CONCEPREA I PRODUCEREA EMISIUNILOR N AUDIOVIZUAL

CONCEPTUL DE AUDIOVIZUAL

Termenul este relativ nou n industria presei i este determinat de apariia n categoria mijloacelor de comunicare a radiourilor i telviziunii n dezvoltare numeric de mas i ceea ce ii este specific, este dat de norma de reglementare. Pentru a obine o licen pentru un post radio sau tv managerul respectivei instituii de pres trebuie s prezinte Consiliului Naional al udiovizualului o gril de programe specific orientrii pe care acesta vrea s o dea postului radio sau tv !generalist sau specializat". #rila de programe prezentat la CN are spaii orare n interiorul crora se concep i se realizeaz emisiuni. CN reglementeaz, normeaz, intervine, sancioneaz respectarea grilei de programe i coninutul acestei grile n msur$a n care nu sunt aduse atacuri la persoane, la demnitate, la dreptul la imagine, protecia copilului, respectarea unor norme de publicitate. Consiliul Naional al udiovizualului este autoritatea naional care supraveg%eaz. Coordoneaz, normeaz spaiul audiovizual. cesta este constituit din totalitatea frecvenelor de radio i televiziune de pe teritoriul unei ri. &a 'ru(elles funcioneaz o comisie care reglementeaz spaiul audiovizual din )niunea *uropean, iar normele i reglementrile acestei comisii sunt preluate de autoritile naionale. +n ,om-nia, Cn i precizeaz jurnalistului regulile pe care trebuie s le respecte. .e e(emplu/ ntre anumite ore nu se pot aduce n discuie anumite teme, sau ntr0un interval orar precizat programele i emisiunile tv nu pot fi difuzate dect cu sigle de avertizare ori c anumite produse comerciale nu pot s fac obiectul unor spoturi publicitare. CN este constituit i n ideea de a produce prin aceste norme, recomandri i sanciuni comportamente civice at-t din partea radiodifuzorilor !posturile de radio i telviziune" c-t i din partea radioasculttorilor i telespectatorilor. .up anii 123 e(plozia informaional pe plan modial a obligat jurnalistul s selecteze informaiile dup anumite criterii. +n ,om-nia spaiul audiovizual a fost at-t de mult amplificat ca numr de

staii de radio i televiziune nc-t capacitatea de reglementare a Cn uneori nu reuete sp fac fa. .up obinerea licenei de emisie modalitatea general de lucru este aceiai/ scoaterea proiectelor pentru emisiuni la licitaii. cest tip de licitaii se desfoar ca modalitate te%nic identic at-t la canalele audiovizuale private, comerciale, c-t i la cele publice, dar din punct de vedre al coninutului cererile de ofert sunt diferite. Canalele de radio i televiziune se clasific dup anumiote criterii/ 1. teritoriu ( supra ata !e a"operire pri# !i u$are %& locale5 zonale5 naionale5 regionale5 internaionale. '. "o#(i#utu) pro*ra+e)or& canale radio 6 tv generaliste cum ar fi serviciile publice de radio i televiziune la care sa adaug posturilr comerciale ntena 4i Pro Tv5 canale radio 6 tv specializate sau canalele de ni care s0au multiplicat n ultimii ani, ele au fost create dup rezultatele cercetrilor sociologice, n funcie de interesul publicului. *(emple/ 0 canale specializate n filme documentare 6 .iscover75 0 muzic 6 8T9, 9:4, tomic Tv5 0 tiri/ CNN, ,ealitatea tv, ntena ;, N<=5 0 sport/ Telesport, *urosport, etc5 0 desene animate/ Cartoon Net>or?, @eti(5 Canalele de radio i televiziune specializate au influenat prin modul de susinere n mod deosebit al tirilor conceperea i realizarea tirilor de la celelalte canale. *(emplu modelul CNN preluat de tirile Pro T9. ,. tipu) !e proprietate& private reprezenate de firme comerciale5 publice. Posturile de radio i televiziune publice funcioneaz dup legi organice de reglementare care impun anumite norme i proceduri de selecie a conducerii. +n lege sunt cuprinse obligaiile serviciilor publice din punct devedere editorial de a informa publicul desprea ctivitatea puterilor statului, puterii care este la guvernare i opoziiei n procente stabilite in functie de numrul de parlamentari.

<

*ste nevoie de acest cadru normativ deoarece jurnalismul audiovizual dei, din punct de vedere al concepiei i creaiei n mintea celui care g-ndete materialul jurnalistic este asemntor cu cel din presa scris, totusi din punct de vedere al capacitilor pe care le au mijloacele de comunicare prin care ajung la destinatar, la radioasculttor, la telespectator, ele sunt total diferite.

Au!io-i$ua)u) .# Ro+/#ia
+n conformitate cu prevederile &egii audiovizualului nr.A3=B<33<, difuzarea unui serviciu de programe de ctre un radiodifuzor aflat n jurisdicia ,om-niei se poate face numai n baza licenei audiovizuale i, dup caz, i a licenei de emisie. &icena audiovizual se elibereaz fie n baza unui concurs, n cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectric terestr, fie n baza unei decizii a Consiliului, n cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice alte mijloace de telecomunicaii. &icena audiovizual se acord pentru o perioad de 2 ani, at-t n domeniul radiodifuziunii sonore, c-t i n cel al televiziunii. Termenul curge de la data obinerii autorizaiei te%nice de funcionare, n cazul difuzrii pe cale radioelectric terestr5 de la data obinerii deciziei de autorizare audiovizual, n cazul difuzrii prin orice alte mijloace de telecomunicaii. &icena poate fi prelungit pentru o perioad de nc 2 ani, n condiiile stabilite de Consiliu. Consiliul Naional al udiovizualului s0a preocupat s dezvolte, prin acordarea de licene i decizii de autorizare audiovizuale pentru operatorii de radio i televiziune i avize de retransmisie pentru televiziunea prin cablu, o pia audiovizual liber, pluralist i concurenial n ,om-nia. Te)e-i$iu#e P-n n prezentC, pe teritoriul ,om-niei e(ist un numr de ;=2 licene audiovizuale acordate pentru difuzarea programelor de televiziune !;;D pentru radiodifuzorii de drept privat i 44 pentru radiodifuzorul de drept public 6 Eocietatea ,om-n de Televiziune". .intre cele ;;D licene audiovizuale acordate radiodifuzorilor de drept privat, un numr de <AF licene sunt pentru difuzarea pe cale radioelectric terestr !<4D de putere mic i ;2 de putere mare" iar D4 pentru difuzarea programelor prin satelit. ,eferitor la emisia terestr, este de menionat c cinci dintre societile private titulare de licene audiovizuale, dein un numr cuprins

