Elemente din beton si beton armat ELEMENTE DIN BETON SI BETON ARMAT (pentru 1 cm grosime) Beton simplu (cu

pietris sau piatra sparta) Beton armat (cu pietris sau piatra sparta) Beton cu agregate din sparturi ceramice Beton cu granulit: - marca B 10 - marca B 1575 - marca B 75100 - marca B 150 Beton cu agregate din zgura expandata : - marca B 15 50 - marca B 50 75 - marca B 100 150 OBSERVATII : -Greutatea specifica betonului proaspat turnat se determina sporind valoarea din tabel cu 2000 N/m3. -Greutatea specifica a betonului armat de 25 000 N/m3 corespunde unei ramaturi de 1000 N/m3 beton. Calculul exact se poate face cunoscand cantitatea de armatura dintr-un m3 beton si ca greutatea specifica a betonului este de 24 000 N/m3. -Greutatea specifica a betonului armat cu armatura rigida (din laminate de otel) se determina ca suma a greutatii betonului si a armaturii dintr-un m3.

industrie Super beton de la Samsung Engineering and Construction Dupa pionieratul japonezilor, coreenii au dezvoltat un nou tip de beton, cu o rezistenta de 150 MPa. Adina ALEXE

Samsung Engineering and Construction Co. a dezvoltat o noua varianta de beton cu o rezistenta la compresiune de 150 de Mega Pascali (MPa), aceasta fiind o premiera pentru Coreea, relateaza Newsnow. Produsul a fost dezvoltat anul trecut n colaborare cu compania Asia Cement Co. si folosit pentru prima data de Samsung Engineering and Construction pentru santierul sau de la Mokdong, Seul. Betonul cu o rezistenta mare la compresiune poate avea multiple aplicatii. Poate fi folosit la constructia unor baraje mai trainice, cladiri sau canale ce pot rezista la cele mai mari furtuni si au o durabilitate mai mare n timp. n plus, sectorul de aparare ar putea fi interesat de acest material, util pentru constructia de buncare civile sau adaposturi. n final, utilizarea super betonului poate duce la reducerea costurilor de constructie, evitndu-se tot felul de reparatii necesare n cazul folosirii betonului traditional. Productia globala de beton n 2005 6 miliarde de metri cubi Betonul este un material compozit obtinut prin amestecarea cimentului cu materiale agregate si apa. Este cel mai des folosit material fabricat de om de pe pamnt. n 2005, productia globala de beton a fost de 6 miliarde de metri cubi. Mare parte din cimentul produs n tara este folosit pentru fabricarea betonului pentru constructii, a declarat un oficial din cadrul Asociatiei Industriale a Cimentului din Coreea. Aceste materiale agregate - de obicei, se foloseste nisip si pietris - se adauga amestecului de ciment si apa, conferind betonului rezistenta la presiuni compresive. Caracteristicile betonului l transforma ntr-un material ideal pentru constructii. Betonul gata preparat poate fi transportat pe distante lungi cu ajutorul betonierelor, iar rezistenta la compresiune si capacitatea de a nu se farmita permit constructia de cladiri foarte nalte. Rezistenta la extensie este de numai 10% din rezistenta la compresiune, dar cablurile de otel ncorporate n amestec pot compensa acest lucru. Att betonul, ct si cimentul trebuie sa faca fata eroziunii cauzate de apa. Acesta este un factor important mai ales n cazul podurilor si barajelor. Prin utilizarea unor cantitati variabile de ciment, agregate sau apa pot fi obtinute mai multe tipuri de beton, fiecare avnd aplicatii specifice. Betonul permeabil si cel de mare rezistenta sunt exemple de astfel de tipuri de betoane. Cel de mare rezistenta se refera n mod normal la betonul cu o rezistenta la compresiune mai mare de 40 de Mega Pascali. n mod conventional, acest tip de beton se obtine prin reducerea cantitatii de apa adaugata amestecului de ciment si agregate, dezavantajul fiind reducerea gradului de prelucrabilitate. Pentru a compensa lipsa plasticitatii sunt adaugati asa-numitii agenti super-plasticizatori. La fabricarea betonului de mare rezistenta la compresiune dezvoltat de Samsung s-au folosit diverse materiale agregate si un ciment special produs n colaborare cu Asia Cement. Pentru a spori gradul de rezistenta trebuie luati n calcul toti factorii posibili, pna la elementele chimice din compozitia cimentului. Rezistenta betonului este obtinuta prin analiza atenta a fiecarei componente. Nu exista un singur factor important atunci cnd vine vorba de sporirea gradului de rezistenta al betonului, spune Sohn Yu-shin, cercetator n cadrul Samsung Engineering and Construction. Potrivit lui Sohn, chiar daca cimentul poate lega agregatele, rezistenta nu va creste daca aceste agregate nu au o rezistenta mare la presiunea compresiva. Identificarea unui material cu proprietatile de care aveam nevoie a necesitat o munca de cercetare asidua, continua Sohn. Cimentul este fabricat n asa fel nct sa poata fi folosit

