ANATOMIA OMULUI este o ramura a biologiei, stiin]a vietii.Anatomia umana se ocupa cu studiul alcatuirii corpului omenesc.

Numele acestei stiinte provine din cuvintele anatome, din greaca, sau anatomiadin latina. Amandoua inseamna disectie.DISECTIA reprezinta deschiderea si sectionarea corpului prin mijloace chirurgicale.Scopul aste studierea minutioasa a organelor corpului sau efectuarea unor operatii. Cei care studiaza corpul uman se numesc anatomisti CLAUDIUS GALENUS( 200-130 i.Hr. ) este un medic antic renumit. El a fost printre primii care a practicat disectia, incercand sa descifreze tainele corpului omenesc. ANDREAS VESALIUS(1514-1564) este fondatorul anatomiei moderne. A trait intr-o epoca in care nu se mai disecau lesuri de maimute, ci cadavre de om, desi disectia era interzisa si condamnata de biserica. El ariscat totul pentru adezlega tainele alcatuirii interne a corpului omenesc.In 1543, publica lucrarea Despre fabrica trupului omenesc, in care isi expune studiile legate de corpul omului , privit ca o uzina cu o functionare precisa si severa. Lucrarea lui Vesalius este o victorie a spiritului omenesc pornit in cautarea adevarului despre sine. Marii anatomisti ai lumii sustin ca Vesalius a atins perfectiunea in anatomiesi ca urmasii lui n-au avut de corectat mai nimic. Icepand sa disece corpul omenesc, Vesalius a dovedit o extraordinara dibacie si tenacitate, ducand la bun sfirsit acesta pasiune a sa. Se spune chiar ca, ani intregi, Vesalius a dormit cu cadavre sub patul sau. Noaptea pe ascuns, impeuna cu discipolii sai insetati de a cunoaste adevarul despre corpul omului, diseca trupurile fara nume scoase de sub pat. Un pictor desena muschii, venele si oasele scoase la lumina de mana priceputa a lui Vesalius. Lui Vesalius ii datoram inceputurile cunoasterii aprofundate a misterelor corpului uman. THEOPHRASTUS BOMBASTUS PARACELSUS(1493-1541) , desi nu era medic cu diploma, este intemeietorul medicinei moderne. Dramaturgul englez Shakespeare il numeste cel mai mare medic al tuturor timpurilor, iar scriitorul german Goethe se inspira din figura lui chinuita deintrebarisi de sete de cunoasterepentru plasmuirea lui Faust. Si el a continuat calatoria fascinanta in trupul omului pentru ai descifra enigmele. ANTOPOLOGIA este stiinta care studiaza originea, evolutia si variabilitatea biologica a omului in relatie cu conditiile mediului in care traieste, cu civilizatia si cultura carora le apartine. Numele ei provine din cuvantul grecesc anthropos, care inseamna om. Spre deosebire de anatomie, antropologia ofera date asupra originii omului, ocupandu-se totodata cu studiul variatiei difaritilor parametri corporali in populatia umana: talie, culoarea pielii, ochilor, parului, forma ochilor,nasului, raspandirea grupelor sangvine s.a. Specialistul care studiaza originea si evolutia omului este antropologul . Cunoaste-te pe tine insuti spunea Socrate, un mare filozof al antichitatii grecesti. Anatomia si antropologia ne ajuta astazi sa urmam indemnul lui.

A ne cunoaste mai bine inseamna a sti cum sa ne ingrijim, sa prevenim bolile, s ane facem viata mai buna. S i in acelasi timp, descifrand fantasticele mecanisme prin care natura ne-a dat viata, vom putea deveni constienti de importanta pe care o avem pe Pamant si in Cosmos. Este absolut necesar pentru fiecare din noi sa stim cine suntem si de unde venim, catre ce ne indreptam, cu ce ne-a inzestrat natura. Numai asa vom putea face fata acestui drum milenar al speciei umane prin Univers. Din ce suntem facuti si ce legi conduc procesele din corpul nostru?Nu este niciodata prea devreme sa descifram aceste taine. Si mai ales sa cunoastem cat mai mult din ceea ce oamenii au reusit sa afle despre corpul lor pana in ziua de azi!

