopuri bine definite (de ex, aerodromuri uti
iilare sau locuri de aterizare pentru aerociuburi),
Plan general de extlndere

Pentru un aeroport se prevede un plan de extindere pe eel putin 20 de ani, revizuil la intervale de timp regulate. pentru a putea Ii adaptat la schimbarile In volumul sl structura tralicului. la progresele din industria aeronautica, la noile lehnologii etc, Prognozele de lralic trebuie sa contina date despre de piasarea avioanelor. numarul pasagerilor. precum sl cantita1ile de marfa; ele trebuie verilicate ~i reactualizate In functie de evolutia tralicului la zi. Pentru dimensionarea cladirilor $i instalatiilor nu se iau in calcul valorile maxi me absolute, ci valori de virf tipice (care se ating de aproximativ 30 de ori pe an sau de 10 ori In lunile de vlrf).
Pasagen
Sagar predat
CD
Exemplu de flux al publicului/sosire
Exemplu de lIux al publlcululiplecare
FaCllnal1 ale companlilor aSJlene i J penlru deserwea Dubllculu:

!
!
Zona fara obstacole din jurul p1stei de decolare/atenzare: sectiune longitudinala (A-A)
Iii
'I .!
Suprafata de aterizare
Supratata de trecere
Suprafata interioara de aterizare
Zona fara obstacole din jurul pistei de decolarelaterizare: sectiune transversala (8-8) 8
Supr. conics
Suprafata de trecere
IE-
'50.0
RSii ~ ~ ~
214.0 235,4
;;;;:;:=~.......
9.14
12.2
~5.2
E"",,-,,..J..-lr,,-,-,:7::'-l..' TE:'""-:i.. ,,-T_ ...... ...:
----71
256.4
D'SlribUI !a v'ntlllUi ! !
~
465.0 m
----lL
39-76
km/11
Total
--r'
Supralat81ntefloara de aterizare
"
Supr. otllonlala m\.
Supr. conIcs
Distanta faUt de axa pistel de decolareJaterrzare $i inaltimile permlse ale c1adirilor ~/o 8
26-37
km'!',
DireCIla vintulUl
N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV Acalmle
7-24
kmll1
Zona fara obstacole din jurul pistei de decolare/atenzare: vedere de sus
48 3.7 1.5 2.3 2,4 50 6.4 7.3 4,4 2.6

1.6
13 0.8 0.1 0.3 0.4

1.1
0',
6.2 45
1.6
3.2
7J
22 0.9 0.1 04
0.3
0.1 0.3 0.1
26 2.8 6.1 97 15.3 6.7

3.5
~rrrrrTm
III' IilUJJ:JJ
100
J
100
J
3.1 19 5.8 4.8 78
2.6 24 4.9
0.2 02 03
17 3.5 2.2 8.6

7.4
(0-6 kmlh)
13.0
4.6
Total
100.0
462
Roza vinturilor (tipica)
Date despre vint
t1O'
Zona cu limita de constructie pent,u un aeroport
\!:;J cu pista de ate'izare cu ILS (Instrument Landing Systemi
BuCIA de intoarcere
~13t8 nr. 1 de ~ecolare/aterizare Cale de rutare
AEROPORTURI
Capacitatea unui aeroport esle delermrnata de urmatoarele zone functionale:
- slstemul pislelor de decolare si aterizare (miscari poslbile ale avioanelor pe uni
talea de timp)
- zona de tratic (numarul de rocuri de garare pentru aVioane)
-cliidirile lerminalelor (volumulde pasageri, bagaie si mariape unilalea de limp).
Randamentul de procesare este delerminat de urmalorii parametri:
-Iegatura cu mijloacele de transport terestru (numarul de locun de parcare, lun
gimea cailor de acces)
- inregistrarea pasagerilor (numarul de ghisee de check-in)
- procesarea bagajelor (numarul de ghisee si capacitatea sislemului de transport)
- veriticarea pasapoartelor, controlui de securitale. controlul inalntea imbarcarii
(marimea salilor de asteplare, numarul de ghisee),
Zona de tratic unesle plsta de decolare/alerizare si pislele de rulare cu termtnalul.
Notiunea de zona de trafic cuprinde locurile de garare penlru avioane, caile de
rulare corespunzaloare (drumuri de rulare), cal pentru circulatia vehiculelor de
serviciu, precum sl loeuri de depozitare pentru echipamentele de serviciu~
Prin lunetia sa, zona de lratie esle strins legata de terminal si lrebuie sa se dez
volte impreuna cu acesta.
'I
Cale de rulare para lela
o
t:2J
20.000 - 30.000 de mi$cari
~ 30.000 - 60.000 de mi$cari
Zona de asteplareldepa$ire
50.000 - 99.000 de mi$cari
~ 75.000 - 150.000 de mt$Cari

E]15D.OOO - 250.000 de ml$cari
Pisla nr. 2 para lelA
Q)
__ iii
Fazele de extlOdere IIpice pentru aeroport (schematic)
;\
: ..::....: :::. : ......:.'...'....: :,'.':.':::::::. ::::,'::::::.': "::.'::::::::::::::::: : ;:::::::::;:::::;::.',':::::;:,
.-~~,~= ---= -~ ~ZV7 ,;" ,~"
'i
~om==o-o-. :r:x:r
..
+----.--~_.--~:I JII
~10,O~
, I
1 - - - - - _1 , .
I
II
:t =--=-J ,
.
.:..
. .
Sosea la sol/terminal pe doua nlvelun
~;,~c,;,L~~,:"'"J~,
~-10.0
----j
....='!F=====...............==>i~ =
/0------
$osea pe doua nivelun/terminal pe doua niveluri
. ~;,~j~:::;~~~ttn
Plecare Sosire
+-~==-!ff~
Tip ponton
III
Sosea la sol/terminal pe doua niveiuri

dlspunere llplca a nlvelurilor de deservire ale unei cladiri pentru publicul calator
.. __ Sosiri
- - Plecari
.... ~ ,Bag a;
Tipdegel
~
:l
@< \ Q\~
=;
I
'-,J
(";
~" (~~'r=<':J
_\~,/=<,; \D,~ . "",,'
= Taxi in - Taxi oul locuri cu 60 m diamentru
Nose in - Push out
= Locuri cu 36 m littime $i 50 m adincime
T
~
Tip satelit
@ -
Tip liniar
---i-------I'
__ ~~ __~_
@
Tip transportor
Tip satellt
+= : ~~ ~-+ *=-~ 1'--_ =+ _-+~ L+_ + -J ' ,~

I--~-i
t----
i
__~L=
__
:: L-J:L-J II ,.... : ~ - _ -:: 0DO 00
Autobuze pentru transport
t13"
~
Toate locunle de stationare ce deservesc cladirea (dotata cu punti pentru pasageri) se alia la maxim 300 m distanta fata de centrul de greutate ~ @
Tip transportor
463
II j'
~
:
If AEROPORTURI
Prognoza de Iralic La proieclarea aeroporturilor, pornind de la statisticile de tralic, se iau ca date de baza urmatoarele: - fluxul de pasageri: externlintern, sosire/plecare/tranziVtransfer, distanta scurtaJdistan(a lunga, flux mediu/de virf - fluxul aerlan de marfaJposta: extern/intern, import/export/transfer, procenta Jul de marfa ambalata standard (containere/paleti), cantMti medii/de virf in tonaj total, numar sau volum de expedieri - numarul de miscari de aVloane in functle de: tipurile de avioane. extern/in tern, pasageri, marfa sau varianta mixta, numarul mediu/de virf de decolar; sau aterizari. in alara acestor prognoze de trafic mai sint importanti 5i alIi parametM de planificare: - mijlocul de transport ales de calatori (masina privata, taxi, mijloace de trans port in comun) - numarul mediu de insotitori pentru fiecare pasager, numarul mediu de ba gaje pe pasager, numarul de vizitatori ai aeroportulul (lara legatura cu pasa gerii), numarul de angajati etc.
"Linie de siguran~;1
1---
340.35 - - - - 3 40.35-----l
""'Izolare fonic~
--
, -. - - - - - - - --- -
Vehicule de aprovizionare grupate in jurul avionului
. Cale de Tulare
----
G)
Garare Nosein
t---
I ,--//
f;::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::J
b:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~
~I.S'"'t'-.:.-:.:-:.:-.:.:-.:.-:.:.-~"'.:.;:-.:.-:~.-:.:-.:.:-;:',:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:~:!. :
B 727-200
,~'"
~~8,&,r=~_ , 0'.
cP.(
(1:\
d',
v'
t:D~u,.~'
IY'C
----.-.
\52,
._-.~---
- \ - - - - - - - - - - - - - ..
siguranttl
"
~~~"
"
Garare Nose,out pe diagonala
CD
~-54,9 -~25,62~29,28--
B 757-200
DC 10-30
54,9 - - ,
f!!
~ ~,- - -~
8747
~,!,- ~
'> o
~
.~
"'" ,t,;',
~ "(1
-,'
" ~
on
a. "
'
".:
~'8,4-17,69'
~-- 78,25 - - - + - - - - 76.25 ---~'
1-22.21~ 54,9 54,9 54.9--_22.2"-1 1--29.82-+----72.91-------+--- 76.57------+-29,62
Garare tipica a avioanelor
B 747-400
464
Capacitatea orara Piste de decolare/alerizare
AEROPORTURI
IFA
VFR
Miscarilora
Volumul traficului anual Miscari
-E
::+
3
215-761 m
51-98
50-59
195000-240000
-11 J
- 94-197
56-60
260000-355000
-----=t
1 l,,
-tL
'ro-,",
62-75
275000-365000
m - mo
......,
103-197
99-119
305000-370000
-+
56-60 220000-270000
T1purl de tennlnale Terminalele se dilerentiaza in lunctie de aranjarea locurilor de garare a avioanelor, legatura dintre ele ~i legatura cu cladirea centrala. 5e deosebesc in principal patru tipuri: 1. tipul "deget" cu 0 cladire centrala --+ pag. 463 - @ + @. Avioanele parcheaza de ambele parti ale "degetului". in cazul a doua sau mai multe "degete", intre acestea trebuie sa lie loc suli cient pentru doua piste de rulare (rulare simultana a unui avion care pleaca ~i a unuia care sose~te) 2. tipul satelit cu 0 cladire centrala, --+ pag. 463 @ + @. o c1adire sau mai multe in jurul terminalului, liecare inconjurata de
locuri de garare pentru avioane. Legaturile de circulatie catre cladi
rea central a sint de obicei subterane.
3. tipul liniar, --+ pag. 463 @ + @.
Avioanele se gareaza de-a lungul c1adirii perpendicular pe aceasta
(Nose-in), paralel sau in diagonala. Tipul de garare inlluenteaza pu
ternic extinderea in lungime a cladirii.
4. tipul cu transportor, --+ pag. 463 + @.
Avioanele se gareaza la distanta de c1adirea terminalului, iar pasa
gerii sint transportati cu mijloace speciale de transport.
Din aceste tipuri de baza se pot dezvolta alte tipuri hibrid.
56-60
215000-265000
56-60
200000 - 265 000 600-1000 Ora 10.00-18.00 Ora 18.00-24.00 Ora 15 10

H
VFR = Conditii de vizibilitale IFR = Conditii de folosire a instrumentelor
20
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
Camian cu scara de pasageri motorizata

/
Minute inaintea decolarii
Distributia sosini pasagerilor !n minute, !naintea sosirii avionului
/-,
I
/
10 Ora planificata pt decolare
-- - - - -
inaltimea pragului de la pedeaua cabinei (H), scara integrala
'
'
\
\ 1
----4,50
-1i11111r---:r--=-----t=~
"
4.50
,
! InAltime reglabUA in raport ./ cu inAltimea de bard
r::-
initl1ime reglabilA in raport cu inaltlmea de berd
:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
1,37
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':':':':'::.':':':':'."::::':.":::::::.....:.::.:.:...:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;
1.37 13.30
Spatiu Iiber r'+:3c-7~~9.90~~~3.40,

pentru cale de \
serviciu
------r=C2j .
@
Burduf care se paate rati
/
- - - - _l,......,.,,====o
J~'
I \
Burdu! extensibrl $i care $e peate reti
,
/
i--,,-'-':-/---F;;::n
I T ~~r: \
inAIUme regJabUa in rapart
trnr--(""::-----lJbJbJ.-cu inAltimea de bord
\
\
J=-o=T==="'""L.r=C==":=--='-=o~i;'lIIOIdII-b
~t 4,50 in4ltime IIbera.
2.40; :
.I.
---\~ ;~1~~~
~~=-=""""""iin;'ume
,
..... ./
reglabil.A
:':':':':':':':':':':':':':':':'::'::::':.':':':'::::':::':'.':'::':'::':':':':':':':':':'::':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
t-----~'2,20---
/ in raport cu
inAltimea de bard
~~~~~~"'23.20----=c'r
:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Marginea clad;rii cind nu exista cale de serviciu
f - - - - - - - - 9 . 1 0- 19,40 -~-c2-, '-'-0--3"".60
F':'-~~--7.0-15.50
1---~
]140 ,=~~~~~~~~-~~=<=
_
- T
6,90
220 intins Slrins
_.
- _
- ) ; ; 15' :!i 15"
Burdut exlensibil $i eu lnAltime reglabiiA cu pieler
(J)
Burduf extensibil $1 cu inAllime reglabilA
465
AEROPORTURI
Plste de decolare/aterlzare
Direclia, lungimea 5i numarul pistelor de decolare/aterizare se sta
bilesc linind cont de mai mulli lactori:
- direqia predominanta a vintului. Scopul este ca avioanele sa
poata aterizaldecola in proporiie de 95% din timp (Ia 0 componenta
laterala a vintului de max. 20 noduri). La 0 probabilitate mare a unui
vint lateral puternic se prevede 0 a doua pista de decolare/ateriza
re, amplasata corespunzator --> pag. 462 + .
- lungimea pistelor este determinata de tipurile de avioane,
condiliile climaterice dominante 5i topogralice ale locului precum
temperatura, presiunea aerului (analog cu altitudinea locului), incli
narea terenului etc.
- numarul pistelor este determinat de volumul de tralic. Dispunerea
paralela (Ia distanla minima de 215 m) este avantajoasa intrucit la
o distanla intre axe de mai mult de 1.310 m sint posibile decolari 5i
aterizari concomitente, metoda prin care se obtine cea mai mare ca
pacitate --> pag. 465 (D.
Pistele de rulare ale unui aeroport se concep astfel incit la ateriza
re avioanele sa paraseasca elt mai repede pista de decolare/ate
rizare (piste de rulare de viteza mare!) 5i sa ajunga la locul de ga
rare in cel mai scurt timp. in cazul aeroporturilor cu tralic intens
cre5terea capacitalii poate Ii atinsa prin proiectarea de zone de
depasire sau piste de rulare by-pass.
/-~-----
- - -
~\ ~/
CD
Munchen - R,em
.,
i- ....___ W
Pozitia de garare a avioanelor

Pozitla "nose-in" --> pag. 464 CD
Avantaje: necesita spaliu restrins, gazele degajate de avion nu cre
eaza probleme pentru personal, cladire, echipament; timp de in

toarcere scurt, deoarece echipamentul de asistenla poate Ii pus la
dispozilie inainte de sosirea avionului; legatura mai simpla cu pasa
rela pentru pasageri.
Dezavantaj: lolosirea echipamentului de tractare la scoaterea avio
nului din locul de garare necesita timp si personal calilicat.
Pans - CharlesdeGaulle
TaxilnfTaxl-out
"nose-in" pe diagonala --> pag. 464 si "nose-out" pe diagonala
--> pag. 464 G)
Avantaj: nu este necesar echipament de tractare.
Dezavantaj: necesar mai mare de spatiu, poluare cu gaze emana
te de avion la plecare 5i poluare lonica a terminalului; sint necesare
masuri de proteclie.
FrankfurllMaln
Pozitlonarea paralelA
Avantaj: manevrabilitate u50ara in timpul rularii la sosire 5i pleca
re, nu e necesar echipament de tractare.

Dezavantaj: necesar mult mai mare de spaliu. limitarea lunclionarii
locurilor invecinate in timpul rularii.
fi;'
Zona de trafic ,I locurile de garareldepozitare pentru echlpament

Pozitionarea 5i dimensionarea cailor de serviciu de pe zona de tra lic a aeroportului este de mare importanta pentru 0 lunqionare eli cienta si sigura a aeroportului. Aceste cai lac posibila legatura di recta 5i sigura intre zona de tralic 5i alte zone lunclionale, cu un numar minim de intersectii cu pistele de rulare sau alte zone de ex ploatare. Caile de serviciu pot Ii amplasate in lata sau in spatele avionului parcat "nose-in" sau linga marginea supralelei portante in cazul pozilionarii paralel.e --> pag. 464 0. Daca tree pe sub pasarelele pentru pasageri, acestea trebuie sa lie la 0 inaltime libera sulicienta (de regula 4,50 m) pentru toate tipuri Ie de ma5ini --> pag. 464 G) - 0. Datorita gradului sporit de meca nizare 5i containerizare la pregatirea avionului, se va asigura 0 su pralata sulicienta pentru echipamentul de pregatire si pentru am balajele goale. Terminalele servesc in principal trecerii de la un mijloc de transport terestru (transport in comun, taxiuri, masini personale) la avion . Proiectarea dileritelor zone lunqionale se lace cu scopul de a asi gura deplasarea elicienta a pasagerilor si a bagajelor, comoda 5i ra pida, dar 5i cu costuri de lunqionare elt mai mici. Eventualele extin deri generate de cre5terea tralicului trebuie sa lie posibile lara translormari costisitoare. Se va tine cont de urmatoarele criterii: distanlele parcurse de pasa geri trebuie sa lie elt mai scurte posibil; distanlele intre princlpalele zone lunclionale (de ex. intre parcare si predarealrecuperarea ba gajelor) sa nu lie mai mari de 300 m.
Hamburg
II
,(i
,[
11
11
jf
I
!
466
Amsterdam - Schlphol
1 Parcare 2 Salelit 3 Ponlon 4 sali de 3$teptare 5 Restaurant 6 Zona carosabila de acces
CD
Aeroportul Hanovra (sistem descentralizat): nivelul de plecare -sec\iune
Aeroportul Seattle-Tacoma (comblrlalie intre tlpul ponton, liniar $1 satelit)
0~~=::~= 4 :_t::;~::::::::=:;l,-=-
Ii3F="'-'=""'=-"'-=-'-"'===""--==~-~-""'-'-~-~-~--=--'"'-,-,-=-'" ; ~:.g:~UI
calatorilor
1 Zona carosabila de acces
-;----,p:
1Sosire
2 Plecare
(2)
Sectiune pnn sateliti -
21nformalii
3 S.I~ de '$teptare
4 Restaurant 5 Zona de 'ratie
Elajul superior (plecarel Orly-Ouest

1 Restaurant 2 Tranzit international J Birouri
180
1 SalA de 3!';iiteptare 2 Scari rulante
3 Varna
100m
4 Tunel
Etajul2 aeroportul Keln-Bonn (sistem salelit)
1 Pas3J
2 5alft de a$teptare 3 SOSlri Interne 4 SOSlri Internallonale 51nformalll
Aeroporlul FrankturtM .. parter - extras
600'
t
200 m
1 Parcare
2Servicii 3 Pasaj
4 Satelit 5 Zona de acces
Planul satelitului de la
Pasaj de legatura
Aeroportul San FranCISco (nlvelul plecari)
467
-- pag. 255-256
RESTAURANTE
Ie
)
">"i~. ~ ::.,- -~
,
r-----1'-.
I
'
~
15-20
~
~~
75
Penlru a lua masa eomod, 0 persoana are nevoie de 0 suprafala pe masa de aprox. 60 em lalime 5i 40 em adineime @. In acest tel se asi gura distan\a suficienta pina la persoana invecinata. in mijlocul mesei este necesara 0 fl5ie de 20 em latime pentru salatiere. boluri. supiere. astfel incit rezulta ca la\imea totala ideala a mesei este de 80-85 em. Mesele rotunde. oetogonale sau hexagonale, eu un diametru de 90 - 120 em sint ideale pentru 4 persoane. oferind loc sufieient penlru inca una sau doua persoane. intrucit numai scaunul are Distan\a de la masa la perete ~ 75 em nevoie de 50 de em. Daea aeest spatiu este folosil 5i pentru cireulatie. distanta trebuie sa fie 3 100 em. Mesele rotunde au nevOie de 0 suprafa\a de podea mai mare cu pina la 50 em.
CD.
60
75--- __ - - 1,10 - - + - 5 0
60
40
80-85
-t-
--I
1--
-~
1-----------1
45-50
55-65
BO-85
~.--------!1
1015 323
Aranlament
t3"
f4'
\V
\:::J
pt mtcul detun 1: Ceamlc sau cana de calea: 2: Canita de lapte: 3: Untlera sau bel cu marmelada: 4: Zaharnlta; 5: Furculita de desert; 6: CUtit de desert; 7: Lingurita de cafea sau ceal: 8: Fariune pt. desert 9: $ervetel: 10: Farfurloara; 11; Ceasca de cafea: Aranlament obl."un 1:. Fu~culita: 2: Cutlt: 3: Lingunta pI. ~oultlon sau desert: 4: Lingura; 5: Paharul de bere: 6: Paharuf de vlnNln de aesert: 7:~ariurla de supa: 8: Farfuna plata: 9:$ervetel Aranlament ~ '.: Furculita pI. desert; 2: Furcuhta de peste: 3: Furculita: 4: Lingurrla pI. bOUillon sau desert: 5: lingura; 6: CUtlt: 7: CUht de peste; 8: CUtit de desert: 9: Fartuna de supa; 10: Farfuna plata: 11: Servetel: 12: Pahar de bere; 13: Pahar pI. Vln alb sau rosu: 14: Pahar pI. hchiorlVln de desert
T
~r---
f------50 -
12
10
40
5B
45
7S
so
100-110
30-40
50
1 i~i@~ ~IJ I
9.1'10.
<;;:
\ 2 3. ~ 6.7.
014.
0
13 --I
~.'
I
6
(})
Spatlu necesar pentru servire si client

I-=!:
Masa festiva
1---1>87~ -----l
85 ....
'. ...W o
f-l.25--1
1--2,50-----1
1--3.75---------i
00
lungimeB mesei cu lac in caput mesei
.... 4:.. .' '. . 1
\-70----1
a
....
. . . . : : 00.
.: . . .
V d:..: :; ~0'-J
...
.::: /'\ :..
.:::'"
.::"~
/-"'l;~-'-=~ ..4~.L;,,~:{':~,.'
....
,{"~'~
~__J
L_l
f-----
2.BO
Ho,
0(;\,O ~ (;>VO 1
o 0
~ I
~.6..':'' I .....::..... i ()(;0: ... s...:.. o
9.89
1 ~LJ_
f--- 1 .4 6 ---4
>-----1 ,96
------j
OCJI)D
00
00
OCJIDD
..... :.-
...............
-"
0 . . .<,.2... .. . 0 i2
:>:....... o
1-----2.96 ------l
1
15
I
>--2,46
---.j
3,46-------j
000
OCIJJJ)D oCJI[[[)D
DODD
00000
0000
00000
_
8
ODD
468
RESTAURANTE
r-l.00-+--I.oo-l-l.oo-+-l.00-+--1.00~
L2J
00 00
00
00
T 60
Sala de mese cu gardeaba separata
GPDi LlJ
1.
1.00
f-----l.80-----1
G)
Necesarul minim de spallu
innlse
Schema functionaJa a unui restaurant mic
OLJO o
TY
tT
rr
1-50~ 85
- + - 1 ,60-----f- 85 -+--1 .35---+-8S-+----1.80__+_ 85--1 1--1.75--+-90---+--1,75-445+--1,75---+-90--+--1,75-----;
D,spunerea paralela a meselar
05""'-1,40--+604
1.20 1.40
TT -1-1 SOJa
1.20 1.40 50 JO 1.20 1.40
tT
tl
tT
11
inainte de executia oricarui restaurant, proiectantul lmpreuna cu

restauratorul trebuie sa defineasca cu grija modul de organizare.
Trebuie stabilite: oferta de feluri de mincare, nivelul calitatii si canti
tatile. Sistemul de servire: a-la-carte cu meniu zilnic fix sau variabil,
servire pe farfurie sau la masa, autoservire sau sistem hibrid.
Importante pentru proiectare: tipul si afluenta clientilor. Trebuie
apelat la specialisti: proiectanti de bucaUirii, constructori de echi
pament frigorific, proiectanti pentru instalatii de incalzire, ventilatie.
instalatii sanitare.
Tipul de restaurant potrivit depinde de amplasamentulln cauza.
Spatiul principal al unui restaurant este sala de mese. Amenajarea
trebuie sa corespunda modului de utilizare. 0 parte a meselor si
scaunelor trebuie sa fie mobile, pentru a permite 0 grupare flexibila.
Pentru clientii frecventi se rezerva 0 masa lntr-un loc adecvat.
incaperile anexe si de conferinta nu au mobilier fix, pentru a oferi
configuratii variabile. Pentru c1ientii grabiti se prevede un bar cu
scaune fixe. Salile mari pot fi structurate in zone. in jurul salii de mese
se grupeaza bucataria, anexele, toaletele, amenajarile sanitare,
care pot fi dispuse si la subsol ---+ @.
Elementele portante izolate se pozitioneaza cel mai bine in mijlocul
unui grup de mese sau la coltul meselor ---+ @. inaltimea libera pen
tru sali de mese cu suprafata ~ 50 m2 = 2,50 m, la mai mult de 50
m2 este 2,75 m. la ma; mult de 100 m2 ~ 3,00 m; dedesubtul sau
deasupra balcoanelor ~ 2,50 m.
Numarul de toalete in bufete si restaurante:
in berarii se apreciaza 0 prezenta de 75% barbati, 25% femei; in
localurile de dans 50% barbati si 50% femei ---+ 10.
Supr. salii de mese

s
III
LatHnea u[lla a trepteloT
100 m2
151+-1.20---+-1.00--+-1.20-50 +-1.20-+--1.00-+-1.20-<
1--1,40-t- 80 -+-1,40 ---oo--1.40--+- 80 -1--1 ,40---1
250m'
" 1,10m
~ 1,30 m
?o
Toalete Sa t Femel
' 50 1 c' 50-200 2
~,200~4003
P,soare b c
Canale sc r ere
I peste1.000m 2
-'0, 500 m2 ,_ 1.000 m2
1.65 m
1.80 m
2,10m
Dispunerea diagonala a meselor
60 1.05
I -: 400
4 6 4 - Stablht mdllJ. pt. 'Iecare caz
Latlmea utila a treplelar
Taalete
'37+-1.05-+ 55...,
fT
r{a
60 1.05
~t
Caile de evacuare 1,00 m latime la 150 de persoane. Latimea libera

a deschiderii: culoare 0,80 m, usi 0,90 m. Holuri si cai de evacuare
1,OOm---+@
Scarile catre toalete, spalator, lncaperi pentru personal si depozite:
latimea utila ~ 1.10 m. inaltimea libera ~ 2.10 m masurata vertical,
suprafata ferestrelor ~ 1/1 0 din suprafata restaurantului.
Tip Qc:uparea .Supralata scaune- necesar3 a lor la bucatAnel ~e.;:~e m2/tacjm Supralata necesara a salti de 2 mese m /1oc Motll!ier
Nr.
60 1.05 1.
locuri Mas3 pAtrata. Masa drept. Masa drepL Masa drept.
Servlre m:::f\oc
Autoservlre mJ'lOc
1,25
1.25
PlJ-60-+--1.JO--+ 60+-65-+ 60 +-1.30-+ 60.;

t--1.05-+-85-f- 1.05-+-+-1.05-+-85 -+-1.05...,
20 Dispunerea cea mai strinsa
65 85? t--l.30--+- 85-+-1.30~O,.30-1
~~85~,1~0~B5-+ ~
T~
Mese in cafenea
~5~r~~
Masa lip Zunlz
Restaurant 1 de lux
Restaurant 2-3 cu rtlla\le raplda,
de exemplu in
centrele comerclale
Restaurant 1.5 normal
Ospatarll, penSlunl
0.7 0.5-0.6
1.8-20
1,4-1,6
",0 1.05 , .05
1.20 1,10
1.05
2 @
04-0.5
0.3-0,4
1,6-1.8
Nece~arul de spatlu pentru client 1,4 m~ pin;; la 1.6 m :Ioc
1.6-1.8
Culoar pnnclpai Culoar de legatura Cui oar lateral mln1m minim minim
2,00 m lallme 0.90 m l,jllme
1.20 m Ja\lme
Pentru magazli. incapen pentru personal etc. se calculeaza un plus de 80%,.

Tacim eo Locun x Nr.de rotaln
Supralete necesare
Latimea circulatillar
469
Mas~ 2 pers,
4 pers,
30
4 pers,
4-5 pers,
30
6 pers,
5 pers,
2,0 ------'-',0 +--',90 __;0_,-1,65 -+1,0 +--2,15
--+~2,60-~.-1,0--,-,,85
RESTAURANTE
sALI DE MESE. SERVIREA
Necesarul de spatiu
variaz~
-~r~~-'~-v
:i..J ,x
~c; -,
,40,. ' 80 ~
/ / 80/80
'"
loarte mult in
1,20/80"
tunctie de caracterul localului, Exceptind localurile fast-food. eel mai mic necesar de spatiu il intilnim in cazul cafenelelor. Ne cesarul de spatiu ests mai mare in resta
1,20 - 1,40
Punct de
urants $i maxim in loca\urile de aJimentatre publica, in principiu, plasarea pe diago naJa a messIer neceslta. mai putin spatiu
compar2tiv CU dispunerea care aSigura
seNlciu
G)
evacuarea rapida in caz de urgenta.. Eco in restaurant 4 pers, nerecomandat 6 pers, 6 pers, 01,70 nerecomandat
nomia de spatiu ests de pina la 35%.
Nlsele
otera
0 lolosire optima a spatiului
Masa 2 pers,
2,0 --1,0 - - , ,90 --1,0 - - - - - 1 ,0 - ' - , ,90 -+1 ,0 ~--2,80---1 ,0 - - - , : 1,40' ,---1,60' r-,x 80''
deoarece nu mai este necesar spatiul intre scaune $i perete. in localurile mai man, mai multe grupuri de mese
S8
grupeaza
intr-o unitate (sectorul unui chelner) For mula "numarul de persoane = m2 " este de evitat intrucit la 0 suprafata mai mica de 100 m2: nu este coreeta $i conduce la inter preta.r( eronate. Oimensionarea se face in 1,50 functie de amenajarea proiectata. Proiec tarea functionala se face in urmatoarele
In restaurant cu autoservire
Masa 2 pers,
4 pers 100/60 1,85 ---',0 -----,,75 - ' , 0
2 pers, .J 60 2,0
3 pers 060
1,0 --, ,35 ,-, ,35 ---',0
4 pers, ',) 60 -1.60
'" 6
N N
1,20 - 1.40
g ................
Bistro - Cafenea- Bar
etape:
1) Siabilirea acceselor Sl a axelor de cir
culalie care prin numarul Si l~timea lor limlteaza suprafata uti La. 2) Siabilirea punctelor de serviciu (cu ex 3-5 Pers, ceplia amenajarilor variablle) astlel indt ;:) 60 la 40 de locuri sa existe minim un punct ----1.01.25 de servlclu, siluat pe cit posibil central. 3) Slabilirea marimii si formei meselor in functle de caracterul localului $i de 1,90 structura clientelei. in functie de capa citatea totala se stabileste structura procentuala a difentelor marimi ale meselor $i combinatlile posibile. Mari mea $1 forma meseler rezulta din 1,80 2 pers. modul de utilizare preconizat. in func 60/50 ~ie de caracter, mod de utilizare Si ambianta dorita. se amenajeaza zone cu 20 de locuri in medie (intre 12 - 24 locuri) pentru a se evita efectul de sala de asteptare,
Masa 6-8 pers, 8-10 pers, 6 pers, ---2,60------,-1 ,0--'-----2,90---1 ,0 '---3,60 - 4,20---
. _Telghea===:::::;;::===Tavi ==Sertar
Casa
Suport tacimuri
=15
35 20 70
4,
1
o 1,50
-~1
,50 -- 01,50 ,', 1.50 ------"

CJ 1,80
1,80-2,10 -~Ij()----
g_
Dulapuri ~
01,50
"'
Outap inchls sau deschls
Oulap Oulap rabatabll pentru vase murdare textile
Oulap rabatabll gunol
.40 ~40_40 m,nim
30
eventual mobil Banchel 2.40 55_ 90 -1,0 90 -1,0 ,55-'--- 90 3,60 -----~55 -_ 1,0 15 1,95 --1.20 ---1,95 15
,
~
'"
Punct de serviciu
CD
_ ,90 ;55 0 ,
-1,80-
-1,80
l,80x45-50 1,20
1,80x45-50
on. '"
.x..0
:45 75 45 1,80x45-50
'" on.
-----;;, 5.40------
' - - - - - - ; ; , 6,60-----
------;, 5.40----- Evenimente. simpozioane, fara servirea mesel
Sali de evenimente, seminarii
470
RESTAURANTE
r,'I !':-l 1,--,

:,
_~L.J'
1 ' - - - ' , :'
I:
"l 11,,:-:TJ
!fl,',O
FASTFOOD
Datorita fluxului mare de c1ien1i sint necesare suprafete mari de circula1ie care aSlgura functionarea fara pro bleme, Mesele si scaunele dimensio nate la limila inferioara se grupeaza cit se poate de dens~ @. Sala de mese cu un spa1iu de 1,50 2,15 m 2 pe persoana se mobileaza cu grupe de locuri $i cu a tejghea de luat masa cu a lungime cit mai mare
5,35 - - -
CD -
: 1,30 -f 1.20 _1.30 -15

o
.,f
'\
'"
~-
Sine amplasat in raport cu circulatla stradala $1 prevazut si cu un chiosc, localul permite alit vinzarea fa stra da, cil $i in interiorul sau ~ +@
DD
CV
f--"'3,95- 165,65165 r 1,20 -65 -1,30
:i;
---I
r-
en
'"
LJO'
I----? 5,10 - ' - - ,
G) Aranlarea loeurllor
Aranjarea locurilor, variante
Aranjarea locurilor, variante
Intrare
in comparatre eu celelalte tlpun de local, restaurantele

cu autoservire permit 0 ex
ploatare de 3 ori mai mare a o o
II
I
~/'
18sire
en
-~
spatiulul. datorita tlmprlor seurti de ,edere la mas,,, " Timpul mediu de sedere la :':/ masa este de 20 minute
r-
o
~
....CV-@
Neeesarul de spatlu pentru 0 teighea de luat
masa In forma de potcoava
5int favorabile mesele de

doua persoane, CU 0 rna
rime medie de 70/50 em, dispuse izolat, in pereche
sau cu 0 mica distanta intre + @,usorde ele -... transformat in mese pentru 4 - 8 persoane cind este
,,--'" 24,0 - - - - - - - , , - - - ' - ' - - - "
WC
necesar -+ Lungimea unei uniffiti de mese (in
'
'3,r=
e:]
Pregatire
r--
~ forma de pcteoava): --> =10-1210euri la odls ~ tanta de 62.5 em = 7,5 m, Pe aeeasta lungime poate '---
---
=
_
L '- _
servi un singur ospatar fe
60
Cuptor---! I
4'~
,~~
--=.' _
lurlie deja pregatrte. Casa

se afla. la iesire. Anexele precum We-un, inca.peri personal, serviciul tehnic
e---;-1,25~1,35~1.25-60
Tavi Fructe
=9
6
'C~_
'---
Neeesarul de loe pI. bar, in forma de poteoava, vananta
- - -
sint situate la subsoL
Bueatarle
Sueun/Lapte Bar de salate Mlneare ealda Gustarl

PiinelPrajituri
Chlose
Ceai/Calea
9 Tac1muri
---,
:=;.-= :::
~ = ~ ~--
10 Bauturl/Pahare llCasa Chiuvete
1 Tavl 2 Bufet reee 3 Bautun 4 Bufet eald 5 Brinzeturi/desert 6 Casa 7 Friglder 8 Dulap eu bauturl 9 inghetata 10 Dulap eald
11 Vinzare in strada.
L~
-
__,
~)
Sala de mese
T-
Arh.: Prunier
(2)
Exemplu de fast-Iood, autoservire
Fast-Iood in Paris
471
1 2
Predare mincare Si bautura Masina de spalal vase
BucATARII PENTRU RESTAURANTE

Cf, prof, dr. Ing. Loeschcke / ing. J, Hofs prof. dr. ing, Fuhrmann
---+ ---+
2a 3
4
Restituire vase Butet de bauturi cu mixer, prajitor

de prine, platauri acoperite etc.
aJ aJ
5
6 617 7a 617b
Cuptor s( mica pat(serie Garde-manger Rotlsor Cuptor7 Entremetier Oala pentru tlerbere sl oala sub pre 51une de mare capacitate Juiap cald Sl pastrare calda a
Snackbar ~CD Localul de pe colt. bistro, cafenea, restaurant;

capacitate 55 - 60 de locuri (rotatia c1ientilor de 5 - 6 ori la masa de prinz si de doua ori seara), intre mese - vinzare de cafea, prajituri, gustari. 5e lucreaza cu precadere cu articole gata preparate, in eazullivrarilor zilnice, depozitul nu trebuie sa jie foarte mare,
mincarii
CU
lampi de incalzire
8
11
spalator oale $1 tlga; Depozil. ambalaje goale, birou; in loc de camere frigorifice - dulapun frigonfice si congelaloare (Gastro Norm)
Restaurant-Catenea
afluenta mare,
cu salon de ceai. Amplasat in zone cu
19
we-uri personal
CD
Gl G3 Snack-bar 1
1a
Tejghea de bar Sl pentru mincare WC-uri c1ientl/cab",e de machiaj
Catenea: bauturi nealcoolice cu exceptia berii la sticla, a lichioruri lor etc., produse de patisene Sl gustari - reci si calde. Salon de ceai: bauturi nealcoolice, patiserie, sandvisuri, Capacitate
eca 150 de locuri, program de functionare continuu 6.30-24,00,
Bucataria: cu preeadere produse gata preparate, depozit mie,
Oliciu
Statli de servire si casa de marcat
2
3
Mas",a de spalat vase

Bulel de bautu,; cu mixer, prdjitor de piine, recipients pI. inghetata
etc.
Palisene 4a Cuptor de patisene
Preparare sandvisuri 8 11
Echipament de decongelare Sl incalzlre. oale de supa Spalator oale Sl tlgai Oepozit de ZI Sl ambalale goale
tlazlle CLJ produse In subso!\
15
17 19
Magazle textile Livrare marfa .. 7a Bar

Toalete pentru personal, garderoba pentru personalul de servlciu (gar
Buciltilril pt. restaurante mari in hoteluri ~ @inclusiv pentru restaurante mari cu incaperi anexe, livrare sau preparare pentru exterior. Capacitate: 800 - 1000 de persoane, Culoarul pentru chelneri: central, cu servire in gradina si chiar la pista de bowling, cu acces direct in spatiile secundare, Bucataria: sistem celular, cu front posterior rezervat utilajelor mari,
Restaurant cu bar $i automate - 0. Pentru servirea rapida a prinzUlui in restaurante, cantine, centre comerciale si restaurante pe autostrada, Capacitate 500 de persoane pe ora. Bucataria: semi preparate, cu exceptia salatelor si inghetatelor. Restaurante cu autoservire ~ potrivite pentru centre comer ciale sau cladiri de biroun, Bucataria: fara productie proprie, cu livrari din extenor si pregatirea produselor congelate,
deroba si spaiatorul pentru persona

lui de la bucatarie S8 alIa In subsol)
RestaurantCafenea
Gl
G2
Toalele Cabin a de telelon
"~J C5 - ~ ~6,1hb
fJirs~f-t:~f
[ cl_
Ig
11a
Ol,c,u
1a
2 3 3a 4
,'JT;
5::6
a-~
5
6
7 4'
41
Servlre in gradlna. Zona spalare vase Bar bautun Camera reee pt. bauturi (pivmta ae Z(I Patiserie Bucatarie rece Bucatarie calda - rotisor
6,7 8
9
Masa cu dulap cald Spalator Dale si tigai
Preparare legume
Preparare carne
In1~are pen1ru accese spre hvrare.
incapere ambaJa.ie goale Sl depozit
Intermediar. birou. garderoba $1
toalete personal
Servlclu auxdlar SI casa
~= 8"
10
1 1a
Camere frigorifice
Si depozile
S Bucatana unu\ restaurant de hotel
de dimenslunl mar;
PregatlTe
Relal tie dlnlre spatll
Rela\ule dmtre spatli
~i
Cu,oar de servire pentru barul in
forma de U 1d
2 Automate pentru autoservlre Legatura intre doua laturi cu ma$ina de spalat vase utilizablla
:I
II
\I
,Ii
de pe ambele par11. Incluzlnd fiecare 2 chJuvete

Masma de cafea. frigldere. \ocul oalei de supa Prega1ire salata $1 mincare 4/5a Predare feluri rsci - salata, 4/5
1 Mas,na de spalat
3 Masa de curatat
2 Vas de oolectare 4 Supr. depunere
inghetata, desert Camere frigorifice $i depozite

6/7 Tavi pfine. oal3 supa. aparate
5 Chiuvete
-; Blat de talere
6 Masa de lucru'
Dulap inferior
1 Masa de lucru 3 Congelator 5 Fund de taiat 180 x 401

7 Supr. de depunere
Taletor unlV 4 Clntar bucatarle
6 MaSIn;, de tocaV
de gallf
6/7a Predare min care calda bain-mane, fnteuza. gratar
B Ut11aJ
e Chluveta de
spalat pe miinl
malaxor
I
I
(80 x 40) universal 9 Chluveta de spalat pe miinl
(80 x 40'
Restaurant cu bar $1 automate lntrare 1d 1e Sute! cu autoservlre cu gratar $i friteuza Sosuri penlru salate. condlmente. rezerva de tacimurr 1f Casa
Pregatlrea legumelor
(f)
Prepararea carnii
I ,
i
I
Fierbere; Sl Dr<3.Jire Llnle de productie
1 Zone de lucru grupate fara separare Fierbere 51 praJlre Productle
2
2a 3/4
Masina de spala! vase

Restltuire vase Pregatirea sandv\surilor. praji1uri inghetata, cafea. bauturi. eventual servire la strada Masa de preparare - preparate reci
Finlsare Predare
i
'I
I
5a
2. Zona de lucru. preduc!le 51 jlnlsare In spatll separate

Fierbere Sl prajire. ProductIe Zona de flnl5are
617
Echipamenl de decongelare SI
inCalZlre ulilizabll de pe ambele laturi (convectomat, echipament de incalzire)
6/7a 11a
Masa de preparare - preparale

calde
Friglder utllizabil pe ambele lalun

Chiosc cu vfnzare la strada s! in interior
Predare Predare
Finisare
12
E
Restaurant cu autoservire
Intrare
Sistem francez, bucatarie de hotel grupa de lierbere Sl prafire d,spusa

perpendicular pe zona de predare; se pararea pe zone de prod. $i finisare
Sistem american, oucatane de ho tel. grupa de jierbere $i prajire dis
pusa paralel cu zona de predare
472
....
...
BucATARIlLE DE RESTAURANT
DIN 66075 --+
incapere Receptie Magazie marfa. ~ ambalaje produse ~ Sl goalel vrac control resturi
lIJ
Tendinta actuala de a trece de la restaurantele conventionale la 0

oferta gastronomica puternic diferentiata influenteaza nu numai
proiectarea salii de mese, ci si pe cea a bucatariei. in acest sens,
bucatariile de restaurant de dimensiuni reduse Si medii joaca un rol
deosebi!. Cele ce urmeaza se refera in primul rind la acest mod de
utilizare.
Magazie Aprovlzionare
~Magazie
Sistemul Gastronom (DIN 66075).
Pornind de la un modul de baza de 530 x 325 mm, dimensiunile ele

mentelor se coreleaza intre ele: recipiente, mese, rafturi, aparate,
vesel a, alte unitati constructive.
Debarasare
Funetllle ~I organlzarea bucAtArillor de restaurant ~
CD - .
E.,
-
Preda,:: _
Spalare vesela __,
L
Sala de mese
.
J
;;;
~
<ll
;(6)C'tl
,,"0
;~
<ll
!!1
;<ij
~~
T
<D_
~~
T
""
o..
T
'
<D
<n,,,
a.
,"
:5
N~
...
Capacitatea bucatariei unui restaurant este determinata in primul rind de: numarul de locuri, nivelul exigentei gastronomice (felul, vo lumul Si nivelul de calitate al ofertei felurilor de mincare), prop0r1ia produselor proaspete (in raport cu semipreparatelej, precum Si frecventa de rotatie a clientilor - pe tot parcursul zilei sau in inter valele corespunzatoare meselor principale (frecventa clien,i1or). 5e ia in calcul 0 frecventa medie pe ora de 3 c1ienti pe un loc in cazul fast-food-urilor, iar in restaurantele conventionale de apro ximativ doi clienti. in restaurantele specializate Si in cele de seara, timpul mediu de sedere a unui client este de 1,3 - 2 ore.
Flux marfa Flux resturi

- - Circuit reClplente - - Circuit vesel a.
Cald
Rece Paliserre Predare

OflCIU
Jesire~
bauturi
Predare
veseJa
murdara
mincare Si ba.uturAl'
CI)
Bucatarie restaurant - functiuni
Bucatane restaurant - organizare
Proportia suprafetelor diferitelor sectoare ~ 0 Tabelul 3 indica dimensiunile diferitelor sectoare bucatarii mici, medii Si mari.
pentru
III
...
~
Bistrourile, snack-barurile. cafenelele mici sau restaurantele specializate cu 40 - 60 de locuri fac parte din categoria unitatilor mici: unitatile mjci pina la mljlocii (70 - 100 locuri) necesita bucatarii zonificate cu grija Sl uti late comple!. Unitatile foarte mari (pe autostrada, fast-food-uri, in hotel uri marl) ajung uneori la un numar mult mai mare de locuri si cuprind adesea un bar la care se serveste mincare sau zone de autoservire.
Dimensiunea localului Numar de locun
Receptie marfa AmbalaJe goale Resturi/gunQl Birou set depozite
Latimea culoarelor in zonele de depozitare, pregatiri Si productie se diferentiaza in raport cu functiunea lor - simple spatii de circulatie sau circulatii suprapuse pe zonele de servire Culoarele de lucru trebuie sa aiba 0,90 - 1,20 m latime, culoarele auxiliare cu functie dubla (temporar) 1,50 - 1,80 m, lar culoarele principale (transport Si circulatie pe doua sensuri) 2,10 - 3,30 m. Pentru zona bucatariei, in restaurantele mici Si mijlocii este suficienta 0 latime a culoarelor de 1,00 - 1,50 m.
mic pina la 100
mediu pina la 250
mare
peste 250
0.06 -0.08 0,05-0.07 0,04-0.06 0,15-0.21
0.05-0.07 0.05-0,07 0.04-0,06 0.14-0.20 0.03-0.04 0.05-0,06 0.03-0.04 0,04-0,05 0.03-0,04 0,18-0.23 0,12-0,14 0,06-0.08 0.03-0.04 0.21-0.26 0.05-0.08 0,04-0,07 0,19-0.24 0,09-0.12 0.07-0,10 0,04-0.06 0.02-0.03 0.50-0.70 0.09-0,11 0.08-0.10
0.04 -0,06 0.04-0.06 0,03-0.05 0,02-0.03 0,13-0.20 0.02-0,04 0.03-0.05 0,02-0.03 0,03-0.05 0,03-0.04 0.02-0,03 0.15-0,24 0.10-0.12 0.04-0,06 0,02-0,03 0,16-0.21 0,04 -0.06 0,03-0,05 0.15-0.21 0.07-0.11 0.06-0,09 0,03-0,05 0,02-0,03
Zona
I
[
Proportia %
Livrare/Debarasare
Livrare marfa, inclusiv control si depozltare resturi Depozltare In congelatoare. camere frigoTifice si depozite uscate
10 20 2 8 8 2 8 10 17 15 100
Spatii pre-raclre Camera frigonlica pt. carne Camera frigorifica pI. lactafe Camera frigonfic8 pt. fructe/legume Congelalor,
alte depozite fngorifice (patiserieiBucatarie rece)
Dulapurll Celule Supr. dep.
Dulapurii Celule Supr. dep.
Depozilul de zi Bucal3ria de legume ,i salate Bucataria rece/desert Cofetarie

Pregatirea carnii Zona de fierbere Zona de spalare ;Zona de rulare Incaperi personal, birourl
I
Oepoztlare fa rece
Depozit provizli uscatelAlimente Depozit legume Depozit de zi
0,04-0.08 0,13-0,15 0,08-0.10 0.04-0,06 0.25-0.31

I
in total
Oepoztlare
Preparare legume Preparare carne Bucalarie calda Bucatarie rece Patlserie Spalalor vase Birou $ef bucatarie
0,08-0.10 0,06-0,09 0,26-0.33 0,13-0.15 0.05-0.08 0.03-0.05 0.60-0.80 0,10-0.12 0,06-0,08 0,40-0.50 1,60-2.10
Baze de dimensionare. necesar de suprafata
Ambalaje goale
II
Lilt
Llvrare
Restur;
Vestiar personal Spalator Toalete
Magazre provlzii uscate Depozlt de
Camere Legume 8irou tng. cartofi
Amena/are bucci/arie
Spdlalor veseld
OAO-0.60
0.08-0.10
ZI
Preg. carne
Preg. legume
Spalare vase
Predare/O/ic/u
SpaNpersonal. de spa/are. loa/ele
=
0.10-0.15 0,28-0.30 1,30 -1.80

I
calda
Bucat~ne
Preg. cartofi
Bucata-ne rece
Sedere
Coleta-fie Catea
0.30-0AO
1,50-2.00
Spalare vesel a
Predare - Oficiu
in lotal
aufet
Bar
Zonele bucalariei ' necesar de suprafe\e (in m'/loc)
Zonele bucalariei - relatii
473
ry6
BucATARIILE DE RESTAURANTE
Bucataria calda este dotata corespunzator funcliei pe care 0 Tnde plineste (de fierbere si prajire), cuprinde zone de finisare si este uti lata cu urmatoarele echipamente: aragaz (doua pina la opt ochiuri), hoUl.. oala pentru fiert. grupari de fierbere rapida, automat de fierbe re, generator de aburi, automat de fierbere cu aburi si cu aburi la pre siune mare, cuptor cu conveclie, bain-marie, cuptor pentru copt si fript. zone de prajit si gratar, rotisor, cuptor etajat, friteuza. aparate de gratinal, echipament de decongelare (cu curent de aer cald), cuptor cu microunde, automate de prajire si coacere cu banda rulanta, auto mate de mare capacitate (doar in bucattHiile foarte mari). Echi pamentele de baza se grupeaza In blocuri la bucatariile cu mai mult de 100 - 200 de pOrlii sau cu suprafala mai mare de 30 m2 . in amenajarile mal mari, de peste 50 m2 grupa de finisare se poate structura ca bloc dublu. Suprafetele de depunere si lucru se plaseaza eficient lntre echipamente si la capatul blocurilor. ~ Bucataria rece este organizata similar cu bucataria calda. ambele avlnd ca spatiu comun zona de predare si sectorul de panificalie. Ootarea de baza: frigider cu provizii pentru 0 zi si/sau masa frigorifica, diferite echipamente de taiere (pline, mezeluri, carne, brlnzeturi), ma laxor. clntar, blat de taiat, masa pentru salate cu frigider dedesubt. prajitor de pline sau Instalatie de gratinal, cuptor cu microunde. suprafata suficienta de lucru si depunere. ~ Zona de predare sau oficiulln bucatariile de restaurant slnt dotate cu ghiseu sau cu 0 tejghea si se amplaseaza lntre zona de pregatire si sala de mese. Suprafata suficienta pentru depunere, dulap cald cu suprafata lncalzita, precum si zona rece pentru felurile reci. Ratturi sau suporturi pentru vesela. suporturi pentru tacimuri. La unitatile mai mari suporturi pentru cosuri, distribuiloare de farfurii sau boluri de supa. Returnarea vaselor. Se prevad compartimente diferite pentru spalarea
8, 10,
.9
1 Aragaz ...
3 R01:!sor
2 Friteuza
4 Gala ot. hert
5 Masa de lucru
7 Guptar etajat 9 Lavabou
6 Oala sub pres1une

8 Cuptar cu convectle , 0 Zona. depozitare
1 Grupa-bloc de proauc\le
f1\
\V
calde ~
Organlza~ de J2<!za a bucatariei
0 -
Q)
Bucataria unui restaurant cu 60 -1 00 de lacuri
,0:
00
'::JO
;C~
".
'3"
' ,
;1
i.. i
1":
I
....
;
l
2. Grupa de productle in linle
r
"
CD -
Remere: RecIpient fieroere. oala 80\, masa de lucru, aragaz cu 8 ochiufI. 2

cuptaare, barn-marie cu dulap Gatd PrI"re: Rotlsor, masa de lucru. frrteuza dubla, tigale de prajlt. cuptar cu aer cald
cu masa
Bucatarra unu.i restaurant cu
\.::!.} 60-1001acun
f4'
I
\::!.)
Bucatana unw restaurant 150- 200 de laoon
CU
r~ , f!
t~ i\
...
=.9 '[W'
I
Q.
,
I
I
I
I
0.::1
...
'[b]'[b]', =.9 =.2

~u
, I
I
I
X. U
... + ..
o 0 0 0
Portionare
CI.::I
0.::1
I
I
Preg.
,I
\
n n n
f:::r.a- I II I l,Aran- II Jare.

6 I
, ,
I
Preg.
Aran jare.
...
fJ)
I
,
IBuclltarie
rece
Flerbere Pralire
3 Congelator
4 Clntar
~ :~~o~e~~f:~rsa'
-~~...
6
1
II
1
li!J
Buciuarie
5 r8~n~ lalat 6 Malaxor 7 Supra~ala de

8 Chluvete spa/are
pemllni depoZltare
fIil 2
FunCllile si organizarea bucattHiel calde
Organizarea bucatanei red

~
..
_--,
i:. _
, Liri --_.... '- - --., o

i;-~:
Sata de mese
c~~ , )
I
TeJQhea, culaar pI. chelneri
.B_U_c._"_r_ie__r~~-i-'1
Catenea
Bucatf:!:rie
y=
Predare in
slstem carusel
--"""""",'I\-t
\./Q'~ '.v,--
n,...--
,. . . . . .
Desert
Bucatarie Bauturi Predare mincare / / '. .' caldf:!: / / / )
<~"\~,,,. ~
Predore 10 tejghea (pe secliuni)
Flux liber
veselei si a vaselor de gatit. Returnarea veselei se face de catre chelner (din zona proprie) la ghiseul de predare a felurilor de mlncare ~ @ @. Slnt necesare una sau doua chiuvete cu picurator, suprafele de depunere, ratturi, automate de spalat de capacitati diferite. Masinile de spalat vase slnt plasate sub frontul de lucru dar se utilizeaza si masini cu banda transportoare sau carusel. Mese de depunere. respectiv de lucru, pentru returnare, sortare, lnmuiere si spatii pentru ralturile pentru vesela. ~ @ ~ @ Zona pentru personal reprezinta aproximativ 10 -15% din lntreaga su prafata si este destinata birourilor si lncaperilor pentru personal. Pentru personalul de la bucatarie slnt necesare: vestiare, spalatoare si toalete. La mai mull de 10 angajati se prevede 0 lncapere pentru odihnii. si pauze (cl. legislatiei In vigoare). Amplasarea vestiarelor si a lncaperilor sociaIe In vecinatatea bucatariei este importanta, pentru a se evila circulatia per sonalului prin lncaperi sau cuioare nelncalzite (curent la iesirea din locuri de munca cu temperaturi ridicate). Vestiare cu suprafata > 6 m2 , cu lm prospatarea aeru/ui de 4 - 6 ori pe ora si izo/ate vizual. Pentru fiecare an gajat se prevede un dulap blne aerisit ce poate fi lncuiat. in unitalile mari slnt necesare dulapuri separate pentru halnele de strada si cele de lucru. Spalatoarele si toaletele vor fi dimensionate si dotate conform legislatiei In vigoare. Oimensiunile orientative pentru toalete slnt 5 - 6 m2 pe grup sanitar (We $i chiuveta) si cite 0 chiuveta $i un dus de cca 5,5 m2 la 5 angajati de sex masculin:respectiv feminin. Venti/atia. Bucatariile mari, prevazute cu sistem mecanic de ventilatie, trebuie sa corespunda normelor de ventilatie VOl 2052; pentru fiecare loc de gatit, cite un sistem de absorbtie a aburilor $i fumului cu dirijarea acestora printr-un sistem de canale la exterior. Aerul introdus trebuie sa fie aer proaspat (nu se permit sisteme cu recirculare).
Restaurant cu autaservire
I
:,:,',6
I , ,
CO ,
...
1 Chiuveta
2 Masa de Jucru
3 Automat de spalare 4 Automat de sptllare (cu banda)
Chjuvet~, batene cu dU$ extensrbll 51 capat
articulat. banda. ruianla Dt. resturi. cos pt.
=
I
$1
=-+::=0:
restu.lrI~ete ,.njat CO~

I :,
sO!ru
0
1 Returnare. masa de sortare; 2 Chiuveta: 3 Curatare: 4 Prespalare: 5 Ma$lna semi automata de spa.lat vase; 6 Descarcare: 7 Depozltare
1 Returnare. masa de sortare; 2 Chiuveta;

3 Curatare; 4 PrespaJare; 5 Ma$ina seml
automata de spaJat vase; 6 Descarcare;
7 Oepozltare
5 Dulap 6 Suprafata de depozltare
I~D
Veseltl murdara
(;';J\
Salutie de pnncipiu - zana de spalare a veselel
f0I
SaMie de principiu - zana de

spal,re a veselei
Salulie de princlpiu - spal,rea vaselar
Functiile spalare
elem. unei zone de
474
mZ IpersoanA
0,50 0,45
0,40
BucATARIl MARl
a
a SUcAtAria principalll b SUc&t3ria rece c Cofetirie d SpAIAtor e PregAtirea legumelor t Anexe g PregiUre carne. pe,te h Bucit3ria de salate i Camera trigorilici k Provizii
0,35
0,30
0,25 0,20 0,15
r--.
"
:::: ~
g, b, c, d
0,10 r- f"o<
f
',k
0,05
- f
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100 1200
Pars.
CD
Neeesarul de spatlu pemru bucatarie si incaperi administrative in restaurante. hoteluri. a-k = m2~necesarl/pers.lgrupa de incapen
Meniuri, comenzi, planuri de lucru
Aprovizionare, inmagazinare
Planuri de munca, de recipiente
Usia de prep" Coord, fct, in

grupa, sistem contimet
Predarea mincarii, dirijatA electronic
SOrtarea ~i spalarea automata a veselei
~
Neperforat
Servirea mesei unui numar mare de persoane in c1adiri de blrouri, spitale, intreprinderi s.a.m.d, necesita mecanizarea in scopul reducerii cantitatii de munca, prelucrarea electronica a datelor Si folosirea automatelor, deci o bucatarie .,programata" - de la pregatirea meniurilor Sl aprovizionare
pina la predarea mincarii gatite si spalarea vaselor ---+ pentru un numar
de clienii ;;0 800 -1.000 Si feluri diferite de mincare. ---+ QJ.
Avantaje: datele despre continutul caloric, valorile nutritive, vitamine
Si minerale etc. sint inregistrate, cu posibilitatea de a fi accesate
imediat; situatia magaziei si a comenzilor la zi. Masinile de pregatire
funetioneaza continuu, iar procesele de munca sint controlate In
timp, Transportul containerelor ---+ al recipientelor individuale ---+
(}). Automate de prajire ---+ Si de fierbere ---+ (2). Metode moderne
de inabusire a cartofilor, legumelor. Metode de prajire in timp scurt,
cu putine grasimi, fierberea pestelui in bain-marie, prajire Si gratar
cu curent de aer cald. Automatele sint dispuse intr-un sistem conti
nuu, de la alimentarea masinilor pina la impartirea mincarii ---+ 0.
Incalzire electrica sau cu gaz,
Sisteme de predare a mincarii numai pentru unitati ca: spitale,
camine, cantine, unital! gastronomice ---+ 0 + + .
Spalarea automata a veselei prin intermediul echipamentelor de
sortare si debarasare, recuperarea tadmurilor, bolurilor, cestilor.
Sistemele de spalare si uscare in functie de tiput de vesela, sistem
automat de debarasare a carucioarelor cu tavi,
Transportul vase lor murdare prin intermediul benzilor transportoare
pina la spalatorie ---+ '
Mesele pentru aranjarea mincarii pe farfurii Si de predare a mincarii,
incalzite cu abur sau curent electric. Temperatura la suprafata
mesei de 60 DC.
Schema functronala a unei bucatarii programate
\.::V
f3\
Reciplente pI. transport $1

inabuSlfe
1 Distribuitor automat de vesela, stlvultor 11 Dozator automat de sosuri

de tavi. distribuitor de farturii incalzlte. ci- 12 Distribuitor de tacimuri
Automat de praiire pentru limpl lungi de pregatire
Automat de fierbere cu
banda rulanta
SA?
titor d. cartele perforate 2 Banda de dlstributle a mincaril
3 Distribultor electric de cartofi 4 Tablou luminos pentru desert si sal ale 5 Carucior cu rafturl pentru desert 6 CarUCIOr cu rafturi pentru salate 7 Distribultor electric de legume 8 Distnbuitor electric de carne
00
BucAtAria principalA
13 Distnbuitor de boluri de supa

14 Dozalor automat de supa
15 Distnbuitor de capace pentru mentlnerea temperaturii 16 inctlizator automat de capace pentru bolunle de supa 17 Pupitru de conlrol pentru dieteticiana 18 Stivuitor automat de tavi
6v6 W 6v6
W
Camera trigoritica principalA
6v6 W
9 Tablou luminos penlru d,ete speciale 10 Banda suplim. pentru diete speciale
19 Carucior de transportal tavi
Sistem de distnbutie a mincarii
Cantina: predare mincare calda
$1
rece -
.;.;.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;.;.:.;.:.;.;:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;.;.;.;.;.;.;
,-_LJ
,
6 0 - - + - - 90 ---+---65 ----+- 50 -----<
= ..
....
Echipament pt. snack-uril masa de lucru
'- __ ..I
t-.:-]
, . - - -Of
~-_
,.---" \. __ .J
85
I
I
'05
';';';';';';';';';'::::::.'::::::::::::::::.'::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.::.:.:.:;.:..;.::::.:;.:.;.:;.:
:.:.;.:::::.:::::::.:::.:.:::..::::::::;.:::::::;.;.:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::..::::::..:.;.;'.':.':';':':'.
Transportator de reciplente in slstem Contiport
Predarea mincarii in cantina --
475
BucATARII MARl
Preparare firebere, prajire, coacere, grill etc.
Livrare la zona de decongelare/ fierbere Depozit-congelalor
CD
Bucatane conventlonala cu predare directa a mincarii
Bucatarie centrala in legatura cu bucatarii de inabusiUdecongelare
1. Bucattlria principala 2. Bucattlria rece 3, Pregatire legume 4. Camera frigorifica 5. Chiuvettl 6 Predare mincare
1. 2. 3. 4. 5 6. 7. 8. 9.
Birou Provizii Bucalar-sef Spalatone Bucalana pnnclpala Pregallre Predare mincare Camera fngortflca Predare bautun
--+G)
+_._--~
Bucalane pentru aprox. 250 c1ienti (Nelf)
0
Bucatarie
Sislem conventional de bucatarie (Knetsch KG)
Deseuri
.....
c~
i
I
I
t---.--
I~
.,.
---i
Sala de mese aproxlmatJV 900 loeurJ
c::S<o
Cafenea
Tavi
I I
~E3
~BD ~/ 0
Flux liber
0 0 0 CiO
fEB ....J
'JD
fJtJ
i 0
Aampa
I i
,0
ID Tacimuri - --- .... --==---+ Tacimuri

MtlJlmea mesel Loeun
4
Casa--+
I~ 0> g
IDles
HlJ DO
00000
Cantina
---- .... - c;;----+ :cD

- - - - -+
00
Tacimuri
Supr. pe IDe Supliment eireulatii Predare mineare BTacimuri Elemente portante Necesar total/IDe
0.9-1.2 0.15 0.15 0.15 1.35-1.65
0.8-1,0 0.1 0.1 0.15 1.15-1.35
0.75-0.9 0.1 0.1 0,15 1,10-1.25
Flux tiber
fEB
- . . . 1 de suprJlac in cantinA In m'

I
I
Invitali
Cantina cu Ilux liber
:* ,.-.r---------.. .
Aetur vesela (Paternoster)
r-----
I
476
t--
10,70
.....,
---i
G)
=
Delalii la
f-----
13.87
VAGOANERESTAURANT
T
1
Necesarul de spatiu pentru compartimentul restaurant la anum i te tipuri de tramvaie Si autoeare este mult mai mie decit in vagoa nele-restaurant ~ CD Sl " Dimensionarea aetualelorvagoane-res taurant este rezultatul deceniilor de experienta Si nenumaratelor trans formari slstematiee pina la stadiul actual. Bueataria vagonului-restaurant este un exemplu de folosire judie/oasa a unui spatiu limitat ehiar si in eeea ee priveste latimea usilor si a ghiseelor, permitind dimensiuni foarte mari ale frigiderelor - @. Spalarea intregii vesele trebuie sa se efeetueze intre doua mese (prinz mare Si mie). Servirea in vagoanele restaurant este simplifi eata lntrucit numarul de c1ienti este limitat la numarul de locuri
Vagon-restaurant al Socletillii de Cili Ferate din Renania. Scara 1 : 200
CD unde, datorlta suspensiei mai buns. ests tentaBucataria este plasala aproape in mijloc Lips8ste a camera de preparare propriu-zisa. de $ocuri.
Sc. 1: 50 (mesele sint la Jumatatea dimensiunii celor din sistemul D.S.G.).
15 >+-1.30---.------- 6.90 3.62 2.5
0-G)
......:3:.;.5:. 1.60 ~
7.92
_ _ _ _ _.:;2.;::,5
5.72
f--------------------------
27.50
Planul unul vagon-restaurant DB (Soc. de Cai Ferate Germane. vagon QUick-Pick)
3.62
2.5
--950-80....".. t--1412-----+348+--1412----+348t---1412---t348+__ 174
" "
..
Mastl de bar
1---1412_348+---1412~348-1412--P348+__1412-----t1412
950 --+ ~1412-----<348t----'4'2----+348t----14'2---348 181
Plan detaliu "Bucataria Satelit" -
Plan detaliu "Bistro" -
Sectiune in zona de preparare

Dimensiuni "" poslbile doar la ventilatie permanenta. Exemptu pI. dormitoare in cabane Si
o
1,595
in bucatarie
In zona triglderelor
in restaurant
VAGOANE DE DORMIT
_ J
asemanator- @.
Hoi
ZI
Noapte Compan,ment c:! I cu 1 pat noaplsa CampI CI I CtJ 2 palun noaptea Noapte
Clasa 1\
@ Sectiune longitUdinala
Compartiment dublu
Compartiment special .Komet" - cu paturile dea lungul axei trenului
477
Zone $1 necesarul de suprafele

Cazare cu camere, cu bai, coridoare, ofieiu de etaj 50-60% 4- 7% Zona publica pentru elienii, recepiie, hoi, saloane 4- 8% Gastronomie, restaurant, baruri pentru clienii si vizitaton 4-12% Zona de protocol eu sali de banchet si sali de conferinia Seetorul de administratie, gospodarire, bucatarie, personal, depozite 9-14%
Administratie, direeiiunea si secretariatul 1- 2%
4- 7%
Sectorul tehnic, exploatare si intretinere 2-10%
Animatie, loisir, sport, magazine, eoafura Zone speciale cu oferte legate de cura, seminarii, loisir in aer liber.
Suprafeiele pot varia foarte mult in functie de oferte.
Se pot distinge: hoteluri in oras. de vacanta, de club, cu apartamente, motel uri.
Clasificarea internationala in functie de confort:
5 Categorii leftin (Turist)
HOTELURI
--Ill Suprafata minima preserisa = 8 m2 (fara grup sanitar $i anexe). Marimea standard Marimea eamerei: eea 3,00 x 4,00 m = 12,00 m2 Garderoba, hoi: eca 1,70 x 2,00 m = 3.40 m2 Baie/WC: eca 1,80 x 2,00 m = 3.60 m2 Total marime medie 19,00 m2 H. eategoria ec. Suprafata totala =cea 12,00 m2 H. eategoria lux Suprafata totala =eca 20,00 m2
Camera dubla
Suprafata minima prescrisa = 12 m2 (fara grup sanitar $i anexe). Marimea standard Marimea camerei: eea 3.65 x 4,00 m 14,60 m2 Garderoba, hoi: eca 1,80 x 2,00 m 3.60 m2 BaieIWC: eca 1,80 x 2,00 m 3,60 m2 2 Total marime medie 21,80 m H. categoria ee. Suprafata totala cca 15,00 - 16,00 m2 H. eategoria lux Suprafata totala cea 30,00 - 32,00 m2 Apartamente de la cea 42,00 m2 Business-corner, Camera de lucru, de zi, dormitor cca 65,00 m2
Family-corner, Camera de zi, dormitor, baie cca 65.00 m2
cca 65,00 m2 Apartament de lux - cat. confort
cca 130-200 m2 Apartament de lux - cat. grand
CamerA cu un pat
Lux (Lux) Se pot claslfica 51 dupa numarul de paturi, locuri pe scaune, suprafata buca tariei, oferte speciale.
** *** **** *****
Economic Clasa medie Clasa I
(Standard) (Confort) (First Class)
1 Stea (Turist): recep\ionerul

Spal;;
'II
q
:1
tehnice
o
Atelier
Spalillorie f-C =.cil=:t=.or"'ie=--_ _-1 .!!! =.il=:' .;1j Oepozillenjerie f--Bi-ro-u-------1 ~

L --'
'I
f-o-e-p-oz-i-t-...,
poate fi chemat cu clopo\el sau la telefon. Camerele cu un pat au 8 m 2, camerele duble au 12 m 2. Nu se ofera: veioza, radio, televi zor In camera, bar In hotel, res taurant. Modalitatea de plata: exclusiv numerar.
.Ii
il
<:l
.' :11 ;1
Repaus persoane
8irou
i'
,iI 'I
I,
jl
j'
II Jr
Cantina
,I
.~
Bucalilrie Oepozit Panifica\ie Cofelilrie Oepozll Buciltilrie rece Oepozil Biluluri Pregalire Spillalor vase
;U
<II
"C 0 Co 0
Ol
Garderoba WC f-S ... or --'p"'" lil_l... ---1 ~ locuinle personal ~ f----------1 ~ locuinla
directorului
2 Stele (Standard):
camerele au
12 rn 2 (camera cu un pat) si 16 m 2
(camera cu doua paturi). Se ofera: veioza, cite un scaun pentru fieca re pat, masa, In baie sapun si pro sop. Standard: minibar sau auto mat de bauturi.
8uciltaria principala
"C
II
,I
il,
~
.g
Q)
Aranjare
Medic Prim ajulor
3 Stele (Confort): personal la
~
~~e~
u
.S!
~-.~: = ~}~~r_,_L~"
": U -! : 1'
~
.
Club de noaple Discolecil Ilnlr. Gard. wc
" .:J
c{] .
Inlr.
SaliJ de banchet compartimentabiliJ
~-------------------
recep\ie timp de 12 ore. Ca merele au 14 m 2 (camera cu un pat) si 18 m 2 (camera dubla). Nou: plata cu card. Seif in came ra sau la recep\ie. Toate camerele au telefon, 70% au radio sl tele vizor. Lumina deasupra chiuvetei din baie. Un restaurant, fax la re cep\ie .
Hal
SiJli de conferintiJ
Birou
------Qj
'---
Gard.
';;
~
10------
-----------
HolelRestaurant
Jwc
Saladejoc
F
~
I .
en - - - .,
1-------- -----.---.
Bar
Braserie
cam~ril I
Sala de lectura
.- ,
-~ ~:
Ilnlr. Gard. WC
:=
~:
I
I cam~ra
I
I eam~ril I I ~ r- .. ----- -.- --.---- -- --- --.-

Salon de
- -- - - -
-.---.---.
<3
.S!
eeal
___ J
I'
M,c delUn, Cafenea, f Inlr.

Bislro Snack-Bar Gard.
we
Directiunea
~ r-t'
~
lift
Bar
Secretariat
Telefon Hoi
Q)
Telex, Telefax, Computer
4 Stele (First Class): personal fa recep\ie 24 de ore. Camerele au 16 m 2 (cu un pat) sl 24 m 2 (cu do ua paturi). Toate camerele au ra dio si televizor. Hotelul are bar si serviciu pe etaj. Centrala telefoni ca func\ioneaza 24 ore pe zi. In baie doua chiuvete, oglinda cos metica, uscator de par, in camera lac de stat cu lampa de citit. Ser~ viciu de spalatorie. Gratis: gel de
Recreere, Sport,
Gimnastica, Sauna,
Informalii Garderobil
WC
Chio~curi
Receplie Rezervilri Casa Conlabililale
~
Q) Q)
Piscinil, Popice
0::
~ ~
dus etc.
<l:
Magazine -
[Inlrare
IPortar IGaraje I
<l-- Taxi
Oepozil AUlobuz
6.
Garaj
I Copert,"il I
~_ _ _ _ J Inlrare
<l-- Parcare
+-
5 Stele (LUX): receptie cu admi nistrator, la fiecare etaj room service. Camerele au 18 m 2 (cu un pat) si 26 m 2 (cu doua paturi). Nou: halat de baie. Lobby cu ba uturi. Doua apartamente de lux, doua restaurante.
6.
CD
Schema reiatiilor dintre spatiile de la parterul hotelunlor.
478
..1
'::::1
Camere de hotel
::J
I
:
;-
~
Client
::J
;,(
I
l
i
~
Client
B
If
.... Serviciu
~~ D~
: Chent
HOTELURI --QJ
Cazarea cuprinde: camere de hotel, simple sau dubie, apartamente cu camera de zi sau doua camere cu usa intre ele. Suprafetele administrative si garajele (siluate la subsot sau la parter) necesita distante marl intre stilpii de rezistenta; din acest motiv, camerele sint grupate adesea cite 1 '/2 - 2 intre sHlpii de rezlstenta Sl despartlte de pereti usori cu izolatie tonica. ~ pag. 480 @ Paturile au dimensiuni de 100/200 cm, "queensize" 165/200 cm, "kingsize" 200/200 cm, ca patun duble pe rotile sau pe pacium. Camera peate include un grup de scaune / fotohi. la fereastra masa de lucru cu scaun, televizor, fngider - minibar cu autoservire, banca pentru valiza. Desi 95% din c1ienti fac dus, cada de baie cu pesibi lilate de dus ramine dotarea standard. Holul camerei este prevazut cu dulap inzidit si oglinda verticala. in hotelunle cu apartamente, bucatane cu loe pentru servirea mesei. Pe fiecare etaj se prevede cite un oticiu la 15 camere ce constituie un punct de dis tributie pentru room-service. Micul dejun in camera se praclica in propertie de cca 35% in Franta, 60% in America, mai putin in Europa centrala. Culoarul trebUle sa aiba 0 suprafata de cel putin 6 m2 pentru fiecare camera, minim 1,50 m latime, op tim 1,80 m. Este importanta separarea fluxunlor de c1ienti, personal si bunun. Zona de aprovizionare/debarasare trebuie sa lie acoperita (se produce zgomot si in tim pul noptii), inaltimea libera 4,35 m, in special pentru masinile de gunoi. Sala de mese nu mai este de actualitate. in schimb se inregistreaza localun variate. de la cele rustice la cele de speclalitati. Hotelul este dotat cu un restaurant principal. utilizat de caIre clienti pentru butetul de mic dejun si ca restaurant de zi si care functioneaza si ca mic restaurant a-la-carte. in general, in hoi se aM un bar. La ho telurile de 4 stele, suplimentar, poate Ii adaugat un bar de aperitive, situat in apro pierea restaurantului. HoteIurf pentru seminaril: Este necesar mai mult spatiu, holul central multifunctiO nal. cu posibilitatea de a fi folosit in mod flexibil ca salade seminar, de expozltii, con tacte, "tirg de informatii", cu actlvitati in pauze, bauturi, bute!. Linga acesta depozi tul de scaune si de mobilier. incaperi media cu echipament video, audio, proiectoare, instalatii pentru traduceri simultane, copiatoare, faxuri. teletoane, pa nouri pentru anunturi. Conexiuni in toate incaperile, posibliitatea de a face intuneric In incapere. Tabla. ecran pentru proiectii, brrou pentru sedinte. birouri pentru refe renti, depozit de materiale de lucru. Salile de conferinte - eventual pnn alaturarea mai multor incapen, pina la 100 de persoane, scaune dispuse in rinduri, 0,8 - 1,0 m2 de persoana, mese aliniate. 1,5 - 2,0 m2 de persoana, tabla, ecran pentru proiector, proiector. Sali de seminar pentru cite 15 - 20 persoane, 2.5 m2 de persoana si 20 m2 supra tata pentru activitatl, in total 70 m2 . Mese, scaune cu spatar ce se pot stivui. Pentru fiecare sala de seminar cite doua incaperi de lucru pe grupe de cite 5 - 10 persoa ne, preferabil15 m2 . Lumina artificlala neutra (becun incandescente) 300 - 500 lucsi. cu variator de lumina. Ventllatie pe cit posibil naturala (pnn terestre), Parcare cu un numar mare de locuri.
'
.... Servic'u
.... Serviciu
CD
Schema relatiilor de servicii la cam ere
r-/
I
I
;-
'-
II
I'
I'.
Oilente contigura!,i de hotelur;
Camera
Atrium
:l1
o o u
Camera
@ Schema - Holuri de hotel dezvoltate pe unul sau mai multe niveluri

Camera
~
,
- /'
A Oispunere obisnuita
B Baja pe peretele exterior
--
Camera
Camera
:l1
o o u
Camer~
:l1
o o
C Bai cu dU$ intre camere
Baia cu cada intre camere
Oistantele minime intre paturi
Oispunerea bailor - pag. 480
479
HOTELURI
Ef ,~l~: :' I
g
~Ql
Forma camerelor
~
r
I
._-
t;Gd
'~." 'O~.;
.
~8 =,~~~I
:Ii !i
E::~I
-,"=
=-,-
:~EP'I
~~J
..
is
CD
f~
Ghena de instala(li pe condor

~I,._ _ I'
-71
Bala Sltuata longitudinal
Varianta: ghena de instalatii intre bal
!L-...~~.~
!~
,@
Camera dubla cu bale
Bala Intre camerele de hotel
Baia intre camerele de hOlel
Prin impartirea spatiului in cadrul unei camere de hotel se pot obtlne zone dife rite. in afara formei dreptunghlulare uzu ale. exista 0 gama larga de posibilitati si in ceea ce pnveste mobilarea Si relatiile dintre incaperi. Dotarea Si mobilierul sint aspecte esentiale ale nivelului de ca litate. Rentabilitatea, usurinta in intreti nere, stabilitatea S' durabilitatea, precum Si tunctionalitatea Si vanabilitatea joaca un rol important. Dotarea baii: cuva de duS 90/90 preferata - sau cada 170175, podeaua cu finisaj impotnva alunecarii (incalzirea
prin podea). we montat pe perete,
lavoar min. 60 cm latime, suprafete de
depozitare, oglinda iluminata, suport pro
soape, uscator de par, cuier pentnu hal
ne, suport pentru hirtie, cos de gunoi.
GarderoOO: dulap, sertar pentnu lenjerie,
bare pentru umerase cu umerase specia
le nedetasabile, raft pentnu palarii, sertar
pentnu incaltaminte, lac pentnu valize Si
genti, iluminare interioara in dUlap, cuier
pentru paltoane Si huse pentnu imbraca
mlnte, seif in perete, sertar pentru obiec
te de valoare, suport pentnu umbrele, cos
de hirtie, miniOOr. Oglinda de garderoba, oglinda pe perete in zona baii/garderobei. Coridor
"
(;
"2
(;
u_~,._ .1' I!~;"

Camera de
ZI
i! ~--r"~-I
"
. i '
f-----
Bala pe peretele exterior
Apartament cu doua cam ere
Apartament cu doua eamere ,;;i bucatarie mica
Bala de-a lungul peretelui despartitor
Condor
Camera cu doua paturi
~,
(; "2 (;
Q])
r
Camera de hotel - categoria contort
F~
Insotltor
Camera de hotel pentru persoana
Dispunere d,agonaia a camerelor
Camera de holel - categoria confort
cu handicap' 1 camera la 100
1iii_"~_iiE3_
'r ( '
,~
_., ~~=:=.w ...

\.~~~~~
_ _ _ 4.0 _ 1 Travee Camera de hotel - modul de 2 m f-2.0 -'~-4,0 _ . -
1'/2 Travei
~~'
Oferta diterenliata de camere
480
HOTELURI
:an~n,
Din cele mai vechi timpuri oam" - - QJ care de cele mai multe o~n~ au talatorit $i s-au lntilnit In au jar Intotdeauna la rascruce de drur: oarte aproape de biserici
n aceste locuri au pop OSI't un, ' ' d a $1 au facut negot' s-au odih nit, dar au si chefuit . nsat ' Hot I ' I ' ' clntat e un 'e moderne ' muIteon, piscine $i din zluafitness, au , I- acestea, de cele mai. sali de de azi _ Inga
CD
Hotelul SPitZ din Urfahr/A
--@
1-='= ,
PerottI + Grelfender + Partner
---~
'l=i
;['-,;1':! . i :1
CD Birou CD Spalator
CD
Bucatan
Snack-Bar Blrou Receplle Bagaje Salon Camera dubla Camera simpl.j,
CD
.1
Mic dejun
CD
@
(2)
- (D-@
1,EtaJul1 Etajele de la 2 pina la 4
CD Wmdfang Hal CD o CD Sedere

CD
Receptl
Restaurant
Spatli tehnlce
,
III
I '
,.
'U Personal fa\ Camera tiP ..A" ':::.J
t1O\ '.:::J Camera tIP,C"
Camera tip "B"
@S 2aladeconteflnteet.1
@ @
Blrou
6-' @ Bucatan8
rw v
Bar
P'ISCIn,3,
Sala
7 @ @
Hotelul Lottental din Bochum
~
Zona saunelor
Depozlt lenJerl
Arh .. F. Gehsa
-
Peron
Wlndfang Holul hotelulu; Receptle Bar
SUbsol-@
~_I
'
,~-----.'~
Mobllier terasa
Terasa
Evenlmente
16 Conteflnte
\ (' OepozJt mobl~le(
18 Sa\a semlnani
Brasene Foalsr
Res\aurant
19 Control 20 Contabilitate
21 Director Secretariat
Curte interioara
Bucatan8
Spalator vase
23 Loculnta
Pers./Perfectionare
'--Hotelul Park din GiJtersloh Arh
Arh,: Platov A, S,
481
HOTELURI
Personal
~<l
.~
!
" ~
6
Marfun 4---.
~[]
Restaurante/Deservlre
Trebuie evitata formula conform careia "numarul de persoane = m2 ",
deoarece pentru spatii mai mid de 100 m2 formula nu este valabila.
Dimensionarea se va face in functie de proiectele concrete de
amenajare, intrucit doar in acest fel se asigura raportul real intre
numarul de locuri $i incapere, precum $i integrarea diferitelor echi
pamente tehnice necesare.
Proiectarea functionala a incaperilor:
Stabilirea acceselor $i a axelor de circulatie, care prin numarul $i
latimea lor limiteaza suprafata utila.
Plasarea punctelor de serviciu pe zone (cu exceptia amenajarilor
variabile) in raport cu statiile de servire. La 40 de locuri minim un
punct de serviciu, situat pe cit posibil central. Stabilirea marimii $i
formei meselor in functie de caracterul restaurantului $i de structura
c1ientelei. in functie de tipul de restauran1 $i structura optica dorita,
In interiorul suprafetei utile trebuie amenajate zone de 20 locuri
(Intre 12 - 24 locuri). in felul acesta rezulta 0 dimensionare in favo
area clientelei $i a servirii $i se evita efectul de sala de a$teptare
-> pag. 468 - 471.
Tipul hotelului
k
:!!
en 15 en '"
r/O+---------+~
" Co : ;;
;;
(;
:!!
..
~
:!! c..
Co
<ii
.~
:!! c..
Ol
.~
:!!
;;
<ii
0
Co
" .
;;
:!! ..
1;;
.!!!
en
'"
en
!
" 3.00
:!! c..
Co
o Q:
'0
"
2: 1.50
2: 1,20 3.80-5.80--+--------+--1.60----1
r-----.==t.. 3,80- 5,80 +--+--------j

1.50
3.8~.00-5.00
,.
~:
CD
Schema unitate mica
Schema unitate medie Si mare
I
f-0.80-l+- 0.80--1
0.61
lu~r
~
m2 /Camera
55-65 45-55 35-45 40-55 18-20
1.55
0.7'i-O,60-'
Camera de hotel oblsnuit cu sala mare de conferinte, club de noapte, magazme

Hotel in centrul orasului Mofel
Dispunerea usllor la oficiu
8)
Carucior pentru servicii 5i ttlvi

~T
;; '"
;~
I'
0+
Hotel de vacanta
ot0-1
el.
T
Oficiu
""
Hotel de categoTie interioara medie. cu baie separata. Sl oferta gastronomica limltata
I' ..
0 0
oi
0
0
.,;
I
.,; Spalalor ,
Suprafala brut. pe camera pentru diferrte tipurr de hotel 200 patur; Amplasamenl de tranZlt la perlferie 500 paturi Amplasament central
~ vesel a
Domeniu/Compartiment
1---3,80-5,00---.;
1
t~2.50---j
Oficiu/spalalor vesel a
0
'"
m2 'Camera
Camera de hotel Coridor, lift, scari Oficiu de servire 24 3.2 0.6 27,8 1,6 0.4 0.3
m2 /Camera
26.5 9,3 0.7 36.5 1.8 0.4 0.4 0,6 0,5 0.4 0.3 0.3 0.3 1.3 0.5 0.2 0.9 02 7,8 8.2 2.5 0.9 0.4 0.7 1.1 0.5 0.9
7.9 7.0 51.7 m'
~r
~ N
Oficiu de etaj
To!al pe camera Zona de acces inclusiv liftuTi si servicii Receptie, we, rezervari, telefon. bagaJe. garderoba
<c.
t
i
10,801-1,00+ 1.20.--j I - - - 3.00------t
~t
0
,..,
0 0
'"
I
X 0
~l
11
Spalator vesel a 1 - 2 persoane
CD
Administratie Restaurant Bar - Cafenea Bar 1, inclusiv teJghea Bar 2, inclusiv tejghea Salon Toalete Sala de discutii si semmarii Anexe Depozlt de moblla Apartamente private Magazine Total zona intrarii Si zona clienti Bucatarie, camara Provizii generale Ateliere intretinere Spalatorie. depozit de lenjerie Sala de mese. WC. vestiare personal
Spatli personal. contabilitate. control. administrator Suprafete de circulatie.
Iifturi de serviclu Total
Zona de qestlune
Suprafata totala fara centrala termlca si parcare respectrv. garaj
1.1
0.6 0.9 0,5 0.5 0.4
1.1
0.1
OA
Vesela sl pahare
10.70!-1.20--10,701 0.501 000,50 . 1, : 1 1 20
o o
1111111
Vase
3.6 0.9 0.8 0.3 1.0 0.3 0,8
r-- 2.50 --I- 0.90 +--i
0.60
I - - - 3.90 - 4.00 -----4
43.5 m'
Spalator de vesela si vase
Depozit frigorific, carucloare

metalice
RaJturr
Suprafata necesara pe camera de hotel -
482
,I
'I
~,O
BucATARII DE HOTEL
T
I
:!ojQ]Q)
Pregalirea legumelor
QJI
Pregalirea carnii
1,OO-1,SO----l80-t-1 ,50 ----r1,OO-f
CD
Pregatirea legumelor Si carnii

B.50-10.50
Productie - Bucatane
$1
banchet
-BO+1,OOt90-4
~ I ::: ~ :: r;g]1
~
.,;
I
V' _ _ P_r_ed_a_r_e
V'
gustan cal de
Bucatarie calda - sosurlJsupe Llnle americana 1 - 2 bucatan max
fBO+, .00-,.4()~'
.OO+BO~
51
Linie europeana
1 -2 bucatan
I~I
Predare
IbJ
_=-::.w:.-::::::::=---
.L
I
Bucatariile reprezinta 0 suma de locuri de munca individuale, cu un grad ridicat

de mecanizare, dimensiunea lor fiind determinata de numarul de locuri de mun
ca necesare $i de dotarea cu echipament $i ergonomia acestora. Se mai tine
seama $i de alti factori ca: structura ofertei, cerere, gradul de prefabricare etc.
De aceea stabilirea suprafelei bucatariei in funetie de numarul de mese sau de
suprafata din restaurant atribuita meselor este nerealista. Pentru 50 de mese
peate fi necesar un numar de echipamente ca pentru 200.
Proiectarea bucatariilor se face In patru etape :
- stabilirea - pentru cazul concret In cauza - a zonelor functionale;
- stabilirea personalului minim $i maxim pe fiecare zona functionala:
- stabilirea necesarului de echipament pentru fiecare zona, In functie de tehno logie $i volumul de activitali; - dimensionarea $i dispunerea funetionala a zone/or de lucru. Dupa determlnarea acestor valori se trece la proieetarea cit mai rationala, orga nizatorica $i economica, a bucatariei - sectorul de productie cu cele mai ridi cate costuri. Se apeleaza la un specialist in proiectarea bucatariilor. Bucataria cuprinde; bucatarie calda, bucatarie rece, patiserie. pregatirea carnii, pregatirea legumelor, zona de productie, bucataria pentru banchete, bucatarii-satelit, bucataria pentru meniuri dietetice, spalatorul de vase, Depozitul cuprinde: pastrarea la rece a carnii, a legumelor, a produselor lactate $i a produselor semipreparate, congelatoare, depozitul de zi, depo zitul uscat, gunoi organic, gunoi uscat, amabalaje goale, receptia martii, pivnita de bere, pivnita de Yin, depozit de bauturi alcoolice, magazie pentru lazi cu marta. Serviciul cuprinde: oficiul chelnerilor, serviciul pe etaj, bucataria pentru cafea, bufet, spalatorul de vase. spaiatorul pentru argintarie. Oficiul chelnerilor este locul central de intersectie intre zona clientilor, de pozite, zona de gospodarire $i serviciul pe etaje. in jurul acestui punct se grupeaza amenajari pentru predarea felurilor de mincare $i a bauturilor si pentru debarasare, in functie de tlpul fluxului de lucru: spalator pentru ve sela. bucatarie calda. bucatarie rece, intre ele casa de marcat $i echi pamentul de servire, apoi bufetul, bauturile. deserturile. Oficiul de etaj se proiecteaza in functie de caile de acces catre camere. Pentru 0 conducere rationala a procesului este absolut necesar ca restaurantul, oficiul si bu catariile sa fie la acelasi nivel si cu distante cit mai scurte intre oficiu si res taurant. La diferite niveluri se prevad bucatarii-satelit.
III
I'
."
I'
gust'i,i cal de,
Bucata.rre calda - Sosuri/supe. $1
Forma tranceza 2 - 4 bucatan
Posturr m!xte 1 - 4 bucatari
It
.e,
"
oJ
Bucalarie rece
1 - 2 bucata.rl
EjJ
!Xl
15 lllIJJ J
';
'" " " "
....
80,-----3,0-5,50_ _ _
,---5.0-8.0--
;:!:J l;;t
r--- I
'
r-:: ~
0"
'5,00-
~-j
(2)
Patisene 1- 3 patiseri
,m'
50
Bulet de bauturi
1_; I
II '
OLJC~
- _ _ _
o;wu::::
41
1
t---'2
5
~I ,
!
C>I
.
!L,
i!
"
m'
280 Personal 260 240 Spalalor 220 200 Servire '80 160 140 '20 '00 BO Pregatire 60 40 Provizii 20
'~
~,---,'V
F
',om
Echipamenl curalare
~i
40
30
Galli
20
10
o '00
200
4()0
600
800
1000
0100200 400
600
800
'000
mese/z;
5 '6 32h 1 = Sala de mese personal tinar 2 :: Buctlttuie personal 3 = Panilicatie 4 = Bucatarie 5 = Camera frigorifica pt. carne 6 Camera frigorifictl pt. pe~.e 7 Camara 8 = CamerA frigorifica pI. btluturi 9 Predare btluluri 10 Produse lactate 11 = Maceltlrie 12 = Preparate vegetariene 13 = Spalalor pahare 14 = Spalator
= =
= =
Numarul de mese/zi. num~rul de
baza in m2 pentru bucatane
Numarul de meseizi
Suprafata pentru ditentele zone
Bucatarie pentru 100 de mese Si 100 de mese in restaurant cu specific. 120 de locun in catenea. 80 de mese pentru personal.
483
I
<J
~
T
,
I
I t
I
I
MOTELURI
I
~ .,;
Amplasare: I1nga autostrazi sau sosele care duc spre orase, in aproplerea locurllor de excursie Si vacanta, astfel incil aprovizionarea (apa, curent electric, alimente proaspete Sl spalatorle) sa fie avantajoasa; de asemenea in imediata apropiere a restaurantelor, benzinarillor Si a servlceurilor auto, Sint amplasate lata de sosea astfellncit sa nu fie deranJate de farurile masinilor,
Acces: pe la recept1e (parcare pe limp scurt), apoi locurl de parcare - fie locuri acoperite, fie garaje c1t mai aproape de camere, lesirea tot pe la receptle (con trol Si returnarea cheilor), Marime: spre deosebire de hotelunle din oras, motelunle sint de cele mai multe ori doar pe un singur nivel (parter) Sl ocupa 0 suprafata extinsa
"j
.~
.,
.L
Ii
.,;
0
o. ...
t '. "::
<1
<1
.,; '"
1
Unltate de cazare cu dub\a orientare
~ -@
Manmea camerei de 4 x 4 - 5 x 5 m cu baie, eventual chiclneta ~
chiar si .
1
r 1,40....,
CD
singura latura vitrata. Posibilitati de mobilare

Unitate de caz3r8 cu
Q
atunci clnd este cu un singur pat. intruc1t 90% din clienti ramin numai 0 Arh.: Roberto noapte, este preferabil un perete cu garderobii deschisa, In care lucrurile slnt vlzlbile Si mai greu de uital.
Sail comune pentru clientl, cu masa de seris Si de citlt. radio, televizor, mese
de joc, suveniruri. ziare, etc, Locurile de Joaca piasate la distanta pentru a nuj
deranja pe cei care dorm,
Depozit de lenjerie central. locuri de depozltare a uneltelor pentru gradinarit,
mobilier pentru gradina, plug de zapada, scari etc.
Arh.: Pollvmck
I-- 3.40 --,t-- 3,40 - - - + - - -
6,00 -----+-- 3,40 ---l+--trSI.
~....----.--:
"~' \:~I
. .
m :-
Gospodarire
Locuri de parcars intre doua unitati de cazare grupate cite
respectiv Sase.
Arh,: Duncan
'",~-,-"'-L.-I,:-t-r"'1'"""1-~_---,Unitali de cazare
lUi
P.h)lI 'I I"

UU
I
!
" . ""
Restaurant
i
'~J :
.
[~
" . '''--~--+-hrl
'~"--,,
~~ l-Ti l , iL .
~
~1 L
Pi,
~((
'P'
)'1
\'~I
!I
J -.lJ ----9...Qi
~ I
~~1 " IP
\dJ:!'
'~
b----;;---------J
c======~
~In-t~ra~ret~-s~i -ie-S-ir-e--~'~
Control
,AccesUIde la I benzinarie
1--5,20 ~ -3,OO-tl--3,OO---n
Unl1ati de cazare cu locurl de parcare acoperite, ca
$1
\a
G), dar in blocuri de cite
palru
Arh.: Tibbals - Crumley - Musson
Motel cu locun de parcare pentru 118care cladire si restaurant cu function are separata
/Restaurant / Unitati de cazare -'./.
~~ioIiiiiiM'!~,'ld.
~
3,25 3,25
f------4,70
DeuEl cam ere duble. cu windfang pentru chma reee $i cabina de
dorml!. care poale Ii folosita separaf sau cu a camera dubla (copii)
Intrare cu baje~WC. intre locul de parcare $1 camera - izolare tOnica
~=l
61
4,7
Accesul de Is benzinarie
Autostrada
Arh,: Hornbostel
Plan de sltua(le pentru @cu restaurant
Arh.: Hornbostel
/I>""'~~~;""""'-f--T~~
. -~""~~..L.-~++-T'l;lI;;:o:;;;OI=S
/'
t
Arh.: Williams
- - 4,10-41---4.10---1
Dispunerea camerelor in trepte.
accesibile numai de pe 0 latura
Dispunerea in trepte a unitatilor de locuit cu receptie $i IOcUlnta admlnistratorului
484
CENTRE DE CONGRESE
1 Foaler cu galer1e
--+UJ
Amplasarea are a importanta capitala. 0 amplasare necorespunzatoare pune sub semnul intrebiirii func!lonalitatea ciMinI. Pozitia traditionala 0 reprezmta centrul orasului. Amplasarea este determinata de legaturile cu mljloacele de transport. in special tren 5i de aproprerea de cartierul de alaceri 51 servicli. Pentru persoanele care calatoresc cu automobiJul se prevede un nivel de acces direct in cladire. Amplasarea in apropierea nodurilor de autostrazi 5i a aeroporturilor taciliteaza flu enta sosirilor 5i plecarilor participanti10r la congrese. Sint preterate impreJurimile pitoresti; castelele 51 caseIe borere,ti neutllizate sint eddieli potrivite in acest sens. Numarul de participant; vanaza in Junctie de tipul evenimentelor: congrese politl ce - peste 1.500 de participanti. congreseiplenare - pina la 1.500 de participanti. congrese periodice - pina la 1.000. congrese de lucru - pina la 750. simpozioane ale organizatiilor 51 asociatiilor - pina la 500, precum 51 5edinte de comisii - pina la 250 de participanli. Capacitatea salii principaJe este de 1.000 de persoane in ora5e de marime mijloc:e. de eea 2.500 de persoane in orase mari 5i de 3.000 - 6.000 de persoane in orase cu peste 1.000.000 de locuilori. Modul de dispunere a locurilor poate Ii: pe rindun, in conliguratie parlamentara sau eu aranJarea seaunelor la mese.
2 Camere de disCU\I'1
3 Spa til tAhnrce

4 Depozrt scaune
5 Sala de congres
(2 niVelurl)
6 Sala film
7 Sal.a grupun
8 Curtea u,tenoart!.
9 Audltonu
10 Receptla
=-="'-'''1'"..
11 BiDhoteca
12 Camera cu lelevlloare 13 Salt!. de intilnin \ 4 Sola. de intilnlrl 15 incapen studentl
16 VeSliare
17 Sauna
18 Sala cu perell glisanll

(20 de persoane)
19 Sale'- de lestare
20 Sale'- de curs 21 Sala de sport 22 Sa:a de curs mica
~CD
1 Cazare
2 Aula.
3 Hoi in1rare 4 Plsclna acoperlta
G)
Centrul de congrese ,i sport din Copenhaga
Arh.: Martensson + Jensen
...... Legenda
1 Sala mare
@ - (j)
5 Sal a de sport 61ntrare 7 Graclna. 8 GraJdun 9 Buca.tanarSe'-li de mese 10 Castel 11 Capel a 12 Parcare
2 Foaler H
:3 SaId multlfunc\lonala
4 Foaler R
5 Sala de muzlca 6 Sala mica 7 Scena 8 Podium
Plan-@-(D
Arh : Prachensky + Heiss
Sectiune transversali; -
@ - (2)
Plan - Cenlrul de perlec\ionare Wolfsberg - Ermatingen
Arh.: Guyer
---
Dispunerea scaunelor
Varianta
Varianta
(2)
VaTlant"
485
CENTRE DE CONGRESE ~llJ

1 Hal intrare, spa!iu expozltii 2 Sala de cinema 3 Foaler 4 Garderobe 5 Fosa orchestrel 6 Sala de teatru 7 Scena 8 Hal
I I,
'i
I
!
Plan - Centrul cultural sl de
congrese - Le Havre
I.
::
Elaj
Sectiune
CD -
Arh.: Niemeyer + Lyonnet
'j
,1
I
I
intr-o sala locunle pot Ii: la parter, parter inalt $i balcon. La parter locunle sin! la max. 2 metri inaltime in raport cu pardo seala; locurile situate mal sus de aceaSla cota lac parte din partenul Tnalt. Baiconul reprezinta loeurile eele mai Tnalte care se alia pe nivelurile partiale adosate perelilor. Pentru 0 buna vizibilitate asupra vorbi tonului este necesara lnaltarea locurilor cu 10 -12 em peste rindul antenor, Tn ca zul locurilor intercalate cu 5 - 6 em. lnaltarea podiumului dedicat vorbitoru lui imbunatate$te contactul vizuaL Pen Iru toaier se prevede 0 suprafata de
0.9 - 1,5 m2 pentnu fiecare participant.
Foaierul trebule sa aiba dimensiunile ml
nime de 6 x 20 m (Iatime x lungime). Lungimea tejghelei de garderoba: minim 1 m lungime Ja 20 de persoane. Spatlu necesar garderobei: cca 0,1 m2 pe participant.
C;,l4I
,/
r;1
~._~~~
. .~
:4~-=~ ~~~il
~:._~~~,,>
~=~
"
~ ~:._~_,'.c:P
Dispunerea scaunelor in configurall8
1_ _
1 Garderoba 2 Bar 3 Salon e -"-J 4 Catenea 5 Plscma acopen an 6 Salon'
7 Salonul piscinei
Centrul de congrese Franklurt

siruri de scaune 2.340 pers.
parlamentara 600 pers.
I:
i:
8 Blliard. len,s
de masa 9 Vestiar person'l'-~;':"'--l
10 Depozil
f4\
\::!..J
(2)
I H...---------. Tealru~
:
Dispunerea in sirun a scaunelor
Dispunerea comblnata a scaunelC?r
~.E1
i~'W~$SIlSl7sv."JZSJZ\L'_.1:~SlZSl7\JZ'.l?;\J2:"'>ll"'l7')JZSIAl<0.l2::'J27'.l
EXpOZltli
Arh.: Perkins + Will
Sli3 'lZSIZ;SJ7Z V
'-~L-!J-=Fd ,-L.~:::'-'-c=====i ==================================:=::::J:::r:::::r-------" -~~==::::;]--~ -------------

~--------
@ -- - - - -
---~---------~
---
~-=~--==-..=;i
":::-C::-=i
~-=-:r:-:j
L~~~3
~
486
Plan - Centrul de congrese si expozlti; Chicago
Arh : Murphy + Partner
GRAOINI ZOOLOGICE $1 ACVARII -- [lJ

Rolul traditional al gradinilor zoologice - acela de recreatie, edu catie si cercetare - devine in zilele noastre din ce in ce mai impor tant ca urmare a decimarii accentuate a animalelor salbatice. Gradi nile zoologice si-au extins misiunea inspre a proteja anumite specii de animale si a asigura reintegrarea acestora in natura. 1. Necesarul de supralata si extindere: Berlin 34 ha K61n 20 ha Franklurt 63 ha NOrnberg 60 ha Neapole 300 ha Sao Paulo 250 ha 2.500 ha Brasilia Abu Dhabi 1430 ha 175 ha Healsville
1983 1860
in constr.
1939
in constr.
1957 1960 1970 1964
CD
Gradlna zoologlca din Frankfurt
Arh.: G. + T. Hansjakob :;;1 K. Schmidhuber
Intrarea principala a gradinii zoologice: vitrine in cawl unor gradini mari, case de bilete, chioscuri. WC-uri, locuri de parcare sulicien te pentru autoturisme si autobuze, statii pentru mijloacele de trans port in comun. Este de obicei si loculin care se gasesc cladirile ad ministrative si departamentele de relatii cu pUblicul, salile de semi narii sl un restaurant de categorie superioara cu vedere spre gradina zoologica. Restaurantul va dispune si de 0 intrare separata din alara gradinii zoologice, pentru a lace posibila lolosirea lui in alara programului de lunctionare al gradinii. Aile restaurante, ca lenele, chioscuri pot Ii situate de-a lungul aleilor principale ale gradinii zoloogice. WC-uri mari si locuri de picnic vor Ii amenajate in lunctie de marime; cladirile administrative si cele pentru perso nal vor Ii lerite de privirile publicului si vor avea intrari separate. Trebuie sa existe supralete sulicient de mari pentru magazii, hrana si nutreturi, lin, paie. nisip, pietris, pamint lertil, materiale de con structie, trunchiuri de copaci etc. In spatii/e destinate personalului se vor prevedea vestiare, dusuri, spatii de dezinlectie. cantina, sali de instruire si cam ere de odihna (pentru paznicii de noapte). Se vor aloca, de asemenea. spatii pen tru pregatirea centralizata si descentralizata a hranei si a apei, de pozite si camere Irigorilice, pentru eliminarea deseurilor, hale pen tru adapostirea si intretinerea utilajelor de igienizare a vehiculelor de transport, a custilor si platformelor de transport, pentru ate/iere de timplarie, lacatuserie, gradinarit si pentru zugravi. Legaturi lunctionale: aleile principale, de 5 - 6 m latime, vor lorma circuite de vizitare intre cladirile principale si custile dileritelor grupe de ani male. Aleile secundare, de 3 - 4 m latime, conduc la grupurile in dividuale de animale. Aleile si cladirile trebuie sa lie accesibile si persoanelor care se deplaseaza in scaunul cu rotile. Prin vegetatie si amenajarea terenului se va impiedica vederea asupra vizitatori lor din planulindepartat. Intersectarea dintre caile de deservire (pe care se realizeaza aprovizionarea si transportul animalelor) si alei Ie pentru vizitatori trebuie redusa la un minim posibil. Deplasarea vizitatorilor cu minicare electrice silentioase se va lace pe caile principale. Pentru trenulete sau luniculare se vor instala cai proprii de rulare. Vor exista cladiri pentru ingrijirea medicala a animalelor. un spital veterinar, 0 statie de carantina, laboratoare, spatii de acli matizare, zone pentru cresterea puilor, cam ere (Irigorilere) pentru depozitarea si evacuarea cadavrelor animalelor. Se prevad inca peri separate pentru personal. pentru dezinlectie si pregatirea hra nei, inca/zire, climatizare, ventilatie. laboratoare de cercetare. Sepa rarea anima/elor de public pentru protejarea amindurora se va lace cu: piasa de sirma si structura meta/ica (neagra), lanturi, bariere, cabluri de otelintinse, simturi uscate sau cu apa, sticla si plexiglas, luminozitate (pasarile nu zboara in zoneIe intunecate rezervate pu blicului), electricitate. Menajeriile vizitabile sint de cele mai multe ori legate de restaurante sau WC-uri pentru public. Vor exista spatii incalzite la 20 - 22, slab incalzite la 8 -10 sau neincalzite. Se va tine intotdeauna cont de zona climatica de provenienta si normele de grup ale animalelor, desi este posibila si 0 aclimatizare. Tarcurile in aer liber cu sau lara supralete de apa vor adaposti animale de dilerite specii, izolate sau in grup. Se vor lua in considerare zona geogralica si climatica de pro venienta, aspecte de comportament, modul de raportare la teritoriu. Va exista posibilitatea de separare a spatiului destinat imperecherii sl cresterii puilor, in sau in alara razei vizuale a publicului.
0
Taiga
PersaJ cultivat din Europa
,
II
II II .
Savana. step a
Padure tropicala
Amena!area spatiului pentru maimute antropoide in grad Ina zoologica dIn Wuppertal
9. Bazine cu apa. 10. Oormitorul puilor 11. Camera de ingrijire
1. Nivelul 1 pentru vizitatori 2. Nivelul 2 pentru vizilatorl 3. Custile interioare 4. Ni$e penlru som" 5. Coridor pt. personalul de ingrijire 6. Spatii pentru animalele bolnave 7. Spatiul pentru pregtJlirea hranei 8. Camera personalului de fngrijire
12. WindfangfinC.l'.ropere tampon
,----
CD
Sectiune -
Oficiul pentru construct;; Wuppertal
487
GRAOINI ZOOLOGICE $1 ACVARII ~ UJ

Se vor amenaja sisteme pentru prinderea si transportul animalelor.
Directia vlntului si mirosurile slnt criterii importante pentru amplasa
ment si sistemele de protectie.
De regula se dilerentiaza intre urmatoarele grupe care necesita
masuri speciale:
Mamilerele - In c1iidiri, In aer liber sau In spatii mixte, cu sau lara
supralete de apa. De cele mai multe ori inaltimea este mai impcr
tanta decit supralata.
Pasarile - in cliidiri cu oberlicht-uri pentru intrarea luminii naturale, in
special pentru pasarile exotice. Speciile de pasari de apa vcr Ii tinute In
aer liber cu supralete de apa si protejate lmpotriva pasarilor rapitoare.
Reptilele, mamilerele marine - temperatura apei cuprinsa intre
15 - 2JOC pentru majoritalea speciilor.
Pestil si nevertebratele - se va exclude contactul apei cu elemente
metalice. Vor Ii prevazute recipiente separate pentru carantina. Re
zervele de apa dulce si apa sarata se vor mentine la 112 pina la 1/3
din volumul total.
r .
24
J,
i
O. Conlormalia analomlca
11. Comportament tentonal 51 de grup

12 LOCUIton natlvl 51 strain I in
I
I
apele noastre 13. Mallrrt troplca,e

~ 4. Scalel. melel, sepli
G)
15. 16. 17. 18. 19.
Parterul AQUAZZQ-ului din Dusseldort

Islona vletll. Istona omenrrll EXpol\!!1 telT'porare Sala IrOplcala Translorma,n in conforma(la cn.:staceelor Contormalla amtibnlor
Arh.: ORnsmd, Kahlenborn u.p.

20. Conformalla rept/lelor 21. De5ertul ca habitat 22. Camurlaj 51 avertlzare 23. Omul 51 medlul
24 Mmeralogle
Apa din reteaua urbana se va trece printr-un liltru de carbune. Se di

lerentiaza lntre:
sisteme deschise, cu Ilux unidirectional, schimbarea apei iacindu-se
de 1 - 2 ori pe ora: sisteme lnchise cu liltre Si amestecator, apa
schimbindu-se In proportie de 6 - 20% in doua saptamlni; sisteme
lnchise pentru liecare acvariu. Zona pentru vizitatori va Ii slab lumi
nata pentru a se evita rellexia pe peretii acvariului.
Nevertebratele terestre (insecte) - in acvarii sau terarii. cu masuri
stricte de protectie pentru a se preveni patrunderea oualor si larve
lor In mediul extern.
Vor Ii prevazute griidini zoologice pentru copii 5i miniferme dotate cu
locuri de joaca. Acestea asigura lamiliilor urbane contactul nemijlocit
cu animalele, posibilitatea de a lntelege comportamentu/ acestora si
modalitatile de obtinere a produselor animale. lucruri necesare si da
torita impactului crescind at cartilor pentru copii in care anima/ele slnt
umanizate.
Parcurile salari si de tip drive-through sint un domeniu special care
necesita masuri deosebite de protectie: ele slnt mentionate aici doar
pentru a completa enumerarea.
I: II
::
i
in viilar vor creste in importanta imbunatatirile pentru cerintele natu

rale ale animalelor adapostite In cladiri 51 tarcuri precum 5i posibili
latile pUblicului de observare nest1njenita prin garduri prin utilizarea
sticlei si a materialelor plastice transparente.
II
o o
Ii
II
Ii
I!
II
II
'I
' II
o o
o
1.lnlrare
2. Inlormatii 3. Succesele rnsectelor 4. A minca 51 a Ii mincat 5. Aparare 51 Juga 6. Insecte in mlscare
00
7. De 4 x vlata 3. Cum lr3.lesc ele ') D smbul13 10 Omul SI msectele 11 Suora!ala de prOleCtie 12. Expnzlll1 rnerJle
1
i'
I:
Eta!
Ii
r I
Sec\iune -
CD -
Lumea insecteJor
Arh.: Johnson
488
GRAOINI ZOOLOGICE $1 ACVARII

Gradinile zoologice au ca scop 51 salvarea speciilor pe cale de disparitie, 5i renaturalizarea. In complexul gradinii zoologice intra 5i amenajari care ilustreaza relatiile dintre om 5i natura 5i care inde plinesc roluri lnvecinate cu cele ale muzeelor de stiinte naturale. Aceste amenajari vor dispune de spatii destinate timpului liber, stu diului 5i cercetarii. Ca amplasament se vor prefera peisajele naturale existente inte grate in spatli libere Pentru cercetare, ingrijire 5i asistenta la inmultire gradinile zoologice 5i-au dezvoltat clinici 5i spitale inaccesibile publicului. Tarcurile in aer liber ajuta la vindecare, aclimatizare 5i carantina. Exemplul din San Diego ilustreaza posibilitatile: -+ 0 - - grajduri capitonate pentru vindecare, aclimatizare 5i monitorizare din exterior 5i interior, cai de acces separate catre c1adiri, incaperi de carantina pentru animale bolnave, aclimatizare, camere frigorifice pentru cadavre, sali de diseetie 5i spatii de eli minare a cadavrelor, statia de terapie intensiva, sali de operatie, laboratoare pentru analize 5i cercetare, cai separate de acces pentru animalele transportate in custi, depozit de hrana 51 preparare, incaperi separate pentru personal si instalatiile de dezinfectie, amfiteatre pentru cursurile de medicina veterinara, instalatii de climatizare 5i ventilatie cu schimbarea volumului de aer de 12 - 15 orilora, separat pentru camerele de carantina, pre pararea apei si fi Itre, instalatii de igienizare pentru pereti, pardoseli 5i aparatura cu a buri fierbinti, instalatii de prindere in toate custile si tarcurile.
-------
1. Forum
2. Cascada. 3. Lac
4. Insula 5. Gradene cu locurl 6. MIasMa 7. Izvor de regenerare 8. Planetanum 9. Foale( 10. Mlneralogle 11 . Aslronomle
Parterul muzeulUl de stiinte naturaJellntrarea in gradina zoologica din Osnabruck Arh.: C. + B. Parade
12. Geolog1e 13. Evolutie

14, Ecologle
15.lntrare
16. Chlosc 17. Serane 18. Restaurant
,
III
II II .
Sub sol
Etajul spitaiulul veterinar al grMlnii zoologlce din San Diego

1. sucatane
2, Rezerve 34 we 5, Portar
6. Rezerve
7. SpalAtone 8, StenJizare 9. Camera InQontica

10. Portar 11. Vestlare
12, Ousurilsp3.lalor 13. Camera obscura. 14. Control

15. Depozlt anexa 16. Bucatarie-anexa
~~: ~~~:t~~~elax~\
21. Mama SI copllul 22, Montecharge 23. Gnll
24, Gol 25, Blbholeca
J1
\)
Eta}
Parter-0
489
TEATRE
-llJ
Scurt istoric Proiectarea de teatre necesita intelegerea unor relatii funC\ionale com
plexe. Evolutia istorica a teatrului este edificatorie in acest sens.
Teatrul este un program de arhiteetura cu care s-au confruntat so
cietati dinlre cele mai diverse timp de peste 2.500 de ani. in prezenl
constructia unui teatru este determinata de 0 Iraditie puternica, dar
constituie simultan $i un efort de a se sustrage acesteia. Citeva ex
emple urmeaza sa ilustreze emblematic evolutia istorica a acestui tip
de constructie. - CD - @ ---+ pag. 491 CD - 0
Teatrullui Dionysos, inceputurile constructiei de teatre in Europa
(i). Teatrul lui Marcellus, primul teatru din Roma construit in totalitate
din piatra Teatre din evul mediu, podiumuri $i constructii temporare - .
Interiorul teatrului Swan, dupa un desen al lui Van de Witt din 1596.
Teatru italian la Incepulul secolului al 16-lea - @. Teatrele din
Rena$terea timpurie erau construC\ii temporare din lemn In sali deja
existente. De exemplu, Vasari a conceput 0 construC\ie demontabila
de lemn pentru Salone dei Cinquecento in Palazzo Vechio, Florenta.
Teatro Olimpico, Vicenza - Prima clactire de teatru permanenta
a Rena$terii. ComMie Franc;aise Paris---+ 0. Loja apare la mijlocul
secolului al 17-lea. Tealro Farnese, Parma ---+ (primul teatru cu
sistem mobil de culise).
Teatrul "San Carlo", Neapole -@. Teatro alia Scala, Milano ---+@.
Model pentru constructia de opere In secolele al 18-lea $i al 19-1ea
dar $1 pentru "Metropolitan" din New York 1966.
Grand Opera din Bordeaux ---+@. Foaierul mare a constituit exemplul
pentru Grand Opera din Paris, Garnier 1875.
f.j\
\..!.)
Teatrul lui Dionysos, Atena. Plan, 425/330 i.C.
Teatrul lui Marcellus, Roma. Plan, 11500 locuri, 11 i.C.
-0_
l<ad 7. C.S.,", \
Pilat
5. A doua poartc! 6. Casa lUi
Fl-".r.:::=J
/
)
cea de Talna
8. COloana.
9, Coloana cu
coco~
3 10. Casa lUI Caiafa 4 11 . Casa IU! Ana 12. Casa Cmel
Plan al unel scene din Evul Medlu
Swan Theatre din Londra
P Pere1ele dMn, De care 58 allpesle sau in care se consll\Jl'8$te leal",,1

5 Fundalul de saini cu min, 00 em pinj la P perlIN a pefrnlle
e>n:ulalla aclonior
CaI)Ine
$1 ... Et6llare
penl'u adon
C Partea arnenoara OOtDlllall a
SC8Oe.. arlali Ie 1,1 Cm 'ala de

awnllQ8030
B Panea po$l8noer. a ~nel

fnahal! cu
o
; ;
Q
treapta 51 ametl.alatl
in ~nta - d9dlvltale 119 dIn adinorne Avan.scen;lI

penlru pnl'lClOl $1 inal\! demrnlan
E Orc:h8$\l'aculocunjFj
G Loxvn penlru Qaamnele din
rlQbhme
0/
G-H LooJnpetr\Y1JrotlIlIrrleadllpnmrarw;l H - J Locun pemru noblltmltll dEl rang II

De laJ Locun pentllJ ooboh ,nfenOrl
I(
locun pentru ..plllbe
Teatrul prolectat de Sebastiano Serlio, 1545
Teatro "San Carlo" din Neapole 1737
Arh.: Antonio Medrano Si Angeios Carasale
Teatro Olimpico din Vicenza 1585. Plan parter Arh.: Andrea Palladia $i Vicenzo Scamozzi
Vechiul
Fran~aise
teatru al Comedie din Paris 1687 -1689
Teatro alia Scala din Milano 1779
Arh.: Piermarini
490
Teatro Farnese din Parma 1618-1628
Arh.: Giovanni Battista Aleottl
Grand Opera din Bordeaux 1778
Arh.: Victor Louis
TEATRE
Scurt istoric - Q]
Festspielhaus Bayreuth - CD. CU aceasta forma de teatru, R.
Wagner a realizat un contrapunct la Grand Opera din Paris.
Proiectul de teatru total allui W. Gropius si E. Piscator, a se vedea
"Die Buhne im Bauhaus", Dessau 1924. De remarcat: spatiul spec
tatorilor - turnant, scena cu sistem paternoster in raport cu posibili
tatea de proiectie pe pereti Si pe plafon - - @ Landestheater
Dessau - 0. Exemplu timpuriu de structura de scena cu suficien
te scene secundare.
Proiectul pentru Nationaltheater Mannheim - . Schaubuhne din
Lehniner Platz, Berlin, prima constructie moderna de dimensiuni
mari cu sala de teatru flexibila (transformarea constructiei lui
Mendelsohn "Universum" din 1928).
Opera Bastille, Paris - (}) , pina acum cel mai mare sistem de sce
ne cu 10 scene secundare pe doua niveluri.
Tendinte actuale in constructia de teatre Exista doua tendinte: 1. Mentinerea, restaurarea si modernizarea teatrelor construite in
cepind cu sec. al 19-1ea pina la jumatatea sec. al 20-lea.
2. Constructii noi "experimentale" cu caracter de spatiu deschis, de
ex. Schaubuhne din Lehniner Platz -@. Similar au loc multe trans
formari de spatii existente in teatre-atelier cu 80 - 160 locuri pentru
spectatori.
Opera si teatrul constituie doua tipuri distincte ale constructiei de
teatre.
1. Opera: construita in spiritul operei italiene din secolul al 18-lea si
al19-lea - pag 490 +@. Caracteristici: 0 separare clara spatial
arhitectonica intre spectatori si scena prin fosa orchestrei, un numar
mare de locuri pentru spectatori (1.000 pina \a aproape 4.000 de 10
curi) si un sistem corespunzator de loje respectiv staluri, necesar
unui numar mare de spectatori, de exemplu 3.600 de locuri la Scala
din Milano, Deutsche Oper din Berlin 1.986 de locuri, Metropolitan
Opera din New York 3.788 de locuri, Opera Bastille din Paris 2.700
de locuri. - (}). Un contrapunct al formei de opera ca sistem de
loji/staluri este Festspielhaus Bayreuth. Este conceput ca teatru
parter dupa modelul grecesc/roman, dar are doar 1.645 de locuri.
2. Teatrul: construit in traditia teatrului de reform a german din sec.
al 19-1ea. Este caracterizat prin dispunerea la parter (adica specta
torii stau pe 0 suprafata in panta si curbata) si 0 avanscena clar mar
cata pe care se poate juca (suprafata de joe in fata portalului, in sala). Totusi teatrele tind spre traditia teatrului englezesc - pag. 4900, adica spatiul de joe este in sala. Exemple moderne din spatiul de limba engleza : Festival Theatre Chichester Anglia, Powel si Moya, 1962. Exemplu din Germania : Nationaltheater Mannheim, Kleines Haus, Weber, Hamer, Fischer 1957. A fost intensificata forma de spatii deschise, variabile prin experi mentele teatrului din anii '70. De exemplu teatrul Concordia Bremen (transform area unui cinematograf vechi). Posibilitatile de variere a spatiului sint exemplificate si de Schaubuhne din Lehniner Platz, Berlin - ([). 3.0 specialitate a spatiului de limba germana este teatrul trivalent (0 forma hibrida intre teatru si opera). Teatrul este determinat de nece sitatile operei. Exemplu: Stadtlheater Heilbronn, Biste si Gerling 1982.
CD
Festsp,elhaus Bayreuth 1876
R. Wagner sl arh. O. Bruckwald
Walter Gropius: proiect pentru .,teatrul total", 1927
@ -
cu supralata de Joe rolita
ilgjr
L_~
\.:V
f'4\
Landestheater Dessau 1938 planul nlveluJui supenor
III
Arh.: Friedr. Lipp Sl Werry Roth
Proieclde concurs pentru Nationaltheater Mannhelm Arh.: M,es van der Rohe 1953
Schaubuhne. Lehniner Platz. Berlin 1982
Arh .. J. Savade
(2)
Opera Bastille. Paris 1989
Arh: C. On
491
1-~45-+
.::::::
..
::.~.:::::::.~.::::: ..
r-- ~ 90 ----I
Hfl
TEATRE
-+QJ
:. :.
Conform VStattVO locurile, cu ex ceplia eelor din lojl, trebuie sa fie

scaune rabatabile fixe cu marimile minime consemnate mai sus
Scaunele dispuse decalat olera mai mult spatiu pentru coate u

.::::::::::::::::
)- 1.0
..
---r2: ~:c]1-D-' 0--------
Culoar
---+---- 8-8-B------- I2 ____T: ~~c~U _ D_H .

3-4 rind uri 1,0 Culoar
.::.:.:
:: .
La~imea
Tipurile de leatre !ii dimensiunea comunitlllii in Germania, Elvetia si Austria exista 0 interdependenta caracteristica intre marimea comunitatii sl tipul si marimea teatrului (interdependentll valabila, cu anumite modilicari, sl pentru tari cu aceeasi matrice cultural-istorica). Comunitati cu: < 50.000 de locuitori - teatre de nivel regional (casa de cultura cu 500 - 600
de locuri) cu reprezentalii in diverse localitati din regiune. in special pentru pie
se de teatru.
50 -100 .000 de loeuitori - teatre regionale si municipale. Teatru si opereta,
ocazional sl opera.
100-200.000 de loeuitori - teatru trivalent cu cca 700 - 800 locuri.
200 - 500 .000 de loeuitori - spatii separate pentru teatru si pentru opera.
Adeseorl ca teatru dublu. Spatii mici de opera de 800 - 1.000 de locuri, sala
de teatru 600 - 800 de locuri.
500-1 mil. de loeuitori - teatre separate, opera de marime medie cu 1.000
- 1.400 de locuri, teatru cu 800 de locuri. De asemenea studiouri mici .
> 1 mil. de loeuitori - opera de dimensiune mare cu 1.400 - 2.000 de locuri,
teatru mare cu 800 - 1.000 de locuri si 0 multitudine de teatre experimentale
mici sau foarte mici.
Din punct de vedere juridic, alaturi de normele de constructii alerente, sint obli
gatorii si prescriptiile referitoare la spatiile destinate adunarilor publice
(VStaltVO).
Sala ~i seenalsuprafala de joe
Marimea salii este determinata de numarul de spectatori. La spectatori cu locurl
pe scaune se calculeaza ;;, a,s m2 pe spectator. Supralata aceasta rezulta din:
1. Latimea loculul x distanta dintre rinduri ;;, 0,45 m2 /Ioc Se mai adauga >-- 0,5 x "0,9 ,,0,05 /Ioc "0,50 ~
Latimea rindului 16 locu"

f - - - - 2,0 -------l
f4\
:::.:.:.
\.:V
rindului 25 locuri - nece
slta usa
0).
T
~50
2. Lungimea sirului 16 locuri pe cUloar~@ 25 de locuri pe cuioar atunci clnd la fiecare 3 sau 4 rinduri este prevazuta 0 usa de iesire de 1 m latime 3. leStri. cai de evacuare de 1 m latime la 150 de persoane (dar min. 80 cm)
--0
~@-0
Volumul salii: este determinat de cerintele acustice (reverberatie) - in teatre
cca 4 - 5 m3/spectator, la opera cca 6 - 8 m3/spectator este volumul minim.
impus si de cerintele de ventilatie, in sensul evitarii unui schimb prea rapid al
aerului (senzatie de curent).
Propor(ia salii: rezulta din perceptia psihica si unghiul vizual al spectatorilor,
respectlv din cerinta unei vizibilitati bune de pe toate locurile.
1. Vizibilitate buna. lara rotirea capului dar cu 0 usoara miscare a ochilor cu
cca 30.
2. Vizlbilitate buna cu 0 usoara rotire a capului si usoara miscare a ochilor cu
cca 60 ~ (j) .
3. Unghi maxim de perceptie lara rotirea capului cca 110, adica se mai per
cep toate mlscanle de la perileria clmpului vizual. in alara acestui clmp apar
neclaritati deoarece anumite lucruri pot scapa privirii.
La 0 rotire completa a capului si umerilor unghiul de perceptie este de 360.
Propor(ia slllii elasiee (opera, teatru trivalent, sala tradilionala) ~ (j):
Distanla de la ultimul rind la linia portalului ("Iinia de incepere a scenei") nu tre
buie sa depaseasca valorile urmatoare - max. 24 m in cazul teatrelor (distanta
maxima de perceplie a mimic!i) - 32 m in cazul salilor de opera (miscarile de
amploare sint inca perceptibile).
Lalimea salii rezulta din vizibilitatea spectatonlor de pe locuri laterale Sint posibile mai multe variante. Proportiile placute si acustica relativ buna ale
teatrelor clasice din secolul al 18-lea si al 19-1ea se bazeaza pe reguli specia
@.
le de proportie CA CB raza A semicercului AB CE = CO = 2CA CA = 4R E =centrul arcului de AB =Tangenle cerc BE' o " centrul arcului de cerc AD'
! fd Q Q
f--2,4
/3,0
::.;
fdQfdfd!
-------l
~.""
50
..:.;.
!I
rJ
Lojile pot avea :os 10 scaune mobile; in cazul in care depasesc acest numar scaunele se vor fixa. Suprafata necesara I persoana ~ 0.65 m 2 .
2.
Locurile in picioare se vor dispune in rinduri separate de bariere fixe, conform dimensiunilor din imagine JUnia de incepere a
p'rimul rind
I I
1.
I ~:i:e~ortaluIUi)
I
T
Ii
il
Ullimul rind
Rindul din mijloc
...,
~
30'
I U.iUmea portalului scenei:

la adincimea sAlii 24 m- 13m respectiv la 32 m -17 m
iI
1 :J
n
lalimea
232Im
av~nsceneil
= =
lalimea portalului scenei
--"'"7~('-'- - - lalirnea salii
Proportia unei sali traditionale, prolectie orlzontala
Se accepta taptul cli suprafelele hasurate la\imea salii nu sint vizibile pentru spectatorii de pe ultimul rind -.Ia\imea. ~I--.r~~~; 'Iocurile laterale portalulUi scene, , ' '
I. . lallmea portalulUi ~I / 0
llinia 0
A
---1
BC:Oo'
:":::~:la de joc ~
f1 - E
__
p
3
-- I
Avanscena~ I ~' ---::;;-::;:;:.
~~
..._--- ..... __
. - --
--'\1-m X#-. '. ,

C
P = punctul din care sedetermina lalimea salii
~2xlalimeaportalului---l 1 r: IQ11mea ---1

Adincimea suprafetei
portalului
Ui\imea salii
de joc a scenei
Constructia conturului salii in Grand
Theatre din Bordeaux. Arh.: Victor Louis. 1778
Constructia curbelor in sala de la
Teatm alla.Scala din Milano.

