SCOALA POSTLICEALA F.E.G. DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Curs nr.

COMPETENTE SPECIFICE MODULULUI NURSING IN REUMATOLOGIE

Modulului NURSING IN REUMATOLOGIE i sunt corespunzatoare urmatoarele competente: C1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale. C2. Identifica probelemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale. C3. Elaboreaza planul de ngrijire (nursing). C4. Aplica interventiile proprii si delegate. C5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

C1. ANALIZEAZA SEMNELE SI SIMPTOMELE SPECIFICE PACIENTILOR CU AFECTIUNI REUMATOLOGICE

Reumatismul este o afectiune care intereseaza predominant articulatiile. Acest termen deriva de la cuvntul grec rheuma = curgere; termenul vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau schimbator al atingerilor articulare. Bolile reumatismale au o frecventa crescuta si sunt ntalnite la orice etapa de varsta. Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze diferite: cunoscute (microbiene sau nemicrobiene) si necunoscute

inca. Desi in acceptiunea larga si curenta a notiunii termenul de reumatism a devenit aproape sinonim cu suferinta articulara, trebuie sa spunem totusi ca exista forme de reumatism si nearticulare, acolo unde este tesut conjunctiv (ex. muschii). De aici si cea mai acceptabila clasificare, care imparte reumatismul ca boala, in doua mari categorii, si anume: articular si nearticular (abarticular). Descoperirile in domeniul imunologiei, inflamatiei, structurii si metabolismului tesutului cartilaginos au contribuit enorm la dezvoltarea reumatologiei. Patologia reumatismala cuprinde manifestari ale caror mecanisme sunt de natura imunologica, inflamatorie, degenerativa, ischemica si dismetabolica, care afecteaza structurile aparatului locomotor ( extremitati osoase, tendoane, capsula, muschi, burse). Aceste procese tulbura functia locomotorie prin aparitita unor fenomene distructive cartilaginoase, osoase, capsulo-ligamentare. Apar astfel pozitii vicioase, achiloze, luxatii, subluxatii, instabilitatii, care au potential invalidant, generand pierderea capacitatii profesionale si autoservirea. Bolile reumatismale nu trebuie privite doar prin prisma afectarii aparatului locomotor, ci si prin cea a numeroaselor si frecventelor determinari viscerale (pulmonare, hepatice, cardiace, oculare etc.). Aceste boli constituie una din cauzele de suferinte fizice si pierderi economice pe motiv de incapacitate temporara de munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale individului, familiei si comunitatii. Diagnosticul bolilor reumatismale se sprijina in egala masura pe anamneza, pe examenul clinic general al bolonavului si pe cel al aparatului locomotor. Acuzele bolanvului cu o afectiune reumatologica sunt in principal: Durerea articulara (artralgia) de tip mecanic/inflamator Redoarea articulara Tumefactia articulara Durerea musculara (mialgia)

Impotenta functionala articulara sau musculara Scaderea fortei musculare Dureri osoase Cracmente Deformare articulara Atrofia musculara Modificarea mobilitatii articulare.

Durerea este simptomul dominant care poate avea diferite cauze, asociindu-se unor boli (durerea din bolile inflamatorii, durerile din patologia coloanei vertebrale, durerea extrarticulara la nivelul insertiilor tendinoase si musculare, durerea de tip nevralgic). De la inceput se precizeaza sediul durerii, adica localizarea care poate fi osoasa sau articulara, la articulatiile mici sau mari, persistand la o singura articulatie sau migrand de la o articulatie la alta. Durerea aparatului locomotor poate fi directa (exprima suferinta structurilor sale), iradiata (gonalgia din coxartoza), si proiectata (in ulcerul gastric, durerea poate apare lombar). Conditiile de aparitie ale durerii si caracteristicile durerii: - La inceputul miscarii, dimineata la trezire este insotita si de redoare matinala. - Permanent - Poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian - Poate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de alcool in accesul de guta, diferentiind-o de durerea din puseul reumatismal. Factorii de agravare ai durerii reumatismale sunt frigul, umezeala, schimbarile meteo, efortul, iar factorii de ameliorare sunt repausul si caldura locala. Redoarea articulara reprezinta senzatia de intepenire articulara dureroasa; daca bolnavul o percepe mai ales matinal, cu o durata de cel putin 30 de minute, poarta numele de redoare matinala. Bolnavul poate percepe aceasta