Raspunsul stiintei la intrebarea :Cine este si cum a aparut omul?

Ideea originii animale a omului a pornit de la constatarea izbitoarelor asemanari care exista intre om si maimuta. Mai mult decat atat, asemanarea, organ cu organ, a omului cu celelalte animale este deosebit de evidenta. CHARLES DAWIN (1809-1882) a fost cel care a emis teoria inrudirii omului cu maimutele. El arata extraordinara asemanare a omului cu animalele, atat ca alcatuire a corpului, ca functionare a principalelor organe, dar si din punct de vedere al comportamentului. Spre deosebire de celelalte mamifere, omul nu are corpul acoperit cu blana. Se poate reproduce tot timpul anului si nu numai in anumite perioade ca animalele. Nu are niciodata coada. Creierul omului este mare si foarte dezvoltat. Omul a trecut de la o alimentatie preponderent vegetariana la cea omnivora. Exista multe asemanari intre gorila cimpanzeu, urangutan, gibon si om. De aceea, maimutele enumerate mai sus se numesc antropomorfe. Maimutele anropomorfe merg aproape vertical. Se sprijina pe sol numai pe membrele posteriore, dar se pot si agata de ramurile copacilor folosindu-se de degetele mainilor si piciorelor. Coloana vertebrala a maimutelor ar doar o singura curbura, foarte rar aparand si adoua, slab conturata. Omul modern se caracterizeaza prin mersul biped si pozitia verticala. Coloana vertebrala este adaptata la statiunea ( pozitia) bipeda. Acesta are patru curburi care-i confera elasticitate. Curburile nu exista la copil, dar se formeaza odata cu cresterea si miscarea. La om, membrele superioare atarna de-a lungultrunchiului, aproape paralel cu acesta. La maimute, membrele sunt departate de trunchi. La om membrele superiore sunt mai scurte decat cele inferiore. Mana este eliberata de functia de sustinere, ceea ce ii confera capacitatea de a construi si de a manui unelte. La maimute, membrele superiore sunt mai lungi decat cele inferiore. Forma mainilor si piciorelor este insa destul de asemanatare la maimute si la om. Si omul si maimuta au cinci degete, atat la mana cat si la picior. Cusca toracica este asemanatoare la om si maimute. La om, creierul devine din ce in ce mai mare, iar scoarta cerebrala din ce in ce mai groasa. La gibon, acesta are 2,14 mm, la urangutan 2,2 mm si la cimpanzeu 2,5 mm. La om, grosimea scortei ajunge la 4,5 mm. Circumvolutiunile cerebrale sunt asemanatore la om si la maimuta. Simtul vizual este bine dezvoltat si la maimute, si la om. Se pote spune ca ochii maimutelor au aceasi privire cu cea a omului. Mirosul, si la maimute si la om, este redus, comparativ cu al altor animale. Pavilionul urechii este mic si pipaitul este bine dezvoltat la om.

Capul omului este mobil, fruntea este dreapta si mare. Trupul este zvelt si are o regiune mai ingusta care formeza talia. Membrele superiore sunt mai scurte decat cele inferiore. Degetul numit mare este de fapt mic. Numai omul are fese. Piciorul este adaptat numai la mers. Degetul mare de la picior este apropiat de celelalte. Omul are multe glande sudoripare. Volumul craniului variaza intre 1000-2000 cm, cu o medie de 1450cm la barbat si 1300 cm la femeie. Plamanii maimutelor sunt structurati ca si plamanii omului. Inima maimutelor are o marime comparabila cu cea umana. Astfel, la urangutan, inima cantareste 0,40% din greutatea corpului, la gorila 0,42%, la cimpanzeu 0,50% si la gibon 0,87%. La om, inima cantareste aprox. 300 g, ceea ce inseamna 0,40-0,50% din greutatea corpului. Stomacul, ficatul si intestinul gros, ca si sistemul reproducator, sunt foarte asemanatoare la om si la maimute. Spermatozoizii de la cimpanzeu si gorila seamana forte bine cu cei umani. Ciclul menstrual al femelei are o durata asemanatore cu cea de la om. La gibon, acesta dureza 28-30 de zile, la cimpanzeu 34-35 de zile, la gorila 45 de zile si la urangutan 25 de zile. La om, ciclul menstrual are o durata de 28 de zile. Durata sarcinii este de sapte luni la gibon, opt luni si jumatate la cimpanzeu, opt-noua luni la urangutan si noua luni la om. Perioda de alaptare dureaza 6 luni la gibon, 4-6 luni la cimpanzeu si urangutan, 1-2 ani la om. Copilaria dureza 3-4 ani la maimutele antropomorfe si 10-12 ani la om. Sfarsitul adolescentei are loc la 8-9 ani la gibon, 8-12 ani la cimpanzeu, 10-14 ani la gorila. La om, sfarsitul adolescentei este marcat la varsta de 18-20 de ani. Un gibon traieste 25-30 de ani, un urangutan 40-50 de ani, un cimpanzeu 40-60 de ani si o gorila 50 de ani. La inceputul secolului al XIX-lea, durata medie de viata a omului in Europa nu depasea 35 de ani. Astazi, un om traieste in medie 60-70 de ani. Numarul de cromozomi in fiecare celula a corpului este de 46 la om si de 48 la gorila, cimpanzeu si urangutan. Gibonul are doar 44 de cromozomi. La om exista 4 grupe sangvine:A, B, O, AB. La urangutan si gibon exista numai grupele A, B si AB, iar la cimpanzeu numai A si O. Dintre cele 25 de specii de paraziti prezenti la om, 18 se gasesc si la maimute. Bolile molipsitoare sunt asemanatoare. Si maimutele se imbolnavesc de gripa, sifilis si SIDA, ca si omul. Muschii fetei sunt dezvoltati si la om si la maimute, exteriorizand prin contractia lor diferite stari si emotii. La urangutan, inaltimea variaza intre 1-1,8 m. Greutatea ajunge la 80 kg la femele si pana la 180 kg la masculi. Greutatea puiului de urangutan la nastere este de 1,4 kg. Maturitatea sexuala se instaleaza la 7-8 ani. Au o mimica expresiva si emit sunete cu accente emotionale. Gorila este specia cea mai robusta. Masculul atinge 1,21,8 m inaltime si o greutate de 100-250 kg. Greutatea medie a copilului de om nascut la termen variaza intre 3,25-3,5 kg la baieti si 2,9-3,25 kg la fete. Se nasc deseori si copii cu greutate mai mare, pana la 4 kg

, rareori mai mult. Intre 2,5 si 2,9 kg la nastere, copilul este considerat subponderal. Sub 2,5 kg copilul este prematur. Creierul este foarte voluminos la om, cu emisfere cerebrale mari. Acestea au devenit sediul constiintei umane si asigura vorbirea articulata. Omuol actual este, in acelasi timp, un om intelept- Homo sapiens sapiens, dar si un constructor de unelte-Homo faber.

UNIVERSUL CELULEI
Celula - Tesutul Organul - Sistemele de organe - Corpul omenesc
Adeseori sanatatea te paraseste jignita de lipsa de respect cu care o tratezi Sa presupunem ca avem in fata o harta cu tarile Pamantului si sa ne imaginam ca si corpul omenesc, ca si uscatul Terrei, este format dintr-o multitudine de tari. Acestea insa in corp se numesc celule. Fiecare astfel de tara are istoria si viata ei. In corp exista mai mult de 500 de miliarde de celule. Unele sunt singuratice ca tarile de pe insule.Altele se grupeaza, dar raman separate intre ele.Alaturandu-se, aceste celule formeaza tesuturi cu roluri bine stabilite