Agenti de uscare In general, substantele organice aflate in stare lichida sau solida sunt insolubile in apa deoarece acestia

nu sunt la fel de polari ca apa. Datorita polaritatii, compusii organici pot dizolva o anumita cantitate de apa ce varieaza de la solvent la solvent. O substanta cu cat este mai polara, cu atat absoarbe mai usor apa. De fiecare data cand un compus organic intra in contact cu apa, o cantitate mica de substanta se va dizolva in aceasta si de asemenea, o cantitate de apa se va gasi in compusul respectiv. Se considera ca apa este un compus greu de indepartat din compusi deoarece acestia fie formeaza legaturi puternice cu moleculele de apa (de ex:alcooli), fie compusul este volatil in stare de vapori.. In cazul unui compus organic aflat in stare solida, apa poate fi usor indepartata prin simpla expunere la presiunea atmosferica sau la o presiunea redusa. Uneori, se poate utiliza un cuptor cu temperatura scazuta pentru a facilita uscarea. In cazul majoritatii substantelor lichide, presiunea vaporilor este ridicata si acest lucru impiedica utilizarea uneia dintre metodele anterioare pentru a indeparta apa din compozitia lor. Cand un compus organic aflat in stare lichida a fost expus apei, un agent de uscare este frecvent utilizat. Acesta este de obicei o sare insolubila si anorganica care absoarpe rapid apa, devenind astfel hidratata. Cei mai utilizati agenti de uscare in laboratorul de chimie organica sunt: clorura de calciu (CaCl2), sulfatul de sodiu (Na2SO4), sulfatul de calciu (CaSO4) si sulfatul de magneziu (MgSO4), aflate in stare anhidra..Toti cei patru compusi formeaza rapid hidratati, conform ecuatiei: Eficienta lor este caracterizata de intensitate, capacitate si viteza, parametri ce variaza de la un solvent la altul Tabel cu unii dintre cei mai utilizati agenti de uscare in laboratoarele de chimie organica Agent de uscare Capacitate* Viteza Aplicatii Clorura de calciu, CaCl2 Mare Medie Hidrocarbonati Sulfatul de calciu, CaSO4 Mica Mare Uz general Sulfatul de magneziu, MgSO4 Mare Mare A nu se utiliza pentru compusii foarte sensibili la acizi Carbonatul de potasiu, K2CO3 Medie Medie A nu se folosi pentru compusii acizilor Sulfatul de sodium, Na2SO4 Mare Mica Uz general Capacitate= cantitatea de apa (exprimata in grame) absorbita de agentul de uscare. Clorura de calciu (n=6): este un agent de uscare efficient pentru multi solventi. Acesta se poate combina cu alcooli, fenoli, amine, amide, cetone si cu anumite aldehide si esteri. Nu trebuie folosit in solutiile ce contin acest tip de compusi decat daca se doreste si indepartarea lor din solutie. Se pot obtine si impuritati cum ar fi Ca(OH)2 sau CaCl(OH) cand este uitilizat impreuna cu compusii ce au in structura lor radicalii hidroxi-, amino- si carbonil. De asemenea, poate forma un aduct (amestec cristalin n care o substan este nglobat n alt substan) cu acesti compusi. Este adesea folosit in tuburile de uscare, deoarece poate fi gasit si sub forma granulara. Sulfatul de calciu (n=0.5):. pentru a putea usca o solutie, trebuie adaugata o cantitate mare din aceasta substanta Desi are o capacitate scazuta, actioneaza foarte rapid. Este folosit ca agent de uscare in exicatoare si pentru a usca aerul in care se desfasoara o reactie sensibila la apa. Sulfatul de magneziu (n=7): are o capacitate ridicata, usuca complet si este rapid. Se gaseste sub forma de pudra si trebuie filtrat dupa utilizare.Este utilizat mai ales in cazul eterului dietilic si nu este recomandat pentru acetatul de etil. Carbonatul de potasiu: se poate combina cu acizi si fenoli. Nu trebuie folosit pentru a usca solutiile ce contin acizi decat daca se doreste si indepartarea acestora Sulfatul de sodiu (n=10): este cel mai utilizat agent de uscare. Are aceeasi capacitate ca sulfatul de magneziu, dar nu actioneaza la fel de rapid si nu indeparteaza complet apa din solutii.