la constructia de cladiri foarte nalte si confera o stabilitate sporita a agregatelor. Coreea detine una dintre cele mai bune tehnologii n ceea ce priveste productia unui ciment de nalta calitate, apreciaza Kim Tae-Jin, reprezentant al companiei Asia Cement. Rezistenta demonstrata de 187 MPa Desi rezistenta declarata a noului tip de beton este de 150 de Mega Pascali, experimentele au aratat ca materialul poate rezista la o presiune de pna la 187 de Mega Pascali. Rezistenta betonului n conditii de experimentare nu este cea reala deoarece conditiile de mediu la care este supus betonul nu sunt constante. Pna n prezent, Japonia este singura tara, n afara de Coreea, care a folosit betonul cu o rezistenta de 150 de Mega Pascali pentru constructii. Japonia a dezvoltat aceasta noua tehnologie n 2003 si a fost folosita pentru prima data n luna februarie. Desi rezistenta betonului japonez si a celui coreean este aceeasi, pentru obtinerea acelorasi rezultate s-au folosit materiale si metode diferite. Totusi, efectul comercial al noului beton ar putea sa nu fie evident imediat.

Modernizarea si cresterea puterii de tractiune a materialului rulant petrecute de-a lungul ultimilor ani au impus gasirea unor solutii de adaptare a suprastructurii caii ferate la noile solicitari. Calea ferata este impartita, in mod conventional, in infrastructura - formata din terasamente, poduri, podete, tuneluri, ziduri de sprijin etc., si suprastructura - sine, material marunt de cale, traverse, dispozitive contra deplasarii caii si prisma din piatra sparta. Cercetarile realizate de specialistii Autoritatii Feroviare Romane (AFER), in colaborare cu cei din CFR SA, s-au indreptat spre proiectarea, experimentarea si executarea unor tipuri noi de traverse - din beton precomprimat -, care sa corespunda conditiilor impuse de sporirea sarcinii pe osie, sa permita circulatia trenurilor cu viteze mari si lucrari de intretinere minime. Ca parte componenta a suprastructurii caii, traversa ocupa un rol determinant in mentinerea stabilitatii si a geometriei caii. In Romania sunt utilizate, in prezent, traverse din lemn, din metal si din beton. Tipurile de traverse din beton folosite pe liniile cu ecartament normal (1.435 mm) sunt: - traverse din beton precomprimat pentru sistemele de prinderi elastice PANDROL FASTCLIP si VOSSLOH W14 - pentru sine de tip UIC60 si R65; T13, T18A, T29 si T31 pentru sina de tip S49 si 54E; - T17, T26, T30 si T32 - pentru sina de tip UIC60 si R65. Pe liniile cu trafic scazut si cu viteze de circulatie reduse pe care circula material rulant cu acces pe infrastructura publica, pe langa tipurile de traverse mentionate mai sus, se pot folosi si traverse: Ts I - pentru sina tip 40 si Ts 13 si T I - pentru sina tip S49 si 54E. Pe liniile incalecate (avand ecartamentul de 1.435 mm si de 1520 mm) se utilizeaza: T19 si T20 - pentru sina S49 si 54E si T 21 - pentru sina tip UIC60 si R65. Tipurile de traverse care se folosesc pe liniile de cale ferata cu trafic scazut si cu viteze de circulatie reduse pe care circula material rulant cu acces pe infrastructura publica cu ecartament larg (1.520 mm) sunt: T22 si T24 - pentru sina tip S49 si T23 pentru sina tip UIC60 si R65.

