FARMACOTOXICOLOGIA GENERALA Farmacotoxicologia este acea parte a farmacologiei care studiaza in ansamblu efectele adverse pe care le pot avea

medicamentele asupra organismului uman. Reactii adverse se definesc ca fenomene nocive pentru sanatate, care apar la dozele de medicament folosite in mod uzual in scop profilactic, curativ sau pentru diagnostic. Ele trebuie deosebite pe de o parte de efectele nedorite de ordin farmacodinamic, care nu sunt daunatoare sanatatii(ex. Uscaciunea gurii sau constipatia produse de atropina). Pe de alta parte se descriu fenomene de intoxicatie acuta, care apar la utilizarea unui medicament in doze mari , ce depasesc cu mult pe cele utilizate in terapeutica. Frecventa reactiilor adverse este diferita in functie de medicament dar si de organismul tratat, in speta de caracteristicile sale fiziologice(legate de varsta, sex, gravitate etc) sau patologice(bolo associate, insuficienta organelor de epurare etc). Reactiile adverse la un anumit medicament pot fi considerate frecvent daca apar peste 10 % din cazuri, ocazionale intre 1 si 10 %, rare in mai putin de 1% din cazuri, foarte rare- in sub 0,1% din cazuri si necuantificabile (cazuri izolate). Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si in general reversibile la oprirea administrarii substantelor medicamentoase. Altele pot fi insa reactii grave, chiar cu consecinte fatale asupra organismului uman. Datorita utilizarii unui numar din ce in ce mai mare de medicamente si implicit a posibilitatii de aparitie a variate reactii adverse, se poate pune problema unei adevarate patologii generate de medicamente, numita patologie iatrogena. Cand frecventa reactiilor adverse este relative mare, acestea sunt in general depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. In schimb , cele cu o frecventa foarte mica se deceleaza de obicei in primii ani de utilizare clinica a substantei respective. Pentru identificarea acestui tip de reactii aparute dupa comercializarea medicamentelor este necesar sa fie operational un sistem de supraveghere continua a acestora, sistem numit farmacovigilenta. In acest sens, fiecare cadru medical(medic, asistenta) are obligatia de a semnala orice reactie adversa constatata in practica sa clinica si care ar putea avea o legatura cu administrarea unei anumite substante medicamentoase. In functie de mecanisme de producere, reactiile adverse pot fi de tip: - toxic, - idiosincrazic si - alergic. La acestea se adauga dependenta , care poate fi considerate un caz particular de reactie toxica. Reactiile adverse de tip toxic sunt dependente de doza, deci sunt atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari. Gravitatea lor variaza de la simple tulburari functionale, la leziuni ale unor aparate si sisteme si in cazurile cele mai severe pot determina moartea individului. Parametrul care masoara toxicitatea acuta a unei substante este doza letala 50(DL50) care reprezinta doza ce omoara jumatate din animalele de laborator. Un alt parametru important, care masoara eficacitatea unui medicament , este doza eficace 50(DE50), iar raportul dintre DL50 si DE50 se numeste indice terapeutic (IT). Aceasta este foarte important pentru aprecierea toxicitatii si implicit a sigurantei in utilizare a unei anumite substante. Conform normelor internationale, IT trebuie sa fie de minim 10, adica doza letala trebuie sa fie de cel putin 10 ori mai mare decat doza eficace.

In practica clinica se folosesc totusi medicamente cu IT mai mic decat 10(digitalicele, anticanceroa-sele) deoarece beneficiul realizat de acestea in unele boli grave depasesc riscul asumat. In principiu, o substanta este cu atit mai sigura cu cat indicele sau terapeutic este mai mare, deci cu cat doza toxica este mai indepartata de doza terapeutica, in sensul ca mici cresteri ale acesteia din urma nu provoaca efecte toxice. Uneori reactii toxice pot aparea la doze uzuale, apropiate de cele terapeutice. Acestea sunt influentate de factori dependenti de bolnav: - reactivitate biologica particulara, cu o sensibilitate crescuta la medicamentul respectiv, - insuficienta organelor de epurare- ficat, rinichi- care afecteaza procesul de inactivare metabolica si/sau de eliminare a medicamentelor sau - anumite stari patologice de organ sau afectiuni metabolice ale bolnavului respectiv. Dintre factorii favorizanti ai toxicitatii unei anumite substante medicamentoase sunt de mentionat: indicele terapeutic mic(digitalice, anticanceroase); biodisponibilitatea variabila a substantei active din anumite forme farmaceutice; folosirea unor cai de administrare cu risc toxic mare (ex. injectiile intravenoase cu aminofilina, adrenalina); schemele de administrare inadecvate, care pot favoriza cresterea nivelului plasmatic al medicamen-tului, cu risc potential de acumulare(digitalicele, amiodarona); interactiunile medicamentoase semnificative clinic. Tratamentul unei reactii de tip toxic se suprapune practic cu cel al intoxicatiei cu substanta respectiva. In primul rand se opreste administrarea medicamentului si se incearca indepartarea acestuia din organism, in functie de calea pe care a fost administrat. Astfel daca s-a administrat pe cale orala cu maxim 8 ore inainte, se pot provoca varsaturi sau se fac spalaturi gastrice, nu insa si pentru substantele caustice, care pot afecta toxic esofagul. Se poate da si carbune medicinal pentru absorbtia medicamentului la nivelul tubului digestiv. Pentru eliminarea mai rapida a substantei active sunt utile purgativele(eliminare digestiva) sau diureticele(excretie renala). Pentru grabirea excretiei se poate modifica pH-ul urinar(in cazul medicamentelor acide -barbiturice- se alcalinizeaza urina, iar in cazul celor bazice -amfetamina, amitriplina- se acidifica urina) pentru a creste polaritatea moleculelor in urina, cu scaderea reabsorbtiei lor tubulare si grabirea eliminarii urinare. Pentru medicamentele care se leaga in proportie mica de proteinele plasmatice se poate apela la dializa extrarenala. Uneori exista anticorpi specifici care pot fixa medicamentul(ex. pentru digoxina). Pentru anumite substante exista antidoturi, care actioneaza invers decat toxicul, prin mecanism antagonist competitiv, cu deplasarea acestuia de pe receptori(ex.- in intoxicatia cu morfina sau heroina se administreaza naloxona sau nalorfina). In functie de gravitatea intoxicatiei, foarte importante sunt masurile de sustinere a functiei vitale (respiratie artificiala, bronhoaspiratie, mentinerea tensiunii arteriale) si tratamentul manifestarilor intoxicatiei respective(convulsii, febra, stari de agitatie etc). Unele tipuri particulare de reactii adverse de tip toxic sunt efectele adverse dismorfogene si teratogene, precum si efectele mutagene si cancerigene. Efectele dismorfogene constau in aparitia defectelor morfologice la produsul de conceptie, in cazul administrarii unui anumit medicament la femeia insarcinata. Cand defectul este major si apar anomalii anatomice majore, cu caracter de monstruozitate chiar, se numeste teratogen.

 Efecte mutagene constau in producerea de catre medicament a unor mutatii genetice cu afectarea fenotipului chiar dupa mai multe generatii. Dintre medicamentele cu efect mutagen cert sunt de mentionat citostaticele anticanceroase si imunodepresivele. Reglementarile actuale nu permit introducerea in terapeutica umana a medicamentelor cu risc mutagen, cu exceptia celor indispensabile(ex. citostaticele la bolnavii neoplazici). > Efecte adverse cancerigene constau in producerea unor cancere sub efectul medicamentelor respective. In mod normal, medicamentele dovedite cancerigene in studiile pe animale de laborator nu sunt permise in terapia umana. Exceptie de la aceasta regula fac substantele anticanceroase, care pe linga avantajul de a trata neoplazia aflata in curs, pot include un nou cancer bolnavului respectiv. Reactii adverse indiosincrazice sunt independente de doza. Ele apar dupa administrarea substantei in doze uzuale la persoane cu o sensibilitate crescuta, determinata genetic, la substanta respectiva. Ele pot aparea datorita unui deficit genetic al enzimei care intervine in metabolismul medicamentului, caz in care se manifesta clinic ca si o intoxicatie la substanta respectiva(ex. Apnea toxica la suxametoniu, datorata deficitului de pseudocolinesteraza). Alt tip de reactii idiosincrazice este datorat unei reactivitati tisulare neobisnuite, cu existenta unor defecte enzimatice, fapt ce determina aparitia unor reactii adverse diferite complet de efectele normale ale medicamentului. Un exemplu este deficitul genetic de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza din hematii, cu declansarea hemolizei la doze uzuale de chinina, chinidina, acid nalidixic, fanacetina, unele sulfamide, sulfone, primachina. Reactii adverse alergice sunt efecte nocive ale medicamentelor care apar prin mecanism imun. Sunt dependente de doza, deoarece pot aparea chiar la doze foarte mici de medicament. Conditia este ca persoana sa fie in prealabil sensibilizata de medicamentul respectiv, adica sa fi intrat in contact cu acesta in urma cu minim 7 zile. Aceste reactii implica de cele mai multe ori formarea unor complexe antigenanticorp. Medicamentul ca atare, sau un metabolit al acestuia, functioneaza de obicei ca o haptena care se fixeaza de proteinele organismului, carora le modifica structura si ele nu mai sunt recunoscute de sistemul imun, devenind antigene. Acestea declanseaza sinteza de anticorpi specifici- asa numita sensibilizare- care se dezvolta dupa o latenta de 7-14zile. Dintre caile de administrare ale unui medicament, cea mai sensibilizanta este cea locala (cutaneo-mucoasa), desi reactiile alergice cele mai grave apar dupa administrarea injectabila, in special intravenoasa sau intramusculara. Alergia se mentine pe perioade lungi de timp, uneori chiar toata viata individului. Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente, deoarece o persoana care este alergica la o anumita substanta medicamentoasa este de obicei alergica si la alti compusi inruditi structural (ex.clasa penicilinelor sau a sulfamidelor). Exista 4 tipuri de reactii alergice (clasificarea Coombs si Gell, 1964) care difera prin mecanismele imunologice de producere si prin manifestarile lor clinice. 1. Reactii alergice de tip I- anafilactice- sunt reactii rapide care apar dupa cuplarea antigenului (medicamentul) cu anticorpii(inumoglobulinele Ereaginele) de pe suprafata mastocitelor si a bazofilelor. Consecutiv , se elibereaza autacoizi cum ar fi histamine, leucotriene, prostaglandine, care determina vasodilatatie cu hipotensiune arteriala, permeabilizare capilara, edeme, bronhospasm, crize de bronhospasm, rinite, pana la reactia cea mai severa reprezentata de socul anafilactic.

Aceasta este foarte grav datorita potentialului sau letal prin edemul glotic(bronhospasm) si prin colaps, cu prabusirea tensiunii arteriale. 2. Reactii alergice de tip II- citotoxic- se produc prin formarea de anticorpi (tip IgG si IgM) impotriva celulelor pe suprafata carora sau fixat medicamente cuplate cu proteine. Exemplele sunt: - anemiile hemolitice autoimune la alfametildopa, chinidina, chinina, sulfamide, - leucopeniile autoimune la aminofenazona la tioamide antitiroidiene sau - sindromul lupus-like la hidralazina. 3. Reactii alergice de tip III- prin complexe imune- presupun formarea unor complexe imune circulante formate din antigen(medicamentul) si anticorpii(IgG si IgM) care se fixeaza in peretii vaselor mici din diverse tesuturi si organe, cu activarea complementului si generarea unor procese inflamatorii. Acestea determina manifestari clinice de tip vasculite diverse, glomerulonefrite, boala serului, urticariile, edemul Quincke, eritemul polimorf, sindromul Stevens-Johnson sau sindromul Lyell. Medicamentele incriminate sunt penicilinele, sulfamidele, fenitoina, barbituricele. 4. Reactii alergice de tip IV- de tip intarziat, mediate celular- apar dupa sensibilizarea limfocitelor de tip T, care elibereaza limfokine. Se produc manifestarile cutanate de tip dermatita de contact.. Contactul cutanat direct al unui organism sensibilizat anterior cu o substanta chimica duce la formarea, dupa 24-48 ore , la locul de contact,a unui eritem , cu edem sau veziculatie. Substanta chimica este de obicei o molecula mica, ce se comporta ca o haptena prin combinarea cu proteine din piele. Se formeaza astfel un antigen ce va fi preluat de celulele purtatoare de antigen (celulele Langerhans din piele), cu declansarea raspunsului imun de catre limfocitele T. Diagnosticul reactiei de hipersensibilitate intarziata se face prin 2 tipuri de metode : testele epicutane (prin aplicarea pe tegument de rondele de hartie de filtru imbibate cu substanta chimica de cercetat si citirea dupa 48 ore) si testele de transformare limfoblastica (TTL) care constau in punerea in contact in cultura, a limfocitelor bolnavului cu alergenul incriminat si calcularea numarului de blasti dupa 72 ore. Diagnosticul pozitiv al reactiilor alergice la medicamente se stabileste, in general, ca in cazul multor boli cunoscute, pe baza datelor obtinute din istoric, din examenul clinic si din investigatiile paraclinice. In cazul particular al reactiilor alergice, altele obtinute din istoricul bolii(anamneza) sunt de o importanta covirsitoare. Este necesar sa se stabileasca daca o persoana a mai venit in contact cu medicamentul respectiv, sau cu o substanta inrudita chimic cu acesta, daca a prezentat sau nu fenomene alergice. Daca se stabileste cu certitudine(prin anamneza si eventual prin teste paraclinice) ca persoana este alergica la un anumit medicament , in general acesta va fi contraindicat pe viitor. Totusi, daca situatia clinica impune terapia cu acel medicament(ex. penicilina, insulina) iar reactia alergica este de tip I(anafilactic) se poate incerca o desensibilizare specifica, cu conditia indeplinirii unor criterii stricte. Cu toate ca se pot obtine rezultate bune in urma desensibilizarii, aceasta metoda ramane de exceptie, cu risc ridicat pentru pacient, atat pe parcursul efectuarii desensibilizarii cit si ca rezultate ulterioare. Daca rezultatul anamnezei este incert, adica nu se poate afirma cu siguranta existenta unei alergii la un anumit medicament, este bine ca administrarea acestuia sa se faca dupa prealabila testare cutanata a sensibilitatii si sub supravegherea stricta , cu interventie specifica la nevoie. Un caz particular de reactii adverse de tip toxic il reprezinta toxicomania si dependenta.

Aceasta este de fapt o stare de intoxicatie cronica, care apare in special dupa consumul de doze mari si pe durata lunga a unor medicamente care, de cele mai multe ori , au actiuni de tip psihofarmacologic : - euforizante, - sedative, - stimulante psihomatorii, - halucinogene. Printre substantele cu potential de a induce dependenta sunt de mentionat : morfina, heroina si alte opioide, amfetaminele, lisergina (LSD), marijuana, hasisul. Toxicomania si dependenta presupun, in forma lor completa, 4 tipuri de manifestari definitorii: Dependenta psihica, care este o stare psihica ce il determina pe individ sa consume in mod repetat un toxic pentru a obtine un anumit efect asteptat de el; Dependenta fizica se manifesta de fapt prin aparitia, la oprirea brusca a administrarii unei substante medicamentoase, a sindromului de abstinenta caracteristic. Aceata prezinta simptome ce corespund unor efecte inverse celor produse de medicamentele sau toxicele respective. Sindromul de abstinenta este incrucisat pe grupe farmacodinamice de substante (ex.- de tip alcool- barbiturice sau de tip opioid). Sindromul de abstinenta este mai grav in cazul substantelor cu actiune intensa si de durata scurta; Toleranta reprezinta diminuarea progresiva a efectului odata cu repetarea administrarii si impune necesitatea cresterii dozei pentru a obtine efectul scontat. Toleranta intereseaza de obicei atat efectele psihofarmacologice asteptate cat si efectele toxice, motiv pentru care toxicomanii pot suporta doze mari dintr-o substanta medicamentoasa, doza care ar omora o persoana obisnuita. Toleranta poate fi atat de natura: farmacocinetica(fenomene de autoinductie enzimatica, cu stimularea procesului de metabolizare) cat si farmacodinamica (scaderea reactivitatii receptorilor sau dezvoltarea unor procese adaptative de sens contrar efectului medicamentului respectiv); Psihotoxicitatea consta in producerea de catre drog a unor manifestari toxice de ordin psihofarmacologic (tulburari de comportament, stari euforice, de tip maniacal, halucinatii etc). Tratamentul dependentei este dificil si urmareste in paralel atat aspectul medical cit si cel psihosocial.

Notiuni de farmacodinamie
FAZA FARMACODINAMICA FIXAREA moleculei de substanta activa de substanta reactiva INTERACTIUNEA MEDICAMENT- RECEPTOR in tesut EFECT FARMACODINAMIC DECLANSAREA ACTIUNII FARMACODINAMICE(efect terapeutic) Actiunea farmacodinamica este un proces fiziologic, biochimic sau fizic, rezultat al interactiunii dintre medicament si organism. Pentru realizarea actiunii farmacodinamice trebuie parcurse doua etape: 1. FIXAREA medicamentului de receptori si INTERACTIUNEA, cu formarea complexului MEDICAMENTRECEPTOR(MR) 2. aparitia unor modificari locale care este -DECLANSAREA ACTIUNII FARMACODINAMICE

Actiunea farmacodinamica consta deci in modificarea in sens pozitiv (stimulator) sau negativ (inhibitor) a unor functii fiziologice sau indepartarea unor tulburari ale acestor functii. Aceste doua etape au loc la nivel celular si la nivel molecular. Receptorii farmacologici sunt macromolecule proteice, fiind localizati: - fie in membrana celulara = receptori membranari - fie intracelular, in citoplasma si nucleu = receptori citoplasmatici si nucleari si care leaga anumite substante active cu care formeaza complexe (M-R) Formarea acestor complexe este posibila datorita existentei pe suprafata receptorilor a unui situs receptor pe care se poate lega molecula de medicament. Modelul molecular a analgezicelor morfinice arata ca receptorul corespunzator are forma unei pungi neregulate in care patrunde molecula de medicament. Formarea complexului M-R se realizeaza prin stabilirea unor legaturi intre molecula de medicament si receptor. Formarea complexului M-R determina aparitia unor procese fizico-chimice si biochimice care au ca rezultat efectul farmacodinamic. Capacitatea unui medicament de a se lega specific de un receptor reprezinta afinitate si este esentiala pentru formarea complexului M-R. Legaturile sunt in majoritatea cazurilor labile, ceea ce permite medicamentului sa se lege si sa se desfaca de pe receptori foarte repede. Substantele care se fixeaza pe receptori se comporta diferit: - unele se cupleaza cu receptorii adica au afinitate pentru acestia si ii activeaza producind efectul farmacologic si se numesc agoniste ale receptorilor farmacologici si au o activitate intrinseca (stimulatoare) - alte substante se fixeaza pe receptori, deci au afinitate, dar nu ii activeaza, adica nu au o activitate intrinseca. Acestea sunt antagoniste sau blocante (inhibitoare) Daca doua substante au afinitate pentru aceeasi receptori, ele intra in competitie intre ele pentru situsul receptor si va invinge substanta a carei concentratie si afinitate pentru receptorul respectiv este mai mare. AGONISTI In majoritatea cazurilor, interactiunile medicament-receptor se conformeaza teoriei ocupationale, potrivit careia, raspunsul farmacologic este direct proportional cu cantitatea de receptori pe care s-au fixat moleculele de medicament agonist. Actiunea medicamentelor la nivel molecular, are consecinte asupra metabolismului celular, influentind structura, biosinteza si catabolismul acizilor nucleici, proteinelor, lipidelor si glucidelor, ca si procesele de oxidoreducere celulara. Activarea receptorilor mai multor celule dintr-un organ determina un raspuns al respectivului organ si se poate inregistra un raspuns al organismului la medicamentul respectiv. Intensitatea efectului unei substante medicamentoase asupra unui organ depinde de densitatea receptorilor in organul respectiv. Cu cat receptorii unei substante se afla in mai multe organe, cu atat efectele acesteia sunt mai numeroase. Medicamentele pot avea un efect valabil asupra unui organ bolnav, dar in acelasi timp pot avea efecte nedorite asupra altor organe sanatoase, de unde posibilitatea aparitiei unor reactii adverse ANTAGONISTI In ansamblu, indivizii reactioneaza diferit la actiunea aceluiasi medicament datorita diferentelor existente, atat in plan fiziologic cit si patologic, intre oameni. Dintre factorii fiziologici care influenteaza efectele farmacologice se pot mentiona :

* greutatea si suprafata corporala, * virsta, * sarcina si lactatia. Starile patologice pot influenta efectul medicamentelor -ex: in insuficienta renala sau hepatica avansata este redusa epurarea medicamentului, fiind favorizata toxicitatea medicamentului. Influentele de ordin psihic (efectul placebo) au importanta in terapia umana. Tratamentul indelungat cu anumite substante ca: - analgezice - sedative - hipnotice - laxative poate induce o stare de adaptare la efectele sale, cu reducerea in timp a efectului acestora si aparitia fenomenului de toleranta . Acesta face necesara cresterea ulterioara a dozajului medicamentului respectiv pentru a se obtine efectul dorit. In practica clinica, bolnavii primec un numar mare de medicamente, care prezinta un risc crescut de a produce diferite reactii adverse, atat proprii fiecarui medicament in parte, cit si datorata asocierii acestora. Se produc asa numitele interactiuni medicamentoase care pot avea efecte nedorite asupra organismului bolnav. Din aceste considerente este necesara o cunoastere a modului in care medicamentele administrate concomitent unui bolnav pot interactiona intre ele, pentru a evita asocieri nedorite si a modifica, la nevoie, dozajul substantelor administrate. Doza reprezinta cantitatea de medicament care produce un anumit efect. In functie de intensitatea actiunii, doza activa se masoara in grame, mg sau unitati biologice.( UI Unitati Internationale). Raportarea se face in functie de greutatea sau suprafata corporala. Pentru anumite medicamente se folosesc: - doza de atac , adica doza initiala de medicament, necesara obtinerii platoului terapeutic si - doza de intretinere , adica doza individualizata necesara mentinerii unei concentratii active a medicamentului respectiv. Relatia DOZA EFECT ( E-efect; C-doza; Emax-efect maxim; DE50- doza la care apare un effect de 50% din Emaxim Se mai folosesc: doza eficace (D.E)- reprezinta cantitatea de medicament care produce un efect farmacodinamic util; doza toxica (D.T)- este cantitatea de medicament care determina aparitia primelor efecte toxice; doza letala (D.L)- cantitatea de medicament ce poate produce moartea subiectului caruia i s-a administrat substanta respectiva. Fenomenul de cumulare sau efect cumulativ Consta in cresterea efectului farmacodinamic prin administrarea repetata a unei substante, uneori pana la aparitia efectelor toxice. Un exemplu il constituie digitala care poate produce varsaturi alimentare in conditiile administrarii repetate. CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII:

HOMEOPATE, PUTERNIC ACTIVE, TOXICE, OFICINALE, TIPIZATE, MAGISTRALE. Tratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice: - alopatia - hemeopatia Clasificarea medicamentelor se refera la medicamentele alopate. I. -conceptia terapeutica 1. medicamente alopate - constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica, si sunt formulate, dupa conceptia lui Hipocrate contraria contrariis curantur(legea contrariilor = ceea ce este contrar vindeca). Medicamentul actioneaza asupra bolii in mod antagonic, neutralizandu-i efectele. Stabilindu-se cauza bolii, se administreaza un medicament care vindeca boala Tratamentul alopatic poate fi completat cu: - fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu; - aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile ; - opoterapia care utilizeaza tesuturile si organele animale. 2. medicamente homeopate Medicamente homeopate -numite si remedii homeopate.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate <similia similibus curantur> (legea similitudinii = ceea ce este asemanator vindeca ). Un medicament este folosit impotriva unei boli, daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva. Simptomele bolii duc la alegerea medicamentului iar tratamentul este individualizat. Specific pentru tratamentul homeopat sunt: - legea similitudinii; - administrarea in cantitati extreme de mici ; - experimentarea pe om (interzis in alopatie). Folosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate.. Exista peste 2000 de medicamente homeopate, de origine vegetala, animala si minerala. Se practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea principiilor active . Se obtine tinctura mama care se concentreaza la 10 parti din masa initiala pentru plante sau la 20 parti pentru produse animale. Ele se diluiaza la 1/10 . 1/100. Inainte de dilutie, flaconul se agita puternic, pentru a-i creste puterea terapeutica, operatie numita dinamizare. Formele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt: - solutii, prezentate ca picaturi sau fiole ; - solutii injectabile , pulberi, comprimate, supozitoare, unguente; - granule; - globule; - doze - forma ex: sunt doze- globule, doze- supozitor. II. - dupa toxicitate 1. medicamente si substante anodine sau obisnuite . Se elibereaza cu si fara reteta. Utilizarea lor este in cantitati de ordinul gramelor. Se pastreaza in recipiente bine inchise, incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul negru. Se pastreaza in depozitul farmaciei.. 2. medicamente si substante putrnic active, foarte active sau eroice. Se elibereaza numai cu reteta.

Se pastreaza la Separanda Utilizarea lor este in cantitati de ordinal centigramelor.. Nu trebuie depasita doza terapeutica maxima din FR X. Se pastreaza in recipiente bine inchise,cu dop rodat, incolore sau brune, pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul rosu. 3. medicamente si substante toxice si stupefiante. Se elibereaza numai cu reteta. Se pastreaza la Venena, sub cheie. Se pastreaza in recipiente bine inchise incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond negru si scrisul alb si in plus etichetele cap de mort si atentie otrava. Utilizarea lor este in cantitati de ordinal miligramelor. Daca se depasesc dozele terapeutice maxime admise, produc fenomene toxice, chiar moartea. Nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica, fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica. Eticheta pentru VENENA Stupefiante = cunoscute si sub numele de drog sau narcotice. Sunt substante de sinteza, semisinteza saunaturale ,a caror utilizare antreneaza o intoxicatie cronica care determina: - toxicomania este nevoia de administrare continua a acestui drog; - obisnuinta este tendinta de a creste aceste doze, pentru a obtine aceleasi efecte - tendinta de crima cu consecinte nocive pentru individ si societate Medicamentele cu substante stupefiante , ca si substantele toxice, au eliberare strict reglementata pe baza de reteta speciala, cu timbru sec, si numai pentru 3 zile. III. - originea, natura, compozitia materiilor prime 1. medicamente definite chimic Contin una sau mai multe SM de natura minerala, biologica, de semisinteza sau sinteza obtinute prin : - prelucrarea produselor minerale; - semisinteza sau sinteza chimica;extractia de produse vegetale sau animale; - biotehnologii diverse. 2. medicamente nedefinite chimic Contin amestecuri cu caracteristici variabile. Se prepara prin extractie din plante, din microorganisme sau din produse animale. IV. - modul de formulare 1. medicamente magistrale se prepara in farmacie, la cerere, pe baza de prescriptie medicala(reteta). Retetele sunt prescrise de medic. Medicamentele au o durata de pastrare scurta, se prepara in cantitati mici si sunt destinate utilizarii imediate. 2. medicamente oficinale sunt medicamente inscrise in FR X, avand o formula stabila. Au o durata de pastrare mare si o larga utilizare. Se prepara in farmacie in cantitati mai mari, din care se fac diviziuni si se pot elibera bolnavului, la cerere cu sau fara prescriptie medicala. 3. medicamente industriale reprezinta 98% din eliberarile din farmacie. Au valabilitate mare 1-3-5 ani, inscrisa pe ambalajul primar; Se produc in cantitati mari- pe loturi, pe sarje Denumirea caracteristica inregistrata si folosita numai de firmele producatoare. Ex: - acidul acetil salicilic, cu prima denumire comerciala de aspirine, are astazi peste 100 de denumiri comerciale, date de firmele producatoare.

Pe fiecare unitate de conditionare figureaza urmatoarele elemente: - numele produsului; - numarul sarjei de fabricatie; - numele si adresa producatorului; - forma farmaceutica; - compozitia; - numarul de unitati sau continutul; - modul de administrare; - precautii de pastrare; - termenul de valabilitate; - marca fabricii; - pretul de cost. In legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca: *marca unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o firma. Marca apare sub forma unui semn, desen,specific firmei respective, pe ambalajul primar si secundar *produs farmaceutic este considerat orice medicament,care contine o substanta medicamentoasa si este eliberat sub denumirea sub care a fost inregistrat. Un alt termen intalnit este medicament. Imodium *produs generic - reprezinta un medicament industrial, reprodus dupa formula unui medicament original,( care a fost brevetat), existent deja pe piata.. Medicamentul generic trebuie sa indeplineasca conditiile: - sa fie similar cu medicamentul original; - are aceeasi activitate farmacologica si aceleasi indicatii terapeutice; - sa aiba aceeasi biodisponibilitate; - sa fie bioechivalent cu medicamentul original; - nu poate fi inregistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari terapeutice; - este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a medicam. original si cu pret mai mic; - comercializarea unui medicament generic este posibila numai daca medicamentul original este protejat de brevet. V. - repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in forma farmaceutica 1. Forme farmaceutice unitare- ex. Fiole, spozitoare, comprimate, capsule. Repartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare. 2. Forme farmaceutice unitare fractionabile -ex. Comprimate fractionabile- ofera posibilitatea de administrare in fractiuni. 3. Forme farmaceutice multidoze -solutii, siropuri, suspensii, pulberi, granule. Doza se masoara utilizand masuri aproximative (lingura, lingurita, picatura). VI. - modul de prescriere si de eliberare 1. specialitati medicale -pot fi medicamente magistrale sau industriale. Se elibereaza din farmacie numai pe baza de prescriptie medicala reteta se utilizeaza la indicatiile medicului. 2. medicamente esentiale -Cu reteta /Fara reteta; sunt medicamente stabilite de OMS pentru ajutorul tarilor in curs de dezvoltare. Lista cuprinde 200 de produse absolut necesare. Se pot elibera cu sau fara reteta. 3. -OTC -fara prescriptie medicala(ex. Produse antigripale, pentru tuse, fortifiante, anticonceptionale). -OTC-uri VII. - calea de administrare 1. orala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, sau uz intern).

2. pe cai parenterale (I.v, i.m, s.c.) 3. pe cai transmucozale: mucoasele bucale, rectala, vaginala si uretrala. 4. pe cale cutanata (piele) VIII - ATC (anatomic, terapeutic, chimic) Are in vedere urmatoarele criterii: * locul de actiune a medicamentului(anatomic) * tipul de actiune a medicamentului (terapeutic) * identitatea chimica a medicamentului (chimic) Sunt 14 grupe pentru: 1. tractul digestiv si metabolism 2. sange si organe hematopoetice 3. sistemul cardiovascular 4. preparate dermatologice 5. aparatul genito-urinar si hormonii sexuali 6. preparate hormonale sistemice 7. antiinfectioase de uz sistemic 8. antiinfectioase si imunomodulatoare 9. sistemul musculo-scheletic 10.sistemul nervos 11.produse antiparazitare 12.aparatul respirator 13.organe sensitive 14.varia. MEDICATIA APARATULUI DIGESTIV SI ELEMENTE DE METABOLISM A01 Preparate stomatologice A02 Medicamente pentru tulburari legate de acid A03 Medicamente pentru tulburari functionale gastro-intestinale A04 Antiemetice A05 Terapia biliara si hepatica A06 Laxative A07 Antidiareice, antiinflamatoare\ antiinfectioase intestinale A08 Medicatia obezitatii A09 Produse digestive inclusiv enzime A10 Antidiabetice A11 Vitamine A12 Substante minerale A13 Tonice A14 Anabolice sistemice A15 Alte produse pentru tractul digestiv si metabolism A 01 Preparate stomatologice A 01- AA Produse pentru profilaxia cariei Florura de sodiu ( DCI ) F. cin. absorbtie buna din tubul digestiv, - fixare predominant in oase si dinti, - traverseaza placenta, - excretie prin urina. F. din. favorizeaza remineralizarea, creste densitatea osoasa in osteoporoza Ind. in prevenirea cariilor

R.A. tetanie, tremuraturi, convulsii, aritmii cardiace daca nu se respecta concentratiile Adm. oral. Comprimatele se sug sau se mesteca in gura pentru a favoriza actiunea locala directa asupra smaltului dentar. Se aplica local. Produse farmaceutice : Fluocal- gel Fluorostom solutie bucala Pedi-dent - gel Zimafluor comprimate A 01- AB Antiinfectioase si Antiseptice pentru tratament oral si local Chlorhexidinum ( DCI ) F. cin. absorbtie redusa din tubul digestiv si prin piele F. din. bacteriostatic si bactericid fata de bacterii Ind. in gingivita, pentru igienizarea gurii si ingrijirea zilnica Adm. prin spalaturi bucale Corsodyl solutie externa bucofaringiana Plak out sub forma de gel, solutie bucala, sol. externa. Natamycinum ( DCI ) Ind. tratament local in candidoza bucala, afte, stomatite. R.a. iritatii locale posibile. Admin. oral, aplicatii pe limba dupa fiecare masa sau de 4-6 ori\zi Pimafucin suspensie. Nystatinum (DCI ) F. cin administrate oral se absoarbe putin din tubul digestive, dind concentratii serice reduse, insuficiente pentru eficienta in micoze viscerale. Eliminarea prin fecale, in mare parte netransformata. F. din. active fata de Candida albicans R.a. rar produce reactii adverse. Admin. adulti- 500000- 1000000 unitati de 3-6 ori pe zi, minim 7 zile. Suspensia orala se prepara adaugind 20 ml. Apa distilata in flaconul cu 6g nistatina. Nistatina comprimate filmate Stamicin - comprimate filmate Hexetidinum ( DCI ) F. din. antiseptic,bactericid, fungicid, Ind. infectii locale bucale(stomatite, afte, paradontopatii, dezodorizarea gurii). R.A. rar modifica gustul Adm. spalaturi bucale cu solutie ( apa de gura ). Hexoral sol. bucala 0,1% si aerosoli 0,2 % Ossidenta pasta Metronidazolum (DCI ) Grinazole pasta Metrogene burete dentar A 01 AD Alte preparate pentru tratament oral si local Benzidaminum ( DCI ) F. din antiinflamator Ind. local in inflamatii ale mucoasei bucale R.A. arsuri ale mucoasei bucale Adm. sub forma de apa de gura, spray bucal, comprimate pentru supt Tantum verde sub forma de comprimate pentru supt - solutie pentru gargarisme

- pasta de dinti - spray bucofaringian Plante Aftolizol solutie - extract din petale de trandafir, miere purificata F.din antiinflamator, antimicrobian, antimicotic. Ind stomatite aftoase, microbiene, micotice. Admin. 1\2 lingurita, se tine in gura 3-5 minute, apoi se inghite, de 3-5 ori pe zi, timp de 10-14 zile. A 02 Medicamente pentru tulburari legate de acid Ulcerul gastric sau duodenal, precum si boala de reflux gastroesofagian sunt datorate in principal unui dezechilibru intre factorii agresivi : - suc gastric hiperacid, - reflux biliar, - infectia cu Helicobacter pylori, si factorii protectori ai mucoasei gastrice : - bariera de mucus, - secretia naturala de bicarbonat - capacitatea de reinoire si cicatrizare a mucoasei gastrice si duodenale. Exista substante antiacide care neutralizeaza aciditatea gastrica si linistesc relativ rapid durerea ulceroasa. Ele se folosesc mai ales in ulcerul duodenal activ. Antiacidele scad aciditatea gastrica atita timp cit stau in stomac, de aceea se administreaza doar pe cale orala sub forma de comprimate, pulberi sau suspensii orale. Pentru a favoriza dizolvarea, comprimatele trebuie sfarimate in gura. Ele se administreaza dupa o anumita schema zilnica, tinind cont de ingestia de alimente. A 02 A - Antiacide Sunt de tip : - Alcalinizante (cu bicarbonat de sodiu ) ; - Neutralizante ( cu derivati de Ca, Mg, Al ) ; - Adsorbante ( cu derivati de bismut si silicati ) ; Sunt indicate in gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, in esofagita de reflux, pentru calmarea temporara a durerilor epigastrice prin cresterea pH-lui. Actioneaza in 10-20 de minute. Se administreaza pe nemincate, sau la doua ore dupa masa, intre mese si inainte de culcare. Se evita asocierea cu alte medicamente pentru a nu influenta absorbtia acestora. A 02 AA Compusi cu magneziu ( Oxid de Mg, hidroxid de Mg ) F. din. 1 g, neutralizeaza in jumatate de ora HCl=20 mEq - Magnezia usta A 02 AB Compusi cu aluminiu Hidroxid si fosfat de aluminiu F. cin. aluminiul din hidroxid se absoarbe partial din tubul digestiv si se elimina urinar. Fosfatul de aluminiu nu se absoarbe digestiv. F. din. hidroxidul de aluminiu are o slaba capacitate antiacida. Durata actiunii 20-60 min. R.a. pot diminua tranzitul intestinal. C.ind. in constipatie cronica, boala Alzheimer. Interact. efectul antiacid este scazut de alcool, tutun - Gastroben - comprimate masticabile - Hidroxid de aluminiu comprimate A 02 Compusi cu calciu Calcii carbonas

F.cin. se absoarbe 20%, 80% se elimina prin scaun. F.din. durata actiunii 12-24 ore. Ind. in aciditate gastrica R.a. la doze mari poate determina cresterea secundara a acidului clorhidric gastric (rebound acid), hipercalcemie si alcaloza. - Renie comprimate masticabile care contin carbonat de calciu, carbonat de magnaziu. A 02 AD Combinatii de Al, Ca, Mg. Combinatiile realizeaza o capacitate antiacida sporita. - Almagel suspensie ( cu Al, Mg ); - Dicarbocalm comprimate ( cu Ca, Mg ) ; - Maalox comprimate masticabile ( cu Al, Mg ) ; - Malucol comprimate masticabile, contin hidroxid de aluminiu si hidroxid de magneziu. A 02 AE Antiacide cu Antispastice Ind pentru calmarea durerilor epigastrice si pentru diminuarea secretiei de acid clorhidric. - Calmogastrin comprimate cu hidroxid de aluminiu si extract de beladona A 02 AH Antiacide cu bicarbonat de sodiu F. din. este antiacid alcalinizant R.A. produce alcaloza, favorizeaza formarea calculilor urinari - Ulcerotrat comprimate, contin azotat basic de bismuth, carbonat basic de magneziu, carbonat acid de sodium. A 02 B Medicamente pentru ulcer peptic si boala de reflux gastro-esofagian Pe linga Antiacide, in tratamentul bolii ulceroase se folosesc Substante inhibitoare ale secretiei gastrice. Ele actioneaza pe diverse verigi fiziopatologice care stimuleaza secretia acida gastrica. Cele mai utilizate sunt : Blocantele receptorilor histaminergici H2 ( Antihistaminice H2 ) ; Inhibitorii pompei protonice. Actioneaza prin : - scaderea secretiei gastrice (medicamente din grupa antihistaminice H2 si inhibitori ai pompei de protoni) - favorizarea cicatrizarii - sau prin actiune antibacteriana fata de Helicobacter pylori. Blocantele receptorilor histaminergici si inhibitorii pompei protonice sunt indicati atit curativ, in tratamentul ulcerului gastric sau duodenal activ, cit si profilactic. De asemenea sunt utile pentru prevenirea ulcerului de stres precum si a celui provocat de administrarea in doze mari si pe perioade lungi de antiinflamatorii nesteroidiene( tip aspirina). Pe linga terapia ulcerului gastric si duodenal, aceste medicamente sunt folosite si in boala de reflux gastroesofagian. Substantele din aceste doua clase se administreaza cel mai frecvent pe cale orala, dar exista si forme pentru administrare injectabila. Ele se pot asocia cu antiacide gastrice si cu medicamente impotriva bacilului Helicobacter pylori. In general nu determina reactii adverse importante, dar in tratament indelungat, datorita scaderii aciditatii gastrice, pot favoriza dezvoltarea infectiilor de tract digestiv si chiar dezvoltarea de tumori gastrice. A 02 BA Antihistaminice H2 F.din. blocheaza selectiv receptorii histaminici H2 din mucoasa gastrica, implicati in secretia acidului clorhidric. Ind. in ulcerul gastro-duodenal, evidentiat endoscopic sau radiologic. Cicatrizarea se obtine la 60-90% din cazuri in 4-6 saptamini.

Se recomanda administrarea prelungita pentru evitarea recaderilor, reducind doza treptat. Prec. se recomanda reducerea dozelor la virstnici. Cimetidinum (DCI ) Cimetidina capsule Ranitidinum (DCI ) F. cin. absorbtie buna orala. Biodisponibilitate 50%. Metabolizare redusa, eliminare renala, T 1\2 2-3 ore. Trece in laptele matern. F. din. o doza de 150 mg suprima secretia de acid clorhidric gastric pentru 12 ore. Ranitidin comprimate Histac comprimate Ulcoran caps. Zantac compr. si fiole Famotidinum (DCI ) F. cin. absorbtie buna orala, putin influentata de alimente. Biodisponibilitate 40-50%, eliminare renala, T1\2 3 ore. F. din. o doza orala, scade secretia de acid clorhidric cu 86% pentru 10 ore. Famotidin compr., fiole, drajeuri. Gastrosidin compr. Ulceran compr. Nizatidin (DCI ) Axid fiole A 02 BC Inhibitori ai pompei de protoni F.din. blocheaza pompa de protoni ( sistemul hidrogen\ potasiu, adenozin trifosfat), din celulele parietale gastrice, inhibind secretia de acid clorhidric. Ind. in ulcer gastro-duodenal, reflux gastro-esofagian sau in asociere cu antibiotice pentru eradicarea H. pylori. R.a. greata, diaree, cefalee. Omeprazolum F.cin. absorbtia din intestin completa in 3-6 ore. T.1\2 40 min. metabolizare in ficat, eliminare pri urina si fecale. R.a. meteorism, constipatie. Omeprazol caps. gastrorezistente Omez caps. enter. Losec compr. film. gastrorezistente Omeran caps. gastrorez. Losec pulb. liofilizata pt. sol. inj. Helicid caps. gastrorez. Pantoprazolum F. cin. alimentele intirzie absorbtia medicamentului, se inactiveaza in ficat, T1\2 1-2 ore. F. din. la pH neutru este mai stabil chimic decit omeprazolul. Controloc comprim. Film. gastrorezist. Esomeprazolum F. cin. labila in mediul acid, se administreaza ca granule enterosolubile, absorbtie rapida, biotransformare totala, metaboliti inactivi, excretie prin urina si fecale. Indic. in boala de reflux gastroesofagian si in eradicarea Helicobacter pylori. Admin. comprimatele se inghit intregi cu lichid sau se desfac in apa necarbogazoasa. Nexium compr. film. cu pelete gastrorezistente. A 02 BD Combinatii pentru eradicarea Helicobacter pylori Helicocin compr. filmate(un comprimat oval de Amoxicilin + un comprimat rotund de

Metronidazol). Ind. in gastrita indusa de helicobacter pylori. Tratamentul se asociaza cu Omeprazol. A 03 Medicamente pentru tulburari functionale gastrointestinale. A 03 AD Papaverina si derivati Papaverinum Ind.- in colici biliare, renale, gastrice. Prec. aritmii cardiace, HTA Papaverina comprim. Papaverina clorhidrat sol. inj. Drotaverinum F.cin.- absorbtie rapida din tubul digestiv, eliminare completa dupa 72 ore. T1\2 16-22 ore. F. din. antispastic mai eficient decit papaverina Ind. in litiaza biliara. renala, colecistita, colita, pancreatita No-spa comprim. si sol. inj. Spasmocalm comprim. Drotaverina comprim. A 03 AX Alte medicamente pentru tulburari functionale intestinale Simethiconum F. cin. antiflatulent intestinal(diminuiaza gazele in exces din intestin). Ind. in meteorism, flatulenta, aerofagie. Espumisan caps. si suspensie orala. PLANTE Tinctura de coada soricelului sol. orala Tinctura de menta sol. orala Eucolon sol. orala Sunt adjuvante in tratamentul tulburarilor digestive. A 03 B Beladona si derivatii A 03 BA Alcaloizi din Beladona Atropinum F. cin. antispastic cu spectru larg de actiune, scade tonusul, peristaltismul si secretiile digestive Ind. antispastic, medicatie preoperatorie, in intoxicatii, in oftalmologie Atropina sulfurica sol 1 fiole. A 03 BB Alcaloizi din Belladonna, semisintetici Butylscopolammonii bromidum F. cin. absorbtie din tubul digestiv F.din. antispastic pe aparatul digestiv, cai urinare, uter. R.a. hiposalivatie, tahicardie, somnolenta. Scobutil compr. si fiole. Scopantil compr. si supozitoare. Buscopan drajeuri si sol. injectabila fiole. A 03 DA Anticolinergice sintetice in combinatie cu Analgezice Pitofenona, Fenpipramida si Analgezice Piafen compr., supozitoare, fiole. No-Spa Forte sol. injectabila. A 03 Antispastice combinatii. Lizadon capsule. A 03 F Propulsive Metoclopramidum F, cin absorbtie rapida din tubul digestiv. T. 1\ 2 5-6 ore, excretie urinara.

Ind. varseturi, esofagita de reflux, sughit, migrena. Metoclopramid compr., sol. interna, sol. orala, fiole, picaturi orale. Domperidonum Ind. antivomitiv Motilium compr. filmate. A 03 G Alte modificatoare ale motilitatii digestive F. din. reglator al motilitatii digestive Ind. colon iritabil, balonari, diaree, constipatie. Debridat compr. filmate, granule pentru suspensie orala. A 04 Antiemetice Ind. greturi, varsaturi, tulburari vestibulare(rau de miscare), boala de iradiatie, traumatisme cerebrale. Ondasetronum Ind. in greturi, varsaturi de diferite etiologii. Emeset sol. Injectabila. Zofran compr., sol. injectabila. A 04 AD Alte Antiemetice Emetiral comprim.film. A 05 Terapia biliara si hepatica A 05 AA Preparate cu acizi biliari Saruri biliare folosite sub forma de bila bovina uscata. Colebil bila bovina uscata 0,10g. Acidum Dehydrocholicum Ind. drenor biliar Fiobilin comprim. A 05 AX Alte preparate Cynara Scolimus ( Anghinare ) F. din. coleretic, stimuleaza mobilizarea colesterolului, laxativ, spasmolitic. Ind. colecistite. Hepatite cornice, dischinezii biliare, constipatie. Anghirol comprim., drajeuri, sol. int. extract apos. Cynarix sol. orala, drajeuri. Taraxaci Herba cum radix produs vegetal pentru ceai. Terpene uleiuri volatile, amestecuri de mentol, pinen, bomeol, camfen, cineol in ulei vegetal. Au actiune coleretica si antispastica. Ind. colecistita, pancreatita cronica, dischinezii biliare. Bilycol capsule gelatinoase Rowachol caps. sol. interna. A 05 B Terapia hepatica Argininum f. din. intervine in sinteza unor proteine, a hemoglobinei. Ind. hepatita cronica. Arginina sorbitol flacon sol. perfuz. Sargenor ( Aspartat de arginina ) compr.masticabile, efervescente, sol. buvabila. Aspatofort fiole 10 ml. Multiglutin ( acid glutamic ) fiole 10 ml. Metaspar ( Metionona, Acid aspartic, Vitamina B1, B2, B6, PP caps. Metaspar Forte ( Colina, Metionina, Vitamine Silibinum amestec a trei flavone. Ind. hepatita cronica, intoxicatia cu Amanita phalloides.

Lagosa draj. Silibinum compr. Silimarina compr. Plante Hepatofalk Planta - extract Sylibum marianum, Chelidonium majus, Curcuma xanthorriza caps. Ind. adjuvant in afectiuni hepatice, colici biliare, dispepsii. Fosfolipide F. din. sunt forma biologic activa a lipidelor. Ind. steatoza hepatica, hepatopatii cornice, ciroza. Essentiale Forte caps. Farcovit B 12 caps. A 06 Laxative A 06 AA Emoliente, Lubrefiante Parafinnum Liquidum F. cin. nu se absoarbe din tubul digestiv, se elimina integral F. cin. lubrefiaza mucoasa, inmoaie continutul intestinal, favorizind propulsia. Ind. constipatie cronica, fisuri anale Paragel gel cu ulei de parafina. A 06 AB Laxative de contact F. din.- maresc peristaltismul intestinal prin iritarea mucoasei. Ind. se prescriu ca doza unica sau cure scurte. Bicolax supozitoare Bisacodil draj. gastrorezistente. Dulcolax drajeuri gastrorezistente. A 06 AX Alte Laxative Glycerolum F. din. actiune slab iritanta asupra mucoasei rectale. Supozitoare cu glicerina supoz. A 07 Antidiareice A 07 AA Antibiotice Nystatinum F. cin. se administreaza oral si se absoarbe putin din tubul digestiv. F. din. activa fata de Candida albicans. Nistatina compr. filmate Stamicin compr. film. A 07 AX Alte antiinfectioase intestinale Furazolidonum F. cin. absorbtie redusa din tubul digestiv F, din. activ fata de colibacili, Salmonela, Enterococ, Giardia. Furazolidon compr. Chlorquinaldolum F. din. activ fata de Candida, Trichomonas, Ind.- in infectii intestinale, bacteriene, micotice. Saprosan draj. Clorchinaldol draj. A 07 B Adsorbante intestinale Produse insolubile in apa si in lichidele din tubul digestive, adsorb toxine microbiene.

Carbo medicinalis F. din. adsoarbe substantele anorganice si vegetale toxice, gazele. Ind. in flatulenta. Norit caps. Smecta plicuri cu pulv. suspendabila. A 07 D Antipropulsive Loperamidum F. cin. absorbtie redusa din tubul digestiv. F. din. inhiba motilitatea gastrointestinala. Ind. diarei acute si cronice. Imodium caps. si sol. orala. Loperamid caps. Neo-Enteroseptol caps. A 08 Medicatia obezitatii Sunt substante apropiate structural de amfetamina, producind diminuarea apetitului. Amfepramonum Ind. in obezitate asociata cu hipotensiune si astenie, la pacienti adinamici. Regenon caps. si caps. cu eliberare prelungita. Sibutraminum F. cin. metabolizare in primul pasaj hepatic cu metaboliti activi farmacodinamici. F. din. inhiba recaptarea noradrenalinei si serotoninei, diminua apetitul, efect antidepresiv. Ind. in obezitate la persoane cu indice de masa corporala peste 30 kg\m . Reductil caps. Lindaxa caps. A 09 Substituenti si stimulante ale secretiilor digestive A 09 A Enzime digestive Sunt enzime pancreatice(tripsina. chimotripsina), glicolitice(amilaza), lipolitice(lipaza). Ind. in insuficienta pancreatica exocrine. Digestal compr. Festal drajeuri Mezym Forte compr. Panzcebil drajeuri Triferment draj. Zymogen compr. A 10 Antidiabetice ANTIDIABETICELE ORALE Antidiabeticele orale sunt reprezentate de sulfamide si biguanide si sunt compusi de sinteza eficace in formele usoare sau medii de diabet zaharat tip II insulinoindependent, atunci cand boala nu poate fi controlata numai prin dieta, iar injectarea insulinei nu este indinspensabila. Sulfamidele antidiabetice sunt derivati de sulfaniluree cu proprietati hipogliceminate prin stimularea secretiei pancreatice de insulina, in conditiile in care este pastrata, in oarecare masura, capacitatea secretorie betainsulara. Prin cresterea nivelului plasmatic al insulinei prezinta eficacitate la diabeticii noninsulinodependenti care au o secretie scazuta de insulina. Sulfamidele se fizeaza pe receptorii membranari de pe suprafata celulelor pancreatice, cu stimularea exocitozei granulelor de insulina. In cazul unor situatii patalogice in care in organism sunt necesare cantitati mari de insulina, cum ar fi injectiile intercurente , interventiile chirurgicale sau alti factori de decompensare ai diabetului, se impune trecerea temporara la tratamentul insulinic.

Sulfamidele antidiabetice se administreaza optim cu o jumatate de otra inaintea meselor pentru stimularea adecvata a secretiei de insulina. In caz de supradozare relative sau de insuficienta eliminare, renala sau hepatica, pot aparea reactii hipoglicemice. Reactii adverse ale sulfamidelor sunt legate de sfera digestive (anorexie, greata, voma diaree) sau sunt de tip allergic, manifestate prin reactii cutanate diverse prurit, eruptii urticariene etc. Nu se recomanda in timpul sarcinii deoarece prezinta risc de malformatii fatale. Ingestia de alcool in timpul tratamentului cu sulfamide antidiabetice poate determina, la unele persoane , congestia fetei, anxietate, cefalee, tahicardie, greata, voma, care sunt reactii de tip disulfiram (antacool). Printre cele mai cunoscute si utilizate sulfamide sunt de mentionat tolbutamida, care are efect de lunga durata (20-60 ore), glibenclamida (maninil), care are potenta mare si efect de lunga durata (24 ore), glipizida, cu efect scurt, gliclazida (diaprel), gliquidona (glurenorm) etc. Biguanidele antidiabetice scad glicemia crescuta a diabeticilor, fara sa modifice practic glicemia normala. In plus , pot reduce excesul ponderal la diabetici si influenteaza favorabil profilul lipidic(scad concentratia plasmatica a trigliceridelor si VLDL - colesterolul). Sunt indicate in principal in diabetul adultului obez, fiind contraindicate in diabetul grav sau in cel juvenil. Utilizate singure, biguanidele nu provoaca accidente hipoglicemice, dar pot da, foarte rar de altfel, acidoza lactica in caz de supradozare absoluta sau relative (prin insuficienta de metabolizare sau eliminare). Preparatele utilizate actualmente sunt metformina (meguan) precum si buformina(silubin). INSULINA Se foloseste: - insulina umana - insulina biosintetica obtinuta prin biotehnologie - insulina semisintetica, obtinuta prin inlocuirea unui acid aminat in insulina de porc. - Mai rar se foloseste insulina de extractie, obtinuta din pancreas de bou sau de porc. Ind. se administreaza in diabetul insulinodependent. Insulina, alaturi de glucagon, sunt hormoni secretati de celulele pancreasului endocrin, fiind implicate in mentinerea homeostaziei glucidice. Secretia de insulina este stimulata in primul rand de cresterea glicemiei, dar si de catre aminoacizi, grasimi si corpi cetonici, precum si de glucagon, corticotrofina si adrenalina, prin actiune pe receptori beta-2 adrenergici. Insulina are actiuni metabolice multiple: - Favorizeaza utilizarea tisulara a glucozei prin stimularea patrunderii sale in celule musculare si in adipocite; - Creste depozitele de glicogen prin favorizarea transformarii glucozei in glicogen si micsorarea glicogenolizei hepatice; - Favorizeaza sinteza proteica musculara; - Creste anabolismul lipidic cu favorizarea sintezei trigliceridelor si micsorarea lipolizei; In cazul unui deficit insulinic apare diabetul care este, in principal, de doua tipuri si anume de tip I insulino-dependent, juvenil, caracterizat printr-o incapacitate secretorie a pancreasului si de tip II non-insulino-dependent, al adultului, in care apare doar un deficit minor al hormonului, cu un raspuns periferic inadecvat la insulina. Insulina este utilizata obligatoriu in tratamentul diabetului de tip I (insulinodependent) si facultativ in diabetul de tip II (insulino-independent), in cazurile in care acesta nu poate fi controlat satisfacator prin dieta si antidiabetice orale.

In general, insulina se administreaza pe cale subcutanata o data sau de doua ori pe zi sub forma de preparate cu actiune intermediara sau de lunga durata. Insulinele folosite in terapie sunt fie de provenienta animala- din pancreasul de bovine sau porcine, fie umana, obtinute prin inginerie genetica. Tratamentul cu insulina se face, in general, sub controlul zilnic al glicemiei, de catre bolnav sau apartinatori , pentu a preveni atat hiperglicemia, dar mai ales reactiile hipoglicemice. Acestea sunt relativ frecvente , avind diferite cauze: supradozarea hormonului, consum redus de glucide, masa la momente inadecvate , efort fizic crescut. Hipoglicemia se poate combate prin ingestie de sirop de zahar sau sucuri de fructe. In cazul comei hipoglicemice se introduce intravenos o solutie de glucoza 30%, 100-150ml continuata de o perfuzie cu glucoza 5%. Principala reactie adversa a injectiilor subcutanate cu insulina sunt fenomenele lipodistrofice locale, datorate antigenicitatii insulinelor animale, insuficient purificate. Aceste fenomene sunt mult mai rare in cazul insulinelor umane sau animale purificate, de altfel ca si reactiile de tip anafilactic. Insulinum Humanum Insulin Human Winthrop Rapid sol. inj. Humulin sol. Inj. Actrapid Novolet sol inj. Exubera pulbere inhalanta Apidra sol. inj. A 10 B Hipoglicemiante orale Metforminum Diguan compr. Dipimed compr. Metformin compr. Glibenclamid compr. Glipizid compr. Gliclazid compr. Avandia compr. A 11 Vitamine Optical compound multivitamine si fier, compr. eff. Optical - multivitamine si calciu, compr. eff. Pikovit - multivitamine si calciu, draj. Supradyn multibionta plus mineral, compr. eff. Sicovit A vitamina A draj., sol. inj. Vitamina A sol. orala, caps. gelatin. Ulei de peste caps. moi Vitamina A + D 2- caps. gelatin. Tachystin picat. orale, sol. buvabile Vigantol Oil sol. orala in picaturi Vigantoletten compr. Vitamina D3 pic. orale Milgama N caps. moi Vitamina B Complex sirop Berocca Calciu si Magneziu compr. eff. Ascovit compr. Cetebe caps. Redoxon compr. eff.

Vitamina C - compr. masticabile Vitamina B6 sol inj. Vitamina E Forte caps. gelatin. Eurovita A+ E Forte caps.moi Centrum compr. mastic. Ginsavit caps. Gluconat de Calciu sol.inj. Gluconolactat de Calciu sol. inj. Calciu lactic compr. Clorocalcin sol. 12,2 % clorura de calciu Aspacardin compr. Sare fara Sodiu pulb. orala Magne B6 fiole Gluconolactat de Calciu si Magneziu sol. inj. Ossin draj. gastrorezistente cu flor A 13 Tonice Aslavital draj. Gerovital H3 draj. si fiole Vitamax caps. A 14 Anabolice Folosite in convalescenta, denutritii, osteoporoza, hepatite cronice Naposim compr. A 16 Alte produse pentru tractul digestiv si metabolism A 16 AA Aminoacizi si derivati A 16 AB Enzime MEDICATIA METABOLICA Calciu si fosfatii Calciu si fosfatii, constituent minerali majori ai osului si care prezinta de asemenea roluri importante pentru functionarea celulara in asamblu,sunt elemente esentiale in remodelarea osoasa. Peste 95% din cantitatea totala de calciu (1-2 kg) din organismul uni adult si 85% din cea de fosfati(1 kg) se afla in oase,principalul rezervor al acestor minerale.Restul se gaseste in sange, in lichidul extra si intracelular,fiind in echilibru cu cel osos. Calciul si fosfatii sunt absorbiti la nivel intestinal (duoden si jejunul proximal) intr-un procent de aproximativ 30% din cantitatea ingerata.Sunt extretate renal si in mare parte reabsorbite in tubii contorti distali. Concentratia serica normal a calciului este 8.5-10.4 mg/dl,din care aproximativ 50% o reprezinta calciul ionizat,responsabil de activitatea biologica (reactii enzimatice, functia mitocondriilor,comunicare intracelulara,transmisie sinaptica,contractie muscular,coagularea sangelui). Dinamica osoasa este complexa,suferind remodelari constant in timpul vietii,sub influenta diferitilor factori umorali si hormonali, dintre acestioa hormonii sexuali fiind cei esentiali. Remodelarea fiziologica a osului este un proces de reglare locala si se realizeaza prin interventia principalelor tipuri de celule osoase: osteoblastele,raspunzatoare de formarea osului si osteoclastele, responsabile de resorbtia osoasa. Secventa continua sintenza-distructie (remodelare osoasa) evolueaza sub forma de cicluri de 6 luni si este influentata de diversi stimuli (dieta,hormoni,medicamente) care afecteaza in consecinta masa totala a osului. Hipocalcemia de multiple cauze (hipoparatiroidism, hipovitaminoza D, sindroame de

malabsorbtie, insuficienta renala) se manifesta prin tetanie cu hiperexcitabilitate musculara, parestezii, convulsii, confuzie mintala. Este o indicatie majora de administrare de saruri de calciu pe cale parenterala sau orala. Preparatele parenterale de calciu (Ca) sunt gluconatul de calciu, glubionatul de calciu, levulinatul de calciu si clorura de calciu ;ultima,datorita efectului irritant, nu se injecteaza decat pe cale intravenoasa. Dintre formele orale, exista carbonatul de calciu(40% Ca), lactaul de calciu(13% Ca), glubionatul de calciu(6.5% Ca), gluconatul de calciu(9% Ca), levulinatul de calciu, citratul de calciu (17% Ca). In esenta,pentru tratamentul injectabil se prefera gluconatul de calciu, de oarece are cel mai redus efect inritant asupra venelor, iar pentru tratamentul oral se prefera carbonatul de calciu, datorita continutului crescut in calciu (40%), a efectelor antiacide suplimentare si a unui pret scazut. Are dezavantajul efectului constipant la doze de peste 2 g Ca/zi. Alaturi de indicatia majora in hipocalcemie, sarurile de calciu pot fi indicate si in osteoporoza, normal definite ca o distructie osoasa anormala, cu predispozitie la fracturi, precum si in hiperpotasemie, caz in care calciul combate unele efecte miocardice ale concentratilor serice mari de potasiu. Reglatorii homeostaziei minerale osoase Principalii reglatori ai homeostaziei calciului si fosfatilor sunt parathormonul sau paratidina (PTH) vitamina D si calcitonina, prin interventia lor asupra organelor tinta: oase, intestine, rinichi. Alti hormoni- prolactina, hormonul de crestere(GH), insulina,hormonii tiroidieni(T3 si T4), glucocorticoizii si hormonii sexuali pot fii considerate reglatori secundari ai homeostaziei calciului si fosfatilor. Parathormonul (paratirina) Paratirina (PTH) este un hormon peptidic secretat de paratiroide. Secretia sa este stimulate de scaderea nivelului calcemiei. Regleaza fluxul de calciu si fosfati prin membranele celulare de la nivel intestinal, osos si renal, rezultatul fiind cresterea nivelului calcemiei serice si scaderea potasemiei. La nivelul intestinal, creste absorbtia calciului fosfatului, prin intermediul calcitriolului (forma activa a vitaminei D). La nivelul renal creste reabsorbtia tubulara a calciului si scade reabsorbtia fosfatului, rezultatul final fiind de reducerea excretiei calciului si de crestere a eliminarii fosfatului. In plus, stimuleaza, prin actiunea sa la nivel renal, productia de calcitriol. La nivel osos efectele difera in functie de nivelul plasmatic PTH. Efectul osos global al PTH este de crestere a turnover-ului osos sau de stimulare a remodelarii osoase. Actiunile PTH, vitaminei D si calcitoninei asupra metabolismului fosfocalcic si a procesului de mineralizare osoasa Parathomon (PTH) Vitamina D Calcitonina Intestin Cresterea absorbtiei calciului si fosfatilor Creste absorbtia calciului si fosfatilor Creste absorbtia calciului(prin (prin activarea

calcifediol in calcitriol) prin forma cea mai activa (calcitriol) stimularea formarii de calcitriol in rinichi) Rinichi Scade excretia de calciu (favorizeaza reabsorbtia tubulara distala) In doze mici creste excretia de fosfati (inhiba reabsorbtia tubulara) Scade excretia de calciu si fosfati prin stimularea reabsorbtiei tubulare proximale (calcifediol si calcitriol) Creste excretia de calciu si fosfati prin inhibarea reabsorbtiei lor tubulare. Oase In doze mari, creste osteoliza prin stimularea activitatii osteoclastilor, cu eliberare de calciu si fosfati in circulatie Stimuleaza osteogeneza si mineralizarea osoasa normala (calcifediol si calcitriol); in doze mari stimuleaza osteoclastii, cu mobilizarea calciului din oase (calcitriol) Inhiba osteoliza prin scaderea activitatii

osteoclastelor Efecte asupra nivelelor serice de calciu si fosfati Creste calcemia, scade fosfatemia Creste calcemia si fosfatemia Scade calcemia si fosfatemia Actualmente se folosesc analogi de sinteza ai paratirinei, cum ar fi teriparatida, care este utilizata in scop diagnostic al hipoparatiroidismului si , recent, in terapia osteoporozei. Vitamina D Vitamina D este, alaturi de parathormon, un reglator principal al homeostaziei calciului si fosfatilor. Este produsa in piele din colesterol sub influenta razelor ultraviolete, rezultand colecalciferolul (vitamina D3) . Exista si un alt precursor continut in mucegaiuri si fungi, ergosterolul, care, tot sub influenta radiatiilor UV, formeaza ergocalciferolul (vitamina D2). Vitaminele D (in speta D2, D3) sunt activate in ficat si in rinichi rezultind in final calcitriolul , care este cel mai activ compus. Dupa cum se stie vitamina D, sub toate formele sale, este esentiala in homeostazia calciului si fosfatilor, asigurind cresterea calcemiei si a fosfatemiei. Fiind derivati steroidieni, actioneaza asupra unor receptori nucleari care apartin superfamiliei receptorilor steroidieni si, dupa fixarea de AND, moduleaza transcriptia genica. Dupa cum se observa in table, vitamina D actioneaza la toate cele 3 nivele- intestine, rinichi, oase- pentru a mentine homeostazia fosfocalcica. Derivatii de vitamina D au indicatii variate: - Profilaxia si tratamentul rahitismului si osteomalaciei. Acestea sunt datorate unui deficit de vitamina D , manifestandu-se prin scaderea mineralizarii osoase la copii (rahitism) sau la adulti (osteomalaciei). Profilaxia rahitismului la sugari se face prin suplimentarea a 400 u.i. vitamina D zilnic. Curativ, in hipovitaminoze, se dau intre 4000 u.i./zi la copii si 2000 u.i./zi la adulti, in asociere cu preparate cu calciul si fosfati si cu o dieta hipercalcica. Se folosesc mai ales colecalciferolul (vitamina D3) sau ergocalciferolul (vitamina D2), mai rar calcifediolul. In formele severe , cu tulburari digestive, sau in urgente, se pot utiliza preparate injectabile i.m. in doze mari (intre 50.000- 200.000 u.i/zi) cateva zile, cu scaderea ulterioara a dozelor; - Hipoparatiroidism se foloseste vitamina D (25.000-100.000 u.i. de 3 ori/saptamana) in asociere cu preparate orale de calciu. Se poate folosi si calcitriolul (rocaltrol), cu efect mai rapid de crestere a calcemiei sau dihidrotahisterolul (tachystin) cu actiune semnificativa la nivel osos si care nu necesita activare renala, controlata de PTH; - Osteoporoza- vitamina D (400-800 u.i/zi) in asociatie cu suplimente orale de calciu pot fi utilizate cu oarecare success pentru a stimula absorbtia intestinala a calciului, deficitara frecvent in caz de osteoporoza. In plus , inhiba secretia de PTH si stimularea turn-over-ului osos de catre acesta. Studii recente au aratat ca atat calcitriolul cit si analogul sau 1 alfa (OH) D3- alfacalcidol (alfa D3)- cresc masa osoasa si reduce incidenta fracturilor; - Osteodistrofia din insuficienta renala cronica este data de inhibarea formarii de calcitriol, cu perturbarea homeostaziei calciului. Se foloseste dihidrotahisterol, alfacalcidol sau calcitriol, compusi care nu necesita activare renala;

- Psoriazis- se foloseste calcipotriolul, un analog sintetic al calcitriolului, in aplicatii topice, in formele usoare sau medii de psoriazis vulgar. Calcitonina Este un hormon peptidic secretat de celulele parafoliculare ale tiroidei mamiferelor. Cresterea concentratiei serice a calciului determina cresterea secretiei sale. Ca si in PTH si vitamina D, actiunile sale se manifesta la cele 3 nivele: intestine, renal, osos, asa cum se observa in tabele. In ansamblu, este un hormon de crutare a calciului, cu inhibarea eliberarii sale din oase si protectia acestora. Actiunea sa fiziologica este importanta mai ales la copiii in crestere, fiind minora la adulti. Principalele indicatii terapeutice sunt boala Paget, in care exista un turn-over osos exagerat, cu cresterea numarului de osteoclasti si osteoblasti, precum si osteoporoza postmenopauza, in care calcitonina este eficienta mai ales cand turn-over-ul osos este mare. Nu se cunoaste exact daca are un efect cert, pe termen lung, asupra cresterii masei osoase si a reducerii numarului de fracturi. Calcitonina este indicata si in starile de hipercalcemie de diverse cauze precum si in pancreatita acuta, pentru ca inhiba secretia gastrica si pancreatica. Se foloseste terapeutic calcitonina umana sau de somon (cu durata de actiune mai lunga si potenta mai mare). Acestea se administreaza in urgente subcutanat, intramuscular sau in tratamentul de intretinere, sub forma de spray nazal. Glucocorticoizii Altereaza homeostazia minerala osoasa prin antagonizarea actiunii vitaminei D, se stie ca administrarea prelungita de glucorticoizi induce osteoporoza la adulti si afecteaza cresterea scheletului la copii. In tabel. Estrogenii Pornind de la observatia ca estrogenii pot preveni pierderea osoasa accelerata imediat in postmenopauza, s-a avansat ipoteza ca acestia reduce actiunea de crestere a resorbtiei osoase a PTH. Prezenta de receptori estrogenici la nivel osos sugereaza ca acesti hormoni sexuali au un efect direct asupra procesului de remaniere ososasa. Din aceste considerente, principala utilizare terapeutica a estrogenilor in ceea ce privesc tulburarile homeostaziei minerale osoase este osteoporoza postmenopauza. MEDICATIA OSTEOPOROZEI Osteoporoza, afectiune caracterizata printr-o distructie anormala a matricei osoase, are multiple cauze, cea mai frecventa fiind scaderea marcata a secretiei de estrogeni la femeile in postmenopauza sau care au suferit o castrare chirurgicala. Medicatia osteoporozei este complexa, toate substantele mentionate anterior fiind active practic in profilaxia sau tratarea acestei afectiuni. In cele ce urmeaza vor fi analizati bifosfonatii si fluorul. Bifosfonatii Bifosfonatii au capacitatea de a inhiba selectiv procesul de resorbtie osoasa, cu scaderea numarului si activitatii osteoclastelor. In plus, este intarziata atat formarea cat si dizolvarea cristalelor de hidroxiapatita, crescandu-le stabilitatea. Este in uz clinic mai multe forme: etinodratul din prima generatie, utilizat in boala Paget, alendronatul de generatie mai recenta, alaturi de risedronat, ultimii doi utilizati si in osteoporoza. Bifosfonatii au o farmacocinetica aparte, in sensul ca doar 10% din doza orala se absoarbe, procent redus de alimentele administrate concomitant. Aproximativ jumatate din doza absorbita se acumuleaza in oase, timp de mai multe luni, si restul este excretat neschimbat in urina. Principalele lor contraindicatii sunt insuficienta renala si ulcerul gastric sau esofagian. Alendronatul sodic (fosamax) are avantajul ca nu are practic actiune demineralizanta,

impiedicind in schimb reabsorbtia osoasa. De aceea . este bifosfonatul de ales pentru tratamentul osteoporozei la femeile in postmenopauza. Deoarece se absorbe putin, se administreaza cu minim o jumatate de ora inaintea mesei de dimineata, pacientul pastrandu-si in acest interval de timp pozitia ortostatica. Se poate administra zilnic 10 mg, sau o data pe saptamina, forma retard de 70 mg. In doze mai mari, de 40 mg/zi, este indicat in boala Paget, cu risc crescut de iritatia gastrica. Studii clinice aflate in curs, indica faptul ca alendronatul poate fi util si in alte forme de osteoporoza, inclusiv cea indusa de terapia cu glucocorticoizi. Risedronatul sodic este aprobat in SUA, alaturi de alendronat, pentru tratamentul osteoporozei. In prezent, se mai utilizeaza acidul ibandronic, sub forma de comprimate filmate de 2,5 mg (bonviva) care se administreaza o data pe luna. Fluorul Fluorul se concentreaza la nivelul oaselor si al dintilor, unde formeaza cristale de hidroxiapatita. Sub forma de florura de sodiu este demonstrat a fi eficient in profilaxia cariei dentare si se afla sub investigatii clinice in terapia osteoporozei. Suplimentarea aportului de fluor fie prin imbogatirea apei, fie prin comprimate zilnice, este cel mai eficient mod de preventie a cariilor dentare, cu coditia consumului inaintea eruptiei dentitiei permanente. Aplicatia topica de preparare de fluor are eficacitate maxima daca se face in momentul eruptiei dentare. Cu toate ca fluorul este singurul agent cunoscut pina in prezent care poate stimula direct formarea masei osoase, utilizarea florurilor in preventia sau tratamentul osteoporozei de portmenopauza este controversata. Aceasta se datoreaza indicelui lor terapeutic redus, cu o frecventa mare de aparitie a reactiilor adverse la doze terapeutice (greata, varsaturi, singerari gastrointestinale, artralgii si chiar artrite). In prezent in SUA sunt in curs studii clinice care utilizeaza un nou preparat de fluor cu eliberare lenta, prelungita si dozaj mai redus. Oarecum, folosirea fluorurilor in terapia osteoporozei trebuie facuta prin asocierea preparatelor de calciu , pentru a preveni aparitia osteomalaciei. R MEDICATIA APARATULUI RESPIRATOR. R 01 Preparate nazale decongestionante de uz topic si sistemic. R 02 Preparate pentru zona oro-faringiana. R 03 Medicamente pentru bolile obstructive ale cailor respiratorii R 05Produse medicamentoase utilizate in tratamentul tusei si racelii antiasmatice. R 06 Antihistaminice de uz sistemic R 07 Alte preparate utilizate in afectiuni respiratorii. Medicatia antituberculoasa. Antibioticoterapia, Sulfamidoterapia R 01 Preparate nazale decongestionante de uz topic si sistemic. Se utilizeaza preparate de uz topic si sistemic. R 01 AA Simpatomimetice Simple Oxymetazolinum Ind. in congestie nazala. Nasivin sol. naz. Nafazin sol. ext. Rinoxin pic. Naz. Xylometazolinum

Ind. in congestie nazala, se aplica local, nu se administreaza la copii sub 3 luni. Bixtonim Xilo spray nazal, sol. Olynth pic. nazale, sol., spray nasal Naphazolinum Ind. in congestie nazala. Rinofug sol. Ext. Rinogut sol. Ext. Sanorin pic. Nazale Phenylephrinum in rinite , rinite purulente, alergice, sinuzita. Humex sol. naz. Vibrocil gel nazal Pseudoephedrinum - actiune decongestiva nazala Actifed compr. Rinofluimucil spray nazal R 01 AD Corticosteroizi Beclometasonum Dipropionatum Ind. in rinite alergice Beclomet nasal aerosol Nasobec spray nasal, suspensie Tixocortolum Pivalat F. din. corticosteroid antiinflamator, antialergic Ind. rinite alergice, rinite congestive Pivalone susp. Nazala Mometasonum Ind. rinita alergica sezoniera sau permanenta Nasonex spray nazal, susp. R 01 AN Simpatomimetice combinatii cu Corticosteroizi Ind. rinite acute, alergice. Bixtonim pic. nazale R 01 B Decongestionante nazale de uz systemic Pseudoephedrinum F. cin. absorbtie din tubul digestiv, este putin metabolizata, excretata in urina neschimbata Ind. congestie a mucoasei nazale Sudafed compr. Actifed compr. Advil draj. Modafen compr. Coldrex Sinus compr. Nurofen Raceala si Gripa compr. Humex Raceala si Gripa compr. Paracetamol sinus compr Rinoalersin compr. R 02 Preparate pentru zona oro-faringiana. R 02 A Produse pentru gat Ambazonum F. din. antiseptic Ind. in tratamentul anginei, gingivite, stomatite Faringosept compr. de supt Chlorhexidinum

Hexoraletten compr. Phenylhydrargyri boras F.din. are actiune bacteriostatica si fungistatica. Ind. pentru tratamentul stomatitelor, gingivitelor, faringitelor. Fenosept compr. de supt. Hexetidinum Ind. in angine, amigdalita, faringita, afte, paradontopatii, micoze bucale. Hexoral aerosol Coldrex Laryplus compr. de supt Inhalant sol. ext. Orofar spray buco- faringian Septolete D - compr. Antibiotice Fusafunginum Ind. in sinuzite, laringite Bioparox spray Oropivalone Bacitracina compr. de supt, indicat in laringite, faringite, abcese. R 03 Medicamente pentru bolile obstructive ale cailor respiratorii Sunt bronhodilatatoare, eficace in criza de astm bronsic avind o actiune imediata. Actioneaza prin intermediul receptorilor beta-2 adrenergici de la nivelul bronhiilor, determinind scaderea tonusului bronsic, relaxarea musculaturii netede si bronhodilatatia. F. cin. dupa administrare inhalatorie numai aproximativ 20% din substanta patrunde pina la nivelul bronhiolelor mici, iar restul de substanta este inghitita. Substanta absorbita, este metabolizata si eliminata urinar. Alupent aerosol ; Astmopent aerosol ; Salbutamol aerosol, sirop, compr. ; Ventolin aerosol, sirop, sol. nazala Berotec aerosol ; Serevent aerosol, susp. inhalanta ; Beclazone aerosol Becotide sol inhalanta presurizata; Becloforte sol. inhal. Ephedrine Hydrocloricum Ind. in bronsite astmatiforme, bronsiectszie, astm bronsic ( in unele forme ) Efedrina sol inj., comprim. Salbutamolum Salbutamol comprim., sirop, sol orala. Ventolin sirop, compr.,sol inj. Theophyllinum Utilizata mai ales ca aminofilina, produce o relaxare a musculaturii bronsice prin actiune directa asupra musculaturii netede. Ind. in bronsita astmatiforma, astm bronsic, emfizem pulmonar. Teofilina caps. Cu eliberare prelungita. Aminophyllinum Ind. in bronsita astmatiforma, astm bronsic. Aminofilin compr. Miofilin caps., sol. inj. Asmofug sol. orala.

Montelukastum Ind. in astm sensibil la aspirina. Nu se recomanda in criza de astm. Singulair compr., granule.eurespal compr., sirop. R 05 Preparate pentru tratamentul tusei si racelii R 05 CA - Expectorante Guaifenesinum Au actiune expectoranta prin fluidificarea sputei. Ind in bronsite acute si cronice. Coldrex Bronho sirop Robitussin Expectorans sol. orala Trecid compr., sirop, sol. int. Combinatii Sirogal sirop Extract Lichid de Lemn Dulce picaturi orale. Prospan sol., sirop, compr. eferv. Sirop de Patlagina sirop Sirop Expectorant sirop R05 CB Mucolitice Acetylcysteinum Ind. in reducerea viscozitatii sputei si favorizarea expectoratiei in afectiuni bronhopulmonare acute sau cornice, emfizem pulmonar. ACC- 200 si ACC inject compr.,caps.,comprim. efervescente, sol. inj., pulb. pentru suspensie orala. Acetilcisteina caps. Fluimucil pulb. granulata, sol. inj., sol. orala. Bromhexinum F. din. scade viscozitatea secretiei bronhice, favorizeaza miscarile cililor. Bromhexin compr., sol. orala, picaturi orale Bisolvon compr., sol. int., sirop. Carbocisteina Carbocisteina sol. int., sirop Humex Expectorant sirop 2% Ambroxolum Metabolit al bromhexinei F.din. stimuleaza secretia bronsica, creste activitatea ciliara Ambroxol compr., sirop, sol. orala Ambrohexal sirop, compr. Mucosin cu miere pic. orale, sirop Mucosolvan compr., sirop, guma orala, caps. eliberare prelungita. R 05 D Antitusive R 05 DA Alcaloizi din opiu si derivati Codeinum Actiune antitusiva prin deprimarea centrului tusei. Exista risc de dependenta la utilizare, fara prescriptie medicala. Ind. in tuse iritativa, uscata sau ca analgezic in amestecuri antinevralgice. Codeina Fosfat compr. Dextromethorphanum F. din. antitusiv cu actiune centrala, cu durata de 3-6 ore.

Ind. in tuse uscata, iritativa Humex sirop Robitussin - sol. orala. Tusin compr., sirop Oxeladinum Actioneaza deprimant pe centrul tusei. Ind. in tuse convulsive, rujeola, bronsite. Paxeladine sirop, caps. Cu eliberare prelungita Prospan sirop, pic. orale. Stoptusin sol. orala Wick Vaporub unguent cu mentil, camfor, ulei eucalipt, ulei de terpentide. R 06 Antihistaminice de uz sistemic Antihistaminicele actioneaza prin blocarea receptorilor histaminici. Exista doua tipuri de substante: substante care blocheaza receptorii H1 situati in majoritatea organelor si tesuturilor ; substante care blocheaza receptorii H2 de la nivelul stomacului, utilizate ca antisecretoare gastrice. Antihistaminicele H1 se utilizeaza in tratamentul alergiilor( nazale, urticarie, rinite, prurit, intepaturi de insecte). Sunt putin active sau inactive in soc anafilactic si astm bronsic. Clemastinum Ind - in boala serului, rinite alergice, urticarie. Clemastin compr. Tavegyl compr. Fenistil sol. orala, gel Clorfeniramina compr. Romergan compr., sirop Zyrtec compr., pic. orale Peritol compr., sirop. Claritine compr., sirop Loratadin compr., sol. orala Ketotifen compr., sirop, sol. orala Aerius compr., sirop. R 07 Alte preparate utilizate in afectiuni respiratorii. Medicatia antituberculoasa. Antibioticoterapia, Sulfamidoterapia Cycloserinum F. din.- activ pe Mycobacterium tuberculosis, pe germeni grampozitivi si gramnegativi. Ind. este tuberculostatic de rezerva Cycloserina caps. Rifampicinum Se distribuie intracellular, tisular( plamin, ficat, rinichi ). Se metabolizeaza in ficat, trece in laptele matern, in saliva, traverseaza placenta. Ind. se utilizeaza in tuberculoza, profilaxia meningitelor. Sinerdol caps. Rifampicina caps. Isoniazidum Activ pe bacilul Koch. Isoniazida compr.

Protionamidum Protionamida compr. Pirazinamidum Activ numai pe M. tuberculosis Pirazinamida compr. Ethambutolum Antituberculos important in asociere cu alte antituberculoase. Etambutol caps. Sinerdol Iso combinatie intre rifampicina si isoniazida C MEDICATIA APARATULUI CARDIOVASCULAR C01 Terapia cordului C02 Antihipertensive C03 Diuretice C04 Vasodilatatoare periferice C05 Vasoprotectoare C06 Betablocante C07 Blocante ale canalelor de calciu C08 Produse active pe sistemul renina-argiotensina C09 Hipolipemiante C 01 Terapia cordului Insuficienta cardiaca este rezultatul deficitului de pompa cardiaca si se caracterizeaza prin tulburari hemodinamice datorate debitului cardiac scazut. Clinic, acest deficit al debitului cardiac se traduce prin scaderea tolerantei la efort fizic, oboseala musculara, dificultati respiratorii la eforturi din ce in ce mai mici, iar in fazele avansate, chiar in repaus. Compensator, apare tahicardie, dilatatie si hipertrofie ventriculara, retentie hidrosalina cu edeme periferice (mai ales la membrele inferioare). Se foloseste o gama larga de medicamente, administrate injectabil in urgente si oral in boli cronice. C 01 A Glicozizi cardiatonici Ind. insuficienta cardiaca, fibrilatie atriala, tahicardie Ex. Digoxina comprimate, solutie injectabila. F. cin. absorbtie digestive 60-70%, metabolizare sub 20%, epurare renala, 80% neschimbata, eliminare completa din organism in 3-4 zile. F. din. latenta 1-3 ore dupa administrare orala si 5-30 minute dupa i.v.,effect maxim dupa 6-7 ore, respective 1-3 ore. Actiunea dispare dupa 4-8 zile. C 01 B Antiaritmice Ex. Chinidina Ind. in fibrilatie, extrasistole atriale Ex. Xilina- solutie injectabila 1% - cordarone- comprimate si fiole C01C Stimulante cardiace Ex. Adrenalina- solutie injectabila 0,1% fiole C 01 D Vasodilatatoare - Antianginoasele sunt medicamente care sunt capabile sa opreasca sau sa previna aparitia crizelor de angina pectorala. Angina pectorala este o durere toracica severa localizata in regiunea precordiala, dar care

iradiaza pe membrul superior stang, in spate, cervical. Aceasta durere este datorata reducerii fluxului sanguin prin coronare, artere care asigura irigatia cu sange a miocardului. Aceasta situatie se intalneste la bolnavii care sufera de cardiopatie ischemica, o afectiune caracterizata prin prezenta unor placi de aterom pe coronare, care ingusteaza foarte mult lumenul arterial. Crizele de angina pectorala au diferite grade de gravitate, forma cea mai severa fiind infarctul miocardic acut. In criza anginoasa se administreaza medicamente care produc rapid dilatatia vaselor coronariene mari, pentru a creste afluxul de sange si implicit de oxigen in zona ischemiata. Ex. Nitroglicerina- comprimate sau inhalatii. F. cin. - absorbtie sublinguala cu biodisponibilitate 40% , dilata coronarele Ind. in angina pectorala severa. Este preparat cu eliberare imediata. Ex.- Maycor Nitropector Pentalong Isomack Isosorbid Preductal C02 Antihipertensive Hipertensiunea arteriala HTA este o afectiune foarte frecventa la personae de ambele sexe si care afecteaza grupe de varsta din ce in ce mai mici. Se considera hipertensiune, valorile care depasesc 140/90 mm Hg. Obiectivele generale ale tratamentului antihipertensiv sunt cele de adecere a valorilor T.A. catre limite normale si de mentinere a acestora la nivele oarecum constante, fara oscilatii mari. Astfel se considera ca normale pentru T.A. sistolica valorile situate intre 110 si 130 mm Hg, iar pentru T.A. diastolica valorile situate intre 65 si 85 mm Hg. Durata tratamentului antihipertensiv nu poate fi definita. Se foloseste o gama larga de medicamente pentru tratamentul antihipertensiv care se initiaza de obicei cu un singur medicament, la care se adauga un al doilea si al treilea medicament din clase farmacodinamice diferite. Astfel se folosesc: - Diuretice - Betablocante - Blocante ale caracterelor de calciu - Produse active pe sistemul Renina Angiotensina. Ind.- hipertensiune arteriala stadiul II Ex. Hipazin - Cardura C03 Diuretice C03A Diuretice cu intensitate redusa Ind. in edeme, hipertensiune arteriala, diabet insipid Actiunea diuretica apare la 60-90 minute de la administrare. Ex.- Nefrix- comprimate Indapamid - comprimate Tertensif - comprimate C03C Diuretice puternice Ind.- in toate tipurile de edeme, hipertensiune arteriala. Dupa administrare orala, efectul diuretic

apare la 30-60 minute. Ex.- Furosemid Salurex C03D Diuretice care economisesc potasiul Ind.- in H.T.Pulm., rau de munte, edeme Ex.- Spironalactona C04 Vasodilatatoare periferice Ind. tulburari vasculare periferice, arteriale si venoase, tulburari circulatorii cerebrale si oculare Ex.- Pentoxifilin C04AE Alcaloizi din ergot F. din. vasodilatator cerebral Ind.- insuficienta circulatorie cerebrala Ex.- Ergoceps Sermion C05 Vasoprotectoare C05A Artihemoroidale Ex.- Hemorzon Hemorzon O C05B Medicatia antivaricoasa Ind.- tromboze, tromboflebite, varice, hemoroizi Ex.- Hepatrombin Lasonil Lioton gel C05C Medicatia capilarelor Ind.- fragilitate capilara, varice, hemoroizi Ex.- Rutosid Troxerutin Veneton Variterp Difrarel C06 Betablocante Ind.- in HTA, angina pectorala, aritmii cardiace C07A Betablocante neselective Ex.- Propranolol Sotalol Sunt blocante ale canalelor de potasiu C07AB Betablocante selective Ex.- Metoprolol Atenolol Lokren Bisoprolol Distonocalm Colmogen C07 Blocante ale canalelor de calciu Ind.- in HTA, angina pectorala, aritmii cardiace F. din. produce vasodilatatie coronara si cresterea debitului sanguin coronarian. Se produce diminuarea rezistentei periferice si a tensiunii arteriale. Creste circulatia cerebrala.

C07 A Blocante selective ale canalelor de calciu cu efecte principale vasculare Ex.- Amlodipina Norvasc Nifedipina- coronarodilator, hipotensiv Adalat Corinfar Lacipil Leripid C08 Produse active pe sistemul renina-argiotensina C08A Inhibitori ai enzimei de convensie ai argiotensinei Ex.- Captopril- ind. HTA insuficienta cardiaca Enalapril Lisinopril Sinopril Acupro Zomen C09 Hipolipemiante Ind.- hipercolesterolemii primare, profilaxia secundara a insuficientei cardiace aterosclerotice Ex.- Simvastatin Simvacard Simvor Vasilip Lovastatin Acid nicotinic MEDICATIA SANGELUI B SANGE SI ORGANE HEMATOPOETICE B 01 Antianemicele Fierul, vitamina B12 si acidul folic sunt indispensabile pentru o eritropoieza normala, lipsa oricareia dintre ele determinand aparitia unei anemii. Fierul este esential pentru producerea de hemoglobina, iar in lipsa lui se formeaza hematii mici (microcite) cu hemoglobina insuficienta(hipocromie). Va rezulta anemia hipocroma microcitara sau feripriva. Fierul este adus in organism prin alimente si se absoarbe in duoden si jejunul proximal aproximativ 10% din cantitatea ingerata. In cazul cresterii necesarului de fier, cum ar fi anumite perioade fiziologice(menstre, graviditatea, perioada de crestere rapida), poate creste procentul de fier absotrbit pana la 40%. Carnea si viscerele contin in cantitati mari fier sub forma usor absorbabila, de aceea in caz de anemie feripriva bolnavul trebuie sfatuit sa manance produse din carne sau ficat. In vegetale, fierul este sub forma de complexe (fitati) greu absorbabile, deci vegetalele nu sunt o buna sursa de fier. Absorbtia fierului este scazuta in prezenta diferitelor substante care pot fixa fierul, cum ar fi sarurile de calciu, magneziu etc, motiv pentru care este optim ca administrarea fierului sa se faca pe stomacul gol. In sprijinul acestei idei , vine si aceea ca absorbtia fierului este optima cand in stomac este un pH acid, adica in lipsa alimentelor sau in prezenta unor acidifianti, sau cum este acidul ascorbic(vitamina C). Fierul este transportat activ prin celulele mucoasei intestinale si apoi circulat in sange legat de o beta-globina numita Transferina.

Aceasta transporta fierul in primul rand catre maduva osoasa in scopul producerii de hemoglobina. Fierul care nu este retinut de maduva este captat de macrofage si apoi depozitat sub doua forme feritina si hemosiderina- in ficat, splina si maduva osoasa. Cauzele aparitiei unui deficit de fier sunt multiple. Pot aparea necesitati crescute, asa cum se intampla in anumite perioade fiziologice (la nou-nascuti, mai ales prematuri, la copii in perioadele de crestere rapida, la femeile gravide si care alapteaza). Poate fi scazuta absorbtia de fier dupa gastrectomie sau in sindroamele de malabsorbtie la bolnavii cu afectiuni severe ale intestinului subtire. Totusi cea mai frecventa cauza de anemie feripriva la adulti este prin hemoragii fie acute, fie cronice, sau repetate. Menstrele abundente , metroragiile diverse, hemoragiile oculte la nivelul tractului gastrointestinal pot provoca deficit de fier si consecutiv anemie feripriva. Fierul se poate utiliza atat curativ, in tratarea anemiei feriprive instalate cat si profilactic, in perioadele in care exista un necesar crescut. Pentru calculul cantitatii totale de fier pe care trebuie sa o primeasca un bolnav cu anemie feripriva se foloseste urmatoarea formula: pentru 1g de hemoglobina lipsa, sunt necesare 150mg de fier, la care se mai adauga intre 400mg si 1g de fier pentru refacerea depozitelor. Admiistrarea fierului se face de obicei pe cale orala . se folosesc saruri feroase, care se absorb bine. Tinind cont ca se absoarbe aproape 30% din cantitatea administrata, doza optima este de 180-200mg de fier pe zi, divizat in 3 prize. In prezent se folosesc comprimate retard, ce contin 100mg de fier si se administreaza de 1 sau 2 ori pe zi. Pentru o absorbtie optima, asa cum s-a mentionat anterior, preparatele de fier se administreaza optim pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte sau la 3 ore dupa mese. Pentru cresterea tolerantei, se poate incepe cu doze mai mici care se cresc progresiv, iar pentru cresterea absorbtiei se asociaza acid ascorbic (vitamina C). Tratamentul este de lunga durata , peste 3 luni, in functie de deficitul de hemoglobina. Ca preparate orale se foloseste sulfatul feros (contine 20% fier)- ferogradumet (comprimate de 105mg fier elementar) sau tardyferon(drajeuri cu eliberare prelungita ce contin 80mg fier); feronatul feros (contine 33% fier)- feronat(suspensie pentru uz oral); glutamatul feros(contine 22% fier)- glubifer (comprimate filmate). Principala reactie adversa a preparatelor orale de fier sunt fenomenele de iritatie gastrointestinala, cu greata si dureri epigastrice. In plus , la doze uzuale poate aparea constipatia , iar la doze mari apare diaree, prin iritatia mucoasei intestinale. Scaunul este inchis la culoare. Pot aparea vertij si bufeuri vasomotorii. Toate aceste reactii sunt dependente de doza, ele putand fi diminuate fie prin scaderea dozelor, fie prin administrarea fierului la mese. Terapia parenterala cu fier- pe cale intramusculara sau intravenoasa-este rezervata cazurilor cand nu este posibila administrarea orala. Se utilizeaza fier in complexe coloidale neionizate: dextrifenon(fier polimaltozat), fier dextran. Acestea se injecteaza intramuscular profund, folosind o tehnica speciala de deplasare a pielii pentru a nu colora tegumentele in brun. Totusi in timp, pot aparea astfel de coloratii deoarece preparatele introduce intramuscular pot fi retinute o perioada la locul injectarii. Injectarea fierului este riscanta datorita posibilitatii aparitiei unor reactii anafilactice, cu urticarie si bronhospasm. Pentru a evita aparitia lor, trebuie in prealabil testate pe cale intradermica sensibilitatea la fier. Vitamina B12 si acidul folic sunt esentiale pentru sinteza normala de AND. In cazul deficitului

lor, apar semne clinice si paraclinice de anemie megaloblastica, asociate doar in cazul lipsei de vitamina B12 si cu leziuni neurologice de tip nevrita periferica. Vitamina B 12 se absoarbe la nivelul ileonului terminal dupa ce s-a legat in stomac de factorul intrinsec, care este secretat de celulele parietale gastrice. Necesarul zilnic de vitamina B12 fiind mic, excesul se depoziteaza in ficat, iar depozitele de aici ajung pe o perioada lunga, de aproape 5 ani. Cel mai frecvent , deficit de vitamina B12 apare la bolnavii rezectati gastric, care nu mai sintetizeaza factor intrinsec. De asemenea, poate sa apara la persoane strict vegetariene, deoarece ea se gaseste exclusiv in alimentele de origine animala (carne, ficat, oua, produse lactate). Vitamina B12 se administreaza aproape exclusiv pe cale injectabila, intramuscular sau intravenos. Se incepe cu doze mai mari, de atac, de aproximativ 1000 g zilnic, timp de doua saptamani. Ulterior se injecteaza 100 g lunar, toata viata pentru bolnavii cu anemie pernicioasa(Biermer) aparuta prin deficit de factor intrinsec. Efectele tratamentului, daca diagnosticul a fost pus corect, sunt rapide, dupa 2-5 zile, si spectaculoase, atat clinic cat si paraclinic. Leziunile neurologice se corecteaza maigreu sau chiar deloc, in special cele mai vechi. Acidul folic este prezent mai ales in alimente vegetale proaspete, nefierte, precum si in carne, oua sau ficat. Carenta de folati apare fie printr-un aport alimentar insuficient- la varstnici, la cei cu conditii sociale precare sau in caz de regimuri carentiale. Poate aparea deficitul de folati si in caz de necesitati crescute, cum ar fi femeile gravide sau care alapteaza. S-a demonstrat ca deficitul matern de acid folic in timpul sarcinii este implicat in defectele de tub neural(spina bifida) la nou-nascuti. Bolnavii alcoolici cronici, cei cu cancere rapid evolutive sau cei dializati cronic pot face anemie megaloblastica prin deficit de acid folic. In toate aceste situatii , este necesara suplimentarea aportului de acid folic. Exista comprimate de acid folic si de 2 5 mg/zi in scop terapeutic, pe durate variabile de timp. B03 Antianemice B03A preparate cu Fier bivalent S.A. Fumarat feros F.din. antianemic, efect maxim la 3 saptamani ind. anemie feripriva, la donatorii de sange Ex. Ferronat- suspensie S.A. Sulfat feros Ex. Ferro gradumet S.A. Glutamat feros Ex. Glubifer B03AB Fier trivalent S.A. Hidroxid de fier sol. orala Ex. Ferrum haussmann Fer- sol- fiole buvabile Ferplex- solutie orala Fero. Folgamma- fier + acid folic Ferograd- C sulfat feros + vit C Oligovit vit C, B1, B2, B6, B12, vit A, Mg B03B vitamina B12 si acid folic S.A. Cianocobalamina

Ind. in anemii megaloblastice, hepatite cronice , ciroza hepatica F.din.- indispensabila procesului normal de maturare a eritrocitelor Ex. Sicovit fiole B05- Substituienti de singe si solutii perfuzabile F. din- albumina reprezinta peste din proteinele plasmatice. Albuminele contribuie la presiunea sangelui , la stabilizarea volumului sanguin circulant si este transportor pentru hormoni, enzime, medicamente, toxine. Ex.- Albumina umana- sol.perfuzabila Plasma leucocitara- flacoane Plasma trombocitara- flacoane.perfuzabile Plasma uscata flacoane Dextran 40 glucoza sau NaCl F.din.- imbunatateste conditiile hemodinamice(creste debitul cardiac ) Ind. soc hemoragic , percreatite, tromboze Ex- Dextran 40- glucoza 5% Dextran 40- NaCl 0,9% Dextran 70 glucoza cu NaCl B05B- solutie pentru administrarea intravenoasa Contine: lizina, metionina, fenilalanina, valina, alanina, acetilcisteina, acid.glutamic Ex.- Aminosteril Aminoplasmal Aminovenos B05BB Solutii implicate in balanta hidroelectrolitica Ex - Clorura de Na 0,9%(ser fiziologic) Manitol- saci pvc Ind- in arsuri, transfuzii Solutie Ringer-pungi (NaCl, KCl, CaCl) Glucoza Ind- rehidratare , hipoglicemie, solvent pentru medicamente, in intoxicatii acute cu alcool. Dextroza 5%, 10%, 20% - sol.perfuzabila B05X alte Solutii intravenoase Clorura de K Bicarbonat de Na Sulfat de Mg Clorura de calciu- sol.injectabila 10% fiole 10 ml F.din.- antialergice, antispastice, antiedematoase Ind- in spasmofilie, tetanie, edeme, hemoragii B 02 Antitromboticele Antitromboticele sunt o clasa importanta de medicamente care impiedica, pe diferite cai, coagularea sangelui sau lizeaza trombusul deja format(fibrinoliticele). Ele sunt utile fie profilactic, fie curativ, in afectiunile tromboembolice, respectiv in trombozele arteriale(infarct miocardic acut, accident vascular cerebral trombotic) sau in trombozele venoase(embolie pulmonara, tromboze venoase profunde). In cazul trombozei arteriale, cauzate in principal de formarea trombusului alb, se utilizeaza profilactic in special antiagregantele plachetare. In cazul trombozelor venoase, cauzate de formarea trombosului rosu, se utilizeaza profilactic anticoagulante. In ambele situatii se folosesc curativ anticoagulante sau fibrinolitice, care se opun procesului trombogen.

Antitromboticele sunt indicate si in prevenirea formarii trombusului postoperator, prevenirea infarctului miocardic, in prevenirea tromboflebitei. Sunt antagonistii ai vitaminei K Au actiune anticuagulanta Ex. Trombostop- comprimate Acenocumarol comprimate Heparina fiole B 02A Antiagregantele plachetare inhiba aderarea si agregarea plachetelor (trombocite) la nivelul endoteliului vascular lezat si impiedica formarea trombosului alb, plachetar. Ele cresc timpul de sangerare. Sunt indicate mai ales profilactic la bolnavii cu angina instabila sau infarct miocardic in antecedente, post interventii chirurgicale pe arterele coronare(by-pass sau angioplastie) sau in accidente vasculare cerebrale ischemice in antecedente. Cel mai cunoscut antiagregant plachetar este acidul acetilsalicilic(aspirina), care are in plus efecte analgezice, antipiretice si antiinflamatorii. Pentru efectul antiagregant plachetar, aspirina se utilizeaza in special pentru aceasta indicatie (trombo-ASS, aspenter). Aceste comprimate sunt enterosolubile, deci ataca mai putin stomacul si produc foarte rar fenomene de iritatie gastrica. Alte antiagregante utilizate in prezent sunt ticlopidina(ticlid) si clopidogrelul(plavix), ambele fiind preferate aspirinei mai ales pentru prevenirea trombozelor arteriale dupa angioplastie coronariana cu stent. B 02B Anticoagulantele impiedica procesul coagularii singelui, fiind utile pentru profilaxia primara a trombozei venoase, prevenind generarea trombusului de fibrina. Ele sunt utile si pentru profilaxia secundara, impiedicand extinderea cheagului si accidentele embolice. In terapeutica , exista doua clase mari de anticoagulante : unele sunt injectabile si anume heparina si heparinoizii, care sunt derivati de heparina si - altele sunt orale si anume anticoagulantele cumarinice. Heparina are efect anticoagulant rapid si de durata relativ scurta (aproape 4 ore). Exista heparinele clasice, standard, cu masa moleculara mare(10000UI), care se administreaza intravenos in bolus(5000 UI la 4-6 ore) sau in perfuzie(1000 UI/ora)-heparina sodica. Heparina calcica(calciparine) se poate injecta subcutanat, deoarece este mai concentrata(1ml contine 25.000 UI) si se poate administra in volume mici de solutie. Efectul heparinei trebuie supravegheat clinic si biologic prin controlarea timpului de tromboplastina partial activat- APTT, care trebuie mentinut la valori de 1,5 2,5 ori mai mari decat cele normale. Daca valorile APTT cresc peste aceste valori ,exista risc de hemoragii, iar daca scad sub aceste valori inseamna ca heparina nu are efect anticoagulant asteptat si pot aparea tromboze. In administrare intravenoasa , heparina este indicata pentru tratamentul curativ al trombozei venoase profunde si al emboliei pulmonare.. Durata tratamentului variaza intre 5 si 10 zile, dupa care se continua cu un anticoagulant oral. In utimii ani se utilizeaza in practica din ce in ce mai des heparinele cu greutate moleculara mica, cum ar fi : -enoxaparina(clexane), -nadroparina (fraxiparine), -reviparina(clevarin) etc. Acestea se administreaza pe cale subcutanata , in priza unica zilnica in scop profilactic, sau la interval de 12 ore in scop curativ. Sunt indicate pentru profilaxia trombozelor venoase si a emboliilor de cauza medicala sau chirurgicala (dupa interventii chirurgicale in sfera genitala sau in chirurgia ortopedica a soldului). Se pot utiliza si in tratamentul trombozelor venoase profunde sau in sindroamele coronariene acute (angina instabila, infarct miocardic acut).

Fata de heparinele clasice, cu masa moleculara mare , au avantajul ca provoaca mai rar accidente hemoragice. Toate tipurile de heparine se pot administra la gravide, desigur cu luarea masurilor de siguranta convenite, in conditiile in care beneficiile pentru mama depasesc riscurile. Ele nu traverseaza bariera fetoplacentara. In cazul de hemoragii, se opreste administrarea de heparina si se administreaza un atidot, sulfatul de protamina, care are efect rapid. Heparinele sunt contraindicate in prezenta hemoragiilor sau a sindroamelor hemoragipare precum si a ulcerului gastric sau duodenal activ. B 02 C Anticoagulantele orale sunt derivati cumarinici activi pe cale orala si a caror actiune, spre deosebire de a heparinei, se instaleaza lent si este de lunga durata . Actioneaza prin inhibarea sintezei hepatice a unor factori ai coagularii ce apartin complexului protombinic (II,VII,IX,X) . Au efect maxim dupa 3 zile de la administrare , iar durata actiunii se poate intinde chiar la 10 zile dupa oprirea administrarii. Deoarece efectul lor se datoreaza de fapt inhibarii actiunii hepatice a vit. K, aceste anticoagulante se mai numesc antivitamine K . Supravegherea clinica si biologica a tratamentului cu aceste substante se face prin controlul periodic al timpului Quick . Imposibilitatea masurarii acestui indice contraindica administrarea acestor medicamente. In general , anticoagulantele orale sunt indicate in profilaxia si tratamentul curativ al tromboflebitei profunde si al trombemboliei pulmonare, in continuarea tratamentului injectabil cu heparine. Sunt de asemenea utile in profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut si din fibrilatia atriala cronica sau pentru profilaxia trombozei la nivelul protezelor valvulare mecanice cardiace. Anticoagulantele cumarinice provoaca relativ frecvent accidente hemoragice , care sunt mai severe decat la heparina din mai multe considerente: dureaza mai mult si nu exista un antidot specific, cu efect rapid. Se poate utiliza fitomenadiona(vitamina K1) , care se injecteaza intravenos, dar aceasta isi incepe efectul dupa 7-8 ore. Pentru completarea efectului acesteia se fac transfuzii cu plasma proaspata sau se introduce intravenos concentrate de complex protrombinic. Anticoagulantele cumarinice sunt strict contraindicate in timpul sarcinii si alaptarii. Ele traverseaza bariera feto-placentara si se pot elimina prin lapte, deoarece au molecule liposolubile . Pot provoca hemoragii letale la fat, precum si malformatii diverse. In rest , au contraindicatii similare cu heparinele. Compusul folosit in Romania este acenocumarolul(trombostop, sintrom), care se gaseste sub forma de comprimate de 2 mg si se administreaza in doze variate, in functie de valorile timpului Quick. In strainatate se foloseste mai mult warfarina, care are efect mai lent(dupa 60 de ore) si de lunga durata(se mentine 5-7 zile). B 02 D Fibrinoliticele sunt medicamente capabile sa lizeze cheagul de fibrina deja format. Ele sunt utilizate doar terapeutic nu si profilactic, in infarctul acut de miocard, embolia pulmonara, tromboza venoasa profunda si ocluzia arteriala periferica. Succesul terapiei cu fibrinolitice depinde de precocitatea tratamentului. Determina relativ frecvent hemoragie, care uneori este greu de stapanit. Actualmente se folosesc streptokinaza, urokinaza, alteplaza.

Au dezavantajul ca pretul tratamentului este mare. B 03 Hemostaticele Sub aceasta denimire sunt reunite medicamente capabile sa opreasca, prin diferite mecanisme, sangerarea. Exista : - hemostatice locale, care se aplica direct pe suprafata sangeranda si se utilizeaza pentru oprirea hemoragiilor de suprafata, capilare si venoase. Acestea sunt : - adrenalina in solutie diluata, - trombina sub forma de pulbere, solutie sau imbibata in burete de fibrina sau - gelatina(gelaspon), sub forma de burete. Ele pot controla hemoragiile capilare din epistaxis, dupa extractia dentara sau in interventii ORL si de chirurgie plastica. - hemostatice sistemice, dintre care unele corecteaza anumite deficiente ale procesului coagularii, altele impiedica fibrinoliza si altele actioneaza prin consolidarea peretelui capilar. Exista preparate de sange uman care contin diferiti factori ai coagularii, indicate in maladii cu deficit de acesti factori . Sulfatul de protamina neutralizeaza specific moleculele de heparina, fiind indicat in hemoragiile prin supradozarea heparinei. Vitaminele K sunt indispensabile pentru sinteza hepatica a factorilor coagularii. Asa cum s-a discutat anterior, ele se administreaza de obicei injectabil in hemoragiile prin supradozarea trombostopului. Acidul aminocaproic si aprotinina inhiba fibrinoliza, fiind utilizate in hemoragiile secundare unei fibrinolize exagerate. Etamsilatul creste rezistenta si scade permeabilitatea capilara, fiind recomandat pentru combaterea sangerarilor capilare si hemoragiilor retiniene. Are in general o eficacitate moderata. B 03 Antihemoragice (hemostatice) Vitamina K si alte hemostatice Ind. hemoragii prin cresterea fibrinolizei Ex.- Vitamina K(Fitomenadiona) Ind.- stari de hipovitaminizare K F. cin. absorbtia in intestine, depozitare in ficat, eliminare biliara si urinara Ex.- Fibrinogen B 03 A Hemostatice locale Ex.- Gelaspon- benzi de burete de gelatina - Trombina uscata- flacoane - Fibrina- bureti si pudra - Etamsilat- fiole- in interventii chirurgicale # M - Medicatia sistemului MUSCULO- SCHELETIC M 01 Preparate antiinflamatoare si antireumatice M 01A Antiinflamatoare / Antireumatice nesteroidiene ( AINS ), M 01B Antiinflamatoare in combinatii; M 01C Antireumatice specifice; M 02 Preparate topice pentru algii articulare si musculare; M 02 AA Antiinflamatoare nesteroidiene de uz topic; M 02 AX Alte produse topice pentru dureri articulare si musculare; M 03 Miorelaxante M 04 Preparate antigutoase;

 M 05 Medicamente pentru tratamentul afectiunilor osoase; M 09 Alte medicamente pentru afectiuni ale sistemului musculo-scheletic. M 01 Preparate antiinflamatoare si antireumatice M 01A Antiinflamatoare / Antireumatice nesteroidiene ( AINS ), AINS sunt substante din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamatoare la care predomina efectul antiinflamator. Tipul de AINS este Acidul acetilsalicilic. AINS se clasifica in functie de efectul terapeutic : AINS de prima valoare ex: Fenilbutazona, Indometacina, AINS majore ex: Piroxicam, Diclofenac, Acid acetilsalicilic, AINS minore. In functie de durata de actiune, care impune ritmul de administrare: cu durata scurta de actiune( T sub 6 ore ) Ketoprofen, Ibuprofen, Diclofenac, Fenoprofen, Acid niflumic. cu durata medie de actiune : Indometacin, Sulindac, Naproxen, Diflunisal. cu durata lunga de actiune:( T1/2 peste 24 ore ) Fenilbutazona, Piroxicam, Tenoxicam. Ind. in tratamente de durata in reumatisme inflamatorii cronice, artroze dureroase si in tratamente de scurta durata(tendinite, lumbago) si in angine, otite, tromboflebite, esofagita de reflux. R.a. digestive(ulcer gastroduodenal, hemoragii digestive), alergie, afectiuni respiratorii, nervoase (cefalee, ameteli, halucinatii), agranulocitoza, retentie hidrosalina, efecte hepatotoxice. - Fenilbutazona supozit. - Indometacina supoz., capsule. - Diclofenac supoz., comprimate, sol. inj. - Voltaren supoz., compr., sol. inj. - Aceclofen(paracetamol+ diclofenac) supoz. - Piroxicam compr., supoz. - Ibuprofen, Ibufen, Marcofen compr., caps. - Nurofen compr. - Ketoprofen compr. - Aulin compr., granule - Lemesil compr. - Boicil Forte extract total purificat din plante M 02 Preparate topice pentru algii articulare si musculare; Ind. in entorse, tendinite, luxatii, edeme, lumbago. Sunt utilizate sub forma de unguente pentru actiune antiinflamatoare. Se vor evita aplicatiile pe perioade lungi de timp, datorita posibilitatii aparitiei exemelor. Ex : - Fenilbutazona crema - Piroxicam gel, - Ketoprofen gel, - Ibuprofen gel, - Clafen creme, gel, - Reumavek gel, - Voltaren gel, - Indometacin gel,

- Solutie antireumatica cu extract de capsicum, - Saliform unguent, - Revulsin unguent, - Carmol solutie alcoolica, - Ben Gay cu salicilat de metil. M 03 Miorelaxante Ind. in scleroza multipla, miotonie, contracturi musculare. Ex : -Mydocalm compr., sol. inj., -Myolastan compr., - Relaxam compr. M 04 Preparate antigutoase; Sunt produse medicamentoase care inhiba formarea acidului uric. Ind. in hiperuricemia primara din guta, in profilaxia urolitiazei. Ex: - Allopurinol compr., - Colchicina compr. M 05 Medicamente pentru tratamentul afectiunilor osoase; Necesitatea tratamentului medicamentos se stabileste prin teste de densitometrie osoasa. Ind. in hipercalcemie, adjuvant in metastazele osoase. Ex: - Bonefos caps., compr., concentrate pentru sol. perfuzabile. - Fosamax compr., - Actonel compr., - Zometa pulbere pentru sol. perfuzabila. M 09 Alte medicamente pentru afectiuni ale sistemului musculo-scheletic. - Acidum hialuronicum - Hyalgan sol. inj. de hialuronat de sodiu. Ind. in osteoartrita genunchiului, pentru ameliorarea de durata a durerii. F. cin. sarea de sodiu a acidului hialuronic, administrata intraarticular, este eliminata din lichidul sinovial in 2-3 zile. Acidul hialuronic se distribuie rapid in membrana sinoviala, in capsula articulara, ligamente. Metabolizare in ficat. F. DIN. imbunatateste proprietatile lubrefiante ale lichidului sinovial. Corticoterapia locala in bolile reumatice Aceasta forma de terapie se utilizeaza relativ frecvent in terapia locala a afectiunilor reumatice. In general se folosesc preparate cortizonice cu efect prelungit, de obicei sub forma de suspensii, care sunt active ca atare, cum ar fi triamcinolonul acetonid(volon),metilprednisonul acetate(urbason) sau betametazona fostat si dipropionat(diprophos). Corticoterapia locala este indicata mai ales in suferintele reumatice strict localizate, in cazul unui numar mic de articulatii afectate sau in situatii in care corticoterapia generala este contraindicata (prezenta unei gastrite acute, a unui ulcer sau a unui diabet zaharat). Se poate da si in reumatismele inflamatorii cronice aflate in tratament sistemic cu corticoizi, cand s-au obtinut doar beneficii incomplete, in sensul ca au ramas articulatii dureroase tumefiate. Corticoterapia locala are mai multe contraindicatii legate de infectii de vecinatate, periarticulare, de prezenta unei artrite septice sau de o bacteriemie sistemica. De asemenea , nu se administreaza in cazul unei artrite postraumatice cu fractura intraarticulara, a unei articulatii asa-zis instabile datorata administrarii locale repetate de produsi cortizonici sau osteoporozei extremitatilor osoase ce alcatuiescd articulatia, deoarece cortizonii agraveaza osteoporoza.

Nu este indicata injectarea intraarticulara de corticoizi in caz de sindrom hemoragipar, cu tendinta spontana crescuta la hemoragii sau in situatia unui tratament concomitant cu anticoagulante. N Medicatia deprimanta SNC ( Sistem Nervos Central). N 01 Anestezice N 02 Analgezice N 03 Antiepileptice N 04 Antiparkinsoniene N 05 Psiholeptice N 06 Psihoanaleptice N 07 Alte preparate cu actiune asupra SNC N 01 Anestezice N 01 A Anestezice generale Se mai numesc si Narcotice, deoarece provoaca un somn anestezic sau narcoza, din care pacientul nu poate fi trezit prin stimuli obisnuiti. Anestezicele generale, determina analgezie, adica lipsa de perceptie a durerii. Aceste efecte sunt necesare, pentru a realiza conditii optime de desfasurare a actului operator. Instalarea anesteziei generale se face printr-o succesiune de faze: perioada de inductie pierderea cunostintei si instalarea anesteziei generale propriu-zise(excitatie psihomotorie, respiratie rapida si neregulata, puls frecvent si tensiune arteriala crescuta. perioada de anestezie genarala propriu-zisa se instaleaza somnul anestezic cu disparitia treptata a reflexelor. Se utilizeaza : - anestezice generale intravenoase : Barbiturice imediat dupa administrare IV, ating concentratiile eficace in tesuturile cerebrale, pentru a fi imadiat redistribuite in celelalte tesuturi bogate in lipide. Au actiune foarte scurta. Ex : Tiopental sodic se administreaza IV lent, in anestezie unica in interventii scurte. - Midazolam, - Dormicum, - Diazepam, - Ketamina Opioide indicate in interventii chirurgicale Ex : Morfina - Petidina(mialgin) - Atropina - Butilscopolamina(scobutil) - anestezice generale inhalatorii sunt lichide volatile sau gaze. - sunt Hidrocarburi halogenate indicate in anestezia generala la astmatici, bronsitici, in chirurgie. Au reactii adverse : este toxic hepatic, creste tensiunea arteriala, provoaca bradicardie si aritmii. Se intubeaza bolnavul si se conecteaza la un aparat de anestezie. Ex : Halotan, - flac. inhalante - Enfluran - Isofluran - Protoxid de azot - inhalant - Narcotan lichid pt. Inhalat N 01 B Anestezice locale

Actioneaza pe nervi. Este utila in interventii chirurgicale de scurta durata, pentru calmarea temporara a durerii. Dupa modul si locul de administrare, ea poate fi : de suprafata sau de contact prin aplicarea anestezicului direct pe piele sau mucoase. Ex : - creme cu substante anestezice timp de contact 30 minute. - spray- uri cu lidocaina 10%, - in pediatrie, pe mucoasa bucala, faringiana. prin infiltratie solutia anestezica se injecteaza in piele sau subcutanat in electrocauterizari, biopsii cutanate, aplicatii laser. de conducere sau regionala anestezicul se injecteaza in apropierea unei terminatii nervoase mari : Ex : - anestezia spinala(rahidiana)- prin introducerea solutiei anestezice in lichidul cefalorahidian, in spatiul subarahnoidian, - anestezia epidurala - prin introducerea solutiei anestezice in spatiul epidural. Anestezice locale mai uzuale: - Lidocaina(xilina) - Ropivacaina, - Tetracaina, - Benzocaina(crme, unguente, supozitoare), exclusiv topic, - Cocaina(rar folosita, foarte toxica, in anestezia ORL ), - Procaina anestezic, analgezic, antiaritmic, vasodilatator, biotrofic(este principiul activ din gama Gerovital si Aslavital ). N 02 Analgezice N 02 A Analgezice opioide Sunt medicamente care inlatura durerea. Opioidele sau Opiaceele se extrag din Opiu care la rindul sau se extrage din capsulele de mac (Papaver somniferum ). In opiu se gaseste Morfina 10% si Codeina cu proprietati analgezice inferioare morfinei. Morfina are efect analgezic foarte intens, indicata in tratamentul durerilor puternice. - Petidina(Mialgin) folosita in timpul travaliului, - Loperamida(Imodium) utilizate ca antidiareic, - Codeina(Metilmorfina , Napodoren, Eferalgan) ca antitusiv, - Noscapina ca antitusiv, - Clofedanolul ca antitusiv, - Pentazocina(Fortral) analgezic comparat ca intensitate cu morfina, - Tramadol(Tramal , K-Alma) de intensitate medie. Dau reactii adverse si dau dependenta psihica, fizica, psihotoxicitate, toleranta. Aceste substante fac parte din clasa substantelor toxice si stupefiante si se elibereaza cu prescriptie medicala. N 02 B Analgezice Antipiretice Sunt analgezice mai slabe decit opioidele, au actiune antiinflamatoare si antispastica. Ind. in afectiuni virale acute ale cailor respiratorii, nevralgii, mialgii, entorse, luxatii, cefalee. Acidum Acetylsalicilicum Analgezic, antipiretic, antiinflamator, antiagregant plachetar. Actiune analgezica 30 minute. Ind. in reumatism poliarticular acut, poliartrita reumatoida. - Aspirin compr. - Europirin T compr. - Rompirin T compr. - Algopirin compr.

- Antinevralgic compr. - Aspirin Plus compr. efervescente - Fasconal compr. - Upsarin compr eferv. - Analgin compr. - Metamizol compr(Algocalmin compr., inj.) - Novalgin compr., supozit., sol. int. - Propifenazona compr. - Eferalgan compr., pulv. eferv., sirop, - Panadol compr., - Paracetamol compr., supozit., - Sanador compr., - Daleron pulv. Granulate, - Codamin compr., - Coldrex compr., - Fervex granule pt. sol. orala, - Saridon compr., - Teraflu Sinus pulv. pt sol. orala, - Solpadeina compr. efervescente. N 02 C Antimigrenoase Ind. in migrena, cefalee, sindrom ortostatic. Sunt vasoconstrictoare. - Cofedol drajeuri, - Imigran compr. filmate, - Relpax compr. filmate N 03 Antiepileptice Crizele convulsive pot fi : - Crize majore se manifesta prin contractii generalizate, cu pierderea cunostintei, - Crize minore se manifesta prin pierderea brusca a contactului cu mediul exterior. Crizele convulsive apar in cadrul epilepsiei, al carui tratament este reprezentat de medicamentele antiepileptice si anticonvulsivante, care au rolul de a preveni sau de a opri crizele epileptice. - Fenobarbital compr., sol. inj., - Fenitoin compr., - Petinimid caps. moi, sirop, - Rivotril compr., - Carbamazepina compr., - Neurotop compr., - Convulex caps. moi gastrorezistente, sirop, - Petilin compr. filmate, - Epizol compr., - Lamotrin compr. - Gabaran caps., compr. filmate, N 04 Antiparkinsoniene Boala Parkinson se manifesta prin tremor, rigiditate musculara, tulburari de echilibru. - Romparkin compr. - Akineton compr. - Levodopum si inhibitori ai Decarboxilazei, - Duodopa gel intestinal, - Zimox compr.,

- Madopar compr., capsule. - Bromocriptina Dorom caps. - Cognitiv compr., N 07 Alte preparate cu actiune asupra SNC Miorelaxante Sunt medicamente care relaxeaza musculatura striata spastica. Un exmplu des intilnit este contracture paravertebrala antalgica reflexa de cauza vertebrala, care accentueaza durerea vertebrala prin compresia radacinilor nervoase la nivel intervertebral. In aceste conditii, prin inlaturarea contracturii spastice este redata functia normala a musculaturii. Asocierea miorelaxantelor cu substante cu efect analgezic si antiinflamator este benefica, deoarece substantele se potenteaza reciproc. Miorelaxantele actioneaza prin intermediul SNC.= Miorelaxante Centrale. - Diazepam compr.- cu efect sedativ, anxiolitic, anticonvulsivant. - Baclofen - Clorzoxazona - Mefenezina, - Dandrolenul HISTAMINA SI ANTIHISTAMINICELE Histamina este o amina biogenica care, la om, se gaseste in cantitate mare in plamani, piele si mucoasa gastrointestinala. Histamine este formata in special in mastocite si in leucocite bazofile, unde se gaseste depozitata sub forma de granule. Cantitatile mai mici se formeaza si in alte celule-epidermice, din mucoasa gastrica, neuronala. Histamine poate fi si ingerata sau poate fi secretata de bacteriile intestinale, caz in care este rapid epurata. Dupa administrarea orala, histamina este inactivata de flora intestinala si la primul pasaj hepatic, prin metabolizare rapida, ceea ce explica si durata scurta de actiune. Histamina are o multitudine de functii asupra diverselor aparate si sisteme. Ea este un stimulator puternic al secretiei gastrice de acid colhidric si pepsina. Provoaca bronhoconstrictie, mai evidenta la astmatici, care sunt sensibili la aceasta actiune. La nivel circulator, in doze mari determina o scadere marcata a tensiunii arteriale prin vasodilatatie, putind provoca o stare de soc. Efectul se asociaza cu o crestere a permeabilitatii capilare si o extravazare lichidiana cu edem. Prin injectarea intradermica provoaca durere, prurit si dezvolta rapid o reactie vasculara caracteristica numita tripla reactie a lui Lewis ce apare clinic ca o papula urticariana , de dimensiuni mari sau mai mici, in functie de reactivitatea individuala. Histamina actioneaza pe niste receptori specifici de tip H(stimularea lor provoaca bronhoconstrictie si vasodilatatie), H(stimularea lor provoaca hipersecretie gastrica clorhidropeptica si vasodilatatie) si H , care functioneaza ca autoreceptori presinaptici cu functie inhibitorie in sistemul nervos central. Histamina este unul dintre principalii mediatori chimici ai reactiilor alergice de tip I sau anafilactice, alaturi de alti mediatori proinflamatori. Este eliberata rapid din mastocite prin reactia antigen-anticorp care are loc pe suprafata lor. Exista si substante exogene(din afara organismului) care elibereaza direct histamine, cum ar fi morfina, tubocuranina, unele proteine, polipeptide, enzime proteolitice, veninuri , endotoxine bacteriene. Reactiile alergice de tip I , mediate histaminic, pot fi combatute atat prin utilizarea de antihistaminice, blocante ale receptorilor H , cit si prin alte clase de medicamente, cum ar fi

glucocorticoizii, inhibitorii degranularii mastocitare sau antagonistii fiziologici ai histaminei si ai altor autocoide, printre care locul primordial il ocupa Adrenalina, medicament esential in tratamentul socului anafilactic si al crizelor de astm bronsic. Antihistaminicele pot fi grupate atat dupa cronolagia sintezei lor cat si dupa reactiile adverse , in doua generatii. Toate antihistaminicele sunt active pe cale orala. Antihistaminicele din prima generatie traverseaza bariera hematoencefalica, ajungand in creier, fapt ce le confera actiuni sedative de intensitati variabile, in functie de medicament si de bolnav. Majoritatea dintre acestea au efecte anticolinergice(de tip atropinic) periferice si centrale, motiv pentru care trebuie recomandate cu prudenta la pacientii cu glaucom, retentie urinara datorata unui adenom de prostata, boli obstructive pulmonare cronice, precum si conducatorilor auto. La copii, in special sub varsta de un an, datorita efectului sedativ, pot aparea episoade de apnee in timpul somnului. Prezenta efectului sedativ poate fi utila in indicarea acestor medicamente la bolnavii cu prurit intens, care asociaza stari de neliniste si agitatie, ca si pentru usurarea instalarii somnului. In general , medicamentele din aceasta clasa au o durata de actiune mai scurta, motiv pentru care se administreaza in 3-4 prize zilnice. Ca exemple, sunt de mentionat printre antihistaminicele vechi, de prima generatie- Clorfeniramina, - Dimetindenul(Fenistil), - Hidroxizina, - Ciproheptadina(Peritol), - Clemastina(Tavegyl). Prometazina(Romergan) este un derivat de fenotiazina cu efect antihistaminic de lunga durata(8-12 ore). Este si un neuroleptic moderat, fapt ce ii confera proprietati sedative, antivomitive, antitusive si anticolinergice (atropinice), anestezice locale si analgezice. Se poate da sub forma de suspensie la copii intre 1 si 10 ani, sub forma de comprimate intre 1 si 2 doze zilnice, precum si injectabil, in urgente de tip anafilactic. Antihistaminicele mai noi, de generatia a doua , au avantajul ca nu determina, la majoritatea pacientilor , efecte sedative si nici anticolinergice si au efect de lunga durata, putindu-se administra in priza unica zilnica. Din aceste considerente, ele sunt des folosite in prezent inlocuindu-le practic pe cele clasice, care ramin rezervate cazurilor in care, seara, se urmareste un efect sedativ, calmant. Dintre cele mai utilizate medicamente , sunt de mentionat : - Cetirizina(zyrtec) - Levocetirizina(xyzal) - Fexofenadina(telfast) - Loratadina(claritina) - Desloratadina(aerius) In conditii clinice, antihistaminicele sunt eficace intr-o serie de afectiuni alergice, in special de tip I , acute sau cronice. Au beneficiu simptomatic si paleativ. Se pot utiliza in urticarie acuta sau cronica, in rinite, conjunctivite, in prurit idiopatic, in diverse angioedeme(laringian, edem Quincke) in asociere frecvent cu alte medicamente. Majoritatea sunt contraindicate la gravide si la femeile care alapteaza, unele putinduse utiliza in cazuri selectionate(loratadina, cetirizina). G Medicatia aparatului GENITO-URINAR si HORMONII SEXUALI. Preparate hormonale sintetice

G 01 Antiinfectioase si antiseptice ginecologice G 02 Alte preparate ginecologice G 03 Hormoni sexuali G 04 Medicatia aparatului urinar( Urologice )Rinichii la om Nefronul G 01 Antiinfectioase si antiseptice ginecologice G 01 AA Antibiotice - Pimafucin ovule vaginale - Fluomizin compr. vaginale - Clotrimazol compr. vagin. - Miconal crema vagin., ovule, caps. moi vag., - Econ ovule, - Cerviron ovule vagin., - Tricomicon compr. vagin., - Macmiror draj., - Betadine ovule, - Cervicin ovule, G 02 Alte preparate ginecologice G02 A Ocitocice Sunt medicamente care stimuleaza musculatura neteda uterina. Oxitocina si Prostaglandinele cresc contractiile uterului in travaliu. G 02 AB Alcaloizi din Ergot(secara cornuta Claviceps Purpurea) actiune ocitocica intensa, grabeste involutia uterina. -Methylergometrina drajeuri, -Maleat de Ergometrina sol. inj. G 02 AD Prostaglandine - actiune ocitocica intensa, stimuleaza contractiile uterine. - Prostin F2 sol. inj., gel vaginal, - Propess sistem cedare vaginala, G 02 B Contraceptive intravaginale - Contracept M ovule, - Pharmatex compr. vagin., crema vagin., ovule, caps. moi vagin., G 02 C Tocolitice Sunt medicamente care impiedica contractiile uterine. Sunt indicate pentru profilaxia si tratamentul iminentei de avort sau de nastere premature. - Stimulantele beta 2 adrenergice relaxeaza uterul si inhiba contractiile uterine. Sunt indicate in urgente, in perfuzie IV. - Salbutamol, - Terbutalina, - Antiinflamatoare nesteroidiene pentru prevenirea nasterilor premature. - Indometacina, - Ibuprofenul, - Alcoolul etilic in doze mari, are proprietati tocolitice. La concentratii plasmatice de 150mg la 100ml inhiba complet contractiile uterine. - Sulfatul de magneziu se utilizeaza in caz de intoleranta la beta2- agonisti. G 03 Hormoni sexuali G 03 A Contraceptive hormonale sistemice G 03 AA Progesteroni si Estrogeni Ind. contraceptive orale R.a. urticarie, acnee, eritem, crampe musculare la membrele inferioare, ameteli, cefalee, stari

depresive, greturi, vome, crestere ponderala, icter colestatic, HTA, hirsutism, edeme, tromboze venoase si arteriale, tumori hepatice. Admin. din prima zi a ciclului pina in ziua 22 cite un comprimat zilnic; 6 zile pauza; se repeta apoi 22 zile- 6 zile pauza. - Loette cutii cu 28(21 compr. film. roz(activ) + 7 compr. film. albe (placebo). - Microgynon-21 draj. (21 active + 7 fara substanta activa). - Rigevidon draj. (21 + 7), - Coral draj. (6 maron + 5 albe + 10 galbene) si 7 zile pauza. - Desorelle compr. 21 zile + 7 zile pauza. - Marvelon compr. - 21 zile + 7 zile pauza. - Karissa draj. - 21 zile + 7 zile pauza. - Yasmin compr. - 21 zile + 7 zile pauza. - Linestrenol compr. contraceptie orala, fara estrogeni, - Orgametril compr. - contraceptie orala, fara estrogeni, G 03 B Androgeni Ind. la barbati, in impotenta, hipogonadism. - la femei, in cancer de sin inoperabil, mastita chistica cronica. - Testosteron fiole, - Testolent fiole,. - Metiltestosteron compr. - Androgel gel, G 03 C Estrogeni G 03 CA Estrogeni naturali si semisintetici Ind. in osteoporoza primara si secundara, amenoree, hipogonadism la femee - Estradiolum - Calidol spray nazal, solutie, - Climara sistem terapeutic transderm, indicat in deficiente estrogenice, administrat de doua ori pe saptamina timp de doua saptamini. - Estraderm dispozitiv cu administrare transdermica - Oestrogel gel, - Riselle implant, indicat in tratamentele de substanta hormonala a deficitului de estrogeni postmenopauza si in profilaxia osteoporozei. - Vagiferm comprim. vaginale. G 03 CB Estrogeni sintetici Ind. in insuficienta estrogenica. - Sintofolin fiole, G 03 D Progestogeni - Medroxiprogesteronum Ind. in cancere hormonodependente: carcinom mamar cu metastaze, carcinom de endometru, de prostata, sterilitate. - Medroxiprogesteron compr. - Megestron flac. injectab., suspensie injectabila. - Progesteron retard fiole - Estima capsule moi, - Progestogel gel, - Mastoprofen gel 1% - Duphaston compr.filmate, - Lutenyl compr. - Alilestrenol compr.,

- Linestrenol compr., G 04 Medicatia aparatului urinar G 04 BC Antilitiazice Ind. in litiaza renala calcica, urica si mixta. In cursul tratamentului se produce alcalinlzarea urinii. Dozarea se face sub controlul pH-ului urinii. - Uralyt-U granule orale, G 04 BD Antispastice urinare Ind. in incontinenta urinara, mictiuni frecvente si urgente. - Cisrelax compr. filmate - Detrunox drajeuri - Vesicare compr. filmate. G 04 BX Alte urologice Ind. in litiaza urinara, infectii urinare. - Rowatinex caps. moi gastrorezistente, solutii interne, - Urinex - caps. moi gastrorezistente, - Uricol granule efervescente S Medicatia ORL scheme terapeutice si reprezentanti ( Organe Senzitive). S 01 Produse Oftalmologice S 01 AA Antibiotice Chloramphenicolum Sificetina ung. Oftalmic, pulb. + solv. pentru solutie oftalmica, Gentamicinum Ind. in tratament local cu infectii, in profilaxia infectiilor dupa arsuri. Gentamicin sulphate picaturi oftalmice, Genticol - picaturi oftalmice, unguent oft., Ophtagram - picaturi oftalmice, unguent oft., Tobramycinum Ind. in infectii externe ale ochiului, cu bacterii sensibile. Tobrabact - picaturi oftalmice, Tobrex - picaturi oftalmice, unguent oft., Tobradex - picaturi oftalmice, unguent oft., Kanamicinum Ind. in profilaxia infectiilor dupa arsuri, corticoterapie, plagi oculare. Kanamicina sulphat - unguent oft., Antibioptal - picaturi oftalmice, Bivacyn - unguent oft., S 01 AD Antivirale Aciclovirum Ind. in infectii herpetice ( keratita ), activ fata de Herpes simplex. Aciclovir ung. oft., Virolex - ung. oft., Zovirax - ung. oft., S 01 AX Alte antiinfectioase Ind. in conjunctivita, blefarita, abces corneean, Norflox - pic. oftalm., Floxal - ung. oft., pic. oftalm., Ciplox - ung. oft., pic. oftalm., Proflox - ung. oft., pic. oftalm.,

Betametazon si antiinfectioase Ind. in conjunctivite nepurulente, blefarite, keratite. Garasone - pic. oftalm. sol. cu gentamicina si betametazon, Betabioptal - ung. oft., pic. oftalm., suspensie cu betametazona, cloramfenicol. Ophtasone sol.oft., pic. oftalm.,cu betametazona, gentamicina, Ophtamesone N - sol.oft., pic. oftalm. S 01 ED Agenti Betablocanti Ind. in glaucom Arutimol - sol.oft., pic. Oftalm, Timoptic - sol.oft., pic. Oftalm, Betax - sol.oft., pic. oftalm Xalatan - sol.oft., pic. Oftalm, S 01 F Midriatice si Cicloplegice Ind in cicloplegie in strabism, glaucoma Mydriacyl - sol.oft., pic. Oftalm Mydrum - sol.oft., pic. oftalm S 01 GA Simpatomimetice decongestionante Ind. in inflamatii si alergii usoare, vasoconstrictor local. Proculin - sol.oft., pic. oftalm., Visine classic - sol.oft., pic. Oftalm., Spersalerg - sol.oft., Quinax - sol.oft., pic. Oftalm in cataracta secundara, congenitala. Opti- Free solutie pt. Intretinerea lentilelor de contact. Tears Naturale Free umidificator al corneei, insuficienta secretiei lacrimale. S 02 Produse Otologice Ind in otita medie supurativa Otocalm picaturi auriculare, solutie, Solutie auriculara cu Cloramfenicol si Fluocinolon sol. Otalgin solutie auriculara Medicatia DERMATOLOGICA. D 01 Antifungice, emoliente, protectoare Solutii, emulsii, suspensii se aplica pe piele si unghii. Cremele sunt emulsii de ulei in apa, bine absorbite in piele, care se aplica pe pielea umeda. Gelurile contin baze hidrofile si multa apa, se aplica pe fata si pe scalp. Lotiunile si spray-urile se aplica pe suprafete mari si pe pielea cu par. Unguentele sunt preparate grase, se aplica pe pielea uscata si pe leziuni cronice. Pastele contin pulberi suspendate in unguent, se aplica pe leziuni. D 01 AA Antibiotice Pimafucin crema, D 01 AC Derivati de Imidazol si Triazol Clotrimazol crema, Dermatin sol. cutanata, pulb.cut., Canesten crema 1%, Kefungin crema 2%, Ketoconazol - crema 2%, Nizoral - crema 2%, sampon 2% Lamisil - crema 1%, spray cut., compr., sol. cut.,

Terbinafine compr., D 03 Preparate pentru tratamentul ranilor si ulcerelor D 03 A Cicatrizante Ind. in rani, arsuri, excoriatii, inflamatii cutanate dupa expunere la ultraviolete sau fototerapie, eruptii, iritatii ale mucoaselor, grefe de piele, stomatite, ulcere cronice. Bepanthen sol. ext., ung.5%, crema, Panthenol spray, Actovegin ung., gel, crema, D 05 Antipsoriazice Ind. psoriazis, F. cin. dupa aplicare cutanata se absoarbe pina la nivelul stratului bazal al epidermei. Psorianol ung. 0,5%, Anaxeril ung., Sorel sol. cutanata, ung., Neotigason caps., D 06 Antibiotice si Chimioterapice de uz dermatologic D 06 A Antibiotice Unguent cu Tetraciclina ung. 3%, Baneocin ung., pulbere cutanata, cu neomicina si zinc bacitracina Neobacin ung. cu neomicina si bacitracina D 06 Chimioterapice Dermazin crema Flamazine crema 1% Aciclovir crema 5% Cloviral crema 5% Zovirax - crema 5% D 07 Corticosteroizi de uz dermatologic Hidrocortizon ung. 1% Locoid crema, lotiune, Pivalat de Flumetazon ung. si crema, Unguent Triamcinolon Acetonid - ung. si crema, Betaderm - ung. si crema, Fluocinolon Acetonid ung., Ultralan - ung. si crema, Clobetasol ung., Fluocinolon crema, Neopreol ung., Nidoflor ung., Flumetazon Pivalat N - ung. si crema, Triamcinolon S crema, Clotrimazol B crema, D 08 Antiseptice si Dezinfectante D 08 AC Biguanide si Amidine Clorhexidinum Ind. in antisepsia tegumentelor preoperator, plagi cutanate, irigatii ale vezicii urinare, dezinfectia cateterelor, instrumentelor, antisepsia ureterelor, conservant pentru colire, pentru probele de urina in vederea dozarii glicozuriei. F. din activ fata de formele vegetative a germanilor grampozitivi si gramnegativi. Dermobacter contine clorura de benzalconiu solutie cutanata.

Kodan Tinktur Forte solutie externa, Povidonum Iodinatum Ind. - A - in chirurgie: pentru rani, arsuri, pregatire preoperatorie, tratament postoperator. - in dermatologie: in infectii cutanate, bacteriene, micoze, eczeme, piodermite. - in ginecologie: antiseptic in vaginite. - B - ca produs de curatire antiseptic pentru uzul preoperator al personalului din salile de operatii si al bolnavilor, pentru prevenirea infectiilor cutanate. Se administreaza prin aplicatii locale. Solutia 10% se foloseste pentru indicatiile din grupa A, solutia 7,5 se foloseste pentru cele din grupa B. - Betadine sol. ext. 10%, unguent 10%, sapun chirurgical sol. - Iodosept - sol. ext. 10%, D 08 AX Alte Antiseptice si Dezinfectante - Romazulan extract de Chamomilla + ulei de Chamomilla, sol. ext., - Primasept sol. cutanata. P Produse Antiparazitare, Insecticide. Medicatia Antihelmintica si Antiparazitara, Antiprotozoare, Preparate Antimalarice, produse active in Amebiaza, Tricomoniaza, Giardiaza. P 01 Antiprotozoare P 01 A Amoebicide Ind. in infectii cu amoebe, vaginita trichomonazica, - Clorchinaldol drajeuri, - Saprosan comprim. si draj., - Metronidazol comprim., - Tinidazol comprim., sol. perfuzabila, - Fasygin comprim - Giardinocid sol. int. P 01 B Antimalarice - Hidroxiclorochina drajeuri - Riamet compr. P 02 Antihelmintice Ind. in infestari cu paraziti - Cesol comprim. filmate, - Thelmox comprim. masticabile, - Vermox comprim., - Albendazol comprim. filmate, susp. orala, - Zentel - comprim. filmate, susp. orala, - Nematocton comprim., - Helmintox - comprim. filmate, susp. orala, comprim., - Decaris comprim., - Vermigal suspensie, - Unguent cu sulf unguent, indicat in scabie, - Benzoat de benzil crema. A 3 Interactiuni medicamentoase: * Asocieri in vitro, in vivo(sinergism, antagonism ). In practica medicala se folosesc curent asocieri de mai multe medicamente care se administreaza simultan bolnavului, crescind astfel riscul aparitiei reactiilor adverse.

Interactiunile intre medicamentele administrate pot apare: - inaintea patrunderii medicamentelor in organism, datorita unor fenomene fizico- chimice, sau - dupa patrunderea in organism, datorita unor interferente de tip farmacocinetic sau farmacodinamic. A INCOMPATIBILITATI MEDICAMENTOASE Asocierile medicamentelor in flacoanele de perfuzie, mai rar in aceeasi seringa, la patul bolnavului, se practica in mod curent, deoarece simplifica modalitatea de administrare. Aceste asocieri pot determina aparitia unor incompatilitati sau interactiuni medicamentoase in vitro, care au ca rezultat: - disparitia actiunii farmacodinamice a medicamentului, - aparitia unor efecte adverse. Interactiunile care se produc se datoreaza unor fenomene fizico- chimice: - precipitare, - hidroliza, - lichefiere, - efervescenta, modificarea culorii, formarea de complexe, Toate aceste fenomene, au ca rezultat inactivarea componentelor. Unul din factorii care contribuie la aparitia acestor fenomene este modificarea pH-ului. pH- ul unei solutii, influenteaza: - stabilitatea substantelor active, - actiunea farmacodinamica a unor medicamente. La asocierea unor forme farmaceutice cu pH diferit, rezulta un amestec al carui pH are valoare diferita de cea a substentelor initiale si care poate determina: - modificari de stabilitate, - modificari de actiune pentru una sau mai multe din substantele active. Exemple de incompatibilitati ale solutiilor injectabile sunt: Aminofilina nu se amesteca in acelasi flacon cu clorura de calciu, penicilina G, eritromicina, izoprenalina, noradrenalina; in seringa nu se amesteca cu nici un alt medicament. Atropina sulfat este incompatibila cu bicarbonatul de sodiu, noradrenalina, Clorura de calciu este incompatibila cu bicarbonat de sodiu, tetracicline, cefalotina, prometazina, sulfat de magneziu. Cloramfenicolul nu se amesteca in acelasi flacon cu tetraciclinele, Diazepamul nu se amesteca cu alte medicamente in seringa, nu se dilueaza, Dopamina, fenitoina, fitomenadiona, furosemid, manitol, metotrexat nu se amesteca cu alte medicamente, Fierul injectabil nu se amesteca in acelasi flacon cu acidul ascorbic, Heparina este incompatibila in solutie cu gentamicina, cefalotina, eritromicina, barbiturice, opioide, Lidocaina este incompatibila cu bicarbonat de sodiu, Penicilina G potasica nu se amesteca in aceeasi solutie cu acid ascorbic, vitaminele B, aminofilina, solutie Ringer lactat, Tetraciclinele nu se amesteca cu alte antibiotice, Vitaminele din grupul B si vitamina C nu trebuie amestecate cu aminofilina si antibiotice. B INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE DE ORDIN FARMACOCINETIC Asocierea medicamentelor poate determina modificari de ordin farmacocinetic, la nivelul proceselor de absorbtie, distributie, biotransformare si eliminare. Aceste modificari pot afecta:

 eficacitatea terapeutica a medicamentelor, sau pot determina reactii adverse, prin modificarea disponibilului de substanta la locul de actiune. 1 Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi influentata prin : interactiuni de ordin fizic: - adsorbtie: caolin + lincomicina; carbune + sulfamide; fenilbutazona + anticoagulante cumarinice. - dizolvare: ulei de parafina + vitamine liposolubile, anticoagulante cumarinice. interactiuni de ordin chimic: - modificarea pH-urilor sucurilor digestive: la pH bazic, acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine, tetraciclinele si chinina se absorb greu in mediu bazic. - medicamentele pot forma chelati(complexe insolubile) tetraciclina formeaza chelati insolubili cu calciu, magneziu, aluminiu, fier. interactiuni de ordin fiziologic: - intirzierea golirii stomacului afecteaza absorbtia: hidroxidul de aluminiu intirzie absorbtia fenobarbitalului, izoniazidei. - grabirea golirii stomacului determina accelerarea absorbtiei: metoclopramida face ca paracetamolul, tetraciclinele, acidul acetilsalicilic, alcoolul etilic, litiul, sa se absoarba mai repede. - scaderea motilitatii intestinale prin substante parasimpatolitice(atropina), favorizeaza absorbtia substantelor putin solubile propantelina creste biodisponibilitatea digoxinei. - scaderea motilitatii intestinale prin administrarea de laxative, determina scaderea absorbtiei medicamentelor putin solubile: digoxina sub forma de comprimate are o absorbtie redusa daca se administreaza concomitent cu metoclopramida. 2 Interactiuni la nivelul procesului de distributie Pot apare datorita urmatoarelor cauze: - modificarea fluxului sanguin hepatic influenteaza biodisponibilitatea substantelor metabolizate in ficat, - in faza difuziunii medicamentelor in tesuturi, asocierile medicamentoase pot influenta permeabilitatea capilara. 3 Interactiuni asupra procesului de biotransformare a medicamentelor Se datoreaza proceselor de inhibitie( intirziere ) si inductie enzimatica. Inhibitia metabolizarii medicamentelor determina intensificarea efectelor farmacodinamice, crescind riscul aparitiei unor fenomene de supradozare. Ex: antiinflamatoarele nesteroidiene inhiba metabolizarea fenitoinei, anticoagulantele orale inhiba metabolizarea sulfamidelor antidiabetice, eritromicina inhiba metabolizarea carbamazepinei si teofilinei. Proprietatile inductoare ale unor medicamente, determina cresterea clearance-ului si micsorarea concentratiei plasmatice a medicamentelor. Rezultatul este scaderea sau anularea efectelor terapeutice ale medicamentelor respective. Cele mai importante medicamente inductoare enzimatice sunt barbituricele, fenitoina, rifampicina, spironolactona, grizeofulvina, carbamazepina. 4 Interactiuni la nivelul procesului de eliminare a medicamentelor - diureticele maresc fluxul urinar, crescind eliminarea medicamentelor. - modificarea pH- ului urinar influenteaza reabsorbtia tubulara a medicamentelor. C INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE DE ORDIN FARMACODINAMIC Se pot exercita la nivel molecular sau la nivelul unor sisteme anatomofiziologice complexe.

Interactiunile sunt de tip: - sinergic, cnd medicamentele actioneaza in acelasi sens; Ex: asocierea analgezicelor antiinflamatorii si antipiretice, care isi sumeaza efectul terapeutic in cazul asocierii lor, dar riscul reactiilor adverse este crescut. - antagonic, cnd medicamentele actioneaza in sens contrar; Antagonismul poate fi: partial, cnd efectul global este mai mic decit suma efectelor partiale; total, cnd efectul total este nul.