4A2

ETICAAPLICATA

Teoriile concurente ale pedepsei identificd slibiciuni diferite ale institutriei gi sugereazd modificiri diferite gi incompatibile. Din moment ce practica curentii a pedepsei pare a servi unui scop social esen[ial de o maniertr compatibilE la nivel general cu pireri etice care o susfin, institugia pedepsei supravieguiegte gi d[ semne cd va reugi in continuare sE facE acest iucru, pentru o perioadl bun6 de timp.

Referinfe
D.A. : ,,Capital punishment and deterrence: some considerations in dialogue Philosoplry an.d Public Affairs,3 (1974), pp. 431443. Hart, H.L.A. : Punishment and Responsibiliry (Oxford: Clarendon Press, 1968). Wootton, B.: Crime and the Criminat Law (Londra: Steven and Sons, l98l)'
Conway,

form', in

Fonitica gi problema ,,mflinilor murdare,'

C.A.J. Coady

-33-

i. Intnoducere
Bibliografie suplimentari
Burhg,R.W.:,,Dothegulitydeservepunishment?",inJournalof Philosophy,T9(1982)'
pp.
193-210.

Folitica

a pus

intotdeauna intrebEri provocatoare privind competenta gi autoritatea morald

in accepfiunea comund. Factorul politic este acela care il determini pe'Ihrasymachus, in Republica lui Platon, sE il provoace pe Socrate la a-i combate surprinz[toarea defini;ie
a

Trials and Punishments (Cambridge: Cambridge Univcrsity Press, 1986). Honderich, '1... Punishment: The Supposed Justifications.(Hsrmondsworth: Penguin, 1984). Kleinig, I.: Punishment and Desert (The Hague: Nijhoff, 1973). Lacey, N. : State Punishment : fulitical Principles and Community Values (I-nndta: Routledge,

Duff, R.A.

dreptilii ca ,,interesul celui mai puternic".

r 988). McCtoskey, H.J. : ,,A non-utilitarian approach to punishment" , in Contemporary Utilitarianism, M.D. Bayles (coord.) (New York: Doubleday, 1968).

Morris,H.:,,Personsandpunishment",inPunishmentandRehabilitation,J.C. Murphy(coord)
(Blemont, Cal. : WadsworLh, 1973). Murphy, J.G.'. Retibution, Justice, andT'herapy (Dordrecht: Reidel, 1979). Primoratz, 1... Justifying Legal Punishment (All?rniic Highlands : Humanities Press, 1989). Sprigge, T.L.S. : ,,A utilitarian reply to Dr McCloskey", in Contemporary Utilitarianism' M D Bayles (coord.) (New York: Doubleday, 1968)' Ten, C.L. : Crime, Guilt, and Punishment : A Philosophical Introduction (Oxford : Clarendon
Press, 1987).

in acelaqi spirit, unii teoreticieni gi consultanfi politici inclini sI atribuie realismului politic ideea cI in politicE nu este loc pentru considera(ii morale. Unul dintre consilierii pregedintelui Kennedy in perioada crizei rachetelor din cuba din 1962, Dean Acheson, consemneazd cu mdndrie cI, in momentul in care moartea a sute de mii de oameni nevinovagi gi alte aspecte de acest fel sunt puse in balanti, ,,cei implicagi... igi vor aminti nerelevanla aga-ziselor consideralii morale aduse in discugie... discursul moral nu a contat" (197L,p.13). in mare mdsurd, a$a s-a intAmplat in cazul propriei contribufii a lui Acheson la acele dezbateri cruciale, insd punctul s5u de vedere nu a prevalat; alte argumente aduse preSedintelui au avut o tenti moralE, ca acela al lui Robert Kennedy, care a suslinut cE atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, o solutie favorizati

de Acheson, va fi opusul a ceea ce s-a intimplat la Pearl Harbour. in spiritul lui caracteristic, Acheson a interpretat argumentul ca pe o simpld confuzie gi ca o parte dintr-un rdspuns ,,emofional sau intuitiv" (1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, daci considcratiile morale nu erau nerele\ante, in mod surprinzEtor ele nu erau atAt de importante in comparafie cu altri factori de nahrrd evident politici sau chiar personald, precum nevoia pregedintelui Kennedy de a-9i recfigtiga prestigiul, de a-gi demonstra curajul qi de a elimina perspectiva destituirii sale de ctrtre Congres, precum gi necesitatea evitirii infrAngerii Partidului Democrat in apropiatele alegeri legislative. Kennedy a considerat cd circumstanfele de ordin politic justificau ceea ce el insugi socotea ca fiind un foarte mare risc (cu o contribufie intre o treime gi o jumEtate in acest sens) de izbucnire a unui holocaust nuclear. (O prezentare mai detaliat[ a riscurilor asumate in politica armelor nucleare poate fi gdsitd in capitolul 34, ,,Rdzboi gi pace") Cei care fac referiri Ia necesithlile politicii, cel pufin de la Ivlachiavelli incoace, au vorbit adesea nu numai despre riscuri necesare de o naturd aparent imoral[, dar gi despre

