UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ

SUPORT DE CURS DISCIPLINA: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ ANUL II ID SEMESTRUL al II lea TITULARUL CURSULUI Conf. univ. dr. Silvia Pitiriciu I. PREZENTAREA CURSULUI OBIECTIVE a) Cunoaşterea noţiunilor de bază ale morfologiei (părţi de vorbire flexibile şi neflexibile categorii gramaticale). b) !ixarea şi "i"tematizarea cunoştinţelor de"pre verb adverb prepoziţie con#uncţie inter#ecţie. c) $tilizarea corectă a elementelor de morfologie %n limba "cri"ă şi orală. TEMATICA &.'erbul &. Caracterizare generală (morfologică "emantico("intactică şi pragmatică) ). Cla"e de verbe. *. Categorii gramaticale ale verbului (diateză mod timp a"pect număr per"oană). +. !lexiunea verbului. ,. -elaţia verbului cu alte cla"e lexico(gramaticale. ). .dverbul &. Caracteri"tici. ).Cla"e de adverbe. *. Prepoziţia &. Caracteri"tici. ). -elaţia cu alte cla"e lexico(gramaticale. +. Con#uncţia &. Caracteri"tici. ). -elaţia cu alte cla"e lexico(gramaticale. ,. Inter#ecţia &. Caracteri"tici. ). -elaţia cu alte cla"e lexico(gramaticale.

)

II CURSUL 1. VERBUL 1. Caracterizare e!era"# 'erbul e"te partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni "tări exi"tenţe deveniri privite ca proce"e %n de"făşurare. De exemplu/ a lucra a citi0 a sta0 a fi a se afla0 a înflori a înfrunzi etc. %n diferite contexte/ 1Am lucrat mai mult dec2t ei.30 1Stătea de veg4e.30 1Nu erau cum i(am crezut.30 1Pădurea va înfrunzi.3 Semantic verbul "e deo"ebeşte de alte părţi de vorbire care exprimă "tatic numele acţiunilor ("ub"tantivul). Din punct de vedere morfologic verbul prezintă o flexiune "intetică şi una analitică exprimate prin categorii gramaticale "pecifice ( diateză mod timp şi a"pect ( şi ne"pecifice ( număr şi per"oană. De exemplu pentru marcarea modului şi a timpului "e folo"e"c "ufixe gramaticale/ c2nt(a(m merg(ea(m ("ufixe de imperfect)0 c2nt(ând merg(ând ("ufixe de gerunziu). De a"emenea "e utilizează de"inenţe pentru exprimarea per"oanei şi a numărului/ cit(eşt( e lucr(eaz(ă (de"inenţe pentru per"oana a III(a "ingular). Pentru marcarea modului a timpului şi a diatezei "e folo"e"c forme auxiliare/ voi afla este a#utat aş pleca (voi pentru exprimarea viitorului0 este pentru exprimarea diatezei pa"ive0 aş pentru a indica condiţional(optativul). 5i#loacele afixale "intetice coexi"tă cu cele analitice0 prin intermediul lor verbul po"edă o flexiune mult mai bogată dec2t cea nominală. Din punct de vedere "intactic prin funcţia de predicat verbul con"tituie nucleul enunţului iar prin celelalte funcţii "intactice nepredicative "e a"eamănă cu "ub"tativul şi ad#ectivul. 6n context verbul e"te partea de vorbire cu cele mai variate po"ibilităţi de combinare. Se a"ociază cu obiectul direct "au indirect/ 1Citeşte o carte.30 1Vorbeşte de"pre o carte.3 cu circum"tanţialele/ 1Scrie repede.3 7l determină aşezarea fiecărui termen al enunţului %ntr(o anumită poziţie "intactică/ "ubiect atribut complement. Ca parte de vorbire independentă poate con"titui "ingur o propoziţie. Definitorii pentru verb "unt caracteri"ticile morfologice şi "intactice.

$. C"a%e &e 'er(e 'erbele "e cla"ifică %n funcţie de mai multe criterii/ etimologic "intactic morfologic "emantic şi formal.

* &. După origine verbele "unt/ 8 • moştenite din latină/ a avea a fi a vrea a cânta a lăuda a auzi a veni a fugi a dormi a %mprumutate din diver"e limbi/ din "lava vec4e ( a citi a hrăni a iubi a trăi a privi a clădi0 din neogreacă ( a lipsi a pedepsi a ursi a se sinchisi a vopsi0 din mag4iară ( a bănui a cheltui a făgădui a tăgădui0 din franceză ( a e plica a oficia a participa a fi a a accepta0 • create %n limba rom2nă prin derivare cu "ufixe "au9şi prefixe/ a îmbunătăţi a împrospăta a desface a preface a bâzâi a mârâi a troncăni0 prin compunere/ a binecuvânta a binemerita a binevoi a premări a preaslăvi. ). După relaţiile "intactice şi po"ibilităţile lor combinatorii verbele "e cla"ifică %n mai multe categorii/ a) După po"ibilitatea "au impo"ibilitatea de a forma "ingure nucleul comunicării verbele "unt/ • predicative cele care folo"ite la modurile per"onale pot forma "ingure predicatul verbal al unei propoziţii. Sunt verbe de "ine "tătătoare cu independenţă lexico( gramaticală/ a pleca a tăcea a face a pune a lua a da a hotărî a cere a merge a culege a obţine ş.m.a. .proape toate verbele limbii rom2ne pot fi folo"ite ca predicative "au autonome. :ramatica .cademiei le a"ociază cu modurile per"onale. 7xi"tă %n"ă şi o altă opinie & cu privire la predicativitate anume că toate verbele "unt predicative dacă au virtualitatea de a fi predicative %n orice alt context ceea ce %n"eamnă că modurile per"onale şi neper"onale nu mai "unt a"ociate cu predicativitatea re"pectiv nepredicativitatea. :ramatica tradiţională face %n"ă di"tincţia predicativ ( nepredicativ %n funcţie de modurile per"onale ( neper"onale ale verbului/ 1A studiat zece ani vioara.3 (verb predicativ la modul indicativ) 1Să mergem mai repede;3 (verb predicativ la modul con#unctiv) .proape toate verbele limbii rom2ne pot fi folo"ite ca predicative "au autonome con"tituind o cla"ă de"c4i"ă. • nepredicative "unt verbele care la modurile per"onale nu pot forma "ingure predicatul unei propoziţii din cauza conţinutului lor lexical in"uficient şi a incapacităţii lor "intactice. Pentru a realiza o unitate "emantico(gramaticală nucleul propoziţiei ele intră obligatoriu %n relaţie de "tructură cu forme nominale pronominale verbale adverbiale "au inter#ecţionale. Sunt verbe auxiliare in"trumente gramaticale cu rol morfologic şi "intactic. scrie0 din "ub"trat/ a băga a curma a răbda a zburda a cruţa a scăpăra a se gudura0

+ 'erbele nepredicative auxiliare morfologice %n calitate de morfeme analitice di"continue a#ută la exprimarea modurilor şi a timpurilor de la diateza activă şi reflexivă şi a diatezei pa"ive. 7le "unt a fi a avea şi a vrea. !iecare dintre cele trei are un rol gramatical bine "tabilit %n "tructurile din care fac parte/ a fi "ub forma fi intră %n componenţa verbelor la indicativ viitor anterior (forme literare "au populare)0 1voi fi venit3 1va fi plecat30 la con#unctiv condiţional(optativ şi infinitiv perfect/ 1"ă fi venit3 1ar fi plecat3 1a fi venit30 la prezumtiv prezent/ 1"ă fi venind30 "ub diferite forme a fi e"te auxiliar %n "tructura verbelor la diateza pa"ivă/ 1 este a#utat3 1va fi c4emat30 a avea "ub formele am ai a aţi au intră %n "tructura verbelor la indicativ perfectul compu"/ 1am plecat3 1a dormit30 "ub formele aş ai ar am aţi %n "tructura condiţional(optativului/ 1aş lua3 1ai fi "cri"30 a vrea "ub formele voi vei va vom veţi vor %n componenţa viitorului/ 1voi afla3 1vom fi mer"3 a prezumtivului/ 1voi fi afl2nd3 1veţi fi cuno"cut3. <umeroa"e "unt variantele auxiliarului a vrea/ oi ăi ei i îi o a ăti eţi îţi oţi or om. 7le funcţionează popular familiar şi regional. 'erbele nepredicative auxiliare "intactice au conţinut lexical ab"tract nu pot forma "ingure predicatul ci numai %mpreună cu un nume predicativ. Cu a#utorul ace"tuia "e realizează funcţia de predicat nominal c2nd auxiliarul "intactic "e află la un mod per"onal. Pot fi şi con"trucţii nominale infinitivale gerunziale participiale şi de "upin cu alte funcţii dec2t cea de predicat. 'erbele copulative guvernează două nominative reprezentate "intactic prin "ubiect şi numele predicativ. 7le "e comportă ca nişte elemente de legătură. !ac parte din cla"a copulativelor/ a fi a deveni a a!unge a rămâne a ieşi a părea a se face a se preface a însemna. =i ele "e pot diferenţia %n "tatice (a fi a rămâne) şi dinamice (a deveni a a!unge a ieşi a se face). Caracteri"tica lor de a fi copulative cu "en" ab"tract le deo"ebeşte de verbele predicative care au "en" concret. Dintre ele %n afară de a deveni toate pot fi %ntrebuinţate at2t ca predicative c2t şi ca verbe copulative/ 17l este ca"ă.3 (predicativ ( 1"e află3) 17l este medic.3 (copulativ) 1A a!uns la ei.3 (predicativ ( 1a "o"it3) 1A a!uns patron.3 (copulativ) 'erbele copulative nu "e confundă cu verbele predicative omonime. .ce"tea din urmă au diferite "en"uri concrete. A fi predicativ de exemplu "e utilizează cu "en"urile 1a "e gă"i3 1a "e afla3 1a "ta3 1a şedea3 1a "e %nt2mpla3 1a "e petrece3 1a "e tolera3 1a "e permite3 1a co"ta3 1a trăi3 ş.a.

, $nii cercetători) con"ideră copulative şi alte verbe/ a se alege a se arăta a se considera a se socoti a se şti a se vedea etc. :ramatica tradiţională le atribuie "en" concret le con"ideră capabile de a forma "ingure predicatul deci verbe predicative. 7le "unt urmate de element predicativ "uplimentar nu de nume predicativ ca verbele copulative. Prin "en"ul lor ab"tract verbele copulative "unt intranzitive. 'erbe precum a reprezenta a constitui pe care unii lingvişti le includ %n categoria copulativelor "unt %n realitate tranzitive (urmate de complement direct)/ 1Părinţii reprezintă un model pentru copii.3 ⇔ 1"n model pentru copii îl reprezintă părinţii.3 (un model îl "unt complemente directe). Capacitatea de a "e combina cu o formă verbală %n"oţitoare (cu con#unctivul cu infinitivul cu participiul şi cu "upinul) o au şi alte verbe auxiliare morfologice ("emi() auxiliarele de mod şi de a"pect. 'erbele ("emi)auxiliare de modalitate exprimă nece"itatea po"ibilitatea voinţa dorinţa iminenţa unei acţiuni etc. 6n "tudiul con"acrat ace"tei probleme 'aleria :uţu -omalo * analizează comportamentul gramatical şi "emantic al verbelor din acea"tă cla"ă/ a fi a avea a vrea a putea a trebui a veni a părea. De exemplu a avea poate exprima nece"itatea/ 1Doar n#am a trăi c2t lumea.30 po"ibilitatea/ 1N#am a mă pl2nge de nimic.3 dorinţa voinţa/ 17u am a(ţi "pune ceva.30 permi"iunea/ 1N#are dec2t "ă pl2ngă.3 Celelalte verbe "emiauxiliare de mod pot apărea şi ele %n contexte diferite/ 1$ă "ă "e apropie.3 1%ra "ă cad.30 1&ot "ă cite"c.30 1Stă "ă plouă.30 1'rebuie lăudat.3 etc. C2nd verbul re"pectiv e"te la un mod per"onal au funcţia "intactică de predicat verbal "implu nu compu"/ 17u am cu ce "crie.3 (a avea are "en"ul 1a putea3 formează "ingur predicatul verbal şi e"te urmat de con"trucţie infinitivală relativă cu funcţie de complement direct dezvoltat) Cercetătorii care interpretează verbul a avea "emiauxiliar de modalitate nu "epară verbul de elementele care "e află după el. 6n ace"t caz con"trucţia 1am cu ce "crie3 e"te apreciată "intactic drept predicat verbal compu". 'erbele ("emi)auxiliare de a"pect au caracter momentan durativ "au terminativ %n funcţie de verbul la con#unctiv la infinitiv "au la "upin cu care "e combină. Sunt verbe de a"pect incoative/ a începe a porni a se repezi a sări0 durative "au continuative/ a continua a urma0 terminative/ a termina a înceta a isprăvi a găta etc. =i ele pot apărea %n contexte diferite %n"oţite de alte forme verbale/ 1A pornit "ă pl2ngă.3 1A prins a r2de.3 1Continuă a ninge.3

? .ceeaşi interpretare o au şi ele ca verbele de modalitate. Se con"tată că "tructurile din care fac parte ("emi)auxiliarele de mod şi de a"pect reprezintă 1complexe "emantice3 nea#un"e %n "tadiul gramaticalizării +0 %n cadrul lor verbele %n di"cuţie %şi pă"trează "au dob2nde"c "en"uri di"tincte de cele ale verbelor următoare. 7le nu "e confundă nici cu auxiliarele morfologice "au cu (altele din) cele "intactice fiind con"iderate mi#loace lexicale de tip "pecial negramaticalizate. b) După relaţia verbului cu "ubiectul exprimat prin "ub"tativ("au "ub"titut) %n cazul < verbele "unt/ • per"onale cele care au capacitatea de a realiza relaţia verb ( "ubiect. 7le admit un "ubiect per"onal cuno"c trei forme flexionare %n raport cu per"oana. !ac parte din acea"tă categorie cele mai multe verbe din limba rom2nă/ a lucra a merge a face a lua a vedea a uita a hotărî a citi a privi etc./ 1Citeşte lecţia.3 (per"oana a III(a "ingular) 1(ucrăm la un proiect.3 (per"oana I plural) 'erbele per"onale acceptă imper"onalizarea şi pa"ivizarea0 "unt "ingurele care participă la opoziţii de diateză/ 1Se pleacă devreme de la "erviciu.3 (verb imper"onal) 1Sunt chemat la "erviciu.3 (verb la diateza pa"ivă) 1)ace treabă.3 ( 1>ucrul este făcut bine.3 ( (diateză activă) 1Se face profe"or.3 (diateza reflexivă) • imper"onale cele care nu au capacitatea de a realiza relaţia verb ( "ubiect. <u admit un "ubiect 1per"onal3 şi cuno"c o "ingură formă flexionară %n raport cu per"oana. <umărul lor e"te redu" %n comparaţie cu cel al verbelor per"onale. Sunt imper"onale proprii ("au propriu(zi"e) verbele active şi reflexive imper"onale care "e referă la proce"e naturale şi care apar numai la per"oana a III(a "ingular/ a ploua a fulgera a ninge a amurgi a tuna a fulgera a trăsni a fulgui bura (active)* a se însera a se înnopta a se desprimăvăra a se lumina a se înnora (reflexive)+ 7le "unt intranzitive uniper"onale defective de număr şi de per"oană unele defective şi de timp "au de mod. (diateză pa"ivă)

A $nele dintre verbele imper"onale proprii 1"e per"onalizează3 c2nd "unt folo"ite cu "en" figurat0 %n ace"t caz prime"c un "ubiect gramatical (extern "au intern)/ 1.fară fulgeră %ntruna.3 (imper"onal) 15ă fulgeră c2nd mă vede.3 (per"onal) Sunt imper"onale improprii verbele care %n anumite condiţii şi(au pierdut caracterul per"onal. Pot "ă apară cu un "ubiect po"tverbal exprimat printr(un "ub"tantiv inanimat "au printr(o propoziţie "ubiectivă/ 1S#a întâmplat un accident.3 1S#a întâmplat "ă mă %nt2lne"c cu tine.3 'erbele imper"onale improprii apar fără pronume/ a căuta a reieşi a rezulta a decurge a urma a trebui a merita0 %n"oţite "au nu de pronume per"onale forme neaccentuate de dativ/ a#i veni a#i conveni a#i păsa a#i a!unge a#i rămâne a#i plăcea a#i arde0 %n"oţite "au nu de pronume per"onale forme neaccentuate de acuzativ/ a#l interesa a#l pasiona a#l durea a#l enerva a#l roade a#l necă!i a#l supăra. @oate "unt la diateza activă. Sunt %n"oţite de pronumele reflexiv morfem se deci "unt la diateza reflexivă verbe ca/ a se cuveni a se auzi a se întâmpla a se cădea a se spune a se vedea a se bănui a se discuta a se părea a se putea a se zice a se zvoni etc. 5orfemul se din componenţa lor nu "e poate %nlocui cu formele core"punzătoare ale pronumelor per"onale neaccentuate de acuzativ. S(au fixat exclu"iv ca verbe imper"onale a#i păsa (că) a se cuveni ("ă) a se întâmpla ("ă)/ 1Se cuvine "ă aflăm adevărul.3 1Nu#mi pasă că "e poartă a"tfel cu mine.3 $nele verbe reflexive imper"onale provenite de la cele per"onale pot avea %n anumite contexte un "en" pa"iv. 6n ace"t caz "e pot folo"i şi la per"oana a III(a plural şi pot intra %n relaţie cu un "ubiect gramatical exprimat prin "ub"tantiv/ 1:reşeala se vede imediat.3 (per"oana a III(a "ingular) 1:reşelile se văd imediat.3 (per"oana a III(a plural) c) După relaţia verbului cu obiectul direct exprimat prin "ub"tantiv ("au "ub"titut) %n cazul . prin verb la un mod neper"onal prin inter#ecţie ori printr(o propoziţie "ubordonată completivă directă verbele "unt/ • tranzitive cele care admit relaţia verb(obiect direct (complement direct "au completivă directă). 'erbul orientează proce"ul din"pre "ubiect "pre obiect. 6n ace"t fel "e realizează un tran"fer "emantic reciproc.

D 5area ma#oritate a verbelor tranzitive %n limba rom2nă pot primi un "ingur obiect direct/ a zice a spune a rosti a da a lua a face a afla a culege a scrie etc./ 1I#a spus adevărul.3 (complement direct) 1A aflat ce "(a %nt2mplat.3 (completivă directă) C2nd obiectul direct e"te exprimat verbul e"te tranzitiv relativ. C2nd nu apare obiectul direct l2ngă verb ci numai "e "ub%nţelege verbul e"te tranzitiv ab"olut/ 1@u citeşti corect poezia.3 (tranzitiv relativ) 17l citeşte bine.3 (tranzitiv ab"olut) 6n unele "ituaţii obiectul direct poate fi dublat. Sunt verbe dublu tranzitive cele care acceptă două complemente directe (unul pentru animat celălalt pentru inanimat)/ a întreba a informa a învăţa a anunţa a asculta a e amina a îndemna a obliga a ruga a sfătui a povăţui (pe cineva ceva)/ 1>(a anunţat "ă plece.3 16l informez că a c2ştigat.3 (complement direct) (completivă directă) 6n funcţie de particularităţile "tructurale ale limbii tranzitivitatea "e poate verifica. :abriela Pană( Dindelegan, identifică trei condiţii "au te"te "intactice ale tranzitivităţii/ a) con"trucţia cu un obiect direct realizabil printr(un clitic pronominal cu formă de acuzativ0 b) dublarea obiectului0 c) pa"ivizarea. Botăr2tor %n determinarea tranzitivităţii e"te te"tul (b). Sati"facerea numai a te"tului (a) e"te in"uficientă pentru %ncadrarea verbului iar ne"ati"facerea te"tului (c) c2nd (a) şi (b) "unt %ndeplinite nu determină pierderea caracterului tranzitiv. De exemplu/ a avea a durea deşi nu "ati"fac te"tul pa"ivizării "unt tranzitive deoarece accceptă te"tele (a) şi (b)/ 1Ca"a o are de la părinţi.3 1Pe 5aria o doare mă"eaua.3 .nalize ale verbelor %n funcţie de obiectul direct au "co" %n evidenţă rolul formativilor verbali %n "tabilirea diferitelor categorii de verbe. De exemplu/ a admonesta a calomnia a deporta prime"c obiect direct C uman0 a adăpa a asmuţi a potcovi prime"c obiect direct ( uman. :abriela Pană Dindelegan cercetează "tructura diferitelor verbe tranzitive şi le "ubcla"ifică şi %n funcţie de con#uncţia prin care e"te introdu"ă completiva directă. ? De exemplu/ a proba a verifica a întreba a încerca a controla admit pe dacă (nu pe că şi să)0 a accepta a admite a afirma a aştepta admit pe că să (nu pe dacă)0 a aprecia a calcula admit pe dacă să că0 a

E adeveri a afirma a afla a auzi a arăta admit pe că0 a aran!a a permite a plănui a prefera admit pe să. 6n tradiţia gramaticii europene verbele "unt tranzitive directe (cer obiect direct) şi indirecte (cer obiect indirect). =i %n limba rom2nă "(au făcut a"tfel de cla"ificări. Dumitru Irimia A deo"ebeşte %n r2ndul verbelor tranzitive directe/ verbe de "imţire/ a vedea a auzi a asculta a privi a mirosi a pipăi0 verbe factitive/ a culca a scula a trezi0 verbe ale vorbirii directe/ a spune a întreba a zice a răspunde. Din cla"a verbelor tranzitive indirecte fac parte verbele care exprimă reciprocitatea/ a conversa a coresponda a convieţui a fraterniza0 verbele a căror acţiune "e face %n favoarea "au %n defavoarea cuiva (a ceva)/ a impieta a contribui a aparţine a corespunde0 unele verbe "au expre"ii imper"onale/ a#i plăcea a#i conveni a#i fi dor. 'erbele cu dublă tranzitivitate au %n concepţia lui Dumitru Irimia o altă accepţie dec2t %n gramatica tradiţională/ pot primi un complement direct şi unul indirect/ a da a oferi a conferi a promite a făgădui a dărui. <umai verbele tranzitive pot realiza con"trucţii de tip activ şi de tip pa"iv/ 1>(am văzut pe Ion.3 1Ion este văzut de mine.3 Sunt fal"e tranzitive unele verbe de mişcare/ 1. alergat c2ţiva metri.3 1.u călătorit o bucată de drum %mpreună.3 Con"trucţiile po"tverbale "unt complemente circum"tanţiale de mod nu complemente directe. • intranzitive cele care nu admit relaţia cu un complement direct "au cu o completivă directă. -ealizează %n"ă relaţia cu un obiect indirect "au circum"tanţial şi cu un "ubiect/ 1,ă gândesc la ei.3 ( complement indirect) 1Am plecat %n oraş.3 (complement circum"tanţial de loc) 1Soarele a răsărit.3 ("ubiect) Sunt "ocotite intranzitive verbele de mişcare/ a veni a pleca a alerga a fugi a călători a ieşi a intra a zbura0 verbele imper"onale/ a ploua a ninge a fulgera0 a trebui a urma a#i plăcea a#i conveni a#l interesa a#l pasiona a se întâmpla a se zvoni0 verbele "ubiective/ a plânge a râde a dormi a se trezi0 a fi a e ista a trăi a muri0 verbele eventive/ a încărunţi a înmărmuri a se înroşi a îngălbeni0 verbele care exprimă rezultatul unei acţiuni/ a călători a opera a benchetui a îmboboci0 verbele copulative/ a fi a deveni a a!unge a rămâne a însemna a părea a se face a se preface a ieşi.

