UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

PREZIDENTIALISM versus MONARHIE CONSTITUTIONALA versus PARLAMENTARISM

In contextul in care exista mai multe categorii de regimuri politice respectiv: prezidentialism, parlamentarism, semiprezidentialism si monarhie constitutionala, aceasta lucrare isi propune sa compare trei dintre aceste tipuride sisteme politice. Vor fi comparate sistemele politice: al S.U.A.( cu un sistem politic clasic prezidential),al arii !ritanii (cu un sistem clasic de monarhie constitutionala) si al "ermaniei (cu un sistem politic parlamentar ). Aceste trei sisteme politice vor fi comparate si dez#atute de$a lungul lucrarii in #aza unei #i#liografii presta#ilite si in #aza legilor fundamentale ale acestor tri tari, cu prevederile lor. In cuprinsul lucrarii vor fi atinse urmatoarele puncte: caracteristicile fiecarui tip de sistem politic, prin ce se aseamana aceste trei tipuri, daca se aseamana dar mai ales prin ce se deose#esc. In vederea unei mai #une perceperi a su#iectului este necesara descrierea caracteristicilor celor trei tipuri de sistem politic:prezidentialism, monarhie constitutionala si parlamementarism Regimul p li!i" pre#i$e%!i&l se intalneste in mod frecvent in cadrul repu#licilor. Acest regim politic se caracterizeaza prin puterea preeminenta detinuta de presedintele repu#licii, care detine puterea executiva. %ot fi intalnite doua variante: una in care puterea este detinuta exclusiv de catre presedinte si alta in care presedintele este insotit de un prim$ministru care are o putere foarte mica in comparatie cu presedintele.Astfel presedintele repu#licii, pe langa functiile de sef al statului, sef al armatei si de sef al guvernului, mai detine si &prerogative legislative si' sau (udiciare) *. +xemplul de regim prezidential clasic il reprezinta S.U.A. In cadrul regimului p li!i" &l m %&r'iei " %s!i!u!i %&le( seful statului are o putere mai mult sim#olica pentru ca acesta &domneste, nu guverneaza) ,. In cadrul acestui regim politic monarhul indepplineste functii ceremoniale, figurative, functiile executive revenind parlamentului. %arlamentul indeplineste functii asemanatoare cu cele ale regimului politic parlamentar. Acesta din urma poate fi considerat motivul pentru care regimul politic al monarhiei constitutionale este tratat adesea ca o varianta a regimului politic parlamentar. +xemplul de regim glasic al monarhiei constitutionale este reprezentat de area !ritanie. Regimul p li!i" p&rl&me%!&r reprezinta exact opusul regimului politic prezidential. Si aceasta pentru ca in cadrul parlamentarismului puterea este detinuta de parlament. %arlamentul reprezinta vointa politica a poporului iar, presedintele este ales de organul reprezentativ (parlamentul). %e langa functiile legislative, parlamentul detine si o functie de control, mai ales asupra executivului (prim$ministrul si ca#inetil lui) Investit de catre parlament. In cadrul acestui regim presedintele (oaca un rol mai mult formal (ca si in cazul monarhului), singura functie pe care o detine functia de sef al statului. Un exemplu reprezentativ pentru acest tip de regim il reprezina "ermania. Iata deci ca dupa o prezentare generala a acestor trei tipuri de regimulri se pot o#serva cu usurinta unele asemanari si deose#iri, cum ar fi ca regimul poliitic prezidential
* ,