4M

ETICAAPLICATA

POLITICA $I PROBLEMA ,,MAINILOR

MURDARE-

405

dupl piesa necesitatea despre sd vorbeasci tind moderni nume, filosohi acelagi Sartre cu lui ,,mAinilor murdare" in politic5, accasta insemnAnd cf, vocafia pentru politicd ie cere practicienilor sd incalce, intr-un mod oarecum justificat, standarde morale importante. Existd multe aspecte ambigue legate de ideea potrivit cdreia politica face excop(ie de la ordinca morall, precum faptul cd mlrhrriile istorice oferi motive suficiente pentru a dori o cercetare moral[ minufioasd a activitd(ilor desfEgurate de citre politicieni. Nici scriitorii din acest domeniu nu clarificd intotdeauna ceea ce infeleg prin moralE, politicl sau ,,maini murdare". Cred cI Machiavelli poate fi cel mai bine inleles atunci cind insistd pe ideea potrivit cdreia circumstanlele de ordin politic cer uneori in mod ra(ional incilcarea raliunilor morale autentice, care, in alti situalie, ar fi decisive. InsI aborddrile moderne sugereazi cd existd o moralS specificd, potrivitE cu activitltile politice 9i cE
necesitatea minciunilor, a actelor de cruzime 5i chiar a crimelor. Ghid6ndu-se

potrivit cdreia morala tradifional5 se referE doar la planul familial sau poate amical este una foarte puternicd, dar, cu siguranfl, neverosimilil Existd multe probleme serioase de abordat aici, dar nu vom vorbi despre ele in acest punct, ci vom continua cu prezentarea
unui contrast intuitiv intre ceea ce este clar politic gi ceea ce este evident politic. Aga cum se $tie, existi multe controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli. Cred cd pledoaria lui cu privire la ,,imoralitatea necesari" este foarte serioas5 (mai degrabd decdt ironicd, cum susfin algii) gi ci, degi implicr incilcarea moralei crestine, ideea are apiica(ii mai ample in codurile morale gi in cazul virtufilor recunoscute in plan laic gi in alte contexte decdt creEtinismul. Machiavelli spune: ,,Acela care ar voi si-gi proclame oricind gi oriunde increderea lui in bine ar fi cu necesitate doborAt de cei.lal{i care sun[ injurul lui gi care nu sunt oameni de bine. Agadar, principele care vrea str-gi plstreze puterea va trebui sd invefe neapdrat sd poatd si nu fie bun gi sE gtie sd fie sau sd nu fie astfel dupi cum este nevoie"l. El contestl intr-adevir o imagine addnc inrdddcinatl gi convingitoare a moralei. Potrivit acestei imagini, putem intrelege ce inseamni a trii o via(I corectd in termeni de virtute gi/sau indatoririle unui cod moral, iar o asemenea ingelegere ne oferh o indrumare finalh, valabili asupra felului in care trebuie si acgionam. Raliunea
morald s-ar putea si nu aibi intotdeauna ceva de spus despre alegerile deciziile noastre 9i (deqi unii au crezut in mod neplauzibil cd ea ne indrumd neincetat), dar cdnd intervine in mod serios 5i relevant, ea trebuie sd prevaleze asupra tuturor consideraliilor concurente. Aceastd imagine este pusl sub semnul intrebErii de citre Machiavelli deoarece el crede ci existd ra(iuni mai puternice care pot gi ar trebui sd prevaleze asupra raliunilor morale. Cineva ar putea se atenueze gocul acestei pozigiei (aga cum, cAteodati, incearcl si procedeze el insugi), prin incorporarea acestor rafiuni puternice in cadnrl morajei. Reconstruc[ia utilitaristd a moralei realizeazd, tocmai acest lucru: face o rafiune morald

verdictele ei cAntdresc mai greu decAt consideraliile moralei ,,obignuite" gi ,,personale"Adesea, aceast5 tezd este susfinutd de apelul la no(iunea de moral5 a rolurilor, cu implica(ia cE rolul politic antreneazi exclusiv sau predominant nevoia acestor ,,rnaini murdare". Flrerea mea, spusi simplu, este cf, in misura in care existd o disputd in ceea ce privegte incilcarea revendicdrilor moralei (fie ea ,,reali" sau pur gi simplu ,,obiSnuit[") in situa(ia unor circumstante cople$itoare, atunci aceasta este o problemd care poate apdrea in orice domeniu al viegii. Nu reprezintd apanajul sferei politicului, cu toate cd problema se pune intr-un mod mai acut sau mai dramatic.

ii.