senzatie numai la debutul miscarii (dupa o perioada de reapaus) cu disparitie dupa primele miscari, fapt ce este cunoscut sub numele de deruginirea articulara si se intalneste in artoze. Uneori redoarea este permanenta si accentuata (stransa) si poate fi localizata la nivelul articulatiilor mici de la maini si picioare in poliartrita reumatoida si in regiunea dorsala si apoi lombara in spondilita anchilopoetica. Anchiloza este expresia extrema a redorii. Durerea musculara (mialgia) este o acuza frecventa si este expresia directa a leziunilor musculare sau are origine osteoarticulara si se poate insoti de contractura musculara. Tumefactia articulara este un semn obiectiv si se poate insoti de toate semnele inflamatiei (dolor, rubor, calor), articulatie rosie, calda si marita de volum in R.A.A. sau se insoteste de durere si afectare functionala cu o durata de cel putin 6 saptamani in artrita cronica. Incapacitatea sau impotenta functionala articulara si musculara este frecventa, ea insoteste procesele inflamatorii, degenerative, abarticulare, mecanice si imbraca aspecte variate, de la simpla jena articulara pana la pierderea partiala sau totala a functiei segmentului sau aparatului locomotor in intregime. Ea se poate localiza la nivelul centurii membrelor sau la coloana vertebrala in spondilita anchilozanta si la nivelul segmentelor distale in poliartrita reumatoida. Se poate pierde capacitatea de mers, se poate anula autonomia bolnavului transformand bolnavul untr-un depnedent familial si social. Deformarea articulara este cauzata de prezenta osteofitelor sau a exostozelor osoase si apare in poliartrita reumatoida la maini si la picioare. Atrofia musculara se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa si incepe la muschii interososi ai mainilor.

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Cursul nr.2

C2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENTA SI STABILIREA DIAGNOSTICELOR DE NURSING

2.1. CULEGEREA DATELOR se realizeaza in functie de pacient si de patologie. Culegerea datelor constituie primul contact al asistentei medicale cu pacientul si presupune colectarea informatiilor subiective si obiective privind starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului evaluat, atat in prezent cat si anterior momentului evaluarii. Culegerea datelor se poate realiza prin diverse metode si anume: - observatia pacientului si sesizarea directa a surselor de dificultate ale acestuia - anamneza sau interviul formal sau informal cu pacientul este metoda in urma careia se obtin date importannte si anume: o Se obtin date importante despre manifetarile de dependenta semnalate De exemplu, in cazul unei paciente cu poliartrita anamneza trebuie sa cuprinda urmatoarele date: varsta debutul bolii antecedente familiale (cazuri de poliartrite in familie) antecedente personale (amigdalite frecvente in copilarie)

 dieta medicatia utilizata expunerea la toxice o Se obtin informatii despre istoricul bolii, antecedentele patologice si familiale - cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de iesire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, retete, etc.), - discutii cu membrii echipei medicale si cu apartintorii, - examen fizic general efectuat de catre medic. Circumstante de aparitie ale afectiunilor aparatului locomotor: Procese inflamatorii (bursita, tendinita) Focare de infectie amigdaliene, dentare, bronsice determina afectiuni reumatismale, care, dupa vindecare, pot lasa leziuni sinoviale, cartilaginoase, poliarticulare Infectii amigdaliene, panaritii, furunculi, infectii

tegumentare superficiale pot constitui locuri de plecare a infectiei spre sistemul osos (ex.osteomileita). Infectiile cu Bacilul KOCH produc tuberculoza osoasa si osteoarticulara Tulburarile hormonale: - In menopauza apare osteoporoza - excesul sau lipsa hormonului de crestere duce la leziuni proliferative, respective distructive ale osului si cartilajului conjunctiv si articular afectiunile metabolice diabetul perturba metabolismul