ntre 4F i ;D licene fiecare, constituindu0se astfel A reele cu acoperire naional. C ,evista Gorum nr.=B<33H *(ist A programe de televiziune care sunt difuzate at-t pe cale radioelectric terestr, c-t i prin satelit, societile titulare dein-nd ambele tipuri de licene audiovizuale pentru un singur program. Eerviciile de programe de televiziune cu emisie terestr, ofer telespectatorilor numai programe generaliste, spre deosebire de cele cu emisie prin satelit ale cror programe sunt diversificate dup cum urmeaz/ ;4 generaliste, 4H de film !4 pentru copii", 44 de muzic, = de tiri i = de sport, c-te ; de teles%opping, business respectiv cu tematic religioas, < culturale, < universitare, < utilitare i c-te unul dedicat copiilor, femeilor, turismului respectiv pentru meteo. .intre cele 44 licene audiovizuale pe care le deine Eocietatea ,om-n de Televiziune, = sunt cu emisie pe satelit !; generaliste i 4 cultural" i F cu emisie terestr, A fiind cu acoperire regional, acordate Etudiourilor teritoriale. Ra!io!i u$iu#e Consiliul Naional al udiovizualului a acordat p-n n prezent H<2 licene audiovizuale pentru difuzarea pe cale radioelectric terestr a serviciilor de programe de radiodifuziune i ;4 licene audiovizuale pentru difuzarea serviciilor de programe de radiodifuziune prin intermediul satelitului. ,adiodifuzorii de drept privat dein un numr de H4< licene audiovizuale pentru difuzare radioelectric terestr n G8 i 8 !4H licene n 8" i <2 licene audiovizuale pentru difuzarea prin intermediul satelitului. +n aceste condiii se pot evidenia urmtoarele aspecte/ u fost acordate dou reele n G8 cu acoperire naional alctuite din ==, respectiv ;F de staii de emisie *(ist un numr de 2F licene audiovizuale acordate pentru posturi confesionale != licene audiovizuale pentru difuzarea prin satelit", dintre care 'iserica Irtodo( ,om-n deine ;F licene audiovizuale !una pentru difuzarea programelor audiovizuale prin intermediul satelitului" 2 societi comerciale dein peste <3 de licene audiovizuale, respectiv A=, =<, =3, <F, <A, <;, <<, <4, put-nd fi considerate reele cu acoperire regional sau c%iar naional I atenie deosebit a fost acordat recepiei serviciilor de programe de radiodifuziune strine, astfel c ,adio Grance

Jnternational este retransmis de un radiodifuzor care deine A licene audiovizuale !una pentru satelit", ''C este retransmis de un radiodifuzor care deine < licene audiovizuale, .eutsc%e Kelle este retransmis de un radiodifuzor care deine o licen audiovizual Consiliul Naional al udiovizualului a acordat H licene audiovizuale destinate difuzrii terestre a serviciilor de programe n principalele centre universitare din ,om-nia/ 'ucureti !<", Cluj0Napoca, #alai, Timioara i T-rgu 8ure. Eocietatea ,om-n de ,adiodifuziune 6 radiodifuzorul de drept public 6 deine 4F licene audiovizuale pentru difuzarea terestr i < licene audiovizuale pentru difuzarea prin intermediul satelitului a serviciilor publice de radiodifuziune. .intre acestea, < licene audiovizuale sunt destinate celor dou reele n G8 cu acoperire naional alctuite din HA, respectiv A4 de staii de emisie, celelalte fiind acordate pentru difuzarea serviciilor publice de radiodifuziune !programele studiourilor teritoriale" prin reelele regionale sau staiile locale n 8 i G8. A-i$e !e retra#s+isie +n conformitate cu prevederile &egii audiovizualului nr. A3=B<33<, un distribuitor de servicii de programe are dreptul de retransmisie printr0o reea de telecomunicaii specificat a unor servicii de programe de radiodifuziune sonor i sau televiziune numai pe baza avizului de retransmisie. P-n n prezent pe teritoriul ,om-niei e(ist =DHA de avize de retransmisie a programelor de televiziune care deservesc 2H;2 de localiti. u solicitat i primit aviz de retransmisie n sistem .T: un numr de H societi. .istribuitorii care retransmit servicii de programe prin reele de telecomunicaii au obligaia de a include i de a retransmite programele Eocietii ,om-ne de Televiziune/ T9,4, T9,<, T9, Cultural. Programele radiodifuzorilor privai, aflai sub jurisdicia ,om-niei, a cror retransmisie este obligatorie n limita a <AL din totalul programelor retransmise, se stabilesc n ordinea descresctoare a audienei !rating". Principalele servicii de programe, care se retransmit n reelele de telecomunicaii, n afara celor rom-neti sunt/ .iscover7 C%annel, nimal Planet, National #eograp%ic, CNN, *urone>s, *urosport, Cartoon Net>or?, @eti(. Te)e-i$iu#e pri# re(e)e !e te)e"o+u#i"a(ii

+n conformitate cu prevederile &egii audiovizualului nr. A3=B<33<, difuzarea unui serviciu de programe de ctre un radiodifuzor aflat sub jurisdicia ,om-niei se poate face numai n baza licenei audiovizualului. &icena audiovizual, n cazul unui serviciu de programe difuzat prin reele de telecomunicaii, se elibereaz n baza unei decizii a Consiliului. P-n n prezent e(ist un numr de <D< licene audiovizuale acordate pentru difuzarea unor servicii de programe de tip videote(t sau generalist prin reele de telecomunicaii. I+p)e+e#tarea !e"i$iei po)iti"e .# au!io-i$ua) 1. De"i$ia po)iti"0 +n ,aportul Comisiei *uropene pentru ,om-nia, pentru anul <33; se menioneaz/ M+n ceea ce privete politicile audiovizuale, Convenia *uropean asupra Televiziunii Transfrontiere a fost ratificat iar protocolul su de amendare a fost semnat n februarie <33;. Consiliul Naional al udiovizualului !CN ", autoritate de reglementare n doemniu, a continuat s adopte decizii n aplicarea &egii udiovizualului. +n urma adoptrii &egii udiovizualului n iulie <33<, legislaia rom-neasc este n cea mai mare parte aliniat cu c$uis0ul.N Negocierile la Capitolul <3 MCultura i politici audiovizualeN desc%ise n cadrul Consiliului )niunii *uropene n data de <= octombrie <333 s0au finalizat n cadrul Conferinei Jnterguvernamentale de derare a ,om-niei la )*, desfurate la 'ru(elles n data de <3 decembrie <33<. stfel, decizia politic de recunoatere i aderare la Convenia *uropean asupra Televiziunii Transfrontiere, precum i cea de armonizare a legislaiei n domeniu cu legislaia european, a fost adoptat de Parlamentul i #uvernul ,om-niei. '. I+p)e+e#tarea !e"i$iei po)iti"e +n cadrul instituit prin &egea udiovizualului nr. A3=B<33<, modificat i completat prin &egea nr. =3<B<33;, CN este Oautoritatea unic de reglementare n domeniul serviciilor de programe audiovizualeO, dein-nd rolul principal n asigurarea implementrii predictibile, transparente i efective cadrului legislativ. CN asigur/ respectarea e(primrii pluraliste de idei i de opinii n programele transmise de radiodifuzrii aflai n jurisdicia ,om-niei