Provocarea machiavellian6

Nu este clar dac[ Machiavelli ar fi obiectat. El scrie pentru $i despre conduc[tori Ei consilierii lor, astfel incAt abordarea sa este preponderent politicl; dar, cel pulin
cdteodatS, el scrie ca gi curn nevoia acestor ,,rndini murdare" este rnai degrabl o parte a condiliei umane, nu a sferei politicului. in ce"a ce privegte scrierile filosofice recente, degi uneori transpare aceastd presupunere, acestea au realizat de obicei o deiimitare clarl intre politic sau public, pe de-o parte, $i privat, personal sau ordiuar, pe de altl parte o carte consacratd in parte problemei ,,mAinilor murdare" este inti[ulate sugestl Public and Private Morality, iar coordonatorul ei, Stuart Harnpshire vorbegte despre ,,un conflict

intre doui moduri <te viafl" (p. 45). Michael Walzer, in principala sa lucrare pe aceastd temd, procedeazi, in cea mai mare parle, ca 5i cum problema ar fi specificl sferci politicului, degi el afirmd c5 nu dore$te s5 suslinS cd ,,este doar o dilem[ politici", ci
doar cd ,,este u5or si-ti murddre$ti mAinile in politic[ qi ci adesea este corect sd faci aga" (1973, p. 174). Probabil ci aceast[ propozilie nu se doregte valabilS 5i pentru ceea ce Walzer nume$te ,,via1a privatd", cu toate cd el qi alli autori contcmporani care au abordat aceasti teml nu oferd prea multe argumente, astfel incAt sd poatd fi ftcutd diferen(a dintre public gi privat. Viatra publici este intr-adev6r atAt de difuzd 9i pluralisti (pornind de la politicieni la preoli, de la bancheri la asistente medicale, de la academicieni la arhitecfi, de Ia parlamente la asociatrii suburbane locale), incit poate plrea cd au rlmas foarte pufine elemelrte cu care sE fie comparatd, altele in afard de viafa casnic5- Ideea

din orice motiv pentru acfiune, care este in mod ,,ra[ional" indeajuns de puternic pentru a reclama preeminenfa unei raliuni morale. AIte puncte de vedere pot face acelagi lucru tratdnd ,,ideea de a invi;a cum sE nu fii bun' ca simpld acumulare de virtufi politice sau ca indeplinire a unor indatoriri politice distincte. Daci se ia insi in serios atdt experienfa rnorald, cit 5i provocarea lui Machiavelli, inevitabil se va exercita o presiune asupra ideii ciasice potrivit cireia virtufile formeazd o unitate. Machiavelli pune in mod inten{ionat la indoiald unitatea virtugilor, la un moment dat, atunci cAnd insistd pe faptul cI nu este posibil (nTai ales pentru un principe) si respecte toate virtufile ,,deoarece condiliile noastre omene$ti nu o ingiduie"(1513, p. 52). De aceea, ,,ficand ceea ce este bine" in polit.ic6 va insemna uneori, de fapt, cultivarea unui viciu uman. (Degi Machiavelli renunfd uneori la aceasta pozilie sever6, vorbind despre ceea ce ,,ni se pare a fi rele".) Considerafii similare se aplicl, poate mai riguros, in tratarea ariei problemei noastre in ternrenii rnoralei rolurilor. viafa unui om nu se reduce la un singur rol gi se pare cE imperativele diferitelor roltlri nu se gisesc in armonie. Aceste diferenle necesith cu siguranfd o rezolvate in termeni care transcend re curgerea la morala rolurilor. Dacd morala rolului include tot ceea ce inseamnd morald, ahrnci solufia va h oblinuti prin apelul la consideragii

1. N.

European, Iagi, 1996,

Machiavelli, Principele, in volumul Mdstile puterii, rraducere de Nina Fagon, Institutul p. 93 (n.r.).

