Anamob Inter News 3032007

BULETIN INFORMATIV CUPRINS Afaceri interne i europene Evoluia comerului exterior n regim de perfecionare activ n Romnia n primele 11 luni
2006 CRETEREA ECONOMIC I OCUPAREA PN N ANUL 2013
Piaa de capital - realizri i perspective Productivitatea muncii din Romania a ajuns la 41% din media Europeana Scapati-ne de stampila! Ministrul Agriculturii - la Bruxelles Comisia Europeana cheama Romania la raport Controale pe filiera cerealelor in Constanta Guvernul a adoptat modul de functionare al societatilor europene in Romania
Sanatatea va fi deductibila fiscal Romania este tinta preferata a investitorilor din sud-estul Europei Elvetia primeste nota de plata pentru Romania si Bulgaria Internaionale Bulgaria aresteaza 11 persoane pentru deturnarea de fonduri Sapard Banca Centrala Europeana spune 'pas' cresterilor salariale Strategia de la Lisabona Divertisment
Afaceri interne i europene Evoluia comerului exterior n regim de perfecionare activ n Romnia n primele 11 luni 2006 Analiza fenomenului de perfecionare activ (PA), n contextul globalizrii, trebuie s plece de la concretizarea sferei de cuprindere a operaiunilor de outsourcing care se refer, n general, la procurarea de inputuri materiale sau servicii din afara rii de reedin a firmei care efectueaz operaiunea. Outsourcing-ul, ca metod de lucru, ofer scurtarea perioadei de timp pentru lansarea unui nou produs, optimizarea costurilor de producie, exploatarea rapid a resurselor necesare, accesul la fora de munc specializat. Dup unele aprecieri, se consider c n comerul mondial, schimbul comercial n regim de perfecionare activ reprezint circa 40 %. Companiile din statele dezvoltate au elaborat i aplicat strategii i politici economice i comerciale pentru delocalizarea, (transferul n statele n curs de dezvoltare) unor activiti productive sau segmente ale acestora, n scopul valorificrii oportunitiilor ce deriv din avantajele comparative la nivel mondial, desigur, din raiuni de eficien economico-social i de sporire a competivitii pe pieele externe, care pentru acestea reprezint operaiuni de prelucrare pasiv. n acelai timp rile n curs de dezvoltare, prin preluarea acestor segmente, au beneficiat att de materii prime, materiale, semifabricate, ct i de documentaia tehnologic i know-how-ul necesare realizrii produselor i serviciilor contractate. Astfel oferta fcut de rile dezvoltate rilor n curs de dezvoltare, a reprezentat pentru acestea din urm o oportunitate, contribuind n acelai timp att la folosirea mai eficient a forei de munc ct i la ridicarea nivelului de trai din aceste ri. n general pentru Romnia, fenomenul de perfecionare activ (PA) a prezentat o serie de avantaje, cel mai vizibil fiind meninerea locurilor de munc n sectoarele care produceau i exportau n regim de perfecionare activ. Dar au existat i alte avantaje, precum transferul de tehnologie care a nsoit investiiile strine, creterea nivelului de calificare a forei de munc i a capacitii manageriale inclusiv n domeniul marketingului, precum i a competitivitii, conectarea la standardele de calitate i control a acestuia, specific pieelor externe, contribuia aportului valutar rezultat la diminuarea deficitului comercial i de cont curent. Principalele caracteristici ale comerului exterior derulat n primele 11 luni ale anului 2006 cu produse rezultate din perfecionarea activ sunt urmtoarele: se constat meninerea tendinei de diminuare a contribuiei comerului exterior cu produse rezultate din perfecionare, la realizarea att a exportului total ct i a importului total, n favoarea contribuiei exportului i importului definitiv;
pierderea de vitez a ritmului de cretere n cazul exporturilor implicit i al importurilor n regim de perfecionare activ a produselor textile, confecii i nclminte, fenomen datorat unui complex de factori precum diminuarea competitivitii ca urmare a creterii ctigurilor salariale, aprecierii monedei naionale dar i al puternicii concurene pe plan mondial, deinnd totui nc o pondere majoritar; ctigare de vitez a ritmului de cretere pentru comerul cu produse ale industriei construciilor de maini; cu o pondere de 40% n total PA, grupa de produse ale industriei construciilor de maini a reprezentat a doua grup de produse ca i contribuie la realizarea exporturilor i importurilor n regim de perfecionare activ dup produsele industriei uoare; comerul exterior n regim de prelucrare activ desfurat cu rile membre UE deine o pondere semnificativ, n totalul comerului exterior al Romniei n regim de perfecionare activ chiar majoritar n cazul exporturilor; n cadrul comerului desfurat cu Uniunea European, produsele industriei uoare dein cca. 50% din total produse n regim de PA; grupele care au nregistrat venituri n urma procesului de prelucrare activ sunt produsele industriei construciilor de maini cu un venit de cca 2 mld. euro, produse ale industriei uoare cu 1,7 mld. euro i produse din lemn inclusiv mobila cu 0,3 mld. euro, restul grupelor nregistrnd pierderi temporare; construciilor de maini, pe primele 11 luni ale anului 2006, a reprezentat cca 60% din total venit realizat. Din analiza evoluiei n primele 11 luni ale anului 2006, a rezultat o meninere a tendinei de diminuare a contribuiei exportului dup PA la exporturile totale pe seama majorrii participrii exporturilor definitive, ajungnd la 45,1% comparativ cu 48,0% ct a reprezentat n primele 11 luni ale anului 2005. n schimb importurile pentru PA s-au meninut practic constante n importurile globale la cca 20%.
- modificri procentuale fa de perioada corespunztoare a anului anterior -
EXPORT
IMPORT
TOTAL Din care Produse agroalimentare Produse minerale Produse ale industriei chimice Produse ale industriei uoare
2005 2006 2005 2006 6,9 9,8 9,7 43,6 45,3 13,4 -1,1
9,2
41,8 43,0 40,4 39,3 240,0 9,9 -6,6 13,3 8,5 -1,4 -5,2 -3,7
Produse din lemn, incl. mobilier Articole piatr, ciment, sticl Metale comune i articole Produse ale ind.constr.maini
7,0 -17,2 63,9 8,7
3,4 -4,8 15,9 28,4
-9,6 4,7 23,1 11,5
-9,1 13,8 27,5 27,3
Exporturile dup PA au crescut cu 9,8%, nregistrnd o cretere superioar comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut (6,9%) dar i fa de creterea nregistrat pe ntregul an 2005 (7,4%), datorit majorrii substaniale a exporturilor dup PA a produselor construciilor de maini, agroalimentare i minerale. Exporturile dup PA la metale comune i articole, produsele chimice, articole din piatr, ciment, sticl, industria uoar au nregistrat evoluii negative. Principalele creteri ale exporturilor dup PA s-au nregistrat la: produsele alimentare (41,8%), combustibili minerali (39,3%), mase plastice i cauciuc (16%), lemn i produse din lemn (2,2%), celuloz, hrtie, carton (26,4%), mobilier (3,8%), produse din cupru (de 2,3 ori), maini i aparate mecanice i electrice (23,5%), mijloace de transport (40,7%). Evoluia exporturilor n regim de PA, ale industriei uoare, s-a datorat n principal reducerii cu 6,3% la confecii netricotate, care reprezint cca 50% din totalul exporturilor dup PA n industria uoar, i majorri la produsele tricotate cu 2,2% . Ca urmare a ultimelor evoluii, n structura exporturilor dup PA au intervenit modificri n sensul micorrii ponderii exportului industriei uoare de la 48,6% la 43,6%, produselor metalurgice cu 0,8 puncte procentuale, a majorrii ponderii industriei construciilor de maini cu 5,8 puncte procentuale, produselor minerale cu 1,1 puncte procentuale . n privina importurilor pentru PA se remarc o uoar reducere a creterii cu 0,5 puncte procentuale determinat n principal de importurile de produse minerale, a cror contribuie la creterea valoric a importurilor dup PA, pe ntreaga economie a sczut de la 69% n anul 2005 la 9,3% n anul 2006 datorit practic, tendinei manifestate de importul de combustibili minerali. Importurile pentru PA de produse ale industriei construciilor de maini s-au majorat cu 27,3% n primele 11 luni ale acestui an, cu mult peste creterea realizat n aceeai perioad a anului trecut (11,5%). n ceea ce privete importul pentru industria uoar cu o pondere de circa 40% n importurile totale, se remarc reduceri cu 5,7% la seciunea materiale textile i confecii, i n cadrul acesteia la bumbac (6,1%). Creteri s-au nregistrat la importurile din seciunea piei crude i tbcite (de 1,3 ori), nclminte cu 0,7%.
Ca o consecin a evoluiilor difereniate a importurilor pentru PA pe grupe de produse, n primele 11 luni ale anului 2006 se consemneaz modificri de structur a importurilor pentru PA n sensul creterii aportului produselor construciilor de maini cu 4,4 puncte procentuale i a produselor metalurgice cu 1,3 puncte procentuale. Importul pentru PA de produse ale industriei uoare i reduce contribuia cu 5,4 puncte procentuale. Comerul exterior n regim de prelucrare activ desfurat cu rile membre UE deine o pondere majoritar n totalul comerului exterior al Romniei n regim de perfecionare activ. Exporturile dup PA n rile UE au o pondere de circa 57,2% n total exporturi dup PA, n diminuare fa de anii anteriori. Contribuiile cele mai mari sunt deinute de exporturile industriei uoare (88,9%), materialelor de construcii (87,8%) i construciilor de maini (56,6%), iar cele mai reduse sunt ale exportului dup PA la produse din lemn, inclusiv mobilier (7,7%). Comerul exterior n regim de prelucrare activ cu rile UE n primele 11 luni ale anului 2006
-ponderi n exportul i importul grupei-%2005 Total din care : Produse agroalimentare Produse minerale Produse ale industriei chimice Produse ale industriei uoare Produse din lemn, incl. mobilier Articole piatr, ciment, sticl Metale comune i articole Produse ale ind.constr.maini EXPORT 2006 IMPORT 2005 2006 61,7 57,2 27,9 23,7 10,8 18,8 14,4 91,6 9,1 64,5 57,7 64,6 12,5 27,3 11,9 88,9 7,7 87,8 50,6 56,6 1,6 7,3 12,7 83,7 12,9 2,7 22,4 18,3 1,6 6,4 10,7 78,9 9,4 2,7 21,7 16,4
Importurile pentru PA din rile UE n primele 11 luni ale anului 2006 dein o pondere de 23,7%, n reducere fa de perioadele anterioare, datorit n special diminurii ponderii produselor industriei uoare cu 4,8 puncte procentuale, a celei aferente produselor din lemn, inclusiv mobilier cu 3,5 puncte procentuale precum i a scderii aportului produselor industriei chimice cu circa 2 puncte procentuale.
Evoluia valoric a exportului i importului de mrfuri 11 luni PA

mil. euro Export Import 2005 2006 2004 2005 2006 9169,7 9800,7 10760,1 6261,8 6866,6 7498,9 38,1 284,4 139,4 54,8 413,3 158,1 77,6 575,5 147,6 4693,7 388,7 11,8 429,5 4308,4 20,1 174,4 407,2 28,8 593,1 461,3 40,4 652,1 500,8
2004 Total din care :
A. Produse agroalimentare B. Produse minerale C. Produse ale industriei chimice D. Produse ale industriei uoare E. Produse din lemn, incl. mobilier F. Articole piatr, ciment, sticl G. Metale comune i articole H. Produse ale ind.constr.maini
4814,7 4760,3 351,2 14,9 311,5 375,9 12,4 510,5
3293,1 3122,9 3006,9 153,9 13,7 436,2 139,2 14,3 537,1 126,6 16,3 684,7
3088,8 3356,6
1622,2 1809,4 2303,8
Evoluia valoric a exportului i importului de mrfuri 11 luni PA UE 25 mil. euro

