Introducere

Airbagul este una dintre inveniile marcante ale secolului trecut, care se afla intr-o continua dezvoltare inclusiv in zilele noastre. Sistemul airbag a fost inventat de ctre Patrick W. Hetrick ( e!"ort,#SA$ in anul %&'%, cu

sco"ul iniial de a-(i "rote)a "ro"ria familie. *n dezvoltarea acestui sistem, Hetrick (i-a folosit e+"eriena dob,ndit -n domeniul ingineriei navale. *n cazul autove.iculelor e+ist (i se dezvolt mai multe ti"uri de airbaguri, cum ar fi/ -airbaguri centrale (la nivelul volanului, la nivelul bordului$0 -airbaguri laterale0 -airbaguri la nivelul genunc.ilor0

*n ziua de azi, airbagurile de ultim generaie, in cont de situaia -n care "asagerii "oarta centura de siguran (i sunt declan(ate -n concordan cu acest as"ect. 1ac nu este "us centura de siguran, airbagurile se declan(eaz -ntr-un tim" mult mai scurt dec,t -n cazul folosirii acesteia. Sistemul airbag, alturi de centura de siguran, a redus considerabil "ierderile de viei omene(ti cauzate de accidentele rutiere, "rin diminuarea (anselor ca "ri vitale ale cor"ului (oferului (i2sau "asagerilor (zona ca"ului (i zona su"erioar a cor"ului$ s se loveasc de interiorul ve.iculului. 3otodat, "rin intermediul airbagului se distribuie uniform asu"ra cor"ului uman, forele a"rute -n urma im"actului, acest as"ect av,nd ca efect reducerea leziunilor serioase ce "ot a"rea. Studii arat c "este 4555 de viei au fost salvate datorit acestui sistem.

7u toate c airbagul este destinat salvrii de viei omene(ti, ca orice alt sistem, are (i dezavanta)ele sale. *n tim"ul conducerii, (oferul trebuie s "streze o distan de 6' de centimetri fa de volan. *n cazul airbagurilor laterale, "asagerii nu trebuie s se s"ri)ine de geam. 1eclan(area airbagului -n momentul accidentului, "oate avea (i efecte secundare cum ar fi/ -zg,rieturi, iritaii ale "ielii0 -deteriorarea auzului datorit zgomotului "rodus in tim"ul declan(rii0 -leziuni ca"ilare0 -leziuni oculare (-n s"ecial "entru "urttorii de oc.elari$0 -fracturi la nivelul nasului, degetelor, braelor0 *n %&&5 s-a ra"ortat "rimul caz de moarte cauzat de aciunea airbagului. umrul de viei "ierdute a a)uns la '8 ",n -n anul %&&9. Acest as"ect a dus la -mbuntirea condiiilor de declan(are a airbagului.

Procesul

Airbagurile sunt destinate declan(rii -n cazul coliziunilor frontale (i laterale, com"arabile cu lovirea unei bariere la o vitez de %8-68 km2.. *n cazul coliziunilor reale, care se "roduc sub anumite ung.iuri, a"are o distribuire neuniform a forelor. *n consecin viteza relativ necesar declan(rii airbagului -n cazul unei coliziuni intre dou autove.icule este mult mai mare dec,t in cazul :cras.-testelor;. 1in "ricina fa"tului c senzorii airbagului msoar2detecteaz scderea acceleraiei, viteza autove.iculului si gradul de avariere nu re"rezint un criteriu -n decla(area airbagului. *n unele cazuri airbagul se "oate declan(a c,nd ve.icolul ar -nt,m"ina defeciuni -n carosabil (gro"i$ sau la lovirea unor obiecte de dimensiuni mici ("ietre$.

Senzorul airbagului este un accelerometru <=<S (Sistem microelectro-mecanic$, acesta fiind un circuit integrat de dimensiuni mici, av,nd ca "ri com"onente, elemente micro-mecanice . =lementul mecanic microsco"ic se mi(c ca rs"uns la decelerare ra"id, iar aceast mi(care cauzeaz o modificare -n ca"acitan, detectat de "artea electronic a ci"ului, care trimite -n final semnalul de declan(are a airbagului. 7el mai -nt,lnit accelerometru <=<S este A1>?-'5, "rodus de Analog 1evices.

<a)oritatea airbagurilor au fost "roiectate cu sco"ul de a se declan(a automat in cazul a"ariei unui incendiu la nivelul ve.icolului ce atinge tem"erature de %'5-655 A 7. Aceast facilitate asigur im"iedicarea e+"lodrii -ntregului modul de airbag. *n ziua de azi, algoritmii de declan(are a airbagurilor devin din ce -n ce mai com"lec(i. Se -ncearca reducerea declan(rilor inutile a airbagurilor (la ciocniri cu viteze reduse nu trebuie s se declan(eze airbagul, "entru a evita deteriorarea inutil a interiorului ma(inii$ (i ada"tarea vitezei de declan(are la gravitatea ciocnirii.