4M

ETICA APLICATA

PoLITICA sI PRoBLEMA ,,MAINILoR MURDARE"

nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotrivl, orice duce la rezolvarea problemei in mod ragional sau satislTc[tor, va fi, ipso facto, o considerafie moralii' S[ vedem ce argumente aduc filosofii contemporani in favoarea viziunii conform cdreia existi ceva aparte in politici gi care legitimeazi concluziile rnachiaveliene. Ne vom intoarce, apoi, la Machiavelli, ale c5rui argumente au oarecum o tentl diferite. Machiavelienii moderni pornesc de la cAteva consideralii. Existd un mesaj in majoritatea intervenfiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeazl lucrurile. Iate cateva consideragii

regisite in scrierile lor. ,,Necesitatea" de a manipula, de a minfi, de a trida, de a fura sau de a ucide poate aperea ocazional in viafa privatd, dar este mult mai frecventd in politicE' Arena politici implici alegeri gi consecinfe mult mai importante decAt cele din via(a privatl. Actorii din viafa politici sunt reprezentantivi $i deci se pteteazd unei judeclgi morale diferite. Acest argument este deseori sus[inut prin apelul la morala rolurilor. Lngat de aceasta, unii scriitori (Si md gindesc aici la Thomas Nagel) atribuie o mare importanf5 consiclera{iilor de imparfialitate in etica politicd. Nagel considerl cE acest fapt sustine legitimitatea dati statului de a recurge la violengd, in contrast cu modul in care dezaprobdm un asemenea gest venit din partea unui cethfean.

pewersiunii faf6 de propriul copil gi a se compara cu nevoia de pistrare a carierei politice in interesul independenlei na[ionale. Chestiunile legate de reprezentare, neutralitate sau imparlialitate ridici foarte mari semne de intrebare, qi nu le voi discuta pe larg aici. Ele sunt legate de o anumitr concep[ie a rolului politic, iar ceea ce se spune despre acest lucru depinde foarte mult de ceea ce se crecle despre morala rolurilor. Dupi cum am sugerat deja, din puncnrl meu de
Yedere, rolul politic este departe de a

fi

un rol in sensul obignuit al cuvantului, a$a cum

iii. Examinarea dezbaterii

Mi

contemporane

voi rezuma in urmdtoarele rdnduri la cAteva comentarii asupra acestor argumente. pentru inceput, sd presupunem cd unele domenii conduc cdtre divergenle mai frecvente intre valorile morale 5i cele nemorale. Trebuie sd re(inem aici doui lucuri: aceste domenii sunt o problemd de contingenf[ istoricd, iar frecvenfa apariliei divergentelor nu justificabili coincide neapdrat cu frecventa schimbirilor in ceea ce priveste suprema(ia h in Monaco, ci ar eu imaginez irni cum paqnici, dupl foarte poate fi Politica a acestora.

mai lipsitd de substan[[ decat conducerea gospodariei, fdrE ca aceasta s[ duci la un numir mai mic de constrAngeri morale in politicd. Dimpotrivd, cu cAt tentalia apare rnai des, cu atAt creqte 5i nevoia de aderare la standarde morale 5i la principii' (intr-adevlr in aceasLa a fost viziunea lui Erasmus, cuioscut umanist contempolan cu Machiavelli,
opera sa Mucalia principilor cre;tini.)

Dar dacd frecvenfa in sine nu este de ajuns, poate importan(a conseCinfelor cantdreqte mai mult. Majoritatea discu(iilor contemporane trateazd deciziile luate cu ,,mdinile mutdare" Pe care le ca fiind fial dictate de de obicei ctr deciziile implicd. P a crizelor dar este la fel interese u - urrna(i exageratd, iar politice

iudividului la legitimE siguran(h, ageu[ii statali au dreptul si foloseasc5 sau sI autorizeze violenfa atunci c6nd individul nu are nici o putere si facd acest lucru. Thomas Nagel exemplific[ riguros acest aspect c6nd

aplicarea ceHteni, dar ce reprezntantul lor politic sE o foloseascr in numele lor. Dacd acest argument vrea si sugerezc faptul ci cet5lenii de rand nu au niciodatd dreptul sr facd uz 6e violenp, nici chiar de violenfa letal5, pentru a-Ei proteja drepturile, avem de-a face cu o chestiune cdt se poate de indoielnic a aplic5rii violenfei de cdtre stat cu dreptul
cu