&F 6ntre verbele tranzitive şi verbele intranzitive nu exi"tă graniţe fixe %ntruc2t unele verbe intranzitive prin "c4imbarea "en"ului pot guverna un complement direct (extern "au intern)/ a trece a încăpea a cădea a alerga a adormi a ploua a ninge a rătăci a trăi a sări a plânge a zbura etc. 1A trecut pe la noi.3 (intranzitiv) 1A trecut examenul.3 (tranzitiv) (complement direct) (intranzitiv) 15ama a adormit copilul.3 (tranzitiv) (complement direct) 'erbele intranzitive nu pot realiza con"trucţii de tip pa"iv. 6n enunţuri precum 17l era plecat de aca"ă.3 "au 17le sunt venite %n vizită.3 nu exi"tă verbe la diateza pa"ivă ci con"trucţii perifra"tice cu valoare de mai mult ca perfect re"pectiv perfect compu". d) 6n funcţie de numărul de legături "intactice pe care verbul le "tabileşte cu "ub"tantivul ("au cu "ub"titutul "ău) verbele "unt/ • • • • avalente ("au zerovalente)/ a ploua a ninge a burniţa a fulgera a trăsni0 monovalente/ a patina a lătra a dormi a asuda0 bivalente/ a aparţine a ara a plăcea a displăcea a spera0 trivalente/ a da a întreba a oferi a trimite. a) După numărul per"oanelor la care "e con#ugă verbele "unt/ • uniper"onale cele care "e con#ugă şi fac referire numai la per"oana a III(a. <u au ca autor o per"oană şi %n general exprimă proce"e atribuite naturii plantelor şi animalelor/ apune răsare0 behăie cotcodăceşte grohăie latră miaună măcăie nechează ouă rage0 germinează încolţeşte înfrunzeşte înfloreşte0 acţiuni atribuite obiectelor/ se alterează (se) cocleşte derapează (se) mucezeşte (se) râncezeşte (se) rugineşte0 acţiuni atribuite oamenilor/ clămpăne clefăie duhneşte fonfăie miroase. Ca uniper"onale "unt folo"ite şi unele verbe cu conţinut ab"tract/ constă rezidă rezultă converg0 verbe imper"onale cu formă de "ingular/ fulgeră trebuie -îmi) vine (îmi) place (îmi) pasă se cuvine se întâmplă se crede. • pluriper"onale cele care "e con#ugă şi fac referire la toate cele trei per"oane. Cele mai multe verbe rom2neşti "unt pluriper"onale/ a avea a tăcea a vorbi a merge a trece a privi a coborî a sta. 1Copilul a adormit.3

*. După particularităţile de flexiune verbele "e cla"ifică %n mai multe categorii/

&& b) După caracterul paradigmei verbele "unt/ • integrale cele care au o paradigmă completă %n flexiune (au toate formele flexionare %n raport cu categoriile gramaticale core"punzătoare)/ a avea a fugi a veni a primi a dormi a munci a ţine a pune0 • defective cele care au o paradigmă incompletă %n flexiune (nu au toate formele flexionare %n raport cu categoriile gramaticale core"punzătoare). Sunt defective de per"oană (nu au per"oanele I şi a II(a) verbe ca/ a răsuna a erupe a rugini a râncezi ş.a. Sunt defective de timpurile compu"e folo"indu("e numai la prezent/ a discerne a defide a concede a divide a subdivide. Se folo"e"c numai la timpurile compu"e cu participiul/ a detraca a prefabrica a deceda a electrocuta a inculpa ş.a. <u au imperativ pentru că exprimă proce"e ce nu pot fi ordonate/ a putea a voi a vrea a plăcea a şti0 %n locul lor "e folo"eşte con#unctivul prezent cu valoare imperativă/ să poţi să vrei etc. Sunt defective cu caracter general verbele a (se) la a va a păsa. Primul a (se) la 1a "e "păla3 "e folo"eşte numai la prezent popular (lau lai lă lăm laţi lau)0 al doilea a va 1a merge3 de provenienţă latină (〈lat. vado (ere) "e folo"eşte popular şi familiar %n expre"ia mai va 1mai aşteaptă3 1mai trece vreme p2nă atunci30 ultimul a păsa (〈lat. passo #are 1a trece3) "e folo"eşte popular %n expre"ia pasă de 1%ncearcă "ă...3 1%ndrăzneşte "ă...3 6n limba rom2nă contemporană "e pă"trează verbul omonim a păsa %n con"trucţii cu pronume şi adverbe/ nu#mi pasă ce#ţi pasă. c) După caracterul radicalului %n flexiune verbele "unt/ • regulate cele care nu prezintă variaţii %n flexiune re"pectă regulile de flexiune. Sunt regulate ma#oritatea verbelor din limba rom2nă/ a lucra a cânta a porni a veni a face a rupe a hotărî a urî a şti0 • neregulate cele care prezintă variaţii %n flexiune neregularităţi ale paradigmei explicabile prin origine şi prin evoluţie. Sunt neregulate a fi a avea a vrea a bea a mânca a da a lua a sta a usca. Cel mai neregulat e"te verbul a fi care are forme "upletive %n radical/ sunt eram fusei am fost etc. d) După particularităţile formale de flexiune mai ale" după "ufixul infinitivului verbele "unt de/ • con#ugarea I cele care formează infinitivul cu "ufixul (a/ a cânta a schimba a ploua a căuta (lip"ite de "ufix şi de"inenţă de per"oana I "ingular la indicativ prezent)0 a desena a lucra a colabora a se baza ( cu "ufixul (ez şi fără de"inenţă la per"oana I "ingular a indicativului prezent). Sunt de con#ugarea I şi verbele care au "ufixul infinitival (a precedat de con"oană palatală ăGHş ăgHş/ a urechea a împerechea a supraveghea a veghea. De a"emenea verbele al căror "ufix

&) infinitival #a e"te precedat de ăiş cu care formează diftong/ a mângâia a tăia a împăia0 verbele al căror "ufix infinitival #a intră %n 4iat cu vocala ăiş din faţa "a/ a studia a iniţia a împrăştia. Con#ugarea I e"te cea mai productivă mai bogată şi mai "tabilă dintre toate con#ungările. 'erbele %mprumutate din limbile romanice "au derivatele pe care le dau "unt %n mare parte de con#ugarea I/ a declara a energiza a naviga a oficia etc. • con#ugarea a II(a cele care formează infinitvul cu "ufixul ( ea/ a avea a bea a cădea a putea a plăcea a tăcea ş.a. Pe l2ngă faptul că e"te cea mai "ăracă (include aproximativ )F de verbe moştenite) con#ugarea a II(a e"te neproductivă şi in"tabilă. Datorită analogiilor şi identităţilor cu formele con#ugării a III(a multe verbe terminate %n ( ea la infinitiv "e folo"e"c ca nişte verbe de con#ugarea a III(a/ a plăcea apare a dispărea con#ugarea a III(a. • con#ugarea a III(a cele care au "ufixul infinitival (e/ a face a merge a coace a trece a scrie a duce a pune a rupe a fierbe a arde. Con#ugarea a III(a e"te "ăracă neproductivă şi in"tabilă. Puţine %mprumuturi din limbile romanice au intrat %n limba rom2nă/ a discerne a induce a e clude a decide. !luctuaţiile de accent la unele verbe demon"trează tendinţa de trecere de la con#ugarea a III( a la con#ugarea a II(a nerecomandabilă neadmi"ă de limba literară/ băt.m băt.ţi făc.m făc.ţi pun.m pun.ţi după modelul cânt/m cânt0ţi ved.m ved.ţi fug1m fug1ţi %n loc de b0tem b0teţi f0cem f0ceţi p2nem p2neţi0 • con#ugarea a I'(a cele care au "ufixul infinitival #i "au (î/ a munci a iubi a veni a fugi a privi0 a hotărî a tăbărî a urî a coborî a doborî a omorî ş+a+ Con#ugarea a I'(a e"te foarte bogată şi productivă prin fondul latin moştenit prin %mprumuturile mai vec4i (din "lavă/ a hrăni a citi a iubi0 din mag4iară/ a bănui a cheltui0 din neogreacă/ a se sclifosi a se sinchisi) prin creaţiile pe teren rom2ne"c/ a boli a îmblăni a îmbrobodi a îngri!i a (se) îmbogăţi a (se) înroşi etc. e) După omonimiile generale şi "pecifice afixale şi de"inenţiale verbele cuno"c mai multe tipuri paradigmatice. 'aleria :uţu -omaloD "tabileşte opt tipuri cărora le core"pund zece cla"e flexionare "au con#ugări "tructurale. Sunt de/ • • con#ugarea I verbele care au "ufixul infinitival (a dar nu au "ufixul (ez la indicativ prezent/ a ara a ploua a continua a preceda a apropia a aştepta0 con#ugarea a II(a verbele care au "ufixul infinitival (a şi "ufixul (ez la indicativ prezent/ a lucra a crea a desena a apela dar şi a veghea a supraveghea a urechea0 a dispare a zăcea a place a apărea a a zace etc. .şa(zi"ele forme de con#ugarea a III(a nu

"unt %ncă admi"e de normele limbii literare dar ele demon"trează trecerea de la con#ugarea a II(a la

&* • • con#ugarea a III(a verbele care au "ufixul infinitival ( î dar nu au "ufixul #ăsc la indicativ prezent/ a doborî a coborî a omorî a tăbărî a vârî a pogorî0 con#ugarea a I'(a verbele care au "ufixul infinitival #i nu au "ufixul #esc la indicativ prezent iar de"inenţa de la per"oana a III(a "ingular e"te identică cu cea de la per"oana a III(a plural/ a sui a acoperi a descoperi a gâtui a spri!ini a sâcâi a atribui a mormăi a mârâi0 • con#ugarea a '(a verbele care au "ufixul infinitival #i nu au "ufixul (esc la indicativ prezent iar de"inenţa de la per"oana I "ingular e"te identică cu cea de la per"oana a III(a plural/ a fi a sări a fugi a veni a muri a şti0 • • • • • con#ugarea a 'I(a verbele care au "ufixul infinitival (i "au (î şi "ufixul de indicativ prezent Iesc "au #ăsc/ a citi a munci a iubi a croi a isprăvi0 a hotărî a urî a izvorî a ocărî a amărî0 con#ugarea a 'II(a verbele care au "ufixul infinitival (ea/ a părea a apărea a dispărea a avea a tăcea a plăcea a displăcea a putea a vedea0 con#ugarea a 'III(a verbele care au "ufixul infinitival (e iar cele de la participiu (u şi (t/ a face a trece a cere a cerne a crede a începe a umple0 con#ugarea a IJ(a verbele care au "ufixul infinitival ( e iar cele participiale #φ şi (s/ a scrie a prinde a curge a merge a spune a pune a alege0 con#ugarea a J(a verbele care au "ufixul infinitival (e iar cele participiale #φ şi (t/ a rupe a coace a suge a frige a frânge a sparge a fierbe. Se ob"ervă că %n cla"ificarea verbelor %n cele zece cla"e "au con#ugări "e ţine "eama de "ufixele modale de infinitiv de indicativ prezent şi de participiu de a"emenea de de"inenţele de per"oană. >a con#ugarea a 'I(a :.>- di"tinge două cla"e de verbe/ cele de con#ugarea a 'I(a cu "ufixul infinitival %n II şi de con#ugarea a 'II(a cu "ufixul infinitival %n I%. 6n con"ecinţă verbele au && con#ugări.E +. Din punct de vedere "emantic verbele "unt/ • • • • • • de mişcare/ a merge a veni a sosi a pleca a ieşi a intra a alerga a străbate a porni a fugi a zbura a înota0 de declaraţie/ a afirma a declara a întreba a zice a spune a vorbi a răspunde a şopti a mormăi0 exi"tenţiale (de exi"tenţă şi de "tare)/ a fi a e ista a fiinţa a se afla a se găsi a figura a sta a şedea a dăinui0 de atribuire/ a da a oferi a atribui a conferi0 de privare/ a lua a împrumuta a fura0 afective şi de voinţă/ a voi a dori a iubi a simţi a se teme a plăcea a displăcea0

&+ • • • • • • • • • • • • de "imţire/ a vedea a auzi a mirosi a pipăi a simţi0 de po"e"ie/ a avea a aparţine a deţine a stăpâni a poseda0 de a"emănare "au deo"ebire/ a se asemăna a coincide a se deosebi0 in"trumentale/ a cosi a biciui a forfeca a secera a grebla a se pieptăna0 de aplicaţie/ a arginta a auri a lăcui a zinca a placa0 onomatopeice/ a behăi a fâşâi a dudui a păcăni a pocni a bubui0 meteorologice/ a ploua a tuna a fulgera a burniţa a fulgui a ninge0 modale/ a putea a trebui a avea.

,. După felul de"făşurării acţiunii verbele "unt/ durative/ a dura a trăi a veghea a răbda0 momentane/ a adormi a aţipi a apărea a tresări a muri0 eventive/ a încremeni a îngălbeni a înlemni a se înverzi a se ofili a se însenina a slăbi0 factitive ("au cauzative)/ a însănătoşi a opera a coafa a tunde a fierbe a aprinde a cuminţi. ?. Din punct de vedere formal ("au după "tructură) verbele "unt/ • • "imple alcătuite dintr(un "ingur termen/ a da a şti a lua a mări a desfiinţa a vedea a face0 compu"e alcătuite din două "au mai multe cuvinte/ a binecuvânta a binemerita a binevoi a bineveni a preamări a preaslăvi (formate din cuvinte %ntregi)0 a cronometra a fotografia a electromecaniza a motomecaniza (din elemente de compunere "au combinaţii de elemente de compunere şi cuvinte %ntregi).

). Cate *rii"e ra+atica"e a"e 'er(,",i 'erbul "e deo"ebeşte de toate celelalte părţi de vorbire printr(o flexiune foarte bogată exprimată prin categorii gramaticale "pecifice (diateza modul timpul) şi ne"pecifice (numărul şi per"oana). Diateza categorie gramaticală care a con"tituit mult timp obiect de di"cuţie pentru cercetători priveşte felul %n care verbul %şi orientează acţiunea %n raport cu intenţiile "ubiectului vorbitor şi cu obiectul mai exact raportul "intactic dintre "ubiectul gramatical proce" şi obiectul ace"tuia. >imba rom2nă cunoaşte trei diateze &F/ activă pa"ivă şi reflexivă deo"ebite %ntre ele "emantic şi formal. Definire lor "e face %n raport cu conţinutul şi cu elementele formale care a#ută la exprimarea lor. >a diateza activă "ubiectul gramatical face acţiunea "uferită de obiect0 la diateza

&, pa"ivă "ubiectul gramatical "uferă acţiunea făcută de obiect0 la diateza reflexivă "ubiectul gramatical face şi "uferă acţiunea. Din punct de vedere formal diateza activă e"te lip"ită de elemente formale "pecifice0 diateza pa"ivă "e con"truieşte cu a#utorul auxiliarului a fi0 diateza reflexivă are obligatoriu %n componenţa ei un pronume reflexiv neaccentuat %n dativ "au %n acuzativ. 6n general şi %n mod abuziv au fo"t "ubordonate diatezei active toate verbele nemarcate formal şi celei reflexive toate verbele marcate reflexiv indiferent de participarea "au neparticiparea ace"tora la opoziţiile de diateză. Pe l2ngă ace"te ob"ervaţii cercetările moderne au evidenţiat şi alte caracteri"tici %n cadrul fiecăreia dintre ele. Diateza activă e"te aceea la care "ubiectul (agentul) realizează "au enunţă proce"ul "uferit de obiect de pacient (altul dec2t "ubiectul gramatical). !ormal nu prezintă nici un fel de morfem ca element di"tinctiv faţă de celelalte diateze/ 1'oi aţi plecat la munte.3 16l ascult zilnic.3 Sunt la diateza activă diferite feluri de verbe/ tranzitive şi intranzitive per"onale şi imper"onale. Diateza pa"ivă e"te aceea la care "ubiectul gramatical (pacientul) "uferă proce"ul realizat de obiect de agent (altul dec2t "ubiectul gramatical). !ormal auxiliarul morfologic a fi funcţionează ca morfem analitic neaglutinat pe l2ngă participiul verbului de con#ugat. 7l e"te element di"tinct faţă de celelalte diateze/ 17l este a!utat de prieteni.3 1<oi suntem chemaţi de părinţi.3 <umai verbele tranzitive pot avea diateză pa"ivă/ a vedea a auzi a simţi a face a lua a oferi a da a pune a scoate a cunoaşte etc. !ac excepţie din acea"tă categorie verbe ca a avea a durea a putea a ustura ş.a. care nu au diateză pa"ivă. Din cauza conţinutului lor lexical unele verbe tranzitive trecute la diateza pa"ivă nu au dec2t forme de per"oana a III(a şi anumite "ubiecte/ a ara a secera a treiera a conspecta a rezuma a închiria a fabrica a electrifica a amplasa etc./ 1Păm2ntul este arat la timp.3 15arfa este depozitată %n magazie.3 C2nd auxiliarul morfologic a fi din "tructura diatezei pa"ive e"te la un mod per"onal %ntreaga con"trucţie are funcţia "intactică de predicat verbal. !ormal %ntre predicatul verbal al unui verb la diateza pa"ivă şi predicatul nominal care are %n componenţă ca nume predicativ un ad#ectiv participial nu exi"tă deo"ebire/ 17levul este chemat de profe"or.3 (predicat verbal verb la diateza pa"ivă) 1!erea"tra este deschisă.3

&? (predicat nominal) 6n trecerea verbelor de la diateza activă la diateza pa"ivă complementul direct al verbului tranzitiv "e tran"formă %n "ubiect gramatical iar "ubiectul re"pectiv %n complement de agent/ 17u am văzut o maşină.3 1K maşină a fo"t văzută de mine.3 Diateza reflexivă ("au pronominală) "e prezintă "ub forma verbului %n"oţit de pronume reflexiv neaccentuat %n dativ "au acuzativ. Cu "au fără funcţie "intactică pronumele formează o unitate cu verbul şi determină diferitele "en"uri "au valori && ale "tructurii reflexive/ a) reflexivul obiectiv/ pre"upune identitatea %n planul conţinutului dintre "ubiectul gramatical şi obiectul proce"ului exterior obiect reprezentat prin pronume reflexiv %n dativ "au %n acuzativ cu funcţie de complement indirect "au de complement direct/ 17a se îmbracă elegant.3 17i se spală zilnic.3 13şi pune %ntrebări prea multe.3 13şi dă o palmă.3 Pronumele se e"te complement direct iar îşi e"te complement indirect. b) reflexivul reciproc/ pre"upune identitatea %n planul conţinutului dintre "ubiectul gramatical autor al unui proce" exterior conceput ca o pluralitate şi obiectul ace"tui proce" obiect reprezentat prin pronume reflexiv %n dativ "au %n acuzativ cu funcţie de complement indirect/ 1C2nd se întâlnesc se privesc cu amabilitate.3 13şi strâng m2na şi îşi spun 1la revedere3. Pronumele se e"te complement direct iar îşi e"te complement indirect. c) reflexivul participativ/ pre"upune identitatea %n planul conţinutului dintre "ubiectul gramatical autor intere"at al unui proce" exterior şi obiectul ace"tui proce" obiect reprezentat prin pronume reflexiv %n dativ cu funcţie de complement indirect/ 13şi construieşte o ca"ă.3 14i#a procurat c2teva u"ten"ile.3 Sunt folo"ite exclu"iv ca reflexive participative c2teva verbe/ a#şi aroga (dreptul) a#şi asuma (răspunderea) a#şi disputa (întâietatea) a#şi însuşi (bunurile) ş.a. d) reflexivul po"e"iv/ pre"upune non(identitatea %n planul conţinutului dintre "ubiectul gramatical autor al unui proce" exterior şi po"e"or al unui obiect şi obiectul ace"tui proce" altul dec2t pronumele reflexiv. Pronumele reflexiv %n dativ are funcţie de atribut pronominal/ 14i#a uitat oc4elarii pe birou.3 13şi a!ută zilnic colegii.3 e) reflexivul pa"iv/ pre"upune non(identitatea %n planul conţinutului dintre "ubiectul gramatical conceput ca non(autor al unui proce" şi obiectul ace"tui proce" exterior conceput ca

&A autor real al proce"ului altul dec2t pronumele reflexiv. Pronumele reflexiv %n acuzativ e"te morfem fără funcţie "intactică/ 1Se construiesc tot mai puţine blocuri.3 1@ema se propune pentru dezbatere.3 f) reflexivul dinamic/ pre"upune non(identitatea %n planul conţinutului dintre "ubiectul gramatical conceput ca autor care participă inten" la realizarea proce"ului interior "au exterior şi obiectul ace"tui proce" altul dec2t pronumele reflexiv. 6n cazul dativ "au acuzativ pronumele reflexiv e"te morfem fără funcţie "intactică/ 13şi aminteşte de noi.3 17l se gândeşte la tine.3 Ideea de 1dinamic3 de 1participare inten"ă3 apare şi la unele verbe active/ a gândi a ruga a reflecta a medita. 7xi"tă o categorie de verbe aproximativ ?F care nu "e %ntrebuinţează dec2t cu pronume reflexiv&)/ a#şi imagina a#şi închipui a se abţine a se bizui a se complăcea a se căi a se codi a se delăsa a se făli a se ivi a se încumeta a se mândri a se năpusti a se pocăi a se sfii a se sinucide a se strădui a se teme a se ofili a se ruşina a se ramoli ş.a. .ltă categorie de verbe reflexive "e diferenţiază ca "en" de perec4ile nereflexive prin pronumele reflexiv/ a se afla ( a afla a se duce ( a duce a se îndura ( a îndura a se uita ( a uita a se arăta ( a arăta a se lumina ( a lumina a se pricepe ( a pricepe ş.a. !uncţionează %ntotdeauna ca nereflexive verbe precum/ a trebui a fi a e ista a ploua a durea a păsa. g) reflexivul eventiv/ pre"upune un "ubiect gramatical lip"it de obiect de obicei autor aparent al unui proce" interior (fizic p"i4ic "au c4imic) care "e naşte şi "e con"umă %n interiorul ace"tuia modific2ndu(i calitativ "tarea. Pronumele reflexiv %n acuzativ e"te morfem fără funcţie "intactică/ 1C2nd %i vede se înveseleşte.3 1Prin" cu minciuna "#a înroşit.3 $nele verbe reflexive eventive "e referă la proce"e umane/ a se bucura a se cuminţi a se îmbogăţi a se însănătoşi a se întrista a se înveseli etc. 7le au a"pect pluriper"onal. .ltele "e referă la proce"e fizice şi c4imice/ a se altera a se cocli a se dezgheţa a se îngălbeni a se îngroşa a se învechi a se limpezi a se râncezi a se rugini a se strica a se veşte!i a se tulbura+ Cele mai multe dintre ace"tea au a"pect uniper"onal dar "e pot folo"i şi ca pluriper"onale verbe precum a se îngălbeni a se înverzi a se limpezi a se tulbura. Ideea de 1eventiv3 e"te exprimată şi de unele reflexive imper"onale care "e referă la proce"e naturale/ a se deprimăvăra a se lumina a se însera a se înnopta "au c4iar de unele verbe active/ a îmbătrâni a întineri a înflori a înfrunzi a îngălbeni a înverzi.

&D Se utilizează numai ca reflexive eventive/ a se declasa a se învechi a se scleroza a se veşte!i a se posomorî ş.a. .lte verbe din categoria reflexivelor eventive au şi perec4i verbe active/ a se bucura ( a bucura a se limpezi ( a limpezi a se întrista ( a întrista a se îngălbeni ( a îngălbeni. 4) reflexivul imper"onal/ pre"upune inexi"tenţa unui "ubiect gramatical şi a unui obiect. Pronumele reflexiv %n acuzativ e"te morfem fără funcţie "intactică/ 1Se întunecă mai devreme.3 16n ace"t re"taurant se mănâncă bine.3 $nele reflexive imper"onale "e referă la proce"e naturale av2nd şi un "en" eventiv/ a se lumina a se înnora a se însera a se desprimăvăra etc. .ltele "e referă la proce"e umane/ a se zice a se spune a se călători a se mânca a se crede (folo"ite de regulă la indicativ prezent). i) reflexivul factitiv/ pre"upune ră"fr2ngerea acţiunii a"upra "ubiectului gramatical %n calitate de pacient al acţiunii pe care a provocat(o/ 152ine se internează %n "pital.3 17l se numeşte Ion.3 'erbele se internează se numeşte pot fi a"imilate reflexivelor pa"ive/ se internează ⇔ 1e"te internat (de către medic)3 se numeşte ⇔ 1e"te numit (de cei din #ur)3. >a fel "e comportă şi alte verbe/ a se îmbarca a se chema a se opera. Pot fi a"imilate şi verbelor reflexive obiective %n cazul %n care autorul acţiunii coincide cu "ubiectul gramatical. Contextul %n"ă e"te cel care conferă "tatutul de reflexiv/ 1.m fo"t la frizerie să mă tund.3 (reflexiv factitiv) 1După ce fac un duş mă tund.3 (reflexiv obiectiv) .lte verbe au un vădit "en" po"e"iv/ 13mi scot mă"eaua.3 ⇔ 1Scot mă"eaua mea.3 dar dacă e"te pla"at %ntr(un context precum/ 1.m fo"t la "tomatologie să#mi scot mă"eaua.3 "en"ul factitiv e"te clar. Pronumele reflexiv alcătuieşte cu verbul o unitate "emantică şi gramaticală indiferent de "en"ul "ău. M*&," e"te categoria gramaticală prin care "e indică felul cum con"ideră vorbitorul acţiunea "tarea "au exi"tenţa/ reală po"ibilă probabilă dorită poruncită pre"upu"ă etc. 6n funcţie de particularităţile flexionare mai exact după număr şi per"oană modurile "unt per"onale şi neper"onale. 5odurile per"onale au marcate per"oana şi numărul. 7le "unt/ indicativul con#unctivul condiţional(optativul imperativul şi prezumtivul. Dintre ele nu prezintă categorii de per"oană şi număr con#unctivul perfect şi prezumtivul care "e con"truieşte cu con#unctivul.

&E 5odurile neper"onale nu au categorii de per"oană şi de număr. 7le "unt infinitivul gerunziul participiul şi "upinul. 6n funcţie de capacitatea de a %ndeplini funcţia de predicat modurile "unt predicative şi nepredicative. 5odurile predicative apar independent %n comunicare formează "ingure predicatul. 7le "unt/ indicativul con#unctivul condiţional(optativul imperativul şi prezumtivul. Cele nepredicative nu pot apărea independent %n comunicare form2nd "ingure predicatul. Prezenţa lor e"te condiţionată de prezenţa modurilor predicative. Sunt nepredicative/ infinitivul gerunziul participiul şi "upinul. 6n general cele două cla"ificări "e "uprapun %n "en"ul că modurile per"onale "unt şi predicative iar cele neper"onale "unt şi nepredicative. 5ioara .vram "ubliniază că 1noţiunile de mod predicativ şi nepredicativ nu trebuie confundate cu acelea de verb predicativ şi nepredicativ3 #u"tific2nd că un verb predicativ poate fi predicat numai c2nd 1e"te la un mod predicativ iar modurile predicative au funcţie de predicat numai dacă "unt ale unui verb predicativ %n timp ce modurile predicative ale verbelor nepredicative intră %n componenţa predicatului nominal (cu un nume predicativ "e pot con"trui şi modurile nepredicative ale ace"tor verbe).3&* 5ndicativul exprimă o acţiune reală "ub forma mai multor timpuri/ prezent trecut (cu patru a"pecte/ imperfect perfectul "implu perfectul compu" mai mult ca perfectul) viitorul (viitorul propriu(zi" şi viitorul anterior). 7"te un mod independent apare frecvent %n propoziţii independente "au principale regente fiind "pecific propoziţiilor enunţiative. 1Lilnic ea merge la gimna"tică.3 (prezent) 1Am învăţat c2te ceva de la ei.3 (perfectul compu") 1Nu ştia nimic de"pre voi.3 (imperfect) 16 cunoscusem acum doi ani.3 (mai mult ca perfect) 15aria sosi acum două ore.3 (perfectul "implu) 1Vei fi aflat adevărul c2nd vei veni la noi.3 (viitor anterior) (viitor) Con!unctivul exprimă o po"ibilitate realizabilă la timpul prezent şi o po"ibilitate reală la timpul perfect. Se caracterizează prin morfemul "egmental să con#uncţie care e"te şi marcă modală şi element "ubodonator/ 1=tiu să patinez.3 (prezent) 17ra bine să fi muncit mai mult.3

)F (perfect) Con#unctivul poate avea mai multe nuanţe "emantice0 el poate exprima condiţia/ 1Să fi ştiut %mi luam mă"uri.30 %ndemnul/ 1Să te duci acolo;30 prezumţia/ 1Să tot fie doi ani de atunci.30 %ndoiala/ 1.şa să fi fostM3 etc. $neori morfemul să nu mai apare exprimat verbul av2nd un "en" de imperativ de optativ/ 1!acă ce(o vrea;3 1@răia"că -om2nia; 3 Condiţional#optativul exprimă o po"ibilitatate reală şi realizabilă. .re două forme temporale/ prezent şi perfect. Ca morfeme "pecifice ( formele aş ai ar am aţi ar de la auxiliarele morfologice a avea şi a vrea. 1Aş face o plimbare.3 (prezent) 1Aş fi dorit o cafea.3 (perfect) Condiţional(optativul poate exprima o dorinţă/ 1De(ar a!unge la timp;30 o po"ibilitate/ 1Cine ar fi crezut una ca a"ta;30 o condiţie/ 1De(aş fi mai t2năr aş munci c2t zece;3 etc. 5mperativul exprimă un ordin un %ndemn o rugăminte apare numai %n propoziţii principale %n adre"area directă care implică dialogul %ntre o per"oană (care ordonă %ndeamnă) şi alta (altele care execută). .re o formă unică numai la per"oana a II(a "ingular şi plural/ 1Vino mai repede;3 1Alergaţi mai mult;3 .cţiunea verbului e"te ca şi reală. De aceea popular şi familiar imperativul poate alterna cu alte moduri/ 1. %nceput "(o bată şi dă#i şi dă#i;3 Cu valoare de imperativ pot apărea şi alte forme verbale/ con#unctivul/ 1 Să pleci imediat;30 indicativul/ 1&leci imediat;30 infinitivul/ 1A nu se fuma;30 "upinul/ 1$e învăţat poezia;3 <u toate verbele au imperativ. De exemplu/ a trebui a vrea a şti a putea a ploua a ninge a se întâmpla a se cuveni ş.a. &rezumtivul exprimă o acţiune po"ibilă prezentată de vorbitor ca pre"upu"ă bănuită. .re două timpuri/ prezent con"truit cu gerunziul şi perfect con"truit cu participiul. .ce"te moduri prime"c morfeme de viitor de con#unctiv şi de condiţional(optativ ale auxiliarului morfologic a fi/ 1Voi fi ştiind probabil ce e"te dreptatea.3 (prezent) 1Să fi ştiind de atunci;3 (prezent) 1Ar fi putând "crie.3 (prezent) 1Voi fi fost chemat probabil.3

)& (perfect) 1Poate să fi fost întrebat şi el.3 (perfect) 1,#aş fi bucurat pe"emne prea mult.3 (perfect) 5nfinitivul exprimă proce"ul %n mod general ab"tract fiind "ocotit o formă nominală a verbului. Cunoaşte două forme/ infinitivul lung care e"te de fapt un "ub"tantiv ("e comportă "emantic şi gramatical ca un "ub"tantiv) şi infinitivul "curt care e"te folo"it %n două "ituaţii/ c2nd intră ca element de bază fără morfemul a ("pecific lui) %n "tructura unor timpuri şi moduri compu"e0 c2nd e"te independent de con#ugare pă"trează capacitatea de a guverna un "ub"tantiv cu diferite funcţii "intactice "au o "ubordonată. .re două timpuri/ prezent şi perfect. 13nchinare#aş şi n(am cui;3 (infinitiv lung) 1'oi învăţa mai mult de acum %nainte.3 (dependent de con#ugare intră %n "tructura viitorului) 17 bine a face antrenament zilnic.3 (independent formă de prezent) 1Cin"tea de a fi primit medalia %l obliga "ă muncea"că mai mult.3 (independent formă de perfect) Infinitivul "e poate con"trui şi cu alte prepoziţii/ de fără în pentru prin spre până "au cu locuţiunile prepoziţionale înainte de în loc de. .ce"te elemente apropie infinitivul de "ub"tantiv. 6n ciuda ace"tei a"emănări formale infinitivul nu are categorii gramaticale de gen număr şi caz precum "ub"tantivul. Infinitivul intră %n "tructura con"trucţiilor infinitivale relative c2nd e lip"it de morfeml a şi e"te legat de verbul regent prin pronume "au adverb relativ/ 1<(are ce face.30 1.re unde dormi.3 Sintactic ace"te con"trucţii pot fi "ubiecte complemente directe %n funcţie de "en"ul verbului a avea/ 1<(are cine veni la voi.3 (con"trucţie infinitivală relativă "ubiect) 1.re ce mânca.3 (con"trucţie infinitivală relativă complement direct) De a"emenea infinitivul poate primi diferite determinări. De exemplu c2nd primeşte un nume predicativ formează cu ace"ta o con"trucţie infinitivală nominală/ 1A fi om e lucru mare.3 (con"trucţie infinitivală nominală "ubiect) 'erbele la infinitiv pot %ndeplini diferite funcţii "intactice0 pot fi urmate de părţi de vorbire care au o anumită funcţie "intactică.