pluralismul surselor de informare i liber concuren n domeniul audiovizual protejarea culturii i a limbii rom-ne, a culturii i limbilor minoritilor naionale un raport ec%ilibrat ntre serviciile naionale de radiodifuziune i televiziune i serviciile locale, regionale sau tematice protejarea minorilor aprarea demnitii umane transparena mijloacelor comunicrii n mas n sectorul audiovizual.

CNA este a1i)itat s0 e+it0 .# ap)i"area )e*ii& norme cu privire la publicitatea audiovizual i teles%opping norme cu privire la programele i emisiunile privind campaniile electorale norme cu privire la responsabilitile culturale ale radiodifuzorilor. ;. Stru"tura re(e)ei !e i+p)e+e#tare a !e"i$iei po)iti"e .# au!io-i$ua) +n ,aportul periodic din <33= asupra progreselor nregistrate de ,om-nia n vederea aderrii la )*, elaborat de Comisia Comunitilor *uropene de la 'ru(elles, se menioneaz progresele nregistrate la Capitolul <3 OCultura i politici audiovizualeO. O&egea cadru a ,om-niei pentru acest sector a fost revizuit n octombrie <33;. &egislaia de implementare continu s fie adoptat n mod corespunztor.O Consiliul Naional al udiovizualului !CN " n calitate de autoritate naional de reglementare, este veriga central n reeaua de implementare a deciziei politice n acest domeniu. ctivitatea CN s0a concentrat n principal pe continuarea procesului de integrare a ,om-niei n )niunea *uropean pentru sectorul audiovizual, n sensul ntririi capacitii instituionale de a aplica i de a verifica modul n care sunt implementate reglementrile europene i de a sanciona nerespectarea acestora. cest lucru a fost asigurat i prin derularea Proiectului P%are M doptarea ac$uis0ului n domeniul audiovizualului i implemntarea lui n ,om-nia 6 mbuntirea elaborrii politicilor i dezvoltarea capacitii administrativeN cofinanat din fonduri nerambursabile acordate de )niunea *uropean.

+n urma finalizrii acestui proiect a crescut capacitatea de monitorizare a CN at-t n capital c-t i n teritoriu, prin sistemul modern de monitorizare implementat nregistr-ndu0se simultan <3 de canale de televiziune i 43 posturi de radio timp de <= de ore. stfel, s0a consolidat legtura cu alte trei verigi prezente n reeaua de implementare a deciziei politice n audiovizual i anume, pe de o parte Eocietatea ,om-n de ,adiofuziune !E,," i Eocietatea ,om-n de Televiziune !E,T9" care sunt posturile publice de radio i televiziune, iar pe de alt parte cu posturile private de radio i televiziune !PP,T9". +n reeaua de implementare a deciziei politice n audiovizual se pot identifica diferene de interese ntre CN i celelalte verigi !E,,, E,T9, PP,T9" n sensul c CN este interesat n implementarea reglementrilor )* n doemniu, n spe .irectiva *uropean reflectat n &egea audiovizualului, n timp ce posturile publice i private de radio i televiziune urmresc obinerea unei c-t mai mari audiene !interese comerciale". +n situaia n care interesele entitilor enumerate tind s se transforme n diferende, sunt activate de ctre CN alte dou entiti i anume/ sociaia ,om-n de Comunicaii udiovizuale ! ,C " care reunete reprezentanii posturilor private de radio i televiziune i sociaia de Comunicaii prin Cablu ! CC". ceste dou entiti sunt urmtoarele dou verigi n reeaua de implementare a deciziei politice n audiovizual cu rol important n rezonarea intereselor comerciale ale PP,T9, E,, i E,T9 cu cele de reglementare ale CN . Conform &egii audiovizualului nr. A3=B<33<, CN este autoritate public autonom sub control parlamentar, autoritate unic de reglementare n domeniul serviciilor de programe audiovizuale i garant al interesului public. ceast ultim calitate s0a materializat n Proiectul P%are, M doptarea ac$uis0ului n domeniul audiovizualului i implemntarea lui n ,om-nia 6 mbuntirea elaborrii politicilor i dezvoltarea capacitii administrativeN prin care CN a solicitat realizarea a patru studii asupra situaiei pieei audiovizuale din ,om-nia, cu urmtoarele teme/ 0 utilizare, atitudini i ateptri ale consumatorilor de radio i televiziune, realizat de J8 E 0 e(punerea copiilor la programe de radio i televiziune, realizat de #allup ,om-nia i 8etromedia Transilvania 0 influena mass0media asupra comportamentului civic i electorat, realizat de Curs

