ABTINEREA SI RECUZAREA

Prin abtinere se ntelege manifestarea de vointa a persoanei aflata n vreunul din cazurile de incompatibilitate de a nu participa la procesul penal n cazul n care obiectivitatea sa ar putea fi pusa la ndoiala. Pentru judecator si grefier aceasta manifestare de vointa se concretizeaza ntr-o declaratie de abtinere, care se adreseaza presedintelui instantei judecatoresti care urmeaza sa se pronunte asupra temeiniciei cererii de abtinere. n cazul admiterii, presedintele va nlocui judecatorul sau grefierul din complet cu alta persoana. Procurorul este obligat sa declare procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de ndata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. Prin recuzare se ntelege manifestarea de vointa a uneia din parti prin care se solicita ca persoana incompatibila sa nu faca parte din completul de judecata sau din constituirea instantei de judecata. Daca persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, ea poate fi recuzata att n cursul urmaririi penale ct si n cursul judecatii, de oricare dintre parti, de ndata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate (art. 51 C. proc. pen.). Cererea de recuzare se face oral sau n scris, fiind aratata fiecarei persoane a cazului de incompatibilitate invocat si a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzarii. Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecatori care compun completul de judecata. Nerespectarea acestor conditii sau recuzarea aceleiasi persoane pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsa atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constata de completul n fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat. Completul n fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive. Procedura de solutionare n cursul judecatii (art. 52 C. proc. pen.) pentru solutionarea declaratiei de abtinere si a cererii de recuzare se desemneaza un alt complet de judecata, care, va judeca n sedinta secreta, de ndata, ascultnd concluziile procurorului cnd este prezent n instanta, iar daca se gaseste necesar,si partile, precum si persoana care se abtine sau a carui recuzare se cere.

Cnd abtinerea sau recuzarea priveste cazul cnd persoanele care se abtin ori sunt recuzate sunt soti, rude sau afini ntre ei, pna la gradul al patrulea inclusiv, instanta, admitnd recuzarea, va stabili care dintre persoanele n cauza nu va lua parte la judecarea cauzei. ncheierea prin care s-a admis sau respins abtinerea, ca si aceea prin care sa admis recuzarea nu sunt supuse nici unei cai de atac. Cnd pentru solutionarea abtinerii sau a recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. n cazul n care gaseste ntemeiata abtinerea sau recuzarea si, din cauza abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata la instanta competenta sa solutioneze cauza, instanta ierarhic superioara desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala n grad cu instanta n fata caProcedura de solutionare n cursul urmaririi penale (art. 53 C. proc. pen.), asupra abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului se pronunta procurorul care supravegheaza cercetarea penala sau procurorul ierarhic superior. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. n cazul n care cererea este adresata persoanei care efectueaza cercetarea penala, aceasta este obligata sa o nainteze mpreuna cu lamuririle necesare, n termen de 24 de ore, procurorului, fara a ntrerupe cursul cercetarii penale. Procurorul este obligat sa solutioneze cererea n cel mult 3 zile, printr-o ordonanta. Cererea de recuzare care priveste pe procuror se solutioneaza n acelasi termen si n aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior. Abtinerea se solutioneaza potrivit acelorasi dispozitii amintite anterior. Dispozitiile amintite cu privire la abtinere si recuzare sunt deopotriva aplicabile expertului si interpretului. Participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori n aceeasi cauza nu constituie motiv de recuzare. DREPT PROCESUAL PENAL 1. A B I N E R E A I R E C U Z A R E A 1 .Abine rea . Abine rea este institui a prin c ar e ce l a f l a t n incompatibilitate cere s nu participe la rezolvarea unei anumite cauze penalede care se leag cazul de incompatibilitate. n alt ordine

de idei, abinerea este o autorecuzare a organului, prin ea prevenindu-se recuzarea.Pentru judector i grefier manifestarea de voin se concretizeaz ntr-odeclaraie de abinere, care se adreseaz preedintelui instanei. Procuroruleste obligat s declare procurorului care supravegheaz cercetarea penalsau procurorului ierarhic superior c se abine de a participa la procesulpenal, cu artarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abinerii.Declaraia de abinere se face de ndat ce persoana obligat la aceastaa luat cunotin de existena cazului de incompatibilitate.Declaraia de abinere (ca i cererea de recuzare) se judec de completeconstituite n compunerea prevzut de lege pentru soluionarea cauzei ncare a intervenit incidentul procedural, respectiv n compunerea de un judector n cauzele n prim instan, de 2 judectori n apel i de 3 judectori n recurs. 2 . R e c u z a r e a . Recuzarea reprezint manifestarea de voin a uneiadin pri prin care se solicit ca persoana incompatibil s nu fac parte din completul de judecat sau din constituirea instanei de judecat. n acest senslegiuitorul a stabilit c dac persoana incompatibil nu a fcut declaraie deabinere, ea poate fi recuzat att n cursul urmririi penale ct i n cursul judecii, de oricare dintre pri, de ndat ce partea a aflat despre existena cazului de incompatibilitate.Cererea de recuzare se face oral sau n scris artarea pentru fiecare.

b). Abinere Este o obligaie pe care o persoan din aparatul judiciar o are atunci cnd a luat cunotin de faptul c nu poate participa la rezolvarea cauzei penale.

c). Recuzare Dac abinerea este o iniiativ ce aparine persoanei ce se afl n una din cauzele de incompatibilitate prezentate mai sus, recuzarea este posibilitatea legal pe care o avei dumneavoastr n calitate de parte ntr-un proces penal atunci cnd apreciai c vreuna din persoanele implicate n judecarea cauzei se afl ntr-o asemenea situaie. Solicitarea 1. n calitate de parte ntr-un proces penal putei solicita recuzarea att n cursul urmririi penale ct i n faza de judecat, de ndat, ce ai aflat de existena cazului de incompatibilitate, formulnd n acest sens o cerere de recuzare. Cererea de recuzare o putei formula n scris sau oral cu artarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzrii.

2. n cursul urmririi penale, putei solicita recuzarea persoanei care efectueaz cercetarea penal, situaie n care cererea o putei adresa fie organului de cercetare penal, fie procurorului. n ambele situaii cererea de recuzare v-a fi soluionat de procuror ntr-un termen de 3 zile, printr-o ordonan. 3. Dac procesul penal n care suntei parte a ajuns n faza de judecat putei formula cerere de recuzare fie a ntregului complet de judecat, fie a uneia din membrii acestuia. 4. Cererea de recuzare se v-a soluiona de un alt complet de judecat, atunci cnd recuzarea privete o parte din membrii completului, sau de o instan superioar atunci cnd recuzarea privete ntreaga instan. Soluionarea cererii se v-a face ntr-o edin secret, iar dac instana apreciaz ca fiind necesar, se v-a proceda i la ascultarea dumneavoastr. 5. n situaia n care s-a admis cererea de recuzare, instana v-a stabili care din persoanele ce particip la judecat vor mai putea lua parte la judecarea cauzei sau crei instane egale n grad i v-a revenii cauza spre soluionare. 6. mpotriva ncheierii prin care s-a admis recuzarea nu putei formula nici o cale de atac. Abinerea i recuzarea. Abinerea i recuzarea. Art 50-C pr. Pen persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de aparticipa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea-art.51-C. Pr. Pen.-in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de oricare dintre parti de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formuleaza oral sau in scris cu aratarea cazului de incompatibilitate. Abtinera sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet in sedinta secreta fara participarea celui care se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata ascultandu-se procurorul si daca este necesar cel ce se abtine si partile. Daca se admite abtinerea sau recuzarea se va stabili in ce masura se mentin actele. Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic

superioara. Incheierea nu ste supusa nici unei cai de atac. In cursul urmaririi penale asupra cererii de abtine sau de recuzare se pronunta procurorul insarcinat cu supravegherea penala sau procurorul ierarhic superior. Procurorul este obligat sa solutrioneze cererea in cel mult 3 zile printr-o ordonanta.

Recuzarea judecatorului Judecatorul care stie ca exista vreun motiv de recuzare cu privire la persoana sa, este obligat sa il instiinteze pe conducatorul instantei si sa se abtina de la judecarea respectivei cauze civile.

Abtinerea judecatorului Judecatorul se abtine in cazurile in care exista vreun motiv de recuzare in privinta sa. Abtinerea se va judeca potrivit regulilor de procedura prevazute de lege pentru judecarea cererii de recuzare a judecatorului.

Cazurile de recuzare a judecatorului Judecatorul poate sa fie recuzat, in urmatoarele cazuri:

Cand exista vreun interes personal in judecarea pricinii civile, pentru el, pentru sotul sau, pentru ascendentii sai ori pentru descendentii sai; Cand el este sot, ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv, cu vreuna dintre partile in proces (reclamant, parat, intervenient); Cand el este sot, ruda sau afin, in linie directa sau in linie colaterala, pana la gradul al IV-lea inclusiv, cu avocatul sau cu mandatarul vreuneia dintre parti; Cand judecatorul este casatorit cu fratele avocatului sau mandatarului vreuneia dintre partile in proces, sau cand judecatorul este casatorit cu sora sotului avocatului sau mandatarului vreuneia dintre partile din proces; Cand sotul sau aflat in viata si nedespartit este ruda sau afin pana la al IV-lea grad inclusiv, cu vreuna dintre parti; Cand sotul sau, care a decedat, ori cand sotul sau de care este despartit si au rezultat copii, este ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv, cu vreuna dintre partile din procesul civil; Daca el, sotul sau sau rudele sale pana la al IV-lea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca, sau daca au o pricina in curs de judecare la instanta de judecata unde una dintre partile, aflate in proces civil, este judecator;

Daca intre el, sotul sau rudele sale pana la al IV-lea grad inclusiv si una dintre partile din proces a fost o judecata penala in ultimii 5 ani dinaintea recuzarii; Daca el este tutore sau curator al uneia dintre partile din proces; Daca el si-a spus pararea cu privire la pricina care se judeca (s-a antepronuntat); Daca el a primit de la vreuna dintre partile din proces daruri sau promisiuni de daruri, ori altfel de foloase; Daca este dusmanie intre el, sotul sau vreuna dintre rudele sale pana la al IV-lea grad inclusiv si vreuna dintre parti, sotii sau rudele partilor pana la gradul al III-lea inclusiv.

Inadmisibilitatea recuzarii Nu se pot recuza judecatorii care sunt rude sau afini ai acelora care sunt prezenti in proces in calitate de tutore, curator sau director al unei institutii publice sau al unei societati comerciale, daca acestia nu au un interes personal in judecarea cauzei civile. Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante de judecata si nu se pot recuza toti judecatorii unei sectii a instantei de judecata; Cererile de recuzare a instantelor de judecata ierarhic superioare, formulate la instanta de judecata investita cu solutionarea litigiului, sunt inadmisibile. Nu se poate formula o noua cerere de recuzare cu privire la acelasi judecator, pentru motive de recuzare care au existat si au fost solutionate la data unei cereri de recuzare anterioare.

Solutionarea cererii de recuzare Propunerea de recuzare se va face verbal, in sedinta de judecata, sau in scris, pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea dezbaterilor in proces. Daca motivele de recuzare au aparut dupa ce au inceput dezbaterile in proces, partea care este interesata sa invoce recuzarea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce a cunoscut motivele de recuzare. Judecatorul impotriva caruia s-a formulat cerere de recuzare poate declara ca se abtine. Deci abtinerea are prioritate fata de recuzare.

Instanta de judecata competenta sa solutioneze cererea de recuzare Recuzarea judecatorului se va hotari de catre instanta de judecata in fata careia s-a propus recuzarea. Din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea cererii de recuzare nu poate sa faca parte judecatorul recuzat. Daca, din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata pentru solutionarea recuzarii, cererea de recuzare se va solutiona de catre instanta de judecata ierarhic superioara. Cererile de recuzare inadmisibile se vor solutiona de instanta de judecata in fata careia au fost formulate.

Procedura de judecata a cererii de recuzare Instanta de judecata va decide asupra recuzarii in camera de consiliu, fara prezenta partilor (deci fara sa citeze partile in proces) si cu ascultarea judecatorului recuzat. Este inadmisibila proba cu interogatoriu pentru dovedirea motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va efectua niciun act de procedura, deci judecata cererii principale se va suspenda pe perioada judecarii cererii de recuzare. Incheierea data cu privire la recuzare, se va pronunta in sedinta publica. Daca s-a admis recuzarea, judecatorul se va retrage de la judecarea cauzei civile. Incheierea prin care s-a solutionat recuzarea va arata in ce masura urmeaza sa fie pastrate actele de procedura indeplinite de judecatorul care a fost recuzat. Instanta de judecata ierarhic superioara, care a fost investita cu solutionarea cererii de recuzare va hotari trimiterea cauzei civile la o instanta de acelasi grad cu instanta sesizata cu judecarea cererii principale, in cazul in care hotaraste ca este intemeiata cererea de recuzare a judecatorului. Daca cererea de recuzare este respinsa, pricina civila se va inapoia la instanta inferioara, pentru continuarea judecatii cererii de chemare in judecata principale.