Granulele de sulfat de sodium reactioneaza mai greu, acesta putand fi usor indepartat din lichide prin decantare (fara a mai fi nevoie de filtrare). Absoarbe si alti compusi polari (de ex:alcoolii). In cazul celor mai utilizati agenti de uscare, cum ar fi sulfatul de sodiu sau de magneziu, cristalele lor formeaza bulgari in reactie cu apa. . Dupa o scurta perioada, acestia pot fi usor indepartati prin filtrare sau decantare,. Astfel apa din solutie este indepartata aproape total... Acesti agenti de uscare se adauga in solutie folosind o spatula. Apoi aceasta se agita si apoi se lasa sa se limpezeasca. Daca solutia este uscata, atunci in ea ar trebui sa se observe cristale de sulfat de sodiu sau de magneziu. Altfel, se mai adauga o cantitate mica de agent de uscare si se repeta procesul. Cand solutia devine uscata, agentul de uscare se indeparteaza prin filtrare. Important! Una dintre principalele probleme este accea ca agentii de uscare nu absorb doar apa, ci si alti compusi polari. Trebuie astfel evitata adaugarea in exces a unui agent de uscare pentru a nu face posibila absorbirea compusului organic, mai ales daca acesta este polar. Desi apa are o afinitate ridicata in randul agentilor de uscare, adaugarea lor in exces duce deseori la rezultarea unei cantitati mai mici de produs. Cum stiu ca am adaugat o cantitate suficienta de agent de uscare? Inainte de adaugarea agentului de uscare, stratul organic trebuie separat pe cat posibil de cel apos. Nu este relevanta adaugarea agentului de uscare daca solutia are la suprafata stratul organic, iar dedesubt se afla cel apos. De asemenea, trebuie verificat daca stratul organic nu contine o cantitate semnificativa de apa. Uscarea unui compus organic este un proces ce necesita un anume timp pentru a deveni complet. Pentru a proceda cat mai corect, se poate adauga la inceput o cantitate mica de agent de uscare. Apoi amestecul se agita si se lasa la limpezit. Daca solutia este transparenta si daca mai plutesc cristale de agent de uscare, atunci aceasta este uscata in mod rezonabil. In caz contrar, amestecul se mai lasa sa se linisteasca si apoi se reexamineaza. Daca solutia nu este clara, se mai adauga o cantitate mica de agent de uscare si se repeta procedura de mai sus Cum stiu cand in solutie nu mai exista apa? In prima faza, amestecul este putin laptos din cauza picaturilor mici de apa. De cele mai multe ori, solutia devine limpede atunci cand este uscata. De asemenea, daca agentul de uscare nu mai pluteste in solutie cand aceasta este agitata, acest lucru inseamna ca solutia este lipsita de apa. Ce fac atunci cand solutia este uscata? Din moment ce procesul este reversibil la temperaturi ridicate, agentul de uscare trebuie separat de solutie. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unei piepete Pasteur in cazul in care este folosita o cantitate mica de solvent (<5 mL). Pentru cantitati mai mari, se poate utilize decantarea sau filtrarea. Apoi solventul poate fi indepartat sau se poate distila lichidul. Delicvescenta si eflorescenta O solutie este delicvescenta cand formeaza o solutie sau o faza lichida in aer liber. Conditia esentiala este ca presiunea vaporilor solutiei saturate a hidratatului superior la temperature normala sa fie mai mica decat presiunea partiala a vaporilor de apa din atmosfera. Apa va fi absorbita de substanta, care ulterior se va lichefia trepta pana ce va ajunge la stadiul de solutie saturate; vaporii de apa vor continua sa fie absorbiti de aceasta pana cand se va forma o solutie nesaturata ce va avea presiunea vaporilor egala cu presiunea partiala a vaporilor de apa din aer. Pentru ca presiunea vaporilor solutiei saturate sa fie suficient de scazuta, substanta trebuie sa fie extreme de solubila in apa.(Clorura de calciu, clorura de zinc, hidroxidul de potasiu, etc.). Doar acest tip de substante sunt delicvescente. Ex: Clorura de calciu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de sodium O sare hidratata este eflorescenta cand pierde cantitatea de apa si se transforma intr-o pudra atunci cand este expusa in aer liber. Eflorescenta va aparea cand presiunea vaporilor sistemului este mai mare decat presiunea vaporilor din atmosfera. Ex:Carbonatul de sodium, sulfatul de sodium, fosfatul acid de sodiu Delicvescenta si eflorescenra au proprietati relative,

deoarece acestea depend de existenta propriu-zisa a vaporilor de apa in atmosfera, care variaza considerabil in functie de loc si timp. O substanta higroscopica este acea substanta care are proprietatea de a absorbi umiditatea din atmosfera. Totii compusii delicvescenti sunt higroscopici, dar exista substante higroscopice care absorb vapori de apa fara a fi delicvescente. Majoritatea substantelor uscate, mai ales pulberile fine, sunt foarte putin higroscopice. Oxidul de cupru si varul nestins sunt cele mai cunoscute substante higroscopice. Termenul se foloseste nu doar pentru substantele solide, ci si in cazul lichidelor, cum ar fi: Acidul sulfuric concentrate, alcoolii etilici, apa grea (oxidul de deuteriu), metilul absolut.