Export 2004 Total din care : 2005 2006 Import 2004 2005 2006 8247,3 8586,4 9278,9 5028,0 5144,5 5439,2 31,0 68,5 107,7 113,0 100,9 643,9 43,7 131,2 109,2 114,4 95,5 710,8 60,0 140,3 114,7 108,2 123,7 933,1 11,2 15,5 368,4 133,7 11,3 330,6 14,9 27,6 391,7 126,9 11,5 395,6 19,0 25,7 418,5 113,3 13,9 536,8
A. Produse agroalimentare B. Produse minerale C. Produse ale industriei chimice D. Produse ale industriei uoare E. Produse din lemn, incl. mobilier F. Articole piatr, ciment, sticl G. Metale comune i articole
4669,4 4621,6 4547,1 2924,5 2701,1 2572,6
N. ANAMOB. Pentru cei doritori va putem furniza raportul complet.
Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureti 023667 Tel: 021-242-2113, 021-243-4400 Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/
ANAMOB
CRETEREA ECONOMIC I OCUPAREA PN N ANUL 2013 Previziunile economice pentru perioada 2007-2013 n Romnia au la baz ipoteza c mediul de afaceri va rmne stabil, iar creterea economic a principalilor parteneri comerciali ai Romniei nu va urma un curs descendent. Aderarea la Uniunea European va accelera dezvoltarea economic i social a Romniei. Potenialul intern de capital i de for de munc sunt necesare pentru a susine o cretere continu i sustenabil, concomitent cu trendurile manifestate la nivel mondial, i anume: globalizarea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare i informaii, asigurarea proteciei mediului. Conform previziunilor macro-economice realizate de CNP, Produsul Intern Brut al Romniei va crete n medie cu 5,7%, cu posibilitatea de a nregistra rate peste medie la nceputul perioadei. O consecin va fi reducerea decalajelor economice i sociale dintre Romnia i statele membre UE. Din punct de vedere al ofertei interne, se estimeaz c ratele de cretere vor fi mai mari n comparaie cele ale PIB n construcii i servicii. Suportul pentru nregistrarea unui ritm ridicat de cretere economic l va reprezenta, n principal, cererea intern, iar n cadrul acesteia cererea pentru investiii, bazat att pe ipoteza unor fluxuri importante de investiii strine ct mai ales pe absorbia fondurilor comunitare. O premis decisiv pentru dezvoltarea economic accelerat o reprezint valorificarea potenialului intern de cretere (evaluat att de Comisia Nainal de Prognoz ct i de Comisia European la un nivel care s asigure o cretere economic de peste 6%) i mbuntirea n consecin a contribuiei produciei naionale la satisfacerea cererii agregate. Totui, necesarul tot mai mare de echipamente i tehnologii, dar i de materii prime i materiale, va face ca importurile s continue s devanseze exporturile. Ca urmare, exporturile nete i vor menine contribuia negativ la creterea real a produsului intern brut, n jur de 2 procente. Rata de cretere a consumului individual va scdea dup 2007 la o rat medie anual de 6,2%, n timp ce consumul colectiv al administraiei publice este prevzut s creasc n medie cu 3,3% pe an. Investiiile vor crete, alimentate de finanri interne i externe, ca i de oportunitile create de finanarea UE. Formarea bruta de capital fix va crete cu

ANAMOB
o rat anual estimat la 11,1%. n aceste condiii, rata investiiilor va crete de la 23,9% din PIB n 2006 la 31,5% n 2013 .
Produsul intern brut - modificri procentuale Rata medie 2006 2007-2013 (%) Cererea intern, din care: 9,5 7,2 - consum individual al populaiei 9,4 6,2 - consum colectiv al administraiei publice 4,0 3,3 - formarea brut de capital fix 12,6 11,1 Exporturi de bunuri i servicii 13,1 8,2 Importuri de bunuri i servicii 18,0 11,1 Produs Intern Brut 7,0 5,7 Industrie 6,4 5,1 Agricultur 0,5 2,7 Construcii 15,2 10,7 Servicii 6,8 5,9
Sursa: Comisia Naional de Prognoz Att ritmurile de cretere ct i rata investiiilor se ncadreaz n valorile medii ale rilor europene cu expansiune economic accelerat sau cu grade ridicate de absorbie a fondurilor structurale, precum Spania, Irlanda, Estonia, Letonia. Chiar i Comisia European, n prognozele sale, anticipeaz o astfel de evoluie. Astfel, prognoza de toamn a CE pentru Romnia prognozeaz o cretere a ratei investiiilor cu 1 punct procentual anual n urmtorii doi ani, tendin care dac se va menine pn n 2013 va conduce la o rat a investiiilor de cel puin 31%. De altfel, n multe din rile amintite s-au nregistrat n anul 2005 ritmuri de cretere a formrii brute de capital fix foarte ridicate, ca de exemplu, n Irlanda 12,7%, Slovacia 17,5%, Bulgaria 19%, Letonia 18,6%. Conform estimrilor, comerul exterior va continua s se dezvolte ntr-un ritm susinut, care va depi ritmul de cretere a PIB. Se ateapt, de asemenea, ca n contextul aderrii Romniei la UE, orientarea geografic a fluxurilor comerciale s duc la consolidarea poziiei rilor membre UE ca i parteneri comerciali principali. Exporturile de bunuri i servicii vor crete, n medie, cu 8,2% pe an, n

ANAMOB
vreme ce importurile vor crete cu 11,1%, fapt care va influena n mod negativ balana comercial. n general, extinderea UE a condus la creterea comerului n uniunea lrgit fr a afecta schimburile comerciale cu rile extra UE. Acordurile europene semnate de ctre fiecare ar candidat au admis schimburile comerciale libere dintre UE i cele 10 noi ri membre ale uniunii pe baza reciprocitii, dar aplicate ntr-o manier asimetric, cu o liberalizare mai rapid din partea UE dect din partea rilor candidate i cu restricii n cteva sectoare (ex. sectorul alimentar, textile i cel al articolelor vestimentare). Ca urmare, acestea au devenit rapid partenere comerciale importante pentru rile UE. Cu toate c noile ri membre au avut sisteme economice cu un grad de deschidere peste media celor 15 state UE, este posibil ca ele s tind spre o integrare mai puternic cu cele 15, fa de vechile state membre. Aceast cretere a comerul regional s-a datorat faptului c aderarea nu numai c a eliminat barierele comerciale rmase ntre noile state membre i EU-15, dar a mbuntit accesul acestora la piaa comun. Acelai fenomen se va face resimit i n ceea ce privete comerul exterior al Romniei dup aderarea de la 1 ianuarie 2007. Privind n perspectiv, lrgirea UE va determina o cretere suplimentar a comerului, n special a sectoarelor pentru care liberalizarea comercial a fost limitat de acordurile europene. Ca urmare a investiiilor efectuate se estimeaz ca accelerarea ritmului de cretere al exporturilor romneti s-l devanseze pe cel al importurilor, ntrerupnd trendul creterii ponderii deficitului comercial n PIB, care se va stabiliza la 11% n perioada 2007-2010, scznd pn la 9,6% n 2013. Ritmul de cretere a exporturilor extra -UE va devansa pe cel al exporturilor ctre rile UE datorit cuceririi de noi piee de desfacere dar i consolidrii exporturilor n trile n care deja Romnia este prezent ; urmare a creterii competitivitii ofertei de produse. n acelai timp se estimeaz creterea valorii importurilor provenite din UE peste media pe ar, importuri caracterizate de bunuri prelucrate cu tehnologii dezvoltate, n schimb importurile din alte zone se vor majora n ritmuri inferioare, odat cu reducerea gradului de energo i materialo intensivitate a economiei naionale. Exporturile i importurile de bunuri intra UE vor nregistra n perioada 2007-2013, un ritm mediu de cretere de 12,7% respectiv 12,8%. n acelai timp ritmul mediu anual de cretere al deficitului comercial se va diminua, comparativ cu perioadele anterioare, estimndu-se la cca. 9%.

ANAMOB
n ceea ce privete comerul exterior extra UE, acesta va avea un ritm mediu de cretere de 14,5% pentru export i 12,8% pentru import. Ca rezultat al proceselor pozitive din economia real, pe termen mediu i lung, nu se ateapt o deteriorare accentuat a balanei contului curent. n perioada 2007- 2010 deficitul nominal se va majora n ritmuri relativ semnificative, nsoite de reducerea gradual a ponderii acestuia n PIB cu 0,1 puncte procentuale n fiecare an ajungnd la finele anului 2010 la 8,9%. n termeni valorici, deficitul de cont curent se va majora anual n medie cu circa 1 mld. euro. Nivelul nominal al deficitului extern i va reduce substanial ritmul de cretere, acest fenomen conducnd la diminuarea ponderii acestuia n PIB pn la 7,3% n 2013. Comparativ cu anul 2006, pe perioada 2010-2013, ritmul de cretere al importurilor va fi mai moderat, ponderea deficitului balanei comerciale n PIB diminundu-se cu 1,5 puncte procentuale pn la 9,6% n 2013. Totui deficitul balanei bunurilor i va menine nivelul ridicat al contribuiei la formarea deficitului de cont curent. O component important a deficitului de cont curent reprezentat de balana veniturilor primare, n care se reflect n special fluxul profitului repatriat i reinvestit de ctre investitorii strini, i va reduce ponderea n PIB cu 0,8 puncte procentuale, odat cu reducerea fluxului de ISD. n ceea ce privete evoluia balanei transferurilor curente se prognozeaz o cretere nominal relativ moderat, contribuind astfel la atenuarea deficitului comercial i cel al veniturilor. n acest context se preconizeaz o diminuare a ponderii balanei transferurilor curente n PIB de la 4,1% n 2007 la 3,7% n 2013. Pe perioada 2010-2013, sursele compensatorii de finanare a deficitului extern, generatoare de dobnzi, vor reprezenta n medie cca 34% din PIB iar cele autonome, negeneratoare de dobnzi cca 66% din PIB, n special pe seama investiiilor directe dar i a trasferurilor de capital dinspre UE. Starea de funcionalitate a pieelor, respectiv cea a muncii, se poate reflecta i prin dinamica populaiei totale, populaiei ocupate i a numrului de salariai. Actuala situaie demografic va influena n mod decisiv evoluia populaiei n perioada 2006-2013. Potrivit ipotezelor care stau la baza prognozelor pn n anul 2013, populaia total va continua s scad cu aproximativ 0,4 puncte procentuale anual. Importante modificri vor avea loc i n structura pe vrste a populaiei, care va fi caracterizat de continuarea procesului de mbtrnire demografic, prin reducerea populaiei tinere sub 15 ani i a creterii celei vrstnice.