Caile de atac impotriva incheierii prin care s-a solutionat recuzarea Incheierea prin care s-a admis abtinerea sau incheierea prin care s-a respins abtinerea, ori incheierea prin care s-a admis recuzarea, nu poate fi atacata. Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata numai o data cu atacarea fondului procesului. Daca instanta superioara care rejudeca fondul, constata ca cererea de recuzare a fost respinsa pe nedrept, va proceda la refacerea tuturor actelor procedurale si a dovezilor administrate la prima instanta de judecata.

Recuzarea procurorilor, magistratilor-asistenti si grefierilor Dispozitiile legale cu privire la cazurile de recuzare si la procedura de solutionare a cererii de recuzare se aplica, in mod corespunzator si procurorilor, magistratilor-asistenti si grefierilor. Acestia nu pot fi recuzati pentru motivul ca si-au spus parerea cu privire la pricina civila aflata in curs de judecata. Abtinerea este institutia prin care cel aflat in incompatibilitate cere sa nu participe la rezolvarea unei anumite cauze penale de care se leaga cazul de incompatibilitate. Potrivit art. 50 Cod procedura penala, persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine de a participa la procesul penal, cu indicarea cazului de incompatibilitate care constituie motivul abtineri. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat la cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. Expresia de indata, folosita de legiuitor, trebuie inteleasa in sensul obligatiei celui aflat in incompatibilitate de a face declaratia de abtinere imediat dupa ce a luat la cunostinta de situatia in care se afla. Obligatia de abtinere are un caracter moral si, in cazul neindeplinirii ei, cel ce sa aflat in incompatibilitate poate si sanctionat disciplinar, potrivit art.100 din

Legea 303/2004, desigur cu conditia sa fi stiut ca se afla intr-un caz de incompatibilitate si nu putea participa la rezolvarea cauzei penale. Neagu Drept procesual penal - Tratat, Editura Global Lex, 2002. N. Volonciu Drept procesual penal, Editura Didactic i Pedagogic, 1972. Gr. Gr. Theodoru, Dreptul procesual penal romn Partea general, Vol. II, Universitatea Al. I. Cuza, Iai, 1974.

a) Abtinerea Abtinerea presupune cunoasterea, de catre persoana incompatibila, a cauzei de incompatibilitate in care se afla. Potrivit art. 50 alin. 1 C.proc.pen., persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Obligatia de abtinere opereaza din momentul in care persoana incompatibila cunoasje cauza de incompatibilitate ce ar putea fi invocata impotriva sa. In acest sens, art. 50 alin. 2 C.proc.pen. arata ca declaratia de abtinere se face de ndata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. Declaratia de abtinere poate fi retrasa atunci cand: - a fost facuta din eroare. S-a apreciat ca retragerea declaratiei trebuie sa aiba loc nainte ca instanta sa hotarasca asupra abtinerii; n cursul judecatii, daca dispare cauza de incompatibiiitate. Aceasta situatie se refera la cauza penala care are ca obiect mai multe infractiuni conexe, iar privitor la aceea care determinase incom-patibilitatea, s-a dispus Tncetarea procesului penal. b) Recuzarea Recuzarea reprezinta un mod subsidiar de invocare a exceptiei de incompatibilitate, deoarece intervine atunci cand persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere.

Prin recuzare, oricare dintre parti262 si manifesta vointa printr-o cerere ca persoana incompatibila sa fie inlaturata de la judecarea cauzei. Cererea de recuzare poate fi facuta atat n cursul urmaririi penale, cat si n cursul judecatii si se poate formula oral sau scris. Cererea trebuie sa cuprinda manifestarea de vointa a partii de a recuza o anumita persoana si sa indice cazul de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii. In ce priveste termenul n care se poate face cerere de recuzare, textul art. 51 alin. 1 C.proc.pen. prevede ca aceasta trebuie sa aiba loc de indata ce partea a aflat_despre existenta cazului de incompatibilitate. in literatura juridica, s-a aratat ca, in situatia in care partea cunoaste cazul de incompatibilitate ulterior primuiui termen de judecata, in cursul desfasurarii judecatii, cererea de recuzare trebuie sa fie formulata de indata sau eel mai tarziu pana la incheierea dezbateriior etapei respective de judecata, dupa pronuntarea hotararii nemaiexistand posibilitatea recuzarii. c) Procedure de solutionare a declaratiei de abtinere si a cererii de recuzare Procedura de solutionare difera, in functie de faza procesuala in care a intervejiit abtinerea sau recuzarea. In cursul judecatii, declaratia de abtinere sau cererea de recuzare se solutioneaza de instanta care judeca cauza respectiva. Potrivit art. 52 alin. 1 C.proc.pen., abtinerea sau recuzarea judecatorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se solutioneaza de un alt complet, in sedinta secreta, fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat. Prin folosirea expresiei ,,un alt complet", iegiuitorul nu a avut in vedere modificarea lui totala, ci doar inlocuirea judecatorului incompatibil, ceilalti membri ai completuiui ramanand aceiasi, Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de ndata, ascultandu-se procurorul cand este prezent in instanta, iar, daca se gaseste necesar, si

partile, precum si persoana care se abtine sau a carei recuzare se cere. Urgenta solutionarii este motivata de scopul reluarii judecatii cat mai curand posibil. Cand abtinerea sau recuzarea priveste cazul prevazut in art. 46 si 49 alin. 1, instanta, admitand recuzarea, stabileste care dintre persoanele aratate, nu va lua parte la judecarea cauzei. in caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili in ce masura actelejndeplinite ori masurile dispuse se mentin. in ipoteza in care abtinerea sau recuzarea priveste intreaga instanta, modificarile aduse textului art. 52 alin. 5 si introducerea alin. 5 C.proc.pen., prin Legea nr. 281/2003 rezolva, pe de o parte, problemele ivite in practica judiciara in cauzul in care se recuza toti judecatorii unei instante, iar inculpatii sunt arestati, iar, pe de alta parte, se da satisfactie principiului european al dreptului la un al doilea judecator (art. 14 part. 5 din Pactul international cu privire la drepturile civile i politice si art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului i a libertatilor fundamentale). Astfel, conform art. 52 alin. 5 C.proc.pen., abtinerea sau recuzarea care priveste ntreaga instanta trebuie sa cuprinda indicarea corecta a cazului de incompatibilitate n care se afla fiecare judecator, conditie care n reglementarea anterioara nu era prevazuta. Abtinerea sau recuzarea care priveste ntreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara care, n cazul n care gaseste ntemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala n grad cu instanta n fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea. Raspunzand unor cerinte constitutional si europene, textu! art. 51 se constituie intr-o alta garantie menita sa asigure prioritatea cu care instanta trebuie sa dispuna asupra situatiilor n care exista inculpati arestati preventiv. Sub acest aspect, cand se recuza ntreaga instanta, instanta ierarhic superioara dispune cu

privire ia arestarea preventive n conditiile prevazute de lege, nainte de a se pronunta asupra recuzarii. Dupa examinarea, n sedinta secreta, a declaratiei de abt.inere sau a cererii de recuzare, instanta se pronunta printr-o mcheiere, fie n sensul admiterii, fie al respingerii abtinerii sau recuzarii. In cazul admiterii abtinerii sau recuzarii, persoana incompatibila va fi nlaturata definitiv de la judecarea cauzei, iar, n cazul respingerii, persoana respectiva va participa, n continuare la judecarea cauzei. Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei cai de atac. In cursul urmaririi penale, abtinerea sau recuzarea persoanei care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului se solutioneaza de catre procurorul care supravegheaza cercetarea penala sau de procurorul ierarhic superior. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. Atunci cand cererea este adresata persoanei care efectueaza cercetarea penala, aceasta este obligata sa o nainteze mpreuna cu lamuririle necesare, n termen de 24 de ore, procurorului, fara a ntrerupe cursul cercetarii penale. Procurorul este obligat sa solutioneze cererea n cel mult 3 zile, printr-o ordonanta. Cererea de recuzare care priveste pe procurer se solutioneaza n acelasi termen si n aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior. Abtinerea se solutioneaza potrivit dispozitiilor din alin. 3 si 4, care se aplica n mod corespunzator. In cursul judecatii, declaratia de abtinere sau cererea de recuzare se solutioneaza de instanta care judeca cauza respectiva. Potrivit art. 52 alin. 1 C.proc.pen., abtinerea sau recuzarea judecatorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se solutioneaza de un alt complet, in sedinta secreta, fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat. Prin

folosirea expresiei ,,un alt complet", iegiuitorul nu a avut in vedere modificarea lui totala, ci doar inlocuirea judecatorului incompatibil, ceilalti membri ai completuiui ramanand aceiasi, Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de ndata, ascultandu-se procurorul cand este prezent in instanta, iar, daca se gaseste necesar, si partile, precum si persoana care se abtine sau a carei recuzare se cere. Urgenta solutionarii este motivata de scopul reluarii judecatii cat mai curand posibil. Cand abtinerea sau recuzarea priveste cazul prevazut in art. 46 si 49 alin. 1, instanta, admitand recuzarea, stabileste care dintre persoanele aratate, nu va lua parte la judecarea cauzei. in caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili in ce masura actelejndeplinite ori masurile dispuse se mentin. in ipoteza in care abtinerea sau recuzarea priveste intreaga instanta, modificarile aduse textului art. 52 alin. 5 si introducerea alin. 51 C.proc.pen., prin Legea nr. 281/2003 rezolva, pe de o parte, problemele ivite in practica judiciara in cauzul in care se recuza toti judecatorii unei instante, iar inculpatii sunt arestati, iar, pe de alta parte, se da satisfactie principiului european al dreptului la un al doilea judecator (art. 14 part. 5 din Pactul international cu privire la drepturile civile i politice si art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului i a libertatilor fundamentale). Astfel, conform art. 52 alin. 5 C.proc.pen., abtinerea sau recuzarea care priveste ntreaga instanta trebuie sa cuprinda indicarea corecta a cazului de incompatibilitate n care se afla fiecare judecator, conditie care n reglementarea anterioara nu era prevazuta. Abtinerea sau recuzarea care priveste ntreaga instanta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara care, n cazul n care gaseste ntemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala n grad cu instanta n fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea.

Raspunzand unor cerinte constitutional si europene, textu! art. 51 se constituie intro alta garantie menita sa asigure prioritatea cu care instanta trebuie sa dispuna asupra situatiilor n care exista inculpati arestati preventiv. Sub acest aspect, cand se recuza ntreaga instanta, instanta ierarhic superioara dispune cu privire ia arestarea preventive n conditiile prevazute de lege, nainte de a se pronunta asupra recuzarii. Dupa examinarea, n sedinta secreta, a declaratiei de abt.inere sau a cererii de recuzare, instanta se pronunta printr-o mcheiere, fie n sensul admiterii, fie al respingerii abtinerii sau recuzarii. In cazul admiterii abtinerii sau recuzarii, persoana incompatibila va fi nlaturata definitiv de la judecarea cauzei, iar, n cazul respingerii, persoana respectiva va participa, n continuare la judecarea cauzei. Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care sa admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei cai de atac. In cursul urmaririi penale, abtinerea sau recuzarea persoanei care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului se solutioneaza de catre procurorul care supravegheaza cercetarea penala sau de procurorul ierarhic superior. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. Atunci cand cererea este adresata persoanei care efectueaza cercetarea penala, aceasta este obligata sa o nainteze mpreuna cu lamuririle necesare, n termen de 24 de ore, procurorului, fara a ntrerupe cursul cercetarii penale. Procurorul este obligat sa solutioneze cererea n cel mult 3 zile, printr-o ordonanta. Cererea de recuzare care priveste pe procurer se solutioneaza n acelasi termen si n aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior. Abtinerea se solutioneaza potrivit dispozitiilor din alin. 3 si 4, care se aplica n mod corespunzator. Cererea de recuzare sau declaratia de abtinere a expertului sau interpretului se solutioneaza Tn aceleai conditii, sus-mentionate, functie de faza proces care intervine abtinerea sau recuzarea.