)) 7erunziul exprimă proce"ul %n de"făşurare "au %nc4eiat "ub forma unei caracteri"tici circum"tanţiale. Se con"truieşte cu a#utorul morfemelor (ând (ind ("ufixe gerunziale). !uncţionează ca element formativ %n "tructura prezumtivului prezent şi a formelor perifra"tice de imperfect şi de mai mult ca perfect/ voi fi mergând să fi mergând ar fi mergând0 independent de con#ugare c2nd %şi pă"trează capacitatea de a guverna un "ub"tantiv %n diferite cazuri. Se poate raporta la o per"oană la un "ubiect cu a#utorul unui pronume reflexiv/ ştiindu#ne aflându#se0 poate intra %n relaţie cu un "ubiect/ 1Auzind el acea"ta a plecat.3 6ndeplineşte diferite funcţii "intactice. Poate avea numeroa"e determinări. 6mpreună cu un nume predicativ poate forma o con"trucţie gerunzială nominală 1)iind bătrân a murit.3 (con"trucţie gerunzială nominală complement circum"tanţial de cauză) &articipiul exprimă proce"ul "uferit de un obiect proce" conceput ca o %n"uşire "tatică a obiectului. .re caracteri"tice morfemele (t (s. 5orfemul (t poate fi precedat de (u. Prin natura "a participiul "e apropie de verb şi de ad#ectiv. 6n ceea ce priveşte particularităţile comune cu verbul participiul are acelaşi radical cu verbul prezintă "ufixe modale poate face referire la timp/ 1Kmul cade rănit.3 1Kmul a căzut rănit.30 poate avea "en"uri active/ înfrunzit răcit turbat "au "en"uri pa"ive/ cerut făcut propus0 la nivel "intactic poate intra %n relaţie cu diferite elemente/ 1A!utat de fraţi a reuşit.3 ( cu complementul de agent a cărui regent e"te0 17"te un t2năr dedicat muncii.3 ( cu complementul indirect etc. Particularităţile comune ale participiului cu ad#ectivul "e manife"tă %n primul r2nd la nivel "emantic. Participiul are un "en" apropiat de cel al ad#ectivului0 mai mult poate deveni ad#ectiv/ avut devotat indignat mâhnit necă!it pasionat priceput. =i la nivel flexionar participiul po"edă patru forme flexionare deo"ebite după gen număr şi caz ca ad#ectivul. De exemplu plecat ( plecată plecaţi ( plecate "au c4iar cu grad de comparaţie/ mai apreciat ( mai apreciată foarte apreciaţi ( foarte apreciate. Sintactic ca determinant al "ub"tantivului (cu care "e acordă %n gen număr şi caz) poate %ndeplini aceleaşi funcţii "intactice ca ad#ectivul. De exemplu/ 1Din mâhnit a devenit ve"el.3 (complement indirect)0 1<u mai poate de supărată.3 (complement circum"tanţial de cauză) etc. Din punct de vedere lexical unele participii negative "(au format cu prefixul ne( precum unele ad#ective/ neacoperit ( neacoperită nesoluţionat ( nesoluţionată. Participiul e"te folo"it at2t independent de con#ugare ca o unitate "intactică de "ine "tătătoare c2t şi dependent de con#ugare ca element formativ %n "tructura timpurilor compu"e de la diatezele activă şi reflexivă "au %n "tructura diatezei pa"ive. <u toate verbele au participiu. Sunt defective de ace"t mod/ a concede a desfide a divide a rage ş.a. Supinul exprimă ca şi infinitivul un proce" ab"tract. Ca expre"ie apare "ub forma participiului invariabil %n"oţit de prepoziţiile de la "au pentru/ de citit la spălat pentru cusut de scris etc.

)* Supinul nu admite flexiune după gen număr şi caz "e folo"eşte exclu"iv independent de con#ugare mai ale" după a fi a avea a termina/ 1.m de scris.3 1. terminat de corectat.3 'erbele la "upin pot %ndeplini diferite funcţii "intactice şi pot avea numeroa"e determinări. 6n concluzie modurile per"onale exprimă explicit categoriile de per"oană şi număr0 "unt folo"ite at2t dependent c2t şi independent de con#ugare. 5odurile neper"onale nu exprimă categoriile gramaticale de per"oană şi de număr0 "unt folo"ite numai dependent ca moduri "ubordonate modurilor per"onale etc. Ti+-," e"te categoria gramaticală care exprimă relaţia dintre realizarea acţiunii şi momentul vorbirii prin forme care intră %n opoziţii/ prezent 9 trecut0 prezent 9 viitor0 trecut 9 viitor. 6n gramatica tradiţională prezentul trecutul şi viitorul "unt "ocotite timpuri de bază. -aportat la momentul vorbirii prezentul exprimă concomitenţa dintre momentul de"făşurării acţiunii şi momentul vorbirii trecutul exprimă a acţiune anterioară momentului vorbirii iar viitorul o acţiune po"terioară faţă de momentul vorbirii. .ce"t raport temporal poate fi direct "au mi#locit. 6n urma unui raport direct nemediat rezultă timpuri ab"olute (prezent perfect "implu perfect compu" viitor) iar %n urma unui raport mediat rezultă timpuri relative (imperfect mai mult ca perfect viitor anterior infinitiv perfect). Din punct de vedere formal "e deo"ebe"c timpuri simple şi compuse. Cele "imple "unt formate cu a#utorul "ufixelor flexionare şi al de"inenţelor/ prezentul imperfectul perfectul "implu mai mult ca perfectul indicativului0 prezentul con#unctivului şi al infinitivului. Cele compu"e "e realizează cu a#utorul formelor "pecializate ale auxiliarelor morfologice/ perfectul compu" viitorul şi viitorul anterior al indicativului0 perfectul con#unctivului şi al infinitivului0 prezentul şi perfectul condiţional(optativului0 prezentul şi perfectul prezumtivului. >a diateza pa"ivă toate timpurile "unt compu"e. &rezentul "e %nt2lneşte la ma#oritatea modurilor per"onale/ indicativ con#unctiv condiţional( optativ şi prezumtiv. Dintre modurile neper"onale numai infinitivul prezintă opoziţia temporală trecut 9 prezent. 1Citesc o carte.3 (indicativ prezent) 1Aş dori să citesc un roman.3 (condiţional ( optativ prezent) (con#unctiv prezent) 1Aş fi citind probabil cartea.3 (prezumtiv prezent) 17 bine a citi.3 (infinitiv prezent)

)+ Din punctul de vedere al "emnificaţiei temporale prezentul poate avea mai multe valori. Se diferenţiază a"tfel/ prezentul iterativ (cu acţiunea repetată la anumite intervale)/ 1Dimineaţa mă scol la ora şa"e.30 prezentul cu valoare de viitor/ 152ine plecăm la munte.30 prezentul cu valoare de imperativ/ 16ţi aduni imediat lucrurile;30 prezentul gnomic (care exprimă adevăruri univer"ale permanent valabile)/ 1Sub"tanţele sunt "olide lic4ide şi gazoa"e.30 prezentul i"toric (narativ "au dramatic)/ 1Naiazid privind la d2n"ul %l întreabă cu di"preţ.3 Viitorul include două valori/ viitorul I "au viitorul propriu(zi" şi viitorul al II(lea "au viitorul anterior. Diferenţa dintre cele două valori con"tă %n faptul că viitorul I e"te indiferent faţă de a"pectul acţiunii pe c2nd viitorul al II(lea exprimă un proce" momentan (de"ăv2rşit) raportat la un alt proce" viitor. 6n "tructura viitorului intră auxiliarul morfologic a vrea "ub formele voi vei va vom veţi vor şi verbul re"pectiv la forma de infinitiv iar %n "tructura viitorului anterior pe l2ngă auxiliarul morfologic a vrea şi auxiliarul fi urmat de participiul verbului de con#ugat/ 1C2nd vei veni la mine eu voi fi plecat.3 (indicativ viitor) (indicativ viitor anterior) Deşi "e exprimă numai %n cadrul indicativului valoarea de viitor poate fi %nt2lnită şi la alte moduri/ con#unctiv prezent condiţional(optativ prezumtiv "au infinitiv prezent. 'recutul include patru valori/ imperfectul perfectul compu" perfectul "implu şi mai mult ca perfectul. Pentru primele trei valori raportarea la momentul vorbirii "e face direct iar pentru cea de(a patra "e face prin referire la momentul altui proce" trecut. Dacă imperfectul exprimă un proce" durativ ne%nc4eiat celelalte forme exprimă proce"e %nc4eiate. 5mperfectul exprimă un proce" trecut şi neterminat. De regulă apare %n corelaţie cu perfectul compu" şi poate avea mai multe valori/ iterativă/ 1Lilnic mă sculam la ora şapte.30 narativă/ 1.colo munceam din greu.30 de prezent/ 17u eram mama.30 de perfect compu"/ 1%ra odată un moş...3 ş.a. &erfectul simplu exprimă un proce" trecut şi %nc4eiat0 ca timp al relatării dinamizează acţiunea apropiind(o de momentul vorbirii. .ria "a de folo"ire e"te/ Kltenia Nanatul Crişana o parte a 5unteniei zone %n care dob2ndeşte o valoare proprie fiind "pecializat pentru o acţiune "ăv2rşită %n ziua %n care "e vorbeşte. 'erbele momentane pot fi folo"ite la perfectul "implu fără determinări iar cele durative numai cu determinări/ 1Se %ntin"e pe pat şi adormi.3 17l dormi patru ore.3 6n comunicare perfectul "implu poate apărea cu nuanţe "peciale expre"ive şi poate exprima/ ironia/ 1Nine ziseşi;3 di"preţul/ 1)ăcuşi mare i"pravă;3 etc. &erfectul compus exprimă un proce" trecut şi %nc4eiat %n"ă neprecizat %n timp. Dintre toate formele trecutului are cea mai mare frecvenţă %n limba rom2nă. Se formează din auxiliarul morfologic a avea (am ai a am aţi au) şi participiul verbului re"pectiv.

), 6n enunţ perfectul compu" poate fi folo"it cu valoare de prezent/ 1'ino; ( Am venit;30 cu valoare de viitor/ 1Dacă nu lucrezi "ă ştii că te(am dat afară;3 etc. ,ai mult ca perfectul exprimă un proce" trecut terminat %naintea altui proce" trecut şi %nc4eiat (de obicei redat prin perfectul "implu "au prin perfectul compu"). 7"te un timp al naraţiunii/ 1,ă dusesem la ei şi le spusesem ce au de făcut.3 &erfectul con!unctivului şi perfectul condiţional#optativului exprimă un proce" trecut şi prezentat ca nerealizat. Primul "e formează cu a#utorul auxiliarului morfologic a fi (fi) şi participiul verbului de con#ugat forme precedate de morfemul să0 al doilea cu a#utorul auxiliarelor morfologice a avea (aş ai ar am aţi ar) şi a fi (fi) urmate de participiul verbului re"pectiv/ 1Să fi avut mai multe cărţi;30 1Dacă ştiau nu i(ar mai fi primit.3 &erfectul prezumtivului exprimă un proce" probabil %n trecut iar perfectul infinitivului exprimă un proce" ab"tract denumindu(l %n trecut. Primul "e exprimă cu a#utorul auxiliarului morfologic a fi (fi) aceleaşi morfeme cu care "e formează şi prezentul şi participiul verbului re"pectiv/ 1Să fi venit probabil cincizeci de oameni.3 .l doilea "e exprimă de a"emenea cu a#utorul auxiliarului morfologic a fi (fi) şi cu participiul verbului %n di"cuţie/ 16nainte de a(i fi scris numele l(am %ntrebat cum %l c4eamă.3 A%-ect," e"te categoria care interacţionează cu timpul. .cţiunea e"te de"cri"ă ca perfectivă (terminată globală unitară) "au ca imperfectivă (%n de"făşurare).&+ N,+#r," e"te conceput drept expre"ie lingvi"tică a raportului dintre numărul autorilor şi proce". 7"te o categorie gramaticală exprimată "imultan cu per"oana incluz2nd "i"temul de opoziţie singular 9 plural. !ormele de per"oana I şi a II(a ale verbelor reprezintă nişte plurale inclu"ive %n opoziţie cu cele de per"oana a III(a plural/ 1Vom vizita 5uzeul Peleş.3 (plural)0 1A parcurs toată di"tanţa pe #o".3 ("ingular). Pluralul poate fi folo"it %n locul "ingularului prin diferite valori/ pluralul politeţii/ 1 Sunteţi aşteptat de director.30 pluralul autorului/ 1Vom analiza %n cele ce urmează ace"t concept.30 pluralul autorităţii/ 1<oi primarul municipiului ... decidem ...3 etc. Per%*a!a exprimă raportul dintre locutor interlocutor non(locutor (non(interlocutor) şi proce". 7a "e manife"tă "imultan cu categoria numărului numai la modurile per"onale şi include un "i"tem de opoziţii cu trei termeni/ per"oanele I a II(a şi a III(a. Datorită conţinutului "ău "pecific imperativul e"te "ingurul dintre modurile per"onale care nu are forme dec2t pentru per"oana a II(a "ingular şi plural. De categoria gramaticală a per"oanei "unt legate şi denumirile personal impersonal pluripersonal unipersonal. Primele două "unt atribuite verbelor care fac "au nu referire la per"oane cea de(a treia denumire e"te atribuită verbelor care au forme pentru toate per"oanele iar ultima verbelor care au forme numai pentru per"oana a III(a.

)? K categorie gramaticală cu totul accidentală la verb e"te e!,". 7l e"te legat direct de

acordul verbului ( predicat cu "ubiectul gramatical şi de a"emănarea participiului cu ad#ectivul. 6n formele participiale de la diateza pa"ivă con"tituie un criteriu de flexiune/ 17l este văzut de voi.3 17a este văzută de noi.3

L*c,.i,!i"e 'er(a"e Sunt grupuri de două "au mai multe cuvinte de obicei cu poziţie fixă cu un grad de "udură un "en" unitar şi cu compartimentul gramatical al unui verb. Krice locuţiune verbală e"te alcătuită dintr(un verb şi o altă parte de vorbire care de cele mai multe ori %şi pierde "en"ul propriu şi capătă un "en" figurat. Cele mai frecvente verbe care apar %n locuţiunile verbale "unt/ a avea a băga a da a duce a face a lua a ţine a pune a fi a trage ş.a. 7le "unt verbe care aparţin fondului lexical principal. >2ngă ele apar "ub"tantive ad#ective pronume numerale adverbe inter#ecţii legate "au nu de verb prin prepoziţii "au prin con#uncţii. Oin2nd "eama de elementele componente locuţiunile verbale "e organizează %n mai multe categorii/ a) locuţiuni verbale formate din verb (± determinări) C "ub"tantiv 9 "ub"tantive (± determinări)/ a da atenţie a da în arendă a da în primire a da dovadă a da naştere a da năvală a da ocazie a da ocol a da răspuns a da relaţii a#şi da silinţa a da de ştire a#şi da sufletul a da poruncă a#şi da seama a da drumul a băga de seamă a băga spaima a băga în sperieţi a băga la cap a#şi băga minţile în cap a face apel a face educaţie a se face foc a#şi face iluzii a se face luntre şi punte a face cu ochiul a lua loc a lua la rost a lua seama a lua la plame a#şi lua avânt a#şi lua inima în dinţi a se lua la harţă a#şi lua câmpii a se lua la bătaie a se lua la întrecere a ţine post a ţine locul a pune în gardă a se pune pe plâns a pune piedică a pune vamă a trage pe sfoară a trage năde!de a trage învăţăminte8 a pune ţara la cale a#şi veni în fire a avea obicei a sta de vorbă a sta pe gânduri a sta de pază a sta la pândă a sta la tocmeală+ b) locuţiuni verbale formate din verb (± determinări) C pronume cu valoare neutră (± alte părţi de vorbire)/ a o lua din loc a o lua de la capăt a o lua la sănătoasa a o lua la fugă a o lua la vale a o lua razna a o lua la măsea a o lua pe cocoaşă a o face de oaie a o face lată a o lăsa moartă a o lua de#a dreptul0 c) locuţiuni verbale formate din verb (± determinări) C numeral precedat de prepoziţie/ a da pe din două a#l face în două a lua la trei a#l face în patru0 d) locuţiuni verbale formate din verb (± determinări) C adverb 9 locuţiune adverbială/ a da înapoi a se da !os a ieşi înainte a lua aminte a#şi aduce aminte a#i părea bine a#i părea rău0

)A e) locuţiuni verbale formate din verb C inter#ecţie/ a face ţuşti a face tranc a da cu huideo a da cu sâc a face câr#mâr. 6n cadrul locuţiunilor verbale categoriile gramaticale de diateză mod timp număr şi per"oană "unt date de verbe. 6n general cele mai multe caracteri"tici ale verbelor le au şi locuţiunile verbale. Se deo"ebe"c a"tfel locuţiuni verbale tranzitive/ a băga de seamă a trage pe sfoară a lua la rost a pune în gardă a lua la palme şi locuţiuni verbale intranzitive/ a o lua la sănătoasa a da bir cu fugiţii a băga de seamă a#şi aduce aminte a da relaţii a ţine locul etc.0 locuţiuni verbale per"onale/ a intra în vorbă a da de furcă a da de ştire a se face foc a face cu ochiul a#şi lua inima în dinţi şi locuţiuni verbale imper"onale/ a se crăpa de ziuă a se vărsa zorile a se face seară a se face noapte etc. Sunt deo"ebit de expre"ive locuţiuni verbale precum/ a pune barbă 1a minţi3 a unge osia 1a mitui3 a face arşice 1a omor%3 a tăia piroane 1a minţi3 a duce cu preşul 1a păcăli3 a#i face bucata 1a(l denunţa3 etc. Din punct de vedere "emantic pot intra %n "erii "inonimice/ a face zile amare 9 fripte 9 negre 9 grele a face praf 9 zob 9 piftie 9 chisăliţă a#i trece prin cap 9 minte 9 gând ş.a. .u acelaşi comportament "intactic ca verbele.

E/-re%ii"e 'er(a"e i+-er%*!a"e Sunt grupuri lexico(gramaticale con"tituite din mai mulţi termeni grupaţi %n #urul unui verb cu care intră %n relaţii. Sen"ul lor unitar e"te condiţionat de "olidaritatea "emantică a termenilor componenţi. Structura expre"iilor verbale imper"onale e"te binară/ verbul copulativ intranzitiv a fi folo"it imper"onal urmat de adverb 9 locuţiune adverbială de verb la "upin "au de "ub"tantiv/ a) e C adverb 9 locuţiune adverbială/ e adevărat e bine e cert e frumos e posibil e interesant e necesar e neîndoielnic e scris e sigur e uşor e greu e sortit e totuna0 b) e C verb la "upin/ e de dorit e de invidiat e de neînţeles e de neconceput e de văzut0 c) e (± prepoziţie) C "ub"tantiv/ e de mirare e cu putinţă e de datoria e o întâmplare e o nenorocire e un făcut e peste putinţă. Din punct de vedere "emantic ele exprimă diferite nuanţe modale/ nece"itatea po"ibilitatea impo"ibilitatea dorinţa probabilitatea certitudinea aprecierea calificarea etc. >a nivel "intactic %ndepline"c funcţia de predicat nominal (verbul copulativ a fi e"te urmat de nume predicativ exprimat prin diferite părţi de vorbire). 6n acelaşi timp con"tituie şi o regentă in"uficientă pentru "ubordonatele "ubiective cerute de "en"ul imper"onal al ace"tor expre"ii/ 1 % sigur &9că a plecat.3)9 (& P propoziţie principală0 ) P propoziţie "ubiectivă).

