Istoria i evolutia turismului internaional din antichitate pn in prezent

Turismul in antichitate
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia periplului su asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltorie.Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat n mediul nconjurtor. Privit ca un fenomen socialeconomic creator de benifici, turismul a fost defint n variante dinte cele mai felurite: arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre Debord); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui departe de locul de reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i culturi, datorit cunoateri unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creterea necesiti de refacere a snti i de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturi ca rezultat al dezvoltri comerului, industriei i al perfecionri mijloacelor de transport (Guy Freuler). Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute

n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale , pn la manifestri sp0ortive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, n teritoriile artice i antartice. Este o forma de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat de spectaculos i inedit aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al TerreiTipurile de turism de difereniaz de la ar la ar, asigurnd varietatea i, prin acesta, atracia asupra turitilor autohtoni i strini. Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului privete studiul elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz activiti turistice tipice anumitor zone, i se pun n evident posibilitile de amenajare complex a acestora. Dei nu s-a ajuns la o viziune taxonomic unitar n domeniu, diferitele accepiuni utilizate pe plan internaional i n ara noasta relev urmtoarele uniti ce pot fi luate n consideraie:Regiunea turistic, conceput ca un spaiu de mari dimensiuni, cu o structur organizatoric bine consolidat i un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romnia cea a Carpailor Orientali).Zona turistic un areal mai restrns consacrat pentru activitatea turistic de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaii pentru turism (exemplu : zona turistic a Coastei Dalmaiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpai Orientali).Centre turistice, reprezentnd puncte de convergen

(puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putnd fi, n general, staiuni alpine (Plitvice, n Alpii Dinarici) sau balneare i de odihn (Dubrovnik, Split, Rijeka pe coasta Dalmaiei). Pentru Romnia, rmnnd n acelai cadru al Carpailor Orientali, se pot meniona Vatra Dornei i Bora. Puncte turistice amenajate (peteri, defilee, gheari, mnstiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.) n literatura recent de specialitate sunt depistate, n funcie de potenialul natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) i antropic o serie de uniti turistice cu vocaie polarizatoare, n jurul crora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocaie local ce susin activitatea nucleului central.

Turismul n epoca modern

In 1914 se infiinteaza primul oficiu national de turism in franta ;Includerea automobilului si avionului printre mijloacele de transport de pasageri reprezinta o revolutie atat in domeniul transportului cat si in domeniul turismului .Dupa primul razboi mondial oferta turistica s a restructurat ,a devenit mai larga si mai diferentiata,cererea turistica a crescut prin includerea unor noi motivatii de caltorie si a unor noi mase de calatori,noi obiceiuri de calatorie;s-au multiplicat si destinatiile turistice;noi tari devin destinatii turistice: romania, cehoslovacia, iugoslavia, ungaria, polonia, bulgaria; Turismul este considerat tot mai mult un remediu pentru iesirea din impasul economic (turismul reprezinta o sursa de valuta-prin intrarea turistilor straini;prin practicarea regimului vizelor-se da prioritate turistilor cu venituri mari;corelarea xportului de marfuri cu importul de turisti);Se creaza organe specializate pentru dezvoltarea turismului,sprijinite si coordonate de catre stat ;In vederea stimularii turismului o serie de tari acorda inlesniri turistilor straini :-australia,franta,italia reduc pretul transportului pe calea ferata cu 50-80%pentru ca turistii sa faca voiaje mai lungi,sa stationeze mai mult pe teritoriul tarii lor;-belgia,franta,elvetia ofera turistilor sositi cu automobilul bonuri de benzina la pret mai mic;Legiferarea concediilor platite a reprezentat o revolutie in turism;au luat nastere organizatii ce obligau sa sprijine utilizarea corespunzatoare a timpului in concediu . In anul 1924 se infiinteaza in romania ca organizatie oficiala oficiul national de turism ;Unul din principalele evenimente social-economice caracteristice secolului al xx lea il constituie dezvoltarea cu o remarcabila rapiditate a turismului intern si international;Ritmurile de crestere a turismului s-au intensificat dupa anul 1950 ca urmare a eliminarii treptate a restrictiilor vamale si valutare si a progresului tehnic ceea ce a condus la intensificarea calatoriilor atat pe plan intern cat si pe plan international ;De la aparitie turismul a avut o evolutie relativ lenta dar,dupa cel de-al doilea razboi mondial a cunoscut o expansiune deosebita ,aceasta si datoritatransformarilor majore din economia mondiala ;

In anul 195 se infiinteaza organizatia mondiala a turismului;Dezvoltarea continua a infrastructurii, cresterea stresuluidezvoltarea industriei ,cresterea medie de viata,crestereatimpului liber ,sunt tot atate elemente care stimuleaza dezvoltarea continua si tot mai sustinuta a turismului .