Oricum, reprezentarea, in sine, nu contribuie foarte mull. la modificarea statutului puterea gi capacitatea individului, degi, in acelagi timp, le gi restringe intr-o oarecare mlsuri, dar chestiunea limiteior gi a libertdlilor morale va rdm6ne mult {imp o problemi de evaluare a moralei comune care se aplici scopurilor institulionale pentru care ri. Un exemplu fiind consid re qi Nagel ca fi Deseori s-a it ca cetitrenii sd

moral; extinde

itar. IatI ce spune el despre 000 dolari pe an ameninJh iu

numegte

jaf'

portofelul, aceastE acfiune

se

Dacd guvernul fecieral re{ine un procentaj din salarigl celei de-a doua

ETICA APLICATA

POLITICA SI PROBLEMA ,,MAINILOR MURDARE"

politici sunt privigi ca avind obligalii speciale fa{I de na(iunea Ior, fat| de districtul lor electoral, fafd de partidul lor, fafd de facliunea lor qi chiar fafr de rasa lor. Astfel, teza
impartialitalii nu este convingdtoare. (vezi capitlolul 28, ,,Relatiile personale", pentru o a tezei irnparlialititrii in contexul moralei private; pentru o abordare din perspectiva consecinfelor vezi capitolul l g,,,Consecintialismul".)
cvaluare

adevlrat cd exploatarea poziliei politice penffu interese si profituri personale este puternic respinsi in multe culturi (cu toate acestea este intens practicati atit pe cii directe, cdt gi indirecte). AvAnd in vedere aceste realit5li, trebuie stabilit faptul cd exploatarea relafiilor deoscbit d,e personale pentru ob(inerea unui profit este profund imorald. G6ndifi-v5 pentru un moment la oamenii care fac trafic cu copii sau la cei care devin proxeneli pentl-u partenerii lor de sex. in plus, mai existi gi faptul, refractar la teza imparfialiti{ii, care aratb cd politicienii sunt privitri in general ca fiind influenfa[i in mod corect de consideralii de parlialitate care diferi doar ca dirnensiune de cele ale cetifenilor. Liderii

iv" Fro$rlerna coruptiei

Toate aceste argumente au de infruntat o dificultate mai generali in mdsura in care ele se bazeazd pe aspecte obiSnuite ale comportamentului politic. Din aceasfS pespective, orice tezi a ,,m6inilor murdare" gi a naturii speciale a moralei politice trebuie sI accepte faptul ci mcdiile politice sunt adesea corupte din punct de vedere moral. Psalmiine avertizeazd, in legdtur5 cu increderea in principi (Ps. 146,3) gi profehrl Miheia vorbegte in numele multora cAnd spune : ,,Mdinile lor sunt indreptate si faci riu: cdrmuitorul cere daruri, .judecrtorul oere plata, cel mare igi aratr pe fag ce doregte cu ldcomie, gi astfel merg

ci ,,puterea tinde sd corup5"" degi se intimplE aga, ci cd valorile pe care politicienii ajung sE le promoveze, qi pe care allii ajung si le accepte, pot fi rezultatul unor circumstan[e gi aranjamente sociale degradate. AtAt Rousseau, cat $i Marx au adus contribulii importante la aceastl
dezbatere, asernenea profelilor de demull.. cu toate acestea, problema corup[iei nu se rezumd doar la tendinfa noastr5 de a rep*ra ncrnrele greqite din comportamentul politic (degi acest fapt este important pentru cei carc sebazeazd, irrdeosebi pe apelul [a morala rolului), ci gi la tendinla de a restringe donreniiie care fac obiectul preocupdrilor morale. Ne concentri.m doar asupra actului in sine al ,"miinilor murdare", dar ignorim contingenga gi capacitatea de schimbare a circumstantrelor

mAni in rnAnd" (Mih. 7,3). Aici, ideea de bazi nu este doar

si aibi loc. Chiar aceste circumstante au nevoie de cele mai ori de evaluare moralS Ei critici, iar schimblrile care ar urma unei asemenca critici pot elimina ,,necesitatea" acelor tipuri de acte de corupfie. Putem deduce cd filosoiii gi al(i teoreticicni s-au compldcut de fapt in a atribui Ei a accepta neutralitatea gi invarianla acestor circumstanfe care de fapt genereaz.f, a.lternativele de tipul ,,mdinilor murdare" Robert Fuliinwider a remarcat cd avem nevoie de politicieni in aceeagi rnisurl in care avem nevoie de gunoieri gi, irr ambele cazuri, ar trebui si ne a$teptdm ca aceStia sE nu fie prea ,,curali". odinioard, era nevoie de persoane care sd strangd de pe strdzi munliria de noapte, dar, datoriti ingeniozititii umane, aceasti meserie ,,riu mirositoare" a dispirut in multe pirli ale lumii.
care ilu fEcut ca acel act
rnull"e