ANAMOB
Sursa de formare a ofertei de for de munc va fi influenat de soldul micrii migratorii externe, inclusiv a celei cu caracter temporar. Imbtrnirea demografic va influena i n urmtorii ani populaia activ i populaia ocupat, numrul persoanelor peste 65 ani scznd cu aproximativ 95 mii persoane n perioada 2006-2013. Reducerea acestei grupe de vrst se datoreaz i funcionrii sistemului de asigurri sociale i de pensii n conditii mai avantajoase. Dac n anul 2005 ponderea acestora n total populaie activ era de 4,7 %, pn n anul 2013 va scdea la 3,7 %. Populaia inactiv n vrst de munc (15-64ani) va scdea n perioada 20062013 cu aproximativ 500 mii persoane, datorit strategiilor de ocupare a forei de munc. Creterea robust din ultimii ani a fcut posibil mbuntirea ocuprii fr a fi afectate productivitatea muncii i competitivitatea. Ca urmare, populaia ocupat n vrst de munc a crescut n 2005 cu 13 mii persoane, dei populaia activ n vrst de munc a sczut cu 129 mii persoane. In perioada 2006-2013 se estimeaza o cretere a populaiei active n vrst de munc cu aproximativ 145 mii persoane. Populaia ocupat n vrst de munc se va mojora cu aproximativ 340 mii persoane, datorit, n principal, sporirii nivelului investiiilor strine, creterii competitivittii i, nu n ultimul rnd, creterii veniturilor salariale. In acelai timp este de subliniat c, necesarul de resurse de munc se va menine peste posibilitile oferite de populaia n vrst de munc. Este vorba de faptul c, dei gradul de inactivitate se va reduce, totui proporia celor care din diferite motive nu doresc s activeze pe piaa muncii rmne ridicat. La nivelul anului 2005, populaia activ n vrst de munc reprezenta 62,4% din populaia total n vrst de munc (9,4 mil. Fa de 15 mil.). este de menionat, totui, c din populaia n vrst de munc inactiv circa 1,3 mil. (ndeosebi elevi i studeni). Ca urmare, estimm c la orizontul anului 2013 aproape 400 mii locuri de munc vor fi acoperite de alte categorii de populaie activ, fie din afara vrstei de munc, fie din exterior. n anul 2005, din populaia ocupat total de 9147 mii persoane 463 mii persoane sunt din afara vrstei de munc, ceea ce reprezint 5,1%. Datorit schimbrilor structurale, ponderea populaiei ocupate din agricultur a sczut n anul 2005 fa de anul 2002 cu 4,3 puncte procentuale (de la 36,4 % la

ANAMOB
32,1%) i a crescut n servicii (3,4 puncte procentuale) i construcii (1,0 puncte procentuale). In perioada 2006-2013, ponderea populaiei ocupate n agricultur va scdea cu aproximativ 16 puncte procentuale, iar a celei din servicii va cunoate o cretere cu 11,5 puncte procentuale. Creterea populaiei ocupate poate fi apreciat ca fiind n corelaie cu dinamica restructurrii economice, a modificrii structurilor productive i funcionale de baz ale sistemului economic i social . Dezvoltarea resurselor umane, pe o pia global a forei de munc, a fost un factor important luat n considerare cnd s-au fcut aceste proiecii. Populaia Romniei va continua s scad ca urmare a scderii ratei natalitii, n timp ce populaia activ va crete uor, iar rata de ocupare va crete la circa 60% pn n 2013.
Fora de munc
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 - modificri procentuale n comparaie cu anul trecut Populaia activ* -1,1 0,3 0,3 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 Populaia ocupat* -0,1 0,7 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,3 Salariai -1,9 0,5 0,5 0,4 0,3 0,1 0,2 0,2 0,4 -%Rata de activitate* 62,4 62,5 62,8 63,0 63,3 63,5 63,8 64,0 64,3 Rata de ocupare * 57,7 58,1 58,4 58,7 59,0 59,3 59,6 60,0 60,3 Rata omajului BIM 7,2 6,8 6,7 6,6 6,5 6,4 6,3 6,1 6,0
*)
2005
populaia n vrst de munc (15 -64 ani) Sursa: Comisia Naional de Prognoz Intrarea Romniei pe piaa forei de munc a UE va crete mobilitatea forei de munc, ea atrgnd i pierznd lucrtori. Se estimeaz c Romnia va avea o poziie echilibrat n acest proces. Att rata de activitate ct i cea a ocuprii se vor redesa uor dupa anul 2005. Dac n anul 2005 am asistat la o scdere accentuat a ratei de activitate a populaiei n vrst de munc cu 0,8 puncte procentuale fa de anul 2004, n

ANAMOB
intervalul 2006 - 2013 vom avea o cretere a acesteia de la 62,4% n 2005 la 64,3% n 2013. Rata de ocupare a populaiei n vrst de munc va continua s creasc de la 57,7% n 2005 la 60,3% n 2013, datorit politicilor fiscale, a crerii unor locuri de munc durabile i performante i a unui echilibru ntre flexibilitatea ocupaional i securitatea locului de munc. Numrul salariatilor va prezenta un trend cresctor, datorat n principal efectului reformei fiscale, dupa o scdere cu 1,9% n 2005 fa de 2004. La orizontul anul 2013 numrul mediul al salariailor se estimeaz la un nivel de 6085 mii persoane, n cretere cu 2,8 % fa de anul 2005. Creteri semnificative ale numrului de salariai se regsesc n ramura servicilor i construciilor i scderi n industrie.
Structura salariailor pe ramuri ale economiei

%-
2002 2004 2005 2013 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 3,5 3,2 3,0 3,6 Industrie 39,4 38,4 37,3 35,1 Constructii 6,3 6,6 6,9 7,6 Servicii 50,8 51,8 52,8 53,7
Este de remarcat c, la orizontul anului 2013, populaia ocupat nesalarial se va menine la un nivel constant, ceea ce nseamn c reducerea de populaie ocupat din agricultur (exclusiv salariai) va fi compensat de creterea populaiei ocupate nesalariale, precum patroni, lucrtori pe cont propriu etc. Fenomenul exist deja i el se explic, pe de o parte prin aceea c programele de modernizare a agriculturii conduc la reducerea populaiei din acest sector, iar pe de alt parte dezvoltarea economic i social au stimulat extinderea profesiilor liberale. Reducerea ratei omajului a fost i va fi una din principalele preocupri ale Guvernului Romniei. In anul 2005, rata omajului a fost de 7,2%, cu 0,8 puncte procentuale mai mic dect n anul 2004. Aceast scdere se va manifesta i n

ANAMOB
viitor, pentru anul 2013 estimndu-se o rat de aproximativ 6,0%. Aceast reducere va fi posibil datorit implementrii mai eficiente a politicilor ocuparii forei de munc.
Piaa de capital - realizri i perspective n primele nou luni ale anului 2006 piaa romneasc de capital a avut o evoluie n general pozitiv, ns sub nivelul ateptrilor generale sau a estimrilor formulate la finele anului trecut. Acest fapt a impus adncirea analizelor, pentru o mai bun fundamentare a prognozelor i determinarea interdependenelor dintre indicatorii macroeconomici i cei ai pieei de capital. Analizele Comisiei Naionale de Prognoz s-au efectuat pe o perioad cuprins ntre 2002 i primele 9 luni ale anului curent, pentru care au fost disponibile date statistice pentru indicatorii macroeconomici. Dei nceputul de an a fost unul promitor, n aceast perioad au avut loc o serie de evenimente care au temperat ritmul de cretere: Expansiunea indicatorilor bursieri de anul trecut s-a bazat, n primul rnd, pe sectorul financiar. Creterea de peste 50% a indicelui BET-FI a nceput odat cu aprobarea modificrii pragului de deinere de la 0,1% la 1% i cu mediatizata privatizare a BCR (la care SIF-urile dein cte 6% din aciuni). n 2006, limitarea pragului de deinere de 1% din capitalul social al acestor Societi de Investiii Financiare a fost extins de la nivel individual la deinerile concertate prin intermediul unor grupuri de persoane i firme, iar trendul pozitiv s-a oprit. Fa de luna februarie cnd s-a nregistrat maximul, n luna iunie (cnd a aprut legea prin care se limita deinerea de aciuni) indicele BET-FI s-a depreciat cu 25,1%. Abia n finalul lunii septembrie, indicele BET-FI a reuit s ctige 2,1% fa de luna februarie. Societile de Investiii Financiare sunt foarte atractive pentru investitorii de pe piaa romneasc, datorit profitului pe care l nregistreaz i a procentelor importante pe care le dein la societi nelistate la burs. Totodat ele au i o valoare de pia foarte ridicat, ponderea capitalizrii

ANAMOB
lor n capitalizarea total fiind acum de aproape 10%, aceasta fiind explicaia similitudinii, foarte evident pentru anul 2006, dintre evoluia indicelui BET-FI i cea a capitalizrii. De la 1 ianuarie 2006 au intrat n vigoare noile prevederi ale codului fiscal prin care crete la 16% cota de impozitare a veniturilor realizate din investiii i din transferul proprietilor imobiliare nstrinate ntr-o perioad mai mic de un an de la data dobndirii. Pentru proprietile imobiliare nstrinate ntr-o perioad mai mare de un an se menine cota de impozitare de 1%. Aceast prevedere a contribuit i ea la descurajarea ntr-o oarecare msur a investitorilor, n special a celor care doresc s obin ctiguri mari n perioade scurte de timp. Al doilea pilon important al pieei de capital este sectorul energetic. Cele 2 mari companii, Petrom i Rompetrol Rafinare Constana, dein mpreun aproape 48% din capitalizarea total. Problemele cu justiia ale conducerii Rompetrol i cele legate de vnzarea pachetului reprezentnd pn la 8% din aciunile Petrom deinute de Ministerul Economiei i Comerului ctre salariai au influenat randamentul bursier al celor dou. Mai afectate au fost aciunile Rompetrol Rafinare Constana, care au cunoscut cea mai mare cdere, similar SIF-urilor, n luna iunie (i anume -38%). Aceast situaie este ilustrat elocvent prin ponderea tranzaciilor cu aciuni ale societilor petroliere, foarte volatil n aceast perioad, diminundu-se de la 20,1% n luna ianuarie pn la 15,5% n septembrie, trecnd printr-un un minim de 14,1% n luna mai i un maxim de 21,4% n august. n ciuda acestor probleme, n aceast perioad au avut loc i evenimente importante pentru BVB. Este vorba de listarea de ctre statul romn a primei companii de interes strategic naional, Compania Naional de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. Aceast ofert era ateptat de mult timp, faptul c listarea a fost benefic fiind demonstrat att de preul de nchidere pentru aciunile Transelectrica la finele lunii septembrie, ct i de ponderea pe care a deinut-o n valoarea total a