- accidentele rutiere, casnice, la locul de munca au drept consecinte aparitita fracturilor, luxatiilor, entorselor, rupturi de tendoane, muschi, ligament. Factorii de risc, delcansatori sau agravanti pot fi: -varsta: - la nastere copiii pot prezenta malformatii congenitale la nivelul aparatului locomotor (picior stramb, luxatie de sold) - la copii sunt frecvente fracturile si deformarile dupa rahitism - in perioada pubertatii pot aparea: deformatii din cauza tuberculozei, osteomielitei, tumori osoase; tulburari de crestere (apofizite) si deformari ale coloanei vertebrale (cifoze,scolioze). - la adult sunt frecvente luxatiile, fracturile, afectiunile osteoarticulare de natura infectioasa, afectiuni degenerative. - varstnicii, din cauza proceselor fiziologice de resorbtie prezinta diverse fracturi si afectiuni osteo-articulare cu evolutie severa. Chiar simpla inactivitate a varstnicului provoaca durere si mobilitate articulare redusa. - sexul: - luxatia coxo-femurala se intalneste mai frecvent la fetite - la femei in perioada de menopauza sunt mai frecvente afectiunile cu caracter degenerative, osteomalacia, spondiloza - la barbati, este mai frecventa osteopatia deformanta - conditiile de habitat: - frigul accentueaza durerile articulare si muscular - ocupatia: - la jucatorii de tenis epicondilita - la fotbalisti, balerini rupture de menisc - la pianisti tenosinovite

- cei care lucreza in constructii sau presteaza munca fizica grea hernia de disc cervicale sau lombare. - alimentatia excesiva: - obezitatea afecteaza articulatiile portante, coloana vertebrala, ingreuneaza procesul de recuperare - imobilizare unui segment: - atrage dupa sine atrofii musculare, rigiditate articulara. - malformatii congenitale: - la un pacient cu picior stramb congenital aplecarea spre spate in timpul mersului accentueaza lordoza lombara. 2.1.1. Manifestari de independenta: - pacient constient - pozitia corpului si a membrelor este corecta - pacientul isi poate indeplini singur activitatile zilnice (spalat, pieptanat, imbracat, dezbracat) - mobilitate pstrat (observam capacitatea de deplasare a pacientului si de transfer de pe o suprafata pe alta inclusiv mobilitatea articulatiilor) - tegumente si mucoase normal colorate, - semne vitale (R, P, T.A.,D) in limite normale, - absenta durerii, - somn odihnitor, - alimentatie adecvat, - constitutie normal, 2.1.2. Manifestari de dependenta in functie de boala, de afectiunea reumatismala (semne si simptome): - bursita (inflamatia bursei seroase):

- sindrom inflamator (durere locala, tumefactie, caldura locala, roseate) dolor, calor, rubor. - febra - limitarea miscarilor - epicondilita si tendinita (inflamatia tendoanelor) - durere localizata, de obicei la cot, accentuata la apasare sau la miscarea de supinatie si pronatie a mainii - edem al cotului - osteomielita (infectie articulara produsa cu ocazia unor traumatisme deschise, interventii chirurgicale, plagi prin arme de foc) - durere la nivelul articulatiei, exacerbate la apasare sau miscare; oblige pacientul sa adopte pozitie antalgica - febra ridicata - frison - puls accelerat - tumefactie la inceput in zona articulatiei apoi spre mijlocul segemntului lezat - impotenta functionala - slabiciune, oboseala - in osteomielita coloanei vertebrale starea generala a pacientului este grav alterata - VSH crescuta - leucocite crescute - osteoporoza (scaderea masei osoase) - fagilitate osoasa - fracturi frecvente - dureri (frecvente la nivelul coloanei vertebrale)