4IO

ETICA APLICATA

POLITICA $I PROBLEMA ,,MAINILOR

MURDARE-

4tt

v. Relevanfa,,situafiilor morale"
Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane' i asupra clilor prin care dilemele politice specifice explica in a ajutl apoliticul 9i conecteare politicul cu in discu{ie atdtea dileme qi aspecte complicate'

trebuie indreptatE
ecte generale care icd trebuie sd pund

relevante pen putin trei asem ,,sinralii morale". Existi cel le voi rmeazd compromisul, eliberarea Ei izolarea morali' i mai discutat pe to chiar scurt. (Pe unele dintre ele, dac5 nu dar sunt semnificative vietii' al domeniu orice in pot ap[rea 1g89, 1990a, 1990b.) Toate trei fie activitdd care se somune' activititi fie cooperare, de in special pentru activitSgile const5 relevanla situali ilor arnintite bazeazdin mod indirect pe oooperarea altora. in aceasta din aceastS perspectiva. pentru sfera politicului, avAnd caracter de cooperare indeosebi

Acesteaspectegeneraleatestdexistenlaanumitorcategoriipecarelevoinumi

ciutdnd apoi sd se elibereze din acel haos. ln oontext politic, este posibil ca nu agentul in sine si fi iniliat acfiunea imorald, ci doar si facd parte din grupul care a fdcut aceasta, sau, inci 5i rnai interesant, agentul este mostenitorul responsabilit5lii pentru aceasti situalie. Consider6nd cE situafia in care se afl5 este profund imorali, trebuie sd incerce sd o schimbe, dar incetarea totald poate h uneori mai dlundtoare gi periculoas[ decAt continuarea temporari pAni in momentul eliberdrii din aceastd situalie. Daci se opre$te sau continu5, agentul va canza oricum probleme pentru care trebuie si igi asume responsabilitatea, din moment ce ele nu sunt doa-r consecinle ale acfiunilor sale, ci actiuni condamnabile pe care Ie comite. Dar aceas0a nu inseamnd asumarea deplin[ a resporsabilitilii negative, caracteristici teoriei utilitariste, deoarece, in cazul eliberirii, agentul are o responsabilitate specifici pentru situa[ia care genereazi consecinfe negative, orice ar face. S[ presupunem cd, in postura de lider politic, agi fost responsabil pentru implicarea
nafiunii dumneavoastrd intr-un rdzboi nedrept, injustilie pe care a1i ajuns sd o congtientizagi gi sX o regretati. Sunteti, astfel, responsabil pentru cI iagi convins pe oameni si creadl in dreptatea cauzei respective Ei pentru ci a1i inspirat devotament pentru aceasth cauzi. in cazul in care a(i ordona retragerea imediati, nu v-a[i lovi doar de pericolul ca ordinele si nu vi fie respectate, iar masacrul s[ continue pe termen nedefinit, ci gi de o puternici probatrilitate ca dugmanul (a clrui cauzE este, poate, ile asemenea nedreapt[, 6i ale cirui metode sunt sigur injuste) sd rispundd retragererii printr-o rdzbunare teribili asupra poporului dumneavoastr5, inclusiv asupra a mii de oameni care nu poart5 vina complicitilii

fel in care fiecare trebuie sd renunfe' eforturile de cooperare, accepd s[ continue intr-un

Compromisul.Unfeldenegociereincaremaimulfiagenfi'carevddavantajein
cd acest cuvant

celpu[intemporar,launelescopuri,interesesaupoliticipropriipentruarealizaallele' are
irr

r""rt sens, compromisul nu este ceva imoral, dar nu este de mirare deobiceiuneleconotafiinegative,qicdoanumitf,utilizareasaesteinmodesen{ial
peiorativi. Acest sens al cuvintului apare in momentul in care infe institulie care a fost compromisi Considerdm cd unele
puDct;l regretabilei negiri a unui trel demn' sau a abandon[ri compromisul in aceast[ form[ necesitd sub Aceste compromisuri dtrunitoare din

la acel rizboi.
Dezangajarea treptat5 oferd totugi perspective bune pentru evitarea celor amintite mai sus, cu toae cA aceasta inseamnd continuarea unui r[zboi nedrept gi a crimelor pe care le presupune. in anumite cazuri, acesta este tohrgi cel mai bun lucru care poate fi ftcut, cu toate cE, pornind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportament imoral. Lua(i aminte ci nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra moralei;

principiului fundamental, unde noliunea de decAt la universalitate. Drept urmare' cu

asemeneaprincipiun.,,""o,,,tituieelinsuEiintr.unprincipiumoral,situatieincare respectareasadecltrefiecareagentrafiorralesteobligatorie.Trebuietotusisdfie
sulrcientdeputerrricastfelincdtsdelimineconvingeriprecumaxiomavicaruluidinBray