ANAMOB
tranzaciilor dup numai dou luni n care a fost prezent la Burs (9%), care le depete pe cele ale sectoarelor produselor farmaceutice, echipamente, IT, servicii, bunuri de larg consum, materii prime i materiale. De reinut c n cadrul capitalizrii bursiere Transelectrica deine o pondere de 3,2%. Un alt eveniment important l reprezint emisiunea de obligaiuni a Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare. Aceast ofert reprezint o premier pentru piaa de capital romneasc, fiind prima prezen de acest gen a unei instituii financiare internaionale n Romnia. Fiind una dintre cele mai sigure instituii din lume, riscul acestor obligaiuni este mai mic dect al oricror plasamente bancare. Dei dobnzile bancare au sczut foarte mult n ultimii ani, populaia prefer s-i pstreze economiile n bnci, percepute ca fiind instituii sigure. Piaa de capital este, n continuare, evitat, datorit nivelului su de risc. Un depozit bancar este prin natura lui mai puin riscant dect un plasament pe piaa de capital, dei n ultimii ani Bursa a realizat creteri importante. Cu toate acestea, se pare c aceast ofert public de obligaiuni a avut un succes aparte i o influen deosebit asupra evoluiei bursei. Realizri Trendul urmat de principalii indicatori bursieri n primele nou luni ale anului curent a fost relativ similar celui din aceeai perioad a anului 2005, atingnd valori maxime n primele dou luni ale anului i diminunduse n perioada urmtoare. Spre deosebire de anul trecut, dei coreciile care au afectat indicatorii au avut o amploare mai redus, perioada n care acestea au fost resimite s-a extins pn n luna septembrie. n primele nou luni ale anului, valoarea tranzacionat total (aciuni, obligaiuni i drepturi de preferin) a fost de 6959,7 milioane lei, n cretere cu 35,6% fa de primele 9 luni ale anului 2005. n primele trei trimestre ale anului, valoarea tranzacionat a societilor listate a fost de 6372,5 milioane lei, fiind n cretere cu 27,6%

ANAMOB
comparativ cu perioada similar a anului 2005. Ponderea acesteia n valoarea tranzacionat total a fost de 91,6%. Valoarea tranzacionat a societilor nelistate s-a meninut la cote nesemnificative (14 milioane lei), fiind n scdere fa de perioada similar a anului precedent cu 27,8%. n aceast perioad, dei numrul tranzaciilor a crescut cu 29,3%, volumul total al titlurilor tranzacionate a fost de 10,7 miliarde, nregistrnd o scdere de 12,3% fa de perioada corespunztoare a anului anterior. n luna septembrie, fa de sfritul anului trecut, indicii bursieri au nregistrat creteri semnificative, cu excepia indicelui BET-FI: BET a atins 7952,84 puncte reprezentnd o cretere de 20,8%; BET-C a atins 4763,26 puncte crescnd cu 21,8%; BET-FI a atins 50371,82 puncte, n cretere cu 5,8%; ROTX a atins 17371,28 puncte, crescnd cu 22,0%. Capitalizarea bursier a atins nivelul de 69679,8 milioane lei, superior cu 22,4% celui atins la sfritul anului 2005. Expansiunea capitalizrii a fost rezultatul, n special, al creterii cotaiilor la majoritatea aciunilor, dar n aceast perioad au fost listate noi societi i au avut loc majorri ale capitalului social la unele din companiile prezente pe burs. Aportul de capital, realizat prin absorbie de pe piaa bursier, s-a ridicat la circa 356 milioane lei n primele nou luni ale anului 2006. Dintre societile care au utilizat aceast modalitate de finanare menionm: Banca Transilvania (156,1 milioane), Petrom Bucureti (64,4 milioane), Flamingo Internaional Bucureti (25,7 milioane), SSIF Broker Cluj ( 22,9 milioane), Impact Bucureti (20,3 milioane), Mechel Trgovite (16,4 milioane), Banca Comercial Carpatica Sibiu (12,5 milioane), Biofarm Bucureti (11,0 milioane), Vrancart Adjud (10,6 milioane). n luna septembrie, ponderea capitalizrii bursiere n PIB-ul realizat la 9 luni a fost 30,4%, fa de 19,8% n decembrie 2005. Se remarc, ncepnd

ANAMOB
din luna iulie, un reviriment sensibil care a urmat perioadei de corecii din primvara acestui an i care s-a accentuat n luna septembrie. Estimm c trendul pozitiv va continua i n lunile urmtoare, ceea ce va face ca ponderea capitalizrii totale n PIB la sfritul anului s depeasc 20%.
PIB (mil. lei) 80377,31 116768,7 151475,1 197564,8 246371,7 287186,3 337900 Capitalizarea bursier (mil. Ponderea capitalizrii n PIB lei) (%) 1101,9 3875,7 9158,0 12186,6 34147,4 56917,1 74000,0 1,4 3,3 6,0 6,2 13,9 19,8 21,9
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*
* estimare CNP
Din punct de vedere al lichiditii, trendul ascendent din 2005 nu s-a confirmat n 2006, din cauza volumelor tranzacionate, modeste mai ales n perioada de scdere. Rata lichiditii, calculat ca raport ntre valoarea tranzacionat i capitalizare, a fost 10,6% la finele lunii septembrie, fa de 19,6% la sfritul anului trecut. Prin comparaie cu sfritul anului 2005, cnd indicele PER indica faptul c aciunile cotate la burs sunt puternic supraevaluate (24,4), n luna septembrie acesta a cobort pn la valoarea de 16,7, reflectnd apropierea de o evaluare mai rezonabil a pieei. n ultimii ani, interesul investitorilor a fost afectat de realizrile sau problemele companiilor ale cror aciuni le tranzacioneaz i adesea, ntr-o msur mai mare, de modificrile de legislaie. Se constat, astfel, c ponderea tranzaciilor n sectorul financiar aproape s-a dublat n cursul anului 2005, diminundu-se uor n 2006, datorit evoluiei SIF-urilor.

ANAMOB
Analiznd evoluia pieei n anul anterior i n cele 9 luni ale anului 2006, putem afirma din nou c n 2005 SIF-urile au ridicat nivelul bursei pn la valori maxime istorice ale indicatorilor i tot ele au stat la originea coreciilor din acest an. n primele nou luni ale anului curent, plasamentele investitorilor strini n aciuni i obligaiuni ale companiilor romneti au urmat tendina de cretere din anul anterior, situndu-se la un nivel apropiat celui nregistrat la sfritul anului 2005.
Cumprri aciuni (mil. lei) Valoare 2004 2005 Rezideni 1611,8 2415,2 7809,2 66,7 33,3 72,0 28,0 70,4 29,6 Total Vnzri aciuni (mil. lei)
Anul
Investitori
Nerezideni 803,4 Rezideni 5625,1 Nerezideni 2184,1 Rezideni 4579,6 Nerezideni 1929,9
Pondere Pondere Valoare Total n total n total 1911,7 79,2 2415,2 503,5 20,8 6092,7 78,0 7809,2 1716,4 22,0 4845,7 1663,8 6509,5 74,4 25,6
2006*
6509,5
* 9 luni 2006 Sursa: BVB, date prelucrate
n ceea ce privete Piaa RASDAQ, aceasta i continu evoluia modest. Astfel, la sfritul lunii septembrie capitalizarea a ajuns la 9,5 miliarde lei, fiind n cretere fa de luna decembrie a anului trecut cu 16%. Valoarea tranzaciilor totale din primele 9 luni ale anului curent a ajuns la 531,7 milioane lei, fiind n scdere cu 34,9% fa de aceeai perioad a anului trecut. Indicii Pieei RASDAQ au avut evoluii contradictorii comparativ cu finele anului anterior:

ANAMOB
RASDAQ-C a atins 2095,89 puncte, fiind n cretere cu 19,2% fa de decembrie 2005; RAQ-I a atins 2386,09 puncte, crescnd cu 54,0 procente; RAQ-II a atins 3756,81 puncte, n scdere cu 8,9%. Piaa bursier romneasc n contextul macroeconomic Evoluia pieei bursiere este important pentru aprecierea conjuncturii interne i a posibilitii de cretere economic pe termen scurt (trimestrial i anual), chiar dac o relaie direct ntre indicatori este dificil de stabilit. De altfel, i alte organisme internaionale de prognoz utilizeaz informaiile de pe piaa de capital n aprecierea tendinelor macroeconomice fr a face, ns, evaluri cantitative asupra interdependenei dintre acestea. n cazul pieei bursiere romneti, dificultatea ine, n special, de structura neomogen a acesteia. n principal, factorii care constituie un impediment n realizarea acestui demers sunt urmtorii: Structura sectorial a bursei - referindu-ne aici la societile listate, ca fiind actorii cei mai importani la burs - nu reflect modul de formare a produsului intern brut. n primele 9 luni ale anului curent, se observ c din totalul de 87,8% care revine economiei, circa 26% din valoarea PIB-ului se datoreaz industriei i 49,1% serviciilor (n care doar 2% este aportul serviciilor financiar bancare). Sectorul construciilor a asigurat 5,8% din valoarea total a PIB.
.-%-

ANAMOB
Structura PIB pe ramuri Anul 2005 Agricultur Industrie Construcii Servicii Total economie
Structura capitalizrii pe sectoare 9 luni 2006 62,7 0,7 36,6 100,0
9 luni 2006 Anul 2005 8,9 7,0 24,4 25,8 63,9 6,5 5,8 0,6 48,3 49,1 35,5 88,1 87,8 100,0
Sursa: CNP, BVB (date agregate de CNP)
n schimb, capitalizarea bursier este concentrat pe dou sectoare: industrial i servicii. Sectorul industrial este, n proporie de 47,1%, bazat pe companii petroliere, clasificate n domeniul bursier n sectorul energetic i doar 15,6 procente sunt deinute de celelalte societi din industrie, fapt care reflect dependena bursei de companiile petroliere i modul insuficient de reprezentare a industriei pe burs. Capitalizarea n sectorul serviciilor este pus pe seama serviciilor financiar-bancare (36,2%), iar sectorul construciilor este aproape inexistent (0,7%). Structura sectoarelor de activitate la burs (energie, materii prime i materiale, echipamente, bunuri de larg consum, IT, servicii, bnci i servicii financiare, produse chimice, produse farmaceutice i utiliti) este axat doar pe un numr restrns de companii (66 societi listate), care nu sunt reprezentative pentru economie ca ntreg. Analiza simultan a veniturilor din impozitul pe profitul total pe economie (ca indicaie pentru profitul total) i a capitalizrii bursiere, a relevat faptul c profitul pare doar fundalul pe care se formeaz preferinele pentru anumite aciuni, preurile acestora i valoarea capitalizrii fiind rezultatul mai degrab al altor influene. Dei investitorii i selecteaz companiile preferate pe baza rezultatelor