*n elaborarea algoritmilor e+"erimentali, se iau -n calcul urmtoarele mrimi intermediare/ greutatea "asagerilor, "oziia scaunului, utilizarea

'

centurii de siguran, (i c.iar -ncercarea de a determina "rezena unei scaun "entru bebelu(i. 7,nd a"are o ciocnire sever ce necesit declan(area airbagului, un semnal este transmis ctre unitatea de "om"are din interiorul ec.i"amentului. Se declan(eaza o reacie c.imic ra"id, care genereaz -n "rim instan gaz nitrogen ( 6$, care um"le airbagul cauz,nd declan(area sa "rin carcasa care -l conine. Alte te.nologii de dezvoltare a airbagurilor utilizeaz carburani ce conin a 8. 1in momentul im"actului, "rocesul "rezentat mai sus se e+ecut -n a"ro+imativ 5.5' secunde (mai re"ede dec,t durata unei cli"iriB5.6 secunde$. *n urma declan(rii, airbagul se dezumfl "rin evacuarea gazului "rin su"a"ele :"ernei;. *n anumite modele de ma(ini, airbagurile se "ot declan(a de dou ori, -n cazul unor tam"onri consecutive, du" cum urmeaz/ -nt,i se declan(eaz, du" care se dezumfl, iar a"oi se umfl din nou la al doilea im"act.

?a nivelul "rocesului se "ot identifica urmtoarele categorii de mrimi/ -mrimi de intrare/ fora de coliziune0 -mrime de comand/ semnalul transmis de ctre senzor s"re unitatea de "om"are0

-mrimi de stare/ "oziia scaunului, a"licarea centurii de siguran, greutatea "asagerilor0 -mrimi de ie(ire/ viteza de declan(are a airbagului0 -mrimi "erturbatoare/ neomogeniti ale carosabilului (gro"i, obiecte de dimensiuni mici$0

Modele de saci
A"aritia generatoarelor de gaz .ibride a avut ca rezultat si fabricarea sacilor din materiale mai sim"le, mai fle+ibile. 7a material, este utilizata folia de nClon (de e+em"lu "oliamid 4.4$, iar forma este obtinuta din coaserea mai multor bucati de folie. 7a mod de -m"ac.etare, s-au ras",ndit metodele ?e"orello sconcentrica. ?a "rima metoda, sacul e -m"ac.etat ca un burduf de acordeon deasu"ra generatorului de gaz, iar la a doua metoda, sub forma de cercuri concentric -n )urul cartusului de gaz. Dn interiorul sacului sunt nervure care asigura forma corecta -n momentul umflarii. Dn "artea din s"ate a sacului sunt desc.izaturi "e unde gazul care umfla sacul, "oate iesi. E "arte a cerceta rilor actuale se orienteaza catre realizarea unor desc.ideri variabile, care ar avea ca rezultat realizarea unei umflari, res"ectiv desumflari controlate -n tim", o"eratie -n care se "ot lua -n calcul diversi "arametri ca/ greutatea "asagerului, "ozitia lui, tem"eratura ambianta "recum si viteza ve.iculului. Air-bag-urile -n doua tre"te (dual-stage$ au a"arut si ele "e ve.icule, unde, -n funcFie de caz, se "ot activa unul sau ambele cartuse. si acestea arata ca dezvoltarea este -ndre"tata -n directia umflarii-desumflarii controlate.

Schema bloc

Descriere: -*G Btensiunea de alimentare0 -1ioda redresoareBasigur "rotecia la tensiune invers0 -1ioda HennerBrealizeaz "rotecia la su"ratensiune0 -Ioltage JegulatorBregulator de tensiune0 -Partea central com"us din microcontroller (i convertor analognumeric(A17$0 -7ras. SensorBsensor de im"act-transform tensiunea datorat im"actului in semnal electric0 -Am"lifierBam"lificator o"eraional care am"lific semnalul electric "rovenit de la senzorul de im"act0 -7onvertorul analog-numeric (A17$, converte(te semnalul electric am"lificat "rimit, in dou semnale de comand "entru cele dou blocuri cu caracter de interfaare, ce realizeaz interfaarea cu blocul declan(ator (*gniter$0 -SKuib 1riverBbloc la nivelul cruia se genereaz gazul necesar um"lerii airbagului ("rin intermediul unor mici e+"lozii$0

Concluzii

<ulte te.nologii avansate de airbag sunt dezvoltate "entru a declan(a airbagul in functie de severitatea ciocnirii, "oziia (i greutatea "asagerilor, distana dintre "asager si modulul de airbag, si daca se foloseste centura de siguran. Aceste sisteme vor folosi mai multe "om"e care se vor declan(a in mai multe stadii du" gravitatea im"actului. 7itroMn 7@ folose(te un sistem :inteligent; de airbag. Acest sistem :inteligent; de airbag "ermite ada"tarea la violenta (ocului. Iolanul cu comand central fi+ si "oziia stabil a mi)locului au "ermis de"(irea constr,ngerii unui airbag obligatoriu circular, "entru a fi eficient indiferent de "oziia volanului la momentul declan(rii. Norma a "utut fi o"timizat la r,ndul ei "entru a garanta o declan(are "erfect adecvat morfologiei (oferului.

Airbagurile sunt folosite si "entru sisteme de aterizare. Primele au fost ?una & si ?una %8 care au aterizat "e lun in %&44.

&

7el mai nou este sistemul de "e <ars Pat.finder care a aterizat cu succes dou <ars =+"loration Jovere.

*n concluzie airbagul a fost dezvoltat "entru a salva vieiile "asagerilor unui autove.icul in cazul unui accident, dar a a)uns s fie folosit "e avioane, "e ve.icule s"aiale etc. 7.iar dac domeniile de folosire sunt multe, ideea de funcionare rm,ne aceea(i.

%5