)D

A"te e/-re%ii 'er(a"e Cu a"pect uniper"onal "e folo"e"c c2teva expre"ii alcătuite din verbul a fi urmat de un "ub"tantiv referitor la "tări fizice şi la "tări "ufleteşti precedat de pronume per"onal neaccentuat %n dativ/ mi#e cald mi#e frig mi#e sete mi#e foame mi#e somn mi#e greaţă mi#e silă0 mi#e ciudă mi# e dor mi#e milă mi#e necaz mi#e ruşine mi#e frică mi#e teamă. 6n analiza gramaticală verbul e"te predicativ "ub"tantivele re"pective "unt "ubiecte iar pronumele e"te complement indirect. .ce"te expre"ii pot primi diferite complemente indirecte "au circum"tanţiale completive indirecte "au "ubordonate circum"tanţiale. <u intră %n relaţie cu un "ubiect "au cu o "ubiectivă. K altă categorie de expre"ii verbale o con"tituie 1%mbinările ne"udate3 %ntre a fi predicat verbal cu "en"ul de 1a exi"ta3 şi un "ub"tantiv cu funcţie de "ubiect/ e cazul e ceasul e clipa e timpul e momentul e vremea. 7le intră %n relaţie cu un atribut "au cu o atributivă. 7xpre"ia verbală e nevoie "electează numai complemente indirecte "au circum"tanţiale re"pectiv completive indirecte "au "ubordonate circum"tanţiale. 0. F"e/i,!ea 'er(,",i 6n "tructura morfematică a verbelor intră două elemente/ radicalul şi flectivul. -adicalul "e poate identifica cu rădăcina c2nd e"te un morfem independent/ cit( (de la a citi) plec( (de la a pleca) "au cu tema c2nd reuneşte morfemul independent cu morfeme lexicale dependente/ înrădăcin( (de la a înrădăcina) despătur( (de la a despături). !lectivul "e identifică la verbe cu "ufixele modale "au temporale precum şi cu de"inenţele de număr şi de per"oană. Sufixele modale "au temporale ataşate rădăcinii "au temei lexicale dau naştere temei gramaticale. 6n flexiunea verbelor exi"tă două teme de la care "e pot forma diferite moduri şi timpuri/ tema prezentului care "e gă"eşte la infinitiv prezent indicativ prezent con#unctiv imperativ şi tema perfectului care "e gă"eşte la perfectul "implu şi mai mult ca perfectul indicativului la participiu şi la toate timpurile compu"e cu participiul. Cele două teme "e recuno"c practic la infinitiv prezent la indicativ prezent la indicativ perfectul "implu şi la participiu. Infinitivul prezent "e regă"eşte la imperfect şi la viitor %n prezentul condiţional(optativului. Indicativul prezent "e regă"eşte %n con#unctivul prezent %n imperativ. Perfectul "implu %n mai mult ca perfect. Participiul %n "upin %n perfectul compu" %n viitorul anterior %n perfectul con#unctivului al condiţional(optativului şi al infinitivului. 5odurile neper"onale au cea mai "implă "tructură/ radical şi "ufix ("au "ufixe). 5nfinitivul

)E @ema infinitivului e"te compu"ă din radical şi "ufix. 6n funcţie de "ufixul infinitival verbele "e organizează %n patru con#ugări tradiţionale/ I a II(a S a III(a a I'(a a scri ( e a prim # i a hotăr ( î @ema infinitivului perfect e"te formată din infinitvul verbului a fi şi tema participiului verbului re"pectiv/ a fi av a fi scri 7erunziul @ema gerunziului e"te formată din radical şi "ufixul (ind "au #ând. 5ai frecvent e"te "ufixul #ând/ S prim ( ind ur ( ând mânc ( ând plăc ( ând scri ( ind C2nd verbul e"te urmat de un pronume per"onal "au reflexiv formă neaccentuată radicalul primeşte un u final/ scriindu#i dându#le a!utându#l+ 'erbele de con#ugarea I care au %n finala radicalului con"oanele palatale GH gH "e ro"te"c şi "e "criu la gerunziu cu un 1i3 %n mod #u"tificat/ deochind veghind înmănunchind. 7le "e deo"ebe"c de cele a căror con"oană palatală e urmată de vocala ăiş %n 4iat cu ăiş din "ufixul gerunzial/ trunchiind calchiind în!unghiind (ca apropiind). &articipiul 6n "tructura "a intră radicalul şi două "ufixe/ S& S) ven ( i ( t dobor ( â ( t cre ( a ( t căz ( u ( t făc ( u ( t >a verbele de con#ungările a IJ(a şi a J(a primul "ufix participial nu e"te marcat iar radicalul prezintă neregularităţi/ S& ( u ( S) ( t t a fi dorm ( i ( t a fi cobor ( â ( t a fi lucr ( a

a lucr I a a ved ( ea

( φ ( s

*F S& S) rup # φ # t frip # φ # t spar # φ # t

adu # φ # s condu # φ # s răma # φ # s

C2nd "unt urmate de pronume per"onale "au reflexive neaccentuate participiile prime"c un u final/ plânsu#te#ai dusu#s#a spusu#ne#aţi. 5odurile per"onale "au o "tructură mai amplă/ radical "ufix de"inenţe de număr şi per"oană. &. ,odul indicativ &rezentul e"te exprimat prin radical "ufixe care apar la ambele numere şi la toate per"oanele "au numai la plural la anumite per"oane şi de"inenţe prezente fie la toate per"oanele fie la anumite per"oane. Con#ugarea I/ S D S D aşez ( φ ( φ aşez ( φ ( 9 aşeaz ( φ ( ă aşez # ă # m aşez # a # ţi aşeaz # φ ( ă Con#ugarea a II(a S D S D cre # ez # φ cre ; ez ; 9 cre ; eaz ; ă cre ; ă # m cre ; a # ţi cre # eaz # ă Con#ugarea a III(a S D S D cobor ( φ ( φ cobor # φ ( 9 coboar #φ ( ă cobor # â # m dobor # φ ( φ dobor # φ ( 9 doboar #φ ( ă dobor # â # m sublini ; -i:ez # φ sublini # -i:ez # 9 sublini ;-i:az ; ă sublini # -i:e # m sublini ; -i:a # ţi sublini # -i:az ; ă apropi # φ # i apropi # φ # i apropi # φ # -i:e apropi ; e ; m apropi ; a # ţi apropi # φ # -i:e

*& cobor # â # ţi coboar #φ ( ă Con#ugarea a I'(a/ S D S D acopăr ( φ ( φ acoper ( φ # 9 acoper ( φ ( ă acoper ; i # m acoper ; i # ţi acoper # φ ( ă Con#ugarea a '(a/ S D S D fug ( φ ( φ fu< # φ ( 9(φ) fu< # φ # e fu< ; i ; m fu< ; i # ţi fug ( φ ( φ Con#ugarea a 'I(a/ S D S D cit ( esc ( φ cit ; eşt # 9 cit ; eşt ; e cit ; i # m cit ( i ( ţi cit ( esc ( φ Con#ugarea a 'II(a/ S D S D văd ( φ # φ vez # φ # 9 ved # φ # e ved ; e ; m ved ; e # ţi văd # φ # φ pot ( φ # φ poţ # φ # 9 poat#φ # e put ; e ; m put ; e # ţi pot ( φ # φ hotăr#ăsc # φ hotăr#ăşt ; 9 hotăr#ăşt ; e hotăr # â # m hotăr ( â ( ţi hotăr#ăsc # φ vin # φ ( φ vi ( φ # i vin # φ # e ven ; i ; m ven ; i # ţi vin # φ ( φ su # φ # i su # φ # i su # φ # ie su ; i ; m su ; i # ţi su # φ # ie dobor # â # ţi doboar #φ ( ă

*) Con#ugarea a 'III(a/ S D S D fac ( φ # φ fa= # φ # 9(φ) fa= # φ # e fa= ; e ; m fa= ; e # ţi fac ( φ # φ Con#ugarea a IJ(a/ S D S D scri ( φ # u scri # φ # i scri # φ # -i:e scri ; -i:e#m scri;-i:e#ţi scri ( φ # u Con#ugarea a J(a/ S D S D rup # φ # φ rup # φ # 9 rup # φ # e rup ; e ; m rup ; e # ţi rup # φ # φ S D coc # φ # φ co= # φ # 9(φ) coa=#φ # e coa= ; e # m coa= ; e # ţi coc # φ # φ - S a#φ#i ar # φ #e av ; e ; m av ; e # ţi a#φ#u D pun # φ # φ pu # φ # i pun # φ # e pun ; e # m pun ; e # ţi pun # φ # φ cred # φ # φ crez # φ # 9 cred # φ # e cred ; e ; m cred ; e # ţi cred # φ # φ

'erbele neregulate au aceleaşi elemente %n "tructură/ sunt (φ # φ eşt # φ # 9 est # φ # e sunt ; e ; m sunt ; e # ţi sunt (φ # φ a#φ#m

** S D S D

ia ( φ # u ie # φ # i ia # φ # φ lu # ă # m lu # a # ţi ia # φ # u

bea # φ # u be # φ # i bea # φ # φ b # e # m b # e # ţi bea # φ # u

5mperfectul e"te exprimat prin radical con"tant prin "ufixele (a (ea "au (ia şi de"inenţe care apar la toate per"oanele mai puţin la per"oana a III(a "ingular. S D S D plec # a ; m plec ; a ; i plec ; a # φ plec ; a ; m plec ; a # ţi plec ; a ; u vo ; ia ; m vo ; ia ; i vo ; ia # φ vo ; ia ; m vo ; ia # ţi vo ; ia ; u av ; ea ; m av ; ea ; i av ; ea # φ av ; ea ; m av ; ea # ţi av ; ea ; u su ; ia ; m su ; ia ; i su ; ia # φ su ; ia ; m su ; ia # ţi su ; ia # u

&erfectul compus conţine un flectiv mobil variabil %n raport cu per"oana auxiliarul morfologic al verbului a avea şi participiul verbului de con#ugat. - D a;m a;i a#φ a;m a # ţi a;u spus#au venit#a cerut#au. S& S) desen ; a ; t plec ; a # t ven # i # t cer # u # t scri # φ # s cop # φ # t

Perfectul compu" poate avea şi forme inver"e cu auxiliarul morfologic aşezat după participiu/

*+ &erfectul simplu "e exprimă cu a#utorul "ufixelor ;a#8 #ă#8 #i#8 #â#8 #u#8 #se( şi a de"inenţe de număr şi per"oană. >a "ingular cele două de"inenţe exprimă "imultan numărul şi per"oana la plural de"inenţele "unt diferite pentru număr şi per"oană. -adicalul nu prezintă modificări e"te con"tant %n con#ugare. S D S D alerg # a ; i alerg ; a # şi alerg ; ă # φ alerg ; a ; ră # m alerg ; a ; ră # ţi alerg ; a # ră # φ S D ven ; i ; i ven ; i # şi ven ; i # φ ven ; i ; ră # m ven ; i ; ră # ţi ven ; i ; ră # φ S D

dobor # â # i dobor # â # şi dobor # â # φ dobor # â # ră # m dobor # â # ră ; ţi dobor # â # ră # φ a!un ; se ; i a!un ; se # şi a!un ; se # φ a!un ; se ; ră # m a!un ; se ; ră # ţi a!un ; se ; ră # φ

văz ; u ; i văz ; u # şi văz ; u # φ văz ; u ; ră # m văz ; u ; ră # ţi văz ; u ; ră # φ vr ; u ; se ; i vr ; u ; se # şi vr ; u # se # φ vr ; u # se ; ră # m vr ; u ;se ; ră # ţi vr ; u ; se ; ră # φ

$nele verbe cuno"c c2te două forme la perfectul "implu/ fusei fuseşi... dar şi fui fuşi...0 avusei avuseşi... dar şi avui avuşi...0 vrusei vruseşi... dar şi vrui vruşi... ,ai mult ca perfectul are %n "tructură un flectiv cu două "ufixe (dintre care primul e"te omonim cu cel de la perfectul "implu al doilea e"te (se() şi de"inenţele de per"oane şi număr exprimate "imilar cu cele de la perfectul "implu. S& S) D S& S) D cânt # a # se ; m cânt ; a ; se # şi cânt ; a ; se # φ apăr ; u ; se ; m apăr ; u ; se # şi apăr ; u ; se # φ

*, cânt ; a ; se ; ră # m cânt ; a ; se ; ră # ţi cânt ; a ; se ; ră # φ S& S) D apăr # u ; se ; ră # m apăr # u ; se ; ră # ţi apăr # u ; se ; ră # φ S& S) D

ur # â # se # m ur # â # se # şi ur # â # se # φ ur # â # se ; ră # m ur # â # se ; ră # ţi ur # â # se ; ră # φ S& S) D

porn ; i ; se ; m porn ; i ; se ; şi porn ; i ; se # φ porn ; i ; se ; ră # m porn ; i ; se ; ră # ţi porn ; i ; se ; ră # φ S& S) D

scri ; se ; se ; m scri ; se ; se ; şi scri ; se ; se ; φ scri ; se ; se ; ră # m scri ; se ; se ; ră # ţi scri ; se ; se ; ră # φ infinitiv %n poziţie de radical. voi merge vei scrie va lua vom aduce veţi spune vor lucra

rup ; se ; se ; m rup ; se ; se ; şi rup ; se ; se ; φ rup ; se ; se ; ră # m rup ; se ; se ; ră # ţi rup ; se ; se ; ră # φ

Viitorul are %n "tructură auxiliarul morfologic a vrea %n poziţie de flectiv mobil şi verbul la

!lectivul mobil poate avea şi forme populare (oi ăi ai îi i etc.). K modalitate de exprimare a viitorului e"te cea analitică/ auxiliarul a avea 9 a vrea C con#unctivul/ am să vin ai să faci o să scrie o să facă etc. Viitorul anterior are %n "tructură două flective/ auxiliarul morfologic a vrea variabil şi auxiliarul morfologic a fi invariabil urmate de participiul verbului re"pectiv %n calitate de radical. voi fi adus vei fi ştiut va fi mers ). ,odul con!unctiv vom fi cules veţi fi mâncat vor fi alergat

*? &rezentul are %n "tructură radicalul precedat de morfemul "pecific să "ufixul temporal şi de"inenţele de per"oană. S D S D să cânt # φ # φ să cânţ # φ # 9 să cânt # φ # e să cânt # ă # m să cânt # a # ţi să cânt # φ # e S D să plant # ez # φ să plant # ez # 9 să plant # ez # e să plant ; ă # m să plant ; a # ţi să plant # ez ; e S D

să priv ; esc # φ să priv ; eşt # i să priv ; easc ;ă să priv ; i # m să priv ; i # ţi să priv ; easc ; ă S D S D

să hotăr ; ăsc # φ să hotăr ; ăşt # i să hotăr ; asc ; ă să hotăr ; â # m să hotăr ; â # ţi să hotăr ; asc ; ă

'erbele neregulate au "tructuri diferite/ să ia # φ # u să ie # φ # i să ia # φ # φ să lu ; ă # m să lu ; a # ţi să ia # φ # φ S D să da # φ # u să da # φ # i să dea #φ # φ să d # ă # m să d ; a # ţi să dea # φ # φ S D

să a # φ # m să a # φ # i să aib # φ # ă să av ; e ; m să av # e # ţi să aib # φ # ă

să fi # φ # u să fi # φ # i să fi # φ # -i:e să f ; i # m să f ; i # ţi să fi # φ # -i:e

*A &erfectul are %n "tructură morfemul mobil să auxiliarul morfologic a fi şi participiul %n poziţie de radical. Paradigma con#unctivului perfect e"te invariabilă %ntruc2t nu(şi modifică forma %n funcţie de număr şi per"oană/ (eu) să fi avut0 (tu) să fi avut0 (el) să fi avut ş.a.m.d. *. ,odul condiţional # optativ &rezentul are o "tructură "implă/ flectivul mobil variabil "ub forma auxiliarului morfologic a avea analizabil şi el şi radicalul la care "e adaugă "ufixul infinitival invariabil şi nedi"ociat. a#ş lăuda a#i vedea a#r merge a#m coborî a#ţi urca a#r opri

!ormele inver"e "e exprimă "ub forma infinitivului lung de care "e leagă flectivul mobil/ fire# ai dare#ai închinare#aş. 7le pot fi %n"oţite şi de pronume per"onale "au reflexive neaccentuate/ face#s#ar duce#te#ai face#i#s#ar etc. !ormele inver"e au valoare imperativă. &erfectul conţine %n "tructură un flectiv mobil variabil exprimat prin auxiliarul a avea urmat de auxiliarul a fi invariabil şi participiul invariabil al verbului re"pectiv. a#ş fi chemat a#i fi a!uns a#r fi obţinut +. ,odul imperativ Cele două forme de "ingular şi de plural ale per"oanei a II(a "e formează diferit. >a plural forma e"te omonimă cu pluralul indicativului prezent. >a "ingular imperativul cunoaşte forme diferite. afirmativ S D 0 0 0 0 0 negativ nu nu nu S D cânt #φ # ă cânt ; a # ţi vin # φ # o ven ; i # ţi coa= ( φ # e cânt #φ # ă cânt ; a # ţi ven # φ # i a#m fi scris a#ţi fi urcat a#r fi reţinut

nu ven ; i # ţi nu coa= ( φ # e nu coa= ; e # ţi

coa= ; e # ţi 0

'erbe ca a face a zice a duce a conduce a desface au la "ingular formele fă zi du condu desfă (afirmative) şi nu face nu zice nu duce nu conduce nu desface (negative). ,. ,odul prezumtiv

*D &rezentul "e exprimă analitic cu a#utorul gerunziului %n poziţie de radical precedat de diferite forme/ viitorul verbului a fi con#unctivul lui a fi "au condiţional(optativul lui a fi/ ) voi fi citind vei fi citind vom fi citind veţi fi citind vor fi citind > ) > să fi lucrând (aceeaşi formă pentru toate per"oanele) va fi citind ) > aş fi lucrând ai fi lucrând ar fi lucrând am fi lucrând aţi fi lucrând ar fi lucrând &erfectul "e exprimă tot analitic av2nd forme omonime cu viitorul anterior cu con#unctivul perfect "au cu condiţional(optativul perfect. ) > ) > voi fi lucrat să fi lucrat (aceeaşi formă pentru toate per"oanele)

vei fi lucrat vom fi lucrat veţi fi lucrat vor fi lucrat

va fi lucrat aş fi lucrat ai fi lucrat ar fi lucrat am fi lucrat aţi fi lucrat ar fi lucrat

!lexiunea verbelor dovedeşte prezenţa omonimiilor comune generale şi a celor "pecifice. De exemplu/ "ufixul de la indicativ prezent "e identifică cu cel de la con#unctiv prezent0 de"inenţele de la per"oanele I a II(a a III(a indicativ prezent "unt identice cu cele de la con#unctiv prezent la fel cea de la per"oana a II(a plural0 la con#unctiv de"inenţa de la per"oana a III(a "ingular coincide cu cea de la per"oana a III(a plural. .ce"tea "unt omonimii generale. Kmonimiile "pecifice "e regă"e"c la mai puţine verbe şi pot fi "ufixale şi de"inenţiale. De exemplu/ "ufixul imperfectului coincide cu "ufixul infinitivului la verbele de con#ugarea a II(a tradiţională re"pectiv a 'II(a "tructurală0 de"inenţa de la per"oana I "ingular e"te identică cu cea de la per"oana a II(a "ingular la verbele de la con#ugarea I "tructurală precum a (se) apropia a (se) speria a (se) mânia0 la fel de"inenţele de la per"oana I şi a II(a "ingular ale verbelor de la con#ugarea a I'( a "tructurală/ a sui a birui etc.

*E 1. Re"a.ia 'er(,",i c, a"te c"a%e "e/ic*2 ra+atica"e Prin conver"iune anumite verbe la moduri neper"onale pot deveni "ub"tantive ad#ective prepoziţii con#uncţii. Sub"tantive precum/ plimbarea plecarea alergarea pornirea etc. au la bază infinitivele lungi ale verbelor a se plimba a pleca ş.a.m.d. Prin articulare cu articol ne4otăr2t "au 4otăr2t verbele la gerunziu intrând suferind au devenit "ub"tantive/ un intrând 9 intrândul0 un suferind 9 suferindul. .d#ectivele mulţumit aşezat potolit îmbolnăvit deznădă!duit din vecinătatea unor "ub"tantive (de exemplu om mulţumit 9 aşezat 9 potolit 9 îmbolnăvit 9 deznădă!duit) "unt la origine participii ale verbelor a mulţumi a potoli ş.a.m.d. Prepoziţiile datorită potrivit "unt la origine verbe la participiu iar e ceptând privind verbe la gerunziu. Con#uncţia fie provine dintr(o formă verbală de origine latină/ fiat.

NOTE:
&

'ezi analiza gramaticală făcută de .lexandru 5etea Sergiu Drincu %n ,odele şi teste

rezolvate de analiză gramaticală pentru admiterea în licee şi învăţământul superior Nucureşti 7d. Petrion &EE).
) *

'ezi Iorgu Iordan 'ladimir -obu &EAD p.+,). K analiză a ace"tei categorii de verbe face 'aleria :uţu -omalo ( Semiau iliarele de mod %n S: I 'ezi :4. Con"tantine"cu(Dobridor &EE? p.)FF()F&. 'ezi :abriela Pană Dindelegan &EE). 'ezi :abriela Pană Dindelegan Subcategorizarea verbului în funcţie de obiectul direct în 'ezi Dumitru Irimia &EA? p.&?)(&?D. 'ezi 'aleria :uţu -omalo &E?D p.)FF()F). Cf. :.>- p. ,+D(,,*. Cf. C. Dimitriu &EA? care menţionează , diateze/ activă pa"ivă reflexivă reciprocă şi

p. ,A(D*).
+ , ?

gramatica transformaţională a limbii române %n SC> JJI nr.+9&EAF p.+** ( +,*.
A D E

&F

imper"onală (p. )+D)0 Dumitru Irimia &EA? care di"tinge + diateze/ activă pa"ivă reflexivă şi reciprocă (p.&?E ( &D)).
&& &) &*

'ezi :4. Con"tantine"cu(Dobridor &EE? p.)&&()&E. 'ezi 5ioara .vram &EEA. 'ezi 5ioara .vram &EEA p.)F,.

+F
&+

Din punctul de vedere al a"pectului verbele pot fi incoactive rezultative ("au terminative)

iterative durative ("au liniare) momentane ("au punctuale) ingre"ive inten"ive cumulative etc. (apud. :4. @randafir Categorii gramaticale ale verbului în româna contemporană p.D,). BIBLIO3RAFIE OBLI3ATORIE .cademia -om2nă 7ramatica limbii române (:>-) ed. a II(a vol. I II &E?*. .cademia -om2nă $icţionar ortografic8 ortoepic şi morfologic al limbii române (DKK5)) ed. a II(a Nucureşti 7ditura univer" 7nciclopedic )FF,. .vram 5ioara 7ramatică pentru toţi Nucureşti 7ditura Bumanita" &EEA. Con"tantine"cu( Dobridor :4eorg4e ,orfologia limbii române8 Nucureşti 7d.'ox &EE?. :uţu -omalo 'aleria ,orfologia structurală a limbii române Nucureşti 7.- &E?D. Iordan Iorgu :uţu -omalo 'aleria <icule"cu .lexandru Structura morfologică a limbii române contemporane8 Nucureşti 7= &E?A. Iordan Iorgu -obu 'ladimir (imba română contemporană8 Nucureşti 7DP &EAD. Irimia Dumitru Stuctura gramaticală a limbii române+ Verbul Iaşi 7d. Qunimea &EA?. Pană Dindelegan :abriela 'eorie şi analiză gramaticală8 Nucureşti 7d. Core"i &EE). Pană Dindelegan :abriela %lemente de gramatică+ $ificultăţi8 controverse8 noi interpretări8 Nucureşti 7d. Bumanita" 7ducational )FF*.

BIBLIO3RAFIE FACULTATIVĂ .cademia -om2nă 7ramatica limbii române 5 Cuvântul ( :.>-) Nucureşti 7.- )FF,. 4NTREBĂRI &. Ce caracteri"tici au verbele predicative şi verbele nepredicativeM ). Ce caracteri"tici au verbele per"onale şi verbele imper"onaleM *. Ce caracteri"tici au verbele tranzitive şi verbele intranzitiveM +. Cum "e define"c diatezele pa"ivă şi relativăM E5ERCI6II DE AUTOEVALUARE &. Precizaţi formele corecte ale verbelor la indicativ prezent/ aşază9 aşează coa"e9 coa"ă detună9 detunează %mbibă9 %mbibează %nşeală9 %nşală 4ărţuie9 4ărţuieşte linşează9 linşază piaptăn9 pieptăn9 piepten şade9 şeade. ). Precizaţi formele corecte ale verbelor la con#unctiv prezent/ "ă arate9 "ă arăte "ă adape9 "ă adăpe "ă coa"e9 "ă coa"ă "ă crape9 "ă crăpe "ă clănţăie9 "ă clănţăia"că "ă deşarte9 "ă deşerte "ă ia"ă9 "ă ie"e "ă %ngri#a"că9 "ă %ngri#ea"că "ă miroa"e9 "ă miroa"ă.

+& *. Precizaţi formele corecte ale verbelor la infinitiv prezent/ a agrea9 a agreea a albi9 a albii a crea9 a creea a fi9 afii a "e %nroşii9 a "e %nroşi a "e %mpotmolii9 a "e %mpotmoli a pu"tiii9 a pu"tii a "e "fii9 a "e "fiii a venii9 a veni. +. .nalizaţi morfologic verbele ( locuţiunile verbale şi expre"iile verbale) din textele/ a) <u ştiam ce ar fi putut "ă a#ungă aceşti oameni de vreme ce era clar că nu aveau de g2nd "ă muncea"că. b) <( are cine te a#uta acum c2nd eşti lip"it de putere şi vezi că prietenii de altădată %ţi %ntorc "patele. c) .r fi fo"t bine "ă ne amintim de zilele %n care eram rugaţi de părinţi "ă le urmăm "faturile. d) Să fi ieşit afară era po"ibil dar nu "e ştie ce "(ar fi %nt2mplat dacă "e rătăcea şi nu "e mai putea %ntoarce aca"ă.

$. ADVERBUL 1. Caracteri%tici .dverbul e"te partea de vorbire neflexibilă care exprimă o circum"tanţă a unei acţiuni a unei "tări "au a unei %n"uşiri. De exemplu/ 1. rezolvat bine problema.30 1Scrie foarte frumo".30 15ama lui e"te atât de t2nără.30 16n urma ace"tei veşti am răma" profund %ndureraţi.3 6n mod tradiţional adverbul e"te definit pe baza criteriului "emantic &. Definiţiile mai noi ţin "eama de di"tribuţia contextuală. 7l e"te ade"ea un complement circum"tanţial depinz2nd %n primul r2nd de verb şi %n al doilea r2nd de alte părţi de vorbire. @ermenul adverb are la origine latine"cul adverbium 1l2ngă verb3. .dverbul %n"oţeşte şi determină diver"e părţi de vorbire/ un verb/ 152ine va a#unge acolo+30 o locuţiune verbală/ 1. luat(o la fugă înainte+30 o inter#ecţie predicativă/ 1Bai mai repede;30 un ad#ectiv/ 1Nolnavul nu e"te %n "tare atât de gravă.30 o locuţiune ad#ectivală/ 16ricât de bună de gură nu rezolvă problema.30 un adverb/ 1S(a aşezat atât de aproape de el.30 o locuţiune adverbială/ 1'a veni tocmai după(amiază.3 un "ub"tantiv/ 1So"irea lui aici m(a bucurat.30 un pronume/ 1Cel de acolo e mai bun.30 un numeral/ 1I(am aşteptat pe cei trei de ieri+30 poate determina şi o propoziţie/ 1'eni"em doar "ă prive"c.3 Din exemplele date "e ob"ervă că legătura adverbului cu elementul regent e"te directă "au indirectă (cu a#utorul prepoziţiei de legătură de). 6n unele cazuri adverbele "ubordonate funcţionează ca determinanţi facultativi "au obligatorii ai părţilor de vorbire pe l2ngă care "tau.

+) 6n acelaşi timp adverbele funcţionează ele %n"ele drept centre de grup "e con"tituie ca element regent pentru complemente circum"tanţiale %n relaţie apoziţională/ 152ine miercuri vom pleca %ntr(o excur"ie.30 propoziţii circum"tanţiale %n relaţie apoziţională/ 1 Acolo "ă pleci unde e"te nevoie de tine.30 propoziţii "ubiective/ 1&oate că avea dreptate.3 .dverbele regente atrag complemente cărora le impun re"tricţii de formă (de prepoziţie de caz I indiferent de alături de concomitent cu ( "au "e a"ociază cu determinanţi modali ( oarecum bine destul de aproape. .dverbele pot funcţiona şi ca enunţuri I propoziţii principale "au "ecundare neanalizabile. De exemplu/ 1Afară;3 ("ub%nţele" 1Ieşi afară;3). Cu "ub"titute de frază adverbele da nu ori ec4ivalentele lor emfatice (fireşte negreşit sigur nicidecum) pot apărea independent form2nd ele "ingure propoziţii neanalizabile "au pot %n"oţi propoziţia al cărei ec4ivalent %l con"tituie. .dverbele pot fi şi elemente relaţionale conectori gramaticali pentru introducerea diferitelor propoziţii "ubordonate %n frază. Structura morfematică şi rolul de determinant %n poziţii "intactice adverbiale şi adnominale "unt elemente definitorii pentru adverb. Sub a"pectul "tructurii morfematice adverbul e"te incompatibil cu mărcile formale (de gen număr) fiind invariabil. Prin acea"ta el "e a"eamănă cu prepoziţia con#uncţia "au inter#ecţia dar "pre deo"ebire de ace"tea are autonomie "intactică. Prin categoria comparaţiei adverbul "e a"eamănă cu ad#ectivul. !orma lui e"te %n"ă invariabilă %n vreme ce ad#ectivul are categorii gramaticale formale de gen număr şi caz. Să "e compare/ 1 cea mai bună colegă3 1cele mai bune colege3 (ad#ectivul %şi a"c4imbă forma) cu 17a a muncit cel mai bine.30 17le au muncit cel mai bine.3 (adverbul e"te invariabil %n "tructura "a morfematică). 6n concluzie adverbul e"te o parte de vorbire neflexibilă cu autonomie "emantică şi %n general cu funcţie "intactică.