Arh.: Piermanm
492
Suprainaltarea locurilor (dispunerea In panta ascendenta) este vizibililale generata de liniile de vizibililate. Constructia bazata pe liniile de vi I a3 a l / ~ T10 ~m. _ 1 zibilitate este obligatorie pentru toate locurile din sal a (parter dar si IpunetuIOa5i____ 'T L [._--- .. - j:.1: .'.'.' J- _-- D.j,erenladeiMlllmea
galerii) - CD. Se pleaca de la ideea ca spectatorii vad printre scau I inallimea rampei, :...:::::::::..:....::. - - ~ivelu.1 ~chiulUi ~:~e~~~~ ~~~'~~U~~7S:~ nele din fata lor. drept urmare doar fiecare al doilea rind are nevoie I max. 1,' 0 m, In pozltle lieeare rind 6 em). Panta sa fie Inaltal (cu 12 cm). Despre problemele de vizibilitate In teatru , min. 0,60 - 0,90 a~ezata nLi are yole sa depa.seasexista a bibliografie de matematica speciala, In care este luata in cal I 1.10-1,50 ca10,Pesleaceasta I valoare: lrep1e cui printre altele si dispunerea aleatoare a spectatorilor de staturi di >---Avanscena~-'.5 -+--0.9 +-0.9-+0.9--10.9 ~ ferite. Dispunerea rlndurilor trebuie sa aiba a configuratie de seg I cca4-6m ment de cerc nu doar pentru a mai buna orientare catre scena. ci si pentru a mai buna perceptie reciproca a spectatorilor (efect de si Supralna 1larea locurilor (panta) guranta) - 0. A Curba ::::::::::::::: . logarilmicA Sectiunea completa a salii: Se va stab!li Intli Inaltimea de portal. ... ..... ~ ... :::::::::::::: ::::::::::::::::::.....:::::: .. ..:
in teatrele cu parter trebuie sa fie urmatorul raport 8 modificare in .. :,:::"
inaltimea portalului 1 Latimea portalului 1.6 in aceasta relatie slnt luate In calcul sectiunea de aur, respectiv dmpul de perceptie fiziologica - . Dupa ce se stabilesc LiniaO inaltimea de portal, inaltimea rampe;, panta parterului si volumul Locuri centrale salii, rezulta, din conditionarile acustice, liniile plafonului. Se va urmari ca undele sonore reflectate de pe scena $i avanscena sa se distribuie in mod egalin sala. In cazul galeriilor, scena trebuie sa fie vizibila in toata adincimea ei Locuri lalerale $i de pe locurile dispuse eel mai sus - 0. Se va lua In calcul a Rindurile: 1. 2. 4. 5. eventuala crestere a inaltimii de portal. Proportiile unei sali experimentale - pag. 494. Inlercalarea locunlor se obline prin lalimi de locuri dilente (0.50 - 0.53 - 0.56) Esle yorba de sali de teatru neutre sau deschise. care permit dis iii iii! i "i i i puneri diferite ale scenei si a spectatorilor. I ! I iii! iii j I! ! t i Ii iii Ii Dispunerile variabile se pot realiza prin: A. scena mobila si tribuna penlru spectatori mobila. in cazul unei podele fixe. Efeclul de siguranlA (perceplie reciprocal B. podea mobila constiluita din platforme liftante. Din punct de ve dere tehnic si financiar aceasta solutie esle mai complicata si mai costisitoare dedt solutia A, $i. In consecinta, este utilizata pentru sali de minim 150 - 450 de locuri sau mai marl. Solutia A este indicata In special pentru teatrele mici si spatii neu tilizate, care de regula nu poseda un nivel inferior suficient de mare. Ele au a marime de pina la max. 99 de locuri, deoarece VStattVQ se aplica de la 100 de locuri In sus.
@ Relatlonarea public - scena "i public - pUblic 99 de locuri x 0.6 m2 = 60 m2 (2/3) + 30 m2 (1/3) suprafata de joe
....-Lalimea cimpului de perceplie lolalA~ = 90 - 100 m2.
....----. - - Cimpul de perceplie Pentru a utilizare polivalenta se recomanda un raport de 1 :1.6
binocular - pag. 494 CD - @).
Sectiunea salii: la salile simple se poate renunta la plafonul tehnic - - 0, se poate prevedea. In schimb, regulatoare manuale (bara manevrabila cu scripete manual). De exemplu Podium in Ulm, ; inallimea arh. Schafer, cca 150 - 200 de locuri, 1969. - pag. 494 - 0. ~--_--+_~+ __+ ---+I portalului = 1.0 Kleines Haus MOnster arh. v. Hansen. Rane, Ruhnau, 1971, 180 380 de locuri , centrul podelei variabil prin platforme liftante. tribune pentru spectatori - pag. 494 - @. Tipul mare (B) - de la 450 de locuri. Constructia este ca la A, dar cu ::::::::......:::..: ::::::::..... ::.... podea mobila, pentru a u.$ura modificarea topografiei podelei. Problema care apare: marimea si precizia de ridicare a platforme Cimpul de perceptie Si proportia cadrului de portal lor mobile. Adesea topografia generala a platformelor mobile mari este aJustata cu platforme mici. manevrate manual pentru a conferi a topografie mai exacta. Exemplu: SchaubOhne din Lehniner Platz Berlin - pag. 491 @.
I I I
Ia portalului
I I Linii de
Linia 0
TEATRE
Rindurile: ,
2.
3.
4.
5.
~ I SupramAllarea
-m
-\'0
CD
~:::::::~~~~:::i::::::::::~~~~~~.~.~.~~.~~~~ ::: ~:::::::::::::::::::::: . .~
j j
III
J",.,..,",,,,"'"""l
T
Volumul de aer in lealre 4 -5 m' Ispeclalor in opere 6-8 m'/speclalor
min. 2m
:.:.
Galeria a doua
Parter
:: : : :::::::::~~~~;:~~ :: :::::.:.:.:.: : :
fde joe
. ..
..
..
:.:.:.:.:.::::::.::::.::.:.:
-----i
Prolilul plafonului "i reflexia undelor sonore
Vizibilitalea scenei la teatrele cu galerii
493
Suprafala principalA ~i
secundarA de joe - 1/3
TEATRE
T
113
'.6
A
Suprafata sAlii - 2/3
213
r--- '.0
----1
~ [Ql OJ [[
Alte variante pentru 5uprafata de joe
-+QJ
CD
Variante de supratete de Joe. Tipul mic A Plafonul tehnie (piasa
Ide olel suspendatA)

- instalalia de tumini
1- fixarea decorului
EXlensibii
Foaier i
2If------,-----1-------,-I----l...1-----l
Volum de 4 - 6 m 3/speetator
T'---+~--""'---'----'
A Tribuna mobiiA. Pe role sau perne de aer
(j)
Parterul -
,/
Arh.: Fr. Schafer
,L~:~"" """"'~"""""'" !,~ ~.".,.,

PardosealA orizontatA Spatiu de teatru experimental
DesfAcut B Podium pliant mobil Pliat Reglabil
ca inallime
r----,-----,----r-------:::J Plafonullehnic
-Iumini
f - - - - - - " - - - - - - - - - " - - - - - L - - - - - j _ ventilalie
.. ~~~
"c,' ~Q 15'" ;;;J
Topografia de detaliu, cu platforme mici Topografia generalA, cu platforme mari

I
- instalatie de ploaie artificialA -troliu
O.O
~
:
//), . fS'l:> Z1.i1~'7> (:'-
. n
.....
'.
/':~:::::::i
15
'"""
e5
,.....
i)':::J '.;.) Mese ~i seaune

dispuse perimetral, orchestra in fundal ~i suprafala de dans in centru (178 de loeuri)
,/
Schema de pnnClplu a unel scene cu inaltime reglabila
@ -
1.
~
~/
~~ ~~ . ,.:: .
:
~~
~'~i
Penlru seminarii, conterin1e !',Oi congrese; lntreaga sallJ se aliA la acela$i nivel. Un podium mic pentru prezidiu $i pentru vorbilor
intreaga salIJ spatiu hOOr (expozitii. dans)
Arh . V. Hausen. Rawe. Ruhnau

4. Platon acuslic
5. Pasarellt tixtl
6. Element de pJafon
+ ~o lor-rr--i'""T""''''-'''II~: ~~~~U:i~;~~~iic + 33,80 3. Element de platon
" " "
2. + :f.!.20 3. + 30.20
Teatrul din Ulm. Sectiune longitudinal" prrn podium. Arh.: Fr. Schafer
::1. 40
--'"
+ 24.40 --"" +
22
+ 17.60
--'"
494
Teatrul din Ulm. Podium. 6 varrante de dispunere a supralete, de actlune -
Salle Modulable Opera Bastille din Paris. sectiune longltudinala
C.OI1
TEATRE
--.UJ
ILiniaO
I
I
/
Propot1ii1e scenei, ale scenei secundare

Evacuarea fumulu;
Structura de rulare
~i
ale depozitelor
r:==t==+~=+==i)/Evacuarea fumului
(alternaliva) 3.0
1. VStattVO - Prescripjii referitoare la spatiile destinate adunarilor publice (valabila pentru sali cu peste 100 de locuri) defineste trei tipuri de scena. VStattVO defineste diferite forme de scena Scena completa:
Suprafata scenei > de 100 m2 , Plafonul scenei este la mai mull de 1 m
deasupra deschiderii scenei. Pentru scena completa este necesara 0
cortina de protectie din fier. Cortina de fier serveste si la 0 despartire
neta intre scena si sala.
Scena mica:
Suprafata nu depaseste 100 m2 , nu sint necesare extinderi (scene
secundare), plafonul scenei sub 1 m fata de inaltimea de portal, nu
este necesara cortina de fier.
Suprafete de scena:
Suprafata de joc suprainaltata. in sala cu plafon neprofilat.
Particularitatea suprafetei de joc este data de normele referitoare la
cortina si decoratiuni. Acestea se refera la operarea acestora si nu
la proiectarea suprafetei de scena. Salile experimentale fac parte
din categoria suprafetelor de scena.
2. Proportia unei scene Proportia unei scene rezulta din liniile de vizibilitate a salii. Suprafata scenei este formata din suprafata de joc la care se adauga circulatia perimetrala si suprafetele de lucru. Constructia de principiu a unei scene complete traditionala --. CD - ' Suprafetele de joc mobile se obtin cu ajutorul platformelor cu inaltime reglabila sau platforme liftante. Varietatea de forma se obtine prin imPartirea suprafetei in elemente individuale. Modulul de baza 1 x 2 m --. - 0 '
aleria tehn;
inliitimea maximtl
agalerie~i ~
~
.~
:
i
I
I I
I
ph2
+2,0
Friza
inailimea de portal
_~I
t ..
scenei
2,0
Fundalul
I (orizont)
Avanscena
pH2
Primul rind de spectatori
: Cullse
Depozit de culise
CD
Propor1iile unei scene tradilionale in seqiune (vedere laterala)
r------- -- - - -- - - --.,
III
-t; ,5 Circul~lia
Cortina de fler Cortina de foe Cortina acustica (lesatura grea) TesAtura u$oara
_._._...,.......-......;~
-j.!. posterooara
(min I,Smcl. VStanVO) Canale de ventllalie de 25 em f1ecare Portalul de joe (mobil)
~ Platforme pllante (construclie de alumin;u) cu
finisaj din lemn $i inallimea reglabila Platforme cu picioare ata$abile de inallimi diferite (0,40 -1, 60 m)
Suprafete scena
LiniaO
Cortina principalA, portalul arhitectural Primul rind
Avanscenalfosa orchestrel 90 - 120 m2 1,25 m2 Imuziclan
~-7
:c ::I
.!!
Acces
...
Balustrada ata$abliA pe partea opusA pUbllculu; (Ia decoraliun; convenllonale)
Propo"iile scenei clasice in vedere
Planul supralelei de joe
495
Teatru:
scene
J pArti
TEATRE
lalerale
0 scentl lateral:'
o sceni1l paste rioarll
--'QJ
Suprafete anexe scenei (scene secundare) l?i tehnici de schim bare a scenei
Sistemul c1asic al secolelor al18-lea si al19-lea cuprindea doar sce
na principala; schimbarea scenei se realiza -cu economie de spatiu
$i 0 viteza uimitoare - cu fundaluri culisante. 0 scena posterioara
mica avea rolul de a conferi perspectiva de adincime - CD
Scenele moderne au decoruri artistice tridimensionale (in continuare
in text decoruri).
Modificarile scenice necesita scene anexe, pe care decorurile sint
deplasate cu ajutorul unor carucioare plate.
Mai exista si alte posibilita\i pentru modificarea scenei in afara de
translarea decoratiilor --. @ - @).
~
I
~-,
spectalori
......,1
r ....,
I
I
Scena
posterioartl
I
I
Opera, dou:' scene
L__ J
I I
~~e::~~
posterioara
Planu"
Trecerea
--'lenti1l 1890 '930/5
I I
I
I L
I I
Sectiune
~ Translatie:
ci1lrucioare
Ridicare/coborire Rotire/podium Placa turoantA Translatie : troliu (barAJpunct)
RolaUe: scenat
turnantA
Opera necesita doua scene laterale si 0 scena posterioara --.

(j). Pentru teatrele trivalente mici sint suficiente 0 scena laterala $i
una posterioara - 0 - @.
.. \ Place turnanta -' Ridlca~ ~ Basculare:

Tehnici de mDdificare a scenei, tehn. c1as\ce sec. al 18-lea ~i al 191ea
::~re
podium inclinat
Scena mDderna
I"
1. Podium elevabil, cu douA elsje 2. Podium elevabU, cu un etaj
i
.
".1
I-
i: I
r
til
1'.\ I'
Ii,
' . ,:-- :
. VL
_=---=-f L3 '
Sectiune speclfica pentru opera

---+
17
f4\
Sectluoe Ilplca penJU(

---+
1. Podes $1 pillei demonfabile 2. Inslalatia scenei laterale cu podium de egalizare
CD
3. Instalatia scenei laterale cu podium de egalizare 4. Instalalia scenei posterioare cu placa turnanttl $i podium de egalizare
\..V teatrul trivalent
l2J
3. Instalalia scenei posterioare

cu placa turnantA, inciinabilA 4. Acoperirea manualtl a orchestrei 5. Elevator rulant
_+-=l-I-=----~t
i :
--- -
Maga"e
' .. li19~-;;,"':;,::.;;-~"'~:;,::~~~':_:8~'i :'.t-~----=--., &\11Iil;"i'O~~~/-:-----~~;;~~'~~I'\: i --~ 1/1, "'I:" ' / I" II rl ' I, i "I"" I / ,,' 11' , l ." .\":
----------
5. Podiumul orchestrei, elevabil si cu mai multe sectoare 6. Fundal elevabil 7. Turnurile portalului 8. ScArl de serviciu
r'"
//
, 'iii ,.;
b-:-i44l-rq. :11:: , , -'.'[":_:L!---+l-LJ_'. ,.J.~+--~#1 I------';..~- --~

'(r'
i
" ';i'
~
11";':'::1
,.1 \1:.'1'1"':'
,.;11'1'"
':\1' ;, :.'.\\'~:i-L.L;....J ' I ' I! : I :
t~
I "
'
'\V":I,;~:~~~~~J)~i8
~ ~ ~ ~ ~ ~
"l--
I: /1 1 I 1:: i I~' 1'i',11 I
jlll"",13.Scen'Plls.."oar' / 'y'
,II
/.F
-"
//', '"
"
III",
.'
~--".-J
-=-=-.- -'2 -
_. -
Depozit
___L_C:l~;;;;;;~;;;;;;~;;;;;;~ _.f;;;;;;:l'~4:, _
6. Sistem de transport al decorurilor - scena elevabiltl 7. Uttul maistrului de scenil 8. Scltri de serviciu 9. Portaltum, fix 10. lateralele mobile ale portalului 11. Cortina de fier 12. Cortina de fundal, scena lateraltl 13. Cortina de lundal, scena posterioara
C:o:,rtina principalil, segmentabiltl
Depozlt de decorurl
10. Sislem de transport al decorurilor scena elevabilA 11. Cortina de tier 12. Cortina de fundal a scenei laterale 13. Cortina de tundal a scenei posterioare 14. Cortina principalA, segmentabiiA
496
Plan specific: seena pentru teatru/teatru trivalent
(J)
Plan tipic pentru opera
ide intUllme
USI pentru publiC 1 - 5 Alent,e la spatiul penlru compensarea drferentelor man 4 5
,
I , , ,
1 1
, , , ,
, 1----------- ,
1 1 1
,--------------
I
I
.
I
" .."
TEATRE --+f.D
Suprafe\e anexe scenei
Suprafe\ele de scena necesita spa\ii anexe pentru decoruri si pen
tru depozitarea platforme/or si tribunelor. Suprafa\a anexa trebuie
sa fie de marimea suprafe\ei de joc. Necesarul de suprafata pentru
depozitare rezulta din supralata platformelor si tribunelor pliate.
Suprafetele anexe lmpreuna cu suprafetele necesare depozitarii
ocupa In jur de 30% din suprafata tOlala.
in cazul suprale\elor de scena slnt necesare mult mai putine de
coruri dedt In cazul scenelor conven\ionale.
Motivul:
Suprafa\a de joc trebuie sa fie vizibila de pe mai multe laturi.
Exista reglementari care din motive de siguran\a limiteaza folosirea
de decoruri --+ CD
Depozitele servesc la pastrarea obiectelor de scena si decorurilor.
Pot fi c1asificate In:
depozite de decoruri, fundaluri, mobila. recuzita, magazie pentru
costume, palarii, pantoli, masti, peruci. iluminare etc.
Depozitele pentru decoruri si cele pentru costume necesita cel mai
mare spatiu.
Depozitul pentru decoruri
(in special pentru piese grele) la cota scenei si in imediata ei apro
piere. 0 valoare de referin\a pentru marimea depozitului de deco
ruri $i de costume este data de numarul pieselor din repertoriu.
o,o
.....
USI Sl ponl unllorm dlslnbUile penlru a fOIOSI variabll spallul
E
salll USI de lega.tura A inailimea Spal!ulUi anel( aceeasl cu inaltlmea salll
:------ -- --
I '
'.'I .... , i '

1
I
1
~O<O
,
I :
I
I I I
1---------- 1
1 +0,80 I ~
inallimea
11""~
~_J
4-ll4.o ' il ~
..... A
Spatit anexe/de depozitare
CD
Spatii anexelde depozitare
Ststern lradltlonal de depozilare a culiseior -pe cant. in cull!, transport manual. suprafele man necesare penlru deplasare, ina.ltimea 9 - 12m - culcal. in CUIIl, suprafete man necesare pentru aeplasare
Sistem modern de depozllare a cuilselor - incarcarea conlalnerelor se face manual. de pe scena laterala sau de pe supratetele destinate deocwla.ni - lransportul conlalnerelor In spatll atlate in atara sealuiUl - conlrolui computerrzat al contarnerelor in raftun
Sisteme de depoz'lare
Sisteme de depoz,tare -
In cazul teatrelor si teatrelor trivalente acesta include 10 - 12 pie

se, la opera plna la 50 de piese sau mal multe.
Pentru fiecare piesaJpunere In scena In jur de 20 - 25% din su

prafata de joc este necesara ca spa\iu de depozitare; ca atare se
calculeaza In cazul teatrelor In jur de 3 ori suprafata de joc, In ca
zul operei In jur de 10 ori suprafata de joc. Practica a demonstrat ca
suprafetele de depozitare devin cu timpul nelncapatoare, de aceea tea
trele si In special opera lsi amenajeaza depozitele In afara sediului.
Volumul mare de transporturi a dus la introducerea de metode mo
derne de transport si depozitare: sistem informatizat de containere.
Pentru 0 productie scenica slnt necesare 2 - 4 containere (In cazun
speciale la opera plna la 12 containere).
Exemple: Deutsche Oper din Berlin: depozitulln legatura directa cu scena --+ 0. Nationaltheater Mannheim: depozitulln afara sediului, In containere
Depozilul de decoruri
--+@
Suprafata necesara pentru costume se calculeaza de asemenea In functie de numarul de productii din repertoriu si de marimea an samblului; de exemplu, In cazul operei se iau In calcul pe 11nga ac tori si corul si baletul.
Fondul de
C;'Slu~e
..
OepOZJle '!oe de(;.o rurf. .
TImplar;e
Necesarul de spatiu pentru costume: 1 - 12 cm/costum sau 1 - 15 costume pe 0 bara curenta --+. - (]).
,
f - - - - - - - 42,74 j----------
65.24 137,98 -
----
~---- ..
"T;f.~.
f----44,87--~
1 Deoozl! de palell 3 nlVe','JrI 8.490 mol
4. OepoZI! 38
m"
2. Depozlt de lundalurl 1.063 m' 3. Atel,er de repara\ll

191 m2
5. Oepozil 27 m< 6 Grup samtar 10m2
we 5 m 2
a. Sala de control 11 m 2 9. Elevator
Depozit de deeoruri. Nationaltheater Mannhelm Arh. ,i tehn. Biste si Gerling - plan parter Si sect,une
Stoearea costume lor pe bare fixe dispuse pe doua niveluri
CD
Unnlvel-
497
I 90
I----- 25 ---+3+- 6
+--
10
--+ 6 +--
12 --t--- 17 ~3+- B----l
TEATRE
I:
11
I
-om
:ill
o
Ll
f---I
--+-~
25
---I- 6 50
19 - - - j
~-~-----j
1. Depozlt de vopsele 2. Laborator de vopsele 3. Depozit de modela] 4. Made,aj 5. ;;ala de vopsire cu plstolul 6. Incarcare/descarcare 7. Sala de asamblare 8. Alellerul de lacatusene 9. Marstru 10 WC 11. Depozlt de (emn si depozit 12. Maistru 13. Depozlt de metal
30m 2 78 m2 130m2 78m 2 144m 2
30m'
204m'
12m2
174m2 12m 2
96m 2
CD
Cladirea atelierelar/parter
Arh,: + tehn. Siste Sl Gerling

~
r - - 3,0
----+--
3,0 -----1
3,0 __
r - 3.0 -----1
q
f2\
\.5.J
f---
Gardero~ele solistilor.:o" 3,8- 5 m persoana

3,0
!I.
II
I:
I
0
Ii
-+--
3,0
--1
.. "
i!
III
Garderoba corului persoana

f--
?:
2.75 m 2/
Vestiarul membrilor crchestrel SI spallul pentru acordarea instrumente,lcr ~ 2 m2/persoana

f - - 3,0 __
3,0
---+--- 3,0
-----j
Ateliere $i spalii pentru personal, spalii pentru repetilii 1. Ateliere pentru constructia decorurilor
in 1927 tehnicianul de sceni'! Kranich solicita, In cartea sa "Tehnica de
scena in prezent", ca atelierele sa fie amplasate in alara teatrului.
Argumentele sale:
- pericolul de incendiu si
- spatiul de lucru limitat.
in teatrele vechi atelierele erau, de regula, plasate In spalii complet In
accesibile. In prezent. cerin\ele impun ca, printr-o proiectare adecvata,
atelierele sa lie dispuse in interiorul teatrelor, Motivul: atelierul pas
treaza atmoslera specilica, pozitiva, a teatrului (identilicarea cu mun
cal. Tolusi, in teatrele mari, din motive economice si de spa\iu , atelie
rele se dispun in c1adiri speciale,
Supralala necesara unui atelier de decoruri este de 4 - 5 ori supralala
scenei principale in cazul teatrelor mijlocij (teatre $i teatre trivalente) $i
de 10 ori suprala\a scenei principale in cazul opere lor sau teatrelor
duble (opera si teatru), Atelierele, in cadrul sau in alara teatrelor, se vor
dispune pe un singur nivel.
Atelierele de decoruri se impart in:
a) Sala de pictura
Supra/ala trebuie astfel calculata incH doua lundaluri mari, respectiv
lundaluri perimetrale, sa poata Ii intinse pe jos pentru a Ii pictate. Mari
mea medie a unui lundal perimetral este de lOx 36 m, Sala lrebuie sa
poata Ii compartimentata printr-o draperie groasa din cauza vopsirilor
cu pistol. incalzire prin pardoseala pentru a usca fundalurile pictate,
Podea din lemn pentru intinderea pinzelor. Unga sala de pictura se va
alia atelierul cu masinile de cusut, pentru coaserea f1$lilor de pinza.
Marimea aprox, 1/4 din sala de pictura,
b) Atelierul de t1mplarie:
impartit in sala cu bancurile de lucru $1 sala cu ma$ini. Pardoseala din
lemn, Legat de atelierul de t1mplarie: depozitul de lemn pentru 3 - 10
productii.
c) Atelierul de tapiterie: aprox. 1/10 din sala de pictura.
d) Atelierul de lacatu$erie: ca marime cit cel de t1mplarie, pardoseala
din $apa.
e) Atelierul de caserare: marimea ca b) sau d).
t) Atelierele se vor grupa in jurul unei sali de montaj. Sala serveste la
asamblarea de proba a decorurilor. Supralata salii cit supralata scenei.
lnal\imeaeste func\ie de Inaltimea portalulul piUS 2 m, diametrul9 -10 m.
g) Pentru personalul tehnic vor Ii prevazute vestiare, dusun, sali de
mese, Pentru $elii de personal tehnic - birouri. Alte ateliere: pentru su
net, lumini, recuzita si costume. Marimea lunctie de cennte (numarul
produclii1or, personal).
i,ii
Ii"
2. Spatii pentru personal:
l--J
co
DC CO
Garder~ba pe~tru
Personal artistic, conducere, administra\ie.

in mod tradilional spalii1e pentru personal erau plasate - inelic:ent - de
ambele Parti ale scenei: lemeile In st1nga, barbalii In dreapta. in pre
zent spa\iile pentru personal se gasesc de 0 singura parte a scenei,
vizavi de spatiile tehnice, pe mal multe niveluri. Tot aici se alia atelie
rele de ma$ti, adeseori cele de costume, administralia $1 conducerea,
Garderobele: - - planuri specilice,
cor
$u~limentar
$\Isau f\gurant\
-~
1.65 m-/persoana
Vestiar si spatlu de odlhna pentru personalul tehnic
IPentru 40 -
iPubllc
Dotarl sanltare
1 we, 1 lavaar 1 wc. 2 pisaare, 1 lavoar
I------
3.0
----+---- 3,0
'------1
f-------
3,0
~-
3.0
--+--
3.0
iActori ~I soll~1 de opera Incluslv j corul, trupa de balet ~I IIguranlll IPentru 10 lemel
I I
Pentru ] Pentru : Pentru Pentru Pentru I Pentru 15 bilrbat' fiecare incapere pentru solisti 2 garderobe de soliSll taate garderabele de salis\i '1 fiecare 4 balerini. membrii ai corulul, figuranti 1 ) balet l )
75 femel , Pentru 60 - 100 barbati
,_
-0
1 WC 1 we, 2 pisaare 1 lavoar 1 lavoar, 1 dus 2 bai cu cada 2 lavoare, 1 dus 2 - 4 cuve pI. sp31atul piclaarelor
!o
-.J
IPersonalul din atellere ~.a.m.d.
1',\
.......- ...........
I\{
IPentru 4 persoane . Pentru 5 persoane') IPentru 10 persoane
498
Garderoba pentru trupa de balet 2 ;0: 4 m /persoana
Machiajul si sal a de lucru pentru confectlonerii de masti
2 plsaare 1 lavoar 1 dus 1) 1 baie cu cada Componenta speclatonlor se va considera 3/5 feme; si 2'5 b3rbatl 11 Utllitatlle se vcr prevedea separat pentru feme; Sl barball
11
~:~;;~;~ ~ea~;~ti
~ ~g,
Valeri orientatrve pentru dotari sanitare in teatre
o
'
'I
TEATRE --lIJ
Sali de repetitii: orice teatru necesita cel putin 0 scena de repetitii
pentru a descongestiona scena principala. De exemplu Tn teatrele
mici: pe scena se alia decorurile piesei care se prezinta, pe scena de
repetitii se repeta. Dimensiunile corespund celor ale scenei principa
Ie. Planul specific al unei scene de repetitii Tntr-un teatru traditional -
(j). in teatrul trivalent si opera se mai adauga: sala de repetitii pentru
orchestra -- @, sala de repetitii pentru cor ---> , sali de repetitii
solo, sa\a de balet.
Teatre experimentale: Tn forma redusa, sTnt necesare sali pentru per
sonal, pentru repetitii si depozite, daca este cazul unei functionari
continue.
Spatii tehnice: sali trafo, sali pentru comutatoare de joasa si medie
tensiune, acumulator de urgenta, instalatii de climatizare sau venti
latie, alimentare cu apa (instalatie de ploaie). Conform conditiilor lo
cale si proiectarii de specialitate.
Spatii pentru public:
1. Opera clasica italiana avea doar accese si scarl Tnguste. Nu exista
un foaier propriu-zis. Cu am mai mult impresioneaza spatiile pentru
public generoase din Grand Opera din Paris.
Incendiul de la teatrul din Viena din 1881 a avut drept urmare modi
ficari profunde. Au devenit obligatorii scari de evacuare Tn case de
scari Tnchise, separate pentru fiecare nivel de locuri. Obligatia exista
Tn principiu si Tn prezent (VStattVO - Prescriptii referitoare la spatiile
destinate adunarilor publice).
2. in teatrele traditionale foaierele se pot Tmparti Tn: foaier propriu-zis,
restaurant (bufet), foaier pentru fumat. Suprafata foaierului: 0,8 - 2,0
m2/spectator. Realist este de 0,6 - 0,8 m2/spectator. Functia foaieru
lui este completata Tn prezent cu expozitii, reprezentatii sau specta
cole de teatru regulate, care trebuie luate In considerare la proiecta
rea Tnaltimii salii, configuratia peretilor, podelei, tavanului.
Garderobele: (4 m liniari pentru fiecare 100 de spectatori), Tn prezent
sint prevazute partial cu dulapuri Tnchise - un dulap la fiecare 4 spec
tatori. Foaierul este sl sala de asteptare. in legatura cu foaierul se dis
pun grupurile sanitare Tn proportia obisnuita: 1 WC/100 de persoane.
1/3 barbati, 2/3 femei, minim un grup sanitar pentru barbati 51 unul
pentru femei.
Holul de intrare (windfang) cu casa de zi si de seara, care trebuie dis
puse fata Tn fata.
Acces exterior, cai de salvare: dependente de conditiile locale
-- pag. 501 si VStattVO.
- Amplasament reprezentativ aflat Tntr-o piata urbana
- Amplasare Tntr-un parco catre 0 strada
- Inserare Tntr-o cladire mai mare
~T ,
f-,
'---.J ,
Avenscen8110sa orchestrei
Locurile pI. regie - - -6- - Spalii de depozit8re ri Oeasupra: luminile,
~c-'
L:;'e.--J~';;;;;;;;;;;;;;;;;;;~l/\J
eca 1.4 m 2!const. min. 50 m 2 , eca 7 m3/corrst
r!'
sonorizarea
CD
Scena mare de repell\ii/plan specific
Sala de repeliti; a coruluilplan specrhc
"r=occcoc~
eca 22,4 m2/membru al orcheslrei eca 8-10 mJ/membru al orcheslrel
Sala de repetltli a orchestrel!plan specific
0 -
,
III
. . II.,
17 18. 19 20
eorul Caoeimaistrui Dlfllorui Camera pentru acordarea Inslrumenlelor
21 Depozlt
22. Atelier elel:!r1c 23. Garderobe 24 Sala acumulatoarelor 25 Sa)a comutalofulUi de joasa tenslune
26. Sala comutalorulUl de medie tenSlune 27. Celule ale Iransformalorului
Arh.: Siste
51
Gerling
+ 0,40
1__----c:==1
I,!
,I,
:279 Pers
279 Pers
i: ii
1::1
~i!ii:iiliH!:::.
Arh.: G. Graubner Tehn. W. Ehle 1958
Planul de evacuare: Stadttheater Trier (62610cu,,)
Am:
G-i::~~.~~eri~~,:,,;;,~nf~:;
Planul de evacuare: Stadttheater LOnen (765 locuri)
499
CINEMATOGRAFE
-+UJ
inaintea inceperii proiectarii se va cansulta a firma specializata in teh
nica filmulul.
Secliune ronglludinali
<j Primul rind
Peretele posterior Marginea laterali maxim admisi a locur,lor =laturile ecranului Ultimul rind
_..---------1I
I
l~/~/
Ec,anul
17,00
r--
I ,
~--J'
I
--.L
Plan
I 1-----------
'
'-----
/
I
CD
"1
Sala de
spectacol optima
~=;:::;:::::::;::::=~=====20~,oo=:::m====:::::;:=::::;.------J
:i 'I
I
l~iIi III
!
I'
l-Normal 1: 1,37 ,L-...-...----;OEc"'ra"'n'c: 1 :1,66 1at
Ecran lat 1:1,85
, II
:I
, I
L-_ r
Format o,kinoton" 1:2 Cinemascop 1:2.34
70mm
Formate de eeran la aeeeasi Inaltime de Imagme

to.OOm
TT"TT
Ii!
!
I
Proiec\ia de imagine: prin intraducerea peliculelar speciale nu mai

este necesara 0 ignilugare a cabinei de proiectie. Operatorii deser
vesc mai multe proiectoare, cabina de proiectie nu mai este un spatiu
destinat adapostlrii permanente a operatarului; dimensiuni: 1 m dis
tanta in spatele 5i pe latura de operare. 2.80 m inaltime. Trebuie sa
se prevada ventilatle 5i izalatie lonica spre sala de spectacol. Exista
cabine de proiectie care deservesc mai multe sali de spectacal.
Latimea peliculei de film este de 16.35 sl 70 de mm. Centrul lascicu
lului de proiectie nu are vaie sa devieze cu mai mult de 5" in plan ori
zontal s' vertical lata de centrul ecranului 5i nici sa lie dirijat prin oglinzi
de dellectie -> CD
Conventional se lucreaza cu daua praiectoare in sistem de suprapu
nere. in prezent s-a impus aperarea automata cu un singur proiector
cu bobina or/zentala care reda lara pauza 4.000 de metri de pelicula.
Sistemul lunctioneaza 5i pentru mai multe sali de proiectie. liind actio
nat prin telecomanda din punctele de proiectie si control. Pelicula da
automat semnale pentru lunctionarea proiectorului. schimbarea
oblectivului. lumina din sala. lumina de pe scena, cortina si acoperi
rea imaginil.
Marimea imaginii: depinde de distanta proiector-ecran: un raport de
1:2.34 (cinemascop) sau 1:1.66 (ecran lat) la 0 latime mai mica a salil.
Unghiul tormat de mijlocul ultimului rind de spectator! 5i laturile exte
rioare ale imaginii nu trebuie sa fie mal mare de 38. Distanta de la ul
0.
timul rind pina la eeran: ecran = 3:2 -+ Ecranul: distanta dintre ecran si perete in cazu! sistemului THX va Ii
de minim 120 cm. in lunctie de marimea cinematogralului se paate
reduce la 50 de cm pentru a permite amplasarea instalatiei de sono
rizare.
Ecranul este perlorat (permeabil la sunet). Obturatoare culisante sau
cortine limiteaza lateral ecranulla aceeasi inaltime de imagine. Ecranele
mari sint curbate. cu raza de curbura centrata in ultimul rind de locurl.
Limita inlerioara a imaginii trebuie sa se situeze la minim 1,20 m dea
supra podelei -+ CD.
Sala de spectacol: nu are voie sa cantina nici 0 alta sursa de lumina
in alara de cele ale lesirilor de urgenta, Peretii si plalonul se conlectio
neaza din materiale nerellectorizante si nu de culori prea deschise.
Spectatoni trebuie sa stea in interiorul spatiului limita! de marginile la
terale ale ecranului. Unghiul de vizionare din primul rind la centrul
ecranului nu trebuie sa depa5eaSCa 30.
1:2,34
L-
, 1 1l..
1:2
~ 0,8
c---,---,----,--,-...,-,---r---,----,
,
1:1,66
:~ 0,6 f'tttttll'\oi;::'-+---j---j---L---f
~ 0,4
~
1:1,85'
I ,
'
\
;::
.g ~
0.2 f--f--+---j----j
31,5
63
125
250
500
BK 16K
Frecventa
Formate de ecran la aceeasi lallme de imagine
Timpi de reverberaHe admisi in functle de frecventa 2,0
60
c----,---,'""t"T',...,.,..,..,~._r_,__,_rTTTT-r_!
I i I,ll
I
"
1.0
I'\.
I
i
1\1 "
10
'"'""
I
i
I
a,s
0,4
~~~~$~~Eam~~f;i
f--'--r-+--rr++,--'-7"~-.,..,.eYol--~
L~
,
J..-r;: Il :
i
I:
I
+,-'-......,~,-I
i
I
126
""
I
;
io.3
r--
~ ~
'C
Ql
"
i
2000
.
a
0,2
f--"'"---r_+--+-+->I4-i-.....:.-t-J-+++i+'---,--;----,--~,.",
: I:
!
4000 8000
Frecven1a
0, 1
@
500
64
250
500
1000
lL....,-J_.L.L.L.LL.u.l---::-'-......J---i.-LLLJ~:::-:~
J 3
30m 300 m
Nive! de zgomot admis
Timpi de reverberatie in relatie cu volumul salii
CINEMATOGRAFE
-llJ
Panta pardoselii nu are voie sa depaseasca 10% sau se rezolva prin trepte cu inaltimea de max. 16 em, la culoare cu latimea de 1,20 m -CD. Pe fiecare latura a culoarului de circulatie se pot dispune ma xim 1610curi ~ @. Acustica Salile de spectacol invecinate se separa prin pereti izolatori de
aprox. 85 dB, 18 - 20.000 Hz --+ pag. 500 @.
Plafonul din material cu conductibilitate fonica cu timpi mici de trans
misie diferentiala a intirzierii acustice.
Timpii de reverberatie pot creste odata cu volumul salii si scad de
la frecvente mici la frecvente mari de la 0,8 pina la 0,2 secunde
~ pag. 500 @.
Peretele din spatele ultimului rind trebuie sa fie izolat la suprafata
pentru a preveni formarea ecoului.
Sistemul de red are a sunetului trebuie sa fie amplasat in asa fel incH
diferenta de intensitate sonora intre primul si ultimul rind sa nu
depaseasca 4 dB.
Redarea sunetului in viitor este necesara folosirea, alaturi de sistemul mono de reda
re lumina-sunet, a sistemului Dolby stereo cu tehnologie pe 4 ca
nale, cu 3 difuzoare in spatele ecranului Si un al patrulea canal cu
difuzoare suplimentare plasate lateral si in spate.
Pentru film de 70 de mm - sistem de sunet cu redare magnetica pe
6 canale, cu combinatia de difuzoare suplimentare plasate in spa
tele ecranului.
in sistemul BTX, in spatele ecranului se afla un perete fonoabsor
bant in sistem Lucas, in care se incorporeaza combinatia de difu
zoare.
Distante,i rindun
Lojele pot avea '" 10 scaune ne fixate. pentru fiecare spectator 0 supralata '" 0,65 m'
" ... "" ... "" .. "
3 ,,,.................
.... I~;~~;90)
2~PI_.
_ ' 6 PI.
T$r-m~-1tl1~ 'T
1
in caz exceptional
50 de locuri
if"
,111
"II, ......
Iii...
'1"
I
......
2.00 Culoar
Dispunerea locurilor
3.00
'I'OP
'ilr
1
"1:1;@~ii~~~tI3'0 . . . .
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:1
:.
3 ,50
'I'OP
St,'p
f!:r ::::
II
~~
j!f--"'------'l
'....: .. :. :::.. : .. : .. : .. :. ::::::::::::::
CaseIe de bilete
Vor fi inlocuite de sisteme electronice de rezervare si cumparare.

in complexele mari exista locuri pentru fumatori Si pentru familii cu
copii, in spatii ignifugate respectiv fonoizolate, cu sisteme speciale de transmitere a sunetului.
Parcarile: se calculeaza 1 loc de parcare la 5 - 10 spectatori.
Constructiile cinematografice noi au mai multe sali de spectacol
combinate cu facilitati destinate centrelor media, sportului, timpului
liber, cumparaturilor, pentru intreaga familie, cumulate intr-un singur
complex. Se folosesc Si ca spatii pentru seminarii Si alte evenimen
te. Se amplaseaza la marginea orasului cu un numar de locuri de
parcare corespunzator: de ex. Kinopolis din Bruxelles cu pare de dis
tractii, 27 de sali de spectacol cu 7.500 de locuri (150 Si 700 pe sala)
5i ecrane de la 12 x 8 m pina la 29 x 10m ~ - pag. 502.
'I I
III
. '...
I I
Per.'e
Acces carosabil
Distante pina la limlta terenului constrult
"' II
'2"
_f7\
Diferite sali de spectacol pentru \.!..} film,i film panoramic
0.
Circorama: ecranul este circular (360) pe care se proiecteaza din " proiectoare Sincron 0 imagine coerenta: de ex. ExPo 8ruxelles
Kinopolis Bruxelles
Arh.: Peter de Gelder
501
CENTRE MULTIFUNCTIONALE
Cinematogratul esle 0 componenla importanla a societatii secolului al 20-lea. High-Tech-ullace ca lilmete din ziua de azi sa lie evenimenle vizuale si acuslice. Inlrarile sinl oplimizale prin inlermediul mijloacelor eleclronice - case de bilele, sisleme de comunicare si de inlormare - si corespund anumilor cerinte acustice si lonice. in salile de cinemalogral nivelul sunelului nu are voie sa depaseasca 35 dB (A). Acesllucru esle valabil penlru sunelele Iransmise pe cale aeriana si cele Iransmise prin corpuri solide. Penlru a realiza izolalia tonica de R'w=59 dB a perelilor de compartimenlare aceslia se vor realiza din belon armal de 30 em. Nici un vecin al cinemalogralului nu are vole sa produca zgomole care aetioneaza asupra laladei cinemalogratului cu 80 dB (A). Usile de inlrare in salile de cinemalogral se conleclioneaza din olel si Ire buie sa aiM un coeficienl de izolalie lonica de R'w = 42 dB. Inlrarile in sallie de cinemalogral se concep ca bariere de sunel si lumina. ~ Penlru un spectacol de calilale sinl necesare 0 acuslica buna a salli, ditu zoare de inalta calitale, amplificaloare polrivite caracterislicilor acuslice ale salli respective.
:1-
:I--'=-=~i'--t-,=
r- f-er==,=-'i--+----i r-
-f-
:e-
I!r
II I I I I I I I' I I
I I I I I I I I I
r--"<
Iiir'"
I I I I
I\,r
Isz
-IlilL:o;ooJ
Vedere laterali'
00 000 00
L.-JLJC-JL----"-==-"L-_'--_L-.JL-_IL...<:;~
Nivel de parcare 21510cur;
i;
i
Tealre
Cinemalograle
SeC\iune transversala
1 Locuri de parcare in interior Locuri de parcare in exterior 2 Restaurant 3 Calenea pI. tlnere! 4 Spatii comerciale 5 Cinematograf 6 Bowling 7Discoteca
:
=
215
50 : 1.300m' = 180 m' = 3.500 m' = 3.400 m' = 1.700 m' : 800 m'
i ~i
Spaliu comercial
Parler-
Etaj-@
Arh.: Neulerl-Minm.-Graf
502
CINEMATOGRAFE DRIVE-IN
+-
le$ire
Cinematogralele drive-in sint cele la care spectato rii nu parasesc automobilele in timpul spectacolului. Marimea este limitata de rampe si de numarul de automobile. Un numar '" 1.000 - 1.300 permite inca 0 vizibilitate buna, in mod normal numarul este de 450 - 500 de automobile -
CD .
Automobile
Numar de rampe
+--Iesire
(~----"
.r
Distanta de la ecran la linia posterioara a ultimei rampe in metri
500 586 670 778 886 1000
10 11 12 13 14 15
155 170 180 195 210 225
Amplasament: linga autostrada, benzinarii si po pasuri, dar izolate astlel incit luminile si zgomotele provocate de masinile care circula in vecinatate sa nu deranjeze. Rampele sint concave, pentru a ridica partea ante rioara a masinii, astfel incH ocupantii locurilor de pe bancheta din spate sa aiba 0 vizibilitate buna catre ecran, peste masinile din lata - @ . Intrarea: cu locuri de asteptare, pentru a nu crea am buteiaje pe strada. Cale de acces prin fata casei de bilete, astlel incH biletele sa poata Ii cumparate din
Intrsre~
Cinematograt Drive-In In evantai cu rampe inclinate $i cabina de proiectie joasa care ocupa numal doua rinduri
L1nis de vizibllitate s locurilor din spate la marginea interioarA s ecrsnului
.~ s'I"'IP"'c'u'~,n' -~~. -.~

.. ,tala'\'", d'e":"o"no"'loa,Oe-'-- - .. (boxe) " eventual de ,"c.,."e
- - - -.-.-
'
7.1!. ..... ~~~~~~~-'UO~~~~~~~_~
.~
masina ---
CD.
leliiirea va fi de prelerinta pe directia si sensul de vi zionare.

Execu~ia intregii suprafe~e - cu evitarea produce rii de pral si noroi.
Dispunerea rampelor $i dimensluni, suprainaltarea in functie de inaltimea ecranului
Case de bilete: una pentru 300 de automobile, doua pentru 600, trei pentru 800 si patru pentru 1.000. Ecranul difera in funetle de numarul de automobile, la 650 de automobile 14,5 x11,3 m; la 950 de auto mobile 17 x 13 m. De preferat orientat catre est sau nord pentru a permite reprezentatii la 0 ora timpu rle. Pentru latitudinea noastra (a Germaniei - nota coordonatorului ed. romane) se recomanda un ecran intr-o construetie fixa. Ecranul din Autokino H-H BilibrocklHamburg are 0 dimensiune de 36 x15.5 m. inal\imea deasupra solului este in functie de incli narea rampei si unghiul de vizibilitate. Un ecran incli nat la partea superioara reduce distorsiunile. Structura portanta a ecranului sl ecranul trebuie sa reziste.la presiunea vintului. Rindurilevorfi prevazute eventual sl cu loc de joaca pentru copii. Cladirea din care se face proiectia: de cele mai mul te ori central, la 100 m de ecran.
III
1
~_-----,q,. ~ 0,-'<'~--.
\
A$teptare
~.
Camera de proiec\ie contine proiectorul, genera torul, sistemul de amplificare a sunetului. Sistemele de redare a sunetului: de prelerat in in lerlorul masinii; sint plasate pe suporti, cite un suport pentru doua masini. suportl allati la 0 distanta de 5,00 m. Sistemele se vor lua in masina de catre spectatori. Sistemele de incalzire se amplaseaza. pe suportii pentru sistemele de redare a sunetului, eventual cu posibilitate de racordare la spatlul interior al masinll.
tI
A$teptsre
Intrare
Cinematograf dublu, a singura camera de prOlectie pentru ambele ecrane, ceea ce permite decalarea limpilor de incepere a spectacolelor. Toate celelalle spatH. case de bilete. ba,. toalete etc. sint comune.
503
CIRCURI
intreltnerea 2 23 m
Stallonare
Teatru de varietati, constructii fixe Sala este in forma de amfiteatru, desfa:;;urata pe trei sferturi de cere,
cu 1.600 de locurL Ultimul sfert este destinat scenei, formata din 5
scene elevabile dispuse suprapus. in acest fel pot fi schimbate ra
pid scene Ie - 0
Accesulin sal a se face la al treilea etaj, la + 13,00 m peste nivelul
strazii. 0 cupola de beton armat de 27 de m inaltime acopera arena
circului.
Proiect: Arh.: Berlin Leipziger Platz Aldo Rossi Milano Planungs AG Neufert/Mittmann/Graf, Berlin Seeno - Plus Experts - Conseils, Montreal
Oepozlt de
costume 27 m2
SUb-scena
1.218 m2
I
Casa de
bllele ----1--.1 2
195 m
'1
f;
,I,
:-. i
Spatlu liber
t
f.
CD
Etajul 2 + 9,00 (substructia teatrului)

intrelrnerea
@
-1"Y'fiOf--23
Secliune transversal"
intre\lnere 56 m2
,J,{.','.,.
' . II
.
m'
, Sala de repelilli ...JI".......'--'~~
320
m'
Gol peste sala de

repetl(11
Terasa
l~
/)'
/I'r
__. _
Terasa Terasa
:~
..
I
Spallu liber
Etajul3 (zona scenei) + 13.00
Etajul4 (nivelul spectatorilor) + 16,50
504
STADIOANE
..
l'!
~
<J
c:
a:
GENERALITATI ..... (l]

Sursa: Bundesinstitut fOr Sportwissenschaft (institutul federal pentru stiintele sportului). Graurheindorfer Str. 198, Bonn
.;:
._~
Q.
'iii
E ..
:>
"
.;:
" :>
...I
"
:::3
"' lD:>
"
G)
Sistem in forma de U
S.U.A. = arcuit
Amsterdam
= semicircular
Stadioanele antice, a caror maretie nu a mai fost atinsa (Circus Maximus din Roma avea 0 capacitate de 180.000 de spectatori), constituie modelele fun damentale pentru stadioanele moderne. Dimensiunea suprafatei interioare este data de suprafata de joc a unui teren de totbal 70 x 109 m plus pista de atletism din jurul terenului ~ pag. 510. Forma suprafetei interioare este elip tica, amintind de cea ovoida din Antichitate. Stadionul este de regula adincit, iar pamintul rezultat prin excavare este depozitat de jur-imprejur. Din punct de vedere urbanistic, constructiile sportive trebuie sa se integreze bine in ra port cu amplasamentul. sa fie usor accesibile si sa dispuna de conditii bune de alimentare. In preajma se vor afla statii de tren, autobuz, tramvai, parcari marl. Se va evita vecinatatea cladirilor industria/e. care pot ti surse nedorite de zgomot. miros, fum. Terenurile acoperite sau in aer liber, destinate dife ritelor sporturi, trebuie conjugate si integrate in planul urbanistic de functiunl. Orientarea arenelor antice era determinata de diferitele ore de competitie, in Europa nord-est pina la sud-vest, astlel Vest - Est sau Sud - Nord ~ incit majoritatea spectatorilor sa aiba soarele in spate. De aceea por\i1e de acces sint orientate catre est. Casele de bilete se pozitioneaza mult in fata, aStlel incit fluxurile de spectator! sa se poata deplasa spre diferite intrari. de la care, peste umplutura de pamint mentionata anterior sau pe scari. se ajun ge la nivelu/ mediu al stadionului de unde se face accesulla tribunele de dea supra 51 de dedesubt ~ Panta gradenelor, cu locuri de stat jos sau in picioare, recomandata de catre Vitruviu, este de 1: 2, si din motive acustice. La folosirea instalatiilor de amplificare a sunetului, panta va fi determinata numai de vizibilitate. in consecinta. (in cazullocurilor decalate) trebuie ca spectatorul din fiecare al doilea rind sa poata vedea peste capul spectatorilor din lata sa. Aceasta genereaza 0 curba parabolica. Cea mai buna vizibilitate este in lungul unui segment de cerc. Latimea intrarilor 51 a treptelor se va calcula in functie de fluxul de spectato ri de la plecare. care, in comparatie cu cel de la venire, se produce intr-un timp mull mai scurt. Dupa masuratorile facute de catre C. van Eestern, la sta rezulta ca. pentru a parasi stadionul pe trepte dionul din Amsterdam ~ Ie de 9,5 m latime. 5.000 de spectatori au nevoie de 7 minute. respectiv 420 sec (Ia Los Angeles 12 minute. la Torino 9 minute).
Dec! un spectator foloseste 1 m latime de scara in

Rotterdam = latun $1 colturi arcuite;
numai pentru lotbal
NO
~---~O
Budapesta = potcoava pe axa transversala
9.5 x 420
- - - =0,8sec.
5.000 sau intr-o secunda se aM pe 1 m de latime de scara 5.000
- - - = 1,25 spectatori
9,5 x 420
Formula care va determina latimea scarilor pentru ca un numar determinat de spectatori sa paraseasca stadionul intr-un anumit interval de timp este: Latimea treptelor in m = Nr. de spectatori Timpul de gollre in sec. x 1,25
SO
II
sw
Marimea complexului sportiv determinata de conditiile de vlzibHitate
Spatiile sanitare, conforme cu spectatorii, trebuie sa se afle in imediata ve cinatate a lribunelor (prim ajutor). La 20.000 de spectatori este necesar urmatorul grup de incaperi: camera de prim-ajutor si odihna 15 m2 , depozit 2 m2 si doua toalete cu filtre de miros. Pentru stadioane cu mai mull de 30.000 de spectatori se prevede 0 camera de 15 m2 pentru organele de or dine (politie. pompieri). Cabinele pentru comentatori se amplaseaza la tribu na principala, cu buna vizibilitate 'Ia teren. Fiecare cabina de 1, 5m 2 . in spate Ie a cite 5 cabine de reporteri, 0 sala de 4 m2 cu pupitru de comanda. La fie care 4 spectatori un loc de parcare. Se aloca locuri pentru aulobuzele private.
Buenos Aires
~ ~ . ~11J~ :.:.:.:M..i;z[tJt:k::::.
::\..:;:..~.:-=:.::::::: .
~'
.:::'
Berlin
..:::....:::....::::::....:::..::::..::::::::..:. Helsinki
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
1--1,12 ---+-72 -+-72--1
:.:.:.:.:.:.:.:.:..:::.:
::: ::::::::
:::::::.'::.':::::.
.::....::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::
Rio de Janeiro
Flo,enla
Areuo
(j)
Sistemul de circulatie la diferite stadioane
Profile de tribuna
505
STADIOANE
GENERALITATI ~ QJ ZONA DESllNATA SPECTATORILOR $IINVITATILOR DE ONOARE
Proiectarea S8 va face In acord cu legislatia in vigoare in fiecare land si anume "Verordnung Ober den Bau und Belrieb von Versammiungslatten" ("Reglementari pri vind constructia si utiliza,ea locurilor de adunare"). in care sint prevazute cerintele le gale de caile de acces. scari. rampe si locuri penlru spectatori. in funetle de numarui de spectalor; estimatl. locurile se dispun numai pe laturile lungi ale suprafetei de JOc (vizibilitate buna datorila distantelor relativ mici) sau. de la aprox, , 0,000 de locufl in sus. de jur-imprejurul suprafetei de joc, intrucil majorilalea eve ntmentelor au loc dupa-amiaza. dispunerea optima este cea pe latura de vesl. astfei incit speclatorir sa nu fie orbiti de soare. Penlru 0 buna vizibilitate. la dispunerea pe mai muite rinduri. este necesara 0 anu mita Inallare. Pentru tribune mici. de pina la 20 de rinduri cu locuri in picioare sau 10 rind uri de scaune. poate Ii proiectata 0 inaltare lin,ara de 1:2. in toale celelalte ca zuri. lnaltarea Iiniara va fi inlocuita cu una parabolica. La acestea. inaltarea locurilor in picioare sau a scaunelor se va slabili prin constructia g,afica a Hniilor. inaltarea va Ii de 12 cm in cazullocurilor in picioare Sl de 15 cm in cazul bancilor. -
:1
'j
Punctul de referlnta aflat in cimpul vizual
,i
CD
Constructia liniei de vizibilitale
Gradene pentru locuJ1

inplcloare
~

:., ....:.:.,.
e-4O-1
.':':':'
::::::::
........,.,'" .' ...r
(5
~23-<
CD
SECTORUL DE LOCURI PE SCAUNE

Trepte in unghi Spatiul necesar pentru un loc pe scaun se calculeaza in felul urmator: latimea locului adincimea locului din care: suprafata scaunului supra!ata de circulatie
Elemente decaiate de belon
~,~ @ Treple in unghl

Gl1Idone ptr. locu~ do _ 100 1-35.-....j
>-~"r ....lI',~,~
Beton armat cu pante si scurgere ""--80

1---45--+-35-----l
0.5 m 0.8 m 0.35 m 0,45 m
Se pot proiecta alit rinduri de scaune (banci) cit si scaune izolate. Scaunele cu spatar olera un contort sperl\. in functie de dispunerea iesirllor si intranJor. fiecare rind poa te contine. de fiecare parte a unui culoar de circulatie: la rinduri cu inciinalia moderata la rlnduri cu inclinatia accentuata 48 locuri 36 locurl
t}~,:t:;~}~:;, l~~~
.,
II
V V
Banca din lemn cu montanti la contratreapta
~ "!JIf
Locu,i avansate
>--80--;
Sectorullocurilor pe scaune se va separa de cel allocurilor in picioare. Pentru fieca re 750 de locuri se prevede 0 cale de evacuare de minim 1,00 m latlme (scan. ram pe. supralete plane).
SECTORUL LOCURILOR IN PICIOARE

Spatiul necesar pentru locurile in picioare se calculeaza in felul urmator:
latimea loculul adincimea locului
0,5 m
0,4 m
-TI. T
Locurl inaltate pe soclu de beton
Locuri din beton prelabrical
Pentru fiecare 750 de locuri se prevede 0 cale de evacuare de min. 1 m (scari. ram
pe. supratata plana). Pentru 0 umplere sl evacuare uniforme sl pentru a prevenl aglo
merarile periculoase, sectorul locurilor in picioare se va imparti in zone de aproxi
maliv 2.500 de locuri. Flecare astfel de zona va avea intrare/iesire separata si va fi
dellmitata de celelalte.
in cadrul acestor zone se vor protecla asa-numitele "spargatoare de valuri". La cel
mult fiecare 10 rinduri se va piasa 0 balustrada puternica, de aprox. 1.10 m. Prin plas
area intercalata a "spargatoarelor de val uri" se va evlla deplasarea masiva pe dia
gonala a spectatorilor.
Pentru constructia gradenelor. industria de construclii pune la dispozitie elemente
prefabricate din beton. - @- @.
Invita~i de onoare. in cazul stadioanelor mai man, se include penlru invitatii de onoa
re 0 10Ja de onoare. dotata cu scaune mobile.
t---
78 - - - - I
I - - - 76 - - - - l
1--30-4- 46
.--j
AcopeJ1ree tJ1bunelor. Acoperirea unei suprafe\e cit mal mari de tribuna este de do
rit. iar in acest scop se va folosi po ziti onarea relaliva a diferiteler trensoane de tribuna.
- @-@. Siadioriu\ Olympia din Berlin si sladionul din Viena au lost intre timp do
tate cu coperllne nol.
Placa inclinata din beton armal cu trepte obtinute prin suprabetonare
'1i"
~ ancoratl In beton
Banci m~ntate pe suponi de fier

Cota
Spectalori
-~~~-...:~~~~~~~~~te~r~en:u~IUi ~Sectiune schematica a unui stadion obtinul panial prin sapare. panial prin taluzare $1 pnn construire
natura III a
Sportivi
'II
I
I
'I
:I
I
!
I
I
f-- 6.80
---+--- 10.14 ----+- 4.80 -+-4.60-+--8.20---+- 5.90 f - - - - - - - - - - - 40,40
....... I
>--8.00--+-- B.37 - t - - 8.86 - - - ! - 6.86 ----
pag. 508
DimenSlunile terenului in metri

Joc
max. min. Regulamenrar lung;me la\;me lungime la\ime lungrme latime

Fotbal Rugby (german) 120
90
90
45
105
100
109,75 68
68.4 48.8
(i')
(2)
I
110
44
91
(:j) Rugby (amerrcan)
65
22
55
..
90
38
91
55
18
50
(4)
(4a)
Handbal Handbal in sal a Hochei

Korbball (aruncare la COS)
91
60
25
15
18
50
55
25
70
8
9
20
(s)
(6)
(i)
'~
Oina
Prellball (asem. cu Faustball)
..
(8)
12
25
135
24
(9)
(i1)
I
Vole;
12
25
45
15
Rugby (german). butur; 5.67 x 3.00 m
6Q) Faustball (mlngea cu pumnul)
Polo pe bicicleta (sala)
9
20
39
13
15
30
160
28
30
160
26
25
45
14
@ Barlau! @ Schleuderball (aruncarea mlngli)
64l
Baschet Cos de baschet Streetball
Rugby (american). butur; 5.50 x 3.05 m
@ @
14
15
Handbal. porti 7.32 x 2.44 m

Handbal in sala, porti 3.00 x 2.00
~~'--' :
'"
B
':_', '.:
.~.
- 0.
'>.~
0,5
~,5
Polo pe b;cicleta in sal a
II
I
I
Hochei. portr 3.66 x 2.14 m
Barlauf
e-I
15.0'------; ----,4.0---~
f - - - - - ,2 , O - - - - ;
1--'0.0------1 T 2.0
Baschet~ @
I
140
1~--1------:6.:.:.0----1 _
r - - 8.0 ------j
I I
I
--~--r
I
T
1.80xi.20
4.57
I
I
.L
1----1. . 30:::-r 40
IS, .. ,
45 I
1.20----,
T
I
T~
1.57'11.2
1 I
I
1.25
..J1;.--r
2.65
2.0
-L
1.25 . 2.0"
r1.8~
15.0
..:.:.:.:.:.:.:.:..:..:.:.:.:.:.:.:.:.:
Qina, semne de alergare
de 1.50 m inal\ime
f-+-6.25------+--6.25-~:-:
r2.0
COS de baschet
~ @+ @
Streetball
~ COS @
507
TERENURI DE JOe
- pag 507
OimenSlunea terenurilor in metri
Joe max. lungime latlme ITin.
lungime latime
lungime
Recom Mala') latime
--y
T eren mic pentru fotbal pentru $colari
CD FOlbal
pentru
~colari
70 50
40 25
-
40 40
-
20 20
-
44
44 44
22 22 22 22
-::
......
"
'~;
(2) (3)
(4)
Fotbal in sala Handbal in sala Hochei in saU,
40 60
20 25
-
36 64
-
18 27
-
44
n~,~~~_~--1 '<2
Aruncare la cos (sal.) Polo pe bidcleta (90200

(j)
(8)
Arunearea pOlcoavei Teren de crlchet
60
40
15
-
12
20
-
Ii
,,
I'
Fotbal in sala, portlle 2 x 3 m
13
1,80
-
Pist' de scrim.
(jQ)
(i1) (i2)
Boccia Shuffleboard
Ringtennis
24
3 3
11,50 18.29
5,50
12,20
-
24 17 18.20 18,29
_@ _ - - -(oina) - - So~ball , . .
I)
dlstanta de proteclie inclusa
---=- -------=---- --=
~~6
a.s
;--3" "6
f'71'I
~
Hochei in sala
01
0,50
'
"'><t~~;\
8~.,~.:
~~ ;~
V/
Pista de scrima
a.so
Aruneare la cos in sala. cos" 0,55. 2,5 m inal\lme
Spatiu de aruncare
"1
"~,
8 ".
'\.. '\..
,'/
@
Shuffleboard
Boccia
,,
4k Lansator
;;,:" ....,::::1
--
--_
8/l
" Punctul de I' lansare
Baza
'.
~Lovire
'\.. oJ( Primire
Aruncarea poteoavei
Ringlennis
So~ball
Terenuri de crichel
508
TERENllRI DE JOe
...... pag. 507 - 508
Campetitie Sporturi pe plaia
Dimen
Soort de masa
Fileu PaartaJcos
Sal;;
Distanta
Siunea terenulUl
tara
obslacole
pe lun- frontal grme m m 5,00 5,00
Suprafata
totala"
de joe
Dimen siunea lerenului de JOc
Distanta lara obstacole
Supralata
totala
inal~ime
L=lallme
i=inaltlme IC): compel 1tl8
lnaltime libera
G)
Beachmlnton
m
Volel
m
28,00 x 19,00
m
18,00 x 9,00
pe lun- fronta glme m m

3,00 3,50
m
reg.> 5.50
t8,00 x 9,00
25,00 x 2,24w. 15,00 2,43m.
nat.> 7.00 in!. > 12.50
Falbal (Soccer) (HProleSlonistf') ("Amatari")
36,00 x 28,00 31,00 x

25~0
1,00
2,00
40,00 x 30,00 35,00 x

2~00
L: 7,32(C) i : 2,44(C) L: 5,00(C) i : 2.00IC) 27,00 x 12,00 1,50 1,50 30,00 x 15,00 22,00 x 1,30 11,00 16,00 x 1,10 10,00 30,00 x 15,00 L : 3.00 i : 2.00
reg.> 7,00 nat.> 7,00
1,00
2,00
L: 3,00
i: 2.00
Baschet de plaia
TenlS CU
piciorul
18,00 x 9,00 18,00 x 9,00 27,00 x 12,00 13,40 x 6,10 2,00 2,00 22,00 x 13,00 33,00 x 18,00 17,40 x 10,10 12,00 x 6,00 27,00 x 12,00 13,40 x 6,10
1,00
2,00
Sepaktakraw
2,00
2,00
I-;Iandbal
3,00
3,00
1,50
1,50
Badminton
2,00
2.00
1,50 2,00 16,40 x 1,55 Ausn. Ausn. 10,10 0,30 1,30 0,30 0,35 13,00 x 1,28 4,40
into
> 9,00
Beachmlnton@
Badminton de plaja (competitie)
12,30 x 3,80
0,45 0,70
1.00 1,50
14,30 x 4,70 15,30 x 5,20
12,80 x 3,80
reg.> 5,20 nat.> 6,50
in!. > 9,00
Baschet
12,00 (dlsUntre
cO$uri)
1,00
15,00 x 10,00
TenniS (simplu)
18,00 x 9,00 18,00 x 6,00 24,00 x 11,00 24,00 x 7,50
3,00 3,00
3,00 3.00
24,00 x 15,00 24.00 x 12,00 28,00 x 13.00 28,00 x 9,50
18,00 x 9,00 18,00 x 6,00 18,00 x 9,00 18,00 x 6,00
3,00 3,00
3,00 3,00
24,00 x 1,50 15,00 24,00 x 1,50 12,00 22,00 x 2,10 11,00 bis 22,00 x 2,15 8,00
TAMbeach (slmplu)
1,00 1,00
2,00 2,00
1,00 1,00
2,00 2,00
~ Acests denumiri sint rnarei imegistrate

La nivel regional, la competitii de mas;; se poate juca in sali de inaltime incepind cu 5,50 m
Volei de plaja (competilie)
(J)
Dimensiunile suprafetelor de joe la sporturi de plaja
,~:~"~,~~~:~;j~~
, 1,0 2,0
",,"-................
",," .............
II
Tenis cu piciorul pe plaja
Tenis de plaia (dublu)
TAMbeach (competltie)
Handbal de plaja (competitle)
Soccer de plaja
509
r
i5
0
f - - - - - - - 45.00
5 --41::..:::,00,
AMENAJARI PENTRU ATLETISM DIN 18035 ...... III
o
3,00
I~
o o
~----f----13.00 - + - - - - - - 4 5 , 0 0
9,00
~
--'-,~00e....
f----l1.00----.- 9.00 ""5.00+
, 00
r--+-IO,OO~-----~---------100.00------------
TERENURIDE COMPETITIE
SURSA:DEUTSCHER LEICHTATHLETlKVERB.
(Asocialia germana penlru allelism)
DARMSTADT
Teren de competltle de tip A
Terenul de joc esle inconjurat de pista de atletism cu 8 culoare; aruncarea greulalii, a discului 5i a ciocanului, saritura in inaltime 5i aruncarea sulitei in partea sudica. aruncarea greutaiii. discului 5i sulitei precum 5i gropile cu apa penlru cursa cu obstacole in par tea nordica; amenajare pentru saritu ra cu prajina cu pista de elan de amindoua pMile pe latura eslica. in afara pistei de atletism; amenajare pentru saritura in lungime Sl triplusalt cu doua piste de elan pe latura ves tica in alara pistei de alletism.
3.00
'0.00
10000,-------
172,03
Teren de competitle de tiP B
Teren de compet1t1e de tip B

Terenul de joc este inconjurat de pista de allelism cu 6 culoare: aruncarea greutatii, discului, clocanului 5i sulliei. saritura in inaltime in partea sudica: saritura cu prajina, aruncarea sulitei. discului, ciocanului, saritura in lungi me 5i Iriplusalt cu trei piste de elan pre cum 51 5anturile cu apa pentru cursa cu obstacole in partea nordica. Sarilura cu prajina, saritura in lungime 5i trip lusaltul pot Ii dispuse 5i in afara pistei de alletism.
Teren de competltle de tip C

Terenul de joc esle inconjural de piSla de atlellsm cu 4 culoare: aruncarea di scului, ciocanului, saritura in inaltime 5i aruncarea sulitei in partea sudica; saritura cu prajina, aruncarea discu lui, ciocanului, saritura in lungime 51 triplusaltul cu trei piste de elan pre cum 5i aruncarea greutatii in partea nordica.
Teren de competitie de tip C
510
AMENAJARI PENTRU ATLETISM

Terenul de competltle de tlR. D contine urmaloarele amenajari - \.!) 4 pina la 6 culoare pentru curse de vi teza in linie dreapta S' curse cu obsta cole in linie dreapta; o supralata de joc 68 x 105 m (70 xl09 m cu zona de securitate); a amenajare pentru antrenamentele pentru aruncarea greutatii. directia de aruncare catre sud; o amenajare lripla pentru saritura in lung' me si triplusa~ cu pista de elan spre vest; o amenajare penlru saritura in inal1ime. pista de elan spre nord; o arie pentru aruncarea greutatii. direc tia de aruncare spre nord; o amenjare pentru aruncarea mingii de oina. directia de aruncare catre nord: o supratata mica de joc 27 x 45 m r,nclusiv zona de securitate). In general la terenuri de tip D pista de atlelism este din materiale naturale. dar in cazul unei piste cu ulilizare frecventa se recomanda un finisaj din material sintetic. Terenul comblnat contine 0 supralata de JOc mare sl amenajari de atletism linga si pe supra/ata de joc. Este for mat din urmatoarele amenajari: o supratata de joc 68 x 105 m (70 x 109 m CU zona de securitate) a amenajare pentru santura in inal time. pista de elan catre nord pe supra tata de joc; o amenajare de antrenamenl pentru aruncarea greutatli, directia de arunca re catre est; o ane penlru aruncarea greutatii. di recti a de aruncare catre vest. Pentru disciplinele de aruncare se re comanda. din motive de securitate, terenuri de antrenament destinate exclusiv acestui scop. Acestea con slau dinlr-o zona centrala acoperita cu gazon - suprafata de aterizare. aproxi mativ de dimensiunea unei supralete mari de joc. cu pista de elan respectiv zona de aruncare penlru sullta. disc si ciocan pe partea ingusta sudica.
2'OOE 3,00 _10_,00 _ _ '
105,00 2'lf, 27,00~ '00,00 - - - - - - - - - - - - f - - 2 3 , 0 0 136,00 - - - - - - - - - - - - - -
===1
CD
Teren de campelitie de tip 0
1 Teren 2 Pista de allelism 3 Saritura in inaltime

4 Saritura cu prajina
5 Saritura in lungime 6 Aruncarea greutatii

7 Aruncarea disculul/ciocanului
8 Aruncarea sulitei
Imingii de aina)
88
r..---32,OO--------<
i8:e
3,00
c-+ 10,00 +--------------100.00-------------+--17.00~ 1-1-----------------130.00 ----I
Teren cambinat
n
i I
:ei8
II
88
r--------,=-=-:=-=-:=-=-c=-=-c=-=-c=-=-:::-:-:=-::-c=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-==-=-=-=:-=::--------,
o1
Pista centrala de elan
II II
:ag
\I
I
88
~
I i
,7,00-.
t==3O.00
105,00'---===========~3O~,00~----=!~ 165.00 - ----I

pentru campelitii penlru antrenament
Supratata de lansare
= 8.00 m, distama pina la Iinia de balaie 2.00 m -
= 9.00 m, distanta pina la linia de balaie 1.00 m
pag. 512
511
. - - 3,96
-------<

Sursa: Bundesinstitut fOr Sportwissenschaft (Institutul federal pentru $tiintele sportului) Graurheindorfer Str 198 Bonn
Tipul pislet
;~~~:~:a I
start m
Pista
11021
400
Zona de soslre
L3timea culoarului I)
P,sla de alergare pe dlslanla scure
17 17
1.22 1.22
'<
30
Pisla circulara.
- 'I
~~//
Bordura
~ //
Obstacol
fl
Pentru culoarul exlenor se prevede 0 zona supllmentara de secufjlate de 28 cm care insa se poa te executa in mod dilent.
21 Lunglmea de 110m prOvine din cursa CU obstacole de 110m ,allfel. pentru alergan de vlteza, are 100 m
3)
Zona de slart nu este necesara.
G)
Obstacol cu contragreutate
Dimensiun; de pista Calegona
CD
Numarul
Lunglmea pistel
de
obstacole Barbati Sl juniori A + B Femelsi Junloare A Barbati JunIOr! A JuniOr! B FemelSI Junroare A Junloare B (de la 1984) Junloare (de la 1983) Elevi A Eleve A Elevi B Eleve B
inallimea obstaco lelor 0.914 m 0.762 m 1.067 m 0.996 m
Elan
Dlslanta intre obslacole 35,00 m 35.00 m 9.14 m
Zona de so 5 I f e
400 m 400 m 110m 110m
10 10 10 10 10 10 10 10 8 8 6
45,00 m 45,00 m 13,72 m 13.72 m 13,50 m
40.00
m m m m m m m m m m
40,00
14.02 16,18 19.10 10,50 10,50 16.00 12,00
8,90 m
8.60 m 8,50 m a.50m 8,00 m 8.00
110 m
100 m 100 m
0,914 m
0,840 m 0.762
13.00 m
13,00 m 12.00
100 m
0.840 m 0.840 m 0.762 m 0,762 m
; - - - - - R ~ 36,5~~~--<
80 m 80 m
12,00 m 12.00
8.00 m 7,50 m
12,00
Pista de cursa cu obstacole cu raza de racord de 16 m 51 sant cu apa

3,43
60m
11.50 m
11,00 m
t-- 3,45 ~
f----3,66~0,'2'
,50<
TeavQ 2" garnllure
obluranlQ
Observa\le: 0 IOleranta de
-= 3 mm lata de inaltlmea standard este admlsa.
0,20
-:...
0)
P,sta pentru cursa cu obstacole Elan lunglme m
CD
latlme m Groapa (G) 5altea (51 Lunglme Latlme
D irec1ie de elan
Tlpul amenaJaru
m G G SG S >8 > 8 > 5
m
2,75 2,75 5,00 5-6
Plan
150t--3,66--<
Sectiune
".
I
II'
:,
f4\
\::/
P,sta de cursa cu obstacole, sant cu apa
5antura in lunglme Tnplusalt Safllura cu pralina Santura in inaltlme
... 45 11 1.22"" 1.22~' ... 45 J1 > 5 1.22 Semlcerc r ... 2,00
Pista de cursa cu obstacole, sant cu apa

I
Llnla de batale este S1tuata la min, 1 m de groapa. deoarece dislanta intre lima de batale si sfirSltu) gropli trebUle sa fie de min. 10m, La amenaJan~e de performanta. lung,mea gropil este de 9 m ~l La amenalarile mulliple latlmea unUl culoar este de 2 m. 31 Llnla de batale esle la 11 m de groapa Ipentru linen 9 m. penlru performer! la 13 m)
t----- 7.00 ------;
DimenSluni ale amenaJanlor de saritura
- CD
, ,,
:-,-"1 TO
,I
\\.1-' ,50~ / /
,
"
/--..i.
r co
.1--.
I
:5
ai
1 I
I
",'
~'
~~.-. ~;.~~ ..
30 em nisip de cusf1
I
::
ll!!l!!!l!lll
"l
slrst de pietri, platrtli sparttli _

Tub de drens/ - -
Sectiune A-S prin amenajare pl. stlirilura in lungrme
15 - 20 30
6~,eome~r:~~~~~~~~:~:!1
emem
::::.JJ
'
1~1
ItI 1
Pisstilina Guma
III
11
:1,22:
I I
: 1,22:
I ,
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~~!'.'~ _.f!i!~2;,;Ec:I .~
~2,oof2,OO+2,~
I I 1
o o.
2,00
I
I
1
1
I
I
I I
::
t==
.t11"
\:.V
20
~ 1~
-4
38
IT
fI To
Direcl~
de elan
I
:
I I I
Sectiune prin sUpra lata de hatale
I
I I I I~l I t~ ,
AmenaJare pe~tru saritura in lunglme $1 tnplusalt
, , I ,
I
:1,22
1
, 1 1
1
1 1 '
.n
:5
','
.'.
I I I
,
.L
_L
T
, ,
:
I
,
I
J
:5
'" __ J
,
1200
A 60
Secliune A - 8
Plan
--i , ,
L
,
I I I
,
J..
I
Plan
Plan
5,0
/2,0 1,5y'"
512
Amenajare pentru saritura
in lungime Si tripIusaIt
\.!...J cu pr<3Jlna - @
'7'
Amen~)are pe.Pt!"u saritura
@2
Amenajare~ntru s~ritura
prajina -
\ZJ.
cu Sectlune E- F
f14\
Ob~.tacol $1 ~a!tea pentru saritura cu
praJlna-
CD
Pereli mobili

Sursa: Bundesinstitul fOr Sportwissensehaft, (Institutul federal pentru stiintele sporlului), Graurheindorfer Str. 198, Bonn Dimesiunile din tabelul ~ eorespund reglementarilor eompetitionale si
lrebuie respectate eu strietete; unele abateri sint posibile in eazul amenajari
lor pentru seoli, antrenament si agrement.
AmenaJarile pentru arunearea eioeanului sint aeeleasi ea si in eazul arunearii
diseului ~ CD-() insa spaliul de lansare are () doar 2,135. Reteaua de
proteC\ie~CD-este neeesara numai in eazul eompetitiilor, in reSI poate
Ii utilizata 0 eonstruetie mal simpla ea in eazul retelei de proleetie de la arun
earea diseului~ Amenajarile pentru arunearea sulitei sint eompuse din pista de elan 51 spatiul
de lansare ~0Latimea euloarului de elan de 4 m, de regula lungimea de
36,S m, minim 30 de m. Culoarul de elan se separa de spatiul de lansare
printr-un mareaj permanent in forma de arc (eurba de lansare).
Amenajarile penlru arunearea,.ll.[eut~ eonstau dintr-o arie eireulara de lan
sare 51 sector de aruneare ~ 1.2) - ~.
Lungimea amenajarii penlru arunearea greutalii este in mod normal de 20 m.
iar in eazul sporlului de performanta de 25 m.
Ancoraj Vedere laterala - amenaJare combi nata de aruncare a ciocanulul
1-2,74 ---j
Planul amenajani pentru aruncarea ciocanului
I
6.00
Tipul amenajarii
420
Suprafala de lansare m cere d = 2.50 I) cered =2.13 5 Lung. p,sle; de elan = 36,5021 Lal. plstei de elan = 4 cere d = 2.13 5
Zona de aterizare lungime ungni 40 40 80 80
80
Aruncarea discului Aruncarea ciocanului Aruncarea su)ilei Aruncarea greutatii
100 eea 29 40 pin. la 25
ina IIime
1""'"-2.74 ~ 4.0
1) 2\
Se poate folosi $i la aruncarea ciocanului prin introducerea unui cerc profilat. 30 m. Dimensiunile amenajarilor pentru aruncare Exempleie urmatoare. de la IIa V, servesc ca dimen~ium orientative a 5uprafetelor ulile pentru diferite zone de deservire (eea 4m 2/loeUitor)
Planul amenajarii pentru aruncarea discului
Amenajare pt. aruncarea discului Z = '" 219 mm '" 221 mm barball

~'1'------1
Sector de
aruncare
Exemplull: teren de sport pentru cca 5.000 de locultorl

1 teren de eompetitie de tip D 2 terenuri mici 27 x 45 m 1 teren de antrenament 2 terenuri de joe pentru agrement 1 peluza pentru joe si gimnastiea 1 loe pentru intretinerea eonditiei lizice Suprafata totala utila 10.554 2.430 4.500 250 1.000 1.400 eea 20.000 10.554 7.630 2.430 3.000 1.000 2.300 800 eea 28.000 m2 m2 m2
m 2
m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2
m2
m2
Marcaj
~~'9===~==f=*==i'"" I~ IFF
.-75 ---.of
Protil circular metalic
L - - Cere de Brun.
Exemplulll: cca 7.000 de locultorf

1 teren de eompetilie de tip D 1 teren mare 70 x 109 m 2 terenuri miei 27 x 45 m Suprafala de joe pentru agrement 1 peluza de joe si gimnastiea 1 pisla pentru intretinerea condiliei fiziee 1 pisla pentru patine cu rolile Supra/ata totala utila
care 0
= 2,13'
II
Carcul de la~are pentru aruncarea greutati; ~
Sector de lansare/aruncare a greulati;, Seellune A-B

II _
Marcaj pisla de eJan
~~ II .~
B punclulO a
II
C1
I'
II
I' AI
_--- ::---1~-_o I masuralO'"

-..1QOm
:i
Exemplullll: 7.000 de locultorl

1 teren de eompetitie de tip B 1 teren mare 70 x 109 m 3 terenuri mici 27 x 45 m 1 peluza de joe si gimnastiea 1 loe pentru intrelinerea eondiliei fiziee Suprafala totala utila 14.000 m2 7.630 m2 3.645 m2 1.000 m2 1.400 m2 eea 28.000 m2 14.000m 2 22.890 m2 8.505 m2 6.000 m2 3.300 m2 1.400 m 2 1.000 m2 2.000 m2 eea 60 .000 m2 14.000 m2 8.400 m2 30.520 m 2 12.150 m2 6.000 m2 3.300 m2 1.400 m2 1.000 m2 2.000 m2 eea 80.000 m2
-_--1---
Razade8m---
g; - 7
II
dl
II
"':
, .50 30.00 ~ 35,50--
Curba de lansare (marcala)
ExemplullV: cca 15.000 locultorl
f-----"
II
Amenajare pentru aruncarea 5ulitei
f----------~
f::::::::::
7.32 - - - - - - - - - - - - 4
~ .!
~~~~:r r
:s: 1.25
"'.22 +;30
.
e---ILJLJLJLJU
Ii
,.,; 1,25
I
"'22
."',22
:s: 1,25
"'22
~ 1,25
r i
"',22
~ 1.25
I I:S: 1.25 ?1.22 I
I
5
t~20
"
II
~20
;20
~
I
' r
~ i
1 teren de eompetilie de tip B 3 terenuri mari 70 x 109 m 7 terenuri mici 27 x 45 m Suprafala pentru agrement 1 pista pentru intretinerea eondiliei fiziee 1 loe pentru intretinerea eondiliei fiziee 1 loe pentru intrelinerea eonditiei fiziee - joe 2 peluze pentru joe si glmnastiea Suprafata totala utila
Exemplul V: cca 20.000 de locultorl

1 teren de eompetitie de tip B 1 teren de eompetitie mare - eombinat 4 terenuri mari 70 x 109 m 10 terenurl mlci 27 x 45 m Suprafala pentru agrement 1 pista pentru intrelinerea eonditiei fiziee 1 loe pentru intrelinerea eonditiei fiziee 1 loe pentru intrelinerea eonditiei fiziee - joe 2 peluze pentru joe si gimnastiea Suprafata totala utila
oExempledeprOgramepentruzoneeuopopulalie @ de la eea 5.000 la eea 20 .000 de loeuilori
:..
.20
1.20
~':':':':~:':':':':':'r(:':':':':':':':':':':'((':':':':':':':':':':"((:':':':':':':'::::"1"'(::::':::::::"1"r::':':':':':':-:':':':((':':':'
Dlmensionarea culoarelor
.. _Panta
1c/c
I,
13r
... Oireclia de alergare Dimensionarea pistei: teren de eompetltie de tip B
513
sALI
PENTRU MENTINEREA CONDITIEI FIZICE ~I PENTRU FITNESS

[l]
1
f-----1,30-----1
Sursa: Bundesinstitut fUr Sportwissenschaft, (Institutul federal pentru stiin\ele sportului), Graurheindorfer Str, 198, Bonn
Categorla Marlmea said 40 m
2
Llsta de echlpamente 80 m~ 200 m

2
I
\----90-j
T
L
2/3' 4/5' 6/7'
f----95------1
Instala\ie de vislire 51 bicicleta ergometrica
Scindura pentru exercitii abdominale cu bare SI spalier
8 9
10/1"
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13
14 (3xl
I
f----l,45------1
1---1,00----1
12 13
"
1 1
@
Aparat de traC\lune
'I
14 (2X)
1 Aparat pentru miinl 2 Sialia pentru biceps 3 Slatla pentru tnceps 4 lnstalatle pull-over I 5 Inslalatle pull-over II 6 Instalatle latiSSimus I 7 InstalaM Latissimus II 8 Sla{le pentru plept 9 Slalle pentru trunchi 1a SIaM pentru soldun I 11 Slatie pentru soldun II 12 Sla{le penlru picioare 13 Slatie penlru gambe 14 Centru pentru exercl(li diverse 20 23 25 26 27 33 Aparat de presiune I Aparat de preslune pI. plcloare Statle pI. musculalura artlriclala Aparat de Irachune Aparal pentru ndlcari in mimi Banca pt. ex. cu haltere latissimus
B
25 26
20 23 25 (2,)
2612x)
27 33
C
4612x\ 43 f4x) 4612x) 43 (1ox)
46
50 (3x) 51 (3xj 52 {5x}
43 Suport mlc penlru dlscun '* 46 BAncl de antrenament 50 51 52 53 56 57 58 59 60 61 62 70 71 72 73 74 75 78 79 80 81 82 83 85 89 Hallere pentru pumn Hallere scurte Suport pentru haltere scurte" Bare pI. haltere de antrenamenl Banca pentru r1dic3r1 Banca inchnata I Banca inclinata II Banca multifunClionala Banca mul!i-tralnlng Haltere compacte Suport pentru hailer " ' Biclcleta ergometnca lnstalalle de vishre BenZI pentru alergare Spaller Bare de IraC(IUne Banca pI. muscu(atura abdomlOala Minge de box Extensor Coarda de santun Banda vlbraloare Haltere pentru dege1e Inslalatle Ball Hallere hidro Oulap pentru aparatura
50 51 52
50 51 52 56 57 58 60 61 62
53
Centru combinat de exercitii
57 {3x)
59 60
I categor:a: Echlpament I I
Exercltli
!
A
Stall! de antrenamenl general
I
I
CapaClla\i si/sau abllilall molorll
!
FOlla
Mobllitale
I anlrenamentulul
I
I Fitness Condille fizica
Fitness Condr(le tizlca
Seopul
pe 0 slngura artlculatie
pe mar multe artlculatll
70 (3x) 71 (2x)
70
71 (3xl 7312x) 74 rz;()
I Statu de anlrenament specIal I

Suprafele de ndlcare (bara multi pres
I
!
I
! ,
Forta vileza
I,
72 73 74 75
7912x) 80 (2xj 8' (2x) 82 (2x~ 83 (2xJ
7014x) i1 (2x) 72 (2x) 73 (3x) 74i2x)
75 78
79 (2xJ 80 (2xl 81 (2x) 82 (2xl 83 (2xj 8512xj
75
79 80 81 82 (3x) (2x) {3x) (3x)
Forta
Viteza Coordonare Condltie fizlca
i
0
E
I
pe mal mulle
sau lsomelnca)
Aparate mlCl tradltlonale Instala(ll speciale precum $1 spatll pentru inca\ZIre (glmnastlca etc)
: artlculatii
pe una sau mal multe artlculalil pe mal multe artlculatll
I,
i
I
I
Forta Mobilitate
ReZISlenta tizlca Coordonare
83 (3'1
8513x) 89 j2x)
Fitness F',\ness CoMllie flzica
89
89
'I
pe una sau mal mulle artlculatll
Mobilitate Coordonare
Fitness Condl\ie fizlca
Echlpamentele 2. 3, 4, 5. 6. 7. 10, sr 11 se pot procura de la difenlJ producaton. ulilizablle pentru doua lunctll Olscunle penlru haltere. haltere pentru pumn. scurte 51 compacte au nevole de suportun. Aceslea se pot procura de pe plata 51, fiina de !orme dlfente, numarullor se va stabilr in functle de numarul de hallere
Gruparea echipamentului pe categorii
(j)
Echlpamenr recomandat pentru salile de fitness 1 Aparar pentru miini
2 Statie pentru bicepsi

3 Sialie pentru triceps I
I?il
43 73 74 73
75.
74 73
@."~
14
25~
72
72
@
89
@
~4
Intrare
26
23
59
1
57
57 52
1
~ ~
70
~ ~
514
Exemplul unel sali de fitness de eca 200 m'
4 Instalatle pull-over I
5 Instalat,e pull-over II
6 Instalatle Latissimus I
7 lnstalatie LatiSSImus II
8 Statle pentru piept
9 Sialie pentru trunchi
10 Statie penlru solduri I 11 Stat1e pentru solduri II 12 Slalie pentru p,c,oare 13 Slatie penl'u gambe 14 Centru pt. exercitii diverse 20 Aparat pentru implngeri 23 Aparat pI. impingeri cu picloarele 25 Statla de musculatura abdominala 26 Aparat de tractiune 27 Aparat pentru ridicari in miim 33 Banca de exercitii cu haltere Latissimus 43 Supor! mlc pentru discuri 46 Banca de antrenament 52 Suporturi pentru greutati mici 57 Band lnclinate I 59 Banca multifunclionala 60 Banca multitrainrng 70 Bicicleta ergometrica 71 Instalatie de vislire 72 Benzi penlru alergare 73 Spalier 74 Bare pentru ndicari in milnl 75 Banca pt. musculalura abdommala 89 Dulap pentru echipament
sAlt PENTRU
Oescnerea echipamentului Mi$carea
MENTINEREA CONDITIEI FIZICE ~I PENTRU FITNESS
1 2 3 4 5 6
A
Aparat pentru miinl

Statie pI. blcep$i Slatie pt. tncep$i Ins!alatie pull-over I Ins!alatie pull-over II
Instalatie Latissimus I Instalatie LatissImus II

Slatie pent'u piept
Plierea, extensia miinli Plierea bratului Extensia bratului Ridicarea bratelor in fata ccrpuluJ Coborirea bratelcr in tata corpului Ridicareatcoborirea miinilor
pe latera!;,
60/30 135/135 135/135 190/110 190/110 200/120
Pentru 40 - 45 de persoane se prevede 0 suprafata de minim 200 m2 Exemplul --+ 0. lnaltimea libera a tuturor spatiilor este de 3 m, Pentru a se putea piasa aparatele pe doua rindurj, salile de fitness trebuie sa aiM latimea de 6 m, Lungimea .;; 15 m, altfel nu mai este posibila supravegherea necesara in timpul antrenamentului. Cea mai mica unitate de 40 m2 este utila pentru 12 persoane.
7 8 9 10 11 12 13 14
Aducerea bratelor in 1a1a corpului! 2001120 desfacerea bratelor

Deplasa,ea bratelor pliate prin tata corpului 165/100 135/125 175/125 175/125 125/155 1401 80
Statie pentru lrunchi Statre pentru $oldun I

Statie pentru $oldun II
Slatie pentru picioare

Statie pentnu gambe
Pliereatextensia mijlocului Coborirealridlcarea picioarelor Ridicarealplierea picioarelor intinderealarcuirea picioarelor intinderealarcuirea

gambelo,
Centru de exerci1ii
multiple
Olferite miscari de baza ale picioarelor $i altar articulatli Extensia bratelor

(slind in picioare)
diferit
120/140 70/160 90/140
20 21 22 23 24 25 26
B
Aparat de pre$iune I Apa,at de p,eslune II Apa,at Hackenschmidt
Extensla bratelor vertical $i/sau

antrenarea gambelor (in plCloare)
Aparat pentru presiunea picioarelor Aparat penlru flexarea

genunchilo, (cu discuri)
Extensia picioarelor Tn plan incJinat Extensia picioarelor in plan

orizontal ($ezind)
1201160
2001 90
Extensia picioarelor in plan

vertical ($ezind)
Stalia de musculalura abdominala

Apa,at de tractiune
27 28 29
Aparat pentru ndicarea in miini Banca de presiune I Echipament cu haltere

(ma$inA Multipress)
Exercitii difente pt. musculatura 65/200 abdominala $i a spatelui Diferite miscari de baza pe una 100/140 sau mai multe articulatii 120/155 Extensialplierea bra~elor pe
verticalA (suspendaVcu sp'ijin) Extensia b,a\elor pe verticalA (intins pe banca) 200/120
Apasarea bandi. plierea genun 200/100 chilor. exercitii de ridicare $i lraetiune (toate exercitiHe cu
185/100 1501 70 160/170 120/130
30 31 32 33
greutA\i controlate) Bandi de p'esiune II (ban ApAsa,ea pe bancA inclinatA cA incinatA pI. haltere lungi ($ezind) Bandi de tip Cu,l FlotA,i Bandi de presiune III ApAsAri pe banca (culcat pe
band', inclinatle descendenta) Haltera de sol LatIssimus

Plie,ea bratului, apAsA,i la
nivelul trunchiului 40
Saltea pentnu
ridicari 41 42
43
Toate exerci~jiJe cu haltere libere (plieri de genunchi. exercitii de ridicare $i lovire)

exerc~ii
300/300
Bare cu hattere pt.
200
50/100 30/30 0/38 35170 40/120
I
~' ~
44 45
C
Suport mare pI. discuri Suport mic pI. di$curi Vasul cu prat de magneziu Suport pI. f1exiunea ge
II
401 90 120/140 80/190 1001 15 120/120 100/180 70/150
46 47 48
49
nunchiulUi (in pereche) Banca de antrenament Oiscuri de cauciuc (10; 15; 20; 25 kg) Oiscuri cu marginl de cauciuc vulcanizat (15; 2; 25 kg) Discuri din lontA (1,25; 2,50; 5: 10; 25: 50 kg)
Exemplul unel sAli de gimnastica de 200 m 2
70 71 72 73 74 75
Bicicletll ergometrica Instalatie pentru vislire

Banda pI. ale'gare Spatier Bare pentnu
Anduranta., coordonare. echi pamentele 70 pinA la 76 pentru flexia bratelor
ridica.ri in miini
BancA suspandat" pI.
50
Haltere pentnu pumn
(1; 2; 3; 4; 5: 6; 8: 10 kg) 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62
Halte'e scurte (2,5: 5; 7,5 usw. 30 kg Suport pI. halte,e scurte Bare cu halte,e (ant,en.)
Diterite exercitii pe una sau mai mutte articulatii cu haltere de pumn, compacte $i lungi
76 77
140/130
musculatura abdominala Echipament pentru susti nerea coloanei vertebrale

Echipament pent,u
testarea detentel 185 200 140

40/120 40/120 40/120 40/120
Mobilitate, coordonare. echiparnentele 77 - 88
Bare pt. flexia genunchiu

lui (imb,Acate in pernu,e) BarA de tiP Curl BancA de pres. (reglabiIA)
Banca inclinata I Banca Tnclinata II

Bandi multilunetionalA
Band' multi-training (12 pozitii) Haltere compacte (2-60 kg

Suport pI. haltere
78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89
Minge de box
Extensor Coarda de sarituri Banda vibratoare

Haltere pentru degete Apa,at Bali
Haltere cu bile
Haltere hldro Veste de greutate Saci de greutate pentru
brate/picioare 1451 80
OgtindA Dulap pI. echipament 501t 10
G)
Lisla apa,atelor pent,u exe,cllii de mentinere a conditiei lizice $i litne$$
515
f----18,27-------< 13,65t--10,97 ---+3,65j
f--------36,54--------l 13,651--10,97 ---+3,6513,65+--1 0,97 ------j3,65,
TERENURI DE TENIS
~UJ
T 0 ... '1
-,--
rr-
f--,-- f--L.
Sursa: Deutscher Tennisbund (Asociatia germana de tenis), Hamburg Joc dublu ~ CD - ' , Joc simplu , Relugiu lateral ' Relugiu lateral pI. competitii Relugiu posterior Relugiu posterior pI. competitii Spatiul dintre doua terenuri inallimea lileului in mijloc inallimea lileului la stilpi inallimea grilajului inconjurator 10,97 x 23,77 8,23 x 23,77 ;", 3,65 4,00 ;", 6,40 8,00 7.30 0,914 1,07 4,00 m m m m m m m m m m
OJ
i rI M '" <D , '"

I
I
_L.
... <D
1
t 0
CD
1
"'_3
10,97 _
La 0 grosime de 2,5 mm a sirmei - 0 marime de 4 cm a ochiurilor. Calculul supraletelor de joc. Numarul de jucatori activi de tenis reprezinta la ora actuala un pro cent de 1,6 pina la 3% din populatie. Pentru terenurile nou constru ite, raportul intre terenuri $i jucatori este de 1:30, deci lormula de calcul a supralelelor de joc va Ii: Nr. de locuitori x 3 Necesarul de terenuri de joc (T)
Terenuri de joe pentru lurnee
~ e"",,,
0,91", _1,_37_______
0Y
-:-J..l_'
,_ l
--J'pt
-J10,91' '
=
100 x 30
r-
f----------
12,79' - - - - - - - - - - - - 1
Fileul
inaltimea n1eului 80-90 em
T en ~ 8
<D
~
,
I
8.
I
Supralata necesara pentru locurile de joaca pentru copii - valoare orientativa: pentru liecare teren de tenis 20 m2 necesar de supralata pentru locurile de joaca. ~ Necesarul de locuri de parcare: joc normal (lara spectatori) - 4 10 curi de parcare pentru ma$ina pentru liecare teren de tenis. Supralata necesara pentru amenajare: supralala neta (supralata sportiva utila) este identica cu cea a terenurilor de tenis plus cea a peretilor de antrenament $i a terenurilor pentru copii. in general, su pralata necesara pentru amenajare se obline adaugind 60 - 80% la supralala neta de teren de joc. Orientarea terenurilor de joc pe cit po sibil pe directia nord-sud. Sint posibile abateri (orientarea catre vest liind mai buna decit spre est). Nu se recomanda mai mult de doua terenuri de joc unul linga altul. Unul in spatele celuilalt doar cu 0 bari era vizuala. lIuminare artiliciala la 0 inallime de 10m pe laturile lungi. Conceptia spaliului se va lace linind cont nu numai de necesitatile imediate, ci $i de cele din viitor. Activitalile ulterioare de constructie nu trebuie sa deranjeze amenajarile existente. Se va planilica de la inceput necesarul de locuinle (pentru paznic, antrenor, administra tor) si de garaje. Amenajarile de tenis nu trebuie sa jeneze, ele tre buie sa se integreze in mediul inconjurator.
f--
2,50 --+1----10-12,00-----+1-2,50--<
~I
t - - - - - - - - - 15 - 17, 0 0 - - - - - - - - - ;
Terenul de tenis pentru copii
~4,OO
-~---!
f--8,00---------1
f-----------12,00
Vedere -
l:-~~--~~
~r=11
0
Vedere-
f------------12,80--------------J
f4\
S8rviCIU $1
Mareajul de pe perele (pnnlre allele pentru passing-shot)
~.
.~.
T
I
1,50
I
_:"
1
I
I
'"';:' "
I
T
I
. I
I
'-' "
!
<Xl.
8. ...
I
I
I I
I I
11
1
51'
II
51' 10,97
II
>---8.00_
\
\
Perele parabolic
Perete inclinat
Perete vertical
Forme ale peretelui de tenis
I 12.00 !
Perele de anlrenamenl (dublu).
Dimensium recomandate pentru perete de ten is + spaliu de joe in lala peretelUi
(2)
Perete de antrenament (slmplu I
516
in411imeB stllii
I
4,40 5,10 5,80 I
Terenuri de tenis
h = 11.0
deosupro liIeulul: ~-;9""0::->--I-1-,-11~.00~>=--I1

DeBsupra Iiniei de fund:
"-,
h
~
5.10
3,0
4,40
.. ~::
I
I
I
ILinia de fund
>----- 6.40
11.88' _
Fileu
Limita locului
de refugiu
::::........: : :::::..:::::.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.::':':':':':':':':':':':':':':'::::':.'::.'::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.
..
CD
inal\imi de sali
h = 7.00
DD= 7.00
..;,~9Q(j
11..:::::.6::~~:.s.'J.:::::::::::: ::~:.:.:
DD=9.oo
:: : ::::::::::: :
inaltimea salilor de tenis este reglementata international. Aegu lamentul Cupei Davis prevede 0 lnaltime de 10,67 m. inaltimea reco in salile mandata este de 9 -11 m, 9 m liind de regula sulicienti --+ de glmnastica Si de sport jocu! de tenis este posibil Si la 0 lnaltime de 7 m a salii. inaltimea salii se masoara In dreptul lileului, de la podea pina la cota inlerioara a lermei acoperisului. Aceasta lnaltime trebuie respectata pe toata latimea de 10,97 m a supraletei de joe. inaltimea va Ii de minim 3 m la marginea exterioara a locului de relugiu. Vedere de ansamblu a sectiunllor longitudinale Si transversale a tipurilor de sali cu laturile longitudinale lnclinate--+ . Tipuri de sali: demontabile, lixe Si translormabile. Dimensiunile in terioare a salii 18,30 x 36,60 m --+ . intruc1t dimensiunile terenului de tenis Si a locurilor de relugiu slnt reglementate international, rezulta: Sala tenis 2 sala de tenis cu 2 terenuri de joe (S. + D.) (2 x 18,30) x (1 x 36,60) = 36,60 x 36,60
CD.
".~ .
.. ..
~ G)
Sala tenis 3 Peste 3 terenuri (S. + D.) de 54,90 x 36,60 m. Aceste dimensiuni slnt ideale pentru uz sportiv.
Pentru "sali de tenis economice" se poate reduce supralata con
struita dar nu se mai obtine 0 utilizare echivalenta.
Aceasta utilizare este:
1. pe ambele terenuri meciuri de simplu "S." la nivel competitional 2. pe unul din terenuri meci de dublu "D." la nivel com petitional 3. pe ambele terenuri meciuri de antrenament la nivel de sport de agrement, doua pentru meciuri de simplu sau unul pentru meciuri de simplu Si unul de dublu. Din considerente economice rezulta urmatoarea Sala tenis 2 dimensiune a salii 32,40 1 S. + 1 D. Rezultatele In lorma tabelara:
TipUI sam Terenun
cu 0 supralata analoga
: : :::::::: : ::::::: : :.
.....
Sectiuni longitudinale 51 transversale ale tipurilor de sal' E D D D E

C
c
B
B
~~~-36.57-~
x 36,60 m
5
I
0
I
Lalime
Lunglme
Utlhzare
c'
ne-c,'
r--1B,27------t
B
C
B
C
2 var. economlca
2 2 3 3 3 var. economtca 3 2 2a 2a Val. economlc8 2

'" dlmenslunl de competllle
2 2 3 3
1 1
2 2
3 3
1 1
18.30 36.60 33.90 54.90

49.50
33.90
32.40
36.60 36.60 36.60 36.60 36.60 36.60 36.60
SiD
2 5i2 0
2 S/1 S/1 0
2Dsau2S
3 5i3 0 35/20 1 Sf' 0

1 Si' 0
3Dsau3S
Plan de bala (schema) ~
18.27
(18.30) - - - - - - - - 4
r------ 18.27
(18.30)
~~~+-, +-,
g gg
I
I :
I
C1
,
36.54 (36.60
, ,
Sectiune Iransversala -
C1
I
C1
I '
I
I
I I
I
----:-
,
i
I
I I
!
I
I
.:.
t:l
H~F==i===?
,
!
I
I
Cl
I'
'I
!
1
I
,
I
I ,
I
I
I
I
Cl
C1
Sali permanente pentru unul sau mai multe terenun
Sali permanenre pentru unul sau mai multe terenuri
BBBBSSS~~
~" .".;, ; ;.; ;,.; ;.,.:.; ,.~;.;,c.,.:c.;,."c"."'".;.:.:.; ~; .".:.;,.:.".".".;,
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::...:.:.::....: :......: ..: :........::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Sec~iune transversal a -
517
1-:-:
Numerotarea plstel
"'.2"'5'-6
--1
GOLF MINIATURAL
Sursa: Deutscher Bahnengoll-Verband e.V., (Asociatia germana de gall de pista), Garlnerstr. 40 c, Halstenbeck
Elemente generale, valabile pentru toate pistele
f-I- - - ' - ,...
---Ill
Linia de depunere
8~.A"~
Piramide Linia de depunere
-:----,-----,-"2 6.25
"
ll.25 Obs'scole $1 construqia obstacoielor
~ -~'~l.-"'
~2 _
;
Linia de margine
Saito (cu unghi de inchidere)
~ ~ ~",oo
D
I
0
..............................G1.
~;;34
Terenurile pentru minigolf au 18 piste separate (cu exceptia celei de lovitura la distanta) care sint numerotate si trebuie sa corespunda normelor sistemului respectiv. pista pentru competitie se compune din: terenul de joc propriu-zis, delimitarea pistei (de obicei benzi), marcajele locurilor de lovire, unul sau mai multe obstacole (optionale), linia de margine (oPtionala), marcaje de depunere (optionale), tinta. De la caz la caz alte marcaje sau pat1i specifice sistemelor in cauza. Terenul de joc propriu-zis trebuie sa fie de min. 80 cm latime si min. 5,50 m lungime. Suprafetele de joc trebuie sa fie orizontale (nivela 90 de cm). Daca pistele nu sint marcate cu benzi, se va folosi un alt tip de marcaj (cu exceptia loviturii la distanta). Benzile trebuie dis puse astlel incit sa permita un sistem de punctare. Fiecare pista tre buie sa aiba marcata linia de lovire. Felul marcajului din cadrul unei piste respectiv in cadrul unui sistem de piste trebuie sa fie normal. Obstacolele trebuie sa fie practice Tn constructie si forma. Obstaco lele se pozitioneaza Tn raport cu scopul lor si se fixeaza. Pozitia obstacolelor mobile trebuie marcata.
Suprafata circulara inclinata, cu "rinichi"
p i
~
~'~-1D
~
Pista ondulala
p
~
~~eo
~
Denivelare tubulara.
1------ ---4:65-------------j
f-"',+-_-,'",.6"",7 --+t~j"-"IH-"''+-----F''H''''1
Bucla orlzonlala
gr
f-4Q1
"'"310
~
PI." fArA IInla de margine
PiSla liniara cu obSlacole decalale
Tlnta
............................ ~o
.............................
(j)
Pod
Labirin!
S------,-,-'d
~
se va juea numal de 18 linia de levilurl
l{5)
Ptan-
::::..:..:::::::::..:::..: ..........: : ..: :: :::::::....: ....: :: : :::::::::::::~
See!lune
.. ..
.. ..
{E]
@
Trambulina
Rampa dubla (pista tara linie de margine)
.:::::::.~::.~::~,.~
p-----'--" .. ~~
~
Leaganul cu brat (balansoar}
518
Pasaje neregulate
GOLF MINIATURAL
--OJ
@
Cere central - pista fara lime de demarca\ie
=p=====6_'25-=--=--~-------=------11 ~l ~401 ~
Vulcan - pista fara linie de margine - se joaca numai de la linia de lovire!
[J'--~4O,
f---75 ---<
q L~
::.....: ::::.' ::
:::::
,'
::: : : :
.. ..
::: : : : :::::: :: :: : :::: ::
.. .
... .. . .. ..
.;
::
\!31
'18'
Pista incllnata ascendent cu obstacol in forma de V. fara linie de margine se joaca numai de la Iinia de lovire!
20
T
Fiecare obstacol trebuie sa se dilerentieze de celelalte nu numai vi

zual ci si din punctul de vedere al tehnicii de joc pentru a permite 0
strategie a jocului.
Linia de margine marcheaza sfin;;itul primului obstacol. La pistele
lara obstacoJe aceasta delineste cit de departe de linia de lovire tre
buie trimisa mingea pentru a ramine in joc.
Daca primul obstacol ocupa intreaga latime a pistei, linia de margi
ne este identica cu sfirsitul obstacolului.
Pistele pe care se joaca numai de la linia de lovire nu au Iinie de
margine.
Liniile de margine si marcajele se vor trasa astlel incil liniile care
marcheaza locul de lovitura sa lie identic cu sfirsitul obstacolelor.
Marcajele de depunere indica zona unde este permisa depunerea
sau deplasarea mingii all ate in joc. Marcajele indica pina unde poa
te Ii dirijata mingea.
Tinta trebuie sa poata Ii atinsa de la locul de lovire cu 0 singura 10
vitura; daca este vorba de gauri diametrul acestora nu are voie sa
depaseasca 120 de mm.
Pentru sistemul minigoll, goll in miniatura sau golf in stea, Iimita
este de 100 de mm.
Toate pistele trebuie sa lie marcate. Se va juca cu mingi si crose de
golf. Sint permise toate tipurile de crose uzuale de goII sau obiecte
asemanatoare.
Supralata de lovire a crosei nu are vole sa depaseasca 40 cm 2 . Sint
admise toate tipurile de mingi de goll de pista sau goII din arice ma
terial. Diametrul mingii "" 37 mm sl ,;; 43 mm.
Bilele din lemn, metal. sticla. libra de sticla, lildes sau material si
milar ca si bilele de biliard nu sint recunoscute pentru go/lui pe pista.
Terenurile de goII in miniatura au in general urmatoarele dimensiuni
normate:
lungimea pistei 6.25 m, latimea pistei 0,90 m, diametrul cercului linal
1,40 m -- pag. 518 CD.
40
-'
Unghi drept
Fulger
Mlnigolf:
creat la inceputul ani lor '50 de catre elvetianul Bogni, este campus
din 17 piste de beton (12 m lungime) si a pista de lovitura /a distanta
(cca 25 m lunglme). Pistele sint inconjurate de rame din tevi de me
tal. Obstacolele sint din piatra naturala.
p~c-Ol
Pista Ilniara fara obstacole
Cobigolf:
unul din cele mai dilicile slsteme de piste.

Caracteristice sint portile de dlmensiuni micl dispuse in lata
obstacolelor.
Amenajarea are 18 piste care pot fi de dimensiuni mad (intre 12 si
14 m) sau mici ([ntre 6 si 7 m) .
II
Cere inclinat fara pista @

S8 joaca numai deobstacole - lovire! fara linl8 de margine
la linia de
.:.:.:': "::'...:::::::::.::::..:::::::.. .:.:.::::::..:.:::::::..::..::..:.:..~.f:: . . .::
p-----------<O,
~40~
f-----1.26--+--
Stemgolf:
aceasta amenajare are 18 piste. 17 piste de beton au la capat 0 tinta

in forma de semicerc, iar ultima pista are tinta in forma de stea; de
aici provine sl numele sistemului.
Lungimea pistelor este de 8 m, latimea de 1 m, diametrul cercului
final de 2 m.
Pistele sint delimitate cu banda de sudat tevi. Marcajul de lovitura
este un cerc de 30 cm diametru. Gaura are un diametru de 10 cm.
Pentru toate sistemele de golf pe pista toate obstacolele sint nor
mate precum si alese Si construite dupa criterii sportive.
De aceea, fiecare pista se poate juca cu "As". pentru ca telul fiecarui
jucator de golf pe pista este sa parcurga pista cu un numar minim
de lovituri.
Scorul de 18 puncte - liecare pista realizata cu .,As" - a fost realizat
de mal multe orl.
p-~
~
2'50-1~~1
:i
linia de gran ita. g~e
Platou circular - pista tara linie de margine - S8 joaca numai de la [jnia de lovire!
I
Fereastra 5,5 x 10
'::::::::::.'::::::::::. ',':::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.':::::,.::::::;:::::::::; ::.
Panta ascendenta cu oriliciu central (fereastra)
519
f - - - 2.0 f - - -
f- 7Q -!
TERENURI DE GOLF
-.QJ
Sursa: Deutscher Golfverband (Asociatia germana de golf), Rheinblickstr. 24, Wiesbaden. Bundesinstltut fur Sportwissenschaft (Institutul federal pentru
~tiintele
sportului), Graurheindorfer Str. 198, Bonn
e70 ""'1,21.3-'---" 2.5 12.83.0)-'- 2,0 ------'45~
'---- 1.2 - - " 2.5--+- 2.0--i 40
1,8
f - - - - 3,0 - - - ,
f---- 2.0 -----1
.60-70~
Terenurile de exercitiu -. (j) servese lie pentru antrenamentul in jo cud seurte lie ca "initiere" in jocul de golf. Un centru de goll ca do tare sportiva autonoma poate Ii amenajat de exemplu pe 0 supralata de nu mai mult de 10 hectare. Ar trebui sa euprinda un teren de antrenament. 0 paji$te de apropiere. un gazon de antrenament $i un teren eu 9 gauri (Par 3). ---> Se dilerentiaza urmatoarele lungimi de terenuri $i numarul de "par" (numar stabilit de lovituri la 0 gaura sau 0 cursa intreaga) rezultat din acestea. Lungimile omologate de piste standard sint cuprinse intre 0 lungime normala de 3.749 m la Standard 60 $i 6.492 m la Standard 74.
Necesarul de spatlu la golf

, ,t
i.' ...
Cros. de goll
\)
Strat de vegetatie
30-35
PantA
Geanta de gall sl carucior

__ ..Incoreet
---Folie
Tipun uzuale de constructii ~ gazon de golf Alimenlareacu apa $1

scurgerea
Elementele unui teren de goll: la ineeputul pistei se alia locullovitu rii de ineepere a carui marime nu este reglementata. La 0 latime su licienta ar trebui sa alba 0 supralata de cca 200 m2 . Pistele sint de o latime de 30 - 50 m $i 0 lungime variind de la 100 m pina la pes te 500 m. La slir$itul pistei se alia zona verde. de min. 400 m2 , de regula intre 500 $i 600 m2 . Paji$tea de apropiere este optionala. Latimea minima de 2,5 m. Pe marginea terenului de joc se prevad supralete neamenajate, eu vegetatie de dilerite inaltimi. Gropile (buneare verzi) sint obstaeolele cel mai des construite, dar au dezavantajul ca par "corpuri straine" in peisaj.
Par (numarul minim de lovlturi pe gaura sau 0 cursa intreaga)
Lunglmea plstel de golf pentru barbatl pina la 228 m 229-434 m peste 435 m pentru femel pina la 201 m 202-382 m peste 383 m
Ibie -----...
'.
~ ,-_
,.'
_ _
~",~~i;.-~.,.~~~
_."",.o_~~')"""""'''''-~-'''lII!'' Corect
.. ..:.,::..---
...
Coreet Incoreet
",'
.... _ Incoreet T~rePteCoreet . __,__ /

~
// .' '1, "
~,~~'~ .....
.....
.......
---~--~-
,"/,'
--
."
/,\,
RidicAturi/valuri ~ ... _ ...
,<-
__ Incoreet ~~ Coreet
.... ...........
~"k;;,,>n;:;)V,''>;.V,,::,/<~
Constructia - adincime si forma - a unel gropl de golf in lunclie de dis lanla lata de gazon. eu cit mal aproape gazenu!. CU atit mal abrup ta lata (Facel
.. -_
3 4 5
" /,
f4\
\:::.J
Amenawea supralete!. Modelarea pajlstel
Terenur; de golf
Seqiunea unei groPI verzi (buncar verde)
A B
Paji$te de antrenament de lansare Cimpun de pitchmg Lacun de parcare
Cr~direa
1 - 9 Piste de joe A Pa)i$te de antrenament
B C
CD
Amenajarea unul leren de antrenamenl -
Cladirea de lansare Cimpuri de pitching Locun de parcare
Extinderea unul teren de antrenament
520
1 Lovituri b3mati 2 Lovllun femei
TERENURI DE GOLF
-+[l]
Sursa: Deulscher Gollvertland (Aso ciatia genmana de golf), Rheinblickslr. 24, Wlesbaden, Bundesinstitul IUr Sport wissenschaft, (Inslilulu! lederal pentru $Iiintele sportului), Graurheindorfer SIr. 198, Bonn, Din puncl de vedere eslelic, lerenuri Ie de golf se amplaseaza eel mai bine pe teren accidenlal, cu urCU$uri line, inlre zone impadurile cu lumini$uri sau grupuri de copaci, cu obslacole naturale (ape curgaloare, iazuri), cu denivelari sau intre dune pe malul marii. Marimea terenurilor esle dala de numarul de pisle de lovire ("gauri") $i lungimea aceslora (Iungimea de la "Iovire" pina la "gaura"). Terenurile de golf nu se pol compara cu amena jarile sportive "normale" $i slandardi zale. In ziua de azi lerenurile de golf pol fi concepule aproape exclusiv in zone rurale $i anume pe fosle lere nuri agricole sau foresliere. Pro ieclarea unui leren de golf necesila regia unui mulli-expert versat care Irebuie sa aiba cuno$llntele unui pei sagisl. jucalor de golf, ecolog, pedo log, specialist In Imbunalatiri funci are, economist elc.. inainle de pro ieclarea propriu-zisa se va lace 0 invesligare delaliala a locului penlru lerenul de goll. Zona deservita de un leren preconizal s-ar caracleriza prin: un numar aprox. de 100.000 de 10 cuilon la 0 distanla maxima de 30 de minule cu ma$ina la un leren cu 9 gaurl, penlru a pulea Ii alins numarul de 300 de membri in clubul de golf. (Relatia din acesl moment in Ger mania esle de mai mull de 200.000 de locuilori la un teren cu 9 gauri). o componenta imponanla a oricarei amenaJari penlru golf slnl lerenurile de anlrenamenl. Se deosebesc: paji$ti de anlrenamenl, gazoane de anIrenamenl $i paji$li "de aproplere" ~ pag. 520 0 paiiSle de antrena menllrebuie sa fie pe cll posibil ne teda si sa aiba 0 latime de min. 80 m penlru a permile antrenamenlul si mullan a cca 15 Jucalori. Lungimea trebule sa lie de min. 200 m. de preferal 225 m si sa lie aslfel siluata incH sa nu Incurce culoarele de joe inveclnale. Pozilia ideala esle Iinga c1adirea clubului. Paji$lea "de apro piere" Irebuie sa aiba 0 supralala mo delala de minim 300 m2 . Obslacolele de nisip penlru lovilunle de anlrena menl sa aiba minim 200 m2 $i sa pre zinle adincimi diferile. Proieclarea unui leren de golf Irebuie sa aiba ca premisa exlinderea in limp la un Ie ren de 18 gauri; de aceea Irebuie sa fie la dispozilie 0 supralala de min. 55 oplim 60 hectare. Penlru a oferi posi bililalea unei jumalali de runda (9 gauri) trebuie ca punctul 1 de lovire $i 9 verde precum sl punclul 10 de lovi re si 18 verde sa se afle in vecinala lea c1adlril c1ubului. ~
Grupde pomi
G)
Elementele unul teren de golf
(1)
Exemplul unul teren de golf cu 18 gaur!
A = Pailste de antrenament
8 = Cladire de lavitura
C
= Gazon de pitching o = Locurl de parcare

1-18 Piste de Joe
II
I
II
0.
= PaJi$te de antrenament
8 = Cladire de lav,tura
o = Lacun de parcare
1 - 27 Piste de Joe
C "" Gazan de pItching
Extmderea amenajaril la 27 de gaurl
- 0
521
1000 900 800 ha 700
-1~~tll~~~II~;~~~~
cca 1.000 ha
'6'
Mall mare
SPORTURI NAUTICE
Sursa: Deutsche Marina Consult, DMC, Hannover ..... QJ Capacitatea:
Existenta unei suprafete minime de apa, in relatie cu tipul de amb
arcatiune folosit in sens sportiv, evitarea conflictelor sportive $i eco
logice ca $i supraaglomerarea apelor. in medie doar 20 - 30 % din
tre ambarcatiunile station ate navigheaza simultan. Se va tine cont
de factorul de concomitenta - raportul dintre numarul total de amb
arcatiuni autorizate $i numarul mediu de ambarcatiuni care na
vigheaza, suprafata tehnic necesara pentru fiecare tip de ambar
catiune, distanta suficienta pina la ambarcatiunile invecinate.
Conditiile de stabilire a factorului de concomitenta:
Variabile independente: marimea suprafetei de apa, morfologia ma
lului, directia $i marimea valurilor.
Variabile dependente: lungimeallatimea ambarcatiunilor, viteza,
amploarea manevrelor.
Tipuri de amenajari pentru sporturi nautice:
Porturi patrulatere ..... : in special pentru amenajari de marime
mijlocie (100 - 400 de locuri de ancorare), un dig principal paralel
cu malul, inchis pe una din laturi, cu orientare optima in raport cu di
rectia predominanta a vintului $i valurilor.
Dig Iiber, paralel cu malul ..... 8): nu este circulabil, ofera doar 0 pro
tectie partiala, portul este deschis pe doua laturi, se poate folosi
doar la maluri fara depunere de sedimente $i care nu necesita 0 pro
tectie sporita; in anumite conditii, la apele interioare, valurile se re
flecta in port, in interiorul digului.
Diguri convergente ..... : doua diguri se intilnesc in forma de
pilnie; constructia necesita multa munca $i este scumpa; doar pen
tru locatii a caror forma naturala ofera conditii propice; tipul ideal
pentru amenajari de coasta foarte bine protejate.
Porturi-insula ..... : in cazul malurilor sensibile, la funduri plate sau
la probleme de spatiu, in functie de amplasament se va construi 0
insula pentru sporturi nautice sau pe pontoane.
Schimbarea apei in port ~ CD: apa stataloare prezinta dezavan
taje (mirosuri, calitatea apei); se vor prevedea tevi pentru 0 depla
sare lenta a apei.
Pereti de palplan$e ~ : ace$iia ofera, in conditiile unei supra
fete mid, 0 consolidare de durata a malului. Sint cDnfectionati pre
ponderent din profile de otel imbinate, dar pot fi $i din lemn sau ma
teriale sintetice. Constructiile din palplan$e sint relativ impermeabi
Ie $i datorita rmomentului de rezistenta ridicat al grinzilor grele din
palplan$e, pot acoperi s.uprafete cu deschidere mare. Ambarcatiu
nile sportive care sint ancorate linga peretele de palplan$a trebuie
protejate cu un tampon impotriva deteriorarilor mecanice. in afara
de aceasta, palplan$ele metalice ruginite sint inestetice.
Lac de dimensiunr foarte mari
.......-- Lac de dimensiuni mari cca 350 ha

_ _ Lac artificial mare cca 80 ha
Lunglme: AdinClme:
3,7 m 0,8 m
"" 4,2 m 1,0 m
.,,;; 6.50 m ..,; 1.35 m
s 8.00 m G 1,35 m
Relatia suprafata apei - dimensiunea barcllor
. . ..
Forma de port in sistem paralel
::
............. :.:.:: u~ \ ~ ".:.:"
...
..
.............. . . . . .
....................
':.
::::' ',:.:
":'..... ..
::-:
... . ...
..::: .. ...
'::::
.... .... .....
...
Form~ de port in sistem central

--
--_ -----
-----
Forma de port in sistem radial
------
~IJUUUL~JJ~-~~~1!":
'::::::::..:::::::::::::..:::::::::::::::::::.J:::::....
Dig liber paralel cu malul
Diguri convergente
~:;:~--~fUlD~ ~~ ~ ~.~ ~.:.: : ~

. lj.'.'." I:.:::-:: ..
~---~----~.:-:.-:.-=-----~~:
::::::.:............
I
(3)
Dig inch.s pe a latura
.. ;~~~I~~;~~~;luenl~
II
,,~,.,"_ ~~
Sectorul
..
(
............;
~)
: : :::::: : : - : : :
..
tehmc si
sanlier
naval
Gaslronoml8 Servlcii
... ::::::::::::::::::::.'::::::::::::
':::::::::::.
Infrastructura amenaiarii pentru sportunle nautlce
(2)
Reimprosp~tarea
Mal
apei Fata la mare

.. ~::
Fata la port
II
~""":""::"'" ~
:: .S' H
f------2H~1,5H...,
I
e--------B
inaltimea H
m
inaltimea la baz~ B m
1 2
4 5 6
4.00 7.50 11.00 14,50 18,00 21,50
Pilot de lemn batut
Palplan$e din metal
Stut cu cel putin dou~ noduri de vegetatie
Secliune prin dig
522
SPORTURI NAUTICE
1111111111111111111 I111I1111 IJIIIJIJLIIIIII [] I111I11
<2 . . .
Paralel
1
in,pachel'
<Z.ii1
Sursa: Deutsche Marina Consult, DMC, Hannover .....
aJ
<.1
<Z::H.:.{ il
111I11111111111 illl illlllill
~
.......
:-::-:::.'
~ :
.
.:::::.:.
1:.1>
Unlar
~~~
8<2
Perpendicular
Marimea locurilor de ancorare: Marimea locurilor de ancorare este in functie de ambarcatiile din port. intr-un port se prevad locuri de an corare de marimi diferite. ordonate dupa marime, Sint necesare si 10 curi de ancorare pentru iahturi mari (Iungimea > de 20 m). Stationarea si manevrarea in locurile de ancorare trebuie sa se desfasoare in si guranta - . Cercul de manevra - : imediat dupa intrarea in port este necesar un cere de manevra care sa permita intoarcerea am barcatiunilor celor marL Cercul de manevra trebuie sa masoare = 35 60 m diametru asigurind intrarea in port Si siguranta manevrelor pe timp de furtuna. Sisteme de debarcare: alegerea sistemului de deb arcader se va face dupa solicitarile la care este supus acesta: de impingere. tamponare cu ambarcatiunile, tractiune a parimelor. in ca zul unui nivel variabil al apei sint recomandate debarcaderele f10tante
-@)-@.
Proiectarea amenajarilor pentru sporturi nautice: impartirea pe zone si functii: zona locurilorde ancorare (pompa de materii fecale, co lace de salvare. coloane de alimentare cu apa si curent, debarasarea gunoaielor) - zona trebuie sa fie sigura, atractiva Si functionala - CD, Zona tehnica (rampa de lansare, macaraua, atelierul, service motoa re) - zona de reparatii/poluare. Zona de gastronomie - terase pe apa, pentru observatie. Zona de servicii (administratia portului, dusuri, toalete. informati!) - trebuie sa fie usor de gasi!. Locuri de parcare: si gure pentru automobile $i trailere. Proiectarea diferitelor domenii se va face individual, nu exista solutii standard.
~~
Console flofanle
Ql
1000
150ft-b+6~b ""T1150
due d'Albe
(Irei frati)
500~~~~500
Ancorarea barcilor: ancorarea dlagonala lntre debarcader "I prelungirea debarcaderului
Ancorarea barcilor: ancorarea intre debarcader "i duc d'Albe (trel Irati)
(i)
:a~~~~ao~arCli ,,//
,,Ol " Ql Ol
8~
1,00 _
-,,'
Due d Albe (Irel fraIl) de pupa
".."
, , , ,
I
, , ,
Lallme, 0.30, 0.80
;-- Lunglmea
'"
b~rCII
)( 1.5 ' . 8
Dimensiuni
aprOXlmatlve
.-2000-1 Ancorarea barCllor: ancorare Inlre debarcader "i consola In forma de Y

20
T
Spatiul de manevra lntre debarcadere
Materil fecale, apa din santine. apa reziduala; aprovizionare cu curent "I apa, cablu tv "I internet
I I - - 2.00-----1
15
II
- I"
Ii
5115
P'Z'3 rssrP I!i
:.:-:-:-:.:.1.:-:.:-:.:.:.:.:.:.:-:::.::.:.:-:-:-:-:-:.:.:.:.:-:-:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::
In San Francisco
o = diametrul de manevra in port - 35 -60 m
t1O'
~ armat umplut cu nlslp
Cheson din prefabricate de beton
,;;; ~
r;-::..=.;:..=::::...= ~ ::::::::::::::::::::y:::::::::::::::::::: ",='=="===='===?'
~::
.('tI
: --i---:
I I I
1:5-1:10
II
~
La modiflcarea pantel S8 proiecteaza un racord lin
.=
::
Perete de
edec
_ -1- - -:- -
Fundatie continua In funqie de structura solului
Spatlu de lractare
Rampa de lansare - sectlune
Plan-@
523
"
2
1 Locuri de ancorare 2 Locuinte~vas private 3 Ambarcatiunl expuse 4 Gara) pentru ambarcaliunl 5 Ramp" de lansare 6 Lac de parcare pentru trailere 7 Locuri de parcare pentru automoblle~ locuinte 8 Spal1u pentru \ole
Arh. Haas
Demisol
CD
..
---- _-~~II
Parter
Schema functionala a unui club

r-~o-
N,",
",0
N,",
I I
I
"''"'
",0 (\,j_M
""0
-----'",
c:::;:::l
~I'"
...
-- --~
---
....
I
I
- -- -I ...
~= :11 <i=:J <C:l
--
----
I
I
I I
- --,
- --"'1
-- ..
...
,
~
-----],:
...
~~"'0
Nr
-- ,,--
t-- - t---- - - - - -~~

-
"'0
N,",
"'0
N_,",
<t-~:
.,..-- '""
....
AmenaJarea Classee ! Muritz
- --
L --
;~
-~8.0--
~1g:g~~g~1g.g-
.:11
Hala de depozitare ambarcatlunl cu u~a pe una sau doua laturl lungi

)
HalO. de depozitare ambarcatiuni

cu USI frontale
'" <Ii
o.
e;
.,,:
<Ii
1 Accesulin port
'"
'" <Ii
Locuri de parcare pe uscat
2 Rampa pt. iole 3 Motel

4 Portul nou
5 Porrul vechi 6 Debarcader 7 WC 8 Hotel Sl restaurant
9 Complex comercial 10 Chiosc 11 $antier naval 12 Magazia de iarna pt. ambarcatiuni 13 .,Trave-liW
(2)
Exemplu de port pentru lahturi _ p.",u"i__--=.,..;;=~
TTOT T "'f T +i TNn TOT t

'I
Clasa
ambarca~iunji
Marimea necesara Distanta Latimea a locului de necesara a _m Lung. ILl Lat. (I)
:1
~
Santier naval Oimenslum\e locurrlor de ancorare laht laht de croazlera 11.00 x 4,0~ Cladirea clubului Vas cu cabina 9,50 x 3.5~ Vas de croaz!en~. 8,00 x 3.10 m Barca cu motor pt.canale de navigatie 6,50 x 3,60 m Velier 8 m
J. J. J. J. J.
'"
Sig~anta Cai~de accesl

(S) (A)
J.UJ.UJ. J. J.
- - - - - - - '" I i Flying Dutchman

C
J
-'
Finn-Dinghy
I'
TT
524
T~T[
'" +
",1
'"
J. J. J. J. J.
Star Tempest Drachen Soling Tornado 470
4.50 6,00 7.00 6,70 9,00 8.50 6,50 5.50
3,00 3.00 3.50 4,00 4.00 4.00 6.00 3,50
3,00 1.00 1.50 2,00 2.00 2,00 2,00 1.50
5,00 6,50 7.50

8,00
9.50
9.50 7.00 5.00
---II
---~
Hata ambarcatiunilor
5 Distanla de siguranta anterioara $i posterioara lunglmii L

I
IT
Marrmea locurilor de parcare pe uscat a ambarcatiunilor olimplce
Exemplul unui port pentru ambarcatiuni sportive
SPORTURI NAUTICE
Sursa: Deutsche Marina Consult, DMC, Hannover
-+
III
CD
lola
Sectiune transversala prin iola
II
)1I
?.!
~:3
H~
I
(,0.
~21E
Competitiile sportive se pot desfasura numai daca toti participantii au acelasi tip de ambarcatiune. De aceea ambarcatiunile pentru regate sint standardizate. Clasele nationale sint omologate de ligile nationale sportive, clasele internatlonale de catre Liga mondiala din Londra. Tot aceasta omologheaza si c1asele olimpice; dupa fiecare competitie ace stea se reinnoiesc. Fiecare tip de ambarcatiune necesita a anumita adincime a ape! in por turi si a apei: in general 1.250 mm (iole, vase cu derivor) si 4.000 - 5.000 mm (vase cu chila). Apele lara variatii de nivel sint optime pentru con structia de porturi si pentru siguranta vaselor.
Ambarcati~ni
.-
'"
cu pinze
t-------
4,9-9.5 m
Sectiune transversala prin
Barca deschisa cu chila
baret!. deschlsa. cu chila
de ex lola de
agrement 10,15
de ex.
lola
pilat
de ex
Finn Dinghl
Tornado
Flymg Outchman lole C
de ex.
lahl KA
lahl RORe lahl KA
de ex.
laht de curse lahl de croaziera CR
de ex.
Drachen
Star
20
m~
lola de
croazlera 15.20
30
m2
lole 5,05
470
laht de eroazlera RQRC
1----2.0-3.1 m----------1
Tipurile. S' clasele de ambarcatiuni cu pinze

Clasa unlDimens. i Adinel" late! U) sau ' lunglmel mea clasa canlallme ! structiva (Ci m m
,
laht de croaziera cu chila
Sectlune transversa/a prin iaht de croazlera cu chila
I Clasa ambareatlunll cu pinza I Tipul (eclllpajuJ) (1-3) persoane
Supralata pinze 3
~:~i~~~stInCtiV
m'
Clasele olimpiee:
Finn-Dinghl' (1)
Finn
Flying DUlcllman 11 (2)
Star (2)
Tempest
Dragon'l (3)
SOllng 1 ! (3)
Tornado" (2)
: 4,50:1 51 : 0.85
1,0 1'51S1 26 , 22.93 (5) 12215)

124,3 (S)
1
i 6,05'1.80
1.10
laht de croaziera cu chlla. si deriver
6.90/1,70 700 6.69/2.00 1,13 I 8.90/1.90 1.20 , 8,15/1.90 I 1.30
, 625'3,05
0.80
22 .5(51
I ,
470'\ (2)
laht de 5.50 m
Alte clase
internationale:
Plrat (2)
Optimist 111
Copli 51 Meret
, Cadetl 121 lola - OK (1] lola - Olimpla (2) lola 420 (2) CUeva elase nationale: , lola de 15 m2de I agrement sau lola H (2)! C lola. de croazlera i C 15 m 2 (2) I lola de croazlera 20 m 2 I C
U
i
470il.58 9,50:1.95
1,05 1.35
: 10,66(5) ,28.8
doua linn albaslre vaJunte suprapuse Iiterele FD negre slea in CInCI culori rosie litera T neagra litera D neagra litera Q de culoare neagra
litera T de euloare neagra '
cu 2 linJi paralele
I cu doua Iinil paralele : nr. 470 de culoare neagra ; nr. 5.5 de culoare neagra
i i 5.00 1.62
: 2.30.1.13 ! 3.32'1.27 I 4.00'1.42 5.0011 66 I 4.20.'1,50
085
10lSl
toporul rosu pI abOrdaJ litera 0 de culoare neagra

lilera G de culoare neagra
Iiterele 0 SI K albastre
Inel rosu
numarul 420 de euloare
neagra SOlS inclinal
laht de croazlera cu chila de ruliu
SeC!lune transversala prin iaht de croazlera cu chila de ruliu
0,77 + 0.74 + 0.95 1,06 + 0.95 +
3,33
5,10 (S)
II
8.50 10
10 IS)
. 6.20'1,70 6.50/1 85 7.75'2,15
15 15
(S) (S)
litera H de culoare neagra litera P de euloare neagra litera A de culoare neagra

+
" Clasa Inlernatlonala .. lola de 1 persoana 4,23 1.37 0,90 7,10 57
-~'~~5-------;
20 (SI
derlvorul oeschls
Clasa internatlonala iolt!. de 2 persoane Lunglme L.atlme AdinClme Supr. pinzel Greutate 4,08 m 1,47m 0,96 m 8.10 m 2 95 kg
Sectiune transversala prin

catamaran deschis
Clasa Inlernallonala lola. de tlnerer de 2 persoane Lunglme Lallme Adincime Supr. pinzel Greulate 5.00 m 1.60m 1.34 m 10.00 ml 170 kg
Clasele ambarcatlunilor cu pinza (extras)
Clasa na\lonala lola de 2 persoane
Laser Lunglme Latime Adinclme Supr. pinzel Greulale
m Vauflen m m m2 kg
Plrat
Corsar Lunglme Latime Adincime Supr. pinzel Greutate
..L. Clasa l1atlonala DClasa ollmplca lola de 2 persoane lola. de 2 persoane Flymg Lunglme 6.05 m 5,00 m MigratOr Lunglme 5,80 m Lallme 1 88 m Dutchman Latlme 1.80 m 1,70m AdinClme 1,10 m AdinClme 1.10 m 1.00 m 11.50 m 2 Supr. pinzel 15.00 m 2 Supr. pinzei 15.00 m 2 120 kg Gulate 250 kg Greula1e kg
p lola de croazlera
Lunglme 5.00 - 7.75 m Latlme , .70 - 2.50 m AdinClme , ,25 - 1.40 m Supr. pinzel 15,00 m l Greutale 170 kg
'r
'" ai
o o
f
o
Clasele de ambarcallunl prezente in porturi
525
SPORTURI NAUTICE Amenajari --+ UJ

Cerin\ele unui traseu de antre nament de regata pentru canoe $i slalom. 1. Amenajari naturale: parcur suri abrupte (1 :100 sau mai mult) care nu servesc transpor tului fluvial sau parcursuri ase manatoare de minim 10 m2/s debit (natural sau controlat in amonte de 0 centrala). De ase menea in canaleIe morilor sau centralelor de minim 8 metri la\ime, cu sau fara obstacole (construirea de porti) --+ G). 2. Amenajari artificiale: amena jarea olimpica pe canalul Eis/ Lech linga Augsburg, 550 m lungime. Canal din beton armat cu stinci de beton ca obstacole pe 0 cMere de 6 m, denivelare obligatorie, pina la 32 de p0rtL Cerin\ele unui traseu de regata $i antrenament pentru caiac $i canoe --+ .
ill
Traseu de regata pentru slalom cu canoe
IA
Denivelare obligatorie 0,8 m
0.4
(,01
II
~1::-1
Ii
0,0
J = 1:12.5
l:\il
+~'
+ +;
ll
_____-1J
325
<0
100 106
Sectiunea longitudinala
CD
~_ _6",. 0--,1~_~
Sectrunea transversala -
CD
Orientare optoma: SV-NE
Clapa mobila
I----
Cal8C femel 500 m
Caiac $i canoe canadiana 1000 m

Canoe lemei 1000 m Canoe b:irba1i 2000 m
~ ~~SPort'VI
~
------l
--------~------~
I 8
Mal
... DebarctJder; ~
'2 .s. ,., E
.=
: 2
:I ';;
Tribuna
2~-50iC-"-m
:I:
'"
1QOOm
500 m
---~----
500 m
---~~
100m (100m)
~
-<
Parcursul regatel din Munchen (dim. Internationa)ele) pentru caiac $i canoe
6 cuJoare de 13,5 m
+ + is ~ 811, ~ ~ Canotaj pe ~ ?~,L+ ~ ? + " 15 il a6 cu!oare 13,5 m + +9T + 35 + + ? ? - ? + $"' 1 t ;+ + m

.L_Mal
Plan canotaj Geamanduri cu virt albe Plan canoe
Ambarcatiun, cu lungim, frecvente de: 3.6 m. 4.6 m, 5 m. 7,5 m,l 0 m, 12.5 m. 15 m. 17,5 m latimllrecvente de: 0,7 m. 1,4 m. 1.6 m. 2.5 m. 3 m. 3.5 m. 4 m, 4,5 m adincim' Irecvente de: 0,5 m, 1 m, 1,5 m, 2 m, 2.5 m
--+
BARCI CU MOTOR
..,..
'"
"'.
[~D );:)y
1 - - - 7 . 0 - 8,0 Barca cu motor
T
'" '"
0
J...
'"
I
lb:~~
10.0
Barca de croaziera cu motor
T '"
v
0
v-
~B
12.0 - t3.0
laht cu motor
526
(2)
1.65-' ,70
Sursa: Deutscher Ruderverband (Asociatia german a vislasilor), Hannover -
AMBARCATIUNI DE SPORT - BARCI CU RAME a CD
G)
q--=====:=r{~w:ffi~>======~------".0113.5------~
Schif - simplu
~120
-~
Dublu/cvadruplu
~===~~If:a\.P \.Y \.P \ y ~(j~O=::1~@LS.2....!:::3~a ~@~JaO=::1~@~aU~~>L:====:=
f-70.., >------------19.50--------------;
Echipaj de 8
120
~------7.5I12.5I17.5
....35....
60
Ambarcatiune de competitie simplu/echipaj de 4/echipaj de 8 70
<!OI
4-aU
IO~o$J>-'~
>--1.70-1.80---<
Barcile cu rame slntln marea lor majoritate barci pentru echipe 5i

de aceea de cele mai multe ori slntln proprietatea asociatiilor sporti
ve. Caiacele 5i canoele canadiene se intllnesc cel mai des pe ca
nale navigabile lara obstacole, allate intr-un peisaj lrumos.
Hangarul cu lerestre sau oberliht catre nord, pentru a proteja de soa
reo U5ile ~ 2,50 x 2,75 m pentru a permite transportul barcilor dea
supra capului. Latimea halei ~ 6 m. Lungimea adecvata a halei 30 m,
inaltimea halei pe cit posibil de 4 m -... @. Lungimea vislelor 3,80 m.
Latimea palei 15 - 18 cm. Se vor depozita linga intrare, orizontal pe
rafturi sau suspendate (in lunctie de inaltimea halei).
lntre depozit 5i debarcader e necesara 0 supralata de mal cu 0
latime ~ 20-30 m pentru curatarea 5i pregatirea ambarcatiunilor, cu
robinete de apa 5i locuri de parcare pentru trailere. Daca este posi
billn apropiere zona verde sau padure pentru camping.
Bazinele de antrenament cu visle mai scurte -... @, pentru un echi
paj de 8 - 0 marime de 12,60 x 7,60 m. Bazine uni- sau bilaterale
(eventual decalate). Prin circulatia apei se obtine un elect similar
apei curgatoare.
Pe cit posibil amenajarea sa fie in apropierea unei sali de sport sau
a unui bazin acoperit 5i vestiarele acestora.
>----,6.50-7.018.25-8.5
Ambarcatiune de agrement simplu/dublu
~-~
I
70-1,25----4 Cu Icur; de stejar
10.50-11.00/17.50-------<
14/14
Echipaj de 4/echipaj de 8
5115 14/14
Sec1iune
~------8.5/10.5------~
Vedere
(j)
1-1,0/1 ,05
Ambarcatiune de mare dublu/echipaj de 4
Hangar de ambarcatiuni
Suporturi la frecare 2.00-2,50 m
.9=
=
~ ~
~:T I :T"'l~
~1
-4c:TI::

@
_
>--------11.5--------<
,4Q--+---l
-'.80
Barca
r
60
=
>--4.8 6.514.0
5.2~
=:;L },:==1617 1 /'4 '0

1-50/801
~-------IO.96-----------<
2,65
t
1
1-1.25~
II
Caiac cu doua padele simplu/dublu
-<1f:===============~=~E~~(~~k~n-16S--I[ii'6B @
>--------1'.0-------~ ~60~
Bazin bilateral pentru antrenament

Sec11t.me
L1mita Inferioart
Echipaj de 4
a podulul
-----.Cc:::=======:J:::l..----..",,~~ <_~}:,.",.......,I'7-T:l1-:-:411:-:8
~4.0-5.214.0-6.5----< ~ ~
>75-80<
>-----1.80--+--2.60
Canoe canadiana cu padele

~----10.0----~
..JC::::=============?:::::~d"''''.J._ ~ [15
~-------1'.0-------~
pO
Canal navigabil
Debarcader L. '" 7.0 m
@
-
Limits inferlosrA a podului
Canoe canadiana de competitie. echipai de 8 cu cirmaci
~l=---rI----'I-:e-:-==~~==-:J~-=-=:J=::~~~(~J
~---6.0/7.0 ---~
\.
1.5 - 2,0
10115 25130
>------9.0-----_--<
>-9011.15~
~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::l:FfE?
@
Canal navigabil pentru agremenl
Canoe canadiana de agrement, cu echipaJ de 6 sau 10 cu cirmaci
De agrement, normal
527
CENTRE HIPICE, MANEJURI

Sursa:Deutsche Relterliche Vereinigung e.V. (FN) - Asociatia germana de calarie Warendori, Bundeslnslitut fOr Sportwissenschaft (institutul federal pentru stiintele sportului) Bonn - CO
Greaban 1,67
Centrele hipice trebuie sa se aIle, pe cit posibil, in proximitatea terenu rilor de echitatie.
.0.00.0.0.0.0. 40.0.0.: : ::..: : : .0.
1-90---1
1--- 1,77-------1
Q)
~'t-~~~9 J
!
Dimenslunile cal 'ii Cal are!
60
in zonele depresionare, cu umiditatea solului si a aerului ridicate, vintul nu poate asigura aerisirea necesara. De aceea se vor prefera zonele inalte, batute de vint. Plasarea c1adirilor Si a zonelor de calarie pe te ren inclinat cu panta ~ 10%. Camera de depozitare a seilor pe cit posibil rectangulara si lunga, cu o suprafata mare a peretelui si 0 latime de 4,0 - 4,5 m. Seile sint dis
puse decalat, una deasupra celeiialte, pe trei rind uri - @. Camera
seilor si cea de curatare trebuie sa fie incalzite si bine aerisite.
inaltimea libera minima a spatiului pentru voltije si manej de minim
4,00m-@-@.
In privinta necesarului de locurl pentru spectatori nu se pot lace alir
matii general valabile. Spectatorii nu trebuie sa priveasca de la 0
inaltime prea mare caii. 0 solutie eficienta este tribuna perimetrala
@, primul rind de spectatori asezat pe scaune, al doilea in picioare, in
spatele lor spatiu suficient pentru doua persoane care se intersec
teaza. La 0 pista de 20 x 40 m rezulta aproximativ 200 de locuri pe
scaune si in picioare.
Intrarea principala va permite accesul unui camion de dimensiunl mij
locii (Iatime 3 m, inaltime 3,8 m). Intrarile laterale cu latimea ;, 1,20 m
si inaltimea ;, 2,80 m. Usile trebuie sa se deschida spre exterior,
Marginea de pista are mai multe roluri de indeplinit - @: usureaza
munca de dresaj si protejeaza calaretul impotriva ranirilor, Tesirea
mantinelei raportata la verticala ;, 20.
Ferestrele situate la 0 inaltime de pina la 2 m de la sol Sl se vor prote ja cu piasa deasa de sirma cu ochiuri mici. 0 suprafata a pistei de 1.000 m 2 este sulicienta pentru 10 cai, Cel mai lrecvent doi cai pe zi sl pe saptamina,
5 30+ 40 +30+ 40 +30+ 45 ~
2,75
f-------2,40-2,50--~---
----1
Intrarea call or
PoartaJcale de acees
f--i" , ,25------1
Cal 'ii calare!
Spatlu pentru voltija
IP~1l
1651
..
J~~q~l:"'
~5 !
I I I-- 55 ----+-- 55 ---I ::::: : :: :: :::::: ::: :
=~'I
+-~
Spal;u pentru echitalle
}l
i::::. I
CD
Sa cu palura
.. ..
Perele pentru depozilarea 'iellor
Tribuna cu circulalle penmetrala

f- 60 ~ 40
+--- 90---1
~ol
1,05
I 1
45
1.60~
I
I
1,80
1.60
528
Harnasament
Perele pentru depozltarea triielor
Profile de margine de pista
Circulatie penmetrala @
pentru spectatori
CENTRE HIPICE, MANEJURI
.... W
Functiile dileritelor centre hipice sint asemanatoare, cu dilerente generate de organizare si specilic local. Temele de proiectare se di lerentiaza in primul rind prin importanta centrului (gradul de ocupa re al grajdului). Aceasta determina marimea spatiilor individuale si, de asemenea, daca dilerite spatii pot Ii comasate .... CD. in proiec tul de baza spatiile destinate gazduirii, igienei $i ingrijirii calului se vor proiecta ca spatii inchise. 0 hala de antrenament acoperita este indispensabila pentru eleetuarea antrenamentelor pe vreme nela vorabila. Se prevad de asemenea locuinte pentru ingrijitori, grajdari, instructori de echitatie. Orientarea axei longitudinale a pistei de sarituri se va lace nord-sud pentru menajarea calului $i a calaretului, intrucit majoritatea obsta colelor sint amplasate pe axa principala; pentru competitii, tribunele ar bitrilor $i tribuna spectatorilor se vor amplasa pe latura vestiea, deoa reee intrecerile au lac in general dupa-amiaza. Dimensiunea minima a unui manej - neto (doar supralala de calarie) 20 x 40 de m .... 0. La dresura de la c1asa M in sus $i la testele de aptitudine este ne cesara a supralata de 20 x 60 m. Supralala de calarie trebuie incon jurata cu a eentura accesibila cailor, de latime ~ 3 m iar la intrare ~ 5 m, deci marimea bruta este de 26 x 48 m .... 0. La competitii se va lua in calcul a distanta lala de spectator de mi nim 5 m. La examene interne, 20 m.
- - - Circulalil dear pentru oamen.

Circulafu 51 pentru cal
I.
~ Zone extenoare
Q)
Schema legaturilor interne intr-un centru hipic
o
LJ.. _,j
Anlrenament
,J 16
51 voltlje
Colt de dresura
c=
I.
L mJ __
Format
Test de
aptltUdtne
sariturl
Santun.
alelaj CU dOl cal
-----~~-----::==~---
-_- - -, _', Q
:
I
Dimensiunile manejului conf. Andreae
i
Matenalul depozitat Ovaz (Semlntej i
100 kg Necesaru! I necesarul de provlzii/eal I necesita un pe zi al unUi II Numarui kg m3 Ivelum de m J cal kg de lunl 0.22
I
5 8
50xl00m
1 12
150
0,33 29-34
f--
: :
pina la 150x300m
"
~;
.J.
Utllizarea
f J ~~ Th 1 g;1 rt ~
T
o
C\l
i
CD
E
Fin
lung, depozltat
cempnmat baloti eu sirma lung, depozitat eemprimat presat SI legat in snop'
baloti cu sirma maruntit in 100 mm
11.00-1.18
I
I
I
I 0.59 I
I 1,43-2,00
11,05-1.18
2900
17
cca.20
Pale
(in eazu) in I
care in boxe sint numai 'I pale) 0.42-0.50
ca. 15
I
3
~~
~2:.
i 2.22-3,33
I I
I
1825
1375 1
~
19-22 8-9
1
31 16
Supralata utll. pentru hrana/eal
Dimensluni utile ale unul maneJ in
ae;~b~; - - - - -
1 !.
- ---- -
Oimenslunile
1 ) Cadru cu anlculalle lnpla cu fixare
,",b::::l,."
Sectiuni transversale ale halelor
3.) Cadru cu articulatl
l::::l .,.c~t:::l..,.,.
4.) Cadru cu articulatle tripla. cu fixare
'"C~,~~~:":~
2.) Cadru cu artlculalle lripla. Constructle
Depazllul
II
II .
o-r::::r
::::::. ::::::::::::::::::::::::::. 0::"::.

6.) Gnnda. solicllata la incovoiere pe pilon!
Manej
5.) Gnnda cu zabrele pe pilon! incaslrall
0)
incastratl Antrenamenl Sl volllJe. In asoclatil mlCI in loc de hala. GraJd privat. in amenajan man pentru descongestlo narea arenel prlnclpale. Pista de lueru minima.. Dear penlru graJduri private. Penlru asoclatii solutie de compromls. Penlru ame naJa.ri man ca pista secundara. GraJduri private SI grajduri ale asoclatlilor mlCI. Secundar inlr-o amenaJare mare. Plan Manme normala penlru once lei de activilale. Examene de dresaJ poslbile. Pentru amenaJari man sura.
$1
0
0
14,0 m
12,5 x 25.0 m
15,0 x 30,0 m
DJ c::=J
I
20,0 x 40;45 m
20.0 x 60,0 m
instlfu\li speclallzate pe dre
25,0 x 66.0 m
DimenSlun!le arenei
Penlru scali mari co antrenamente de sa.ntura. si dre sura. Internal. POSlbl! examen dresura. Ulilizare
Forma halel
:.:.:.:.:.: ~~~:T::':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:{.:.:.:. ::.:.:.:::.:.:.:.:~:::::: ..:::::.
8)
DimenSIUni libere de manej acoperit
Manej in Gero/stein/Eifel
Arh. SchnItzer
529
TRAMBlILiNE DE SCHI
Sursa de informalii: Deutscher Skiverband, (Asocialia germana de schi) Sylvensteinstr. 2. MOnchen
Plan
Sectiune
CD
P
TP
K 8
Schita pentru construc~ja uner trambuline de schl
- puncl de referinta
- punct de .inregistrare ,
/
..
- punct crllle (finalu! segmentulul de stabl\lzare $1 inceputul curbei de atenzare) - sfir$itul segmentulUl convex al pistel de atenzare
M M1
L 11 H
- segmentul de stabilizare (dlstanta de la P la K) - distanta de la P la B

- distanta de la muchl3 trambulinei la P - distanta de \a muchia trambullne\ la K - prolectia verticala a L - prolectia onzontala a L - raportul intre verticala SI onzontala - panta platoului trambulinei - panta segmentului de aterizare intre punctui de refennUi P pina \a punctul critic K - panta segmentulUI de elan - Taza curbei dintre elan si platou - raza curber dintre aterizare Sl final - raza curbel dlntre platou si atenzare - lunglmea plaioufui - pO!1iunea pe care viteza nu mai creste - po!1lunea pe care viteza creste
- \ungimea totala a eianulul (F :::: U+E+T)
-Iunglmea pistel de final
- viteza pe platoul tribunei in mis ~ dislanta onzontala de la margmea platoulul pin a la panea infenoara a turnu(ul arbitnlor
- dlstanta de la axa pis tel de aterizare la lima frontala a tumului arbitrilor
Distanta de la parapetul calei mai de JOs cabine de arbitraj pina la orizontala "d" determinata de muchia trambulinei este de D x tg 16 pina la tg 20. Cabinele se vor dispune in trepte de-a lungul dreptei determinate de platoul trambulinei Si punctul d. Cota supe rioara a pardoselii fiecarei cabine se situeaza la 1 pina la 1.20 m sub para pet. lnclinarea turnului raportata la axa pistei trebuie sa fie de 7 pina la 10 pentru a permite arbitrilor observarea intregului zbor Si a aterizarii. Pe pista de elan se vor distribui la dislante egale de 85 c1t mai multe 10 curi de start; distanla dintre acestea masurata pe verticala in jur de 1 m. Cel mai de jos punct de start =E - 85. Lalimea minima a pistei de aterizare in punctul K =Li/7 + 4m.
Observa\ii:
N
H:N a b c R1 R2 R3 T U E F A Vo D
[
II
L :,
I
L'
~! !
Toate inclinatiile slntdate in grade (360). Cind racordurile sunt parabolice, R1 sl R2 sint razele minime ale acestor curbe. La piste de elan naturale zonele folosite eel mai frecvent se vor marca din 2 in 2 metri pentru a inlesni plasarea pozltiei de start. Panta platoului precum Si c1teva puncte ale curburii dintre elan Si platou se vor marca cu profile fixe ast telinc1t. la construirea trambulinei. chiar Si nespecialistii sa poata executa pro filul exact. Se recomanda plasarea de profile de-a lungul pistei de aterizare pina la pista de final. care sa permita execulia exacta a protilului mai ales in condi11ile unor straturi mari de zapada. De regula. trambulineie de schi al caror L este mai mare de 50 de m nu se vor construi cu Vo mai mica de 21 m/s. Trambulinele cu L > 90 m nu sint omologate de FIS (cu exceptia trambulinelor de zbor cu schiuri).
Norma pentru cele mal importante partl ale tflbunei este:
H:N
<
0.48 pina la 0.56

T
Punctul de normare al unel tribune se va calcula: P L1 - M. normele pentru M sint:
M
M
= 0.5 - 0.8Vo la Irambuline cu P pina la 70 m U

:::: 0.7 - 1,1 Vo la trambuJme cu P plna la 90 m A
= 0,22Vo = 0.02Vo'
= 4 pina la 5Vo atunci cind pista final a este orizonta(a
Simbolun lolosile
TrambuJine de schi medii $i mari
M1 Rl R2
l
= 0 pina la O.2Vo = 0.12Vo' pina laO.12Vo'+ 8 m = 0.14Vo' pina la 0.14Vo' + 20 m

:::: se va alege un prom al suportului care corespunde cel mal bine curbe; de zbor
0
Q
= 0.5 pina la 0,7 x L1 pina la

margmea inferioara a turnului
c 30' 62 71 80 89 99 111 124 137
c
U
9_12" T 4.6 4.8 5.t 5.3 5.5 5.7 5.9 6.2
8-10' 0.54 052 0.50 53.0
35' 40" 52 58 65 72 80 90 100 110 44 49 54 60 67 74 81 88
vo~ ~ 0.56
21 22 23 24 25 26 27 28 65.3 71.5 77.7 84.0 90,2 96.3
0048
R3
= 0.25 pina la 0.5 x II
a b
)
Punctul de normare al unei tribune se va calcula'
8.8 9.7 10.6 11,4 12.5 14.0 15.0 16.0
51.0 56.2
61.5 66.7
72.0 77.2 82.5 87.7
35 - 37
63,0 69.0 75.0 81.0 87.0 93.0
60.8 66.5 72.2 78.0 83.7 895
58,5 64.0 69.5 75.0 80.5 86.0 91.5
36- 38
37 - 3 9
~ !I
Trambullna anlrenament
,
il
38 - 40
iII,
I
(
1 Start 2 Pista de elan 3 Plalou 4 Pista de linal 5 Tribuna

6 Turnul arbitrilor Trambulina olimplca Trambulina olimpica
@
E
T
Dimensiunile trambulrnelor mari SI medii
b I
ram ulna
Trambuline de schi mici
c T
l
8-10'
I"'"
7_9 0
6-8'
-a
b
)
WU
c=
'1II\0
IlIIIIlJ
30' 35' 40' U 26 32 39 46 52 59 23 28 32 37 43 49 21
Vo ~ ~ 0.50 0,48 0,46 044 0.42 0,40 0.38 15 16 17 18 19 20 20.0 25.5 31.0 36.5 42.0 47.5 ',9.5 19.0 18.5 18.0
4.5 3.3 3.5 3.7 4,0 4.2 4,4
17.5 17.0 30 - 34
25 5.1 28 5.8 32 6.5 37 7,2 42 8.0
24.8 240 23.3 22.5 21.8 21.0 30 - 35

30.0 29.0 28.0 27.0 26.0 25,0 33 - 3 6
35.3 34.0 32.8 31.5 30.3 29,0 33 - 36
40.5 39.0 37.5 36.0 34.5 33.0 34 - 37
34- 37
r
M 1:600
45.8 44.0 42.3 40.5 38.8 37.0
Dimensiunile trambulinelor de schi mici
Exemplu: in functie de teren se var da urmatoarele valoTi pentru L1 SI H/N, de exemplu
H/N = 0.54;
=35'. L= 87 m
in tabele se gasesc: L :::: 87 jar in coloana din stinga Vo :::: 26: pe acelasl rind. sub c :::: 35",
a trambulina care nu se incadreaza in dimensiunile de mai sus poate fj om%gata de FIS.
in acest caz constructorul trebuje sa prezinte in scris motlVele delaliate,
E = 90 m. U = 14 m, T = 5,7; F = E + U + T = 90
14 + 5.7 = 109.7 m.
GarmischPa~enklrchen
530
PATINOARE
f----- 63,11
------+1--- 50,46 ~
DIN 18036
--- OJ --- pag, 532
CD
Pentru patinaj, haehei pe gheata, curling ger man in afara de laeuri inghetate natural, riuri Start 3000} 'extenon Start 1000 exterior I Start 1500 interior $i piseine (eu marginile sufieient de rezistente '\ 5000 impatriva presiunii ghetii). Patinoare realizate cu apa pulverizata - pe ten uri de ten is, terenuri pentru patine eu ratite Start 3000 } . . Start 1000 interior Banda de incalzire' si pe alte suprafete mari (bardura de aprax. 5000 ",tenor , 10 -15 em). Apa pulverizata pe a grosime de 2 em, drenaje pentru seurgere. Patinoare artificiale eu sistem de tevi de ra eire, 2,5 em sub ~apa. Sistem de pompe eu 14 -1 Directla de patinaj_ solutie salina eongelata sau eamere eu aer reee (amoniae de eele mai multe ali. Com presor --- - 0). Pista standard de patinaj viteza. Lungimea Start 500 Sosire 1000 I Start 10.000 0,43 '" 330; 333,5 m; normala 400 m. Masurat la Sosire 500 1500 3000 5000 10.000 ! 56,785 1 56,785 50 em de linia interioara a pistei. Raza eurbe 113,57 - - - - - - - - - - 1 1 lor interioare '" 25 m, intersectiile '" 70 m. f - - - - - - - - - - - - - - - 185,57 - - - - - - - - - - - - - - - - 1 Trebuie sa fie a pista dubla --- 0). 2 x Axa medie 2 x 111,94= 223,89 m Pista de patinaj vitezi! standard cu marcaje Curba interioara = 25,2 x 3,1416 = 80,11 m Curba exterioara = 30,5 x 3,1416 = 95,82 m Interseetia
'---J
f----- 50,54 ~ r- 20,32 -j

7,75
i i i
I
5'82 St rt 1500 t . I a ex enor i Suprafete de ocolire \
I
Sursa: Deutscher Eissportverbartd (Asoc. germarta a sporturilor pe gheata), Betzertweg 34, Murtchert.
.:
Interseetiile2 x Latimea pistei 2 ineepind eu 70 m = 0,18 m Lungimea totala in mijloe
400 m
Pista de patinaj viteza standard:

/.y
5000
500
1500
II
/ / I I
>
> a:
(Jl
-0')
>
(Jl
a: ~
\ \ \ \
\ \
,~
12,755 13,755 14,755 1000
3000
""
>
a:
> (Jl
1 Ui a 1 1 5--5
(Jl
a:
25,6
60
Latimea unei piste desehise 4 m; latimea pistei interioare de inealzire: 3 m (pentru posibilitati mai bune de antrenament se recomanda 4 m), Piste de bob eu a supraina1tare a eurbelor din bloeuri de gheata. Loculile spectatorilor pe cit posibil pe eurba interioara, in caz eontrar parapete de proteetie din zapada sau baloturi de paie. Pistele de sanie orientate N-NV-NE, pe cit
posibil in albii. Lungimea 1500 - 2500 m; pan ta 15 - 25 %, latimea > 2 m.
Sosirea pe a portiune orizontala sau plan in
clinat ascendent, eurbele suprainaltate, obsta
eolele protejate de baloturi de paie sau valuri
de zapada. Urearea nu pe pista ci pe IInga ea,
II
,', .
Suprafata pentru Short Track
Pistele de curling german--- @.

Linia de ghidaj / Stratul de gheala artificiala ( ,Strat rece cu sistem de tevi, I I I I I 1 f i l i i ! I IJ!/eventualstratdeuzura. o 0 0 0 0 Sistemul de levi
~~Wi~~~~:,Strat de nivelare de nivelare ~ Strat de protectie,

tr::.;"iiF"ll~ Strat de izolatle
~apa
c:i-
armata, eventual
Linia laterala de delimitare - - cca10mm
~~~r:t' cu sistem de incalzlre jI. Strat de protectie impotriva

inghe,ului Slrat de rupere a capilaritalii
"
""--- Stratdefiltrare
Linia de tir
Patinoar artificial. Schema unei instalatii fri gorifice (cu apa sarata)
~ ~
~Drenaj
Substrat resp. substruetie
Punctui de lir .t::o=if---- Cercul de protectie ......" T - - - (raza 2 m)
Dispunerea tuburHor -
Pista de curling german
531
I.
"!
I;
I:
o
~
PATINOARE
DIN 18036 -
QJ --- pag. 531
Sursa: Deutscher Eissportverband (Asoc. germana a sporturilor pe gheata), Deutscher Curlingverband (Asoc. germ. de curling), Betzenweg 34, Munchen.
E
N N
~ ~N
:j
~I
I
<0
-"'
EE
!~f
Pist.3. de curling german
Pisla de curling german pe gheata artlficlala

i ,
Pista de curling
r-----::----<--:---:---"'j------:z:-o-naJ.n-e--,ul--,ra---t------z;;;;~;~~
resp. aptrare 71?
Pista de curling german --- CD Lungimea pistei 28 m, latimea 3.9 m (posibil $i 30 x 3 m). Benzi intermediare (Iatimea 1 m); capatul pis tei ;" 60 em. Zona de start $i tinta inconjurate pe 3 laturi de bariere de lemn U$or de trecut. Pista de curling --- G)Lungimea pistei 44,5 m; cercul-tinta (Tee) de (3 3,65 m. Distanta pina la centrul cercului 1inta 34,74 m. in cazul unei gheti de calitate inferioara se reduce la 29,26 m. Piatra de curling: greutatea ,,; 19,985 kg, circumferinta ,,; 91 ,4 em, inal1imea ;" f /a din circumferinta. Pista de hochei. Suprafata de joe 30 x 61 m. Poarta 1,83 m latime, 1,22 m inaltime, su prafata de joe in spatele portii. Suprafata de joe necesita a mantinela de 1,15 - 1,22 m inaltime (din lemn sau material plastic) --- 0. Patinaj artistic. Suprafata dreptunghiulara ;" 26 x 56 m ,,; 30 x 60 m. Combinatie intre su prafata pentru patine cu rotile vara (martie noiembrie) $i patinoar iarna (decembrie - fe bruarie). Sistemul detevi de racire la2,5-5cm sub suprafata pistei (nu este posibil in cazul unui suport din terazzo).
--- QJ
Albastru
PISTE PENTRU PATINE CU ROTILE
0.3
Sursa: Deutscher Rolisport- u. Inlineverband (Asoc. germ. de sporturi pe rotile $1 inline). Sterngasse 5, Ulm
60
-I I I
Suprafata standard cu marcaj pentru hacher pe gheata.
1-~ 5.4
-+- 5
-----1
g,
E
u
."
~
fOI
~. 0.5
,. .L 1
1.01
Q,
IS-20m
15 x 30 m pina la 20 x 40 m 25x50m Patinaj artistic pe role 10x10m 2. Suprafete de joc pina la 20 x 20 m Bordura de impact de 25 cm inaltime, 3 cm de asupra pistei, 80 em de mantinela pe toate la turile, 2 m de piasa de sirma pe laturile mici (prinderea mingii). Culoar periferic de 1,2 m; mai jos cu 5 -10 cm, rostul E 5 - 6mm, panta ,,; 0,2 %Q, stratul de protectie la inghet ;" 20 em.
1. Terenuri de sport Hochei pe rotile
g,~ 0.2
---@.
Tipuri de constructie 1. Placi de fibrociment, 15 mm; dispuse pe piee din lemn fasonat sau pat de nisip. 2. Piste de ciment 10 - 15 cm in funqie de pro prietatile solului, pe cit posibil fara rosturi, in . caz contrar rosturi aparente 2 - 3 mm, rosturi la fiecare 25 - 30 m, cu a lat/me ;" 15 mm. 3. $apa de beton dur;" 8 mm pe beton de poza (pe cit posibil 2 em de mortar de ciment ca egalizator de tensiune intre $apa $/ beton). 4. $apa de ciment cu aditivi 1 - 10 mm. 5. Terazzo (ciment in mozaic), polizat, ;" 15 mm, $inele pentru rosturi din alama, metal U$or sau material plastic, doar pen tru piste acoperite. 6. Asfalt turnat pe fundatie fixa, ca de obicei.
Skater hockey ---
Suprafata de joc este din lemn, gresie, parchet
sau alte suprafete plate $i netede care permit
deplasarea pe rotile. Supraf. de joe este incon
jurata de mantinela de min. 0,20 m $i maxim
1,22 m inaltime. Sint permi$i $i peretii de hala.
E
."
~
~
'E
j
Llnla de margme
30-40 m
Teren de hochel pe rOlile
2.5~50--1
g
0
N
9?I
<0
0
1
f - - - - - - - - 3 0 . 0 56.061.0----------1
Teren de skater hockey
532
Spatii
tehnice
Vesllare sportlvi
~are
tivi
CURSE DE VITEZA PE ROTILE

Sursa: Deutscher Rolisportbund e.V. (Uniunea germ. a sport. pe rotile) Franklu<VM. Sl Bundesinstitut fUr Sportwissenschaft (Inslitutul federal pentru stiintele sportului) Bonn Dispunerea incaperilor pe lunctiuni. Suprala!a standard 20 x 40 m. -
public/spar
Supralat~ standard
pist~
20 x 40 m de sport pe ratile
Facilitati pentru spectatofl
incaperi pentru sportlvi:

2 (4) vestiare, fjecare cu banci in lungime de 8 m si Guiere (in cazuJ hocheiului pe rotile 4
vesliare).
in functie de necesltati, ,Ia hochel pe rotile nise suplimentare de garderoba de cite 3 m 2 .
2 camere de dus cu 4 dusuri. zona de uscare, doua chiuvete. Doua uscatoare de par si se~
parat cabine de WC. 4 camere de uscare (numai in cazul hocheiului pe role) de cite 6 m'.
o camera pentru arbitril Sl antrenori de cca 9 m2 . Spatii destinate patlnajului public.
Zona de intrare cu automat de bilete si turnicheti sau case deservite de personal cca 40 m 2 .
Vestiare si zona de incaltare a patinelor, cu dulapurl si banc!. Pentru zona de patinaj pu
blic se pal comasa vestiarele cu zona de incaltare a patinelor. Numarul de dulapuri si lun
gimea totala a bancilor -Ia a supralata de sport de ex. 20 x 40 m , utllizata tot timpul anu
lui - 30 de dulapuri simple, 60 de dulapuri dubie, lungimea total a a bancilor 20 m.
G)
Schema de functlonare a unei piste de
rotile-vitez~
1;;}1
/-----------------
)'3,
,r
'.,;
5,0
II ,/
'1
p,
j
o .,;
'4i
,00
!
it----------~---f:
_ 4000 _
-----~i!l
1:
roWe de 200 m cu
i
I
o toaleta cu doua cabine penlru femel, separat hal si chiuvete, a toaleta cu doua cabine
Si 3 pisoare pentru balbatl, separat hal ~i chiuvete, a infjrmerie 9 m 2 , a camera de unde se inchiriaza patine, de 12 m' (allata in legatura cu casal.
o camera de supraveghere si de regie (in care se gasesc si pupitrele de comanda ale In

stalatiei de lumini Sl ale celel de sonorizare) 8 m'. Vestiar, dus, chiuveta, toaleta si gar deroba pentru 1 - 2 persoane, un atelier 4 m2, depozit echipament sportiv mare 15 m' si mic 6 m 2 , depozit pentru echipamentul de Intretinere-curatenie 12 m 2 , centrala termica 10m2 centrala electrica 4 m2 camera bransamenteior 3 m 2 PosrbiliUiti de utilizare Suprafata necesara inm 20 x 40 m Observatli
L-----5IT.O~-------l 1
~ 20,00
- - - ; - - - - - - 51.93 -----~- 20,00 ~ 97,93 - - - - - - - - - - -
0 suprafaUi interioara
~I
Dimenslunile unei piste de viteza pe standard de 20 x 40 m.

BordurA Mantinela
Rost cu profll MIGUA 5038 RlgolA cu
I
. il~
~ r
I
Patlnal pe role pentru public, patinaj artistic pe roie, dans pe role si hochei pe role Patinal pe role pentru public, patinal artistic pe role, dans pe role si hochei pe role patlnaj artistic pe role. dans patlnaj artistic pe role, dans pe role, hochei pe role. curse de viteza pe rotile Si sporturi pe gheata Curse de viteza pe rotile Lungimea pistei
Suprafala standard Suprafata minima pentru hochei 17 x 34 in situatii speciale
Folie Dale de pistA
20 x 50 m
Profil lateral L 102/80/10 mm
-I
~~~
Pavaj mobil
slil
I _ ... ;;.",..,....",.,..,...",.,.,.." 1
I B 25
30 x 60 m
..
in general atunci cind este folosita. si ca Inel de gheata, pista scurta de viteza pe rotile de 110m poslbila pe suprafata de 30 x 60 m Pista standard Doar atunci cind este folosita si pentru ciclism respectiv patinaj viteza
Latlmea pistel Constructia mantinelei fara punct fix si fara denivelare pentru aecas
200 m 3331/2 m 400 m 5m
Poslbilitatl de utlltzare Sl dlmenSlunJle suprafetelor de sport
"Hallplpe" inchisa. moblla
.,Halfpipe" lunga
"Devlded hallpipe" cu
rampa de racord
SKATE BOARDING
~[IJ
Din 1975, acest sport american este cunos cut Si In Germania. Este inrudit cu patinajul pe rotile. Suprafelele de patinai pe rotile pot Ii loloslte Sl pentru skate boarding. Supralata minima pentru 0 amenajare este de 200 m 2 . Spatii recomandate: 1. piste deja existente, in curtea scolilor, locuri de joaca, patinoare, strazi inchise circCJlatiei, arii de parcare se parate, curti. 2. centrele sportive, parcurile. spatiile verZI, dupa realizarea suprafelei pro pnu-zise. .,Campions Ramps" sint mobile. "Hallpipe" compuse din doua sferturi de cilindru @. Pentru "Hallplpe" un singur tip constructiv !
_ -
Amenajare pentru skate board in Munchen, Ostpark
Arh .. Archltektengemeinschaft Franke/MuhlbauerlSchmldhuber. Munchen
533
II
ii
I'
GrUaJ de start
CROS CU BICICLETE - BMX
i:
I
-Q]
t--;:, 20.0
~
'Ij
j
I ; : , 20.0
i;:; 40 m plus obstacale
-t- 15.0 -I
ill
Panta de start
inAltimea maximA :
4,0 m I __
---.=:
I
1
-. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....
inaltimea pantei de start
Linis de bazi
in61timea minimill 2,0 m
~~~~\:;~5
eee 15,0
/T
J..--"
:;;:.;.::::::::::,,:,::'::::::::::.':,::,::::
.:::::....
... ::::::~::::::::....
..::::....
~:t~it~~~:~:~~ei.n~~tlil~J~~ ::UIUi
sl8rt in unghi de 90 cu panta
de start
Supr,fata de deplasare a rOll1
Detaliu-
Sursa: Directivele pentru constructia pistelor pentru BMX ale Bund Deutscher Radfahrer (BDR) - Uniunea germ. a bicicli$tilor. Frankfurt/M. Suprafata minima pentru 0 amenajare BMX 50 x 60 m. Suprafa~a maxima pentru competitii de amploare $i loc suficient pentru spec tatori 100 x 200 m. Se vor respecta distantele de siguranta in cazul pistelor cu sensuri contrare. in functie de particularitatile locului exista patru variante de piste BMX. Pista C, pista B, pista A nationala, pista A internationala. Pista C -Iun gimea minima 200 m, latimea pantei de start 5 m, = 4 locuri de start, Pista B - 250 m, latimea pantei de start 7 m, = 6 locuri de pornire, timpul minim de parcurs 30 sec. Pista A na~ionala - lungimea minima 270 - 320 m, latimea pantei de start = 9 m, = 8 locuri de pornire, timpul minim de parcurs 35 sec. Pista A internationala - lungimea minima 300 m, latimea pantei de start = 9 m = 8 locuri de start, timpul minim de parcurs 35 sec. Suprafata rigida pe linia dreapta de start. Timpul de parcurs trebu ie sa fie realizat de un biciclist de valoare medie, in virsta de 15 ani. Marcajele laterale nu trebuie sa fie din materiale dure (pietre, beton, lemn sau asemanatoare). Protectie suficienta prin anvelope sau ba loturi de paie. Delimitarea fixa la 0 distanta de minim 1 m. Separarea de zona pentru spectatori cu benzi. Nu este permis accesul spec tatorilor in interiorul pistei. Pe pantele cu inclinatie maxima se va atinge 0 viteza de maxim 40 km/h. Curbele $i obstacolele vor fi dis puse la libera alegere.
Delimitat pri" benzi sau all material
"'1.5~
I_
I
i
e'
I!
"1
~
'--1
Step Jump
,(:.::~_-
Pantll de start cu zona anterioarll startului
~
f-l.2
Canon Jump
--------?1~8----3.0 -----+-1.2-f
- ----- - - - -- At
------7~~~-1.8
-+--
I".
~ 1.4
Speed Jump
--+- 2.00 ---+- 1.6 --+-- 2.5
- - t - - - 2.0 ----I
I--- 2.0 --+- 1.5
-+--
2.0
--+--
1.5
-+--
2.0----1
CD
Triple Jump
Mogul Jump (Moguls)
f - - 3.0
----+----
4.0
--1---
3.0-----i
Double Speed Jump

1 Speed Jump 6 2 Double Speed Jump 7 3 Triple Jump 8 4+5 CurbA incllna.. 9 Speed Jump
Curb. incllneta
Table-Top
Double Speed Jump
~
TableTop
I
1.6
.~
-
. '.-
'
f - - 2.0 ~ - - 4.0 - - - f - - - 3.0 _
10"
Sosire
8.50 10"
Pisla Campionalului Mondial '87 din Bordeaux
Pista BMX de la IFMA '84 din Kaln
534
inarflmea minimA a dehmlttinllalerale
r---,...---.;;..:-;..,.~ _ :: ~~ -~lt
__ ... __ - 1.0
__
'2.:...:-_ - Su art P
(l' --
POLIGOANE DE TIR
~AC~I~m~m;e
I 2 00
Nnal1lmea de tragere
Grosimea minima 2 em
1---::. ::-~- -=-
Sursa: Deutscher Schutzenverband e.V. (Asoc. germ. de tir), SchieBsportschule (Scoala de tir), Wiesbaden-Klarenthal ..... [IJ Situarea: pe cit posibil in padure ~i in depresluni cu inaltimi natura le pentru captarea gloantelor, departe de drumuri ~i amenajari. Standurile de tir pot fi parte a unui complex sportiv sau a unei saii multifunctionale. Cele mai uzuale sint standurile de arme cu aer comprimat, pistol ~i arme de calibru mic..... CD - ..... pag. 536. Cerintele de securitate slnt cuprinse in "Liniile directoare pentru amenajarea ~i receptia unui stand de tir pentru tir sportiv ~i de
vlnatoare" al Deutscher Schutzenbund.
Tipuri de tir sportiv
Tir cu arma: arme cu aer comprimat 10m xx cu teava, carabina de
interior 15 m, arme de calibru mic 50 m x, arme standard de calibru
mic xxx, arme pentru talere 100 m, arme de calibru mare 300 m,
arme standard de calibru mare 300 m.
Tir cu pistoluf: pistol cu aer comprimat 10m xx, pistol olimpic semi
automat 25 m x, pistol sport 25 m xxx, pistol standard 25 m, pistol
liber 50 m x.
Tir cu talere: trap x, skeet x.
Tir la tinta mobila: mistreti mobili, 10 m
~i
----
+
I
_.' Suprafata plSlet de Ilr
0191anta dlnlre 1 planurile de 1.50 ecranare
+:t
-------+:
CD
Sectiune
2.00
-t_Minim
1
"
10.00-----5.35-----+
Standul de Ii.
+---+I
Distanta parapetului antl-glont
r~&:~a
Sala de
recreere
minima 30 em
--i
l! =~~
()
I
Slandul
~,I
t> t>
--1.-
CuW de c::oleclare' a gloan1elor
-,
--i --1
--1
trag.uoril~r
Latimea
tandu ui
Instalatia pI.
deplasarea 'Intei
- --
Parapelul blindal
superior
---
50 m x.
1,00 1,20
- --
--<
Tir cu arcul: conditii de sala, conditii internationale xx, conditii de exterior Tir cu arbaleta: conditii nationale, conditii internationale 10 ~i 30 m.
Grilaj metalic
Poligon de tragere cu aer comprimat si C02. standul rragatorilor acopent. pista de

tir in aer Jiber
~/'-~_7~._/' --- /'
....,;=
_.?jl
B~n~ait; laterale
:= =. ~
==~ - .....
==~
Tir cu f1inta: conditii nationale.

Competi1ii olimpice: x ~ barbati, xx femei.
I
I
I
barbati
~i
femei, xxx
numai
---<
Perete blindat su erior Perete de protectie
I
--------ol~ 790-+
-------50.00
in afara autorizatiilor de constructie obi~nuite mai este necesar re

feratul unui expert In materie de poligoane de tir.
Dreptul la refuz "al vecinilor" din cauza zgomotului trebuie respec
tat. Constructiile de securitate cum ar fi blindajele superioare, cele
laterale (ziduri sau valuri de pamlnt) ~i cele din capatul pistei trebu
ie construite din materiaie omologate sau testate de experti.
Sland pentru calibre mid si !inte mobile
1 0 0 0'---=-..;;;
- " , - 210. c.,i:------
---:::0.00
-::t.T/ . L
~ _
+2,80
-
__
---=- _
~ 2,e
II
, 26.70 66.70
Sectiune transversal;; -
~
'" 6
0
II
I
k~
'"
'I
I 1 I 5l
I I
I I 1 I ! I
iI
I II
I I
I II I ! I
WI'
I'
I~ I .! i ~_I
511
vi
I,
I
I I I
I I I
I I I
I I I I
I I I I I
.5C
.3 .25
:=--
r-
~I!
----- --. ---...
I
"9
61
511
I
-----<
- r-= E1i
~
-.
~j
111
_
I I I I I I I I i I " I
I
_ ......
-=:
I
1= -
J:: -
JL
~~I
~
I
----
--<
I. 5lJ ,Gl..,-, I I
I :
----I
I
b{'1
~.I
I II
I I
I
I
iI
I I
f-- ~_II~I I ' I, I-
I I
I I
I I
I~ ! I I ~
::::
I I '
K
I
I
11
~
8)
Poligon combinal de 100 m pentru calibre difenle si unul de 50 m pentru calibre mici -
535
POLIGOANE DE TIR
-+llJ
Masuri de siguranta:
Deschiderea suprafetei de lansare este determinata de unghiul
optim de lansare. 5e va asigura un unghi de protectie pe di
rectia de tragere de 20 In cazul armelor cu aer comprimat $i
C02 $i de 30 In cazul armelor de mlna.
In cazul arbaletelor $i tirului cu arcul se aplica alte reglementari.
Zonele periculoase se vor proteja cu constructii de siguranta.
Acestea slnt: peretii blindati Inalti, protectii laterale (ziduri sau
valuri de pamlnt), capatul pistei de tiro 5tandurile de tir trebuie
astlel construite Inctt sa ofere protectie am In interior, persoa
nelor care participa la tragere, cit $i persoanelor din exterior.
5e vor respecta cerintele Legii Federale privind relatiile de ve
cinatate. Masura In care un teren se preteaza la constructia
unui stand de tir este importanta pentru calculul costurilor
lucrarii. 5e va tine cont de parerea unui expert In standuri de
tiro 5e vor lua In calculln special urmatorii factori: distanta pina
la zonele de locult existente sau preconizate $i plna la cladiri
locuite, directia de tragere prevazuta (nord sau nord-est), pro
prietatile solului, configuratia terenului. 5e pot face sau trebuie
sa se faca abateri de la liniile directoare?
Unitati de aprovizionare, unitati de reciclare a de$eurilor, si
tuatia traficului, cai de acces ($i cele preconizate), locuri de par
care, amenajari de vacanta $i agrement. 5e vor lua In calcul
masurile necesare de protectie fonica, realizabile In diferitele
faze de constructie.
Procedurile de aprobare slnt In functie de reglementarile loca
le. Dispunerea $i marimea unui stand de tir, trebuie sa permita
eventuale adaugari $1 extinderi ulterioare la un nivel scazut de
investitii. La proiectarea amenajarilor deschise trebuie respec
tate normele de protectie fonica $i alte prescriptii simi/are.
9J Cabina de lensare
Standul lrAgAtorilor:
zgurA pe piatrA spartA
Constructie din betan armal
Canal
Sectine longitudlnala pnn standul de tir cu disc Iansat
1-8 pozitia trilgAtoriior la skeet
r--------,
I
-+
Stand combinat (trap si skeet)
I
I
I
Perete lateral --------
I
I
1,50
Sectiune -
~ ~
3.00
I
I
I I
I
I
I
I
1
I
I
60.00
,k
25,00
21,70
t'-00,,-'70"--_ _-----<j'L 4.30
I
I
rIllS
,1 1
I11
1
k
I I
I
~I
&1
I
I
I1
IIII I1
I
I
Ilpll
III
III
11 11'
tl1
III
1I1
"~/
/
/
li
g
Stand de 25 m pent'u a,me de mina (pistol si revolere de toate calibrele). Pe stinga zid lateral continuu. pe dreapta val de pamint contlnuu (se poate Si zid bilateral sau val de pamint bilateral)
Zone de protec\ie pentru un stand de tir cu arcui cu 6 piste
536
Tipul salii
Dlmensiunea
In m
Supratatc de sport ulliizabila
Activitati sportive
Numar
de supra fete de
antre~
Numar
de supra fete de compe Illie')
sAu DE SPORT
sALI PENTRU GIMNASTICA $1 JOCURI
->
in 5a13 1)
in m2
Sail multifunctionaJ8
Sala mono 15 x 27 x 5.5 405 badminton baschet volet badminton baschet fotbal in sala handbal hache! in sala volel
badminton baschet totbal in sala handbal hochei in sala volel
nament
QJ DIN 18032, 18036
Sursa: Bundeslnstltut fOr Sportwissenschaft (Instil. federal pentru stiintele sportului),

Graurheindorfer Str. 198. Bonn; Intern. Verein. Sport- und Freizeit-Einrichtungen
eV (Uniun. internat. ptr. amenajari ptr. sport sl lorsir) Kbln, Carl-Diem-Weg 3
Bazele planificaril cantin:
sali multifunctionale, sali de joc si sail polivalente.
Proiectarea se va face tinind cant de reglementarlle competitlonale ale diferitelor
discipline in vederea integrarii optlme a dlferitelor discipline sportive- G).
Marimea necesara a terenului de constructie se va stabill in functie de su
prafata necesara pentru sport sr cea necesara zonelor de exploatare sl
intretinere. in cazul unei teme generale nedetermlnate, necesarul de suprafata
se va calcula conform regulil emprrice: suprafata pentru sport x 2 + distanta
necesara pina la marginea parcelei + necesarul de locurl de parcare.
Marimea salilor - G). sala care poate fi compartimentata este preferata
saillor individuale datorita flexibilitatil in foloslre.
Pentru competitli sportive.
Spatiu de intrare cu case de bilete, garderoba pentru spectatori si eventual
spatiu de depozitare a utllajelor de curatenle, adiacent spatiului de intrare
2 pentru fiecare spectator 0.1 m
Locuri pentru spectatori si invltati de onoare, presa, radio si televlziune;
in lunctie de necesltati,
per lac pentru un scaun pentru spectator inclusiv caile de acces adiacente;
0,5 x 0,4 - 0,45 m,
per lac pentru presa incluiv calle de acces adiacente; 0,75 x 0,8-0,85 m,
per cablna pentru comentatori inclusiv caile de acces adiacente 1,8 x 2,0 m,
per platforma pentru camera de luat vederi 2,0 x 2,0 m. Pentru 3 spectatori
un lac la garderoba. Pentru fiecare 30 de locuri de garderoba 1 m de teJghea.
Numarul de toalete pentru un spectator 0,01: 40 % cabine pentru femei. 20%
cabine pentru barbati, 40 % pisoare, pentru fiecare cabina. a suprafata adia
centa de 2.5 m2 , pentru pisoare suprafata adiacenta de 1,0 m2 . Case, cafe
nea, politie, pompleri. admmlstratie, spatli de depozitare, sala pentru presa:
in functie de necesitatr.
1
1
Sala I"pla
27 x 45 x 7
dlVizlblla in 3 parti (15 x 27)51
314
,'215
12 3
56' 1 1
1
3 16 4 1 1
76 \
Sala cvadrupla
27 x 60 x 7 31 dlVlzlbila in
4 partl (15 X 27)"
1'620
4 6
2 1 1 1 1 561 1
1
Eventual sala dubla
22
x 44 x 7
314
968
divizlblla in
2 parti (22x28+22XI6 sau 22x26+22x 18"
badminton baschet totbal in sala handbal hachel in sala volel
1 1 3
1
Sail de joe Sala mono
22 x 44 x 7 3 )4\
968
badminton baschet totbal in sal a handbal hachei in sal a volel

badminton baschet totbal in sal a 20 x 40 30 x 60 handbal hachel in sala Volleyball
3 24
5 1 1 1 1 1 15 6 4 ' 3 1 3 3 3
Sal a t"pla
44 x 66 x 8" divlzlbila in 3 partl (22 X 44)"
2'904
Sala
Dimenslunea in m lunetie de dotare inallimea minima 3.5 functle de dotare inaltimea minima 2.5 lOx lOx 4 pina la t4x14x4
Supratata de sport utila In m 2 35 pin a la 200
Sala de condltle fizica
9 32 56)
Sala cvadrupla
44 x 88 x 9 divlzlblla in 4 part I
31
3'872
(22 X 44)"
badminton baschet fatbai in sala 20 x 40 40 x 80 handbal hachei in sal lJolei
25 61
4 4 1 4 4 4
Sal a de fitness
20 pina la 50
Sala de gimnastlca
100 phi. la 196
a
12
@
1;
Dimenslunea incapenlor auxlliare
".
I, JOGuri uzuale in sala tara a tine cont de reglementari natlonale sau reglonale. DimenSluni corespunzator reglementanlor organizallilor sportive internationale: la nlvel national se pot eventual reduce, 11 inaltlmea salii poate fi eventual redusa pe margine tinind insa cont de cennteie fiecarui tiP de sport. <1\ in cazul mal mulior sali pe acelasl amplasament sau in aceea$1 zona de prolectare $lln iunctie de cennte, inaltimea unora dintre sali poate Ii redusa la 5,50 m. 5) Minus latimea elemente!or de separatie, GI Numarul maxim. lara a tine cont ae e!ementele de companlmentare.
CD
Tipul salii
Dimensiunea salilor
Inaltime mmlma in gerleral de 2.5 m.

2 2, Necesarul de spatlu pentru un SportlV: 0.7 plna la 1,0 m (baza de calcul: 0.4 m lun
glme de banca Sl 0.3 m adinclme de $edere: distanta minIma dinlre banci respectlv
intre banca si perete1.5 m se recomanda 1.8 m).
31 Per.tru fiecare 6 SportlVI 1 dus. recomandat insa minim 8 dU$un $1 4 chiuvete de spalat
miinl $1 plcloare pentru flecare sala de dusun. Suprafata dusului, IncluSlv caile de ac
ces 1,5 m? Chiuvete. IncluSlv caile de acces. minim 1 me. caile de acces de mInim
1.2 m latlme. .11 Sali pentru antrenori. arbitni eventual pentru,prim ajutor cu vestlare Sl dusun. Sa!a in
dependenta de prim aJutor de minim 8m 2 . In cazul unel amplasan, dimenslonari si
echlpari corecte sala antrenonlor se poate folosi si ca sal a de regie.
51 Dotarea poate Ii dlfenta. de aceeasala pentru echlpament poate avea dimensiunl mai
man. Nici 0 parte a salii multlfunctlonale nu va avea incaperea pentru echlpament de
!? lunglme mal mIca de 6 m, ..,
61 lmpartita in doua sectlunl. fiecare dintre e!e cu jumatate din echipament. .1 Adinclmea
incaperii de regula 4.5 m. maxIm 6 m. 3\ Adincimea incapeni de regula 3 m. maxim
5,5 m. 91 in functie de necesltati.
lei Eventual 2 incapen mal mari, fiecare cu dU$uri si chiuvete In numar corespunzator
4
II
Intrarea m-
Vestiarul (min. 20 m'l"
DU$un min.15 m 2)3: pe vestiar
Toalete Intrare
Antrenon--+ I (min. 12 m 2 : lara pnm ajutor min. 8 m')

4
Sal a pI. echipament
Sala pI. echip.
f - - - - - - , - - - - - - - i de intretinere mm, 5 m 2 ) Sala de joe Sara

multifunc lionala
m2 minim
Personal de paza (min. 10m 2 )
m'
numarul mrnim
numarul
numarul mmim
numarul mintm
numar minim
51
numarul minim
numarul
F
Sal a mono Sala dubla Sala tripla 15 30 45
B
60 90 120' 150 . 60" 80"
191
Sala cvadrupla 60
Spatii conexe
537
Supra!ata de sport utlla neta Tipul de sport Dimenslunl permlse lungime m Badminton Baschet Box Fauslball (mlnaea cu Dumnu)) Fotbal Hallere Handbal Hochel Judo Korball (aruncarea la COS) t3,4 24-28 4.9-6.1 40 30-50 4 40 36-44 9-10 28 12 52 12-14 Dimensiuni standard latime m 6,1 13-15 4.9-6,1 20 15-25 4 20 18-22 9-10 15 12 27 9-11 lunglme m 13.4
Zona adiacenta tara obstacole
latime m 6,1 15 6.1 20 20 4 20 20 10 15 12 27 11
Pe lungime m 1,5
Frontal m 2,0
1J)
Suprafata de sport bruta, tara obstacole la dimensluni standard Latlme
lnaltimea libera a salii 1 )
sAu
DE SPORT
~Ungime I
17.4
sALI PENTRU GIMNASTICA $1 JOCURI

Spatii conexe multilunctlonale adi
acente intrarii ~ pag. 537 @ .
m 92) 7 4 (7) (5.5) 4 7

51
9,1 17 7,1 21
28 6.1 40 40 4 40 40 10 28 12 52 14
I"
0,5 0,5 0,5 3 1
41
30 7,1 44
I
I
0,5 2 2 3 2 2 2 1 1
44 10 44 44 14 30 14 52 18
I 21
10 22 21 14 17 14
0,5 2 1 1
(5,5) (4) (5,5) (5.5) 8 (4)
Cultunsm Gimnastlca artisllca Polo pe biclclelaJ Ciclism artistiC Gimnastica ritmlca Lupte Hochel pe rOllle Patinaj artistiC,' Dans pe role Dans sportiv Tenls Tenis de masa Gimn. acroba!ica Volel
1)
I
I
27
[13
1313 )
13"
13"
13 6 )
15
15
821
9-12 34-40 40
9-12 17-20 20
12 40 40
12 20 20
14 40 40
14 20 20
(4) (4) (4)
3,65 5.63 4 5
I
15-16 23.77 2,74 4.57 18 12-14 10.97 1.525 2.74 9 16 23.77 2,74 4.57 18 14 10,97 1,525 2,74 9
6.4 2,74 4 8
16 3657 14 12,57 34
I
14 18,27 7 10.74 19
(4) (7) 4 7 12.521
Cifre intre paranteze: dimensiunr recomandate; 2' pentru intreceri natronale 7 m slnt suficlenti; JJ pentru zona spectatorilor adiacenta terenului pe cit posibil 2 m: 4i spatiu supiimentar pentru pUpltru de cronometrare ~i bancile pentru rezerve (eventual in depozitul de echipament sportIV); 51 Tn zona de margine de 3.3 m a terenulUl (neto) de joc este permisa 0 reducere uniforma la 5,5 m; 6) la compe titii nationale 12 m.
CD
Dimensiunlle terenunlor de sport pentru competitii Zona totala 1), lara obstacole. Lunglme x Latlme X inaltlme In m 14x 14x4,5 4 x 4 x 4,5 36" x 2 x 5,5 8x6x5.5 6 x 9.5 x 4,5 12 x 6 x 7,5 12 x 6 x 5,5 12x6x4,5
\
Echipament
Distanta de siguranta2 ) in m laterala antenoara postenoara relativa
Gimnastica la sol Cal cu minere Sarllun/cal Inele fixe Paralele Bara fixa Paralele Inegale Birne Inele
J
4 5)
6 6
4.5
4,5 516)
1,5 1,5
71
3 5i
6 6
1,5 ' 1,5 (0,8) A 7 4,5

5
1,5 ' (2) A 1,5 4,5 5 )

5
10,5 (7,5) A 4,5 (4) A 4.55) 4,5 5)6)

51
7.55 ) 4,5 (41 A 4,5 5) 4,5
18x4x5.5
Fringhie de catarare Minge suspendata pendulanta Spalier
1) Pentru sportul de pertormanta: 21 pentru sportul ~colar ~i public (intre echipamentul fix ~i pereti sau alte echipamente fixe); J) lun gimea de elan 25 m, lunglmea echipamentului 2 m, lungimea sfir~itulul de cursa 9 m; 4} distanta intre axele corzilor 0,5 m; 5) masurate de la axa suportulul sau inaltimll, capatul barei sau axa carzi;; 6) Reducere posibila la 4 m catre pereti, respectiv la 3,5 m catre pereticor tina 7) 7 m inaltime sint suficienti pentru competitii nationale: A = Austria.
538
Zone fara obstacole
~i distante de siguranta pentru echipamente sportive fixe
Pentru liecare utilizator: 0,1 m2 .

Garderoba'/vizitator: 1 loc. Pen
tru liecare loc de garderoba:
0,05 - 0,1 m2 (~i 1 m de tejghea
de garderoba la liecare 30 de 10
curi de garderoba). Numarul de
toalete pe vizitator: 0,01.
Dintre care:
40% cabine pentru lemei,
20% cabine pentru ba.rbati,
40% pisoare.
Loc de depozitare pentru mese ~i
scaune/vizitator: 0,05-0,06 m2 .
Estrada ~i alte instalatii seen ice
pe m2 de supralata de scena:
0,12m 2
Case $i altele: in lunctie de nece
sitati.
Gastronomie
Supralata pentru liecare automat:
1,OxO,6-0,8m . Oliciu de preparere: 12 -15 m2 6 m2 depozit Chiosc cu tejghea: 8-12 m2 , 10-12 m2 depozit Calenealrestaurant pentru liecare loc: 1,5-2,7 m2 Din care pentru zona de c1ienti: 1-1,5 m2 pentru bucatarie ~i depozit: 0,5-1,2 m2 Chio~c cu autoservire -Ia liecare 50 de locuri de vizitatori 1 m de tejghea. Cu servire: la liecare 100 de locuri de vizitatori 2 m de tejghea. Scena mica 100 m2 Garderoba pentru arti~ti, sal a multilunctionala pentru ~edinte, instructaje, seminarii, agrement. Sala de jocuri pentru table, biliard etc. Sala de lectura $i popice: In lunctie de necesitati. in salile de sport se gasesc spatH tech nice. Amenajarile sportive in aer liber, care nu dispun de 0 cladire proprie, trebuie proiectate cu spatii pentru aparate sportive, aparate de intre\inere. incaperea pentru aparate sportive 2 = 0,3 m2 pentru liecare 100 m de supralata de sport (neta) = 15 m2 . incapere pentru pentru intre tinerea echipamentului manual = 0,04 m2 pentru liecare 100 m2 ; su pralata bruta = 8 m2 pentru ma~ini = 0,06 m2 la liecare 100 m2 . in cazul in care intre tinerea este centralizata sau exe cutata de persoane din exterior, iar ma~inile sint aduse de liecare data, se poate renunta la incape rea mentionata anterior.
sALI DE SPORT
"
F~'t:s \~\
I
1.:1
I
I : ~-:
I:
I,
~-~'
I
I\J/!
/
(' I ~\
,/
/
<-) Sala
/~ 11 !
/'
)==--'------ .--- ---

.'
Echipament sportlV Spatil tennlce Antrenon Vestlar 5 Ousun. spalator 6 Echlpamente intre\l nere SI curatenle 7 Toalete
1 2 3 4
(})
Constructie pentru planseu oscilant
G)
Plan - schematic al une! sali de sport
:::
:;:
: :
n~ :::
I I
i,
I
11 Sala
'I
I . -Tk--.-
.J
l
.
)
/
,/ "-------~---r----tc-~-~.
~---/~I
.y
~~
~.~1
.." '
Of>
::
W
I l-Sapa Baners contra Strat de materialumiditatii poras elastic
ConstrUC(le pentru sol

In Sislem
elastic
II
il --
-----~--
. . I. _=~:
(
8 Paza
,I
9 10 ,1 11
Acces cu pantall de sport Acces cu pantoll de strada Sala 22 x 44 x 7 m Sala 27 x 45 x 7 m divlzablla in 3 sail de exercltii de 15 x 27 m
-Ii: ~:n
..
Plan - schematic al unel sali de sport triple
Constructt8 pentru sol elastic in puncte
I'~ L::~
-c c 6
~~
~d
Ie
I I
10
1 311
II
14
Pisla de acrobatii
'W~)-. I
012
.c
~
u
~
"0
8
TrambUlinal
= 13
I ~
ii:
1 Cow de antrenament
2 Sara flxa
3 Para IeIe
4 Inele
5 Sara fixa
6 Ancora]e pentru cal
7 Bara exerCltl1
8 Birna
9 Sara pentru balet
100glinda 11 Bare 12 C,uperca de glmnast1ca
13 Cal
14 Saltele de slguranta caortonate
15 Estrade oentru an!renOrf
..,::::)
.-:::: Talpa .: :.' de beton Bariera contra
.-::: . :.~:umiditatii
LJzolatie termica
$apa
Adezi" special
f-----~~----27.00----------_if-------18.00~------<
Constructia cu pa"aJ de lemn. aplicat pnn presare, cu tratament de supralata
Sala de glmnast1ca cu aparate 15 x 27 m cu sala de glmnastlca la sol de 15 x 18 m

4. Oulapuri man 5. Cal 6. Capra 7. Bare 8. Banca de glmnasllca 9. Trambu(ina 10. ReCipient cu talc 11. Bare pI. stind in miinl 12/2. Saltele cu ca.ruClor
13. Trambulina mica 14. Suport pt. santun
1. Oulap pt. echlpament 2/12. Sattele cu carucior . 3. Dulapun mid
15. Saltele pt. exerCltll la sol
16, Spatlu pI. echipamete aditio nate 17 Portl de handbal 18. Saltele mal de sol
4.60 16
I
I
f-----6.00-----t
I 6.00----
1~------------'5.00
f4\
Plan de depozitare a aparatelor man in camera pentru echipament la sail de sport de 15 x 27 m
Camera pentru echipament
Camera pentru echlpament
539
sAu DE SPORT
sAL! PENTRU GIMNASTICA !.'I JOCURI DIN 18032, 18036
Sursa: Bundesinstitut fOr Sportwissenschaft (institutul federal pentru $tiintele sportului), Graurheindorfer Str, 198, Bonn
14.50 3,50 -+--- 5,00---"
8
I
65
75
I
,,;
~
'-Ii
G)
Capra
:2
Cal cu minere
j
~ ,.;
~U
~A
.ail
.c I '"
I I
'Ci',
r
I'I I i I
I
<C
Lazi pentru sanluri
Sol Bare
= =
I
I"
I 0
"'
'A
QlijA
I
tr:
~,I ''E L'' I,,,
:'
U~oo
AI p
!
,.'"
.
Paralele inegale
Bare
~.
II
Bara!ixa
1---9,50
4,50
9.00-----1
A = Arbitru AP = Arbitru principal
i I
jl
Podium de competitie, necesar de supratata, dimensiunile diferite!or sectoare, amplasarea arbitrilor
[/
;
I
< 27-28
5,50
\
35
ii. i.'
1
(2)
.~
i!!
Birna
:,1.
I;
I'
I--------- 1 , 6 0
Inele
Caruclor pentru sallele
'
Banca de gimnasfica (DIN 7909)
1
'I :1
,I
e-----------;,
50 mm decalaj
25'OO-----------~
t------- ~
f---1.90---+-----3,20----~
25,00-
tk imll--ll~~;;;;;;;;;;;;;;;~;;:;iI~-~:l
.!l
II)
"
c;;
Cal long it.
!Trambulina6 1?0 TO
I
Barba!i
:I
II
Pistil de elan
~
n
I~
~.
1
' f - - '_ _
.~
00
1
Callixat la sol
1----1,20~ ~
20,
',
Sinil de reglaj
I
Id~bl
~-
':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':'9=':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.; .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~ i:::::::::::::::::::::::::::.:.:.:::.:.:.:.:.:.:
r---1,20-~
540
Amenajare pentru saritura la cal, barbaii
Sariluri leme;
I,n,::pant: JJ~
r-- 35 --+-- 45------'
f - - - 80-------1
sALI DE SPORT
sALI PENTRU GIMNASTICA $1 JOCURI DIN 18032
I~
::.':::.'
a,32m
Pants
::::: ::..: :::
....: ..:::::..::::..: ..::::..::::::
CD
Sectlune pnntro gradena

---1.5~a,80--<
Sectiune p~lr,tro gradena CU scari de acces situate posterior
~~~
1-;::;::==:=
o~
0.
I
:: ::: : ::::: : ::::: ::::::::::: :: :
.......:
B
..
. ..
..
.. .. ; ..: .........:::::::.........,'::::
:::::::::::::::."
e--- 1410curi
- - - - - - - - < 1 \-----
-
f - I-
2810curi
-
28 roc uri
A Tribune cu acces la partea infenoara:

B Tribune cu acces la partea 5uperioara
nr
T
1-53--+26"
'"
.r>
:=Jr
~
r11
T '" rt '" ""i' i!'
it
.:: ."::."
P===1 f~ ....
.'
:::::::::::::: :::."::::::::.':::::.'::::::::::::::::::: :::::: ::::::::::: ::::::: ::::
J~
1, I
'" '" '" '" N"

NOf
..,.
N+
'" "'''It '" '" "'''It '" N"

::l
l.
~,
~
Zonele destinate spectatorilor - CD - 0 pot Ii tribune mobile sau

lixe. La tribune mici, pina la 10 rinduri, se poate proiecta 0 crestere
liniara a 1n<l.ltimii rlndurilor (de 0,28 - 0,32 m); in toate celelalte ca
zuri se va prevedea 0 crestere parabolica (inaltimea ochilor la locu
rile pe scaun 1.25 m, la cele In plcioare 1,65 m), dilerenta de
lnaltime intre liniile de vizibilitate intre rlnduri la locurile pe scaune
de 0,15 m, la cele in picioare 0,12 m. Distanta dintre rlnduri 0,80
0,85 m ..... @ - G). La locuri in picioare 0,4 - 0,45 m. Punctul de vi
zibilitate de relerinta la 0,5 m deasupra marcajului exterior al tere
nului de joc. Locurile din spatele portii se vor proteja cu plase mobile. Locurile allate la balcon si galerie se vor proteja cu piasa in timpul antrena mentelor cu mingea. Pentru grupa de incaperi "intrare, vestiare, grupuri sanitare. antrenori, spatii auxiliare de sport si sala' se reco manda delimitarea zonelor de acces cu lncallaminte de sport de cele cu acces cu lncallaminte de strada ..... - @. Dusurile trebu ie sa lie direct accesibile din vestiare. intre zonele ude ale dusurilor
si vestiare se prevad zone de uscare. Dusurile care pot Ii comparti
mentate in doua zone. trebuie proiectate astfelinc1t din liecare din
cele doua vestiare adiacente sa lie accesibila 0 zona sau ambele
zone de duS - - @. Cabina antrenorilor in apropierea vestiarelor. Camera de prim-ajutor la acelasi nivel cu terenul de sport, poate Ii integrata in cabina antrenorilor.
Tribunele pot Ii accesibile de la partea inferioara sau de la partea
superioara. Accesul de la partea inferioara este mai economic (se
economisesc trepte si culoare), dar mai dezavantaJos In cazul com petiliilor intruclt spectatorii care circula la baza tribunei vor deranJa sportivii Si pe spectatoni deja prezenti ..... G) Laturile libere se vor inconjura cu structuri de protectie cu lnaltimea ~ 1 m, masurata de la suprafata de circulatie. Racordul perdea de compartimentare - plalon - pereti se va lace astfel incH sa fie evitate puntile sonore c1nd perdeaua este lasata jos. -@-@.
....
....
..
....
Tnbuna telescoplca L .. 6.0
" >
o
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:
cm~! I~I
~!; 1
II
-*----.
~'--*-----~.
t1o"
= Vestiar
~ pereteibanca dubla.
Banca de vestiar ca banea de
- - - r - - r - - -......... Acces cu pantofi de sport
Dispunerea unel perdele de compartlmentare intre coua ferme
Olspunerea laterala a perdelel de compartimentare la ferma. cu buzu nar de absorbtle acustlca
~==~r-
Exemplul2
I
... - Lallmea in :unclle de inaitlmea saill
SI grOSlmea matenaiulul
-..
r=j\
\...!..}
Oispunerea unel perdeie de compar !Imentare pe ambele partl ale fermel
Perdea de compartlmentare cu sis tem de drapaJ cu Izolatle tOnica In In~ teriorul unel structun portante 5patia!e
Exemplul3 Trel 50lutii propuse penlru vestiare 51 incapen 5anltare (5uprafata punctata: par doseala acopenta CU gratar PVC)
Acces cu pantofi de strada
541
~:
~'n=tra="===~n
Toaletellntrare
sAu DE SPORT
- acees direct - ev. leslri de urgenta suplimentare
" ___ --X'~

\"
~"""'" "'~ '\
..
-;
Speclalori
t:
1-- Sa\a de asteplare
r--r=t
I
Vesllar
. -
- - -Iegatura prmcipala ~
.,'11 ;1 "' . 11/1 \
Y-ousun
- - -legatura vlzuala -Iegatun alternatlve -Iegaturl suptlmentare - incapen suplimentare la sali polivalente - rncaperi suplimentare in functie de specilicullocal Si de necesltati
I' I
I
i
Ring
de box ,,'/
I
I"'
.
.,'
/
/~I
I(
I
I
"
\
: ." .'
c_
f-QJ=-~.' ~ II
.I( II
. :;.
II
~
A
8.
H H
~=====;
Anlrenorl
l.-
Prim-aJutor
.. '. ... :,.
-~i
f
r
J
] o
u
~ intre:tmere
I 1
Varianta A: pista circulara
Teren
de joe
I
/ /
gH~F=il=ne=s=s======~ -,
o:t f------ Gimnastlca
- ...
_oJ
~---ji \,/
. ".J',
I
",II\d
f---
[l
ConOltie fizlca
I
/
I ,
/ /
r.
r--
i
i
,,
,-'r;=~~ ~:-::' - Sala

W
Echlpament
.. ~
"
-0
Legenda ~
Planu\ nivelului de acces 1 Intrarea sportivilor de \a nivelul terenului, 2 Intrare Sl foaler pentru spectatori, 3 Administratla, 4 Case de bilele, 5 Garderoba, 6 Toaleta barbati, 7 Toaleta fe mei, 8 Spatiu liber, sala de incalzire, 9 lnformatii, 10 SaU de instruire si recreere, 11 Intrarea la subsol, 12 Distributie bauturi, 13 Acces la galerie, 14 Regie cu alisa! si anunturi sonore, 15 Tribuna fixa, 16 Legatura vestiar-sala, 17 Pista de 200 de m, 18 Sala de sport, 19 Panou mare de afisaj, 20 Tribuna mobila, 21 Afisaj de Joe, 22 Co ridor periferie eu iesiri de urgenta.
Woepozlt
Varianla B: ring de box
~Regle
Spall! speCtalon
G)
Schema: Dispunerea publiculUl
,
~
o~
SemlnafillAeceptle Catenea
oj-
I ~:~g~l~1~h~~:~heA~t 0
I~~~~ftg;rr~nt,
01
Schema de distributie a spatiilor
Posibilitate de utilizare flexibila asalii -> @ 1. Tenis 2. Handbal 3. Atletism 4, Box 5. Activitati sportive $CO lare. Perdelele de compartimen tare care ofera protectie $i la aruncarea cu mingea, situate la partea frontala, Impart interiorul in 4 unitati de marimea unei sali de sport de $coala, Cu sali de lncalzire situate In fata zonei de antrenament "sub" tribunele te lescopice Dfera $colilor $i aso ciatiilor sportive 6 suprafete de antrenament. Conditii de com petitie pentru sportul de perfor manta precum $i conditii de an trenament pentru activitati spor tive $colare $i de club.
Legenda ~G)
Europahalle. Karlsruhe - plan
Arh : Schmitt, Kasimir, Blanke
Sectiune -
Planulla nlvelu\ intrarii 1 Intrare eu ease de bilete, 2 lesiri/iesiri de urgenta, 3 Foaier, 4 Distributie bauturi, 5 Telefon, 6 Scari catre toaleta spectatorilor, 7 Cale de aeees - pasarela deasupra tere nului de sport, 8 Pista de 200 m, 9 Amenajare pentru saritura eu prajina. 10 Amenajare pentru saritura in inaltime, 11 Amenajare pentru competitii de sprint, 12 Amenajare pentru saritura in lungime, 13 Amenajare pentru aruncarea greutatiL 14 Acces la regie
Date tehnice: -> G) 200 m - alergare (competitie) 130 + 100 m liniari pentru sprint (antrenament) 60 m liniari pen tru sprint (antrenament) 400 m racord (antrenament), arunca rea greutatii, discului, saritura in lnaltime.
Planul salii de atlelism usor din Dortmund
Conceptie si proiectare: Hochbauamt Dortmund
542
LUPTE
Sursa: Deutscher Ringer-Bund (Uniunea germ. de lupte) Dimensiunea saltelelor pentru competilie 5 x 5 m, pentru campio natul german ~i competilii internalionale ;" 6 x 6 m, de dorit 8 x 8 m, pentru competitii internalionale ~i olimpice 8 x 8 m. Mijlocul saltelei marcat cu un cere de '21 1 m ~i lalimea de 10 em. Grosimea salte lei: 10 em, husa saltelei din material moale. Marginea de siguranla pe cit posibil de 2 m latime, Tn caz contrar benzi de delimitare cu Tnclinatie de 45 c . Banda de protectie cu 0 latime de 1, 2 m, de gro simea saltelei, de culoare diferita. Benzile de proteclie la competitii nalionale au 1 m latlme. inaJIimea platformei os 1,1 m. fara st1lpi de colt respectiv corzi.
BADMINTON
Sursa: Deutscher Badminton-Verband (Asoc. germ. de badminton)
HALTERE
Sursa: Bundesverband Deutscher Gewichtheber (Uniunea fe
derala a halterofililor germani) Brandenburger StraBe 42, Egelsbach
Suprafala de competllie 4 x 4 m, pe cTt posibil pe suport de lemn
solid, marcaj cu creta, suprafala neelastica, suprafala fixa pentru
halterofil. Diametrul maxim al discului os 450 mm,
Greutatea unui disc la antrena rea unei mTini 15 kg,
Greutatea unui disc la antrenarea ambelor mTini 20 kg.
Terenul de dublu este standard, lar terenul de simplu se proiec teaza doar Tn cawl lipsei de spatlu. Distanta laterala Intre terenuri ;" 0,3 m intre teren si limita salii/spaliului ;" 1.5 m intre liniile de fund ale terenurilor ;" 1,3 m Culoare laterale de siguranta fiecare 1,25 m
Culoar de siguranla anterior si posterior fiecare 2,50 m
Spectatorii sTnt plasali Tn spatele culoarelor de siguranla.
La competilii internationale Tnallimea salii 8 m. 6 m deasupra liniei
de fund. inaltimea fileului la st1lpi 1,55 m; Tn mijloc 1,525 m; latimea
fileului 76 em - 0. Suprafata terenului usor elastica. lIuminarea:
pe cit posibil fara ferestre ci oberliht-uri (pentru a evita efectul de or
bire) ;" 300 Lux.
146+-1----T
5.18
-----+1461
Lima de fund
:e
Linia de servlci posterioarll la simplu
r
'" '" '"
I
Linia de servici poslerioar3 la dublu
JUDO
Sursa: Deutscher Judo-Bund (Uniunea germana de judo) Suprafata de competitie 6 x 6 m pTna la 10 x 10m sau ;" 6 x 12 m, acoperita cu saltele elastice, moi. in campionatul german ~i com petitiile internationale, suprafata de competilie ;" 10 x 10m. Este preferabil ca saltele sa fie Tnaltate cu 15 em. Linia de demarcalie dintre suprafata de joe ~i margine trebuie sa fie clar vizibila - CD.
Linia de servici anlerioara
G)
.:~:~~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.~:~~:~::::::::::::.:.:.:.:.:.:.:.:::::.:::.:.~:::::::::::::
Suprafata de Judo pe un podest
IS.J..
1-1.50 I I- 98-l
10xl0
t
'". "'
'". "'
SUlp Fileu
SHIp
0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 0
BOX
Sursa: Deutscher Amateur-Box-Verband (Uniun. germ. de box amatorj
-l
I
M
T
Dimensiunea ringului de box Tn funclie de reglementarile internalionale, 4,9 x 4,9 m pTna la 6,10 x 6,10 m, de obicei 5 x 5 m. Ringul este de obi cei pe un podium care este mai mare pe toate direcliile cu 1 m dedt rin gul de box. Suprafala totala a podiumului 7,5 x 7,5 m - 8 x 8 m - .
~ ..L
11-"--------------"---11 :2.
Vedere a fileului
rr=;;==~===i==Ii T
Ti
I
Linia de servici posterioar3 la dublu
"""
'I'" ~~-"
! ! I I= = =r~=
!!I!~f--- T
83
Linia de servici polsterioara la simplu Lima de fund
f - - - - - - - 6,10
8)
Badminton
-----1
IIII
.
Punching bali
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Capitonaj de protectie
iiiiiiiiiiiiliil
Indiaca - dimensiunea terenului 5.5 x 13.0 m si 9.0 x 18.0 m
h,ltimea fileului la stilpi 1,70 - 2.00 m, in mijlocullileului 1.68 - 1.85 m. Supralata de joc la simplu: 4.4 x 10m
1--1,85---1
Vedere frontal;; -
r-----------------
I
I
I
T50
I
!
I
5.50
I
-I
-~
Zona de servici -
I
L __ I
I --J
A
I
I
,
<0.
I I
Corzi de legAtura
i- -
f--- ZonA de servici
I
150
-~
, -Fileu
Culoar de si uran
~
I I
a. :"_....J
de3-4cm
I-l,O+-1- - - - - - - -
13,0 - - - - - - - - - + 1 1 . 0 1
CD
Ring de box
Teren de joc pentru Indiaca
543
~
~ ~ ~
TencuialA specialA in 2 slraluri 12 - 14 mm Cornise profilate, dure (50 x 201 'o'u RAL 3000 Suprafata de joe tabla sau lemn (vopsitt in alb) Canal de aerisire
Linia de demarcalie de "DuI perimetralA rO$u

N ,
SQUASH
Sursa: Deutscher Squash Rackets Verband e.V. (Asoc. germ. de squash), Lichtenauerweg 11, Hamburg DIN 18038 Constructia obisnuita a terenurilor de squash: pereti masivi cu ten
cuiala speciala, elemente de beton prefabricat, constructii prefabri
cate cu structura de lemn acoperita cu placi, terenuri de squash care
pot Ii unite.
Neeesarul de spatiu: 9,745 x 6,40 m
inallimea spatiului: 6,00 m
Un perete de sticla pentru spectatori reprezinta un avantaj.
Podeaua: usor elastica, din lemn de culoare deschisa (artar sau fag),
cu aderenta ridicata, lamelele de parchet paralele cu peretii laterali. De
utilizat lamele lamba si uluc de 25 mm grosime, acoperite cu un strat
izolator; parchet conform DIN 280, partea 3,4 $i 5.
Peretii: tencuiala speciala, alba. Peretele de joc din tabla de 2,5 mm
sau placaj de lemn imbracat cu tabla vopsita in alb. --+ .
RAL 3000
[:;:]
~
~
Gri'?i de aer~sire
(rezistent la lmpactul CU
mingea)
Parchet cca 50 x 25 (fag sau at1ar)
LOOQrlna 50 l{ so
Garntturi de caucuiuc sau pollutetan
TencuialA speciala 1n 2 straturi
Parchet de lamele cu lamba ,i uluc 25 mm

Rost de dilatate 6 mm
,,1;
"I
j.
sa.. .................................
':.:.:':.:.:.:':.:.:.:.:.:':.....:.:~~;~.~:~~:.~:;~:;;~.~:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
(umiditate)
CD
Detaliul peretelui frontal
Detatiul peretelui lateral
CD -
TENIS DE MASA
Sursa: Deutscher Tischtennis-Bund (Uniunea germ. de tenis de masa), Otto-Fleck-Schneise 10a, FrankfurtiM. Competitii doar in sala.
Suprafala mesei: orizontala, verde mat cu linii de demarcatie albe.
152,5 x 274 cm inallimea mesei 76 cm Grosimea plaeii ~ 2,5 cm Pentru mese in aer liber. placl din beton armat cu fibre, cu grosimea de 20 mm. Duritatea placii aleasa astfel incH 0 minge normala in cadere libera de la 30 de cm rico$eaza aprox. 23 de cm. Lungimea fileului in mijlocul cimpului 183 cm inallimea plasei pe toata lung/mea 15,25 em Suprafata de joe (marginita de pereti despartitori din material tex til de 0 inaltime de 60 - 65 cm) '" 6 x 12 m; International 7 x 14 m, spectatorii in afara acestui penmetru --+ 0.
DimenslUnile de baza - Squash '."
~
"
'1
.i
Gonstructii sportive
BillARD
"-..."'....
Sursa; Deutscher Billard-Bund (Uniunea germ. de biliard)
, . '
Dimensiunlle de baz3 ale mese; de tenrs
~.
Dimensiunde de baza
Sl distante la billard
75
Pozilia ineaperii:
etaj sau subsol luminos, mai rar parter.
Neeesarul de spatiu: in functie de tipul de biliard --+ -
Pentru scopuri private sint obisnuite .. marimile IV, V $i VI Pentru cafenele $i cluburi . marimile IV $i V Sail $i academii de biliard . .. marimile I, II $i III Distanla dintre mesele de biliard I $i II i?' 1,70 m Distanla dintre mesele de biliard III - V '"' 1,60 m, iar lata de perete pe cit po sibil mai mare. Pe latura pe care circula chelnerul sau se alia spectatorii se va pre
vedea 0 distanta mai Illare. loc pentru scaune, mese, mincare $1
bauturi (--+ Restaurante).
Suprafata peretelui pentru suportul de tacuri sl regulamentul de joc.
Un suport pentru tacuri la 12 tacuri, dimensiuni exterioare 150 x 75 m.
lIuminatul:
Pe cit posibil corpuri mici de iluminat cu distributie uniforma a lumi
nii pe suprafata de joe.
Distanta obi$nuita intre sursa de lumina $i masa de biliard - 80 cm.
Dimensiuni obi:;muite la biliard (fn em)

Dlmens. interioara (de joe)
I 285
X
II 142
5
III 220 x 110 245 x 135 510 x 400 550
IV 220 x 100 225 x 125 500 x 395 500
V 200xl00 225x125 490 x 390 450
VI 190 x 95 215 x 120 480 x 385 350
I I
230 x 115 255 x 140 520 x 405 600
Dimens. exterioara
12 tacuri
310 x 167
Dimensiunea spallului Greutatea in kg
575 x 432 5
800
Dulap pentru bile
Supor!
pentru tacuri
Dimensiunl obisnuite la biliard
544
Returul blkllor
i
I00-'- ---- i---j---~;~l I

f--A-, .00+-'.20 --1
I
Executia cu benzi
Returul bilelor
PISTE DE POPICE $1 BOWLING -- QJ

Sursa: Deutscher KeglertJund (Uniuneagerm. de popice), Wilhelm5aue 23. Berlin
I---- 5.50------1
'9.50I 6.50-----1
Once pista de popice sau bowling poate Ii impar1ita in urmatoarele zone: 1. zona de elan - in care, dupa ciliva pasi, se lanseaza bila. 2. pista - pe care se rostogole$te bila. 3. losa de prindere a bilelor - in care se gasesc popicele $i unde se recupereaza popicele cazute $i bilele.
:CI.l
CD
cca 60
1-B0:----- Iu-+- -::~H
cca 60
4'.00-1
I
I
I
\9.50
f--5.50---I I 6.50---1
._s, [.
~ Q.
ra'iii
'
eLI
.!!! iii
10-40 inclinarea suprafe1ei flexibile 5 pini:lla 2ao
CI.l
to-40inclinarea supraletei
H flexibile 5 pinflla 20
Executia cu mheaburi de prindere a aruncanlar ratate

Fosa de prindere a bilelor
~~
18 + O,Omm - 20 mm
I----~---I
~~
0
.2
CI.l
IT ~
~ 8
~" ',/m, ./ @~, I"

2'
):P, ~11 f]~i,@o i
Rebord exterior de delimitare
.:
t
a>
I I', I I :il, f-"OO ~ 2 mm-1

'
0.25A a50A 0.25 A
J5
~ 6
i
I
I
~
"i.
to.
'"
to.
Pi.,~
~~~~~g;e~~ ~~ :/'i: /
.Q In
~i ~
rJ: r-/---,..--H ~
{~L SO-5 J r ,
'"
jj ~
Q..Q
': ':
'5
~ :t 51 3 Fosa de pnndere a bllelor :J!
'1 Suport bile; 2 Capalul
~ ~
18
+ O,Omm
- 20 mm
Tb 1~
:~
4 Platou pt. bile; 5 Crucea (/) pt. bile; 6 Perete de impact

7 Capat de pista; 8 Supr. flexlbila de capat
Sectiune~
__
.
i
Sectiune
~@
Elev810rul bilelor
Rebord eXlerior de delimitare
'F!r""'iT"'==~--
I -I
!Au de .imetr:e
Pisla
Asezarea Si numerotarea pop1celor
f4\
~ q"=="'=====!;E;>-
19.5O:!:: 5
_._._._._.-.
If
Zona popicelo,
Posibilitati de realizare a jgheaburiior pent'u a,uncari ratate
Relurul bilelor
I~ I I
25 f--t+'.00+--5.5O----j
cca 60 823.50--S
~
IcE - ,;;;:;;;;;;;;::==.,-+- ---:~

'.'
._.Suprafs1a pistei esle uniform _ _ . ...!.~c~~~~~delaaISS
.L
~-,
Versiune normala
a zanei popicelor
-+-1--5.50
1.00-1
Pistele de aslalt reprezinta un tip special de piste sportive prin su pralala lor care supune jucatorii la solicitari marL Pista are lungimea de 19, 50 m $i 0 latime de 1,50 m (Ia delimitare laterala cu benz!) respectiv de 1,34 m (Ia delimitare laterala cu rigole) $i este realizata din aslalt sau material plastic -- CD - 0. Varianta "dulapi" desemna initial 0 pista din lemn; se pot executa insa $i din material plastic. -- . Particularitatea ei consta in pan ta de 10 cm, de fa dulapul de elan pina la primul popic. 0 supralala de rulare de 23,50 m lungime $i 0,35 m lalime reprezinta a pista din dulapi de tip "jgheab".
_.-._._.
Pis/a tip ..dulapi"
I~t'z--;- -- u,,~
Relurul bilelor -;=+1
25
r-t+l.00-t---B.5O-----t
cca60 51 18.00------t---5.50--+'.00-1
Suprafata pislei esle uniform ascendenlA de la P Is S
-'-'-'
-~-I'I ~
Pista in loarfeca de asemenea din lemn (sau material sintetic) -+ Supralala de rulare se lale$te dupa 9,5 m $i pina la centrul zo nei pe care sint dispuse popicele pina la 1,25 m.
II
- - p
I
ri
I5
Vedere de ansamblu 51 dimensiunile principale ale pistei in foarteca
1
@
m> r::
2 .37
'.
<
18,30
4,88~
:r
I
25,55
-+-
Pista dubl!! de bowling
10
- - t - - - - - 27.50-34.00-------1
8,
a> i
8 aj .1
I
8 ,.:
Pista de bowling -- @ Pista de elan este pe toata lalimea sa (104,1 - 106,5 m) din parchet lin $Ieluit. Supralala de rulare a bilei din par chet polizat sau lacuit. Bilele de bowling au 21,8 cm diametru. Greutatea maxima 7.257 9 $i au trei orilicii pentru degete. Pentru pistele de asIaIt sau in loarfeca, bila are 0 16 cm, greutatea de 2.800 - 2.900 g. Bilele pentru pista tip "dulapi" au 0 16,5 cm, greutatea de 3.050 - 3.150 g. Bilele sint prod use din materiale sinte tice. Popicele, din lemn de esenla tare (lag alb) sau din materiale sin tetice, au dimensiuni normate. Popicele de bowling sint tot din lemn (acoperit cu material sintetic) sau din material sintetic. Sin! de ase menea normate.
1 Camera de club 2 Bufet. lejghe. 3" Supraveghetor
4 Garderoba. 5 we public 6 WC personal
7 DU$uri, spalator 8 Spatlu samlar 9 Sala de fitness 10 Depozit pentru echipament
CD
Exemplul unei amenajarl de popica,le
545
[ [
c:
c:;:
~ ,.
Intrars Toalets
PISCINE ACOPERITE
Personal/Administratie CasatControl Zona de vestiare Toa/ete Dusuri
JT
~
Sursa: Deutsche Gesellschaft fOr das Badewesen e.V. (Soc. germ. ptr. piscine) Alfredstratle 73, Essen
OJ
Bundesinstitut fur Sportwissenschaft (Instilutul federal pentru stiintele sportului) Graurheindorfer Str. 198, Bonn Schwimmstatten-Ausschuss des Deutschen Schwimmverbandes e.V. (Comitetul uniunii germ. de inot), Marktplatz 27, Bad Neustadt/Saale
t
~ ~
E
[
:; .3!
':;
~ 'if>
' - Bazin~deino~ _ _ ~ Zona de distributie
~
I
Marimi orientative pentru piscine acoperite:
o suprafala de apa de 0,025 m 2 pe locuitor (in zone Ie cu densitate

mica a populaliei). Pina /a 0,01 m 2 suprafata de apa pe locuitor (zone cu densitate mare a populatiei) - se va stabili un echilibru intre exigentele locuitorilor $i ale $colilor $i asociatiilor sportive. Suprafata de teren (fara locuri de parcare):
Pentru piscine acoperite, cite 6 -10m 2 la 1 m2 de suprafata de apa
in piscina acoperita proiectata; la suprafete mari de apa este sufi
cienta 0 valoare mai mica. Pentru suprafetele adiacente in aer liber
(terase, solarii, gazon) se adauga un supliment de 10 - 20% la su
prafala data.
Locuri de parcare: pentru automobil 25 m2 , loc pentru doua bicic/e
te 5 m2 . 1 loc de parcare pentru automobilla 5 -1 0 dulapuri de ves
tiar. Locuri pentru biciclete -in functie de necesitatile locale.
In cazul amenajarilor pentru spectatori: 1 loc de parcare suplimen
tar pentru auto mobil la 10 - 15 locuri prevazute pentru spectatori.
in cazul restaurantelor: 1 loc de parcare suplimentar pentru auto
mobilia 4 - 8 locuri.
Terenurile plate sau cu inclinatia de pina la 15 permit proiectarea
piscinelor pe un singur nivel. Este 0 condilie pentru proiectarea eco
nomica $i funclionala. 0 inclinare mai mare a terenului duce la 0
cre$tere a costurilor de construclie si dezavantaje in funclionare.
Bazele proiectarii unei piscine sint:
Analiza existentului: bazine, amenajari pentru sport $i agrement
Analiza necesitalilor:suprafala totala de apa, posibilitalile de com binare, utilizari preponderente Zona de deservil: distanla fala de colectivitali, scoli si asocialii Localizarea: pozilie centrala, infrastructura buna, aisgurarea terenului de constructii $i accesibilitatea.
AmenaJ3f1 pentru
sanlufl in apa FactOr! de dimenslonare a volumului 51 a supraletel Valon uMare orlentative Valorl de exercltiu Suprafattl
,,=
E 0
~ Spalii tehnice
incap. profesorului de inat Prim-ajutor Echipamente Fitness, sala de lorta Joaca 5i15au gimnastica Pisclne
I
"5
:;
~
'"
1 L
f---J
r--
lO Y
I
Supr. libere
L---1 Sala de relaxare 5i lectura I

Solarii Sauna
I
i
Sauna
Calenealreslauranl ICafenealrestaurant
Amenajari pI. spectatori Bai medicinale Repartitia spatiilor Program complementar
..
r-
CD
Numtlr de
IOCUltOfi
Zone camplementare
Program minim
.
4
Repartitia saliior Program normal
Acces direct
Eventual acces direct
Piscina acaperita - schema relatiilor dintre spatii

Tipul bazinului
Unit8.!i de prou;tctare de baza

allernaliva 1 alternatlva 2
(la-ra locun
de depozitare)
"
2
MIDimea bazlnufui [m respectiv m 2J
~~r. apel
Manmea bazJnului [m respectlv m 2]
~~r. apei
MIDimea bazinului [m respect1V m 2]
r~~r. apel
",
6
1m']
9
,I
'1
pina la 5.000 5.000 pina la 10.000 10.000 pina la
In 'unc1ie de condiliile locale

BV BB
I
'I
10,00 x 25,00 pfnala 15
250 15 265 250 100 20 370 313 100 25 438 313 100 133 30 576 417 133 147 35 732
12.50 x 25,00 10,00 x 12,50 pina la 20
18 ~ 38
150
2,500
20.000
20.000 pina la
BV BN BB
10.00 x 25,00 8.00 x 12,50 pina la 20
313 125 20 395 313 133 25 471 313 133 133 30 609 417 133 199 35 784
1T T 3P 8.00 x 12.50 p"ina la 20
lOa
3.000 200
pinflla
20 433 313 100 133 25 571 417 133 147 30 727

H..j. 3P sau IT..j. 3T + 1P ..j. 3!=l..j. 5P
3500
BV BN 8S-I) BB
12,50 x 25.00 8.00 x 12,50
12,50 x 25,00 8.00 x 16,66
12.50 x 25,00 8,00 x 12.50 10.60 x 12,50 pina la 25
3500 250
3 resp. 4 pfna la 4.000
30.000
lT~1Pcomb.~
3T ..j. 3P comb. 5P pina (a 25 plna la 25
30.000 pina la
BN NSB
40.000
BS
BB
oll
21.50 x 25,00 8,00 x 12,50 10,60 x 12.50 pinala 30
12.50 x 25.00 8,00 x 16,66 10,60 x 12.50 pina ta 30
16,66 x 25.00 8.00 x 16,66 12,50 x 11,75 pina la 30
4.000
1T ..j. 1P comb. + 3T + 3P comb. 5P
300
pina la
4500
40.000 pina la
BV BN
50.000
BS
BB
oll
16,66 x 25.00 8.00 x 16.66 12.50 x 11,75 pint! la 35
16,66 x 25.00 8,00 x 16.66 16.90 x 11.75 pina la 35
2x1T,2x3T 1P ~ 3P..j. 5P
I
400
4
1
4 500 .
peste 50.000
Alte combinatii posibile in functie de zona de atraetie
Nota: ') Sohcltari speciale in cazul utilizarii de cfltre secl\:~) Prescurta.ri: B8 = bazin pentru ba.lacit: BN = baZine pentru neinol~torl: BV = bazin vanabl!; as = bazin pentru sariluri 3) Prescurtan: T 'orma; 1 -10,. bloc startun in melri: 4) Dimensiuni tinind cont de m~suri de siguranta.: Marimea bazinUlut = lalimea bazinulut (latura cu blocstartun) x lunglmea bazinulUl (in direc~la santuni.)
= Irambulina.;
p,. plal
Unitati de praiectare pentru piscine aeaperite
546
-t------e,OO--------11-1,5O-I
1-1,50+-1,50-1
PISCINE ACOPERITE
-+
[IJ
Zone sanitare: Marimea zonei vestiarelor (marimi orientative in

functie de unitatea de referinta -+ pag. 546 0, coloana 7).
Marimile orientative indica 0 perioada de 1,5 ore de baie, in afara
perioadelor de virf. In statiunile de agrement poate fi necesara
dublarea numarului locurilor de garderoba.
Valori orientative: 0,6 - 0,8 locuri de garderoba pe unitatea de refe
rinta. Numarul de locuri de dezbracare-imbracare 0,15 - 0,2 bucati
pe unitatea de referinta, din care 0,06 - 0,08 cabine de schimbare.
Cabine pentru familii $i handicapati: 10% din numarul de cabine de
schimbare, relatia dintre numarul de locuri de schimbare $; dulapu
rile de garderoba 1: 4.
G)
Toate amenajarile mari au cel putin doua vestiare comune.
Vestiare: cabine cu dulapun de garderoba
Ves/iare comune tara banca
Vestiare comune Ii!ri! banci!
Locuri la garderoba: la fiecare vestiar comun cite 30 de dulapuri de gar deroba. Locurile de schimbare: banca in lungime de cel putin 7,50 m. Relatia din tre locul de schimbare $i numarul de dulapuri de garderoba pina la 1: 8. Numarul de obiecte sanitare pe unitatea de referinta: 0,03 locuri pentru uscarea $i aranjarea parului prevazute cu uscatoare de par, 0,015 locuri de dezinfectare a picioarelor, bazine pentru stoarcerea lucrurilor ude 0,015, incaperea pentru materialele de intretinere $i curatenie 1 -2 m2 se va amplasa in zoneIe de schimbare. Inaltimea libera 2,50 m. Locurile de dezinfectare a picioarelor 0,75 m
latime $i 0,50 m adincime.
Dimensiuni pentru zona de schimbare: pentru cabine inzidite sint
valabile urmatoarele dimensiuni: cabina de schimb dimensiune in
terax 1,00 m latime, 1,25 m adincime, 2,00 m inaltime. Cabinele
pentru familii $i handicapati 1,59 m latime, 1,25 m adincime,
inaltimea 2,00 m ..... CD.
Cabina de schimb pentru persoane cu handicap in scaun cu rotile,
dimensiuni interax:
latime 2,00 m, 1,00 m adincime, 2,00 m inaltime. Deschiderea libera
a u$ii 0,8 m. Dulapurile de garderoba -+ 0,25 respectiv 0,33 m
latime (dimensiune interax), 0,5 m adincime libera., 1,80 m inaltime
respectiv 0,90 m la dulapuri duble. Pentru persoane cu handicap,
dulapuri de garderoba de 0,40 m latime. Doar ca dulapuri simple.
II
.L
+ :i! + :i! + :i!

f-BO-+-l, lO-+-BO~
:i!
+ +
1
:ll
'" '"
t
'" 1
'"
1-B(f--JI-6041-1.Io---ll-60+eo-<
$ir de dusuri cu bariere vizuale
Vestiare comune cu banci!
1-1,50-+1,00+ ' ,00+---4,00------+' ,12+-1,50---1

T "!
$ir deschis de dusuri si duS cu pro/eclie la stropire Dulap simplu
Dulap dublu
1+
8 ~ <D
+ '"
"!
'"
...
1
:+
'". "' .:L
'" "'.
::::.:.... :........:::::::::.:::::. :::.......................................... eo.... ..',',' 't' ',";. ... , ....................................." ,o,e,',.,.,';;,.,';;; '.,.' Oil',',',',',',',' 'j,',','
S!
noo
n t
~
~
I
Dulap in Z
. . .
r ,r ,
,-
~+
:i
. ~.
-;
,.j
Vestiar formi! mixti!
Dulapuri de garderoba - variante constructive (exemple)
547
PISCINE ACOPERITE
Zona vestlarelor
--+Ill
Zona sanitara contine dusuri si toalete separate pentru femei si barbati. Pozitia - intre vestiare si bazine. Toaletele se vor pozitiona astfel incil dupa folosire, revenirea in zona bazinelor sa se faca obli gatoriu prin incaperile de dusuri --+ (j) - . Toaletele accesibile di rect din zona bazinelor nu sint permise. Este indicata 0 cale directa intre zona bazinelor si cea a vestiarelor.
Zona bazinelor
1-90-i
Q)
Bloc sanitar (exemplu)
Zona vestiarelor
Valori orientative: structura de baza - min. cite 0 sala de dusuri pentru barbati sl femei, cu minim 10 dusuri. La piscine acoperite cu 100 - 150 m2 suprafata de apa, este suficienta 0 sala de dusuri di vizata in doua parti, una pentru femei si una pentru barbati, fiecare cu cite 5 dusuri --+ . Se prevad doua toalete pentru femei iar pen tru barbati 0 toaleta si doua pisoare --+ (j). Pentru dimensionare sint valabile urmatoarele dimensiuni minime:
--+(j)-0
Dusuri fara pereti despartitori: (sir deschis de dusun) Distanta interax 0,80 m la\ime 0,80 m adincime
Dusun cu pereti despartitori: (sir de dusuri cu protectie la stropire) Zona bazinelor
Distanta interax 0,95 m latime 0,80 m adincime 1,45 m inaltime Distanta interax 0,80 m respectiv 0,95 m latime 1,40 m adincime 1,45 m inaitime
1,10m 0,90 m latime 1,40 m adincime 2,00 m inaltime 0,90 m latime 1,20 m adincime 2,00 m ina;time 0,50 m la\ime 0,60 m adincime 0,75 m latime 0.80 m adincime sub 0,70 m sub 0,45 m 0,60 m la\ime 0,80 m adincime cca 0.80 m 2.50 m 2,75 m
Bloc sanitar (sala de duS divizata)
Dusur; cu pereti despartitori: in forma de T dublu: (cu protectie la stropire 51 bariera vizuala)
Latimea culoarului intre doua siruri de dusuri:

Toaleta cu usa: (se deschide spre interior)
Toaleta cu usa: (se deschide spre exterior)
Pisoare: distanta interax
Pisoare: distanta interax
Constructii sportive
Bloc sanitar (femei)
inal\imea de montare inaltlmea de montare pentru copii Chiuveta de spalat pe miini: Zona vestlarelor inaltimea de montare inaltimea salii: libera. minim recomandat
Zona bazinelor .Intors
.'7
Bloc sanitar (barbati)
Ceramica pina la platon, hidroizolatl~ pina la plafon
T
3.00
Perete
1~
16 rt---"'7"-+',=-t-='''--I
des partltor
An Pardoseala'
0::
.." ....iII.Pliantalii3i%~IU
f- 80 -+- ~ 1,10 -+- 80---1
Sectiune Scurgere ON 70
de ceramidl
~
0
~ :~~
~ ~
'~ o~~
:s e
Q. '"
*
Bazin pI. incepatori
Cabin a sanitara pentru handicapati
Sala de duS (schema)
--+
(}) Zona vestiarelor cu WC Si automate de casa
Arh.: D. Loewer
548
r . . r ~ -
.J" .......
I
i
PISCINE ACOPERITE
=8=a=zi.:..:n-=-e.:..::l",ip:..:u:..:r_id.:-e'--'.b=az.:-i_n.:..:e.2$_id.:-i.:..:m.:..:e.:..:n:.::s--::iu.:..:n_i
Tipul de bazin Latlmea Lunglmea Adinclmea apei
--,-_ _ -_
OJ
is
inaltimea libera minima
1m)
Bazin pentru balaclt Bazin pentru neinotaton Bazin vanabll ~
respectiv observatli
0,00 - 0040/60 2,50
~5 pina la 25 m 2
300 10,00 8,00 '0,00 12,50 1666 2100 25,00 16,66 2' ,00 2500 12,50 1666 21,00 pina la 25,00 12,50 16,66 25,00 50,00
~I
---
f-------
CD
0,60iO,80 pina la 1.35 m
3,20 m
12,50 - - - _
16.66 - - - _
lundul bazlnului reglabil: 030 pina la 1,80 m in parte a de inot: 1,80 m 4,00 m in partea de saritun in apa: adinclmea minima 3,80 + 4,50 (5,00) m
4,00
CD
~
Bazine pentru neinotaton

25,00
150,00)--~0---
BaZine de inot
1,00
25,00 50,00
1,09
IT: IT: IT: IT:

I
12,50 (2100)
I ,
IT:
8.00
--------<

(11,00)
too
BaZine cu valun ~@
(J)
-g
t:
III
Adinclmea la intrare: in bazln 0,00 m (in cazul treptelar max. 0,30 m) Adinclmea Ja capatul bazlnului: in functle de utlhzarea bazlnului $1 a generatorulUl de valun
4,00 m
0;
Qj
III
"0
Spaliile Ilbere - calle de acces din Jurul bazmului sint de obicei de aceeasi marime ca si suprafata apei
!!!,
.
1,25
I----.
f----
>------ 9,00---------1
in cazul trambulinelor
(1.35)
le~=~~:~:~=~=~~=~~t~=~>~~~;/~~:~'!:_::"'7::"'7::"7"::_::"':"::_:: :-:-::..,.::_::J..J"
:
L -" ",.
i
-nl
1,1
"
Fundul bazinului
in funclie de tipul
reglabil in
constructival
lundului mobil
inaltime BaZine vanablle 1/3 din lungimea ~azinului

!---6,OO------l
pereti' in zona bloc-startunlor In zona trambulinelor (in spatele trambulinel de 1 m, cale de acces libera de minim 1,25 m) in zona bazinulw pentru balacit Bazinul pentru neinotatorl - partea cu trepte: Baznul pentru neinotaton - partea ingusta: intre bazinul de saritun. inot. vanabil si bazlnul pentru neinotaton sau partea de neinotatorl a unul bazin vanabll' lntre bazmul de inot respectiv partea de ino! a unui bazln variabll si bazlnul pentru santuri: 2 Aile latimi la a supralata a apel sub 300 m 2 mal mare de 300 m Inaltimea salii pe perimetrul bazinului: incaperea profesorulUl de inot spatlu necesar: minim 6 m 2 incaperea de prim ajulor spatiu necesar: minim 8 m2 2 Incaperea utilajelor pin a la 450 m suprafata apel minim 15 m 2 2 peste 450 m suprafata apei minim 20 m 2 Incaperea pentru particlpantl la concursuri: 6 culaare de inat = 30 m', 8 = 50 m', 10 = 70 m 2 Sal a de seminarii, asac. spanlve: 30 pina la 60 m'
in zona Intrarii pnnclpale pina. la bazin: In zona Intrarll prlnclpale Tr.tre treptele bazmelor si
3,00 2,50
3,00
4,50 2,00 2,50

2,00
4,00
3,00 minim 1,25 minIm 1.50
I
I
_(,ON
;
I
r - - r - ,---~--,--~---,--L--_--------r'n' I
_----T~150
III
2,50
2,50
III
,
I I
f - - - - - - - t - - - - - ' - - 33,00-50,00 - - - - - - I f j
II>
i '.2 g;~_~: :[
I
:
Q;
2,50 2,50 2,50 2,50

2,50
~-I=-'EI , I ca I
l1S I
~! Q."i::
1Il::l "0>
II>
'iii
~ ,
I
C1IC11
L _ J.
c3
t
t:
_ L-----~--l-=-_L---------___lJ"J,
Bazin cu valun
-l.u
I" 'II
'Ii
Punctul A
Amenajari pt. spectatori:Tribune pt. spectatori: O.5locuri pentru 1 m 2 de apa folosita pt. sport Necesarul de spatiu: pentru 1 loc: 0,5 m2 mcluslv caile de acces adiacente
Garderoba pentru spectatori: necesarul de spat;u: 0.025 m 2
pentru 1 m 2 de apa folosita pentru sport
Toalete pentru spectator;: toaletele de la intrare (1 pentru lemei, pentru barbati Si un pisoar) sint suficlente pentru 200 de locun pentru spectaton. in cazu! amenajanlor mal mari pentru fiecare 100 de locuri suplimentare se prevede 0 toaleta suplimentara (cablna respectiv pisoar). Se va tine cant de proportla femei - 2 cablne, barbati - 1 cablna. doua pisoare. Posturi pentru presa 51 televlZlune V,zlbllitale buna la start 51 sastre (pasturi inaltate): necesar de 5 - 20
locuri. pentru fiecare loc 0,75 x 1,20 m.
Necesare 4 - 6 pastun, fiecare de 1,20 x 1,50 m.
Necesarul de lac pentru un aulamat: 0,5 - 0,8 m 2
II
Sectlune - bazin cu valun
Cafenea; restaurant
eel putin 50 locuriiscaune. fiecare loc intre 1 si 2 m 2. Spalii supli

mentare de aprovlzlonare si auxiliare; la cafenele cca 60% din su prafata cu scaune, la restaurante cca 100 %. dm care 20 - 25% de pOZlt si camera frigorifica, pentru ambalaje 25 - 20'%. pentru buca tane. bufet, birou. personal restul de suprafata. Toalete: mrnim 0 cabrna pentru feme!. una pentru barbati Si un pisoar.
Sectiune - bazin combinat inotatori - valuri
Supralala apei
Departamenlul tehnic
Supra!ata latala pentru tehnlC (lara rezervarul de apa de supraplin, depazlte, slatle
2 trafo. distribuitoru! de gazl pin a la 1 m pentru fiecare 1 m2 apa; la piscine man este po
slbila 0 reducere de pina !a 30%.
Vananta punctulul A cu trepte
Rigala ZOrich
Rigala finlandeza
CD
Forme variablle de bazin
li1.(filJw&ii.
Rigala Wiesbaden
Rigala 51. Montz
PunctS
549
... ... ... E

E E
'"
'"
... ... ... ... E E

"'
E
'"
PISCINE ACOPERITE
...... QJ
Amenajarile pentru sarituri in apa se folosesc de catre $coli sportive $i de catre sportivi de performanta. Platformele sint constructii rigide pentru saritura de la inaltimi de 1, 3, 5 $i 10m. Trambulina este 0 constructie elastica, la 1 $i 3 metri. lnaltimea sariturii se masoara de la suprafata apei. Trambulinele se conlectioneaza din aluminiu, lemn sau material plastic. Platformele sint orizontale, antiderapante. Urcarea la trambulina sau platforma - scari abrupte. Pentru compe titii mari se prevad ascensoare. Diferitele amenajari pentru saritura Temperatura in apa se gasesc pe 0 latura a bazinului....... apei: 24 - 28C. Pentru 0 mai buna perceptie a suprafetei apei se 10 losesc instalatii care agita supralata apei sau pulverizatoare.
1-2.251 11.401-11.40i ... :1.501 i 1140-1 11.40~ i Mtuimea bazinului: dimensiune ~ : posibilA 11,75 x 16,90 m. Dimen ~ siune reeomandatA 12,50 x 16.90 ~ Scara: la 0 lungime de 11,75 m =:= ::::::l vizavi de trambuline; la 12,50 m ~ ,.... lungime, situatt:li lateral. :=-:: =":" ~
, ~2'50+190
50
".9512.05,2.15.1.95 ".90 50 60100 1.1060 50 50 2.25
t-L t'=2.~0~
;1.0,
~andala:4,00_
rl.0.j
r--~~---
. ~imensiunea reca
-= ~~~~~":~r~:~:3~~~~~~ ~ -:= :=;===:-=:=

~
CD -
@;=@@='=d
16,90
---~~----.....,
CD
Amenalarea pentru sarilun in apa 1 - 5 m (completal T = Trambulina. P= platforma
... ... E
...
....
...
E
0 ~
"'.
... ... ... ... ...

E
E E
1 Unia por1ii - alba 2 Linia de 2 m ro~ie

3 linia de 4 m galbena 4 Linia de mijloc
galbena
5 Poarta de polo
T
I
.....................
.
6
I
: 1 2;3
16 Linia de margine
"J'
I
I
l,
I~
n
'01 1 00"",0 . - " , 50 50
MAflmea bazlnulul.
"'
'"
1--
225+-+1 40+---<'l H)+l 50t"062 00 -<1 40+1 50'160100' 40+-+1 40 706060110 30303030
"',-+'", 6060 % 5050225 II 00 .1

40
~~ -~
H.D-!
'"
30 2.00 2.00
11,00-----+----11.00-+-----+-------++--1
2.00 30 2.00
~~~~~~-30.00
----
2.00
50.00 Cimp de polo
o
~
paslbll 22,40 x 16,66 m sau 25,00 x 15,00 m
Adincimea apei:
minim: 4,50 m recomandat: 5,00 m (Centru de antrenament sport de performanta)
1
.._-- 22.40
-----.------~~-..,
Vedere lateral a
VariantA: la poartil cu minere suspendata. in bazin de 25 m: minim 70 em
Amenajare pentru sarituri in apa 1 - 10m (com pi eta)

Lunglmel
6.0011,50
Poarta de polo DIN 7936

Plattorma 7,5 m Platforma10 m
!.9.0m 7.5m
Poarta de poio DIN 7936
Trambuilna 1 m
L3.tlme
De la perpendlculara cf. schilel din cap,Hul trambu- dim, minima Iinel pina in spate dim. recom
4,80/0.50
Trambullna 3 m Platforma1 m Platforma 3 m 4.5010,60 5,0010,60 4,80/0.50
Platforma 5 m
6.00/150
Al
1,50 1,80
A3
1.50
Al 150
A3
1,50
1.80
A5 1.50 1.50 AA5/1 1.25
A7.5 1.50
A-A-7,5/3
A-tO 1.50
A-A-1O/5
::::,',',',',',',',','
..,',',',~,',',',',',',',',',',',',','
C-7,5-1 ~ C-10/3 C-lp/75 I
A B
De la perpendlcu lara pina la platfor rna de dedesubt

De la perpendicu~ lara. lateralla neretele bazinulw De la perpendicu lara la perpendl culara De la perpendicu lara la peretele bazlnulw (in fatal De la perpendl culara la plafon
cf. schlie! dim. minima dim, recom. ct. schllel dim. minima dim. recom ct. schllel dim. minIma dim. recom cf. schllel dim. minima drm. recom cf. schllel dim. minima dim. recom.
1.25 8-7.5 4.50

C5.',B 2.10
1.25
8-10
C-I; B-l 2.50 3.00 Cl 1.90

2.401300
B-3 350 C-3 C-3/1 1,90 1.90 2.40/3.00 2.4D'3.00 0-3

10.25
8-1
2.30
B-3 2.80
B-5
4.25
5.0m
--B-1,
1,Om>-----;
3,om ,
C~J1 C_IO~-5/6_~
5.25
C~,O
C5,38
2.10
C-i,511P 2.45
. 75
C10,5
C-tO/38
2.75
2.75 010
13.50
2.65
0-1 9.00 El 5.00 FI 2.50 G-l 5.00 E-l 5.00 EI 5.00 H-l
3,40
0,1 8.00 EI 3.00 F-l 2.75 G-l 5.00 El 3.00 E-l 3.00 H-l
3,40
0-3 9.50 E3 3.00 F-3 2.75 G-3 5.00 E3 3.00 E3 3,00 H-3 3.40 3.BO K-3 3.30
3.7{]
05
10.25
0-7.5
11.00
E3 500 F-3 250 G-3 5.00 E-3 5.00 E3 5.00 H-3 3.80 4.. 00 K-3 3.70 3.90
E-5 3.00 3.40 F5

2.75
E-7.5
E-10
3.40
:~::~::~:::::::::::~.::..::....:..:::::::..:..::r:..::~:~:.:.:. . L L
H
~
3.20
3.40
Supr. Ilbera a plat. In ct. schitel spatele Sl pe laleralele dim. minima perpendlcularel dim. recom Supralala hbera a piafonulul in lata perpendicularer Adinc\mea apel la perpendiculara Zona de siguranla (adinclme max.) an tenoara perpendic.
ct. schllel
dim. minima. dim. recom.
G-5 5.00
E5 3.00 3.40 E-5 3.00 H-5 3.80 4.00 K-5

3.70
F-7,5 2.75 G-7.50 5.00
E-7.5 3.20 3.40 U.S 3.20 H-7.5

4.10
F-IO 2.75
3.40 E 10
3,40 4.00/5.00 E-10
(j)
Sectiune
G
,',',',',',',',',',',',;;'F,',',',',',',',',',',',"
G-l0 6.00
d, schltel dim. minima dim. racom

schilei dIm. minima dIm. racom.
ct.
JI
6.00
3.80 K-l 3.30

3.70
4.50 J-7.5 8.00

U.S 3,75
J-3 6.00 L-3 3.25
J-l 5.00 L-l 2.05
K-l 3.30
J-3 6.00 L-3 2.55
J-5 6.00 L5 3.75
K-7.5
4.00 4,40
J-10 12.00 L-l0 4.50
3.40 5.00 H-l0 4.50 5.00 K-l0 4.25

4,75
10.0m~
7,5m
~=='
~A-A
5.0m
~A- A
3.90
Zona de sigurantA (adinclme max.) pe ambele laterale ale perpendicularel Unghlul maxim C'J care S8 poale inchna piatonul
d. schllel dim. minima dim. recom.
LT 2.25
.::::::::::::::.
::::::::::::::::::::::::::::::
.......
................
.............
~ ~.
:.:.:.:.:.:.:.:.:~:.:.:.:.:.:.:.::: : ::::::::::: ::::::.,::::.:.:.:.:~
..
Obs.: dacA platlormele se conslruresc mai late decil mInimum prescrls. Jumatatea plusulw de latlme se va adauga la d,menSlunile aXlale respective.
,A
@)
Dimensiunile trambuiinelor. platformelor -
CD -
Sectiune longitudinala
550
Calenea/Resl.
BAZINE iN AER UBER

~[lJ
I~
I \
j=.~:;:.==IP=e=p=a=rt=ea=p,=sc=,=ne=;)==Pi
~'=====D=u=su=r=i===::::;~
Mam:o;::t:PiIUI Zona vestiarelor
Intrare acoperita
0--J
:~
.1.',
~==s=a=I.=A:=~='~=':=j:=:=~:=i:=a=US==~.!111 ~I~==R=ep=:=:=:~=~=:~=::=:=:=:o=:=,a=ia==,
: t:====p=e=rs=o=na=,===::::. . ;:'====C=IU=b=ur=;===~ Camera protesorulu; de inot Amenajari pI. limp liber si sport
~ ~I
I I
Zona de repaus
~L--=========,
<
Scopul principal al bazinelor in aer liber este refacerea si petrece rea activa a timpulul liber al publicului. Valori pentru necesarul de suprafata de apa pe locuitor in zona deservita: 0.15 m2 in zone cu 0 densitate mica a populatiei, pin a la 0,5 m2 in zone cu 0 densitate mare a populatiei. Relatia dintre numarul de 10 cuitori si suprafata apei nu este influentata de numarul de vizitatori ocazionali/turisti. Suprafata terenului: 8 - 16 m2 pe metru de apa planificata Locuri de parcare: un loc de parcare pentru automobil si doua pen tru biciclete la 200 - 300 m2 de suprafata Zona de Intrare: 200 de m2 1a 1.000 m2 de suprafata de apa, din care 50 m2 la 1.000 de m2 de suprafata de apa pentru intrarea acoperita, inclusiv casa de bilete sl control. Incaperile pentru personal: pina la 2.000 m2 suprafata de apa 10m 2 , peste 2000 m2 20 m2 .
Bazine pentru baiacil
supratata de apa 100 pina la 400 m'. adinclmea apei 0.00
'.
1~====Te=hn=;c
Punct sanilar ==::::;H , Z o n a bazinelor

I
H' ~===8=a=z;=n:,:p=t.=b=.'=.C=;t==::::;I,-----I
I
r-j
~===8=aZ=in=e=p=t=. P=;c=io=a=re==:::;~
,-==Su=p=ra=,=a',:.=d:,:e:,::jo,:a:,:c.,::p,::t,::'c=o:"P::-';::::;.;'i
',I
Magaz;e. apara'e Camera competitorilor Locuinte de servici
'----<
r-J
Observalii: Prezentare schematica doar pentru relaliile interne Accesul in diferite incaperi nu este stabilil
JF
pina 0,50 m. de la suprafete mal mari de 200 m2 impartirea in mai multe sectoare cu adinclml difente Bazine pentru neinotatori suprafata de apa de 500 pina la 1.200 m'<' adincimea apel
0.50/0,60 pina la 1,35 m. eventual impartire in sectoare cu
~ Acces direct
'IIllfI Eventual acces indirect
adincimi difente Bazme pentru inotatan

suprafata de apa 417 pina la 1.250 m'. adinclmea de 1.80 m.
G)
Schema de repartltie a spatlilor " supraletelor

I
marimea bazinulul in functle de numarul de culoare

~
Numarul de culaare
Latimea bazinului
16.66 16.66 21.00 25.00 m m m m
Lunglmea bazinulul
25.00 50.00 50.00 50.00 m m m m
6 6 8
10
Bazine cu valun
Latimea: Lungimea;
16.66 m. 2100 m. 25.00 m 50.00 m. minim 33.00 m
Dulapuri duble Culoar principal de acces Numar de IOCUlton Tipul bazl nului
Adinclmea la intrarea in bazin: 0.00 m Adincimea la capatul bazinulul in functle de utllizarea bazlnu lui Si de generatorul de vaJun
Unltatl de prolectare Amenajari pentru santun Factor de dimensionare a volumulUl SI suprafetel unltall de refennta Suprafata (fara locun de depozl tare)
50 5050 1-'-1.50 -+-'.25+1.25+1.50+++-1.50-+' .25+1.25--1 Modul de garderoM (schema) "'.20+1.25+'.25+1.50 -+'.25+' .25+1.50 +, .25-+1.251
"'.
man mea bazinulul

[m sau m2 ]
supra!.
ap~1
[m"]
"
4
IT + 3T + lP+3P5P
[m'l
6
1 o 5.000 pin a la 10.000
2
BI
BS~11
3 1666,25,00 12.50 x 11.75 500 100 417 147 500 100 1164
5 1.000
Modul de garderoba (schema) DC DR DC
L~,~~.J!,,,~,,, ~
DC
~-",, !
Cui oar principal de acces
BN BB
BI Ji BS 8N 88
81 3i BS 8N 88
8.000 pina la
12.000
II
-l..
handicapati
10.000 pina la 20.000
16.66 x 50.00 833 18.35, 15.00 275 1050 1050 150 150 2308
1T + 3T .,. 1P ... 3P + 5P + 7.5P + 10P
2000
20.000 pina la
25000
20.000 pina la 30000
21.00,50.00 1050 22.40'15,00 336 1350 1350 200 200 2936 21.00, 50.00 1050 22.40' 15,00 336 1550 1550 250 250 3186 21.00,5000 1050 22>0, 15.00 336 1200 1200 800 300 800
300
3686
2x1T+2x3T+ 1P + 3P + 5P + 7.5 + lOP
2.500
30.000 pin a la
35.000
30.000 pin a la 40.000
~'!"'!"'!"~~
40.000 pina la 50.000
81 31 Bs 8N 88
81 J1 BS 8N 8V sau
2.8N
88
2xlT ... 2x3T"t" 1P + 3P _ 5P + 7.5P ... 10P
3.000
40.000 pina la
45.000
2 x 1T + 2 x 3P + 1P + 3P + 5P 7.5P + lOP 3.500
50.000 pina la
55.000
:I: '
01
~
I
peste 50.000
Aile bazine cu unllati de prOlectare ca cele de mal sus sau mal multe amenajari. paslrind caraeterul de agrement
~I
.If.
1<3
Feme;
Cll
E>I<3
8'rhall
E>I
kJ
Femei l>kJBArbatiN
DR DU$ rece DC DU$ cald
proteclle la slropire
Bloc sanitar la a supratata de 2.000 m' de apa (schema)
IC incaperea pt. aparatele de intretinere/cura1enie C Chiuveta
11 Prescurtan: BB =' bazln pentru balacit. BN = bazin penlru neinotatoH, BI '" bazlIl pentru inotaton . BS "" bazin pantru santun. BV = bazin cu val uri 21 Prescurtan: T '" Irambulina. P '" plarforma. 1-10", ina.lllmea in m 31 OimenSlunl (Inind conI ae masurile de slguranta. M~r1mea bazinului '" L3.t1mea bazlnului (Iatura cu blocstartun) x Lunglmea bazinului (in dlrectia sartturiil 61 Unitall de prolectare pentru bazine in aer liber (exemplel
Bloc sanitar pentru 1.000 m'
Umtat; de proieclare pentru bazine in aer liber (exemple)
551
Bazine in aer liber
Copli, joe in aer liber
BAZINE ACOPERITE $1 iN AER UBER

Principii generale de proiectare
---> [ ]
IAParatel1 Supraveghelor II
~Dlarlu
Sauna
tL
-=====~
Fitness. grmnas!lca
'---_ _ L_oc_"'_nl_a_---'
L -_ _ S_pa_"_i te_h_m_ce_-----"HL,
---'
1 Intrare
2 Vestlare
3 Plsclna acopenta 4 Zona de glmnastlca 5 Loculn1a
6 Bazln sport
'.
\......-:)
rP
...J
Combinarea bazinelor acoperite cu cele in aer liber permite, in

func1ie de modul de exploatare, a alaturare spatiala, functionala si
tehnica a diferitelor tipuri de amenajari.
In acelasi timp ofera a utilizare mai diverisificata, oferind posibilitati
mai variate de agrement decit amenajarile simple. Particularitatile
diferite ale anotimpurilor vor influenta marimea suprafe1elor de apa
din bazlnele acoperite si in aer liber. Se face a diferen1iere intre uti
Iizarea in timpul verii. a iernii si in perioadele de tranzitie (inainte si
dupa sezon).
Se pot lua in considerare urmatoarele tipuri de utilizari:
Folosirea simultana a zonei acoperite si a celei in aer liber cu ace
lasi orar, timp de baie nelimitat si pentru un singur pre1 de intrare;
folosirea separata a bazinelor acoperite si a celor in aer liber cu ora
re diferite, partial cu timpi de baie nelimita1i (in partea in aer liber) si
cu preturi de intrare diferite utilizare individualizata, in functie de se
zan; de exemplu prin inchiderea unei parti (cea acoperita sau cea
in aer liber).
La determinarea tipului de functionare se va tine cant de urmatoa
rele aspecte: diferenta dintre necesarul de suprafata de apa acope
rita si in aer liber care este generata de diferen1ele dintre zonele de
servite; un plus de suprafata de apa a uneia sau ambelor parti pen
tru tUrlsm; suprafete de apa suplimentare generate de specificul
local, de ex. centre de tratament. centre de competitie etc. Exemple
--->@-G).
Muntele valunlor Oberammergau
.
552
strandul Heveney
Arh : Aichele: Fiedler: Heller
r
'" o '" "'
BAZINE ACOPERITE ~I iN AER UBER

Combinatia dintre bazine acoperite $i Tn aer liber se poate realiza. Tn anumite conditii, prin adaugarea uneia dintre parti la una deja existenta. La proiectarea unui nou complex se va prevedea intTi par tea acopenta. Se va urmari realizarea unei legaturi Tntre zona bazinelor acoperite $i zona bazinelor din aer liber. Se obtlne astlel a utilizare mai judi cioasa in perioadele de tranzitie, posibilitate de supraveghere cen tralizata si a legatura tehnica avantajoasa. Zona de repaus cu restaurant pe cit posibil cu vizibilitate spre am bele zone cu bazine. Intrarea la bazinele in aer liber se va lace pnn holul bazinelor aco perite. In perioade de vTrl se olera posibilitatea unui acces prin zona de intrare acoperita, caz Tn care ambele accese ar trebui sa lie de servite de aceleasi case de bilete $i control. 0 relatie strinsa Tntre bazinele celor doua tipuri de amenajari laciliteaza utilizarea diversi licata. Legatura, la care prevaleaza baztnul neacoperit pentru neTnotatori, se poate realiza prin canal de Tnot (acces Tn zona aco perita), intrare acopenta cu radioatoare sau intrare acoperita $i inchisa. astlel TncH utilizatorul sa poata trece din zona bazinelor acoperite in bazinul descoperit lara sa intre Tn contact cu aerul rece din exterior.
Arh .. Mu'ler. Kamaiz & Bock
g..
N
~-~/ ~
Zona de Joaca
/'
CD
Strand Trier
11 _ _
Pisclna acope"ta Stuttgart
~@
15 Repaus 16 Cablne pt. tamlill
Arh.: J. Welz
1 Windfang
2 Sal a de Intrare
Parter-@
1 Intrare acopenta 2 Wlndfang 3 Casa de bllete 4 Alnum
7 Echlpament 8 Club de Inol
:I Bazln de ina!
10 Bazln de sanlun 11 Birou 12 Antrenor 13 Supraveghetor 14 ASlstent sanltar
17 lncepaton
3 easel de bllete 4 Personal 5 Vestlar pt. personal 6 Birou 7 Vestlar B Echlpament
9 10 11 12 13 14 15
Supraveghetor Bazln de inal Bazln pI. incepatori Filtru Slatia Irata Slatia e1ar Generator
II
16
inca!z.,rea
5 LOCLJlnia
6 Garderobe
\J
f4\
Piscina acoperita 51 in aer liber Zoilikon
Parter
Arh.: E. Ulrich + C. Braun
553
Sursa: (Asoc.
Bundesfachverband Saunabau e.V. tederala protes. ptr. construc\ia de saune)
SAUNE
Bierstadter Str.
39, Wiesbaden
--QJ
Deutscher Sauna-Bund e.V. (Asoc. germ. de saune) Kavalleriestr. 9, Bielefeld
Sauna este mai mult decit 0 baie pentru corp, ea reprezinta pentru multi 0 metoda de relaxare psihica, aproape un ritual. Sauna ar trebui sa lie parte indispensabila a oricarei amenajari dedicate sportului. in Finlanda exista cite 0 sauna la liecare 6 locuitori, folosita 0 data pe saptamina, cu dotarea normata - QJ . Modelele traditionale au trecut proba timpului. Sauna se utilizeaza in comun de catre lamilii. Nici in saunele publice nu exista separare pe sexe.
Sauna cu anllcamera (1), vestiar (2), baia (3), bancheta de repaus (4). container cu apa (5), cuptor (6). Dupa H.J. Vihe'luuri - ED .
Secventele baii. Utilizarea alternativa a aerului cald si rece, transpi ratul in aer uscat, cald, aburi fierbinti si curati, obtinuti prin turnarea unui l!4litru de apa la un interval de 5 - 7 minute. Alternanta uscat - umed genereaza 0 tensiune la nivelul pielii, intareste sistemul imunitar si res pirator. Se intercaleaza bai de apa rece, masaj sl repaus. Amplasarea in masura posibilitatilor linga un lac, cu padure si pajiste
pentru bai de aer intre saune.
Tipul constructiv: de cele mai multe ori constructii de tip bloc sau din
lemn; este necesara 0 buna izolare termlca a elementelor de inchide re, pentru ca lama diferentele de temperatura intre interior si exterior pot ajunge la peste 100C. Camera de baie mica, ~ 16 m2 , ~ 2,5 m inaltime. Lambriu din lemn de culoare inchisa pentru reducerea emisiei term ice pe plafon si pereti sau pereti de lemn masiv din lemn moale, cu exceptia zonei din jurul cuptorului. Sanchetele din sipci de lemn (circulatia aerului), de inaltimi diferite pentru 0 pozitie comoda, sezind sau culcat, bancheta cea mai inalta la aproximativ 1 m sub plafon, de 2 m lungime. Treptele de lemn sl banchetele sint imbinate cu ajutorul cuielor, batute pe partea infe rioara, pentru a preveni contactul corpului cu cuiele fierbinti. Sanche tele demontabile pentru a putea Ii curatate. Podeaua din material antiderapant, nu din sipci de lemn.
Sauna cu anticamera intre baie (1) 5i vestlar (2). Dupa H.J. Viherjuun -
ED .
Sauna cu fum, in aceste saune, blocurile de roca eratica sint puter

nic incalzite cu un foe de lemne, iar usa este deschisa pentru indepar tarea partiala a fumului. in momentul in care pietrele devin rosu-in candescent se indepMeaza focul, pentru oprirea fumegarii se toama apa Sl se inchide usa. Dupa scurt timp sauna este "pregatita pentru baie". 0 aroma placuta de lemn alumat precum si 0 calitate buna a aburului. 50% din saunele vechi linlandeze sint construite in acest tel.
Sauna de dimensiuni mar; cu anticamera (1), vestiar (2), podiumul baii (3) cu cuptor (4), Iinga sala de masaj cu container cu apa (5), banca de masai (6), chiuvete cu apa (7). Dupa H.J. Viherjuuri - ED.
f----2,OO--i1----2.30-----j
Sauna cu fum - varianttl. Cind pietrele ajung la 0 temperatura de aprox. 500C, arderea se continua cu fumul "spre interior". Gazele de ardere slnt arse complet, fara sa produca funingine. Se inchide apoi usa sobei, chiar daca mai slnt flacari. Temperatura creste repede cu citeva zeci de grade. inainte de a lace baie se indepMeaza urmele de lum prin deschiderea pentnJ un moment scurt a usii si se toama apa peste pietrele lncinse. Sauna - semineu. Cuptorul de piatra imbracat in piatra sau tabla, fu mul indepMat prin cos. incalzirea se face prin usi din incaperea de baie sau anticamera. Clnd se lncing pietrele se inchide usa si, in functie de necesitati, se deschide 0 clapa de aerisire, pentru a permi te iesirea aerului cald sau pentru a uda pietrele lncinse.
---m~~~'FI"'T.l'J~ T
I
2,00
I
120-+40-.;
7S
2.30
1-40+60-
Sauna de. arh. E. Sukonen. Baie (1), masaj 5i igiena (2), vestiar (3), veranda (4), gramada de lemne (5), dulap (6), cuptor (7), container cu apa (8), ciubar (9).
Cuptor finlandez de sauna (utilizat 5i la spalarea de rufe)
Forma banchetelor de repaus pen t,u sauna 5i bale de abur ct. norme lor tinlandeze
554
I Necesarul de spatiu pt 0 persoana
lntrare Si iesire
V'
veSliar Iglena corporala I Sauna I incaperea pI. racorlre , Incaoerea pI relaxare gala
In
0.8-1.0 m 2 0.4-0,6 m 2 0,S-O,8 m2 1.0-1,8 m2 0.8-1.4 m2 1.0 m 2
Capaclla-
tea
KW
L'
Dimensiunea aparalelor Diame trul cade incalzlre in em blulUJ I A
Man I mea
cabl
SAUNA
~[IJ
ne, m" I 2-3 ! 4_6

6-10 ! 8-12
f IL I L A 43 13 50 I
mm" 3x2,5
aer Ilber
Masal
6-8 m21 Bank

24-30 m2 9-1S m 2
~43 26 55! 51
6 75
9
10.5
!
33 62 5)(2,5
43 26 55 51 33 621 5)(2,5 43 26 55 51 33 62! 5x2,5 43 26 55 51 33

62~
incaperea cu apa
Mc'H1mea incapenlor - ex ot. 30 de oersoane Vesllar

Iglena ccrooraia
i !3auna Incaperea PI. racome Incaoerea pI. masal I Incaoerea 01. relax are Antlcamera, loaiete i cal de acces
I
Sx2.5110-16
30-45 m 2 12-18 m 2 9-18 m 2 99-144 m2 +21-3Sm 2 120-179 m 2 I
15-18 m 2
51 33 62! S)(2.5! 12-17, ; 5' 25

15x4
~ 9 35 62
: 15
1'4-18
116-22 : 18-241
! 20-28 i
82 35 62 82 35 62
,108 35 62
, 18
\ 21
i Sx6
: Sx6
: Bala
In
aer Ilber 20-50 m2 .
! 24
108 35 62
. 5"0 12s-40!
CD
Schema de functlonare a unel saune private
~e~esarul de spatJu si marrmea Incaperllor
Date tehnice ale echlpamentelor de sauna
10
23 ~17I 1 ~
ED
40
110
Umpluta: 14 kg
>-------i
Sazin de scufundare
Volum cca 650 I Greutate phn cca 730 kg
Bazm de scufundare din lemn
Cuve pt. plcloare
Se lolosesc dilerite marimi si for

me speciale: sauna rotunda, he
xagonala, octogonala ~ @- @.
Se pot livra si saune concepute
pentru a Ii incorporate in pod,
sub acoperisul inclinat. in pe
retele frontal al saunei precum si
in usa pot fi inglobate geamuri
din sticla izolatoare.
Dupa sauna "trebuie sa urmeze
rece" - de aceea se prevede un
bazin de scufundare ~ @.
Cuvele cu apa calda pentru pi
cioare sint par1i componente im
portante ale unei saune utilizate
corect ~ @.
Linga cuvele pentru picioare
exista locuri de sedere. Nu se
face efort fizic (inot, gimnastica).
Sint indispensabile furtunul 3/4"
exclusiv pentru apa rece pre
cum si furtunul 3/4" cu presiune
mare si jet de apa in forma de
evantai ~ pag. 556 @ - .
Bicicletele ergometrice si spalierul
ofera conditii ideale pentru men
tinerea formei fizlce - CD - .
Sauna poate fi construita dupa
dorinta fiecaruia Si in toate mari
mile~
1.87
@-@.
Temperatura incaperilor: vestiar

20 - 22 ac, incaperea destinata
igienei personale ~ 24 - 26 DC,
incaperea pentru racorire (apa
rece) ~ 18 - 20 DC, incaperea
destinata relaxarii 20 - 22 ec, in
caperea pentru masaj 20 - 22 DC.
Sicldeta ergometnca electronica pL scopurr terapeutlce
Aparal de antrenament ergometric electronic pt. fitness
Spalier combinat
-,
o C")
N
, ,
~
I
, ,
J
C")
9l
80
I 50-60 I
co
j g
1.20
Sauna: 0 persoana culcata. doua sezlnd
r
i
III
II ........................................ ,
.... ::::::::::::::::::::::::::::::::::::
2.00
I 150
1.60
Sauna: doua persoane culcate, trei sezind
Sauna: trei persoane culcate, clnci sezind
Seetiune transversa;;'
Sauna de colt
Sfert de cere
Forma speciala
Circulara
555
Evacuarea
aerului la partea
inf~oaral
JI~I~
G)
..
0 0 0
Baia ~ de aer ~
SAUNA
--QJ
Timpul alocat saunei: 2 - 3 re prize a cite 8 - 15 minute. Mini mum 120 de minute pentru 0 sauna. incapere pentru racorire (du$, furtun cu apa. bazin pentru scufundare) precum $i baie de aer -- CD - 0. Gel mai placut pentru racorire: apa naturala din tr-un lac sau apa de mare. Baia de aer: inspirarea de aer proaspat. rece ca 0 compensatie la aerul fierbinte. Racorirea cor pului. Bariere de vizibilitate -- 0. Posibilita\i de $edere. Nu se face efort fizic (gimnastica, inot). Vestiare: in zilele de virt numar dublu de vizitatori; sauna publica va avea Tncaperi pentru relaxare $i masaj -- 0 pentru circa 30 de vizitatori, doua Tncaperi pentru masaj, incaperea pentru relaxare pentru 113 din numarul de vizita tori, alaturi de sauna.
6.00 ------------1
~
~!!II
Sauna de casa
Evacuate aer
110
t- t
1000 90"
IIIII
I )==1 ::::::=::=::=1
1
f--_3-,-,7_5_-<1-__ 4_,2_5_--;'~~--<i-1 _4--',"'00=------j _
Planul unei saune pt. 30 de persoane
80 0 70
60
50"
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
40
f'3"
Sectiune .transversala prin sauna cu incalzlre IndireCla (Bemberg)
7,00
_ 1 Dus 2. Bala de abun 3. Spaliu tehnlc 4. Sauna 5. Solariu ultraviolele 6. Depozil

7. GoIt de
relaxare
~---
Colt de relaxare Sauna Dusun Bazin de scufundare 5. Guve pt. plcioare 6WG 7, Banchela
8. Solanu ultrayiolete
9. Spaller 10. Biclcleta ergometnca
1. 2. 3. 4.
Sauna in pod. sub acoperis -35 m', 4-6 persDane
Sauna in pivnila -30 m', 4-6 persDane
Conslructii sportive
c--
I
'" U'i '"
~~0I1
I~CI
Terasal aer liber
~~~iI~~~~II!!!!!!~~iI!ir--.30--1 2
------
8.50
--------1
1
T
I
m o
1
CD
,
-,I
Sauna de hotel 5.25 x 8.00 m
Sauna de hotel 5.50 x 8,50 m
4,00---i 1--2,20--1
r---- 2.70 - - - ;
I - - - 2.20----1
N
Bazin de sGufundare
.I
0
1
6..________
f-1 ,20-1
I
0 .....
C'i
incapere de relaxare
II 18
U'i
1
@
Terasa
@
556
Sauna de gradina (conslruc\ie lip bloc)
Sauna constructie tip bloc
sAu
T
PENTRU JOCURI MECANICE
Functionarea jocurilor mecanice cu posibilita\i de c1stiguri este re glementata prin lege.

::5 o
Exploatarea unei masini de joc cu c1stiguri in bani sau obiecte intr-o sal a de joc sau 0 amenajare asemanatoare este permisa numai dupa obtinerea autorizatiilor necesare. Este admisa amplasarea unui singur automat de joc cu c1stiguri in bani sau obiecte la fiecare 15 m2 dar nu mai mult de 10 in total-> @. La calculul supraletei nu se iau in considerare depozitele, coridoa rele, toaletele. ves\ibulurile Si scarile. in alara de reglementarile politienesti, la proiectare se va tine cont si de reglementarile in constructii. Salile de joc sint permise in localuri pentru distractii si agrement, in zone centrale. Pot Ii permise si in alte zone construite in care sint admise functiuni productive si servicii neperturbante . Sint permise si automatele de joc cu c1stiguri in obiecte. Alte jocuri - doar in ca zulin care cistigul este in bani. Jocurile care nu necesita autorizatie nu sint permise in salile de JOc. Salile de joc invecinate pot sa lie deservite de un singur grup sanitar -> @.
650_
1300 _
G)
Joe video
Automat de joe cu bani
Fliper
590 x B50 x 290
'" <3
550~
Stand de automate de joe eu bam
Joe de ean,
Salile de joc Irecvente in Japonia .,Pachlnko -> @ - @ nu sint permi se in Germania. Bilele cistigate la joc se pot schimba in obiecte la casa.
<]
g
w
Intrarea
din parcare
!dId EJEJ
~
olJj[jo o Q!ill 0
UU
OomO
0
mill 0
Joe de carli
~m~~
.9..
~!dbJ bJ[d~ e..
Simulator de pllotaJ
Simulator de pllota!
Sala. de IOC@ :;;;: 150 m 2
i~~i
!did IdQ
Sala. de joc@ ~ 150 m 2
""'"
1500~
__
~
/'
II
~
/"
,,'!,o
(f)
Masa de blliard
Joe cu monede
Planul unel sail de Joe
Sal;j de joe "Paehlnko" in Japonla
Sal;j de joe "Paehlnko" in Japonia
557
CABINETE MEDICALE
1!!1'1!...
Zona pacientilor
~,~
L_---':-.
~,iJ~~
: m'~
l0 9~1:II!I
c = Cabi ne
Cabinetul medical individual

Forma cea mai des intilnita este cea a cabinetelor individuale, de me dicina generala sau de specialitate, Caracterizate prin camere de asteptare supraaglomerate, limpi de asleplare lungi sl un mod rudi menlar sau exageral de purislin decorarea camerelor de asleplare, ca binelele sinl amenajale de cele mai mulle ori in blocuri de locuinte sau birouri, tara a grija deosebila in proieclare, Oplimizarea cabinelelor medicale esle necesara dalorila cererii cresc1nde de servicii medicale sl lerapie ambulalorie in conditiile in care limpul si capacilalea medicului sinllimilale, Din acesle molive se produce a schimbare de slruclura, caire cabi nele medicale de grup (cenlre medicale), parteneriale si cabinete polispecializale, in pofida aceslei lendinte evidenle, cabinelele medicale individuale necesila 0 proieclare de specialilale, inlrucit, in zonele slab popu lale, ele preiau functia de examinare prevenliva si de prim ajulor, mai ales ca se alia in imediala vecinalale a pacienlului, Cea mai simpla forma este cea a cabinelelor individuale in care exisla doua zone delimilale spatial : zona medicala sl zona de ali'teptare, in acesl caz, zona de asleplare Irebuie prevazula cu garderoba si WC iar zona medlcala cuprinde camera de consullatie, camera de Iralamenl si laboralorul. in caz de necesilale, persona lui unui cabinel aslfel slruclural poale fi redus la medicul insusi. Creslerea eficientei si a frecvenlarii cabinelelor se poale obtine pe diverse cai: angajarea de personal califical, separarea zonei de con sullatie de cea deslinala Iralamenlelor periodice, respecliv de zona penlru diagnoslicare functionala, 0 astfel de imp<3.t1ire reprezinla so lutia slandard penlru cablnelele individuale. Ea se poale exlinde prin adaugarea zonelor de tratament nemedicamentos, de exemplu kinelo-Ierapie, ceea ce alrage dupa sine cresterea personalului spe cializal si a spatiilor sociale, Aile posibililati de exlindere Irebuie eva luale exacl, fiindca se poale ajunge usor la 0 discrepanta lnlre ex ploalarea si amortizarea in limp a aparalurii medicale, Marimea salii de asteptare se slabilesle in functie de numarul si gradul de frecvenlare a spatiilor de Iralamenl care depind de spe cialilalea medicului. in apropierea inlrarli, a receptiei sl a loalelei Ire buie prevazul un spatiu penlru garderoba, dolal cu cuiere. Dimensiunea recePtiei depinde de gradul de aulomalizare dar nu Irebuie sa fie mai mica de 6,00 m2 , Personalul de la receptie Irebu ie sa alba vizibililale caire sala de asleplare, inlrare si iesire. Esle de doril 0 legalura cil mai scurta caire secrelarial, arhiva si zona medicala functionala deoarece aici esle punclul de jonctiune al in lerfoanelor, speakerelor sl a mijloacelor de Iransport mecanice. Camera de discutii Irebuie sa aiba minim 6 m2 , Camera, izolala op lic si acuslic, este concepula in principal penlru anamneza si diag noslic, sludierea rezullalelor, slabilirea planurilor de lerapie, ela borarea aclelor medicale, Dolarea consla in blrou, minim doua scaune, negaloscop penlru cilirea radiografiilor si evenlual 0 chiu vela. Camera de consultatie are marimea delerminala de felul in care
Irebuie consullal si Iralal pacienlul- culcal sau sezind. Dolarea mi
nima : scaun sau pal penlru pacienl, laburel reglabil penlru medic,
masa cu inslrumenle. Trebuie prevazul spatiu suficienl penlru
miscarile medicului si ale pacienlului.
Marimea celorlalle camere de tratament (Ierapie, radiologie, re
collarea singelui) depinde de marimea inslrumenlelor sl aparalelor
specifice, a spatiilor de depozilare, a numarului de scaune si a su
prafetelor necesare miscarilor personalului. De cele mai mulle ori
acesle incaperi necesila cabine de vesliar (1,5 m2 ),
~L~
CD
Salulla minima pI. un cabinet medical
Salulia normala pI. un cabinet medical
Pacient
Receptia ca filtru. instrument de control Si dirijare a fluxului de pacienti
f'4\
\..V
Supralata minima pI. camera de dlscutil
- I ~- -- -----c-j?
:
..
i : &: ,
~I _ _ ,+,~~
Kl3,30
?~@I
Glmp Rontgen cu lablau de camanda
i~~io
'1ifj-{J
Supra!ata minima pI. cansultarea unui paclent culcat
T
0',
t .~-sL "lfJ~r_
1= I / I ),,-<' =1 J/ ,_I
:. 'v"
>=--=T- -=-~
'I
f!: ~Ir:
2,40
i~ ~
=N
I
0'
\..!..}
Sypraf~ta m!nlma penlru recoltarea smgelUl
Suprafa\a minima necesara pentru@OSUprafa!aneCesarapl.eCOgrafie electrocardlograma
558
....._-------------------,------
--CD
~[)~
CENTRE MEDICALE
[illJg]
B~l
,,
~
Pi
RR
~&l[;J
~ '&
M;i,
J[J ~ ~~
rJ[5J
[]JG;) J[i]
~[jJ
[jJg~ g][;;]~ [;J[]J~ [g]J[;J [fjJ[J~ [;J[J~

Schema "casei medicale"
[i][;J
~[;J +[5]
Schema unUI partenerlat de mljloace medicale
[]JflI[]]
!lBmJ
Asociere de cabinete medicale Inte grate spatial
II~B
r:m~ffiJ
Asociatie medicala integrata spatial si orgamzatoric
cooperare intensa
g cooperare frecventci
o cooperare Dca zion ala
Tendinta actuala catre 0 lnalta specializare a medicilor genereaza 0 translormare a cabinetelor medicale In centre medicale ce olera 0 gama diversilicata de servicii. Avantajele pentru pacient sint: reduce rea timpului de asteptare, 0 mai buna corelare intre medici precum si posibilitatea de a solicita vizite la domiciliu. Dezavantajele pentru pa cienti ar Ii: posibilitatea lngradita de a alege medicul, 0 eventuala sen zatie de lezare a intimitatii sau 0 depersonalizare prin "numerotare". Pentru medic avantajele ar Ii programul regulat, schimb de experi enta si inlormatii prolesionale si deci 0 mai mare siguranta; dezavantajele sint restringerea libertatii personale, conllicte de in terese, disponibilitatea limitata a personalului comun, 0 pierdere im portanta a contactului cu pacientii. Centrele medicale reprezinta gruparea a doi sau mai multi medici in scopul activitatii in comun cu acelasi set de personal si In aceleasi spatii. "Casele medicale" sint - in opozitie cu centrele medicale - 0 alatu rare de cabinete lara posibilitati de rationalizare a activitatii sau a spatiilor. AvantaJul "caselor medicale" consta In posibilitatea trimite rii unui pacient la cabinetul alaturat al unui coleg de breasla. o alta lorma de colaborare practicata este cea a parteneriatului mijloa calor medicale. In care medicii lsi trateaza pacientii ca lntr-un cabinet propriu dar cu posibilitatea tolosirii comune a aparatelor si a persona lului calilicaL Electul de rationalizare poate Ii extins suplimentar 51 prin lolosirea comuna a altor unitati lunctionale. dec1t cele tehnice. Astlel de "asociatii medicale" lnseamna 0 economie importanta de spatiu, productivltate ridicata si conlort sporit cind, de exemplu. dilerite unitati de diagnosticare lunctionala ca radiologie, laborator si unitati de tera pie precum si administratia si camerele pentru personal pot Ii tolosite in comun. Slnt posibile prin asocierea un or cabinete de aceeasi specialitate sau a unor cabinete cu specialitati dilerite; a doua varianta necesita analize exacte pentru modul de tunctionare si studii de rentabilitate economica, astfellnc1t spatiile de consultatie si tratament sa lie uti lizate rational printr-un program de lunctionare In schimburi. Trebuie respectate reglementarile prolesionale In vigoare In dileri te tari unde astlel de parteneriate nu slnt posibile deoarece este ingradit dreptul la: "Iibera alegere a medicului".
Schema de cooperare a specialitatilor medica!e
II
1 Receptie 2 Birou 3 Sala de asteptare 4 Sala de ghips 5 Silli de tratamenl
6 7 8 9 10
Pre-tratament Radiologle Birou/secretariat Spatii pentru personal Depozit
Centru ortopedic
Arh.: Wallner. Huber+Partner
Sala de asteptare
Recep!ie
Tratament 3
Tratament 4
Tratament 5
(2)
Cabinet medical individual
Arh : Duo Design
Centru stomatologic
Arh : Kaiser Sl Wildner
559
CONSTRUCTII PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

cf. D.P. Philippen ----.. ij] DIN 18024, 18025
T
en
,
N
IT
RfE
I '
~
I
:.:.:.....:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-;.:.:.:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.::.:...:.:.....: ::: .....

i-----107------j
I I
!
II I
>---25-30--<
f--65-70-4
til CD
Scaun cu rotlle standard. Yedere laterala
til
Yedere Irontala - pHat
14
!j
I~
([11.
~.
7 h---- 66----+1 r - - - 80 ------1
'--r-'
11
~R = 44-+---R "" 83~-----+-l f------138 (min. 130)-------l
til @
( :
Vedere de sus
til @
Spat,u de manevra
A tine cont de persoanele cu handicap inseamna a adapta constructiile in functie de aparatele speciale pe care Ie folosesc acestia si de spatiul necesar pentru deplasare. Modulul este in acest caz scaunul cu rotile ~ CD-0si spatiul necesar pentru deplasare ~ -@. De aici rezulta dimensiunile incaperilor.latimile usilor si ale coridoarelor ---+@-@. in proieciarea generala trebuie de exemplu imaginat drumul pina la WC; cite usi, intrerupatoare etc. trebuie actionate? Trebuie utilizate mijloace tehnice ajutatoare! Inchiderea cu magneti a usilor. Toate intrerupatoa rele, minerele, armaturile, armaturile ferestrelor, comenzile automate, telefoanele, suporturile de hirtie, comenzile liftului etc. trebuie montate in zona bratelor intinse sau usor indoite - @. Trebuie prevazute accese spre c1adiri de 1,20 - 2,00 m latime. Pe cit posibil circulatii scurte. Rampele trebuie sa fie pe cit posibil drepte, incli nate cu un unghi de maxim 6 si nu mai lungi de 6 m ---+ Latimea rampelor intre miinilecurente 1,20 m (1,64) ---+ pag. 561- 563. Latimea coridoarelor minim 1,30 m, optim 2,00 m. Latimea Iibera a deschiderii usilor > 0,90 m. Cota intrerupatoarelor si a prizelor 1,00 - 1,05 m. Trebuie utilizate intrerupatoare cu suprafata mare. in pius, in proiectele urbanistice trebuie creata posibilitatea accesului cu scaunul cu rotile spre centreIe de interes ca: magazin universal, res taurant, posta, cutie postala, farmacie, cabinet medical, parcare, statii ale mijloacelor de transport in comun etc.
! ,
o ...
~!
i.'~
! I
I,
,I
, I
f--100-105---1
"'"
120
Scaun cu rotlle pe plan inclmat
tII
200
180
pe scan
tileD
200 180 160 140
Lac de munca in fata unul monitor
til
la geam
1 I
I
,
I
I , I
1'-.'
"
NI XN,
~
160
140
i'-.
Ii
(I
20
I.r\
120
100
80
60
o
20 40 60 80
II il
j
..
....... -,.;...
'1
b
e----149-
'57--~
!=:::""lH'
v r-...
.......
,.... .......
/
IJ('~ 'r:::~1=lI!
120
l(J
I
I
100 80
60
40
20
1"--1
~WIIIII~ I
1\ V
,
'"
I'.t
/
!
0
0
~~
U:
100 10080 60 40 20
'\ 20 40 6080100 120
100806040 200 2040 60 80100120
10080604020 0 204060 80100120
I
I
til
in vedere de sus
til @
Lateral
til @
Din spate
I ~ II-~ " :.:. Im~~--",gO ",tO li'=J-::. . 1 g

78','.
T ::::
lL' :
i
~:~: ~:~:
188
La3 usl
:r:'
50
til @
~
Spat,ul mln,m de rotat'e
........-r-~90--+
~F
t50 T
r~~J"/')t::':':':':
180 11:"""J I ",gtO--+-,,,i ;
j
:::
~~III
:.: 78 ---+-
1
tII@
50
tII@
Spallul de trecere la a usa
tII@
La 2 us'
tII@
La 4 u.i
560
1.40
CONSTRUCTJI PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

Locuinta ~
QJ
Spa\ii de acces. In imobilele de raport solutia lolosita eel mai des este cea a accesului prin coridoare. In acest caz trebuie evitate pe cit poslbil unghiurile $i colturile, coridorul liniar liind eel mai adecvat. La locuintele unifamiliale wind lang-ul trebuie proiectat cu 0 supralata sulicienta. Trebuie prevazut spatiu pen tru depozitare si garderoba. Dimensiunile prescrise in DIN 18025 sint meschine si, in practica, se dovedesc adeseori insuliciente. Supralata minima a holunlor de intrare ar trebui sa lie de 1.50 x 1,50 m, un windlang cu 0 loaie de u$a 1,70 x 1,60 m. Ca dotare speciala, pentru nevazatori este loarte importanta existenta unui interfon la intrarea in casa Si la usa apartamentului.
t,.r G)
Intrars ia nlvel Inferior cu garderoba
t,.r
Acces dispus transversal
Zona de zi. Trebuie luat in calcul un spatiu sulicient de mare pentru manevrele scaunului cu rotile. Trebuie prevazut spatiu suplimentar pentru doi sau trei vizitatori in scaune cu rotile intrucit persoanele cu handicap se viziteaza adesea intre ele. Pentru nevazatori se prevede 0 camera supli mentara pentru carti speciale in allabet Braille si echipamentul de redare a sunetului. Necesarul de spatiu pentru carti si ziare in allabet Braille este aproximatlv de 3 ori mai mare decit pentru cartile obisnuite. Persoanele cu handicap singure au nevoie de 0 supralata mai mare decit cele care locu iesc cu alte persoane. La camere de zi cu loc pentru luat masa necesarul de supralata este de : 22 m 2 in locuinta pentru 0 persoana. 24 m2 pentru 2 - 4 persoane. 26 m2 pentru 5 persoane, 28 m2 pentru 6 persoane; latimea minima a incaperilor 3.75 m (menaj de 1 - 2 persoane Daca trebuie proiectat si un loc de lucru suplimentar se mareste supralata proiectata cu minimum 2 m 2 . Bucataria. proiectare lunctionala este de mare importanta. deoarece astfel capacitatile persoanelor cu handicap pot Ii utilizate la maxim. Functiile principale de depozitare. pregatire, preparare si spalare trebuie pozitionate relativ in mod elicient 51, pe cit posibil. lara intreruperi. Locul pentru gatit. supralata de lucru principala si robinetele trebUie plasate cit se poate de aproape unele lata de celelalte. Supraletele de depozitare trebuie sa lie acceslbile persoanelor in scaun cu rotile: nu trebule prevazute dulapuri inalte sau suspendate. Zona de actiune cu bratul intins pe orizontala este de 60 em. zona de lucru pe verticala se situeaza intre 40 $i 140 em. inaltimea de lucru optima se stabileste in lunctie de persoana cu handicap: aceasta se situeaza de obicei la aprox. 75 - 90 em si, pe cit posibil, trebuie prevazute dispozitive de reglare a inal\imii. Locuintele unifamiliale cu un singur nivel. izolate. ca 51 cele cu curte sint locuintele prelerate pentru persoane cu handicap. In aceste cazuri cerintele pentru persoane cu handicap sint usor de respectal: acces lara scari, dile ritele incaperi la acela$i nivel cu gradina. trecerea dintr-o incapere in alta eventual lara U$i. conlormarea lunctionala a incaperilor. SI locuintele unilamiliale cu un etaj sint potrivite chiar $i pentru persoane in scaun cu ro tile daca sint prevazute cu mijloace de transport pe verticala (ascensor, lift sau lift cu contragreutatei adecvate.
Locuin\ele multifamiliale. Integrarea locuintelor pentru handicapati in case
obisnuite pentru mai multe lamilii este solutia ideala din punct de vedere so cial caci astfel se evita lormarea unor ghetto-uri. Nu exista 0 solutie economica si lunctionala de translormare a unei cladiri obisnuite in locuinte adaptate per soanelorcu handicap important: amenajarea acestor locuinte trebuie integrata inca din laza de proiectare. Este prelerabila situarea la parter a locuintelor pen
20
2.00
20
3.'0
I \~ I I,,~~~ 1 . . . . . t. ,y,~1
I
r \
~
Ii
T
!
I,
I'-----~~r ~i
I
'y', \ :
:r I
~_.I .1
'.40
: 80 1 5;4;
~~
I! 'L/220 ,,~ :~
fOI
I~::j
"'';' .....-D~~~O
l ......
LTcs~.,0 __
1,40
5\1
80
0).
9Q
Windfang cu doua
de usa
~@
Ordlcea la masa pentru 2-4 persoane
--3.75
f-
-' 4.-.7--'5_ _
FI 2,70
m,
'I
.nIl.
c<il
1
+. V'
bilC? U~I c~~ .

I
1
.~O
55
T"fi----b.. 5\-'1 oLJc':1

4.175 1.80
'
'I
551
2.00
Camera de
:I
penlru 1-2 persoane V'
+.
Camera de z! cu IDe masa pentru 4-5 persoane (23.75 m')
- - - - 6.50
.......
II
::..J
L._ _ ~---,,-
Garsonlera. pentru 0 persoana cu scaun cu rotlle 40-45 m'"
Apartament cu 2 camere 50-55 m 2
tru persoane cu handicap pentru a evita transportul pe verticala.
~~6%
r-----'N.:.:O:::"_ _
aI
Vechi
Extlnderea unel \ocuinte pentru 2 famllu pentru persoana cu handicap; rampe pentru com pensarea diferentelor de nivel
Integrarea unui ascensor pentru persoana cu handicap
t. f.0i\
V' ~ adaptata la persoane cu handicap, V' 2 companioni
Locuinta pentru 3 persoane
+. @ 12
Locuinta pentru 4 persoane adaptata la persoana cu handicap. 3 companionl
561
CONSTRUCTII PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

DIN 18025, 18022
lntrucit la construc\ii noi se iau foarte rar in calcullocuin\e pentru per soane cu handicap, de cele mai multe ori este nevoie de transforma rea unei locuin\e existente pentru a corespunde necesita\i/or unei per soane cu handicap. Premisele sint: 0 suprafa\a generoasa si posibili tatea de a efectua cu usurinta transformari constructive adecvate handicapului in cauza. Transformarile necesare sint modificari de spatii cu interventii limitate de statica, de construc\ie, de suprafata; transformarea instala\ii/or sl a dotarii in spa\iile sanitare si de menaj; adaugiri, cum ar fi construirea de rampe, ascensoare, instalatii electri ce suplimentare si alte amenajari interioare. Amploarea modificari/or este determinata de gradul de handicap si activiti3.tile persoanei in in teriorul locuin\ei. De aceea, aceste transformari sint adeseori foarte specifice si trebuie adecvate persoanei cu handicap (cu ajutorul aces tela). Se va tine cont de posibilitatea de acces din strada, de 0 even tuala schimbare a pardoselilor, de crearea unui loc de parcare care face posibila urcarea sl coborirea in Sl din masina pentru 0 persoana in scaun cu roti/e. Cladiri care se preteaza transformarilor. lnainte de a incepe transfor marea este necesara 0 analiza atenta a locuin\ei existente din punctul de vedere al repartitiei incaperilor si al particularita\ilor constructive. Cel mai bine se preteaza locuintele aflate la parter cu suprafa\a sufi cienta. Adaugarea rampelor suplimentare si a racordurilor tehnice spre pivni\a pot fi efectuate mal eficient din punct de vedere al costurilor. Proportia transformanlor. Pentru a face 0 diferen\iere, se deosebesc trei grupe de persoane cu handicap, cu cerin\e minime dilerite : - persoana cu handicap, membru al familiei (sot, solie, copii) care lucreaza in afara Jocuin\ei. In acest caz transformarile sint la intrarea in casi3.1locuin\a, asigurarea de suprafata sulicienta de miscare in zona de zi si de noapte, amenajari specilice in baielWC. - persoana cu handicap cu activitate menajera. Transformari/e in bucatarie si in locuin\a se lac pentru a usura munca persoanei cu handicap. - persoane cu grad mare de handicap care nu se pot misca deloc sau doar partial si care au nevoie de ajutor permanent. In special pentru persoanele in scaun cu rotile trebUie create facilita\i privind ingrijirea si transportul. Scaunele cu deplasare autonoma si scaunele cu rotile reglabile necesita cel mai mult spatiu. Compara~e intre diferite manmi ale locuintei. Daca in cazul azilelor pen
tru batrini nu este necesara 0 marire a suprale\ei lata de locuin\ele
obisnuite (modilicarile se relera numai la la\imea sulicienta a usilor si la
dimensiunea suprafetei utile), la locuin\ele pentru persoane in scaun cu
rotile 5i nevazatori este necesara 0 marire a supraletei.
Standardele DIN prevad incaperi sanitare suplimentare pentru per
soane In scaun cu rotlle 5i spa\iu de zi suplimentar pentru nevazatori.
Dimensiunile orientative pentru locuin\e sint: pentru 0 persoana
45 - 50 m 2 suprala\a locuita, pentru doua persoane 50 - 55 m 2 .
Locuint~ pt. pe~s. cu handicap m'-
t- CD 1
L' d f . oculnta pentru QUa ami/Ii Inalnte de restructurare --
t- 2
Locuinta pentru doua lamijjj dupa restructurarea pentru 0 persoana cu handicap gray
t- 0
Garsoniera si apartament cu 2 1/2 camere Inalnte de restructurare (CO-
pil cu handicap de vedere)
->
0 t- ~
(;\
LocUinta cu 0 camera, respectiv doua dupa restructurare
_~""I!!l'll'!!" .,
, QO
[Q)Saia[
Hoi
Garsonlera 40 m'
t-
Garsomera 45 m
~ (j)
Locuin\a cu 2 camere 54 m'
Loculnte pl. pers ! fara handicap m2 !

I
Apa~ament pentru 0 persoana. Loculnta pentru 2 persoane

pentru pentru pentru pentru pentru 3 persoane 4 persoane 1 persoana 3 persoane 4 persoane
'I
LOCUI,',nta LocUinta. Loculnta LocUinta I Locurnta
49.99 67,69 94,80 95.26 53.70 101,17 103.23
40,46 56,47 79,74 80,50 43,93 86,38 88,33
~ LOCUI~\a 60 m'
/.f1\
~ handicap
Exe~ple de suprafata inalnteidupa restructurare in locuinte pentru persoane cu
~'llltffi
1tI~----~---~lIOdeZIIt
~
Locuinta cu 3 camere 95 m'
.~'-"lI~~f!!iiiI
Loc de lua! ma a
Camera
~@
Locuinta cu 4 camere 110m'
562
DU$
SPATIUL VITAL
1,50
FARA OBSTACOLE
DIN 18025
'.'::. ":::::::.':;::::.',.:
!II
1"1I
L ~-----'----------'
~
J
"'-I ;:;1
~I
1,50
Baia
1L
> 150
~
-+~:..:2:.::0....._
'::::::::. :.~
..
..- f1\
.,. U
Supratata de ml5eare la dU5, alternatlv - cada de baie

2' 70
1.50
I
Suprafata de mlseare In tata 51 lingS. we $1 chruveta
Loeuinta lunetionala ~i bine eonlormata este de mare importanta pentru persoanele eu handicap lntrucit aeestea petree mai mull timp In loeuinta deeit altii. Pentru 0 rotatie de 180 eu seaun eu rotile slnt neeesari 150 em. Aeeasta marime este unitatea de masura pentru dimensiunile $i su prafetele de miseare ale holunlor, ineaperilor, garajelor. ete.- G)- @. Aeeesul : lara praguri si trepte. nu sint admise usile rotative. Latimea li bera a desehiderii usilor min. 90 em. Usile lneaperilor san it are trebui2 sa se desehlda spre exterior. Coridoarele de min. 1.50 m latime, la ho luri mai lungi de 15 m trebuie prevazuta 0 largire pentru deplasare (1,80 x 1,80). Toate nivelurile si amenajarile In si in afara eladirilor trebuie sa lie lara trepte, respeetiv eu un aseensor - @ sau 0 rampa ~ @
0
;;. 150
q~ ~I
AU~
A<
.. ,- ............- ..
1_",..._-'_"..,
DU$
0
o
"'
-'
.,.
Q
:I
~I
TI
,g, !~I
~~~
I
I
T
I
I
2' 1,50
n II I
I
!
F
I
2' 1,20
2' 1.50
.!
"'
.L
T
21:50
u
Persoana in scaun cu rotile
~I
_.
__ . -.J
:;. 1,90
Exemplu de combinare a suprafetel de mr$care in incapen1e sanllare
Necesarul de suprafata pentru scaunul cu rotfie $1 suprafata de mlscare
Necesarul de suprafata de-a lungul patulul pentru 0 persoana in scaun cu rotile - comparatlv cu suprafata necesara oblsnuita
1f":"'1 1
>
~l
2' 1,50
21,50
Suprafata de mlscare intr-o bucatarie cu doua blaturi de lucru paralele

Bordura
+. r=i\
.... \2;
Suprafata de miscare intr-o

bueatan8 cu doua blaturi de lueru adlacente
~
Dimensiuni in zona chiuvetel, a cuptorulul $1 a fnglderulul
Dimensiuni in bucatarie
l'{~L: ./=iiJl"l
f'-~
/'
-----1 T
,
15
II
150
-----H
20
15
Adulti Copii /
"3Jl1
2: 1,50
I L Bordur. max 6,00
r"---a,
~ 1,50
T
60
15
75
II r
I
L
95-135
,17'
!:::='~~==~6b--:\-= ~.:.:.;.;.;.:.;.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;..
;.;.;.;.;.:
-------1
~ GJ)
Rampa in sectlune
Dimensionarea coridoareJor $1 a zonelor de trecere

;:: 1,90
I
<: 1,50
I
]
,10 1
fi4'
r--l
i
<: 1,50
..Jhl ~." t
1,50
1
::,':
~'I
1,50
1 "
I
1,20
"',20
,...._ _---'-=..:...---.&:\1.1]0-',25
L __ J
~
~ I, "'."-*
'.
1' 50 1".20
.'
..,':::::::::::
L __ J 1
~
1'5~ "90 ~ 1'50

1,90
1,50
Lalimea libera a eabinei de litt 5i ~ 5upratata de mi$eare In lata Iittului ~ Neeesarul de spatiu In garaJ
in lata u$ilor batante
Suprafata de m'5eare in lata u$i1or gli5ante
563
P'aniflcarea
FaZ80
Concepl ie
Faza 1
SPITALE
Generalitflti
Proiectul de organizare ~i func1ionare Criterii de
distribuire a
Modalitatea $i metodologia PregcUirea darii in exploatare

pranul de mulare $colarizarea personalului
-:s-:;
iJ
--"
Struclura rnodului
de functtonare
E 5
-' :II "fr
-g
~
Ql
1 N
PlaOlfl~area
spatnlar
..
I I
I
I
-+I
Procese
~ Conce,ptul de
func'lonare
de
1unctionare a
activitatii Plani1icarea aprovizionarii
Planiricarea coreclurilor Raport de activilate
i.:..--iI
u -
Rezulla'e
~
...
0
~Tehnica
medical3
M~ ~
~ ~
Instala1ii tehnice
I
I
;1
1.....1
0.
e E
H H
H
H
ti~:~~~~r 1.
Siabilirea standardelor
51abilirea necesarului
spaliului Plan
costuri/ci~tig
.L
lJ. r'
T
Controlul garantiei
Estimarea
costurilor
'L_,.--....I
_ _ -",' - -_ _--J
----1J
Cotari
Necesaful de Documentatia
Comenzi energie $i
de licitatie
suportul
Conlrolul electronic ... Negocieril.e L.. tivrarilor si Necesarul de -, de pretun rJ montarilor echipament
pe incapere Plasarea Conlabililate conlraclelor Deviz
r--r----.t
, .r rr ,-_~. ,,2, -"Lo .c
~ ~
" 0
.1
Proiecl 1:200 cu eslimare de cosluri
.1
Proiect tehnic
1.
Proieetarea detaliata de executie 1:50 1:1 cu oferta antreprenoriror Calculul costurilor
T
Procurare lista de deficiente Calcul1inal al coslurilor Controlul garantiei
Arhitectura
Statistica
.J
l r--r
",00
Deviz
r ~
I
Instalatiile
H'L._I~_.J
Calilate
II
fj
,I
II
1',,1'
Managen:'entul de prolect
I Responsabil pI.: I
T
Coordonare
i
Finante
T
Termene
I
1
Rezullatul activltatii
L-~=..---J L-~=:......J
CD
Domenlile Si elapele de prolectare la construlrea unui spital
Generalitati Institutiile medicale slnt destinate tratarii ~i lngrijirii pacientilor cu bali

acute ~i cronice.
Obiectivele activitatii medicale pot fi diferentiate dupa tipul ~i amp/oa
rea lor, prin numarul de specialitati. dimensiunea diferitelor departa
mente ~i instalatiile de tratament: asistenta prin specialitatile medi cinei curative; prevenire (profilaxie) ~i recuperare (reabilitare) prin specialitatile medicinei preventive ~i de recuperare; examinare (diagnosticare) ~i tratament (terapie) precum ~i prin gradul de asis tenta medicala ~i standardele de spitalizare precum ~i diferentieri in asistenta generala, psihica, educatie ~i cercetare. in trecut spitalele erau planificate in mod voit ca unitati medico-chi rurgicale; in prezent tendinta este de umanizare a acestor institutii. Spitalele modeme au mai degraba un aspect de hotel. Perioada de spitalizare este din ce in ce mai scurta; preferinta crescuta pentru camere cu 1 - 2 paturi (pentru pacientii cu asigurari private). StruGtura
Un spital se structureaza in urmatoarele zone functionale: asistenta,
examinare ~i tratament, aprovizionare ~i eliminarea de~eurilor, admi
nistratie ~i serviciul tehnic.
La acestea se adauga /ocuinte, eventual spatii pentru invatamint ~i
cercetare precum ~i compartimente anexe. Toate aceste componen
te sint precis delimitate in interiorul spitalului. Exista pareri divergente
despre dispunerea acestor parii componente. Importanta este insa
realizarea de legaturi orizontale ~i verticale cit mai scurte in conditiile
unei separari cit mai nete intre diferitele departamente.
Tipologia
Spitalele se impart in spitale foarte mici (pina la 50 de paturi), mici
(pina la 150 de paturi), normale (pina la 600 de paMi) ~i spitale
marl. in ultimul timp nu se mai construiesc spitale foarte mici ~i mari
ci se prefera dispunerea optima in teritoriu a spitalelor normale,
Se poate face a legatura intre scaderea numarului de spitale foarte
mici ~i reformele din sistemul de sanatate. Spitalele pot fi de stat, de
folos ob~tesc, private sau a combinatie a acestor forme.
SpitaleIe se impart, dupa functia lor, in spitale generale, de specia
litate sau universitare.
I
I
Proiectarea modului de functio nare: constructia unui spital pre supune investitii deosebit de mari, de aceea se va acorda a atentie prioritara proiectarii mo dului de functionare si elaborarii unei scheme functionale eli ciente care sa permita reduce rea costurilor de functionare si de personal, Proiectarea modu lui de functionare se va discuta in faza premergatoare proiec tarii cu comanditarul. medicii, arhitectii, proiectantii de specia litate ~i administratia spitalului pentru a reduce riscul unor deci zii gre~ite de investitii ~i al unor costuri de functionare delavora bile. Este importanta colabora rea de la bun inceput a arhi tectilor cu administratia, proiec tantii de specialitate (proiectantii de spitale. specialisti in igiena). Pomind de la proiectarea modu lui de functionare conceperea constructiei se va ocupa de structura ~i forma, sistemele de instalatii si extindere, precum ~i de amenajarile corespunzatoa re exigentelor de tehnica medi cala ~i de echipamente.
Clinicile universitare Cele care acorda ingrijire completa slnt echivalente cu academiile
medicale ~i unele spitale mari. Foarte bine dotate din punctul de ve
dere al aparaturii de diagnosticare ~i tratament, ele desla~oara in
paralelo activitate sistematica de cercetare ~i de invataminl. Salile
de curs ~i de lucrari practice trebuie amplasate astfelinclt activita
tea spitalului sa nu fie perturbata de studenti. Datorita vizitelor si
studentilor trebuie proiectate saloane mai marl.
Specilicul unei c1mici universitare ~i exigentele deosebite ale aces
teia necesita un program special de impariire a spatiului,
Spitalele specializate
Sint specializate pe anumite tipuri de tratament sau anumite grupe
de maladii: spitale de urgenta, de recuperare, de ortopedie, de gine
cologie si obstetrica, de ftiziologie, de oncologie, de neurologie, de
psihiatrie etc,
Trecerile la institutii de tratament, asistenta, recuperare ~i azile de
batrEmi se fac fara probleme.
Numarul de spitale de specialitate este in crestere datorita specia
lizarii diferitelor ramuri medicale (dermatologie, pneumologie, aler
gologie).
Necesarul de paturi
Numarul de pacienti pe an la 1,000 de locuitori (1996):
180,1
Spitale Spitale pt. star! acute 3,6
in total 183,7 Spitale specializate Numarul de paturi la 1000 de locuitori:
Spitale Spitale pI. stari acute 6,9
in total 7,5 Spitale specializate 0,6
Durata medie de spitalizare a unui pacient pe anul 1996 in zile:
11 ,4
Spitale Spitale pI. stari acute in total 12,1 Spitale specializate 47,4
564
SPITALE
Managementul proiectului
Eficienta economica
Posibilele schimbari in destinatie precum si impactul diferit al uzurii
au efect asupra metodologiei de proiectare si a planificarii con
structiei Din punctul de vedere economic, aceste criterii trebuie lua
te in considerare alaturi de circulatii scurte. procese de functionare
eficiente si scheme functionale.
Planlflcare organizatorica In desfasurare.

Planlficarea functlonala are un ral central
Exemplul planificani In limp in cazul unui spItal de medlclna generala.
Costuri de constructie
Costurile de constructie trebuie calculate conform DIN 276 si au
urmatoarele componente:
1. Constructia completa nefinisata cca 22% 2. Amenajari si instalatii cca 40% cca 20% cca 18% 3. Dotare si tehnica medicala 4. Costuri suplimentare
CI)
Planificarea organizatonca
Proiectarea construetiei Complexitatea construirii unui spital necesita 0 sistematizare a pla nificarii care sa asigure eterogenitatea si flexibilitatea unei echipe formate din multi membri de specialitati diferite. Cladirea spitalului reuneste 0 serie intreaga de functii: cazare. cercetare (in cazul c1i nicilor universitare). invatamint. depozitare sl administratie. 0 me todologie de proiectare adecvata permite realizarea intregii game functionale caracterizata si printr-un numar mare de spatii de marimi diferite si instalatii. Echipa de proiectare formata din arhitecti. medici. asistente. ingineri de specialitate. personal de administratie trebuie sa colaboreze strins de-a lungul intregii perioade de proiectare si executie. deoa rece informat/lle din faza de proiectare, executie si imediat dupa darea in folosinta sint depasite de evolutia in domeniu si pot fi partial insuficiente sau false. De la discutiile preliminare pentru un spital pina la darea lui in folo sinja tree 8 - 10 ani (Ia spitale normale cu cca 600 de paturi). Aceasta perioada de timp corespunde unei generatii de echipament medical, astfel ca exista un pericol mare de .,imbatranire" a c1adirii ce se va da in folosinta daca metodica si proiectarea sint conventio nale. Pentru a proiectare realista este necesara conlucrarea din timp cu producatorii si comerciantii de echipamente deoarece. datorita teh nologiilor computerizate. dimensiunea aparatelor se modifica per manent, cu repercusiunl si asupra dimensiunilor incaperilor. Mari mea unitatii functionale (radiologie, terapie radiologica) s-a modifi cat foarte mult in ultimii ani, de aceea a implicare a viitorului utilizator este foarte importanta. Reformele din sistemul sanitar vor avea in viitor 0 influenta deosebita asupra proiectarii spitalelor. Astfel, unele departamente se vor separa de spital pentru a functiona ca unitati independente, cu administratie proprie (de ex. cabinetele radiologice, c1inicile geriatrice "de zi'. centrele de trata ment ambulatoriu). 0 influenta tot mai mare 0 au normele de pro tectie impotriva incendiilor, cele de protectie fonica, precum si re glementarile asociatiilor profesionale. Perioada de exploatare Construcjia, amenajarile si dotarea au perioade diferite de exploatare.
Construcjia trebuie realizata pe cit posibil in cadre pentru a permite
flexibilitatea amenajarilor. Dotarea si amenajarile se schimba la un in
terVal de 5 - 10 ani in functie de departament si amortizare, cu mari
repercusiuni asupra spajiului interior (de ex. accelerator de particule,
RMN).
Montarea si demontarea unor astfel de aparate trebuie prevazuta
din faza de proiectare. pentru a putea fi executate fara interventie la
structura portanta (costuri!).
La proiectarea unei cladiri noi se calculeaza cca 70 - 100 m2 pe pat de bolnav. la renovare se calculeaza 200 - 280 m3 pe pat (in aceasta suprafata fiind incluse toate anexele precum centralele de climatizare si depozitele). Reguli de proiectare Deseori construirea spitalelor se face in mai multe etape sau se adauga spatii noi spitalelor existente. De aceea proiectarea si exe cujia (sistemul de circulatie. coridoarele) se realizeaza astfel incH sa existe posibilitatl variate de extindere. Relatii La inceputul proiectarii, colectivul trebuie sa detina informatii clare despre relatia dintre diferitele sfere functionale. Astfe!. legatura intre diferitele compartimente ale unui spital determina proximitatea spatiilor in cauza.
ASIS tenta ASls tenia Bloc operator
Bloc Teraole Sterlii operator IntenSlva zare
Maler nltate
Urgenta Labo ralor
Teraple Inves nucleara Ilgalll
RaclID logJe
I Ambula
torlU
D D D 0 0 0 L L
L L L L L
0
L
II
Teraple InlenSlva Slenll rare Mater nllate Urgenta
0
D
Labo rator
0 0 D D
L L L
Teraple nucleara Inves llgaln Radlo logle Ambula toriu
este necesara legil1ura toarte buna Legalur; intre spat;;
arfi utila legatura buna
o legatura ar fi
de dont
565
SPITALE
PROIECTAREA CONSTRUCTIEI -- [l] Terenul Terenul trebuie sa ofere suprafata suficienta pentru zone autonome pentru departamentele si spatiile de locuit ce apartin spitalului. Ce rinte de baza: zona lini$tita, se vor stabili reglementari pentru a nu permite construclii ulterioare stinjenitoare in preajma spitalului. Se evita zonele favorabile cetii, cu vint. praf, fum, mirosuri, insecte. Te renul nu trebuie sa fie contaminat $i trebuie sa existe 0 zona libera in vecinatate pentru extinderile ulterioare. Orientarea Orientarea cea mai avantajoasa pentru incaperile functionale $i de tratament este intre nord-vest. nord Si nord-est. Pentru saloanele pacientilor este favorabila orientarea sud, sud-est: lumina agreabila dimineata, acumulare scazuta de caldura, cerin1e minime pentru protectia solara, seri blinde. in comparalie cu acestea saloanele ori entate est-vest au 0 insorire mai intensa in timpul verii dar mai putin soare iama. Pentru spitalele cu perioade de spitalizare scurte pozi1ionarea saloanelor este mai putin importanta. Unele specialitati necesita orientarea saloanelor catre nord, pentru a evita lumina di recta a soarelui. Conceptla Spitalele deja existente se extind cu construc1ii noi, proiectarea pre vede 4 faze de construc1ie. in spatiul interior suprafete mari de parca re, dind posibilitatea deschiderii ferestrelor fara aparitia poluarii fonice.
Propunere pentru un model de elinlea

Hentneh Petsehnigg + Partner in eolaborare eu lnstitutu! German pentru Spitale.
Pasibilitatea de extindere pe 3 direclil. Separarea f1uxului de plelani de cel de urgent".
Aprovizionarea Si indepartarea deseurilor separate de restul fluxurilor.
G)
Madelul unei clinicl! Plan de situatie
i.
I
z
II
..0
.'!!-
:; .c
Ii
c(
;;
! 'N
::
l1.
..
~
IIlnlllllllfilllH
f3\
\:::/
Cladirile eu paturi de-a lungul zidului ineonjurator: ecranarea zgomotului produs de trafie; toate saloanele ca.tre pare.
(3)
ln~~) J1 ~- r= mIl ; iI ; lI i li; iI ; Ii m:;1li

Am.: Eilingsfeld, Janisch, Utzmann, Heinz, W.ssenbach
-...
Cireulatie tara masini; personalul parcheaza in spate Ie
eladi~lor eu paturi.
566
LaboratOr. TransfuZl1
SPITALE FORME DE CONSTRUCTIE ---+ QJ

OIlCIIr1rca
chlrurglcala.
/ / Endoscople
.// Ar1eslezle
Chlrurgte
card\aca 51 loraCiCa
Nivel6
Forma constructiilor este puternic influentata de alegerea cailor de ac ces si de sistemul de circulatie. Din acest punct de vedere trebuie de cis din timp daca se adopta solutia tip magistrala din care se ramifica "figuri" (zone functionale autonome) sau se alege solutia circulatiilor radiale ce pornesc din centru. Se va tine cont si de dezvoltarile ulte rioare, favorizate de 0 dispunere de-a lungul unui coridor central lung. Se vor evita caile inchlse, a caror dezvoltare ulterioara este posibila numai cu costuri mari $i cu interventia asupra fluxurilor functionale existente. Dezvoltarea pe verticala a unui spital se va face as tie I incit asistenta, tratamentul, aprovizionarea $i eliminarea de$eurilor, trans portul bolnavilor, administratia, garajul subteran, depozitele, serviciile medicale sa fie conectate eficient $i accesibile in mod judicios. 0 dis punere eficienta pe verticala ar putea fi urmatoarea: Nivelul superior: Etajele 2-3 Etajul 1 Parter heliport, centrala de c1imatizare, $coala de aSlstenti, laborator Statii de tratament Bloc operator, centru de sterilizare, terapie intensiva, maternitate, sectie de lauze, pediatrie Foaier, radiologie, garzile medicale, ambulanta. primirea bolnavilor pe targa, primire urgente. informatii, administratie, cafenea Depozit. fizioterapie, bucatarie. centrala de climatizare $i ventilatie, radloterapie, accelerator Iiniar Garaj subteran, centrala electrica
Subsol 1
Nivel1
G)
Zone lunctlonale! Legatu" vertlcale
Arh. Schuster, Pechtold + P.
Subsol2
Arh. Prof. Rossmann Sl Partner (concurs pentru un spital. Erfurtl
Arh. Prof. H. Nicki si Chr. Nicki-Weiler
II
@
Arh. Hasek si Unterholzner
Arh. Thiede' Messthaler . Klosgen
~_
.. -..-.
Arh. Ondra 51 Heinzelmann
567
SPITALE
FORME DE CONSTRUCTIE
Tratament ambulator
c=:J
'0.
0
~
[)
0 ii
Co.
Repanitia salilor de tratament ambulator are 0 mare impor tanta. De la inceputul proiectarii trebuie luata in considerare se pararea dintre Iluxurile de bol navi trataji ambulator in regim de urgenta si cei internati. Numarul de pacienji este in lunctie de marimea spitalului si de numarul specialitajilor. La un numar mare de pacienti tratati ambulator se poate crea 0 zona proprie. separata de restul spi talului. Trebuie asigurata insa 0 legatura rapid a cu radiologia si cu blocul operator. Se va tine cont de tendinta crescinda de operatii in regim ambulator (zone de asteptare mai mari, mai multe sali pentru tratament ambulator).
Exemplu de proiect
-c c ~ oN ~
~=
~
ctl~
is
~
c"
~V>
[)
'u .;;
U>
Constructia de 6 niveluri s-a realizat pe 0 structura vertical a in care zona de asistenta este deasupra aprovizionarii :;;i a zo nei de examinare si tratament. La parter se alia urgenta. trata mentul ambulator. radiologia. la etajul 1 blocul operator :;;i tera pia intensiva. Trama constructiva este de 7.20 x 7.20 m. Cladirea este gindita astlel incil poate Ii realizata in trei etape. prin legarea la un corp existent. Legaturile venicale sint asigura te de doua grupuri de ascensoa reo fiecare din ele cu cite 4 lifturi si 0 casa a scarilor. In liecare colt de e1Mire sint scarile de evacuare. Legatura pe orizon tala este realizata printr-un cori dor principal (magistrala) de 3,6 m latime. Se tine cont de inaltimile diferite pentru zona de tratament (4.50 m) :;;i cea de asistenta (3,40 m).
cc
G)
Planul parterulu! spitalulu; ora$enesc Berlin - Re!nickendort Arh.: Mlilberger, Schlenz.g, Schneider
568
SPITALE
DIMENSIONARE
-+
llJ
Coordonare dlmenslonalA. Un punct bun de plecare, pentru a inde

plini cerinlele strategiei de proiectare, il constituie dimensionarea mo dulara. Aceasta dimensionare este definita in DIN 18000. Pentru a de termina rolul, pozitia si dimensionarea unei parti constructive sint spe cificate in DIN 18 000 sistemele de referinla. modulele de baza si modulele multiple (~ DIN 18000). Pentru constructia spitalelor se re comanda ca dimensiune de referinta 12 M = 1.20 m. Daca aceasta este prea mare, se aleg ca dimensiuni de relerinta 6 M sau 3 M. In acest sistem modular se plaseaza toate elementele constructive res pectind relaliile dintre ele. Stabilind 0 retea de baza, pe orizontala si pe vertical a, se poate schila structura portanta. Stabilirea unei con ventii asupra dimensiunilor are consecinte considerabile pentru executie. Sistemele constructive existente pe piata trebuie sa se potriveasca di mensiunii alese. De aceea este utila alegerea unei dimensiuni standard obisnuite. Efectele folosirii unei dimensiuni modulare sint: scurtarea timpilor de constructie, schimbarea mai usoara a elementelor de amenajare si deci afectarea minima a spatiilor deja existente. Planul schematic al Spitalului Cantonal din Basel in care sint reprezentate trama de constructie, dimensiunea st1lpilor, pozitia fatadei precum si pozitia si dimensiunea zonei centrale si puturile.
1114
-1------. ...-------------------- -...-

'----:
4 2
10
Sistem raster. Spitalul Chelsea si Westminster din Londra este unul

din cele mai mari spitale din Europa si demonstreaza cum un spital de aceasta marime poate fi proiectat si realizat cu ajutorul unui raster simplu. Datorita curtilor interioare mari iluminatul natural este posibilin cele mai multe incaperi de la toate etajele. Rasterul de proiectare este de 7,20 x 2,20 m, in care se incadreaza toate diviziunile succesive. Dispunerea salilor de examinare ca si a saloanelor (Iatime interaxe 3,60 m) se face pe acelasi raster. Scarile de evacuare sint in curtile in terioare sau pe exteriorul cladirii.
CD
Plan schematic: Spitalul Cantonal din Basel
Sectlune
II
-+-+-+
-l--r--+ I I
I
-=-
-t=-+-=--i-=-~-=I I'
Etajul al 3-lea al spltalulUi Chelsea si Westminster. Londra
Arh.: Sheppard Robson
569
Zone funqionale Terapie intensivll Terapie specialll Terapie normalll Zona funqionalfl 1 - Terapie Bloc operator Reanimare Reabilitare Fiziolerapie Radiologie RMN Radiolerapie Laborator clinic de chimie Laborator ciinic de fiziologie Laborator clinic de neurofizioiogie Receplia central" si tratament Maternitate Dializll Departamentui specializat de anestezie Departamentul speciaiizat de oftalmologie Departamentul specializat de chirurgie Departamernul specializat de ginecologre Departamentul specializat de obstetrica Departamernul specializat de ORL Departamentul specializat de medicina irnerna Departamentul specializat de pediatrie Departamenlul specializal de neurochirurgie Departamenlul specializat de neurologie Departamentul specializat de psihiatrie Departamentul specializal de radiologie Departamentul specializal de urologie
II
SPITALE
DIN 18000 Trama constructiva
Trama constructiva trebuie sa permita 0 circulatie fluenta precum
$i 0 diferentiere a zonelor functionale in zone pentru functii princi
pale, pentru functii anexe $i pentru circulatie.
comparatie intre diferltele zone functionale $i spatiile necesare ge
nereaza 0 trama constructiva adaptabila la toate zonele function ale.
in practica s-a verificat eficienta unei trame de 7,20, respectiv 7,80
m.
Proiectarea cea mal convenabila a diferitelor zone function ale este
aceea cu distanta intre axe de 7,20 sau 7,80 m. Rasterurile con
structive mai mici nu sint favorabile, deoarece incaperile cu supra
fete mari (de exemplu sala de operatii) care trebuie sa fie lara spriji
ne intermediare, sint greu de proiectat. Plan$eele de beton armat tre
buie sa fie fara grinzi, pentru a permite montarea aparaturii tehnice.
Dlstrlbutla spatlllor
Pentru elaborarea unui raster constructiv $1 a unui plan de baza se va concepe un proiect de distributie a spatiilor din care rezulUi structura $i cerinlele generale ale spitalului. in functie de profilul spitalului, se va acoperi doar 0 parte din schema completa de dis tributie a spatiilor care este posibila. Proiectul de distributie a spatiilor trebuie discutat in amanunt cu utilizatorul, jar alcatuirea unui "catalog al incaperilor" se poate dovedi utila. Eventualele zone de activitate intensa pot avea influenta asupra marimii $i tipului unora din zonele funclionale. Un contact strins intre proiectant $i utilizator evita eventualele pro bleme ce pot aparea ulterior. Suprafetele orientative dau 0 imagine de ansamblu asupra marimii diferitelor departamente. Dimensiunile orientative constituie doar recomandari $i depind de dotarea $i prestatiile prevazute in fiecare caz in parte.
Zona funqionala 2 - Examinare/tratament functional a
~na
3 - Cercetare
Zona functionala 4 - Patologie Zona funqionala 5 - invatamlnflperiectionare Biblioleca Arhiva Zona funqionala 6 - Informatii ~tiintifice Serviciul de gardll Banca de singe Zona functionala 7 - Amenajari speciale interdisciplinare Administralia centrala Receptia pacientilor Zona functionala 8 - AdministratiaiManagement VeSliare pentru personai Cantinll Magazine Diverse amenajari pentru pacrenti Zona functionalfl 9 - Servicii sociale Aprovizionarea cu alimente Depozil central Slerilizatorul central Farmacie Spllilitorie Curatalorie pentru paturi Evacuarea de$8Urilor Serviciul de lransport Zona funqionalfl 10 - Aprovizionare/Evacuarea de~eurilor Foaier/lntrare Serviciul de curlltlilorie inlretinere Zona funqionala 11 - Alte funclii
Suprafete necesare pentru Intreg spitalul, inclusiv aprovizio narea ~i evacuarea deseurilor Zona de terapie Terapie intensiva Bloc operator Reabilitare Fizioterapie Radiologie Radioterapie Reanimare RMN Fiziologie clinica Neurofiziologie c!inica Receplia centrala
40- 80 m2 SU/pat
19- 25 m 2 SU/pat 30- 40 m 2 SU/pat : 130-160 m 2 SU/Unitate operatori 19- 22 m 2 SU/loc de tratament 68- 75 m 2 SU/loc de tratament 60 - 70 m 2 SU/sala de diagnosti : 300-250 m 2 SU/Aparat : 25- 30 m 2 SU/pat de reanimare : 100-150 m 2 SU/saladediagnosticar 80-100 m 2 SU/salade diagnosticar 78-100 m 2 SUisalade diagnosticar : 140-160 m 2 SU/sala de examinare
tratament
I
Zona functionalfl 1 - 11 necesarul de suprafala Pentru rotunjire ~i toleranla de proiectare (max. 2 -3%) Necesarul de suprafalfl (In total)
Maternitate Oializa Specialitali
85-100 m 2 SU/sala de na~teri 70- 80 m 2 SU/pat de dializa 55- 75 m 2 SU/sala de examinare

tratament
I
I
CD
Posibillilistll de spatii in cazul unui spital mare in care sint prezente loale specialillltile
Suprafete orientalive penlru un spital normal
570
SPITALE
CORIDOARE, U~I, SCARI, ASCENSOARE -+ QJ
Paturi
CD
mi~'25 -~5 ~B
WC ',122~" WC \2.13':, 2.131
~'
Corldoare ~ G) - (2) Coridoarele trebuie dimensionate pentru afluenta maxima estimata. Coridoarele destinate circulatiei uzuale trebuie sa fie de minim 1,50 m latime. Coridoarele pe care sint transportati bolnavii culcati trebuie sa aiba 0 latime utila de minim 2,25 m. Plafonul suspendat trebuie sa fie la 0 inaltime minima de 2,40 m. Ferestrele pentru iluminare ~i aerisire la maxim 25 m distanta una de alta. Latimea utila a cori dorului nu trebuie redusa prin elemente adiacente, stllpi sau alte elemente constructive. In functie de reglementarile in vigoare se prevad pe holurile sectiilor u~i de protectie la fum.
Coridorl sector terapie
U,l
La constructia u~ilor se va tine cont de cerintele igienice. Suprafata
trebuie sa reziste in timp la substante de curatare ~i dezin
fectie. U~ile trebuie sa asigure aceea~i proteetie fonica precum pe
retele din jurul lor. 0 structura recomandata in doua straturi trebuie
sa aiba 0 absorbtie fonica minima de 27 dB.
lnaltimea libera a u~ilor depinde de tipul ~i destinatia lor:
U~i normale 2,10 - 2,20 m
u~ilor
Coridor principal (magistrala)
Condor garda medicala
/"'
Acces vehicule,
u~i
supradimensionate
2,50 m 2,70 -2,80 m'
i Curte de servlciu
Covor de sters
r incaltamlntea
i
~
--L.....
,min. 2,25
Acces vehicule utilitare
c-d
./
I
" Spatiu depozitare
l-
Inaltimea minima a acceselor auto, a incaperilor cu bolnavi culcati 3,50 m
SclIri
Din motive de securitate, scarile se vor construi astfelincH in situatii de urgenta ele sa poata prelua integral circulatia verticala. Ele tre buie sa fie 0 bariera lmpotriva propagarii mirosurilor ~i a zgomotelor precum ~i impotriva curentului. Sint valabile normele de securitate ~i reglementarile de constructii din diferitele tari. Pe ambele parti ale scarii se prevad mlini curente, fara capete Iibere. Scarile elicoidale nu sint permise in calitate de scari necesare. Latimea utila a scari lor ~i a palierelor scarilor necesare trebuie sa fie de minim 1,50 m dar nu mai mare de 2,50 m. U~ile nu au voie sa reduca latimea utila a palierelor. Inaltimea per misa a contratreptelor este de 17 em, latimea minima de 48 em. Relatia contratreaptaJtreapta de 15/30 este optima. Conform regu lamentului de constructle a spitalelor, u~ile care dau in casa scM lor se deschid in sensul de evacuare. Ascensoare ~ @ -
Filtru pacienti
_3.50-4.00
Condor de lucru. livrari. depozite
Coridor de lucru, bloc operator
Post de
lucru suren
medicale
2,30
Corid or
...
Terapie
II
~'"~""
Coridor teraple intensiva
(f)
Coridor in tata liftului
I---- a ----.,
Sarcina utila kg
1600 2000 2500 2400 2400 2700
~. ~
+
:>
T
...
I
LAlimea pUlului c
Adincimea putului d 3000 3000 3300

Latimea cabinel a
1400 1500 1800
Ascensoarele trebuie sa indeplineasca functia de transport pe ver ticala al persoanelor, medicamentelor, lenjeriilor, alimentelor ~i pa turilor pentru bolnavi. Din motive estetice ~i de igiena se vor proiec ta lifturi separate pentru aceste functii. In c/adirile in care asistenta, examinarea ~i terapia se ana la etaje, numarul ascensoarelor pen tru transportul paturilor trebuie dublat. Cabinele acestora se dimen sioneaza astfelinc1t sa fie suficient spatiu pentru pat ~i doua per soane insotitoare. Suprafata interioara a cabinei trebuie sa fie ne teda, rezistenta la spalare ~i dezinfeetie, pardoseala trebuie sa fie antiderapanta. Puturile ascensoarelor trebuie sa fie rezistente la foe (ct. DIN 4102). La 100 de paturi trebuie prevazut un ascensor mul tifunctional, dar se proiecteaza eel putin doua. La acestea se adauga doua lifturi mici de transport pentru mici aparate mobile, personal, vizitatori: Dimensiunile Iibere ale cabinei de lift Dimensiunile libere ale putului
-- c_ 1
.
':7
Adincimea cablnei b 2400 2700 2700
LAtimea u,i1or cab. e 1300 1300 1300
~
e
ina.l1lmea cabinet
2300 2300 2300
0,90 x 1,20 m 1,25 x 1,50 m
inallimeB u,,ilor cab. 2100 2100 2100

Nr. persoane admis
I---
---i
21
26
33
Lifturi pentru paturi - pag. 206
-@
Dimensiunile liftunlor pentru patun
571
, I
1
SPITALE
BLOCURI OPERATORII -- [IJ Avantaje ,I dezavantaje ale centrallziril Pina de curind blocurile operatorii erau concepute si proiectate ca unitati de examinare $1 tratament plasate central, care deserveau mai multe specialitati. Motivele sin!: 0 mal buna lolosire a spatiului, aparatelor, personaJului, ratiuni medicale, 0 mai buna ingrijire a pa cientilor prin centralizarea serviciilor sub conducerea specialistilor, ratiuni igienice, Dezavantajele acestei lormule sint un elort orga nizatoric mare precum si riscul ridicat de infectii datorat numarului mare de padenti, De asemenea. este delavorabila alaturarea ope ratiilor septice si aseptice in acelasi departament. Un program pen tru sali de operatii septice $i sali aseptice trebuie discutat de pro iectant impreuna cu chirurgi si specialisti in igiena, in prezent, de obicei. se prevad doua compartimente separate constructiv pentru operatii septice si aseptice, Blocurile operatorii externe indeplinesc mai bine aceste cerinte. La stabilirea pozitiei blocului operator se vor verilica legaturile lunctionale cu alte departamente, printre care: receptia, urgenta. chirurgia de urgenta, maternitatea, endoscopia. c1inicile speciale.
1 Terapl81ntenslva 2 Chirurgl8
4 Filtrul pacientilor 5 Coridoare de lucru aseptlce 6 Condor septic Arh : Heinle. Wischer u. P.
Blocurile operatorii
CD
3 Reanlmare
Blocul operator din Katharinenhospital Stuttgart, etajul 2
Sala de gips
"
;;
I' "
1l. 0
(;
8
u
~ 0.
;;
0.
in blocurile operatorii se trateaza padenti a caror boala nu poate Ii tratata medicamentos. La proiectarea acestora trebuie luata in con siderare distanta cit mai mica lata de terapia intensiva. reanimare si sterilizare. intre aceste sectii exista un contact strins, motiv pentru care trebuie asigurata 0 accesibilitate rapida de la una la cealalta. Condi,iile igienice cer ca blocul operator sa lie izolat de restul de partamentelor. Aceasta izolare se realizeaza printr-un sistem de lil tre. Plasarea optima a blocurilor operatorii este in centrul spitalului. in nucleul acestuia. Este necesara 0 legatura cit mai scurta intre ur genta si blocul operator intrucit in unele cazuri (acddente) pacientii trebuie sa ajunga imediat in sal a de operatie.
I w. :.'
~~
~ (;
(; :!! (;
Subdlvlziunile blocului operator
" :.t..
:~
I'
I
,I II
0 'J>
Garda Garda
f1
Pregatire
~/rLI~
S8Ia=re-n~
~ cam8,r;,obsc~
Planul centrului de operatii
Fiecare bloc operator are urmatoarele incaperi: Sala de operatie 40 - 48 m2 Pre-operator/pregatire 15 -20 m2 Post-operator 15 -20 m2 Camera de spalare 12 -15 m2 Sala aparatelor 10 -15 m2 La proiectele noi este posibil ca doua sali de operatie sa aiba aceea$i zona post-operatorie. Blocurile operatorii trebuie obligato riu prevazute cu liltre pentru personal, liltru pentru pacienti. coridor de lucru septic, incapere de lucru pentru anestezist, Iiltru penlru de$euri, liltru pentru aprovizionare. punclul de lucru al asistentilor medicali, loc de depozitare al paturilor mobile, reanimarea in ime diala apropiere.
Parte integranta a liltrului de pacienti sint lunctiile de transler de pe
un pal pe altul. pregatirea mesei de operatie si a paturilor de su
praveghere precum si depozitul pentru mese de operatie, marime
cca 35 m2 . Dotarea: chiuvete. banda electrica de transport pentru
translerul de pe un pat pe altul.
--> CD Planul ideal al unui bloc operator extern cu legatura directa
cu corpul central. Posibilitatea de extindere pe cel putin 0 latura
este 0 conditie a proiectarii initiale. Sistem de coridoare separate:
coridoare pentru personal cu legatura cu salile lunctionale si cori
doare pre- $i post-operatorii pentru pacienti.
Planul blocului operator central al Klinikzenlrum Nord. Dortmund,
cu 5 sali de operatie $i sali anexe. Aici s-a realizat 0 separare pre
si post-operatorie a pacien,ilor. Personalul se deplaseaza pe latu
ra pacientilor inca neanesteziati.
--> Plan
572
SPITALE
Echipament
Camera de relaxare
Q
DO
DO
BLOCURI OPERATORII- iNCApERI PRINCIPALE
o serie de lncapen de aprovizionare si lucru sint legate de sala de

operatie. Aceste incaperi sint in strinsa legatura cu sal a de operatle si trebuie sa 0 deserveasca in mod direct. Pe cit posibil sala de ope ratie se va proiecta in forma de patrat pentru a oferi conditii optime de lucru prin rotirea mesei de operatie pe to ate directlile. Dimen siunea aproximativ 6,50 x 6,50 m. inaltimea libera trebuie sa fie de 3,00 m; pentru instalatii de climatizare si celelalte instalatii se prevad cca 0,70 m. Amenajarea salilor de operatie se proiecteaza cit se poate de unitar pentru a asigura flexibilitatea functionala. Un sistem de mese de operatie reglabile si transportabile fac parte din dotarea de baza: acestea se monteaza pe un soclu fix ancorat in mijlocul salii de operatie. 0 iluminare naturala a salii de operatie confera avantaje psihologice, insa de cele mai multe ori este ne realizabila din cauza dispunerii succesive a incaperilor. Trebuie asigurata posibilitatea transformarii salii de operalie in camera ob scura (interventiile oftalmologice, de exemplu. se efectueaza in incaperi foarte intunecate). in prezent conexiunile $i legaturile tehni ce se fac de cele mai multe ori prin echipamentul anestezic suspen dat. in caz contrar. conexiunile pentru instalatia de vid. gaz anestezic $i curent electric pentru cazuri de urgenta se prevad la minim 1,20 m de sol. Este importanta 0 separare a zonei foarte sterile prin care slnt aduse instrumentele sterilizate. Divizarea salilor de operatie In zone septice si aseptice este controversata. totusi. din motive de protectie, ea este utila. Pardoseala si peretii trebuie sa fie netezi si usor de spalat, se vor evita reliefurile rezultate din proiectare sau constructie.
incaperea post-narcoza
Este amenajata identic cu cea de narcoza. Usa catre coridorul de
lucru trebuie sa fie glisanta. cu 0 latime libera totala ? 1.25 m.
incaperea de narcoza
Dimensiunea aproximativa 3,80 x 3.80 m. Usi glisante actionate
electric pe latura comuna cu sal a de operatie cu latimea libera de
1,40 m si cu geamuri care asigura legatura vizuala cu sala de ope
ratie. Dotarea: frigider. chiuveta. blat pentru spalare. dulap pentru
canule, racorduri pentru echipamentul de anestezie si alimentare
electrica de urgenta.
Spalatorul
impartirea In spalator septic si aseptic este ideala. 0 lncapere ge
neros dimensionata este suficienta din punct de vedere igienic.
Fiecarei sali de operatie i se prevad minimum 3 chiuvete fara risc de
stropire. actionate cu pedala. Latimea minima a incaperii: 1.80 m.
U$ile cu geam catre sala de operatie sa fie actionate electric prin
pedala. Din motive de costuri se pot prevedea usi batante.
D DO
Salade operatie
~
1111
h" @
~
I"trare
Salade operatie
&/"
~
1111
Mil
h" @
\\
lesire
lesire
II .
Planul unui bloc operator extern cu legaturi subterane Ja cladirea pnncipala. Sala de reanlmare la etajul Inferior
Depozitul de materiale sterile

Marimea acestor lncaperi este flexibila, trebuie sa fie suficient
spatiu de depozitare (rafturi). Pentru 0 sala de operatie este nece
sar un depozit de cca 10 -15 m2 . Depozitul de materiale sterile este
In legatura directa cu sala de operatie.
==
Arh. Kohler/Muller
(j)
Bloc operator - incaperi principale
Sala cu echipamente
Nu se plaseaza departe de sal a de operatii pentru a preveni de
plasarile lungi. Accesul direct In sala de operatii reprezinta un
avantaj. Marimea cca 20 m2 .
Sala de sub-sterilizare/sala de anestezie
Poate fi In legatura directa cu zona sterila a salii de operatie. incape
rea are 0 latura pentru materiale nesterile. materiale infestate cu
germeni precum si 0 latura curata pentru materialele sterile
pregatite. Legatura concomitenta cu mai multe sail de operatie poa
te fi problematica din punctul de vedere al igienei. Dotarea: chiuve
te, suprafele de depozitare, suprafete de lucru, sterillzatoare cu aburi.
Se foloseste instrumentar chirurgical pregatit exclusiv in steriliza
torul central, situat In afara zonei verzi operative.
Sala de ghips
Din motive igienice nu face parte din zona verde operativa ci din
zona serviciului ambulator. in cazuri de urgenla pacientul trebuie sa
ajunga repede in sala de operatie.
Proiectarea circula1iilor Pentru a reduce transmiterea prin contact a germenilor este nece sara 0 separare a diferitelor fluxuri functionale. Sistemul cu un sin gur coridor, pe care se lntilnesc padentii pre- $i post-operatori, per sonalul pre- $i post-operator, materialele sterile $i nesterile este des folosit In prezent din motive de costuri $i spa1iu. Slnt preferabile sis temele cu doua coridoare, In care fluxul de padenli $i personal res pectiv fluxul de pacienli $i materialele nesterile slnt separate. Nu s-a ajuns la 0 formula optima de combinare a acestor sisteme fiind adop tate diferite variante. 0 separare lntre f1uxul de paden1i $i zona de lucru a personalului din blocul operator pare sa prezinte avantaje.
573
SPITALE
SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE A PACIENTILOR Supravegherea post-operatorie a pacienlilor Salile de reanimare preiau post-operator pacientii din mai multe sal; de operatie. Numarul necesar de paturi este dat de: numarul de sali de operatie x 1,5. Se anexeaza salilor de reanimare un mic spatiu cu chiuveta. Se prevede un post de observatie pentru sora medi cal a de unde sint vizibile toate paturile. Lumina naturala este nece sara pentru orientarea pacientilor Funclii auxiliare Aceste Incaperi nu trebuie amplasate neaparat in apropierea salii de operatie. Este recomandabila 0 despartire printr-un coridor care nu este destinat fluxului de pacienti. Camera surorilor medicale Dimensiunea acesteia este In functie de marimea blocului operator. Pentru 0 echipa operatorie (medici, asistenti, asistenti de anestezie) se calculeaza 8 persoane. La blocuri operatorii cu mai mult de doua sali de operatie este necesara 0 separare pe zone de fumatori $i de nefumatori. Camera trebuie sa aiba suficiente scaune, dulapuri $i 0 chiuveta. Birou pentru sora ~efa
Trebuie situat central $i prevazut cu 0 suprafata mare de sticla pen
tru a avea vizibilitate spre camera de lucru. Pe Iinga birou sint ne
cesare dulapuri $i un panou pentru procesele organizatorice.
Camera de raport Nu este mai mare de 5 m2 , fiind folosita de medici doar pentru rapoartele post-operatorii; nu este neaparat necesara. incaperea cu medicamente Poate fi folosita pentru substantele de anestezie impreuna cu medi camentele $i materialele necesare operatiilor. Se poate face 0 eco nomie de spatiu utilizind dulapuri pe rotlle. Dimensiunea: cca 20 m2 . incaperea de curalenie Este suficienta 0 suprafata de 5 m2 . Trebuie sa lie in apropierea sali lor de operatie, acestea fiind curatate si dezinfectate dupa fiecare operatie.
QJ
1 Carucior pt. aparatura., de ex. transfuzii 3 lIummat indirect 2 Carucior pt. aparatura.. 4 Racord de inslalatli . de ex. respira~e. monitonzare. aspiratie etc. curent de 220 V, 380 V, gaz
G)
Sistem de platon ullillar (produs Drager)
1--------6000 - - - - - - - - - 1
~T _"'T'"-----....,...,....-----~--
.....- ...
~J. ..-+----~===='--....,....==-=;-====--+---I.gT
L--r~~'F===----jrt_-n_===:r-....::J.-___1"'-'-
......-..... glisare
~
45 pivotare
Plan-
CD
, I'
"
- CD In sal a de reanimare trebuie evitata 0 apropiere prea mare a paturilor. Fiecare pat trebuie sa fie accesibil de pe cel putin trei la turi pentru anestezist $i aparatele acestuia. Aparatele voluminoase cum ar fi' suporturile de recipienti cu gaz au nevoie de suficient spatiu pentru a fi deplasate. lngrijirea pacientilor se face cu ajutorul racordurilor mobile la instalatii de vid, gaz anestezic, oxigen, curent electric, i1uminare. Toate aparatele necesare slnt suspend ate pe carudoare mobile. Legatura Intre sala de reanimare $i sala de operatie se va face prin mai multe U$i. in cazuri de urgenta anestezistul trebuie sa ajunga repede $i pe cea mai scurta cale la paden!.
SuprafalA de depozltare a paturllor sterile

in apropierea filtrului pentru pacienti se prevede 0 suprafata sufi dent de mare pentru paturile curate. Se ia in calcul 0 suprafata ne cesara de un pat suplimentar pentru liecare sala de operatie. WC-uri Se pot piasa doar In zona filtrelor sanitare; in zona salilor de ope ratie se vor evita din motive de igiena. Climatizarea Tehnica de ventilatie contribuie la reducerea cantitatii de germeni prin filtrare, diluare, comprimare. Instalatia de ventilatie este cea care asigura aerul filtrat in cantitatea necesara. Pentru a obtine 0 decontaminare medie iritre doua operatii sint necesare 15 - 20 de schimburi de aer pe ora. Pentru a mentine 0 zona sigura, fara ger meni, in sala de operatie trebuie ca din incaperile alaturate sa nu patrunda in aceasta zona nici un curent necontrolat de aer. Aceasta se poate obtine prin izolarea ermetica a salii de operatie (constructie pe cit posibil cu rosturi ermetice) $i/sau prin presiune de protectie (presiune superioara in zoneIe protejate fata de cele care au nevoie de mai putina protectie). in DIN 1964, partea a patra, se indica di rectia de deplasare a aerului intre diferitele incaperi din blocul ope rator. Cea mai mare presiune este in sala de operatie pentru a nu permite accesul aerului din sala de anestezie. Cea mai mica presi une trebuie sa fie in incaperile anexe $i utilitare. Geamurile salii de operatie trebuie prevazute cu minere ce pot fi blocate.
Hal Amenajare sala de operatie cu anexe Arh. U. A. Weicken
Dotarea tehnica a salilor aseptice Instalatiile de climatizare trebuie sa satisfaca cerinte speciale pentru salile aseptice. Caracteristica este 0 patrundere a curen . tului de aer, cu turbulente reduse $i viteza constanta (0,45 m/s). Curentul de aer astfel creat Impinge germenii $i particulele In afa ra Incaperii. Fata de cazurile In care se folosesc aparate obi$nui te, se obtine 0 atmosfera cu 0 scazuta concentratie de germeni. Un jet aditional dirijat spre masa de operatie permite minimizarea turbulentelor de aer pe dmpul operator. Poate fi prevenita In mare masura amestecarea aerului contaminat cu aerul proaspat (aerul curat din camera). Aparatul de mentinere a igienei este de cca 3,00 x 3,00 m.
574
'~'e';6.f~ "~~ ':~~~:f5r I,

{J
~ D CD
L
10
,~
11
15~
4J15
:s
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
de operatie montat~ pe piafan de operalie pe soelu fix Suport montat pe perete sau piafon OPERATII --. MAsURI DE SECURITATE Echipament de anestezle Suport inc~lzit pI. t~vi Salile. in care se lucreaza permanent sau ocazional cu gaze sau Pomp~ electric~ de absorbtie amestecuri de aburi cu aer, oxigen, anestezic, cu risc de explozie Ecran lumlnos pI. Rontgen Masa de narcoza pI. anestezle sint considerate sali principale de anestezie. Mese pentru instrumente Tot din aceasta categorie fac parte $i salile de operatie, de pregatire Container pI. resturi, instr. lolosite Suport ne1nc~lzit $i de ghips. Masa cu materiale de coasere Datorita posibilitatii de acumulare a gazelor anesteziante in aer Trepte pI. chirurgi Taburet rotitor pI. chirurgi legaturile electrice $i electro-medicale se plaseaza la cel putin Suport cilindric 1,20 m deasupra solului. Suport de perfuzii
Mas~
Lamp~
SPITALE III
Masurile de prevenire a exploziilor se refera $i la masuri de evitare a incarcarii electrostatice.
Planul de amenajare a unel sali de operatii
MAsurl de protec11e in salile principale de anestezie sint:

- evitarea materialelor care prin frecare $i surpare se incarca elec trostatic (tesaturi din fibre sintetice); - utilizarea materialelor cu conductibilitate electrica (de ex. cauciuc cu conductibilitate); - neutralizarea incarcarilor electrice prin pardoseala din material conductibil; - mentinerea constanta a umiditatii aerului intre 60 $i 65%. Pentru echipamentele de operatie se prevede a sursa suplimentara de curent electric ca in cazul intreruperilor de eurent operatiile sa
poata fi continuate $i incheiate.
Printre altele trebuie sa ram ina in stare continua de functionare:
- minim a sursa de lumina pentru operatie pentru fiecare masa de
operatie timp de trei ore; - aparate pentru mentinerea functiilor vitale cum ar fi respiratia, aparatele de anestezie $i reanimare.
Arh.: Nelson
U$i: Salile de operatie sint legate de salile de anestezie, cele post-operatorii, de spalare $i sterilizare prin u$i glisante $i actio nate electric. U$ile se dispun pe fata peretelui care nu este orien tata spre sala de operatie pentru a nu reduce din suprafata aces teia. Din motive igienice, mecanismele de deschidere vor fi actio nate prin pedala. Pentru incaperile de serviciu sint suficiente u$i pivotante cu latimea libera de 1,00 m.
Sala de operatle 1n forma de au cu proiectoare incorporate care S8 aprind in functie de necesitatl
Pentru salile de operatie in care functioneaza aparatura de radiolo gie se aplica normele DIN 6812. Acestea definesc grosimea stratu lui de plumb necesar pentru ca nivelul de radiatii sa nu il depa$easca pe cel maxim admis. $i u$ile trebuie prevazute cu un strat de plumb (de ex. 1,00 mm). DIN 6811 define$te factorii de conversie pentru materiale obi$nuite de constructie ca otel, beton, caramida. Conform DIN 4102 incaperile in care se pastreaza substantele nar cotice trebuie sa fie rezistente la foc $i fara legatura cu salile de ope ratie, de na$teri, de anestezie.
lIumlnarea
Suprafala pardoselii finisale
Lampa de operatie suspendata cu satelit
Sistemul de iluminare trebuie conceput in a$a fel incit lumina sa poata fi dirijata in functie de pozitia cimpului operator. Cel mai des utilizat sistem este cel mobil, suspendat de plafon. Acest sistem este format dintr-o lampa pivotanta suspendata de plafan care este adeseori dotata cu a lampa suplimentara in forma unui
satelit mai mic. Lumina principala este data de un numar de surse
mici de lumina pentru a preveni formarea de umbre. in prezent se
construiesc mai rar salile de operatie in forma de au, cu reflectoare
integrate in plafon.
DIN 5035, partea a 3-a, contine liniile directoare privitoare la ilumi
natul spitalelor; conform acestora valoarea nominala in sal a de
operatie este de 1.000 luc$i, in salile adiacente salii de operatie de
500 de luc$i. --. 0
III
I
Unltatea centralA de sterlllzare --.
rn
Unitatea de sterilizare Sl. Elisabeth Halle/S. Arh.: U. + A. Weicken
Este locul in care se pregate$te instrumentarul pentru intreg spita

luI. Majoritatea a reprezinta instrumentarul pentru blocul operator
(40%) iar terapia intensiva chirurgicala $i terapia intensiva interne
reprezinta fiecare cite 15%.
Din acest motiv unitatea centrala de sterilizare trebuie situata in
apropierea acestor sectii. Din cauza fluxului de personal $i material
nu este recomandabila amplasarea in zona verde. Numarul de ste
rilizatoare se stabile$te in functie de marimea spitalului $i marimea
blocului operator. Suprafata cca 40 - 120 m2 .
575
SPITALE
Filtre Filtrul este zona tampon dintre zona de ingrijire Si zona de exami
nare sau tratament.
Exista mai multe tipuri de filtre, in functie de rolulindeplinit si sectiile
pe care Ie deservesc: filtre de pacienti, filtre de personal. filtre com
binate de personal si vizitatori, filtre de aprovizionare Si evacuarea
deseurilor, filtre de halate, filtre in fata camerelor de terapie inten
siva. in continuare filtrele se clasifica dupa functia igienica (filtre de
contact, filtre de aer) precum si dupa cerintele constructive (filtre cu
o incapere, filtre cu mai multe incaperi, filtre active sau pasive din punctul de vedere al tehnidi de ventilatie),
Exemplu de integrare a unul dlspo ZltlV de transfer de pe un pat pe al tul intr-o incapere de trans1er
4.20
r~ I I
i3J..l]l
:J
lEE
fZI!2Ii&I @I
CD
DispOZltlV de transfer de pe un pat pe altul ca element de separare intre blocul operator $1 Intrare (produs Maquet)
Filtrul pentru pacienti, Aid este adus padentul ce urmeaza a fi

operat si aici este transferat pe masa de operatie cu ajutorul unui
echipament mecanic.
Cerintele de igiena ale Oficiului Federal al Sanatatii (Bun
desgesundheitsamt) prevad despB.rjirea intr-o zona septica Si una
aseptica. Granita se delimiteaza printr-un prag care impiedica tre
cerea. Pentru cazurile de urgenta se mentine 0 zona de circulatie
fara obstacole.
Filtrele de personal sint desPartite pe sexe Si permit accesul me
dicilor si personalului medical in zona de ingrijire.
Printr-o incapere exterioara septica, unde are loc dezbracarea si
spalarea, se ajunge in incaperea aseptica interioara unde se
gasesc hainele pentru operatie Si de alci mai departe in sal a de ope
ratie. Dupa operatie, hainele folosite sint lasate intr-o incapere sep
tica iar personalul paraseste zona prin incaperea exterioara.
,
01
~i
Filtru de personal
6..-,30
@
--I
Filtru de personal
>-----------
Filtre comune pentru personal si vizitatori se proiecteaza in fata

sectiilor cu rise mare de infectie (izolator, terapie intensiva). Sint su
fidente filtrele cu 0 singura incapere care nu necesita mult spatiu.
3,60
o o
~i
J
I
Filtru de personal
Filtru de personal SI vlzitatori
Prin filtrele de aprovizionare si indepartare a deseurilor se aduc

la locurile de utilizare materiale sterile, aparate si lenjerie. De cele
mai multe ori se folosesc si ca incaperi de depozitare.
Aceste filtre nu trebuie sa reprezinte incaperi separate, ele se pot
realiza si prin separari ale suprafe\elor de circula\ie. In acest caz, in
zonele deservite trebuie sa existe suficient spa\iu pentru depozita
rea materialelor sterile Si a resturilor.
Nu se renunta la filtrele de evacuare a deseurilor, deoarece deseu
rile existente in zona de lucru reprezinta un pericol igienic crescut.
Filtrele pentru halate se situeaza intre departamente cu cerinte di
ferite de igiena (de ex. intre zona septica Si cea aseptica la pregati
rea paturilor) Si in fata incaperilor ce trebuie ferite de infectii sau de
unde se pot propaga infectii (de ex. statiile de izolare).
Filtrele situate inaintea incaperilor de terapie intensiva sint ne
cesare la aproximativ 30% din incaperile de lucru si se stabilesc
impreuna cu specialistulin igiena al spitalului. Filtrul contine un loc
de supraveghere permanenta pentru pacientii grav bolnavi Si per
mite munca de ingrijire Si dezinfectia aparatelor.
1
Filtru de personal 51 vizitatorr
Filtru de personal 51 vizitatori
2,40
Supr.de
[.. 1 ~:a
'~~~I
Filtru de aprovizionare
1 2 3 4
Colector de lenJerre Dulapuri de vestlar Masa de instrumente Carucior de tratament
E:J '1
3,00
-@-@
Filtru de debarasare
Filtru pentru halate
Filtru in lata sectie; de terapie" intensiva
576
....
!"I_-~"oo:"lU!~ ,
Camera de
Inlervenlle ,..-_VeS!lar
'nn.
I
Sala
de
~nlmcg-;-J
':
SPITALE
STATIILE DE TERAPIE INTENSIVA Teraple intensivA. in statiile de terapie intensiva sint tratati paci entii cu probleme majore :;;i deliciente mari ale lunctiilor vitale. De cele mai mulle ori ace:;;tia ajung aici prin serviciul de ambulanta - ur genta. Este necesara 0 legatura directa cu accesul bolnavilor pe targa, blocul operator si medicul de garda (anestezist). Se va tine cont de nevoia supravegherii permanente de catre medici :;;i perso nalul de Ingrijire. Spitalele speciale pot avea departamente specia lizate pentru arSUri sau pacienti bolnavi psihic. Organizarea statiei de terapie intensiva se lace in lunctie de spe calizarile corelate cum ar Ii: neurochirugia, chirugia cardiaca si to racica, chirurgia de transplanturi, neurologla sau domenii generale cum ar Ii chirurgia sau medicina interna. Pentru spitalele normale, lara specializari, este uzuala structurarea departamentului de tera pie intensiva In sectiile de chirurgie :;;1 medicina interna. Structurarea. Terapia intensiva trebuie separata spatial :;;i izolata prin liltre (igiena). Se va tine cont de reglementarile Krankenhaus bauverordnung (KhBauVo - Dispozitii de construire a spitalelor) conlorm carora terapia intensiva se proiecteaza ca sector separat cu protectie la incendiu. Pe linga liltrele de pacienti si personal tre buie ca:;;i vizitatorii sa aiba acces printr-un fillru (sala de a:;;teptare). Punctul central al oricarei statii de terapie intensiva trebuie sa lie un spatiu deschis pentru asistenta medicala cu vizibilitate In liecare Incapere. Statia de reanimare a blocului operator este de cele mai mulle ori parte integranta a statiei de terapie intensiva. pacientii putlnd Ii Ingrijiti de acela:;;i personal (rentabilitate!). Numarul de pacienti pe unitate se situeaza Intre 6 si 10, pentru a preveni 0 suprasolicltare a personalului medical si pentru a oleri pa cientilor cea mai buna Ingrijire posibila. Pentru liecare unitate (6 10 paturi) se prevede un post de lucru pentru asistenta medicala. un loc de munca aseptic (pregatirea medicamentelor :;;i a perfuzl ilor), un depozit pentru materiale si echipament. Dispunerea paturilor. Paturile pot Ii dispuse In conliguratii deschi se, inchise sau combinate. in cazul conliguratiei deschise este ne cesara 0 suprafata mai mare. De la locul de munca al asistentei me dicale, situat central, slnt vizibile toate paturile, separarea optica Intre pacienti facindu-se cu pereti de Inaltime medie, pe cit posibil u:;;or deplasabili. in cazul configuratiei inchise, pacientii slnt sepa rati din punct de vedere spatial. 5i In acest caz Incaperile trebuie sa lie usor accesibile din pozitia centrala a asistentei medicale. Din punct de vedere igienic :;;i psihologic conliguratia Inchisa este de prelerat celei deschise, deoarece pacientii sint extrem de vulnera bili :;;i hipersensibili. 0 solutie de compromis Irecvent Intllnita este cea de 2 - 3 paturi intr-o incapere. Planul ideal II reprezlnta dispu nerea paturilor in stea, In jurul postului de lucru al asistentei: din mo tive de spatiu este Insa rareori posibil. Solutia cel mai des utilizata este cea de dispunere in serie - CD. Pentru functiile anexe se proiecteaza urmatoarele Incaperi si ele mente: sal a de operatie pentru interventii mici (25 - 30 m2 ), labora tor, oliciu, Incaperea de lucru a anestezistului de 10m2 , depozit aseptic, Incapere de lucru sE;lptica, Incaperea de curatenie, sal a de a:;;teptare pentru lamilie, sal a medicului de garda, Incaperea pentru documentatie, eventual camera pentru discutii, utilitati sanitare (In acord cu departamentul de igiena). Cerinte igienlce. Departamentul trebuie sa lie autonom din punc tul de vedere al tehnicii medicale. Unga fiecare pat trebuie prevazute racorduri la reteaua de oxigen, aer comprimat :;;i vid. Pe linga legaturile electrice obisnuite Slnt necesare legaturi de curent electric de joasa tensiune :;;i Inalla tensiune pentru soneria pentru asistenta :;;1 instalatia radiologica mobila (protectie la radiatii). Amplasarea departamentulul. Terapia intensiva chirurgicala tre buie sa lie In apropiere :;;i pe cit posibilla acela:;;i nivel cu blocul ope rator, terapia intensiva de medicina interna In apropierea triajului :;;i a serviciului de urgenta. Sectoarele de terapie intensiva care nu slnt legate de sectoare specializate se vor situa In vecinatatea urgentei :;;i a blocului operator. Sint favorabile caile scurte plna la laborator :;;i depozitul de singe.
L.J
iII
II
2 patun
~E~~3
f~~~Q
Evacuarea
p,urilor seol5zt
__ /1..
ravlzlonare"
,/ v"
Fdlru
:< i
de paMI
Medlcul stal1e1
CD
Teraple intenSlva cu 8 locun
Arh. W. + A. Welcken
Cura
1enle Spa la tor
0 0
Sedere
personal
Spa1iu de lucru -
ingrijire
Post de lucru Garda
Post de lucru
0 0
c:::::::J [=:J c::::::J c:::J
CJ c=J
[==:J
c:::::::J
[==:J
c=J
Grup teraple Intenslva 2
x 6 = 12 paturI: Spl!alul St. Vinzenzstlft. Hanovra

Arh : Gruson. Kuschel. Ulbricht, Tschirschwl1z
II
<?
:ii
"'1~' itotooolllliiiiitiiiiool......iiiiiiitt....
>-----7.50 - - - - 4
Teraple intensiva. subgrup 8 paturi. in celule individuale cu pereti de
f---
t~
000
7.50
f4\
Alaturarea a 4 camere cu doua

palur; intr-o subgrupa cu 2 unitat;
sId'!
Arh.: Deilmann
'::..J
sanltare $1 2 puncta de lucru

Arh.: Deilmann
577
Zonele de tratament
Zonele de tratament sint zone inchise. Circulatia de trecere trebuie evitata, lucru realizabil prin proiectarea 5i conceperea cailor de cir culatie (vezi magistrala). Saloanele cu pacienti trebuie sa benefi cieze de lumina naturala, incaperile functionale (de tratament, ale surorilor medicale, farmacia) pot fi amplasate in zonele cu ilumina re artificiala.
SPITALE
ZONA DE TRATAMENT pentru asistente, de dimensiuni mai mari 5i plasat central (in total cca 30 - 34 pacienti). Dotarea camerelor este in functie de categoria, ti pul 5i gravitatea bolilor. Se deosebesc urmatoarele sectii de trata ment: tratament general- tratament intensiv - tratament special. La sectiile de tratament intensiv 5i special numarul de paturi pe sectie este mal mic, in functie de marimea spitalului: 6 - 12 paturi. Came rele trebuie amenajate astfel incit sa fie suficient spatiu de miscare si astfel inc1t paturile sa fie accesibile pe trei laturi. TrebUie sa fie disponibil un numar suficient de mare de dulapuri/noptiere pentru pacienti, spatiu suficient pentru mijloace ajutatoare (carucioare, toalete de noapte) 5i ustensile necesare ingrijirii.
Sectiile de tratament
Sectiile de tratament sint subordonate diferitelor specialitati 5i divizate pe grupe de tratament. Fiecare zona de tratament are intre 16 5i 24 de paturi, pentru a facilita supravegherea. Pentru a face economie fa per sonalul de ingrijire, deseori se alatura doua sectii cu un post de lucru
Loggia
Medic
~~';j
Baie
Scara
Ca~era
:1;
CD
Zona normala de tratament spitalul 51. Elisabeth Halle
Arh.: U. + A. Weicken
Seclie cu paturi. fiecare cu 18 paturi: Separare pnn nod de circulatie
Arh .. Carser/Feigebulz
7.80m
~
@
MediCI
5 SurOr!
6 Chiuvete
Examinare 8 Oficlu 9 Farmacie
Bale
Vestiar personal
@
1
Sarasefa $edere personal
Secretanal
@
9
Hepalltii cronlca
Receplle Sala de asteptare paclenll

14 Medic sef
Stalie de tralament, 90 pina la 96 paturi
6 Exammare. dlscutll
20 Echtpament
21 incapere de cura(enle
Diah~a:. ambulatone
Diatlza. contlnua
Hemodiahza pentoneala .
24 VeslIar
25 HemotlUrare
@ @
Hemodializa.
30 Filtru
31 Foi de observat,e
Aadlografii
Arh.: Suter u. Suter
578
SPITALE ZONA DE TRATAMENT-- III

Sectiile de tratament general acorda tratament stationar general (Iunctia principala a tuturor spitalelor) in special pentru perioade scurte 5i boli acute de durata scurta. Sectiile de tratament general pot Ii etajate in lunctie de necesarul de supralala 5i modul de orga nizare, Staliile de tratament intensiv preiau de la staliile de trata ment general pacientii gray bolnavi. Sectiile de tratament intensiv pentru pacienlii sub supraveghere permanenta sint asociate intr-o mai mare masura incaperilor cores punzatoare de examinare Sl tratament. incaperile se proiecteaza mai mari dedt cele de tratament general, necesarul de instrumente 5i echipament liind mai mare. in sectiile de tratament special sint internati pacienlii cu necesitati speciale. Dintre acestia lac parte nou-nascutii, pacient!i cu boli in lectioase, pacientii care necesita supraveghere, bolnavii cronici, bolnavii in reabilitare, nevroticii 5i ipohondrii. Deseori, perioada de spitalizare pentru acesti pacienti este, in medie, mal lunga. Functie
~i
Camere cu 1 si 2 paturi. Statie privata Spltalul Catolic Unna
structura
Salon de paclentl. 2 patun cu dus
Arh.: Nicki + Partner
Sectiile unui spital sint asociate dileritelor specialitati medicale (de ex. chirurgie, interne. chirurgie traumatologica etc.). De aceea sectiile trebuie proiectate ca unitati independente. in principal este yorba de pacienti presi postoperatori. care ramin internati pentru supraveghere si pentru reabilitare. Functiile vitale sint verilicate re gulat, examinarile sau tratamentele mai !mportante au loc in incape rile de tratament. Fiecare sectie trebuie sa aiba minim 0 incapere pentru medici (asistenta), optime sint doua incaperi, in care pot avea loc mici examinari. Structura ierarhica a spitalului se va rellecta in proiectarea zonei medicilor si a celei terapeutice (camere pentru conducerea sectiei, medic asistent, medic sel).
Relatiile dintre incaperi
Coridoarele secliei trebuie sa fie usor vizibile din postul de obser vatie al asistentelor I,vitrat). Accesul in incaperile cu medicamente si lenJerie se lace din acest punct, pentru a evita intrarea persoa nelor neautorizate. Logistica aprovizionarii pacienlilor este, din mo tive de costuri, loarte importanta; incaperile de aprovizionare 5i debarasare pentru medicamente. lenjerie, de5euri, alimente se vor grupa in jurul postului de lucru al asistentelor.
Echipele de asistenta
II
Arh : Joedicke u. P. Camere cu 1 si 2 patun/dus pe hoI. Clinica II Munchen
Pe liecare sectie (18 - 24 pacienti) lucreaza in mod independent Si cu raspundere proprie 0 echipa care asigura ingrijirea, intrudt 0 asistenta trebuie sa se aIle permanent in postul de observatie este prelerabil ca acesta sa aiba legatura directa cu oliciul 5i camera de 5edere. Tratamentul individual este 0 exceptie si din motive de cos turi probabil va Ii mai rar utilizat in viitor.
Spatii sanitare
~3,10
1
I - - - 3,30
------j
3,90
Algoritmul de impartire in camere de 1, 2, 3 paturi este stabilit de sectorul linanciar. Acelasi lucru este valabil si la dotarea incaperilor cu WC-uri, dusuri. cazi de baie. Daca este cazul se vor prevedea incaperi separate pentru dusuri.
I - - - 3,30 - - - I
Camera cu un pat cu vestibul
Camera cu un pat tara vestibul cu posibilitale de observatle de pe coridor
579
~)~'*''''\\\~2''''\\\'
0+ 0 +olJ!l
T"O
SPITALE
Zona de tratament
2J
I'
3000
LJ
CD
Camera de teraple intensrva cu un pat cu ghena instala\lilor de alimentare
1.~i~I r7';;
:1,:1
I I
'ill
Ii
,I:i
'
'I
10
j==c=::::::::=e:o==---=;::::::::..::'=====-.::::::=-----"---'=="
---------11
Seetlune
~~\\~~~2\~~~[
~
g;:;:::::::::::::::::::;;:;:;::;;;;;~! "'
Mlrlmea salonulul pentru bolnavl
Patul paeientului trebuie sa lie aecesibil de pe trei laturi, linga lie

care pat trebuie sa lie amplasata cite 0 noptiera. Pe latura cu le
reastra, 0 masa (90/90 em) cu scaune (un scaun pentru liecare pa
cient). Un dulap lnzidit (de cele mai multe ori In peretele dinspre hoi)
trebuie sa poata Ii deschis lara a misca paturile sau noptierele.
La constructiile noi grupurile sanitare se orienteaza catre interiorul
sectiei (coridor), la renovarea c1adirilor vechi se loloseste deseori
peretele exterior ca extindere.
Dimensiunea minima pentru 0 rezerva cu un pat este 10m2 , pentru
saloanele cu 2 Si 3 paturi cite 8 m2 pentru liecare pat (Kranken
hausbauverordnung - Dispozitii de construire a spitalelor). Latimea
lncaperii se alege astfellncit paturile din spate sa poata Ii lmpinse alara
lara ca primul pat sa lie scos din camera. (Latime minima 3,20 m).
CD
[11'-
'I
III
I
:1
...
"ll
'WI
'.--------
F~--r==[-~
=1-.:.r--~ .--;,
i.
..;C-=
",--,
Dotarea saloanelor pentru bolnavl
Pentru a lmpiedica deteriorarea peretelui prin miscarile paturilor,

noptierelor sau carucioarelor, toti peretii trebuie prevazuti cu un
lambriu de protectie din material plastic sau lemn (1naltimea mi
nima de 40 - 70 cm de la cota pardoselii). Acest lucru este valabil
si pentru coridoare.
Dulapurile pacientilor trebuie sa lie sulicient de mari. Slnt avanta
joase nise pentru valiza deasupra dulapului Si un seil In interiorul du
lapului. Se recomanda sistemul de lnchidere cu monede deoarece
cheile se pierd des. Se prevede un dulap pentru personal, ce poa
te Ii lncuiat, pentru pastrarea medicamentelor. Pentru toate usile de
dulap se prevad balamale-sarniere pentru 0 deschidere de 135.
U~ile saloanelor trebuie sa lie de 1,26 x 2,13 m, se va tine cont de
normele de protectie fonica (pe cit posibil 32 dB). De cele mai multe
ori slnt necesare panouri izolante pentru protectie fonica. Se prefera
sistemele de inchidere superioare (produs Dictator), c1antele obisnui
te fiind greu de manevrat de catre pacienti si personalul cu tavi In mlna.
In spatele paturilor se alia ghena instalatiilor de alimentare. EI
asigura, prin conexiuni speciale. oxigenul, vidul, aerul comprimat.
Tot aici slnt integrate prizele. lampile pentru citit, telefonul, soneria
pentru asistenta, radiou!'
Existenta unui duS In fiecare salon depinde de finantarea proiectu
lui. Chiuveta Si WC-ulln fiecare camera slnt dotarea standard pen
tru constructiile noi. Se va tine cont de lnalt/mea chiuvetei Si a WC
ului (chiuveta la min. 86 cm pentru a fi aecesibila cu scaunul cu ro
tile). WC-ul pentru persoane In seaun cu rotile va avea lnaltimea de
sedere de cca 49 cm. In fiecare sectie se prevede WC pentru per
sonal, vizitatori Sl persoane in scaun cu rolile.
V-a-Io-r-,o-r-ie-n-ta-tiv-e--------,j--e-h-,u-ve-t-e-" -w-e-u-r-'------,--P-i-so-a-re-',
--r--~--t-~=-----:
I
Sectlune transversala camera cu 3 paturi
,I
Dulap pentru pacient l
Vedere laterala
~
_ f
Spitale
'II
f-'-"~===-----
Vizltaton pe sectie I
Spatiu
I Paelenlul este
Arh.:
u. + A. Weleken
' Femel I _ Barbati -I,nartimea recomandala a parti i superioare a obiectului sanitar de ceramica I _ a deschideni pisoarului
1
1
1
I
Pe
I',
2
1
1-2
85 em
42 cm 65-75 em
i
IDomeniide
jactivitate
-------rPa.eientul este strict Wmoblliza.t la pat $i/sau imobilizat la ~at $1 cu handicap U$or /sau cu handicap grav
Paclent; la 16-20
a incapere
cuwe
1
paturi
Inaltimea recomandata - a partii superioare a obiectului
~glena corporala
Ajutor la deJeetl1 Aranjarealculcarea la pat Mezarea Mobllizarea 6. Masur; preventive 1 7. Distribuirea mincarii . si ajuter la hranire
II
2 x pe Zl/ 1 persoana
aJutor la spalare 4 x pe zift persoana 2 x pe zil 2 persoane 1 x pe zil1 persoana 2 x pe zll 1 persoana 3 x pe zll 1 persoana punerea la d;spozltie a mincani 2 x pe zif1 persoana 2xpe zil1 persoana 2 x pe zil 1 persoana 2 x pe zif1 persoana 2 x saptaminaJ1 persoana 2 x pe zilmln. 2 persoane 2xpe zl/min. 2 persoane 3xpe zll 1 persoana
2 x pe zi/2 persoane
spalarea padentulul 4 x pe zll t persoana 3 x pe zif 2 persoane 3 x pe zil 2 persoane 3 x pe zll 1-2 persoane 3 x pe zll 1-2 persoane 4 x pe zil 1 persoana ajutor la hranire 3 x pe zil 1 persoana 2 x pe zil 1 persoana 2 x pe zil1 persoana 3 x pe zil 1 persoana 2 x saptamina/1 persoana 3 x pe zi/min. 2 persoane 3 x pe zifmln. 2 persoane 6 x pe zif 1 persoana
'I
2. 3. 4. 5.
L s -n-ita_ __ _ r-d-e-e-e-'-.ra-m-ic-a----,---85:m 42_-_cm , - __aadeschlderli pisoarului ------=------l. _ _---+-------'=-..:...::.='-----' 65 -75 em
Vizitatori 20 persoane Femei Barball inaltimea recomandata - a parti; superioare a obiectului sanitar de ceramica - a deschiderii pisoarului inaltimea reeomandala climca pediatrica - a partii superioare a obiectului sanitar de ceramica a deschideni pisoarului
2
2
1-2
I . 8. Supravegherea tunetlilor vitale 9. Supravegherea bolnavulu; 10. Informarea $i instruirea 11 . Discutii terapeutice 12. Discutii cu familia 13. Planlticarea leraplei 14. Documentarea lerapiei 15. Ajulor pratesional 16. AIle forme de ajutor
85 em
42 em 65-75 cm
70-80 em
35-40cm 50em
ealegorille de aSlStenta
( [ ) Valeri orientative pentru We-uri
580
-,
I
1
I,
;Lenlene~-'
(-
'"
SPITALE
Zona de tratament ~ [] Camera de lucru septica
--111
I I
E
-----
Postul de lucru al aSlstentel
'~'TeJghea~
~~~-- -
- - - '~A
;=0
Pe cit posibil. aceasta camera trebUie sa fie accesibila personalului fara ca acesta sa traverseze holul. La fiecare 8 paturi se prevede 0 camera de lucru septica, Aceasta trebuie sa contina 0 chiuveta pen tru spalare Sl dezinfectie, chiuveta pentru spalatul pe mlim, supra fete de lucru luminate, dulapuri sau rafturi pentru sacii goi pentru lenJerie, Dimensiunea cca 8 - 10m 2 .
Postul de lucru al asistentei
'-'Y
CD
Camera surorilor medlcale
.
Examlnare
Se situeaza in centrul sectiei, marimea cca 25 - 30 m2 Peretli din spre coridor trebuie sa fie din sticla, se va tine cont de normele de protectle impotriva incendiilor, se recomanda discutii din timp cu pompierii $i inginerul specialist in protectia impotriva incendiilor.
~CD
I
I
Camera de $edere/oficiul
,
~-/'
l?y
.1'
/
Marimea eca 15 m2 , eventual separare in zona de tumatori $i netumatori. ~ @

Cabinetul medicului de sectie
~~
'v:'---
Medic sef/camera de z,
In cabinet, medicul de secUe trebuie sa aiba posibilitatea de a exa mina un pacien!. Pe linga birou mai este necesar un loc pentru rat turi $i un pat pentru serviciul de garda. Dimensiune cca 16-20 m2 .
~@
Camera de lucru aseptica
Paravan
/"'/
@
Medicul de sectie, manmea incapen; -16-20 m'
Suprafata acesteia trebuie sa fie de 10m2 . Dotarea consta in raituri fixe (60 cm adincime) sau un sistem de inmagazinare recontigura bil, format din module, care se pot umple in depozitul central.
Baia pentru pacienti
Dotata de cele mai multe ori cu 0 cada cu elevator, accesibila de pe trei laturi. DU$urile suplimentare reprezinta 0 solutie atunci cind se prevede 0 incapere separata cu dU$ pentru persoane in scaun cu . , . rotile (1 ,40 x 1,40 m)~ G)
incaperi tehnice
In fiecare sectie trebuie prevazuta 0 incapere tehnica cu tablou electric de distributie. Dimensiunea cca 8 m2 .
Camera de zi a pacientilor
Ba,a pac,enlulUl
7,00
ITarga
~~str.
Vedere-
G)
Dimensiunea cca 22 - 25 m2 pentru a servi ca loc de int1lnire a pa cientilor. Ambianta trebuie sa dea senzatia unei locuinte.
7,00
r-0
Mese rabatabile
Camera. de lucru
3.50
-----1
r--:Prosoape
4.00
---1
Ratturi
,..,
[J [J
~escriS
Birou
Tratament
Chiuvet.a
Chluveta tie ~zind)
".OcadillO
:I
~::al n.Dun
F-
~asa
nJ
Combmarea camerei medicilar cu cea de !ratament. a asistentelor si camera de garda intr-o unitate Arh,: Rosenfield
I l L__ .J
Baie
11 O --=-..; _...........-

Dulapuri Frlgider
Cr M[;l =.J
~Iap
de scris Chiuveta
Farmacie de sectie
581
:------Ui------:
Tratamentul pacientilor internati
SPITALE
Zona de tratament
Triaj
,:
,
I
<;:
I
I
y
:
(
Obstetrica
--'.>
llJ
:
I
I
I
I
Zona de examlnare ,I tratament

in ultimii ani se inregistreaza modi
~
~
Accidente w
111
/'+
,
ticari majore In zona functionala a spitalelor. Procentual, zona de ingri
"1
-V ';
~ "C.~_
/L- Pacienti
"'r-mobili
Intrare
jire statlonara s-a redus de la 70% la 40%, iar zona de tratament a cres cut cu 100%, Reforma slstemulul de sanatate at rage dupa sine scii.derea zonei de lngrijire stationara. 0 alta explicatie a acestei tendinte ar ti sl cresterea exigentei in cazul diagno zei si terapiei. Este de asemenea importanta conjugarea tuturor disci plinelor medicale, pentru a oferi po sibilitatea consultarii sl cooperarii optime. Sectiile de tratament se vor orienta catre nord, pe cit posibil cu acces centralizat, tara a fi traversa te de circulatii de trecere.
====::;:>::-r-----"Pacienti culcati
~__-_-_-~~ __ ~~ __-_- ~ ~
'-.r
/LVizitatori
Y=Ambu"nta
, I ,
, ,
I
Examinare $1
tratament pt. pacienti stationari si ambulanti
I I
I
I
I
I
I
_____ J
Extindere Extindere
ObstetricA
Pe linga functia de supraveghere a nastenlor normale, in obstetrica se trateaza si complica(iile din timpul sarcinii sau cazurile de deces. De aceea
0
Extindere
(2)
Sectls de examinare SI tratament: schema de legatun 51 dispunere
Vi::~
Ion
Apa rate Operatii w Pregatire Vizitatori Spa.lare medici
sala de interventie linga
I
<]
salile de nastere este absolut nece sara. Este recomandata vecinatatea cu blocul operator si cu terapia in tensiva. Salile de nastere slnt sepa rate de sectia de ingrijire a lauzelor $i sugarilor, aflate de cele mai multe ori in zona de ingrijire sta(ionara.
i Tatl
Dispunerea spatlllor
Zona centrala a salilor de na$teri (un pacient pe sala de na$tere) include o camera de supraveghere (cu gea muri mari) precum si zona de a$tep tare $1 preluare prevazuta cu sali de travaliu. Salile de na$teri au in dota re, pe linga masa de infa$are cu cada inclusa, Inca 0 cada pentru pa cient. De asemenea se prevad: 0 lncapere de $edere pentru personal
(15 m2 ), lncapere de lucru aseptica
Na~tere
Steril
Chiuvete
Kreiskrankenhaus Waldbr61, 448 paturI, baie si chiuveta la fiecare dOUEl locuri de nastere In Imedlata apropiere
Arh : Karl Monerjan
(12 m2 ), lncapere de lucru septica (12 m2 ), sala de interventll (12 m2 ), sala de a$teptare $1 preluare (12 m2 ), camera de garda a moa$elor (20 m2 ), We-uri pentru personal si pentru pa cienti.
Pretuare/ tria]
o
o o o
@
ODD
Asteptare pannlb Hal
DO
00
000
spitalul SI. Elisabeth Halle Spital prlvat Karlsruhe Durlach, 180 paturi Arh.: Bohne, Colling, Schneider
Obstelricalg,necologie
582
.~. ~.- ~
..
_.-_..
SPITALE
RADIOTERAPIE
'C " 0
.
<
l~_,~-
0
,']
[J
g
Asteptare
Cilml
Cabine vestlar
Toracic/ extremitati
Scanere
IIIII
Laborator
[' '--'
Cabine vestiar
I
Receptie
CD
Exa
mi nare
Spltalul St. V,nzenzst,lt. Hanavra Kirschrode. 430 patun Arh.: Gruson. Kuschel. Tschirschwltz
Zona de terapie pentru medicina interna in aceasta zona se gasesc toate echipamentele de examinare si tratament pentru medicina interna. Urmatoarele specialitati apaJ1in sectiei de medicina interna, In functie de marimea spitalului : car diolog/e, angiologie. ftiziologie, endocrinologie si metabolism. gastroenterologie. Sectorul medici lor de garda cuprinde: secreta riat (20 m2 ) care se alia lntre cabinetul selului de sectie (15 - 20 m2 ) si cabinetul medicului sel (20 - 25 m 2 ), lncapere pentru ex aminari (25 m2 ), lncapere pentru acte, sal a de asteptare pentru pa cientl. Se prevede Sl 0 camera de garda pentru personal (15 m 2). Radiologie Sectia de radiologie include specialitatile care lolosesc radiatii io nizante pentru diagnosticare si tratament: diagnostic radiologic, ra dioterapie, medicina nucleara. Aceasta sectie trebuie sa lie ampla sata In apropierea sectiei de urgenta si sa permita accesul pacientilor pe targa. Datorita greutatii mari a echipamentului (plna la 14 t) este de dorit plasarea acestei sectii la parter sau la subsolul 1.
Salt! de asteptare
f----r--
_
~ ~'":~.:
Plamini -
.. ,LLC";'!'--reL,-,L-.,
film
IBirou
--=tf~
Cc=::===;::i
Asteptare
Asteptare
Spltalul MunchenPerlach. 687 paluri
Arh . Wichtendahl. Raennich
Tensiune de lucru Grosime mimma maxima im kV plumb mm beton mm

75
100
100 150 175 200 225 300 400 1,0 1.5 1.5 2.5 3.0 4,0 5,0 9.0 15,0 120 120 120
Radioscopie Radiologie Rontgen Terapie dermatologica , Radiatii medii Radiatii protunde Radiatli protunde Radiatli profunde i Radiatii profunde I Radiatii profunde I
--I
220
260
Diagnostic radiologic Incaperile In care se lace diagnosticarea trebuie plasate astfellnc1t personalul sa aiba de parcurs cele mal scurte cai posibile. Se poa te proiecta un coridor de legatura pentru personal, care sa ser veasca In acelasi timp drept depozit, loc pentru lntocmirea rapoar telor, eventual post de comanda. Marimea lncaperilor este dictata de destinatia lor. Sonogralia, mamogralia, radioscopia maxilarului necesita lncaperi de 15 - 18 m2 , cele de radioscopie si radiogralie de 20 - 30 m2 . Accesul pacientilor se lace prin doua vestiare; este necesara 0 usa pentru paturi (Iatime 1,25 m). Se prevede un WC alaturat pentru endoscopie, substante de contrast. Incaperile pen tru angiogralie necesita 0 anexa la intrare, dotata cu dulapuri (chiu veta, Irigider pentru medicamente). Se prevad alimentari cu gaze medicale. Sala de asteptare pentru tomogral computerizat are 0 su pralata de cca 35 m2 . Pacientii ajung In sal a de expunere printr-un liltru sau vestiar. Camera de comenzi este separata de 0 usa cu geam. Este recomandata 0 anexa pentru pupitrul de comanda (cca 10m 2) si 0 camera pentru developare. Peretii si plalonul se prote jeaza prin straturi intermediare de plumb (de ex. In ghips-carton). Grosimea plumbului din pereti si plalon este dictata de tipul echipa mentului specilicat de producator. 0 colaborare cu producatorul echipamentelor Rontgen este absolut necesara.
II .
Valori minims de securitate (dupa Rendlch & Braestrup)
Lac de a$teptare paturi
Medic Garda
ASlslenl
Sedere personal
Oemonstratii
Medic $et sectIe 1
Medic :;ef seclie 2
Medic $e!
Birou
Sectia de radialagle SI. Elisabeth. Halle/S.
Arh.: U.+A. Welcken
583
SPITALE
Zona de tratament - radioterapie
In sectia de radioterapie se trateaza bolile care au lost diagnosti cate radiologic (de ex. tumorile). Fiecare incapere de tratament are nevoie de un vestiar pentru pacienti, liecare sectie are 0 receptie cu locuri de a5teptare, cam ere pentru medici (cca 18 m2 ), camere pen tru personal (cca 12 m2 ), camera de comanda (15 m2 ), eventual ca mera de localizare (20 - 25 m2 ), spalii tehnice (cca 20 m 2 ), develo pare lilm (cca 10m2 ), depozit 5i dependinte pentru curatenie. Pentru acceleratorulliniar mai sint necesare un atelier (15 m2 ) 51 camera li zicianului (cca 15 - 18 m2 ). Din motive de igiena trebuie ca salile de a5teptare, de examinare, de localizare, pregatire sl radiere sa lie bine ventilate. DIN 1946, partea 4, prescrie schimbarea de 5 ori pe ora a aerului in incaperile dotate cu echipament de radioterapie. Masurile de securitate in sec\iile de radioterapie sint stricte. Este valabila legea germana releritoare la energia atomica (1976), Strahlenschutzverordnung (Dispozilii releritoare la protec\ia la ra diatii) (1976), Rontgenverordnung (Dispozilii releritoare la Rontgen -1973), Dispozilii releritoare la prevenirea accidentelor in timpul 10 losirii materialelor radioactive, DIN 6811, DIN 6812, DIN 6846, DIN 6847, DIN 6834. Protec\ia la radiatii poate Ii obtinuta prin insertie de plumb sau pereti volumin05i de beton (de ex. beton cu barita). Greutatea proprie mare a aparatelor de radioterapie 5i masurile constructive necesare protecliei lata de radiatii impun plasarea ra dioterapiei la subsol sau la parter. Inal\imea libera a incaperilor de radioterapie trebuie sa lie de 3,00 m, grosimea peretilor de beton 3,00 m la incaperile de tratament 5i examinare in zona radierii pri mare, 1,50 m pentru incaperile de radiere secundara, in lunC\ie de tipul echipamentului ~ OJ.
Legenda ~
\1
!
I
~j
CD
Spitalul orasenesc Fulda. 732 paturi Arh .. Kohler. Kiissens Situat in centrul zonel de exammare-tratament. in imediata apropiere a diagnos ticarii functrona(e Si a diagnosticarii nucleare
<J
r:::'1
......,....--IJ Stomac r
=01 !
Spitalul Stade. 616 patun Arh.: Poelzlg Situare la acelasi nivel cu laboratorul central; spatiilor de diagnosticare citoscopica Ie sint atribuite spatii de a$teptare propni; aeces de pe ambele !aturi
25
Incapen principale: 2 = Asteptare 3 = Examlnare 4 = Tratament 5- 7 = Diagnostic Rontgen

8 -11
=
= Birou
= = = =
26 27
28
Medicina nucleara
21-23
Camere medici
29-34
Echipament Matenal aseptic Material septic Functii auxiliare
Spitale
Tehnic
Tehnlc
Camera de co:::t:r
f3\
\;;V
Sectie pentru acceleratorul nniar Arh.: U.+A. Welcken
.
?1
Tnal ROntgen
19~1
II !
;
. II~
I .
~ ~ 257
PIIp
~D
111
AcceleratDr I\niar
II
~
5 17
1j-f~'5-~11 d 5 T. 5<lt~..:lI- ~ r- 5 l}lrl.... '14 5 11r--;ii~1 5 5 5

~
15
~Jfi.h.~ 2) ~
~
30
~~u~
{0~~ .i ~t
I
-:a
25
2
Medicin. nucle....
CamerA obscura.
~
584
..
.!!
~t~~ ~n r;:tJ ~,
Dlagnostlcare Rontgen
~
~
'6
ll'
Eistg Bt
'"
Seclie diagnosticare Rontgen in forma unei asa-zise puci Rontgen", Scara: 1: 500, Clinica universitara Bonn Arh.: Kohler, Kassens
Spitalul cantonal Basel; radioterapia, medicina nuciean:\, diagnosticarea Rontgen aflate in legatura, la acelasi nivel; circula\ii comune . Arh.: Suter & Suter
Recollare singe
SPITALE
Laborator, diagnosticare functionala--+ Zona de laboratoare
Zona de laboratoare este de cele mai multe ori separata de zona de terapie sl Tngrijire stationara, legatura Tntre dileritele sec1ii realizTndu-se printr-un sistem special de "posta pneumatica". Sec1ia se ocupa Tn principal cu analiza probelor de sTnge, urina sl lecale. Laboratorul in sine este un spatiu mare cu supralete de lucru conligurate in mod Ile xibil (locuri de munca in picioare). Laboratoarele speciale se prevad ca Tncaperi separate, Incaperile anexe sint sala de sedere pentru per sonal. spalatorul, camera de deversare, camera de dezinlec1ie, ca mera Irigorilica, we pentru personal. Marimea sectiei depinde de cerin1ele spitalului, uneori laboratoarele liind complet separate si unilicate pentru a deservi mai multe spitale,
UJ
l;2]
Examinare
de baza ') a
CD
Arh.: Poeizig/Biermann KreiskrankenhaU5 Soltau. 354 paturi: separarea incapenlor CU SI fara flux de pacl enti. laboratoarele de rutina separate de chimia cllnica
Diagnosticare func1ionala
Diagnosticarea lunctionala are un rol din ce in ce mai important in ca drul spitalului, pe de 0 parte datorita progreselor lacute in domeniul examjnarii cardiace sl toracice, jar pe de alta parte. datorita cresterii numarului de pacien1i cu probleme cardiace, circulatorii si respiratorii. Flexibilitatea este parametrul ce se va lua in calculla proiectare. In pre zent se prevad sectii separate pentru masuratori pe jumatatea dreapta si cea sting a a inimii. 0 legatura directa cu laboratorul este recoman dabila dar nu necesara. In viitor va Ii necesara asigurarea unui schimb de date cu radiologia, radioterapia si blocul operator (monitorjzare: transmiterea rezultatelor radiologice Sl a analizelor lunc1iilor vitale). Toate incaperile de examinare trebuie sa lie accesibile prin cabine pentru pacienti, eventual sali de pregatlre (de ex. loc de masurare cu cateter a Part;i stingi a inimii). Salile de asteptare trebuie amenajate cu aten1ie, deoarece paclen1ii care asteapta aici sint adesea nelinisti1i.
Laborator Cllologle
Preg.Uire
EKG
Chimie
",0
specializaU.I
"
Chimie specializata
Endoscopie
Endoscopie aseptica
Chimie specializata
Laborator
Laborator mare chimie
OJ
~~~orator
chimie
Hema tologie
Serologie
Secre
grupa sanguina
Sel
lariat
Spltalul Ora:;;enesc Munchen-Perlach. 687 paturi: zona de laborator pentru spital mare Arh.: Wichtendahl :;;, Roemmich
Spltalul Berlin-Neukolln: endoscopie:;;i diagnosticare/traumatologie Arh.: Klelhues/Kbnig
II
Laboratoare
medlcale
tHai 2 Laborator 3 Masal Arh .. 011+ Part.
Combinarea diferitelor specialltati
4 5 6 7
Bai medicaIe Provizli Autopsli Lenjerle Arh .. Bockemuhl
Spital Herdecke/Ruhr: zona laborator/terapie
Elisabeth, Halle/S.
1 Diagnostlcare functionala 2 Monltorizare cardiacaJ partea dreapta

3 Echipament
4 Pregatire
5 Sonografie
6 Arhivare manuala 7 Doppler 8 Cardiografie eco 9 Camera de lucru aseptica 10 Verificare tunctli pia-mini 11 Examinare generaia aseptica t 2 Se! sectie 13 Asistenti 14 EKG 15 EKG de lunga durata 16 EKG t7 Personal t 8 set sectle 19 Secretariat
585
1 Gimnastica 2 Baie de exercitii 3 Baie medicala 4 Dw;uri 5 Cabine - vestiar 6 Baie medicala cu solarium 7 Baie de namol 8 Baie de picioare 9 Baie de miini 10 Dus cu pres;une 11 CO, 12 Inhala\ii 13 Bale cu plante 14 T erapie uscata 15 Supraveghetor 16 Personal 17 Spalator Arh. Meckentg
SPITALE
Fizioterapie
--+
QJ
Fizioterapia Partea .,umeda" a sectiei de fizioterapie se compune din cada de exercitii (cca 4 x 6 m), "cada cu patru celule", "cad a f1uture", lncaperi pentru inhalatii, cazi pentru masaj, bai pentru mlini $i picioare pre cum $i lncaperile anexe, Sectia trebuie prevazuta cu acces propriu (receptie!), iar delimitarea dintre zona uscata $i cea umeda trebuie sa fie U$or de recunoscut (se va tine cont de calitatea antiderapanta a pardoselii din placi ceramice). Se previid urmatoarele anexe: vestiare pentru femei 5i barbati, WC pentru persoane in scaun cu rotile, WC-uri pentru pacienti $i personal, sali de a$teptare, depozit de lenjerie, zona de $edere, lncapere pentru curatenie precum 5i spatii tehnice pentru baia de exercitii. Se dispune la parter, iluminarea naturala fiind asigurata prin lumi natoare sau curti engleze$ti. De cele mai mutte ori exista 0 sala de gimnastica (cca 40 - 50 m2 ) In sectia de fizioterapie (se prevede 0 podea amortizoare!). inaltimea libera de minim 3,00 m, corpuri de iluminat protejate pen tru exercitii de aruncare cu mingea. Datorita temperaturii ridicate (28 - 30) se va tine cont de problemele de fizica constructiilor pe care Ie ridica aceasta temperatura.
1 Debara intretinere
11
2 WC pentru persoane cu handicap 3 Loc de a.\eptare pacienti 4 Cabine de odihna 5 Masaj subacvatic 6 4x bai pentru miinl 7 Inhala\,i 8 Bai-celula
9 Bucataria de namal 10 Echipament 11 Masa de impachetari
12
12 13 14 15 16
:j
Gimnastica Iradiere Vesliar/dus/WC Vestlar/dus/WC Masai 17 Baja de exercl(ii 18 Sedere personal 19 Coridor
Discipline complementare Tratamentul urologic este In legatura cu diagnosticarea radiolo gica. Sala de tratament (25 - 30 m2 ) este dotata cu masa de exa mlnare $i tratament pentru examinari endoscopice Sl trebuie sa aiba o legatura directa cu blocul operator. Camera se doteaza cu chiuve te, irigator suspendat, scurgere in pardoseala, legatura la 4 - 6 volti (citoscopie), doua cabine de vestiar, WC. Se anexeaza 0 camera pentru instrumente (15 m2 ) cu sterilizator, chiuvete, lavoare, loc de asteptare pentru pacienti. Tratamentul oftalmologic are loc In lncaperi de tratament (25 m2 ) care se pot transforma In camere obscure. Dotarea este formata din scaun de tratament, echipament de examinare Si control, pat de examinare, chiuveta, birou. Este prevazuta 0 camera de asteptare pentru pacienti. Tratamentul O.R.L. se desfa50ara chiar in zona In care slnt inter naii pacientii cu afectiuni specifice. Camera de tratament (25 - 30 m2 ) in care se poate face intuneric contine: 0 masa de consultatie pen tru examinari, scaun de tratament, sterilizator, chiuvete, lavoare, loc pentru echipamentul mobil, legatura la 4 - 6 volti, aer comprimat $i vid. Se alatura 0 sala de odihna 5i 0 sala de a~teptare. Tratamentul stomatologic este necesar In sectiile de medicina in terna (cautarea focarului de infectie) si chirurgie (buco-maxilo-faci ala). Prezenta acestui cabinet este importanta in clinicile de O.R.L. Si reumatologie. Camera de tratament (25 - 30 m 2 ) contine un scaun stomatologic, birou, chiuveta, echipament pentru radiografii $i de anestezie, ni$a de spalare cu sterilizator, eventual camera obscura.
.1
I
19
!
1
18
i
I
i.
\,
1 2 3 4
Fizioteraple cu spatlu pentru gimnastica
Vestiar/odihna
Masal. impachetari
Electroteraple
Baie part,ala
}] ]
3
1 ]
'II
II
~I
I
CD
G--
n .
-~: 0 ~ ~!
ii~
= nJ J J ]I Ilfl[ ill] J ['I I =

- - -I.2[ -
'0
aJuua. Ol
." .0
li
Ol"
.~~1
~(lI~_
E
~
.!!!
:a
()
~
0
20 02
----cs
Spltalul Velbert, 600 paturi
Arh : Kroger, Rieger
][i Jill Ii OJ R.C.~li~ o

0
Spitalul Ora.enesc MOnchen-Perlach, 687 paturi
Arh.: Wichtendahl
586
SPITALE
"Clinici de zi", "Cllnlcile de zi"
Ca urmare a reformelor din sistemul de sanatate multe sectii ale

spitalelor devin autonome (de ex. radiologia) continuind sa functio
neze ca c1inici private, iar rezervele de spatiu care nu mai sint ne
cesare sint transform ate in "clinici de zi'. Aceste clinici speciale sint
destinate pacientilor care necesita ingrijire numai pe timpul zilei,
fara a necesita si paturi in spital. Tot aici se efectueaza ambulator
operatii. intrucit acesti pacienti sint separati de functiile spitalului
obisnuil, este necesara a intrare separata. Se va acorda a mare
atentie in amenajarea zonei de receptie si asteptare (vezi cabine
te medicale) pentru a se distanta de atmosfera de spital. Dispunerea spatiilor se va face de comun acord cu utilizatorul, iar cu autoritatile competente se va stabili daca protectia la foc 5i caile de evacuare trebuie sa fie conforme cu KhBauVO (Norme de pro iectarea spitalelor).
opera~ii
ambulatorii
3 paturi 3 paturi 3 paturi
3 patun
G)
Cliniea de
ZI
ehlrurgleala Harburg
~~
Casa scarilor
. . . . . . ,
'~:IILL'_ ,1'-'---'
r l l' " ,
tJJUL
Odihna Terapie indivlduala
':-"'
E2I
Operat" ambulatorii
in viitor procentajul operatiilor ambulatorii va creste. Aceste sectii pot fi parti ale spitalelor existente sau clinici auto nome. Ambele ten dinte par sa se impuna. In spitale, aceste sectii se dispun in zona interventiilor de urgenta 5i a blocului operator.
P if)
"i5
i"
WC;
WC
pes~aV
\
Sala seminar,! oficlU
Bale pentru
1,'1
I, ,
~~
i Oebara ase fica"
klnet~, teraple
eDoe
Cpo~
:~
Hal
LJ
ii'
CC:,
I
Camera frlgorrlica singe
OO~
~
,
00
Sala de mese
cameral
lii~~~/l \ , ;~'''''''''''
C
Illlll,de . ,garda
LJI"r
aJ
~'
iIPece?,,~
'--. I
I:
~CI~dere~a
r~ ~
'-
-<\
iI
'----1
Donare
singe
.,"
'~~f;'
0\ '
, , I I
II
Cllniea de
ZI
Cliniea de
"
ZI
ehirurgieala Llppstadt
Arh.: U.+A. Weieken
ehirurgleala Solingen
.~:(.~~ :.~.
.~~;.~~
...
:.
Cliniea de reabilitare Konstanz
Arh : Gruttner
Subsol-
8)
587
SPITALE
ZONA DE APROVIZIONARE
Autopsii
-I]
Aprovlzionarea Aprovizionarea clinica, de Intrelinere si tehnica se gaseste lie In construelii separate de aprovizionare sau la un nivel neutru de apro vizionare/debarasare de sub cladirea principala. Varianta cea mai buna este sa existe 0 curte de serviciu separata, cu intrare dilerita de eea principala si eea a bolnavilor pe targa. Orientarea catre nord a sectorului de aprovizionare/debarasare este ideala. Caile de cir culalie externe si interne trebuie concepute astfellnclt sa lie evita te intersecliile cu caile de circulalie pentru Ingrijire sl tratament. La proiectare se va line cont de laptul ca acest sector este 0 sursa de zgomot si mirosuri (containere de gunoi, resturi de la bucatarie etc.) si ca atare, nu se va amplasa I1nga secliile de Ingrijire si tratament. Proiectarea sectorului de aprovizionare se orienteaza dupa sec liile medicale ale spitalului. 0 proiectare detaliata are loc dupa stabi lirea conliguraliilor detaliate pentru secliile de Ingrijire si tratament. Cresterea gradului de automatizare impune la proiectare conlucra rea dintre arhiteeli. ingineri de speeialitate si economisti. Se lnregis treaza 0 tendinta de centralizare a sectorului de aprovizionare si debarasare, pentru a mentine investitia la un nivel scazut Si pentru a permite utilizarea elicienta a personalului. La clinicile mici se poa te renunta la bueataria si spalatoria proprii. In acest caz rnlncarea provine de la 0 bucatarie centrala iar serviciile de spalatorie slnt pre luate de externi. Pentru bunuri S\ materiale care slnt necesare doar unei anumite seetii, este elicient un sistem descentralizat de aprovizionare/pre gatire (instrumentar de operatie, substerilizare, developare a Iilme lor radiogralice In sectia de radiologie). Mljloacele de transport Pe I1nga problema organizarii depozitarii/pregatirii bunurilor livrate si relolosite, se pune si problema mijloacelor de transport. Deseori rafturile multi-func1ionale mobile si carucioarele de distributie a necesarului pe lieeare sectie pot Ii In acelasi timp Si mijloace de de pozitare. In spitalele medii si mari este necesar un transportor ver tical cu distributie selectiva automata pe nivele dilerite Si care elec tueaza la Intoarcere transportul materialelor lolosite In zona neste rila pentru a usura munca personalului. Pentru distribuirea materialelor mici (medicamente, scrisori/documente) se prevede un sistern de posta pneumatiea. Marimea sistemului de transport este In lunctie de marimea spitalului, cantitatea de aprovizionare si deba rasare pe pat pe zi liind de 30 - 35 kg. Pentru bunuri mari (paturi, echi pamente de reanimare, masini cardio-pulmonare) se lolosesc lifturile obisnuite pentru paturi. Pentru transportul bunurilor de volum mediu (alimente, lenjerie, gu noi, consumabile) se lolosesc din ce In ce mai des mijloace de transport complet autom,atizate (In spitalele mari). Aprovlzlonarea centrallzatl Avantajele aprovizionarii eli nice centralizate pentru toate sectiile spitaluiui slnt: 0 singura echipa de conducere, depozitul comun pre cum si lolosirea In comun a mijloacelor de transport. Prin centra lizare este posibila existenta unui sectii comune de aproviziona re/debarasare cu punct de receptie. De aici se poate planilica ratio nal distributia si depozitarea materialelor. Din punet de vedere igienic este necesara 0 separare a materialelor septice de cele aseptice. Aceasta separare constituie si baza conceperii mijloace lor de transport.
Oebarasare
Bucat~rie
Sterilizare
Lenjerie
cur~tatorie
Depozit central
paturi
I
I Camere personal
I
I
I
I
Camere :
__ ~::~
Terapie Tratament special Diagnosticare Tratament normal
Tratament stationar
Tratament intensiv
G)
Aprovizionare $i debarasare - schema clrcula1iei
Camerele pentru personal
'
.
I
I I
I
I
In cadrul sectorului de aprovizionare, In imediata apropiere a livrarii/predarii de marfa trebuie sa lie vestiarele si baile, WC-urile, camerele pentru curalenie, debaralele (pentru echipamentul de curalenie) si eventual camerele de sedere. Sterillzarea Seclia centrala de sterilizare trebuie sa lie In apropierea blocului operator, ea pregatind In special materiale pentru acesta. Pentru sterilizari urgente intermediare, blocul operator trebuie sa aiba echi pament propriu pentru substerilizare. Depozitul central pentru me dicamente si instrumente se alia In apropierea secliei centrale de sterilizare. Blroul de dlstrlbulre a medlcamentelor La spitalele lara larmacie, distribuirea medicamentelor si a materialelor care au nevoie de aprobare pentru a Ii distribuite se lace prin birourile de distribuire. Acestea cuprind 0 camera de lucru si pre dare (25 m2 ) cu acces direct din coridor. Dotarea: birou, lacilitali de spalare, chiuveta, c1ntar, dulapuri ce pot Ii Incuiate. Legat de acest spaliu se alia depozitul uscat si depozitul central (15 m2), camera Irigorilica (10m 2) pentru materiale periculoase precum si 0 camera pentru bandaje si un depozit umed, conlorm cu normele de pro teqie la incendii. La construqiile noi se recomanda proiectarea unei larmacii propriu-zise.
I
I
i
I I I I
I ,
o
588
ZONA DE APROVIZIONARE ---
SPITALE QJ
Aprovlzlonarea farmacillor
in spitalele medii $i mari farmacia centralizeaza prescriptiile medi cale $i face analize sl cercetari sub conducerea unui farmacist acre ditat. La proiectare se prevcid incaperile necesare: oficiu farmaceu tic, spatii pentru materiale $i pentru medicamente, laborator $i even tual un ghiseu de predare. De la caz la caz se pot adauga: 0 incapere pentru plante medicinale, una pentru bandaje, subsol pentru recipi ente cu oxigen $i acizi precum $i dormitor pentru serviciul de garda. Dotarea oficiului Si a laboratorului: masa pentru retete. masa de lucru, respectiv masa de ambalare $i facilitati de spalare. Dotarea este asemanatoare birourilor de distribuire a medicamentelor la spi taleIe care nu au farmacii. La amplasarea farmaciei se va tine cont de 0 distanta cit mai scurta pina la lift Si posta pneumatica $.a. in functie de materialele depozitate - materiale inflamabile, acizi, sub stante narcotizante - trebuie luate diferite masuri de protectie pen tru pereti, plafoane, U$i.
r
Ii
I
i
~
I -------.:
Subso', -->
ln~rumente
=:J
Farmacia unui spital medlu de 500 - 600 patun. parter
G)
Centrala de paturl
Din motive de igiena $i rentabilitate fiecare spital ar trebui sa aiba 0 centrala de paturi in care personalul corespunzator schimba lenje ria paturilor, Ie curata si Ie dezinfecteaza. 0 schimbare completa de pat este necesara: pentru pacientii noi, dupa 0 perioada de 14 zile, dupa operatie si nastere precum Si dupa ce s-a murdarit. Marimea centralei de paturi este determinata de numarul paturilor pentru ingrijirea stationara din spital, la cca 500 de pacienti stationari cen trala trebuie conceputa pentru 70 de paturi. impar1irea functionala necesita 0 parte sterila Si una nesterila, despar1ite prin sectorul de curatare a ramelor de pat, de dezinfectie a saltelelor si filtrul de per sonal. in imediata apropiere se situeaza un atelier special, de cca 35 m2 , pentru eventuale reparatii, precum Si spalatoria, depozitul de paturi curate, saltele etc. in cazul folosirii de echipament mecanizat pentru curatarea ramelor $i a saltelelor in proiectare Si executie se va tine cont de cerintele specifice ale acestuia (adincituri in podea, inaltimea libera).
Lenjerla
Cantitatea de lenjerie murdara (cantitate uscata pe un pat pe zi) va riaza intre 0,8 $i 3,0 kg. Succesiunea optima a activitatilor in spalato rie este: preluare, sortare, c1ntarire, spalare. centrifugare, valtuire sau uscare, presare (pe cit posibil sa existe 0 legatura la reteaua de abur comprimat), calcare, coasere, inmagazinare, predare. Hala spalatoriei este compusa din: loc de sortare $i cintarire (15 m2 ), camera de colectare a lenjeriei sub ghenele de la sectii, zona de lucru umeda (50 m2), zona de lucru uscata (60 m2), depozit de detergenti (10m 2 ), sectie de cusut (10m 2 ), magazie de lenjerie (15 m2 ).
II .
Aprovizionarea cu alimente
Hranirea pacientilor impune exigente maxi me sectorului de pregatire, deoarece continutul de albumina, grasimi, hidrati de car bon, vitamine, minerale, fibre $i arome este diferit. Domina acele sisteme prin care sint rationalizate diferitele faze de preparare con ventionala (pregatire, preparare, transport, distributie). Prepararea mincarii se face separat: mincare obi$nuita $i de regim. Dupa pregatire $i gatire mlncarea se pOr1ioneaza pe banda de por1ionare. Tavile pe care se gasesc por1iile de mincare se pun pe carucioarele de distribuire $i se impart la sectii. Pe acelea$i carucioare se retur neaza vasele $i tac1murile la centrul de spalare/curatare a vaselor, tac1murilor $i carucioarelor. Hrana personalului reprezinta cca 40% din totalul de hrana. Sala de mese pentru personal trebuie sa fie aproape de bucataria centrala. In spitaleIe mari se poate concepe 0 separare in sali de mese pen tru: personalul de intretinere, asistente, angajati $i medici, dar din motive economice, apropierea de bucataria centrala este un crite riu mai important. Pentru spitalele mici $1 medii aceasta separare nu este recomandata.
,.0"-"
'r-,?e?r:,;P'i/"c
Schema functionala a centrului de aprovizlonare al

clinicii universitare din Koln Arh.: HeinleiWischer
,~::::~),
murdara~
.........IYi~'I!'!"!"!'!!"""!'!'''!'!''!'!'!'!''!''''~
Paturi nesterile
0000000
oOOOeJOD
Hal Paturi sterile
LJDD ODD ODD DO DO
Depozit lenJene
curata
o 0[[[100 Dm~OD
@
Centrala de paturi a spitalului St. Elisabeth Halle/Saale
0- OOO[ID - COOOO.......-........
Arh.: U.+A. Weicken
589
1 Camera frlgorlflca
2 Depozlt de zl 3 Setul bucatariei

4 Bucataria de hrana rece
SPITALE
ZONA DE APROVIZIONARE
5 Bucataria prlnclpala
6 7 8 9 10 11 12
Pregatlre L,h Intrare Sratle de carucloare Rahutl tacimutl Spalator de oale Loc de depoz,tare
Ratturi de tacimurl
13 Spalator 14 Retur
CD
Cladirea bucatarlei, parter
Arh : U.+A. We,cken
Subsol~
CD
D
Centrala de ventilatie
~J
C
EJ
BucAtArla centralA. in trecut era situata la ultimul etaj pentru a nu deranja prin zgomot si mirosuri. in prezent este situata la nivelul de aprovizionare pentru a garanta un proces continuu de Iivrare. depo zitare, pregatire. preparare. distributie. in cawl folosirii preparatelor congelate funetia si dotarea bucatariei se modifica. Pentru a gasi 0 solutie rationala In folosirea economica a spatiului este necesara 0 colaborare strinsa intre arhitect si utilizator In privinta felului si formei de preparare a mincarii. Inaltimea libera a bucatariei este de 4.00 m. Marimea bucatariei este determinata de cerintele si numarul de pa cienti al spitalului. Tn bucataria principala se prevede 0 suprafata de 1 m2 pe persoana deservita. Se prevede 0 buciHarie pentru mlncarea de regim (minim 60 m2 ) cu loc de scris pentru seful bucatariei, loc de curatat legumele (30 m2 ) cu loc de depozitare a resturilor (5 m2 ). La acestea se mal adauga depozitul de zi (8 m2 ). camera frigorifica cu compartimente pentru carne, peste si produ se lactate (dte 8 m2) si camera pre-frigorifica (10m 2) cu dulapuri fri gorifice si agregat frigorific. Receptia martii trebuie sa fie legata de ad ministratie si sa aiba 0 suprafata suficlenta de depozitare (15 - 20 m2). Unga aceasta se alia depozitul principal de fructe si legume (20 m2 ). depozitul de provizii uscate (20 m2 ) si depozitul de conserve. SpAIAtorul central. Este situat in imediata apropiere a bucatariei centrale si preia depozitarea si spalarea vaselor si tadmurilor folo site de personal si pacienti. Datorita gradului inalt de automatizare, la proiectare se va tine cont din timp de parametrii specifici de in stalare a echipamentelor. Pentru spalatorul de vase (cca 30 m2 ) se prevede loc suficient de depozitare si de lucru, Aprovlzionarea tehnlcA este In sarcina serviciului tehnic. al carui rol este din ce in ce mai important. datorita cresterii gradului de au tomatizare. Acest serviciu se ocupa cu intretinerea cladirii. Intretine rea tehnica. de tehnica medicala. de tehnica de transport si de administrare. La instala\ii1e sanitare se va tine cont de progresele rapide ale tehnicii. Sint eficiente instalatii1e in sistem inchis pentru alimentarea orizontala la nivelul unui etaj precum si instalatiile as cendente In ghene diferite pentru legaturile verticale. Instalatiile ori zontale de alimentare se monteaza in spatiulliber aflat peste plafo anele suspendate pentru a facilita modificari ulterioare. Tratarea apei se face central, iar sectiile care au cerinte ridicate de calitate (farmacia. sterilizarea etc.) lsi prepara apa descentralizat (desali nizare. demineralizare). Pe pat de pacient se calculeaza cca 400 500 litri de apa pe zi. in functie de tipul spitalului. Evacuarea apel uzate~ DIN 19520. Sectorul echipamentelor de alimentare cu aer ~i de evacuare a aerului se amplaseaza cel mai bine in vecinatatea spatiului exteri or, La proiectarea canalelor verticale si orizontale de ventilatie se va tine cont si de regulile de protectie la incendiu. Blocul operator, te rapia intensiva si radiologia se aprovizioneaza sl cu gaze medicale. Pentru acestea se prevad incaperi de aprovizionare pentru depozi tare si distributie. Pompele de oxigen. azot. vid si aer comprimat se prevad In perechi. pentru a oferi inlocuitor in cazul eventualelor pene. 0 alta cerinta tehnica este un generator de curent electric in caz de urgenta. centrala termlcA.in trecut erau necesare suprafete mari. de cele mai multe ori pe doua niveluri, pentru camera cazanelor (;,100 m2). Siste mele de incalzire actuale necesita mai putin spatiu. iar aproviziona rea cu caldura de la distanta este solutia cea mai eficienta. Se are In vedere faptul ca blocul operator si terapia intensiva trebuie deservite permanent. Din acest motiv se prevad sisteme de aprovizionare in caz de urgenta. Dimensionarea cailor de evacuare a fumului este stabilita In DIN 4705. Usile iesirilor de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior. Se vor respecta legile specifice in vigoare. Sistemul de Incalzire. aprovizionarea cu diferite elemente. generatorul de curent electric de urgenta se pot amplasa intr-un spatiu mare. Magazia de combustibil pentru Incalzire trebuie sa fie accesibila si amplasata In subteran. In afara cladirii. 5e va tine cont de DIN 4755 si de reglementarile referitoare la centrale termice,
'3'
\,2)
Restaurantul pentru personal, Spitalul Cantonal Basel - pentru 150 de angajati Arh.: Suter&Suter
590
SPITALE
ZONA DE APROVIZIONARE [IJ
Instala11a electrlci
Aprovizionarea cu curent electric se face de la reteaua publica; se loloseste curent de 220 V si de tensiune Inalta - 380 V. in camera de distribu\ie se gasesc comutatoarele pentru curent de joasa ten siune. Slnt necesare cel putin doua celule translormatoare cu agre gate independente. Se prevad usi sulident de late (1,30 m latimea liberal si se asigura 0 ventilalie buna. Se line cont de reglementarile specifice. Marimea sl numarul generatoarelor de urgenta se sta bilesc In funclie de marimea spitalului. Aceste generatoare se dis pun In apropierea curlii de serviciu pentru a usura munca de Intrelinere. Generatoarele mici au un zgomot redus. Agregatele se prevad cu lundalii care amortizeaza vibraliile. Pentru blocul opera tor slnt necesari acumulatori suplimentari, situ ali In central a de cli matizare, pentru iluminare si curent In caz de urgenta.
Sala de mese Personal
CD
Centrul de aprovlzionare al Clinicllor Unlversitare. Kbln. bucatarie. depozit permanente Arh.: Heinie. Wischer
Centrala de gaz
Aprovizionarea relelelor de gaze se lace cu tuburi de otel, In regim al ternant si cu baterie de rezerva, cu comutator automat. Pentru redu cerea cailor de transport (transportul tuburilor), se situeaza In apro pierea curtii de serviciu. Depozitarea tuburilor se poate face la un loc cu dileritele pompe (de vid, azot, aer comprimat) pentru a crea 0 cen trala (eventual cu comanda computerizata). Tuburile slnt In prezent Inlocuite de asa-numitele "echipamente de gazilicare la rece"' Acestea trebuie plasate In aer liber, la minim 5,00 m de cladire.
=o=o=o=~~ --+------n;:. ~ I :=t= r---' Im,na,"I ~ l ab. opl'e lab.... ! II

Bucatarie
Prod us finit
t,
1
r~~-+'~''''''''ilI111 a:.<t lJ r ~l ~ I~~~ ~'h~l

0
:~\; ~ ~ ~
',
:~'. ~lb~lh"~ ~~~D~i:'I"llab'

n-"
t 'g
1:"
;;;:
Blbho-
t+rt
teca
o
~
a
Carucior
electric
to *J)ii W::;-~_:/--=,-~" r _~
I :
ill i ' ' l

,I '
Farmacie Depozitul tarmaciei
~GOnlabllitale
Ateliere
Legate de zona curlii de serviciu se alia: atelierul mecanic si elec tro (40 m2 ) cu depozit de materiale, depozit de piese de schimb (20 m2 ), depozit general (60 m2 ), depozit pentru mijloacele de transport (15 m2 ). Se prevede un rezervor de apa (de urgenta), eventual 11nga camera troliului liftului pe acoperis (40 m3 1. Insta la\iile de epurare a apei slnt separate pentru spital si pentru secliile de boli infeclioase/dezinlectare.
!Farma.
ICistsel
Plec. nlm de 0.3
~~,=;:'
tare tarlat
+""JlIl r
I Lf1~n
Monoca'
Cenlrul de aprovlzlonare al Clinicilor Universltare. K6ln - bucatana. depozlt preparate Arh.: Heinle, Wischer
Centrala de comunica11i
In spital slnt posibile urmatoarele mijloace de transmitere a inlormaliilor: telelon, interfon, apelare asistenli, interfon asisten\i. cea suri. mijloace fara fir de cautare a personalului, apel telefonic gene ral, muzica, televizor, telex, radio. Pentru 0 mai buna supraveghere se recomanda 0 centrala (In holul de intrare sau la receptie). Se pre vede un sistem lara lir de cautare a personalului paralel celui telelonic, pentru locurile In care din motive de timp sau funclionale nu este posibila deplasarea la un telelon (blocul operator. radiologia). Interfonul asistenlilor permite comunicarea Intre dileritele camere ale asistenlilor si saloanele pacien\ilor. Prin telelon pot Ii dirijate de un ceas cu cuar\ mai multe sute de ceasuri cu secundar. Toate came rele pentru pacienli se doteaza cu telefon, echipament pentru apel telelonic general si televizor. In spitalele universitare si de cercetare se prevad sisteme de televiziune cu circuit Inchis (monitorizare). Toate cladirile se doteaza cu sistem automat de alarma In caz de incendiu, completate de comutatoare de alarm a manuale. In caz de incendiu sistemele de ventila\ie, de transport si lifturile slnt contro late prin intermediul sistemului automat de alarma. Conlucrarea cu inginerii de specialitate este absolut necesara.
III,.
Spatiu de aparare clviJa cu 2 sali de operatie
SI
paturr. Spitalul Cantonal Basel Arh.: Sutter u. Sutter
Aprovlzlonarea centrallzatA (Central Supply)

in uitimul timp se observa 0 tendin\a cresc1nda In folosirea me todelor moderne de organizare. Organizarea centrala a diferitelor sectoare de aprovizionare si debarasare compenseaza lipsa de personal. Caile interne ale aprovizionarii centralizate slnt separate de restul fluxurilor din spital. Interferentele slnt astlel evitate si se obtine optimizarea Incarcarii sistemelor de transport. Cu ajutorul programelor de calculator arhitectul poate simula procese, de tect1nd eventualele deficiente si probleme, care mai pot fi modifica te In faza de proiectare. Printr-o folosire rationala a supraletei se urmareste reducerea marimii sectorului de aprovizionare.
MAsurl de protec11e antlaerianA

Dispozitiile releritoare la construCtiile de proteclie la radia\ii si con structi! de protec\ie la atacuri aeriene dilera de la 0 regiune la alta. Se va tine cont de dispozi\iile Ministerului Federal pentru Constructia de Locuinte. Slnt necesare sail de opera\ie provizorii, paturi sau saltele, depozite de material steril, tehnica de urgenta (doar In Elvetia).
591
~ ~njj ~
o
~ ~D
8 O
1 = Holul de intrare 2 = Vinzare 3 Administratia 4 = Arhiva radiografii 5 = Spalator 6 = Bucatarie
SPITALE
ZONA ADMINISTRATIVA --+ QJ
incAperlle administrative sint, prin intermediul coridoarelor, in

legatura strinsa cu holul de intrare si cu principalele noduri de cir culatie; se prevede 0 relalie optima cu zona de aprovizionare. Necesarul de personalla 100 de paturi ocupate:
Angajatlla 100 de paturl ocupatel1.000 de paclentI1980-1995
i ' i a 100 de palun ocupate 1 1
7 = Sala de mese personal
11 MedicI 11.7 2 ASlstentl 44,8 3 Personal tehmca medicalal 14,1 4 Personal operai1onal 9.4
NrgrUpadepers~985 J 13.~115.7117.11
'I
la 1.000 de paclenti
199011991 199511980198519901199119951 Germanla de 1 Vest Germanla de Vest 'I
20.4 5.4 \ 6.0 i 5.91 6.8] 6.81 488 55.2 58,51 70.4 20.6 121.4120.9 123.4123.41 , 15.8, 17,51 21.91 25.0 6.5 7.0 6.6 I 8,81 8,31 11.0 12,9 1 14.1 16,3 4,3 4,8 I 4.91 5.7' 5.41
Grupa 1-4
80.1 1 89.2 101.2!111,5 132.2 36.8 7.01 7,6 17.1 17,2 3.3 4,4 6.8 17.2 4.5 4,7! 8.31 0.6 1 35
1
39.21 3 8.41 44 .7 43.91 3.6 7,5 1.0 3.5 0.6 1.51 2.71 6.5, 3,0 6,9 1.3! 1.8 3.3 I 4,4 0,7 0.8 1,5 1 1,41 I 2.21 5,71 1,51 4.01 0,51 1,31
5 Personal de intrelinere 10.2' 8.2 6 Servlciu\ ec. si aprovizionarS 18,1 17.0 2.3 7 Serviclul tehnie 11.3 8 Serviciul ad~inistrativ 7,5 8.0 9 Servlcii specIale 1.4 1.5 3,4 'I 3,4 10 Personal-diverse
i 11
Total personal fara personaldlverse (10)
122.1 I 56.2 ! 570154.3162,9159.2; 118,6 126.2 139.1,153,5 [174,41 54.6155.4 , 52.8 ! 615 I 57,91
~43,01157'0 1~78.3
88110.9112.1 l~i 1.7 2.0 3.91 3.5 1 3,9
0,7 1,6
Sursa: Asociaria germana a spitalelor DKG. edilia 1997
CD
Spitalul Comunitar Herdeeke/Ruhr, eu 192 paturi: holul de intrare cu zona admmistrativa
Arh.: BockenmOhl
Arhiva
o cale scurta intre arhiva si locurile de munca este recomandabila
dar de cele mai multe ori greu de realizat. Arhiva se poate ampla
sa la subsol cu accesul pe scari. Se disting: spatii de inmaga
zinare si arhivare pentru acte, bibliografie, filme, arhiva adminis
trativa, de radiografii s. a., provizii (farmacia, dezinfectia, buca
taria etc.), echipament (bucataria, administratia etc.), preparate,
coleetii, depozite, ateliere. Adincimea rafturilor si a dulapurilor
depinde de materialul depozitat. In cazul actelor, carlilor, filme/or:
25 - 40 cm, in cazul echipamentului, portelanului etc. 40 - 60 cm.
Pentru reducerea suprafetei sint recomandate rafturile mobile.
Pentru greutati mari (pina la 1.000 kg/m 2 ) se vor prevedea de la
inceput rafturi speciale.
,i
depozltele
incAperile sociaIe
,:1
Spitale
Se recomanda amplasarea salilor de mese si a cafenelelor la par

ter sau la ultimul etaj (pentru priveliste). Legatura cu bucataria
centrala se face prin intermediul unui lift neaccesibil vizitatorilor. legatura directa cu locul de distribuire a mincarii este absolut necesara. Ideea de a separa vizitatorii de personal si pacienti este disputata. Deseori functionarea salii de mese este preluata de fur nizori de servicii externi. S-a impus sistemul de bufet cu autoser vire cu 0 tejghea de distributie (Iungime cca 6 - 8 m). Bufetul de salate este separat.
Pentru zona administrativa se calculeaza 7 - 12 m2 pe angajat.

Spatiile pentru circulatia pacientilor si vizitatorilor se dispun linga re
ceptie (holul de intrare), triaj si contabilitate (25 m2 ). Sint importan
te legaturile cu intrarea pentru pacientii adusi, prevazute cu minim
2 receptii (a cite 5 m2 ), concepute ca filtre inainte de intrare, cu casa
(12 m2 ) si cu contabilitatea (12 m2 ).
incaperi pentru organizarea interna: biroul directorului administrativ
(20 m2), secretariat (10m 2 ), birou administrativ (15 m2) - eventual in
zona de aprovizionare, birou asistente (20 m2 ), birou personal (25 m2 ),
arhiva central a (min. 40 m2 ) la subsol, cu legatura cu administratia
prin intermediul scarilor secundare.
in functie de necesitati: incaperi de lucru pentru sora sefa, asisten
tul social, camera de sedere si discutii pentru medici, pentru curier,
arhiva fise medicale, biblioteca de specialitate, biblioteca pentru pa
cienti, camera de lucru pentru frizer (doua locuri). Rationalizarea
crescinda si folosirea echipamentelor electronice si a calculatoa
relor impun fazei de proiectare sa ia in considerare podeaua, even
tual ca podea dubla, un secretariat central cu legatura la posta
pneumatica.
Intrarea prlncipalA
Circulatiile de acces conduc numai la intrarea principala, iar intrarile

speciale, din motive de igiena (sectia infectioase sau pediatrie), tre
buie marcate in mod distinct. Holul de la intrare se concepe dupa
principiul usilor deschise si serveste ca sal a de asteptare pentru vi
zitatorii sositi prea devreme. Tendinta actuala este catre ~ un hoi
modern de hotel, pentru a reduce caracterul tipic de spital. Aici se
despart fluxurile de vizitatori, pacienti ambulanti, pacientii stationari
mobili, circulatia de serviciu. Marimea holului se stabileste in func
tie de capacitatea de paturi sl de numarul obisnuit de vizitatori.
Receptia si informatiile telefonice 5e amplaseaza la 0 tejghea, cu
acces spre zonele interioare sl nodurile principale de circulatie (cu
WC-uri), vizibile si posibil de a fi inchise. Tot aici telefoane cu fise,
tutungerii, chioscuri cu dulciuri, flori, papetarie.
SAllie de medltatle/reculegere
Situate central, la intersectia fluxului intern si extern, dar in afara zonei de ingrijire stationara, tratament si de aprovizionare. Accesibile pentru angajati, vizitatori, bolnavi tratati stationar (mij loace de transport interne). Pozitia si marimea acestor spatii depinde de diferitele convingeri religioase, locale sau personale, de cele mai mulle ori insa fara 0 orientare catre 0 anumita confe siune; suprafata minima 40 m2 . Capela protestanta: amvon, tre buie implicata si autoritatea bisericeasca. Capela catolica: ban ca pentru impartasanie, confesional, eventual sacristie; este ne cesara aprobarea episcopului local. incaperile pentru cler sint in directa legatura cu capela si salile de reculegere: camera de lucru si disculii, sacristie, debara pentru curatenie. in afara 10 curilor de sedere se prevad locuri pentru paturi cu bolnavi, cris telnila, orga/armoniu, incaperea pentru altar (--- biserici).
Accesul bolnavllor pe targA
Se prevede 0 intrare acoperita sau hoi inchis in apropierea si in

cimpul vizual al administratiei, care nu este vizibila de la intrarea
principala. Se tine cont de accesul direct la ambulator, blocul ope
rator, nodul principal de circulatie (sectii), fara a intersecta traficul
principal. 0 incapere de preluare-examinare pentru primul ajutor
(15 m2 ), 0 baie de preluare (15 m2 ), un hoi (10m 2 ), loc de depozi
tare pentru minim doua targi si un depozit de lenjerie se situeaza
imediat dupa intrare, cu acces direct.
592
SPITALE
iNVATAMiNT $1 CERCETARE
Zona de locuinte
fntotdeauna separata de spital. Legatura se lace prin intrarea prin
cipala a intregului complex. Zona se imparte in: camlne. locuinte.
scoli 51 institutii de perlectionare. Se prevad locuri de parcare suli
ciente pentru angaJati.
03 =' Tehnlca de intretlnere 0 = Cantina., hoi 3 = Laboratoare 02 = Depozit. magazle. lenJene 1 = Cafenea. sali de curs 4 =' Lab. scoala 01 = Bucatarie, ateliere, stalle expenmentala 2 = Biblloteca 5:= Spatii tehnice
Caminele
in caminele pentru personalul de sex leminin, in alara de surori, se
cazeaza in caz de nevoie si doctorile, asistente, personal auxiliar,
studente. Camerele se proiecteaza pentru 0 persoana, cu dulap si
loc de spalare (16 m2 ). Este mai buna solutia cu WC/dus separat.
Dimensiunea camerelor cca 4,60 - 4,70 m x 3,00 - 3,50 m. inalti
mea nivelurilor ca Si in cazul constructiilor de locuinte obisnuite.
Exista pareri dilerite releritoare la conlormarea bucatariilor. in tre
cut 10 - 12 camere alcatuiau 0 grupa care era dotata cu bucatarie
(6 m2 ), camera de sedere (20 m2 ), eventual balcon si debara pen
tru curatenie (10m 2 ). in prezent solutia lolosita este cea cu nisa de
bucatarie si grupul sanitar integrat (com para cu ~ caminele pentru
studenti). Spatiile comune pentru angajati sint 0 camera de sede
re (pe camera = 1,00 m2 , minim 20 m2), legata de 0 camera multi
lunctionala (20 m2), garderoba, 2 WC-uri, spalator (10m 2), uscator
(15 m2), debara (30 m2). Caminele pentru barbati se doteaza ase
manator, cu exceptia cazului in care marimea spitalului nu impune
un camin mixt.
Locuintele
Locuintele cu doua camere (40 m2 ) se prevad pentru doctori si doc
to rite in caminele pentru barbati, respectiv lemei. Locuintele cu 3 si
4 camere (70 - 90 m2 ) pentru medici, administratorul spitalului, ad
ministratorul complexului, se proiecteaza separat de camine. Se pot
prevedea eventual spalii comune pentru medici: biblioteca si sal a
de lectura (25 m2), sal a de club (35 m2 ). Proporjia de locuinte pen
tru medici este in scadere.
invatamint, institutii de specializare
Pregatirea studentilor la medicina, nemijlocit legata de practica, ne
cesita un domeniu de invatamint si cercetare allat in strins contact
cu spitalul. Datorita numarului din ce in ce mai mare de studenti, ce
rinlele scolii au crescut. Sint necesare: depozite, ateliere, statii ex
perimentale (larmaceutica), zone audio-vizuale (pentru transmisii
video din salile de operatie), eventual calenea proprie, amliteatru
(150 - 200 locuri), biblioteca, laboratoare de cercetare, sali de prac
tica, birouri. Numarul si marimea salilor depind de marimea si loca
lizarea complexului.
Statiile experimentale
Aici sint adapostite toate animale/e de laborator pentru intreg spita
luI. Legatura cu celelalte laboratoare se lace prin lifturi de persoane
si de marfuri. Aceasta zona este deosebit de dezvoltata in special
in clinicile universitare, Se prevad 5upralete mari pentru cresterea
si ingrijirea animale/or.
Biblioteca Bibliotecile de medicina se proiecteaza ca biblioteci deschise, lara depozite inchise si lara distributia cilrjilor. 0 mare parte a literaturii de specialitate 0 constituie periodicele. Este important sa existe un numar sulicient de mese de lectura cu lampi, locuri dotate cu echi pament de citire a microlilmelor, de vizionare a diapozitivelor si masini de scris. Este recomandata 0 legatura intre biblioteca si sis . temul de transport de capacitate mica sau medie al spitalului.
CD
Centru de invatamint si cercetare, Basel
Arh. Suler & Suter
1 Laborstor
uU
Rezervtl
Etajul 3, laboratoare de cercetare
II
~L
. _. _..
Etajul 2, biblioteca
593
SPITALE URGENTA
Serviciul de
urgen~a
'J
--Q---<>---<>---+--~~-<>--<>I
'r
Ii -,~r---=--=---~
Arh. Kohler/Muller
$1
f1\
Urgenta cu camera de garda
legatura
CU
steriJizarea centrala
Urgenta 1. Aeceptle:3steptare
2. 4 5. 6. 7. 8. Interven(11 mlnore Camera multlfuncllonala (Urologlel Garderoba medicI CamerJ. dISCU\lI, medicI Camera medlcllor Loc Iiber pentru patun curate ("Ioc de aSlep\are al palunIOr')
Servlciul de urgenta prime$te pacienti mobili sau pe targa, prin ho

lui de acces al pacientilor pe targa (1naltimea de traversare = min.
3,50 mi. 0 semnalizare corespunzatoare a accesului pentru ambu
lante este de importanta vitala. Plasarea acestui sector pe partea
opusa intrarii principale este optima. pentru ca astfel se evita con
tactul cu vizitatorii si alti pacienti.
Sectiade urgenta contine: camere de urgenta (20 - 25 m 2 ) cu mese
de operatie. lumini mici de operatie. dulapuri cu chiuvete, eventual
cabine pentru pacienti. Se mai previi.d de asemenea 0 sala de
ghips. cu masa de ghipsare $10 lncapere de prim-ajutor cu instalatie
de resuscitare.
Situarea In apropierea blocului operator este necesara, chiar daca
exista 0 sala de interventie pentru cazurile de urgenta.
Serviciile de chirurgie $i anestezie se grupeaza In apropiere.
Spitalele de
urgen~a
Bloc operator 9. OperaIii septice (EndOscople! 10.lntrare 11. Echipament 12. Operatli aseptlce 14. Hoi steril. spalare 15. leslre
Terapla IntenSlva 1,6. Fillrul teraplel intenSive '7. Aprovlzlonarelhol de lucru 18. Camere de teraple InlenSlva
Se lnt1lnesc de obicel numai In ora$ele marl $1 lndeplinesc In ace

la$i timp $i funClii legate de reabilitare. Aceste spitale auxiliare, cu
chirurgi-traumatologi cu calificare lnalta. trebuie amenajate In ca
drul spitalelor obi$nuite, adeseori In cladiri vechi care. In prezent,
slnt Inlocuite cu edificii noi.
Oflciile publlce de sAnAtate
lndeplinesc in Germanla rolul policlinicilor: profilaxia $i tratarea ul

terioara a pacientilor mobili, externali.
lncaperi pentru examinare $i tratament pentru diagnoza preventiva.
tratament preventiv. tratament ulterior, controale preventive (pre
venti a TBG), controale in serle, consiliere etc.
Departamentele oficiului public de sanatate sint alcatuite din: ca
mera de lucru $i camera de examinare, eventual $i camera de exa
minare pentru medlculloctiitor, sali de a$teptare separate.
lncaperi pentru medici epidemiologi: camera medicului, anticamera.
camera de consultatie $i camera separata de a$teptare.
Incaperi pentru boli venerice: camera de examinare cu WG, sala de
a$teptare cu fisier. camera de examinare.
Gonsilierea mamelor: sala de a$teptare. bucataria de lapte, Spatiu
pentru carucioare (Ia intrare), fisler.
La acestea se adauga incaperi de tehnica medicala. departament
de radiologie. departament pentru tineri, incaperi pentru adminis
tratie. personal. arhiva.
Marimea acestor incaperi este diferita $i se stabileste impreuna cu
utilizatorul.
Fragment de compartlment functional: A bloc operator. B urgenta. C terapie intensiva
Cai ambuJatorij
0000
cc:rcC'
Ca; statlonare
.I
Spitale
Circulatij interne. spitalul din Prignitz
Arh.: B.+C. Lambart

1 Intrare/iesire 2 Interventii septice 3 Echipament 4 Sala de a:;teplare 5 Vestlar 6 Arhiva 7 Interventii urgenla 8 Debarasare 9 Operalii aseptice 10 Echipament 11 tntrare 12 Spatator 13le:;ire 14 Transfer de pe un pat pe altul 15 Prim ajutor 16 Receplie 17 Triaj 18 Ultrasunete 19 Distribuitor electric 20 Sala de examinare :;i tratament
15
.. _ ..
18
Urgenta spitalului St. Elisabeth Halle
Arh.: U.+A. Weicken
594
Birou Camera de consul1a1le Sala de curs

Curs Individual Gradinlta GarderoM personal
SPITALE
SPITALE SPECIALE ~ [JJ Spitalele speciale au 0 importanta din ce in ce mai mare, Speclalizarea anumitor ram uri necesita 0 lolosire intensiva a su praletei si exigente mari la proiectare, Trebuie sa existe 0 legatura permanenta intre arhitect, inginerul de specialitate si medici/asistentl, Din categoria de spitale speciale lac parte clinicile chirurgicale cu dilerite specializari precum si spitalele de tratament, psihiatrie, pediatrie si de asistenta, Numarul clinicilor de alergologie, dermatologle, ftiziologie a crescut.
Bale personal
Cen\rala termlca
Blc:clete
10 Bucalane
11 Inlrars
CD
Centrul de bolnavi spastici G6ggingen
12 Curte de serVICIU 3 Spalator spalatorls

'5 Echlpament
~7 incaperea pI. glmnasl1ca
"14 Camera de inlasare

16 Tratamenl mdiVldual
18 Ergoteraple
(!) Sedere personal

I. Slalle de IrlaJ
Hollnirare
subseclla de crlle sala de supraveghere camera paclent II. SeeM pallia 2 statll penlru 32 de paclenll impartltl in grupe a cite 8 III SeC!le deschlsa SIaM oe predare Pregatlrea de externare
CD Inlrare pnnclpala Filtru de pnmlrei

transport boinavi Fdtru . receptle F:ltru.. livrare atelier IV acces pomplerr
HOi lunctlonai personal etal
10 Bucalafla secllel
11 Sal a de mese comuna 12 Sal a. de grupun
Portar
Recepl13
Admlnlslralla
G)
f4\
13 Hoi mlerror
14 incaperea terapeutulUl
g,rou
Medic
Sala de asteptare
Exammare EKG Laborator Endoscople Radiologle
CD ~v~~~:, ~~~;I~~lrea marlll HOlul paclentllor de

s~arr
legatura spre sec:11. ,Jane Interna a c:rcuilulul
15 Camera 16 Camera comuna zona de
paclent unul grup CU 'IOcUinta cu bucaHHle, luat masa
G) Circuit
Flitru eta)
@ ~~~~~r~~~~~a~~~ ~~~u;l~ntl
@
~i~~:ra de curatenle Sl depo~
ArtllV.3.
14 Suror!
15 Spalalorle 16 Coasers, caleare

17 DepOlr! bucatane
Spltalul de reumalologie Wildbad, 100 patun, parter
18 DepOll1
I
5
6
n.:;l(lOJ.::l
Hoi 2 Camera de ZI 3 Bucala.ne 4 Sal a de mese

SaU.i. cu lelevlzQr
OISCU\II.
CD Terasa
Blblioleca
~oo~
=~~
t2
~~ ~I=====:::'.J
~ '~.
s:2
Vy
Spi1alul de reumatologie Wildbad, 100 patun. eta!ul 1
II
Centrul de reabilitare MOnchen, 72 paturi, mezanin
CD Zona de
G)
ZI
Bucatarle
Debara curalenle Debara

(1) Dormlor MedIc. camera de garda
Sala de mese
Educatoare. garda
~i
(2) : ''
\
r CD:
(l
-.l~'~
i\
I -.J : 0:'-C'Ph;fi
CDO
(l
~,C:J9=t""'TTr
-----'--=~ ....- - - - -
Centrul de reabilitare Munchen, 72 paluri, etajul 4
Sectia de psihlatrie a spitalului de boli nervoase Karl-Bonhoetfer, Berlin
595
-.---------- ---- ------- -- - ------ - --- ---- -- -- - ------...,, ,
SPITALE
SPITALE SPECIALE
-+
IlJ
Holul de Intrare Portar Secretariat Admlnlstralle
Radlologle
2
3 4
15 EKG
16
Laborator cIImc
17
Laborator serologic
18
Lab_ bacteriologiC
5
6 7 8
Sora sela
Receotle
19
Receplle boll Infect.
20
Curte mterioara
21
Izolaloare
Bucalarie
23
Surarl
2'
Inhrmerle
2
Parlnll
O.R.L
Ottalmologie
9
10
11
EEG
Garuooare pt. copi

Sala. de asteptare
Exammare
12
13
MedIC
Legend~ -
CD -
Imaglnea 1 ,12: Cllnlca ora,eneasca pedlatrica Furth, 200 paturi
Arh : Amon, Hackl, Kochla
G)
Parter
Elaj
-J':;- I,P
I...V
Parter
l',
I
.2
3
5
'
Camera de sedere
Camera medtcuiul AntJcamera
~:"derOba
@ @ @ @ @ @
(2)
Meller Stenlizarea cu gaz Stenltzalor central intretlnere
r-";=~---1
I
~
[
Consul!atle
Admlnistratle
i)et
Secrelana( Camera maSlnllor Programalon Operator
',~
'"
<D
~
~'I
g
1;,1 L
rl
~:
Receptla centrala
@ ~ 1 1 ,,~ . ~ .
I I ,@:@ ! : ]
~ l
j="'"( ~ !::.
~ ~i~"
r
19 Depozlt laborator Ergometne (]) Anahzacolorantl ElaJu! 1 .
f.
'.'00 co., , :, ~~~;I~~~fDnlce
"
13
2 Laboralor
Recollare singe
Elajul 2 r7\
Spal~lor
Camera mediculUl
L-J
~]J ~
~
p==j
CD
Spitale
Clinica Germana pentru diagnoza, Wiesbaden
I
3 4 5
Centraladeventilatl.e
,"~.._"
M~suraton oalologlce
Camera de valOrl
Cabinet ottalmologlc Laborator radroacliv MIOgrahe@2 Camera obscura Masuralon probe
@ @"""M"_.,
Arn: Braun/SchlockermannIBraun-Krebs
Parter
Etajul1
ElaJul2
CD CD
Windfang Hoi de Inlrare Receptle Camera dubla
11
12
8ucat~ne Saj~
de mese
13
Laborator Set sectie Examlnare Medic sef Secrelarlal Sora sefa

(2)
Camer~ cu un pal 15
Sala de confennle 16 '7 18
"
Hoi
$edere Eleclrotehnlc
'9
EKG
Sal~ de mese pers.
Legenda ---
Cllnlca de tralament Heilner Bad Sassendort, 100 palur;
Arh.: Kiisters/Balke
596
Ill,
==
Depozit
SPITALE
MEDICINA NUCLEAR A, PATOLOGIE
Medic Filtru laborator
~n
..
Morga,
I
sec~ia
de patologie
~~ P,egatl,.
_camera
Sedere Birou
I
r-o..."."',.,....,~--'-i
Preot
Familie
DOD
GOD
ri :::: : -gaciuner-< ,- ' :::: W c:
~ de ru-
ill
Familie
Spltalul Districtual Soltau. 354 patun Arh.: Poelzlg, Biermann
Morga spltalului SI.-Josets Wipperfurth. 372 palun Arh.: Kohler, Helfrich
Morga unui spital con1ine incaperi pentru pastrare, disectie. depozit de sicrie, camere lrigorilice pentru cadavre, expunerea pe catafalc, depunerea in sicriu Sl vestiar pentru patologi. Ca sectie separata a spitalului, trebuie amplasata astlel incit sa existe 0 legatura scurta catre lilturi (spre sectii). De asemenea sint necesare lacilitarea ac cesului pentru lamilii precum si un traseu scurt pentru masinile mor tuare. in functie de marimea spitalului se mai pot adauga incaperi pentru laborator, arhiva, vestiare pentru personal.
Curtea de serviciu
intreaga logistica a spitalului trebuie sa se deslasoare intr-o zona centrala. 0 curte de servlciu, situata optim in sectorul de aprovizio nare gi debarasare, olera aceasta posibllitate. Aprovizionarea cu necesarul pentru spital $i bunuri de consum precum 51 evacuarea deseurilor se lace printr-o legatura la strada. separata de intrarea principala sau de intrarea bolnavilor pe targa. La proiectare se va tine cont de spatiul necesar pentru parcarea si incarcarea camioa nelor. spatiul necesar dileritelor tipuri de deseuri (resturi de la bucatarie, resturi speciale, sticla, hirtie, substante chimice etc.) pre cum si de Jocul de depozitare necesar pentru aceste de5euri. Curtea de serviciu poate oferi spatii si pentru generatorul de curent electric de urgenta, instalatia de stingere a incendiilor (sprinklere), centrala de oxigen si aer comprimat precum si pentru alte incaperi de apro vizionare. Ca urmare a destinatiilor diverse precum gi a diferitelor dimensiuni ale vehiculelor nu se poate face 0 apreciere exacta a di mensiunii acestui sector. Aceasta se va stabili din timp, de comun acord cu utilizatorul. Deoarece pozitia favorabila este in subsol, ac cesul se face pe 0 rampa (cu inclinatia sub 15'1). in cawl supra fetelor mid de teren se poate concepe 0 constructie deasupra aces tui sector, tinind cont insa de regulile de ventilatie.
Sala disec\ie'
.0 0 Vesliar
i2'1J~----, o n--'
,
8irou
all
o Slcne t>--'-'--- .....

Morga spltalului St.-Clemens Geldern. 4BO palu" Arh.: Poelzlg Morga Spitalulur Orasenesc Velbert, 444 palur; Arh.: Kruger, Kruger, Rieger
Depozit
Legalura curte de serviciu
.'!!
i
8
'" N '" '" '" '" " '"

"0 0
Legatura subsol 1 aprovizionare SI debarasare
II
Deseuri
,'D. "
1
Cen1ral~
lermlc,i spa\li lehnice
2 OistnbUitor electnc :3 Rez.erva de apagaz

4 Oepaz.11
11 12 13 14
Lenlerli
5 OXIgen
6 OistnbUl[or electr:c
7 Pre\ucrare inlorma{ii 8 Depozil 9 AprolJ"\ztonare 10 Debarasare
DepozI1 Familie Expunere 15 Oepunere in SICrtU 16 Sala disectle

Paslr:1rc
a: '"
17 18 19 20
Arhlva Cabma odihna

Masaj subacvatic
1. SubsOI cu facllitati pentru aprovizlonareidebarasare, morga, fizioterapie Arh.: U.+A Weicken
Cut1e de serviclu/rampa
Arh.: U.+A. Weicken
597
SPITALE
iNGRIJIREA LAuZELOR $1 A NOU-NAsCUTILOR
CI)
Statia prematuri
$1
sugan cu 27 patufI, Fulda
Arh. Kohler, Kassem
1\ Balcon vizitato.r1 c~ interton

III ' la camera paclentllor
ingrijirea lauzelor si noilor nascu1i cuprinde to ate activitatile ne cesare dupa nasterea In spital. activitati de asistenta corporala, medicala, psihologica $i social a penlru lauze $i noi-nascuti cu evo lutie normala. Lauzele cu boli infectioase cum ar fi tilos. TBC, he patita sinI inlernale In seclii de ingrijire izolate. in cazul tulburanlor functiilor vilale se prevede transferulln sectiile de terapie inlensiva. Noli nasculi cu infeclii sau tulburari de respiralie (de ex. copiii pre maluri) se Iransfera In sectii speciale sau In cea mal apropiala cli nica de pediatrie. Structura sectiei de lngrijire a lauzelor corespunde unei sectii obisnuite de lngrijire: de baza. de tratament, asislenla pacientilor, adminislralie $i aprovizionare. In cazul asistenlei cenlralizale a noi lor nasculi aceasta seclie se situeaza imediat ling a sau In interiorul secliei de lngrljire lauze. Pentru reducerea infecliilor sectia se lmparte In cam ere mici sau boxe. Penlru alaptare noii nasculi slnt dusi In camera lauzelor In carucioare. in acest mod se realizeaza un contact frecvenl si inlens lnlre mama $i copilln raport cu sisle mul din trecul, cu 0 camera centrala de alaptare. Cazarea In aceeasi camera a lauzei si noului nascut ("rooming in") reduce transportul sugarului la mama, usurlnd deci munca personalului, Insa necesita o lngrijire neeconomica descentralizata a noilor nascuti; lntre timp lnsa acest sistem a devenit uzualln spilale. Marimea sec!iei de lngrijire. De cele mai multe on esle mai mica decit 0 sectie normala. Se prefera sectiile mai mici, mai u$or con trolabile din puncl de vedere igienic (fluxul de personal $i vizilatori mai redus). Esle ralionala reducerea la 10 - 14 paturi pe seclie. Func1iile slnl filtrarea, lngnjirea lauzelor sanaloase. lngrijirea nou nasculilor sanalo$i. lngrijirea nou-nascutilor speciali (de ex. prema lurii) $i funclii auxlliare. Cerinlele de igiena In cazullauzelor $i nou nasculilor slnt mai slricte decilln sectiile de lngrijire obi$nuile. Din acesl motiv. In afara filtrului normal se prevede un fillru pentru vizi talori. cu garderoba. Palunle se dispun ca In secliile obi$nuite. cu distanla mai mare lnlre paluri pentru cO$ulelul noului nascut. In lncaperile sanilare se prevad combinalii de cada-du$ $i dusuri. lauzele neavlnd voie sa faca baie In cada. Sec1ia de lngrijire a noi lor nascu1i are urmatoarele funclii: locuri In pat pentru nou-nascuti, locuri penlru desfasat, baie pentru sugari. locuri pentru lnfasat. clntarire. postul de lucru al asislenlei pentru nou-nasculi, evenlual loc pentru caruciorul pentru Iransportul sugarilor. Penlru nou-nas cUlii cu agenli palogeni se prevede un sector special de ingrijire a nou-nascu1ilor, cu paluri izolate, locuri de lngrijire $i de lucru. in zona func1iilor auxiliare se prevad urmaloarele elemente. respec Ilv lncaperi: posl de lucru $i $edere penlru surorile medicale, oficiu, lncaperea medicilor, In.caperi de examinare $i tralament, lncapere de lucru aseptica, baie penlru pacienti. camere de zi pentru pacienli $i vizitalori, debarale de depozitare, pentru cura1enie $i penlru echi pament, WC-uri pentru personal $i pentru vizitalori, dulapuri pentru lenjerie $i camera de discu1ii penlru familii. Cerin1ele tehnice: pentru a reduce Iransmilerea prin aer a germe nilor, sislemul de ventila1ie trebuie sa asigure un ritm de 8 schimburi de aer pe ora. Temperatura lncaperilor Irebuie sa se situeze lnlre 24C $i 26C. Pozi1ia: caile de deplasare a lauzelor $i noilor nasculi dupa na$tere trebuie sa fie cit mai scurte. Se va evita inlerseclia sau suprapune rea aceslor cai cu coridoare aglomerate. Obstelrica $i lngrijirea lauzelor se amplaseaza pe cit posibil pe acela$i nivel, pentru a evi ta folosirea lifturilor.
f - - - 3.60
--+--
3.60
----j
Pedlatrielnrectioase. vanante de camera

_---l-----------
Arh .. Dellmann
, - - 3,50
3.50
-~
o
~
~
c::=J c::=J o 0 0 0 c::=J c::=J

o
0
DODD
0 Japta~ n
Masa toaleta
o
r-----Pedlarr.ie-Infectloase, vanante de camera Arh.: Delimann
5,0
cresaD
-----1
Camera cu un pat. incapere sepa rata pentru sugar Arh.: Mayhew
Spilale
B l8 O o
CJ
[J
3.60
0 0
o
3608
Camera cu un pat incapere separata pentru sugar
Arh.: Mayhew
,,' "'
"-J U LJ\J o D(l esD LJ o 8o CJ Do(

DO CJ
D / I LJ 0 L ::J 0
0
C.
D.
000
01
f - - 3.60
- - t - - - 3.60 ------;
Arh.: Mayhew
incaperi pentru sugari $i ingrijirea copilului
598
SPITALE
ZONE DE iNGRIJIRI SPECIALE
ingrljirea sugarilor l;i a copiilor
Pacientii, internati de obicei in c1inici de pediatrie. pot fi impMiti in

urmatoarele categorli: sugari (35% din total). prematuri (13%). copii
mici si scolari (22%) pina la virsta de 14 ani. De asemem. indiferent
de virsta. pacientii se impart si in functie de bolile infectioase. in ca
zul acestor pacienti se va incerca minimizarea contactelor intre pa
clenti si a contactelor pacienti/personal. Geamunle vor fi prevazute
cu sigurante pentru a nu putea fi deschise de copii. Echipamentele
electrlce si corpurile de lncalzire se prevad cu sisteme de siguranta.
pentru a nu pune in pericol copiii. 5e prevad incaperi pentru preda
reo activitati si joaca. Statii de izolare pentru pojar. varicela. difterie.
scarlatina. TBC, Pina la inaltimea de 1.50 m peretii trebuie sa fie la
vabili. Dotarea trebuie sa fie asemanatoare unei gradinite. se evita
atmosfera ..sterila".
1 Dormltoare 2 Medic 3 Pupltru sora
4. Garderooa personal 7 Sedere surori 5 Tratament 6 Camera alaptare Arh .. Kruger, Kruger, Rieger Sectle pedialflca cu 28 patLm Spilaiul Orasene5c Vel bert
Ci o c:::=J o
D D
c:::::J 0 D c:::=J o
ingrijirea pacientilor SUPUl;i radloterapiei
La proiectarea sectiilor de medicina nucleara. care au rol de diag

nosticare si tratament radioterapeutic, se tine cont in primul rind de
reglementarile de protectie la radiatii (~ medicina nucleara). Mari
mea sectiei corespunde unei sectii obisnuite. 5ectia se imparte in
zona de control Sl zona de supraveghere. Astfel paclentii puter
nic iradiati se izoleaza de cei slab iradiati. De aceea majoritatea pa
cientilor sint cazati in camere de 0 persoana.
Camera cu un pat. puternlc prote Jata ia radlatli 51 camera cu 2 paturi in zona de control Arh.: Dellmann
Camera cu 4 paturi cu dotare p1. a515tenta de baza (paclentr internati pe penoada lunga) Arh,: Delimann
..
'-----.J
,-----,
L_~!
L "J
:~
I
= [I
:.3
c:::::J c:::::J
[ I
ingrijirea bolnavilor psihici
in functie de tipulimbolnavirii. in proiectare se diferentiaza sectiile

fnchise de cele deschise (pacienti cu nevoi reduse de asistenta si
cei gray bolnavi), cu urmatoarele cerinte : necesar de spatiu mai
mare la camerele de zi, sali de mese precum si sali pentru ergote
rapie si terapie de grup, deoarece pacientii nu stau la pat; unltati
mici de asistenta (pina la 25 de pacienti) cu circulatii scurte si 0 buna
posibilitate de observare, cu 0 dotare asemanatoare unei locuinte
pentru a da pacientilor sentimentul de siguranta. Tendinta este
catre integrarea acestei sectii in spitalele generale, pentru a evita
izolarea acestor pacienti.
.-,
LJ
:)
W
..
CJ
,.....~.~.
-Eo
1\
360
0\~':": :; 60
roI
--~-
/i ITTlll
i
101
Arh.: Deilmann
--
20
Cam ere pentru paclentl cu boll p51hice care nece51ta rngnjire medlcala
w~oare
$i bolnavi
Sptllalor
00 GO OJ CD
DO
JJ
r-;i L
Birou
DO
Statie pSlhiatflca deschlsa
Sp.al.alor
JC
II
Arh.: Kohler, MOiler-Pauly
1
([)
I gng
cI
Arh.: U, + AWelCken
Spatli tehnlce. eChipament Sedere personal Oficlu 4 locun [alb) Supraveghere 210curi 4 locuri (galben) 2 locuri urgenta Filtru Medic Exammare Mediclgarda Camera asistenta septic (galben) Vestlar pacienti (galben) Vestiar personal Pupitru sora medicalilJarhiva Camera aSlstenta septic (alb) Vestiar paclenti (alb) Aprovizionare centrala concentratelapa 20 Depozit 21 Sala de asteptare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Statle de dializa cu 12 looon
599
--- ---
--~------------------~
-------_.-------
-----..,
r------ -----;
Zona privata.
AZILURI DE BAlRiNI
Dotari penlru ingrijirea persoanelor in virsta: 1. locuinte pentru batrini, 2. camine de batrini, 3. aziluri de batrini
-+llJ
Locuin\a pentru batrini - (]) - @ esle 0 locuinta introvertita care tine cont de necesita\ile persoanelor In virsta pentru ca acestea sa traiasca pe
elt posibil independent, in afara caminelor. Locuin\ele sint risipite in zonele
Spllal
de
ZI
reziden\iale.2 - 10%, Locuinta pentru 1 persoana 25 - 35 m2 , pentru 2 per soane 45 - 55 m2 , balcoane protejate de intemperii ~ 3 m2 . Adincimea mi
Gimnas
nima 1,40 m, usa inspre balcon lara prag,

inot
Ca.min de ZI
Ilea
Locuin\ele pentru batrini, cu ingrijire - cumulate intr-o c1adire, completate

cu spatii comune dotate cu oficiu, ~ 20 m2 per unilate de locuit. Amplasate favorabil in aproplerea azilului care ofera mesele 51 dotarile pentru petrece rea timpului liber, pentru relaxare si pentru terapie. Post de surori medicate cu baie, spa\iu de lucru destinat ingrijirii, spalatorie si camera de serviciu cen tralizate. Un loc de parcare de autoturism pentru 5 - 8 locatari. incalzire 2% peste cea normala, Interventia unor aJutoare ambulatorii ~ (]>. Caminul de batrini cu amenajari de locuinte si de ingrijire sta\ionare. Conform legislatiei locale cu reglementari stricte referitoare la proiectare, av!zare si conditille de utilizare. Datorita suprafe\elor conexe mari, atinge di mensiunea eficienta economic la aproximativ 120 de locuri, Oferta de spatli
Q)
Schema functlonala
i'
destinate meselor, organizarii de evenimente si terapiei. Sectie de ingrijire pentru ingrijire de scurta durata integrata, Dotari generale: treptele 16/30 cm fara suprapuneri. Muchl! de trepte marcate prin culoare. Miini curente pe am bele laturi si pe culoare. Ascensoare pentru bolnavi culcati si cu strapontine. Bucatarii cu parapete de ferestre nemobilate. Construite pentru persoane cu handicap DIN 18025 - pp. 560. Amplasament: in vecinatatea infrastructu
Functiunlle unUl centru pentru batrinl
f - - 4 ,O--j
rii de oras sau de sat Sl a mijloacelor de transport in comun. Spatii in aer liber cu banci pentru odihna.
"'
~
Camine de zi pentru batrini: pentru contacte si aJutor ambulatoriu. Pentru

persoane care locuiesc independent. Cca 1.600 de persoane mai in virsta la 1 camin de zi, Cu spatiu de intilniri (posibil de compartimentat) de pina la 120 m2 , camera de garda si consultatii 20 m2 , spatii pentru terapie prin miscare si prin activitate, vestiare. incaperi pentru grupuri. WC, oficiu, pista de popice.
"' I
!
I
1
@
T
I
.,;
'"
1
2
Locuinta pentru 1 persoana 40 m

I
Locuinta pentru 1 persoana 37
m2
Cam. de zi Cam. de
ZI
I II.
8 oj
I
\)
Dormitor
-+
~.
r
I
Lac. luat
~ U~
C
1,:,'
'I~ :
~1
~i
!
."
8 .;
~I
1
~.
;1
..:..! deZI~
_~--c-
ca;~
o
n,
F-~->=O:::\
'Cam. zi
.i.
::'~~"'/
m2
~Dormitor ,'
r---3,75~-~-3,75~
LBaIC~OC-
1
r;,
V'Oo
/ C
r---:::;..~~
..
Locuinta pentru virstnlci
I_I
:J D ............
O~
LOCUln(a pentru 2 persoane 58
Locuinta pentru 2 persoane 62 m2
T 8
t,
g
oj
1
I - - - 4,00 ---++-----
Bucal
4,00----l
_2.50---+-1,75
-+- 2,51----1
Camin de batrini $1 de ingrijire parter - aripa de locuinte
Arh : Turk/Richter/Bordurs
Locuinta p1. 2 persoane + sera
56 mZ 2 9m
Locuintii pentru 2 persoane 55,5 m'
600
AZILURI DE BATRiNI
Azilul pentru virstnici bolnavi ~i azilul de ingrijire servesc la ingrijirea si
asistenta persoanelor bolnave si care au nevoie de ingrijire.

Prin ingrljlre menlta sa activeze, puterea pierduta trebuie recuperata.
mentinuta sl reabilitata cu ajutor medical 51 de ingrijire.
Separare neta intre zona destlnata loculntelor 5i cea lunctionala -
@.
Zona destlnata loculntelor ~ 50% loculnte pentru 0 persoana ~ 18 m2 pen

tru 0 loculnta pentru 0 persoana. 20 m2 loculnta pentru doua persoane
.... ,.55 -I'-1.90-"-1.90-l-1.55-i 0.10 0,24 0,10 i-l,55-41-1,BO-+t-l,BD--il-l,55-1 0,10 0,24 0,10
Q) - @ . in cazul
2
dormitorulul separat ~ 7 m2 locuinta pentru 0 persoana .
12 m locuinta pentru doua persoane.

Acces
~
1,25 m x 1,25 m cu 1 m garderoba. Bala cu WC, lavoar Sl dus.
CD
~.
Camere de ingrijire cu 1 pat

Baicor. Baleon
Camere de ingnjire cu 2 patun
Grupul de loculnte cuprlnde 8 - 10 locatarl cu spatlu de 5edere comun 51

ollciu in care pot II servlte mesele.
Pentru 2 grupuri de locuinte trebuie prevazut 1 spatlu de ingrljire. Zonele de
culoare servesc la comunlcare, ni5ele pentru constltuirea de grupuri ~
+
a M
1'.
0:
1\, DC
DC
@ .
'"
Spatlu pentru surorl sl pentru predare, WC 51 garderoba. Seqie de ingrijlre

cu baie, cada rezlstenta la acizl, lavoar, WC. bldeu 51 dus. Camera de ser
viciu cu Instalatle de deversare 5i de evacuare a fecalelor, camera pentru
a,
-=
U'>
oj
t
...... , ,63-+' ,50-t+---3,50-----1
0.11 0,24
ci
U'>
lenjerle, Incapere anexa pentru aparate 51 scaun cu rotile.

Sectie pentru ingnjirea de scurta durata care preia locatarl in timpul in care
rudele care il ingrijesc sint in concedlu precum sl pentru ingrijirea necesara
dupa Internarl in spital. pentru reabilitare sau cazuri simllare.
Camere de ingnjire cu 2 patu,ri
oj
Camere de ingrlJire cu 1 pat
AmenaJarlle centrale pot Ii grupate la parter $i in subsol sau pot Ii distnbulte

pe dllerltele sectl!.
Spatll pentru admlnlstratle. consultari, lestivitatl 51 spatli comune, calenea.
Spatll pentru terapla prln actlvltate, gimnastica, ingrijirea picioarelor. Irizer.
(~
/'\. "" ,( ~---_/".~ /t \,'~ 'sect 36 localarl per . ~9Acces

unllale de ingrljlre \
Prolect pilot - extras
" III
I,
Arh.: K.H. Muth
601
1 Spatiu de zi $1 naapte 2 Dus/WC 3 Culaar 4 Balcan 5 Gal peste hal
AZILURI DE BATRiNI
->o1lJ
Grup de loculnle Grup de locumte
CD
Centrul pentru batrlnl Vlersen - parter
Etajul 1 -
CD
Arh .. W. von Lorn
-r--~~
Camera 1 pal
[amera
2 palurl
'~...a......." ....(1
I'
R ,
'"7
Plan partial
CD -
1. Hal acces 2. Ch,asc 3. Cafenea 4. Receplie 5. Sora sela 6 Spaliu club 7 Bibliateca 8. Medic 9. Spa!lu camun 10. Camera 1 pat
Unltale de Ing"jire tipica
1'
I.
11. Camera 2 patun
Fundatia de lacuinte Muhlheim - parter
Etajul1
~G
Arh.: A. Riege
602
Locunle preotltof Allarul pnnclpal
Sacristie
Sacristie
Banca de comunlune
BISERICI
Pentru ca bisericile sint cladiri de cult, arhitectura lor trebuie conce puta pornind de la religie $i liturghie. Bisericile regionale, respectiv episcopiile au linii directoare speciale privitoare la constructia bise ricllor din terlloriile alerente. in plus se va tine cont si de leg;slatia
releritoare la spatiile de adunare publica.
in trecut. biserica catolica era un lacas de cult destinat exclusiv "ser
vitorilor Domnului". Poporul raminea in parte alara in curte, in
"Paradis". Biserica era 0 constructie de cult de un simbolism prolund.
Acest simbolism era exprimat in toate detaliile liturgice, dar si prin
constructie (crucilorma), prin orientare (corul la est), dimensionare
(dupa legi geometrice) - vez; pag. 41-44. Mai tirziu si poporul de rind
a avut acces in biserica. Au ramas accesibile exclusiv c1erului: corul
cu altarul inalt (sarcolagul depozitar al moastelor slintilor bisericii)
despartite printr-un grilaj de restul bisericii, iar in bisericile mari domul
central. "inima bisericii".
In biserica, necesarul de spatiu pentru un loc lara bancheta de inge
nunchere (blserica evanghelica) este de 0,4 - 0,5 m2 , lara culoar
@. Pentru un loc cu bancheta de ingenunchere (biserica catolica)
este de 0,43 - 0,52 m2 lara cui oar -@. Dispunerea s; lorma scau
nelor este de mare importanta pentru dimensionarea spatiului, elec
lUI spatial. acustica si vizibilitate. in cazul bisericilor mici (capele)
este sulicient un culoar lateral de 1 m latime -@ cu banci pentru
6 - 10 persoane (dar nu 8) sau un culoar central de 1,5 m latime,
cu banci de ambele Parti -@. Dat liind cimpul de aer rece din ve
cinatatea peretilor exteriori. solutia mai buna ar Ii doua culoare cu
banci in mijloc -@ cu 12 - 18 locuri (dar nu 15). La bisericile mai
late numarul culoarelor creste corespunzator. Necesarul de spatiu
pentru un loc in picioare variaza in consecinta intre 0,63 - 1,0 m 2 .
Necesarul de spatiu pentru un loc in picioare este de 0,25 - 0,35 m 2 .
Pentru locurile in picioare se utilizeaza 0 mare parte a culoarelor, in
special in dreptul peretelui posterior. Latimea usilor de iesire si a
scarilor trebuie sa lie in concordanta cu legile de proiectare a spatiilor
de adunari publice - pag. 490 su. Culoarul centrat pe axa altarului
este de dorit pentru cununii sau ceremonii lestive, dar este deza
vantajos pentru predicator daca amvonul se afla pe aceea$i axa, asa
cum este cerinta uzuala pentru bisericile evanghelice -@.
Bisericile ar trebui sa lie intotdeauna in strinsa legatura cu un cen
tru parohial. La constructii noi, translormari si renovari trebuie cerut
slatul comisiei diocezane. Aprobarea se va acorda de catre vicaria
tul episcopiei. AI II-lea Consiliu Vatican a introdus 0 reorientare in
construirea de biserici.
Altarul este Masa Domnului, centrul celebrarii euharistice in bise
rici vor exista doar altare lixe, cu supralata (mensa) din piatra natu
rala, piciorul mesei poate Ii din dilerite materiale, cu conditia ca res
pectivul material sa lie durabil si nobi!. in alte tipuri de spatii lestive
altarul poate Ii portabil, din materiale nobile, de 95 em inaltime, dis
pus izolat. asUel inc!t sa poata Ii inconjurat cu usurinta -(0. Preotul
celebreaza in spatele altarului, cu lata spre comunitate. Altarele nu
se vor lolosi inainte de slintire. Sub altar se vor ingropa doar
moastele unor martiri sau slinti.
Flesa
~
ILOla regaltl
LJ
Orga si
CriSlelnitti galena corulul
CD
Schema unui edificiu evanghelic
dupa planurile lui Schinkel pentru Domul din Berlin
Schema unui ansamblu
de cult catollc
=.=
[Io
000 000 000 000 000
Pupltru Crlslalnlta
'--../
AJ(a rnedlana Amvon si altar coaxial
"-V
Amvon dlspus laleral lala de allar
15~
Neon acopent
Masa de altar evanghelic. dimensi unl asemanatoare pentru altarele
calolice laterale. allarele pnnclpale 3.0 m lungrme x 1.0 m lallme. inclu

SlY tabernacul
Amvon cu capertina fonica pentru a refJecta undele sonore spre audltoriu.
f-j\
"!...)
Pupilru (dimensiu nr onenlatlve) 85cm

=
Cnstelnita (dimenslunl orientative)
Arh.: Schwarz
a ~ 85-95. 90 cm
Canfesianal pentru blsenci catalice
a~80-90.e
::::iT':" _~r:U::::~::::::.
~
T.:~I::I::I:::::::::::
~.::::::::::::::::. .
Latlmea loeulUl
50-55,4 50 em
b",5-14em Latimea loculUl = 50 -50,-:::: 50 em
Cuier pt. palane
fa
r-- /85
--I
a
90 - - - I
~w,"" ~
' III
..
..
~m~
-~
JJiL
t iii
1'111
;"'''''' @;"""''''
incalzire
tm
i
III
oBanca;ntr-oblsericaevangheliCa@1Bancainlr-o b,senca catolrca (eu bancheta de ingenunchere) (lara bancheta de ingenunchere)
2@5Lalimimlnimepentrudiferite@5 @dispunen ale circulatiilar ""':jr.::"":.~.:.~.:.~.:.~.:.~.:."".:."".:,,,::~:.
603
BISERICI
->o1lJ
Clopotnil~ "::111
[:;\
Parterul complexulul parohial Koln-Widdersdorf.
~_@
Arh.: Jochen Jakobs 1986
=.=
ggg
000
00C>
000
Etaj~CD
Parter multifunctional 180 locurl ~ CD
La biserici mai mari sau la catedrale (resedintele arhiepiscopilor) se pot construi capele laterale cu altare secundare. Pe altar se vor alia intotdeauna candelabre 5i un crucilix cu trupul Domnului, amplasat pe sau linga altar. Pentru 0 mai buna vizibilitate, spatiul altarului este inaltat si mode lat in acord cu restul spatiului. Linga altar se prevede locul pentru Evanghelie si cupe, precum si un loc de stat jos pentru preot si pen tru aJutoare (lara a Ii de tip tron), de cele mai multe ori in zona cea mai inalta a spatiului Si orientat spre comunitate. De asemenea va exista un amvon lix, pentru predica. Predica 5i acatistele credin ciosllor au loc pe partea dreapta privind dinspre auditoriu. 8ancile pentru comuniune nu mai sint obligatorii. In bisericile catolice. altarele secundare sint dispuse Iiber sau in nise care se pot incuia de latime ~ 2,00 m si adincime de 3,00 m. Nava blsericii dispune de locuri si banchete de ingenunchere (in spatiul Irancez de asemenea scaune joase cu spatar inall) pentru credinciosi. Instalatiile de sonorizare, cu microlon la altar, locul preotului Si amvon. se vor lolosi doar in caz de necesitate. Locul pentru instrumente si coristi se alia in apropierea organistului, insa tribunele nu servesc neaparat acestui scop. Spatiul pentru orga ~ pag. 606 necesita 0 proiectare preliminara minutioasa din punct de vedere acustic Si al spatiului, la lei ca si turnul-clopotnita ~ pag. 607. Pastrarea Euharistiei intr-un tabernacul sigur. Lumina ve5nica indica acest loc din spatiul altarului sau din capela laterala. in lata tabernaculului se proiecteaza locul pentru depunerea cupelor si 0 bancheta de ingenunchere, pentru rugaciunile individuale. Se vor prevedea 0 Cale a Crucii cu 14 opriri, precum Si cele 12 cruci ale apostolilor, ca picturi sau reprezentari artistice, distribuite unilorm, pentru procesluni. in nava sau intr-o capela laterala va exista 0 cris telnita. Pentru conleslune se prevede un conlesional sau 0 incapere speciala. Conlesionalele din bisericile catolice ~ pag. 603 sint pozitionate linga cor sau pe caile de acces laterale, pe cit posibil utilizabile din doua pMi. Sacristia pentru pastrarea tinutelor Si accesoriilor, precum si pentru pregatirea slujbelor se gaseste linga altar. Ventilatia, incalzirea, toaletele, caile de acces pentru persoanele cu handicap si locurile pentru hipoacuzici, precum si 0 parcare sulicient de mare comple teaza programul arhitectural.
8iserlcll
.Ib.:=::fL------,.
'.
..
Parterul "Hoffnungskirche" K6In-Porz.
Arh.: Hadenfeld 1980
CD
Centrul parohial catolic Burgiengenfeld
C).QO i 1\'" 00 ,0 :t.~~~

Arh.: Kiessling
.... ~!jOll
.O:-nn .'
Serviciu reJigios 254 locun
Sectiune
Variants de ulilizare a spatiuluia incaparllor
B. Weber
604
.. ::.:
50
.. ;.:-;.' :-:
:.; ..
ORGI-... CD
Orga - in biserici si sali de concert - este 0 opera de arta, din punct de ve dere muzical, arhitectonic $i tehnic. Nu exista 0 forma fixa. Proiectarea se face in functie de cerintele tehnice, Fiecare orga este un unicat. Orga este o parte componenta a spatiului, deci $i a arhitecturil acestuia. Spatiul si orga trebuie proiectate interdependent. La inceperea proiectarii, arhlteclUl si con structorul de orgi trebuie sa colaboreze. Problemele sint complexe Sl nu pot Ii rezolvate doar de arhitect. Aspectul exterior trebuie sa corespunda struc turti interioare, iar aceasta trebuie sa corespunda aspectului exterior, Factorii care intra in calcul sint volumul spatiului. acustica. pozitia in spatiu. numarul de locuri, cerinlele muzicale (instrument solo - instrument de acompania ment), Cu cit acustica $1 pozitionarea orgii sint mal favorabile. cu atit orga poate II mai mica, Timpul optim de reverberalie in sala plina este de 3 - -I secunde. Peretele posterior, peretii laterali si plafonul din zona orgll vor asi gura pe cit posibil 0 difuzibilitate mare si 0 reflectle buna, Gama de frecventa ajunge de la 16 Hz la peste 10,000 Hz. Sunetele sint mai bine receptate in fata decit in spate, Cea mal buna calitate a sunetului se obtine de-a lungul axel principale / axei iongitudinale. Unttatea pentru determinarea timbrului muzical este registrul si numarul de partl functlonale ~@, Formula Walker ia in calcul si umplerea spatiului: Numarul de regIstre = volumul spatiului m3 + locuri pe scaune : 2
.;.
o
:.:-:< ..
AranJarea tubunlor pe camera cu aer
Bufetul manuaJului
190
25
1 r,1anualul exorec;lv 2 Manualul onnClpar J Manualul frental .1 PozlllV ooslerror 5 Tuourl-prosDeCl 6 Tuburl
12T ransmlsta 13 Camma eu aer 14 Gflm:la ,0 MOIor 15 Ciavlalura oedalleruiL:1 1 I COr:SQI& oraamstulUI :6 Banca organlstu1uI :,Adosalal ~
-;- Acees ot. aCOrdaj 8 Canale ae aer g Bureu! regulator
I
I
I:
85 65 60 1 2 85 75 60 3 120 110 110
4
CD
Sectlune prrn org8. CU IV pedale manuale laterale (nereprezentate)
Manualul exoreslv Maslna de aer (Ineluslv caroul motarulul,l: Nr, de reqlslre 10 20 40 80 Lunglme em Latime em inaltlme em
150 120 '35 5
Burduful regulator: nr. part! eompanente

I Lunglme em
Lat1me em inaltlme em
70 50 20
110 160 200 300 60 80 100 130 30 30 35 40
La umplerea ntmlca cu aer sint necesare deseorl burdufun cu urmatoarele dimen-I

51001
ale camere, (in spalele sau in late I

Lunglme Labme InaJtrme
300 - 400 em 110 - 150 em 130 - 390 em
ralu! orgii):
Formula utilizata de speclalistii in orgi de la dioceza episcopal a din MOnchen/Freising are ca punct de plecare 0 acustica buna, in spatiile mlci se calculeaza un registru la 60 m 3 , in spatlile medii un registru la 100 m 3, in spaliile mari un registru la 150 m3. La 0 acustica slaba (timp de re verberatie sub 3,5 sec.) este necesara 0 marja de + 10 %. Orga este com pusa din diferite parti functionale, amplasate de regula intr-o rami3.!suport de lemn, Regull de baza pentru proportil: mai curind planeitate in loc de adincime, mai curind inaltime in loc de latime. Se va tine cont de inaltimea com pensatorie a salii. Corpul orgli are 0 deschidere frontala, in zona tuburl lor frontale (tuburi-prospectl, Acestea se vor piasa doar incepind cu lnaltimea capului (cca 2.00 mj, Peretele posterior cuprinde mal multe usi pentru acordarea sl intretinerea orgii ~(), Caile de acces pentru acor dare au lalimi de 50 - 80 cm. Prospectul este partea frontala a orgli cu tuburi vizibile, cu deschidere in fala. tuburi din allaj de cositor - olumb, Prospectul trebuie sa corespunda cu partile functionale ale orgli. Tuburlle praduc sunete al carar timbru este determinat de forma constructiva (ci lindrice, conice. deschise. astupate), dimensiune (diametru ingust/larg) si material (aliaj cositor-plumb, lemn). Din considerente funclionale. came ra cu aer are intotdeauna 0 secliune dreptunghiulara. Daca sectiunea or gii este circulara, ea se va proiecta suficlent de mare pentru a permite in cadrarea camerei cu aer intr-o secliune dreptunghiulara.
Locun pe scaune Panl functlonale Reglsrrul pnnClpal cu sunetul eel mal gray Man. pr.1 Pedalier 2'
a = Lunglmea corpulu\ pt
sunetul eel mal grav
b = Lunglmea corpulUl pI.
~l
Dlmenslunile foalelor ale burdufului regulator
Tipulorgli
inel. pedale
sunetul eel mallnall c = Lunglmea de plGIOT -
IManual
32,1
16' I 488
50
a I 1000:
gO!
56Tonufl~19 I
Do-sol" cl
I Peaalier
a 1000
488 I
78
30 Tonun ..+--.2-59
Do-sol" c I
90 i
50 I
8' I 4' I 240 119 9,51 48 30 18 240 38,6 Dimensl unl mlnlme 30
100 200 300 400 500
812202530354012
20 30 I 35 , 40 45 50 55 60 70 , 80
2 3 3 3-4
4
Linia tuburilor unui registru de 8 .
CD
Tabel cu corpur! de tuburi
M~t~~
Dispunerea dlatonica a tuburilor
600 700 800 900 1,000 1.250 I 1,500 1750 2,000 2.500
1
45506070-
75- 85 80- 90 90-100
I I
4 4 4 4-5 4-5 5 6 6 6
4' 4-S' 8' 8' 8' 8'

8'-16'
16'
16'
16'
16'
16'
16'
16'
fara 8' 8' 8' 16' t 16'

16'
16'
16'
16'
16' -32'
16' -32'
32'
32'
32'
A Lada
POZlllV
8 POZI!IV
C Orga rT1ICa
0
E F
I I I
G
H
,' II
..
": :
(Do 01 Do dlez )
Partea trDntala
Oispunere in ter1e
@
Formula pentru stabillrea numarului de registre dupa H,G, Klals
T
a bulelului
...
~
o o
1.60
.0
.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.::.:.: :.:.:
1
: .:
a = Latlmea ineluslv reglstre b = Adinclme mcluslV banca c = fna.ltlmea tara pupitrul de partltura
Planul claviatunlor
Sec\lune-
Consola separata - plan
Seetiune -
605
ORGI
--ClJ
Consola pentru interpret trebuie sa lie ata$ata solidar de orga, Se asi
gura astlel calea minima de transmisie $i 0 maniera de interpretare op
tima. Consola este de regula montata lrontal.
La orga-balustrada consola organistului poate Ii plasata lateral, mai rar
in spatele orgii.
Consola separata se va piasa in pozitie centrala in lala orgii la 0 dis
tanta maxima de 2,00 m, iar organistul este asezat cu vederea spre in
strument ~ pag. 605 @ - @. Transmisia este legatura dintre conso
la organistului $1 camera de aer a orgii.
Ghidajele mecanismului de transmisie trebuie sa lie scurte si simple.
Instalaliile de sullare a aeruJui se compun din ventilator. burdul regula tor si canale intre burdul $i camera de aero Instalaliile de sullare a aerului se alia de obicei in partea inlerioara a or gii, precum $1 in spate $i pe lateral. Instalatiile mari sint necesare in spe cialin sali de concert, unde sint amplasate in incaperi destinate ace stora. Pentru dimensiunea instalaliei de sullare a aerului $i a burdulului ~ pag. 605 0 - , Orga nu se amplaseaza neaparat in tribuna. Ea poate Ii in spaliul altarului sau de tip "cuib de rindunica", Se evita amplasarea in spaliile turnurilor, in ni$e adinci sau in lala le restrelor mari (supralete de racire). Propagarea undelor sonore nu tre buie sa lie impiedicata de grinzi sau arce. In salile de concert orga se va poziliona in imediata apropiere a podiumului.
G)
Plan al turnurilor pedalierului in balustrada
Tip
inaltime
La!;me
In m
in m
Adlncime (prospect
plat)
(fara culoar pI. acordare)
Lada H = 0,6-0,8 m
(])-0
0)
0,6- 0,8 1 2,5- 3 4 6
- 1,2 0.7 -1,2

0,8-1,6 1,2 -1.8 1.2-2 1.5-2,5 2 -3 2 -4
1,6- 2,5 3 - 3.5 5,5- 6,5 4,5 7 7 - 9 8 - 12
Pozltiv
6 7
Orga mica 2 manuale IMP 8'/Ped 8'

2 manuale/MP 8'IPed 16' 3 manuale/MP 8-16'/Ped 16' 45 manuale/MP 16'/Ped 16'-32
@-@ @-@
6,5- 9 7,5-10
-13
Dimensiunile pentru adincimea bufetulUl orgij sint onentatlv8. La dispunerea partilor compo~
nente una in spatele celeilalte $i prospect in consola cre$te necesarul de spatiu destlnat orgii
Greutatea orgii
Pedalier: baza-principal: 16' 600 kg, baza-principaI8' 400 kg/registru manual principal: baza 4' lungime 250 kg/registru manual expresiv: baza 4' lungime 250 kg/registru (inclusiv buletul) manual lrontal: ($i expresiv) baza 2' inaltime completa 160kg/registru (inclusiv peretele cu jaluzele $i buletul), Pozitiv posterior: baza-principal 8' 150 kg/registru, baza-principal 4'
100 kg/registru.
Manual lrontal: baza 2' 90 kg/registru.
In toate valorile sint incluse componentele structurale $i buletul. Sarcinile se dezvolta punctual. Eventual se monteaza distribuitori de sarcina. Pentru consola separata: cu doua manuale pina la 250 de kg, cu trei manuale pina la 300 de kg. Conditii de temperatura $i umiditate ale incaperii: pe cit posibil umi ditate constanta (optim 60%) in tot timpul anului. Valori limita 45% 80%. Se vor evita curentii de aer $i varialiile mari de temperatura. Perioada de incalzire $i racire este de 10 ore. Se vor evita lereslrele in
apropiere sau in spate. Peretii posteriori $i laterali in raport cu orga vor
Ii izolati termic $i vor fi construiti ca supralete dure $i reflectorizante.
Tuburile-prospecl nu se vor expune la soare, Se va evita lumina de re
Ilector. Fiecare orga are nevoie de intretinere, Culoarele pentru acor
dare allate in spatele orgii au latimi de 50 - 80 cm, Orgile construite in consola trebuie sa lie accesibile de dedesubt. In lata ergii se prevede un podium pentru cor $i orchestra,
Tabel- Manmea butelului orgll -
(]) -
@
MP Ped MP Ped
'" ...
I
f---
3-3,5
-j
@-@ -0
M51ME
Ped MP
Ped
'.
..
1
r--- 5,5-6,5
f-----
g
-0
,..-
4,5- 7 -------i
T
I
-0
MS
MEiMS
MS
ME
Ped
MEiMS
MP
Ped MP
Pad MP
Ped
Ped
Ped
e
J,
E ~
MP MF Ped
I
'"
MF
"
1
-0
606
PP
1
f--~
1
f - - - - - 8 m-12 m - - - - - - I
f-----
7m-9m
-----1
8m-12m
-----4
@ -0
@ ~0
@ -0
Dlstanta de la axa clopotului I. d. "S" /
ax. ,ola,'.
H~D
vt!
i
Axa de rota1ie
Clopote, clopotnile
BISERICI QJ
--30
Co
, //
\
DIN 4178 inainte de proiectare: expertii Tn clopote indica marimea, tonal ita tea clopotelor. acustica, greutatea. Turnatoria proiecteaza cadrul ca baza pentru dimensionarea camerei clopotului si a deschiderilor acustice. De asemenea pune la dispozitia inginerului de statica estimarile releritoare la Tncarcari. Inginerul de statica trebuie sa ia Tn considerare Tncarcarile statice si di namice. Frecventa proprie a turnului nu trebuie sa intre Tn rezonanta cu lrecventa clopotului. Clopotele: greutatea. aliajul $1 grosimea peretelui determina volumul sunetului. In prezent se lolosesc instalatii electrice de sonorizare. in me die, clopotele de otel sTnt cu 15% mai mari si cu 25% mal U50are decTt clopotele de bronz, dar se produc din ce Tn ce mai rar. - CD Turnul-clopotnita: ca lunctiune, clopotnita este un instrument mu zical solo care, Tmpreuna cu clopotnitele Tnvednate, lormeaza 0 orchestra. Distanta de propagare a sunetului este determinanta pentru Tnaltimea la care este situata camera clopotului Tn turn: acea sta trebuie sa lie situata deasupra cladirilor Tnvecinate. Calitatea sunetului clopotului depinde de materialul din care este construit si de conliguratia acustica. Turnul-clopotnita va Ii separat de restul cladirii prin rosturi de izolare pentru a se preveni transmiterea vi bratiilor. Din acest punct de vedere turnurile separate de corpul bi sericii sTnt mal avantajoase. Se prevad deschideri de montaj pentru instalarea clopotului si schimbarea lui Pentru Tntretinere se prevede o cale de acces sigura (scara lixa. Tn loc de scara mobila). Camera clopotului: este spatiul de rezonanta 5i de mixare a su netului 51 determina calitatea sunetului transmis. Cu exceptia des chiderilor acustice, camera este complet Tnchisa. -0 - Deschiderile acustice: sTnt de prelerat mai multe deschideri mid. transversale pe sensu I osdlatiilor, decTt c1teva deschideri mari. Propagarea sunetuiui nu trebuie sa se abata cu mai mull de 30 e lata de orizontala, pentru protectla vecinilor. Sunetul produs de lovitura limbii clopotului nu are voie sa se propage. Se va tine cont de acea sta 5i la pozitionarea obloanelor acustice. Suma deschiderilor este de maxim 5% la supralete netede 5i maxim 10% Tn cawl supraletelor cu asperitati ale peretilor interiori ai camerei clopotului. Planseele 51 pardoselile de beton se pot acoperi cu lemn. - - @
'.
/"",0'
Cenlru de greutate . "-,
~.
,
'y
G=m 9 Proportla dimensiunilor in functie de perete
m=masa
Denumin
Fol1a Orlzontaltl Hmu = 1.55
l(
greutalea clopotului
f------ 0
Fol1a vel1;caltl Vma -= 3,1 l( greulalea ----1 clopotului
D=~
2.5
f-----
--I
Solicltarea pe directia onzontala
Jugdrept
IHmu = 0.25 I
l(
greutatea clopotului
V"'u = ',5
l(
f - - - D ----1
greutatea clopOlului
D=~
t.8
Pnnderea in vecinatatea centn.:lui de greutale
Jug cotit din aIel
10
Ii
. ,6
,
\
n
\ /
r-0S3~
I
'.....
j.
I '10
H1 =
+
.l
D,
//
i:--D, ::;
II
.
~s,
\
I I I
~~
0,8 (
I'_D{\
\
H,
/
/
1
\.!.J
", ,
t=:=-~:::;
Sectiun&
1.00
t= +
1
r:;
t=f\
Dimenslo~area camerei clopotului (valorl mlnlme)
Jg ~I';~
-g -~
eronal elect la distanttl mai bun, dar insuhcient
~~,...~./-
~/
a
Diamelrul ciopotulul
b
Greutatea proprle a Clop&tului
a
Diametrul clapatulul
b
Greutatea propne a clopotu\ul
a
Dlametrul c1apotulul
I
mm
kN
d rnm
G
kN
d ",m
I Greulatea I clapgulul proone 3

kN
I
Sunetul InaIt
Peretele ciopotulul mediu gray
Fa
Fa diez~ Sol ~mal '
Sol'
Sol dlE!z" La bemol
La'
Laalez Si: Si"
Do'
00 diez' Re bema!'
Re'
Ae dlez' Mi temol' Mi'
Obloane acustice
Lung,ml Diametru\ cerculul de balans de cimp: :;, S3 = al clopotulUl 3 '" 2.6 X 03 Z S, = al clDpotului 1 '" 2,6 X 01
Deschlderi acustice acolo unde nu laveste Ilmbci ciopotulul
~_ I :
~
Fa'
Fa diez' Sol bemJl'
I~
I~ dlstan1t1
Sol' Sol d",' La bernd' La' Lacrez'S<'

Si'
~\
Propagare dlrectA
O~~" ~>1~l2"m"mUIl ~jl : 18 '

-Q'
B/W/W:;T' F?Z:22@
Doc" Do Diez" Re berm"
Re"
Aediez" Mi bemal" Mi" Fa"
D 1
Fa d"z" SoIIJerrQ"
W-25'
Sol" Sol dez" La bemal"

La"
La diez" S< bemoI"

Si"
o V'::/ <J IM/,;/?/?/g 1
..
19!
$1 mal mull
Erect elect proxlm estompal
b~.la d~t;n1a,
Do"
Lamele din prefabricate de beton
2.250 2.120 2.000 1.680 1780 1.680 1560 1.480 1400 1325 1240 1.170 1.110 1.035 980 930 875 830 780 740 690 650 600 575 550 510 480 450 425 390 370 350
58
48
40 34 28 24 20 16 14 11 10 80 7.0 5.5 4.6 4.0 3.2 2.8 2.3 2.0 1.6 1,4 1.1 0.90 0,80 0.65 055 0,45 0.38 0.32 0,25 0.20 c = 0,75
2.320 2.220 2.100 2.000 1.880 1760 1660 1.570 1.475 1.390 1.310 1.240 1.170 1.100 1.040 980 925 870 820 775 730 690 645 610 580 545 510 480 455 430 405 380
71
59 50 41 35 29 24 20 17 14 12 10 80 72 6.0 5.0 4.3 3.5 3.0 2.5 2,1 1.7 1.5 1.2 1.0 0.80 0.70 0.59 0.50 0.40 0.35 0.30 c = 0,76
1680 1.580 1500 1,410 1330 1.250 1.175 1.110 1.040 985 930 880 830 780 735 690 650 620 595 550 525 495 465 440 415 c=0,78
31 25 21 17 15 13 11 9.0 72 6.2 5.3 4.3 3.7 3.2 2.6 2.1 17 1.5 12 1.0 0.90 0.75 0.65 0.50 0,43
II
",
..
Forma la valaarea
Sectiune -
(j)
Obloane acustice
Dimensiuni caracterisllce ale e1opolulu;
607
SINAGOGI
-'"Ill
Prima indicatie divina pentru construirea unui edificiu sacru cu spe cificatii privind detaliile estetice si tehnice ale tabernaculului se gaseste in Biblie (Exodul 25 - 27), lntr-o sinagoga, punctul central nu este altarul. ci a estrada inalta (Almemor) pentru predicator, cu doua locuri, pentru rabin sl pentru cantor, de unde se citeste din Tara, Sinagoga este orientata catre lerusalim. Pe peretele frontal se gaseste scrinul in care se pastreaza sulurile de Tara (Aron Hakodesh), Acesta este unipartit in spatiul askenazic (in ebraica "german", general european = dias para) $i tripartit in spatiul sefard (in ebraica "spaniol". general oriental = Palestina), lntre Almemor $i Aron Hakodesh se gaseste culoarul pentru procesiunile festive de prezentare a sulurilor, Construirea unei sinagogi este intotdeauna a noua incercare de a solutiona conflictul referitor la dispunerea in plan, si anume conflic tul dintre centrul spiritual reprezentat de Almemor (spatiu central, mai ortodox) si centrul spatial reprezentat de Aron Hakodesh (nava, mai liberala) sau sinteza geometrica dintre dreptunghi si patrat ori cerc, Simbolurile care sint steaua lui David, sfesnicul cu 7 brate si tablele de legi mozaice sint elemente indispensabile,
MiazAz; (sau sud)
~~;:Tf;:~~ff~~ ;.-,:.-~. ~~. ~~-~?~~
__ , _ '
'-~- . A : i
&
.,;" '/' '''''_
CD
Cart religios (labernacul), prima casa a Domnului la evrel

~
Spallul unui tabernacul -
CD
sinagoga este de cele mai multe ori integrata unui centru al co munita\li, ca sala de rugaciune si de adunare. Zona femeilor este ca sala - separata macar de cea a barbatilor si nu se afla in cimpul vizual al acestora, ea fiind organizata de cele mai multe ori ca tri buna. La intrare se gase$te a fintina sau un lavoar pentru spalatul pe miini. Baia rituala (baia evreiasca, MIKWA) cu bazine pentru fe mei se afla de obicei in pivnita, racordata la apa curgatoare, natu rala prin tevi confectionate din materiale nemetalice, In sinagogile mai liberale se gasesc si orgi, dar nu ca elemente decorative, Decorul sinagogii nu are voie sa cantina reprezentari antropomorfe; sint permise doar ornamentele cu motive vegetale, geometrice sau caligrafice,
1 Magazle 2 Gradinlta 3 Sala lestiva 4 Bucatarie lactale 5 Bucata.rie carne 6 Grad,mta 7 Foaler 8 Club 9 Sinagoga
0-3,4-6,7 -13,2
- 26,6
-66,6
I
lerusalim, templullu; Solomon, seqiune longitudinala -
:.
..
0-3,4-6,7 II I I - 0,67
-33,3
I
-66,6
Planullemplului
Mannheim, sinagoga cu cenlru comunitar 1967; Arh,; Karl Schmucker: Plan
o o
Sinagoga Or Shalom, Chicago 1986; Arh ; Stanley Tigermann; Plan
CD
Darmstadt. sinagoga cu centru comunitar 1988; Arh.: Alfred Jacoby: Planul parterului
608
MOSCHEI
-+1lJ
Moscheea (MASJED sau JAMIH) este casa de rugaciuni, centru cultural, loc de adunari sociale, tribunal, scoala si universitate (Coranul este pentru Islam izvorul central al regulilor de viata, invalamintului, justiliei, religiei etc.).
120 ,
- -
~----
--------j
G)
Oameni in timpul rugaciunli
in larile islamice moscheile sint situate in bazar (SUK), in centrul vietii publice. in larile in care astfel de dotari lipsesc, acestea ar tre bui proiectate impreuna cu moscheea (frizerie, magazine pentru ali, mente permise, cafenea). Moscheile mai mici (MESCIT) au mai rar minarete (MINARE), la moscheile mari (CAM II) acestea exista intotdeauna. Musulmanii nu au orga si nici clopotnila. De 5 ori pe zi MUEZZIN-ul cheama la rugaciune de pe balconul - de cele mai multe ori acoperit - la care se ajunge pe scari sau cu liftul. in prezent este foarte raspindit difu zorul, desi in multe lari este interzis. Marimea salii de rugaciune are ca unitate de masura 0 suprafata de rugaciune de 0,85 m2 pentru fiecare credincios. Sala este de cele mai multe ori dreptunghiulara sau patrata, deseori acoperita cu 0 cupola central a si dispusa cu direclia de rugaciune spre Mecca. in partea frontala (QIBLA) se afla nisa pentru rugaciune (MIHRAB); linga aceasta se gaseste amvonul pentru rugaciunea de vineri (MINBAR) pentru teologii moscheii (IMAM). La amvon duce intot deauna un numar impar de trepte. 0 bariera de cele mai multe on simbolica sau 0 tribuna desparte barbalii de femei. La intrare se gasesc rafturi pentru incallamintea credinciosilor si incaperi pentru baia ritual a, intotdeauna cu apa permanent curga toare. WC-ul este de tip turcesc si dispus perpendicular pe directia spre Mecca. Aceste amenajari au adesea intrari separate pentru barbali si femei si trepte pentru tribuna femeilor. Multe moschei au 0 curte interioara de aceeasi marime ca si sala de rugaciune, care in zilele de sarbatoare se foloseste ca 0 extin, dere a spatiului de rugaciune. Curtea dispune de 0 fintina decora tiva (CE$ME) pentru spalari rituale. in larile calde se planteaza intr-o dispunere geometrica - copaci care of era umbra. Programul este completat de birou, biblioteca, sali de clasa, depo zite si locuinte cel pUlin pentru IMAM si MUEZZIN. in decoratii nu se permit reprezentari antropomorte sau zoomorfe. Ornamentele florale si geometrice (ARABESClIRI), precum si ver setele din Coran in caligrafie araba sint indragite si s-au transfor mat in opere de arta.
Mecca" Kaaba
,...+-.~
'
/
I
",
Salade rugaciune
1\
//
<Iu-----f--T-'''------I:
;;;
'"
rip constructlv Istone
Sectiune
I I
I,
.. '
t~~~~;_(_~~~:el
'~""""""='""""""'~~-l~' :
~'--'----------' -
Centrul cultural islamic din Koln

rr- .... --r--,..--,--,---
I
Arh,: Ruhi Alagoz
Parter t Intrare barbati
L'TJlffi--;
E0:-~
L..a.-t
[2}@
---l'
r.~"_ '~1""-'
{9
Subsol 1 sirul de chiuvete 2 Windfang 2WCuri 3 Dusuri 3 Rafturi pI. pantoli 4 Troliuri 4 Birou/Hogea 5 Bucatarie 5 Sala de rugaeluni barbatilparter 6 Inlo/barbati 6 Sala de mese 7 Intrare/1emei 7 Cenlrala termica 8 Fr;zer 8 Windlang 9 Info/lemei 9 Sala de cursl barbati 10 Raftur; pI. pantoli 10 Biblioteca si sala de seminar 11 Sala de rugaciuni 11 Sal a de cursl tribuna/Ierne; lemei 12 Balcon 12 Har 13 Minaret cu ascensor Legenda
,'
II
..
Centrul cultural islamic din Frankfurt
Arh,: Ruhi Alagoz
Subsol~
~ ,@
609
MUZEE
~lIJ
Aor::;':lz:onare rnagaz:ne
calenea
reslaL.ranr
Supraveghere
CD
Schema fluxului de circularie
Schema spaliilor -
G)
1
ColeciJI, aprQvlz:onare. magazl8 :nanuale,compendll. blrou
AOmrnls:ralia. transport Sj Ctrcuiatre. para
8
Invataminl. garderobii,laborator. prezentare
~!retlnere
i,
"
cons,"ar" atelrer
II ~.,raUiblblloteca. I
tlpar. coplere
'--..
I
arhlva C3lJloage
1
Inlrare vlzrlalon. ,1lagazlne. restaurame bar, spa!!1 puolice
.,.....-----J
I
4
Magaz:a prrnCipala. servlC',U de pa.:a. acees pentrtJ public
6
10
Tennlc. Cllmatlzare venliialle. contrOl paza
,,
"
Schema functlonala a muzeului
r/' ~, ,',
~'b
~)
,,'., , " '

/'
T
~
Salile de expozitie pentru opere de arta $i opere $tiintifice'trebuie: 1. sa ofere acestora protectie impotriva distrugerii, furtului, umiditatii, aerului uscat, soarelui $i prafului $i 2. sa Ie prezinte in lumina cea mai bun a (in sensuI larg al cuvintului), care se poate realiza prin expunerea in urmatoarele moduri: a) mod de prezentare pentru studiu (stampe, schite de mina etc.) in mape depozitate in dulapuri speciale (cu sertare), cca 80 cm adincime si 1,60 m inaltime; b) mod de prezentare pentru public (picturi in ulei. picturi murale, ex pozitii tempo rare si altele asemenea). Publicul trebuie sa poata vedea exponatele integral si fara efort. Aceasta presupune 0 dispunere bine definita in spatii generoase, pre cum si incaperi de a forma si intr-o succesiune corespunzatoare. Pentru fiecare grup de picturi se va utiliza, pe cit posibil, a incapere, pentru fiecare pictura un perete. Acest lucru face necesare incaperi mai mici. Fata de incaperile mari, acestea ofera in plus pereti de expunere mai genero$i in raport cu suprafata, caci dimensiunea incaperii depin de de dimensiunea tablourilor. Marimea incaperilor se va corela cu marimea tablourilor. Unghiul cimpului vizual normal al omului este de 54 sau de la ochi 2JO in plan vertical in sus, de aceea pentru tablouri Ie bine luminate, cu a vizibilitate buna de la 10m, rezulta a inallime de expunere de 4.90 m deasupra liniei ochilor si de aproximativ 70 cm sub linia ochilor -> . Doar tablourile de dimensiuni mari vor ajunge pina la soclu si vor depasi limita superioara a cimpului vizual. Picturile mici se expun cel mai bine cu centrul de greutate (linia orizontului din pic tura) la inaltimea ochilor -> pag. 611 @. Necesarul de spatiu pentru 0 pictura 3 - 5 m2 perete de expunere Necesarul de spatiu pentru a opera de arta 6 - 10m 2 supra fata de incapere Necesarul de spatiu pentru 400 de monezi 1 m2 de vitrina
"
"
'"
T
I
..
0
'
OPlional perele exterior din stlclA
v'r1....'~ ~~~~
<1'0 ~:>:::
", "
0
",~
, 60 ')<,
45"
I
T
-----~--------------
"
"'
~
f-- 3 O--.oj
'" ,., oj
~
1;:1
I \\]1
~ Perele cu geamuri var=:

i
--:..,
r-
/;
30
,.,
0
<D
~I
~
I
/
f----
9.75--------1
I!umlnarea se lace astfelincft un ghlul de incidenta sa corespunda celul aferent lummli naturale
Sala de expozitie cu lumina late rala. suprafata ideala de expunere intre 30 si 60 la a inaltime a salii de 6,70 m Sl a inaltrme de parapet de 2.13 m pentru plctun
20,0
10.0
10,0
ifo\
~ amovlblll intre sHlpl
Sali de expozitie cu suprale\e optime de expunere. Peretii de expunere
Ii
,I
11
Sectiune transversal a caracteris tica pentru un muzeu de istorie na turala
o a;
I
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
I-- A -.., I- B -I
Galene cu iluminare de pe olatura, partea infenoara ilummata indirect, iluminare moderata
Ecran
lJL
r---- c _
1------ D-----'
Sala de expozltie cu peretl rabatabili - Arh.: K, Schneider: POslbllitati multiple de aranjare a spa~iulur
$ine de glisare Sine de glisare \ r,asA de otel
Geam !itriat !Geammat
,/
I
Nord
I
Sud
'I
"' '"
f----l0,O-~
--------- -1
Pia d.
,I
i/
0'.'
__ -
----,
I ,
L j 1 ~----::
I I I I
\ /-----Jl
I ________ J
t----
10.0
-------1
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':':':':':':':'.':
Vedere din laterel
Sala de expozitie bine iluminata. dupa experimentul Boston ~ III
Sala bine iluminata cu lumina uni forma. bilaterala. dupa S, Hurst Seager-Ill
2Saladedepozitareapictunlorcuramedeexpuneremobile cu piasa @ care se expun plcturile care pot fj accesate prin extragerea manuala a de otel pe panourilor
610
MUZEE --Q]
J1b.
--
(: ,
~
1
D
~
i
I
CircuH proiectal
',,--
--
----
- -
~
j
.1
1
'--+
AranJare libera
LJ
EB ," 'TI
leSlU!
lntrare~
- - - -
, ,
.....
-------- -
Acces vizilalori
G)
CIrcuit diriJat
r--:
J--, i-----,
(
' ..~
'~
U
.....
"
'-------.......L---6
Circuli liber
D-'
, r-'
":
,
~
/-
'--.
-+ <f>
Windfang'hol
---.L-------....J
2.20 - 2.50
::: . 1 CO
I
Acces ViZllalorl
Calculele pentru iluminarea muzeelor - QJ sint loarte teoretice. ca

litatea iluminarii liind decisiva. Experimentele americane sint in acest
sens mai edilicatoare ~ QJ . in ultimul timp se prelera din ce in ce
mai des lumina artiliciala in locul celei naturale. chiar in cazul lumi
natoarelor orientate catre nord. Supralata optima de expunere intre
30 si 60 la 0 inaltime a incaperii de 6,70 m si 0 inaltime de parapet
de 3.04 - 3.65 m in cazul picturilor. in cazul sculpturilor cl. experi
mentului Boston - pag. 610 @.
Amenajarea generala: se evita circuitele nesf1rsite. se prelera aripi
care radiaza de la intrare. Lateral se prevad incaperi pentru impa
chetare. expediere. administratie. atelier loto. ateliere pentru reno
vare. sali de curs ~ universitati. Cetatlle. castelele, manastirile sl alte
cladiri similare care nu sint utilizate se preteaza cel mai bine la rolul
de muzee.
Aceste constructii olera un cadru adecvat. prelerabil muzeelor im
personale, asa-zis moderne. in special in cazul exponatelor istorice.
Condi\iile standard de temperatura si umiditate pentru muzee prevad
o temperatura de 18 C la 0 umiditate relativa de 55%. dar adeseori sint necesare conditii variabile. in tlmp ce se va mentine 0 umiditate optima de 55 - 60% pentru lemn. de 50 - 55% pentru pinza, respec tiv de 45 - 50% pentru hirtie, in cazul metalelor ar trebui sa se res pecte 0 umiditate mai redusa. de la 4% la maxim 40%. Foarte impor tanta este evitarea variatiilor bruste de umiditate. mai mult de 2.5% intr-o ora sau mai mult de 5% lntr-o zi. Variatiile sezoniere nu trebu ie sa depaseasca plus 5% vara si minus 5% iarna. Fluxul variabil de vizitatori creeaza 0 permanenta schrmbare a conditiilor climaterice.
Pictura
1.20-1,40
I Lallmea
\~\
1.40-160
I
Oblect . . P'CtU" s j u.. / / }:..
__ . . PC:~(I~ __ ~
120 - 1.40
in functl8
I de manmea
D,~anta~(!7~
_
cuioarulul I de acces
.....
:::::;:::::::;::::::;:
~.
~
I
! Lallmea minima
! a cu!oarulUI
-~
- -
- - - -
aI::h . "t!
Vedere spre cenlru
Fereastr"
~
...
..
:~,~mbra
~:~bra,f~reastra normala
\
J.. Mod de I/IZlonare SI circulI pentru plctUri pe perete

~_'_'_0_
Piasarea vitnnelor
Perete in
LumIna lateral~ alternatlva
PIClura
Plctura
Circuit
J?-I I
90 x 1.5
@~
P,ctura
,"
Z
90 - 1 0
r-1.0 ----j
Evitarea aglomeranlor In colluri
Distanta la lumina artificiala Sl naturala
Lumina si umbra in vitrina
.
III
..
Lumina optima de la nord
i
200
175
Cuvlntele de \
30 - 35
I
;
Piclura
pe plctura sau \
!
f
~aeb:~a~i~~~ile
1.10m
\!
~carte
;::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::
" E "6;" '27;'" ;i:F" 42; ..
'H=tgo:;' 0,5 I 0,6 I 0.75 I
f--100---J
.............. :::::::;:::::::::::::::::::::::;;:::::::::::::::::::::::::::::
f+
T
I
Distanta
normala
\1(5' -
20'
30-38
E'f---200---+-50-'-50-+-50-+-50-J H ~ Elg27" ~t~EO
Cimp vizual- inal\ime/marime $i distanta
PnVltor
Granite de lizibilitate
611
MUZEE
EXEMPLE INTERNATIONALE
-UJ
Muzeul nu indep1ineste doar functia de expozitie, ci si cea a unui cen
tru cultural. Multifunctionalitatea trebuie asigurata prin schema
spatiilor.
Sali de expozitie: expozitii permanente si temporare.
Lucru. studiu: biblioteci, sali audio si video, sali de seminar.
Relaxare: zone de repaos, cafenele, restaurante.
Depozitare, conservare, magazii, ateliere, organizare, administratie.
Oirijarea luminii
CD
Muzeul National pentru artci occidentala, Tokio. Sectiune
Arh.: Le Corbusler
r----o.....
~
I
-----=-
~
I
1
Expozitie
Expozitie
'I Expozi\ie I
h
I Blrou
Muzeul Guggenheim. New York. Plan+ +
Arh.: Frank Lloyd Wright
(2)
Secliune si dirijarea luminii in MuseD Civico, Torino
r~
I
I Birou
Depozit
]
Arh.: Bassi si Boschetti
Sectiune -
Interior -
Muzeul de artc'i modema, Rio de Janeiro. Sectiune si dirijarea luminii
Arh.: Reidy
Vedere -
-0
Centrul Pompidou, Paris. Vedere
Arh.: R. Rogers: R. Piano
II
j
~WR
""'\
llillT rf[IIJT rf[IIJ
IlIIJT
rf[IIJT mIlrT DIDI

-,.;.
ITIlJ
[]]]
J:
,,--.,
r
M
19AF
;,.-,-===--- I I
612
Louvre. Paris
Arh.: Pei/Partner
Muzeul din Gara dOrsay. Paris
Arh.: Aulenti Rota
MUZEE
EXEMPLE GERMANE
Fatada de vest
CD
Coleclla de arta NRW Dusseldorf
Arh.: Dissing & Wertling, Copenhaga
Muzeul de arta moderna, M6nchengladbach
Arh.: H. Hollein: Schmitt Legenda: ~

1234-
5678-
Terasa de acces Holul de intrare Expozi(1I tempo rare Curtea cu sculptun Sala de semlnani Restaurant Foalerlteatru mlC Conservator
Plan
IlumlOarea - detaliu
Extinderea galenel de stat Stuttgart
Arh.: Stirling si Wilford Legenda: ~

1234-
(2)
56-
7 8-
Curtea de acces Foaler Expozltii temperare Restaurant Admlnlstratia Biblloteca Villa Metzler, Rococo Gradlna interioara
Muzeul de arta aplicata, Frankfurt. Fatada de est, sectiune
Arh.: Richard Meier
Sectiune ~
I~
Sectiune prin acopens normal
tip shed cu luminatoare la 53
' III
.,
Legenda: -
Plan etajut 1
H 1 u lJ
Arh.: Busmann. Haberer
1 - EXpozlt1e
2 - SaJa de lectura
3 - Sala de seminarii
4 - Admlnlslratie
5 - Gratica
6 - Alee pnncipaia
7 - Galene
8 - Restauratorul-set
9 - Analiza
10 - Fizica 11 -Chimle 12 - Restauratoni de hirtle 13 - Atelier totO 14 - Atelier
Muzeul Wallraf-Richartz, muzeul Ludwig - K61n
613
Sursa:
Garten- und Friedhofsamt (Ofidul de gradini $i dmitire), Str, Bessunger 125, Darmstadt
~
CIMITIRE
CREMATORII
Dimensiunile vaselor pentru CenU!?a (urnelor) sint, de cele mai mul te ori, stabilite prin reglementarile proprii cimitirelor ~ CD, Nisele de perete in care se depun urnele in columbariu au de regula 38 - 40 cm latime si adancime $i 50 - 60 cm lnallime, Sicriele sint adaptate !a dimensiunile corpului ~ CD, Asezarea pe ca tafalc se face in compartimentarile capelei mortuare, care sint despartite de pereti usori de inaltime medie (tabla sau plante) ~ @, La amenajarile de dimensiuni mari, caile de acces pentru ciocli sint desparjite de cele ale familiilor ~ 0, care pot privi decedatul pElna la lnmormantare prin pereti ermetid de sticla, Contactul reciproc mtre di feritele grupuri lndoliate se evita prin stilpi decro$ati, Amenajarile mal
noi nu au culoare speciale pentru familii, deci nid culoar lateral
(Essen/Ruhr),
Dimensiunile uzuale ale celulelor sint :
2,2 x 3,5; 2,5 x 3,75; 3,0 x 3,5 m,
Temperatura capelei mortuare trebuie sa fie;" 2 si ~ 12; niciodata
mal scazuta. pentru ca inghetul duce la dilatarea si ulterior la deteriora
rea cadavrelor, Acest nivel de temperatura trebuie mentinut, mai ales
vara, prin sisteme de Jncalzire si racire, Pardoseala trebuie sa fie im
permeabila. neteda si usor de lntretlnut. finisarea peretilor facindu-se
eel mai simplu prin varUlre, stratul de var trebuind sa fie inlocuit des,
Pentru amenajarile man se mai prevad: 0 camera de 15 - 20 m 2 pen
tru paznic Si pentru ciocli, cu toaleta si posibilitati de spalare, tot aid
trebuie sa existe si loc pentru carucior (dimensiuni: 2,20 x 1,08 pana
la 3.0 x 1.1 mj,
in orasele mari exista 0 lncapere speciala pentru depozitarea cadavre
lor neidentificate si 0 lncapere pentru dispunerea hainelor acestora,
langa acestea aflindu-se sala de autcpsie si camera medicului ~ @,
"
latimea por1il
, , , , , ,
:.<
2,2
7,6 incluslvalelaiuJ
./
Urn a si sicriU. dimensluni uzuale
Transportu; slenului: dimenSlunea unui ane s"atlmea ,cc eu apurtatorilor sieriulul

Oimenslunlle unel ma~ini pentru traesportul s;enelor 6,3 mlunglme, 1,95
latlme 235 minaltime

I. .
I
' ill', , ' ~m

i Vizitatori $1 cioclii
I
."
Vizitaton
Vizitatorl
' I
~ :1 1 1 11
Vizitatori
"":
Ciocl!i
\"""""":,,,,.1
@ @-@
@
Difente dispuneri ale incaperiior mortuare
Seara 1 '400
Suprafala rCOborita
000 000 000 000

inc.apere de adunare
"''p,O.Q...OP.JL . _ . O.J1"pQ:;J.QQ...
Familia
incaperea de incinerare se afla fie la subsol cu coborirea sicriului ~

' fie in spatele capelei, separata de aceasta printr-o incapere tam
pon - 0) $i@,
Deplasarea sicriului la nivelul solului se face cel mai simplu cu ajutorul
unui mecanism aclionat manual: in cazul lifturilor action area este hi
draulica, Usa incaperii-tampon sau capacul deschiderii din podea se
lnchid lent, pe masura ce sicriul avanseaza in incaperea tampon res
pectiv coboara.
in camera de incinerare sicriul se muta de pe carudorul transportor pe
un carucior intermediar care a$aza sicriul pe gratarul de $amota al
cuptorului.
lncinerarea se face in cuptoare speciale cu cocs, curent electric (con
sum pentru incinerarea unui cadavru: 45 kW) sau cu gaz. fara nici un
fel de degajare de cenusa sau miros, in aer uscat de 900 - 1,000C,
deci fara ca flacarile sa alinga cadavrul. Cuptorul se preincalze$te 2 - 3
ore, indnerarea propriu-zisa dureaza 1 1/4 - 1 112 ore. Cenu$a este
colectata in cutii metalice inainte de a fi depusa in urna, Pentru a su
praveghea indnerarea se prevad vizoare,
Aceste amenajari se situeaza pe cit posibil in spatele capelei dmitiru
lui care deserve$te toate confesiunile (din acest motiv sint necesare
doua incaperi pentru preoti), Marimea capelei este variabila, ~ 100
scaune $i 100 de locuri in picioare, 1 - 2 incaperi pentru familii (care
pot servi $i ca incaperi de adunare) $i alte anexe - @,
incaperile administrative se amplaseaza pe cit posibil in continuare. 0
incapere pentru conducere, 2 - 3 birouri, un depozit de sicrie, 0 locu
inta pentru administrator $i una pentru paznic, fochist etc.
in spatele acestora se plaseaza gradina cu sera, incaperea pentru
gradinar, eventual arhitect peisagist, camera de zi pentru mundtori,
depozitul de instrumente $i seminte, toaletele etc.
Plan schematic al unei amenaJari cu incaperea de incinerare situata sub inca perea de adunare
Transportul cadavrelor (si dezinfec\iel
Incaperea de incinerare in spa

tele salii de adunare separata prin incaperea tampon
Locuin\e
Angajati
fmbracaminte
Acces
Schema leg~turilor funetionale ale unei eapele eu erematoriu $;

incaperi auxiliare pentru cimitire mai mari
614
CIMITIRE
Amplasarea
Pe cit posibil amplasarea se va face in apropierea unei paduri cu fond silvic vechi, usor accesibil cu tram
vaL autobuz, sau mijloace similare la 0 distanta ~ 3 - 5 km de ultima c1adire. Solul va fi usor de sap at,
adica lut, nisip sau ceva asemanator. Pinza de apa freatica trebuie sa se afle la 0 adincime de ~ 2,50
- 3,00 m, fiind eventual necesar drenajul. Pentru irigatii se prevad conducte de apa cu debit mare.
Necesarul de spatiu
La 100,000 de locuitori necesarul este de cca 40 de hectare, inclusiv caile de acces si spatiile libere
(amenajarile actuale au suprafete mal mici), Dimensiunea in orasele mari este ~ 40 ha Si ~ 70 ha, Din
aceasta suprafata 50 - 65% sint aestinati mormintelor, restul cailor de acces si spatiilor verzi.
Se ia in calcul un raport de 70% inmormintari si 30% incinerarL Intr-un oras industrial cu 70.000 de 10
cuitori 42% dintre persoanele decedate au fost inmormintate, din acestea 28% au fost adulti, 10% co
pii pana la 10 ani si 4% copii pana la 3 ani, Mortalitatea insa s-a repartizat, pastrind aceeasi ordine, in
raport de 11 : 1: 9,
Marimea si perioada de folosinta a mormintelor prevazute in regulamentele cimitirelor difera ~ tabelul
ce urmeaza.
Tlpul mormintulul
:
1) Sirurl penlru adultl .
CD
Alinlerea mormintelor "cap la plcior" in sectiunl cu 200-300 de mormlnte
Dlmenslunr
(em)
i
I
i
I
Spatll intermedlare I Durata de descompunerE (em) Timpul de folOSlre (ani)
I
I
!
i
I
210 < 75 -250 < 120 150 < 60-150< 75 100 < 60 300< 150-350< 150 300 < 120-350 < 150
.. . . . ,
. . . . . . . . . . . I
30 30 30
20-25 20 15 40-100 50-100
2) Sirurl pentru copli oana la 10 ani 3) Sirurl oentru COPII pana la 3 ani Mormlnte speciale cu gard viu Cnpte
Alinierea mormintelor ..cap la cap', despMite pnn gard VIU in spatli inguste cu carare coborita
Cimp de urne Locun prlnclpale
100 < 100-150 < 100 150 < 150
60 100
10-100 30-100
~~<'!~~~~~
~>I ~i
I
//
~~:."
/,-:../
v;>;""'; '. 2.4~

y
1:1, ~~,l\
1'''''-30'','1'
La sirurile de morminte adincimea gropilor este de 2,00 pina la 2,40 m

la adulti, de 1,50 m la copii pina la 10 ani, si de 1,00 m la copii pina
la 3 ani.
Inaltimea mormintelor era de 25 - 30 de cm de la nivelul solului, in
conjurat de piatra, In prezent ea este limitata la 15 - 20 cm, dar exista
Si morminte la nivelul solului ~ .
Amenajarea generala: accesul principal este inconjurat de copaci;
in apropiere exista 0 statie de tramvai Si autobuz Si un loc de int1lnire
pentru familii si cunostinte. Va exista un loc de comercializare a flori
lor Si coroanelor de flori, un grup sanitar (1 pisoar, 2 WC-uri barbatesti,
3 WC-uri pentru femei),
Sir simplu de morminte H. Hartwig ~ (j] eu vegetatle presensa
50",,':--.. ',/,,, ~/' 2,50 ' 1,0- 2
\:=.J '3'
Morminte duble (pereehi) separate de gard viu, inalta~ in raport eu cararea. similar ---.... @
Incaperea mortuara ~ pag. 614 se afla fie la intrare, fie central, cu alei
de acces pentru dric/masini de 3,5 - 4,0 m latime.
Impar\irea cimitirului pe grupe ~ functie de tabelul de mai sus, tinind
cont de timpul de folosire Si 0 reocupare treptata.
Suprafata sectoarelor este de 30 x 30 - 40 x 40 m. Limitarea laterala
se face cu copaci si parcelarea prin intermediul perechilor de mormin
te ~ sau a gardului viu de aprox. 1,5 m inaltime ~ traversate
de alei de 1 -2 m latime. Trebuie prevazute banci pentru odihna, bazi
ne cu apa pentru udarea vegetatiei, surse de apa potabila, in colturi re
cipiente pentru deseuri ~ (j).
Morminte de tamilis Marime a
Doua In succeSlune b
210curi 410curi 610euri
2,50 2.40 2,50 4,80 2,50 7,20
2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 3,90
<'
Zona pentru urne, inconjurata de gard viu sau co~ci, dlspunerea similara cu - l!J
Mormintele sint dispuse de-a lungul aleilor principale, zidurilor incon

juratoare sau la capetele de-alei ~ @. Mormintele pentru urne sunt
amplasate in zona verde, spatii limitate de gard viu,
Urnele din lut sau piatra se afla in sau pe soclu, peste sol.
Pietrele funerare
Acestea se aM intr-un sector neinconjurat de gard viu, Pietrele fune
rare sint fie verticale fie orizontale, marimile Si culorile sint pe cit posibil
unitare.ln frumosul cimitirOhlsdorf linga Hamburg se obtine efectul uni
tar prin limitarea la pietre in culori deschise (forma Si textul difera) Si
marimi apropiate,
>
: 85,00
,1
III
8.
I
I
:1 ]'
,
ll._~..,...:::::~::;;;..
Forma mormfntlJllJi mormint slmpllJ .

4 - 6 - 8 locuri (morminte de familie)
fnaltime
I~time
grosime
we
1,0-1,05 120-125 120
40-45 50-55 150
9-10 to-12 13-15
mormfnt dubllJ ClJ vegetatle . mormint triplu. in locuri potnvite
elmi!ir pentru un sat mai mare sau a localitate (eu posibilita\i de extindere), aproape de biserica, motiv pentru eare nu e necesara eapela, dupa propunerea H, Hartwig ~ (j]
615
PREVENIREA INCENDIILOR
Toate Regulamentele de constructie ale Landurilor stabilesc cu va
loare de obligativitate:
Sistemele de constructii trebuie astfel realizate din punct de vedere al
- combustibilitatii materialelor,
- duratei de rezistenta la foc a elementelor de construc\ie exprimata
in clase de rezistenta la foc, - etan$eitatii inchiderilor de goluri, - dispunerii traseelor de evacuare. incH sa fie prevenita izbucnirea unui incendiu si extinderea focului $i a fumului si sa fie pasibile, in cazul unui incendiu, salvarea oamenilor si a animalelor precum $i operatiuni eficiente de stingere a incendiului. Pentru indeplinirea acestor cerinte exista masuri active si pasive. Prin masuri active se inteleg toate sistemele care actioneaza automat in caz de incendiu, prin masuri pasive se inteleg toate solutiile constructive pentru c1adire $i elementele ei de constructie. Masuri active sint printre altele sisteme de semnalizare a fumului $i focului. instalatii de sprinkle re, instalatii de slingere cu apa, instalatii de stingere a focului cu CO 2 , instalatii de stingere cu pulbere, instalatii de stingere cu spuma, dispo zitive de evacuare a fumului si caldurii cu deschidere automata. Masurile pasive sint descnse in DIN 4102, Partea 4: de ex. sectiuni mi nime de pi ese, captusiri $i cama$uieli. Aici intra $i dispunerea instalatiilor ascendente, montarea de u$i $i geamuri rezistente la foc, montarea de plafoane suspendate. racirea cu apa a profilelor de otel precum $i dimensionarea captu$elilor $i straturilor de acoperire pentru profilele de otel tinind cont de factorul de profil UI A. DIN 18230 (norma premergatoare) da indicatii pentru protectia con structiva la incendiu pentru constructii industriale. Sint descrise pro cedee de calcul pentru determlnarea duratei rezistentei la foc $i pen tru determinarea factorului de arsura. Inslalatii de semnalizare la incendiu, extras din DIN 14675
Semnalizator de incendiu
Semnalizatorul de incendiu este 0 parte a instalatiei de semnalizare la
incendiu. Acesta poate declan$a prin intermediul centralei de semna
lizatoare de incendiu un dispozitiv pentru transmiterea semnalizarii in
cendiului. Exista semnalizatoare de incendiu automate $i neautomate.
Semnalizator neautomat de incendiu
Un semnalizator de incendiu neautomat este 0 componenta a in
stalatiei de semnalizare la incendiu, cu ajutorul careia se poate sem
naliza manual incendiul.
Semnalizator automat de incendiu
Un semnalizator automat de incendiu este acea componenta a in
stalatiei de semnalizare la incendiu care supravegheaza permanent
sau in intervale consecutive de limp pentru recunoa$terea incendiului
in zona de supraveghere 0 valoare fizica $i/sau chimica caracteristica.
Semnalizatoarele automate de incendiu trebuie
- sa fie instalate in numar suflcient $i corespunzator geometriei
spatiului,
- sa fie alese conform adecvarii la riscul de incendiu,
sa fie aStfel montate, incH valoarea caracteristica a incendiului la
care trebuie sa reactioneze semnalizatorul sa ajunga la acesta.
Extras din: Instructiune Nr. 7.1, 5000, 6.86, Hamb. Feuerkasse (Casa de asigurari in caz de incendiu Hamburg). 1. Semnalizatoare de fum:
Pentru spatii cu materiale cu dezvoltare puternica de fum la ardere.
- semnalizator optic de fum: reactioneaza la fum vizibil.
- semnalizator de fum la ionizare: reactioneaza la canlitati mici de fum, care inca nu se fac remarcate oplic; acesta averlizeaza mai devreme dedt semnalizatorul optic de fum. Pentru locuinte, biro uri, depozite $1 spatii de vinzare. 2. Semnalizatoare de flacari:
Reactloneaza la radiatia emlsa de flacari. Pentru spatii cu materiale
care ard fara sau cu dezvoltare foarte redusa de fum.
3. Semnalizatoare de caldura:
Pentru spatii in care, datorita dezvoltarii de fum specifice tipului de ac
tivitate, alte semnalizatoare ar putea declan$a alarme false (de ex. in
ateliere cu lucrari de sudura).
---+Q]
- Semnalizatoare de nivel maxim: reactioneaza la depa$irea unei temperaturi maxime (de ex. 70 0 C). - Semnalizatoare diferentiale: reactioneaza la 0 anumita cre$tere de temperatura intr-un interval stabilit (de ex. cre$tere de 50 C in 1 minut). Proiectarea $i montarea instalatiilor de semnalizare la incendiu variaza in functie de suprafata de supravegheat, inaltimea spatiilor, precum $i formele plan$eelor $1 acoperi$urilor ~ pag. 617. Verband der Sachversicherer - Uniunea Asiguratorilor de Bunuri (VDS-UAB), Koln, Extras din UAB LD 2095
Desfa~urarea incendiului
Daca in faza incipienta a unui incendiu este de presupus 0 ardere

tara flacara (dezvoltare puternica de fum, foarte putina caldura $i
fara sau foarte putina radiatie din f1acari), trebuie utilizate semna
Iizatoare de fum.
Daca in faza incipienta a unui incendiu este de presupus 0 dezvol
tare rapida a incendiului (dezvoltare puternlca de caldura. radiatie
din flacari $i dezvoltare de fum puternice), pot fi utilizate semnaliza
toare de fum, de caldura, de flacari sau combinatii de diverse sem
nalizatoare de Incendiu.
Zone de semnalizare, Extras din UAB LD 2095
1. Zona generala de supraveghere trebuie impartita in zone de
semnalizare. Stabilirea zonelor de semnalizare trebuie facuta astlel
incH focarul de incendiu sa poata fi determinat rapid $i fara echivoc.
2. 0 zona de semnalizare nu se poate intinde dedt pe un singur ni
vel; exceptie fac casele de scara, puturile de lumina sau de ascen
soare, respectiv suprastructuri tip turn, care trebuie considerate
zone de semnalizare separate.
3. 0 zona de semnalizare nu poate depa$i un compartiment de in
cendiu $1 nu poate fi mai mare de 1.600 m 2 .
4. Mai multe spatli pot fi cupnnse intr-o aceea$i zona de semna
lizare doar daca:
- spatiile sint invecinate, numarul lor nu este mai mare de cinci $i
suprafata total a a spatiilor nu depa$e$te 400 m 2 sau - daca spatiile sint invecinate, accesele sint u$or de observat, su prafata totala nu depa$e$te 1.000 m2 $i in apropierea acceselor sau in centrala de semnalizatoare de incendiu exista indicatori optici de alarma U$or perceptibili, care sa indice spatiul cuprins de foc in cazul semnalizarii unui incendiu. Instalalii de semnalizare la incendiu pentru instalatii de pre lucrare electronica a datelor Supravegherea instalatiilor de prelucrare electronica a datelor (IPED) aduce cerinte speciale pentru proiectarea $i executia 151. Zonele de supraveghere Zsv 1 pina la Zsv 3 stabilesc suprafata de supraveghere per semnalizator, precum $i dimensiunile zonelor de semnalizare. Zsv 1: Spatiul PED, arhiva de suporturi de date, incluslv pardoseala Intermediara $i plan$eul intermediar (analog $i la centrale telefonice, observatoarele de comutatoare $1 conductori, precum $i centralele de comanda). Zsv 2: Spatii adiacente Zsv 1, care apartin de zona PED din punct de vedere al utilizarii (inclusiv pardoseala intermediara $i plan$eele intermediare pentru pregatirea de lucru, aparate periferice $.a). Daca zonele functionale numite sint separate de Zsv 1 prin pereti cu durata de rezistenta la foc mai mica de 30 min., atunci 151 se configureaza ca la Zsv 1. Zsv 3: Alte spatii adiacente Zsv 2, care nu apartin de zona de PED. Zonele de supraveghere trebuie sa constituie zone de semnalizare separate. Spatiile, pardoselile intermediare $i plan$eele intermediare trebuie sa formeze fiecare 0 zona separata de semnalizare. Zonele de semnalizare in fiecare zona de supraveghere nu trebuie sa depa$easca 500 m2 in Zsv 1, 800 m2 in Zsv 2 $i '1600 m2 in Zsv 3.
I
I
I
I.,, .
I
. I
616
inalttmea
spaliu\ui pina la 20 m pina la 12 m
Semnaliz.
fum t Clasa 1
emnaliz. ca1dura ** Clasa 2 Clasa 3
Semnaliz. !Iacari
INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIULUI

Extras din UAB.LD.2095 --+ QJ 1, lnaltimea spatiului. Cu cit este mai mare distanta dintre focarul in cendiului :;;i planseu, cu alit mai mare devine zona de concentratie uniforma a fumului, Relatia dintre adecvarea diferitelor tipuri de semnalizatoare si inaltimea spatiului este indicata la -+ CD . Nu se iau in considerare zone de planseu mai ridicate cu 0 suprafata mai mica de 10% din suprafata total a a planseelor, atita vreme cit aces Ie zone de planseu nu depasesc suprafata maxima de suprave ghere a unui semnalizator, In caz conlrar, zonele aferenle aceslor suprafele de planseu mai ridicat se trateaza ca spatii separate. 2. Suprafata de supraveghere Si distributia semnalizatoarelor Numarul de semnalizatoare trebuie astfel ales, incH -+ supra fetele maxi me de supraveghere indicate (A) sa nu fie depasite. Semnalizatoarele trebuie distribuite astfel, incH nici un punct de pe planseu sa nu fie mai departe de un semnalizator (distanta orizon tala!) decit este indicat in coloanele pentru D -+ . Distantele ad misibile intre semnalizatoare se pot citi din reprezenlarea -+ @ , In anumite limite sint posibile abateri de la distributia patratica ideala a semnalizatoarelor. Abaterea admisibila, adica distantele admisi bile intre semnalizatoare se pot citi din curbele limita (K) reprezen tate. Prin aceasta se pot alege liber distante pentru (a) si (b) in in teriorul curbei limita respective, -+ @. 3. Amplasarea semnalizatoarelor la planSee cu grinzi aparente In functie de inaltimea spatiului, grinzile incepind de la 0 anumila inallime trebuie luate in considerare la amplasarea semnalizatoa relor de incendiu. La -+ este indicata aceasta relatie. Trebuie luate in considerare grinzile aparente conform -+ Si daca fieca re cimp de planseu delimitat de grinzi aparente esle mai mare decit 0,6 din suprafata de supraveghere admisibila pentru semnalizatorul Am" -+ , caz in care fiecare cimp de planseu trebuie prevazut cu semnalizator. Daca aceste cimpuri sint mai mid decit 0,6 din Am'" esle valabila reglementarea -+ . Daca acesle cimpuri sint mai mari decit suprafata de supraveghere admisibila Am'" atunci fieca re cimp trebuie tratat ca un spatiu separat. Daca inaltimea aparenta a grinzii este mai mare de 800 mm, trebuie prevazut pentru fiecare cimp cite un semnalizator. 4. La spatH cu acoperiSuri tip shed trebuie -+ @ prevazut fiecare shed cu 0 serie de semnalizatoare. Semnalizatoarele trebuie am plasate pe suprafete de acoperis cu panta redusa. la distanta D", Pentru amplasarea unei a doua seni de semnalizatoare in shed, Ire buie prevazuta dislanta D, ca la pante de acoperiS de a < 15. Semnalizatoarele termice trebuie amplasate intotdeauna direct pe planseu. Pentru semnalizatoarele de fum distantele necesare ale semnalizatoarelor fata de planseu, respectiv acoperis rezulta din forma planSeului, respectiv acoperiSului 5i din inaltimea spatiilor de supravegheat: distantele sint indicate -+ (}), Pentru semnalizatoare de flacari distantele se stabilesc de la caz la caz.
Suprai
ma~
pin a la 7.5 m
pina la 6 m
Dadecvat
D,nadecval
pin a la 4,5 m
'"
CD
in c!adlfl deosebite. precum blsencl, muzee. castele, semnalizatoare\e pot fl. dupa caz, amplasate doar la inaltrml man. Semnahzarea din limp a incendlulul nu mal peale Ii aSlgurata in acesl caz. Astlel valoa rea lSI asIa dlmlnuata.. deoarece extlnderea unUllncendlu care poate Ii inca deJectal de un semnalizator cre~le simtitor 0 data cu creslerea inaltimil pianseulul. semnatizatoarele sint impartlte in 3 clasa de reactl8 corespunzatoare inallimlior planseelor: semnallzaloarele senSlbile (de ex. semna1lzaloare din clasa de reac!le 1) pol Ii utilizate penlru cote ndlcate de planseu. ---
CD
Domenli de utllilare ale diferitelor tlpun de semnaJilatoare de Incendii

Suprai. maxima de supraveghere (A) $\ dlslanta onzontala. maxima admlSlblla intre semnahzalorul de Incendlu si un punet oarecare de pe planseu (0) Sl curba Iimlta corespunzatoare (K)
Supraiala spatlulUi de suprave gheat TIpul semnahzatoare inal\. spatlu
pina la 15
Panta acopens > 15-300
IJ
>
Z
30
0
80 m
2
Semnal. tum Semnal. fum SemnaL tum Semn. cald. CI. 1 Semn. cald. CI. 2 Semn ca\d. CL 3 Semn. cald. CI. 1 Semn. cald. cr. 2 Semn cald. cr. 3 Semnal. flacan
< 12m
80m 2 6.7 m K, 60 m" 5E m K, 2 80 m 6.7 m K, 4.4m
80 m
72m
Kg Kg K,
K,
80 m 100m 120m 30 m
8,0 m 9.0 m 9.9 m 5.5 m
K,
K" K"
K'
> 80 m
6m 6-12 m
80 m2 7,2 m 2 100m ROm 30 m

2
<.30 m2
pinala75rr pina la 6.0 IT 30 m~ ina la 4.5 pina la 7.5 pina ta 6,0 ina la 45
IT IT
K,
4.9 m
~ 30 m
20 m
3.6 m
K'
30 m
4.9 m
Kg
40 m
6,3 m
Kg
1.5-20m
Slabilire de la caz la caz dupa. consullare cu UAB
A = suprafala maxima de supraveghere per semnalizalor D = dlslanla maxima admlSlbda. a unul puncl oarecare de pe planseu la un semnalizator K, - K, 1 '" curbe Ilmlla penlru determlnarea dlstantel oflzontale admlSlbile intre semnalizatoare (vezl re prezentarea 6.02) 1) unghl format de panla acopen$ulul/planseuIUl cu pianul orlzontal: daca un acopensiplanseu are panle vanablle. de ex. la shed-urI. se la in conSlderare panta cea mal mica
Suprafata de supraveghere SI distrlbutia semnahlatoarelor

Suoralala maxima ~e supraveghere IA) Sl dlsla:lta max:ma. admlSlb:la inLre un semnallzalOr Si ~n punet oarecare ae pe llianSeU 101
1-=7,,'-r----1
Planseulfltermealar
Seoaralie COnSlrJCllv'I-'-,",,-:::",,"'---,-----1 SetJaralle construcnv+'.J.. '""--'_ _---1 788"' Zsvl-Zsv2 ZSv2-Zsv3 A 60m:
f 3D,!
40m'
473m
3.75r11
5.81 m
F90-A
Nueslenecesara supravegherea Supraveghere Nueslenecesara

slJpraveghe~ea
Spatlu 25m: Pardos IntermeOJara '::) m; Planseulr,'iermealar Soaliu Pard.lntermedlara

40r11:
JOIi'
Hi
cO m~
473m 531
.173m 3.75m
<
f90-A
4o-r'
375
< F ~O-~
f 90-A
25m: ':D me
25'1'
.10~'
'73
n3m
. . ~ 90-A
Suorave<lhel
A - suprafata maxima de supraveghere per semnalizator D - dlstanta onzontal~ maxima admislbil~ a unUi punC! oarecare la un semnalizalof
@
19
Suprafata de supraveghere
1 2 3 4 5
1
"20 ~ ~ ' , h
", 18 KID "'-4--+- -c
9 10 11
t .,
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 ~ ~ r I r -." 20 .L
.~
..J_o_' t------.-- * - - \ . ," \ -...... J',9
--0
t-t' '-f--'-I-- - -
--F\Y ~-I--f-t'-f---'I--f---
,l -
---1
,--f<
15
suoravegher A~" Semral. 20m<

~ura
de
D,menSluneacirnOUlul Monl8reac:leunUI (Ie planseu in m' semn '~tlecal~ e,mp
~~ ~~~~i~el~~~;~~l~o~~ ~Llmlt1 S~~llU,z_r~r_ ~
"=====-"i07==="-;::;--'
,derare
171--'~-- ~-...
K9-~~-1 _
.I-t
0.__
",-'---sup;af.~ax.~e5~p~ay~h~p,;rse~nal;i inm~
curbelor ~ulernlc relrase in\repunclele Y 51 Z poate Ii expl,catala supra/ala maxima de supravegnere A
>'2 8-12 6- 8 6
cime 2 ~pmo 3 cimp J Clmp ci~o elmp 2 elmp 3 cimp 4 Clmo

5 cimo
<: 3 4 5
~:
~~~ellll~ c~~~~~;::retrel)l)\e_ ~
Llm'l~ semn~IIZ ca?ur3 C!a:>a , ~~
LLffilt3semnalll.ca.ldura.Clasa2- c.~ limlt3 semnallZ c(\ldllra. C1as.a 3 _ ,~~
a. b '" dlslan\a orlzontal3 intresemnahzaloare in m. in zona
,,
21
30m'
'~4 !S!=
1\ P>.l
---I" ._\
f\
\.
13 ~-F<:: 12 !Si 11 (4 10 ;;;;-
~=f--- -
........
"
f\ ,
~
-\{o ~.,
--I .
"8 12-'8 9-'2

G-
!;
'" 5 .J:=: 2
~ 5
~~
~~
c
'1
l~~::!~~t)~=iSt;t.., ,T~_ ~ 9~K2 ~ - \ 1\-. f\J.0~~q,_~f..";'" ,8 -"., - 'f/K'~"'e 'K +-'-,t-I-t-_+_~_,
)SL ~f-
~,"~-"~"f""~"";%44--,' -~
:-..---)< " ..
, -\ ..
'\t) C'06 -,.-+'--r'+-+--+--+"-,.-+I---I
-+-+--+--'I--+-+---+-+--j
- . t--
< 6 >36 24-36 18-24 12-'8

80m!
~
I)
Inililime gnndtl in mm
I 100 I 200 I 300 I 400 500 600 ' 700 I
~~
~1--'0
- f
> '2 >48

32-018 24-Jl 16-Z4
"mp cimp cimo Clmo

Clm
Distnbutia semnalizatoarelor de cal dura, respectlV de tum
Clmp
2 cimp
J.dmp
4 cimo
K">e
-I'-<....,~
7 f---T
6 5 ....,- 1--''\
fX:"
-t-'t,,>e'
"
"\1'<.
, ,
:fX"'"j".1O",) p.... ,;. - \ f--\ : ....,--:-f--< -/ - ,,~'" ~. t" '"'

1
++ '
-IX..,,,-j~",.t~ "',
,~-.....l'
KW
intrebulntare de semnaillatoare de catdura respectiv de tum

Distanta (0) elementului sensibrlla fum pina la p!anseu respectiv acopens in mm
N .. ~
-r
I ~
~v ~
"-..:;-Ov
-I-f
~
\
Inall. spatiu inm
Panta acopen$ oina Ja 15
Panla acopens
>
'5~_30
Panta accpens > 30 c min. max.
\\
mIn
max.
200 2S0 300 350
m,n
200 2S0 300 350
max
300 400 500 600
,
1
o} ~aJh
, III
. ,
',1
<6
30 70 100 1S0
300 400
SOD
SOD
+f~r-+-
g..f.----,
-, K1
7 8 4 S 6
\!I
+\'10
\ \ I\' 1\;
6- 8
8-10
600 700 800
c.
,1,.n~~Kj1~
i- Kg
'r IKI
Kl1
9 10 "
12 13 14 15 ~8a 19 20 21
Amplasare,i distante pentru semnalizatoare
10-12
600
Amplasarea semnalizatoarelor de fum
617
La cladiri cu mai multe niveluri nu trebuie racordate mal mult de doua niveluri la 0 statie de supape de alarma. Daca suplimentar sint protejate spatii goale si instalatii de masini, numarul de sprinklere per statie de supape de alarma poate Ii marit in acest scop cu 200. Instalatii cu duze inchise sint instalatii automate de stingere a locu lui cu conducte montate lix, la care sint legate duze inchise ("sprinklere") la distante regulate. La declansarea instalatiei se pul verizeaza apa doar prin sprinklerele ale caror inchideri au lost deza lectate prin atingerea temperaturii de declansare stabilite (instalatie de stingere cu elect selectiv) (DIN 14489). Instalatiile umede de sprinklere sint instalatii in care re\eaua de con ducte de dupa asa-numita statie umeda de supape de alarmare este permanent umpluta cu apa. La declansarea unui sprinkler apa este pulverizata instantaneu de catre acesta. Instalatiile uscate de sprinklere sint instalatii in care reteaua de con ducte de dupa statia uscata de supape de alarmare este umpluta cu aer presurizal, care blocheaza patrunderea apei in reteaua de con ducte pentru sprinklere periclitata de inghet. La deschiderea unui sprinkler presiunea aerului de blocare este eliberata. Apa pentru stingere este pulverizata cu int1rziere abia dupa expulzarea aerului. Sprinklerele normale au 0 distributie slerica a apei pulverizate spre pardoseala si spre planseu. Acestea pot Ii montate in varianta cu pi cior sau in cea suspendata. Sprinklerele tip umbrela au 0 distributie a apei pulverizate de lorma paraboloida orientata spre pardoseala. Acestea pot Ii montate in va rianta cu picior sau in cea suspendata.
INSTALATII DE SPRINKLERE
EXTRASE DIN DIN 1988 P.6, ALLlANZ BRANDSCHUTZ SERVICE ABS. 1.2.1.1, (UNIUNEA ASIG. DE BUNURlj KOLN LD 2092 ........ QJ Distantele admisibile pentru sprinklere lata de plansee si acope risuri netede se extrag din - . Acestea se dilerentiaza in lunctie de tipul de sprinkler si de combustibilitatea p1anseului. respectiv a intradosului acoperisului si a stratului izolant la acoperisuri de tabla prolilata, La acoperisuri de tabla cutata trebuie considerata in cal culul distantei sprinklerului lata de acoperis cea mai joasa cota a prolilului. iar pentru distanta maxima trebuie plecat de la mijlocul distantei dintre cota cea mai joasa si cea mai inalta a prolilului.
Distan\a sprinklerelor fata de grinzi aparente lili alte elemente de constructie

Daca apar grinzi sau de ex. canale de climatizare montate sub planseu, atunci trebuie mentinute distante mini me intre acestea si sprinklerele indicate - . De la aceasta regula lac exceptie sprin klerele de pereti laterali, a caror montare este admisa doar pentru plansee netede.
impartlrea zone lor de protectle dupa perico lui de incendiu. Cladirile $1 zonele de protelat (zone de pro tectle) cu Instalatii de sprinklere se impart conform pericolulul de incendiu (PI) dupa cum urmeaza: PI 1: Zone de protectle cu sarcina de Incen diu mica Sl combust,bilitate red usa. PI 2: Zone de protectie cu sarcina de Incen diU medie $i combustibilitate medie.
Aceste zone de protectie se subimpart con
form sarcinii de incendiu $i combustlbilltatii
lor, $i anume in PI 2.1 pina la PI 2.3.
PI 3: Zone de protectie in zone de productie cu sarCina de IncendlU ndlcata 51 combu5tl bilitale r1dlcata. Aceste zone de protectie se sUbimpart con
form sarcinli de Incendiu $i combustlbllitatii
lor, $i anume in PI 3.1 pina la PI 3.3.
P14: Zone de prolectle cu depozltare de sto
fe 5i mar1ufl.
Aceste zone de protectle se subimpart con
form comportamentului la ardere a! diten
lelor matenale. 51 anume in PI 4.1
pina la PI 4.4.
Conl1ucta monlal3. mascal
ii>
600
" ESOO ~ E
i ~400
numar maxim de sprinklere de tara deschidere cu deschidere incendiu rapida rap,da (PI) 5au ventilare sau ventilare de evac. rapida de evac. rap. PI1
RacOlduri all oomPlen pp.ntru al,mal11a,e in releaua de sprinKlere
.:.: _a_ I r 1]..
Spnnk leL
I
,s
---r
, I
Perico!
~ .2 300 u 0 w"" ,. :<,200

5:
.Q
~~100
I
~
COnlorespr
125 250 inadmisibil
250 700 500
0-5
'in w
I
PI2 PI J
.c E -50
~~~o;~:a 111il'~-"",;.j
~~~an ae
'1
Panau de comanda oerttru motorul eleclr1c al pompei pentru sprinkler",
o 0 000 0 0 0 00000000 t\J -.:f" o;D OJ 0 t\J "1' o;D
si
PI4
a - Distanta. orizontala tala de obstacole in mm
Numar de sprinklere per statie de supape de alarm a
Distanta sprinklerelor lata de grinzi

aparente .sl elemente de constructie Dislanla minima spre plansee resp acopet]$un inmm'l Distanta maxima spre plansee resp. ~c~glen5un in com bust. ne comb.
450 450 450 450 450 450 450 450 450 300 300 300
I
., i
CD
Structura unei instalatjj de sprinklere
Tip Peneol Supr. de prot. Distanta Distanta Distanla spnnkler Incendlu per spnnkler maxima intre max. spre _mln.spre Inmperele in m~ perele in m sprinklere in m' l
',',','::r',',''','::" "':,.:,.,',.,',',',c,,',.,,.... ,/!;--
t.....':',',','i:
'
w.o.'::.:.,ow.:.::::.',"t",::,:::tit.,-,::::::: ':::::::
//-""--
--;>/--V~,,-I
I '
//
......
,
'
'
j . sprrnklerulUl tip umbrell1 ~ /I i\ :.:.:.: :':.~.:.:.:.:.:.:.: :.:.:.:.:.:.:.: ...:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~.:.~.:.:.:

pfna la 4,60 6,50
I
I
\
\
Sprinkler normal
Zona de protectie a
1'1" /
Zona de protectie a sprrnklerulUl normal
\1
1\
PI1 PI2 PI3 PI4 Pll P11 6) PI2 PI3 PI4 PI1 PI2 PI3 PI4
9 9 9 9 21 15 12 9 9 15 12 9 inadmislbil
3.75 3.75 3.75
375
4.60 4.25 4,00
1.90 1.90 1,90 1.90
0.1 0.1 0.3 0.3 0.1 0.1 0.1 0.3 0.3
75 75 75 75 20 20 20 20 20 100 100 100
300 300 300 300 300 300 300 300 300
'I I i
..
pina la 3,75
4.45
i\ ! \
Spr. tip umbrela
3,75 3.75
4,50 3)4) 3.50 314 ) 2,50 314 )
2.30 2.10 2.00 1.90 1.90

0,30 2 ) 0,30"-) 0.30"-)
i.
Sprinkler perete lateral
inad mlsl bll
Caracteristica de pulverizare a sprinklerelor tip umbrela
Caracteristica de pulverizare a sprinklerelor normale
1)
Distan1a trebuie masurata orizontal. La pante de acoperi$ sau p1an.seu mai mari de 60 de
Amplasarea sprinklerelor
~r?de, distanta trebuie masurata paralel la acoperi~, respectiv planseu.
Se poate alege intre amplasarea normala si decalata a sprinklere

lor. Amplasarile decalate ar trebui sa lie cit mai regulate.
Distantele sprinklerelor intre ele, spre pereti lili spre planlilee

Distantele sprinklerelor intre ele trebuie sa lie de cel putin 1,5 m. Distantele maxime sint determinate in lunctie de supralata de pro tectie a sprinklerului, amplasarea sprinklerelor si pericolul de incen diu (PI). Aceasta reglementare nu este valabila pentru sprinklere in rafturi.
) In directia inversa a pulverizarii sprinklerulul.

3) Distanta maxima admisibila pentru sprinklere de pereti laterali dintr-un rind de sprinklere se
calculeaza din supratata maxima de protec;tie per sprinkler, impar1ita la jumatatea distanlel din
tre rindurile de sprinklere, respectiv la latimea 5patiului in cazul in care exista un singur rind de
sprinklere. Valorile indicate in reprezentare nu pot 1i, totu~i, depasite.
4) in spatH cu latime mai mica. de 3,75 m este necesar doar un rind de sprinklere de pereti late
rali, paralel cu peretele longitudinal. in spatii cu latime peste 3,75 m pina la maxim 7,5 m trebu
ie prevazut cite un rind de spr;nklere pe ambii pereti longitudinali. Sprinklerele trebuie montate
decalat. in spatii cu 0 latime mai mare de 7,5 m se amplaseaza suplimentar sprinklere la intra
dosul planseuJui.
5) Fata jnterioara a peretilor trebuie sa fie din materiale necombustibile conform DIN 4102 , in
caz contrar distanta se reduce la 1,5 m.
6) Aceasta este valabil doar pentru spatH goale cu plan~ee sau acoperi$uri combustibile.
7) Masural intre discul de pulverizare $i muchia inferioara a p1an.seului.
Amplasarea sprinklerei or
618
INSTALATlI DE STlNGERE CU PULVERIZARE DE
APA
INSTALATII DE STINGERE A FOCULUI CU CO 2

EXTRAS DIN UAB FORMULAR 3004 --QJ
EXTRASE DIN DIN 1988, P.6 + 14494 UAB LD. 2109 CO 2 este adecvat ca mijloc de stingere de ex. la incendii ale urmatoarelor substante sau instalatii: lichide inflamabile sau alte substante cu un comportament la in cendiu similar lichidelor inflamabile; - gaze inflamabile, daca se urmareste ca, dupa stingere, sa nu se formeze un amestec inllamabil gaz-aer; instalatii electrice si electronice; substante inflamabile so/ide precum lemn. hirtie si textile, avind in vedere ca la incendii ale acestor substante este necesara 0 concentratie mai ridicata de CO 2 $i 0 durata mai mare de actlune, Exemple. in care se utilizeaza frecvent instalatii cu CO 2 fixe: Utilaje care contin lichide inflamabile sau care utilizeaza astfel de lichide: productie de lacuri. vopsitorii cu vopsire prin pulverizare, bai de ulei, ma$ini de tipografie, laminoare, spatii de comanda electrica, spatii de PED. spatii frigorifice; La instalatii pentru protectia spatiilor ii pot fi atribuiti unei duze cel mult 30 m2 de suprafata. La spatii cu inaltime de peste 5 m duzele de distributie generala a CO 2 nu trebuie amplasate doar la partea superioara a spatiului de protejat, sub plan$eu, ci $i la cca1/3 din inaltimea spatiului, Instalatiile cu CO 2 au rolul de a stinge incendii in faza incipienta $i de a mentine 0 concentratie eficienta ridicata de CO 2 at1ta timp cit este necesar pentru a exclude posibilitatea reaprinderii. instalatie cu CO 2 consta in principal din butelii de CO 2 cu rezerva de mijloc de stingere. sup apeIe necesare $i 0 retea montata fix de conducte cu duze deschise. dispuse corespunzator in zona de pro tectie. precum si instalatii de recunoastere a incendiului. de coman dare. de alarmare si de declan$are,
SeopuJ protectler satisfacuta prln Separatie eonstructlva sl/sau spatial a a zanet de proteetre eonform anexel.*
Instalatiile cu duze deschise sint instalatii de pulverizare a apei cu conducte montate fix. la care sint legate la intervale regulate duze deschise. Reteaua de conducte nu este umpluta cu apa in regimul de veghe. La declansarea instalatiei apa porneste cu debitul de virf de la sur sa de alimentare in reteaua de conducte pentru duze. Suplimentarea debitului de apa se orienteaza in functie de forma si dimensiunile spatiului de protejat. de tipul obiectivului, tipul $i canti tatea bunurilor de protejat. inaltimea si tipul depozitarii, influente eo liene si trebule sa cuprinda intre 5 si 60 de litri pe minut $i m2 . La instalatii de protectie a spatiilor cu impMire pe grupe suprafata de protejat a unei grupe ar trebui sa fie in general intre 100 m2 (Ia risc scazut de incendiu) si 400 m2 (Ia risc ridicat de incendiu). Instalatiile de sting ere cu pulverizare de apa se utilizeaza de ex. in hale de avioane. buncare de gunoi si instalatii de incinerare a guno iului. la scene, transformatoare. cisterne $i instalatii cu lichide com bustibile, canale de cabluri, silozuri de a$chii. fabrici de placi de aschii, instalatii de centrale electrice, spatii de instalatii hidraulice, fabnci de artificii $i fabrici de munitii.
Oblectiv de proteJat
Suplimenlare debIt apa 2 I/(mln m )mrn.
Timp sting.
m'n
mrn.
Supralata
Grupa NLJmar
m2
Scene pina la 350 m-'. H ~ 10 m pina la 350 me'. H > 10 m peste 350 m 2 . H:; 10 m 2 peste 350 m H> 10 m
5 7 5 7 7,5 10 12.5 5 7.5 12,5 20 10 15 22.5 30
10 10 10 10 30 30 30 30 30 30 30 30 45 60 60
1 1
3 3 1 1 1
-
Silozuri de 3$chii
H depoz. ~ 3 m H depoz. > 3 m :; 5 m H denQz. > 5 m
Zona de protectie Cennta Elementete construetive de inchldere trebuie sa fie suticlent de etanse Sl sa aSlgure protec:la la Incendiu a veclnatatll*
Buncar gunoi H depol. ~ 2 m H depol. > 2 m ~ 3 m

H depoz. H depoz.
100 pina la 400
>
3 m :; 5 m
> 5m
Depozit mat. spongioase

H depoz,:; 2 m H depoz. > 2 m ~ 3 m
H depol. > 3 m ~ 4 m
H depOl.
>4m
~ 5m
150 min. 150 min 200 min. 200 min.
1 C!adlrea sau parti intreaga clade cladlre si conll dire sau intrea nutullor trebule ga parte de prote/ate de incendii cladlre la mtenor Sl de pro pagarea Ineendlilor din exterior
2 Contmutul unul
spatiu trebure proteJat de Ineendii la Interior si de pro pagarea Incendiilor dm extenor
SpatJu
CD
Tip duza
Obiective de protejat
$1
suplimentarea debitulUl de apa
Marlm Fact. Sl,Jprafata maxima de protectie In Dist. max. Dist. max. 2 nomln. K m 1a 0 suplim. a deb. de apa de intre spre perete in m duze 10 12.5 15 17.5 in m 5 7.5
Oist. min. spre perete in m
Elementele eons truelive de inchidere (pardoseala. peretl si planseu I trebuie sa fie suficlent de etanse si sa aSlgure proteet\a la Ineendlu a spatlilor inveclnate'
Separatle eu 0 durata de rezislenta la foe (durata de reZlstenta la ineendiuJ de cel putln 90 min corespunzator normelor natlonale. atita tlmp cit sp. invec. nu sinl proteI. prin alte InSt. de stingere autom reeunoscute . Separatie eu 0 durata de rezlstenta la foc (durata de rezlstenta la incendlu) de eel putin 30 min coresp. nor. nat sau din matenale neeombustlblle. Separatie eu 0 durata de rezistenta la foc (durala de rezistenta la incendluj de cel putin 30 min coresp. nor. nat. sau din materiale neeombustlbile. *
15 Duza normala 20
Duzatp 10 umbrela 15 ?0 Duze perete
80 115 57 80 115 80
12 12 9
9 9 9 9
9 9 9 9 9 9
9 9 9 9 9 9
9 3.75 4,00 375

3.40;31
1.90 (12 m21 (5 m'; 2 00

0,3 11
0.3
3 Contlnutul unUi
spatlu trebUie prote/at de Ineendli eare se produe in aria de pulverizare
Spatiu
03
Elementele construetive de inchidere (pardoseala. peretl Sl planseu) trebule sa fie suficient de etanse*
15
"'0,,1
in directla opusa pulvenzarll duzelor.
21 Oistanta maXima admlSlbila pentru duze de perete lateral dintr-un rind de duze se calculeaza din
suprafata maXima de protectie per duza, impartita la Jumatatea distantei dintre rindunle de duze.
respectIV la Jumalatea latlmli spatlului in cazul unUJ singur Sir de duze. Valorile Indicate in repre
zeniare nu pot fi, totuSI. depasite.
J) in spalli care nu sin! mal late de 3 m. este necesar doar un rind de duze paralele cu peretele lon
gItudInal. in spatiile eu lalime peste 3 m $1 maxim 6 m trebuie prevazL!l cite un rind de duze pe fie
eare din eet dOl pereli longltudinali. Ouzele trebuie amplasate decalat. In spatii cu 0 latime mal mare
de 6 m trebule amplasate suplimentar $1 duze la intradosul planseului
11
4 0 instalatie inchlsa Inslalatle inchisa trebuie protejata de ineendii eare se produc in aria de pulverrzare
Elementele eonstruetlve de inehidere (pardoseala. pereti Sl planseu) trebuie sa fie sufieient de etanse*
"'"
11
. I
Dimensionare hidraulica: valoare nominala Si factor K
Efectul de stingere al CO 2 rezida in principal in reducerea continu tului de oxigen din aer la 0 valoare la care procesul de ardere nu mai poate continua. Constituie un avantaj faptul ca CO 2 in calitate de mijloc de sting ere gazos patrunde rapid :;;i uniform zona in cauza. rezultlnd un elect de protectie alintregului spatiu.
5 0 instalatie deschlsa lnstalatie trebute protejata desehisa. de ineendii eare se produc in aria de pulvenzare
Nu sint
~ inchlderea etansa a spatlulut trebuie sa tie aSlgurata pina la sfirsitul penoadei de aetionare.
Constitulia pirotehmca a elemental or de lnchidere
619
INSTALATII DE STINGERE CU PULBERE

EXTRAS DIN UAB.LD. 3038
INSTALATII DE STINGERE CU SPUMA

EXTRAS DIN UAB.LD. 2108
--+
[IJ
Pulberile de stingere sint amestecuri omogene de substante chimi

ce care sint potrivite pentru combaterea incendiilor. Componentele
principale sint de ex.:
- hidrogencarbonat de sodiu/potasiu
- sulfat de potasiu
- clorura de potasiu/sodiu
- fosfat/sulfat de amoniu.
Deoarece pulberea de stingere este utilizabila in conditii normale de
la - 20 pina la + 60 C, ea este folosita atit in cladiri, in spatii inchi
se, cit si in instalatii industriale in aer liber.
Pulberea de stingere este potrivita de ex. la combaterea incendiilor
urmatoarelor materiale, respectiv instalatii:
- Clasa de incendiu A
Substante solide combustibile precum lemn, hirtie si textile, pentru
care trebuie insa utilizata 0 pulbere de stingere adecvata.
- Clasa de incendiu B
Lichide combustibile si alte substante care se comporta la incendiu
ca lichidele combustibile.
- Clasa de incendiu C
Gaze combustibile.
- Clasa de incendiu D
Metale combustibile precum aluminiu, magneziu sl aliaje ale aces
tora, caz in care nu intra in discutie dedt pulberi speciale de stin
gere pentru clasa de incendiu D.
Exemple in care se utilizeaza frecvent in industrie instalatii fixe cu
pulberi:
Instalatii chimice si alte instalatii de procesare, depozite de combus
tibili lichizi in subsoluri, rezervoare in gropi excavate. statii de ali
mentare, statii de compactoare, statii de pompare, statii de transfer
pentru combustibili lichizi sau gaze.
IS cu pulbere Pulberile de stingere nu ar trebui utilizate pentru stingerea incendi
ilor la si in instalatii si zone prezentate cu titlu de exemplu in cele ce
urmeaza:
- Instalatii si utilaje sensibile la praf, precum si instalatii electrice de
joasa tensiune (de ex. instalatii de telecomunicalii, instalalii de pre lucrare a informaliilor, instalalii de masurare si reglare, tablouri de distributie cu contactoare si relee sa.m.d.) - Zone sau obiecte cu pericol de incompatibilitate chimica a mijlo cului de stingere (pericol de reaclie chimica). INSTALATII DE PROTECTIE A SPATIULUI . HALON (EXTRAS DIN DIN 14496) Halon este 0 hidrocarbura halogenata - de regula bromtrifluormetan.
Efectul de stingere al Halon 1301 rezulta din inhibarea reacliei intre
materialui incendiat si oxigen.
Instalaliile cu Halon pot fi utilizate doar in zone de stingere cu tem
peraturi ale spaliului intre - 20 C si +450 C. in zona de stingere
nu trebuie sa se afle obiecte a caror temperatura depaseste din
ratiuni functionale 450C.
Mijlocul de stingere Halon 1301 este potrivit de ex. la incendii de:
- Iichide si alte substante care se comporta la incendiu ca Iichidele.
.- gaze, daca dupa sting ere este asigurata imposibilitatea formarii
unui amestec inflamabil gaz-aer; - mijloace de intreprindere si instalatii electrice si electronice. Exemple pentru zone de stingere potrivite: - produclie de lacuri. instalatii de vopsire prin pulverizare, instalalii de eloxare - bai de ulei - spalii electrice de intreprindere - spalii de masini pentru PED si arhive de suporturi date. Nu poate fi exclusa 0 posibila afectare a mediului.
Spuma ca mijloc de stingere este produsa prin spumarea unui

amestec apa-agent spumant cu aer.
Agenlii spumanti sint adaosuri suplimentare la apa de stingere pen
tru a produce spuma de stingere.
Spumele de sting ere conform DIN 14272, Partea 1 (in prezent pro
iect) constau din produse solvabile in apa pe baza de albumina si pot
contine dupa caz si substante active fluorurate.
Agentii spumanti multifunctionali servesc la producerea spumei gre
Ie, medii si usoare. Agenlii spumanli pe baza de proteine si protei
ne fluorurate servesc doar la productia de spuma grea.
Zonele de inspumare sint imparjite dupa cum urmeaza:
Indice de inspumare-spuma grea: S = pina la 20
Indice de inspumare-spuma medie: S = 20 pina la 200
Indice de inspumare-spuma usoara: S = 200 pina la 1000
Indicele de inspumare S: Raport intre volumul de spuma fata de amestecul apa-spumant. Durata de inundare necesarti: Durata de inundare necesara t in min este factorul de timp pentru calculul ratei de debit (m 3/min) la instalalii cu spuma usoara. ISS se utilizeaza pentru stingerea incendiilor din clasele de incen diu A si B (clasa de incendiu conform DIN EN2) in cladiri, spatii in chise si in aer Iiber. Se pot utiliza si pentru acoperirea preventiva de suprafele. in cazul lichidelor care consuma spuma, de ex. alcool, esteri, cetone s.a.m.d., trebuie luate masuri speciale. IS cu spuma Miirimile specifice principale ale ISS sin!: adaos pentru apa, necesar de agent spumant, perioada minima de acliune. ISS trebuie astfel dimensionata, incil sa ajunga suficienta spuma in zona de stingere in cazul unui incendiu, respectiv su prafata sa fie acoperitii eficient pentru a asigura stingerea. Trebuie luate masuri pentru a impiedica scurgerea lichidelor com bustibile din zona de protectie (de ex. praguri de pardoseala). In cazul instalaliilor cu spuma medie si grea. spuma trebuie sa poata acoperi eficient intreaga suprafata de lnspumat pentru a asigura stingerea, caz in care trebuie luate in considerare distanle de cur gere si aruncare, eventuale obstacole, distanta si tipul obiectului. In cazul instalatiiJor cu spumii usoara, spuma trebuie sa umple ciadirea respectiv spatiul eficient pentru a asigura stingerea. Daca mai multe obiecte separate sint protejate de 0 ISS cu spuma grea sau medie, necesarul de apa este determinat de cel mai mare obiect individual. Alimentarea cu apa trebuie asigurata pentru durate de actiune de cel pUlin 120 min la spuma grea si 60 min la spuma me die.
I
..
I
~
Substante combustibile
Our. de inund. nee. t In min Indicele de inspumare S 200-1000
, ..
Clasa de incendiu A:'

Subs!. cu densi!. joasa. de ex. cauciuc sponglos.
materiale spongloase, fibre de hirtie, hirtie creponata
4
5
Subst. cu densit. mare. de ex. role de hirtie, hirtie ri gida nelegata. material cu hirtie ca$erata Anvelope auto, materiale in vrac
Subs!. depozltate in cutii de carton,
ambalaje. recipienti din mase plastice
Clasa de incendiu 3:'
Lichide cu punctul de aprindere sub 55' C"
Lichide cu punctul de aprindere peste 55' C"
6 6
3
4
.,
Clase de incendiu conform OIN EN 2

Lichideie hidrofile nu sint luate in considerare in acest tabel.
ill
Durata de inundate necesara pentru instalatii cu spuma u$oara
620
Instalatii de aspirare a fumului !ili caldurii

Instalatiile de aspirare a fumului si caldurii - numite pe scurt AFC
sint instalatii compuse din unul sau mai mulle
- aspiratoare de fum (AF),
- aspiratoare de caldura (AC),
- aspiratoare mecanice de fum (AM)
sau din combinatii ale acestora, precum si din elementele de actio
nare respectiv com and a, agregate de deschidere, conducte de ali
men tare cu energie electrica si accesorii.
AFC au rolul de a evacua fumul si caldura in caz de incendiu.
Servesc la
- eliberarea traseelor de evacuare si intervenlie
- usurarea combaterii incendiului prin crearea unui strat de aer fara
fum, - intirzierea, respectiv evitarea efectului de flash-over si prin aceasta incendierea completa, - protejarea dotarilor interioare, - reducerea deteriorarilor postcombustie cauzate de gaze de ar dere si produse rezullate din dezintegrare termica, precum si - reducerea sarcinii termice din incendiu pentru elementele de con structie. AF au rolul de a imbunatati premisele pentru salvarea oamenilor si animalelor si protectia bunurilor materiale, precum si pentru inter ventia de combatere imediata, prin crearea unui strat fara fum dea supra pardoselii, din chiar faza incipienta a incendiului, prin eva cuarea fumului. Functioneaza si ca aspiratoare de caldura. AC au rolul de a evacua gaze fierbinti de ardere in situatia incendi ilor in stadiu avansat. Se doreste prin aceasta in special - evitarea sau macar intirzierea efectului de flash-over, precum si - reducerea sarcinii termice din incendiu pentru elementele de con structie. Functioneaza in aceste conditii si ca aspiratoare de fum. Modul de functionare al AFC provine din ascensiunea termica a ga zelor de ardere sl depinde in continuare de - suprafata de deschidere a acestora cu efect aerodinamic - influenta vintului - dimensiunea gurilor de admisie pentru aer exterior - momentul deschiderii - situatia de montaj (de ex. dispunere si dimensiuni ale cladirii). AM au acelasi rol ca sl AF. Aspirarea fumului se efectueaza prin ventilare fortata (de ex. cu ventilatoare). AM trebuie utilizate indeosebi in situatii in care utilizarea AF nu este ralionala sau posibila din motive tehnice. In locul AC pot fi utilizate in principiu AF sau AM dimensionate core spunzator. in sensul rolului pe care il indeplinesc trebuie prevazute AF: - la constructii cu un singur nivel de suprafete si dimensiuni foarte ridicate - la cladiri cu trasee de evacuare foarte lungi, daca acestea nu pot fi mentinute fara fum suficient de mull timp pe alte cai - la cladiri pentru care este prevazuta, conform regulamentelor, in cazuri izolate a protectie speciala a bunurilor - la cladiri cu substante deosebit de valoroase si sensibile la fum, daca exista motive pentru a protectie superioara a bunurilor. in sensul rolului pe care il indeplinesc, AC trebuie principial dimen sionate si dispuse astfel incH sa fie atins un raport A'+ h : A > 0 02 (vezi DIN 18230 Partea 1 - in prezent proiect) v la sarcini termice din incendiu un raport
Av + h : A > 0,05.
Daca nu este posibil, trebuie prevazute AF sau AM.
Se recomanda evaluarea aspiratoarelor de caldura (AC) la deter
minarea clasei de protectie la incendiu conform DIN 18230 Partea
1 (in prezent proiect).
INSTALATII DE ASPIRATIE A FUMULUI ~I CALDURII , ,

Extrase din DIN 18232, P118230 P1 +2 UAB. LD. 3010.
;:;,
u..
a '"
1,~
<'
~
a a.
insemnind:
15 '-:=
1,6
1/ .
1,B ~
,I
'.'
I , (A. ,
h':T\
= - - .
h,1
inaltimea ponderata ~A.., a goluiul in m la golurt perpendiculare la cote dife

flte trebUI luata in calcuJ suplimen
Exemplul1 :
Pentru
tar a distanta. ponderata

= 1,12 este ~ = 2,75 Sl
':: 1,3Sestek, = 2,35
Ah/A"
a/h/h m
l:(A" . a,.,,)
pentru
v hm -
--'-
~All
determinant:
/l;
= 2.35
ExempluJ 2'
A,
= = 2.5 este = 1,95
Pentru A/A,
pentru a"M,'h m determinant:
1.55 e51s /l; = 1.95 SI /l; = 3,2
... 1
Supraf. fiecarui gal i in peretii extenor; al compartimentulu) de combatere a In cendiulul in m 2

rt
k:
1\.
h.
inaltlmea acestui gol in m $i dlstanta perpendiculara intre cen~rul go~ lulU! vertical $1 planul golulul onzontal, respectiv planul median al unui gol incli nat cu max. 45" in m (vezl imaginea 2)
Pentru A fA > 2.0 factorul ~ trebule cons i derat ~ ~ 1~5, in domenlul Ah/A,... .,,; 0.7 $1 a.. h/h rn > 4 este ~ = 4.
Q)
Diagrama pentru caJculul factorului II,
Goluri in acopens si pereti (sectlune)
Suprafata evaluata a golului rezulla din: Av + h = Av + ~ A h Insemnind: Ah suprafete de goluri orizontale in m2 Av suprafete de goluri verticale in m2 ~ factor de ponderare Golurile din pereti se mulliplica cu 1 (suprafata Av in m2 ) si golurile in acoperis (suprafata A h in m2 ) cu k,. in compartimente de comba
tere a incendiului pe mai multe niveluri si in sectoare ale acestora
pot fi apreciate de asemenea golurile din plan see multiplicate cu ~,
daca exista goluri eel putin la fel de mari in toate plan seeIe supra
puse si in acoperis. Valorile k, pot fi extrase din diagrama din ima
ginea 1. Valoarea ~ este determinata alit in functie de raportul ~.
h/h m ' cit si in functie de raportul Ah/A v ' Relevanta este intotdeauna
valoarea cea mai mica.
La compartimente de combatere a incendiului pe mai mulle niveluri
trebuie calculata suplimentar durata echivalenta de incendiu pentru
fiecare nivel. Astfel trebuie transmis separat pentru fiecare nivel ra
portul suprafetei ponderate de gal uri fata de suprafata de nivel.
Norma provizorie DIN 18230, P 1 poate fi aplicata pentru cladiri sau
parti ale acestora, destinate activitatilor de productie sau depozita
re ale unei intreprinderi (constructii industriale).
Aplicatia ei nemijlocita nu este posibila pentru cladiri multietajate,
spatii cu depozitare pe vertical a, silozuri, depozite de materiale in vrac
de intindere mare, cladiri de productie si distributie a energiei, pre
cum si pentru constructii industriale cu compartimente de combate
re a incendiului foarte marl.
in explicatiile anexate se prezinta suprafetele admisibile, respectiv di
mensiunile compartimentelor de combatere a incendiului in functie de
clasele de siguranta la incendiu si de clasele de protectie la incendiu.
Dimensionarea AF depinde de suprafata de incendiu din calcul, res
pectiv de grupa de dimensionare, precum si de grosimea stratului de
aer fara fum dorit si de inaltimea spatiului.
Ca lnaltime h a spatiului de protejat se considera la acoperisuri ori
zan tale inaltimea libera, la acoperisuri inclinate inaltimea medie de
la pardoseala pina la muchia inferioara a acoperisului.
Grosimea dorita pentru stratul de aer fara fum d trebuie sa cores
punda eel putin valorii 0,5 . h, dar nu poate scadea sub 2,0 m.
Suprafata de acoperis a halelor mari poate fi compartimentata prin
sorturi de fum. In acest caz, muchia inferioara a sortului de fum tre
buie sa corespunda muchiei inferioare a stratului de fum.
""
III
, I
621
AMPLASAREA $1 MARIMEA ASPIRATOARELOR DE FUM $1 CALDURA (AFC)

AFC trebuie amplasate cit mai regulat Tn sectoarele de acoperis.
Trebuie avut Tn vedere ca AFC sa nu mareasca pericolul transmi
terii incendiului de la 0 cladire la alta, respectiv, Tn cadrul unei c1adiri,
de la compartiment de incendiu la compartiment de incendiu.
Trebuie pastrata 0 distanta minima de 5 m spre peretii rezistenti la
incendiu. Distanta spre peretii despartitori complecsi trebuie sa fie
de cel putin 7 m.
Un perete despii.!1itor complex este un perete rezistent la incendiu
care respecta cerinte mai ridicate (DIN 4102, P 3).
Serveste mai bine scopului sa fie prevazut un numar mai mare de
AFC cu goluri mici, decit un numar redus cu goluri mari, pentru a
permite evacuarea nestTnjenita a fumului sl gazelor In exterior.
Distanta AFC Tntre ele si de la muchia inferioara a acoperisului
(jgheab) nu poate fi mai mare de 20 m si nici mai mica decit distanta
minima fata de pereti de 5 m.
INSTALATil DE ASPIRARE A FUMULUI $1 CALDURII IAFC --QJ

1 I
I
__ Muchie info constructie
:--Mijloc constructie
Directia vintului dominant
I : r------.. ~-7"Muchie sup. constructie
-r-->,;"~~'~~,,/~"~,/ 'J ;'TT' - .

I,
A. .....
~-
sf
I
~-- (Z~~~Uf~~; caldura
Muchie into
----,-,----b
b-a
Acope"s tiP shed

~
Muchie info constructie
Panta. acoperi$ ,:", 12
- - Mijloc constructie - - Muchie sup. constructie

AFC
a = gros. de calcul strat fum b inallime de calcul p1anseu Direclia vintului dominant
Muchie info
construc!ie
hT~ ==1 =- ~ ~ Nl--=:&1 ~,,2=?' --I'

AFC
AFC
=0,
b-a!
1
i
i
Muchie info so'1 tum sj , caldura (zona fum)
i
I,
I
J.!
''------~/ I"
So'1 tum Si ' caldura
,I I' ~
i
I
b b-a:
I I
I~
III
Acopens in doua ape inclinatle '" 12 0
CD
Acopens in terasa cu banda de lumlnatoare AFC

j'
= aspirator de fum 51 caldura

AFC
-L-
Sector
Admisie aer
25a O
,I
1
I'
Seclor de acopens in terasa >'60 m

Perete despartitor complex
Perele rezistent
la incendiu
~'>~
AFC '
~~[
@
Perete rezistent Ja incendiu
"sm l;
Perele despartilor complex
Ii.
II
II
II
:!1
!: ! ,
."'.
.
I
Distanta golurilor fata de suprastructuri pe suprafata de acoperis trebuie sa fie atTt de mare, lncTt sa nu fie afectata functionarea prin vTnt a AFC. La amplasarea AFC Tn zonele de margine ale suprafelei de acope ris trebuie avuta Tn vedere posibilitatea existentei unei Tncarcari mai mari din vTnt (Iatime de f1sie - b/8). Pe suprafete de acoperi s cu 0 panta Tntre 12 si 30 AFC trebuie am plasate la 0 cota cit mai Tnalta; trebuie sa existe cel putin 1 AFC per 400 m 2 de suprafata de plan (suprafata de acoperi s proiectata). La Tn , clinatii > 30 ar trebui demonstrata special eficienta unui AFC. Pe su prafete de acoperis cu 0 Tnclinatie de < 12 trebuie amplasat cel putin un AFC per 200 m2. La acoperisuri subTmpartite din motive constructive (sectoare) trebu ie sa fie amplasat cel putin un AFC per sector. La hale cu shed-uri se pot instala AFC pe suprafetele v~rate ale shed-urilor frontale doar daca se dovedeste pentru aceasta situatie de montaj 0 insensibilitate suficienta la vTnt lateral. Lungimea laturii sau diametrul unui gol de admisie pentru un AFC nu poate fi mai mare de 2,50 m.
La declansare automata Tn grupa trebuie prevazut la fiecare 400 m2 suprafata de plan cel putin 1 element de recunoastere a incendiului sensibilia fum sau 2 elemente de recunoastere a incendiului sensi bile la caldura. In fiecare sector de acoperis trebuie Tnsa amplasate 2 elemente de recunoastere a incendiului sensibile la fum sau 4 ele mente sensibile la caldura. In c1adiri cu instalatii de sprinklere sau de stingere cu apa Tmproscata aceste goluri nu trebuie deschise Tnainte, ci doar dupa initierea aces tor instalatii de stingere, de ex. prin comandarea AFC prin instalatiile de stingere. Daca ambele instalatii sTnt declansate de elemente de recunoastere a incendiului sensibile la caldura, atund temperatura de activare a elementelor termice de recunoastere a incendiului ale AFC trebuie sa fie cu cel putin 18 C (18 K) mai ridicata dedt tem peratura de activare a sprinklerelor. Halele trebuie subTmpartite Tn sectoare de acoperis cit mai egale. Sectoarele nu trebuie sa fie mai mari de 1600 m 2 sl mal lungi de 60 m. SubTmpartirea poate fi realizata prin constructia acoperisului (de
ex. shed-uri, ferme cu inima plina) sau prin sorturi de fum si caldura.
$orturile de fum si caldura trebuie coborTte cTt de mult posibil Tn
functie de necesitalile de functionare. De ex. tabla de otel sau ghips
cartonul sTnt potrivite.
Pentru hale mai mari de 1600 m 2 suprafala totala de goluri AFC re
zulta din Tnmultirea suprafetei totale a halei cu un procentaj cores
punzator utilizarii halei.
Pentru hale mai mid de 1600 m2 suprafata totala activa a golurilor
AFC rezulta din lnmultir~a unei suprafete de hala fictive de1600 m 2
cu procentajul corespunzator utilizarii halei, Pentru hale sub 800 m 2 ,
suprafata de goluri poate fi micsorata corespunzator dimensiunii ha
lei, dupa cum urmeaza:
1600 supraf. halei
AWA = Legenda: AFC IAFC
. a = 2 supraf. halei . a
800 aspirator de fum si caldura instalatie de aspirare a fumului si caldurii suprafata geometrica a golului AFC masurata la fata aparatului orientata spre acoperis suprafata de gol activa a AFC considerTnd influenta vTntului suprafata de gol activa a IAFC considerTnd influenta vlntului grosime de calcul pentru stratul de fum Tnaltime de calcul a planseului
AA
a
b
622
inallimea de calcul pentru plan~eu (valoarea "b") se masoara de la muchia superioara a pardoselii pina la media intre cel mai jos ~i cel mai inalt punct al plan~eului, respectiv structurii acoperi~ului. Valorile intermediare se rotunjesc in sus, respectiv in jos. Zona de aer tara fum trebuie sa fie de cel pUlin 3 m la spatii cu inaltimea de calcul a planseului de pina la 6 m iar la spatii cu inaltimea de calcul peste 6 m trebuie sa fie de cel putin jumatate din aceasta. GroSlmea de calcul a stratului de fum Ivaloarea "a") rezulta din di ferenta dintre inaltimea de calcul a planseului sl zona de aer fara fum. ~orturile de fum si caldura trebUie sa coboare cel putln alit de jos cit se estimeaza pentru dimenslonare grosimea de calcul a stra tului de fum. La hale cu 0 inaltime de calcul a planseului s. 6 m inaltimea ~orturilor de fum si caldura trebule sa fie de cel putin 25 % din inaltimea de calcul a planseului, la hale> 6 m inaltimea de calcul a plan~eului trebuie sa fie de cel putin 2 m. Daca la instalarea unei IAFC nu este posibila subimpartirea acope r1sulUl din motive de funclionalitate, suprafelele de goluri pentru in treaga hala trebuie marite cu 30%, numarul minim de AFC, conform aliniatului 5.3, trebuie marit cu 50%. in acest caz trebuie plecat de la cea mai mica valoare pentru grasimea de calcul a stratului de fum din tabel.
Peneol de Incen (PI)
INSTALATII DE ASPIRARE A FUMULUI $1 CALDURII

~QJ
Pentru ca IAFC sa aiba eficienta aerodinamica maxima, trebuie avuta in vedere admisia unei cantitati suficiente de aer in zona inferi oara a halei. Sectiunea geometrica trebuie sa fie eel putin dubla fata de sectiunea geometrica a golurilor IAFC din sectorul de acoperis cu cea mai mare suprafata de gol activa.
I Tipurl de uti liz are

lip de utllizare
Pencol de lncendlu (PI)
Tlpun de utllizare Tip de utillzare Llchlorun " fabnci Linoleum - fabnci Pencol de InCenOll.! IPI) 3.1 31 2.2 2.2 2.3 2,3 2.1 2,2 2.2 2.2 3,3 3.2 2.1 2.3 2.3 2.2 2.1 2.2 2 2
2,3 2.2 ') 3.1 31 3.1 2.2 2.1
0)
OJ
A Acumulalon " fabnca Adezlvi " fabrici Alcool . dlstilene Alcool " prelucrare Allmenle. prod use " intreprlnderl Alumlnlu . prelucrare Alumlnlu " produc(le AmbalaJe. carton fabrici ArtlflCIl . fabnci Armament - fabrici Atelier de lacUil AUlovehicule - ateilere Autovehicule . fabrlcl AVloane - fabrici AVloane - hangare Azbest. produse - fabrlca
'J
'I
3.1 23
'J 'J
2.2 2.3
')
2.2 3.1 22
'J
'J
2.1 2.2 2.1 2.2 2.1 3.1 2.2 2.2 2.2 3. , 23 2.2 2.2 32 23 3.1 23 3.2 2.1 33 2.3 2.2 33 2.1 3.1
inaltlmea Grupa de dimenSlonare

maxima de depozit. In m (GO) 1 2 3 4 5.3 3 4 3 4 5
3
4 5 6 7 3 4
5
6
7
7.0
P12.1 PI 2.2 PI23 P13.1 PI 3.2 P13.3 P14.1 P14.1 PI 4.2 PI 4.2 PI 4.2 PI 4.3 P14.3 P14.3 P14.3 PI 4.3 PI 4.4 PI 4.4 P14.4 PI 4.4 P14.4
7.5
7.6
4.1 5.9 7.5 2.9 4.1 5.2 6.3 7.7 1.6 2.3 3.0 3.6 4,4
8.0
CD
Corelarea pericolelor de incendiu (PI) cu grupele de dimenslonare

(GO)
85
Tabel de dimensionare Tabelul urmator indica suprafata actlV<3. de gal ca procenlaj al suprafele, de plan aha Ie' in funqie de inallimea de cal cui a
plan!;;8ului si de grosimea de calcul a stratu

lui de fum pentru gaple grupe de dimenslo, nare (GOI. 9.0
inaltime de calc. plangeu b (m)

4.0 4.5 5.0
Gras. de calc. sir. fum GO aim) 1

1.00 1.50 1.25 2.00 1.75 1.50 1.25 2.50 2,25 2.00 1.75 1.50 3.00 2,75 2.50 2.25 2.00 3.25 3.00 2.75 2,50 2.25 2.00
Procentaj u
GO 2 GO 6 1.29 1.05 1.30 0,91 1,10 1.33 1.61 0,82 0.97 1.15 1.36 1.62 0,74 0.88 1,03 1.20 1.40 0.81 0.94 1.09 1.26 1,45 1.66 GO 7 1.46 1.19 1,47 1,03 1,24 1,50 1,82 0,92 1,10 1,30 1,54 1.83 0,84 0,99 1,16 1,36 1.59 0,91 1.06 1.23 1,42 1.64 1.89
5,5
6,0
6,5
0.30 0,43 0.25 0.35 0.31 0,43 0.21 0.30 0,26 0.37 0.31 0,44 0.38 0.54 0,19 0.27 0.23 0,32 0,27 0,38 0,32 0,45 0,38 0.54 0.18 0.25 0.21 0.29 0,24 0.34 0,28 0,40 0,33 0.47 0,19 0.27 0,22 0.31 0,26 0.36 0,30 0,42 0.34 0.48 0,39 0.56
9.5
11.5
Tabel de dimensionare
3.50 3.25 3,00 2.75 2.50 2.25 2.00 3.75 3.50 3.25 3.00 2.75 2.50 2.25 2.00 4.00 3.75 3.50 3.25 3.00 2.75 2.50 2.25 2.00 4.25 4.00 3.75 3.50 3.25 3.00 2.75 2.50 2.25 2.00 4.50 4.25 4.00 3.75 3.50 3.25 3.00 2.75 2.50 2.25 2.00 4,75 4.50 4,25 4,00 3,75 3,50 3,25 3.00 2,75 2,50 2,25 2,00 5,75 5,50 5.25 5,00 4,75 4,50 4,25 4.00 3,75 3,50
0.20 0.24 0.27 0.31 0.35 0.40 0.46 0.22 0.25 0.28 0.32 0.37 0.41 0.47 0.53 0.23 0.26 0.30 0.34 0.38 0.42 0.48 0.54 0.61 0.25 0.28 0.31 0.35 0.39 4.00 0,49 0.54 0.61 0.69 0.26 0.29 0.33 0.36 0.40 0,45 0.50 0.55 0.61 0.68 0.85 0,28 0,31 0.34 0,38 0,42 0,46 0.51 0.56 0,62 0,76 0.85 0,95 0,34 0,37 0,40 0,43 0,47 0,57 0,62 0.67 0.73 0,79
0.29 0.33 0.38 0.44 0.50 0,57 0.65 0,31 0.35 0.40 0.46 0,52 0.59 0.66 0.75 0.33 0.37 0.42 0.47 0.53 060 0.67 0.76 0.86 0.35 0.39 0,44 0.49 0,55 0.62 0.69 0.77 0,86 0.97 0.37 0,42 0,46 0,51 0,57 0,63 0,70 0.78 0.87 0,97 1.08 0.39 0.44 0,48 0.53 0.59 0.65 0.72 0.79 0,88 0.97 1.08 1.20 0.48 0.52 0.56 0.61 0.67 0,72 0,78 0,85 0,92 1,00
0.87 1.00 1.15 1.31 1.50 1.71 1.96 0.93 1.06 1.21 1.37 1.55 1.75 1.99 2.26 0,99 1.12 1.27 1.42 1.50 1.80 2,02 2,28 2,58 1,05 1.18 1.33 1,48 1.66 1.85 2,06 2.31 2.59 2.91 1.12 1.25 1.39 1.54 1.71 1.90 2.11 2.34 2,60 2,90 3,25 1,18 1.31 1.45 1.60 1.77 1.95 2.15 2,37 2,63 2,91 3,23 3.61 1.43 1.56 1,69 1.84 2.00 2.17 2.35 2.55 2.77 3.00
0.98 1.13 1.30 1.48 1.69 1.94 2.22 1.05 1.20 1.36 1.55 1.75 1.98 2.25 2.56 1.12 1.27 1.13 1.61 1.89 2.04 2.29 2.58 2,92 1.19 1.34 1.50 1.58 1,87 2.09 2,33 2.61 2.92 3.29 1,26 1.41 1,57 1,74 1,93 2.15 2.38 2.64 2.94 3.28 3.67 1.33 1,48 1.64 1.81
2.00 2.20 2.43 2.68 2.97 3.29
3.65 4.07 1.61 1.76 1.91 2,08 2.26
2,45 2,66 2,88 3,13
3,39
BandaJe - fabrici Beraril Biclclele - fabrici BIJutern (de serlel - fabrlCI Bltum - prelucrare Blanun - prelucrare BOlangeni Brutarli Bumoac - intrepnnderr prelucrare
C Cablun . fabncr
Cacao - prelucrare Calea . preJucrare Cartoane bitumate - fabnc, Case prefabricate - fabriC! Caucluc ar!lflclal - praauclle Caucluc. produse - fabnci Caucluc spang lOS . fabrici Caram,da - fabnCI Carbune intrepnndere vaianficare Ceara - fabnc! Ceasun . fabrlcl Celulold . fabnci Ceramlca - intreprinderi Chlbntun - fabric! Chimle, fibre - fabriCI Cinemalograf Ciocolata - fabrici Cinepa - prelucrare prelimlnara Concerte - Sail Conserve - fabnCI Cosmellce - fabriCl Covoare - fabriCI (cu caucluc si mal. spong.) Covoare - fabnci (lara caucluc si mat. spong.) Crema panto!i - fabnc! Curatatorii (chimice) Cusatoni
M MagaZine MagaZine unIvers ale Mase plastlce - prelucrare (fara materlale spongloase) Mase plastlce - productle Mase pJast.. lurnare - fabrici MaSini de spalat - fabrlCI MaSIni de spalat vesela;vase - tabrrcr MaSinI' fabrlcl Matenale de umplutura - fabnCI Matenale spongioase - fabrici Macelarn Malase - fabnci Matase (naturalalartlf.) - fabrici Medlcamente - fabnca Metal. turn are - fabrici Melale usoare - intrepnnderi Mobilier de refngerare - fabnCI Mobilier - fabnci Mobilier otel - fabrlCI Man Man furaje Mongrine Mon ulei Motoclclete - fabrici Mulgatorll MunltJe - fabnci N Nltroceluloza - fabric I NUIele. impletlturl. produse - fabrrCI Nutrrtlve. produse - fabrici
2.2 2.3 3.1 2.1 2.3 2.3 2.2 2.2 2.1

2.3
2,1
2.2 2.1 2.3
3.2 2.2 3.1 2.1 2.1 3.1 2.2 2.2
Orez. valonflcare Otet . fabrici
'J
2.1 2.2 3.1 2.1 2.1
P PAL - labrlci Parchet - fabnCI Paste f.3.inoase - fabriCI P'elarie, produse - fabrici Pietre prelioase - prelucrare Pinze - fabnci Porte Ian - fabrlci Posta, transfer - slat!i Prelucrare de date R RadiO. aparate - fabrici S Sallele (cu mat. spong,) - fabriCI Saltele (lara mal. spong.) Iabncl Sapun - fabnci Sirma. lrefilare Soda - fabnci Solventl . distilerli Spalatoni Sllcla - fabnCI StUdlOUfi Supe deshidratate . fabric I
~
'J
3.1 2.3 3.1 3.1 2.2 2.2 2.2 2.2
0 Detergentl - fabricl Discurl/vlnlluri - fabnci Dulclun - fabricl

Eleclnce. aparate - fabnCI Electnce. masini - fabnc! ElectrOnlce - fabnci Ferestre (alum,) - fabrici Ferestre (Iemn. mase plast.) - fabrici Filaturl Film - arhlve Film - stud;oun Foto - laboratoare Foto. malenale - fabrici FuraJe - fabncl Furnlr - fabrici G Garaje Garnituri pal - fabnc; Gudron - preparare H Hirtie - labnci Hirtle recic!attJ - prelucrare I In - prelucrare pre!imlnara luta - prelucrare prelimlnara imbracaminte - fabrlci incaltaminte - fabrici ingrasamlnte artificiale - fabrici L Laple praf - productie Legatorii de Cartl Legume uscale . fabriCI Lemn - intrepnnderi prelucrare Lemn. placaje - fabrlci L n erie - f rici
3.'
2.3
O}
'J
2.3 2.3 2.2 2.3 2.3 2.2
Santiere navale Tabla. produse - fabrici Talas fabrici Tapllerii (cu mal. spong.) Taplteni (fara mat. spong.) Textile, 'lntrepnnderi Tipografii TIrgun . hale Transformatoare - constructle Tricataje - fabrici Tulun. produse . fabrici Tesalafli
2 ,
3.1 3.2 2.3
')
3.'
2.2 2.2 3.1 2.2
2.3 2.3
22
2.3
22
23
2.1 'J
31
U USi (alum.) - fabrici Usi (Iemnlmase ptas!.) - labrici V Vagoane - labrici Varni1e Vopsele SI lacuri - fabncl Vulcanizari Z Zahar - fabrici
2.2
2.3 23 31 31
2.3 2.2
3.1 3.1 2.3 2.3 2.2 2.2
2.3 2.3 2,3 2.3 2.3
2.3 23
"'. III
, I
-) Clasare dupa tipul de functiune al zan I r I
Corelarea functiunilor cu pericolele de incendiu (PI)
623
CONDUCTE DE APA DE S,.INGERE

Extrase DIN 14462 P. 1, 1988 P. 6
Linii directoare ale formatiilor de pompieri profesioni$ti
Conductele de ap~ de stingere sint conducte montate fix in constructii, cu
dispozitive de inchidere pentru racordul furtunelor de stingere a incendiului in
punctele de distributie a apei de sting ere.
Conductele ascendente "umede" sint conducte de apa de stingere aflate
permanent sub presiune.
Conductele ascendente "uscate" sint conducte de apa de stingere, ali
mentate doar in caz de necesitate de catre pompieri.
Conductele ascendente "umede-uscate" sint conducte de apa de stinge
re care pot fi alimentate in caz de necesitate cu apa din reteaua de apa po
tabila prin actionarea de la distanta a unor armaturi.
Trebuie respectate urmatoarele deschideri nominale (in mm) pentru conducte
de apa de stingere $i hidran\i de perete:
- la doua puncte de distributie in serie: min. DN 50
- la trei puncte de distributie in serie: min. DN 65
- la patru sau mai multe puncte de distributie in serle: min. DN 80.
La conducte umede de apa de stingere se poate neglija consumul de apa po
tabila necesar pentru reinnoirea apei, atita vreme cit necesarul de apa in sine
nu presupune deschideri nominale mai mario
Grosimea peretelui prescrisa de tehnica de protectie la incendiu trebuie sa fie
mentmuta la instalarea conductelor de apa de stingere.
Conducte ascendente "umede"
Hidrantii de perete se monteaza la alegere in ni$e, dulapuri adosate sau inzidite.
Muchia inferioara a hidrBntului trebuie sa se situeze intre 800 $1 1000 mm pes
te pardoseala.
Conducte ascendente "uscate"
Conducta ascendenta uscata trebuie sa aiba 0 deschidere nominala de 80 mm
$i sa poata fi aerisita.
iNCHIDERILE DE PROTECTIE LA FOC
-+
(IJ
EXTRAS DIN ASISTENTA DE LUCRU-CONSTRUCTII DIN OTEL 27.3 Trimitere DIN 18082 P 1 Ulili din otel T 30 -1 TIp constructiv A DIN 18032 P 3 Ulili din otel T 30-1 TIp constructiv B DIN 18089 P 1 Inser1ii pentru Ulili de protectie la foe DIN 18093 P 1 Montarea ulililor de protectie la foe in pereti masivi inchiderile de protectie la foc constituie 0 unitate formata din: foaia respectiv foile de u$a cu ram a corespunzatoare $i dispozitivul de fixa re aferent ramei - dispozitivul de inchidere automata in forma unei platbande elastice sau in chizatori de u$a cu amortizor hidraulic regulatorul de ordine a inchiderii pentru u$i in doua canaturi dlspozitivele speciale la porti glisante, culisante sau rulante - incuietoarea u$ii instalatiile de fixare in pozitie cu dispozitive de deblocare pentru inchideri Ie care trebuie pastrate deschise din motive functionale $i se inchid doar in cazul unui incendiu. Deoarece exista 0 interac\iune $1 intre perete $i u$a, iar aici pot aparea de formari mari in cazul unui incendiu, u$ile de protectie la foe trebuie corelate cu tipul constructiv al peretelui pentru care trebuie certificate (de ex. perete masiv sau perete cu schelet). Rezistenta la foc depinde deci in mare masura de - marimea u$ii respectiv a golului, - precizia productiei $i - montajul corespunzator. InteNale de gabarite pentru u$i din otel rezistente la foc intr-o singura foaie T 30-1 conform DIN 18082 Dimensiuni in mm latime inaltime
A B
C
750-1000
peste 1000 sub 750
Ld\lme min max
2 armatur,,_
aerJSlre
d!1!e'.!!''''''~
_ _
1750-2000 2000 1750

inall',me min mal,
."
Oenumlre
DO
Denumlre
111.0. Dr
La!lme min max

"'_ 000
in.alilme min max
Pune! de dislnbu1Ie
permanent Conducta ascenden
~~~~~~~a as::.:ce~n.:.dJo-+
r ..,.
"0
590
"0 "00 I T
1720-"70
171R-,nq1 17M, 208 1718 2093 1720 2720 1718 2718
1718 2468
",0 'PO<
PI'_'oa,
.,umeda
Dispozrli... de slingere a focului, de racord furtun
T 30 'U,A"e' on P'.' <
"'<>
"'0
ThO_11)<;::"1 mn
686
1161'>
2<;00
'0'1
""'1
T<l0-1 U
, mo
'R'
660
1586 1440 1435
""
2435
T,n ""
T90 T90
""_'0"
"'000-':1<:/'"
1()35 10 1
T 60 Poart.1 0 el a!lsanta
1 Cia aoei
f30-1 Usi!lemnX
80 640
678 1420 1900 2500 2000 2000
I
"0 805
930 1180
1695
TOO
2U aoei
2440
1 U a. 0 el
T 30-2 U<;a. lemn
T 90 - 1 USa. Promal
"' 936
2545 2650
2445
1714 1968 1960-2960 1950 2950 2000 3500 1800-4100 1800 4100
DISpozltiv dB
T 30 2U;1lemnX
T 30 Usa 0 el Ollsanta
',089
2459 2500
T 90-2 usa otel

T90 2 Usa. otel
T 90 Usa 0 el cU(lsanta
511ngere a focului.
de racord furtun (h\dranl de perete) ......
875
2000
1750
2500
T 30 Poarta otel
T 30 Poana otel I1Jlantti
'"
450<)
5000
2000 3500 1200 4500 2400 4000
450<)
10000 10000
1500 12000
J
T 90 Poana rulan,a
T 120 Poana rulanta
T 30 usa Dhanta 0 el 4an
2700 5600
T30U
a n!lantao el
800<)
2000 4000
X certrficat
entru
scarton sau
re I demon,ablh
Stlleclle a clasl~clIrtl (InSlr. ptr eJem conSIr. Sint Indlcale intotdtlauna dlmenslunlle 19821 cenllicatelor gentlrale pentru uffnlln" mal,lrne SI mlnlme admrse (dlrnenslunl rea construCllilor Irl)ere de trecere\ in mm.
T 30-1 usa. reZlslenta. la foe inlro loale T 30-2 usa rezistema la toe in doua tOI T 60- I usa rezistenta la toe InlrO foale
T 90 - 1
usa remmntAla I~ intr-<l toa18
T 90-2 usa relISleOtala I~IU indooa 10
Conduc!a de allmenlare
Intervale de gabarite pentru Tnchiderl de pro1ectie la incendiu certificate

Supapa unldireC(lon. cu golire inchlzatoare usa cant. DIN 18263
CD
l
11
Conducta ascendenta "umeda"

2 armaturi de aeriSlre
Conducta ascendenta "uscata"
I
I
Dispozlti" de inchldere de siguranta. cu racord fix 51 ac\ionare a armaturu automate de umplere SI golire in legatura cu dispoZlllv de slingere a focului $1 de racord furtun (hldrant de perele)
.
~
!~ ....
Conducta. ascendsnta "umediVuscata"

Dimenslune constructIV.! bruta
OlmenSlune censtruclrv<'i etaIon
35
Dlmenslune Iibera Irecere
~,
3 @j
SiaM de umplere $1 Sita Scurgere (e~acuare liberal golire, actronata de la Supapa stanJaUnjdiret;tlonaJa
Zaver autOmat
'~
DINs1inga
U U
lavor automal
01.=
"
V--
Exemplu pentru u,a T 30 - 2 canaturi
Conducta ascenoenta "umedaJuscata" (exemplu pentru ON 50 pina la 150, PN 16) (PN ~ presiune nomlnala)
II
I
(
Racordurile fixe tip Bale armaturii de alimentare trebuie sa fie situate la 800 +
200 mm peste cota terenului.
Cota de 1200 + 400 mm. masurata de la axul robinetului de racord pentru fur
tun pina la muchia superioara a pardoselii nu trebuie depa$ita in sus sau in jos.
Ulili de protec\ie la fum Extras din DIN 18095, P.1 U$ile de protectie la fum sint potrivite pentru impiedicarea extinderii fumului in cladiri. U$ile de protectie la fum nu sint inchideri de protectie la foc con form DIN 4102, P. 5. U$ile de protectie la fum sint u$i cu inchidere automata $i au rolul. in cazul in care sint montate $i inchise, sa impiedice trecerea fumului.
624
iNCHIDERI iN PERETII PlJTURILOR DE ASCENSOR F90

EXTRAS DIN DIN 4102, PARTEA 5
Vitraje F (cu impiedicarea radiatiei)
Vitraje G (fara impiedicarea radiatlel)
inchlderile in peretil puturilor de ascensor cu clasa de rezistenta la foc F 90 sint u$i $1 alte inchideri astfel conform ate, incit sa impiedi ce transmiterea focului $i fumului la alte nlveluri. Eficienta lnchiderilor este asigurata doar daca exista a ventilare adecvata a putului de ascensor si cabina este reallzata predominant din materiale din clasa A. Dimenslunile golurilor de ventilare se conformeaza regulamentelor de constructie: in general este nevoie de a sectiune de cel putin 2,5% din suprafata in plan a putului. dar cel putin 0,1 m VITRAJE DE PROTECTIE LA INCENDIU conform DIN 4102, Par1ile a 2-a !?i a 5a precum !?i DIN 4102, P 13 Vitrajele de protectle la Incendiu sint elemente de constructie trans
parente compuse dlntr-o rama, unul sau mai multe elemente trans
parente (de ex. geamurl pentru vitraje de protectle la foc), prinderi,
garnlturi si mijloace de fix are $i care rezista la foc 30, 60, 90 sau
chlar 120 de minute conform clasificarii.
2 .
Sarcina termica din incendiu conform curbei unitate de temperatura-timp (CUT) 1. Vitrajul nu trebuie sa cedeze sub greutatea proprie. 2. Trecerea focului trebuie impiedicata. 2. Vitrajul trebuie sa ram ina efectiv ca separatie a spatiului.
- fara flacari pe partea opusa foculul - tamponul de vata adus in contact nu trebuie sa se I
aprinda sau sa arda mocnil.
3. Fata opusa focului nu trebuie
sa se incalzeasca cu mai
mult de 140 K (valoare
medie), respectiv 180 K
(valoare maxima).
Sistem fereastra Tip
C:asa de re zistenta la foe

F 30
Factor K Wlm'K
Tip stlcla
Gros'l Transpa5tlola Tenta % mm

I
Vitraje F
Ca vitraje de protectie la incendiu din clasa de rezistenta la foc F
(vitraje F) se considera elemente de constructie transparente am
plasate vertical. indinat sau orizontal. cu rolul de a impiedica extin
derea focului $i fumului. precum sl trecerea radiatiel termice con
form duratei proprii de rezistenta.
Tip PT 30 Tip PC 30 Tip APC 30 Tip PT 60
4.0 3.7
I
Pyroslop Tip 1/30-10 D
15
I
82 87
77
F 30 F 30 F 60 F 90 F 90 F 90
Contraflam Tip 30-18
30 52
I
I
I
2.3 2.5 2.9 2.4 2.4
Gontraflam Tip 30-18/150

Pyrostop Tip 1I60-D 10 Conlrallam Tip 9028/28 PyroslPP Tip 1/9010 D Pyroslop Tip 1/9020 D
42 72 50 53
70 84 67 65
Trebuie demonstrata suplimentar stabliitatea printr-un test de rezis

tenta fizica. Vitrajele F devin apace in caz de incendiu $1 se comporta
din punct de vedere al tehnlcii de protectie la incendiu precum peretii.
Vitraje G
Ca vitraje de protectie la incendiu din clasa de rezistenta la foc G
(vitraje G) se considera elemente de constructie transparente am
plasate vertical, inclinat sau orizontal. cu rolul de a impiedica extin
derea focului $i fumului. nu insa sl trecerea radiatlei termice. in caz
de incendiu ramin transparente si se comporta din punct de vedere
al tehnicii de protectie la foc precum stlcla.
Vitrajele G reduc temperatura radiatlei term ice care Ie traverseaza
cu aproximativ jumatate. Exista insa $i vitraJele G 30, care devin
apace in caz de incendiu $i care scad temperatura radiatiel termice
care Ie traverseaza considerabll mai mull.
in baza regulamentelor de constructie este permisa montarea vltra
jelor G doar in locurile in care nu apar intrebari vizavi de protectia
la incendiu, de ex. ca goluri de iluminat in pereti de culoare care ser
vesc ca trasee de evacuare. Muchia inferloara a sticlei trebuie sa se
sltueze in acest caz la cel putin 1,80 m peste cota pardoselii. Asupra
acordului utilizarii de vitraje G se pronunta de la caz la caz autorita
tea locala de autorizare In constructii.
Vitrajele de protectie la incendiu se impart in doua clase de rezis
tenta la foc conform DIN 4102.
Tip PC 90 Tip PT 90 Tip APT 90
VltraJe de protectl8 la Incendlu Pyrotherm clasa de rezistenl3 la foc F
Slstem fereastrai Tip Fer. Bemopyr Tip PG 90 Tip PIG 90 Tip PIG 90
Clasa reZIS tenta la foe G 90 G 90 G 90
Factor K Wtm'K
Tip sticla
Gras. sticla mm
Transpa T8nta %
5,8 3.2 2.5
Pyran Pyran stlcla izolanta Pyran stlcla izolanta
6.5 22 22
90 85 85
fJ\
\:::)
Vitrale de prolectle la incendiu ferestre Bemppyr clasa de reZislenta la foe G cu stic!a Pyran
?ur~ta de rezistenta. la foe I

In
~
mInute
Vilral F F F F F
Clase de rezislenla la foe I Vitraj G

I I
!
30 60 90 - 120
30 60 90 120
G G G G
30 60 90 120
CD
Slicle de protect1e la incendiu
Vitraje U La clasa de rezistenta la foc' U = u$i se considera pentru vitraje ace lea$i cerinte ca in cazul clasei de rezistenta la foc "F". Ramele vitra jelor de protectie la incendiu au rolul de a aslgura, impreuna cu ele mentele transparente (sticle), a durata de rezistenta la foc c1t mai indelungata in caz de incendiu. Urmatoarele materiale (respectiv combinatii de materiale) $i-au demonstrat aptitudinea ca materiale de constructie pentru rame: profile din teava de otel cu captu$eli din Promatekt, ghipscarton F $i lemn. de ex. cu placare din metale u$oare, profile din metale U$oare cu miez rezistent la foc din beton, profile laminate din meta Ie U$oare protejate de radiatie termica, profile combinate, beton aparent (posibilitate de vopslre), la interior din metale U$oare, profi le din beton aparent (posibllitate de vopsire), profile din lemn de esenta tare pentru F 30 $i G 30, profile termoizolate cu spatiu de aer uscat, din metal U$or cu miez din beton rezistent la foc $i la proiec tile lmpu$cate.
, '. III
. I
625
Vitraje de proteetie la foe

Vitraje din clasa de rezisten(a la foc "G"
Posibilitatile actuale in domeniul "vitrajelor G" constau in principal
din 3 tipuri de sticla:
-sticla cu re(ea de sirma sudata in puncte. la care. ;n cazul spar
gerli. strcla este mentinuta In pozl\ie de reteaua de slrma. Maxim pina la G 60/G 90. -comblnatil complicate de SSM In varrante de sticla Izolanta multi stra!. Maxim pina la G 60. -stlcla cu silicat de bor pretenslonata. ca de ex. Pyran de la firma Schott Glaswerke, Mainz. Maxim pina la G 120 in varianta cu 0 singura foaie de stic!a. Maxim plna la G 90 in varianta slida izolanta. Domeniu de aplieare pentru "vitraje G"
Se recomanda montarea de vltraje G pe fa\adele c1adirilor Inalte
pentru Impiedicarea transmiterii flacarllor de la un nivel la aitul.
Aceasta se aplica 1n mod deosebit la cladiri inalte 1mpMite In com
partrmente de Incendiu orizontale. La cladiri cu colturi intrate prin
"vltraje G", se poate evita propagarea necontrolata a incendiului 1n
zona ferestrelor la col(ul intra!.
"Vitrajele G" pot fi utilizate peste tot unde. conform legislatiei 1n con
structii, nu exista cerin\e superioare pentru golurile de iluminat. de
ex. in zona traseelor de evacuare la vitraJe a caror muchie inferio
ara este situata la cel pu\in 1.80 m peste pardoseala.
PROTECTIA PREVENTIV A LA INCENDIU
-..QJ
~eretl maSlVI eel pU1 1n Schott Glas. Main;: 100 t. 180 Gin c1asa de reZlslenta la I foe F 30 Trube & Kin s Koln
Valabll pin a la 31 12.92

,
)f
II
I
'?6'5
Ii Garnltura
Rama din protll de ate I $1 alumJnlu
,~dane
<-110 Beton Clasa de rezls(enta la foe G30
I~:darie
100 Beton
' A
Stlcla F este compusa din doua geamuri pretension ate (SSM) de

cite 6 mm, prefabricate ca un tip de sticla izolanta.
In schimb. aerul interior este inlocuit cu 0 substanta organlca cu
contlnut de apa (gel).
In caz de IIlcendiu. sticia dinspre foc se fisureaza si gelul poate com
pensa caldura de ardere prin cedare de apa.
Prln procesul de ardere de la suprafata stratului de protectle la in
cendiu. sticla se coloreaza, devenind impermeabila la radiatie.
Stlcla F poate Ii compusa si din 3 sau 4 straturl de sticla cu silicatl
Intre care se asaza straturi de protectie de compozitie anorganica.
care preiau sarcina de Inhibare a focului.
Gelul propriu-zis este realizat dintr-un polimer imbibat cu a solutie
anorganlca de sarurl cu con\inut rldicat de apa.
in caz de incendiu se formeaza un strat termoizolant si. prin apa
care se evapora, se consuma cantltati considerabile de energie.
Acest proces se repeta cu fiecare strat p1na este consumata sub
stan\a tip gel dintre folie de geam.
In func\ie de grosimea stratului de gel se pot atinge durate de rezls
tenta la foc de 30, 60. 90 si mai multe minute.
Gelul poate fi expus doar unor temperaturl intre - 15" C sl + 60" C.
Cu prlvlre la temperaturile superioare limitei de temperatura de + 60' C
trebuie decis de la caz la caz daca pentru utilizarea pe fa\ade ex
puse insomii exlsta pericolul depasirii acestel limite conditionata de
absorbtia de radia\ie a gelului.
Dupa caz, trebuie redusa intensitatea radiatiei solare prin utilizarea
unei sticle de protectie la insorire sau prin masuri de umbrire.
De regula astlel de masuri nu slnt necesare
5 I 'I D,stant,er II ta~l~r~I\~ra

---J Bagh. reazem stlcla
6.5:-5~i6
'I
,
: Garnltura
ill Rama prof",t
I Rama prafll I ',eava de otel
II
II :
I I
teava de otel
Profll rama tabla din otel Piaci glpscarton
I::::::::! "
::;:::;11'1
Clasa de rezisrenta la foe G 60
Clasa de rezTstenta 1a foe G 90
Vitraje din clasa de rezisten~a "F"

Asa-numitele "sticle F" trebuie sa impiedice, pe Iinga trecerea fumu
lui Si a Ilacarilor. Si propagarea Incendiulul prin radiatie termica (scut
termic pentru perioada de timp ceruta, de ex. F 60 = 60 minute).
Aceasta presupune a izolare termlca pe intreaga durata de rezi
stenta la foc.
1 2 3 4 5 6 7
Rezervcr de provlzle Preaplln Allmenlare Conducta uscata Bucl.3 conducta JOs Bucla conducta sus
~-Reazem
Clasa de rezistenta la foc
Clasa de rezlstenta la toc
r.::..: ~:~ : :::, Mortar sau t. :: :J Zidafle

I
beton
doua fOl de stlcla multlstrat Pyrostop 1/30
ll
~;~
I
,
4'5
F60
Garnitura Aama beton armat
mI
, I '
otellnoxldabtl Sigilare
Banda. Promatect
I Garnllun
t::::::::::::/I C.ornler tabla ate!
Ii Fibre mlnerale ~----1 Plac;
glpscarton
m
ill
F 90
!I
Strat gel
D,stant,er d,n
Structura raclta cu apa
I i Reazem otei
i
t:;:::::;:;:;
doua 101 de sllcla securlzata monostrat (SSM) spre exterior. a stlcla de flolatle inlre straturile de gel
G)
Clasa de rezistenla la foe F 60
1 C',sterna provlzle B Slrat de ulei 2 Conducta allmentare 9 Preaplin de la distnbUltor apa 10 Alarrila oreaplin 3 Conducta uscala 11 Function normala 4 Venti! cu (lotor 12 Alarma Insulic 51 dispOZlt!V de verdlapa. supraveghere care fara apa nlveJ apa cu contacte mobile 5 Vent)! de lnchld. cu robin. slgliat (deschlsl13 Manometru contact 6 Conducta de Iinlstlre 7 Conducta de nlvel
U-
l:l
'3~
I , ~-U
de la dlstnbultorul , :1 de apa ~ r--------'
Muchle sup teren
Vedere laterala a sistemulul de cir culatie cu rezervoru( de provizie amplasat la partea superioara (desenul nu este la scara)
Clasa de rez,slenla fa foe F 90
Domeniu de aplieare pentru "vitraje F"

Vitrajele F se utilizeaza predominant la interior; de curind exista
insa Si rezolvari Si construc(ii speciale pentru exterior.
Sticlele F se deosebesc de sticlele G in principal prin aceea ca. pe
11nga stabilitatea la foc, restring 1n mare masura Si transmisia termica
prin conduc(ie, convec(ie Si radia\ie.
Sistemele de vitraje sint compuse de regula din tevi speciale de o\el

separate termic.
Suprafe\ele st1lpilor pot Ii captusite la alegere cu aluminiu,
Dimensiunea constructiva etalon este de 3,50 m cu dimensiuni
maxime de foi de 1,20 x 2,00 m.
Exista posibilitatea inlocuirii c1mpurilor individuale de sticla cu pa
neluri neportante.
626
PROTECTIA PREVENTIV A LA INCEN DIU ....,.. []

STRUCTURI RAclTE CU APA iN CONSTRUCTII DIN CADRE DE OTEL '
Rezisten!a la foe a elemenlelor de eonslruetie din o!el
Durata de rezistenta la foe a elementeior de construclle din otel variaza la 0 soli
ci/are termlca din incendiu data (de ex. conform DIN 4102, Partea 2) in functie ce
incalzlrea Sl "temperatura critica" a elementului constructiv respectlv,
Temperatura unui eiement constructiv din otel creste cu atit mai repede, cu
cit este rnai mare supralala expusa focului lata de sectiunea plesel, Sectlunl
mari de piese din acelasi material eu aceeasl grosime de captuseala se
incalzesc deci mai ineet si au in consec:nra 0 durata de rezistenta la foc mai
mare decit piese de sectiuni mai putln masive la 0 aceeasi suprafata expusa
la flacan, 0 valoare cu mfluenta mare pentru 'ncalzlre este deci lactorul de
profil piA, adica raportul dintre penmetrul expus flacarilcr (suprafata
desfasurata) si sectiunea nominala, Relevante pentru incalzlre sint si valon
Ie speclfice ale captuselli, preeum Sl adeziunea acestela la suprafata oreiului.
Variatia de incalZire poate fl determmata prin calcul sau prin iteratii de incen
diu conform DIN 4102, Partea 2,
Elementele de construetie din ctel pot ceda in cazui in care este atlnsa "tem
peratura critica a otelului" in secroare relevante ale sectiunii. Pentru 0 37 Sl
052 poate fi pornit. in mod simplificat. penrru 0 tensionare utila de 160 N!mm 3
de la 0 temperatura critica a otelulul ae SOD' C.
Durata de rezistenta la foc rezulta din timpul in care elementul constructlv
este incaizlt pina la temperatura critica a otelului.
Dependenta intre factorul de profl!. groslmea captuselii Sl durata de rezlstenla la foc
a Sll1pilor, respectiv grinzilor din otel a iost studiata pentru tipuri difente de captuseli,
Oelerminarea faetorului de profil
Factorul de prof" PiA, ImporTant penrru incalzlre. are contorm DIN 4102
Partea 4 (editla 1980) dimensiunea 1 'm. Trebuie calculat dupa cum urmeaza
1, Expunere la flacari pe patru lalUn cu captuseaia care urmareste proiilul.
Se considera in general
-------~-------_
6,87 rn
33.10 rn
...
-----
(2)
Schema raclrli cu apa
Pnn racordarea cape tel or supenoare ale stilpllor la conducte de colectare, a celor inferioare la conducle de dlstnbulle, a acestor conducte la 0 coloana descendenta, precum si la un rezervor amplasat la parte a superioara. re zulta un sis/em inchls pemru C1rcultui agentulUl de racire. Configuratia pla nului cladiril, precum si cerinta autontatll in constructii ca, in cazul distruge rii unul stilp in urma unei explozli, slstemul de cadre sa ramina stabil, au con trlbUit la ordonarea in doua grupe Pentru acest caz de catastrofa extrem de nefavorabil. adica pentru cazul ceoarii liecarui al dOllea stilp. s-a pornit la dimensionarea stilpilor de fa 0 solicirare la 90% din limlta de curgere. in cele patru rezervoare amplasate la partea superioara se atla 0 provlzle de 12 m 3 de apa, suficienta pemru a face fata unul incendiu normat de 0 durata de 90 de minute, la 0 extindere asupra a doua mveluri Sl cu un supliment de siguranta de aproape 0 lreime rata de cantitatile de provizie determinate in urma expertizei, jnghetarea apei de racire - stiipli se aWi detasati de fatada in exterior - se impiedlca pnn adaugare de carbonat de potasiu in solutie de apro ximatlv 33%, Scaderea punctului de inghet necesara a fost stabilita la -25 'C: cea mai scazuta temperatura masurata in Karlsruhe este de -23 0 C, La cladirea noua cu zece niveluri a Institutului LandulUl pentru Protectia Mediului din Karlsruhe (12 + 121 x 2 = 48 de stilpi din otel sint raciti cu apa, iar cei 12 + 12 stilpi sint racordatl alternatlv la doua circuite separate de apa: cele doua slsteme de circulatie ale fatadei anterioare si posterioare sint separate, Corodarea interioara a stilpilor, a conductelor de circulare si a rezervoarelor amplasate la partea superioara este impiedlcata prin adaugarea de nitrit de sodiu in lichidul de racire. Pe elementele din otel au fost masurate temperaturi foarte ridicate, La 0 incalzi re de 30' C stilpil exteriori ai cladlrii. in lungime de aproape 33 m, soar dilata cu 12 mm, ceea ce ar conduce la deplasari ale reazemelor pentru grinzile conti nue peste mai multe cimpun, care ar trebui luate in considerare, Deoarece apar diterente de densitate in lichidul de racire nu doar in caz de incendiu, ci 5i da torita insoririi. circUitul este angrenat natural si in cel de al doilea caz 5i stilpii in sorili sint raciti. Favorabil este ca fiecare din cele patru sisteme de racire con troleaza stilpi, alit de pe latura sudica, cit si de pe latura nordica a c1iOidirii, astlel incil poate avea loc 0 compensare a temperaturii. Calculul planseului a pornit asadar doar de la temperaturi ale slilpilor intre - 15" C 5i + 50" C. Fara com pensarea datorata lichidului de racire ar fi trebuit pornit de la aproximativ -25' C si + 80' C pentru certificarea de siguranla.
CD,
l,j =
A
10
l,j unde
A'
Peste suprafata desla5urata (exterioara) in m 2!m si A este sectlunea nominala in cm 2

Grosime rnlnlma de captuseaiil d (rnml
P A 51 ,'r1'1
F
i
F
30A 20' 20' 20' 20'
60A 20' 25 25 35
90A 30 3S 40 50
120A 40 4S 50 55
180A 5S 65 7S 95
I
I
<90 90-119 120-179 180-300
groslme minima necesara din motive de stab Iii tate
M\ o
Gros~m~ minIma
de captuseala pentru gnnzi din atel cu piaci de proteclie la rncen
diU din Ilbre mlnerale,GP"
2. Expunere la flacari pe patru laturi cu captuseala tip cutie.
11
A
= 10
2 h + 2 b unde A'
h 5i b reprezinta inaltimea 5i la!imea sectiunii, de ex. pentru protile I in cm. 3. Expunere la flacari pe trei laturi cu captuseala care urmareste profilul. Exemplul tipic este gnnda OJ placa de beton suprapusa, Se considera in general: !d.=10' U-b/10
A
Profile IPE conform DIN 1025. Calet 5 inaltlme nomln. Expunere foe 3 I tun urmannd tip protilul cutiS Expunere foe 41aruri urmarind tip protilul cutl8
Profile IPEa
Expunere foe 31 turi urmannd profilul Expunere foe 41a uri urmarlnd tip profilul cutle
Profile IPEv
Expunere foc 3 I tun urmarind lip prolilul cutle Expunere foe 41 tun urmannd rip cutie . profilul
tip
cutle
80 100 120") 140") 160") 180') 200") 220' 240") 270') 300") 330") 360") 400') 4S0') 500') 550 600")
385 351
1171\
291 269 254 234 221 20S 197 188 175 163 152 143 133 124 11S
270 248 230 21S 200 189 17S 165 IS3 147 139 131 122 116 110 103 98 91
429 388 360 336 310 292 269 254 236 227 215 200 186 173 162 150 140 129
330 301 279 260 241 227 210 198 184 176 167 157 146 137 130 121 113 105
La grinzi talpa orientata spre foc este eea mai incalzita. Astlel se calculeaza 0 valoare PIA modili cat a pentru talpa grinzii, care devi ne de ex. pentru profile I simplificat
__ u_
A mod 226 212 199 185 170 162 153 142 135 120 114 107 93 168 158 149 139 127 121 114 107 103 94 89 85 73 260 243 229 213 195 186 175 163 153 138 128 121 104 202 190 179 167 152 145 137 127 122 110 103 99 85
100, unde t
122 110 96 84 79
93 84 75 67 63
139 124 109 95 88
110 99 88
77 72
teste grosimea @pii in cm. Daca una din cele doua valori PIA sau (P/A)mod - este mai pUlin favorabila (mai mare), cedarea in tervine in general in func!ie de va loarea cea mai mare. 4. Expunere la flacari pe trei latun cu captu5eala tip culie. Si pentru acest caz gnndaOJplacadebetonsu prapusa constituie un exemplu lipic
' ..
I
Aceste profile sint recomandate pentru utllizare preferentjal~ (Iist~ profile UCOG - Uniunea Constructorilor de constructii din Otel din Germania) 1) Pentru acest prom $1 eele mai mtci este relevanta. rormula 3a pentru determinarea PIA
= 10
'
2 h+2b
Facrorul de profil PIA [11m] pentru calcule de protectie la Jncendiu
627
Generalilati
Elemente de constructle In sensul DIN 4102 se considera pereti, plansee, stHpi, grinz;,
scan $.a.m.d.
Elemente de conSlructie speciale (elemente de constructie cu realizari speciale pentru tehnlca protectlel 1a Incendlul S8 consldera: pereti rezistenti la incendiu. peretl exterlon neportantL inchidenle de prolecl18 la foe (claDe. obloane. partl), inchrdenle peretilor putunlor de ascensoare, din clasa de rezistenta la foe F 90, vltraj8 Gin clasele de rezistenta la foe G, conducte de ventllare. inve!lton.
COMPORTAMENTUL LA INCENDIU AL MATERIALELOR $1 ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN 4102 -> llJ

Tabelul conttne - malerl<:lle 118 construetre elaslflcate conform DIN 4102. care pot fi inc\use fara specl licari suollmentare in clasa de matertale de constructle mdicata (m, cl.) - malertale de sonstruclle, care Irebule incluse in anumite clase de materlale de con :muctle conform normelor de speclalitate, Proba se face de regula pnntr-un eertl1ieat de ate STare fcart 3.) - matena!e de :;)nstrue!:e d!n clasele A Si B '1 pentru care au fost acordate marci de ates ~are 'mrc: a., acestea se aeorda de oblcet producatorulUi.
Termenul de durata de rezistenta la foe L'::;omoortamentul elemente!or de constructl8 si al 81ementelor de constructl8 speciale:a In
cenolu ~ste caractenzat de durata de rezislenta ~a loc; in aces! limp nu [rebule plerduta din vedere fU:lctiunea deflnlta in oartlcular pentru elementele de construc\le (de ex, por lanta sau de inchldere). E!ementeie de constructle se ciaslfica conform aceslei durate ae reZlstenta 'a foc:n clase oe rez'stenta a foc
,;,120 ::Ierr.ente 18 constructie ! exterlorl nepenan!1 ! "I T de oroleclie la foe Vltraje I G TeVI s, elese fasonale i.... conoucte ae ventilare C:ape de prot. la mcendlu in concucte l:enl:l.. K
~,.la:8rla,e de C8r.;;;rUC:8
"11;;;10 OI,.=lrIS 'I~t ':;0118. plaIra nalurala, mmerale P4'1',I"r zqU'3 'I'J.:::a'n:::3 pialra. ponce nalurala e,C,'" :r'lr~r;;;le l;jra 2GaOsuri crganlce ::>'JCI ::.altelf!. i:np,s',tun COjl din fibre mmerale
I Casa
Praoa
InUICali'l
30 30
30 30 30 30
60 W 60
F
F 90 W 90
F '20
T
G L
60 60 60
~O
T 90
G 90 L 90
K 90
W 120 T 120
G ,20 L 120
A1 AT A 12
81 82 A2
m. d. m cr. mfc, a cert. a mrc a
'c c,c
G)
rel
Case de rezistenta ia foc pemru elemente de con5tructle DIN 4102. pfl.lllle 2.3.5516
PI".,:::; Je ::;rCtE:C!18
I'!. ,~cendiu
Palusol 10051210
aa aa oa I
oa
Peret',\ rezistentl ia tncenOlu nu se clasifica in cla5e de rezistenta la foc. Acestia trebule exec:..na\l dm materiale de constructle din c!asa A 51 lrebule sa indeplineasca cel putir: ce nntele ciasel de rezistenta la foc F 90 (dupa caz. trebuie aduse alte probe pentru adecva Pentru denumlrea comoleta a elementelor de constructle conform DJN 4102 se IndiCa dupa Clasa de RF Sl clasa matenaiulul de constructle. Rezulta urmatoarele denumin
2
ClrT'!o'nl. "~Jar anr.IQ'I! p. po:lce dm z.gura vulc. sau de lermocent. arglla :.slurl perilla. vermlcuhla expandaoile Mortar belon Deten a'mal SI pretens',onat olalra 51 piaci din componente mmerale BetO:l cu sllrooor Si r,cslaoor Caramida ceramlca. ptaci ceramlce Sllda, slIc:a soonCJioasa PlaCi .c;allele ,mOISillurl 'late din fibre de stlcla
A1 A1 A2
A1
m ci
m. cl. mrc a
m. cl. m.CI. mrc a mrc. a cerl. a mrc a nu da da da da nu da da da da
!
i
~c
;:rt
C'asa c:'e re 21slenta !a loc cOnIorm

labelulul
Gis mal de cons. c f , DiN <l1 Partea ~ ~enlru mal de cons
~~I Denumlre~
II
dm e'emenlele ae constceCl,e .1 verltlcate penIru

parlile ptInlie comp ~amase
Imoorcare nu In Ira m cal I exorlmata in coloa tante "1a c: 8 A
B
Denunllrt: prescur lala PlaCI Piaci Piaci Piaci ae conc;\ructie ae ghlPs oentru peretl SI lavane ghloSC3rtol" GGF s. GCB, plaCi glps f1broase qtlloscarton r:o:"!1orm DIN 18180 2 , multlslral de ?h:oscartan coniorm DIN 18184
A1 A1/2 B1 82 81 A1 A2 B1 81 82 A1 A2 B1
m. e',
mrc a m.el mrc. a m. cl m. cl. mrc a. m. d.
I
I
2
3
r:;-
38
,
8
8
Glasa de rezislenta la loc F JO Glasa de rezlSlenta la toe F 30 51 .n partlle IInportante am mat.er oe construclle necomDusllbde Clasa de rezistenta la foc F 30 51 dm mater. de cons i'ecombustlbile Glasa de rezislenta la foc F 60 Glasa de rezislenla la toc F 60 51 in partlle Importante dm mater de conslructle necombustlblle:' Glasa de rezislenla la loc F 60 Sl Din mater de cons. necombustlblle Clasa de rezislenta la toc F 90 Clasa de rez:stenta la loc F 90 51 in part lie Imponante am mat.er de conSlructle necombustlblle ' Glasa de rezistenta la toc F 90 51 din maier. de cons. necombustlblle Clasa de reZIStenta la foc F 120 Clasa de rez!stenla la foc F ! 20 Sl in partlle Importanle din mat,er
de constructle necombustlblle
Glasa de rezistenta la foc F 120 5i dm maier de cons. necombustlblle Glasa de rezistenta la foc F 180 Glasa de rezistenta la foc F 180 SI in part de Importanle dm mat.er de conslructle necombusllblle Cjasa de rezislenla la foc F 180 51 din mater de cons, necombustlblie
F 30-B F 30 -AB
F 30-A
AzooCiment !ara 3daosurl organlce PlaCi azbOClmen! eLi ?lralurl aplicale SI plf:lci de azboCimenl celuloza Carton 51 :;irtle CIJ aZDst corform DIN 3752 Melale,;1 allaj in iorr;,a dlstrloulla brut precum lonta !?XCeplind otelul Sl rtlummlul Metate alcallne s: ajcalmo'!Jamintoase T;lOla aln otel Zincala cu slraturl apllcate PlaCI usoare de cons\ruct,e am lalas conform DIN 110' Piaci usoare de ccpslructle mulliStrat conform DIN 1104 P 1
da da
" 5
6
F 60
8 A
F 60-8 F 50-AS
A1 A2 81 81 B1 B2
m. cl. mrc. a. mrc. a. m.CI. ' mrc a m. cI
nu da aa
F 60-A
aa
da da
8
9
10 11
8
F90
A
8 8
F 90~B F 90 -AB
F 90-A
B
F 120
A
8 8
F 120-B F120-AB
Lemn SI matenale de cons(ruclle normale ::)en :u d>2.'l1m 511' ..00 kg m' saucuo>5mmSI 230kg,m' sau cu d > 2 mm Sl 3plical pe inlreaga suprafala sau oiaci din matepale slratlflcate conform DIN 16926. piaci din 3 mm. libre lemn cu suoral. -::lIn mal. plastic d. DIN 68571 cu d PAL cu suprai. din rr.at":rIal olas!IC contorm DIN 68765 cu d ~ 4 mm B2 PlaCI dm asChll. p:aci din lurnlr cu sau lara A1 stralurl apllcate B1 Piaci dm stralurl De matenal presate conform DIN 16 92G FOI plasllce din P\jC conlorm DIN 16927 precum Sl dm PMMA lurnat C1 DIN 16957 ultima doar cu d '2 mm Mase plasllce ce lor mare. nespongloase. dm PS cont DIN 7741 P 1 cu d 2 mm PPBM conI DIN 16774 P 1 cu d . 1.4 mm PE coni DIN 6776 P 1 cu d . 1... mm UP coni DIN '6946 P 2 Cu d '1.6 mm Aile tal dm mase olas!lce Orlce 1'0 o::le fOI d:n rnase pli1sllce
m.
cl
'2
F 120- A F 180- 8
F 180-';B F 180-A
B2
m cl.
da
13
14
F 180
8 A
8
8
15
I I
Part I .mportante sin!:

a:, loate elementele porlante sau de ngldlzare la elemente neponante, cele care aSlgura stabillta-
I tea acestora (de ex. structwi in rame la perell neoortantl) bl un strat general in planul elementulul de constructle la elementele de inchldere. care nu IrebUie sa prezlnte dlscontlnullallidlstrugerl in urma verltlca.rll conlorm aceslel norme La plansee acest strat trebule sa alba 0 groSlme lotala de cel pulln 50 mm: se accepta golurl in Inte rlorul aceslUl stral. La judecarea comportamentutui la IncenalU al materlalelor de construclle se pot Ignora slrotunle su perflclale de acopeme sau Iralamentele superilclale , Aceasta denumlre pnveste aoar rezistenla ia 10C a etemenlulUl de conslructle: cerlnlele au!orllalli in constructll pflvlnd matenalele de eonstruclle pentru exlmdeflle de la elementul de conslructle nu sin! afeclate de aceasta.
B2 B2 B1 B1 B2 B2 B1
m. d. cert. a mrc. a. m d. m. d. cert. a. mrc. a
da da da c:'a da da Ca
Tuburr plastlce 51 o:ese de rormare aln PVC lare gros mat 3.2 mm aln PVC (are. PP PE tare. ABS $1 ASA Alte t:Jburl em malenale plastlce Orlce liP de lubun d'i1 malenale plasllce
Mase de elansare roslun conform DIN 52.160 pe oa-lj de PUR SR 51 saLl acrliatl. puse in opera imre malenale de constrUC!le cel pulln dm Clasa 82 FOIII '.;;1 lesaturl piasllce. \esalura..bumbac impregnata cu plastiC. tenCUIel1 de fatada pe baza de mase plastice Mase plastlce spongloase conform DIN 18164 Sl 18 159. mat. de IZOlare d:n fibre vegetale contorm DIN 18165. Produse din oliJta SLralun de vzura paraos din PVG ct. DIN 16951 Sl DIN 16952 puse in opera prln Ilplre. plaCi de vmilazbest conf DIN 16950 Ca mal sus. dar liplte oe un slrat de baza mmeral maslv Covoare de linoleum conf DIN 18171 Sl DtN 181,3, Govoare textile conI. DIN 66090, aslal! Parchet sleJar con! DIN 280 P 1 - 3 Aile stratun pardoseala Fi$11 cartan bltumal sau de etansare conI, DIN 18 ~90, 52121 52128.52130.52131,52140 SI 52143
4
82 82 81
m. d cen. a mrc, a
Ca oa da
Clase de rezistenta la foe - denumiri
82
81
cert, a
Materiale de constructie
Pnn DIN 4102 slnt stabilite eerinte tehmce de protectle la IncendlU penlru materiale de con
structle. AsHeJ este permisa claslficarea comportamentuJUl la Incendiu al matenalelor de

constructie. Ca materiale de eonstructie In sensul aceslei norme se considera Si materia
Ie In pl.aci Sl fiSii. matenale in straturi suprapuse. eamasuleli, stratun de izolare. straturi de
finisareiulura, tevi si piese de formare.
mrc a
da ca da da da da da
82
m. cI.
m. d.
m. cI m. d. cert a.
81
Clase de materia\e de constructie
Materialele de constructie se c1asifica dupa comPJrtamentullor la incendiu In urmatoarele clase'
Clasa de matenale de constrUC\l

A A1 A2 8 81 82
82
81
82
Denumlre cont. autontalll in constructll Maleriale de constructle necombustlblle lara certl!lcat de alastare cu cer1lticat de aleSlare Matenale de conslructle combustiblle malenale de constructie greu combustlbile malenale de conslruc\le normal combustiblle materlale de constructle usor combustlbile
82
m.d
da
, (nsenJlle 10noabsorbante trebule sa fie de asemenea necombustlbile !, Stralu(lle postenoare la piaci de ghlpscarton IrebUie sa fie de asemenea greu Inflamablle }, Placlle $1 placajele dm lemn cu p 400 kg/m 3 Sl d > 2 mm sin! scutlte de obhgatlVltatea de consem nare a Indicativulul ~, FiSlile de carton bltumat $1 de elansare prezenlale se considera ca fiind ..combustibila cu reducere" (vezl Llnli dlreetoare penlru utllizarea malenatelor de conslrUC(le combustlblle in conslructll CIVile - RbBH)
83
inscriere in clase de materiale de eonstructie
Combustlbilitatea malerialelor de constructie
628
cu tanc.
fara tenc.
~30
COMPORTAMENTUL LA INCENDIU AL MATERIALELOR $1 ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

DIN 4102
-+
QJ
I:=....=+.-,f-i g :""'-',.iiiit4--r "
"'60
~:
\, I "'60 umplutura mlez
:/ -J ~
CD
Stilp otel, eama,uiala F 90
Vananta F 90 -
F90-
1: Protectie muchii; 2 5 mm var netezit sau tenc. din mortar de var-ciment grupa de mortare I sau II d. DIN 18550:
3' Piasa de sirma: 4: ~ 35 mm tencuiala vermiculita-cimenl; 5: Sirma legare.
1 - 5: Sau 35 mm tene. perlita sau 35 mm
tene. din mort. de ghips din grupa IVa cf. DIN 18550. Ambele eu piasa de sirma. 6: Tabla expandata: 7: Tabla expandata,1 bara rotunda otel .- 5 mm ea distantler: 8: Miez pina la min. 1.5 m peste pardo, seala inzidit sau inglobat in beton: 9: Perforatii in peretele tubului Si golurt in camasuiala la tuburi din ate I cu miez de beton
Urmatoarea constructie de pro, tectie la foe ofera completarea necesara pentru constructia cu elemente prefabricate din otel :;;i elemente constructive din lemn, Pentru stilpi :;;i grinzi din otel se utilizeaza captu:;;eli tip cutie inde, pendent de forma profilului, a caror grosime depinde de dimen, siunile profilului :;;i de c1asa de re zistenta la foe ceruta. DIN 4102 define:;;te determina rea grosimii necesare a captu
:;;elii pentru 0 anumita clasa de rezistenta la foe prin evaluarea raportului PIA. - Valorile determinate sint valabile doar pentru elementul construc tiv complet (sl1lp, respectiv grinda) :;;i nu sint aplicabile la alte elemente constructive.
Snip dublu F 90 -
snip eilindrie -
Legenda pentru
-
ip p1aca proslme placa Promatect-H
Valoarea raportului PIA are forma
~ sau m -1 si se poate determma conform
10
12
15
20
mml
~b-----.QI
1: Stilp otel IP8v 200 (= HEM 200) 2: Captu,eala PROMA TECT'" h = inalt. profil =220 mm }dim. eaptu, b = Lat. profil = 206 mm ,eala interior P = 2 x h + 2 x b = 852 mm ::::: perimetru camasuiala interior F =- 131 em::! = sectiunea nominala stllp otel (F ~ AI =- Groslmea captuselii de prot. la foe
exemp(ului urmator: P 2h + 2b 2 x 220 + 2 x 206 mm --A131 em'
~E F
~" "",
ON
30-A
852 mm _ 0.852 m _ 65 ..t.. 131 em' - 0,0131 m' m Astlel. rezulta ea, pentru sfilpul d,n olel ales conform labelului de mai sus. se poate atln ge elasa de rezlstenta la foc F 90 - A eu a eama,u,ala PROMA TECT" H d = 15 mm. deoarece valoarea PiA calculata este mai mica decit vatoarea 1 65 m eorespondenta din tabel 71 ;;;-. Pentru ap\icatii in practlca dimensrunile de profile Si sectlunile pieselor din otel se citesc din tabe!unle de constructll din otel uzuale.
~ii'i
'~ ~
F 60-A F 90,A
'248 " 260 ',' 288 ' 300 s 122 146 " 160 s 230 .; 34 71 ,,-: 129
Sern de venticare Promalect-L
F 120-A F 180-A
ip placa
~roslme placa
20 , '" s s
25
30
40 300
300 300
mml
30-A 60-A F 90A '~ ~ F 120-A !2V5 F 1BO-A () ';;:;j
""-4
~~
c
1..
"",
F eE F ~
<J)
278 <,300 s 300 s 278 ~ 300 s 300 "-~ 198 " 238 ,,-; 271 ~ 248 -s 260 s 286 s ~ 56 " 108 -s
300
184
(2)
Dispunerea eaptu,elli -
Indiealii pentru exemplul de ealeul
130
I, "
Grosimi de eaplu,eli pentru stilpi din ateI
Clasa de rezis tenIa la foe F 30-A

!
PromatectH $1 PromaleclL, groslml minlme ale captuselit
16
H i. 165 L I
'8 275
1'0
11215 300
i, '"'
120
125
"
135 300
40 ,,' 300
"" 300
45 s 300
.,,; 300
50
"" 300
155
",- 300
!
~b""
F 60-A
1771
300
290!
<
300, "" 300
~ 300 i" 300 'I

i
<'-..
300 1
<~ 300 \ ,,: 300
300
I <' 300
-s; 300
'. 300 I s 300
Captu,eala pe trei latun

F 90-A
II'
i
I
54
II
87 '! "'151 " 79
145', ,205 "300!. 1221< 200 300
I'
<
30~ ! " 30~ , < 300 300 I ' 300 1c 300
s 300 s 300 " 300 s 300
Is
"300 300
"300 "300
Jffi[
- ~i
I--b---< Captu,eala pe patru latun
~
H
F 120'A F180A
661~ 991 '39',1"'85 1 <240 55 : ~~ 951 "-~ 145 I " 215 i, ~-' 290
,,-~ 300
"290
s300 :s: 300

"$.179
s3001 <300
~; 300
"iC
300
:
:
i~" 501~'I
731""
951""122
"--:;145
0<:215
,,;;300
451
681"
991 s 135
'175
,;215
",260
"300
Grinzi otel F 30,A - F 180,A
Groslmi de eaplu,eli pentru gllnzi din otel

r-
I
i
Fi,i; promat,eet'H 80 x 10 mm ~ Gnnda lemn 160 x 200 mm

I
:
1
r P,odlna sdnd. cu lamba I uluc
,Fi,ii Promalan d:40 mm I ; - Grinda lemn 160 x 200 mm 1 i Podina rlndeluita cu I lamba ,i ulue
,- Ptaei Promateet,H d: 10 mm I ,Grinda lemn 160 x 200 mm 1 ! r Podina rindelui!a eu 1 I I lamba,1 ulue
Fi$li Promalan d:2 x 40 mm I Grinda lemn 160 x 200 mm I ' Podina rindeluita eu ! lamba ,i ulue
"" III
I
Plan,eu grinzi lemn F 30,8
Plan,eu grinzi lemn F 60,8
Plan,eu grinzi lemn F 90,8 (fara termoizolatie)
Plan,eu grinzi lemn F 90,8 (cu termolzolatie)
629
COMPORTAMENTULLA INCENDIU AL MATERIALELOR $1 ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN 4102 ~ []
.~2_~
Legende:
~G)
~12
Detahu: Racord perete
compartJmentare
compartlmentare Perete montantl lemn F 30-8
1. Placi Fibersilikat L d : 25 mm 2. Fisii Fibersilikat L b ~ 100 mm 3. -; 4. Cornier labia aIel 40/20/1 5. Profil L 45/25/5: 6 -9. $uruburr ~0 1. Plaei Fibersilikat H d : 20 mm 2. Spuma etansare 3. Cornier tabla otel 40/20/1 4. Conexpand si surub 5. Surub exeeut,e rapida 3,9 x 35 A : 250 mm
~G)
1. Plaei Fibersilikat H d : 8 mm 2. Promalan/dens. bruta eea 35 kg/m 3 d: 50 mm 3. Etansare 4. Montant lemn ~ 55 x 55 mm
Perete tiP Fachwerk din otel. por F 90-A
Stant; captuseala Sl inimi: FiberslliKat
Element perete exterior cu termoizolatie W 90
<-'t-~~~____
~
---..: :-:::. -::
cj /-----0'f:-~
~/---~~~~& /'
:0
-~~
6<5
81rma .fY~1 $truct metalica '
,-------Plac,H
~
PlaCi H
do=mm
~~:./
~Lo~~
=_:r
r--
625
-----<
Detaliu: Racord perete
Detahu: Racord perete
f7\
\.!..}
Tavan suspendatstabil din Fibersilikat F 90-A
Tavan stabil din Fibersilikat cu ochiuri
mobile F 90-A
Tavan
stabll
spatlu
umed
din
Fibersilikat F 90-A
~0 1. Placi Fibersilikat H d : 15 mm 2. Promalan/d. bruta 35 kg/m 3 d: 50 mm. 3.-4. 5. Spuma presata d : 20 mm 6. Profil C montant perete distanta 62.5 em 7. Profil U pard.-planseu 40/50/40 ~ 1. Plael Fibersilikat H d : 20 mm 2. FisH H b : ~ 110 d : 20 mm 3, Profil otellPE 100; 4. Etansare ~ 1. Plaea Fibersilikat H d : 8 mm 2. Plaei Promalan/d, bruta 35 kg/m 3 d: 50 mm 3. Spuma presata d : 20 mm 4. Profil C montant perete distan\a 62,5 em 5. Profil U pard,-p1anseu 40/50/40 6. jmbinare plaei
Detaliu A' Usa de prot. la foe
in peretl USOf!
/
/
-~i9~'
~/ df;'//
Sir,~/ I~gare /~
1:~ Detalii:
f8~ 'f--,,--~[:t
!ill~,----'10"
1 :W Racordun perete Jl ~
J) b,---Jl
~~~
////'.
sUP9Y, ;;
//~
//
0)
T90
Profil
~--
~/
CD
Foale usa, d
=-
45 mm
Aama. pe loata H spatlu max. 3000 mm
@ Captuseala. lemn maSlv
m
@
+-l.
Delaliu B:
Incendiu de
sus
;:::::::::j]ti::::=
Tavan suspendat stabil din plac; de Fibersilikat F 30-A
~ Fibers,likat. independent F 30AS

Pol. spuma riglda.
Tavan usar cu ochiuri mobile din
H;o
~ Slruclura mtt;8&JUwm-tb&tt?Ict(~-. :: @wv

00000
t '~ri'lr :~;;:~::""
r~'~'~~~~'~~;9~j
m:~h:':;:o;:" JI!k=: ~lli
Tavan s.uspendat usor
n~ ".'
~~~ ~ncendiu d e .
)OS
-'1 Detaliu A ~
Fisle L
0 ProW protee\te muehle
Fisle H Perele F gO-A. Nr. Construerie 450.41 Panourl perete, supra/ala oareeare
o Sl 8roflle
120 mm
C::::::::
.:.:.:.:.:.:.:':
rnaslvi
T 60
a.:.-,
cj T 901 S, d = 50 mm
Aama
I I
Acoperis tabla cutata (tavan sus pend at pI. Fibersilikall F 30AS
Acopenrea super dou;! strawn, gros piaci 2 ~ 10 mm. fara termolzola!le 51 invelltoare F 90-A
V''',"''
m~mgMM&:!~~j
000 W
@ Captuseala @) Rama euprrndere olel
Profil prOlectle muehle
81 Siruclura maslva 2 lawn, 2 pare!1 USOr! cu montan!1 profll C
Etansare
o Perete maslv
I'::::::::: .'
~~,~~~~~~~i:,~,l
tambur) S' acopeme cu fiSlIcarton bltumal F 90AS
~;!P!USlre
r ~~aj~e;~~~~~ta ::.;;;:;::,:..~ 1
i/{;::::~:::l
4
maSIVI cu
DetahuC.
la
rama cupnndere
din aIel
perelJ de ,nstala111
T90
Acoperi. tabla cutata F 90A F 90AS
Ghene de instalatii
U., de protectie la foc
630
PERETI REZISTENTI LA INCENDIU

DIN 4102 ~ [lJ Peretii rezistenti la ineendiu trebuie sa aiba a rezisten(a la foe de eel putin 90 min. 5i sa fie eompusi din materiale neeombustibile (F90A). Trebuie sa-5i pastreze stabilitatea ehiar la a solieitare tripla la impact (DIN 4102. Partea 3). Doar pere(ii rezistenti la ineendiu pot separa eompartimente de ineendiu ~ CD - . Trebuie sa porneasea din fundatii, suprapusi vertical pina la min. 30 em peste aeoperi 5 ~ 0 + @, daea exista a invelitoare rigida. Pere(ii rezisten(i la ineendiu la eladiri de pina la 3 niveluri se ridiea pina imediat sub invelitoarea aeoperi5ului. Cerintele trebuie indeplinite fara eaptu5eala. Traver sari Ie de eonduete prin pereti rezistenti la ineendiu 5i alte inehideri de protec(ie la ineendiu trebuie sa eorespunda F90.
I
PRI trebuie amplasat ~ 5 m de la coltullntrat
PRlla colt intrat trebule prelunglt pe
una din eele doua directli cu
5m
I Groslme minima in mm
Materiale de constructie pentru PRI
i simplu
I
dublu
Zidarie cl. DIN 1053 Partea 1, Zld'l in grupa de mortare II. lIa sau 1IIIa utilizarea de
Pietre din c1asa de dens. bruta > 1.2 ' 240
P,etre din c1asa de dens. bruta ' 1,2 $1 > 0.8 i 290 p,AtrA riin I n' hnlt;"; . OR , 2QO Elemente constructive ceramice prefabricate DIN 1053 Partea 4 cu utllizare de l Pan. cu golurl vert. cu caramizi pentru rostUire integrala cu mortar 165 Pan. multlstrat cu un strat de caramlda .190 Pan. multistrat cu doua stratun de caramida ' 240 Beton normal Beton nearmat et. DIN 1045 200 Beton armat ct. DIN 1045 sub forma de
panoun de perete neportante. dispuse
onzontal sau vertical 120 , norton'e sau beton mnnnll' 14n'l Beton u$or
cu structura macroporoasa ct. DIN 4232 dm
c1asa de densitate bruta > 1,2
1250 clasa de densltate bruta 1.2 300 Beton spongiDS
Beton spongios armat ct. DIN 4223 E cel pu\m de l
I clasa de rezlsl. GB 4,4 cu a densltate bruta de I i' 600 kg/m 3 sub forma de panouri de perete neportante. dispuse onzontal sau vertical 175 panourj de perete portante dlspuse vertical 200"
? x 24 n
2 x 175 2 x 190
ct.
l
I 2 x 165 I 2 x 165 i 2 x 165 2 x 180
1 2 x 100
? x 140'1
PRlla colt Intra! trebule prelunglt pe una din eele doua directli cu ? 5 m
PRI prelunglt pe ambele directii
2 x 200 2 x 200
2 x 175 2 x 200"
f--------- 40---.
*) Daca nu sint necesare valon supenoare datorita tensiunllor ridicate in perete (vezi DtN 4102. Partea 4. Tabelul 37. respectiv Tabelul 40).
PRI trebuie amplasat collul iesit
40 m de la
PRI nu trebuie sa depa.seasca coltulla unghiuri de colt peste 120 0
Grosimi minime pentru matenalele de constructie ale peretilor rezlstenti la incendiu
Pat mortar
"30
~:':':':':':':':'IJO .. . . . . .. ..
'~
::::::::::::::::
b30-1
))))
,
,--50 --+-24 -1 f---50
La cladin cu peste 3 etaie complete peretii rezistenti la incendiu trebUie

ridicati pin a la min. 30 cm peste acopens.
-----1
-'
(2)
PRI continuu intr-un singur plan
PRI decalat
La invelitori din fisii de acopenre peretele rez. Ja foc trebule ridlcat pina la min. 30 cm peste acoperis T
@3
PRI
'" 50
inveHtoare moale (paie, $ita/$lndrila)
i
I
Plan$eu acoperi$ peste intreg sec torul de cladire din beton monolit sau prefabricate din beton F90 = planseu rez. la incendiu Peretelerezislentlaincendiupoate fi supratraversat de invelitori com bustlblle Fi$le perlor \esatura ,-Prot'l cutat ~flbra de Sllcla ~ Banera vapor! Fi$le etans inveht , Izola\le A1 iPletn$ necombust FiSle Ib,ltumata
'~
[;::===1111
II
r
r I
PRI "Moale" este considerata once fnvelitoare pentru care nu s-a demonstrat rezistenta la aprindere aeriana Si caldura iradiata. Printre acestea se numara de ex. sital sm drila, diverse fiSii de acoperire si aco peri$uri de paie'lf:::::::::::::11
.. lJ
.. rn
um,~iDJ\l
, '. III
I
PRI trebuie sa ajunga pina sub in velitoarea dadirii celei mai inalte
La PRI la cJadirea mai mica planS8ul trebuie rezolvat in clasa de rezistenta la foc PRI
f.i4"
La cladiri cu invelitori mOl peretii rez. la incendiu trebuie ri~icalj min. 50 cm peste cota acopensulul
Oprirea PRI sub cota acoperi$ului doar daca este prevazut strat de pietris pe invelitoare
631
T !
Unitali de masura
~i
de greutate
-- pag. 633 Conventia metrica din 20 mai 1875 urmare~te produeerea ~i eompararea noilor unitati de masura de baza metrul ~i kilogramul, stabili te pentru fieeare stat In parte. Conventiei metrice apar1in: Germania, Austria, Ungaria, Belgia, Olanda, Danemarca, Spania, Franta. Italia, Portugalia, Rusia. Suedia, Norvegia, Elvetia, Turcia, Republica Argentiniana, Statele Unite ale Americii. Peru, Venezuela, Romania, Marea Britanie, Japonia, Mexle, Bolivia, Brazilia, Cile, Columbia, Costariea, Ecuador, Guatemala, Honduras, Luxemburg, Nicaragua, Paraguai, Salvador, Uruguai si lugoslavia. Unitati de masura ~i greutate metrice Unitati de masura si de greutate allele decit cele metrice In locul denumirii mp, dmp, cmp. mmp se utilizeaza 1 grad eeuatorial .. . . ... . . . . . . . . . . .... ... 111,3 km 2 , dm 2 , em 2 , mm 2 , iar In lac de me, dmc, 1 grad meridian ...... ...... . ...... . ... 111,12 km acum m cmc, mmc-m 3 . dm 3 , cm 3 , mm 3 1 mila terestra germana ..... . . . . . . . ...... 7,5 km 1 mila geografica noua (15 = grad ecuatorial) .. 7.42 km Unitatea este metrul (m) = a zecea milioana 1 mila marina germana (60 = 1 grad meridian) 1,852 km Unitati 1 cablu (120 brate) ....... ............... . 0,22 km parte dintr-un cvadrant de meridan terestru de masura pt.lungime (adica cel mai scurt drum lntre pol ~i ecuator) 1 brat ......... ............ . . .. . . ...... 1,829 m 1 km (kilometru) .. ... . .. 1000 m 1 cot prusac .............. . .... ...... . 0,666 m 1 m (metru) ........ .... 10 dm 1 prajina prusaea (12 picioare) ... . . ......... 3,766 m 1 dm (decimetru) ... . ... 10 cm 1 picior prusae (12 tali) . ...... .... . . ....... 0,3139 m 1 em (centimetru) .. . ... . 10 mm (milimetru) 1 tal prusae ............... . ..... ..... . 2,615 cm
Unitati de masura pt. suprafata
1 km 2 (kilometru patrat) ... 1 ha (hectar) .. . ..... 1 a 1ar) ................ 1 m (metru patrat) ...... 1 dm 2 (decimetru patrat) . 1 cm 2 (centimetru patrat)
100 ha 100 a 100 m2 100 dm 2 100 cm 2 100 mm 2
1 mila patrata geografica .... . ....... .... . 55.0629 km 2 1 pagan prusac (180 prajini patrate prusiene) .. .................... 0,2533 ha 1 prajina prusaca patrata ... ............ . 14,0185 m2 1 iugar bavarez (400 prajini patrate bavareze) 0,3407 ha 1 pieior patrat bavarez . . . . . . . . . .... 8,5175 m2 1 picior patrat prusac .. ...... . . . . . . . . . 0,0985 m2 1 prajina cub prusaea ... ......... . . .... 1 stinjen (108 picloare cub) ........ . . . . . . . 1 picior cub ............................
3 53.423 m
3 3.339 m
0,031 m3
Masuri de volum
1 m3 (metru cub) ~i metru cub plin sau ster . . 1000 dm 3 1 dm 3 (decimetru cub sau litru) ..... .... . 1000 cm 3 1 cm 3 (centimetru cub) . 1000 mm 3 1 m3 (metru cub) ... . 10 hi .... . ... 100 I 1 hi (hectolitru) 1 I (Iitru) . . ..... . .... . . 0.001 m3 1 t (tona) . . ....... . ... . 10 dz (1000 kg)
1 dz (chintal) ....... . .. . 100 kg
1 kg (kilogram) ......... 1000 g
1 g (gram) ......... .... 1000 mg (miligram)
Masuri de capacitate
1 banita prusaca .......... . . ....... . ... . 1 banita bavareza . ...... . ........... 1 Malter ................ . . . . . .... 1 tona-reoistru ....... ...... . .. . ... . 1 chintal ...... . ..... . ........... .. . . ... 11ivra (30 jumata1i de uncie) ............ .. . 1 funt prusian vechi . ............. .. . . ... 1 jumatate de uncie (10 Quentchen) . . . .... 1 carat ....... .............. . . .....
0.54 2,22 1,5 2.21 50,000 500 0,4677 16,66 0.2
hi
hi
hi
3 m
kg
g
kg
g
g
Masuri de greutate
.~ "
Unitati de masura pt.lungime
Unitati de masura ~i greutate anglosaxone 1 Nautical Mile (Knot) = 6080 picioare ~ 1,8532 km 1 Statute Mile = 8 Furlongs = 8 x 220 yards = 1760 x 3 picioare = 1,6093 k 1 mila englezeasca obi~nuita (Londonmile) = 5000 picioare = 1,5239 km 1 Fathom = 2 yards = 6 picioare = 72 tali = 1,8287 m 1 Yard = 3 picioare = 36 tali = 0,9144 m 1 Picior (Foot, It) = 12 tali = 0,3048 m 1 tol (inches) = 25,399 mm
Temperaturi: Grade Celsius Grade Reaumur Grade Fahrenheit

Tabel de conversie: DC - 40 35 - 30 - 25 - 20 - 17,8 - 15 - 10 5 0 + 5 + 10 + 15 + 20 + 25 + 30 + 35 + 40 + 45 + 50 -+- 55 + 60 + 65 + 70 + 75 + 80 + 85 + 90 -I- 95 +100
(DC) = %(OF -32) = ;/, OR CR) = (,oC = %(OF - 32) (OF) = ~'5oC + 32 = ;;'R+32 o C = 273.15 Kelvin
1 mila patrata (sq. mile) = 640 Acres = 2,59 km 2 Unitati de masura 1 Acres = 160 Poles patrati = 4840 Yards patrati = 40, 4685 a pI. suprafata 1 Pole patrat .. = 25,293 m2 1 Yard patrat .. = 9 picioare patrate = 0.8361 m2 1 picior patrat .= 144 tali (inch) patrati = 0,0929 m2 1 tal patrat ... = 6,4516 em 2
Masuri de volum
1 Register Ton = 100 picioare cub = 2,832 m3 1 Ocean Ton = 40 picioare cub = 1,1327 m3 1 Yard cub (cu. yd.) = 27 picioare cub = 0,7646 m3 1 picior cub (cu. It.) = 1728 tol~ cubi = 0,0283 m3 1 tal cub (cu. in.) = 16,387 cmo 1 Imperial Quarter = 8 Bushel = 2,90789 hi 1 Bushel = 8 Gallons = 0,3635 hi 1 Imperial Gallon = 4 Quarts = 4,5435 I 1 Quart = 2 Pints = 1,14 I 1 Pint = 0,56 litri 1 Gallon american = 231 toli cubi = 3,7852 I 1 Ton (long ton) = 20 Hundred weight = 20 x 4 Quarters = 80 x 28 [= 1016,0471 kg 1 Sehiflston (short ton) = 2000 livre = 907,1853 kg 1 Hundred weight (cwts) = 4 Quarter = 50,8 kg 1 Quarter = 2 Stones = 12,701 kg 1 Stone = 14 funt = 6,35 kg 1 Pfund = 16 uncii = 0,4536 kg 1 uncie = 0,0284 kg
I
!
!
Masuri de capacitate
I
I
..
I'
Masuri de greutate
i ,
OR 32 28 24 20 16 14,2 12 - 8 4 0 + 4 + 8 + 12 -r 16 + 20 + 24 + 28 + 32 + 36 -'- 40 -I- 44 + 48 -t- 52 + 56 + 60 + 64 + 68 + 72 + 76 + 80 -
OF 40 31 22 - 13 4 0 ,5 14 + -r 23 + 32 + 41 + 50 + 59 -r 68 + 77 + 86 + 95 +104 +113 +122 +131 +140 +149 +158 +167 +176 +185 +194 +203 +212
-
632
Unitali de masura !?i de greutate

Raportul unitstilor de mssurs germane fats de cele engleze!;lti (zecimala se marcheaza cu punct)
De convertit in: Unitati de masura pt. lungimi 1 mm 1cm 1 dm 1m 1 dkm 1 hm 1 km
De inmultit cu:
0.0394 inch 0.3937 inch 3.9370 inches 1.0936 yards 10.9361 yards 109.3614 yards 0.6214 mile 0.3937 3.2808 1.0936 0.6214 2.5400 0.3048 0.9144 1.6093 Mssuri de capacitate substante uscate
De convertit in: Liter Liter Liter m3 m3 peck bushel kilderkin barrel quarter Liter Liter Liter Liter Liter gill (Iiqu) pint (Iiqu) quart (Iiqu) pottle gallon cm 3 Liter m3 m3 cubic inch cubic loot cubic yard register ton peck bushel kilderkin barrel quarter Liter Liter Liter m3 m3
De inmultit cu:
0.1100 0.0275 0.0122 6.1103 34370 9.0922 36.3687 81.829 0.1637 0.2909 gill (liqu) pint (Iiqu) quart (liqu) pottle gallon Liter Liter Liter Liter Liter cubic inch (cu. in) cubic loot (cu. It) cubic yard (cu. yd) register ton (reg. tn) cm 3 Liter m3 m3 7.0390 1.7598 0.8799 04399 0.2200 0.1421 0.5683 1.1365 2.2730 4:5461 0.06102 0.03531 1.308 0.3531 16.387 28.317 0.7646 2.8317
10 mm dm m dkm hm
~10cm
= 10 ~ 10 ~ 10 ~ 10
cm m m km inch foot yard statute mile Unitati de masura pt. suprafet 1 mm 2 1 cm 2 1 dm 2 1 m2 1 dkm 2 1 hm 2 1 km 2 1 m2 1a 1 ha 1 km 2
inch foot C) yard (yd) statute mile (sl. mil cm m m km
Masuri de capacitate f1uide
0.00155 0.15499 15499 ~ 100 dm 2 1.19599 ~ 100 m 2 = 119.5993 ~ 100 dkm 2 = 2.4711 ~100hm2 ~ 247.11
~ 100 mm 2 ~ 100 cm 2
~
~ 100 m2
~
~
100 a = 100 ha
square inch square inch square inches square yards square yards acres acres = 0.3861 square mile 1.549.9 square inches 119.5993 square yards 24711 acres 247.11 acres = 0 3861 square mile
Unitati de mssura pt. volume
square inch (sq. in) square foot (sq. It) m2 m2 square yard (sq. yd) 1000 m2 acre (ac) km 2 square mile (sq. mil square inch cm 2 square foot m2 square yard m2 m2 acre square mile km 2 Unitati de masura devolum 1 mm 3 1 cm 3 1 dm 3 1 m3
cm 2
0.1550 10.7639 1.1960 0.2471 0.3861 64516 0.0929 0.8361 4046.8 2.5900
Masuri de greutate 1 mg 1 cg 1 dg 1g 1 dkg 1 hg 1 kg 1t 1 Pld

1 ltr. 1 dz
10 mg 10 cg 10 dg 10 g 10 dkg 10 hg = 1000 kg = 500 g 1 ltr. = 100
0.000061 cubic inch = 1000 mm 3 = 0.061023 cubic inch = 1000 cm 3 = 61.024 cubic inches = 1000 dm 3 = 35,315 cubic feet = 1.3079 cubic yards
0.0154 grain 0.1543 grain 1.543 grains = 15432 grains = 0.353 ounce = 0.321 ounce = 3.527 ounces = 3.215 ounces = 2.205 pounds = 2.679 pounds = 1.102 short tons = 1.1023 pounds = ',I, kg Pfd = 50 kg = 0.9842 hundred weight = 100 kg = 1.9684 hundredweights grain dram (av.) ounce (av.) pound (av.) long ton (Brit.) g g g kg 1 carat 1', carat %carat :;'0 carat '/,o carat = /"00 carat 154323 0.5644 0.0353 2.2046 0.9842 0.0648 1.7718 28.3495 04536
Unitati de masurs ale lemnului Mssuri de capacitate
1 mm 2 1 ml 1 cI 1 dl 1I 1 dkl 1 hi 1 kl
1 Ster 1 cm 3 = 10 ml = 10 cl = 10 dl =101 = 10 dkl = 10 hi
= 423.3 board feet = 16.89 0.352 3,52 1.76 minims fluid ounce fluid ounces pints
Masuri g de greutate g g kg t grain dram ounce pound Unitati de masura metrice in carate 200 100 50 20 10 2 mg mg mg mg mg mg
2.1998 gallons 2.75 bushels 3437 quarters
= 0.5 = 0.25 = 0.10 = 0.05 = 0.01
carat carat carat carat carat
II
633
Transformarea unitalilor de masura

Tol (")
'"
engleze~ti
in milimetri
1/2 1270 1 25,40
. .. .
mm . ..... . Tol (") .... mm . ..... .
1/16 1 59 9/16 14.29
1/12 2.12 7/12 14.82
1/8 3.18 5/8 15,87
1/6 423 2/3 16.93
3/16 4.76 11/16 17,46
1/4 6.35 3/4 19.05
5/16 7,94 13/16 20,64
1/3 8,47 5/6 21.17
3/8 952 7/8 22.22
5/12 1058 11/12 23.28
7/16 11 11 15/16 23.81
Picior
~i
lol englezesc - millimetri

I
1 It.
ft
304,79973 mm
in
0" 0 305 610 914 1219 1524 1829 2134 2438 2743 3048 3353 3658 3962 4267 4572 4877 5182 5486 5791 6096 6401 6706 7010 7315 7620 7925 8230 8534 8839 9144 9449 9754 10058 10363 10668 10973 11278 11582 11887 12192 12497 12802 13106 13411 13716 14021 14326 14630 14935 15240 15545 15850 16154 16459
1"J 25,4 330 635 940 1245 1549 1854 2159 2464 2769 3073 3378 3683 3988 4293 4597 4902 5207 5512 5817 6121 6426 6731 7036 7341 7645 7950 8255 8559 8864 9169 9474 9779 10083 10388 10693 10998 11303 11607 11 912 12217 12522 12827 13132 13437 13741 14046 14351 14656 14961 15265 15570 15875 16180 16485 1"
2" 51 356 660 965 1270 1575 1880 2184 2489 2794 3099 3404 3708 4013 4318 4623 4928 5232 5537 5842 6147 6452 6756 7061 7366 7671 7975 8280 8585 8890 9195 9500 9804 10109 10414 10719 11024 11328 11633 11938 12243 12548 12852 13157 13462 13767 14072 14376 14681 14986 15291 15596 15900 16205 16510 2"
3" 76 381 686 991 1295 1600 1905 2210 2515 2819 3124 3429 3734 4039 4343 4648 4953 5258 5563 5867 6172 6477 6782 7087 7391 7696 8001 8306 8610 8915 9220 9525 9830 10134 10439 10744 11049 11354 11658 11963 12268 12573 12878 13183 13487 13792 14097 14402 14707 15011 15316 15621 15926 16231 16S35 3"
I 4"
102 406 711 1016 1321 1626 1930 2235 2540 2845 3150 3454 3759 4064 4369 4674 4978 5283 5588 5893 6198 6502 6807 7112 7417 7722 8026 8332 8636 8941 9246 9551 9855 10160 10465 10770 11075 11379 11684 11989 12294 12598 12903 13208 13513 13818 14122 14427 14732 15037 15342 15646 15951 16256 16561 4"
5" 127 432 737 1041 1346 1651 1956 2261 2565 2870 3175 3480 3785 4089 4394 4699 5004 5309 5613 5918 6223 6528 6833 7137 7442 7747 8052 8357 8661 8966 9271 9576 9881 10185 10490 10795 11100 11405 11709 12014 12319 12624 12929 13233 13538 13843 14148 14453 14757 15062 15367 15672 15977 16281 16586 5"
I I
6" 152 457 762 1067 1372 1676 1981 2286 2591 2896 3200 3505 3810 4115 4420 4724 5029 5334 5639 5944 6248 6553 6858 7163 7467 7772 8077 8382 8686 8991 9296 9601 9906 10210 10515 10820 11125 11430 11734 12039 12344 12649 12954 13259 13564 13868 14173 14478 14783 15088 15392 15697 16002 16307 16612
6"
7"
8" 203 508 813 1118 1422 1727 2032 2337 2642 2946 3251 3556 3861 4166 4470 4775 5080 5385 5690 5994 6299 6604 6909 7214 7518 7823 8128 8433 8737 9042 9347 9652 9957 10261 10566 10871 11176 11481 11785 12090 12395 12700 13005 13310 13614 13919 14224 14529 14834 15138 15443 15748 16053 16358 16662 8"
9" 229 533 838 1143 1448 1753 2057 2362 2667 2972 3277 3581 3886 4191 4496 4801 5105 5410 5715 6020 6325 6629 6934 7239 7545 7849 8153 8458 8763 9068 9373 9677 9982 10287 10592 10897 11202 11506 11811 12116 12421 12725 13030 13335 13640 13945 14249 14554 14859 15164 15469 15773 16078 16383 16688 9"
10" 254 559 864 1168 1473 1778 2083 2388 2692 2997 3302 3607 3912 4216 4521 4826 5131 5436 5740 6045 6350 6655 6960 7264 7569 7874 8179 8484 8788 9093 9398 9703 10008 10312 10617 10922 11227 11532 11836 12141 12446 12751 13056 13360 13665 13970 14275 14580 14884 15189 15494 15799 16104 16408 16713 10"
11" 279 584 889 1194 1499 1803 2108 2413 2718 3023 3327 3632 3937 4242 4547 4851 5156 5461 5766 6071 6375 6680 6985 7290 7594 7899 8204 8509 8814 9118 9423 9728 10033 10337 10642 10947 11252 11557 11861 12166 12471 12776 13081 13386 13691 13995 14300 14605 14910 15215 15519 15824 16129 16434 16739 11 "
12" 305 610 914 1219 1524 1829 2134 2438 2743 3048 3353 3658 3962 4267 4572 4877 5182 5486 5791 6096 6401 6706 7010 7315 7620 7925 8230 8534 8839 9144 9449 9753 10058 10363 10668 10973 11278 11582 11887 12192 12497 12802 13106 13411 13716 14021 14326 14630 14935 15240 15545 15850 16154 16459 16764 12"
0 1 2 3
4
0 12 24
36 48
60
178 483 787 1092 1397 1702 2007 2311 2616 2921 3226 3531 3835 4140 4445 4750 5055 5359 5664 5969 6274 6579 6883 7188 7493 7798 8102 8408 8712 9017 9322 9627 9931 10236 10541 10846 11151 11455 11760 12065 12370 12675 12979 13284 13589 13894 14199 14503 14808 15113 15418 15723 16027 16332 16637
7"
5 6 7 8 9
72 84 96 108
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
120 132 144 156 168 180 192 204 216 228
20 240 21 252 22 264 23 276 24 288

26 27
25 300 312 324 28 336

29 348
30 360 31 372 32 384 33 396 34 408

35 420 36 432
37 444 38 456 39 468

40 480 41 492 42 504 43 516 44 528
45 540 46 552 47 564 48 576 49 588 50 600 51 612 52 624 53 636 54 648
ft
in
o"
634
~CARCARIPERMANENTE
IPOTEZA DE iNCARCARE PENTRU CLADIRI; MATERIALE DE DEPOZITARE, MATERIALE DE CONSTRUCTII $1 ELEMENTE DE CONSTRUCTIE GREUTATI PROPRII $1 UNGHIURI DE FRECARE DIN 1055 PARTEA 1
Nr. Oblect Unghl de frecare
me$te$ugare~ti, industriale ~i
Nr,
Oblect
Valoare Unghl de de calcul frecare kN/m 3
Nr
Object
Valoare Unghi de de cal cui frecare kN/m 3
Materiale de depozitare
agricole
18 19 20
21
1 Combuallbill
HUlla
I Uieluri. vege'ale SI anlmale

Vln
Ulel de creozo!. pacura Sl ulel de catran Ulel de terebentina
II
11 9 10 10
0' 0' 0 0
Fructe oleag\:loase. tlmoftlCa, cu pleava
g) Orez hi Semtnle de sfec!a
6.5 8 3 1.7
4.7
25' 33'
eoes
huila in chip de carbune brut, umed (din mina) hUlla - batul de norOI huila in chIP de carbune pulvenzat bnchete de carbune in vrac bnchete de carbune sllvUlle brichele de carbune ovolde si toate celelalte felufl de hUlla hwla de cal. mlj. -exploat. mlnlera roca stenIa spa lata in exploatare mmlera Lemne de foc Llgnll uscat umed (din pamint) brichete de lignlt. in vrac brichete de IlgM. stlvwte semlCOCS de lignit pulbere de lignlt Mangal
cu aer
fara aer Turba (numal ca matenal combus tlbit; vezl $1 sectlunea 6.5 nr. 21) turba neagra. uscata. blne ambalata turba neagra. uscata. in vrac
6.5
10 12 7 8 13 8.5 12.5 14 4 8 10
35
"
35
0
12
4 Aile marfuri varsate $i marfuri ee pot fi depozitate
25 35
13
Aschli de lemn. in vrac Blanun Sl piei. stratificate sau in baloti Carbld in bucati Carbonat bazlc de plumb. pulbere Catran. bitum Cauciuc si elastomefl. brute Carti $1 dosare. stratlficate
2 9 9 90 14 10 8.5 12 6 8 12 15 8.5 2 11 11 15 3 13 13 5.5 90 14 39 10 27 14 5 7 3 11 3 2.5 5

11 1 )
45
2
30~
30"
35 35
45~
35~
3D" 30
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Chit
Esafodaje obisnUite pentru dosare Sl dulapun cu conti nut Falna de peste Fibra. celuloza. presata in balotl Finlsaje din PVC dupa DIN 16951 in sulun Gheata in bucatl Graunte de mall Hame si matenale. legate sau in balotl Hirtle. in stratun in suluri imbracamlnte, in vrac Linoleu. dupa DIN 18 17t Tn sulufl Lina, bumbac. presate la umiditatea aerulUI
45
13
1
14
a
5
40~ 25~
de zanar Sl de larba Hamel in sac: Tn cutli cllindrlce penlru hamei presaT sau cusut in mat. textll In. StlvUlt sau presat in baloll Nutret concentrat a) UrlUlala de cereale Sl malt b) Sfichete de lura] verde '2 50 pina la 80 mm el Conun de furaj verde :0 '5 pina la 30 mm d} Boabe 4 pina la 8 mm e) Fulgl de fin casU tlmpunu $1 de cartoll II TarHe $1 tulplnl Sl tal uscate de slecla de zahar (trablako) g) Turte oleagmoase hi Urlulala oleaglnoasa Sl ames tecun de nutreturi concentrate Nutret insilozat din turaJe paioase. ud
30'
45'
3 4 4.5 6
7.5
50'
45' 45' 45' 45'
1.5 3 10 5.5 11
45' 0'
15
20'
2)
Nota: Valorlle Intre 30 SI 50 ~'o trebule mterpolate In Iinle dreapta. Noti!: La depozltarea in sllozun trebule adoptat ungh1ul de !recare de 20: Pale. in baloti sub preslune inalta. lega11 cu piasa Pale. in balotl sub presiune inalta. legall cu sirma Pale. in balot! sub preslune mica sau tocale marunt (pina la 5 cm) Pale, lungl SI Iibere sau in baloti de combina Pleava Sfeda de zahar - SMele umede - snltele uscate Turba uscata. in vrac in vrac. dar sculurata presata. in balot! Tutun. legat in manunchl sau in balotl
15 16 17 18 19 20 21
1.1 2.7 0.8 0.7 1 10 3 1 1.5 3 5
45"
19
Numai calle de clrculat,e marginlte de constructli permanente pot fl luate in considerare in mod specIal. Saulufl in stide Sllvuite Sl in lazi in navete (de ex. bere) Cacao in saCl Cafea Carne congelala Conserve de tot fetul Faina in saci vrac (rasturnata) Fructe In vrac in cutli Gris de griu Marganna in cutii in putlnl PeSle in putlnl ~I lazi
20 Suprafetele mlnlme ale cailor de C1fculatle sint cupnnse in calcule. 21 22
2 Allmenle
Malt
Minlu de plumb. pulbere Minereu de lier Ilmonit minereu brazilian Piele. in stratufl Pinta in vrac prailta Pisla in baloll cu slrat supenor din PVC in sulurl Pluta. presata PorteIan sau ceramlca. stlvulle Rumegus. in saCi. uscat in vrac. uscat in vrac. ud Sapropel cu peste 50 % parte de apa ca volum Sapropel cu pina la 30 % 1) parte de apa ca volum Sare gema. sparta maclnata Smoala Soda, calClnata cflstalina Talas. in vrac pres at
40" 40'
8.5 6 5.5 7 7 8 25' 7 3,5 5.5 7 5.5 8 5.5 25' 35'
23 24 25 26 27 28
45' 45
0 45
0
45' 45'
22
6 Ingra$aminte
1
2
29 30 31 32 33 34
0")
20)1)
3 4 5 6 7 8 9 '0 11 12 13 14 '5
10 11
Un'
in putlm impachetat in CU!ll Sl cartoane Zahar in vrac (rasturnat) solid $1 in saci Fluide
12.5') 22 12 11 25 '5 1,5 4.5
45' 40'
45 0 ' ) 40' 45'
'2
Bahgar de curte pint'! la " 5minal\. agramezil 6 Clond de potasiu 12 Compost (inalt. umplutuni pina la 1 m) 12 Fosfat Thomas 22 Gunoi vrac 10 ingrasamint fosfati (lara 14 fosfat Thomas) !ngrasaminl fosfati-potaslu 13 Ingrasamint sodiu-fosfati 11.5 lngrasamint sodlu-toslatipolasiu 12 Ingrasamint sodiu Indiv. 11 ingrasamint sodJu-potaslu 10 Magnezle de p01aslu '3 Must SI zeama de bahgar. ingras. de dePlinere 10 Sulfat de potasiu 16 Uree 8
45' 26' 45' 25' 45' 25 25" 25' 25' 25 28' 30' 0' 28' 24'
9.5 16
35'
5 Mtlrfuri agrieole - varsate ~i care pol fi depozitate
Materialel~ $i elemenlele de eonstruetie (ea maleriale de
Pentru incarcanle mlnlme ale cairor de circulatle din depozlle trebu depozilare
~i ea parte eomponenta din eonslruetie)

15') 8 11 7.5 10 16 18 13
Daca. este cazul. \a dimenslonarea peretilor recipientilor trebwe luata in considerare Sl presiunea gazului ACId azotic 91% ea greutate Acid clorhidric 40"/<) ca greutate ACid sulfuric 30% ca greutate fumegator Alcool Sl eter Anilina
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Apa
Senzma BenZOl Sere Carbonat bazic de plumb gala de aplicat in ulel (v. sect. 6.4. nr. 3) Catran. flUid Glicerina
15 12 14 19 8 10 10 8 9 10 10 '2 12.5 10 136 60 8 11
0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0' 0'
Lap'e
Mercur Miniu de plumb. gala de aplicat (vezi ~l sectlunea 6.4, nr. 2) Petrol Sapropel cu peste 50% apa ea volum (v. $1 sect.6.4. nr. 8/9)
ie luat ca punc! de plecare 3.5 kN/m 2 , chlar daca din Clfrele de calcul 1 Maleriale de depozitare3) care urmeaza rezulta a vatoare mai mica. Arglla expandata. SISt expandat Soabe de sOia 7.8 Betonll. vrae Sunurl de siloz umede (baabe porumb) 16 scuturat Bunuri de siloz uscate 5.5 Cenusa de coes Cartofi. sfecta furaJera, morcovi. Cenusa zburatoare 7.6 sfeda de zahar (in vrac) Ciment. maClna\, 10 Cartofi de siloz clincher de clment Fin. ca la 7. numai ca legat Faina de piatra de var cu s;rma. 1.7 Ghips. macmat Fin. lung Sl liber, presat sub Lava spongloasa. presiune joasa in baloti sau sparta, umeda tocat mare (peste 11.5 cm) 0.9 Magnezlt (magnezie arsa Fin, presat sub pres1une inalta caustiC), macinal 1.4 in bal011 sau tocat marunt to Matenal plastic 4 9 Furaj verde, depozltat in vrac a) PoJietllena, polistlren 10 Grine ca produs granulat a) Orz pentru bere 30' b) Polivmilclond sub forma de praf b) Ovaz, grfu. secara, c) Rasma de poliester 30' orz 9 d) Ra$ina. de clei 5 30' c) Seminte de cinepa 11 Piatra ponce Tetalurglca, umeda. 25' 8.5 d) Pastai (spuma de la zgura de furnal) 28' 8 e) Porumb platra ponce naturala 12 Piatra ponce melalurglca., uscata
-:.--,-=======:....:.---,.-----,----
'5
10 12 35' 25'
II
6.5 6.0 '2.0 13.0 35'
635
iNCARCARIPERMANENTE
IPOTEZE DE iNCARCARE
Nr.
Obiect
Valoare Unghr de calcul de

kN/m 2 freeare
4.1.1 Beton celuJar auloclavlzat evaluat dupa _ _ _ _ _ _ _ _ _ _---,---,_---' DIN 4223

Clasa de denSltate volumetnca tg;cm))3)
0.5 06 0.7 0.8
3
Nr.
Ob,eet
Va loa rea de calcul kN/m'

6.2 7.2 8.4 9,5
Ivai de kN'm-
e~leUI
5.1.3 Roci metamortlce

1 3 "") Gnals. granulit SISt
30 27 28
Pietns 51 nislp. uscat sau umede la umplere umeda lnu sub apa) se ridica valoarea de calcul cu 2k.N/m J
14 15 16 17 18 19 20
Praf de cartlmlda. split din caramizi concasate 51 granule de caramfda. umede
21 S~rpentln
18 15 15 12 26 25 15
35' 35' 20'
21
22
23
Serum de flltrare a Ilgnltulul Stlcla acnlica StlcJa CU armatura din fire metallce Sticla. in toi Trass. maClnat Var: var aenan (var hidratat. var doJomlt, var de carbJd) ars, In bucati ars, maclnat ars, stins (hldrat de u5care) ars, stins (pasta de var) Var; var cu pnza hldraulica (de apc1. var hldraulic, var inal! hidraullc) ars in bucatl ars, maclnal ars, stlns Zgura de furnal bucatl Zgura de furnal. granulata. zgura de cazan
4.1.2 Belon usor dupa .Rlchlllnien fur Lelchtbeton und

Stahllelchbeton mil geschlossenem Gefuge'~
1.0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 10.5 12.5 14,5 16,5 18.5 20,5
~)
8)
9\
Vezi sectlunea 5.1 Se Doate procura de la edltura Beuth-Verlag. Berlin und K61n Nota: 1 gicm 3 = 1 kg1dmJ Nota: Se face lrimltere la cele stabllite pnn aVlzele de supraveghere a constructlel
25'
13
13
6 13
45" 25' 25 0'
4.1.3 Beton usor arm at dupa ,.Richtlinlen fur Leichlbeton und

Stahlleichbeton mit geschlossenem Gefuge 7)
1,0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 11,5 13.5 15.5 17,5 19.5 21.5
Densltatea volumetnca. a blocunlor (g/cmJ)O)
Valoare de cal cui kN/m J
5.2 Zidarie din piatra artificial a

5.2.1 Zidane dupa DIN 1053 panea 4 din platra
artlficlala. dupa DIN 105
DIN 105 panea 2 DIN 105 panea 3 DIN 106
13
13 11 18 11
45 25 25 40 30'
4.1.4 Beton oblsnuil cu structura Inchlsa dupa DIN 1045

(denSltatea volumetnca a agregatelor pin a la 2.7 9 cm J )8) pina la B 10 (Bn 100) de la B 15 (Bn 15m
23 24
3)
.l.)
Nota: Pentru alte Informatli pentru s luri neCD pacte (pletris, nisip, prundis s.a.m.d.). solurl compacte Sl organ Ice (kiselgur, marna. namol. argila. lurba) vezi D!N 1055. Partea a 2-a .,Ipoteza de Incarcare pentru cladiri: marimile caractenstice ale solunlor, greulatea speclflca. unghlul de frecare. coeZlune, ungh1ul de frecare Ja perete" Nota: Cea mal mare va/oare, care va Ii. de regula. depaslta
DIN 398 DIN 4165 DIN 18149 DIN 18151 DIN 18152 DIN 18153
4.1.5 Beton armat din beton obisnult cu slruclura inchlsa dupa

DIN 1045 de la B 151Bn 1501 25
4.1.6 Beton usor cu adaos de aschll de lemn (beton

fibrolemnos)J)
0.4 0.5 0.6 0.7 Interpolarea Imiara este admlsa
30bleet
I Val. de calcul
Caramlda. caramlda plina. si cu golurl Caramlda; caramlda usoara Caramlda: caramida rezistenta 51 clincher Caramlda: blocurl pline cu golun SI elemente cu golun Blocun de furnal; blocun pline. cu golun SI etemente cu golun Blocun din beton celular auloclavlzal Blocun cu goluri din beton usor B!ocun cu golun din beton usor (deocamdata In prOiectare) elemente pilne Sl blocun pline din beton usor Blocun cu goluri si elemente cu golun in forma de T din beton cu structura lnchlsa
kN/m J
2 Metale
1 2
Atama Aiia)e de alumlnlu Alumlntu Branz Cosltor, lamlnat Cupru Fonta Magneziu Nichel Otel Sl fler sud at Plumb Zinc turnat lamtnat
85 28 27 85 74 89 72.5 18.5 89 78.5 114 69 72
Pentru zidarii cu mortar de zidane usor, urmatoarele valon de calcul trebUie reduse cu 1 kNfm 3
0,5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1,2 1.4 1.6 1,8 2.0 2,1 2,2 2.5
4.1.7 Beton usor cu structura cu matenale poroase in vrac

dupa DIN 4232 1,0 1.2 1.4 1.6 1,8 2,0 Nr.1 Ob,ecl 10 12 15 16 18 20
8
9
10 11 12 14 15 17 18 20 21
3
4 5
6 7
8
9
10 11 12
Val. de calcul
kN m'
4.2 Mortar de zidarie $i de tencuit (sape vezi sectlunea 7.9)
Monar de arglla Mortar de c\ment 51 mortar de ciment cu trass 51 monar cu Ilant de tenCUlala Sl de Zidane Monar de ghips, fara nlsip Monar de var (monar de zidarie si de tencuit) monar de var cu ghips, mortar de IPSOS cu n1SIP (monar de tencUlt), monar din sullat de cab Monar de var cu ciment Sl cu trass 20 20 21 12
22
25
5.2.2 CaramlZI refractare (caramlda De baza de SIIICatl)

1.8 2,0 18 20
Lemn $i elemente din lemn

(ProleJate Impolnva Influentelor meleorologlce Si de umldltale): adau surile pentru elemente mlci de otel. elemenle din lemn de esenla lare $1 vopSlre sau Impregnare sint conllnute in greulalea de calcul Greulalea elemenlelor de trac\iune. guseunlor, ecliselor, sabotllor SI rulmentllor din otel trebUie lual1 In conslderatie in mod special Lemn de conifere, In general Lemn de foioase Lemne din tan transoceamce Lemn incleiat din stratufl de scfnduri Placi de fUrnir dupa DIN 68705 partea 3 Piaci de limplarie dupa DIN 68705 panea 4 Placl din fibre de duntaie medie HFH (PFT) dupa DIN 68754 pane a 1 Placi din fibre lari HFH (PFT) dupa DIN 68754 panea 1 Plael dupa DIN 68761 sl DIN 68763 Placi termOlzolante dupa DIN 68750
18
4 V 6')
6V8 Necesara o validare 4V5 4,5 V 8 4,5 V 6,5
5 Zidarie
Prin valorile de calcul nu este cuprinsa dedI zidana netenculta: mortarul de rosturi si cota parte de umiditate normala sint contlnute.
6 Plan$ee (plan$ee peste niveluri $i plan$ee sub acoperiri)

6.1
Plan~ee din beton armat dupa DIN 1045
11
(induslv componenlele de otel. dar fara greutatea altor elemente ponante de otel) , Placi din beton arm at dupa DIN 1045. editladin lanuane 1972,
5.1 Zidarie din piatra naturala
6 V 8,5
0.25
:1
, f. I'i .
.'
I'
.'
;,i
fi
Valonfe urmatoare se bazeaza pe valorile supenoare ale valoni _ _.:.p_a_ra.:.9_'a_fu_I_20_._1 ..., _ mediI a frecventel dupa DIN 52100 "Prulung von Natursleln" Plansee cu gnnzl metalice 9 V 11 ("Venficarea pietrelor naturale") dupa DIN 1045, edltla din Ian. 5 V 7,5 1972, paragrafut 20.2. din 5.1.1 Roci vu!canice caramlzi de planseu pentru 10 2,5 V 4 rostunle la imbinare ce se pot Bazalt. meJafir, diont, gabbro 30 umple partial cu monar dupa Diabaz 29 4 Beton si mortar Densitatea volumetnca a DIN 4159. edi(la din apnhe 28 GraM. sienlt. partir 4.1 Beton caramlzli 1978. paragraful4. tabelul 2 24 Lava bazailica (lung. caramlzli de 250 mm) Valonle de catcul sint valabile si pentru prefabricate din beton. 0,6 1.0 1.2 Traclt 26 0.8 la 0 grosime a planseului de: ~=_=_=_---'=---_ La betonul proaspat trebUle ndicate valonie In general cu 1,25 11,5cm 1.45 1.65 1,85 lkN/m 2 . Greutatea proprie a betonului SI a betonului armat se 5.1.2 ROCI sedimentare 14 cm 1,5 2,25 1.75 2.0 stablleste pe baza corpunlor de proM resp. calcularii cotel parte --===--..:..:.....:..:.---'-=-----'--------,----- 16,5cm 2,75 1,9 2,15 2.4 Alte calcare InC!US1V conglomerate evaluate. daca din motive speciale (de ex. agregate grele sau 19cm 2,45 2.8 3,15 2,15 de calcar. travertln 5.a. 26 deoseblt de usoare, procent mare de armare) se abate de la 21,5 em 2,45 2,8 3.15 3,55 Calcar compact (solid) si dolomlta valoarea ce urmeaza. atila timp cit astfel de abaten au 0 2,75 3,1 24 cm 3,95 35 28 Inclusiv calcar cochilifer si marmura influen(a considerablla asupra stabllitatll constructlei. Efectele 26,5 em 3,05 3,45 3.9 4.3 Gresie slstoasa. gresle. cong!omerat grezos 27 preslunli pe cotra] nu fac obreclul acestUl normatlv. 29 cm 3,35 3,8 4.25 4.7 Tuf vulcantc 20
636
INCARCARIPERMANENTE
Nr. 3
Obiect
I Yal de calcul
Nr. Oblect bl Elemente de eonstructie inter mediara ee eontnbuie static din

caramlzl, dupaDIN 4159. e(jjtla
din apr.1978, labelul5, sau cu
earamlzi de planseu dupa DIN
eoitla din aprilie 1978,
labelul4 (tara suprabetonare)
a) Dlstanta intre axele nervurilor de 50 em si o groslme a planseului de: 11,5em 14cm
16.5 em 1gem
21,5 em
24 em
26,5 em .
29 em
31,5 em
34 em
b) Distanta intre axe Ie
nervunlor de 62.5 em ~i o grosime a planseulUl de: 11,5 em 14em
16.5 em 19cm
21.5cm
24 em
26,5 em
29 em
31,5 em
34 em
7 Plansee nervurale fara elemente de umplutura
kN/m J
I Yal. de
kN/m~
e~leul
3
8.3
Obi eel
Yal. de kN/m
e~leul
Plansee din belon armat dupa DIN 1045. editla din lanuarle 1972. paragraful 20.2, din caramlzi de planseu penrru rostunle la imbinare ce se pot umple camplet cu mortar dupa Densitatea voJu DIN 4159, editia din apnlie 1978, melrica a caramizil J parag. 4. tabelul 1 (Iungrmea Ig/em ) caramizlI de 250 rnm) la a 0.6 0,8 1.2 10 grosrme a ptanseulUJ de: 11.5 em 1.45 1,6 1.85 2.0 14cm 1,8 2,45 1,95 2,2 16.5 em 2.2 2.4 2.65 2.95 2,55 2.8 3.05 3.4 19cm 2,9 3,15 3.45 3,65 21,5 em 24 em 3,55 3,9 4,3 3.2 4.1 4.45 4.8 26,5 em 3.7 29cm 4.05 4.45 4.85 5,25
Plan!;j,ee din blocuri pline!;j,i cu goluri dupa DIN 105, DIN 106!;j,i DIN 398 sau din blocuri pline de beton U$or dupa DIN 181525 ) GrosJme de 11,5 cm (rezlstenta minima la compreslune a b(ocunlor 15 N/mm' din bloeun pllne. sau platra de furnaL dens itatea volumetnca 1.8 g/cmJ)a) din clincher cu golun verticale. bloeuri pline din beton usor eu dens. vol. de 1.6 g/em 3)8) din bloeuri cu golun sau poroase eu densit. volumetnca de 1.4 g/em 3)8) din blocun eu golun sau poroase cu densit volumetnca de 1.2 (J/cm 3\8\
Densitatea volumetrrea a earamlzll (g/em')') 0,8 1,0 1.2 0.6 1.19 1,43 1,67 1,92 2.24 2,50 2,81 3,07 3,32 3.58 1,39
1,68 1,96
2,25
2,61
2,91
3,26
3,56
3,85
4,16
1,59 1.92 2.25 2,58 2,98 3,32 3,71 4.05 4,40 4.74 1,79 2,17 2.55 2.92 3.36 3,74 4.17 4.56 4,95 5.33
2.20 2,05 1,90 1.70
8.4
Acoperiri curbe (fara greulatea reazemelor) cal ate pina la 2 m desehidere, InclusilJ ztdaria de umplutura
Plansee PEl grinzi de beton arma

dupa DIN 1045, editia din Ian. 1972. parag. 19.7.7. OJ elemente
de constructie Intermediara din

Densltatea volumetrrca a betonulUl (g/cm 3)B)
'Ve1e gnnzilor de 62,5 em si la elementelor de constructls
intermediare a grosrme a planseului de: 1,4 2,3 16cm 20 cm 24 cm la a dlstanta intre axele gnnzilor de 75 cm Sl la a groslme a planseului de 2Qem 5 Plansee nervurate din beton armat rezemate pe a singura directie;~ dupa DIN 1045, edltla dm lanuane 1972, paragralul 19.7.8 ~i 21.2.2, eu elemente de conslruetle tntermedlara din beton ee nu contnbuie static, dupa DIN 4158 de ex. forme C sau D. Sl eu plaea de beton eomprimal de 5 em grosime la dlstanta intre axele nervu rilor de 50 cm Si a groslme totala a p\anseulul de:
I
belon ce nu contrrbuie statIc, dupa DIN 4158, de ex. forme C sau D la a distanta intre
Ziegel~Rohdiehte
0.6 1,13 1.35 1,58 1,81 2,11 2,35 2,64 2,88 3.13 3.37
(glem 3)') 0,8 1.0
1,2 1.75 2,11 2,48 2,85 3,27 3,64 4.06 4,43 4.81 5.19
2.13 2.28 2.48
2.85 2.95 3.18
2.13
2,85
1.33
1,60 1.88
2,15
2.49
2,77
3.11
3.39
3,68
3.96
1.54 1,85 2,18 2.50 2,87 3,20 3,58 3.91 4.24 4.57
din bloeuri plme dupa DIN 105, DIN 106 Sl DIN 398 la a groslme totala de: 11.5cm 24 em din bloeun pllne din beton usor dupa DIN 18152\ earamlzi eu golun dupa DIN 105 Sl bfoeuri eu gOIUfl de gresle ealearoasa dupa DIN 106 la 0 groslme totala de: 11.5cm , 24em
1
2,75 5.40 DenSit. vol. a bloeurilor (g/em 3)8) 1,4 1.2 1,80 3.60 2,25 4,50
8,5 1
Stabllirea valoni de ealeul a greutatl(or propni trebule faeula conform modelani
'I ",,",.. '"".

I
eu bollan de 511ela maSIVI dupa DIN 4243 (lat. nervunlor 3 em. inal!. nervunlor 8 em)
Plan!;j,ee din belon armal cu boltari de sticltll inglobati dupa DIN 1045, editia din ianuarie 1972, paragrafuJ 20.3 1,00 1,40
\lat nervunlor 3 em. lnalt. nervurilor 10 cm} eu boltan de stlcla maSNI inalli de 6 em dupa DIN 4243 (Iatlmea nervurilor de 5 em, inaltlmea nervunlor de 12 em)
~,~
"""~
1.95
a)
Densitatea volumetriea
a betonulul (g/em J)8)
elementelor de construetle
intermediare 1.4 2.3
Gnnzi cu golun din beton arma eu 0 densltatevolumetnca a betonului de 2.3 gfem J)8) dupa DIN 1045.editla din ianuarie
'972. paragrafuI19.3, la a
groslme de: Scm
6em
7em
8em
gem
10 em
11 em
12em
0.85 1,00 1.15 1.30 1.50 1,65 1.85 2,00
7
Placi, pereti din pttllci, sisteme de executie a peretelui, pereU din caramida de sticltll Valorile de ealeul se refera 1a peretl neleneultl, inclus\v mortaru! de rostun, peretli in cadre (vezl DIN 4103\ trebUle preluatl din valonle de ealcul ale fieearul element de construe\le. PI~eile pentru pere,i din beton U$Or dupa DIN18162 $; pl~cite casetate ale peretilor din beton U$Qr dupa DIN 18148 Densitatea volumetnea a placilor (giem 3)8) Valoare de ealeul per cm groslme kNlm 2
b)
17cm
2,95 3,58 3,14 3,75 19 em
21em
3,71 4.38 4,48 23em
3,79 25em
3,87 4,55 27 em
4.00 4,71 29 em
4.11 4,83 5.04 6,15 33 em
la distanta inlre axele nervunlor Densltalea voL a betonului (g/em 3)8) etementelor de 62.5 em SI 0 grosime totala a planseului de: de eonslruetie Intermediare 1,4 2,3 17em
1gem
21 em
23 em
25em
27 em
29cm
33 em
eu earamizi de planseu ee nu eontribuie static dupa DIN 4160 Si cu placa. de belon compn mat de 5 cm groslme (distan ta intre axele nervurilor 50 em) 19cm
21.5em
24 em
'26,5 em
2gem
31,5 em
34 cm
36,4 em
39 em
2,77 2,99 3,42 3,50 3.57 3,67 3,76 4,63 3,36 3,63 4,13 4.16 4.24 4,35 4,47 5,74
7,1
Nr.
Object
Yal. de ealeul per cm grOSlme kN/m 2
6,2 Plan!;j,ee din placi de beton celular autoclaviza1 !;j,i de beton spongios inttllrit la abur duptll DIN 4223 precum !;j,i din grinzi cu goluri din beton armat din beton U!;j,or dupa DIN 1045 Placi de acoperis densit. volumetnca a betonului (g/cm J}8) 0,5 0,6 Placi de acoperis si de plansee densit. volumetrica a betonulUl (g/cmJ)B) 0,7 0,8 Gnnzi cu golun din beton armat us or dupa 1045 la a grosime de:
a) Penlru plael dupa DIN 18148 0.6 0,08 0,7 0,09 0.8 0,10 0,9 0,11
1~ ~12
c)
0.062 0.072
DenSltatea vol. a earamlzii (g/cm 3)8) elementetor de constructie intermediare 0,6 0,9 2,55 2,80 3,05 3,40 3,65 3,90 4,15 4,65 4,90 2,95 3.25
3,55
4,00
4,30
4,65
4,95
5,45 5.80
1,2 0,14 14 0,15 b) Penlru plaei dupa DIN 18162 0.8 0,09 0,9 0,10 1,0 0,11 1,2 0,13
_ _ _ _ _1"-,4.:-___ 0,15
7.2 Pltllci de constructie din beton celular auloclavizat
nDearmate dUI pa mN4'T66--:YC"aC"lo-a-re-dC"e-e-aC"le-u':'"l enSI tate '0'0 umetnca
(g/cmJ)B) per cm gros!me kN/m 2 cu grosime a rosturilor obisnUita _
0,084 0,095
Val. de caleul kN/m'
~ ~~
~ ~~
~:~~
~.~~
~:~
a)
Plansee nervurate din beton armat a~ezate pe 0 singura axa. dupa DIN 1045, editia din ianuane1972, paragraful 19.7.8.,21.2 eu elemente de constructie inter mediara din beton ce contr; bUle static, dupa DIN 4158, de ex. forma OM
Valorile de calcul dupa prec;zarile producatorulu; luind in conSlderatie parag. 1.2; pentru devize greuta~ tile planseeJor pot fi apre- date ~nind seama de parag. 7.6.1, partea 4 resp. 5 a tabelului.
~ ~ ~~
~~ _-L--=-=
12em ::
9 em
080
~:~~ 1,35 -'-_-"-'-
~:~~
~:~
I I
~.~~
~:~~
in slrat subtlre de mortar
~:~
0,7
0,055
0.085 0,075
II
_
--.r--::~_:_QOJi8_,__:____:'7"
') \0)
Nota: 1 g/em' ~ 1kg/dm J Indicatie: La planseele ce se reazema pe doua dlrectll dupa DIN 1045, edilia din ianuarie 1972, parag. 21.2.3, valorile de ealcullrebUie marite in tunctie de COla parte a nervurilor suphmentare.
1,-__.JO,L.O~81,;!5'__
637
INCARCARI PERMANENTE
7,3 Nr
pent'u pereti din ghips dupa DIN 18163 5i piac; de ghipscarton dupa DIN 18180
PI~cile
NJ Ob,ecl
I Oblect
I
--+----------f-'="'-'--j--"'-'-"'-
1 2 3
Piaci pI. peretl din ghlps poros Placi pt. peretl din ghlps Piaci din ghlps-carton dupa DIN i 8180 0.7 0.9
Densltatea Val. de calcul volumetrrca per em a plac:i groslme J) Iq;cm kN m 2
~ 2 I Telicu ala cu
3
i/al de ca,CUI ~N m-
Nr
ObleCI
mortar de
IpSOS $1
var pe supon ot
I
0 50 0.35
Val. de calcul per snat kN,m.:'
lenCUll"ll cum ar II plasele suaate pI Gonstr tesatura
10 Materiale de inchidere, de izolare si de umplutura 10.1 Materiale in vrac Dlalomtt Fibril de azbest Matenai fibros. bttumlnat. ca umplutura Matenal termotzolant din fibre dupa. DIN 18165 partea 1 St parte a 2 (de ex. fibra de sttcla. de zgura. de plalral Materrai Stntellc sponglos Nlstp de zgura de furnal OXld de magnezlu. ars Perltta expandabila Pletrts din ptatra ponce. varsat Placa din fibre de caucluc Resturi de pluta. vrac Salbe de dnepa. bitumin ate Sist expandabtl St argl13 expandabila. varsate Vermlcullt. varsat Zgura spong/oasa de furnal (piatra ponce metalurqlca), zqura de hUlla. cenusa de cocs 0.025 0.06 0.02
de caramlda metallamlnal gros a mortarulUl30 mm TenCUIala cu mortar de IPSOS SI var pe piaci U$oare din lalas - 15 mm la a gr05. a mal1 20 mm
0.07 0.09 0.11
4 5
7.4 Sisteme de execufie a peretelui

7.4.1
TencUla(a cu mortar de IPSOS SI var pe piaci usoare din talas 25 mm -gros. mOrlaruluI20 mm Tenculala cu 'l1ortar de ipsos 51 var pe plciel d supert pentru tencUlehdln ghlps-earton de 9.5 mm la 0 groslme a mortarulUI de 8 mm
0.45
0.23
Peretl din piaci de beton celular autoclavlzat armate.

intante la abur dupa DIN 4223
g)
Densltalea volumetnca a betonulul (g/cm J )8} 05 0,6
Vezi nota de ia pag. 494 ") Nota: Se lace tnmltere la cele slabillte in avizele de supraveghere a construcllel 6 Tenculala cu mortar de tpsos Sl var oe tesalura dubla de trestte IncluSlv stuf 51 SIPCI SI pe plaCi fibroase: grosimea mortarulUl 20 mm Tenculalade IPSOS 15 mm groSlme Tenculala de var } Teneulala de Ctment Sl var TenCLllala c~ pan de aer 20 mm groslme Tenculala. din Itant de tencUiala Sl de Zldc1ne dupa DIN 4211 Tenculala cu rogoJrna (ipsOS) 20 mm gros. Fatade suspendate cu teneulala mlneraL~ 95 mm groslme constind din 40 mm placa izolanta. suport pI. tenculelt. Sine in Z. 25 mm tenculala tina Tenculala termOlzolanta 50 mm constind dtn 35 mOl tenculala izolanta Sl 15 mm tenculala cu part de aer Camasulala termOlzolanta constino din 35 mm plact usoare dm talas 20 mm tenculala de Clmenl SI var mcluslv piasa de rabit Camasulala termOlzolanta. constind din 35 mm matenal Slntetlc spong lOS dupa DIN 18164 10 mm stratun de adeztv/amestec de omen si de tenCUIala dtn matenal smtettc Mortar de c\ment 20 mm grOStme
Valoare de caicul per cm groslme 'KNim 2 0,062 0,072 0,084 0.095
OJ
08
8
9 10 11
040'2 1 0,18 0,35
OAO
0,25
6 7 8 9 10 ,1 12 13 14 15
0,01 0.005 0,10 0.10 0.01 0.07 0.03 0.02 0.02 0.15
0.015
0.14
7.4.2 SISt. ae e~ec LI perelelUi cu biocurl de cotral din belon r;brclemnos
Obiect Beton tlbrolemnos ce apartlne clas1

de denSllare volumetnca 0.6 g:,cm-',,"')
Beton de umplutura de dens. vol. 2.3 9 em 1)8)
Groslmea peretelul
( 20.0 em 17.5cm 24.0 cm 30.0 cm
3) deocamdata doar prolect
Val. de calcul h.Nm 2
12 13
040 030 050
10.2 Pl3ci, saltele sau fi$ii Canon cu azbest Piaci asfaltlce Matenal termOlzolant din llbre dupa DIN 18165 partea , in fisti. saltele. pisle/placl Spuma carbamldtea dupa DIN 18159 partea 2 Piaci din fibre lemnoase dupa DIN 68750. DIN 68752 51 DIN 68754 parte a 1 dure medii
mOl
0.12 0,22 0,01 0,001 v, 0,002 kN'm'
2,8 3.2 40 4,9
14
040
15
7.4.3 Sislem de executle a peretelul cu blocun de Ceira! din oeton user.'\ Beton usor ce apartme clasel 1.0 prna la 1.6 gfcm J )8) Beton de umplutura de denSltate volumelnca 2.3 gfcmJ)B) GrOSlmea peretelul 175cm 20.0 cm 24.0 cm 30,0 cm Nr. Obiect Clasa de denSltate volumetrrca g:cmJ)B) 1,0 1 2 1,4 1.6 3,2 3,3 3A 3.7 38 4,0 45 47 4,8 5,5 5,8 60 36 4.1 5,0 6,2
055
0,10 0,08 0,04 0,06 0,04 0,025
16
0,03
17
OA2
Val. de calcul kN/m 2 Nr ObteCI
10
I al. de calcu!
7.4.4 Perell despa.r1itorl din plact de ghlps-carton dupa DIN 18183 partea 1 (deocamdata doar protect) Peretl in cadre cu captus ire cu vata mmerala captuslre simpla captuSlre dubla 7.4.5
per cm gros.
'KNm~
11 12
9 A coperiri pentru pardoseala si pereti 1 0.35 050 imbracammtl asfaltice: beton asfaltlc masttc bttumlnos asfalt turn at asfalt compactat pnn batere sub forma de placa Placl din platra artIficial a de beton{si terrazz
~ape'
PlacI de constr. usoare din lina de lemn DIN 1101 la 0 groslme a placl! de 15 mm la a groslme a plactl de '00 mm Placl de dlapomlt PlaCi de resturt de pluta dtn pluta Impregnatadupa DIN 18161 partea 1 bilumtnate sau gudronate Plact de constructl usoare cu mat multe stratun dupa DIN 1'04 partea 2 piaci eu doua stratun piaci cu trel straturl PI,3,Cl de resturt de pluta din pluta coapta dupa DIN 18161 partea 1 Placi de perllt Spuma din pol1uretan dupa DIN 18159 partea 1 Stlcla spongloasa (densltate volumetnca 0.07 glcm)j CU groslmt de 4 pina la 6 cm CLl acopemi din carton Plact din material slntetlc spongios dupa DIN 18164partea 1 Sipartea2
0.02
0.045''\) 0,09") 0,012

0,02
0.004 v 0,01
kNlm~
13 0.24 0,18 0,23 0,22 0.24 0,22 0,20 0,23 0,24 0,22
0.01 0,004
Pereti despa.r1lton din piaci de constructle din ghlPs de stucatura cu captuStre cu vala mtnerala (piaci de ghlpS carton cu profile metalice - onzontail 0,50
0,70
14
2)
IJ)
2 3
I cu spac!ulre I cu tenculala uscata
7.4.6 Peretl despartlton cu ptact pt. peretl intermedlarl din ghlpS 1 60 mm groslme 80 mm groslme 100 mm groslme P~rete dublu cu captuSlre 40 mm vala I mlnerala de 200 mm groStme Perele dU.PIU cu captu~jre cu vata mlnerala dIn tajas de 2 x 50 mm tncluSlv placi usoare 20 mm Sl interspattu 280 mm gr051me 'I
II
Pereti simpli
0.55 0.75 0.90 1,50
2 3
4 1,80
7.5
Pereli din
c~mmid~ de sllcl~
dupa DIN 4242 1.00 1,25 5 6
'I,',.
'1 .
Caramizl de stic!a dupa DIN 18175 80 mm grosime 100 mm Qro51me
7.6 Vitrare fara $prosuri ca perete despilr1itor sau perete de sliclil 1 2 Stic!a pt. eonstructii profilata inlr-un strat Stid:3 pt. constructii profilata. in 2 straturi 0.27
It
I'
0.54
7 8 9 10 11
8 Tencuieli 1 Tencuiala pe piasa de sirma (plansee de rabit St camasuieli) groSlmea mortarului de 30 mm Cu mortar de IPSOS Cu mortar de var. de rpsos si var sau de IPSOS cu nisip Cu mortar de clment
0.50 0,60 0.80
sapa de sulfat de calclu sapa de ipsos sapa de asfalt tumat sape cu agregate rezistente la uzura sapa din raSlna sintellca Sapa cu magneziu dupa DIN 272 strat de uzura ctrculabilla execullile intr-un strat sau in mal multe stral tntenor la executll in mar multe straturi Sapa de ciment Piaci de stlclc1 } Placi pI. peretti de Sltcl.3 Dale de stlcla. Mozalc de stlcla Caucluc Fatan\a (matertal ceramic) (i.nclusiv mortar de pozal Gresle (ceramica si piaci de diva}). mcluSlv mortar de poza Pardoseli din matenal Sintet'lc L\noleu Placi din piatra naturala (incluSlV mortar de poza) Machete Pardoseli pentru sport pardoseli elasttce (inclusiv stratul sup.) pardoseli oSCllante
.~)
Indicafje: La tenculala brula pe cofraj se ndlca valoarea de calcul cu 0.1 kN/m"' Indicalie: VaJoarea de carcul kN/m 2 este aceeaSI pentru toate groslml!e Indicafie: Valoarea de calcul este aceeaSI pentru toate gros:mile
0,22 0.12 0,22 0,25 Nr. Oblect
Val. de calcu! per strat kN/m 2
10.3 Bariere irnpotriva umidittltfii (fara Iiant) , Benzt cu Mum SI libra de stlcla pt. acopens dupa DIN 52143 acopente cu msip acopente cu pietrts Benzt de hidrolzolalle pI. hidrotzolalia construettel dupa DIN 18190 partea 1- partea Benzl drn matenal plastic Benzl sudate bttumlnoase Cartoane bitumlnate dupa DIN 52129 Si cartaane gudronate dupa DIN 52126 Carton cu brtum de Izolare a acopertsului cu strat de acopertre pe baza. de bitum DIN 5212 Cartoane gudronate pentru acoperis, acoperite cu ntsip pe ambeJe lete - DIN 52121 Cartoane gudronate pt. acoperisurt speciale St cartoane cu btlum si gudron pt. acoperisuri dupa DIN 52140 Fisil brtuminale de lzolare a acoperisului cu insertle de carton de pisia. bruta - DIN 52130
0,15 0,19 0,22 0,15 0,13 0.30 0,03 0,12") 0.30") 7
0,02
0.05
0.04 0,02 0.07 0.02 0.03 0.03
0,03 0,04
638
iNCARCARIPERMANENTE
IPOTEZE DE INCARCARE
=:]OblecI
Val. de c~lcul kN/m-
3l-_____________I
Obi eel 11.3
Val. de calcul kNlm':
Val. de calcul
Nr. Oblect
Protectle a suprafetei 5 cm acopenre cu pletrts inc!. strat de acopenre prin vopstre Supragreutate pentru fiecare centlmelru in plus de acoperire cu pietris (presare a pletrlsului) inc!. suportul patu[U1 de pletn$ Strat de acopenre pnn vopslre FiSle de protec1ie IncluSlv masa de liplt Strat de termolzolatie. vezl paragrafuI7.10.2. suplrment pentru masa de tPIt
P:~~~~t
11
invelitori
Valorlle de calcul sint valablie pentru 1m 2 din supralata acoperlsului fani capnon. gnnzile de acopens SI forme
invelitori metalice
0,25
-+--------------1-...:::.;=1.0 0,19 0.20 0.05 0,08 0.015
11.1 invelitori cu Ugle, tigle de betan $; ligte de sticla.

Daca nu exIsla indicalli in aces! sens. valorile de calcul sin! valabrle. fara acopemea cu mortar, dar Incluzind slpcile. La
acopemea cu mortar. trebUl8 suplimenlat cu 0.1 kN/m 2
invelitoare de aluminiu (alummru gros de 0,7 mm, indusiv astereala de 22 mm) inveliloare cu fal\un verticale dub!e din tabla Zincata faltuita. (0,63 grOSlme. induSlv suport de carton si astereaia de 22 mm) invelitoare de cupru cu fait dublu (tabla de cupru de 0,6 grosime, Inclusiv astereala de 22 mm) invelitoare de Ilgla flamanda de ate I
0.30
0.30
Nr. Obiect
1 Tigle de betan cu nervun multiple de baza SI fait longitudinal pozrtlonat SUS
pina la 10 buc.:m 2
Val. de calcul
(labia Ilamandil zincala dupa DIN 59231)

Inclusiv SIPCI Induslv suport de carton $i aslereala.de 22 mm inveliloare din labia din otel iaminat profllat - profile trapezoidale, cu nervura laterala, ll cu nervun laterale dUbre ) inalt. profllului Groslmea nominala a tablel mm mm 0.15 0.30
kNim 2
peste 10 buc., m2
Tigle de beton cu nervuri multiple de baza SI fa,lt I.ongltudlnal p~zllionat JOs

prna la 10 buC.:m 2
peste 10 buc."m Tigla solzi dupa DIN 456
0.50 0.55
11.5 invelitori cu pla.ci plane pentru acoperis din azbociment dUD3 DIN 274 Dartea 1 Dina la Dartea 3 0.075 010 0.15 0.1 I 0145 0.22 012 0.16 0.24
Invelltori germane pe astereala de 22 mm
Incluslv carton de invetrtoare Sl astereala invelitoare dubla pe SIPCI incluslv
5\pcJ!e invelitor! onzontale pe $IPCI IncluSlv
slpclle Valoare de calcul
(kN/m~).
0.4~
0.38~
0.25~
26 0.60 0.65 70
155/37551 180/380 mm 51
tlgle solzi de beton

la acopensun simple cu tlgla (incluslv Slndrlla)
acopens dublu SI inveiltoare de Ilgle SOlll oe 2 rindufl
121: 0.60 0.75 0.55

la acelasl fel de acopeme a acopensunlor corespund Nr. 1 pina la 4
0.75 1.00 1.50 0.75 1.00 1.50 0.75 1.00 1.50
Tigla faltulla. IIgia flamanda cu doua fete, tlgla flam ana faltulta din DIN 456 Tigle de stlcla
Valonle Intermedlare pot II interpolate. Inveilioare din tabla ondulala (table de aiel zincat dupa DIN 59231, indusiv material de pnnderej invelitoare de Zinc cu acoperire cu sipca. inclusiv aslereala de 22 mm
11.6 invelitori din elemente ondulate de azbociment, ftira.

grinzi, insa incluzind materialul de fixare 0,25 0.30 Invehlon din elem. ondulale scurte de azboclmenl (pentru loculn\ej. dens.late vol. de 1.6 g/cm J Etemente ondulale de azboclment dupa DIN 274 partea 1 pina. la partea 3 0.24 0.20
1igla flamanda de tormat mare pina la 10 buc ..im"~ Tigla solzi de formal mlC SI lormate speciale (solzi de biseflca. sOtZI de turn. s.a.m.d.) dup"
0.50 11.4 Etansarea acoperirii $i invelitori din fisii bituminoase 0.95 0.45 0.55
Nr. 1 de acoperi$ $i benzi din materiaIe plastice pentru acoperisurile cu pantA mica. Oblect Banera de vapon incluslv masa de Iipit din benzi de material plastic, Iiber Etansarea etansarea in 3 straturi inclusiv masa de hpit etansarea in 2 straturt IncluSlv masa de lip.t banda din material plastic intr-un strat. liber fnvelitoarea etan:;;area in 2 straturi incluslv masa de liplt Slral de egalizare Val. de catcul per strat kN,'m 2
DIN 456
Tigia de MarSlha. t:gl<l !lamanda scoblla dupa DIN 456 Tigla de M,nslha. t'gla t1amanoa scoblla montale pe reazeme de C<lrton
11.7 Alte invelitori

lnvehton din elem. ondulate din matenal plastic (forma profilala dupa DIN 274 partea 1 pina la partea 3, lara grinzl, IncluSIV matena[ de fixare din rasmi poliesterice intarite cu fibra de stlda ~densltate volumetrica 1,4 glcm )8). Grosimea elemenlului 1 mm ca ma, inainte, insa cu calota dIn plexiglas (densltate vol. 1,2 g/cm 3)B), groslmea placii de 3 mm Tesatura din poliester cu straturi de PVC structura portanta tipul I (rezlstenta la rupere
10 11
Olane (cu acopenre cu mortar) Tigta presata dupa DIN 456
0,90
0.60
0.07 0,02
0.03 0.06 0.08
0.17 0.13 0,02
11.2 invelitori de ardezle

invelitoare de ardezle traditionala germana SI invelitoare germana dIn ardezle pe astereala de 22 mm, induSlv suportul de carton S' astereala invelltoare slmpla invelitoare dubla inveliloare englezeasca de ardezie (invelit. de ardezle cu plese dreptunghiulare) invelltoare dubla pe SlpCI,
induslv $ipcile
pe astereala de 22 mm, IncluSlv
suport de carton SI aslereala
tara
3.00 kN/5 em latime)
tlpul [I (rezistenta la rupere

0.15
0.0075 0.0085 0.01 0.70 0.25 0.27 0.54 0.03
4.7 kN/5 em lililme)
tipulill (rezistenta la rupere
0,50 0,60
liber
inclusiv masa de liplt Strat de egalizare a vaporilor
0.03
0,04
6.0 kN/5 em latime)

invehtoare din trestie sau paie Incluslv sipclle invehtoare din :;;lndrila inclusiv Slpcile Vitrare fara :;;prosuri "Stlcla profilata pI. constr. cu 1 strat strcla profilata pI. constr. cu 2 straturi Pinza de cart, fara structura portama
liber.
0,45 incluSlv masa de lipit
0.02
0.04
B)
0,55
II)
Vezi nota de pe pag. 637 Nota: se face lrtmitere la cele sabilite prin avizele de supraveghere a constructiei
II
639
Nota: inc{jrcarile din tralic indicate penfru scar; sin! de ajuns pentru dimenslonarea !replelor individuale numal atunei cind
structurarea construe/iva a scarii asigura distnbutia satlsfacaloare a lncarcarilor (de ex. prin imbinarea fiecarei
treple. prin frepte de rasare sau prin rezemarea (reple/of pe una din plac/fe dispuse din podes! in podest sau intre pereN! casel scan; $. a.)
~CARCARIPERMANENTE
IPOTEZE DE INCARCARE DIN 1055 P. 3
~1
\ ill
Oaca nu este cazul menlionat anterior. atunel trebUie /uata in calculla treprete searil 0 incarcare mdlV/duala de 150 kp (1,5 kN) conform tabelulUl 1. rindul 4a, $/ la treptele scanj una de 200 kp (2kN), la 0 pozltle de incarcare nefavoraOtla. conform labelulw I rindul5a. La treplele proemmente trebule dovedlt in plus ca incastrarea fora/a in perefli casel scan; sau a vangulUl. tuata in conSlderatle in cafcul. poate tf cu adevarat realtzata. in /OCUfi in care. de ex. sub ferestrele scan/or. tlpseste. la incastrarea necesara su pralncarcani treOUIe aSlgurata incastrarea necesara a scani in con so/a pnn masuri constructive adecvate (de ex. reazeme la tera/e). La sca(/. cu incarcafl mdlvlduaJe deosebil de man (de ex. fabnci. depozite $.a.). nu sfnt permlse trepte tara d,stnbUi' rea salJsfacatoare a incarcanlor
1.1 incarcari individuale verticale de circulatie pentru acoperisuri 1.1.1 Elemente portante individuale
La acopensun trebule luata in conslderalle 0 incareare smgu
lara de 100 kp (1 kN) pentru liecare persoana care urea pe aeo
pens penlru curatare SI intretlnere in mlJlocul fiecarel traverse.
eapnor sau gnnzi de acopen$ 51 in mlJlocul barelor de cen
structle cu zabrele (tal pi supenoarel. ce sustm direct inveliloa
rea. sub neglijarea incarcarilor zapezii $1 a vintulul, atunel dnd
incarcanle ale vintulul $1 ZapeZll ce apasa pe elementele por
tante sint mai mlCl de 200 kp {2 kN).
1.1.2 invelitoarea acoperisului
Pentru invelltoare este valabil de asemenea paragraful 1.1.1
atita limp cit este Clfculablla. in aeelasi tlmp trebUie luata in con
Slderalle latlmea de distnbuire la doua latiml de olacl. insa nu mar
mare de 1 m. atila timp cit in DIN 4045 nu se speclfica altceva.
Pentru grlnzlle cave dm beton armat veZl DIN 4028.
La montare. pe aceste elemente de constructle nu se poate
pasl dedt pe podete.
Daca planseele sint foloslte SI de motostrvuitoare preeum $1 de autovehlcule aiunci se la In conslderare incarcarea cea mal ne~ favorabila incarearea dm labelul 1. eoloana 3. nu trebUie consrderata pre dominant statica - se lau in conslderare coeticlentll de osellalle
2.1.2 fn ineaDen pentru adunafl, biserici. $coh. sali de teatru Sl de Cinematograf, ora5ele de dlstraC(le Sl constructli sportive. lfl bune Sl scarl conform tabelulul 1. rindul5a. 100 kp/m (1 kN/m). 2.2 incareari orizontale pentru obtinerea unei rigidizari longitudinale si transversale suficiente In alara incarcanlor vintulul prescnse 51 a altor forte eventuale onzontale ce actloneaza. sint de lual In seama urmatoarele incarcan onzamale onentate aleator pentru obMerea unei ngi dlzarl 10ngitudinaJe Sl transversale suflclente: 2.2.1 La constructil de tnbune $1 ale altor amenaJari similare de slat jos sau ir] p1cloare. aclloneaza 0 incarcare oflzontala olen Siva Tn aprOOlerea pardoselll de 1;20 din incarcarea de Clrcu lalle vertlcala, 2.2.2 La scnele actloneaza 0 incareare oflzontala la inaltlmea cofrajului de 1100 din toate inearcarlle vertlcale. 2.2.3 La constructille expuse rasturnarn. pozltlonate in Inleriorul clMlnlor Sl netllnd supuse solicltanlor vintulUl. de ex. la silozurl libere zldite inauntru. actloneaza 0 incarcare onzontala de 1/100 din incarcarea totala la inaltlmea centrului de greutate. 2.3 Forte de frinare si incarcari orizontale ale maearalelor si ale eailor de rulare ale macaralelor Fortele de frinare si incarcanle oflzontale ale macaralelor 5i ale call or de rUlare ale macaraletor sint de calculat dupa DIN 15018 10ala 1 (deocamdata in prolectare) Sl DIN 4132 (deocamdata in proleClare) 2.4 $ocurile orizontale pe stilpi Sl pereti
2.4.1 $ocurite orizontate pe shlpi Si pereti de rezistenta
2.4.1.1 La strazi
La stilpli 51 peretllde rezlstenta (nUmltl in continuare elemente de
constructle de rezlstentaj. pozilionatl in Intenorul localltatllor
compacte la c distanta de mat putzn de 1 m de bordura trotuaru
lUI 51 aslfel SLJpuse pencolulUi direct al clocnlf\( de catre aulove
hlcule. de ex in curbe. trebUie luala in conSlderatle 0 incareaTe
onzontala la inaltimea de 1.2 m peste sol. Sl anume la colturile
proemlnente ale CIMinI. luind in seama actlunea aceste\ forte.
dlvlzata in directlile axel longltudinale Sl transversale.
50 Mp (500 kNI. la alte elemente de constructie de rezlsten~a
25 Mp (250 kNl. daca nu se poate dovedi ca la eedarea unul
element de rezlslema. echllibrul static al cladinr nu este pen
elitat. La calcularea fundatulor nu trebuie iuata in conSlderatie
aceasta inearcare de Izbire. La elementele de rezlstenta ale
construetillor pozltlOnate in afara localitatilor compacte. ce sint
sup use pericolulul de ciocnlre de caIre aulovehlcule. este vala
bd DIN 1072. editia din nOlembne 1967. paragraful 72.
2.4.1.2 La benzinarii
La elementele de constructie de rezrstenta ale acoperirilor
statlilor de benzlna ce nu slnt Pozl(lonate Hnga clrculalla cu
renta, trebule luata in conSlderalle 0 incarcare onzontala de 10
Mp 1100 kNl in dlrectll defavorablje. la inaJtimea de 1.2 m pes
te balustrada. ehlar daca sint pro1elate de bordura. luind In
seama clocnlrlle de c~Hre aUlovehlcule. -daca nu se poate de
monstra ca, pnn cedarea unUI astfel de element. nu este pe
f1cJltat echillbrui static al cladlril. La calcularea fundatlilor nu lre
bUle luala in conslderatle ace asia incarcare de Izblre
2.4.1.3 in garaje, aleliere. depozite si asemanatoare
La elementele de construetle de rezlstenta ale cladirilor cu unul
sau mal mulle nlveluri cu incapefl."in care. datoflta felulul de fo
10Slre. clrcuia camloane si motostNultoare. trebUle luata in cons 1
deratle 0 incarcare oflzontala de 10 Mp (100 kN), Mind seama
de 0 poslbrla Ciocnlre a camloanetor la 0 fnaltime de 1,2 m. lar a
motostlvUltoarelor la 0 inal1lme de 0,75 m 0 incarcare onzontala
de 5 on mal mare decit greutatea totala admlslblla conform labe
lulUl 1. colo ana 1. Daca aceste rncarcan orizontale nu pot fi pre
luate numal de un singur element de constructie. atunci aces tea
trebUie (lnule la distanta de elemenlele de constructle sau dlml
nuate pnn masun constructive speciale. de ex. pnn suflclente me
canisme de protectle delormablle din oleL aslfel incit acest ele . ment de cons!ructie sa taca lata restului incarcarii. in rest sin1 valabrle. pastrindacelasl sens. paragraful2A.2 51 DIN 1072. edltia dIn nOlembne 1967. reglemenlanle suplimentare paragralulUi 7.2 2.4.2 $ocurile orizontale pe elemente de construetie neportante de inehidere La garaJele elaJate trebuie luate in conslderatie 0 incarcare di Vlzata onzontala de 0.2 Mp/m (2 kN/m) la 0 inaltlme de 0.5 m peste podea. actlonind spre extenor. luind in seam a poslbilita tea clocnlrli autotunsmelor de perelli exterion Sl de pereti, ce inchld putuflle de lumina Sl altele asemanatoare. precum SI ciocn\rii de parapetii rampelor. paletelor de parcare si altele asemenea. In cazurlle in care trebule calculat cu camloane. se ndica vaJorile inattimii mentionate mal sus la 1.2 m respectiv vaJoarea incarcan( divizate la 0.5 Mp/m (5Io;N/m). Aceasta este valal:llla $1 pentru alte cladiri cu mal multe etaje. in care pot Clr cula venlcule. Suplimentar lrebuie ev.tala clocnirea vehiculetor. mal ales a motostivultoarelor. de pereti resp. parapetii rampelor. prin bor dun. grinzi intermediare montale in fa1a Sl altele asemanatoa re de m:mlm 0.2 m inailime.
;1
,'I
(DimenSlunl in mJ
",/
/
/"
Dlmenslunl ale motostiVUltorulul cu lurca 1.1.3 inearctni ale acoperi$ului

La incarcari ale acopensulul trebule luate in ccnslderatle doua
incarcari slngulare de cite 50 kp 10.5 kN) in palrlmile de punc
te extenoare la distantete intre axele reazemelor Pentru slpcr
Ie drn lemn ale acoperlsulul. cu dlmenslunl transversale ce Sl-au
dovedlt rezistenta in prachca. nu este neeesara nlcr 0 dovaoa
de calculla distantele de pina la cca 1 m lntre capnorl
1.1.4 Traverse U$oare
Traversele usoare pot fi calculate la 0 incareare mdlvlduala de
50 kp (0.5 kN) SI pozltionare nefavorabila. atunci cind acope
nsurlle sin I acceslbile numal cu a)utorul podetelor sau scarllor
1.2 incarcari verticale de cireulatie pentru plansee eireulabile
1.2.1 Plansee ale pivnitei din eurte $.a.m.d.
Plansee ale pl'lnttel din curte 51 alte plan see pe care se C1rcula
cu camloane (excluse sint planseele din paragratul 6.1. tabe
lui 1) se dlmensloneaza dupa DIN 1072. edltla din noiembne
1967, tabelul2. c1asa de podurl 6. Se abale de la DIN 1072 su
prafata din exteriorul benzli prlnctpale incarcata cu incarearl p 1
unIform dlstrlbulte ale supralelel benz Ii pflnclpale.
Daca trebUie luate in ealeul vehlcule mal man. de ex. maSlnl de
pomplefl. atunci sint valablle incarcanle din DIN 1072, edltla
din nOlembrie 1967. tabelul2. clasa de podun 12 sau 30.
incarearea nu trebuie cons.derata predominant statlca - se lau
in conSlderare coeficlentli de oscltatle conform paragratulUl 8.
1.2.2 Plansee pe care se eircula cu motostivuitoare eu 'urea
P!ansee in atellere. fabflci. depozite, sub curti Sl allele aseme
nea pe eare sint puse in functlune molostlvuitoare cu furca. se
drmensioneaza in raport cu utllizarea motDstlvultorulUl intro
pozltie nefavorablla. cu incarcarile ce trebule luate in consl
deratle dupa tabe(uI1. coloana 3 $1 figura 1 Sl incareaflle de clr
culat!e distribulte uniform de jur imprejur dupa. tabelul '. eoloa
na 7. in afara. de asIa. elemenlele de constructie trebule cal
culate pentru incarcarea de clrculatle (fara coeficienl de
oscilalli), uniform distribUita dupa tabelul 1, coloana 7. cu
incarcarea intreaga. a cimpurlJor in conlucrarea nefavorabila
inca.rcare vaflablla in functie de cfmp -. atlta tlmp cit incarcaJlle
prevazute pentru suprafetele de depozitare nu sint mal deta
vorablle. Valoarea cea mai delavorabila esle determlnanta.
La lncarcarea planseelor cu motostlvultoare, a caror greutate
total a admlSlbila este mal mare de 13 t, trebUie prezentat un
avrz special
1.3 Locurile de alerizare pe acoperi$uri pentru elicoptere Pentru calculul s!atlc al 10cUflior de atenzare pe acopeflsun pentru e!fcoptere Irebuie luala in conSJderalTe greutatea maxim admlSlbrla de 2 I sau 6 I conform tabefulul 2. a ellcopterelor la decolare, avind in vedere Sl uldlzarea uzuala a acopeflsului. in afara de aceasta. elementele de constructle trebUie calcula te pentru 0 incarcare de errculatle Uniform dlstrrbul!a de 500 kpim2 (5 kN/m 2 ) cu incarcarea maxima a clmpunlor mdlvldua Ie in conlucrarea nefavorablla - incarcare vanablia in funclle de cimp. Valoarea cea mal deiavorablla este determrnanta.
Tabelul 2. incareari uzuale ale elicopterelor Greutatea maxlm~ incarcare uzuala Lung. laterala a une admlsa la decolare a elicopterelor supr. de rezemare I Mp (kN)', m
-T
!
I
2 (201 6 (60)
0.2 03
1.4 Forie o",,"anle vertlcale

Fonele oscilante verticale la barcile de la bilci $1 la carusel s.a.m.d. vezl DIN 4112: la aparatele spO!1lve in sail de sport. de ex. )a mele. Iringhlile de catarat s.a.m.d .. penlru fiecare loc de pnndere a uneJ funll 200 kp !2kN) (tara conslderarea supli mentara a coeficlentulul de oscilatil) 2 Incarcari orizontale de circulatie 2.1 incarcare orizontala la parapeti Si balustrade la inaUimea traversei Forteie oflzontale pot actlona in planullor in once dlrec!le. 2.1.1 La scari conform tabelului 1. rindul 4a 51 la balcoane Sl 2 2 fOl$Oare deschise 50 kp/m (0,5 kN/m ) pag. - 641.
Tabelul 1. Molostivuitor cu furea - veh:::iC::u:::le:.:u::z::u::a::le
,--
,-
-,-
2
Greutatea totala
admlsibil~
3
Ecartament medlu Lunglmea total a I lncarcarea de clrculalle uniform dlstfibUlt~ (incarcare uzuala) kplm' (kN:m') 1000 (101 1250 (12.5) 1500 (151 25001251
Capacitatea noml- Incarcarea slatica a axelor nala de incarcare (incarcare uzuala)
p
I Mo{kN)
( 20) ( 30) 3 6.5 ( 65) 12 (120)
a
m
0,8 0,8 1 1,2
m
1 1 1,2 1.5
m
2,4 2,8 3,4 3,6
2.5 3,5 7 13
0.6 1 2,5 5
640
3. Incarcari verticale de circulatie

3.1 incarctlri de circulatie distribuite uniform pentru acoperi$uri, plan$ee $i sclllri Tabelul1. inca.rcari verticale de circulatie distribuite uniform pentru acoperi$uri, plam~ee $i 5cilri
1 2
iNCARCARI PERMANENTE
IPOTEZE DE INCARCARE DIN 1055 T. 3
3 4
Modul de utilizare
Acoperi$uri
Onzonlale sau cu inclinatl
scan
Plansee
IncluSIV podestelor si accesele
incarcarea
venicala de
Clrculatiel 2 kp/m ikN;m 2 ) 100
(1)
pin a la 1'20
~
lb
Padun sub coama acooensulUl. acceslblle numal conditional datonta dimenSJunllor transversale Plansee prefabricate cu capacitate de incarcar redusa In tlmpul montani, pe care pot clrcula reci lente de tranSDort penlru beton cu 0 caoaCltate de Dina la 100 I
~
2b
3a
Inc8.oerl de locull cu reoartitl8 transversal a suficienta a incarcanlor, de ex. conform DIN 1045
Plan5ee prefabricate cu capacitate de incarcare redusa in timpul montani, pe care pot Clrcula reclplente de transport pentru beton cu a capacitate de pina la 150 I inca-pen de locult fara. repartltle transversa!a suficlenta. a incarcarilor), de ex. conform DIN 1045,51 plansee din gnnzi de lemn. La retransmiterea acestel inca.rca.ri de circulatie la elementele de constructle portante. aceasta incarcare de CTrculatie ooate Ii redusa cu 50 kO/m 2 (0,5 kN/m 2) la stallOnan temporare ale
persoanelor ~) incaperi de birou: incapen comerclale cu suprafete de pina la 50 m 2 in cltldin de locult: culoare si
lncapen de podun in c!adiri de ]ocuinte 51 de blfouri; camere pentru bolnavl 51 sali de a5teptare in spllale; graJdun pentru anlmale mic! Plansee prefabncate cu capacitate de incarcare redusa in timpul montarii, pe care pot Clrcula reclplente de transport oentru beton cu 0 caoacitate de Dina la 200 I Acopenri
acceslblle ale
cl.adinor cu
Balcoane SI pergole cu supra1ete mal man de 10 m 2 ; pivnlta: amfiteatre. sali de clasa; incapen de tratamente. terasa. acope-
bucatarll SI culoare in spitale nsun-gradina, daca nu se pune problema unor incarcari mal man GaraJe SI clad in destinate parcarii. circulate de autoturi5me sau alte vehlcule asemanatoare cu o greutate totala admlsiblla de pina la 2.5 I. pentru deschideri de I;: ~Jcu ~l'" 3 m la piaci SI ~l '" 5 m la gnnzl. Pentru deschiden / < ~, trebuie inmultita incarcarea de circlulatle alaturata. din colO ana 4 cu factorullr,i /. in condltlile in care acest factor de marire nu trebUle sa lie mal mare de 1,43: acest factor nu trebule luat in conSlderare pentru retransmlterea incarcani de clrculatie la stilpi sau perell Balcoane. pergole 5i pnspe inchlse cu deschldere spre incaperile intenoare cu suprafete de pfna la 10 m 2 ; Ivnlte speciale. de ex. oivnlte oentru carbuni incaperi pentru adunari in cladln publice. de ex. biserici. sali de teatru SI cmematogral. sali de dans; sali de sport: tribune cu scaune fixe: culoare spre amfiteatre si sali de clasa: sali de expozlll1 SI comerclale. Locun de
magazine 51 magazme unlversale. blbliotecl, arhive: incapen pentru dosare, anta !Imp cit din stabilirea atenzare pentru
conform DIN 1055 pag1na 1 nu rezulta valon mai mari; birtun, bucalarii man, macelani. brutarii: fabric! ellcoptere 5i atellere cu productle usoara: plan5ee ale plvMelor din cur1e pe care nu se poate circula, esplanade. (incarcan lara duri oentru ant male man Indivlduale vezl Accese Sl rampe in garaje $1 cladin destinate parcarii, circulate de autolurisme sau alte paragraful 6.4) vehicule asemanatoare cu 0 greulate total a admislbila de pina la 2,5 t; pentru retransmlterea acestei incarcan de clrculatle la stil lSI nereti, aceasta trebule redusa la 350 kD/m 2 (3.5 kN/m 2 ) Tribune fara locun fixe; ateltere Sl labrici, precum si depozite. daca nu se pune problema unor incarcan mal mari decit la rfndut 7a pina la 71 in cladin
publlce
conform coloanel2 rindul 5b, 4b
150
( 1,5)
e-3b
f-3c 4a
200 (2)
in locuinte
350 (3,5)
4b
350 (3,5)
5a
f-
5b
500 (5)
e-5c
6 7a
750 (7,5) 1000 '10
f-
7b
f-
7c
e-
7d
7.
-71
;:)
Atellere Si fabrlci, precum SI depozlte cu productie grea de ex. prin motostivuitoare cu furca (vezi paragraful 1.2). incarcarea de Clfculatie trebuie stabilita in flecare caz in parte. Daca se iau in calcul incarcari de Clfculatre uniform distnbulte. atunci se recomanda. alegerea treptlzarii alaturate de pe coloana 4. Oaca aceasta. incarcare de clfculatie serve$te in fond drept incarcare ce inlocuieste incarcan Indlvlduale marl{de ex. utilaJe grele), alunCl poate fi redusa gradat, cu acordullnstltutlel de revlzie a constructlel. pentru gnnzlle pnnclpale Sl stilpi, daca aceasta incarcare, obtmuta prin calcul pentru intreaga suprafata de inca-rcare a elementului de construciie, este semnificativ mai mare dedt incarcareacare actioneaza intr-adevar pe suprafata - Inclusiv la montarea $i demonlarea utilajelor.
1250 11? ';) 1500 11S1 2000

I?OI
2500 1251 3000
"01
" La aceasta incarcare de Clfculatie nu trebUle linut seama de regula. de inca.rcarile vintului SI ale zapezii; suctiunea vintulUl trebuie insa dovedita..
Pentru starea la montare trebule luata in calcul 0 incarcare indlvlduala. de 100 kp (1 kN) in pozltie nefavorabila. daca. incarcarea de clrculatte de 200 kp/m 2 (2 kN/m 2) nu este mai nefavorabJia. Latlmea de dlstribuire a inca.rcarij individuale trebUle considerata egala cu Ia.timea piacil. La a lallme de dlstnbutle de minim 0,5 m esle necesara dovada pentru incarcarea indivlduala numai pentru deschiderile de pina la 2 m.
Tabelul 2. Scaderi $i valori de reducere pentru incarcarea de circulatie a elementelor de construciie care trebuie sa preia incarcarile de la mai mult de trei niveluri complete. la 0 incarcare de circulatie egallll in loale nivelurile complete
Nr. nivelunlor
I
i
I
10
11
12
Cladiri de locuinte s.a.m.d. conform a) 1 2 Scaderi in % Valoare de reducere

I
(t
0 1
I,
0 1
0 1
20 0,95
40 0,88
60 0,8
80 0,71
80 0,65
80 0,6
40 0.6
40 0,6
40 0,6
Ateliere s.a.m.d. conform b) 3 4 Scaderi in % Valoare de reducere 0 1 0 1

I
(t
0 1
10 0,98
20 0,94
30 0,9
40 0,86
40 0,83
40 0,8
20 0,8
20 0,8
20 0,8
La calcularea elementelor de constructle care trebUle sa prela incarcarile de la mai mull de trei niveluri complete. pentru retransmiterea incarcanlor de clrculatie de ta bal~ coane $i portice umform la toate mvelurile. incarcarea de clrculatle de 350 kplm 2 (3,5 kN/m 2 ) resp. 500 kp/m.2 (5 kN/m 2 ) poate fi redusa la 150 kp/m 2 (1,5 kN/m 2 ), conform paragrafulul 3.1. tabelul 1.
4. Reducerea incarcarilor de circulajie

La calcularea elementelor de constructie, care trebuie sa prela incarca.f1le de la mal mult de trel nlvelun complete, cum ar fi stilpii, subgflnzile, pllastrii, zlduflle de fundatie $1 allele asemanatoa~ re si la stabilirea presiunilor corespunzatoare ale solului pot Ii reduse incarcanle totale rezultate din adunarea incarcarilor de circulatie ale fiecarui eta] in parte, dupa urmatoarele reguli. La ale Iiere cu productle grea $1 la magazli $1 depozite. a astfel de reducere nu este insa permlsa. incarcarile de circuJatie ale celor trel mvelun care incarca cel mal mult elementul constructiv trebu ;e considerate cu valoarea talala, in timp ce la incarcari neuniforme aranlate in ordine descrescalo are, pot fi scazute din incarcarea de circulatie a celorlalte etaJe ce ac(ioneaza. asupra elementelor de constructle, cu 0 valoare crescinda. cu 0 fractie anumlta. Aceasta fraclie are valoarea de:
w
a) La cladinle de tocuinte, de blroun 51 magaZine 20%1 pina la valoarea maxima de 80%: b) La ateliere cu produclle u50ara $i magazii (magazine), ca SI la cladiri care servesc partial ca ateliere sau magazii, 10% pin a ta valoarea maxima de 40~IO Reducerea intregii incarcari de circulalle pUr1ate de un astfel de element de constructie nu are voie sa depaseasca 40% la dtldirile numl1e la al. 20';'0 la ctadinle numite la b). Daca incarcarile de circuiatie provenite din fiecare nivel in par1e sint egate, atunci rezulta. scadenle in % date in rindurile 1 51 3 din tabelul 2 51 valorile de reducere 0 cu refeme la incarcarea totala de circulatle date in rindunle 2 si 4 (acesta este rapor1ul in calcul at incarcaril de clrcuJatle conSiderate la incarcarea tolala de circulatle).
III
641
BIBLIOGRAFIE
Usta prescurtarilor utilizate pentru periodicele indicate
Locu I de aparitie A+D AF AIT AJ AR ArK AW AWW Architecture + Detail Architectural Form ~ Architektur Innenarchitektur Techn. Ausbau. pina in 1979 ..Archrtektur und Wohnwelt" . ~ Architectural Review ~ Architectural Record ~ Arkitekten ~ Architektur und Wohnform ~ Architektur und Wohnwelt ~ Bau ~ Baugewerbe ~ Bundesbaublatt ~ Baugilde ~ Betonfachzeitschrift lur Bau + Technlk ~ Business Information Technology ~ Baumeister ~ Bauwelt ~ Das Bauzentrum ~ Bau - Beratung - Architektur ~ Die Kuche (L'ambiente Cucina) ~ Der Architekt (BDA) ~ Deutsches Architektenblatt ~ Deutsche Bauzeitung ~ Deutsche Bauzeitschritt ~ Architektur und Baudetall ~ Informationsdienst lur neuzeitliches Bauen ~ Informationsdienst Holz ~ Glasform ~ Gesundheitsingenieur ~ Magazin fur Internationales Wohnen ~ Das Bad ~ Interiors ~ Planung-Design- Technik-Handel ~ Moderne Bauformen ~ Sport + Bader + Freizeit-Bauten ~ Stein - Holz - Eisen ~ Technik am Bau ~ V.D.1. Zeitschritt ~ Wasmuths Monatshette fur Baukunsl und Stadtebau ~ Wettbewerbe Aktuell ~ Zentralblatt der Bauverwaltung ~ Zentralblatt lur Industriebau
~ ~
Stuttgart, Schulze-Delitzsch-Str. 15 New York 28. N. Y. West 57th Street Leinfelden-Echterdingen. Fasanenweg 18 Westminster, London SW 1, Queen Anne's Gate 9 -13 New York, N.Y., 119 West 40th Street Helsinki, Ainogatan 3, Konsthallen Stuttgart. Hauptstatter SIr. 87 Stuttgart. Postfach 30 81 odinioara Saarbriicken K61n, Stolberger Str. 84 Walluf. Am Kingenweg 4 odinioara Berlin Erkrath, Steinhof 39 Leinfelden-Echterdingen. Fasanenweg 18 Munchen, Streitfeldstr. 35 Berlin. Schluterstr. 42 Darmstadt, Postfach 4207 Leinfelden-Echterdingen, Ernst-Mey-Str. 8 Milano. via fratelli Bressan 2 Bonn. Ippendorfer Allee 14 b Stuttgart, Schrempfstr. 8 -1 0 Stuttgart. Postfach 1060 12 Gutersloh, Carl-Bertelsmann-Str. 270 Munchen. Franz-Josef-Str. 9 Bonn, ArgelandSlr. 47 Dusseldorf, Fullenbachstr. 6 Schorndorf, Steinwasenstr. 6-8 Miinchen, Rosenheimer Str. 145 Hamburg, Warburgstr. 50 Milano, via frateili Bressan 2 New York 11, East 44th Street Munchen, Postfach 190757 odinioara Stuttgart Dusseldorf, Postfach 170235 odinioara Munchen Gutersloh, Carl-Bertelsmann-Str. 270 Dusseldorf, Carl-Recke-Str. 84 odinioara Berlin Freiburg/Br., Maximilianstr. 5 odinioara Berlin Hannover, Am Schiffgraben 43
B
Bau BBauBI Bg Beton BIT Bm Bw Bz bba Cu DA DAB db DBZ Detail d-extrakt EGH Gf GI Hauser II Bagno In Licht MB SBF SHE TAB VDI WMB WA ZB ZI
Pagina 12 - 19 20 - 21
Autorui/Autorii Schneider, H. J.
Dt. Verein des Gas- und
Wasserfaches e.V. Eschborn
Flotow. P. v., Leiermann, H.
Hebgen
Durer, A.
Le Corbusier
Massel, E.
Zeising, A. v.
Titlul Handbuch - Sanitartechnik Techn. Regeln fur Gas-Instailation Gas-Installationsdetails Sicheres Haus 4 Bucher von mensch lichen Proportionen Der Modulor Die Proportionen in Antike . Pentagramm, Deutsche Vierteljahresschrift Neue Lehre von den Proportionen des mensch lichen Karpers aus einem bisher unbekannt gebliebenen, die Natur und Kunst durchdringenden morphologischen Gesetz Canon aller mensch lichen Gestalten und Tiere Le Corbusier Oeuvre complete 1938 -1946 (Le Modulor) Neufert Architects' Data RWE Handbuch, Techn. Ausbau Raumklima und thermische Behaglichkeit Berichte aus der Bauforschung, caietul nr. 104 Wohnphysiologie - cap. 6 Raumklima Kleine Raumklimatologie
Editura Locul $i anul aparitiei/ sau periodic Vogel, Wurzburg, 1979 DVGW-TRGI 1986 Ruhrgas AG, Essen, 1990 Vieweg, Wiesbaden, 1980 Nurnberg, 1528 Paris, 1953 Munchen, 1926 Stuttgart, 1868 Leipzig, 1854
i:
25 29
30 34
Bochenek, J.
Boesinger, W.
Jones, V.
RWE
Frank, W.
Grandjean, Etienne
Fuchs, Gunther
Berlin, 1885 Zurich, 1946 Collins, Londra, 1980 Energie Vlg., Heidelberg, 1995 Ernst + Sohn, Dusseldorf, 1975 Architektur-Vlg., Artemis, Zurich, 1973 editura privata, 1970
642
rftW
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul $i anul aparitieil sau periodic Resch, editia a 3-a, 1989
Teubner, Stuttgart, 1985
Bauverlag, Wiesbaden, 1982
Vieweg, Wiesbaden, 1994
Weka Vlg., Kissing, 1987
Arnheim, 1640
DBZ 4/80
Beton-Verlag, DOsseldorl, 1976
Koln, 1975
Fraunhofer Gesellschaft,
Garmisch Partenkirchen
Biberach, 1975
Dettingen, 1975
Eberbach, 1970
Berlin, 1884
MOnchen, 1956
Ravensburg, 1947
MOnchen, 1965
Cambridge, 1958
MOnchen. 1923
Viena, 1932
ZOrich, 1946
DBZ 11/83
Ullstein, Berlin, 1961
MOnchen, 1926
Berlin. 1934
Leipzig, 1929
Stuttgart, 1953
Paris, 1875
Paris, 1873
Berlin, 1903
Bm., pp. 143, 1932
Stuttgart
Berlin, 1954
Bw 10/33
Beuth Verlag GmbH, Berlin, 1958
Pagina 34
AutoruliAutorii Eisenschink, Alfred

Lutz + Jenisch + Klop/e +
Freymuth + Krampf
Krusche + Althaus + Gabriel
Arwed, Tomm
Buss, Harald
DOrer, A.
Ottel, R.
Beton-Verlag
Titlul Falsch geheizt ist halb gestorben Lehrbuch der Bauphysik Okologisches Bauen Okologisch Planen und Bauen Aktuelles Tabellenhandbuch Feuchte, Warme, Schall Buch der Messungen Baubiologische Standortfaktoren Wohnen in Betonbauten Luftelektrische Felder in umbauten Raumen und im Freien Weitere Untersuchungen Ober luftelektrische Felder in Gebauden Machen Baustoffe krank? Luftel. Raumklima Wilist Du gesund wohnen Das gesunde Haus Das gestorte Strahlungs/eld Ober Grundwasserstromungen Der optische MaBstab Mensch + Farbe + Raum Ordnung und Harmonie der Farbe Proportionen in der Architektur The Theory 0/ Proportion in Architecture Ais Architekt und Forscher TempelmaBe Le Corbusier, oeuvre complete 1938-1946 (Le Modulor. pp. 170) Elementiertes Bauen Bauordnungslehre BOL Die Proportion in Antike und Mittelalter. Urlormen des Raumes als Grundlagen der Formgestaltung Zwei Vortrage Ober Proportionen Von geheimnisvollen MaBen, Zahlen und Zeichen Der Modulor Histoire de I'habitation humaine Histoire d'une maison Die Konstruktion und die Kunstformen der Architektur "Ewige Formen", ein Vortrag mit Bildern Schalenbau Das hangende Dach Der Auftrag ist erteilt Verdingungsordnung fOr Bauleistungen (VOB) partea A: Allgemeine Bestimmungen fOr die Vergabe von Bauleistungen DIN 1960 partea B: Allgemeine Vertragsbedingungen fOr die AusfOhrung von Bauleistungen DIN 1961 partea C: Allgemeine technische Vorschriften Baupreisbuch - 5 volume - Baustoffbedarl und Zeitaufwand Preise und Preisvergleiche Lexikon des Baurechts EinfOhrung in das Recht der BRD Das private Baurecht Vertragsrecht, voL 2, Verpflichtungsvertrage Vertragsrecht Bauvertragsrecht nach VOB und BGB VOB Verdingungsordnung fOr Bauleistungen, comentariul general
EinfOhrung in die Baubetriebslehre, vol. 1 + 2
Zahlenta/eln fOr den Baubetrieb Stichwort AVA, vol. 1, Verlahren Handbuch fOr die Baupraxis Unwirksame Bauvertragsklauseln nach dem AGB-Gesetz Anwenderhandbuch Daten und In/ormationsverarbeitung in Planung und Steuerung von Bauprojekten Planungs- und Bauablau/ - die Steuerung bauwirtschaftlicher und baubetrieblicher Prozesse
35
36 -37
Inform. Zentrum Bonn

Reiter, R.
Lotz, K. E.
Palm, H.
Endros, R.
Maertens
Frieling/Auer
Renner, P.
Freckmann, K.
Scholefield, P. H.
Thiersch. H.
Wolf,O.
Boesianer, W.
Portmann, D.
Neufert, E.
Moessel, E.
Fischer, Th.
Boehm, O.
Le Corbusier
Violet-Ie-Duc, E.
Violet-Ie-Duc, E.
Uhde, C.
Wersin, W. v.
Joedicke, J.
Otto, F.
Neufert, E.
39
40
41 - 44
45
47
50
Weilbier, R.
52 - 59
Werner, Pastor, MOiler
Bauer, Walter
Lochner
Lohmann
Meth/essel
Vygen
Winkler, W., Frohlich, P.J.
Mantscheff
Hoffmann, Kremer
Rosel
Franke, Portz
Glatzel, Hoffmann, Frikell
Gaeb
Schwarz
Aita, Veit, Schilchegger
Beuth Verlag GmbH. Berlin,

1948-1951
C.H. Beck Verlag, MOnchen,
1988
C. H. Beck Verlag, MOnchen,
1987
C.H. Beck Verlag, MOnchen, 1983
Kohlhammer Verlag, CMi de
Studiu, Stuttgart, 1978
Kohlhammer Verlag, Stuttgart,
1977
Bauverlag GmbH, Wiesbadenl
Berlin, 1984
Vieweg, Wiesbaden, 2000
Werner Verlag, DOsseldorl, 1985
Teubner Verlag, Stuttgart, 1986
Bauverlag GmbH, Wiesbadenl
Berlin, 1986
Werner Verlag, DOsseldorl, 1985
Verbande der Bauwirtschaft,
Hessen, 1986
Beuth Verlag GmbH, Berlin/Koln,
1985
Ernst & Sohn, Berlin, 1988
Springer Verlag, Wien, 1976
643
I
1
;
1
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul $i anul aparitieil sau periodic Springer Verlag, Viena. 1976 Werner Verlag, DOsseldori, 1997 Beck Texte In DTV. Munchen, 1987 Beuth Verlag GmbH, Berlin/Koln. 1992 Bauverlag GmbH, Wiesbaden. 1995 Bauverlag, Wiesbaden, 1974 Beuth Verlag GmbH. Berlin. 1989 DBZ 7179 Beuth Verlag GmbH, Berlin, 5/84 Teubner, Stuttgart, 1994 DBZ 7/59 Berlin, 1959 Teubner, Stuttgart editura proprie Muth. Karlsruhe DBZ 4/64, 2/65 DBZ 5/80 New York. 1950 DAB 10/80 DAB 6180 extras din "Berufsarbeit und Wissen", 5 +6/34 Bm 3164 New York, 1955 New York, N.Y. DBZ 2/65 DBZ 2/65 DBZ 8172 Viena, 1950 Berlin. 1948 DBZ 3/78 Herrenalp Herrenalp, 1949 Ravensburg, 1940 DBZ 10/63, 1164 Berlin, 1941 DBZ 12/54. 3155 Londra, 1959 Berlin, 1956 KM. Osnabruck. 1999 Bochum, 1959 DBZ 12/65 Frankfurt/M., 1979 Stuttgart, 1964 DBZ 12/54 DBZ 3/68 DAB 2179 DAB 9/80 DBZ 5177 Bg .. p. 667, 1934 DAB 6/80 Berlin, 1952 DAB 3/79 Bonn, 1979, caiete 1-9 Baden-Baden, 1985 Halstenbeck Ruhwinkel-Wankendori DAB. 1/2000 DBZ, 12/74 bba-Information, 12/81 Karlsruhe, 1980 Hannover, 1972 Deutsche Verlagsanstalt,
Pagina 52-59
AutorulJAutorii Rosel Frommhold. Hasenjager BGB VOB VOB im Bild Neufert. Rosel
Titlul Baumanagement, Grundlagen. Technik, Praxis Wohnungsbau-Normen, editia a 21-a Burgerliches Gesetzbuch Verdingungsordnung lOr Bauleistungen Verdlngungsordnung lOr Bauleistungen im Bild Bauzeitplanung Standardleistungsbucher tur das Bauwesen Die Anwendung der Modulordnung Erlauterung zu DIN 18000 ..Modulordnung 1m Bauwesen" Grundbau EinfluB der Baugrundelastlzitat Die Lagerungsdichte des Untergrunds als Voraussetzung lOr die Grundung des Bauwerks Erd- und Grundbau Dranung erdberuhrter Bauteile Ottene Kamine Otfene Kamine und Bestimmungen Time Saver Standards Oftene Kamine Oftener Kamin zieht nicht Der Einflu B des Windes auf den Kaminzug Offene Kamine BUilding Standards Jedes Jahr neu Technik des Schornsteins Mullabwurianlagen Schornsteine SChornsteine Grundzuge des Holzbaues im Hochbau Holzkonstruktion Freigespannte Holzbinder 100 Knotenpunkte Der praktische Zimmerer Holz im Bauwesen Der Holzbau Statische .. Kehlbalkendaches Copper Roofing Kupfer Dachdeckung Kupler, Planen, Gestalten, Verarbeiten Altdeutsche Schieferdeckung Dacher. Dachdeckungen Anschlusse, Abschlusse. Durchdringungen und Dehnungstugen bei bituminesen Dachdichtungen Dachdetails (acoperisuri din metal) Dachdeckung aut verz. Stahlblech Flachdacher Konstruktive Hinweise zum geneigten Dach Entwasserung von Flachdachern Dranung von erduberschulteten Decken Das Flachdach Zubehor lOr gedichtete Flachdacher mit nichtgenutzter Oberilache Fachregeln des Dachdeckerhandwerks Flachdachabdichtung und Warmedammung Welches Dach erhalt mein Haus Grune Dacher - Gesunde Dacher - Dachgiirtnerrichtlinien Firmenintormation Firmeninformation Textiles Bauen Textiles Bauen Textiles Bauen Bauten des Bundes 1965 -1980 Das Stahlbau-Dach - Olympia 1972 Beispielhafte Bauten
63 -64 68
Boemke. K. Kerschkamp, Portmann Simmer. K. Freihart, G. Muhs, H. Wendehorst, Muth Muth Dorreberg, H.
Mahrlein, K.
Meuth
Schrag, E.
Sleeper, H R.
Sweet's Catalogue file
69 70 -72 79
80
83 -85
Gehring. O. Fonrobert, F. Fuhrer, W. Hempel, G. Kress. F. Kullmann, H. Stay. W. Willie, F.
86 -87
AC.DA
Deutsches Kupter Instilut Fritz Robbert Fingerhut. P. VDD
"
Flotow. P. v. Halsband. G. Langer, A Liersch. W. Mahrlein. K. Muth, W. Neutert, E. Schumacher, R. Zentralverband Dachdeckerhandwerk Zimmermann, S. d-extrakt Dt. Dachg;3rtnerverband e.V. Leca Deutschland GmbH re-natur GmbH Tritthard, J. Minke. G. Stromeyer, P. BM I. Raumordnung Preussag AG Chastin, Fran<;ois,
95 - 98
99
100 101
644
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul $i anul aparitieil sau periodic Stuttgart, 1987
Quadrato, Braunschweig, 1986
Dusseldorf, 1984
DAB 2/1983
Wurzburg, 1977
Bertelsmann Fachzeitschriften
GmbH,1983
Scan Space, Dusseldorf
MERO-Wurzburg, 1977
Bertelsmann Fachzeitschriften
GmbH,1983
db 4/89, Stuttgart
Hanovra
Neuwied
Dusseldorf
Celie, 1978
Emmering-Furstenfeldbruck
Munchen
Dusseldorf, 1998
Dusseldorf, 1996
Bonn 1997
Essen, 1997
Beuth Verlag GmbH, Berlin, 3/83
Pagina 101
Autor/Autori Foster, Norman

Schmitz, H. C. (ed.)
Beratungsstelle fur Stahl
verwendung (ed.)
Mengeringhausen, M., Dr.
Ing.
Scan Space
Scan Space
Mengeringhausen, M.. Dr.
Ing.
Krupp Montal,
Titlul
102
Industriearchitektur in Europa, Constructa-Preis 86 Stahl und Form: Acht Sporthallen - Entwicklung und Vergleich. Arch, Behnisch u. Partner Bauen mit Stahl MERO-Konstruktions-Atlas Komposition im Raum Information der Fa. Scan Space MERO-Konstruktionsatlas Kompositionen im Raum Deutsche Bauzeitung Information der Krupp Slahlbau KEBA, Information der Am. Georg AG Scan Space, Information der Hansen Consult GmbH Neubau, Modernisierung, Sanierung Handbuch Wohnbau Ziegeldecken Dielenb6den Neuer Wohnwert mit Holz Deckensysteme aus Betonfertigteilen Gas-Installationsdetails Heizungsanlagenverordnung-Heizen IVO DIN 4701. 4108,4755 Verordnung uber Anlagen zur Lagerung, AbfUllung und Bef6rderung brennbarer FlUssigkeiten VbF Techn. Regeln fUr brennbare Flussigkeiten Planungshinweise Wasserbauten aus Beton, pp. 331 - 397 Wasserkraftwerke, partea 1 (instal. joasa pres.), partea a 2-a (installnalta pres., centrale mici, instal. pompe rezervor) Wasserkraftwerke VDI-Handbuch Energietechnik (lexicon) Modern trends in selecting and designing Pelton turbines
103
104
105 106
109 -112 113
Heinze
Hebel AG
Unipor-Ziegel
Arbeitsgemeinschaf1 Holz e.V.
Arbeitsgemeinschaft Holz e.V.
Schwerm, D., Laurini, G.
Ruhrgas AG Essen
VbF
TRbF
Rhein. Braunkohlenwerke AG
Blind, H.
Mosonyi, E.
Press, H.
Schaefer, H.
Siervo, F. de, Leva, L. de
114 115
K61n, 1989
Ernst & Sohn, Berlin. 1987
VDI-Verlag, Dusseldorf, 1966
Ernst & Sohn, Berlin, 1967
VDI-Vlg., Dusseldorf, 1991
WaterPower and Dam Con
struction 30 (1978) caiet 12,
pp. 40 -47
struction 28, 1976, caiet 8,
pp. 28 - 35
struction 29, 1977, caiet 12,
pp. 51 -56
struction 32, 1980, caiet 5.
pp. 33 -42
Beuth Verlag GmbH, Bertin, 3/79
BDA, "Der Architekt", 1989
DBZ 7/86
Vegla GmbH, Aachen
SI. Augustin
C. F. Muller, Karlsruhe 2002 Beuth Verlag GmbH, Berlin, 11/89 Odenthal DBZ 8/80 ASR 7/3, 1979 Vieweg, Wiesbaden, 1992 Aachen Schmelz Dusseldorf Gelsenkirchen Darmstadt TU-Darmstadt, FB Architektur
Modern trends in selecting and designing Francis turbines
Modern trends in selecting and designing Kaplan turbines
Modern trends in selecting and designing reversible Francis pump-turbines Begriffe, Formelzeichen und Einheiten im Bauingenieurwesen Wasserwesen Wasserturbinen. Benennungen nach der Wirkungsweise und nach der Bauweise Wasserkraftanlagen. Regeln fur Planung und Betrieb Das Sonnenhaus von nebenan Das Energieproblem oder die Abrustung 1m Bauen Raumklima unter Glas Techn. Leitfaden Glas am Bau Sanitar Heizung Klima Pohlmann Taschenbuch fUr Kaltetechniker Energieeinsparverordnung-EnEV DIN 4109 K6rperschall, Raumakustik Innerer und auBerer Blitzschutz Kunstliche Beleuchtung Handbuch der Lichtplanung Glaskatalog Glaskatalog Glassteinarchitektur Techn. Handbuch Glaskatalog Plexiglas Vorlesung, Umdrucke-Tageslicht TUD, FB. 15 Lichtsimulation-Elektronische
DIN 1080 T 7 DIN 4320 DIN 19752 Ohlwein, Klaus G. Moenes Marshall, F. Zentralverband Maake-Eckert
116 117 118 120 - 126 127 - 132 133 - 135 137 -140 141 -143 Wi-153 155 - 162
164 -176
Trumper, G" Overath, D. Fibier, M. Arbeitsstattenrichtlinien Ganslandt, R., Hofmann, H. Vereinigte Glaswerke GmbH Bauglasindustrie GmbH Gerresheimer Glas AG Flachglas AG R6hm GmbH Eckstein, R. Weinzierl, A.
III
645
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul Si anul aparitieil sau periodic TU-Darmstadt, FB Architektur R. MOiler, Kbln, 1982 Hamburg 2000 Energieagentur NRW Wuppertal TU Darmstadt. FB. 15. 1999 Beuth Verlag GmbH. Berlin. 1985 - 1994 internet K. Hofmann. Stuttgart, 1954 C. F. MOiler. Karlsruhe, 1986 K. Esser KG, Dusseldorf, 1970 Energie Verlag, Heidelberg Teubner. Stuttgart, 1997
Pagina
Autor/Autori Thomsen, Jbrg

Fischer, U.
Shen Socor (ed.)
Energieagentur
NRW, (ed.)
Hofmann, H.
Dt. Norm NormenausschuB
Lichttechnik
Tonne. F.
Becker. D.. Epsen
Echipa de redactie Klaus
Esser KG
Rhein.-Westfalische
Energie AG
Lutz. P.. Jenisch. R..
Klopfer. H.. Freymuth. H..
Krampf, L. u.a.
Balkow. Schuler, Sobek.
Schittich, Staib
Sojer. TUD
Titlul Experimente mit Computern, z. B. Lightscape

Tageslicht
Sonnenstandsdiagramme u.a..
fOr Sonne, Verschattung ab Mai 2000
Solaratlas fOr NRW
Umdruck-Entwerfen u. Beleuchtungstechnik
Tageslicht in Innenraumen
Besser Bauen
Tageslicht + Architektur
Wie hell ist hell?
RWE Bau-Handbuch editia a 12-a
Lehrbuch der Bauphysik
164-176
Glasbau-Atlas
177 -179
Palz. W.. Kommission der

Europaischen Gemeinschaft
Recknagel. Sprenger, E. (ed.)
Wachenberger. H. u. M.
Inform. Erdgasheizung Essen
KOrte. W.
Meyer-Bohe. W.
Houghton E. L.
Tutt. P. + Adler, D.
Merkblatt fOr Bildschirmarbeitsplatze nach ASR, DIN-Norm etc..

Arbeitsstattenverordnung (ArbStattV 7) internet
Atlas Ober die Sonneneinstrahlung Europas, vol. I
Taschenbuch tOr Heizung und Klimatechnik, edilia a 68-a
Mit der Sonne bauen. Anwendung passiver Sonnenenergie
Faustwerte
Deutsche Darstellung und Umrechnung auf hiesige Verhaltnisse
der Sonnentafeln von H. Fisher
Sonnenschutz
Windforces on Buildings a. Struktures
Verordnung Ober Aufzugsanlagen - AufzV
Window Cleaning New Metric Handbook
HolztOren und Holztore
Gebaude- und Gelandesicherung
Sicheres Haus
Planung von TOren und Toren
Treppenarten
Transportsysteme im Hochbau
StraBen. Radwege
Autobahnen
Stadtebau vol. 1 + 2
Stra(Jenbahn - Bau- und Betriebsordnung (BOStrab) (RAS-O)
Stadtebau vol. 1 + 2
Holz am Bau
Gestaltung von Bbschungen
Der Biogarten
Marktobstanbau
Das private Schwimmbad
Die moderne KOche e. V.
Bauhandbuch technischer Ausbau
Gestaltung, Haus Wohnung Garten
Das private Schwimmbad
Schwimmbecken-Auskleidungen
Wascherei/Waschanlagen
Holzhausbau
Au(Jenbekleidungen aus Holz
Fassaden-Katalog
Holzrahmenbau
Stadtebau
Hauser mit GangerschlieBung
Terrassenhauser
Bauten fOr Schulungen Tagungen Kongresse
Edilia Detail Inst. f. intern. Architekturdoku mentation GmbH, MOnchen, 1998 www.tu-darmstadt.dEj TOV Rheinland. Kbln, 1990 si urm. MOnchen. 1997 Callwey. Munchen, 1983 K. Kramer. Stuttgart, 1987 Bauformen pp. 531 - 540. 1932 DBZ 7/87 New York, 1976 1988 Editura Butterworth Arch .. Londra, 1979 J. Hofmann, Stuttgart, 1979 MOnchen, 1979 Vieweg, Braunschweig, 1980 DAB 4/86 DAB 6/86 DBZ 9/84 FGSV Verlag, Kbln, 1985. 1986 Euskirchen Kohlhammer, Stuttgart, 1987 FGSV Verlag. Kbln. 1965 Kohlhammer, Stuttgart, 1987 DBZ 7/68 Salzburg BLV, MOnchen MOnchen Bauverlag, Wiesbaden, 1986 Darmstadt Energie Verlag, Heidelberg, 1995 Vieweg, Wiesbaden. 1995 Bauverlag, Wiesbaden, 1986 Bietigheim-Bissingen GOtersloh DOsseldorf DOsseldorf, 1998 Dortmund, 1998 Bruderverlag, Karlsruhe1995 Kohlhammer, Stuttgart. 1987 DBZ 9/78 DBZ 2/68 A. Koch,
Leinfelden Echterdingen, 1985
183 188
189 -190 194 - 195
Reitmayer. U.
Adarma
Hebgen. H.
Bielmeyer. Riehle
Meyer-Bohe. W.
Forschungsgesellschaft fOr
StraBen- u. Verkehrswesen
Hawlitzeck, Rhein. StraBen
bauamt
Prinz, D.
StraBen- u. Verkehrswesen
Prinz. D.
Henjes, K.
Brandecker, H.
Kreuter, M. L.
De Haas
Kappler, H. P.
Arbeitsgemeinschaft
RWE Energie
Neufert. P. + Neff, L.
Kappler. H. P.
DLW Bautechnik
Firma Miele
BrOgmann u. Sohn
Bund deutscher
Zimmermeister
Prinz, D.
Ludes, M.
W.+ T. Meyer-Bohe
197 202 210 - 217

t:
I
,I
:!
I: ;1
218 221 223 226 - 227 228 - 235 240 247 - 257
i!
263 - 268 269 - 270 271 273 - 274 279 280
'.
I
I
I'
281 - 285 305 306
646
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul ~i anul aparitieil sau periodic Bonn A. Koch. Leinfelden, 1985 Deutscher Stahlbauverband, Koln Die Bundesbahn 6/87
Pagina 307 - 308 309 - 313 314-316
Autor/Autori BM f. Raumordnung und

Stiidtebau
Rau, 0., Braune, V.
Wolff. Arnold
Krings + Rott + HObner +
KOnzer + Gerhards +
Siegmund
Kliem, A.
Titlul Bautechnische Grundsatze fOr Schutzraume Der Altbau Das stahlerne Geheimnis des Kolner Doms, Stahlbauten in Koln und Umgebung Koln Hauptbahnhof und seine Bahnsteige
Sanierung der Halle MOnsterland in MUnster Sanierungen Weitgespannte Stahlkonstruktion OberbrUckt Betriebsgebaude
317 - 325
326 - 330 333 - 336 337 338 341 - 346
Terrassenhauser am Hang Institut fUr Schulbau RWTH Schulen Schulzentren Schulen Beispiele Grol3raum im Schulbau Anders, G. + Elsner, G.
Grol3raum im Schulbau Flexibilitat im Schulbau Ottel, R.
Planung und Nutzung eines Schulgrol3raums Schmittmann + Haas + Diez
Grol3raum im Schulbau Grol3raum im Schulbau Anders, G. + Elsner, G.
Flexibilitat im Schulbau Ottel, R.
Planung und Nutzung eines Schulgrol3raums Schmittmann + Haas + Diez
Hochschulen Mensa-Bauten Laboratorium Kindertagesstatte Land NRW
Spielen Einrichtung und techno Ausstattung von Bibliotheken Schweigler, P.
Hofler + Kandel
Hochschulbibliotheken Banghard, A.
Gebaudeanalysen zur Funktionskontrolle Grupul de lucru Bibliotheksplan
Gesamtplan fOr das wissenschaftliche Bibliothekswesen Baden-WOrtlemberg
DIN Fachbericht 13 Fuhlrott, R. + Jopp, K.
Henning, Wolfram
Bibliotheksbau in Deutschland von 1973 -1980 Bibliotheksbau in der Bundesrepublik Deutschland 1968 -1983. Bibliotheken '93. Strukturen - Aufgaben - Positionen Bibliotheksbau: Kompendium zum Planungs- und Bauprozel3 Metcalf, Keyes D.
Ramcke, R.
Planning Academic and Research Library Buildings edi\ia a 2-a Die Prasentation der offentl. Bibliothek 2 "Die Kinderbibliothek" Die Prasentation der offentl. Bibliothek 3 "Architektur und Ausstattung" Planning and Design of Library BUildings Die Dritte Alternative? BUrobauten BUrohaus- und Verwaltungsbau Tendenz heute: Vom Groflraum zum Individualraum raport seminar din 21 aprilie 1989, "BOrosanierung in der Praxis" Verwaltungsbau fOr die 90er Jahre Probleme der Reversibilitat Neue Kriterien fOr Verwaltungsgebaude Das Kombi-BOro Acht PrOfungen BUro der Zukunft ORBIT 2-Study on Organizations, Buildings and Information Technology Northwalk Zeitschrift G Gebaudestrukturen des BUrobaues NatOrlich klimatisieren Luft- und Lichttechnik Das BOrogebaude im Wandel Aktueller Stand der Planung von BOroarbeitsplatzen
Schmitt + Vogel +
Wedekind
Bensemann, K.-H.
Maass, J.
Heinze GmbH
Bauingenieur 58/83 DBZ 3/89, Archiv DSTV. Baumeister 6/86 Bauingenieur 9/89, Archiv DSTV DBZ 5/75 Aachen Celie Gf 4/79 Gf 4/79 DBZ 2/71 DBZ 5/73 DBZ 1/76 DBZ 10/79 DBZ 2/71 DBZ 5/73 DBZ 1/76 DBZ 10/79 DBZ 1/68, 7/72, 6/76, 5/78 DBZ 10/80 DBZ 5/73, 10/76 DBZ 2/76 DOsseldorf, 1985 Reichert, Wiesbaden, 1977 Sauer, MOnchen, 1984 Berlin, 1986 MUnchen, 1973 Beuth Verlag GmbH, Berlin, 1988 GOtersloh, 1980 Klostermann, Frankfurt/M., 1983 Deutsches Bibliotheksinstitut, Berlin, 1994 Deutsches Bibliotheksinstitut, Berlin, 1994 ALA, Chicago, Londra, 1985 Berlin, 1982 Berlin, 1982 LondraiNew York, 1977 Bauwelt 6/91 Stuttgart, 1962 Stuttgart, 1980, Baumeister 10/1985 Baumeister 10/1985 1989 DBZ 3/89 Der Architekt 10/1978 DBZ 12/87, 8/85, 3/89 Bauwelt 6/1991 Bauwelt 6/1991 DAB 9/90 Ct.,1986 Berlin, 1923 DBZ 3/85 DBZ 9/90 Industriebau 4/80 DBZ 4/89 DAB 9/90
347 - 369
Thompson, G.
Puell, Richard
Joedicke, JOrgen
Sieverts, Ernst
Henkel, AG
Gottschalk, Ottomar
Sieverts, Ernst
Gottschalk, Ottomar
Fuchs, Wolfram
Puffert, Maren + Steiner,
Bernhard
Sieverts, Ernst
Duffy, Eley, Giffone,
Worthington
van der Rohe, Ludwig Mies
Kahl, Eberhard
Ehrke, Rainer
Reuter, Fritz
Ahrens, GOnther
Sieverts, Ernst
III
647
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul $i anul aparitieil sau periodic VFA Profil, 9/1990
Baumeister 2/1984
DBZ 9/87
Architektur + Wettbewerbe
113/1983
Bauen + Wohnen 9/87
DVA, Stuttgart, 1984
modulverlag GmbH. 1973
Atelier Kinold, 1974
A. Koch,
Leinfelden-Echterdingen, 1996
AIT 5/6/1986
Prestel-Verlag, MOnchen, 1969
DBZ 10/84
DBZ 10/87
DBZ 4/83
Gf 2/89
Hagen
Stuttgart, 1981
Wolfsburg
Karlsruhe, 1982
Schorndorf, 1981
Stuttgart, 1984
MOnchen, 1970
MOnchen, 1973
MOnchen. 1987
Berlin, 1981
MOnchen. 1961
MOnchen. 1966
MOnchen, 1962
Vincentz Verlag, Hanovra. 1973
Dusseldorf, 1971
Wiesbaden, 1965
Viena, 1989
Stuttgart. 1986
Stuttgart. 1989
Frankfurt, 1989
GOtersloh, 1971
DBZ 4/88
Baumeister 7176, 2172.10178,
3179
Bauen und Wohnen 9/79
DBZ 4/79
VerI. Beckmann KG, Lehrte, 1987
CH-Tanikon, 1987
VerI. Beckmann KG. Lehrte, 1986
Ulmenverlag, 1988
Celie
VerI. Beckmann KG, Lehrte. 1987
Warendorf,1993
BML Bonn, 1995
CH-Tanikon, 1984
Celie, 1988
Darmstadt, Tetzlav 11/89
DBZ 5/78
DBZ 10174
DBZ 10174
FGSV. Kbln, 1995
Pagina
Autor/Autori Volpert, Waiter Fuhrmann, Peter

Palesch, Siegfried
Grube, Oswald W,
Schirmer, Wolf (Hrsg.)
Carl Gerber GmbH (Hrsg.)
Beratungsstelle f. Stahlver wendung (Hrsg.)
J. Knirsch
Titlul Psychologie des EDV-Arbeitsplatzes Wolkenkratzer in den USA Autzugsanlagen Die Entwicklung des Hochhauses und das John Hancock Center Chicago Himmelhoch konstruieren, Werk Egon Eiermann 1904 -1970, Bauten und Projekte Entscheidung zur Form Stahl und Form - Egon Eiermann BOroraume, BOrohauser Gestaltungsmerkmale neuer Glaspassagen Passagen ein Bautyp des 19. Jahrhunderts Lichtdacher und Lichtwande Durchsichtige Stra8enOberdachungen GlasOberdeckte Atrien Glasdacher Ober bffentlichem Raum Lagertechnik und BetriebsfOhrung Planungshilfen Planungsberspiele Planung und Einrichtung von Karosseriereparaturbetrieben Planung und Einrichtung von Kraftfahrzeugbetrieben
Industriebau
Fabrikplanung
Systemtechnik in der Fabrikplanung
Fabrrkplanung vol. 1
Planung von Fabrikanlagen
Industriebau vol. 1
Industnebau vol. 3
Industriebau vol. 4
Industriebauten
Industriebauplanung
Lager und Speicher
Industriebauten gestalten
Industrielles Bauen vol. 1
Industrielles Bauen vol. 2
Fabrikplanung
Handbuch der Haustechnik
Umnutzung einer Textilfabrik
Umnutzung
347 - 369
>Ii
" -ii J!
373 - 376 377
387 - 389 390 - 395 396 - 397

398
399
402 - 407
Kief, H. + Niederwbhrmeler. H Geist, J. F. Rudolph, P. + Idelberger, K. MOiler, D. Arch, S. M. + Glassel. J. W. Krehwinkel, H. W. Verband fOr Lagertechnrk Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg VAG ROhl, G. + Hantsch, G. + Heitz, F. Dt. Handwerksinst.. MOnchen Ackermann, Kurt Aggeteleky, Bela Aggeteleky, Bela Aggetelek'y, Bela Dolezalek, C. M. + Warnecke, H. J. Henn, Walter Henn, Walter Henn, Walter Neufert. Ernst Schmalor, Rolf Schramm, W. Sommer + Degenhard Weller, Konrad Weller, Konrad Wildemann. Horst (Hrsg.) Sage, K.
:1
;11
~ I
i
,I i
408-412
413-414
416
417
418
419-421
422 - 423
Ii
424
425 - 426
430
'.
I
437
439
440
442
447 - 448
Umnutzungen Umnutzungen Bauliche Anlagen zur Zucht und Mast von Fleischkaninchen KTBL Aufstallungssysteme in der Ziegenhaltung Steiner. T. + Leimbacher, K. Marten, J., KTBL Leitsatz Stallbau fOr Schafe Bauerliche HOhnerhaitung Bessen. W. Heinze GmbH GeflOgelhaltung KTBL Baukosteninformation Mastschweinestalle Deutsche Reiterliche Orientierungshillen fOr den Bau und die Planung von Reitanlagen Vereinigung e.V. und Reitwegen Pferdehaltung KTBL-Arbeitsblatt Marten, J. Leitlinien zur Beurteilung von Pferdehaltung Bundesministerium fOr Ernah rung, Landwirtschaft u. Forsten unter Tierschutzgesichtspunkten Marten, J. Rindviehhaitung KTBL-Arbeitsblatt Blatter fOr Landtechnik, Entwurfsgrundlagen fOr landwirtschaftliche FAT Betriebsgebaude Leitsatz: Die Hofanlage KTBL-Arbeitsblatt KTBL Abgange und Abwasser aus landwirtschaftlichen Betrieben KTBL Heinze Handbuch Landwirtschaftliche Betriebsgebaude Endmann, K. Umbau und Neubau DOsseldorf HBF Omnibusbahnhbfe Feuerwehrgeratehaus Ackermann, K. Feuerwache 4 MOnchen Forschungsgesellschaft fOr EAE 85 Empfehlung fOr die Anlage von Erschlie8ungsstra8en
648
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul 51 anul aparitieil sau periodic FGSV, Keln, 1991
DBZ 5/82
Collins S., Londra. 1985
Kohlhammer, Stuttgart, 1987
DAB 2/79
DBZ 10/74
DBZ 4/86
DBZ 5/82
FGSV, Keln, 1985
ICAO, DOC 9184-AN/902,
1987
prima edi\ie. aprilie 1987
Pagina
Autor/Autori
Titlul EAR 91 Empfehlungen fOr Anlagen des ruhenden Verkehrs Anordnung von Stellplatzen in Gruppen Architects' Data Stadtebau vol. 1 + 2 Garagen Grundlagen fOr das konstruktive Entwerfen Parkhaus in MOnchen Be- u. EntlOftung von Tiefgaragen Vergleich von Stellplatzen u. Parkbauten Richtlinien fOr die Anlage von Tankstellen an Straflen RAT Airport Planning Manual. partea 1, Master Planning
Straflen- u. Verkehrswesen
446. 449, 457
-
450
Neufert
453
Prinz, D.
455
Spies, K.
458
Temme, F. J.
459
462 - 467 Viers, J., Bundesanstalt fOr
Flugsicherung,
Flugsicherungsschule
lATA Montreal
Hepperle, H. A.
Loeschcke, G.,
Hefs, J.
Fuhrmann, P.
Neufert
Knirsch J.
Straflen- u. Verkehrswesen
Flugplatze
469
472 - 474
Airport Terminals Reference Manual Bauten fOr die Gastronomie GroflkOchen RestaurantkOchen Architects' Data Hotels planen u. gestalten Parkhotel GOtersloh New Metric Handbook Hotel Lottental Bochum Sheraton Hotel Oslo Fjord Hotel Spitz Urfahr/A Bauten fOr Schulungen. Tagungen. Kongresse Betonatlas Zoological Park and Aquarium Fundamentals
478 - 479 481

482
Adler. P. + D.
485 - 486 487
Meyer-Bohe W. + T.
Bundesverband der Dt.
Zementindustrie
Sansman, Karen
editia a 6-a, 1978

DAB 9/86, DAB 10/86
Bauverlag, Wiesbaden
5i Berlin. 1985
DBZ 9/89
Blackwell Scientific Publications.
Londra. 1985
A. Koch,
Leinfelden-Echterdingen. 1993
DBZ 7/83
Londra, 1988
DBZ 8/83
DBZ 6/86
DBZ 6/86
A. Koch,
Leinfelden-Echterdingen, 1983
DOsseldorf, 1984
American Association of
Zoological Parks and Aquariums,
Weelin (W.Va), 1982
Intra Consultants ltd., Londra,
1972
DBZ 5/89
Orell FOssli + Friedrich.
CH-Zurich
MOnchen/Berlin, 1929/1933
Stuttgart, 1971
GOtersloh, 1969
MOnchen, 1968
Stuttgart. 1904
Berlin (est), 1979
Stuttgart, 1978
Berlin, 1969
MOnchen. 1986
Rowohlt Taschenbuch,
Hamburg, 1986
New York, 1977
Landurile
DBZ 5/78
K61n, 1982
Keln, 1987
Hanovra. 1981
Viena, 1986
K61n, 1987
Berlin, 1982
DBZ 12/68
DBZ 12/70
DBZ 11/73
Londra
DBZ 5/88
Sportstattenbau+baderanlagen
4/1985
Schomberg, Geoffrey
488
490 - 499
Kranich, Fr.
Schubert, H.
Ruhnau, W.
Graubner, G.
Semper, M.
Institut fOr Kulturbauten
Cremer, L. + MOiler. H.
Unruh, W.
Baumgartner, R.
Brauneck. M. + Schneilln, G.
Izenour, G.
500 - 501
505
506 - 513
514-515
516.,-517 518 - 519 520 - 521 522 - 525 Idelberger, K.
Bundesinstitut fOr Sport
wissenschaften
wissenschaften
Dt. Tennisbund e.V. - DTB
Dt. Bahnen-Golf-Verband e.V.
wissenschaften
Stange, W.
General Principles of Zoo Design Naturwissenschaftliches Museum OsnabrOck

BOhnentechnische Rundschau, Ztsch. fOr Technik, Buhnenbau und
-gestaltung in Theatern, Film, Fernsehen und Mehrzweckhallen
BOhnentechnik der Gegenwart vol. 1 si 2
Moderner Theaterbau
Versammlungsstatten
Theaterbau - Aufgabe und Planung
Theater, Handbuch der Architektur, partea a 4-a
Rekonstruktion von Theatern
Die wissenschaftlichen Grundlagen der Raumakustik, vol. 1
Theatertechnik
Versammlungsstatten und GescMftshauser
Theaterlexlkon
Theaterdesign Versammlungsstattenverordnung - VStattVO TribOnen Sportplatze Orientierungshilfen zur Planung u. Ausstattung von Konditions und Fitneflraumen Tennisanlagen Planung. Bau, Unterhaltung Handbuch Planung, Bau, Unterhaltung von Golfplatzen Sportbauten JachtMfen Planungsgrundlagen Jachthafen Marinas - Jachthafen Handbook of Sports and Recreational Building Design Wassersportanlagen Planungsgrundlagen fOr Segel- und Surfsportanlagen
Schreter, B.
Heard, J. + H.
Haass, H.
Haass, H.
649
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul $i anul aparitiei/ sau periodic Sport-. Bader-. Freizeitbauten. 6/1989 Das Garten Amt 11/1989 Aachen. 1993 Hansa 4/94 DBZ 8/96 MOnster, 1996 Klasing Bielefeld, 1992 Bonn. 1973 KTBL-Bauschrift, 6/1970, Darmstadt K61n KTBL-Schritten 162, Darmstadt TU Stuttgart
Pagina
Autor/Autori Haass, H. Haass, H.
Titlul Der Wassersportentwicklungsplan als Instrument der Kooperation und Sicherung einer umwelt- und menschengerechten SportausObung Grundlagen zur Planung von Wassersportanlagen - Umwelt-. Objekt und Detailplanung Handbuch lOr den Segelsport Planungsgrundlagen fOr Sportboothaten Neue Nutzung stadtischer Uferbereiche und -brachen Handlungsrahmen zur Standortplanung von Wassersportanlagen im Spannungsteld von Nutzerattraktivitat. Okologie und Okonomie SportbootlOhrerschein Binnen Richtlinien lOr Wassersportanlagen an BinnenwasserstraBen Untersuchungen zur Planung von Reltanlagen Der Bau von Reitanlagen, Forschungsauttrag des ehem. Instituts lOr SportstattenbaulDSB Reitanlagen-BeispielentwOrte Reitbahnbelage
522 - 525
Haass. Haass, Haass, Haass,
H.
H.
H.
H. (ed.)
526 -527 528 - 529
Overschmidt + Gliewe
Bundesminister fOr Verkehr
Schnitzler, U.
Schnitzler, U.
Schnitzler, U.
Amtl. Forschungs- und
MaterialprOtungsanstalt lOr
das Bauwesen, Otto-Grat
Institut der TU Stuttgart
Deutsche Reiterliche
Vereinigung e.V.
TVT
Orientierungshilfen lOr den Bau und die Planung von Reitanlagen und Reitwegen Techn. Vorschrilten lOr Tragschichten der Forschungsgesellschaft fOr StraBen- u. Verkehrswesen Au Ben- und Hallenbelage von Reithallen Jahresberichte der Dt. Reiterlichen Vereinigung e.V. Datensammlung Pterdehaltung - Dt. Warmblut
Warendorf, 1993 FGSV. K61n Bundesinst. f. Sportwissenschatt. K61n. 1974 Warendort KTBL. ed. a 2-a. MOnster-Hiltrup. 1976 Ulmer. Stuttgart. 1976 KTBL, Darmstadt FN-Vlg., Warendort DLG-Manuskript, 5/1982
531 - 532
533 534 535 - 536 537 542 545 546 - 551 552 554 555 - 556 560 - 561 565
Pirkelmann + Schafer + Schulz

Marten, J.
Marten, J.
Zeeb, K. + Krautwig, P. +
Huskamp, B. +
KranzbOhler. W.O.
Zeeb, K. + Schnitzer, U.
Deyle
Bundesinstitut lOr Sport
wissenschalten
Skate Park GmbH
Hofmeister, G.
Dt. SchOtzenbund
Bundesinstitut 10 r Sport
wissenschalten
DKB
Koordinierungskreis Bader
Archiv des Badewesens
Archiv des Badewesens
Viherjuuri, H.J.
Neutert, P. + Neff, L.
D. P. Philippen Kuldschun, H. HCP Dt. Krankenhausgesellschalt Nicki und Partner Bundesmin. fOr Arbeit und Sozialordnung Knoll, K.H.
pterdestalle und Pferdehaltung Auslauthaltung - Artgerechte Pferdehaltung Betriebswirtschaltslehre fOr Reitbetriebe pterde lOr Turnier und Freizeit, Haltung - Markt - Kauf
Pferdeverhalten und Pferdehaltung, Handbuch lOr Pferde Kombinierte Kunsteisbahnen Planung und Bau Rolisportaniagen Champion Ramps BMX-Motocross mit dem Fahrrad SchieBstandanlagen Planungsgrundlagen Sporthallen Leichtathletikhalle Dortmund Dt. Keglerbund - Technische Vorschrilten Dt. Gesellschalt fOr das Badewesen e.V. Richtlinien tOr den Baderbau Freizeitbad Heveney Freibad Bad Driburg Finnbastu Soumalainen sauna Gestaltung, Haus Wohnung Garten BauenlOr Behinderte Bauen fOr Behinderte Planen und Beraten fOr das Gesundheitswesen AG Krankenhausbau u, Gesundheitswesen Zahlen, Daten, Fakten Klinikum Weiden Forschungsbericht Krankenhausbau Angewandte Krankenhaushygiene bei Krankenhausplanung, -ausstattung und -betrieb Wettbewerb Krankenhaus Erturt Krankenhausbau Verordnung Ober den Bau und Betrieb von Krankenhausern KhBauVo Krankenhaus Krankenhausbau Krankenhaus- und Gesundheitswesen Krankenhaus
Kamlage, OsnabrOck DBZ 4/79 K61n. 1980 MOnchen Schul- und Sportstattenbau 3/87 Wiesbaden, 1984 K61n, 1988 Sb 6/80 Augsburg. 1983 Essen, 1982 Caiet 4/87 Caiet 2/88 Helsmgforschung, 1942 Ark 4 + 5/47 Vieweg, Wiesbaden. 1997 DBZ 6/86, 9/87 Der Architekt 1/81
566
DOsseldort, 1987 AIT 11/95 1980 AIT 7/8/1987 1984 Wettbewerbe Aktuell 11/97 Baumeister 10/93 1978 Baumeister 10/93 Medita 4/74 Baumeister 10/93
567 569 571
Krankenhausbauverordnung
572
574 575 579 Suter + Suter
650
BIBLIOGRAFIE
Editura Locul Si anul aparitiei/ sau periodic \rankenhauser nternationales Krankenhaussymposium 'rankenhaus .iandbuch fUr den Krankenhausbau :.llgemeinkrankenhaus, Grundlagen ~Ianung medizinisch-radiologischer Betriebe -<rankenhaus (rankenhaus >:rankenhaus Speisenverteilung in Krankenhausern, Warmewagensystem und Tablettsystem ::inleitung von Krankenhausabwassern in Kanalisation oder 3ewasser Jahrbuch 97 .(rankenhaus <rankenhaus \Ilenwohnungen in Bremen Nohnstift in MOhlheim . Altenzentrum in Viersen NolfenbOtteler Programm, Gestaltung des gottesdienstlichen RaumeS der Evangelischen Kirchen f)er Kirchenbau des 20. Jahrhunderts in Deutschland '-<atholisches Gemeindezentrum Burglengenfeld Standort u. Gestallung von Orgeln Ratschlage zur Verbesserung der Schallabstrahlung aus GlockentOrmen 9atschlage fOr die Gestaltung von GlockentOrmen Die Architektur der Synagoge Islamisches Kulturzentrum Neue Museumsbauten in K61n Museen Museen Museen Kunstausstellungswettbewerb MOnchen Museum remodeling and restoration Museumsbau rorm and Funcllons of the 20th Century Architecture Beleuchtungsverhallnisse in Kunstausstellungen (despre concursul pentru palatul de sticlii. din MOnchen) Light in museum planning. - cu informatii despre experimentele din Boston si cele ale lui S. H. Seager ~Aaking Museum function :"riedh6fe/Friedhofsbauten Friephofskapelle in Bremerv6rde-Hesedorf Stahlbaukalender DIN 4102,18032,18082,18089,18093,18230 18232, 1988, 14462, 14494, 14675 Richt!. fOr Rauch- u. Warmeabzugsanlagen (RWA) Planung u. Einbau Brandschutz Bauwelt 5/86 1983 Wenbewerbe Aktuell 11/97 1978 Das Krankenhaus 10/68, 2/69, 5/69 Das Krankenhaus 5/94 Das Krankenhaus 4/95 Wettbewerbe Aktuell 12/93 1968 Berlin, 1978 DOsseldorf, 1997 DBZ 6/96 DBZ 12/96 DBZ 9/88 DBZ 5/8 DBZ 3/87 1989 MOnchen/ZOrich, 1972 DBZ 9/88 Bonn, 1990 1973 1964 Dt Architekturmuseum, Frankfurt, 1988 K61n TAB 4/87 DBZ 2/62, 4 + 7/66,8 + 10/67, 6/68, 1/69 Bm 11/65 AW 6/67 Bm, caietul din februarie 1933 AF, S. 605/1932 DBZ 2/62, 4/66 New York, 1952 Bg. pp. 62 - 63/1933
.-.;
AF, S. 619/1932 AF, S. 600/1932 DBZ 12/79 DBZ 7/90 K61n, 1989 Beuth Verlag GmbH, Berlin VDS, K61n Vieweg, Wiesbaden 2001
,ructiilor care sint realizate in Germania exista cMi cuprinzatoare, indexuri, fisiere de produs $i aile
Janta" ("BranchenfernsprechbOcher") adaptate la scara regionala ale TELEKOM - Germania, Justriei de constructii, ed, Zippel, Berlin,
Berlin,
Ictii" ("Deutsche Bau-Dokumentation"), editura Heinze, Celie,
uniunii profesionale "Constructii din componente" ("elementiertes Bauen"), editura FEB, K61n "
,Jteil-Katalog"), editura Bau 2000, MOnchen,
9ditura Tantzen, DOsseldorf,
ere: ":ateriale plastice etc, caramida, placi ceramice etc" lemn, placi stratificate. componente constructive de interior $i obiecte pentru numeroase cataloage de firma ale industriei care deserve$te domeniul construC\iilor.
III
651
INDEX
A A aluneca 338, 405
A asana 312,314, 315, 316
A minca I mincare 468
A schita 26
A urea scari 196
Abajururi de matase 154
Abatoare 384
Absorbant pentru bazinele
de inot 119
Accelerator liniar 567,584
Accese I intrari 48, 242, 243
Accese la nodul de circulatie
verticala 205
Accesele la scari 377
Accesul bolnavilor adusi
pe targa 592
Accesul carosabil al bolnavilor
adusi pe targa 567, 597
Accesul la apartamente prin
coridoare 301,305
Acid clorhidric 33
Acid sulfuric 33
Acoperire cro/ala in arc 86
Acoperire cu shed-uri curbe 406 Acoperire dub/a dreptunghiuri 86 Acoperire in terasa 92,93,94. 283
Acoperire suprafata 99
Acoperire unghiUri ascutite 86
Acoperirea tribunelor 506
Acoperiri curatare 81
Acoperiri curbe 46
Acoperiri de strazi 377
Acoperiri din sticla 377
Acoperis cu dublu fait 87
Acoperi$ de beton 90. 94
Acoperis de protectie impotriva
intemperiilor 216
Acoperis in doua ape 283, 622
Acoperis in patru ape 283
Acoperis in patru ape tip cart
377
Acoperi$ intr-o apa 283
Acoperi$ mansardat 84
Acoperi$ plantat 95, 96
Acoperi$ rece 90, 92, 94. 97
Acoper;$uri 90
Acoperi$uri calde 92, 97
Acoperi$uri cu shed-uri 622, 170
Acoperi$uri plantate 95, 96, 97.
98
Acoperi$uri suspendate 47
Acoperisuri transparente 377
Acord referitor la taxe 50
Acril-butadien-stiren 163
Actionare cu roti motoare 204
Activitate de birou 347
Activitati de baza 53,54
Acumularea ghetii 90
Acustica orgii 605
Acustica spatiilor 138, 139, 140
Acustica spatiilor de spectacol
501
Acvariu 487,488,489
Adaos punti termice 131
Adapatoare 416
Adapatoare automata 418
Adapatoare rotunda 418
Adapatoare tip jgheab 418
Adaposturi 307, 308
Adaposturi antiaeriene mari 307
Adincimea apei 237
AdTncimea car(ilor 341
Adincimea curtii 450
Adine/mea de capat a apei 551
Adincimea jgheabului 306
Adincimea locului de stat jos
506
Adincimea locurilor de stat
in picioare 506
Adincimea treptelor 196
Administratia spitalelor 564
Aer proaspat 34
Aer secundar 126
Aeroporturi 462, 463, 464, 465,
466, 467
Aerul din grajduri 431
Aerul din incapere 33, 111
Agrise 228
Airport 467
Ajutor la na$tere 565, 582
AkebiaiAkebia 230
Alcool 620
Alee de gradina 225
Alee de pietris 225
Aleea casei 214
Alergie la praful menajer 111
Alfabet 1
Alimentare cu apa 19
Aiimentare cu gaze 20
Alimente 379
Almemor 608
Altar 603
Altare secundare 604
Ambarcatiuni cu chila 525
Ambarcatiuni cu rame 527
Ambarcatiuni de competitie 527
Ambarcatiuni de competitii
marine 527
Ambarcatiuni de cursa 527
Ambarcatiuni sportive 526, 527
Ambulanta I salvare 594
Ambulanta 567,568
Amenajare custi joase 418
Amenajare de cimltir 614
Amenajare de rampe la jumatate de nivel 457 Amenajare instalatie de hranire de forma inelara 418 Amenajare lacuri de parcare 446 Amenajare pentru aruncarea
cu ciocanul 513
Amenajare pentru aruncarea
cu discul 513
Amenajare pentru aruncarea
sulitei 513
Amenajare pentru parcarea
bicicletelor 215
cu prajina 512
la cal 540
Amenajare pentru sarituri 512,
546, 549, 550
Amenajare pentru skateboard
533
Amenajare pentru stadion 505
Amenajare pentru trambulina
de sarituri 550
Amenajare pentru triplu salt 512
Amenajare peroane 438
Amenajare popice 545
Amenajare tribune 506, 541
Amenajarea benz/nariilor 460
Amenajarea bisericilor 603
Amenajarea gradinii 232
Amenajarea laboratoarelor 334
Amenajarea scenei 490. 491
Amenajarea teatrului 490
Amenajari cu corpuri de raftun
404
Amenajan de bucatarie 252
Amenajari de evacuare a gunoi ulul menajer 248
Amenajari de garderobe 319
Amenajari de spalare 273, 274
Amenajari de toalete 408
Amenajari de We-uri 408
Amenajari facultati 326
Amenajari pentru atletism 510,
511,512,513
Amenajari pentru depozite 388
Amenajari pentru procesul de fi nisare 403
Amenajari pentru sarituri 512
Amenajari pentru spalat dispuse
circular 410
Amenajari pentru spectatori 506,
541. 549
Amenajari pentru sporturi nauti ce 522, 523, 524, 525, 526
Amenajari pentru sporturi nauti ce pe insule 522
Amenajari pentru sporturi nauti ce pe malul marii 522
Amenajari pentru viraje autove hicule 448
AmenaJari rampe de nlvel 457
Amfiteatre 326,327,328,329
Amoniac 33
Amortizor fonic 125
Amplasamente in panta 283
Amvon 603, 604
Analiza culori false 175
Ancora bolt 100
Ancora cablu 100
Ancora de sirma 76
Ancorari 101
Ancore de pamlnt 227
Anexe vitrate 290
Antene 144
Anteproiect 49
Antrenament de forta 537
Antrenament fitness 515
Apa actionare 115
Apa cu presiune 72
Apa de izvor 309
Apa de ploaie 239
Apa de racire 124
Apa din condens 127
Apa freatica 70, 71
Aparat antrenament cu ergome tru 555
Aparat automat de prajit 475
Aparat consumator de energie
electrica 22
Aparat de exerci\ii fizice cu rame
514
Aparat de incalzire de perete
111
Aparat exersat miini 514
Aparat exersat muschii abdomi nali 514
Aparat scara suspendata 188
Aparat tractiuni 514
Aparate de absorblie a caldurii
622
Aparate de antrenament 514
Aparate de bucatarie 255
Aparate de joaca $i joc 338, 557
Aparate de semnalizare $i radio
22
Aparate de spalat 266
Aparate de sport 538
Aparate pentru sauna 555
Aparate speciale pentru
bucatarie 255
Aparatul de prolectie 329
Apartament cu doua camere
480
Ape 488
Ape navigabile 527
Aport caldura 129
Aportul de apa din condens 129
Aprovizionare cu lenjerie 589
AprO\lizionarea cu mincare 589
Aquazzo 488
Aragaze 7
Arbust 235
Arcu ri de otel 137
Arena 505, 510, 511
Arena circului 504
Argila 226
Argila 77
Arhitectura solara 116, 117, 118
Aripa turnanta 8
Aripi batante 8
Aripi ;pentru blocuri operatorii
572
Arma de calibru mic 535
Arme de foc mici 536
Aruncarea cu ciocanul510, 511
Aruntarea cu discul 510. 511
Aruntarea cu potcoava 508
Arun~area greutatii 510,511.
513
Aruncarea la distanta a mingii
de oina 511
Aruncarea sulitei 510, 511
Asanarea cladirilor vechi 309.
~10, 311, 312. 313
Asariarea terenurilor 309
Asc~nsoare 205, 206, 207
Asc~nsoare cu piston 208
Asc~nsoare de paturi 206. 571
Ascensoare marfa cu roti
motoare 207
Ascensoare pe fatada 188
Asc8flsoare pentru marfa
de dimensiuni reduse 207
Ascensoare pentru persoane
205.206
Ascensor combinat 454
Asceilsor cu cabluri 204, 209
Ascensor de gunoi 248
Ascensor de marfa 207
Ascensor din sticla 209
Ascensor hidraulic 204, 208,
209
Ascensor individual 206

Ascensor masini 455
Ascensor pentru parcari 454
Ascensor-panorama 209
Ascutitoare 27
Asigurarea pantelor 227
Asigurarea stratulul superior
de sol 226
Asigurarea taluzurilor 226, 227
Asigurarea terenului 194, 195
Aspirator 246
Aspirator de suprafele 270
Aspirator universal 246
Atelier de croitorie 401
Atelier de reparalii 399
Atelier de repara(ii auto 396, 397
Ateli~r de reparatii radio 401
Atelier de reparatii TV 401
Atelier de sticlarie 393
652
INDEX
Banda transportoare cu benzi 405 Banda transportoare cu lanturi 405 Bar 470,481 Bar de aperitive 479 Bar de luat masa 471 Bara fixa 540 Bara fixa Tn trepte 338 Barca 527 Barci cu motor 526 Bare diagonale 104 Bare extensii 538 Bare garderoba 243 Barele talpii superioare la grinzile cu zabrele 104 Bariera de vapori 92, 128, 129, 130 Bariere fonice 329 Barlauf 507 Baschet 538 Baschet de plaja 509 Bascula 445 Baterii 24, 418 Bauhaus 491 Baza pompieri 441 Bazin de adapare 423 Bazin de apa 554 Bazin de balacit 549,551 Bazin de inot 241 , 481 Bazin de Tnot Tn gradina 240 Bazln de Tnot prefabricat 271 Bazin de inot rotund 241 Bazin din beton armat 240 Bazin din poliester 240, 271 Bazin din segmente 271 Bazin folie 271 Bazin Tncalzit picioarele 555 Bazin pentru canotaj 527 Bazin pentru inotatori 549, 551 Bazin pentru ne-Tnotatori 549, B 551 Badminton 538, 543 Bazin prefabricat 236, 271 Bazin scufundare din lemn 555 Badminton de plaja 509 Bazin scufundari 555, 556 Bagaje de mina 31 Bazine 549 Baghete de lemn 223 Bai7,263, 264, 266,267, 268, 581 Bazine cu valuri 549, 551 Bazine Varia 549 Bai de abur 554 Bazinul de Tnot al hotelului 269 Baia sugarului 598 Bazinul pompei 17, 66 Baie 480 Baie de aer 556 Beachminton 509 Baie pentru pacienti 581 Beaujolais 250 Benzi carosabile 211 Balansoar 338 Benzi luminoase 180 Balansoar de gradina 233 Benzile retelei globale 35 Balcoane 275 Benzinarie de colt 460 Balcoane de colt 275 Ben~narii 113,459,460,461 Balcoane de curatare 188 Berarie 469,481,483 Balcon liber 275 Beton 77, 276 Banca de gimnastica 540 Beton armat 47 Banca de ipoteci 370 Banca de masaj 554 Beton monolit 106 Banca exercitii fizice 547 Beton spongios 77 Banca garderoba 541 Beton torcretat 66 Biblioraft 4 Banca lemn tare 233 Biblioteca 321, 341, 342, 343, Banca mare 370 344,345,346,593 Banchet 470 Biblioteca de institut / catedra Bancheta de antrenament 514 346 Bancheta lemn 233 Biblioteci de land-uri 341 Bancheta valize 479 Banci 370, 371, 372 Biblioteci scolare 321 Banda de lumina, multipla 180 Biblioteci speciale 341 Biblioteci universitare 341, 342, Banda rulanta 405 346 Banda rulanta din otel 405 Biciclete 215 Banda rulanta pentru bagaje Biciclete de copii 215 de mina 436 Atelier de strungarie in lemn 393 Atelier de t1mplarie 390, 391, 498 Ateliere 390, 391, 392, 393, 394, 395,396,397,398,399, 400,401 Ateliere de decoratii 498 Ateliere de dulgherie 392 Ateliere de lacuit 401 Auditoriu 326, 328 Autobuz 445 Autobuz articulat 445 Autobuze de cursa lunga 477 Autoclave 334 Autogari 438 Automat centrifugare rufe 273 Automat de bilete de calatorie 436 Automat de fierbere 475 Automate de joc 557 Autostrazi 217 Autovehicul cu scara 445 Autovehicul de stingere a incendiilor in sistem uscat 440 Autovehicule 448, 449 Autovehicule de interventie 441 Autovehicule de stingere a incendiilor 440 Autovehicule noi 396 Autovehicule pompieri 440 Autovehicule-tanc pentru stingerea incendiilor 440 Avanscena 493 Avioane 464, 465 Axele podestelor 198 Aziluri de batrini 600, 601,602 Azimut 165, 178, 179 Biciclist 216 Bideuri 409 Bifurcatie 217 Bike-Safe 216 Bilant energetic 116 Biliard 544 Biologia constructiilor 35, 36, 37 Bioxid de carbon 33 Birna de gimnastica 538, 540, 545 Birne, dulapi 223 Birou 182, 355, 362 Birou celula 349,351 Birou de desen 331 Birou de grup 347, 352 Birou spatiu unic 356 Birouri combinate 349, 353, 355 Biserici 603, 604, 607, 608 Bistro 470, 473, 477 Bleed Scale 175 Bloc de instalatii 265 Bloc izolatie naturala 77 Blocnotesuri 4 Blocstart 549 Blocuri de beton 224 Blocuri de beton spongios 75 Blocuri de invelitoare cu fait 87 Blocuri din beton pentru pavaje 106 Blocuri operatorii 572 Boccia 508 Bordura din lemn 65 Bordura inalta 276 Bordura joasa 276 Bordura rotunda 276 Borduri de oprire autovehicule 446 Bovindou de acoperis 89 Box 538, 543 Boxe de sed ere 424 Brat de glisare 386 Brat de pasaj 375 Brat Tn consola 173 Broasca cilindrica 193 Brutarie 400 Bucataria - dulap 251 Bucataria scolii 321 Bucatarie - valiza 254 Bucatarie banchete 483 Bucatarie centrala 590 Bucatarie de apartament 254 Bucatarie de gatit 473,476 Bucatarie de restaurant de hotel 472 Bucatarie dieta 483, 590 Bucatarie principala 590 Bucatarie satelit 477,483 Bucatarie single 254 Bucatarii 7, 182,251,252,253, 254,474,483 Bucatarii de decongelare 476 Bucatarii de hotel 483 Bucatarii de restaurant 472, 473, 474 Bucatarii mari 126,474,475, 476 Bucla acumulare 17 Bucla de intoarcere 438, 448 Bufet483 Bufet cu autoservire 472 Bufet de bauturi 483 Bufetul manualului orgii 605 Bufetul orgii 606 Buiandrug cu nut pentru scurgerea apelor 75 Buiandrug din beton ponce 75 Buiandrugi de ferestre 75 Bunuri Tn stive 635 Burduf cu clin 605 Burduful regulator al orgii 606 Burlane 87 Butil-cauciuc 163
c
Cabana 423 Cabina cu doua paturi 277 Cabina de proiectie 503 Cabine de ascensoare 208 Cabine de garderoba 556 Cabine de schimb 547 Cabine de vapor 277 Cabine de vapor277 Cabine pentru comentatori 505 Cabinet medical individual 558. 559 Cabinet stomatologic 559 Cabinete grupate 559 Cabinete medicale 558 Cabinete medicale individuale 558 Cablu comunicatii la distanta 17 Cablu subteran 37 Cabluri intindere 100 Cabluri tensionare 101 Cada de baie 264 Cada hexagonala 268 Cada integrata 263 Cadavre 614 Cadru dublu articulat 105 Cadru rulant 393 Cafenea - restaurant 472 Cafenea 470, 472, 475 Cafenea Free-Flow 476 Cai de circulatie carosabila secundare 446 Cai mari 422 Cai secundare 432 Caiac 527 Caiet de sarcini 54, 57 Caietul de sarcini standard 54, 57 Caja de circulatie 205 Cal 422, 528, 529 Cal cu mTnere 538, 540 Cal de gimnastica 540 Cal de indian 338 Cal pentru sarituri 538 Calaret 528 Cal-balansoar 338 Calc 5 Calcul53 Calcul retea 58 Calcule privind protectia la incendii 627 Calculul iluminatului 151 Caldura din incaperi 33 Camara 249 Camera copiilor 283 Camera cu un pat 478 Camera de asteptare 558, 559 Camera de congelare 384, 473 Camera de consultatii 570, 558 Camera de discutii / consultatii 558 Camera de garda a surorilor medicale 581 Camera de preracire 473 Camera de spital cu un pat 579
III
653
INDEX
Camera de zi 7, 283
Caramizi de sticla 160, 162
Camera dubla 478,479, 480
Caramizi din poroton Camera frigonfica pentru grasimi
- argila poroasa 75
384
Carantina 489
Camera pacientilor 579, 580
Carcasa colectorului 119
Camera pentru studenti 332
Carne 121
Carne congelata 122
Camera seilor 423,528
Cam ere cu doua paturi 258, 480 Carport-uri 453
Camere de hotel 479, 480,482
CMi 4
Carucioare de saltele 540
Cam ere de hotel confort 480
Camere obscure 334
Carucloare rulante 393
Camin de 1ngrijire 601
Carucior cu trei roti 405
Carucior de cumparaturi 378,
Camin de zi pentru copii 337
Camin studentesc 332
380
Carucior doua roti 405
Camine 332
Camine de zi pentru batr1ni 600
Carucior gratar 233
Carucior pentru furtun 233, 440
Camine pentru batr1ni 600
Camion 445
Carucior pentru tavi 482
Cam ion cu sa si semiremorca
Casa 48
449
Casa de rugaciuni 609
Canal de pardoseala 10
Casa olandeza 234
Canal stradal 17
Casa scarii 196
Canale 125
Casa solara urbana 118
Canale aductie aer 125
Cascade 237, 238
Canale de umplere cu mortar 75
Case de bilete 501
Canale evacuare urina
Case de marcat 378
din grajduri 430
Caseta contoar 17
Canalizarea asezarii 17
Casuta de catarat 338
Canapea de dormit 259
Casuta pentru joc 338
Casuta porumbei 415
Canapea de masaj 558
Candelabru - palmeta 228
Casuta-tobogan 338
Canoe canadian a de agrement
Casute de gradina 278
527
Cas ute de vacanta 278
Canoe canadiana de competitie
Catafalc 614
Catamaran 525
527
Catedrale 604
Canon 29
Cantine 476
Categorii de 1ngrijire 580
Cantitatea de apa rezultata
Categorii de strazi 212
din precipitatii 239
Cazan cu gaze 20
Cantitalea de caldura 127
Cazi 266
Cantitatea de dejectii lichide 430 Cazma de gradinaril 233
Canlilalea de dejectii solide 430 Celula cada 265
Canlitalea de lumina diurna 168 Celula induslriala 402
Canlilatea de reflexii interioare Celula mica de baie 265
Celule de loalela 408
168
Canlitalea de rufe 273
Celule frigorifice 249
Canlor 608
Celule sanilare 265
Cap suport 104
Celule solare 119
Capac lip dam 255
Celule umede 580
Capacitale de acumulare
Centrala de informatii 591
a caldurii 131
Cenlrala de urgenta 441
Capacitate de Iransport 202
Cenlrala de ventilare 125
Capatul de bazin 270
Centrala energetica 114, 115
Capela cimitirului 614
Cenlrala energelica de joasa
CapeIe lalerale 604
presiune 115
Cenlrala energelica lip put 115
Capra de colt 67
Capra penlru sariluri 540
Cenlrala paturi 589
Capre 416
Cenlrale de raeire 124
Cenlrale energetice lip caverna
Caprifoi 230
Capsuni cataraloare 230
115
Captuseala cu capac 280
Centre de bucatarii 254
Capluseala cu fait 280
Centre de c1imalizare 125
Captuseala de pam1nt 231
Cenlre de scali profesionale 325
, Capluseala folie 271
Centre pentru balr1ni 600, 602
Captuseala in caplama 280
Cenlru bolnavi spastici 595
Capluseli eXlerioare 280
Cenlru comunilar 604, 608
Capul cosului de fum 80, 81
Cenlru cu aUloservire 381
Caramida de ancorare 78
Cenlru de alimentare I
Caramida de slicla 160,162,
I aprovizionare 591
173
Centru de calalorii 437
Caramida de zidarie 61
Cenlru de carne 385
Cenlru de cercelare oncologie
Caramizi cu goluri 106
Caramizi de plansee 106
336
Caramizi de samota 79
Centru de conferinte 486
Cenlru de congrese 486
Centru de exercitii multiple 514 Centru de piese de schimb 387 Centru de produse proaspete 383 Cenlru de reabililare 595 Cenlru formare 441, 485 Cenlru mullifunctional 502 Centru sporliv 485 Cenlrul caldurii umane 34 Cenlrul cullural 609 Ceramica 107 Cerc 44 Cerc de intoarcere 448, 450 Cercelarea lerenului 65 Cercul culorilor 40 Certificarea denSllatii aerului 132 Celona 620 Cheson de fundatii 68, 523 Cheslionar 50, 51 Chirurgie 559 Chiuveta 473 Chiuvela de deversare 409 Chiuveta de oale 473, 474, 482, 483 Chluveta de vesela 473. 482, 483 Chiuvela pentru argintarie 483 Chiuveta sezul266 Ciclism acrobatic 538 Cilindru 103, 193 Cilindru de garare 455 Cimilire 614,615 C1mp de inscriptionare 5 Clmp lansare 511 C1mp Rontgen 558 C1mpul gardului 224 C1mpul vizual 39 Cinematograf 500, 501 Cinemalograf dublu 503 Cinematografe drive-in 503 C1ntar sine 433 Ciorapi 262 Circ 504 Circulatia cu bicicletele 215, 216 Circulatie carosabila 225 Circulatie de Incarcare 435 Circulatie de servire 379 Circulatie directionata 446 Circulatie galerie 610 Circulatie In grajd 528 Circulatie perimetrala spectatori 528 Circulatie pietonala 214, 225 Circulatii evacuare gunoi de grajd 424 Circulatii In grajd 422 Circulatii pavate cu placi 225 Circula\ii pentru biciclete 211, 214,216 Clrlig de garderoba 243 Cisterna de must de balegar 426 C1stig de caldura 131 Cizme 262 Cladire cu portic 305 Cladire cu schelet din lemn 279 Cladire de conferinte 485, 486 Cladire de deservire a publicului calator I terminal 462, 463, 466 Cladire de 1nvatam1nt 328 Cladire de lovitura 520, 521 Cladire din blrne 278, 279, 293 Cladire din Fachwerk 62 Cladire Intretinere 436 Cladire pentru parcare cu rampe
456
Cladire utilaje pompieri 442
Cladirea colegiului 328
Cladirea de proiectii 503
Cladirea de receptie 437, 463
Cladiri animale 487
Cladiri de aleliere 498
Cladiri de bucalarie 590
Cladiri din lemn 293
Cladiri etaJale 302, 407
Cladiri in terase 306
Cladiri 1nalte 364, 366, 368, 369
Cladiri 1nalte de birouri 369
Cladiri lnalte penlru locuinte 304
Cladiri industriale 402,403, 404,
405,406,407,408,409,
410, 411, 412
Cladiri pentru parcari 454, 455,
456, 457, 458
Cladiri lip lurn 304
Cladirile pentru pompieri 440,
442
Clapa evacuare gunoi 248
Clasa de rezistenta la foc 625,
626. 628, 629
Clasa de scoala 322
Clasa hexagonala In plan 322
Clasa libera 322
Clase ale malerialelor
de constructie 628
Clase de ambarcatiuni cu vele
524,525
Clase de baza 322, 324
Clase de prolectie fonlca 187
Clase de specialitale 325
Clase domenii speciale 325
Clase normale 325
Clasele de incendii 620
Clasele de protectie fala de
trasnete 143
Clasificarea corpurilor
de iluminat 145
Clematite 230
Clima 1n grajduri 431
Clima 1ncaperii 34
Clinica de cura 596
Clinica de ginecologie 564
Clinica de reabilitare 564. 587
Clinica pediatrica 596
Clinici de cabinete medicale 587
Clinici de zi 565, 587
Clinici universitare 564
Clopote 607
Clopotnita 607
Cloropren 163
Closet 263, 264, 548
Closet adosat de perete 263
Club 524
Club de golf 521
Coacaze 228
Coaja anterioara 77
Coaja de beton 163
Cobigolf 519
Coeficienl de Irecere a caldurii
127, 131
Coefieient rezistenta straturi
131, 132
Cofraj sc1nduri profilate 280
Cofrare 280
Coji 163
Colaci de salvare 523
Colectoare solare 119
Colectoare tubulare cu vid 119
Colector fum 79
il
654
INDEX
Colt de luat masa 251 Colt de odihna 556 Colt exterior 280 Colturi de strada 449 Combaterea incendiilor 621 Combinatii de lavoare 263 Combustibili 109 Compartimente de combatere a incendiilor 621 Compartimente de incendiu 616. 631 Compensare potential instalatii paratrasnet 143 Compensator potential 17 Competitii sportive 509 Componenta acoperisului 91 Componenta cornisei 90 Componenta ferestrelor 187 Componenta izolatiilor de acoperis 94 Componenta pardoselii 108, 539 Componenta plan:;;eelor 105 Componente de text standardizat 57 Componentele instalatiei de paratrasnet 141 Comportamentul la incendii 628, 629, 630 Concentrarea sunetului 139 Concept liniar 463 Concept transporter 463 Concepte de c1adiri 351 Conceptul degete 463 Conceptul dig 463 Conceptul satelit 463 Conditii de contract 53 Conditii de depozitare 121 Conditii pentru lumina diurna 169 Conditiile de apa freatica 65 Conducta colectoare de impamintare 141 Conducta cu cadere 18 Conducta de racord a cladirii 17 Conducte 12, 20, 23 Conducle ascendente 624 Conducle colectoare 12, 14 Conducte colectoare de racord 14 Conducte de apa 37 Conducte de apa mixta 12, 14, 16, 18 Conducte de apa uzata 12, 14, 18 Conducte de apa uzata cu cadere libera 15 Conducte de ape pluviale 12, 14,15,18 Conducte de canalizare 12 Conducte de compensare a potentialului 17 Conducte de drenare 18, 71 Conducte de gaze 20 Corl'ducte de racord 14, 17 Conducte Iibere 23 Conducte sub presiune 14 Conducte subterane 12, 15 Conduclele de apa pentru stingerea incendiilor 624 Conductivitate termica 127 Conductorul instalatiei de paratrasnet 143 Confectionare masti 498 Confectioner ma:;;ti 498 Confesionale 604 Conform are in trepte 199 Conform area locului de lucru 361 Conformarea malului 237 Conformarea putului 17 Conformari in plan 349 Console 105 Consolidarea malului 522 Constructia centralelor energetice 114 Constructia c1adirilor din lemn 279.280 Constructia cupolelor 99 Constructia de locuinte 282, 283,284,285 Constructia teatrelor 490,491 Constructie zona arbu:;;ti 226 Constructii administrative 347, 348,350,351,352,353, 354,355,356,357,358, 359,360,361,362,363, 364,366.367,368,369 Constructii cu elemente portante verticale izolate 279 Constructii cu materiale textile 99 Constructii cu nervuri din lemn 45 Constructii de otel 47 Constructii din beton arm at 45 Constructii din lemn 45 Constructii din panouri 46 Constructii din piatra 46 Constructii fonta 100 Constructii forme mari 301 Constructii hale 406 Constructii in siruri 301 Constructii pe acoperis 97 Constructii pentru parcari 456, 458 Constructii tip lama 301 Constructii tip turn 301 Construire cu gradini :;;i curti 288 Construire in bloc, compact 301 Construirea curbei de vizibilitate 493, 506 Construirea umbrelor 166 Consultatii medici 558 Consum de energie 119, 132 Consum de putere 31 Consumul de apa 119 Container stive 386 Continutul de vapori de apa 128 Continutul maxim de apa 33 Cantor de gaze 17, 20 Contractul 56 Contractul de munca 56 Contraste in densitatea luminoasa 174 Controlul accesului carosabil 457 Controlul pasapoartelor 463 Convectori 110 Convectori de climatizare 126 Copaci 235 Copertine 377 Copertine peroane 316 Copiere 4 Copii heliografice 5 Corbusier 44 Coridoare 242, 244 Coridor de dulapuri 258 Coridor garderoba 258 Coridor intretinere 188 Coridor lucru 571 Coridor sectie 571 Corp cu rafturi pentru vlnzare 378 Corp de lncalzire plat 110 Corp de palete 388, 389, 404 Corp iradiere directionat 148, 149 Corpul tuburilor de orga 605 Corpuri cu rafturi pentru acte 357 Corpuri de iluminat 145 Corpuri de incalzit 110, 111 Corpuri de rafturi 380, 382, 394 Corpuri de rafturi cu deschideri mari 389 Corpuri de rafturi pentru arhive mari 358 Corpuri umplutura 106 Cart 99,277 Cart religios (tabernacul) 608 Cart tip casa 277 Co:;; 509 COS de baschet 507 COS de evacuare a gazelor 21 COS de fum prefabricat 81 COS de gunoi 246 Costume 497 Costurile energiei 360 Cosuri de fum 79, 80, 81 Cosuri de fum de montaj 80, 81 Cota parte constructii 168 Cotarea desenelor 6 Cotet de ouat 415 Cotete de iepuri de casa 416 Cotete pentru animale mici 415, 416,417 Cotetul de gaini 415 Crematorii 614 Cre:;;a 337 Crestere in grup 422 Crestere in voliere 418 Crestere la sol 418 Cre:;;terea cailor 422 Cresterea caprelor 416 Cresterea gainilor 428 Cre:;;terea individuala a animalelor 422 Cre:;;terea pasarilor 418 Cresterea purceilor 421 Cresterea vitelor 424, 425 Cristelnita 603 Criteriul ecoului 138. Cros cu biciclete 534 Crucea malteza 217 Cruci de vizare 67 Cu doua apartamente pe nivel302 Cu patru apartamente pe nivel 301,302 Cu trei apartamente pe nivel 302 Cuib de ouat 415 Cuier garderoba 243 Culoar de alergare 514 Culoar de legiHura 467 Culoar de regata 526 Culoare de inot 551 Culoarea 40 Culoarea luminii 150, 152 Culori 40, 150 Culori indicative 9 Cultivator 426 Culturi mixte 231 Culturism 538 Cupola de lumina orientata nord 180 Cupola de piatra 46 Cupola de sticla 375 Cupola din beton armat 504 Cupole sandwich 163 Cuptor integrat 254 Curatarea c1adirilor 188 Curatarea ferestrelor 188 Curba auditoriului 326 Curba de vizlbilitate 493 Curba inaltimii soarelui 178 Curbele temperaturilor din incaperi 111 Curent electric 23 Curent trasnet 141 Curentul din cosul de fum 80 Curentul din incapere 360 Curling 532 Curling german 531,532 Curpen alb 230 Curs de apa 237 Cursul apei freatice 35 Cursul pirlului 236, 238 Curte cu grad ina 232, 288 Curte gospodareasca 288, 597 Curte interioara 288, 450 Curti in fata cladirilor 48 Cusca crestere 416 Cusca de sirma 416 Custi dispuse in trepte 418 Custi etajate 418 Cu:;;ti flat-deck 418 Cu:;;ti individuale 418 Cutie de palarii 262 Cutie de pompe 17 Cutit de razuit 27 Cutite de bucatarie 255 Cuva de protectie din beton 112 Cuva de spalat picioarele 410 Cuve de dus 264
D
Dala de parcare 454
Dans pe patine cu rotile 533,
538 Dans sportiv 538 Date c1ima grajd colt 421 Daylight-Factor 168 Deal de start 534 Decagon 41 Decalarea nivelurilor 457 Decanate 326 Decupaje 10, 74 Definitia sarcinilor 52, 54, 56 Degradari datorate umiditatii 312 Dejectii lichide 421 Densitatea luminoasa 145, 150, 174 Depozit 404 Depozit cu corpuri cu rafturi inalte 388 Depozit de bauturi spirtoase 483 Depozit de combustibili 109 Depozit de decoratii 497 Depozit de pamint vegetal 226 Depozit de tancuri-rezervor 113 Depozit de vinuri 250 Depozit excremente solide 430 Depozit fin 429 Depozit inalt 386 Depozit pentru materiale in forma de elemente lungi :;;i subtiri 394 Depozit tab/ouri 610
II
655
INDEX
Depozitare excremente so/ide 430 Depozitare fin 423, 429 Depozitarea 387 Depozitarea dejectiilor lichide 430 Depozitarea pacurei 111 Depozitarea paielor 423 Depozitarea produselor 473 Depozite de paturi 566 Depozitul de cu/ise 497 Depozitul de productie 387 Deprinderi utile 26 Dermatologie 559 Descarcare trasnet 143 Deschidere de venti/are 81 Descrierea sarcinilor 54 Desen conform normelor 5 Desen de executie 52, 56 Desen perspectiv 27 Desene in tu;; 11 Desene partiale 52, 56 Desene speciale 52 Desenele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 26 Desenul26,27 Deservirea pasagerilor de zbor 462, 463 Desfasurarea executiei 403 Desfa;;urarea umbrei 166 Detalii de termoizolare 130 Detalii vanguri 198 Detaliu de iluminat 613 Detaliu de soclu 279 Detaliul corn/sei 97 Devierea luminii 172 Dezvoltarea incendiului 616 Diagnoza cu raze Rontgen 583, 584, 586 Diagnoza de medicina nucleara 570 Diagnoza de urgenta 585 Diagnoza func\ionala 585 Diagrama de planificare 402 Diagrame grinzi 55 Diagrame liniare 55 Diagrame pozitia soarelui 165 Dializa 570 Diametru ;;ine 433 Diametrul clopotelor 607 Diaspora 608 Diferenta de presiune a vaporilor 128 Diferente in intensitatea sunetului 139 Diferente in nlvelul sunetului 133 Difuzia vaporilor de apa 128 Difuzor 501 Diguri portuare 522 Dimensionarea 11 Dimensionarea inaltimii 6 Dimensiunea apelor 522 Dimensiunea dintre axe 62 Dimensiunea ferestrelor 181, 185 Dimensiunea halelor 517 Dimensiunea iazului 237 Dimensiunea Iiterelor 27 Dimensiuni 30, 31,632 Dimensiuni ale amfiteatrelor 327 Dimensiuni biliard 544 Dimensiuni de autovehicule 449 Dimensiuni de baza 61 Dimensiuni de proiectare 75 Dimensiuni etalon ale constructiei 60 Dimensiuni etalon pentru constructia la rosu 61
Dimensiuni imagini 500
Dimensiuni macaz 433
Dimensiuni red use 61
Dimensiuni reglementare 30, 31
Dimensiunile ambarcatiunilor
522
Dimensiunlie autobuzelor 438
Dimensiunile bazinelor 240, 549
Dimensiunile constructiei 60
Dimensiunile coridoarelor 244
Dimensiunlie corpului 30, 632
Dimensiunile de pliere 5
Dimensiunile incaperilor de lucru
348
Dimensiunile insulei
de alimentare 459
Dimensiunile laboratoarelor 319
Dimensiunile locului 469
Dimensiunile locurilor de joaca
507
Dimensiunile meselor 470
Dimensiunile minime ale scarilor
196
Dimensiunile plan;;etelor 331
Dimensiunile ramei oarbe 187
Dimensiunile ;;inelor 432
Dimensiunile terenurilor de joc
517
Dimensiunile vehiculelor 218
Directia luminii 150
Directia undelor 522
Directionare sunet 139, 140
Directionarea luminii 172
Directionarea luminii 612
Direc\ionarea luminii diurne 172
Dispensar 588
Dispozitiv de impamintare tip
banda 142
Dispozltiv de intors cMile de joc
557
Dispozitiv de semnalizare
a efrac\iilor 195
Dispozitive de racire
cu absorbtie 124
Dispozitive de semnalare
a incendiilor 194, 616. 617
Dispunere soare 179
Dispunerea bailor 479
Dispunerea circulatiilor 603
Dispunerea locurilor de parcare
446
Dispunerea locurilor de stat jos
471
Dispunerea meselor 469
Dispunerea rampelor 503
Dispunerea rampelor
in constructiile destinate
parcarilor 456
Dispunerea spectatorilor 542
Dispunerea sprijinelor 456
Dispunerea surselor de iluminat
149
Dispunerea tuburilor de orga
605
Distanta de regata 526
Distanta de siguranta 508
Distanta dintre axe 62
Distanta dintre sursele
de iluminat 149
Distanta fata de limita 223
Distanta separare scintei 143
Distribuirea sunetului 140
Distribuitor de sapun 410
Distribuitor de ;;ervete de hirtie
410
Distributia densitatii luminoase
150
Distributia luminii 146
Distributia meselor 321
Distributia mincarii 473, 474,
475, 476
Distributia suprafetelor de birouri
359
Doc de incarcare 450
Doc descarcare 450
Documentatia de licitatie 51, 57
Documentatia de proiectare 51
Dormitoare 7, 258, 259, 260,
261,283
Dotarea tehnica a scenei 496
Downlight 146
Draperii 182
Dreapta de coordonare 63
Drenare 70, 71
Drenare in suprafata 72
Drenare inelara 72
Drenarea terenurilor 12, 13, 14,
15,16,17
Dreptunghi 42
Dresura 529
Drumul crucii 604
Drumuri 225, 276
Dulap cata/oage 343
Dulap climatizat de vinuri 250
Dulap cu functiuni multiple 253
Dulap cu obion 362. 371
Dulap cu sertare 412
Dulap de colt cu chiuveta 253
Dulap de haine 362. 412
Dulap de maturi 253
Dulap de medicamente 263
Dulap de perete 253
Dulap de piine 253
Dulap de racord 17
Dulap de rufe 262
Dulap garderoba 412. 547
Dulap inalt 253
Dulap mingi 544
Dulap pentru bile de biliard 544
Dulap pentru desene 331
Dulap pentru format ;;iruri 362
Dulap pentru reviste 343
Dulap toaleta 263
Dulap ustensile curatenie 245
Dulapi de canal 65
Dulapi lamelari 77
Dulapuri cu sertare 412
Dulapuri culisante 245
Dulapun de colt 245
Dulapuri de depozitare 357
Dulapuri de garderoba 412
Dulapuri de oale 253, 254
Dulapuri inzidite 249
Dulapuri joase 253
Dulapuri joase de colt 253
Dulapuri mobile 388. 389
Dulapuri pentru pacienti 580
Dulapuri pentru personal 580
Dulapuri pentru registratura 357
Dulapuri suspendate 253
Dulapuri suspend ate de colt 253
Durata insoririi 178
Durata necesara de inundare
620
Durata rezistentei la foc 628
Durata stralucirii soarelui 116,
167
Du;; 263,268
Du;; cu jet puternic 555
Du;;uri 410
E
Ecartament 432, 433
Ecartament normal 432
Echinoctiu 177, 178
Echipaj de opt 527
Echipe de ingrijire 579
Echipe de interventie 441
Economique-Hotel 478
Ecou de fluturare 139
Ecrane 500, 501, 503
Efectul de orbire 174
Efectul protectiei fonice 136
Electrocardiograma 558
Element acoperire metal vibrare
137
Element iesle 425
Element metal - cauciuc 136
Elemente cave din sticla 160
Elemente cu arc Individual 137
Elemente de drenare 71
Elemente de inchidere din argila
310
Elemente de instalatii 265
Elemente de recunoa;;tere
a incendiului 622
Elemente lumina 180
Elemente pentru co;;ul de fum
81
Elemente prefabricate din beton
406, 407
Elemente solare 86
Elemente tridimensionale 102
Energie finala 132
Energie solara 117, 119
Ergometre 556
Ergometru de bicicleta 514
Ester 620
Etan;;area cazilor 72
Etan;;area constructiei 70, 71,
72
Evacuarea apelor
de pe acoperis 15, 16, 93
Evacuarea de;;eunlor menajere
248
Evacuari de aer 125
Evolutia luminii diurne 168, 169,
173
Exactitatea prinderii 207
Executie 52, 53, 54, 55, 56, 57,
58. 59
Exemple de difuzie 128
Expertiza terenului 65
Expozitie 486, 610
Extractie de caldura 129
'
F Fabrica de bere vizitabila 383

Fabrica produse carne 384
Fabrici de bere 122
Fachwerk 279,310
Fachwerk din lemn 77
Factor de corectie 151
Factor de corectie a temperaturii
131
Factor inveli;; 131
Factor lumina diurna 168, 171
Factor lumina diurna minima
170
:.
'I
i
656
INDEX
Factorul protectiei fata de soare 173 Facultati 326, 327, 328, 329, 330 Farfu rii 103 Farmacie 589 Farmacie de sectie 581 Fatada cortina 74 Fatada dubla 173 Fatade 280 Faustball (mingea cu pumnul) 507, 538 Feliator universal 253, 255 Fereaslra basculanta 185 Fereastra camera blindata 371 Fereastra cu cercevea dubla 187 Fereastra cu rama 8 Fereastra cuplata 187 Fereastra de iesire 185 Fereastra dubla 8 Fereastra rabatabila 185 Fereaslra simpla 8 Fereastra: suplimentara 185 Ferestre 181, 182, 183, 184, 185, 187 Ferestre culisante 184, 185 Ferestre de acoperis 91, 181 Ferestre de aluminiu 187 Ferestre de lemn 186 Ferestre de mansard a 185 Ferestre din materiale plastice 187 Ferestre din otel 186 Ferestre glisante 184 Ferestre rame oarbe 8, 184 Ferma 426 Ferma de animale 384 Ferma In arc 316 Ferma oi 417 Ferma pentru cresterea porcilor 421 Ferma-cadru 406 Ferme de Ingrasare a porcilor 419,420 Ferme de Ingrasare a taurilor 425 Feronerie artistica 224, 395 Figura proportional a 44 Filon apa 35 Filtrare 124 Filtrarea aerului 124, 125, 126 Fillre / bariere 308, 380 Filtre de halate 576 Filtre pentru vizitatori 576 Filtru de amestecare 72 Filtru In trepte 72 Filtru pentru pacienti 574, 576 Filtru pentru personal 576 Fin 429 Finisaj bazin de Inot 271 Finisaj termoizolant 74 Finisaje 9 Finisaje pereti exteriori 280 Finisajul cazii 263 Fint1na cu apa potabila 410 Fint1na de mare adlncime 66 Flntina de spalat 410 Fisie de piasa 405 Fiziologie c1inica 570 Fizioterapie 567, 586 Flipper 557 Fluter 146 Fluter de pardoseala 148 Fluter de perete 148 Fluter de planseu 148 Flux anterior suficient 72 Flux lumina lampa 151 Flux solar 119 Fluxul de materiale 402, 404 Fluxul luminos 145 Foaie / canat 184 Foaie batanta 184 Foaier 490 Foale 605, 606 Foi de usa 190 Foi pivotante 8 Fonoabsorbtie 136 Forja 395 Forma amfiteatrelor 326 Forma cabinelor de ascensor 209 Forma portului 522 Forma semicilindrica 46 Forma umeraselor 262 Formarea de condens 33, 126 Format normal 74 Format normat de hirtie 4 Format subtire 74 Formate de hlrtie 5 Formate de hlrtie alungite 4 Formate de hlrtie de baza 4 Formate de piatra 74 Formate imagine 500 Forme ale acoperisurilor din sticla 373 Forme ale c1adirilor etajate 304 Forme arhitectonice 45 Forme de banci 554 Forme de birouri 351 Forme de constructie 46,47 Forme de copaci 235 Forme de energie 109 Forme de ferestre 186 Forme de iesle 424 " Forme de locuinte 283, 284 Forme de scena 495 Formele fermelor din lemn 84 Formula Fachwerk 102 Fosa orchestrei 486 Fotbal 507, 508, 538 Fotbal de sala 508 Fractii 42, 44 Frecare la manta 69 Frecventa c1opotelor 607 Frecventa Iimita 133 Free-Flow 461,474 Freza pentru lucratul solului 426 Frigidere 254, 381 Frigidere integrate 254 Frlnghii de catarat 538 Fulger sferic 143 Fundatia cazanului 136 Fundatie de locuinte 602 Fundatie tip bancheta 68 Fundatie-placa 68 Fundatii 65, 66, 68 Fundatii continue 68 Fundatii izolate 68 Fundatii pe piloti 69 Fundaturi 221 Furaje 416, 429 Furaje insilozate 429 Furca de glisare 386 Furtun cu apa si nivela 67 Furtun de stropit 555, 556 Furtunuri pentru udare la picatura 96 G Gabarit reglementar 432, 434 Gaina 415,418 Gaini oualoare 418 Galeata 246 Galeria de stat jos 613 Galerie 374, 610 Gara de tranzit 439 Gara schimbare directie 438 Gara terminus 437 Garaj coborire 455 Garaj mare 458 Garaje 454 Gard 223 Gard de salcie 223 Gard de separare 223 Gard din blani 223 Gard din lemn 223 Gard din piasa de sirma 223 Gard ornamental 223 Gard vinatoresc 223 Gard viu din carpen 235 Garderoba 7, 182, 243, 258, 362,412,497 Garderoba comuna 547 Garderoba corului 498 Garderobe cu predare 412 Garderobe pentru solisti 498 Garduri de protectie 223 Garduri vii 223, 235 Gari 436, 437 Gari de transbordare 437 Gazon de exercitii 521 Gazon de pitching 520, 521 Ghena / put 17, 205 Ghena de gunoi 248 Ghena de instalatii 335, 480, 630 Gherghina 230 Ghips 77 Ghisee bilete 503 Ghiseu casa de marcat 372 Gimnastica artistica 538 Gimnastica sportiva 538 Gimnastica trambulina 538 Gimnaziu 317, 318 Ginecologie 559 Glrlici 196 Gisca 415 Glicina 230 Gol de curatare 17 Gol de iesire 81 Gol de shed 171 Golf miniatural518, 519 Golf pista 518 Golf stea 519 Goluri de ferestre 181, 184 Goluri de lumina 170 Goluri de oberliht 170, 171 Goluri in acoperis 171 Goluri in pereti 190 Goluri pentru lumina diurna 171 Goluri pentru propagarea sunetului 607 Gondola de vitrina 378 Grad de absorbtie a sunetului 140 Grad de transmisie 168 Grade de reflexie 168, 174 Grade influenta 80 Gradina atrium 232 Gradina coborita 232 Gradina de pe acoperis 93, 95 Gradina locuintei insiruite 232 Gradina zoologica penlru copii 488 Gradini 224, 225, 226, 227, 228, 229,231,232,235,236,239 Gradini utilitare 232 Gradini zoologice 487, 488, 489 Gradinita 317, 337 Gradul de intensitate a sunetului 133 Gradul de redare a culorilor 152 Gradul de transmisie a luminii 168 Gradul de umbrire 174 Grajd cu boxe si spatiu de miscare 424 Grajd cu spatiu de miscare, spatiu unic 422 Grajd de grup si cu spatiu de miscare 422 Grajd dublu tract, adinc, cu spatiu de miscare 416 Grajd pentru animale legate 424 Grajduri 422 Grajduri de capre 416 Grajduri pentru cai 422 Grapa 426 Grapa cu saiba 426 Gratar 233 Gratar de drenare 93 Gratar hazna / groapa dejectii 424 Greutatea orgii 606 Greutatea proprie a clopotelor 607 Greutati 632, 633 Greutati proprii 635 Grilaj cu noduri 224 Grilaj de catarare 229 Grilaj de protectie 229 Grilaj de ventilare 125 Grilaj din otel 224 Grilaj ornamental de sirma 224 Grilaje decorative 224 Grinda de centura de sarpanta 84 Grinda de circulatie 81 Grinda sistemului de tip Fachwerk 84 Grinzi cu zabrele 106 Grinzi stratilicate 106 Groapa cajei 207 Groapa de fundatie 65, 66, 67 Groapa de must de balegar 430 Groapa de nisip 338 Groapa decantare 237 Grosimi de linii 11 Grosimi de perete 76 Grup de balcoane 275 Grup de cabinete medicale 559 Grup de cladiri 338 Grup de locuinte insiruite 286 Grupa de balet 498 Grupa de gradinita 337 Gruparea meselor 469 Grupe de ingrijire intensiva 579 Grupuri sanitare 411 Guma de sters 27 Gunoi menajer 248 Gura riului 522
H
Haine de dama 262 Hala aer portant 99, 163
II
657
II
:j I.
INDEX
Hala de spalat 399, 460
Hala marturi 435
Hala masinilor 426
Hale 537
Hale pentru autovehicule 441
Halfpipe 533
Hallenkorbball (aruncarea
la cos - in sala) 508
Halon 620
Hamac 233
Hambar de c1mp 427
Hamei de iarna 230
Handbal 507, 538
Handbal de plaja 509
Handbal de sal a 507, 508
Hangar de ambarcatiuni 524,
527
Harnasament 528
Hazna / groapa dejectii 418
Heliport 462, 640
Heptagon 41
Hexagon 41
Hidrocentrale 115
Hidrogen sulfurat 33
Hipodrom 529
Hlrtie 26
Hirtie de desen 5
Hirtie de schite 26
HOAI (Honorarverordnung fUr
Architekten und Ingenieure
Reglementari prlvind
onorariile arhitectilor
Sl inginerilor) 52
Hochei507,538
Hochei cu patine cu rotlle 532
538
Hochei de sal a 508
Hochei pe gheata 531, 532
Hoffnungskirche 604
Holuri de hotel 479
Hortensie cataratoare 230
Hota de absorbtie a vaporilor
254
Hotel de tineret 339. 340
Hotel de vacanta 478, 482
Hotel pentru seminare 479
Hoteluri 477, 478,479,480,481
Hotelurl cu apartamente 478,
479
Hoteluri de club 478
Hotelurl urbane 478, 482
Hrana uscata 429
Hranire cu hrana uscata 421
Instalatii de stingere a incendillor lIuminat obiect 149
lIuminatul de perete 149
619, 622 Instalatii de stingere a incendiilor lIuminatul strazilor 145
cu apa pulverizata 619, 622 Imagine statica" 39
Instalatii de stingere a incendiilor Imagine de palpare" 39
Imam 609
cu pulberi 620 Incidenta luminii diurne 168
Instalatii de stingere a incendiilor cu sprinklere 622 Incidenta razelor solare 177
Indiaca (jocul cu mingea
Instalatii de stingere a incendiilor zburatoare,,) 543
cu spuma 620
Instalatii de supraveghere 194
lndicarea scarii 6
Instalatii de umezire 124
Indicatii de lnaltime 6
Indicator de scurgere 13
Instalatii de ventilare 126
Indice de lnspumare 620
Instalatii electrice 22, 24
Indici clopote 607
Instalatii publicitare 154
Inele 538
Instalatii sanitare 395
Instalatii spume usoare 620
Inele mobile 538
Influenta ionllor 37
Instalatii stropit 96
Infrastructura amenajarilor
Instalatii usi integral din sticla 159
pentru sporturi nautice 522
Institut multifunctional 336
Instrument pentru desenul
Inscriptii 6
Insecte 488
perspectiv 27
Instrumente de desen 26
Insertie fundatie 137
Instrumente pentru seminee 79
Instalatia de distributie
a mjncarii 475
Insula de case de marcat 378
Inteligibilitalea vorbirii 138
Instalatia de paratrasnet 24,
141,142,144
Intendenta 498
Instalatia de sine a fabricii 402
Intensitatea de calcul a ploii 15
Instalatie antena colectiva 144
Intensitatea iluminatului exterior
Instalatie cheie principala
168
generala 193 Intensitatea iluminatului interior
Instalatie cu broasca centrala 168
193
Intensitatea iradierii 168
Instalatie cu cheie central a 193
Intensitatea sunetului 133
Instalatie cu cheie prlncipala 193
Intensitati ale ploii 16
Intensitati de iluminat 149, 150,
Instalatie de climatizare
151,168,174 presiune jnalta 125. 126
Instalatie de contracurent 269
Intensitatile iluminatului punctual ,dnstaJatie de desen" 26
150
Intensitatile vlntului 120
Instalatie de drenare 71
Intersectie de strazi 213
Instalatie de filtrare subterana
431
Intersectii 213, 433
Interspatiu foi 155
Instalatie de gaze 20, 21
Instalatie de lncalzire cu gaze 21
Intrarea in port 522
Instalatie de perdea de aer 191
Introducere 28
lola 525
Instalatie de ridicat 17
Instalatie de spalat picioarele
lola de croaziera 525
410
Ipoteze de lncarcare 635, 636,
Instalatie de transport la fatada
637,638,639,640,641
Izolare cavitati 106
188
Izolare fata de apa freatica 72
Instalatie de ventilare
centralizata 82
Izolare fonica 133, 187
Instalatie pentru apa de ploaie
Izolarea fata de zgomotele
aeriene 133, 134
239
Instalatie spalare cu furtun 441
Izolarea fata de zgomotul
de impact 135
Instalatii de absorbtie a caldurii
[zolatie 9, 92, 130
621,622,623
laht cu motor 526
Instalatii de absorbtie a fumului
Izolatie de miez 76
laht de croaziera cu chila
Izolatie lmpotriva apei
621
de infiltratie 70
de ruliu 525
Instalatii de bucatarii 473,
laz cu folie 236
476-477
lzolatie interioara 74
Instalatii de c1imatizare 123, 125
Izolatie orizontala 309
laz de gradina 236, 237
laz de jnot 237, 238
Instalatii de control a accesului 25
Izometrie 27
lederalHedera helix 230
Instalatii de curatare 410
Impamlntare casa 144
lesire de urgenta 307
Instalatii de dezinfectie 489
Impamlntare de fundatii 17, 142
lesire pe acoperis 80
Instalatii de drenare 13, 14
Impamlntare tubulara 142
Impamlntarea instalatiei
lesire pe terasa 198
Instalatii de gaze 20
de paratrasnet 144
lesire pentru miscare 528
InstaJatii de jncalzire 109
lIuminat 145, 146, 147, 148,
Instalatii de lnchidere 193
Impartirea dulapului 261
Impletilura 226
149, 150, 151, 152, 153, 154 Instalatii de prindere 143
lIuminat de completare a luminii Instalatii de racire 122. 124
Impletilura cu noduri 224
Imprejmuire 223, 224
diurne 169, 174 Instalatii de semnalizare
imprejmuiri de gradini 223
lIuminat de orientare 145 a efraetiilor 194
lIuminat diurn 169 Instalatii de sine 432
Inaltare locuri pentru vizibilitate
lIuminat nocturn 175 Instalatii de sprinklere 618
493
Inaltime de transport 207
Inaltimea corpurilor de rafturi
343
inaltimea de cadere 198
inaltimea de nivel 360
inaltimea la greaban 422
Inaltimea pantei 198
Inaltimea parapetului 198
inaltimea portalului 493
inaltimea rampelor 493
inaltimea soarelui 178, 179
inaltimi caramizi 74
Inaltimi de carte 341
Inaltimi de garduri vii 235
inaltimi de hale 406. 517
inaltimi de miini curente 198
Inaltimile cosurilor de fum 80
Incalzire 240
Incalzire cu acumulare 110
Inca/zire cu pacura 109
Incalzire electrica 110
incalzire electrica cu acumulare
110
incalzire perete timpan 118
Incalzire prin pardoseala 108,
111, 270
incalzirea 109, 110, 111, 112,
132, 182
incalzirea aerului 124
Incalzirea jn suprafe\e 111
incalzitor cu gaze cu circulatia
apei263
Incalzitor de apa cu gaze 21
incalzitor de apa cu gaze
cu acumulare 20
Incapere acordare instrumente
498
Incapere de ardere 614
Incapere de clasa 319, 322
Incapere de diagnosticare 570
Incapere de dispunere 20
Incapere de lucru
pentru anestezie 573
Incapere de masaj 556
Incapere de mesterit 322
Incapere de revenire
din narcoza 559, 574
incapere de rugaciuni 609
Incapere de tratament 558, 570,
581, 586
Incapere externare 572, 573
Incapere ghips 573, 575
incapere internare 572, 573
Incapere maistru lnot 549
Incapere mare 347, 351
Incapere mare de birouri 351,
354
Incapere mecanism actionare
204, 205, 206, 207, 208
Incapere pentru spalat 572
Incapere sef intreprindere 436
Incaperea baii 554
Incaperea de birou 356
Incaperea de dus 548
incaperea de racord a cladirii 17
Incaperea din turn 607
Incaperea instalatiei de incalzire
109
Incaperea medicamentelor /
i farmacia spitalului 574
Incaperea pentru machiaj 498
Incaperea pentru materiale
sterile 573
Incaperea pentru substerilizare
573
658
INDEX
incaperea ~efului de circulatie 436 incaperea sugarului 598 lncaperea utilajelor 539, 549, 572 lncaperi de desen 331 lncaperi de garderoba 262, 408, 412 lncaperi de pregatire 575 lncaperi de reculegere 592 lncaperi de serviciu 330 incaperi de tratament ambulator 568 incaperi de WC-uri 409 incaperi mass media ~i comuni catii 479 incaperi pentru activitati gospodare~ti 246, 247 incaperi pentru fitness 514,515, 537 lncaperi pentru servirea mesei 256,257 incaperi recipiente 113 incaperi umede 130, 265 lncaperile utilajelor 125 incarcarea din moloz 308 lncarcarea suprafetelor 108 incarcari 635, 636, 637, 638, 639,640 incarcari din circulatie 640, 641 incarcari orizontale 640 incarcator frontal 426 incheierea acoperisului 93 inchiderea usii 93 inchideri de protectie la foc 624, 631 lndepartarea dejectiilor 424 ingra~area porcilor 428 ing rasarea tau ri lor 425 ingrasarea vitelor 428 ingrijire intensiva 567, 577 ingrijirea apei 240 lngrijirea copiilor 598, 599 ingrijirea lauzelor 598 lngrijirea nou-nascutilor 598 ingrijitori pensiune tineret 339 inhumari 615 inmagazinare 497 insorire 177, 178 lntarirea marginii de indosariat 5 intreprindere de ma~ini agricole 399 lntreprinderi constructie machete 393 lntreprinderi de autovehicule 399 intreprinderi de prelucrare a lemnului pentru constructii 392 lnvatamint319,320 lnvelitoare de zinc 87 invelitoare din cupru 87 invelitoare din Ilgla de olel 87 lnvelitoare intoarsa 92, 94, 97 invelitoare metalica 87 invelitori 86, 87,92 invelitori de terase 94 invelitori din tabla ondulata 87 Latimi de grajduri 424 Latimi minime ale bisericilor 603 Lalimi minime ale rampelor 457 Latimi peroane 434 Latimi spatii de trecere 469 Latimile circulatiilor pentru biciclete 216 Lauze 567 Lavoar254,264 Lavoar adosat peretelui 263 Lavoar de colt 254 Lavoar de spalat pe miini 266, 548 Lavoar dublu 263 Lavoar integrat 254 Lavoare de spalat 266 Leagan 338 Leagan pentru copii mici 338 Legatura caramizilor in lungul K zidului 78 Legatura in cruce 78 Kilogram 632 Korbball (aruncarea la co~) 507, Legatura pe doua rinduri 78 Legaturi intre conducte 23 538 Legaturi intre spatii 48 Legaturile retelelor de cabluri 100 Legea relatiilor de vecinatate L 223 Lemn 46, 77 Laboratoare 559, 565 Lemn masiv 106, 293 Laboratoare foto 320, 334 Lemn pilot stemuit 522 Laboratoare reci 334 Lenjerie barbateasca 262 Laborator cu 0 incapere 320 Lenjerie de pat 262 Laborator cu trei incaperi 320 Laborator de cercetare 333, 593 Libertatea picioarelor 361 Laborator de materiale plastice Lift oblic 248 Light-Pipe 172 333 Lightscape 175 Laborator de practica 333 Light-Shelf 169, 172 Laborator doua incaperi 320 Limita umbrei 179 Laborator izotopi 336 Limitarea efectului de orbire 150 Laborator lingvistic 319 Limitele superioare Laborator spatiu curat 333 ale suprafetelor locuibile 303 Lacatu~erie 395 Linia de margine 518 Lacatu~erie ptr. constructii 395 Linii de autobuz 445 Lada cuiburi 415 Linii de cale ferata ingusta 433, Lada frigorifica 381 434 Lada rasaduri timpurii 234 Linii de inalta tensiune 144 Lada-banca 245 Lama de lumina 172 Lini~te 33 Lampi cu descarcare la presiune Listele de calcul 58 Litere autocolante 27 inalta 145 Liturghia 603 Lampi cu halogen de voltaj Livrarea martii 380 redus 145 Loc amestec furaje 417 Lampi cu incandescenta 145 Loc de a~teptare pentru pacienti Lampi cu incandescenta 586 cu halogen 145 Loc de aterizare 462 Lampi fluorescente 145, 152 Loc de dezinfectare a picioarelor Lampi fluorescente compacte 547 145 Loc de ingra~aminte 430 Lance de stropit 233 Laser-Cut 172 Loc de intoarcere autovehicule 438 Lalime banda 218, 432 Loc de luat masa 283 Lalimea bazinului 551 Loc de lucru - birouri 348 Lalimea cailor de circulatie carosabile secundare 215 Loc de lucru - scoli 331 Lalimea circulaliei 196, 198 Loc de lucru la masina de scris 354 Lalimea de baza a benzilor Loc de reparat caroserii 398 carosabile 211 Loc de sarituri 529 Lalimea locului de stat Loc de tratament 570 in picioare 506 Loc desfasat 598 Lalimea locului de stat jos506 Loc garderoba 547 Lalimea salii de spectacol 492 Loc parcare 440, 446 Lalimea scarilor rulante 201, Loc stalionare 453 202 Locuinla 33 Lalimea sirului de locuri pentru spectatori 492 Locuinla chirias 284, 286, 298 Locuinta cu atrium 288 Ul.timea treptei 505 Jaluzele verticale 182 Jardiniere 233 Jgheab 87, 240 Jgheab de inundare 270, 272 Jgheab de tip finlandez 549 Jgheab prefabricat din beton 271 Jgheab tip Wiesbaden 549 Jgheab tip Zurich 240, 549 Jgheaburi pentru aruncari ratate 545 Jocuri mecanice 557 Jonctiuni la cosul de fum 80 Judo 538, 543 Jug 607 Jurnalul spatiilor 52, 56, 60 Locuinta cu doua camere 303, 561,562 Locuinta cu 0 camera I I garsoniera 303, 561, 562 Locuinta cu patru camere 302, 303 Locuinta cu trei cam ere 303 Locuinta de iarna iglu 46 Locuinta pentru persoane cu handicap 561 Locuinta taraneasca la munte 90 Locuinte 241,288, 289, 290, 291,292,294,295,296, 297,298,299,300,301,305 Locuinte cu atrium 288 Locuinte cu gradini ~i curti 284, 285,288 Locuinte cuplate 284, 285, 287 Locuinte de vacanta 277 Locuinte in~iruite 284, 285, 286 Locuinte multifamiliale 303 Locuinte pentru batrini 600 Locuinte sociale de inchiriat 303 Locuinte unifamiliale 282 Locuinte urbane 284, 285, 304 Locul de du~ 268, 548 Locul de lectura 343 Locul de lucru al surorii medicale 578, 581 Locuri de depus cartile 330 Locuri de hranire 422 Locuri de joaca 338 Locuri de joaca private 338 Locuri de lucru dotate cu monitoare 361 Locuri de lucru in ateliere 395, 399 Locuri de lucru in laboratoare 333,334,335,336,333, 334,585 Locuri de lucru in laboratoarele lingvistice 319 Locuri de lucru pentru cititori 330 Locuri de parcare 446, 455 Locuri de ~edere 523 Locuri de spalat 409, 410 Locuri de stat jos 468, 506 Locuri de stationare pe uscat 524 Locuri in picioare 492 Locuri pentru calarie 529 Locuri pentru desen 331 Locuri pentru spectator! competitii sportive 493 Locuri reparatii autovehicule - urgente 409 Locurile pentru spectatori 541 Loggia 275 Logistica pentru spitale 597 Loja de onoare 506 Loji 492, 501 Lucarna 89 Lucarna acoperita cu 0 apa 89 Lucarna acoperita in patru ape 89 Lucarna acoperita in terasa 89 Lucarna arcuita 89 Lucarna asculita 89 Lucarna de tim pan 89 Lucarna triunghiulara 89 Lucarne acoperite In doua ape 89 Lucarne de panorama 89 Lucarne tip liliac 89 Lucarne trapezoidale 89
J
Jacheta 243, 262 Jaluzele 173, 183 Jaluzele exterioare 172, 183
659
1 I
I
j ,
INDEX
Lucrari de modificare 315 Lucrari de terasamente si fundatii 68, 69 Lucrari de zidarie 75 Lumina diurna 165, 166, 167, 168,169,170,171,172, 173,174,175 Lumina laterala 169, 174, 610 Lumina solara 177, 178, 179 Luminator 93 Luminator in doua ape 180 Luminator piramidal 180 Luminozitatea incaperilor 175 Lungimea bazinului 551 Lungimea caii ferate 434 Lungimea pasului 31, 196 Lungimea rampelor 196 Lungimea vehiculelor 449 Lungimi de pod est 196 Lupte 538, 543 Masa de calculator 362 Masa de coafat 262 Masa de copt 338 Masa de desen I planseta 331 Masa de joc 605 Masa de restaurant 468, 469 Masa furaje 423, 424 Masa pentru munca de birou 361 Masa rabatabila 256 Masca panoramica 166 Masina de ascutit 27 Masina de gunoi 445 Masina de scris 27 Masina de spalat vesela 254 Masina de tuns iarba 233 Masini de desenat, mobile 331 Masura protectiei fata de zgomotele aeriene 134 Masurarea osiilor 398 Masurarea pistei 513 Masurarea timpului de ecou 138 Masuri de executie 65 Masuri pentru etansare 226 Material fonoabsorbant 133 Material valtuit din cupru 87 Materiale de constructie 635 Materiale de depozitare 404, 635 Materiale in forma de elemente lungi si subtiri 394 Materiale izolante 77 Materiale plastice 163 Materiale plastice cu fibre de sticla 163 Materialele de constructie ptr. sursele de iluminat 150 Meandru 237, 238 Mecca 609 Mediateca 321 Medic de sectie 581 Medic specialist 558 Medicina 559 Medicina generala 558 Medicina intensiva 577 Medicina nucleara 597 Medicina patologica'597 Medicina veterinara 489 Medicul sef 578,581 Melc 42,338 Membrii orchestrei 498 Mese 483 Mese de experimente 329 Mese de laborator 334,335 Mese in forma de U 357 Mese in forma de U duble 362 Mese individuale 357 Mese mobile 405 Metal vibrare 137 Metoda cortului 229 Metoda perspectiva 27 Metoda wigwam 229 Metode ale planului-retea 55, 59 Metroul218 Metru 632 Mic dejun 468 Microbuz de camping 277 Mijloace de iluminat 146, 147 Mijloace de stingere a incendiilor 620 Mijloace de transport pe coridor 405 Mila marina 632 Mila patrata 632 Mila terestra 632 Minaret 609 Minge suspendata pendulanta 538 Minigolf 519 Minor 44 Mira 67 Miscarea aerului 34 Miscarile avionului 463 Moara de vint 217 Mobilier bai 266 Mobilier de balcon 275 Mobilier de bucatarie lnzidit 253 Mobilier de gradina 233 Mobilierul de sedere din biserici 603 Mobilierul locului de munca (birouri) 361 Mobilierul pentru stat jos 485, 486,501 Modalitati de stlvuire a paletelor 386 Model clinici cabinete medicale 566 Model cuburi 107 Model Tmpletitura 78, 107 Model Tn spic 78 Model panouri 107 Modelarea foii de usa 189 Modelarea gradinii 232 Modelarea marginii de iaz 237 Modelarea strazii 221 Modelarea taluzurilor 227 Modele foi 155 Modificarea pantei rampelor 456 Modificarea temperaturii 127, 128 Modificari de functiune 413, 414 Modulor 29, 44 Molecule de vapor! de apa 36 Moloz 226 Moment vlnt 144 Monitor 557 Monoxid de carbon 33 Mop 246 Morfologia malului 522 Morga 614, 615 Morminte de familie 615 Morminte dispuse in sir 615 Morminte duble 615 Morminte pentru urne funerare 615 Moschei 609 Moteluri 478, 482, 484 Motostivuitor cu furca 386, 640 Muezin 609 Munca 33 Mure 230 Muzee 489, 610, 611, 6'12, 613 Muzeul National 612 Necesarul de spatlu - restaurante 468 Necesarul de spatiu 30, 31,468 Necesarul de suprafata - restaurante 469 Necesarul de suprafata pentru amenajare - birouri 357 Necesarul de suprafete - spitale 558 Necesarul de temperatura redusa 122 Nervuri 163 Neurofiziologie c1inica 570 Neurologie 559 Nisa corpului de Tncalzit 130 Nisa de racord a cladirii 17 Nisa individuala - crestere animale 424 Nise de gatit 254 Nise pat 261 Nisip 226 Nivel de parcare 455 Nivel de zgomot admis 500 Nivel tehnic I podul sforilor 494 Nivelul apei freatice 65, 66 Nivelul iluminatului 150 Nivelul laboratoarelor 335 Nivelulluminii diurne 169 Nivelul maxim de zgomot133 Nivelul plecarii - aeroporturi 467 Nivelul principal al salii de spectacol 494 Nivelul sunetului 133 Nod 104 Nod autostrada 217 Nod bloc 103 Nod median 104 Nod plat 103 Nod superior 104 Nod tip Mero 103 Nonagon 41 Nori bruiaj 144 Normativele referitoare la desene 5 Norme 28 Norme de baza 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,9,10,11,12,13,14,15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24,25 Numar noduri 102 Numarul de registre (orgi) 605 Numarul vizitatorilor - constructii sportive 505 Numere predilecte 64 Numere standardizate 60 Numere standardizate pentru constructii 61 Nut 280 Nutret concentrat 429
r
"
1 t
'l:
M
Macara de perete cu brat rotitor 405 Macara de sllvuit 386 Macarale rulante 405 Macara-turn cu brat rotitor 405 Macaz 433 Macelar 379 Macelarie 384, 401 Macelarie mare 384 Magar 422 Magazine 173,378, 379, 380, 381,382,383 Magazine alimentare 378 Magazine cu autoservire 378, 381 Magazine cu reducere 381 Magazine de fructe 379 Magazine de legume 379 MagaZine de pasari 379 Magazine de peste 379 Magazine de vinat 379 Major 44 Mamifere 488 Mamifere marine 488 Manejuri 528, 529 Manuale (orgi) 606 Manualul expresiv al orgii 605, 606 Manualul frontal al orgii 606 Manusi 262 Marcaje de lovitura 518 Marcare prin banda luminoasa 622 Marchiza 183 Marchiza culisanta 173 Marchiza mica 183 Marfa de depozitare 404 Marginea bazinului 270 Marginea carosabilului 211 Marginea terasei 93 Marginile grapii de fundatie 65 Marimea meselor de restaurant 470 Masa casa de marcat 380 Masa cintar 336 Masa clienti fideli 469 Masa cu prelungire 256 Masa de altar 603 Masa de bagaje 436 Masa de biliard 557 Masa de calcat 243
I
'.
N Nastere 567, 582 Necesarul anual de incalzire 131 Necesarul de aer 33 Necesarul de apa calda 266 Necesarul de apa de ploaie 239 Necesarul de depozitare 239 Necesarul de energie 132 Necesarul de energie final a 131 Necesarul de energie primara 131,132 Necesarul de paturi 564
0
Oala de carne 255 Oala de legume 255 Oala de sparanghel 255 Oala de supa 255 Oameni30,31,32,33 Oberliht 170,174,180,182 Oberliht, 0 singura apa 180 Obiecte de drenat 13 Obligatia de imprejmuire 223 Obloane 173, 183 Obloane acustice 607 Obion vint 605
660
INDEX
Parasolare 183 Parcare 457 Parcare comuna 453 Parcare de biciclete 215 Parchet prefabricat 108 Parchet tip mozaic 107 Parcuri safari 488 Pardoseala oscilanta 539 Pardoseala tip vapor 107 Pardoseli 107, 108 Pardoseli de mozaic 107 Partile c1adirii 45 Pas de marl;> 31 Pas egal31 Pasageri de zbor 464, 465 Pasaj pietonal 437 Pasaje 373, 374 Pasaje acoperite 373, 374, 375, 376 Pasaje cale ferata 433 Pasarele de lucru 188 Pasarele pasageri zbor 466 Pasari 488 Pasari de apa 488 Pasari de prada 488 Pat - casa 260 Pat - cutie 260 Pat - dulap 259 Pat cu baldachin 260 Pat cu copertina 260 Pat cu rotile 259 Pat culisant 91 , 245 Pat de consulta,ii 586 p Pat de dializa 570 Pat de pUf 259, 339 Pat de revenire din narcoza 570 Pachinko 557 Pacura 109,112,113 Pat dublu 258, 260 Pat etajat 91 Padure tropicala 487 Pagubele principale 309 Pat inalt 259 Pagubele produse de incendii Pat integrat in perete 259 Pat matrimonial 260 621 Pahare 255 Pat pliant 91, 245, 259, 339 Pat ,evi otel 259 Paie 427 Pat tip Pullmann 259 Pajiste de exerci'ii 521 Patina 531 Palarie 243 Palarii barbatel;>ti 262 Patinaj artistic 532 Palarii de dama 262 Patinaj artistic cu role 533, 538 Patinaj cu patine cu rotile 533 Paleta plata 386 Patinaj de viteza cu role 533 Palete - cutii 405 Patinoar 531,532 Palete 405 Patinoare artificiale 531 Palete din piasa de sirma 388 Patinoare ghea,a artificiala 531 Palisade din lemn 276 Patiserie 483 Palladio 43 Patologie 597 Palmeta Verrier 228 Patrat 41, 44, 146 Paltoane 243, 262 Paturi - copii 339 Pamint 68, 69 Paturi - hotel 479 Pamint argilos 226 Paturi - locuinte 258 Pamint taluz 226 Paturi - spital 570 Panou celular 163 Paturi pentru cazuri Panouri lnchidere pentru de necesitate 259 sistemul Fachwerk 310 Panta de egalizare 451 Pavaj cu pavele profilate 276 Pavaj din beton 276 Panta maxima strat prim Pavaj din piese marunte 225 invelitoare 86 Pavaj rustic 276 Panta minima strat prim Pavaje 221 invelitoare 86 Pavele de gazon 276 Panta taluzurilor 65, 67, 226, Pavele integrate 276 237 Pavele rotunde 276 Pantaloni 262 Pediatrie 559 Pante (circula,ii verticale) 198 Peisaj cultural 487 Pante minime de acoperil;> 87 Pantele acoperil;>urilor 62, 91, 92 Peisajul iazului 238 Pentagon 41 Pantofi 262 Percep,ia intensitatii sunetului Pantofi barbatel;>ti 243 133 Pantofi de dama 243 Observatii preliminare 53 Obstacol 512 Ochi 38, 39 Octaedru 102 Octogon 42 Oficii de bucatatrie 473, 474, 482,483 Oficii de sanatate 594 Oficiu de etaj 482 Oficiu preparat cafea 483 Oftalmologie 559 Oglinzi 172 Oi417 Oina 507 Opera 490,491,492,496,497 Operatie 573, 575 Opritor linie fixa 433 Optica unde 144 Ore furtuna 141 Ore soare 167 Orga - aspecte tehnice 605 Orga 604, 605, 606 Orga mica 606 Orientare retea 58 Orientarea cardinala 281 Orientarea luminii 169 Orizontoscop 166 Ortopedie 559 0,e147 O,el pentru pere,i din palplanl;>e 522 Perdele de separare 191, 541 Perete de antrenament 516 Perete de at1rnat harnal;>amentul 528 Perete de instalatii 265 Perete de protec,ie 70 Perete de proteqie fonica 222 Perete din elemente de lemn 77 Perete din palplanl;>e de otel 66 Perete edec 523 Perete pentru consum redus de energie 77 Perete pentru dirlogi 528 Perete pliant 8 Perete rezistent la incendiu 622 Perete rulant 191 Perete separare boxe animale 422 Peretele bazinului de inot 271 Peretele frontal al lucarnei 89 Pereti caramida de sticla 160 Pereti de tenis 516 Pere,i din lemn masiv 279 Pereti exteriori 77 Pereti interiori 76 Pere,i pivni,a 74 Pere,i rezistenti la incendii 631 Pereti-dulapuri 261 Pere,ii casei scarii 76 Pergole 223, 225 Pericolele la incendii 623 Perimetrul pilo,i1or 69 Periodice 345 Peroane 434, 437, 438, 439 Peron longitudinal 439 Peron trenuri marfa 435 Persoane cu handicap 560, 561, 562 Persoane cu handicap accentuat 562 Persoane cu handicap de vedere 562 Pervaz otel 190 Pesti 488 Piata de produse proaspete 383 Piatra 46 Piatra bruta 45 Piatra de izvor 238 Piatra fasonata pentru gazon 276 Piatra sedimentara 73 Pierderea caldurii prin transmisie 131 Pierderea de caldura prin ventilare 131 Pierderi de caldura 131 Pierderi de energie 116 Piesa de teatru 491, 496 Piese pentru delimitarea straturilor marginale de flori 276 Pie,e cu autoservire 381 Pie,e cu reducere 381 Pieton 214 Pietre de mormint 615 Pietris 226 Pijamale 262 Pilo,i 69 Piloti care lucreaza la frecare 69 Piloti de beton pretensionat 69 Pilo,i executati in situ 69 Piloti intindere 69 Piloti prefabricati 69 Pilo'i stemuiti 68, 69 Pinze sub,iri 47 Piramida protec,iei fonice 222 Piscina acoperita 240, 269 Piscina de inot 237, 269 Piscine 551, 552, 553 Piscine acoperite 269, 270, 271, 546,547,548,549,550, 552, 553 Piscine neacoperite 241 Piscine private 240 Pisoare 264, 409 _ Pista510, 511, 512 Pista alergare de viteza 531 Pista de alergare cu obstacole 512 Pista de aterizare cu asistenta automata 462 Pista de bob 531 Pista de curling 532 Pista de curling german 532 Pista de elan 511 Pista de golf 520 Pista de joc 520 Pista de patinaj de viteza cu role 533 Pista de popice 545 Pista de saniUl;> 531 Pista de scrima 508 Pista din dulapi 545 Pista dubla de bowling 545 Pista pentru patine cu rotile 405, 532 Pista popice, din lemn 545 Pista tir distan,e lungi 531 Piste de aterizare avioane 462, 466 Pistol cu aer comprimat 535 Piston 204 Piston central 208 Piston tractiune 204 Pitagora 41 Pivnita boltita 250 Pivni'a de vinuri 250, 483 Placa bar 256 Placa plina din beton armat 106 Placa 106 Placa turnanta 454 Placa turnanta pentru locomotive 433 Placi cu goluri din beton pretensionat 106 Placi de gazon 226 PlacLde planseu 407 Placi de planl;>eu din beton spongios 106 Placi de straturi 276 Placi din materiale plastice 163 Placi din piatra naturala 107 Placi fibrociment 87 Placi funda,ie 68 Plan de evacuare 499 Plan de situatie 67 Planificarea activita,ii de produc,ie 402 Planificarea procesului de execu,ie 55 Planificarea timpilor de executie 58 Plan-re,ea 59 P1ansee 106, 339 Plansee cu st1lpi-ciuperca 45, 47 P1anseta 26 P1anseta aluat 255 Planseta de bucatarie 255 Planl;>eu caramida 106 Planseu casetat 154
661
INDEX
Planseu cu grinzi 106
Planseu cu grinzi cu goluri
din beton armat 106
Planseu cu grinzi'de lemn 106
Planseu cu grinzi de otel 106
Planseu cu grinzi I 106
Planseu cu grinzi metalice 106
Planseu din elemente
prefabricate 106
Planseu din placi de beton
armat 106
Planseu monolit 106
Plantare extensiva 96
Plantare in dreptunghiuri 228
Plantare in patrate 228
Plantare in triunghi 228
Plantare intensiva 96
Plantatia de zmeura 228
Plantatii de margine 96
Plante 229
Plante acvatice 236
Plante agatatoare si cataratoare
230
Plante cataratoare 229
Plante de oxigen 238
Plante leguminoase 229
Planul claviaturilor orgii 605
Planul putului pentru
ascensoare 208
Planuri I propuneri
de sistematizare 49
Piasa 509
Piasa de sirma 223, 224, 229
Piasa de sirma formata
din hexagoane 229
Platforma de incarcare 386
Platforma de ridicare - sali
de spectacol 493, 494, 496,
504
Platforma de rldicare - spatii
de productle 398
Platforma de ridicare cu piston
398
Platforma electrica pentru
pubele de gunoi 248
Platforme - gradini 237
Platforme de ridicare cu coloEme
398
Plimbare 31
Plug de straturi 426
Pluta 77
Poarta - teren de joe 509
Poarta 192
Poarta basculanta 192
Poarta basculanta plianta 192
Poarta culisanta 192
Poarta culisanta si plianta 192
Poarta de polo 550
Poarta glisanta de protectie
la incendiu 192
Poarta piasa curbata 224
Poarta rulanta 192
Poarta sectionala 192
Poarta sectionala lateral 192
Poarta telescopica-cu ridicare
192
Pod incarcare 451,465
Pod rulant monogrinda 405
Podea grajd gratar baghete
lemn 418
Podet de lnot 523
Podetlemn 237
Podine cai carosabile 405
Podium 494
Poduri rulante 405
Poliamlda 163
Policarbonat 163
Policlinici 594
Poliester 163
PolietilMa 163
Poligon 535, 536
Poligon cu 15 laturi 41
Poligon de skeet 536
Poligon de tlr cu arcul 536
Poligon pentru arme de calibru
mic 535
Poligon pentru tir cu talere 536
Poliisobutilen 163
Polimetacrilat 163
Polipropilena 163
Polistiren 163
Polivinilclorura dura 163
Polivinilclorura moale 163
Polo cu bicicleta pe gazon 508
Polo pe bicicleta 538
Polo pe bicicleta in sal a 507
Pomicultura in scopul
comercializarii 428
Pompa de alimentare 459, 523
Pompa de feeale 523
Pompe 115
Pompieri 440, 442
Ponderarea circulatiei 221
Ponel422
Pontoane 522
Popasuri 461
Pore 338
Poroton - argila poroasa 77
Port pentru ambarcatiuni
sportive 524
Porturi de iahturi 524
Porumbei415
Posibilitate de pnndere 87
Posibilitatea de intoarcere
autovehicule 449
Posibilitati de parcare 219
Posibilitati de racord 305
Pozitia incaperilor - locuinte 281
Pozitia locuintei 232, 281
Pozitia mormintelor 615
Pozitia'soarelui 165, 166, 178
Pozitiile corpului 31
Pozitiile de parcare
ale avioanelor 466
Pozitiile patului 260
Prag din beton 432
Prag din lemn 432
Prag din otel 432
Pregatirea pentru lacuit 398
Prellball (asemanator cu
Faustball) 507
Prelucrarea bagajelor 463
Prelucrarea marturilor 435
Preot 603
Prepararea apei calde 119
Prepararea apei calde potabile
132
Prepararea carnii 472, 483
Prepararea legumelor 472, 483
Presa de calcat cu calandru
fierbinte 273
Presa de calcat cu covata 273
Presa de gunoi 254
Prescurtari 1
Preslune sunet 133
Presiunea apei 70, 72
Presiunea pamintului 69
Presiunea partiala a vaporilor
de apa 128
Priciuri 554
Prinderea panelor 104
Puncte sprijinire servire Prinderi ambarcatiuni 523
in restaurante 470
Prisme 172
Punti termice 129
Procesele de lucru - executie 58
Pupitre pliante 329
Procesul muncii - ateliere,
Pupitru inalt 362
unitati industriale 394
Pupitru pentru stat
Producerea de vapori de apa 33
in picioare 357
Producerea energlei 116
Pupitrul de lectura 603
Productia de purcei 428
Put colector 335
Produse comerciale 378
Put de control drenare 97
Produse de panificatie 378
Put de infiltrare 71
Profile banda 528
Profile de lemn 198
Profile de miini curente 198
R Profile de trepte 198
Profile de tribune 505
Rabin 608
Profile oglindite 172
Racire cu jet de vaporl 124
Profilul liber al scarilor 197
Racire prin evaporare 124
Programe de sarcini 54
Racirea 124
Programul de arhitectura 49, 58
Racirea apei 627
Programul de lucru al utilajelor
Racirea carnii 120
Racirea incaperii 120, 122
58
Proiectarea aeroporturilor 464
Racirea oualor 122
Proiectarea amenajarilor
Racirea partilor constructive 360
pentru sporturi nautice 523
Racirea pestilor 121
Proiectarea bucatariei 483
Racirea untului 121
Proiectarea constructiei Racord cablu 144
- ate/iere, unitati industriale 403
Racord fix cu flansa 271
Proiectarea constructiei teatrelor
Racord la apa 17
492
Racord la perete 93, 97
Proiectarea de executie 52
Racord la soclu 75
Proiectarea depozitelor 404
Racordari la autostrazl 217
Proiectarea suprafetelor
Racordul cosului de fum 93
neconstruite 10
Racorduri constructive 103
Proiectarea teatrelor 490
Racorduri la terasa 93
Proiectarea terenurilor de golf
Racordurile cladirii 17, 20
521
Radacini patrate 42
Proiectarea utilizarii suprafetelor
Radiatia globala - termica,
- ateliere, unitati industriale
luminoasa 116, 145, 167
392
Radiatia pamlntului 36
ProieC\ie imagini sali Radiatia solara 116, 176, 283
Radiatoare fonta 110
de spectacol 500
Proiector sail de spectacol 500
Radiatoare otel 110
Proiectul constructiei 49, 50, 51,
Radiator cu tuburi 110
52
Radier din piloti 68
Prosoape 262
Radlologie 567, 583
Radioterapie 567, 570, 583, 584
Protectia aerului 135
Protectia fata de moloz 307
Raft 341
Protectia fata de trasnete 17,
Raft pentru vinuri 250
141,142,143
Rafturi cu cuve 378
Protectla fata de zgomotul
Rafturi de bagaje 436
aerian 133, 134
Rafturi de carti 341
Protectia fata de zgomotul
Rafturi de vitrina 378
de impact 135
Rafturi in consola 394
Protectia fonica 133, 136, 162,
Rafturi In pieptene 389
222
Rafturi pentru butoaie 389
Protectia la incendii 616, 618,
Rafturi pentru cabluri 389
626,627
Rafturi pentru elemente lungi
Protectie fata de priviri
Si subtiri 389
din exterior 182, 223, 306
Rafturi pentru pneuri 389
Protectie fata de soare 173, 174,
Rama de etaj 105
183,234
Rama goluri usi, ferestre 190
Protectie la efectul de orbire
Rampa D'Humy 457
Rampa de incarcare 450, 451
173,174
Proteclie la vibratii 137
Rampa de lasare la apa 523
Psihiatrie 559
Rarnpa de parcare 456
Pubela mare 248
Rampa partiala 457
Pubele 248
Rampa scara 199
Pulberi de stingere a incendiilor
Rampa transversala 458
620
Rampe 197, 199, 382, 457
Punching-Ball 543
Rampe glisante 433
Punct de coordonare 63
Rampe in dinti de fierastrau 451
Puncte de foe 109
Randament de transport 206,
207
Pun::te de foe alimentate
cu gaze 109
Randament iradiere 145. 167
'I
662
I
INDEX
I
1
!
Rapoartele dintre dimensiuni 29, 41,42,43,44 Raportare la axa 63 Raportarea la limita 63 Raportul pantei 197 Ra~ina epoxidica 163 Ra~ina melamin-Iormaldehidica 163 Ra~ina poliesterica 163 Raster de cimp 11 Raster perspectiv 27 Rata 415 Raza cercului de intoarcere autovehicule 448, 449 Raza curbura instalatii Ierate 433 Raza de actiune a soarelui 119 Raza ecou 136 Raze de inaltime 37 Raze de intoarcere autovehicule 445 Raze ~ine transport in comun 218 Razele solare 178 Reabilitare 570 Reazeme 103 Reazeme de pane 103 Receptia de hotel 481 , 482 Receptie bolnavi centralizata 570 Receptie sectia de urgente 567 Recipient baterii 112 Recipient de transbordare a gunoiului 248 Recipient depozit pacura 112 Recipient fermentare 475 Recipient inalt 430 Recipient pentru umbrele 243 Recolta furaje 429 Recoltare singe 558 Recomandare grosimi sticla 155 Redarea culorilor 149, 174 Redarea luminii 150 Redarea sunetului 501, 503 Reducerea nivelului de zgomot 139 Reducerea profilului 221 Reducerei (,Otei apei freatice 66 Referent 354 Reflectance 175 Reflectoare 173 Reflectoare cu oglinzi 173 Reflexia 168 Refractive Index 175 Refugii pentru statiile autobuz 438 Regim de constructie - amplasament 49 Registraturi 358 Registrul principal (orgi) 605 Reglarea semnalelor luminoase 218 Reglementari releritoare , la cladirile inalte 364 Reglementari referitoare la contractare 53 Reglementari referitoare la dimensiuni 60 Reglementari referitoare la economisirea energiei 131, 132 Reglementari referitoare la mina curenta 198 Reglementari referitoare la modulare 63, 64
Sala de sport cvadrupla 537 Sala de sport dubla 537 Sala de sport tripla 537 Sala de teatru 486 Sala de tenis 406, 517 Sala dureri na~tere 582 Sala gimnastica aparate 539 Salba 235 Sali de birouri 363 Sali de desen 331 Sali de jocuri mecanice 537, 539, 557 Sali de repetitii 498, 499 Sali de seminar 330,470 Sali de sport 517, 537, 538, 539, 540,541,542 Saloane 582 Saloane de ingrijire 601 Salon de bolnavi 580 Salon spalatorie 274 Saltea de izolatie 70 Saltea de urgenta 339 Saltele grilaje bare 224 Sanatoriu de boli nervoase 564 Saritura cu prajina 510,511 Saritura in inaltime 510, 511 Saritura in lungime 510, 511 Sateliti 467 Sauna 554, 555, 556 Sauna de colt 555 Sauna fum 554 Sauna hotelului 556 Sauna in cladire de birne 556 Sauna in gradina 556 Sauna locuintei 556 Savana487 Scala intensitatii sunetului 133 Scara - tabu ret plianta 246 Scara desenului 6, 8, 11 Scara elicoidala 196, 199 Scara independenta - sprijinita de un element de construC\ie 246 Scara pasagerilor 465 Scara plianta 198 Scara rotativa 440 Scara spre pod 198 Scari 196, 197, 198, 199, 200, 225 Scari cu podest 197 Scari de ~a pentru urcat 514 Scari in aer liber 196 Scari in cladiri 198 Scari rulante 202 5 Scari similare celor mobile 198 Scarile c1adirilor 197 Sabot sprijin 223 Scaun cu rotile 563 Sac de box 250 Sac de dormit 259 Scaun cu rotile standard 560 Scaun de copil 215 Sacristie 603 Scaun de haine 262 Sala de atletism 542 Sala de cinematograf 486 Scaun de tratament 586 Sala de conferinte 354, 479 Scaun rotativ 357 Sala de desen nuduri 326 Scaun rotativ cu rotile 331,357 Sala de festivitati 326 Scaun uzual 357 Sala de gimnastica la sol 539 Scaunele din amfiteatre 329 Sala de lectura 345 Scaunele pentru parlament 486 Sala de lucru 354 Scena 491 , 493, 496 Sala de mese 476-477 Scena completa 495 Scena de culise 496 Sala de na~teri 570 Sala de operatii 572, 575 Scena de repetitii 499 Sala de pictura 498 Scena de studio 492 Sala de repetitie pentru cor 499 Scena mica 495 Sala de repetitii a orchestrei 499 Schela din sfori de trasare 67 Sala de spectacol 492, 493, Schelet de tip Mero 103 500,501 Schelete de rezistenta 105
Reguli proportionare sali spectacol 492 Relatii intre spatii - ateliere, unitati industriale 402 Relatii vizuale 168 Reml230 Remize426 Remorca 338 Reprezentare macaz 433 Reptile 488 Restaurante 468, 469, 470, 471, 472,475,477 Restaurante cu autoservire 470, 471,472,474 Restaurante de specialitati 479, 483 Restaurante rapide 470,471 Restaurantul pentru personal 590 Retea triunghiulara 102 Reteaua globala 35 Retele 55, 58 Returnarea veselei 474 Rezervor adinc 430 Rezervor apa calda 263 Rezervor apa de ploaie 239 Rezistenta la impamintare 141 Rezistenta la incendii 627 Rezistenta la schimbul superficial de caldura 127 Rezistenta la transmiterea caldurii 127, 130 Rezist. la trecerea caldurii 127 Rezonatori 140 Ridicarea greutatilor 538, 543 Rigla 105 Rindurile de spectatori 493 Ring de box 543 Ringtennis 508 Roaba 233 Roata 27 Rontgen 559, 570 Room service 479 Rost de dilatatie 72, 93, 142 Roza vinturilor 462 Rucsac 339 Rule 274 Rugby 507 Rulote 277 Rulouri 182 Rulouri baghete 182
Scheletul de spalier 228 Schema conexiuni 24 Schema hangarului de ambarcatiuni 524 Scheme de pliere a hirtiei 5 Schimb de caldura 34,127 Schimbul de aer 34 Schita atelierului 391 Schleuderball (aruncarea mingii) 507 Scris normat 27 Scurgere de pardoseala 240 Scurgere de terasa 93 Scurgerea apei de ploaie 14, 15 Scurgerea apei uzate 13 Secretara 354 Sectia de dializa 599 Sectia de ingrijire de scurta durata 601 Sectia de ingrijire normala 578 Sectia de sugari 598 Sectia de urgenta 594 Sectia pediatrica 567, 599 Sectia Rontgen 583 Sectie cu paturi 578 Sectii 570 Sectii de ingrijire 578 Sectiile pentru experiente 593 Sectiune verticala prin caja 208 Sectiunea de aur 41
Sectiunea transversala
a bucatariei 252
Sectiunea transversala
a spatiului pentru birouri 355 Sectiuni reglementare - spatii de circulatie 211 Sectiuni transversale prin grajduri 425 Sectiuni transversale prin hale 529 Sectiunile transversale ale conductelor de ventilare 90 Sectiunile transversale ale laboratoarelor 336 Sector de lansare / aruncare 513 Sector de servicii 348 Seif de banca 371 Seiful pentru clienti 370 Seifuri banca de inchiriat 371 SeifuQ de bagaje 436 Semnalizatoare de caldura 616 Semnalizatoare de flacari 616 Semnalizatoare de fum 616,617 Semnalizatoare de incendii 616 Semnalizator optic 24
Sens giratoriu 213
Sepaktakraw 509 Sera 118, 234, 290 Sera adosata cladirii 234 Sera solara 234 Seria numerelor standardizate 60 Sertare 228, 245 Service de etaj 483 Service rapid 460 Serviciu divin 604 Servire comuna 475 Servirea 482
Sezon de baie 556
Sfecla furajera 429
Sfert de cerc 555
Shed 180,613
Shed inclinat 180
Shininess 175
II
663
INDEX
Short Track 531
Skaterhockey 532
Showtheater 504
Skeet 535
Skimmer 240, 270
Shuffleboard 508
Sicrie 614
Snackbar 472,473
Siguranta de flux 20
Soba de piatra - saune 554
Sobe 7
Siguranta semafoarelor 213
Sobe pentru sauna 554
Silicat fibre 630
Soccer de plaia 509
Siloz Inalt 429
Siloz jos 429
Soclul cO$ului de fum 81
Simboluri 1, 7, 8, 9, 10, 18
Sofa 259
Simboluri luminoase 145
Softball 508
Simboluri unitati 2
Software pentru calculele
ref. la lumina $i i1uminat 175
Simpozioane 470
Simularea luminii diurne 175,
Solstitiul de iarna 177, 179
176
Solstitiul de vara 177, 178, 179
Simulatoare de circulatie 557
Solzi 86
Sinagogi 608
Somn 33
Sirma de spalier 228
Sora medicala pediatrie 598
Sistem audio video stereo 501
Spalare rituala 608
Sistem circulatii de rulare 463,
Spalatorie 273,274,473,481
466
Spalatorie auto 441
Spalier gimnastica 514,538,
Sistem constructiv blrne 293
555,556
Sistem constructiv cu plnze
Spalier gradina 228
subtiri 47
Spalier gradina din baghete
Sistem corpuri rafturi 389
Sistem cu 0 teava 109
de lemn 229
Sistem de alarma
Spalier gradina pentru pomi 228
pentru ascensoare 195
Spalier gradina pentru tufe
Sistem de control al accesului
de mure 228
195
Spaliere griidina duble 228
Sistem de coordonare 64
Spatii adaposturi
Sistem de coordonare partial 63
antiaeriene mari 308
Sistem de coordonate 63
Spatii ateliere 391
Sistem doua tevi 109
Spatii de circulatie 210, 219,
Sistem pliat 163
220, 222
Sistem satelit 467
Spatii de depozitare 245, 249
Sistem termoizolare integrat 77
Spatii de proiectie 500, 503
Sisteme anti-furt
Spatii de protectie 308
pentru magazine 195
Spatii de toaleta 408, 409, 469
Sisteme constructive
Spatii de umplere cu mortar 75
SpaN de vinzare 382
din aluminiu 47
SpaN frigorifice 120, 121. 122
Sisteme de asigurare
Spatii mentinere conditie fizica
a miiriurilor 195
515
Sisteme de circulatii ( racord 305
Sisteme de depozitare 358, 387
Spa\ii pentru pUblic 461,469,
Sisteme de dulapuri 358
479, 482, 499
Sisteme de finisare 403
Spatii sanitare 541
Sisteme de protectie a rampelor
Spatii suplimentare sport 537
fata de intemperii 451
Spatiile de sub acoperis 90
Sisteme de punti 523
Spatiile operei 492
Sisteme de rampe 457
Spatiile sectiei de urgenta 594
Spatiile teatrului 492, 494
Sisteme de registratura 358
Sisteme de supraveghere 195
Spatiu carantina 488
Spatiu cenU$a 79
Sisteme de ventilare 82
Sisteme portante ale planseelor
Spatiu cu corpuri de rafturi 394
105
Spatiu cu mai multe locuri
Sistemul corpurilor de palete
de lucru 354
389
Spatiu de a$teptare pentru
Sistemul de alimentare (
pacienti 586
( aprovizionare 335
Spatiu de confesiune 604
Sistemul de constructie
Spatiu de expozitie 399,610,
cu dulapi 279
612
Sistemul de constructie
Spatiu de invatamint 320
cu lemn rotund 279
Spatiu de spectacol 500
Sistemul de constructie cu
Spatiu gunoi 248
panouri din lemn 77
Spatiu protectie e1Mire 307
Sistemul de constructie din
Spatiu sanitar 408, 549
panouri de lemn 279
Spatiul de joc 504
Spatiul de luat masa 256
Sistemul de sunet 500
Spatiul depozitului 529
Sistemul Fachwerk 77
Sistemul pistelor de aterizare
Spatiul pentru dulapuri 245, 261
Spatiul pentru voltije 528
463
Spatiul strazii 214
Sistemul plantelor 228
Spatiul vizual361
Situatia apei freatice 66
Situatia luminii diurne 169, 176
Spectatori 493, 505
Speed Jump 534 Spital comunal 592 Spital de reumatologie 595 Spital obi:;;nuit 570 Spital regional 597 Spital veterinar 489 Spitale 564, 565, 566, 567,568, 569, 570, 571, 572,573, 574,575,576,577,578, 579,580,581,582,583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591, 592, 593, 594, 595, 596, 597, 598, 599 Spitale de specialitate 564 Spitale de urgenta 564, 594 Spitale pentru boli acute 564 Spitale speciale 564, 595, 596 Sport de masa 509 Sporturi de plaja 509 Sporturi nautice 522, 523, 524, 525 Sporturi pe gheata 533 Sprijine 66,105 Sprijinire 66 Sprinkler de perete lateral 618 Sprinkler normal 618 Sprinkler tip umbrela 618 Squash 544 Stadion 505, 506 Stand pisoare 548 Statie chelneri 470 Statie de ingrijire 567, 578 Statii pentru transportul In comun 207, 218, 438 Staul pentru oi 417 Sterilizare 559, 565, 588 Sterilizare centrala 567,575 St/cla 154,155, 159, 160, 161, 162 Sticla acrilica 172 Sticla blindata 158 Sticla de flotatie 159, 172 Sticla de protectie fata de soare 159, 173 Sticla fonoizolanta 158 Sticla izolatoare 155, 159 Sticla izolatoare de protectie fata de soare 156 Stiela lumina diurna 154 Sticla mata 154 Sticla multifunctionala 156 Stiela multistrat cu straturi intrapuse 155 Sticla multistrat cu straturi intrapuse $; securizata 157, 173 Sticla ornamentala 159, 161 Sticla pentru ferestre 154, 155 Sticla plata 155 Sticla profilata pentru constructii 161 Sticla reflectorizanta 155 Sticla rezistenta la incendii 162, 625 Sticla securizata 157, 158 Sticla speciala 155 Sticla termoizolatoare 155 Sticla transparenta 159 Sticla turnata 155,159 Slicle 250 StHpi 223 StHpi pentru difuzoare 503 Stivuitor 451 Stivuitor cu furca 393 Stivuitor electric manual 405 Stoc de carte 345
Stcrmatologie 559
Strapontine 329, 492
Strapungere prin pardoseala 10
Strapungerea pentru co:;;ul
de fum 81
Strapungerea peretilor 10
Strapungeri prin plan$ee 10, 80
Strat de aer 74, 76
Strat de fum 622, 623
Strat de humus 235
Strat de pamlnt vegetal 226
Strat de protectie 92
Strat de vegetatie 96, 97, 98
Strat Inalt 231
Strat pe movila solar 234
Strat proxim de aer 127, 128
Straturi - bariera 70, 72
Straturi de proteqie a radacinilor
98
Straturi Inalte $i pe movile 231
Straturi tip crater 231
Strazi 210, 211, 212,213,214,
219, 220, 276
Strazi colectoare 218
Strazi cu sens unic 221
Strazi de circulatie 222
Strazi federale 213
Streetball 507
Stropitoare - pulverizator 233
Stropitoare 233
Structura activiti3.\ii - birouri 349
Structura de rezistenta 163
Structura in cadre din beton
armat 105
Structura primara 139
Structura secundara 139
Structuriportantedin retete
de cabluri 100
Structuri portante pentru etaje
105
Structuri pretensionate 99
Structuri supendate 47
Structuri tip Fachwerk
tridimensionale 42, 102,
103, 104, 314
Stuf 77
Sub intradosul scarii 245
Subzidire 65
Sufragerie 283
Suite 479
Sulfura de carbon 33
Sulurile de tora 608
Sunet instalatii 136
Sunstrip 111
Supermagazin cu autoservire
381
Supermagazine 380, 381,382
Suport ca\ii.rare plante,
din vreascuri 229
Suport de catarare plante 225,
229
Suport indicatoare 217
Suport pentru orarul de circulatie
436
Suporturi pentru biciclete 215,
216
Suporturi pentru depozitare 394
Suprafata apei 549,551
Suprafata curtii 450
Suprafata de expunere 610
Supra!. de gimnastica la sol 538
Suprafata de joc 491, 492, 494
Suprafata de lucru - invatamlnt
331
664
INDEX
Terapie prin miscare 570 Terarii 488 Terasa soare 237 Terasamente 226 Terase 306 Terase pentru pauze 377 Teren de fundalie 65,68,69 T Teren de joc 507, 510,511, 518 Teren de joc mare 511 Teren de joc mic 511 Tabachere 89, 185 Tabel de factori de coreclie 151 Teren de joe pentru hochei cu patine cu rotile 532 Tabernacul608 Tabla de amfiteatru 329 Teren de joc pentru Indiaca 543 Teren de polo 550 Tabla de olel 87 Teren de sport 513 Tabla de transbordare 451 Tabla de zinc 87 Teren de tenis 516 Tablouri 610 Teren de tenis pentru copii 516 Taburet - scara 246 Teren in panta 283 Tacim 256, 468 Teren pentru locuinle 281 Teren planoare 462 Tacim fix 468 Tacim pentru micul dejun 468 Terenuri de golf 521 Taiga 487 Terenuri de joc pentru crochet Talpa gropii de fundalie 66 508 Terenuri de tenis 516, 517 Taluz de protectie fonica 222 Terenuri de turn ire 516 Taluzul gropii de fundalie 65 Termene de finalizare Taluzuri 220, 226 TAMbeach 509 a executiei 51 Terminal 463, 465 Tanc-rezervor 112 Termoficare 109 Tancuri baterii 112 Tancuri-rezervor de pacura 112 Termoizolare 127, 128, 129, 131,132 Taur424 Tetraed ru 102 Tauri de ingrasare 425 Tea-Room 472 Teu special 26 Teatre 43,486,491,492,493, Timpan 89 494,495,496,497,498,499 Timpul de reverberare 138, 140, Teatre de land-uri 491 500, 501 Teatru experimental 499 Tip de carne 121 $ Teatru municipal 491,499 Tip de c1adire 304 $a 528 Teatrul Nalional 491 Tipuri de ambarcaliuni 524 Tipuri de ambarcatiuni cu vele $abloane 27 Teatrul total 491 525 $abloane de scris 27 Teatrul trivalent 491, 492, 496 Tipuri de avioane 464 $abloane pentru curbe 26 Tehnici de asigurare 25 Tehnici de climatizare 360 Tipuri de bazine 546, 549 $ampanie 250 $anl cu apa 510,512 Tehnici de depozitare 387, 388, Tipuri de constructie a bazinelor 240 389,405 $anluri 65, 66 Tipuri de corpuri de iluminat 146 $apa 108 Tehnici de incalzire 395 Tipuri de depozite 404 $arnier 405 Tehnici de semnalizare $arpanta cu capriori 83, 84, 311 a efracliilor 25 Tipuri de dispozitive de semnalare a incendiilor 617 $arpanta cu grinda de centura 83 Tehnici de supraveghere TV 25 $arpanta cu pane 83,84, 311 Tehnici de transport 405 Tipuri de hale 406, 537 Tipuri de hidrocentrale 115 $arpante 83, 84 Tehnici de ventilare 123 $arpante de lemn 90 Tehnici de ventilare a incaperilor Tipuri de hoteluri 482 Tipuri de i1uminat 148 123,124,125,126 $coala de continuare a formaliei Tipuri de Iinii 11 593 Tehnici solare 119 $coala generaJa 317 Tejghea de deservire 362 Tipuri de pardoseli 9 $coala grupe 324 Tejghea de vinzare 379 Tipuri de paturi 259 Tejghea individuala 362 Tipuri de pereli 76 $coala primara 317,322 Tipuri de piatra 73, 74 $coli 317, 318, 319, 320, 321, Tejghea produse peste 379 322,323,324,325 Tipuri de scene 495 Tejgheaua pentru c1ienli 362 Tipuri de spatii pentru birouri $coli profesionale 325 Tejghele 382, 474 $coli speciale 317 Telecabina 338 349 Tipuri de strazi 212 $emineuri 79 Tema de proiectare 50 Temperatura aerului 34 Tipuri de surse de i1uminat 146 $ezlong 233, 275 Tipuri de teatre 492 $E!zlonguri soare 233 Temperatura aerului Tir 535 $ina de incarcare 435 din incapere 123 Temperatura iradiere 34 Tir cu arbaleta 535 sine 432 Tir cu arcul 535 sine de racord 433 Temperaturi 632 Temperaturile incaperilor 555 Tir cu flinta 535 sine normale 433 sir de dulapuri 412 Temple 608 Tir cu pistolul 535 Tenis 538 Tir cu pistolul automat 535 $iruri de dusuri 547 Tenis cu piciorul de plaja 509 Tir cu tal ere - trap 535 $iruri de gradene 541 Tenis de masa 538, 544 Tir cu talere 535 $iruri de locuri de stat jos 501, 503 Tenis de plaja 509 Toalete 409 Terapie intensiva 570 Toc inconjurator 190 $iruri de mese 357 Terapie nucleara 565 Toc rezervor pentru tus 27 $iruri de scaune 486 Suprafala de vinzare 382 Suprafala grajdului 424 Suprafata magazinului 497 Suprafata scenei 495 Suprafala sprijinita 76 Suprafala vitrinei 610 Suprafele caramizi de sticla 162 Suprafele cu colectori 117, 119 Suprafete de circulalie 214 Suprafele de incalzire 109 Suprafele de parcare a avioanelor 463 Suprafete de sport 538 Suprafete iradiante 79 Suprafele pentru circulalia cu bicicletele 214 Suprafele plantate 98 Suprafete secundare ale scenei 496 Suprafelele c1adirilor de birouri 347 Suprapunerea bicicletelor 215 Supratensiune 142 Supravegherea de santier 54, 58 Supravegherea in suprafala 195 Supravegherea incaperilor 195 Supravegherea pacientilor 574 Sursa de lumina - raster 146 Sursa de lumina de perete 148 Sursa radialii 146 Surse de energie 7, 116 Surse de iluminat 146 Surse de lurnina 175 $iruri de spalat 410 $Iil in pardoseala 10 $Iituri 74 $Iituri in pereli 74 $Iiluri prin p1ansee 10 Tocator nutrel 233 Toleranla timpului de reverberare 138 Tora 608 Tractor 426 Tractor 4x4 426 Tractor standard 426 Traiectoria soarelui 165, 177, 178,179 Trailer 523 Trambulina de la St. Moritz 549 Trambulina pentru sarituri cu schiurile 530 Tramvai 218, 219 Trandafir calarator 230 Transmisia lurninii 173 Transmisia zomotului structural 135,137 Transparency 175 Transport la rafturi 386 Transportor pe cabluri 405 Transportor permanent 405 Transportul cadavrelor 614 Transportul persoanelor 32 Trasarea cladirii 67 Traseu poligonal 41 Traseu poligonal modular 64 Trasnete 141 Tratament intensiv 576 Treapta de stat in picioare 271 Treceri carosabile 449, 501 Trecker 338 Trenuri 32 Trenuri 432, 439 Trenuri principale 432 Trenuri urbane 218, 220 Trepte bloc 225 Trepte de stat in picioare 506 Trepte de stat jos / gradene 506 Trepte dezvoltate elicoidal 199 Treptele scarilor 271 Tribuna principala 505 Tribune 505,528,541 Tribune pentru spectatori 493 Tritoi 217 Trimbila calaratoare 230 Triplu salt 510 Triunghi41,42,44, 217 Trompe 46 Troscot 230 Trunchi inalt 235 Trunchi median 235 Tuburi argila 250 Tuburi fluorescente 154 Tuneluri 220, 434 Turbine 115 Turn.de parcare 455 Turn fin 429 Turn pedalier 606 Turnuri rampe elicoidale 457
T Tarcuri in aer liber 487, 489 Teava de scurgere 93 Teseri de caramizi 78 Tevi9,12 Tevi de drenare 71 Tigla talluita / de Marsilia 87 Tigla presata 87 Tigle cu fall 87 Tigle plate 87 Tigle solz 87
II
665
.'
INDEX
U
Udare la picatura 96 Umbrela 243 Umbrela de gradina 233 Umbrire 166 Umeras 262 Umiditatea aerului 33, 34 Umiditatea incaperii 33 Umiditatea solului 70. 71 Unde incovoietoare 133 Unde radio 144 Unde sonore 140 Unelte de gradinarit 233 Unghi constructii 168 Unghi de ecranare 149 Unghi de frecare 404, 635 Unghi de incidenta 116 Unghi de turnare 404, 427 Unghiul de inaltime al soarelui 165 Unghiul de inclinatie a colectorilor 119 Unghiul vizual 610 Unghiul vizual normal 610 Unghiuri 26 Unitate de alimentare 459 Unitate metrica 28 Unitate sanitara 548, 551 Unitatea de masura a lungimii 632, 633 Unitati de baza 2 Unitati de baza 81 2 Unitati de garderoba 551 Unitati de ingrijire 598 Unitati de ingrijire normala 579 Unitati de masura 2, 3, 28 Unitati de masura pentru capacitate 632, 633 Unitati de masura pentru lemn 633 Unitati de masura pentru supralete 632, 633 Unitati de volum 633 Uniune de cabinete medicale 559 Uplight 146 Urmarile reflexiei 138 Urne de cenusa 614 Urne funerare 615 Urologie 559 Usa climatizata pentru vinuri 250 Usa cu rama 190 Usa culisanta 8, 191,204,380 Usa de seif 372 Usa plianta 191 Usa spatii c1imatizate 250 Uscator 254 Uscator de rufe automat 273 Usi 8, 189, 190, 191 Us; de protectie la fum 624 Usi de protectie la incendiu 192,630 Usi de revizie 81 Usi de sticla 159 Usi pliante 191 Usi rame oarbe 190 Usi telescopice 191 Usi turnante 191 Utilaj de imprastiat ingrasaminte naturale 426 Utilaj de imprastiat pe supralete mari 426 Utilaj de ridicare 393, 451 Utilaje de transport la rafturi 386 Utilizare ca aparare civila 307 Utilizarea energiei solare 119 Utilizarea halelor 542 Utilizarea iradierii 119 Utilizarea piscinelor 551 Utilizarea termica a energiei solare 119 Utilizator de scau n cu rotile 562,563 UV-soare 556 Vitrare tripla 155 Vitrarea shed-urilor 406 Vitrari de protectie la incendii 625,626 Volei 507, 538 Volei de plaja 509 Volumul excavat 65 Zona de scaldat 237 Zona de tratament 585 Zona de urgente 565 Zona decantare 237 Zona dinaintea caselor de marcat 383 Zona filtrelor / barierelor 574 Zona garderobelor 547,548 Zona hambarului 427 Zona hotelului 482 Zona !aboratoarelor 585 Zona mlastinoasa 238 Zona nulerilor 238 Zona operatiilor 570 Zona podiumului 329 Zona popice 545 Zona Rontgen 565 Zona spalatorului de vesela 474 Zona tratament intensiv 565 Zona umeda 236. 238 Zona verde de apropiere 521 Zone ale invitatilor de onoare 506 Zone de acces Iiber la raft 341,345 Zone de protectie lata de trasnete 143 Zone de supraveghere 616 Zone de tratament 568 Zonele bucatariei 251, 473 Zonele cu locuri de stat jos 506 Zonele de ingrijire 565, 568, 570,571,577,578.579, 581 Zonele pentru locurile de stat in picioare 506 Zonele principale alectate 310 Zonele salii de lectura 341
W
WC turcesc 263 WC-uri 264, 409 Whirlpool 272, 556 Whisky 250 Windfang 242
V
Vaca 424 Vaci de lapte 428 Vagon de marfa 435 Vagon etajat 32 Vagon restaurant 477 Vagon restaurant de tramvai 477 Valiza 243, 436 Valoarea termoizolatiei 127 Valorile dimensionale 6 Valorile umiditatii aerului 34 Vapor 523 Vapori de apa 33, 128 Vapori de brom 33 Vapori de clor 33 Vapor; de iod 33 Variante ale biroului celula 351 Variante de parapet 275 Variante de spatiu - sali de spectacol 494 Variante pentru supraletele de joe - sali de spectacol 494 Vas de croaziera cu chila 525 Vas de croaziera cu motor 526 Vase / boluri 255 Vehicul actionare 439 Vehicul dotare 440 Vehicul pentru imprastiat 233 Vehicul pompe beton 445 Vehicule 32, 443, 444 Vehicule utilitare 399 Ventilare 123, 132, 182 Ventilare ghena doua spatii 82 Ventilare ghena individuala 82 Ventilare la cornisa 94 Ventilare prin ghena 431 Ventilarea prin ghena a unei incaperi 82 Ventilarea putului colector 82 Ventilatoare 125 Versant de stinca 227 Vesela 482 Vesela pentru lapte 255 Vestibuluri 242 Vicariat 603 Vin 250 Vin alb 250 Vin rosu 250 Vinuri la sticla 250 Virfuri receptare 141 Vita de vie salbatica 230 Vite tinere 424 Viteza aerului din incapere 123 Viteza de circulatie 208 Viteza vintului 120 Vitrare 157, 186 Vitrare laterala 170
Z
Zabrele umplute cu beton 66 Zgirie nori 365 Zgomot aerian 134 Zgomot de impact 135 Zgomot structural 133, 137 Zgomote cauzate de umplere 136 Zgomote produse de armaturi 136 Zgomote produse de golire 136 Zgomotele din conducte 136 Zgomotul produs de circulatia stradala 222 Zid de piatra bruta 224 Zid de piatra de talie 224 Zid de protectie 222 Zid de sprijin din beton 225 Zid de sprijin din grilaj tridimensional 227 Zid furaje 227 Zidarie 73, 74, 75, 76, 77 Zidarie aparenta 74,76 Zidarie ciclopica 73 Zidarie de mascare 74 Zidarie de piatra bruta 73 Zidarie din piatra fasonata 73 Zidarie in straturi 73, 224 Zidarie mixta 73 Zidarie uscata 73, 225, 232 Ziduri de sprijin 225 Zmeura 228 Zona bazinului 549 Zona blocurilor operatorii 565 Zona de actionare / apucare 361 Zona de apa adinca 237 Zona de apa mica 237, 238 Zona de confort 34 Zona de consultatii 565 Zona de improscare a apei 279 Zona de inot 237 Zona de lectura 343 Zona de mal 236 Zona de nasteri 570 Zona de predare 319,320 Zona de prindere a greutatii 545 Zona de protectie 143 Zona de regenerare 237 Zona de revenire din narcoza 570 Zona de rulare a greutatii 545
.~,
';
b<
666
-------------------_._----_.-._._
..

Neufert - Manualul Arhitectului

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Neufert - Manualul Arhitectului

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

SIr ..

SIr"l de prolrclle Slral de' ptolaclit> a

::: :;:::::: ..: .::::::: .:.::::::

::: .: : ::::::::: : ::: ::::

1i /C=. -"I t_'

L:LEMENTE DE PROIECTARE 51 DE CON5TRUCTIE , ,

Editia a 37-a, adaugita

Un manual pentru profesioni~ti, comanditari, invatamint ~i studii

A 37-a editie adaugita $i prelucrata cu peste 6.900 ilustratii $i tabele

Edilia In Iimba romfma

Toate drepturile rezervate

Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, BraunschweigiWiesbaden, 2002

Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru edilia romimeasca

Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc

Berlin W 9, 15 martie 1936

Prefata la a 30-a editie

Darmstadt, in august 1978

Prefata la a 33-a editie

Prefata la a 35-a edilie

K61n, iunie 1998

Prefata la a 37-a editie

K61n, iulie 2002

iNDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI

Nota coordonatorului edi1iei In limba romana

Bazele dimensionarii . Proporlii

Fizica construcliilor . Proteclia cladirilor

Conducerea lucrarilor de construclie

lIuminat sticla . lumina naturala

Luminatoare - cupole de lumina ., Ferestre Ferestre de mansarda

Sisteme de lnchidere Siguranta c1adirilor si a terenurilor .. _. Scari 'ascensoare

inca peri ale locuintei

Balcoane ..... ........................... 210

Locuinte de vacanta Casute de vacanta - casute de gradina . 223

Scoli Incaperi de dimensiuni mari In constructia ~colilor

Cotete pentru animale mici - In scop de hobby 415

Aziluri de batrini . centre de batrini

Biserici . muzee . sinagogi . moschei

Spitale' cabinete medicale .

Masuri . greutati . norme

EXPLICAREA SIMBOLURILOR ~I A PRESCURTARILOR

Unit. mllsurll, prescurtllrl

Garderoba. Oltciu Depozltare 8am Bjblioled! PardoseaJa 8alcon

A.GI. BauNVQ .. BEL ., M.A.

10 cm 12 mm (dim ens. { sussint mm)

Alta Gama Delta Epsilon Zeta

H sau h . inallime sau cota I . talime sau tat de

II '1 (e) Eta

Iota Kapa Lambda

Min sau min minut sau la fiecare minut

Ell LNA erw entspr.

... 81. .. Tun

Electric Tevi scurgero usoara fara innMlfl de doril

K " (k) 1\ A (I)

Mil (m) Miu N v (n) Niu

Xi Omikron Pi Ro Sigma Tau Ipsllon

Sulragerie Coridor Qaspeli SpallU verde Garaj il"lCAp. domnului

- pag 5\00. .. leA .. PA

<I> <\! (I)

X X (ch) Chi 'I' 'I' (ps) Psi () r" (0) Omega

N:vBI apa mare Nive' apt'lledUS Ni... el

.. PrO .. PAD i.m.

Pralucrarea d<llelor PrelucrarBa aulomala a dalelor in medlo/cenlru circa, apfOl:.imatw

.. asem. asemenea .. eviL e....enlual conform

Spc '" DIp ... Drm