Al. -adu, &Sisteme politice contemporane), pg ./ i#idem. %g .0

este inversul regimului politic parlamentar iar, regimul politic al monarhiei constitutionale este foarte apropiat regimului politic parlamentar. In cazul am#elor regimuri politice (parlamentarism si monarhie constitutionala) #alanta puterii se inclina in dreptul parlamentului. SISTEMUL POLITIC AL S)U)A)* RE+IM CLASIC PREZIDENTIAL Sistemul politic al Statelor Unite ale Americii este unul prezidential, datorita faptului ca puterea executiva este detinuta de presedinte, lucru stipulat si in constitutie: aricolul II prevede ca &puterea executiva este investita in %resedintele Statelor Unite ale Americii)1(&2he executive po3er shall #e vested in a %residet of the United States of America)4). %resedintele S.U.A. este ales prin vot universal pentru un madtat de patru ani, acesta este atestat de un 5olegiu electoral, avand .1. mem#rii. %resedintele american (oaca si rolul de prim$ministru, ca#inetul fiind format direct de catre presedinte, numindu$se Administratie. 6unctiile clare indeplinite de 7resedintele american sunt:)sef al statului, sef al puterii executive, comandant sef al armatei, sef al diplomatiei, instanta leguitoare, prerogativa de informare a poporuluiamerican cu privire la starea natiunii, sef al partidului care l$a investit drept candidat prezidential).. %uterea leguslativa in S.U.A. este detinuta de 5ongresul S.U.A. dupa cum prevede si constitutia : &toata puterea legislativa va fi investita in 5ongresul Statelor Unite, care va consta in Senat si 5amera -eprezentantilor)/. Se%&!ul este format din .8 de mem#rii, acestia reprezentand organizarea federala a S.U.A., cate doi reprezentanti din fiecare stat, alesi pe un mandat de sase ani. C&mer& repre#e%!&%!il r reprezinta interesele ntiunii, si este formata din 41. mem#rii alesi pentru un mandat de doi ani. %entru a candida la postul de deputat tre#uie sa ai#a minim ,. ani si sa fie cetatean american de cel putin 9 ani. 5at despre puterile acordate celor doa camere ale 5ongresului S.U.A. &Senatul are puteri limitate in raport cu cele ale 5amerei -eprezentantilor)9. S.U.A. are o rg&%i#&re ,e$er&l&( fiind compusa din .8 de state. 6iecare stat are constitutie proprie, cat si de norme (uridice proprii. & In cazul organizarii federale, fiecarestat #eneficiaza de o 5onstructie proprie. In fruntea ierarhiei administrative a fiecarui stat se afla un guvernator ales prin sufragiu direct) 0. "uvernatorul este ales pe o perioada de ,$4 ani. 6iecare stat #eneficiaza de un parlament, care ca si in cazul intregii federatii, este #icameral. Sis!emul p&r!i$is! &l S)U)A) este unul #ipartidist. Aceasta pentru ca desi partidele din S.U.A. sunt numeroase( %artidul Independent American, %artidul 5omunist, %artidul Socialist al uncii, %artidul Socialist si alte gruari politice fara relevanta), cele doua
1 4

5onstitutia Statelor Unite ale Americii, art II Al. -adu, op cit. pg 91 . i#idem. %g 9. / 5onstitutia Statelor unite ale Americii, art I, sectiunea I 9 5ristian Ionescu, sisteme constitutionale comparate, pg. 0/ 0 i#idem. %g 0.

