...m-am intors din universul pierdut sa mi gasesc prietena pe coasta de est a Antardiei. Eram atat de suparat..

mi-era teama de ceva ...oare de ce anume? Punandu-mi intrebarea asta mi-am dat seama ca imi era teama sa n-o gasesc moarta . Am strabatut raul mayasilor temandu-ma sa nu cumva sa ma gaseasca Tribul Rassa .Daca m-ar fi gasit ,evident ,stiu la ce va ganditi ...m-ar fi ucis fara sa clipeasca. Imi era mereu gandul la frumoasa Natalie Trebuia sa o gasesc si observand noaptea care ma urmarea m-am decis sa poposesc undeva si sa mi fac un adapost.Dupa ce am strans cate va frunze mari ...uriase chiar ...dar umezi pt ca incepuse obisnuita ploaie ce anunta venirea noptii si am contruit un mic adapost cat sa mi tina noaptea asta de cald...deodata imi aparu chipul rebel al Nataliei in minte.Era exact asa cum o stiam...cu parul negru sh lung pana la talia ei subtire ca de fluture ce obisnuia sa danseze in jurul meu ametindu-ma cu parfumul sau. Ochii imi cuprinse sufletul cu o mantie si ma facu sa ma intreb :oare daca as intalni pe altcineva ,ce as face? As cadea prada dragostei altei fete ? Ma tot gandeam ca aveam doua solutii :daca o gaseam moarta pana la urma viata mea cu o alta femeie mi-ar fi de folos pentru a scapa de sentimentele tulburatoare insa prea bine tiparite in inima asta mult prea mica pentru o lume ,dar ,totusi mult prea mare pentru iubirea ce i-o purtam ei,frumoasei mele...Daca as fi decis ca dragostea pentru Natalie e vesnica, as fi facut oare o greseala?Nu stiu...poate daca as gasi-o as trai cu ea in lumea din spatiu,o lume buna doar noi si astrele daca nu as gasi-o vie, sufletul mi-ar fi cat o nuca mica ,necoapta si rupta,cazuta din arborele vietii. As fii cuprins de o tristete nemarginita,dar cum altfel sa traiesc ?Cum as putea ? Zeu al intelepciunii lumineaza-mi mintea .Deodata gandurile mi se fransera . Am auzit un pas uitandu-ma in jur am vazut o umbra stranie parca ascunsa in intunericul noptii ce invaluia zona pustie . Ma sperie un raget puternic era probabil al unui animal chinuit.Imediat mi-am dat seama ca nu eram singur ci inconjurat de mayasi.Aratau ca niste fiare,fetele lor pline de ura erau vopsite in rosu carmin ,trupurile slabe insa bine conturate acoperite cu stuf si frunze late de bambus ,iar ochii lor intunecati ,mi-au strans inima dintr-o privire. Ma luara p sus cat ai clipi dar nu inainte de a ma lega.Nu imi venea sa cred oare cum ma gasira? eram tulburat,cuprins de ceata mintii.Vazui umbra.Nu imi venea sa cred ceea ce vedeam si din pricina tensiunii am lesinat .... nu imi mai aduc aminte nimic....doar ca m-am trezit intr-o cusca mai exact, nu imi puteam scoate umbra din minte era ...ea,Natalie,dar schimbata. Avea haine rupte sh umede presupun ca acum sapte ani cand ne-am vazut ultima oara tribul o gasise ranita,o vindecase sh o facuse una de -a lor.Eram speriat si ingrijorat un singur lucru stiam .... ca Natalie traia iar sperantele mele prinsera viataprivind in jurul meu am observat o asezare formata din adaposturi mici acoperite cu plante si impletite cu stuf .Eram surprins de multimea de oameni care se holbau la mine, insa atentia mi-am indreptat-o spre Natalie care ducea pe bratul stang si slab un ulcior cu apa . Ea se uita la mine si isi continua drumul .Oare nu ma cunoscu ? Oare uita trecutul?Mi-am adus aminte de razboaiele de acum cativa ani buni,unde noi am fost despartiti.Ea era ranita si inconstienta ,iar eu accidentat grav de un soldat francez,probabil,caci purta insigna cu steagul tarii,insa neparasit de noroc caci un batran ma apuca de picioare pentru ca eram