primul verdict moral in privinfa rdzboiului r5mine dominant, deoarece agentul este ghidat de acesta in ciularea eliberirii. Aceast[ idee este centrali in dezvoltarea unei teorii nonconsecinfialiste a eliberdrii morale.
lz.ofarea tnarald. Cea de-a treia situafie este una foarte discutat5 de cEtre Machiavelli, cu toate cd este des ignoratl de cdtre criticii acestuia. Eaprezintl un interes aparte pentru orice dezbatere a actiunii de cooperare. Este de fapt problerna generate de ceringele virtugii intr-o lume sau intr-un context dominate de rdu. Machiavelli (iar ;rpoi, Hobbes) au considerat ca fiind o absurditate sI fii virtuos intr-o asemenea lume. Fercep[ia clard care sti in spatele acestei acuzafii este cE existE un punct fundamental aI moralei care este subminat de rlspdndita necooperare a celorlalfi. AtAt pentru Machiavelli, cat $i pentru F{obbes, este vorba aici despre un fel de supraviefuire. Supravieluirea statului gi a tot ceea ce inseamnd el (incluzdnd gloria) este cel mai important (el pentru Machiavelli, pe cind la Hobbes, supravie[uirea individu]ui este punctul central, degi cei doi irnpdrtiigesc fiecare o parte din preocuplrile celuilalt. Pe cit de atractive ar pdrea aceste idei, ele sunt inadecvate complexelor realitili ale vielii rnorale. Acuzafia de absurditate are sens mai degrabl in acele sectoare ale vietii

(.Domnule,oriceregearconduce,euvoifitotvicaruldinBrayl'').Esteevidentof,
existatlificultdfiinexplicareamaiolarlauneiasemeneanofiuni;dinaceas[dcauzS acestei idei, care ar trebui si fie totu$i trebuie sd m[ rezurn Ia o infelegere mai intuitiv[ a sensul de mai sus' reu$e$te in mare suficientd pentru a ,.rg"ra flluii" care principiul' in
mf,suris[redeaesentacaracteruluigisS:onturezeagtept[rilereciprocefundamentale
ale oarnenilor. De adusi cuiva. Atunci

tl
za ne

a mai fi o cerin(d Suspectdinpunctdevederemoral.ParadigmamachiavelicisugereazdcdaceastSforma este uneori, sau chiar adesea' necesard' u

"o*prornirului

a ales un curs de ac[iuni Eliberarea. Aceastd problemd apare atunci cAnd un agent ajuns sh regrete decizia' a a lucrurilor, durati 5i de imorale sau a instaurat oitare imoral5

ETICA APLICATA

poLrrICA $I pRoBr-EMA ,,trArNlr_ox

acord'

MURDARE"

4t3

nu pot exista fird acord : nu esre o absurditate si r,i,_^o"uar, sunt cateva imoralit{[i care in care nu existd institutria cisdtoriei' ci rr,rctici fidelitatea in cdsdtorie intr-o societate

sunt dominate, intr-un

fel sau altul, de conventie sau de alte forme de

sexuali care sunt literalmente imposibil' (Totu$i, pot exista alte forme de fidelitate

redeadmiratiedinpunct<levederemoral')Maipulindrasticdecitacestexemplu 'Putea face ca

de importante pentru achizilionarea anumitor bunuri, iar aceste avantaje sunt suhcient care persoane unei in ciuda apari$ei irtru ca cei mai mulfi dintre noi s[ respecte regula,
rd

privind nerespectarea unei convenlii de cdtre majoritate' ceea ce aibi sens' irturile celor putrini care d-resc indeplinirea lelurilor acesteia si nu mai la agteptarea dicteazi care informale conven(ii lstE avantaje evidente ale diferitelor

fi

acela

coady, c.A.J.

Acheson. D. : ,,I{omage to prain dumb ruck", in The cuban Missire crisis, R.A. Divine (coord.) (Chicago : euadrangle Books, 1971). Coady, C'A J. ; ,'Escaping from the bomb: immoral deterrence and lhe problcm of extrication,,, in Nucrear Deterrence and. Morar Resrrainr, H. Shue (coord.) (Ncw york: Cambridge Un! vcrsity Press, 1989). Coady, C.A.J.: ,,Hobbes and.The Beautiful Axiom,,,, philosophy, g0,

,,Messy

Society, Supptementary Volume LXIV (1990b). Elasmus, Desiderius : The Education of a christian prince (1516)

in nr.25l (1990a). moralitl and the art of the possibre" , in iroceedings of rhe Aristorerian
1936).