L*c,.i,!i"e a&'er(ia"e Sunt grupuri de cuvinte care au "en" unitar valoare şi funcţie de adverb. 6n "tructura lor intră de multe ori cuvinte %nvec4ite şi9"au rar folo"ite dar şi neologi"me elemente care %şi pierd autonomia morfo"intactică şi nu "e pot di"loca nu pot fi comutabile prin "inonime multe dintre ele av2nd "en" figurat.) Oin2nd "eama de "tructură di"tingem următoarele tipuri de %mbinări "intactice %n cadrul locuţinilor adverbiale/ &. • "ub"tantive ad#ective numerale pronume verbe la participiu "au la "upin adverbe precedate de una "au mai multe prepoziţii/ prepoziţia cu C "ub"tantiv9locuţiune "ub"tantivală ± determinant/ cu amănuntul cu anii cu binişorul cu carul cu cap cu cale cu drag cu grămada cu încetul cu !apca cu lopata cu lunile cu măsură cu patimă cu păcat cu putinţă cu rândul cu sfinţenie cu

+* totul (şi cu totul) cu drept cuvânt cu alte cuvinte cu orice chip cu duhul blândeţii cu dragă inimă cu limbă de moarte cu multă plăcere cu nici un preţ cu sânge rece cu bună ştiinţă cu băgare de seamă. • prepoziţia în C "ub"tantiv ± determinant/ în a!un în amonte în amurg în ansamblu în aparenţă în bloc8 în dos în drum în esenţă în fond în frunte în !ur în lături în linişte în lipsă în medie în mi!loc în neştire în ordine în pace în parte în permanenţă în prea!mă în pripă în principiu în public în sfârşit în spate în speţă în total în treacăt în trecere în urmă în veci în vileag în voie în zadar în zori în aşa fel în gura mare în ultimul hal în ultimă instanţă în linii mari în ultimul moment în mare măsură8 în bună parte în toate părţile în această privinţă în toată regula în primul rând în ruptul capului0 • prepoziţia de C "ub"tantiv ± determinant/ de bunăvoie de curând de dimineaţă de drept de e cepţie de e emplu de fapt de faţă de formă de gardă de izbelişte de mi!loc de moarte de obicei de ocazie de mântuială de mirare de minune de năde!de de nevoie de pildă de plăcere de pomană de preferinţă de prisos de probă de rând de regulă de zor de un an de doi ani de data aceasta de mama focului de aşa manieră de multe ori de nenumărate ori de câteva ori de bună seamă0 • prepoziţia din C "ub"tantiv9locuţiune "ub"tantivală ± determinant/ din abundenţă din belşug din fericire din întâmplare din localitate din naştere din neatenţie din nefericire din nenorocire din obişnuinţă din oficiu din păcate din politeţe din principiu din rădăcină din start din suflet din vreme din adâncul sufletului din cale#afară din capul locului din toată inima din primul moment din toate părţile din toate puterile din tot sufletul din nebăgare de seamă0 • prepoziţia fără C "ub"tantiv 9 locuţiune "ub"tantivală ± determinant/ fără asemănare fără cap fără căpătâi fără discuţie fără frică fără îndoială fără milă fără minte fără motiv fără preţ fără rezervă fără seamăn fără sens fără spor fără şagă fără tăgadă fără voie fără multă vorbă fără tragere de inimă0 • prepoziţia la C "ub"tantiv ± determinant/ la alegere la anul la botul calului la cataramă la cerere la cheie la culme la discreţie la dispoziţie la distanţă la fel la început la întâmplare la loc la un loc la mi!loc la minut la moment la nevoie la nimereală la noapte la obiect la o parte la perfecţie la plecare la post la punct la rând la zi la o adică la lumina zilei la un moment dat la ordinea zilei la ora actuală la tot pasul la doi paşi la scurt timp la prima vedere la voia întâmplării0 • prepoziţia pe C "ub"tantiv ± determinant/ pe brânci pe cale pe capete pe cuvânt pe datorie pe dos pe dro!die pe faţă pe !umătate pe loc pe moment pe parcurs pe

++ ploaie pe răcoare pe rând pe sfert pe spate pe sponci pe sprânceană pe şest pe şleau pe timpuri pe urmă pe veci pe viaţă pe vremuri pe drept cuvânt pe bună dreptate pe toate drumurile pe înţelesul tuturor pe nepusă masă pe picior greşit pe picior mare pe scară întinsă pe vremea aceea0 • prepoziţia întru?între C "ub"tantiv ± determinant/ într#adevăr într#o clipă într#un cuvânt într#o doară8 într#un minut într#o privinţă într#un răstimp într#un rând într#o vreme într#un suflet între patru ochi între două vârste într#o bună zi0 • • • prepoziţia peste C "ub"tantiv ± determinant/ peste an8 peste aşteptări8 peste drum8 peste fire8 peste măsură8 peste mână8 peste noapte8 peste putinţă8 peste stradă8 peste zi0 prepoziţia după C "ub"tantiv ± determinant/ după ureche după bunul plac după pofta inimii0 prepoziţia prin C "ub"tantiv ± determinant/ prin abuz prin dos prin e celenţă prin faţă prin forţă prin prea!mă prin spate prin urmare prin vecini prin forţa împre!urărilor prin viu grai0 • prepoziţia de#a C "ub"tantiv 9 ad#ectiv 9 adverb 9 numeral ± determinant/ de#a berbeleacul de#a binelea de#a buşilea de#a curmezişul de#a dreptul de#a îndărătelea de#a#ndoaselea de#a latul de#a lungul de#a pururi de#a valma de#a doua de#a dreapta de#a dura de# a gata de#a surda de#a fir a păr0 • alte prepoziţii C "ub"tantive ± determinanţi/ de cu seară de cu iarnă de cu ziuă de la un timp de la o vreme de la capăt de la început de la bun început de la obraz de la o poştă până la toamnă până la un punct până la ziuă până la sânge până la $umnezeu până la urmă până la unul înainte de toate pe de#a#ntregul pe de rost pe de o parte pe sub mână până în pânzele albe până peste cap0 • • • determinant C "ub"tantiv/ câtă vreme cât timp de astă dată8 la un an o dată întâia dată pentru prima oară a doua zi toată ziua aşa fel0 adverb C "ub"tantiv/ nu glumă nici un strop nici pic nici vorbă nici pomeneală nici discuţie0 adverb9prepoziţie C "ub"tantiv 9 pronume ± determinant/ ca lumea ca plumbul ca vântul ca pe apă ca prin urechile acului ca un făcut ca nuca în perete ca din gură de şarpe ca prin minune0 • prepoziţie9adverb C (pronume) adverb 9 ad#ectiv/ în comun în cruciş în definitiv în dreapta în general în !os în sus în lung în lat în mare în special de altfel de ieri de !ur împre!ur de mâine de mic de timpuriu pe deplin de dinafară pe drept pe furiş pe gratis pe scurt din greu din nou la infinit la negru la rece cu adevărat mai bine#zis mai#mai0

+, • • ). • prepoziţie C verb la "upin/ pe alese pe bâ!bâite pe îndesate pe ocolite pe neaşteptate pe şoptite de neconceput de preferat de speriat0 prepoziţie C pronume/ după aceea după asta de aceea de asta pentru aceasta pentru asta pe nimic cu nimic0 con"trucţii/ corelative/ de colo până colo de sus până !os din cap până în picioare din tată#n fiu de la Ana la Caiafa de la o zi la alta din zori până în noapte de acum încolo de azi pe mâine din una în alta dintr#un moment în altul dintr#un loc în altul0 • cu repetiţie/ aşa şi aşa an de an zi de zi ceas de ceas bob cu bob din bob în bob braţ la braţ din ce în ce cât de cât când şi când de colo până colo din colţ în colţ cot la cot cuvânt cu cuvânt rând pe rând noapte de noapte de la egal la egal faţă în faţă iarnă de iarnă încetul cu încetul întâi şi întâi literă cu literă din loc în loc lună de lună din moment în moment din oră în oră oră de oră pas cu pas picior peste picior punct cu punct rânduri#rânduri seară de seară din timp în timp umăr la umăr valuri#valuri din vreme în vreme din vorbă în vorbă de unde până unde tot unul şi unul unul câte unul0 cu rimă/ de silă8 de milă0 de voie8 de nevoie0 cu şoşele8 cu momele0 cum#necum0 harcea#parcea0 tam# nisam0 treacă#meargă0 cu chiu cu vai0 târâş#grăpiş0 cale #valea0 mort#copt0 • cu numerale/ întâia oară0 întâia dată0 prima oară0 prima dată0 a doua oară0 încă o dată0 o dată0 de două ori0 de unul singur0 până la unul0 mai întâi0 pe din două0 în patru0 una# două0 într#una0 din două una0 nici una8 nici două0 cu una8 cu două0 • alte con"trucţii/ până şi0 şi mai şi0 nici pe departe0 cel mult0 cel puţin0 în cele din urmă0 mai ales0 pur şi simplu0 mult şi bine0 câtuşi de puţin0 sus şi tare0 zis şi făcut0 la drept vorbind0 şi aşa mai departe0 de bine8 de rău0 mai mult sau mai puţin0 fără doar şi poate0 nici mai mult8 nici mai puţin0 zi şi noapte0 mai în glumă8 mai în serios0 colac peste pupăză0 trup şi suflet0 din an în &aşti0 nici în clin8 nici în mânecă0 cu sufletul la gură0 cu mâna pe inimă0 din pământ8 din piatră seacă0 *. fal"e propoziţii/ nu ştiu cum nu ştiu unde nu ştiu când nu ştiu cât de nu se mai poate pe cât se poate cât ai bate din palme cine ştie unde cine ştie cum cine ştie când cine ştie cât te miri unde te miri când te miri cum te miri cât în treacăt fie zis pe zi ce trece ce mai încolo încoace cât e lumea şi pământul de când e lumea. >ocuţiunile adverbiale nu "e confundă cu expre"iile care "unt mai puţin 1%nc4egate3. Dacă din punct de vedere "intactic unităţile lexicale ale expre"iilor adverbiale pot fi analizate şi "eparat cele ale locuţiunilor adverbiale nu "e pot de"face şi analiza pe r2nd. 6n context funcţia "intactică a locuţiunilor adverbiale e"te a"igurată de toate elementele componente.

+? >ocuţiunile adverbiale nu "e confundă nici cu adverbele compu"e. 6n cazul multor locuţiuni "e con"tată că au parcur" un "tadiu p2nă la adverbele compu"e. De exemplu a casă 〉 acasă8 de vreme 〉 devreme. Prin aglutinarea elementelor componente ale alocuţiunilor adverbiale "(au nă"cut adverbele compu"e.

$. C"a%e %e+a!tice &e a&'er(e 7i "*c,.i,!i a&'er(ia"e 6n "tabilirea tipurilor de adverbe "e ţine "eama de mai multe criterii / origine formă "en" di"ponibilităţi "intactice natura folo"irii %n enunţ po"ibilităţile combinatorii. &. După origine ("ub a"pect etimologic) adverbele "unt/ • moştenite din limba latină "au din "ub"trat/ abia afară aici apoi aproape asemenea aşa atare atât atunci azi bine când chiar cum departe foarte înainte încă încoace îndărăt !os mai nu numai sus unde pururi0 • • %mprumutate din diver"e limbi/ franceză ( apropo de!a vizavi0 vec4ea "lavă ( aidoma razna aievea0 turcă ( taman tiptil0 neogreacă ( agale măcar0 mag4iară ( musai0 create %n limba rom2nă prin derivare cu "ufixe şi prefixe/ câineşte orbeşte chiorâş morţiş pitiş târâş realmente alene arar0 prin compunere/ odată deoparte acasă degrabă îndată deseori astăzi altădată deodată odinioară iarăşi altundeva deocamdată8 cândva oarecum bineînţeles dincolo întocmai îndeaproape niciodată dedesubt0 prin conver"iune/ dimineaţa lunea iarna (din "ub"tantive articulate) frumos uşor greu (din ad#ective) grăbit liniştit închis (din participii) poate (din verb)0 ). După formă adverbele "unt/ • • "imple prezent2ndu("e "ub forma unui "ingur cuv2nt/ aici acolo azi ieri bine foarte agale razna mereu unde româneşte0 compu"e din două "au mai multe cuvinte prin contopire/ deseară oriunde altundeva oarecum deodată degrabă "au prin alăturare/ astă#vară astă#iarnă ieri#noapte azi# noapte după#masă după prânz0 *. După "en" adverbele şi locuţiunile adverbiale "unt/ • de loc/ aici acolo deasupra dedesubt afară !os înăuntru încotro înainte înapoi sus aproape departe oriunde oriîncotro pretutindeni fieunde undeva0 în faţă în spate în mi!loc în lung în lat de !ur împre!ur de#a curmezişul în stânga în dreapta în prea!mă. .dverbele de loc pot "ă fie %n"oţite de prepoziţii/ de aici pe aici de pe aici pe acolo de acolo până acolo de pe acolo de deasupra pe deasupra până deasupra de dedesubt.

+A 6n general exprimă cadrul local direcţia punctul de plecare %n "paţiu punctul de "o"ire %n "paţiu apropierea "au depărtarea %n "paţiu. $nele adverbe de loc pot deveni prin conver"iune prepoziţii cu regim de genitiv/ dedesubtul împotriva împre!urul înaintea înapoia îndărătul deasupra. .ltele intră ca elemente formative %n "tructura unor locuţiuni prepoziţionale cu regim acuzativ/ afară de alături de alături cu dincoace de dincolo de înainte de. • de timp/ azi ieri mâine răspoimâine poimâine alaltăieri acum atunci curând târziu totdeauna oricând niciodată fiecând uneori demult cândva câteodată odată odinioară0 zi de zi an de an lună de lună ceas de ceas oră de oră din când în când. 7le exprimă cadrul temporal durata repetarea punctul de plecare limita apropierea "au depărtarea %n timp. 6n cadrul adverbelor de timp un loc important %l ocupă adverbele provenite prin conver"iune de la "ub"tantive feminine articulate 4otăr2t enclitic/ dimineaţa ziua seara noaptea lunea marţea vara primăvara etc. 7le %n"ă nu "e confundă cu "ub"tantivele care prezintă opoziţia "ingularului cu pluralul. $nele adverbe de timp intră ca elemente formative %n "tructura unor locuţiuni prepoziţionale cu regim de acuzativ/ înainte de odată cu "au a unor locuţiuni con#uncţionale/ imediat ce îndată ce odată ce. • de mod propriu(zi"e/ abia aievea aşa bine încet repede frăţeşte prieteneşte târâş chiorâş realmente totalmente0 de#a binelea de#a gata de#a valma. $nele adverbe de mod propriu(zi"e pot fi precedate de prepoziţii care au rolul de a %ntări modalitatea/ de abia în curând de#a pururea forme pe care le integrăm %n locuţiunile adverbiale de timp. .ltele intră ca elemente formative %n "tructura unor locuţiuni prepoziţionale cu regim de acuzativ/ împreună cu laolaltă cu. • • de mod de cantitate/ atât mult puţin destul cam cât0 cât de cât0 de mod de durată de continuitate0 de revenire şi de frecvenţă/ mai încă mereu continuu neîncetat8 neîntrerupt necontenit permanent tot0 iar iarăşi0 adesea deseori rareori0 • • • • de mod de afirmaţie/ da sigur desigur evident fireşte negreşit0 fără îndoială fără doar şi poate0 de mod de negaţie/ ba nu nici deloc defel nicidecum0 de mod de %ndoială "au de probabilitate şi de po"ibilitate/ oare parcă pesemne poate probabil posibil0 de mod de precizare şi de %ntărire/ chiar e act şi tocmai întocmai.

+D .dverbul chiar intră ca element formativ %n "tructura unor locţiuni con#uncţionale/ chiar să chiar dacă chiar de. • de mod de re"tricţie şi de exclu"ivitate/ barem măcar doar numai încaltea e clusiv0 cel puţin. .dverbul măcar intră ca element formativ %n "tructura unor locuţiuni con#uncţionale/ măcar să măcar dacă măcar de. • • • • • de mod de proximitate/ aproape gata mai0 mai#mai0 de mod explicative/ adică anume bunăoară0 de mod di"tributive/ câte0 de "cop/ anume înadins dinadins0 de aceea pentru aceea de asta pentru asta de aia pentru aia0 de cauză/ de aceea pentru aceea de asta pentru asta de aia pentru aia.

>ocuţiunile adverbiale de cauză şi de "cop au aceeaşi formă. <umai contextul ne a#ută "ă le deo"ebim ţin2nd "eama că ele "unt elemente corelative pentru "ubordonatele cauzale re"pectiv finale. Să "e compare/ 1$e aceea n(a venit &9pentru că n(a vrut. )9 (unde locuţiunea adverbială de cauză de aceea complement circum"tanţial de cauză %n prima propoziţie anunţă "ubordonata cauzală 1pentru că n(a vrut3) cu 1$e aceea nu vine &9 "ă nu(l vedem.)9 (unde locuţiunea adverbială de "cop de aceea complement circum"tanţial de "cop %n prima propoziţie anunţă "ubordonata finală 1"ă nu(l vedem3). • • conce"ive/ tot totuşi0 cu toate acestea0 conclu"ive/ aşadar.

+. După modul direct "au indirect de exprimare a circum"tanţei adverbele "unt pronominale şi nepronominale. Cla"ificarea acea"ta ţine "eama şi de origine %n "en"ul că multe adverbe provin din rădăcini pronominale latineşti nenanalizabile %n limba rom2nă. .dverbele pronominale "unt de mai multe feluri/ • • demon"trative/ aici acolo acum atunci aşa astfel încoace încolo curând târziu0 ne4otăr2te/ cândva cumva undeva fiecum fiecând fieunde oricând oricum oriunde uneori altădată altundeva altcumva câtva încotrova altcând altcum altunde câteodată deseori odată odinioară0 • negative/ nicicând nicicât nicicum nicidecum niciunde niciodată.

Specificul adverbelor pronominale negative %l con"tituie enunţurile negative0 rolul ace"tor adverbe e"te acela de a inten"ifica negaţia. • interogative/ unde când cum cât "au precedate de prepoziţii/ de unde până unde de când până când0

+E • relative/ unde când cum cât precum ce "au precedate de prepoziţii/ de unde până unde de când până când. Dacă adverbele pronominale interogative apar %n enunţuri interogative cele relative introduc propoziţii "ubordonate %n cadrul frazei. .dverbele relative intră ca elemente formative %n locuţiuni con#uncţionale/ ca şi când ca şi cum după cât după cum pe cât de cum pe când0 locuţiuni adverbiale/ cât colo unde şi unde cine ştie unde când şi când din când în când cât lumea de când lumea cine ştie când nu ştiu când cine ştie cum nu ştiu cum cine ştie cât nu ştiu cât. .dverbele pronominale relative "unt compatibile cu verbe la moduri per"onale. C2nd "e combină cu un verb la infinitiv formează con"trucţii infinitivale relative. .ce"tea depind de verbele auxiliare de modalitate a avea cu "en"urile de 1a putea3 1a exi"ta3 şi a fi cu "en"ul de 1a exi"ta3/ 1<(avem unde pleca+30 1<(avem cum rezolva aceste probleme+30 1<u(i unde dormi3. Con"trucţiile infinitivale relative cu funcţie "intactică de complement direct dezvoltat (1unde pleca30 1cum rezolva ace"te probleme3) "au de "ubiect dezvoltat (1unde dormi3) "unt analizabile din punct de vedere morfologic şi "intactic. ."tfel pleca e"te complement direct pentru verbul n#avem unde e"te complement circum"tanţial de loc al verbului pleca "au dormi e"te "ubiect %n relaţie cu verbul predicat nu#i iar unde e"te complementul circum"tanţial de loc al verbului dormi. .dverbelor pronominale relative din propoziţiile "ubordonate le core"pund %n regentă adverbe corelative. 6n general demon"trativele funcţionează ca adverbe corelative/ acolo (corelativ)...unde (relativ)0 atunci (corelativ)...când (relativ)0 atât (corelativ)...cât (relativ)0 aşa (corelativ)...cum (relativ). =i locuţiunile adverbiale funcţionează %n poziţie de corelative/ de aceea (loc. adv.corel.)...pentru că (loc. con#.)0 de asta (loc. adv. corel.)...pentru ca să (loc. con#.) .t2t adverbele c2t şi locuţiunile adverbiale corelative au aceeaşi funcţie "intatctică cu "ubordonata pe care o 1anunţă3. $neori adverbele pronominale relative %şi pierd "en"ul originar devenind con#uncţii şi locuţiuni con#uncţionale/ cum ⇔ fiindcă deoarece pentru că/ 1Cum nu ştia ce "ă mai facă a plecat.30 când ⇔ dacă în caz că/ 1Când mi(aş pune mintea cu tine aş deveni şi eu nebun.30 unde ⇔ deoarece pentru că fiindcă/ 1"nde locuieşte aproape de noi a "o"it imediat.3 .dverbele devenite con#uncţii nu au funcţie "intactică %n propoziţiile din care fac parte. Pot funcţiona ca adverbe pronominale relative şi adverbele ne4otăr2te oricând oricât oricum oriîncotro oriunde "au cu variantele populare orişicând orişicât orişicum orişiunde. 6n frază ele leagă "ubordonatele de regentele lor iar %n propoziţiile pe care le introduc au funcţii "intactice de complemente circum"tanţiale de loc timp şi mod.

,F .dverbele nepronominale "unt cele mai numeroa"e/ azi ieri sus !os deasupra bine astăzi mereu înapoi realmente totalmente corect deschis frumos ş.a. ,. După di"ponibilităţile "intactice adverbele şi locuţiunile adverbiale pot fi de mai multe feluri %n enunţ/ • dependente numite şi adverbe ( regim ele intră %n relaţie cu elemente regente %ndeplinind pe l2ngă ace"tea funcţii "intactice diferite. De exemplu azi ieri altfel acolo abia/ 1Azi a %nt2rziat dar ieri a fo"t punctual.3 (complemente circum"tanţiale de timp)0 1@u eşti altfel.3 (nume predicativ)0 1Acolo l(am văzut.3 (complement circum"tanţial de loc)0 1Abia mai re"pira.3 (complement circum"tanţial de mod). .dverbele(regim pot funcţiona şi %n "tructura comparaţiei "au a di"tributivelor caz %n care "unt in"trumente fără funcţie "intactică/ prea foarte mai puţin câte. 7xi"tă %n cadrul adverbelor(regim şi categoria adverbelor de mod fără funcţie "intactică. -olul lor e"te de a nuanţa. Din acea"tă cla"ă fac parte adverbele de mod de precizare şi de %ntărire0 de re"tricţie şi de exclu"ivitate0 de proximitate0 explicative0 adverbul de mod de cantitate cam şi de probabilitate oare0 adverbul de mod de negaţie nici "au adverbul %ntăritor al negaţiei mai. • regente "au determinate/ aproape departe înainte înapoi încet. 7le au valoare de loc şi de mod. Pot fi adverbe nepredicative ale unor complemente circum"tanţiale de mod "au de loc/ 1Aproape l2ngă ca"a ta "(a con"truit o şcoală.3 (complement circum"tanţial de loc)0 1 3ncet ca un rănit %şi t2ra piciorul.3 (complement cicrcum"tanţial de mod). 6n acelaşi timp ele preiau funcţia predicativă de la fo"tele locuţiuni şi expre"ii verbale din care făceau parte ca elemente formative şi devin adverbe predicative/ 1$eparte de locurile ace"tea;3 (〈du(te departe...3)0 @3napoi la treabă;3 (〈vino înapoi...3). .dverbele regente din planul frazei %ndepline"c %ntotdeauna funcţia de predicate verbale. 6n fapt ele "e con"tituie ca nişte propoziţii regente in"uficiente urmate de "ubordonate "ubiective introdu"e prin con#uncţiile că să. .dverbe precum bineînţeles desigur negreşit fireşte poate "unt exclu"iv predicate verbale ("au adverbiale după unii lingvişti) neav2nd po"ibilitatea de a primi verbul copulativ a fi %n faţă. De exemplu/ 1)ireşte &9că ştie adevărul.3)9 .dverbe precum bine rău destul evident normal incontestabil posibil probabil adevărat sigur ş.a. care acceptă verbul copulativ %nainte "unt nume predicative (%n cadrul unor expre"ii verbale imper"onale)/ 1 Aine &9că a a#un" la timp.3 (⇔ 1% bine că a a#un" la timp.3). =i locuţiunile adverbiale de bună seamă fără îndoială fără doar şi poate cu siguranţă cu certitudine "e comportă la fel adică pot fi nume predicative precum adverbele. .dverbele şi locuţiunile adverbiale predicative pot con"titui propoziţii incidente/ 1.i aflat
&

9probabil )9ce "(a %nt2mplat.3*9 (propoziţia a doua e"te principală incidentă).

,& • independente/ da nu ba. 7le au valoarea unor propoziţii independente neanalizabile fiind adverbe de mod de afirmaţie şi de negaţie. 5ulte adverbe pot avea funcţii "intactice au autonomie "emantică fiind %n general complemente circum"tanţiale de loc de mod şi de timp. 7xi"tă %n"ă şi adverbe care "unt lip"ite de "uficienţă "emantică şi nu pot fi părţi de propoziţie. ?. După natura folo"irii lor %n enunţ exi"tă adverbe/ • • "pecializate bazate pe un "en" unic/ ieri azi mâine dinadins aici acolo alaltăieri bine0 ne"pecializate cu valori multiple/ abia tocmai aiurea aici încoace încolo înainte mai şi. De exemplu 1Abia vine.3 (valoare modală) şi 1Abia m2nca"e c2nd ai a#un" tu.3 (valoare temporală)0 1<u a#ung ei tocmai acolo.3 (valoare modală) şi 1'ocmai a aplecat c2nd au venit ei.3 (valoare temporală)0 1. plecat aiurea.3 (valoare de loc) şi 1'orbeşte aiurea.3 (valoare modală)0 1Aici "(a %nt2mplat.3 (valoare de loc) şi 1Aici r2de aici pl2nge.3 (valoare temporală) ş.a.m.d. A. După po"ibilitatea de a realiza o corelaţie %n frază cu elementele introductive ale "ubordonatelor adverbele "unt/ • corelative/ aşa astfel atât acolo atunci.

7le intră %n corelaţie cu adverbele relative de loc de mod de timp "au cu con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale introductive ale "ubordonatelor finale conce"ive şi con"ecutive. Din punct de vedere "intactic adverbele corelative "unt complemente circum"tanţiale/ 1 Aşa a lucrat cum i(am arătat.3 (complement circum"tanţial de mod)0 1Precum a zi" astfel a şi făcut.3 (complement circum"tanţial de mod)0 1Atunci a "cri" c2nd i(am "pu".3 (complement circum"tanţial de timp). • necorelative/ repede bine normal furiş adesea afară poate probabil nicăieri astăzi desigur actualmente încet mult puţin ş.a. Sunt adverbe care nu intră %n corelaţie cu elementele introductive ale "ubordonatelor.