prea greu pentru el si ma trase pana la adapostul sau,ingrijandu-ma luni in sir .De atunci tot ce imi aminteam erau lacrimile Nataliei si ca se lovise la cap asteptand neajutorata sa o strang puternic in brate si sa o sarut chiar si in prag de razboi.Probabil aceasta amenzie,caci altfel nu am cum sa-i spun ,se datoreaza loviturii la cap, mult prea grava. Si cum v-am mai spus am noroc pentru ca tribul ce ma luase nu era Rassa ,era tribul Mayasa .Ei nu omorau asta daca nu aveau suficienta hrana cat sa manance un om Intr-o dimineata ,inainte de apusul soarelui ,am zarit un trup in departare . Probabil era Natalie .Deodata ,surprins fiind de mine am strigat-o pe nume. Ea s-a intors . Chipul ei zugravea o intrebare .Pentru cateva clipe ne-am privit ochi in ochi insa ea mi-a lasat mancarea si nuca de cocos si a fugit . Eram confuz.Incepeam sa cred ca teoria mea asupra intamplarii de acum multi ani era adevarata. Au trecut saptamani in sir de chin dar totusi si de un oarecare sentiment de rasemnare caci o lasasem singura atata vreme .In acest interval de timp am apucat sa vorbesc cu ea.Vorbea engleza aproape perfect ,doar cateodata ii mai scapau cateva cuvinte ciudate ,straine pentru mine ,insa cu timpul parca simteam ca le intelegeam sensul . Ea imi vorbea despre viata de aici spunand caii este bine ,fericita dar parka ii lipseste o bucatica din inima ,caci viseaza mereu un tanar frumos ,ce ii intinde mana (probabil eu ) . imi spunea ca este sigura ca a trait si o alta viata,mai buna ,insa necunoscuta ,pentru ca altfel nu-si poate explica de unde cunostea acea limba ,in care vorbeam noi si ca sunt prima persoana straina pe care a intalnit-o de cand a ajuns aici.

Si acum imi mai amintesc vorbele ei dulci cuprinse de evlavie ,,cred ca am mai trait si o alta viata ,una departe de aici ,asta imi spun visele mele ,un tanar ce incearca sa mi cuprinda mana si nu reuseste acestea au fost ultimele ei spuse,caci de forateata se aropie un mayasan si spunand ceva in limba lui imi deschise usa si ma duse intr-o incapere mare si frumoasa facuta din lut si o masa in mijloc pe care stateau fructe mari si proaspete . La masa era un batran cu o coroana din os mare si alb ,la gat avea un lant din dinti si era imbracat in vesminte curate . Probabil era capetenia acesta imi facu un semn si m-am apropiat,incet de masa ,iar unul dintre oamenii lui ma impinse sa stau jos .Intre timp aparu Natalie care imi spuse sa mananc,credea ca este un pas bun pentru mine caci nciodata capetenia nu invita pe nimeni la ospatul sau.Masa arata extraordinar,fructele coapte si mari,nuci de cocos taiate pe jumatate si un peste mare in mijloc.Dupa ce am terminat de infulecat caci nu mancasem de ceva zle bune, m-am ridicat de la masa si am facut o plecaciune capeteniei .S urprins de gestul meu ,ma copie.Am iesit din incapere tinut de un om de-al sau si urmat de Naty ,asa o alintam eu,m-am indreptat spre fantana.Am observat ca ea s-a apropiat de mayasan si i-a spus ceva.In cele din urma acesta pleca ,iar ea se apropie.Am stat acolo ore in sir raspunzandu-I la o multitudibe de intrebari ironice ,ce ma faceau sa rad,insa eram atat de fericit incat m-a luat valul si am cuprins-o in brate .Uimita de gestul meu necugetat a fugit .Mi-am dat seama ca facusem o greseala ,uitasem defapt ca ea era amnezica si nu intelegea rostul acestor fapte .Fiindu-mi redata libertatea,am indraznit sa ma plimb pe malul raului,care curgea repede.Apa era atat de cristalina incat m-am decis sa fac o baie.Am iesit dupa aproximativ o jumatate de ora si am decis sa explorez imprejurimile.