La schimbatoarele simple sunt utilizate traversele tip ST1 ST29, la podurile cu cuva de balast, cele de tip P1 si P2, iar cele pe linii situate in curbe cu contrasina: Tc 18A pentru sina tip S49, Tc 26 - pentru sina tip UIC60 si R65, Tc 31 - pentru sina tip S49 si Tc 32 pentru sina tip R65. Traversele din beton precomprimat sunt mai rigide si, totodata, mai sensibile la socuri decat cele din lemn; prin urmare, prinderile trebuie sa fie elastice pentru a inlatura, in cat mai mare masura, acest inconvenient. Principiul prinderilor elastice este mentinerea in prindere a unei tensiuni permanente, datorita careia sina este presata pe traversa chiar atunci cand are deplasari orizontale sau verticale. De altfel, tendinta generala actuala este aceea de a inlocui prinderile rigide cu prinderi elastice. Pe Coridorul IV paneuropean, pe sectiunea romaneasca aflata acum in faza lucrarilor de reabilitare, se utilizeaza traverse din beton comprimat cu sistem de prindere de tip PANDROL FASTCLIP sau de tip VOSSLOH W14, omologate sau agrementate in ultimii ani, proiectate pentru viteze de circulatie de 200 km/h si o sarcina pe osie de 25 t. Daca pentru traversele necesare realizarii suprastructurii caii in aliniament si in curbe cu raze mai mari de 350 m se cunosc modul de functionare si comportarea in timp a sistemelor de prinderi elastice, pentru calea in curbe cu raze mici sunt necesare adaptari ale traverselor si ale elementelor componente ale prinderilor, precum si urmarirea lor in exploatare. In general, pe restul retelei feroviare romanesti se folosesc alte tipuri de traverse din beton precomprimat (de regula, cu prindere rigida), care s-au dovedit functionale in timp. Acum a aparut necesitatea adaptarii acestor tipuri de traverse pentru a permite echiparea lor cu sisteme de prindere elastica. Acest fapt ridica probleme atat proiectantului, cat si fabricantului de traverse. Pentru reducerea cheltuielilor legate de intretinerea si repararea caii, date fiind calitatile prinderilor elastice, CFR SA a demarat, impreuna cu AFER, un program de studii pentru gasirea unor solutii de traverse adaptate la prinderile elastice. Au fost identificate, astfel, posibilitati de modificare a traverselor existente, precum si pentru realizarea unor noi tipuri de traverse din beton precomprimat. 1. Traverse din beton precomprimat utilizate in curbe, adaptate la sisteme de prinderi elastice traversa T 18A pentru sistemul de prindere elastica VOSSLOH W14

- poate fi folosita in alcatuirea suprastructurii caii cu ecartament normal (1.435 mm) cu sina tip 49, in curbe cu raze cuprinse intre 350 si 1.000 m; - viteza maxima de circulatie - in functie de raza curbei, conform Instructiei 314. Caracteristicile tehnice ale traversei: clasa de rezistenta a betonului C40/50; - armatura - tip LBP 3 3 mm (masa = 4,9 kg) si OL 00 2,5 mm (masa = 0,46 kg); forta de pretensionare 360 kN; traversa T26 pentru sistemul de prindere elastica VOSSLOH W14

- poate fi folosita la suprastructura caii cu ecartament normal cu sina tip UIC60 sau R65, in curbe cu raze cuprinse intre 401 si 1.000 m; - viteza maxima de circulatie - in functie de raza curbei, conform Instructiei 314. Caracteristicile tehnice ale traversei: clasa de rezistenta a betonului C40/50; - armatura - tip LBP 3 3 mm (masa = 4,9 kg) si OL 00 2,5 mm (masa = 0,46 kg); forta de pretensionare 360 kN; traversa T26 pentru sistemul de prindere elastica PANDROL FASTCLIP

- poate fi folosita la suprastructura caii cu ecartament normal cu sina tip UIC60 sau R65, in curbe cu raze cuprinse intre 401 si 1.000 m; - viteza maxima de circulatie - in functie de raza curbei, conform Instructiei 314. Caracteristicile tehnice ale traversei: clasa de rezistenta a betonului C40/50; - armatura - tip LBP 3 3 mm (masa = 5,1 kg) si OL 00 2,5 mm (masa = 0,46 kg); forta de pretensionare 360 kN; traversa T27 pentru prindere K

- poate fi folosita la suprastructura caii cu ecartament normal cu sina tip UIC60 sau R65, in curbe cu raze egale sau mai mici de 350 m; - viteza maxima de circulatie - in functie de raza curbei, conform Instructiei 314. Caracteristicile tehnice ale traversei: clasa de rezistenta a betonului C45/55; - armatura - preintinsa, cu 12 corzi SBPI 3 mm, impletita in trei (masa = 5,1 kg) si freta de la capetele traversei din OL 00 3 mm (masa = 0,33 kg);

forta de pretensionare 360 kN; dibluri B5 din polietilena de inalta rezistenta; traversa T27 pentru sistemul de prindere elastica PANDROL FASTCLIP

- poate fi folosita la suprastructura caii cu ecartament normal (1.435 mm) cu sina tip UIC60 sau R65, in curbe cu raze egale sau mai mici de 350 m. Caracteristicile tehnice ale traversei: clasa de rezistenta a betonului C45/55; - armatura - preintinsa, cu 12 corzi SBPI 3 mm, impletita in trei (masa = 5,1 kg) si freta de la capetele traversei din OL 00 3 mm (masa = 0,33 kg); forta de pretensionare 360 kN; traversa T27 pentru sistemul de prindere elastica VOSSLOH W14