3ra&e"e &e c*+-ara.ie a"e a&'er(e"*r .dverbul e"te "ingura parte de vorbire neflexibilă care po"edă categoria gramaticală a comparaţiei fapt prin care "e apropie de ad#ectiv. Din punct de vedere "emantic adverbul exprimă %n"uşiri caracteri"tici ale proce"elor care "e pot prezenta %n grade diferite. Comparaţia "e exprimă analitic cu a#utorul morfemelor adverbiale antepu"e. Practic adverbele nu(şi "c4imbă forma/ cel articol demon"trativ morfem al "uperlativului relativ de "uperioritate "au de inferioritate e"te inavariabil/ cel mai bine cel mai puţin bine etc.

,) :radele de comparaţie ale adverbelor "unt ca şi la ad#ective/ a) pozitiv/ bine repede uşor aproape departe0 b) comparativ de "uperioritate/ mai bine mai repede mai uşor mai aproape mai departe0 de egalitate/ tot aşa de bine tot atât de repede la fel de uşor tot atât de aproape tot aşa de departe0 de inferioritate/ mai puţin bine mai puţin repede mai puţin uşor0 c) "uperlativ relativ de "uperioritate/ cel mai bine cel mai repede cel mai uşor cel mai aproape0 de inferioritate/ cel mai puţin bine cel mai puţin repede cel mai puţin uşor0 "uperlativ ab"olut de "uperioritate/ foarte bine foarte repede prea uşor0 de inferioritate/ foarte puţin bine foarte puţin repede. .l doilea termen al comparaţiei e"te legat de adverb prin prepoziţiile ca cât decât aflate %n faţa "ub"tantivelor "au a "ub"titutelor ace"tora ori prin prepoziţiile din dintre care exprimă relaţia cu un grup cu o colectivitate/ 17l locuieşte mai aproape dec2t tine.30 1@u locuieşti cel mai puţin aproape dintre toţi.3 $nele adverbe au formă numai la gradul comparativ de "uperioritate/ mai ales mai abitir mai presus0 de aceea "unt con"iderate locuţiuni adverbiale de mod. <u orice adverb prezintă categoria comparaţiei. ."tfel numai unele adverbe de mod (mai ale" provenite din ad#ective) "e pot trece prin gradele comparaţiei/ anevoie bine uşor greu frumos urât puţin mult repede tare0 la fel numai unele adverbe de timp/ curând devreme târziu. .dverbele de mod provenite din ad#ective de origine latină au ca şi ad#ectivele "en"uri şi forme de comparativ de "uperioritate (anterior ulterior) "au de "uperlativ (ma imum minimum). K "erie de adverbe pot primi "ufixe care marc4ează inten"itatea "porită "au atenuată a caracteri"ticii/ binişor încetişor repe!or multişor răruţ multuţ încetinel puţinel. :radul "uperlativ poate fi exprimat ca şi la ad#ectiv prin diferite procedee/ prelungirea unui "unet/ biiine depaaarte aaaşa0 prin repetarea adverbului/ repede#repede bine#bine încet#încet greu#greu. >ocuţiunile adverbiale pot avea şi ele grade de comparaţie/ cu greu # mai cu greu pe şleau # mai pe şleau pe urmă # mai pe urmă. $nele locuţiuni adverbiale au "en" de "uperlativ şi a#ută la exprimarea "uperlativului ab"olut al altor adverbe ori al ad#ectivelor/ cu totul cu totul şi cu totul din calea afară de tot.

C*!'er%i,!ea a&'er(,",i Prin "c4imbarea valorii gramaticale adverbul poate deveni/ a) "ub"tantiv ( prin articularea cu articol 4otăr2t enclitic "au ne4otăr2t proclitic a adverbului ori prin %n"oţirea ace"tuia cu o prepoziţie/

,* 15i(a făcut un bine.3 1Cu mâine zilele(ţi adaugi Cu ieri viaţa ta o "cazi.3 (5. 7mine"cu) b) ad#ectiv invariabil l2ngă un "ub"tantiv/ 1Aşa om mai rar gă"eşti.3 1Asemenea cazuri nu "e rezolvă uşor.3 c) prepoziţie re"pectiv locuţiune prepoziţională cu regim de genitiv prin articularea adverbului "au a locuţiunii adverbiale cu articol 4otăr2t enclitic/ 1S(a aşezat în faţa maşinii.3 1Coletul a "o"it în urma "cri"orii.3 .lteori prepoziţia "au locuţiunea prepoziţională "e află %n faţa unor ad#ective pronominale po"e"ive %n cazul . excepţie de la cazul :/ 17a "(a oprit înaintea mea.3 13n !urul nostru "e "tr2n"e"e multă lume.3 C2nd "tau %n faţa unui "ub"tantiv "au a unui "ub"titut al ace"tuia adverbele ca cât decât devin prepoziţii cu regim de acuzativ iar aidoma asemenea întocmai cu regim de dativ/ 17l era un om ca toţi oamenii.3 1. procedat aidoma colegei "ale.3

Pr*("e+e &e 8*"*%ire a a&'er(e"*r 7i a "*c,.i,!i"*r a&'er(ia"e 6n r2ndul adverbelor cel mai frecvent fenomen %nt2lnit e"te p"eudoad#ectivarea %n diferite contexte/ a) "ub"tantiv C adverb (Cprepoziţie) C ad#ectiv/ 1oameni destui de buni3 %n loc de 1destul de buni30 1copii groşi %mbrăcaţi3 %n loc de 1gro" %mbrăcaţi.3 b) "ub"tantiv C adverb C verb la "upin "au la participiu/ 1treburi grele de realizat3 %n loc de 1greu de realizat30 1munţi grei e"caladaţi3 %n loc de 1greu e"caladaţi3. c) adverb C ad#ectiv/ 1copii noi(nă"cuţi3 %n loc de 1nou(nă"cuţi30 1tineri liberi(cugetători3 %n loc de 1liber I cugetători.3 d) %n formele de "uperlativ relativ/ 17a a alergat cea mai repede %n loc de 1cel mai repede30 17i au %notat cei mai uşor3 %n loc de 1cel mai uşor3.

,+ !ormele corecte ale adverbelor ca şi al morfemului cel din cadrul gradului de comparaţie "unt cele invariabile identice cu ma"culinul "au neutrul "ingular al ad#ectivelor. .dverbul re"trictiv numai "e folo"eşte %n con"trucţii cu verb la a"pectul pozitiv iar %n con"trucţiile negative "e folo"eşte adverbul decât. .lăturarea ace"tor două adverbe e"te pleona"tică/ 1<(am decât numai un "cop.3 %n loc de 1<(am decât un "cop3 "au cu verbul de la forma afirmativă 1.m numai un "cop.3 6n ceea ce priveşte locuţiunile adverbiale c2teva "e folo"e"c fără mă"ură %n unele "tiluri mai ale" %n cel admini"trativ(#uridic ori %n cel publici"tic/ în această idee în conte t în principal pe parcurs la modul ş.a. NOTE:
& )

'ezi :>- II vol. I p.*FF. Pentru caracteri"ticile locuţiunilor adverbiale vezi Cecilia Căpăţ2nă (imba română+

(ocuţiunile8 Craiova 7ditura $niver"itaria )FFF p.&FF(&F?. BIBLIO3RAFIE OBLI3ATORIE :>- ed. a II(a vol. I II &E?*. DKK5). .vram 5ioara &EEA. Ciompec :eorgeta 3ncercare de definire conte tuală a adverbului românesc %n SC>JJ' nr. &9 &EA+ p. ),( *,. Pană Dindelegan :abriela %lemente de gramatică+ $ificultăţi8 controverse8 noi interpretări8 Nucureşti 7d. Bumanita" 7ducational )FF*.

BIBLIO3RAFIE FACULTATIVĂ :.>4NTREBĂRI &. Cum "e "ubcla"ifică adverbele şi locuţiunile adverbiale de modM ). Cum "e "ubcla"ifică adverbele şi locuţiunile adverbiale după "en"M E5ERCI6II DE AUTOEVALUARE .nalizaţi adverbele şi locuţiunile adverbiale din textele/

,, a) Cu toate ace"tea după ce şi( a "pu" pe bună dreptate că mai are timp pentru a %nvăţa nu mult după aceea a dat ordin "ă i "e aducă materialele aca"ă. b) Poate că era bine "ă plece mai devreme de la prietenii "ăi ca "ă a#ungă la timp la "erviciu dar din păcate nu a făcut( o.

). PREPOZI6IA 1. Caracteri%tici Prepoziţia e"te o parte de vorbire neflexibilă care exprimă o relaţie "intactică de dependenţă ("ub toate formele ei) %ntre o parte de propoziţie şi părţile de vobire determinate de acea"ta/ %ntre atribut şi "ub"tantiv pronume numeral0 %ntre complement şi adverb adverb ad#ectiv inter#ecţie0 %ntre numele predicativ şi "ub"tantiv ("ub"titut) prin verbul copulativ0 %ntre elementul predicativ "uplimentar şi cei doi regenţi ai "ăi I "ub"tantivul ("au "ub"titutul ace"tuia) şi verbul. De exemplu/ .m cumpărat o revi"tă de i"torie. ("ub"tantiv) (atribut)

'a participa şi el la ace"t congre". (verb) (complement)

$neltele cumpărate "unt pentru grădină. ("ub"tantiv) (verb copulativ) (nume predicativ)

6l lua"em drept muncitor. (pronume) (verb) (element predicativ "uplimentar)

Din punct de vedere etimologic termenul prepoziţie vine din fr. pr.position 〈 lat. praepositio ( onis 1punere %nainte3 1punere %n frunte3. 6n propoziţie "tă %naintea unor părţi de vorbire. 6n frază ca %n"oţitoare a unui pronume "au a unui adverb relativ poate apărea ca mi#loc "ecundar de legătură %ntre propoziţii leg2nd o "ubordonată de regenta ei. Prepoziţia e"te un in"trument gramatical un mi#loc #oncţional de exprimare a relaţiei de dependenţă. Singură nu are autonomie "intactică ci intră %n componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al ace"teia/ 1aer de munte3 (atribut "ub"tantival prepoziţional) 1bun la suflet3

,? (complement circum"tanţial de relaţie) 1luat drept inginer3 (element predicativ "uplimentar). 6n analiza gramaticală prepoziţia "e di"cută %n cadrul grupului "intactic pe care %l introduce nu "eparat. Din punct de vedere "emantic prepoziţia "e caracterizează printr(un conţinut lexical in"uficient şi foarte ab"tract (mai ale" la prepoziţiile moştenite) care "e realizează %ntr(o varietate de "emnificaţii determinate %n mare mă"ură de contextul %n care apar/ direcţia %n "paţiu ( spre către înspre dinspre0 locul ( în sub deasupra înăuntru0 punctul de plecare %n "paţiu ( de de la de sub0 "copul ( după pentru spre0 in"trumentul ( cu din prin la graţie. Prepoziţiile cele mai frecvente (care "unt de multe ori şi cele mai vec4i) apar %n contexte numeroa"e mai diferite şi exprimă raporturi mai variate. De exemplu/ de exprimă locul/ 1vine de departe30 timpul/ 1a plecat de o săptămână30 "copul/ 1"e pregăteşte de e amen30 cauza/ 1"e a"cunde de frică30 agentul/ 1lovit de maşină30 relaţia/ 1bun de gură30 cantitatea/ 1di"tanţă de BCC Dm30 calitatea/ 1diplomă de onoare30 în exprimă locul/ 1locuie"c în 6radea30 timpul/ 1în trei săptămâni va rezolva problema30 modul/ 1lucrează în linişte30 cauza/ 1ne(am trezit în ţipetele lor30 in"trumentul/ 1l(a "tr2n" în braţe de bucurie3. !olo"irea corectă a unei prepoziţii cu valori numeroa"e e"te po"ibilă numai %n anumite limite impu"e de conţinutul raporturilor re"pective. $neori valoarea e"te greu de "tabilit. Prepoziţia în "pre exemplu pă"trează %n oricare dintre "emnificaţiile pe care le realizează ideea de 1includere3 (%n interiorul unui "paţiu al unul interval de timp)&. :radul de ab"tractizare al "en"urilor e"te şi el diferit. $nele prepoziţii "unt mai ab"tracte dec2t altele/ a de despre comparativ cu lângă deasupra sub cu. Să "e compare/ 1un pa4ar de apă3 cu 1un pa4ar cu apă3.

L*c,.i,!i"e -re-*zi.i*!a"e Sunt grupuri de două "au mai multe cuvinte cu %nţele" unitar şi cu rol de prepoziţie av2nd %n componenţa lor cel puţin o prepoziţie alături de diver"e părţi de vorbire ("ub"tantive ad#ective pronume adverbe). 6n cadrul grupului locuţional care 1funcţionează ca neanalizabil3) exi"tă o ierar4izare unul dintre componente "e află %ntr(o poziţie de "ubordonare faţă de celălalt. >ocuţiunile prepoziţionale "unt formate din/ • prepoziţie C "ub"tantiv articulat cu articol 4otăr2t enclitic/ în faţa din faţa în spatele în urma din pricina din cauza în ciuda în pofida în locul în lungul în latul în largul în susul din susul în !osul din !osul la stânga la dreapta în !urul în dreptul din dreptul în mi!locul prin mi!locul în vederea în timpul de#a lungul de#a latul de#a curmezişul ş.a. .ce"te locuţiuni prepoziţionale au regim de genitiv. De exemplu/ 1<(a mai venit din pricina ploii.3

,A ("ub"tantiv %n cazul : C loc. prep. complement circum"tanţial de cauză) 7xcepţie de la cazul : fac locuţiunile prepoziţionale urmate de un ad#ectiv pronominal po"e"iv. 7le "unt %n cazul .. De a"emenea cele urmate de pronume per"onal cu valoare po"e"ivă. 7le "unt %n cazul D/ 13n urma sa veneau alţii.3 (ad#ectiv pron. po"e"iv %n cazul . C loc. prep. complement circum"tanţial de loc) 13n !uru#i era zarvă.3 (pronume per"onal %n cazul D po"e"iv C loc. prep. complement circum"tanţial de loc) • (prepoziţie C) "ub"tantiv nearticulat C prepoziţie/ faţă de faţă cu de faţă cu în chip de în conformitate cu în funcţie de în raport de în raport cu din cauză de din pricină de de din vale de în timp de în vreme de timp de vreme de în caz de în loc de la un loc cu în urmă cu în curs de în calitate de în decurs de etc. .ce"te locuţiuni prepoziţionale au regim de acuzativ. De exemplu/ 13n loc de ziare a cumpărat revi"te. 3 ("ub"tantiv %n cazul . C loc.prep. complement circum"taţial opoziţional). • prepoziţie C adverb cu formă modificată (articulat)/ în afara pe dinaintea pe dinlăuntrul până în afara până pe dinaintea. 7le au regim de genitiv except2nd cazurile %n care locuţiunea prepoziţională precedă un ad#ectiv pronominal po"e"iv "au un pronume per"onal %n dativul po"e"iv/ 1>(au felicitat toţi în afara colegilor de birou.3 ("ub"tantiv %n cazul : C loc.prep. complement circum"tanţial de excepţie) 13n afara sa toţi erau bucuroşi la petrecere.3 (ad#ectiv pron. po"e"iv %n cazul . C loc. prep. complement circum"tanţial de excepţie) • adverb C prepoziţie/ afară de alături de alături cu indiferent de înainte de apropo de dinainte de dincoace de dincolo de împreună cu afară din laolaltă cu împre!ur de vizavi de întocmai ca cât despre cât pentru. -egimul ace"tor locuţiuni prepoziţionale e"te acuzativul/ 15agazinul de confecţii "e află vizavi de cinematograf.3 ("ub"tantiv %n cazul . C loc.prep. complement

,D circum"tanţial de loc) • prepoziţie C adverb C prepoziţie/ în afară de de dincoace de de dincolo de în sus de în !os de din sus de din !os de. -egimul ace"tor locuţiuni prepoziţionale e"te acuzativul/ 1Lgomotul "e aude de dincolo de gară.3 ("ub"tantiv %n cazul . C loc.prep. complement circum"tanţial de loc) • (prepoziţie C) ad#ectiv (C prepoziţie)/ relativ la potrivit cu asemănător cu referitor la privitor la contrar cu conform cu cu tot cu toată cu toţi cu toate cu tot cu. .u regim de acuzativ/ 1&rivitor la relief ace"ta e"te variat.3 ("ub"tantiv %n cazul . C loc.prep. complement circum"tanţial de relaţie) $nele locuţiuni prepoziţionale "e află la graniţa cu %mbinările libere/ în ipoteza în scopul cât priveşte în ceea ce priveşte începând cu ş.a. :rupurile în ce priveşte în ceea ce priveşte cât priveşte "unt propoziţii "ubordonate circum"tanţiale de relaţie (alcătuite din predicatul priveşte şi "ubiectul ce "au ceea ce). 7le "unt urmate de un complement direct. $nii lingvişti apreciază că "ubiectul nu e"te pronumele relativ ce "au ceea ce ci complementul direct pe care %l acordă la "ingular cu predicatul priveşte. Dacă ace"t complement e"te "ub"tantiv la plural predicatul apare şi el la plural/ 1%n ceea ce prive"c cercetările3 %n loc de 1%n ceea ce priveşte cercetările3. Pe baza "ub"tituţiei cu locuţiunile în privinţa cu privire la cât despre grupul în ceea ce priveşte e"te con"iderat de unii lingvişti locuţiune prepoziţională. 6mbinările libere ne"udate %ncă/ în eventualitatea în cazul în ipoteza cu condiţia etc. "unt "ub"tantive articulate precedate de prepoziţii şi au funcţia "intactică de complemente circum"tanţiale condiţionale urmate de atribut "au atributivă/ 13n eventualitatea unei plecări anunţă( mă.3 (în eventualitateaE "ub"tantiv %n cazul . complement circum"tanţial condiţional0 unei plecări P "ub"tantiv %n cazul : atribut "ub"tantival genitival). .ltă interpretare "e referă la faptul că ace"te "ub"tantive precedate de prepoziţii ar fi locuţiuni prepoziţionale av2nd %mpreună cu "ub"tantivul ("au "ub"titutul) funcţie de complement circum"tanţial condiţional.* 6n general locuţiunile prepoziţionale "e diferenţiază de %mbinările libere prin forma fixă şi neanalizabilă prin variabilitatea gramaticală a termenului de bază şi prin unitatea "emantică a termenilor. Dificultăţi de analiză gramaticală apar şi la adverbele departe aproape dincolo urmate de prepoziţia de cu care formează locuţiuni prepoziţionale cu regim de acuzativ/ 1.m mer" dincolo de pădure.3 (dincolo de pădure P "ub"tantiv %n cazul . precedat de locuţiunea prepoziţională dincolo

,E de complement circum"tanţial de loc). . doua interpretare e"te aceea că adverbul dincolo are funcţie de complement circum"tanţial de loc iar "ub"tantivul precedat de prepoziţia de e"te complement indirect. 6n cazul locuţiunilor prepoziţionale aproape de departe de "e poate "ub%nţelege comparaţia %n cadrul adverbului/ 1mai aproape (de)3 1cel mai departe (de)3. Cum nu toate adverbele din locuţiuni admit comparaţia ( dincolo alături ( nu putem "ocoti drept criteriu de diferenţiere po"ibilitatea adverbelor de a "e compara. @oate "unt locuţiuni prepoziţionale (cu regim de acuzativ) preced2nd "ub"tantive ("au "ub"titute ale ace"tora) cu funcţie de complement circum"tanţial de loc. >ocuţiunile prepoziţionale "e deo"ebe"c de locuţiunile adverbiale din care au provenit. Să "e compare/ în faţa în afara pe dinaintea în urma (locuţiuni prepoziţionale) cu în faţă în afară în urmă (locuţiuni adverbiale). .lte locuţiuni prepoziţionale au aceeaşi formă cu locuţiunile adverbiale/ în dreapta8 în stânga de#a curmezişul de#a latul etc. Contextul ne a#ută "ă le diferenţiem. Să "e compare/ 1Stă de#a curmezişul patului.3 (locuţiune prepoziţională) cu 1Stă de#a curmezişul.3 (locuţiune adverbială).

C"a%i8icarea -re-*zi.ii"*r 7i a "*c,.i,!i"*r -re-*zi.i*!a"e Prepoziţiile "e cla"ifică %n funcţie de origine "tructură "en" recţiune. &. După origine prepoziţiile "unt/ • • • moştenite din latină/ a cu de în la pe asupra către fără între lângă pentru spre0 %mprumutate din alte limbi/ franceză ( a contra0 latină cla"ică ( versus via pro per0 create %n limba rom2nă prin compunere/ despre dinspre înspre dintre dintru din de din de după de la de lângă de pe de peste de prin de după pe sub8 pe la8 pe lângă8 de pe la8 de pe lângă8 de pe sub0 prin conver"iune/ graţie mulţumită (din "ub"tantive) conform contrar drept (de la ad#ective) datorită potrivit (de la participii) e ceptând privind (de la gerunzii) deasupra dedesubtul înaintea înapoia dinaintea dinapoia îndărătul dindărătul împre!urul împotriva ca cât decât asemenea (de la adverbe). Prepoziţiile moştenite şi %mprumutate au %n general "emnificaţii numeroa"e şi ab"tracte ("en"ul lor e diminuat relativ %ndeo"ebi la cele mai vec4i). Cele create au "emnificaţii concrete dar mai puţin numeroa"e (prin conver"iune "(au pă"trat "emnificaţiile părţilor de vorbire re"pective iar compunerea a facilitat %ntărirea ace"tora). ). După "tructură prepoziţiile "unt/ • "imple/ de la în pe cu a până fără spre lângă către după între întru pentru peste prin printre sub contra per pro via din dinspre dintre dintru dinaintea dinapoia dindărătul împotriva înaintea înapoia îndărătul ca cât asemenea aidoma

?F graţie mulţumită conform contrar datorită potrivit e ceptând privind despre dinspre deasupra dedesubtul decât0 • compu"e/ de la de pe de din de după de lângă de peste de prin pe din pe după pe la pe lângă pe sub de pe la de pe lângă de pe sub până pe la până pe lângă. Prepoziţii precum despre dinspre deasupra dedesubtul decât deşi "unt analizabile "e pot de"face %n elemente (de exemplu despre P de C spre dinspre P din C spre ş.a.m.d.) "unt con"iderate "imple compu"e fiind numai cele formate din elemente ne"udate %ntre ele.+ *. Din punct de vedere "emantic prepoziţiile exprimă relaţii nu noţiuni. Conţinutul lor "emantic e"te ab"tract precizat %n context. După numărul de valori contextuale prepoziţiile "unt/ • monovalente/ dinspre între înspre spre sub deasupra dedesubtul înaintea înapoia îndărătul ca cât asemenea aidoma graţie mulţumită conform contrar datorită potrivit etc. • polivalente/ a cu de fără în la pe pentru prin contra despre din ş.a.

După "en"ul lor a de "unt mai ab"tracte dec2t lângă în. +. Din punct de vedere gramatical prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale implică fenomenul de recţiune prin care e"te impu"ă forma cazuală de genitiv dativ "au acuzativ "ub"tantivelor (pronumelor numeralelor "au ad#ectivelor "ub"tantivizate) pe care le precedă şi care "intactic "unt complemente atribute nume predicative "au elemente predicative "uplimentare. Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu regim de/ • genitiv/ asupra contra împotriva deasupra dedesubtul înaintea înapoia dinaintea dinapoia îndărătul dindărătul împre!urul0 în faţa în spatele în urma în mi!locul de#a latul de#a lungul în latul în lungul de#a curmezişul prin mi!locul în susul în !osul în ciuda în pofida în locul în afara cu e cepţia din cauza din pricina în timpul în vederea ş.a. Prepoziţiile cu regim cazual de genitiv pot cere %n anumite contexte şi cazul dativ (c2nd "unt urmate de forme neaccentuate ale pronumelui per"onal) "au acuzativ (c2nd "unt urmate de pronume po"e"ive). De exemplu/ 1Nolţi asupră#mi clătin2nd.3 (5. 7mine"cu) (pron. per". %n cazul D C prepoziţie complement indirect) "au 1S(a oprit înaintea noastră.3 (ad#. pron. po"e"iv %n cazul . C prepoziţie complement circum"tanţial de loc) 6n faţa numeralelor care precedă "ub"tantivul a e"te prepoziţie care impune tot cazul :/ 1tată a doi copii3 ⇔ 1tatăl celor doi copii3. • dativ/ datorită graţie mulţumită contrar conform potrivit aidoma asemenea. De exemplu/

?& 1>ucrează conform programului3. ("ub"tantiv %n cazul D C prepoziţie complement circum"tanţial de mod) 6n cazul D funcţionează numai prepoziţii nu şi locuţiuni prepoziţionale. • acuzativ/ de din cu către dinspre dintre dintru despre după fără în între întru la lângă până pe pentru peste prin printre spre sub înspre de din de după de la de lângă de pe de peste de prin de sub pe din pe după pe la pe lângă pe sub8 de pe la de pe lângă de pe sub ca cât decât drept e ceptând privind0 faţă de alături de în funcţie de în raport cu din cauză de din pricină de în timp de în vreme de în caz de în loc de în curs de în calitate de în decurs de la un loc cu în afară de de dincoace de de dincolo de în sus de în !os de relativ la potrivit cu referitor la asemănător cu privitor la contrar cu conform cu cu tot cu toată cu toţi cu toate cu tot cu înainte de dinainte de dincolo de vizavi de cât despre ş.a. De exemplu/ 1>(a %nt2lnit pe colegul "ău.3 ("ub"tantiv %n cazul . C prepoziţie complement direct) Din punct de vedere "emantic şi "intactic prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale "unt un indicator relaţional şi funcţional di"tribuit %n cla"e funcţionale "pecifice şi ne"pecifice. Cele "pecifice "unt temporale (înainte de) locale (de#a lungul de#a latul în faţa în spatele etc.) cauzale (din cauza din pricina din cauză de) opoziţionale (în locul în loc de) conce"ive (în ciuda în pofida) etc. Cele ne"pecifice "unt generale/ de din la pe ş.a.