0 studiu comparativ despre situaia diversitii culturale n statele membre ale )* i n ,om-nia, realizat de PJN Consult. ceste studii au dat posibilitatea CN s testeze impactul implementrii deciziei politice asupra publicului din ,om-nia in-nd cont de comportamentele, obiceiurile i tradiiile lui i au fost supuse dezbaterii publice cu participarea Clubului ,om-n de Pres, Centrul pentru @urnalism Jndependent, genia de 8onitorizare a Presei, Jnstitutul pentru Politici Publice, sociaia Pro .emocraia !IN#0uri", verigi importante ale implementrii deciziei politice n audiovizual. +n urma dezbaterilor publice desfurate cu aceste IN#0uri, dar i cu ,C , PP,T9, E,, i E,T9, CN a readaptat strategia de implementare a deciziilor politice n audiovizual, in-nd cont de resursele e(istente i impactul programelor audiovizuale asupra publicului consumator. +n structura de reea e(ist dou verigi care se afl ntr0o str-ns legtur de interdependen cu CN 0ul i anume 8inisterul Comunicaiilor i Te%nologiei Jnformaiei !8CTJ" i Jnspectoratul #eneral de Comunicaii i Te%nologia Jnformaiei !J#CTJ", prima entitate are ca obiect principal de activitate elaborarea strategiei de repartizare a pac%etelor de frecvene din spectrul de frecvene al ,om-niei, iar a doua entitate pe l-ng alte responsabiliti, nominalizeaz frecvenele destinate difuzrii programelor de radio i televiziune. Gr repartizarea acestor frecvene CN nu ar putea acorda licene audiovizuale i fr aceste licene cele dou entiti !8CTJ i J#CTJ" n uar putea acorda licene de emisie. cesta este doar un e(emplu deoarece interdependena dintre CN ca autoritate unic de reglementare n domeniul serviciilor de programe audiovizuale i cele dou verigi menionate este mult mai profund, mai ales n domeniul legislativ i informaional. Eocietatea Naional de ,adiocomunicaii !EN,C" este o alt entitate prezent n reea datorit rolului su de a pune la dispoziia E,, E,T9 infrastructura de transmisie i retransmisie a programelor difuzate de aceste dou societi, dup ce au obinut acordul CN . 2.Co#")u$ii naliz-nd reeaua de implementare a deciziei politice n audiovizual, prevzut n ane(, se poate observa c prezint cele trei caracteristici ale structurilor de reea/ 0 multiformitate prin prezena unor entiti ca de e(emplu PP,T9 i mai ales E,, i E,T9 care reacioneaz diferit la actele normative emise de CN

.e asemenea, ntre posturile private de radio i televiziune !PP,T9" precum i ntre acestea i posturile publice de radio i televiziune !E,, i E,T9" se identific diferene de interese care pot degenera n conflicte 0 izolare, datorit faptului c at-t entiti ca 8CTJ, ,C , CC c-t i posturile de radio i televiziune private !PP,T9" au o mare autonomie. Cu toate acestea ele devin deosebit de cooperante atunci c-nd reglementrile CN rezoneaz cu sistemele lor de referin 0 interdependen, creat de procesul permanent de cooperare i negociere dintre verigile reelei. ,eelaia de interdependen e(istent n structura de reea este determinat at-t de scopurile comune ctre care converg entitile componente ale reelei, c-t i de divergenele care apar n anumite situaii. *ntitatea CN este sub controlul Parlamentului ,om-niei prin intermediul Comisiilor de Cultur, Culte, rte i 8ijloace de Jnformare n 8as, anual prezent-ndu0se un ,aport de activitate supus dezbaterii parlamentarilor fr a e(ista posibilitatea destituirii membrilor CN de ctre factorul politic. .ac am ncerca s definim un anumit model de funcionare a relaiei CN 6 Etat, consider c ne aflm ntr0un model anglo0sa(on n care CN este o instituie puternic definit conform &egii nr. A3=B<33< ca Mautoritate public autonomN, care nu este afectat politic i astfel nici strategia de implementare a deciziei politice n audiovizual nu este influenat de factorul politic. 8odelul anglo0sa(on const n e(istena n interiorul aceluiai stat a c-t mai multor instituii autonome care nu pot fi influenate de factorul politic, instituii eficiente, funcionale i, deci, puternice, capabile s favorizeze e(istena unui stat puternic.

43

44

Peisa3 au!io-i$ua) europea# Cu ocazia celei de0a 4<0a ediii, nuarul Ibservatorului *uropean al udiovizualului a publicat un volum n care sunt descrise peisajele televizuale din ;H de state membre ale Ibservatorului. 9 prezentm o selecie reprezentativ pentru audiovizualul european, aa cum arat el la finele anului <33HC. 4er+a#ia #ermania deine cea mai mare pia de televiziune din *uropa, n decembrie <33A av-nd ;F de milioane de cmine, dintre care AFL recepioneaz programele T9 prin cablu, apro(imativ =3L prin satelit i mai puin de AL prin mijloace terestre. .e asemenea, este o pia e(trem de competititv, cu un numr mare de posturi free0to0air !posturi digitale necodate", care i mpart venituri din publicitate n stagnare. Totui, anul <33A este marcat de o uoar redresare a investiiilor brute n publicitate, de 42,H miliarde euro, reprezent-nd o cretere de A,;L n raport cu <33=. +n <33A televiziunea a rmas principalul mijloc de informare n mas, durata zilnic de vizionare a indivizilor n v-rst de ; ani i peste fiind de ; ore i ;4 de minute, cu un minut mai mult dec-t n <33=. +n ultimii A ani, creterea numrului de posturi T9 a avut ca rezultat declinul constant al audienei radiodifuzorilor. Totui, cota de pia care revine celor doi mari operatori privai 6 canalele ,T& i ProEiebenEat 4 6 a rmas, mai mult sau mai puin stabil n <33A !apro(imativ <AL pentru grupul ,T&, comparativ cu <<L pentru grupul ProEiebenEat.4". utoritile din domeniul concurenei au lansat o investigaie pentru a determina dac cele dou companii ocup o poziie dominant pe piaa de televiziune. +ntr0un mod similar s0au opus n prealabil prelurii ProEiebenEat.4 de ctre (el Epringer cu scopul de a preveni consolidarea poziiei de mari grupuri de media. Pentru a evita erodarea inevitabil a audienei i a veniturilor din publicitate, companiile de televiziune au pus un accent deosebit pe strategiile de diversificare a surselor de venituri5 astfel, de e(emplu, n primvara lui <33H, ProEiebenEat.4 a lansat un pac%et de programe digitale pltite, transmise prin cablu i un portal video la cerere. ,adiodifuzorii publici ,. i P.G ocup n continuare un loc de frunte n peisajul audiovizual, fiecare av-nd n <33A o audien de 4;,AL, iar ,. JJJ 4;,HL. CJnformatii furnizate de .irectia de Comunicare CN
4<