partide care detin monopolul in viata politica sunt: %artidul -epu#lican si %artidul :emocrat.aceste doua partide au o pozitie atat de puternica incat acapareaza intotdeauna ;8$;.< din voturile electoratului, celelalte formatiuni politice neavand nici o sansa sa le a(unga. Iata deci ce face clar #ipartidismul americam. SISTEMUL POLITIC AL MARII -RITANII* RE+IM CLASIC DE MONARHIE CONSTITUTIONALA Sistemul politic al marii #ritanii este un regim clasic de monarhie constitutionala cu caracteristici puternic asemanatoare parlamentarismului. In cadrul acestui regim monarhul are un rol formal, sau chiar ceremonial puterea fiind transferata parlamentului. area !ritanie este o tara fara constitutie, al carui sistem politic este #azat mai mult pe cutume decat pe o lege scrisa. =u se va intalnii in area !ritanie un cadru (uridico$ politic riguros, precum in cazul S.U.A., insa, se #azeaza pe indelungata practica a parlamentului. %arlamentul #ritanic este considerat institutie politica anexa monarhului. In cazul arii !ritanii, o tara al carui sistem politic se #azeaza pe cutuma, este lesne de inteles ca o constitutie scrisa nu exista. 5onstitutia acestei tari este una nescrisa, #azandu$se pe cutume si traditii constitutionale, la care se adauga texte legislative, sau legi recente care reglementeazainstitutii (uridice cu caracter constitutional. :atorita faptului ca este o constitutie #azata pe cutuma, aceasta se poate inlocui usor fara vre$un procedeu special. M %&r'i& in cadrul acestui sistem este situata in varful ierarhiei politice a statului. :esi conform legilor cutumiare si scrise monarhul are cel mai important rol in viata politica, in fapt el detine o functie decorativa, singura functie adevarata fiind aceea de sef al #isericii. P&rl&me%!ul .ri!&%i" este unul #icameral format din 5amera 5omunelor (>ause of 5ommons) si 5amera ?orzilor (>ause of ?ords). C&mr& C mu%el r detine intreaga putere legislativa, avand un caracter reprezentativ conferit prin vot. em#rii acestei camere sunt alesi prin vot pentru un mandat de cinci ani. In cadrul acestei camere se organizeaza doua grupuri parlamentare, grupul ma(oritar (cei care detin puterea) si cel minoritar (opozitia), avand in fruntea lor fiecare cate un lider. Aceasta camera este condusa de un Spea@er ales din randul parlamentarilor. Se o#isnuia ca Spea@er$ul sa fie numit de monarh insa acum, presedintele 5amerei 5omunelor este ales prin consens de catre parlamentari, pentru un mandat de cinci ani. 5amera comunelor este si organul in fata caruia guvernul tre#uie sa raspunda. Astfel 5amera 5omunelor indeplineste si functia de control asupra guvernului. Aceasta functie poate fi numita &functie nonlegislativa); Apozitiei i se ofera toate conditiile pentru li#era exercitare a activitatii politice. ?iderul opozitiei formeaza un ca#inet din um#ra, care indeplineste rolul unui potential guvern (shado3 ca#inet). Astfel se poate spune cafunctia principala a 5amerei 5omunelor este aceea legislativa.
;

i#idem. %g 49

C&mer& L r#il r nu are un caracter reprezentativ pentru ca ea nu are la #aza eligi#ilitatea mem#rilor sai, ci ereditatea (mem#rii mostenind ereditar locul in camera). :esi aceasta camera are un caracter ereditar, monarhul are dreptul sa numeasca lorzi indiferent de originea sociala a inno#ilatului cu conditia sa fie #ar#at. Astfel, in prezent aproximativ .88 dintre locurile din camera lorzilor sunt ocupate de lorzi numiti. em#rii acestei camere sunt mult mai numerosi decat cei ai 5amrei 5omunelor, sunt 9.; de lorzi. In prezent se incearca reducerea acestei camere la un numar de locuri mai mic (;,), pentru a adapta sistemul politic la conditiile arii !ritanii contemporane. Aceasta camera pune si mai mare accent pe cutuma, decat cealalta camera. 5amera ?orzilor este condusa de un ?ord 5ancelar, care face parte si din guvern. +uver%ul arii !ritanii este un organ executiv format #ine$nteles din premier si ministrii. "uvernul reprezinta in fapt victoria electorala a unuia dintre partidele aflate la guvernare.partidul care a castigat alegerile va detine ma(oritatea parlamentara asigurand astfel apro#area programului de guvernare si a proiectelor guvernului, propuse %arlamentului. Atri#utiile "uvernului sunt:atri#utii executive, atri#utii legislative (aproximativ ;8< din legile votate de %arlament sunt initiate de "uvern) si atri#utii cu caracter financiar (proiectul de #uget fiind initiat de "uvern si votat de %arlament). In cadrul guvernului exista doua tipuri de ministrii, titulari (seniori) si secretari de stat ((uniori). Sis!emul p&r!i$is! &l M&rii -ri!&%ii este unul #ipartidist pur, existand doua partide dominante, %artidul 5onservator si %artidul ?a#urist, care o#tin de fiecare data ;8< din voturi cu aproximativ ;.<din mandate. In viata politica englezeasca mai exista partide insa dintre acestea unul mai important este %artidul ?i#eral, fiind pe locul trei insa primele doua domina cu desavarsire. SISTEMUL POLITIC AL REPU-LICII FEDERALE +ERMANIA / RE+IM POLITIC PARLAMENTAR "ermania este o repu#lica cu organizare statala federala. +ste compusa din *. landuri in prezent (*8 landuri din Vest plus cele . din +st). Avand in vedere numarul de ?anuri a crescut si numarul mem#rilor !undestagului, de la 4;4, in *;09, la //,, *;;8. Prese$i%$e!e Repu.li"ii este ales pentru un mandat de . ani de Adunarea 6ederala (compusa din mem#rii !undestagului si un numar de mem#rii egal cu cel al deputatiilor ales dupa criteriile: sa ai#a cetatenie germana si varsta de 48 ani). ca in orice regim parlamentar %resedintele are mai mult functii decorative. Aceste functii sunt: reprezentarea "ermaniei pe plan internationalB incheierea tratatelor internationaleB acreditarea si primirea reprezentantilor diplomaticiB numirea si revocarea (udecatorilorB exercitarea dreptului de gratiereB promulgarea legilorB atri#utii in ceea ce priveste formarea guvernului. %resedintele nu raspunde din punct de vedere politic de actele sale ci pentru incalcarea 5onstitutiei sau a unei legi federale. P&rl&me%!ul "ermaniei este unul #icameral compus din !undestag si !undesrat. Alegerea mem#rilor primei camere (deputatilor ) se face in doua feluri. Si aceasta pentru ca (umatate din deputati sunt alesi prin vot uninominal ma(oritar, iar cealalta (umatate
.