F*"*%irea -re-*zi.ii"*r 9! e!,!. Prepoziţia e"te generatoare de grup "intactic I grup prepoziţional ( impune cuv2ntului guvernat forma de genitiv dativ "au acuzativ. Dacă con"iderăm prepoziţiile din punctul de vedere al părţilor de vorbire pe care le precedă con"tatăm că diferite prepoziţii nu au regim unitar %n "en"ul că nu toate prepoziţiile manife"tă aceleaşi po"ibilităţi combinatorii. Prepoziţia de care e"te foarte frecventă poate realiza multe combinaţii/ poate preceda un "ub"tantiv (ca"ă de piatră) un pronume (revi"te de ace"tea) un ad#ectiv (nemaipomenit de frumo") un adverb (vine de departe) o prepoziţie (vine de la birou) dar nu poate preceda con#uncţii. Prepoziţia fără poate "ta %naintea unui "ub"tantiv pronume verb prepoziţie "au con#uncţie dar nu poate preceda un ad#ectiv "au un adverb. Prepoziţia pe poate preceda un "ub"tantiv un pronume un adverb un verb la "upin "au o prepoziţie. Prepoziţia până nu precedă "ub"tantive pronume "au ad#ective dar poate "ta %naintea unei prepoziţii "au a unei

?) con#uncţii. Prepoziţia a are po"ibilităţi combinatorii redu"e %n "en"ul că poate "ta %naintea unui infinitiv %naintea unui "ub"tantiv "au ad#ectiv "ub"tantivizat ori a unui numeral. Ca elemente formative prepoziţiile intră %n "tructura unor "ub"tantive compu"e (floare de colţ 'ălenii de munte) a unor locuţiuni "ub"tantivale (părere de rău băgare de "eamă) ad#ectivale (cu "tare de treabă) verbale (a pune la cale a pune paie pe foc) adverbiale (în veci cu de#a "ila) prepoziţionale (în faţa în urma) con#uncţionale (după ce pentru că) %n "tructura unor ad#ective compu"e (cuminte deplin) ori numerale (doisprezece paisprezece). Infinitivele "unt "electate %n limba rom2nă mai ale" de prepoziţiile de fără în pentru până spre şi prin. De exemplu/ 1dorinţa de a reuşi3 1pleacă fără a anunţa3 1"peciali"t în a intermedia3 1vine pentru a afla3 ş.a.m.d. Con#unctivele "unt preferate de prepoziţiile fără şi până form2nd cu morfemul să locuţiuni con#uncţionale "ubordonatoare/ fără să până să. 7xi"tă unele verbe intranzitive care "electează numai anumite prepoziţii/ 1a atenta la...3 1a con"ta din9în...3 1a decurge din...3 1a extrage din...3 1a recurge la...3 1a rezida în...3 etc. Prepoziţia contra %n mod normal cere genitivul dar "e poate con"trui şi cu acuzativul (1-epară maşina contra co"t.3 1>uptă doi contra trei.3). Prepoziţia datorită care e"te urmată de un "ub"tantiv ("au un "ub"titut) %n cazul D exprimă un efect pozitiv favorabil. .cea"tă re"tricţie de folo"ire impune atenţie %n contextele unde complementul circum"tanţial exprimă cauza unui efect nefavorabil negativ "ituaţie %n care prepoziţia datorită trebuie "ă fie %nlocuită de locuţiunea prepoziţională din cauza (1$in cauza bolii nu "(a putut ridica din pat.3 şi nu 1Datorită bolii nu "(a putut ridica din pat.3). ."ocierea unor prepoziţii "inonime creează pleona"me/ 1drept pentru care3 1ca drept3 recomand2ndu("e folo"irea numai a uneia dintre ele (1drept care am %nc4eiat prezentul proce"(verbal3 "au 1pentru care am %nc4eiat...30 1drept ră"plată...3 ori 1ca ră"plată...3). 6n limba#ul anunţurilor publicitare al firmelor apar ade"ea enunţuri %n care e"te omi"ă prepoziţia. 7"te vorba de prepoziţiile foarte frecvente %n uz/ de pentru %n formulări ca/ 1şef "erviciu3 1confecţii femei3 "au 1magazin confecţii bărbaţi3 "intagme %n care prepoziţiile nu trebuie omi"e/ 1confecţii pentru femei3 1şef de "erviciu3 1magazin de confecţii pentru bărbaţi3. Prepoziţia pe e"te ade"ea omi"ă ne#u"tificat %n exprimarea curentă c2nd complementul direct e"te exprimat prin pronumele interogativ "au relativ care (1care o vreiM3 "au 1cartea care mi(ai adu"(o3)0 prin pronume demon"trative ne4otăr2te "au negative (1ace"ta de ce nu(l ieiM3 1poţi "ă iei oricare dintre ele3 1n(am văzut nici unul la intrare3 prin "ub"tantive comune nume de per"oane identificate articulate "au cu anumite determinări (1caut directorul in"tituţiei3 1am condu" toţi invitaţii3). 6n toate ace"te "ituaţii folo"irea prepoziţiei pe e"te obligatorie (1pe care o vreiM3 1cartea pe care mi(ai adu"(o3 1pe ace"ta de ce nu(l ieiM3 1poţi "ă iei pe oricare dintre ele3 1n(am văzut pe nici unul la intrare3 1caut pe directorul in"tituţiei3 1am condu" pe toţi invitaţii3).

?* Prepoziţiile cu din la "unt "inonime %n contexte %n care e"te exprimat in"trumentul. De exemplu/ 1c2ntă la flaut9din flaut9cu flautul3. Cu toate ace"tea cu e"te mai "pecializată pentru in"trumente. Prepoziţiile între şi dintre "unt folo"ite %n mod nediferenţiat (1relaţiile de prietenie dintre popoare3 alături de 1relaţiile de prietenie între popoare3). 6n fapt cele două prepoziţii "unt "pecializate/ dintre "e folo"eşte după un "ub"tantiv articulat cu articol 4otăr2t iar între după un "ub"tantiv nearticulat "au articulat cu articol ne4otăr2t. ."tfel "unt corecte "intagme precum/ 1legătura dintre conţinut şi formă3 1o legătură între conţinut şi formă3 relaţia dintre cei doi3. C4iar dacă nu e"te pleona"tică folo"irea a două prepoziţii "au a unei prepoziţii l2ngă adverb e"te "uperfluă %ntruc2t nu exprimă un raport nou. De exemplu/ în contra faţă de contra0 în curând faţă de curând0 de abia faţă de abia0 de altfel comparativ cu altfel ş.a. Se "pune ade"ea greşit 1n(am nimic %n contra lor3 (%n loc de 1contra lor3) 1mă %ntorc %n cur2nd3 (%n loc de 1curând3) 1de abia a "o"it3 (%n loc de 1abia a "o"it3) 1l(a %mbrăţişat căci de altfel nu era om rău3 (%n loc de 1altfel nu era...3) =i prepoziţia de e"te folo"ită uneori ne#u"tificat %n faţa unor verbe "au locuţiuni verbale la infinitiv "ubiecte "au complemente directe/ 1e nece"ar de a reţine3 1e bine de a ţine "eama3 1mă intere"ează de a şti...3. Con"trucţia cu de e"te acceptată de normele limbii literare numai %n 1a avea de(a face3 care e"te o variantă a %mbinării 1a avea a face3. >ocuţiunile prepoziţionale "au %mbinările libere conţin2nd "ub"tantive cu "en" temporal generic "unt utilizate uneori abuziv %n locul unor con"trucţii mai "curte cu "au fără prepoziţii/ 1a mer" timp de trei "ăptăm2ni3 1pe parcur"ul celor două ore a elaborat...3 1ne vedem %n ziua de &) martie3. 6n a"tfel de "ituaţii "e recomandă formulări precum/ 1a mer" trei ore3 1%n primele două ore a elaborat...3 1ne vedem la &) martie3.

$. Re"a.ia c, a"te c"a%e "e/ic*2 ra+atica"e Prepoziţiile "e folo"e"c cu valoarea altor părţi de vorbire %n anumite contexte/ a) la poate fi adverb de mod cu valoare aproximativă "au poate avea valoare ad#ectivală/ 1.u venit la cincizeci de copii.3 (la ⇔ cam)0 1. m2ncat la mere;3 (la ⇔ multe) b) de poate avea valoare ad#ectivală/ 1Ce de lume a venit la teatru;3 (de ⇔ multă) c) după şi contra "unt adverbe c2nd nu "unt urmate de alte părţi de vorbire/ 1.m a#un" aca"ă după.30 1@rei au fo"t contra.3. d) de şi până pot deveni con#uncţii "ubordonatoare iar cu poate deveni con#uncţie coordonatoare copulativă/ 1$e pleci mai devreme anunţă(ne;30 1. muncit până a obo"it.30 1Ion cu Dan "unt vecini buni.3

?+ 6n context prepoziţia poate avea valoare de "ub"tantiv/ 1Cunoaştem valoarea lui pe din ace"te enunţuri.3. NOTE:
&

'ezi >aura 'a"iliu Schiţă de sistem al prepoziţiilor limbii române %n S: III p.&&(+)0 Iorgu Cecilia Căpăţ%nă op+cit+ p.&*D. 'ezi Cecilia Căpăţ%nă op+cit+ p.&*E. 'ezi 5ioara .vram &EEA p.)?,()??0 cf. %n"ă :4. Con"tantine"cu Dobridor &EE? p.*)*

Iordan 'aleria :uţu -omalo .lexandru <icule"cu &E?A p.)D).
) * +

unde prepoziţii precum despre deasupra înspre "unt con"iderate compu"e. BIBLIO3RAFIE OBILI3ATORIE :>- vol. I II. DKK5). .vram 5ioara &EEA.

BIBLIO3RAFIE FACULTATIVĂ :.>4NTREBĂRI &.Ce regim cazual au prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionaleM ). Ce devine prepoziţia prin conver"iuneM *. Ce e"te prepoziţiaM E5ERCI6II DE AUTOEVALUARE &. Identificaţi şi analizaţi prepoziţiile din textele/ a) Pe l2ngă cunoştinţele de matematică mai avea "tudii de fizică şi de c4imie cu toate că nu "e lăuda cu performanţele "ale intelectuale. b) .m luat atitudine contra duşmanilor tăi pentru a nu lă"a impre"ia de "ubiectivi"m şi am obţinut un pa" %nainte %n proce".

?, 0. CON:UNC6IA 1. Caracteri%tici Con#uncţia e"te partea de vorbire neflexibilă care %n propoziţie şi %n frază exprimă raporturi de coordonare iar %n cadrul frazei numai raporturi de "ubordonare. @ermenul con!uncţie vine din fr. con!onction 〈 lat. con!unctio ( onis 1unire3 1legătură3. Ca şi adverbul "au prepoziţia con#uncţia "e defineşte pe baza criteriului "intactic. -aportul de coordonare "e "tabile"te %n propoziţie/ a) • • • • • b) • • • %ntre părţi de propoziţie de acelaşi fel. De exemplu/ "ubiecte/ 1Plimbarea şi gimna"tica "unt nece"are.3 atribute/ 1. cumpărat trandafiri albi şi galbeni.3 complemente directe/ 1'ii de la Nucureşti sau de la IaşiM3 nume predicative/ 17l e"te %nalt şi "lab.3 elemente predicative "uplimentare/ 1@e văd calm şi ve"el.3 %ntre părţi de propoziţie diferite. De exemplu/ complement circum"tanţial de loc şi de timp/

1Pleacă oriunde şi oric2nd.3 complement circum"tanţial "ociativ şi de timp/

1Se plimbă cu oricine şi oric2nd.3 "ubiect şi complement circum"tanţial de loc/

1Kricine şi de oriunde poate veni cu noi.3 6n frază raportul de coordonare "e manife"tă/ a) • • b) • c) • • d) %ntre propoziţii de acelaşi fel. De exemplu/ principale/ 1'ii sau pleciM3 "ubordonate/ 1=tie "ă "crie şi "ă citea"că.3 %ntre "ubordonate diferite. De exemplu/ circum"tanţială de mod şi completivă indirectă/ 1. lucrat c2t a putut de mult şi pentru cine a vrut.3 %ntre o parte de propoziţie şi o propoziţie "ubordonată de acelaşi fel. De exemplu/ complement circum"tanţial de loc şi "ubordonată circum"tanţială de loc/ 1Pleacă la Nucureşti sau oriunde %l trimite.3 atribut şi "ubordonată atributivă/ 1.re o ca"ă frumoa"ă dar care e"te prea mare.3 %ntre o parte de propoziţie şi o propoziţie "ubordonată diferite. De exemplu/

?? • complement circum"tanţial de mod şi "ubordonată completivă directă/ 16i plăcea "ă ieie c2t de mult şi ce(i mai bun şi mai frumo".3 (I. Creangă). -aportul de "ubordonare e"te "tabilit numai %n cadrul frazei %ntre propoziţii "ubordonate şi propoziţii regente. Subordonatele "unt %n relaţie/ • cu un termen nominal/ 1Ca"a &9 pe care ai văzut(o )9 e"te a prietenului "ău.&93 Propoziţia nr.) e"te atributivă. -egentul ei e"te "ub"tantivul casa din propoziţia nr.& principală şi regentă. • cu un termen verbal/ 1=tie &9"ă vorbea"că frumo".)93 Propoziţia nr.) e"te completivă directă. -egentul ei e"te verbul ştie din propoziţia nr.&. • cu un termen ad#ectival/ 1De bun &9ce e"te )9mulţi %l con"ideră pro"t.&93 Propoziţia nr.) e"te circum"tanţială de mod. -egentul ei e"te ad#ectivul bun din propoziţia nr. &. • cu un termen adverbial/ 1Citeşte bine &9cum citeai şi tu altădată.)93 Propoziţia nr.) e"te circum"tanţială de mod. -egentul ei e"te adverbul bine din propoziţia nr.&. • cu un termen inter#ecţional/ 17 vai &9de cine nu lucrează;)93 Propoziţia nr.) e"te completivă indirectă. -egentul ei e"te inter#ecţia vai din propoziţia nr.&. Con#uncţia face parte din "ubordonata pe care o introduce fiind un mi#loc de exprimare a relaţiei de dependenţă din propoziţie şi din frază un indicator %n operaţia de "egmentare a frazei %n propoziţii. Ca şi prepoziţia con#uncţia e"te un in"trument gramatical un cuv2nt cu rol a#utător. Spre deo"ebire de prepoziţie care "tabileşte numai raporturi de "ubordonare şi numai %n propoziţie con#uncţia "tabileşte două tipuri de raporturi şi %n unităţi "intactice diferite. 6n mod excepţional unele con#uncţii pot apărea şi %n propoziţii principale exclamative "au imperative/ 1Că bine zici;30 1$e(ar veni vara mai repede;30 1Să pleci imediat;3. -olul lor e"te expre"iv fiind mărci ale afectivităţii.

?A L*c,.i,!i"e c*!;,!c.i*!a"e Sunt grupuri de două "au mai multe cuvinte cu "en" unitar şi cu funcţie de con#uncţie. 6n "tructura lor intră obligatoriu o con#uncţie "au o parte de vorbire cu rol #oncţional (pronume "au adverb pronominal relativ) pe l2ngă "ub"tantiv pronume verb adverb şi prepoziţie/ &. o con#uncţie pe l2ngă/ • • • • • • • • • • • • prepoziţie/ pentru că pentru ca să fără să fără ca să până să pe lângă că0 adverb/ măcar că măcar de măcar să chiar dacă chiar de chiar să înainte să aşa că astfel încât0 prepoziţie şi "ub"tantiv nearticulat/ în caz că la caz că sub prete t că în loc să din cauză că din pricină că0 prepoziţie şi pronume/ după ce că0 verb/ lasă că?lasFcă dat fiind că0

). un pronume "au un ad#ectiv pronominal relativ (ce cât câtă câte) pe l2ngă/ prepoziţie/ după ce până ce de ce0 prepoziţie şi "ub"tantiv nearticulat/ în vreme ce de vreme ce pe măsură ce de câte ori ori de câte ori pe câtă vreme în timp ce din moment ce0 "ub"tantiv nearticulat/ cât timp câtă vreme o dată ce0 adverb/ îndată ce imediat ce abia ce numai ce0

*. un adverb pronominal relativ pe l2ngă/ prepoziţie/ de cum după cum pe cât după cât cu cât în cât întru cât de când de unde0 prepoziţie şi "ub"tantiv/ în caz când la caz când în vreme cât în timp cât0 adverb/ chiar când acolo unde astfel cum aşa cum atunci când îndată cum întocmai cum atât cât0 +. formate din două elemente #oncţionale/ până când să după ce că ca şi când ca şi cum. După raporturile "intactice pe care le "tabile"c locuţiunile con#uncţionale "unt coordonatoare şi "ubordonatoare/ 1.t2t el cât şi ea au participat la concur".3 (leagă două "ubiecte %n propoziţie) 16i vorbea tare &9pentru că era "urd.)93 (introduce o "ubordonată cauzală) >ocuţiunile con#uncţionale "unt urmate %n general de verbe la moduri per"onale.

C"a%i8icarea c*!;,!c.ii"*r 7i a "*c,.i,!i"*r c*!;,!c.i*!a"e

?D Con#uncţiile "e cla"ifică %n funcţie de origine formă po"ibilitatea de a introduce una "au mai multe propoziţii după raporturile "intactice/ &. După origine con#uncţiile "unt/ • primare (moştenite din latină)/ că să şi fie nici de dar iar ori sau au (%nvec4it şi popular) căci deci ci. 6n general con#uncţiile primare au corpul fonetic redu" la o "ingură "ilabă. • create %n limba rom2nă prin compunere din elemente contopite/ deoarece fiindcă întrucât încât deşi "au necontopite/ ca să ca+++să de să de+++să cum că0 prin conver"iune din prepoziţii/ de până (1. alergat at2ta
&

9de n(a mai ştiut de el.)930

1.şteaptă aici&9 până venim noi.)93 din adverbe pronominale relative care şi(au pierdut autonomia "intactică/ unde cauzal când condiţional cum temporal "au cauzal cât con"ecutiv "au alte adverbe precum parcă decât din pronume/ însă ci din forma verbală fie. ). După formă con#uncţiile "unt/ • "imple/ ci dar iar însă nici ori şi dacă să că. @ot "imple& "unt con"iderate şi con#uncţiile formate prin compunere cu termenii "udaţi/ deşi încât deoarece întrucât dacă. 7lementele ace"tora şi(au pierdut individualitatea de "en" şi de formă. • • compu"e/ ca să ca+++să.

*. După po"ibilitatea de a introduce una "au mai multe propoziţii con#uncţiile "unt/ "pecializate %n introducerea unui "ingur fel de "ubordonate/ cauzale/ căci deoarece fiindcă întrucât (1$eoarece şi#a rezolvat toate problemele &9a plecat mai devreme.)93)0 modale/ decât parcă (1Colegul "ău e mai 4arnic &9decât îl ştiam.)93)0 conce"ive/ deşi (1$eşi a mâncat mult &9tot nu "(a "ăturat.)93)0 con"ecutive/ încât (1. alergat at2t &9încât a obosit.)93) ş.a. • ne"pecializate "au generale introduc2nd mai multe feluri de "ubordonate/ că să ca să ca+++să dacă de etc. De exemplu con#uncţia că introduce o "ubiectivă (17 adevărat &9că nu sunt toţi oamenii la fel.)93)0 o predicativă (1Problema e"te &9că n#a venit.)93)0 o completivă directă (1'ăd &9că altceva te preocupă+)93)0 o completivă indirectă (15ă tem
&

9că nu va a!unge la timp.)93)0 o cauzală (1. lip"it de la cur"uri &9că a fost bolnav.)9)0 o

con"ecutivă (1. fugit at2ta &9că a căzut.)93)0 o predicativă "uplimentară (16l ştiam &9că se comportă civilizat.)93) ş.a. +. După raporturile "intactice %n propoziţie şi %n frază con#uncţionale "unt/ a) coordonatoare0 b) "ubordonatoare. con#uncţiile şi locuţiunile

?E a) Con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale coordonatoare leagă elemente (propoziţii principale "au "ecundare părţi de propoziţie o parte de propoziţie şi o propoziţie "ecundară) care "tau pe acelaşi plan. 7le "unt neutre faţă de termenii pe care %i leagă at2t la nivelul propoziţiei c2t şi al frazei. Con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale coordonatoare "unt de mai multe feluri/ • copulative/ şi iar 1şi3 nici "au %n corelaţie/ şi+++şi nici+++nici0 ca şi cât şi ci şi dar şi precum şi până şi cum şi după cum şi "au %n corelaţie/ atât+++8 cât şi0 nu numai+++8 ci şi0 nu numai+++8 dar şi0 şi+++8 dar şi0 • adver"ative ( %ntre două unităţi de acelaşi fel divergente una faţă de alta fără a "e opune categoric "au a "e exclude reciproc0 dar iar însă ci şi 1dar3 or0 numai că numai cât decât că doar că în schimb0 • • di"#unctive ( %ntre două unităţi care "e exclud reciproc/ sau fie ori "au corelate/ sau+++ sau0 fie+++ fie0 ori+++ ori0 conclu"ive ( %ntre două unităţi de acelaşi fel dintre care a doua reprezintă concluzia "au explicaţia celei dint2i/ deci dar 1deci3 şi 1deci3 vasăzică0 prin urmare în concluzie în consecinţă ca atare aşa că drept aceea drept care. $nii lingvişti prive"c coordonarea prin #oncţiune mai detaliat. De exemplu :4. Con"tantine"cu ( Dobridor di"tinge con#uncţii coordonatoare copulative adver"ative opozitive di"#unctive conclu"ive.) 5ioara .vram cla"ifică con#uncţiile coordonatoare %n/ copulative di"#unctive alternative adver"ative şi conclu"ive.* Con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale "ubordonatoare apar numai %n cadrul frazei introduc2nd propoziţii aflate pe alt plan comparativ cu propoziţia regentă. 7le fac parte din propoziţia "ubordonată pe care o precedă. Con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale "ubordonatoare "unt/ a) necircum"tanţiale/ că8 să dacă de ca+++să. 7le introduc diver"e "ubordonate ("ubiective predicative atributive completive directe completive indirecte etc.) nefiind "pecifice pentru nici una dintre ace"te propoziţii. Cele mai multe "ubordonate "e introduc prin con#uncţia să. b) circum"tanţiale "pecifice uneia "au multor "ubordonate circum"tanţiale/ • temporale/ cum 1imediat ce3 până dacă 1c2nd30 îndată ce în timp ce în vreme ce în timp cât în vreme cât în câtă vreme îndată cum după ce până ce atunci când pe când de câte ori de pe când cât timp până să înainte ca să mai înainte ca să ori de câte ori până când să de cum0 • modale/ cum precum parcă decât0 după cum după cât faţă de cum faţă de cât ca şi cum ca şi când cu cât fără să fără ca să de cum de ce 1cu c2t3 pe măsură ce aşa cum atât cât decât să întru cât de parcă0

AF • • • cauzale/ căci deoarece fiindcă întrucât dacă 1pentru că30 din cauză că din pricină că pentru că de vreme ce din moment ce o dată ce dat fiind că câtă vreme0 finale/ să de 1"ă3 ca să ca+++să0 pentru ca să nu cumva să ca nu cumva să nu care cumva să să nu cumva să ca nu care cumva să cu chip să0 conce"ive/ deşi de 1deşi3 dacă 1deşi3 că 1deşi3 să 1deşi30 măcar că măcar dacă măcar de măcar să chiar dacă chiar de chiar să chit că cu toate că nici să şi dacă şi să şi de indiferent că indiferent dacă indiferent de nici de nici dacă chiar şi când0 • • • • • vorbire. con"ecutive/ că încât de 1%nc2t3 cât să 1%nc2t3 ca să0 pentru ca să încât să de să aşa încât aşa că astfel că cât să0 condiţionale/ dacă de 1dacă3 să 1dacă30 în caz că la caz că în caz dacă la caz când numai dacă numai să numai de0 opoziţionale/ când 1%n loc "ă3 dacă 1%n loc "ă3 unde 1%n loc "ă30 în loc să fără ca să în timp ce în vreme ce de unde pe când pe câtă vreme decât să0 cumulative/ după ce că lasHcă pe lângă că plus că în afară că necum să după ce0 de excepţie/ în afară că decât să+

$nele propoziţii "ubordonate "unt introdu"e prin elemente de relaţie provenite din alte părţi de

A"te -#r.i &e '*r(ire c, r*" &e c*!;,!c.ii 6n frază funcţionează ca elemente relaţionale/ a) pronumele şi ad#ectivele pronominale relative/ care cine ce cât ceea ce0 b) pronumele şi ad#ectivele pronominale ne4otăr2te/ oricare oricine orice oricât oricâtă oricâţi oricâte orişicare orişice orişicine. $nii lingvişti con"ideră elemente relaţionale şi formele cel ce cei ce cele ce (pronume relative compu"e) alături de ceea ce.+ c) adverbele pronominale relativ(interogative/ unde când cum cât încotro0 d) adverbe pronominale ne4otăr2te/ oricând oricât oriunde oricum oriîncotro orişiunde orişicât orişicând. Pronumele şi ad#ectivele pronominale relative "au relativIinterogative şi ne4otăr2te ca şi adverbele relativ(interogative şi ne4otăr2te %ndepline"c un rol dublu/ la nivelul frazei "unt relatori iar la nivelul propoziţiei "ubordonate unităţi funcţionale/ 1.m aflat &9unde a plecat.)93 (unde P adverb relativ de loc introduce o "ubordonată completivă directă0 %n propoziţie e"te complement circum"tanţial de loc al verbului am aflat)

A& e) alte adverbe şi locuţiuni adverbiale/ aşadar parcă pasămite0 drept aceea prin urmare în concluzie0 f) prepoziţia cu0 locuţiunea prepoziţională împreună cu. C2nd introduce o "ubordonată cauzală temporală condiţională etc. adverbul pronominal relativ devine con#uncţie fără a mai avea funcţie "intactică %n propoziţia pe care o introduce/ 1Cum nu ştia &9ce "ă mai "pună )9 a plecat imediat.9*3 (cum 1pentru că3 e"te numai element de relaţie nu are funcţie "intactică) Con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale nu au "en" lexical de "ine "tătător dar nu "unt complet lip"ite de "en". De exemplu că de dacă "unt mai ab"tracte dec2t căci deoarece fiindcă (cu "en" cauzal) deşi cu toate că chiar dacă (cu "en" conce"iv) îndată ce după ce până ce (cu "en" temporal).