+n noiembrie <33A, radiodifuzorul ,. depunea la Curtea Constituional Gederal o pl-ngere mpotriva fi(rii unei ta(e de licen audiovizual.C ,. considera c cea mai recent procedur de stabilire a ta(ei de licen i nclca libertatea de radiodifuzare. Parlamentele ,egionale aprobaser creterea ta(ei cu 3,DD euro. ,. susinea c aceasta era cu 3,<4 euro mai mic fa de creterea recomandat de Comitetul pentru Etabilirea Nevoilor Ginanciare ale utoritilor de ,eglementare din .omeniul udiovizualului. 8ai mult, finanarea serviciilor publice de radiodifuziune din #ermania este n prezent supus unei anc%ete realizate de ctre .irecia #eneral a Concurenei din cadrul Comisiei *uropene, ndeosebi n privina pac%etelor digitale de programe, Mnoile servicii mediaN i a cumprrii i utilizrii drepturilor de difuzare a evenimentelor sportive. +n #ermania, televiziunea pltit este nc relativ nedezvoltat datorit, n mare msur, numrului considerabil de posturi necodate care satisfac cererea majoritii consumatorilor germani. &a sf-ritul lunii martie <33H, ;,== milioane cmine din #ermania erau abonate la pac%etul de programe T9 pltite, denumite Premiere, distribuit prin satelit i cablu. +n decembrie <33A, drepturile de difuzare a evenimentelor din 'undesliga au fost ac%iziionate de rena, filial a operatorului de cablu )nit7 8edia, n timp ce Premiere, vec%iul deintor al acestor drepturi, a fost complet deposedat. I prim tentativ de alian ntre Premiere i .eutsc%e Tele?om a fost abandonat atunci c-nd s0a stabilit c drepturile ac%iziionate de .eutsc%e Tele?om nu i permit s distribuie semnal JP prin cablu sau satelit. +n cele din urm, n iulie <33H, s0a nc%eiat un acord de asociere ntre rena, )nit7 8edia i Premiere pentru distribuirea emisiunilor i mar?etingul canalului rena. Cablul este cel mai important mijloc de distribuie T9, ns procesul de digitalizare a reelei este n plin dezvoltare/ n iunie <33H, Qabel .eutsc%land, principalul operator german de cablu, avea peste 2,F milioane de abonai, dintre care, mai mult de A33.333, abonai la reelele digitale. +n septembrie <33=, Qabel .eutsc%land renuna la ac%iziionarea a trei operatori regionali !Js%, Jes7 i Qabel 'aden0 Kurttemberg" datorit condiiilor impuse de Ificiul Concurenei, condiii considerate e(cesiv de restrictive. Cu toate acestea, sectorul a continuat s se dezvolte odat cu constituirea )nit7 8edia, prin fuzionarea operatorilor Js%, Jes7, Tele0Columbus i rena. #rupul Qabel .eutsc%land era ac%iziionat n <33A de ctre Providence *$uit7 Partners !E) ".

4;

Ca urmare a rezultatelor ncurajatoare obinute la 'erlin, unde semnalul analog a fost ntrerupt, televiziunea terestr digital !.TT" este acum disponibil ntr0un numr mare de regiuni. P-n la sf-ritul anului <33A se v-nduser mai mult de ; milioane de decodoare. .up o perioad de tranziie, p-n la sf-ritul lui <33D este programat ntreruperea tuturor transmisiilor analogice. mplasarea reelei .TT era subvenionat de ctre autoritile locale. Ca urmare a unor pl-ngeri venite din partea operatorilor de cablu, Comisia *uropean anuna, n 2 noiembrie <33A, c subvenia n valoare de apro(imativ = milioane de euro acordat de Irganismul de ,eglementare 8edia pentru 'erlin0'randenburg radiodifuzorilor comerciali pentru folosirea reelei de televiziune terestr digital contravine legislaiei Comisiei *uropene. Comisia decidea c aceste subvenii nu respect regulile Tratatului )* n ceea ce privete ajutorul de stat, deoarece puteau afecta libera concuren, mai ales prin favorizarea indirect a reelei .TT. Ca urmare, subveniile acordate deja fr notificarea Comisiei !apro(imativ jumtate din sum" vor trebui restituite de radiodifuzorii respectivi. *fectul deciziei luate de Comisia *uropean se e(tinde mult dincolo de regiunea 'erlin0'randenbug, ntruc-t subvenii similare fuseser acordate i n alte landuri germane. +n consecin, n iulie <33H, Comisia a desc%is o anc%et n landurile 'avaria i ,enania de Nord0Kestp%alia. .eutsc%e Tele?om !T0Inline" planificase s intre n vara lui <33H pe piaa JPT9 !televiziunea bazat pe Jnternet Protocol" cu 433 de posturi, disponibile n 43 orae germane. .ezvoltarea la nivel naional a televiziunii %and%eld !dispozitive portabile multimedia" bazat pe standardele .9'0: i .8'4 a demarat prin lansarea unor proiecte pilot, la :amburg i 'erlin. Irganismele de ,eglementare 8edia din landurile implicate au invitat companiile s liciteze n vederea obinerii capacitii de transmisie pentru .9'0: la 'erlin, respectiv .8' la :amburg. +n domeniul reglementrii, la sf-ritul anului <33=, guvernul federal i landurile au stabilit maniera de revizuire a legislaiei media germane. +n viitor, dispoziiile referitoare la media, indiferent de mijloacele de transmitere, vor trebui simplificate i structurate astfel nc-t s permit o nou dezvoltare. ,esponsabilitile continu s fie
4

N.tr. .9'0: este o soluie de transmisie pentru terminalele mobile ce folosesc te%nologia .9'0T, standardul de transmisie pentru recepia digital terestr. .8', sau .igital 8edia 'roadcasting, este o te%nologie ce permite utilizatorului s urmreasc programele T9 pe telefon.

4=

definite mai degrab n funcie de obiectivele concrete ale dispoziiilor, i nu n funcie de te%nologie sau modul de transmitere. +n 4= iunie <33H, guvernul a aprobat proiectul de lege iniiat de 8inisterul *conomiei cu scopul de a standardiza dispoziiile referitoare la anumite servicii de informaii i comunicaii. Principala component a pac%etului legislativ este considerat noua lege a MTelemediaN !Telemedien". Conceptul MtelemediaN include ambele servicii, tele i media, care, n prealabil, erau reglementate separat. ,enunarea la distincia ntre aceste servicii, care dateaz din momentul unui compromis legislativ ntre guvernul federal i landuri din 422H, s0a fcut in-nd cont de convergena media. MEerviciile teleN sunt servicii de infromaii specifice destinate uzului personal, n timp ce Mserviciile mediaN se adreseaz publicului general i, ca regul, difer de Mservicile teleN prin faptul c sunt produse de jurnaliti. Cu toate acestea, pentru MtelemediaN i radiodifuzare se vor aplica n continuare dispoziii separate, av-nd n vedere faptul c ndeplinesc funcii diferite n ceea ce privete formarea opiniilor. Marea 5rita#ie Postul ''C4 rm-ne cel mai vizionat n ansamblul cminelor, cu o cot de audien de <;,<L n anul <33A, urmat de postul JT94, cu un procent de <4,AL. Cu toate acestea, ambele posturi pierd progresiv din cota de audien, pe msur ce crete rata penetrrii televiziunii multic%annel !F<,DL n primul trimestru al anului <33H". +n primul semestru al anului <33H, n cminele dotate cu platforme digitale terestre Greevie>, timpul alocat vizionrii posturilor digitale a fost mai mare dec-t cel acordat celor cinci posturi principale, ''C4, ''C<, JT94, C%annel= i C%annel A. +ncerc-nd s contracareze declinul cotelor de audien ale propriilor posturi principale, ''C, JT9 i C%annel = au continuat s0i e(tind portofoliile de posturi digitale. stfel, C%annel = a lansat 8ore= i Ruitz Call, pentru a completa *= i Gilm Gour, n timp ce JT9 a lansat JT9=, CJT9 i JT9 Pla7, pentru a suplimenta JT9< i JT9;. Pe de alt parte, postul JT9 Ne>s a fost nc%is n decembrie <33A. .up preluarea controlului total al C%annel A de ctre ,T&, i acest post pare s se dezvolte ambiios n domeniul digitalizrii, dup cum o demonstreaz ac%iziionarea postului Top )p T9, n noiembrie <33A. Conform ultimului raport al Ifcom !autoritatea de reglementare n comunicaii" privind situaia pieei comunicaiilor, n

4A

anul <33A autoritatea a acordat 4HD de licene noi pentru posturi sau servicii de coninut. ,eforma de mare anvergur a serviciului public de radiodifuziune, iniiat n anul <33;, a intrat n faza final. .up publicarea de ctre guvern, n martie <33A, a Crii 9erzi privind viitorul ''C, n octombrie compania de televiziune public a redactat un raport n care se argumenteaz necesitatea creterii ta(ei de licen, astfel nc-t veniturile s poat fi suplimentate cu A,A miliarde lire sterline n primii apte ani ai noii Carte. Principalul su argument este acela c are nevoie de aceste venituri pentru a satisface e(igenele impuse de ctre guvern. +n martie <33H guvernul a publicat Cartea lb privind viitorul ''C, care include toate propunerile formulate anterior n Cartea 9erde. cest document va servi drept baz a noii Carte ,egale a companiei, a crei valabilitate se va e(tinde de la nceputul anului <33F p-n la sf-ritul anului <34H5 n paralel cu Cartea lb au fost publicate proiectul de Carte i acordul0cadru cu ministrul. Pentru prima dat, Cartea se va referi la controlul judiciar al aplicrii dispoziiilor sale i ale celor din acordul0cadru. Cartea lb confer ''C0ului ase noi obiective de interes public/ susinerea ceteniei i a societii civile, promovarea educaiei i nvm-ntului, stimularea creativitii i a e(celenei culturale !inclusiv a cinematografiei", reprezentarea naionalitilor, regiunilor i comunitilor din ,egatul )nit, cunoaterea ,egatului )nit n lume i a lumii n ,egatul )nit, precum i crearea 8arii 'ritanii digitale. Cartea lb definete, de asemenea, cinci caracteristici referitoare la coninutul ''C/ postul trebuie s fie de calitate nalt, stimulant, original, inovator i atractiv. Principala modificare const n nlocuirea Consiliului de administraie !'oard of #overnors" al ''C !care a fost aspru criticat pentru confuzia dintre reglementare i promovarea companiei" cu dou instane noi/ Gundaia ''C !''C Trust" i Consiliul *(ecutiv !*(ecutive 'oard". ''C Trust va rspunde de reprezentarea intereselor contribuabililor care pltesc ta(ele i va supraveg%ea activitile desfurate de ctre *(ecutive 'oard, cruia i va fi ncredinat conducerea companiei. .e asemenea, va fi stabilit un nou cadru comercial, care s previn concurena neloial a ''C n furnizarea serviciilor comerciale. Cartea lb a fost nsoit de prezentarea de ctre directorul general al ''C a strategiei Creative Guture, care stabilete strategia editorial pe care compania intenioneaz s o adopte n vederea atingerii acestor noi obiective. 8area 'ritanie are una dintre ratele cele mai mari de ptrundere a digitalizrii din *uropa. Conform estimrilor Ifcom, n
4H

iunie <33H aceast rat se ridica la F3,<L din ansamblul cminelor. +n septembrie <33A, Eecretarul de Etat pentru Cultur, 8edia i Eport a confirmat data fi(at pentru <34< de dispariie a analogicului. cest proces se va derula n etape, ncep-nd din <33D cu regiunile frontaliere i se va e(tinde i n celelalte regiuni n urmtorii patru ani. fost lansat o ampl campanie de publicitate menit s atrag cminele neec%ipate i se realizeaz sondaje regulate despre gradul de popularitate i de nelegere a procesului de digitalizare n r-ndul populaiei. +n octombrie <33A, JT9 i C%annel = au ac%iziionat fiecare c-te o cot de <3L din platforma digital terestr Greevie>. +n martie <33H, Greevie>, care ofer peste ;3 de posturi de televiziune i peste <3 de staii de radio, era prezent n F,4 milioane de cmine. 's?7' rm-ne nc principalul actor pe piaa distribuiei multic%annel. &a ;3 iunie <33H, operatorul avea D,4FH milioane de abonai !cu ;D2333 mai muli fa de anul precedent". .e asemenea, acesta nregistreaz un succes considerabil cu video recorderul personal E?7S, acceptat de cca <3L dintre abonai. +n plus, datorit ac%iziionrii *as7net, furnizor de servicii Jnternet, 's?7' i0a lansat propria ofert de Jnternet de mare vitez, soluia .E& ! s7metric .igital Eubscriber &ine", denumit ME?7 b7 'roadbandN. +n sf-rit, pac%etul de programe 's?7' include acum trei posturi care ofer servicii de televiziune de nalt definiie. !:ig% .efinition 6 :.". +n ceea ce privete v-nzarea drepturilor sportive, Comisia *uropean a adoptat o decizie prin care angajamentele din Premier &eague devin obligatorii, din punct de vedere juridic. .ecizia are n vedere punerea la dispoziie a unui numr sporit de drepturi, inclusiv pentru televiziune, telefonie mobil i internet, prin garantarea v-nzrii acestor drepturi n cadrul unei proceduri de licitaie, desc%ise i concureniale, care este supus controlului de ctre un organism independent. .repturile de retransmisie televizat n direct vor fi v-ndute n ase pac%ete, mai mici i mai ec%ilibrate dec-t anterior, fiecare dintre acestea conin-nd <; de meciuri. Niciun cumprtor nu va fi autorizat s cumpere mai mult de cinci pac%ete. +n plus, ''C i JT9 i0au anunat intenia de a lansa o platform digital gratuit de distribuie prin satelit, care se va adresa n special unui procent de <FL dintre cminele britanice care nc nu pot avea acces la o ofert digital fr abonament !prin Greevie>". Consolidarea sectorului de cablu a fost completat prin fuziunea Ntl cu Tele>est, care a creat o entitate cu ;,;< milioane de abonai. +n decembrie <33A, Tele>est a lansat un serviciu cu nalt definiie. .e asemenea, noua entitate a ac%iziionat i 9irgin 8obile, ceea ce i0a permis s anune comercializarea primului pac%et M=0pla7N
4F

din 8area 'ritanie !televiziune, Jnternet de mare vitez, telefonie fi( i mobil". Tendina de convergen a pieelor se accentueaz tot mai mult odat cu anunul de lansare a unui serviciu JPT9 !televiziune bazat pe Jnternet Protocol", de ctre 'T #roup, la sf-ritul anului <33H, dup ce, n iulie <33H, av-nd n vedere aceast nou activitate, 'T #roup lansase un serviciu de video la cerere. +n fine, Irange, noul nume al broadband0ului de la Grance Telecom, a comunicat intenia sa de a lansa un serviciu JPT9 concurent n toamna anului <33H. 6ra#(a +n perioada <33A0<33H, peisajul audiovizual francez s0a caracterizat printr0o nmulire a ofertei de coninuturi, datorate n bun parte crerii noilor platforme i sporirii puterii noilor actori, ceea ce a dus la o profund restructurare a sectorului. #uvernul a stabilit calendarul renunrii la transmisiile analogice, precum si data limit, i anume <344. )n comitet strategic pentru transmisia digital se ocup de strategia perioadei de tranziie. *tap important n acest proces, televiziunea terestr !TNT" a fost lansat la ;4 martie <33A. &a 4A iunie <33H, procentul de acoperire a populaiei era de ADL. Ee prevede o dezvoltare ulterioar a acestei acoperiri pe etape. &a sf-ritul anului <33A, cele 4D canale digitale gratuite i 44 cu plat au fost adoptate de FL din populaie. Cu cele noi D canele TNT, i 42 noi canale satelit, supuse de cele mai multe ori Mregimului declarativN adic neintr-nd sub incidena CE !Consiliul Euperior al udiovizualului", numrul canalelor a crescut semnificativ n anul <33A. udiena lor, n special cea a noilor canale TNT ncepe s creasc, provoc-nd un fel de erodare a ariei marilor canale care, n conformitate cu 8ediametrie, nu reprezint dec-t F=L din TNT !de comparat cu cele DDL pri de pia globale pe ansamblul abvonailor luai n calcul". ceast cretere se face ns i n detrimentul anumitor canale tematice care nu se afl pe aceast platform. .ar fenomenul cel mai n msur s aib efecte pe termen lung asupra industriei franceze a audiovizualului este fr nicio ndoial apariia operatorilor sectorului de telecomunicaii i Jnternet pe piaa de televiziune. Grana este n anul <33H ara n care ptrunderea transmisiilor prin .E& este cea mai ridicat. +n conformitate cu un studiu al cabinetului #artner, p-n n <343, aproape A milioane de francezi vor folosi sistemul .E& pentru receptoarele T9. Etrategiile unui numr important de noi actori !Grance Telecom 8aligne T9,
4D

Telecom Jtalia, ice 'o(, .eutsc%e Tele?om 6 Club Jnternet T9, Gree0Gree 'o( T9, Neuf Cegetel 6 Neuf T9 i I&" repun n discuie modelele economice ale sectorului i impulsioneaz ntreprinderile tradiionale din audiovizual s evolueze rapid. udienele acestor noi moduri de recepionare ncep s fie luate n consideraie/ ca urmare a unui acord cu Grance Telecom, 8ediametrie va include n cadrul msurilor sale de apreciere a audienei abonai care folosesc pentru recepia programelor tv, decodorul 8a &igne T9. +n acest conte(t de concuren acerb ntre diferitele platforme, sectorul de cablu i continu consolidarea. .up cumprarea reelelor de cablu din Grance Telecom !GT Cablu" i Canal S !NC .igicablu", fondurile de investiii Civen i cablo0operatorul ltice au anunat semnarea unei scrisori de intenie pentru cumprarea >activitii lui )PC G, NC* !Noos", deinut de &ibert7 #lobal. Concurena e(ercitat de reelele terestre, n special de .E&, a avut de asemenea drept consecin accelerarea apropierii de TPE i Canal Eat !respectiv 4,FA milioane i ;,42 milioane de abonai la sf-ritul anului <33A". Guziunea celor dou entiti, implic-nd cele patru grupuri audiovizuale private !TG4, Canal S, 8H i &agardere" care sunt acionarii acestora, va alinia structura pieei franceze la aceea a altor piee europene, dar ridic multe semne de ntrebare, referitoare la oferta de canale sau la finanarea cinematogrfului i sportului. Eub conducerea noului preedinte, Patric? de Carolis, grupul public Grance Television a intrat de asemenea ntr0un proces de adaptare la noile modaliti de transmisie n particular TNT !televiziune digital cu transmisie terestr". cest plan de aciune determinat precede un important proiect de restructurare a canalelor grupului, precum i o cretere a investiiilor n producie i creaie. Noul contract de obiective i de mijloace pentru perioada <33H0<344 se afl n curs de elaborare. +n conformitate cu proiectul de lege al bugetului pe <33H, dotarea audiovizualului public va crete cu ;L n vreme ce suma redevenei va rm-ne nesc%imbat !44H euro". 9eniturile suplimentare ar trebui s provin ntr0adevr din consolidarea reformei redevenei care s duc la creterea randamentului su !o colectare mai eficient a ta(elor i o reducere a evaziunii fiscale". +n ceea ce privete veniturile de publicitate n televiziune, ele nregistreaz o cretere de 4,;L n anul <33A, ating-nd A,D miliarde de euro !din care 3,AF miliarde euro pentru canalele de cablu i satelit i 3.3=; miliarde euro pentru canalele TNT". Canalele naionale %ertziene capteaz partea esenial a acestor venituri cu A,<4F miliarde euro, o cifr n uoar cretere
42