prin vot proportional cu lista. em#rii !undestagului sunt alesi pentru un mandat de 4 ani. !undesratul este compus din mem#rii numiti de guvernele landurilor (mandatele sunt de la 1 la ., in functie de marimea demografica). Avand in vedere ca !undestagul este camera aleasa de populatie, se poate spune ca detine funcrtia reprezentativa. -olul legislativ al !undesratului este limitat, !undestagul avand o mai mare putere legislaiva, desi constitutia prevede cola#orarea dintre camere. 6iecare camera este condusa de cate un presedinte si un vicepresedinte, asistati de secretari. %resedintele !undestagului se alege pe durata madadatului legislatin iar cel al !undesratului este desemnat anual. !undestagul reprezinta vointa populatiei, iar !undesratul reprezinda organizarea statale, federala a "ermaniei. In afara de functia legislativa %arlamentul are dreotul de a numi si revoca 5ancelarul (si guvernul). In acest context vor#im de !undestag, in fata caruia guvernul este respunzator. %uterea executiva este reprezentata de +uver%( acesta fiind format din C&%"el&r si munistrii. 5ancelarul poate fi propus si de %resedinte si de %arlament insa decizia asupra numirii sale, apartine !undestagului. %rima %ropunere pentru postul de 5ancelar tre#uie sa ii apartina %arlamentului. :aca din difertite motive aceasta propunere nu exista sau nu este apro#ata, %resedintele va supune votului propunerea sa. :aca nici in acest caz nu este ales un 5ancelar, %resedintele are dreptul sa dizolve !undestagul. 5ancelarul dispune de autoritate maxima in "uvern, el avand dreptul sa schim#e ca#inetul daca este nevoie. 2ot 5ancelarul isi asuma raspunderea pentru indeplinirea o#iectivelor propuse. In cazul in care 5ancelarul pierde ma(oritatea din !undestag, aceasta il poate revoca si numii un succesor. Sis!emul p&r!i$is! germ&% este unul #ipartidism imperfect, sau &doua partide si (umatate). Acest sistem este astfel pentru ca exista doua partide mari cu influenta puternica si un partid mic, care se asociaza de regula cu partidul aflat la putere. !ine$ nteles ca exista mai multe partide in viata politica insa cele mai importante sunt: Uniunea 5restin$:emocrata, %artidul Social$:emocrat, %artidul ?i#er$:emocrat. %e langa aceste mai sunt si %artidul +cologist si %artidul Socialismului :emocratic. Sistemul partidist "erman de &doua partide si (umatate) tinde inse spre &doua partide si doua (umatati) deoarece %artidul +cologist devine din ce in ce mai important si se va asocia si el la guvernare cu un partid mare. Avand in vedere atri#utiile limitate si formale ale presedintelui, cat si rorurile importante ale %arlamentului si "uvernului, mai precis al 5ancelarului, se poate cu usurinta intelege de ce -epu#lica 6ederala "ermania are un regim politic %arlamentar. :upa o larga descriere a regimurilor politice ale celor trei tari voi preciza asemanarile si deoase#irile dintre aceste regimuri, avand in vedere ca a fost de(a demonstrata apartenenta tarilor la categoriile de regim mentionate la inceputul lucrarii. ASEMANARI SI DEOSEIRI INTRE CELE TREI TARI
/