C*!%tr,c.ia c*!;,!c.ii"*r. Re%tric.ii &e 8*"*%ire 7xi"tă o corelaţie %ntre con#uncţie şi modul verbului %n frază c2nd con#uncţia leagă două propoziţii. .cea"tă corelaţie vizează numai con#uncţiile "ubordonatoare şi numai verbul propoziţiei "ubordonate nu şi pe cel al regentei. ."tfel con#uncţia ca e"te urmată %ntotdeauna de verb la modul con#unctiv (1. venit ca să aducă...3 "au 1.şteaptă ca m2ine să fie primit.3)0 deşi admite indicativul (1. venit deşi a fo"t bolnav.3) "au condiţionalul (1. venit deşi ar fi "tat mai bine aca"ă.3)0 încât admite indicativul (1. alergat at2t încât a obo"it.3) condiţionalul (1.r alerga at2t încât ar obo"i.3) con#unctivul (1Să alerge at2t încât "ă obo"ea"că.3) "au prezumtivul (1K fi alergat at2t încât o fi obo"it.3)0 dacă "e poate combina cu toate modurile per"onale except2nd imperativul0 că admite toate modurile per"onale cu excepţia con#unctivului şi a imperativului care nu apare %n "ubordonate,0 de "e con"truieşte cu indicativul şi cu condiţionalul pentru a exprima condiţia cu indicativul şi imperativul pentru a exprima "copul. Con#uncţiile coordonatoare nu cuno"c re"tricţii privitoare la folo"irea unui anumit mod al verbului ( predicat. 6n exprimarea unor numerale %n"oţite de "ub"tantive ori a %ntregilor cu "ubdiviziuni omiterea con#uncţiei şi nu e"te acceptată de normele limbii literare. De exemplu/ 1.m cumpărat două Gilograme şi #umătate de...3 (nu 1două Gilograme #umătate3) 6n con"trucţia propoziţiilor interogative indirecte %naintea pronumelui "au adverbului relativ(interogativ con#uncţia că e"te inutilă/ 15(a %ntrebat unde mă duc.3 (nu 1că unde mă duc3). Con#uncţia că e"te inutilă şi %n con"trucţia completivelor directe ale unor verbe de declaraţie/ 15i(a "pu" "ă nu mai vin.3 (nu 1că "ă nu mai vin3).

A) 6nlocuirea lui ca din con#uncţia compu"ă di"locată ca+++să prin con#uncţia "implă că dă naştere la anacolut/ 1S(au %nţele" că pe"te două zile "ă plece.3 Con#uncţia iar nu poate fi urmată niciodată de un verb la un mod predicativ ci de alte elemente. De exemplu/ 17l pleacă iar eu răm2n.3 Con#uncţia nici implică prezenţa %n aceeaşi propoziţie a adverbului negativ nu. De exemplu/ 1Nici nu intră nici nu pleacă.3 Con"trucţiile fără negaţie (ca 1Nici mi(e foame nici mi(e "ete.3) "unt %nvec4ite şi populare. Con#uncţiile deci însă pot "ă aibă şi altă topică %n comparaţie cu celelalte con#uncţii coordonatoare care "tau %ntre propoziţiile pe care le leagă. De exemplu/ 1-ăm2ne deci acceptă.3 1-ăm2ne acceptă deci.3 Con#uncţia coordonatoare adver"ativă dar "tă numai %ntre propoziţii (%n frază) %n timp ce dar conclu"iv nu poate apărea dec2t %n interiorul "au la "f2rşitul ultimei propoziţii coordonate. De exemplu/ 1Citeşte mult dar nu %nţelege.3 (adver"ativ) şi 1<(a venit nimeni "ă plecăm dar.3 (conclu"iv). @endinţa de alăturare a unor con#uncţii de acelaşi tip duce la crearea pleona"melor/ dar însă (1. bătut la uşă dar %n"ă n(a intrat.3) ci dimpotrivă (1<(a aşteptat ci dimpotrivă a plecat.3) însă în schimb (1.m citit de mai multe ori %n"ă %n "c4imb n(am %nţele".3)?

C*re"ati'e"e c*!;,!c.ii"*r 7i a"e "*c,.i,!i"*r c*!;,!c.i*!a"e 6n general con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale pot apărea %n corelaţie cu ele %n"ele cu adverbele cu pronumele şi ad#ectivele pronominale ne4otăr2te cu locuţiunile adverbiale. De cele mai multe ori dublează relaţia şi funcţia unităţii "ubordonate. Semantic ele con"tituie un mi#loc de dezambiguizare iar "tili"tic un procedeu de reliefare/ atât (adv. corel.)... cât şi (loc. con#.) nu numai (adv. corel.)... ci şi (loc.con#.) nu numai că (loc. con#. corel.)... dar şi (loc.con#.) după cum (loc. con#.)... tot aşa (adv. corel.) cu cât (loc. con#.)... cu atât (adv. corel.) pe cât (loc. con#.)... pe atât (adv. corel.) deşi (con#.)... totuşi (adv. corel.) deşi (con#.)... tot (adv. corel.) cum (con#.)... cum (adv. corel.) astfel (adv. corel.)... încât (con#.) de ce (loc. con#.)... de ce (loc. adv. corel.) atât (adv. corel.)... încât (con#.)

pentru că (loc. con#.)... de aceea (loc. adv. corel.)ş.a. De exemplu/ 1$e aceea a căzut &9pentru că n(a fo"t atent.)93 (de aceea P loc.adv. corel. a loc. con#. pentru că are funcţie "intactică de complement circum"tanţial de cauză) 1. lucrat atât &9încât i(a uimit pe toţi.)93

A* (atât P adv. de mod corel. al con#uncţiei încât are funcţie "intactică de complement circum"tanţial de mod) 6n limba rom2nă contemporană unele "intagme au tendinţa de a deveni locuţiuni con#uncţionale/ datorită faptului că pe motivul că pentru motivul că sub prete tul că cu condiţia că în eventualitatea că în cazul că în ciuda faptului că. Se analizează %n"ă ca "ub"tantive precedate de prepoziţii cu funcţie "intactică de complemente circum"tanţiale. După ele urmează "ubordonate atributive. $. Re"a.ia c, a"te c"a%e "e/ic*2 ra+atica"e Con#unxcţia prepoziţia şi adverbul prezintă a"emănări/ a) de formă/ până e"te prepoziţie şi con#uncţie0 decât e"te adverb prepoziţie şi con#uncţie0 din cauza ( locuţiune prepoziţională din cauză că ( locuţiune con#uncţională în afara I locuţiune prepoziţională în afară că ( locuţiune con#uncţională0 pe lângă ( prepoziţie compu"ă pe lângă că ( locuţiune con#uncţională0 pentru pentru a ( prepoziţii0 pentru ca să ( locuţiune con#uncţională0 înainte ( adverb înaintea ( prepoziţie înainte de I locuţiune prepoziţională înainte să înainte ca să ( locuţiuni con#uncţionale. b) $nele adverbe devin con#uncţii (unde când cum cât). c) .dverbele şi locuţiunile adverbiale cu "en" concret devin prepoziţii ( înaintea înapoia deasupra etc.) "au locuţiuni prepoziţionale (în faţa în locul în ciuda etc.) d) 6n "tructura lor compu"ele au două adverbe două prepoziţii două con#uncţii locuţiunile au cel puţin o parte de vorbire diferită. 7xi"tă %n"ă şi deo"ebiri/ a) Din punct de vedere "emantic adverbele au "en" de "ine "tătător şi funcţie "intactică de "ine "tătătoare (complemente circum"tanţiale atribute nume predicative predicate verbale)0 prepoziţiile şi con#uncţiile "unt in"trumente gramaticale cu rol de legătură %n propoziţie şi %n frază nu au autonomie "intactică. Prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale "e analizează %mpreună cu alte părţi de vorbire ("ub"tantive "au "ub"titute ale ace"tora). b) Din punct de vedere "intactic prepoziţiile exprimă raporturi numai %n propoziţie pe c2nd con#uncţiile au rol şi %n propoziţie şi %n frază. c) .dverbele au cla"e preci" delimitate "emantic cu puţine treceri de la o cla"ă la alta pe c2nd prepoziţiile şi con#uncţiile "unt mai puţin "pecializate. d) <umărul locuţiunilor prepoziţionale şi con#uncţionale creşte. e) 7xi"tă tendinţa de a "e "tabiliza "en"urile şi %ntrebuinţările unor prepoziţii şi con#uncţii.

A+

NOTE:
&

Cf. :4. Con"tantine"cu ( Dobridor &EE? p.*+) unde "unt interpretate drept con#uncţii 'ezi :. Con"tatine"cu ( Dobridor &EE? p. *+*(*++. 'ezi 5ioara .vram &EEA p.)DF. 'ezi Iorgu Iordan 'ladimir -obu &EAD p.+)). 'ezi Iorgu Iordan 'aleria :uţu -omalo .lexandru <icule"cu &E?A p.)EF()E&0 5ioara Pentru detalierea compartimentului referitor la folo"irea con#uncţiilor vezi :4eorg4e Doca

compu"e.
) * + ,

.vram &EEA p.)D&()D).
?

(imba română 555+ &robleme de sinonimie gramaticală şi de cultivare a limbii8 Nucureşti 7$N &EE? p.&*,(&*?0 &E?(&EA0 )&&()&)0 )+A BIBLIO3RAFIE OBLI3ATORIE DKK5) :>Pană Dindelegan :abriela )FF*. BIBLIO3RAFIE FACULTATIVĂ :.>4NTREBĂRI &.Ce e"te con#uncţiaM ). Care "unt con#uncţiile şi locuţiunile con#uncţionale coordonatoare şi cum "e "ubcla"ifică eleM *. Ce tipuri de con#uncţii şi locuţiuni con#uncţionale "ubordonatoare cunoaşteţiM +. Ce părţi de vorbire au rol de con#uncţiiM E5ERCI6II DE AUTOEVALUARE &. Demon"traţi cu exemple valorile morfologice ale cuvintelor de8 şi+ *. 7xemplificaţi %n contexte con#uncţii şi locuţiuni con#uncţionale de cauză con#uncţii şi locuţiuni con#uncţionale conce"ive.

1. INTER:EC6IA

A, 1. Caracteri%tici Inter#ecţia e"te partea de vorbire neflexibilă cu intonaţie exclamativă care exprimă "tări "ufleteşti "enzaţii şi manife"tări de voinţă (%ndemn "au adre"are) "au care reproduce "unete şi zgomote din natură. @ermenul generic "e referă de altfel at2t la inter#ecţiile propriu(zi"e ( inter!ecţie 〈 fr. inter!ection 〈 lat. inter!ectio (onis 1intercalare3 1in"erţie3 1ceea ce e"te aşezat la mi#loc3 c2t şi la onomatopee (onomatopee 〈 fr. onomatop.e cf. gr. onoma 1nume3 opoieien 1a face3) numite şi cuvinte imitative. @ratată %n general drept cuv2nt invariabil care exprimă o reacţie afectivă inten"ă inter#ecţia "e deo"ebeşte nu numai de părţile de vorbire flexibile dar şi de cele neflexibile prin diferite particularităţi de ordin "emantic şi "intactic. Senzaţiile "tările "ufleteşti "unt exprimate direct prin inter#ecţiile propriu(zi"e şi indirect prin onomatopee. Indiferent de natura lor inter#ecţiile "unt aproape lip"ite de conţinut "emantic. 7le "ugerează fără a denumi ori a "tabili raporturi "tări fizice şi p"i4ice (aprobarea mirarea %ndoiala bucuria ironia in"i"tenţa etc.) ori imită "unete şi zgomote din natură. Din per"pectiva po"ibilităţilor de integrare %ntr(un lanţ "intagmatic cele mai multe inter#ecţii "unt unităţi "intagmatice neintegrate baza lor nu actualizează o funcţie. .de"ea ele apar %n propoziţii "au %n fraze fără a avea o legătură "intactică cu ace"tea ca %n"oţitoare ale verbelor la imperativ ale "ub"tantivelor %n cazul vocativ "au c4iar ale propoziţiilor interogative ori exclamative/ 15a vino aici;30 1,ăi omule "pune adevărul;30 1Vai ce minunată privelişte;3 K parte dintre inter#ecţii pot %ndeplini calitatea de părţi de propoziţie deci au funcţie "intactică/ 1 5ată ce vei face;30 1Gău că nu ştiu.3 Din punctul de vedere al formei inter#ecţiile au %n general corp fonetic redu" şi fix/ o vocală (e a o) "au mai multe (ei au ia) una "au două con"oane %n"oţite "au nu de vocală (ţ s0 ah uf) o "ilabă (aş na ptiu) "ilabe repetate (ta#ta#ta pu#pu#pu ga#ga). Po"ibilităţile combinatorii la nivelul "unetelor "unt diver"e. 5ai frecvente "unt "ituaţiile de pla"are a unei vocale %n centrul corpului fonetic şi mult mai rare cazurile %n care inter#ecţia e"te con"truită numai din grup con"onantic. Prin natura lor inter#ecţiile "unt "pecifice limbii vorbite de obicei ţin de "tilul familiar/ mă zău uite na ehe etc. C2teva inter#ecţii reprezintă apeluri "au comenzi folo"ite %n anumite limba#e "peciale/ aport halt alo. 6n limba literară inter#ecţiile apar %n "tilul beletri"tic rolul lor fiind acela de mărci ale oralităţii şi ale afectivităţii.

C"a%i8icarea i!ter;ec.ii"*r

A? Inter#ecţiile "e cla"ifică după mai multe criterii/ origine "tructură "en" di"ponibilităţi "intactice.& &. După origine şi provenienţă inter#ecţiile "unt/ • • primare (moştenite din latină)/ zău vai0 %mprumutate din diferite limbi/ din vec4ea "lavă( aleluia amin0 din turcă ( aferim aman bre haide halal0 din bulgară ( ia iată na0 din ru"ă ( paşol0 din franceză( alo aport bravo marş mersi pardon parol ura0 din italiană ( basta0 din engleză ( stop0 din latina cla"ică ( salve vivat0 din mag4iară ( servus. $nele inter#ecţii apar %n aceeaşi formă "au %ntr(o formă oarecum apropiată %n mai multe limbi fiind "ocotite internaţionale/ alo bravo stop ura0 • create %n limba rom2nă/ ah aha aş bâldâbâc bâr bâz cea cioc câr clap cling de ehe ei fâş fleaşc gogâlţ ha haiti !ap leop lipa oleoleo oho mă măi măre nani nea pac pic pis pâs pleosc plici poc ptii ptiu puf scârţ sâc sst vâ! zbrr zdronc zdup zvârr0 • provenite din alte părţi de vorbire prin "c4imbarea valorii gramaticale/ din "ub"tantive/ fa fă ("ub"tantivul fată la cazul vocativ) $umnezeu foc moarte păcat dracu dracului naiba naibii etc.("ub"tantive cu formă de nominativ "au dativ)0 din verbe/ poftim păzea uite0 din adverbe/ aş păi (adverbele aşa apoi). <u trebuie con"iderate inter#ecţii unele cuvinte cu valoare exclamativă "au de adre"are care şi(au pierdut "en"ul iniţial/ "ub"tantive ad#ective "au adverbe unele făc2nd parte din locuţiuni verbale/ a!utor <〈 locuţiunea verbală veniţi în a!utor) linişte (〈faceţi linişte) tăcere (〈păstraţi tăcerea) !os (〈 staţi !os) drepţi (〈staţi drepţi) stai (〈stai pe loc). .ce"tea con"tituie propoziţii cu predicaţie implicită. ). • După "tructură inter#ecţiile "unt/ "imple av2nd a"pectul unei "ingure unităţi de expre"ie/ ah bre boc ia mă na vai (neanalizabile) "au iată iacătă haide teleap tralala (formate prin compunere din termeni "udaţi). • *. • compu"e din termeni care pot fi identificaţi/ nani(nani pâş(pâş hei(rup ding#dang haida#de tura#vura tic(tac trosc#pleosc hodoronc ; tronc. După "en" inter#ecţiile exprimă/ "enzaţii şi "tări "ufleteşti variate/ durere ( au ah oh of uf vai văleu0 frig(brr bruuh uh0 obo"eală (o oh of uh vai0 teamă ( ah aoleu brr hait0 nemulţumire ( de deh ah na of ţţ0 di"preţ ( ptii ptiu halal0 regret ( aoleu de măre vai0 no"talgie ( ah ehe vai0 %ndoială ( de hm0 mirare ( aa au oo măi0 "ati"facţie/ ah ha a o0 admiraţie ( a ah mă

AA ehe0 entuzia"m ( bravo ura0 ameninţare ( alei alelei aoleu vai0 au valoare fatică/ alo aha îhî. 5ulte dintre ace"te "tări pot fi exprimate printr(o "ingură inter#ecţie. ."tfel "unt "ocotite poli"emantice/ ah oh vai ei de măi na o a etc. • manife"tarea voinţei "au a dorinţei/ un %ndemn un ordin ( hai hei hep ho na nani st ţst0 c4emarea %ndemnul oprirea diri#area mer"ului animalelor ( bâr cea hăis ho prr şo ţa ptru ciuş pui pis0 adre"area atragerea atenţiei ( bre mă fa fă ei măi alo ia iată iaca. Inter#ecţiile care exprimă manife"tări de voinţă "e apropie ca "en" de "ub"tantivele %n vocativ "au de verbele la imperativ/ mă măi bre iată. Sen"urile multor inter#ecţii reie" din context. ."tfel aceeaşi inter#ecţie exprimă at2t "tări emoţionale c2t şi manife"tări de voinţă0 ele funcţionează ca poli"emantice/ ei ia mă măi ah. • "unete şi zgomote din natură. Knomatopeele numite şi inter#ecţii imitative "unt numeroa"e/ bang balang boc buf cioc clanţ clap cling dang fâl fleoşc haţ he#he huţa !ap !art lipa mac miau mor oac pac poc pâs sforr toc tranc trosc zdup zvâc zdronc. $nele onomatopee redau "unete care %n"oţe"c acte fiziologice omeneşti/ hârşt buf gogâlţ hâc hor hapciu ţoc etc. .ltele redau "unete emi"e de animale pă"ări şi in"ecte/ behehe câr clonc cotcodac cucu cucurigu ga#ga ham#ham lipa#lipa mârr morr piu. Inter#ecţiile imitative "unt relativ a"emănătoare cu "unetele şi zgomotele din natură nu identice cu ace"tea. !aptul "e poate verifica prin formele a"emănătoare ale onomatopeelor din diferite limbi. 6n conştiinţa vorbitorilor "unetele "au zgomotele treze"c diferite impre"ii. Percepute %n mod variat ele au o valoare expre"ivă mai mare "au mai mică %n funcţie de vorbitor ca atare "unt redate diferit. .şa "e explică variantele formale ale multor inter#ecţii/ trosc9trasc0 tronc9tranc0 trop9trap0 fleaşc9fleoşc0 pac9pâc etc. +. După di"ponibilităţile "intactice inter#ecţiile "unt/ • unităţi integrate %ntr(un lanţ "intagmatic a căror bază actualizează o funcţie "intactică. De exemplu complement direct/ 1.m auzit poc;30 atribut inter#ecţional/ 1Halal om;30 nume predicativ/ 17 vai de el;3 • unităţi neintegrate %ntr(un lanţ "intagmatic ca şi vocativele "au cuvintele incidente unităţi a căror bază nu actualizează o funcţie "intactică. .cea"tă categorie cuprinde inter#ecţii independente care au valoarea unor propoziţii independente neanalizabile. ."tfel de inter#ecţii au conţinut afirmativ "au negativ fiind folo"ite %n ră"pun"urile la interogative ori pot fi inter#ecţii folo"ite %n cadrul frazei ca reprezentante ale "tilului direct/ a aha ehei ei hm vai zău ş.a. De cele mai multe ori ele

AD "unt urmate de "emnul exclamării "au de virgulă/ 1 Aha; .ici eraţi;30 1Vai am %nt2rziat;30 mai rar de linia de pauză "au de paranteze/ 1@e invit ( zău ( la ceai;3 Inter#ecţiile neintegrate %n propoziţii %n"oţe"c ade"ea "ub"tantive %n cazul vocativ/ mă măi bre hăi/ 1,ăi Ioane de ce "pui a"taM30 1'ino fată hăi;3 "au verbe la imperativ ori con#unctiv cu valoare imperativă/ 15a vezi;30 15a "ă vedem;3. 7le nu "e de"part prin virgulă de "ub"tantivele %n cazul vocativ nici de verbele la imperativ "au con#unctiv cu valoare imperativă. 6n alte "ituaţii inter#ecţiile %nlocuie"c "ub"tantivele %n cazul vocativ "au verbele la imperativ/ 1,ăi uită(te mai bine;30 1Nani; Nani;3. • unităţi regente %n raport cu alte unităţi "intactice la nivelul propoziţiei şi al frazei.

6n propoziţie con"tituie regent pentru diferite funcţii "intactice/ complement direct/ 1 5ată o ca"ă;30 complement circum"tanţial de loc/ 1 Haideţi acolo;30 element predicativ "uplimentar/ 16n "f2rşit iată(vă bucuroşi;3 6n frază inter#ecţia cere "ubordonate diferite/ condiţională/ 1 Vai de voi 9dacă nu a#ungeţi la timp.30 cauzală/ 1Hai 9că %nt2rziem30 completivă directă/ 15ată 9ce ţi(am adu";3 $. Re"a.ii"e i!ter;ec.ii"*r c, a"te c"a%e "e/ic*2 ra+atica"e $nele inter#ecţii %ndeo"ebi onomatopeele con"tituie elemente %n "tructura unor locuţiuni verbale deo"ebit de expre"ive/ a se da huţa a da cu sâc a face buf a face ciuşti a face nani a face poc a face tranc a face zdup a da cu huideo etc. .ltele "unt inclu"e ca elemente formative %n "tructura unor locuţiuni adverbiale de factură populară/ câr#mâr cu chiu cu vai iac#aşa. 5ulte inter#ecţii din categoria onomatopeelor devin baze de derivare pentru verbe ori locuţiuni verbale/ boc 〉 a bocăni0 balang 〉 a bălăngăni0 buf 〉 a bufni0 cioc 〉 a ciocni0 câr 〉 a cârâi0 cronc 〉 a croncăni0 dang 〉 a dăngăni0 fâş 〉 a fâşâi0 groh 〉 a grohăi0 ham 〉 a hămăi0 mac 〉 a măcăni0 miau 〉 a mieuna0 mâr 〉 a mârâi0 of 〉 a ofta0 pac 〉 a păcăni0 scârţ 〉 a scârţâi0 trop 〉 a tropăi0 vai 〉 a se văita. De la unele inter#ecţii prin articulare cu articol 4otăr2t "au ne4otăr2t "(au format "ub"tantive/ of 〉 oful 9 un of0 vai 〉 vaiul 9 un vai.

L*c,.i,!i"e i!ter;ec.i*!a"e .ce"tea "unt grupuri de cuvinte care prezintă o unitate de "en" cu inter#ecţia. 6n "tructura lor apar mai ale" "ub"tantive şi verbe dar şi ad#ective pronume adverbe prepoziţii "au unele inter#ecţii/ apoi

AE de ei da auzi colo ca să vezi ţi#ai găsit na#ţi#o bună nu zău pe naiba ş.a. Puţin frecvente şi mai cu "eamă di"cutabile ele au %n general comportarea unor con"trucţii incidente. Kpiniile lingviştilor cu privire la "tatutul locuţiunilor inter#ecţionale "unt diferite. $nitatea de "en" cu inter#ecţia %l determină pe :4. Con"tantine"cu(Dobridor "ă includă %n categoria locuţiunilor inter#ecţionale numeroa"e formaţii/ $oamne $umnezeule $oamne iartă#mă maică sfântă slavă $omnului păcatele mele vezi $oamne vai maica mea. ) Po"ibilitatea di"ocierii elementelor componente şi a "ub"tituirii unora cu altele "unt un argument pentru Cecilia Căpăţ%nă de a con"idera expre"ii nu locuţiuni "tructuri precum/ $oamne fereşte $oamne iartă#mă dragă $oamne păcatele mele ia te uită ia ascultă ia vezi. * Suger2nd diferite "tări emoţionale locuţiunile inter#ecţionale ca şi expre"iile "unt "pecifice limbii populare şi familiare. Pentru că nu "unt "tructuri legate "intactic de unităţile propoziţiei mulţi lingvişti le "ocote"c propoziţii neanalizabile.

NOTE:
&

Cele mai multe lucrări de gramatică "unt unitare %n ace"t "en"/ 5ioara .vram &EEA p. )E)( 'ezi :4. Con"tantine"cu ( Dobridor &EE? p.*&E. 'ezi Cecilia Căpăţ%nă op+cit+ p.&AA. BIBLIO3RAFIE OBLI3ATORIE

)E,0 :4. Con"tantine"cu(Dobridor &EE? p.*F?(*&&0 C. Dimitriu &EA? p.*DF(*D*.
) *

DKK5) :>BIBLIO3RAFIE FACULTATIVĂ :.>4NTREBĂRI &. Ce e"te inter#ecţiaM ). Cum "e cla"ifică inter#ecţiile după "en"M Daţi exemplu pentru fiecare tip. E5ERCI6II DE AUTOEVALUARE &. Demon"traţi %n contexte conver"iunea inter#ecţiei.

DF *. Precizaţi cel puţin cinci "tări "ufleteşti şi "ezaţii exprimate prin inter#ecţii şi exemplificaţi( le %n contexte.

BIBLIO3RAFIE LIN3VISTICĂ 3ENERALĂ .cademia -om2nă 7ramatica limbii române ed. a II(a vol. I II &E?*. .vram 5ioara 7ramatica pentru toţi ed. a II(a Nucureşti 7d.Bumanita" &EEA. .vram 5ioara &robleme ale e primării corecte Nucureşti 7ditura .cademiei Nucureşti &EDA. Nr2ncuş :rigore (imba română contemporană+ ,orfologia verbului8 $niver"itatea din Nucureşti &EA?. Căpăţ%nă Cecilia (imba română+ (ocuţiunile Craiova 7ditura $niver"itaria )FFF. Ciompec :eorgeta 3ncercare de definire conte tuală a adverbului românesc %n SC> JJ' &EA+ nr.& p.),(*,. Con"tantine"cu(Dobridor :4. ,orfologia limbii române Nucureşti 7d. 'ox &EE?. Coteanu Ion 7ramatica de bază a limbii române Nucureşti 7ditura .lbatro" &ED). Dimitriu C. 7ramatica limbii române e plicată+ ,orfologia Iaşi 7ditura Qunimea &EAE. :uţu -omalo 'aleria Semiau iliarele de mod %n S: I Nucureşti 7. -P- &E,? p.,A(D&. :uţu -omalo 'aleria ,orfologie structurală a limbii române Nucureşti 7.-S- &E?D. Iordan Iorgu :uţu -omalo 'aleria <icule"cu .lexandru Structura morfologică a limbii române contemporane Nucureşti 7= &E?A. Iordan Iorgu -obu 'ladimir (imba română contemporană Nucureşti 7DP &EAD. Irimia Dumitru Structura gramaticală a limbii române. Verbul Iaşi 7ditura Qunimea &EA?. Pană Dindelegan :abriela 'eorie şi analiză gramaticală Nucureşti 7ditura Core"i &EE).
R

$icţionar 7eneral de 4tiinţe+ 4tiinţe ale limbii8 autoare/ .ngela Nidu('rănceanu Cri"tina

Călăraşu >iliana Ione"cu(-uxăndoiu 5i4aela 5ancaş :abriela Pană Dindelegan Nucureşti 7= &EEA.

CUPRINS Pagina 'erbulSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS)

D& .dverbulSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..+& PrepoziţiaSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS.,, Con#uncţiaSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS?+ Inter#ecţiaSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS.A+

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful