Goethe ncerca s lege poezia, tiinele naturale, filozofia i politic.

Activiti practice i ntlnirile cu ali oameni, snt reflectate n operele sale poetice i literare. Lucrrile lui poetice, se bazeaz ntotdeauna pe ntmplri concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoaterii a lui Kant. Teza, noi nu putem recunoate obiectiv, obiectele filosofiei, doar putem s ne gndim despre cele nregistrate, erau tocmai convingeriile lui Goethe: Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulchlen (Acuma pentru prima dat mi-se pare s-mi surd o teorie).

Johann Wolfgang von Goethe

Studii ale naturii . n anii 1780, Goethe a nceput cu studierea biologiei, anatomiei i cu modul de [25] formare, a faunei i florei. Dup excursia din Italia, Goethe se dedicase cu mare angajament botanicii, geologiei, chimiei i opticii. El nsui a colectat aproximativ 23.000 exemplare. Botanic . Studiile lui Goethe asupra formele plantelor n special: Die Metamorphose der Pflanzen, 1790 (Metamorfoza plantelor, 1790), au fost recunoscute ca subiecte de ndrumare n lumea specialitilor. n domeniul botanicii, el este considerat f ondatorul morfologiei comparative. Una din descoperirile lui Goethe a fost, c nu numai frunzele verzi, ci i prile din floare sunt la fel i fructele construite din frunze. Aceast descoperire, Goethe a formulat -o n anul 1787 cu cuvintele: Vorwrts und rckwrts ist die Pflanze immer nur Blatt (nainte i napoi planta este numai frunz). Azi se vorbete de omologarea organelor. Zoologie . n domeniul zoologiei profesorul de anatomie Justus Christian Loder i-a transmis lui Goethe multe abiliti teoretice i practice. La data de 27 martie 1784 nJena, mpreun au descoperit la craniul uman osul interimar al maxilarului (lat. Os incisivum), care la om naintea naterii se mpreuneaz cu maxilarul superior (se mai numete Sutura incisiva goethei sau Os goethei). Goethe, care bnuia rudenia ntre animal i om, a cercetat mai amnunit dect toi alii, i a avut succes. nc n acea noapte, Goethe i scria lui Herder: Ich habe gefunden weder Gold noch Silber, aber was mir unsgliche Freude macht das Os intermaxillare am Menschen(N-am gsit - nici aur, nici argint, dar ceea ce mi face bucurie nespus este osul intermaxillar la om). Cu aceast descoperire n zoologie i n special laembrionul uman, Goethe credea a fi reuit s gseasc un argument decisiv pentru a dovedi rudenia ntre om i maimu. Ulterior, s-a dovedit c ,,descoperirea" cu pricina fusese fals, teoria darwinist rmnnd, pn astzi, nedemonstrat.