Rocile magmatice

Rocile care constituie scoarta globului pamantesc pot sa ia nastere prin procese endogene si exogene. Procesele endogene creeaza rocile in interiorul Pamantului, in primul rand prin fenomene magmatice, in conditii de presiune si temperatura mare si, in al doilea rand, aceleasi procese pot avea importante urmari asupra rocilor preexistente prin modificarea echilibrelor fizico-chimice. Aceste schimbari se deosebesc fie deplasarilor orogenice , fie influentelor magmatice. Procesele exogene creeaza rocile la suprafata Pamantului prin asa-numitele fenomene de glyptogeneza, in alte conditii fizice si chimice decat cele manifestate in cadrul proceselor endogene. In cazul proceselor endogene, daca topituril magmatice din care se consolideaza rocile nu reusesc sa ajunga la suprafata ci, din diferite motive, ele se localizeaza un timp indelungat la adancimi mai mari in interiorul biosferei, atunci ele se racesc foarte incet si se consolideaza, ramanand astfel acolo sub forma de corpuri complet cristalizate, prezentand o structura cu bobul mare. Aceste roci, astfel consolidate se numesc roci eruptive, plutonice sau abisale. In cazul in care topiturole magmatice reusesc sa ajunga aproape de suprafata sau chiar sa iasa la suprafata Pamantului unde temperaturile si presiunile sunt altele, in care caz topiturile magmatice se numesc lave, consolidarea lor se face in orice caz mai repede in functie de racirea mai mult sau mai putina rapida pe care o sufera lavele, prezentand structuri cu bobul fin pana la sticloase. Rocile astfel nascute se numesc roci eruptive efuzive, vulcanice, sau de suprafata. Asadar, rocile eruptive, dupa modul de consolidare, pot fi abisale, hipabisale si vulcanice. Aceste tipuri de roci se mai numesc si roci primare. Diferitele feluri de roci care intra in compozitia litologica a scoartei Pamantului se pot exprima in procente astfel:

A. ROCI MAGMATICE sau ERUPTIVE - 95,00 % B. ROCI SEDIMENTARE - 1,00 % C. ROCI METAMORFICE - 4,00%
Rocile magmatice rezulta prin trecerea unei solutii numita magmatica sau simplu magma din stare lichida, in stare solida. Rocile eruptive sunt formate, dupa cum s-a vazut, dintr-un agregat de minerale rezultate prin consolidarea magmei. Din cauza diferitelor conditii de consolidare (abisale, hipoabisale sau efuzive), magme de acelasi fel pot da nastere la roci cu caractere deosebite, in ceea ce priveste structura si textura lor. Structura unei roci eruptive se defineste ca modul de agregare al mineralelor ce o constituie (determinat de forma si marimea mineralelor), mod provocat prin conditiile de geneza. Textura rocilor eruptive rezulta din modul de agregare al acestora (orientare spatiala), provocat de conditiile mecanice existente in timpul consolidarii magmei.

Structura unei roci este conditionata de forma, marimea relativa sau absoluta a mineralelor ce o constituie, si de raporturile dintre cristale, sau dintre cristale si sticla. Textura unei roci este caracterizata prin aranjamentul si dispozitia in spatiu a mineralelor componente ale rocii. Conditiile de geneza care intervin in determinarea structurii rocilor eruptive sunt: compozitia chimica a magmei, temperature, variatia presiunii si timpul de consolidare. In ceea ce priveste compozitia chimica, cu cat magma este mai bogata in silice (adica mai acida), cu atat ea este mai vascoasa si contine procente mai mari de alkaline si aluminiu. Din punct de vedere structural consecinta care decurge din acest fapt este ca magmele vascoase consolidate in timp scurt au tendinta de a forma roci sticloase. Cu cat o magma este mai saraca in fluide (adica mai bazica), cu cat este mai fluida si contine procente mai mari de fier si magneziu. Magmele bazice au tendinta, chiar in rocile efuzive, de a cristaliza complet. Rocile sticloase cu compozitie bazica sunt mai rare decat cele acide. Temperatura este determinate de compozitia chimica care hotaraste inceputul si sfarsitul consolidarii unei magme, precum si viscozitatea ei. Variatia presiunii in timpul consolidariiunei magme este in functie de prezenta in magma a produsilor volatili. O crestere de presiune, marind coeficientul de frictiune inferioara a magmei, ii mareste si viscozitatea. In mod invers, o micsorare de presiune miscsoreaza si viscozitatea, astfel incat acest fapt permite cu mai multa usurinta cristalizarea magmei. In realitate insa, magmele supraincarcate cu produsi volatili fac uneori ca acesti compusi sa se dizolve in magma. Prin aceasta, magma foarte vascoasa devine foarte fluida. Daca produsii volatili sunt eliberati din magma aceasta devine foarte vascoasa. Cristalizarea se face in acest caz cu mai multa greutate. Timpul de consolidare a unei magme este principalul factor geologic care intervine in determinarea structurii rocilor. Timpul de consolidare este deobicei la rocile intrusive foarte lung. Printr-o racire lenta, toata masa eruptiva are timpul sa cristalizeze complet. Pe baza factorilor care determina in principiu structura rocilor eruptive se pot distinge in general, urmatoarele tipuri de structuri in functie de adancimea la care se consolideaza magma, de forma mineralelor componente ale rocilor eruptive si de marimea relativa a mineralelor componente ale acelorasi roci. Din punct de vedere al adancimii la care a avut loc consolidarea magmelor se pot deosebi trei feluri de structuri si anume: 1. STRUCTURA HOLOCRISTALINA ai carei componenti minerali din masa rocii sunt complet cristalizati. Aceasta structura este caracteristica rocilor consolidate in adancimea scoartei. (plutonice). 2.STRUCTURA HYPOCRISTALINA la care masa rocii este formata din componenti minerali cristalizati, alaturi de care se gaseste si o parte din masa amorfa sub forma de sticla sau criptocristalina.

Aceasta structura este caracteristica rocilor care s-au consolidat repede, la suprafata (roci efuzive). Ea se poate intalni totusi si la unele mase mici hipoabisale consolidate mai ales la adancimi mici, in care caz masa fundamentala apare totusi cristalizata. 3. STRUCTURA STICLOASA (vitroasa sau hialina), la care cea mai mare parte din masa rocii n-a putut sa cristalizeze ci s-a consolidate sub forma de sticla. In cele mai multe cazuri, alaturi de sticla se gaseste si o oarecare cantitate de minerale mai mult sau mai putin cristalizate cu forme variate: sferoidale, bacilare etc. Uneori roca este formata numai din sticla (sticle naturale). Aceasta structura este caracteristica rocilor efuzive. Rocile vulcanice, numite si eruptive sau magnetice, iau nastere atunci cand lava incandescenta erupe la suprafata si se raceste, sau cand magma topita din adancuri se solidifica treptat. Rocile magmatice au luat nastere ca urmare a actiunii focului. La adancimi mari, probabil 20 km, temperature este atat de ridicata incat rocile se topesc. Roca topita aflata in subteran este numita magma. Aceasta magma este sursa tuturor rocilor magmatice (vulcanice). Dup timpul de rcire Sunt roci care se formeaz din magm la adncimi mari numite plutonice (denumire dup Pluto) cu un timp de rcire lent, textura rocii fiind faneritica, cu cristale mai mari. Aici se poate aminti granitul, dioritul, sienitul (syenit), gabroul. Culorea acestor roci este direct dependenta de continutul in minerale majore cat si impuritati. Cu ct timpul de rcire este mai scurt, cristalele rocilor magmatice au dimensiuni mai mici (microcristaline). In cazul racirii bruste cristalele sunt complet absente (structura criptocristalina) iar roca are aspectul sticlei (e.g. obsidian). Rocile formate prin consolidarea magmei la suprafata (lava) la suprafa, sunt numite vulcanice, acestea functie de continutul in apa pot avea un caracter mai mult sau mai putin exploziv. In acest caz timpul de rcire este scurt, rocile din aceast categorie vor avea o granulaie fin. Cele mai importante vulcanite sunt: bazaltul, andezitul i trahitul care iau natere prin activitatea de erupie unui vulcan . Proprieti Magmatitele difer: Dup compozitia mineralogic (implicit cea chimic) putem distinge mai multe tipuri de magme: magme silicatice magme sulfitice magme carbonatice. etc. Transformare Magmatitele n procesul de suprafata sau adancime, se pot transorma n prezena unor condiii specifice, n celelate dou tipuri de roci sedimentare i metamorfice.