Rentors n Weimar[modificare]

Christiane Vulpius i August von Goethe. Acuarel de Johann Heinrich Meyer (1793)

Ajuns n Weimar, Goethe nu avea sentimentul de a fi acas. Situaia din Germania nu se potrivea cu cea din Italia (Din acea Italie aspectuoas, m-am ntors n aceast Germania fr chip, ... prieteni, care n loc s m consoleze, ... mai degrab m-au dus la disperare 1817). n aceast perioad Goethe o ntlnete pe tnra de 23 ani, Christiane Vulpius, o fat fr prea mult coal, care descindea dintr -o familie de academician srcit. n curnd ea va deveni iubita lui - probabil pentru c semna cu iubita din Roma.

Goethe, Schiller,Wilhelm i Alexander von Humboldt

n aceast perioad public versurile sale cele mai frumoase i facile, Rmische Elegien (Elegii romane), cu care provoac chiar indignare. Scandalul va culmina cu cstoria lui cu modesta Christiane Vulpius cu care n decembrie 1789 primete unicul fiu, din cinci, care supravieuiete, August von Goethe. n aceast atmosfer aproape ostil, intervine prietenia cu Schiller, care reuete s-l reechilibreze sufletete. n acelai an, la doi ani de la venirea lui Schiller n Weimar, la recomandarea lui Goethe, Schiller primete un post de profesor la Universitatea din Jena. Cu toate acestea, relaiile ntre cei doi rmn mai nti distanate. O mare parte a publicului nu putea nelege c Goethe, autorul lui Gtz von Berlichingen i Werther, s-a transformat n autorul lucrrilorIphigenie i Tasso. Nici comediile Der Gro-Cophta (Marele Cophta), din vara anului 1791 sau Der Brgergeneral (Generalul cetenilor), scris ntre 23 i 26 aprilie 1793 i nici nou prelucrata pies, eposul Reineke Fuchs (Vulpoiul Reineke) nu a putut sa schimbe impresia acestora. A dou cltorie n Italia, n 1790, de data asta numai pn la Veneia, s-a ncheiat cu o dezamgire. Rezultatele poetice au fost Venezianische Epigramme (EpigrameVeneiene), i convingerea c dezvoltarea craniului pornete din vertebre.

n anul 1789, Goethe dotase la Universitatea din Jena (Friedrich-Schiller-Universitt Jena) un laborator, i astfel fonda primul laborator de chimie din Europa. Catedra de chimie fiind inut defarmacistul Friedrich August Gttling. Ca promotor al evoluionismului, Goethe a emis ipoteze interesante privitoare la geneza diferitelor organe ale plantelor n lucrarea sa Die Metamorphose der Pflanze (Metamorfoza plantei, 1790); cu aceasta lucrare el justifica locul morfologiei n domeniul botanicii. Publicul ns nu avea nelegere pentru aceasta, astfel c Goethe a renunat i abia 30 de ani mai trziu a urmat nvtura oaselori.