:upa cum am demonstrat de(a S.U.A poate fi considerata o tara cu regim politic clasic prezidentialB area !ritanie poate fii considerata o tara cu un regim politic clasic de onarhie 5onstitutionala (care insa tinde spre parlamentarism) si ca -epu#lica federala "ermania are parte de un regim politic parlamentar. Iata de ce pentru o mai #una intelegere a tematicii este necesara o comparare a celor trei tipuri de regim. Asem&%&rile dintre aceste teei regimuri se regasesc mai mult la nivelul arii !ritanii si a "ermaniei desi o mica asemanare cu S.U.A. este. Insa S.U.A. ne va a(uta sa facem diferentele. A prima asemanare intre cele trei regimuri este aceea ca fiecare stat are un %arlament #icameral dintre care o camera detine puterea reprezentativa, fiind aleasa in mod direct de catre populatie. 5ea de a doua camera avand un rol in luarea deciziilor mem#rii sai fiind numiti sau alesi de puterea executiva. In cadrul acestei discutii intra si S.U.A.. A asemanare intre S.U.A. si area !ritanie este sistemul partidist, fiind unul #ipartidist pur, in cazul Angliei modelul de #ipartidism creand chiar un caz special in viziunea lui Arendt ?i(phart. In am#ele cazuri insa exista doua partide care detin ;8< din voturi, restul de partide fiind extraordinar de sla# reprezentate in %arlament A alta asemanare apare intre area !ritanie si "ermania tipul de regim politic fiind foarte apropiat, caci monarhia constitutionala este, in viziunea multora, considerata o anexa a regimului parlamentar. :in acest punct de vedere in cazul Anglei monarhul are putere mai mult formala caci &monarhul conduce nu guverneaza), iar in cazul "ermaniei care este o repu#lica federala presedintele are si el tot un rol formal guvernarea fiind in mainile %arlamentului, ca si in cazul Angliei. A alta asemanare intre aceste doua tari este aceea ca in am#ele cazuri, prim$ministrul si respectiv cancelarul detin puterea executiva. :in aceasta derivand o alta asemanare, aceea privind modul cum este ales executivu. +xecutivul este ales de camera cu putere reprezentativa (adica camera aleasa de populatie), iar daca executivul pierde ma(oritatea 5amerei 5omunelor si respectiv !undestagului, poate fi demis functia fiind preluata de un succesor. +xista de asemenea o asemanare intre S.U.A. si "ermania la nivelul organizarii statale federale, la prima explicandu$se prin fenomenul trecut al coloniilor si la cea de a doua prin traditia ramasa de pe timpul imperiului -omano$"erman. Aici mai apare o asemanare caci la am#ele state una dinre camerele parlamentului este formata din senatori numiti ai statelor si respetiv landurilor, reprezentand deci structura federala a tarii. A aBta asemanare intre aceste doua tari este aceea ca sistemul lor politic este #ine delimitat de o 5onstitutie scrisa. +ste lesne de inteles ca orice asemanare atrge dupa sine si o $e se.ire) In acest caz toate asemanarile mai sus mentionate atrag o serie de $e se.iri) A prima deose#ire este aceea intre regimurile politice (pentru ca sa nu uitam ca desi regimul politic german si cel englez se aseamana foarte tare, toate cele trei tipologii de sistem politic sunt diferite totusi), avand de a face cu un regim prezidential, unul de monarhie constitutionala si unul parlamentar. :eose#irea vizi#ila apare aici intre S.U.A. si celelelte doua state caci regimul prezidential si regimul parlamentar sunt exact opuse. Aceasta pentru ca in cazul regimului parlamentar puterea este detinuta de parlament,
9