ANAMOB
financiare, comportamentul lor, cel puin n ultimii doi ani, indic faptul c ei i menin n portofoliu aciuni ale unor firme care pentru moment nu sunt la nlimea realizrilor anterioare, urmrind profit pe termen lung, prin dividende i, totodat, reflect ncrederea acestora n viitorul sectorului respectiv. Pentru anul 2006 alura celor 2 curbe din graficul de mai jos ilustreaz mai degrab influena modificrilor legislative aferente pieei de capital asupra capitalizrii dect a profitului. Acest fapt coincide cu declinul capitalizrii din trimestrul al doilea al anului (prin aprobarea legii prin care se limita deinerea de aciuni la SIF-uri n luna iunie) i cu situaia Petrom i Rompetrol din aceeai perioad. ncercarea de a corela indicatorii bursieri cu economiile populaiei nu este pe deplin satisfctoare, ns ea ar putea constitui, totui, un indiciu, n sensul c n anul 2006 perioada de scdere a interesului persoanelor fizice pentru aciuni s-a suprapus peste creterea mai uoar a economiilor i a vnzrilor ctre populaie, dar a sporirii investiiilor n locuine, ntr-un ritm care s-a meninut la nivelul celui din anul anterior. Aceast situaie poate fi explicat prin evoluia descendent a bursei din prima parte a anului, din motivele deja amintite. Estimri n ciuda realizrilor, n primele 9 luni ale anului 2006 Bursa de Valori nu s-a ridicat la nivelul estimrilor bazate pe expansiunea de anul trecut, n special datorit unor factori externi bursei, menionai mai sus. Lipsa unei strategii pe termen lung, care s includ popularizarea i mai intens a acestei modaliti de finanare, educarea populaiei n aceast direcie (caren manifestat n special n discuiile legate de Fondul Proprietatea), atingerea unui consens cu privire la importana unei piee de capital n dezvoltarea economiei, listarea unor companii mari care ar putea fi un potenial interes i pentru investitori nerezideni (exemplul Transelectrica este foarte elocvent), ca i a Fondului Proprietatea (amnat din nou pentru anul 2007) sunt cteva probleme semnalate n decursul timpului de ctre specialitii n domeniu, dar care nu au fost nc soluionate.

ANAMOB
Necesitatea apariiei pe piaa bursier a unor companii mari sau de referin (care s reflecte situaia din economia real) sau a unor instrumente noi, ca i dezvoltarea celor deja existente, este mai mult dect evident. Acest fapt a fost demonstrat cu precdere odat cu listarea Transelectrica i cu lansarea pe pia a obligaiunilor Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare. Aceste cerine nu pot fi ndeplinite pentru c, n mare parte, populaia, agenii economici nu cunosc acest mijloc de finanare i, ca atare, nu-l folosesc sau nu sunt interesai de o eventual listare pe bursa romneasc. Cu toate acestea, exist potenial i sunt sperane pentru o dezvoltare a pieei romneti de capital. n urmtorii doi ani, avnd n vedere aderarea la Uniunea European i n eventualitatea listrii unor companii mari, reprezentative la burs, anticipm c potenialul bursei romneti s-ar putea concretiza ntr-o evoluie ascendent a indicatorilor si principali. Totodat, sub aspect legislativ, situaia pare s se fi stabilizat, iar certificarea aderrii Romniei la Uniunea European poate fi un prilej de atragere a investitorilor strini. Din aceste considerente i lund n calcul i ultimele cifre publicate de BVB pentru luna noiembrie, este posibil ca valoarea anual a tranzaciilor s ating o valoare de circa 10700 milioane lei. Pe fondul ultimelor evoluii, estimm o cretere a indicelui BET de circa 20% fa de decembrie anul trecut, n timp ce ponderea capitalizrii bursiere n PIB va fi n jur de 22%.
2005 Capitalizare (mil. lei)
2006 2007 2008 56917,1 74000 90000 105000

ANAMOB
Cretere an/an anterior (%) Ponderea capitalizrii n PIB (%) Valoare tranzacionat (mil. lei) Cretere an/an anterior (%) Indicele BET (puncte) Cretere an/an anterior (%)
66,7 19,8 7088,1 162,0 6586,1 42,1
30,0 21,9
21,6 23,4
16,7 24,5 22500 50,0 11750 21,1
10700 15000 51,0 40,2 8000 21,5 9700 21,3
n sprijinul activitii de prognoz, CNP a ncercat pentru prima dat i o evaluare cantitativ a interdependenelor dintre indicatorii macroeconomici i cei bursieri, din care a rezultat c cea mai probabil relaie este ntre formarea brut de capital fix i capitalizare. Totodat, evoluia capitalizrii sectorului industrial n anul 2005 a constituit o surs informativ important n aprecierea faptului c dinamica produciei industriale din anul trecut a fost una conjunctural i c n acest an evoluia produciei industriale se va revigora, nregistrnd dinamici superioare. Productivitatea muncii din Romania a ajuns la 41% din media Europeana Biroul statistic al Uniunii Europene, Eurostat, estimeaza ca productivitatea muncii din Romania a ajuns, la sfarsitul anului trecut, la 40,9% din media calculata pentru cele 25 de tari membre la acel moment. In 2005, productivitatea muncii din Romania reprezenta 38,8% din media europeana. Dintre cele 27 de tari membre ale Uniunii, in prezent, Romania este pe penultimul loc la indicatorul productivitatii muncii, depasind doar Bulgaria, care se situa, anul trecut, la 35,2% din media europeana. Nivelul productivitatii muncii din Romania l-a depasit, in 2006, pentru prima data, pe cel inregistrat in Turcia (40,6%). Eurostat prognozeaza cresterea productivitatii muncii in Romania pana la 42,5% din media europeana in acest an si pana la 44,2% in 2008, cand se va

ANAMOB
situa tot pe locul 26 in Uniunea Europeana la acest indicator, informeaza NewsIn. Tara care se claseaza imediat inaintea Romaniei in acest clasament, Letonia, avea, anul trecut, un nivel al productivitatii muncii de 50,5% din media europeana. tara din Uniune cu cel mai mare indicator era, in 2006, Belgia, in care productivitatea muncii era cu 29,4% peste media europeana, urmata de Irlanda, cu 28,6% peste aceeasi nivel, potrivit estimarilor Eurostat. Indicatorul productivitatii muncii este calculat de Eurostat ca raport intre produsul intern brut (PIB), la paritatea puterii de cumparare, si numarul mediu de salariati. in 2006, numarul mediu de salariati a fost de 4,615 milioane in Romania, iar PIB-ul - nominal - de 96,9 miliarde euro (si aproape dublu, exprimat la paritatea puterii de cumparare, dupa criteriile Eurostat), potrivit datelor preliminare ale Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Productivitatea muncii in industria romaneasca a crescut cu 10,6% anul trecut fata de anul 2005, potrivit Institutului National de Statistica. Scapati-ne de stampila! De anul acesta, stampila nu mai este obligatorie pe facturi. In Uniunea Europeana, astfel de prevederi au fost eliminate de ani buni. Romanii au scapat pentru prima data anul acesta de birocratia in ceea ce priveste facturile. Firmele pot sa-si tipareasca singure facturile, deci nu vor mai fi obligate sa le ridice de la Imprimeria Nationala. Stampila se va practica in continuare pe contracte, desi avocatii sustin ca nu exista nicio lege care sa impuna acest lucru.

ANAMOB
Codul Fiscal, intrat in vigoare in prima zi a lui 2007, defineste, preluand prevederile europene, ce trebuie sa contina o factura: date de identificare a cumparatorului, a vanzatorului, a operatiunii. Stampila nu se afla printre elementele obligatorii. In trecut, regulile prevedeau ca fiecare factura sa fie stampilata si semnata. Culmea birocratiei: era necesara si seria de buletin a cumparatorului. Cum prevederile privind bonurile fiscale nu erau incluse in Codul Fiscal, stampila este in continuare necesara pentru a deconta bonuri de benzina si de la restaurante. Cu ani in urma fata de UE Ceea ce pare o mare usurare in Romania este de fapt o situatie obisnuita in tarile din vestul Europei sau in Statele Unite. In tarile din Europa de Vest si America de Nord, stampila nu e obligatorie de 20-30 de ani, spune Petru Buzescu avocat din Baroul Bucuresti si cel de la New York. Aici, daca ati fi cerut stampila pe o factura de la hotel sau de la cumparaturi, vanzatorii ar fi ridicat din sprancene fiindca existenta stampilei nu mai este obligatorie de ani buni. In Anglia, de exemplu, au trecut cinci-sase ani de cand a fost eliminata obligativitatea stampilelor. La fel si in Statele Unite, unde nu este nicio problema ca o firma sa deconteze bunuri si servicii achizitionate pe internet, in conditiile in care nu s-a auzit de stampila pe paginile web. Probleme Noile reglementari, putin cunoscute Nu toata lumea stie noile reglementari, asa ca au fost semnalate cazuri in care: contabilii cer pentru decont facturi- tip de la Imprimeria Nationala care sa aiba si stampile clientii cer vanzatorilor sa stampileze facturile institutiile de stat nu deconteaza lucrarile, cheltuielile sau TVA-ul in baza facturilor pe tip nou.

ANAMOB
Solutie: invocati articolul 155, alineatul 6 din noul Cod Fiscal, unde scrie negru pe alb ca semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii. Codul este accesibil pe site-ul Ministerului Finantelor. (www.mfinante.ro) Istoric Peste 200 de ani cu stampila pe documentele oficiale Stampilele au inceput sa fie utilizate pe documentele oficiale si de afaceri in timpul razboiului civil din Statele Unite, din 1861-1865, sustin istoricii. La vremea aceea, unionistii (statele din Nord) au finantat razboiul prin introducerea unor prevederi prin care stampila era obligatorie pe aproape fiecare document de afaceri - facturi, pro forma, cecuri. In Romania, meritul pentru obligativitatea stampilelor apartine regimului comunist. In 1959, in reglementarile privind receptia, expeditia si transportul marfurilor a fost introdusa obligativitatea stampilei pe documentele de transport, iar in 1964, stampila cu achitat pe chitante. Doi inventatori isi disputa meritul pentru inventarea stampilei utilizate in zilele noastre - cu amprenta de cauciuc. Primul este L.F. Witherell, din Illinois SUA, care sustine ca ideea i-a venit in 1866, iar cel de-al doilea este James Orton Woodruff, din New York, care sustine ca a vazut o stampila cu litere de lemn lipite pe cauciuc in 1864 si apoi a trecut la productia de masa. Ramanem fideli stampilelor Chiar daca hotararea conform careia facturile de la Imprimeria Nationala si stampilele nu mai sunt obligatorii a fost publicata in Monitorul Oficial, se pare ca unele institutii inca mai cer documente parafate. Ministrul Agriculturii - la Bruxelles Ministrul Agriculturii Dan Stefan Motreanu a prezentat problemele cu care se confrunta Romania in acesta perioada tranzitorie catre standardele europene, si a cerut ajutorul oficialilor europeni pentru rezolvarea acestora.