- poate fi folosita la suprastructura caii cu ecartament normal cu sina tip UIC60 sau R65, in curbe cu raze egale sau mai mici de 350 m. Caracteristicile tehnice ale traversei: clasa de rezistenta a betonului C45/55; - armatura - preintinsa, cu 12 corzi SBPI 3 mm, impletita in trei (masa = 5,1 kg) si freta de la capetele traversei din OL 00 3 mm (masa = 0,33 kg); - forta de pretensionare - 360 kN. 2. Traverse din beton precomprimat pentru schimbatoare de cale, cu prindere rigida sau elastica

Acest tip de traverse se pot folosi la alcatuirea suprastructurii pentru aparatele de cale: S60 - 300 1:9 Af, S49 - 190 1:9 Af, S49 - 125 1:6,6, S49 - 70 1:5 Ac, la o viteza maxima de circulatie pe linie directa de 200 km/h. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de traverse vor respecta prevederile din caietul de sarcini Traverse din beton precomprimat pentru aparatele de cale. Forma acestei traverse este de grinda pretensionata cu sectiune transversala

constanta, iar clasa de rezistenta a betonului - C45/55. 3. Traverse din beton precomprimat pentru poduri cu cuva din balast, cu sistem de prindere elastica PANDROL FASTCLIP sau VOSSLOH W14

Pentru liniile care trec peste poduri cu cuva de balast, realizarea suprastructurii caii cu traverse din beton precomprimat cu sistem de prindere elastica presupune reconsiderarea alcatuirii contrasinei astfel incat sa permita fixarea acestui tip de traverse. Pentru rezolvarea acestei probleme, AFER a prezentat, in studiul intitulat Sisteme noi de contrasine pentru podurile cu cuva de balast, noi solutii, propunand utilizarea a doua tipuri de traverse, adaptate atat sistemului de prindere elastica PANDROL FASTCLIP, cat si celui VOSSLOH W14. 4. Traverse traversa lata cu prindere K neconventionale

Acest tip de traversa a fost initial proiectat in 1975 la ICPTT si a fost destinat montarii in tuneluri. S-a constatat insa ca poate fi utilizat si in linie curenta, in zonele cu terasamente cu o capacitate portanta redusa, sau pe liniile pe care se transporta materiale pulverulente, unde exista posibilitatea colmatarii prismei caii. Traversa lata are urmatoarele dimensiuni geometrice: lungime = 2,5 m, latime = 0,54 m, inaltime in axul sinei = 19,5 cm, inaltime in mijlocul traversei = 13,5 cm si inaltimea traversei la capete = 12,5 cm. Utilizarea acestui tip de traversa conduce la urmatoarele avantaje: - suprafata mai mare de rezemare (presiunile pe piatra sparta scad la 2,82 kg/cm) sporeste capacitatea portanta a caii si stabilitatea aceasteia in plan orizontal, prin cresterea suprafetei frontale si prin marirea frecarilor pe talpa traversei; - elimina posibilitatea colmatarii prismei caii (prin acoperirea cu traverse late asezate joantiv si protejarea spatiului dintre traverse), iar prin dirijarea apelor de precipitatii spre exteriorul platformei caii se realizeaza reduceri importante la cheltuielile de intretinere, compensand costul initial, mai mare, al caii pe traverse late. Traversa lata poate fi adaptata si la sistemul de prindere elastica PANDROL FASTCLIP si la cel VOSSLOH W14. traversa cadru din beton precomprimat

permite adaptarea caii cu prisma din piatra sparta la necesitatile actuale de exploatare, asigurand un suport cu o rigiditate egala in orice punct si cu o stabilitate mult sporita; poate fi adaptata atat la sistemul de prindere elastica PANDROL FASTCLIP, cat si la cel VOSSLOH W14. Caracteristici tehnice: forma dublu H; - dimensiuni - lungime = 2,6 m, latime = 0,95 m, inaltime in axul sinei = 26,5 cm pentru prindere VOSSLOH W14 si 25,3 cm pentru prindere PANDROL FASTCLIP, inaltime in mijlocul componentei longitudinale = 18 cm; clasa de rezistenta a betonului C45/55; - armatura preintinsa, pe doua directii, componente longitudinale, cu 12 corzi SPBI 3 mm, impletita in trei, si componente transversale, cu opt corzi SPBI 3 mm, impletita in trei; forta de pretensionare 360 kN. Multitudinea tipurilor de traverse enumerate mai sus arata ca ele pot fi adaptate relativ usor si cu diverse avantaje, in functie de zonele de cale in care sunt asamblate, precum si fata de celelalte elemente componente ale suprastructurii si ale infrastructurii, deoarece calea ferata este un sistem unitar, ale carui elemente trebuie sa lucreze solidar, modificarea numai a unei singure componente putand produce dezechilibre in functionarea caii in ansamblul ei. De aceea, studiile si proiectele realizate de institutiile abilitate in acest sens, asa cum este si AFER, sunt mai mult decat utile.