- deformari ososase (cifoza, scolioza) prin tasarea sau deformarea verterbrelor - calcemie scazuta, fosfatemie scazuta - hipercalciurie - osteopatia deformata (boala Paget deformarea progresiva a oaselor de etiologie neclarificata - dureri osoase (frecvent la oasele gambei, coloanei vertebrale, bazinului); de intensitate redusa (surda) - deformari osoase prin ingustarea spatiilor medulare si deformarea osului in exterior sau sub actiunea greutatii datorita scaderii rezistentei oaselor - caldura locala - tuberculoza osoasa si osteoarticulara (infectie cu bacilul KOCH la nivelul unui os sau articualatii) - simptomele apar insidios - fenomene generale: debilitate, scadere ponderala, oboseala, ina pententa, subfebrilitati, transpiratii nocturne a) osteoartrita tuberculosa a coloanei vertebrale (morbul lui Pott) intalnim urmatoarele semen si simptome: - durere locala in regiunea dorso-lombara, care este intensificata si permanenta dupa aparitita deformarilor osoase; este frecventa noaptea - contractura musculara pe partile laterale ale vertebrelor afectate care duc la imobilizarea zonei in timpul miscarilor active si pasive - deformari osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale - modificari ale conformatiei toracelui

- odata cu tasarea corpului vertebral, procesul tuberculos se extinde pe vertebra vecina si pe tesutul paravertebral sub forma unui infiltrate si abces rece - impotenta functionala - paralizia membrelor inferioare (complicatie a evolutiei bolii) b) osteoartrita tuberculoasa coxofemurala - durere intense localizata in regiunea soldului care iradiaza uneori spre genunchi - mers cu dificultate (schiopatat) prin evitarea antrenarii depline a articulatiei - atrofii muscular la nielul fesei - abces rece in zona fesiera - ruptura muscular: - durere intens aparuta brusc - impotenta functionala - hematom intre capetele muschiului ca urmare a lezarii vaselor sangvine - deformare la nivelul rupturii cu o depresiune in dreptul hematomului - echimoza. DE RETINUT! Culegerea datelor va include si obtinerrea informatiilor referitoare la: Modul de instalare a problemelor Masuri luate pentru atenuare Eficienta acestor masuri Efectul asupra dinamicii familial si sociale

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Cursul nr.3

2.2.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR :

In aceasta etapa asistentul medical analizeaza problema de sanatate, caractersiticile ( care sunt cauzele, sursele de dificultate ) si selecteaza diagnosticul de nursing. 2.2.1. Probleme de dependenta: Durerea este prezenta in majoritatea afectiunilor aparatului locomotor; indiferent de intensitatea ei, durerea atenueaza dorinta pacientului de a desfasura o activitate si predispune astfel ala complicatii ale imobilitatii Intoleranta la miscare Alimentatie inadecvata prin deficit Imobilitate Vulnerabilitate fata de pericole Disconfort din cauza durerii sau imobilizarii in aparatul gipsat, a unor pozitii terapeutice (extensii, tractiune) sau a deformarilor osoase, poate fi rezultatul durerii neameliorate, a neutilizarii unor segemente anatomice sau a rigiditatii articulare. Potential de accidentare

 La pacientii cu un segment anatomic imobilizat, la cei care nu utilizeaza mijloace auxiliare in timpul deplasarii sau efectuarii unor activitati. Potential de complicatii - la pacientii imobilizati, exista riscul aparititei complicatiilor tegumentare, gastro-intestinale, cardiorespiratorii, renale. Deficit de autoingrijire Este consecinta imobilizarii segmentelor corpului, a

deformarilor si rigiditatii articulare, care impiedica efectuarea unor miscari Perturbarea imaginii de sine Diminuarea functiei locomotorii (consecinta multor tulburari osteo-musculare) atrage dupa sine scaderea capacitatii de efectuarea a unor activitati. In aceasta situatie, la multi pacienti scade motivatia de a face ceva, de a-si satisface nevoile fiziologice fundamentale, de a accepta modificarea dinamicii familial, schimbarea locului de munca. Perturbarea imaginii corporale -la pacientii cu deformari vizibile, cu amputatii ale unor segmente de corp - pierderea unui membru constituie o drama psihologica, pacientul fiind in situatia de a infrunta pierderea locomotorie, invaliditatea pe viata, schimbare in activitatea sociala. anxietatea

- este prezenta la multi pacienti si este legata de iminenta interventiei chirurgicale, accentuarea deformarilor, pierderea unui segment corporal, intensificarea durerii, scaderea capacitatii de efectuare a activitatilor cotidiene. 2.2.2. Surse de dificultate: - de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor, durere) - de ordin psihologic (anxietate, stres), - de ordin social - izolare - lipsa de cunostinte privind mentinerea tonusului si a fortei musculare.