presedintele sau respectiv monarhul avand roluri formale decat de guvernare, pe cand in cazul S.U.A. presedintele detine un rol foarte important, chiar de guvernare, parlamentul fiindu$i su#ordonat. 5oncluzia fiind ca puterea executiva apartine in cazul Statelor Unite, presedintelui, dupa cum prevede si constitutia, iar in cazul celorlalte doua sisteme puterea executiva este detinuta de parlament. A alta deose#ire apare de data aceasta la nivelui 5onstitutiei, in cazul Statelor Unite si a "ermaniei existand constitutii scrise cu un caracter legal #ine delimitat, constitutii rigide, mai excat. %e de alta parte in cazul Angliei nu exista o constitutie scrisa, regimul politic #azandu$se foarte mult pe cutume si traditii cu un rol functional dine sta#ilit si verificat de indelungata practica politica. A deose#ire mai este si aceea a sistemelor de partide. Si asta pentru ca in cazul Angliei si statelor Unite aveam de a face cu sisteme #ipartidiste perfecte, pe cand in "ermania se regaseste un sistem #ipartidist imperfect sau chiar pluripartidist in cazul unor autori, cu doua partide si (umatate care de fapt in ultima perioada tinde spre doua partide si doua (umatati, chiar si in viziunea lui aurice :uverger. :in punctul de vedere al %arlamentului vom distinge o alta deose#ire. :esi toate treo parlementele sunt #icamerale, in cazul camerei care nu reprezinta populatia din Anglia vom o#serva ca aceasta nu reprezinta organizarea statala, precum in celelalte cazuri, ci reprezinta aristocratia (desi in zilele noastre nu se mai puna mare accent pe ea). A deose#ire la fel de importanta, care reflecta modul de guvernare este aceea ca in cazurile Statelor Unite si al "ermaniei, formatiunile politice nu sunt supra$reprezentate in parlament, pe cand in cazul Angliei, chiar daca partidul care a o#tinut victoria are o ma(oritate relativa el va avea o ma(oritate a#soluta in parlament (cu alte cuvinte va fii supre$reprezentat). :esi monarhia constitutionala tinde clar spre parlamentarism, diferente apar si intre Anglia si "ermania dupa cum s$a putu o#serva. 5lar este insa ca dintre toate cele trei state, sitemul politic al S.U.A. se desprinde clar de celelalte doua avand in vedere faptul ca reprezinta exact inversul lor. Insa acest lucru s$a putut o#serva de la inceputul lucrarii, intentia fiind aceea de a demonstra cele precizate. :upa o prezentare a caracteristicilor celor trei tipuri de regimuri,a caracteristicilor fiecarei tari si a asemanarilor si a deose#irilor se poate spune ca a fost demonstrat faptul ca fiecare dintre cele trei tari apartine categoriei de regim politic ce i$a fost atri#uita.

-I-LIO+RAFIE0
0

*. Legea fundamentala a Republicii Federale Germania , edituta All, !ucuresti, *;;0 ,. Constitutia Statelor Unite ale Americii, editura All !ec@, !ucuresti, ,88, 1. Alexandru -adu$ Sisteme politice Contemporane, U5:5, !ucuresti, ,88, 4. 5ristian Ionescu$ Sisteme constitutionale contemporane, editura Sansa, #ucuresti, *;;4 .. Arendt ?i(phart$ Modele ale democratiei- Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari, editura Polirom, Iasi, ,888