L.K. Born (New york:

traducere gi introducere de

in aga face acest lucru. Atunci cind convengia s-a deteriorat fac parte din igi agteaptX rAndul, avantajele nu mai existE pentru cei care incd precum metode, alte in considerare lulm .r.itaieu care respectd regula. Trebuie si se pot nu care pe cel slabi pe cei bolnavi' 9i pe cei sau violenfa, pentru a-i proteja

m[suri incdt majoritatea

rma slngurl. cineva ar putea prefera Dar cazurile difer[. chiar 5i acolo unde exist[ o convenfie, a regulii, cu scopul de a stopa aceasti 6 sd se conformeze in ciuda inc6lcdriii in masE unei audien;e mai largi' in lcare, sau cel pufin de a demonstta ceva, poate in fa;a politic actual din trdrile in climatpl cu valorile care sunt subminate. chiar Ei .x ,iam^ncfrcap epvz prin nrin mai pu[ine oUtine ^^^^* ceva ^-i-i+ demonstreze si spirit, , cineva ar putea, in acest probleme existd mult' Mai lor integralS' prin indeplinirea isiuni electorale fdcute, dar imPortante, care pot dep[^gi ,orlante de integritate gi caracter, existh [eluri 9i rezultate In pentri succes, glorie sau supravietuire, fie ele individuale sau natrionalc' moral[ integritatea ales a-" concentrare naziste, indivizii au ;;il;;;iilffi"r" este preferabill supravieguirii, 9i nu este deloc clar c6 dezonoatea nalionald acesa' ar fi admirabil de derii unui anumit conducitor sau regim, oricdt

Flampshire, S. : ,,Moratity and pessirnism,' itt pubric and. private Morarity, s. Hampshire (coord.) , (Cambridge : Cambridge University press, l97g). Flobhcs' T' : I'eviathan (1651); g.g. Macpherson (coord.) (Harmondsworth: penguin, r9g1). ftilachiavelli, N.: ?-&e Frince (1513), p. Bondaneila (coord.) (oxford: oxford University press, 1984j. Machiavelli, N. : The Discourses (1513) ; traducere gi introducere dc L.J. warker (Harmondsworth ; Penguin,1950). Marx, K' Writings of the_young Marx on Phitosophy and Society, traducere qi introducere <Je L.D. Ilasron qi K.H. Guddat (Ncw york: Anchor, 1967). Nagcl, T : ,,Rurhressness inpublic life", in pubric and private Moratiry, S. Flampshire (coord.) (Cambridge : Cambridge University press, l97g). Flatan: The Republic, orice edigie, in special cartea L Walzer, M : ,,Polirical acrion: rhe problem of dirty hands,, , in philosoplqt ancl public Affairs, 2, nr. 2 (.1913).

Bibliografie suplimentarl
Kavka,

G's : ,,Nuclearcoercion",inMorar
hands in

prin care politica in cele din urm[, ar trebui sd subliniem faptlrl ci modurile

poate

sE suslii oi politica ,lramatice ca cele invocate de paradigma machiavelicE. Este una stil de via[[ care un implicd cd s6 insiSti |utea cere crime morale, 5i cu totul altceva

'taaspectelesensibiledeordinmoralsuntvariate'$iciunelenupunprobieme^lafel

obcrilick' Ftr' : "clean and dilty Studies.l. rir I il986).

ilcusseau" J
r.tn

Camtrridge University press, l9g7).

paradtxes of Nucrearwar,Kavka(coord.) (cambridge:

politics", in International Journal of Moral arul social

i:

'l,ermiteanumiteoptiurrimoraleagreabile'Via(apoliticEpoatepuneinurnbrdvalorilesi
,

erile prieteniei, ale vietii de familie |iiri indoiald, este loc pentru regret aici, dar alegerea oricirui stil de viap irnplicd pentru. rrntarea la unele valori gi aparilia unor dezavantaje pentru sine 9i itttt' ?.1-"' de condilia uma'f,' simplu, pur e vorba, 9i atunci muriare", rsta insezrmnd ,,miini

gi ale anumitor forme de sponlaneitate sau intirnitate'

J : The First and seconrl Discourses, togerher with the Replies to critics an4 Essay fhe Origin of Languages (1754); V. Gour:vitch (coord.) (New york : 19g6). stockcr, M.: tlturariry and conJtictittg varues (oxford; oxford university press, r990). williarns. B.: ,,Potitics and morar character", in pubtic and private Morarity, S. Flampshire (coord.) iCambridge: Cambridge University press, l97g).

I
L

i;

I
F

L.

F.

l,,
i;;,
L:I

l'erinIe
tl. Fatl (coord.) (New York: Random House' 1965)'

i|'..

i.

t.

D.:

in \he Victnam Reodtr" M ,,Ethics in inrcrnarional relations today"'

Raskin

gi
t: i
lr.

t,
F.