ANAMOB
Ministrul s-a intalnit in data de 14 februarie, la Bruxelles, cu Comisarul European pentru sanatate si siguranta alimentara, Markos Kyprianou si cu Comisarul European pentru agricultura si dezvoltare rurala, Mariann Fischer-Boel. Markos Kyprianou a precizat ca in cursul acestui an vor avea loc o serie de misiuni de evaluare in Romania, misiuni care se inscriu in programul normal de evaluare condus de catre forurile competente europene. Comisarul a manifestat interes asupra evolutiei procesului de eradicare a pestei porcine si asupra situatiei respectarii standardelor de catre unitatile de procesare a produselor agricole. Demnitarul roman a solicitat Comisiei gasirea, impreuna cu autoritatile romane, de solutii tranzitorii pentru identificarea ovinelor romanesti destinate exportului, astfel incat aceasta activitate importanta pentru producatorii romani sa nu aiba de suferit. Bucurestiul n-a reusit sa puna la punct un sistem de marcare a oilor, astfel ca acestea nu pot fi vandute la export. A mai fost pusa in discutie problema unitatilor de procesare care indeplinesc standardele europene, dar care nu-si pot plasa produsele pe piata comunitara datorita restrictiilor impuse carnii de porc materie prima. Ambele probleme au gasit intelegere si deschidere din partea oficialilor europeni in sensul rezolvarii situatiilor, dupa ce o analiza de detaliu va fi facuta astfel incat interesele consumatorului sa nu fie afectate. Comisia Europeana cheama Romania la raport Pana la 31 martie, Comisia Europeana asteapta de la Romania primul raport privind progresele inregistrate in justitie. In cazul in care Romania nu indeplineste cele patru obiective mentionate in decizia adoptata la 13 decembrie 2006, Comisia poate aplica masuri de salvgardare. Purtatorul de cuvant al CE, Friso Roscam Abbing, spune ca vom urmari in mod special cele patru obiective reglementate foarte clar si vom intocmi pana in iunie un raport. Atunci vom comenta... nu despre nume sau despre evenimentele politice interne ale Romaniei, ci despre fapte.

ANAMOB
Ce obiective si-a asumat Guvernul In baza deciziei CE din 13 decembrie 2006 care stabileste un mecanism de cooperare si verificare a progreselor Romaniei in privinta obiectivelor vizand reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei, raportul va fi prezentat de Romania in fiecare in an pana in data de 31 martie, timp de 3 ani de la data intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana - 1 ianuarie 2007. Pe baza acestui raport cu putere juridica si a constatarilor facute de Comisie, articolul 2 din aceeasi decizie a CE prevede ca Executivul de la Bruxelles va comunica Parlamentului si Consiliului in prima parte a lunii iunie propriile constatari. Comisia se obliga sa raporteze cel putin o data la sase luni si ori de cate ori este nevoie despre situatia din sistemul judiciar romanesc. In cazul in care Romania nu indeplineste cele patru obiective mentionate in decizia adoptata la 13 decembrie 2006, atunci Comisia poate aplica masuri de salvgardare pe baza art. 37 si 38 din Tratatul de Aderare. Printre aceste masuri se numara inclusiv posibilitatea ca statele membre sa nu recunoasca si execute sentintele judecatoresti si mandatele de arestare. Este vorba de asa numita clauza sectoriala pe justitie, aplicabila in cazul in care unul dintre urmatoarele patru obiective nu sunt atinse de Romania: I. Mai multa transparenta si eficienta in functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum si monitorizarea impactului Codurilor de Procedura Civila si Penala. II. Al doilea obiectiv este infiintarea Agentiei Nationale de Integritate in scopul verificarii declaratiile de avere, incompatibilitatilor si conflictelor de interes ale demnitarilor. III. In al treilea rand, continuarea investigatiilor impartiale in cazurile de coruptie la nivel inalt. IV. A patra cerinta este prevenirea si combaterea coruptiei la nivelul administratiei locale.

ANAMOB
Purtatorul de cuvantal Comisiei Europene pe Justitie si Afaceri Interne, Friso Roscam Abbing, spune ca punctul de referinta al Comisiei Europene este decizia Comisei din 13 decembrie 2006, care stabileste mecanismele de cooperare si verificare pentru Romania in domeniul, libertatii, securitatii si justitiei. Ce vom urmari in mod special in privinta Romaniei sunt cele patru obiective reglementate foarte clar si vom intocmi pana in iunie un raport. Atunci vom comenta... nu despre nume sau despre evenimentele politice interne ale Romaniei, ci despre fapte. Controale pe filiera cerealelor in Constanta In urma unor verificari efectuate privind comertul cu produse cerealiere, comisarii Garzii Financiare Constanta au identificat o serie de societati comerciale care, in cursul anilor 2005 si 2006, au functionat in mod ilegal, producand bugetului de stat prejudicii importante. Principala ilegalitate constatata se refera la faptul ca firmele nu functioneaza la sediul social declarat, din aceasta cauza neputand fi contacta nici o persoana, fie ea asociat sau administrator, care sa furnizeze date despre societate. "De asemenea, din datele retinute de Garda Financiara, nu au fost depuse nici un fel de declaratii, nu au fost organizate nici un fel de evidente financiarcontabile si nu s-a platit nici un impozit catre bugetul de stat", a afirmat Cristian Radu, comisarul-sef al Garzii Financiare Constanta. In toate cazurile verificate, comisarii au calculat prejudiciile create bugetului de stat si au intocmit sesizari penale, care au fost transmise Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta. Bugetul de stat, prejudiciat cu trei milioane de lei Controalele Garzii Financiare au inceput la societatea comerciala Visual Trend SRL, cu sediul social in comuna Schitu, judetul Constanta. Aceasta a comercializat, in anul 2006, cereale in valoare totala de 4.333.316 lei. Prin neinregistrarea in evidenta financiar-contabila a operatiunilor mentionate s-a creat un prejudiciu in valoare totala de 1.274.504 lei. Verificarile au continuat la SC Bossini Group SRL, cu sediul social declarat in Lumina,

ANAMOB
judetul Constanta. Aceasta a comercializat, in perioada anului 2006, cereale in valoare totala de 2.997.789 lei. "Intrucat societatea nu functioneaza la sediul social declarat si nu s-a putut verifica evidenta financiar-contabila, se prezumeaza ca prejudiciul adus bugetului de stat este in suma de 881.702 lei", spune Cristian Radu. De asemenea, SC Euro Activ SRL, cu sediul social declarat in localitatea Techirghiol, a comercializat, tot pe parcursul anului trecut, cereale in valoare totala de 1.638.315 lei, fara a inregistra operatiunile in evidenta financiar-contabila. S-a creat astfel un prejudiciu in suma totala de 481.857,47 lei. Comisarii Garzii Financiare au controlat si SC Dixon SRL Constanta, care a comercializat cereale in valoare totala de 1.452.271 lei, fara sa inregistreze operatiunile in contabilitate. Prejudiciul creat astfel a ajuns la 427.137 lei. Fara bonuri fiscale Controalele Garzii Financiare Constanta au verificat si punctul de lucru pe care SC Midianflor SRL il are in Piata Brotacei din Constanta. Acestia au constatat ca activitatea se desfasura fara a se emite bonuri fiscale, incalcandu-se astfel prevederile O.U.G. 28/1999 republicata. Pentru aceasta fapta s-a aplicat o amenda contraventionala de 8.000 lei si s-a suspendat activitatea punctului de lucru pana in momentul inlaturarii cauzelor care au generat-o. Guvernul a adoptat modul de functionare al societatilor europene in Romania Reprezentatii societatilor europene si cei ai societatilor cooperative europene cu sediul social in Romania trebuie sa-si informeze si sa-si consulte angajatii romani si sunt obligati sa infiinteze un grup special de negociere care sa reprezinte angajatii. Guvernul a aprobat doua hotarari privind informarea, consultarea si alte mecanisme de implicare a salariatilor in activitatea societatilor cooperative europene si ale societatilor europene. Hotararile definesc notiunile din

ANAMOB
domeniu, partile implicate in procesul de informare si consultare, la nivelul societatii europene, respectiv a societatii cooperative europene, precum si continutul si procedurile aferente. Actele normative reglementeaza procedura privind infiintarea grupului special de negociere care sa reprezinte angajatii din societatile participante sau din filialele, sucursalele sau alte sedii secundare aferente, potrivit NewsIn. Prevederile actelor normative se aplica angajatilor societatilor europene, respectiv societatilor cooperative europene cu sediul social in Romania, precum si angajatilor cu contract de munca in baza legii romane, ai societatilor participante, filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare ale unor astfel de societati cu sediul in alt stat membru al Uniunii Europene sau intr-un stat apartinand Spatiului Economic European. In societatile europene, in absenta unui acord in urma negocierilor intre reprezentantii lucratorilor si organele competente ale societatilor participante, este necesar sa se prevada anumite cerinte standard care sa se aplice din momentul constituirii societatii. Cerintele standard trebuie sa asigure informarea si de consultarea lucratorilor la nivel transnational, precum si participarea acestora in organele relevante ale societatii, daca o astfel de participare a existat inainte de infiintarea ei la nivelul societatilor participante. In societatile cooperative europene se va infiinta un grup special de negociere care sa ii reprezinte pe salariatii din entitatile juridice participante sau ale filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare ale acestora. Membrii grupului special de negociere sunt alesi sau numiti proportional cu numarul total al salariatilor prin alocarea a cate unui loc pentru fiecare grup de lucratori salariati in statul respectiv care echivaleaza cu 10% din numarul de lucratori salariati in toate statele membre luate impreuna sau o fractiune din respectivul grup. Cooperativa reprezinta o forma de intreprindere, prin intermediul careia IMM-urile beneficiaza de acces pe piete, putere comerciala si de cumparare,

ANAMOB
formare si capacitate de cercetare, precum si de dezvoltarea gestiunii. Cooperativele ofera intreprinderilor o forma potrivita pentru a se angaja in activitati comune pe piata europeana. Prin societatile de tip cooperative europene, organizatiile nationale isi impart riscurile, pastrandu-si in acelasi timp independenta. Cele mai multe dintre cooperative sunt intreprinderi ai caror membri pot influenta deciziile in materie de gestiune. Cooperativele nu au acces sau au un acces restrans la pietele de capital, ele autofinantandu-se prin resurse proprii sau prin credite.Cooperativele sunt reprezentate la nivel european de federatii nationale sau sectoriale si de organismele de conducere si vin in sprijinul antreprenorilor care vor sa isi infiinteze intreprinderi, dar care nu dispun de resurse financiare suficiente sau de experienta. Societatile cooperative europene (SCE) actioneaza la nivel comunitar si pot fi constituite prin fuziune sau prin alte metode si pot fi infiintate exclusiv de persoane fizice sau de o singura entitate juridica si persoane fizice, care angajeaza impreuna cel putin 50 de persoane in minimum doua state europene. Daca o SCE este instituita doar de o singura entitate juridica si persoane fizice, care angajeaza impreuna mai putin de 50 de angajati in mai multe state membre sau acelasi stat, implicarea angajatilor este reglementata de legislatia europeana a statului in care isi are sediul social cooperativa respectiva. Hotararile adoptate de guvern, transpun Directivele europene 72/2203 si 86/2001, privind statutul de functionare a societatilor europene si ai societatilor cooperative europene. Beneficiarii de fonduri UE - buni de plata TVA Pana la noul Cod fiscal, cumparaturile din bani europeni erau scutite de TVA; De la 1 ianuarie 2007 Ministerul Finantelor Publice a anulat scutirea pentru orice fel de fonduri UE. Ministerul invoca o directiva; Beneficiarii

ANAMOB
spun: In fapt, directiva se refera la fondurile structurale (si restul de bani post-aderare), nu si la cele de pre-aderare; Regula jocului nu trebuia schimbata pentru programele in curs, creand discriminari. Un laptop cumparat din bani PHARE inainte de aparitia Codului fiscal costa 1.000 de euro. Acum beneficiarii vor scoate din cont pentru acelasi produs cu 19% mai mult. Cumparaturile din bani europeni nu mai sunt scutite de TVA, chiar si pentru finantarile in curs. De la 1 ianuarie 2007, Romania este membra a Uniunii Europene. Totusi, fondurile de pre-aderare (acei bani alocati Romaniei inainte de a fi membru) nu se termina odata cu intrarea Romaniei in UE. Programe ca Phare, ISPA, SAPARD se deruleaza, finantari repartizate inainte de 2007 si a caror finalizare se intinde pe o perioada de mai multi ani. Pana acum beneficiarii acestor bani erau scutiti de TVA prin certificate eliberate special in acest scop. Principiul era simplu: banii UE sunt platiti de contribuabilii europeni pentru a ajunge la cetatenii din statele mai sarace, candidate si in curs de aderare (iar incasarea TVA i-ar fi mutat din bugetul UE in cel de stat romanesc). Codul fiscal contrazice un Acord cu UE din 91
In acest sens, Romania a incheiat un Acord in 1991 prin care se angaja sa nu aplice TVA pe astfel de achizitii. Este vorba de Acordul Cadru semnat la Bucuresti, in 12 martie 1991, de catre Ministrul de Finante, Eugen Dijmarescu si vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Andriessen. Regimul urma sa se schimbe doar odata cu fondurile post-aderare, adica acei bani pe care Romania ii va primi in calitate de stat membru.

ANAMOB
Dar regulile jocului s-au schimbat in mers. Prin noul Cod fiscal Ministerul Finantelor Publice (MFP) a introdus TVA si la fondurile altadata scutite, acelea de pre-aderare. MFP invoca in acest sens Directiva 112/2006/CEE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata. Au fost eliminate din Codul fiscal, aplicabil pana la data aderarii, o serie de scutiri de taxa pe valoarea adaugata care nu erau in concordanta cu directiva, intre care si scutirile pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii si importurile finantate din fonduri nerambursabile - precizeaza Ministerul Finantelor Publice. Totusi, reprezentantii beneficiarilor nu sunt de acord cu pozitia MinisteruluI Finantelor Publice si aduc ca principal argument faptul ca Directiva se refera strict la fondurile de post-aderare, prin urmare nu era cazul sa fie aplicata la programele in curs. Sub incidenta Directivei pomenite de Minister intra fondurile structurale, iar nu cele de pre-aderare, explica Dorian Filote, director executiv al Asociatiei Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni (ANBCC). Tratament diferit, chiar discriminatoriu Ministerul Finantelor Publice precizeaza pentru HotNews.ro si EurActiv.ro ca ceritificatele de scutire eliberate pana acum raman in vigoare, dar ca nu se vor mai elibera altele noi, chiar daca este vorba de acelasi tip de bani, de aceleasi programe. Totusi, in regim tranzitoriu, certificatele de scutire de taxa eliberate pana la data aderarii isi pastreaza valabilitatea pana la finalizarea obiectivelor, inclusiv pentru perioade ulterioare datei de 1 ianuarie 2007. Nu se mai admite insa suplimentarea acestor certificate dupa data aderarii, in conformitate cu prevederile art. 161 alin. (18) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 343/2006." Dorian Filote spune: Exista contracte de finantare incheiate pe cand vechiul Cod Fiscal era in vigoare. Sunt organizatii care si-au luat angajamente financiare pe care, in noile conditii, nu le mai pot respecta. Vechiul Cod fiscal respecta Acordul In conformitate cu vechiul Cod Fiscal, adoptat in data de 22.12.2003, statul roman permitea beneficiarilor de finantare PHARE sa obtina scutirea de la plata

ANAMOB
TVA sau sa-si recupereze TVA cheltuit pe proiecte, pe baza dosarelor depuse trimestrial si in urma controalelor Administratiei Financiare. Acest lucru se putea face in baza art. 143, alin. 1, lit. i) si 2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Pe de alta parte, apare intrebarea: daca e vorba de aceleasi programe, de ce sa se procedeze altfel? De ce la un computer cumparat in cadrul aceluiasi program nu se platea TVA acum cateva luni, iar acum se plateste? Sanatatea va fi deductibila fiscal Asigurarile de sanatate vor fi deductibile din impozitul pe venit si pe profit, in limita a 200 de euro. Ordinul ar putea intra in vigoare de la 1 martie. Ordinul care reglementeaza asigurarile private de sanatate va fi semnat in aproximativ o saptamina si ar putea intra in vigoare de la 1 martie, dupa publicarea normelor in Monitorul Oficial. Inca de anul trecut, Comisia buget, finante, banci a Camerei Deputatilor a aprobat ca suma de 200 de euro, reprezentind valoarea primei pentru asigurari voluntare private de sanatate, sa fie anual deductibila la calculul impozitului pe venit, dar si pe profit, incepind cu 1 ianuarie 2007. Romania este tinta preferata a investitorilor din sud-estul Europei Romania este prima optiune a companiilor care isi propun sa investeasca in Europa de sudest, informeaza Budapest Business Journal, citand un studiu al Ernst&Young si LLP. Peste 58% din companiile chestionate au declarat ca intentioneaza sa investeasca in Romania in decursul anului 2007, 68% precizand ca au de gand sa faca acest lucru in urmatorii trei ani. Studiul a centralizat si analizat preferintele unui numar de 200 de companii, majoritatea din Europa de vest, rezultatele fiind anuntate in cadrul unei conferinte de presa organizate la Istanbul. Turcia a fost aleasa a doua cea mai buna tinta investitionala, atragand raspunsuri favorabile de la 49% din companii.

ANAMOB
In studiu au mai fost incluse Grecia, Bulgaria, Serbia si Romania. Aproape o treime dintre companiile care au desemnat Turcia ca prima optiune pentru o eventuala investitia in decursul lui 2007, au declarat ca stabilitatea politica este factorul cheie pe care guvernul turc ar trebui sa-l in considerare. Elvetia primeste nota de plata pentru Romania si Bulgaria UE cere oficial Elvetiei sa continue acordarea de ajutor financiar Romaniei si Bulgariei, chiar si dupa aderarea de la 1 ianuarie 2007. UE a solicitat Elvetiei si libera circulatie pentru romani si bulgari. Purtatorul de cuvant al Oficiului Elvetian pentru Integrare a confirmat marti ca scrisoarea oficiala a sosit, dar ca nu are mentionata nici o suma. Elvetia a ajutat, anual, Romania si Bulgaria cu 25 de milioane franci elvetieni (20 de milioane de dolari) in ultimii ani, iar acest ajutor de tranzitie urma sa inceteze dupa aderarea celor doua tari la UE. UE vrea ca Berna sa continue sustinerea financiara, desi, potrivit reprezentantului Oficiului elvetian pentru Integrare Adrian Sollberger, Bruxelles-ul nu a mentionat nici o suma. Rapoartele anterioare arata ca UE ar vrea aproximativ 300 de milioane de franci elvetieni. Desi nu este membra UE, Elvetia a acceptat deja sa plateasca o contributie de 1 miliard de franci elvetieni pentru cele 10 tari care au aderat in mai 2004. Sollberger spune ca aceasta solicitare suplimentara prin scrisoarea semnata de comisarul european pentru afaceri externe, Benita Ferrero Waldner, ar putea fi examinata si cabinetul urmeaza sa dea un raspuns, desi nu a fost stabilit nici un termen. Potrivit legii care prevede ajutarea tarilor din Estul Europei, ar putea fi posibila o extra-finantare, dar va trebui aprobata, mai intai, de Parlament. Pana acum, guvernul elvetian nu a exclus aceasta posibilitate, dar nici nu a facut vreo promisiune in vederea unui ajutor financiar, insa afirma ca este posibil ca decizia da fie luata fara convocarea unui referendum pe aceasta tema.

ANAMOB
Presedintele si ministrul de externe al Elvetiei, Micheline Calmy Rey sustine ca Elvetia doreste sa decida independent asupra acestui subiect si nu pentru ca 'i sar impune'. Uniunea Europeana, care este cel mai mare partener comercial pentru Elvetia, a solicitat deja ca Berna sa extinda acordul de libera circulatie a cetatenilor si pentru noile sale state membre, Romania si Bulgaria. Potrivit lui Sollberger, negocierile ar putea sa inceapa cel mai devreme in primavara acestui an.

ANAMOB
Internaionale
Bulgaria aresteaza 11 persoane pentru deturnarea de fonduri Sapard Procurorii au anuntat miercuri arestarea a 11 persoane - sapte cetateni bulgari, doi germani si doi elvetieni - intr-o operatiune comuna efectuata de institutiile de mentinere a ordinii din cele trei tari. Oficialii declara ca reteaua a deturnat aproximativ 7,5 milioane euro din programul european SAPARD. Acesta este cel mai mare caz de deturnare de fonduri europene raportat de Bulgaria. Ministerul Agriculturii din Bulgaria a primit 22 de atentionari privind delapidarea programului Sapard, de cand acesta a inceput, a anuntat miercuri ministrul Nihat Kabil. Ultima avertizare pentru delapidare a venit din partea Germaniei si se refera la un complot international pentru frauda, in care a fost implicat si un faimos om de afaceri, a completat Kabil. Aceasta descoperire arata Uniunii Europene ca Bulgaria are intentia, dar si posibilitatea sa faca fata acestor infractiuni. Kabil a asigurat ca se fac investigatii pe aceasta tema, dar a refuzat sa dea numele persoanelor sau ale proiectelor implicate, fiind necesara mentinerea secretului, pentru moment. Dar a promis ca persoanele descoperite ca fiind implicate in fraudarile programului Sapard din Bulgaria vor suporta consecintele legale. Banca Centrala Europeana spune 'pas' cresterilor salariale Presedintele Bancii Centrale Europene tempereaza optimismul europenilor care asteapta cresteri salariale. Europa nu isi permite salarii mai mari, daca doreste sa dea de lucru tuturor cetatenilor sai. Moderatia salariala este si va ramane importanta nu doar in Germania, ci in toata Europa. O crestere moderata a costurilor fortei de munca a fost factorul cheie in reducerea somajului pe parcursul ultimilor ani, a declarat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, intr-un interviu acordat recent publicatiei germane Focus.

ANAMOB
Pledoaria sa pentru calmarea pretentiilor salariale in statele membre ale Uniunii Europene vine pe fondul presiunilor crescande din ultima vreme. Este sezonul negocierii contractelor colective de munca, iar acest lucru se face pe deplin simtit. Sindicatul german IG Metall, reprezentand circa 2,4 de milioane de salariati, preseaza in directia majorarii salariilor cu 6,5%. Nici Romania nu este ocolita de febra revendicarilor. Sindicate cum sunt cel de la Automobile Dacia Pitesti sau Metrorex incearca negocierea unor salarii mai bune pentru membrii lor. Socoteala acestora nu se potriveste insa cu cea a Bancii Centrale Europene, al carui obiectiv principal il reprezinta stabilitatea preturilor, ca si conditie a cresterii economice si a reducerii somajului in Uniunea Europeana. Strategia de la Lisabona Parlamentul European a stabilit, intr-o rezolutie adoptata miercuri la Strasbourg, un set de actiuni ce trebuie realizate pentru indeplinirea Strategiei de la Lisabona. Rezolutia, adoptata cu 438 voturi pentru, 103 impotriva si 30 abtineri, mentioneaza asteptarile deputatilor de la Consiliul european din 8-9 martie, a carui agenda de lucru va include si aceasta tematica. Strategia de la Lisabona, adoptata pentru prima oara de liderii Uniunii Europene in 2000, constituie un pachet de masuri al caror obiectiv este imbunatatirea performantelor economiilor Europene. Strategia a fost relansata in timpul Consiliului European din martie 2005, iar Consiliul European de luna viitoare va trebui sa-si focalizeze atentia asupra celor trei prioritati stabilite de presedintia germana a Uniunii. Parlamentul accentueaza inter-dependenta intre reformele economice, sociale si de mediu, care, impreuna cu cresterea economica si piata muncii, constituie conditii esentiale pentru obtinerea de succes in crearea unei economii si societati dinamice. Parlamentul considera ca pentru rezolvarea problemelor de natura economica si de piata a muncii este necesara implicarea activa a Parlamentelor, atat la nivel european cat si national. Parlamentul doreste, totodata, o mai mare implicare a societatii civile si o eficienta mai mare a coordonatorului national al Strategiei. Deputatii europeni au elaborat cateva propuneri: o politica economica si financiara garant al stabilitatii si al cresterii economice, consolidarea Pietei

ANAMOB
interne si a competitivitatii europene, sprijinul acordat cercetarii si educatiei, asigurarea locurilor de munca si dezvoltarea Modelului social european. Piata muncii - flexibilitate si siguranta Parlamentul doreste o reforma a pietei muncii care sa asigure o balanta intre cererile industriei pentru o mai mare flexibilitate si aspiratiile cetatenilor la o mai mare siguranta a locurilor de munca. Notand ca somajul afecteaza in special categoriile defavorizate si mai putin calificate, deputatii solicita promovarea "unor politici active de formare a lucratorilor aflati in somaj, putin calificati". Cercetare si Energie Eforturile pentru stabilirea unei politici comune de energie sunt esentiale pentru succesul Strategiei de la Lisabona. Obiectivul ar trebui sa fie crearea unei competitii sporite si a unui numar mai mare de beneficii pentru consumatori. Parlamentul noteaza ca energia nucleara constituie o parte importanta a politicii energetice pentru unele State Membre, insa subliniaza si riscurile care apar si problema deseurilor nucleare. Utilizarea energiei nucleare este o problema asupra careia fiecare Stat Membru trebuie sa decida singur, estimeaza deputatii europeni. Parlamentul solicita Consiliului European sa sprijine planul de actiune al Comisiei in care consumatorii sunt plasati in centrul politicii energetice. Deputatii considera ca ar trebui sa existe un plan de lucru care-si propuna ca obiectiv utilizarea in procent de 20% a energiei regenerabile pana in 2020, reducerea cu 30% a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate statele industrializate pana in 2020, procentul minim care ar reveni Uniunii fiind de 20%.

ANAMOB
Divertisment
Un tip si revine dintr-o coma profunda de 7 luni. In tot acest timp, sotia lui a stat zilnic lnga patul lui. La cteva zile dupa ce si-a revenit, si cheama sotia: - Draga mea, ai fost alaturi de mine n toate nenorocirile prin care am trecut: cnd am fost concediat, m-ai sprijinit enorm.Cnd afacerea mea a dat faliment, ai fost lnga mine.Cnd am fost mpuscat, ai stat alaturi de mine.Cind ne-am pierdut casa, ai fost tot lnga mine. Cnd sanatatea mea s-a subrezit, m-ai sprijinit permanent. Stii ceva? - Ce sa stiu, dragul meu? ntreaba ea zmbitoare, n timp ce inima ncepe sa i bata mai repede. - Cred ca mi porti ghinion! Politia rutiera la locul accidentului discutand despre importanta purtarii centurii de siguranta: - Uitati-va la acest om care nu a purtat centura: Cap rupt, matze pe parbriz, ochi in pomi, fara maini... In schimb, uitati-va la cel care a purtat centura... parca-i viu ...Doamnelor si domnilor, avionul nostru se va prabusi in ocean si in jur e plin de rechini. Luati de sub scaune vestele de salvare si cutiuta cu crema. Trebuie sa va ungeti pe corp, impotriva rechinilor. - Si nu ne mai mananca ? - Ba da, dar cu scarba. Un om intra in curte la un prieten. Bate la usa si iese cainele.Se ridica in doua piciore si spune: -Stapanul nu este acasa! Ala, de spaima,lesina Dupa cinci minute se scoala si-l intreaba pe caine: -Daca esti caine nu ar trebui sa latri? La care cainele: -Ba da, dar nu am vrut sa te sperii.. O baba povesteste alteia: - Bai, stateam ieri la biserica si o pustoaica de lnga mine scoate o tigara, o aprinde si incepe sa fumeze. Sa-mi scape berea din mna, nu alta! Maine aniversam 30 de ani de la casatorie, am putea taia porcul ? - De ce, raspunde sotul, doar nu e vina lui.... Iubitule, spune o blonda sotului ei, astazi un coleg mi-a spus la birou un banc cu blonde de m-am prapadit de ris. Era cit pe-aci sa cad din pat...!!!

ANAMOB
Pe nevasta unui fermier o apucasera durerile facerii, asa ca doctoru' satului inhama calul la cabrioleta si o porni in noapte... Dupa ce ajunse la destinatie, fermierul il conduse in dormitor, gonindu-i pe cei mici - care se holbau curiosi... Rutinat, doctoru' incepu sa-si faca datoria... Dupa un timp se auzi un oracait, iar doctoru' spuse: - Felicitari, ai o fetita! Nu apuca fermieru' sa raspunda, ca i se porunci: - Da felinarul mai aproape, mai e unul pe teava. Asaaa! Gata!Gemene! Bravo, ai fost tare ? dai de baut! Intunericul din incapere nu permitea sa se distinga nuanta spre care vira tenul fermierului... Nu trecura, insa, decat cateva secunde si receptiona din nou vocea medicului, incremenind: - Fa lumina mai mare. Am impresia ca vine si al treilea! Simtind ca mai are putin si lesina, taranul sopti: - Domnu' doctor, sa stingem naibii felinarul ala! Am impresia ca lumina ii atrage! Dupa ce loveste un pieton, masina isi continua drumul inca 10 metri. Soferul opreste, scoate capul pe fereastra si tipa: - Fii atent! Pietonul se ridica speriat si intreaba: - De ce, dai inapoi? In scrierea de tipar, cifra sapte arata astfel: 7. Cand o scriem insa de mina, o taiem cu o linie orizontala. V-ati intrebat vreodata de ce? Se spune ca dupa ce Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe munte sa-i dicteze cele zece porunci, acesta i-a adunat pe oameni sa le vorbeasca despre ele. Cand a ajuns la a saptea porunca, "Sa nu ravnesti la nevasta aproapelui tau", cei mai multi dintre barbati au inceput sa strige: -Taiati saptele, taiati saptele, taiati saptele!!! Doi pensionari stau de vorba in Cismigiu. Primul spune: - Eu de cand am iesit la pensie, n-am mai facut sex... Celalalt: - Nici eu. - Stii ceva? Eu cred ca astia ne pun ceva in pensie...

Anamob Inter News 3032007

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Anamob Inter News 3032007

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BULETIN INFORMATIV CUPRINS Afaceri interne i europene Evoluia comerului exterior n regim de perfecionare activ n Romnia n primele 11 luni

2006 CRETEREA ECONOMIC I OCUPAREA PN N ANUL 2013

- modificri procentuale fa de perioada corespunztoare a anului anterior -

7,0 -17,2 63,9 8,7

3,4 -4,8 15,9 28,4

-9,6 4,7 23,1 11,5

-9,1 13,8 27,5 27,3

Evoluia valoric a exportului i importului de mrfuri 11 luni PA

2004 Total din care :

4814,7 4760,3 351,2 14,9 311,5 375,9 12,4 510,5

1622,2 1809,4 2303,8

Evoluia valoric a exportului i importului de mrfuri 11 luni PA UE 25 mil. euro

4669,4 4621,6 4547,1 2924,5 2701,1 2572,6

N. ANAMOB. Pentru cei doritori va putem furniza raportul complet.

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Structura salariailor pe ramuri ale economiei

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

* 9 luni 2006 Sursa: BVB, date prelucrate

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Structura capitalizrii pe sectoare 9 luni 2006 62,7 0,7 36,6 100,0

Sursa: CNP, BVB (date agregate de CNP)

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

2005 Capitalizare (mil. lei)

2006 2007 2008 56917,1 74000 90000 105000

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

66,7 19,8 7088,1 162,0 6586,1 42,1

16,7 24,5 22500 50,0 11750 21,1

10700 15000 51,0 40,2 8000 21,5 9700 21,3

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

Asociaia Naional a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia

You might also like