!S3,;L" n raport cu anul <33=. .ac rezultatele canalelor tematice rm-n mai cur-nd modeste, ele beneficiaz totui de o cretere de 44,HL. Pentru nceputul anului <33H !din ianuarie p-n n mai", tendina general este una de cretere/S43,4L n raport cu aceeai perioad n anul <33A. )rmtoarea etap, ateptat cu nerbdare de operatori, desc%iderea n <33F a publicitii la televiziune n sectorul distribuiei, ar putea s provoace o cretere important a veniturilor din publicitate. +n anul <33A, durata de urmrire a programelor de televiziune francez a atins un nou record/ ; % <F pe zi pentru persoanele de peste = ani, ceea ce nseamna ; minute suplimentare n raport cu anul <33=. Toi operatorii caut de atlfel noi ci de cretere precum i videoul la cerere, T9 mobil sau de nalt definiie. Iferte comerciale T9:. !tv de nalt definiie" au fost de asemenea lansate de TPE !televiziune prin satelit" i Canalsat, numeroase servicii 9I. !video la cerere" au aprut !lansate n special de ctre CanalS, TG4, Grance<, ,T* i JN " n vreme ce, patru grupuri de ntreprinderi au fost autorizate s treac la e(perimentarea televiziunii mobile, n formatul .9'0:, n scopul de a reglementa dezvoltarea lui T9:. i a T9 8obil, guvernul francez prezent-nd un amendament la legea din 42DH. Tot pe plan legislativ, Parlamentul a adoptat n luna iunie <33H legea privind drepturile de autor i drepturile cone(e n societatea informaional !. .9.EJ", care declanase o vie polemic ntre partizanii licenei globale, permi-nd transmiterea nelimitat de date tv contra cost i aprtorii drepturilor de autor. Te(tul abandoneaz n cele din urm noiunea de Mlicen globalN i prevede amenzi n situaii de punere la dispoziia publicului, neautorizat de creaii sau de difuzare de programe care ar permite eludarea msurilor te%nice de protecie a operelor audiovizuale. Producia audiovizual care a obinut o susinere financiar a CNC !Consiliul Naional al Cinematografiei", i anume ;2FD ore de program de flu(, a nregistrat o uoar cretere n anul <33A !de =2 de ore", dup doi ani consecutivi de scdere. +n <33A, canalele %eriene naionale au comandat D== ore de ficiune contra HHA n anul <33=. *le acoper 2D,2L din aportul ansamblului difuzorilor n domeniul ficiunii. +n fine, la sf-ritul anului <33A s0a introdus proiectul canalului francez de informaii internaionale, rebotezat Grance <=, ca urmare a semnrii unei convenii ntre Prim 8inistru, TG4 i Grance Television, prevz-ndu0se crearea sa nainte de sf-ritul anului <33H. Complementar pentru dispozitivul audiovizual internaional !T9A, ,GJ, GP", canalul se strduiete s ofere informaie pluralist referitoare la actualitatea mondial i o desc%idere ctre cultura francez i dezbaterile sociale.
<3

Ita)ia Cei doi radiodifuzori importani din Jtalia, , J 6 televiziune de stat i ,TJ !8ediaset" 6 televiziune comercial, joac un rol c%eie pe scena audiovizual. Psoturile lor, , J )no, , J .ue, , J Tre i respectiv CanaleA, Jtalia4, ,ete=, au continuat s dein o cot de audien de peste DAL n <33A. +n ciuda unei uoare creteri, impactul celorlalte canale este nc limitat. .e e(emplu, &a Eette, post deinut de Telecom Jtalia, a nregistrat o cretere a cotei de audien p-n la ;L n prima jumtate a lui <33H. ceast situaie a determinat autoritatea italian de reglementare n domeniul concurenei ! #C8" s analizeze pieele de televiziune i publicitate. +n raportul publicat pe 4H.44.<33= erau evideniate problemele cauzate de prezena unor operatori cu mare putere pe pia, cum ar fi cele legate de accesul la reele i coninut, comportamentul comercial al ageniilor de v-nzri, proprietatea ncruciat. Pe <.3;.<33A, autoritatea italian de reglementare n comunicaii ! #CI8" a nc%eiat analiza pieelor de televiziune i publicitate i a descoperit c acestea erau caracterizate de o structur polarizat, n care ageniile de v-nzri , J, ,TJ i Publitalia deineau o poziie ce putea pune n pericol pluralismul. .e aceea, autoritatea a decis s introduc msuri de corecie n vederea restabilirii ec%ilibrului. +n iulie <33H Comisia *uropean a adresat Jtaliei o scrisoare de notificare oficial cer-nd informaii despre compatibilitatea legislaiei sale n domeniu cu regulile )* asupra concurenei pe pieele reelelor i serviciilor de comunicaii electronice i cu noul cadru de reglementare al )* pentru comunicaii electronice. Comisia *uropean este preocupat de faptul c legislaia italian nu ndeplinete obligaiile stabilite de regulile )* privitoare la competiie, c-t vreme introduce restricii nejustificate la furnizarea de servicii de televiziune i d avantaje nejustificate operatorilor analogi e(isteni. I scrisoare de notificare oficial este prima etap a procedurii de MinfringementN, conform rt. <<H al Tratatului. .ecizia Comisiei *uropene de a trimite o astfel de scrisoare urmeaz unei pl-ngeri din partea asociaiei consumatorilor italieni, ltroconsumo. Piaa italian se mai caracterizeaz i prin relativ slaba dezvoltare a platformelor multi0c%annel !n <33H apro(imativ ;3L dintre cmine aveau acces la televiziunea digital" fapt datorat parial slabei prezene a reelelor de televiziune prin cablu.

<4

.ar singura platform satelitar a Jtaliei, E?7 Jtalia, proprietate a Ne>s Corp, a avut o revenire rapid dup fuziunea dintre Etream i Telepiu din <33;, av-nd ;,2 miloane de abonai n martie <33H. 8onopolul E?7 Jtalia asupra pieei pa70tv este ameninat de noi operatori care folosesc protocolul Jnternet !JP" sau televiziunea terestr digital !.TT". Principalul operator JPT9 este e.'iscom !Gast>eb", urmat de operatorul din proprietatea Telecom Jtalia ! lice". Nu s0a ajuns nc la numrul ma(im de operatori ce se ateapt s apar ca urmare dezvoltrii noii platforme de televiziune terestr digital. *(ist totui operatori aprui recen i alii care i0au ntrit prezena pe scena audiovizualului. .e e(emplu, Telecom Jtalia, care deine un pac%et de aciuni care i asigur controlul asupra canalului &a Eette i A4L din aciunile 8T9 Jtalia, a lansat noi servicii .TT iar noul canal Eport italia a fost lansat de omul de afaceri tunisian Tara? ben mmar i canalul francez TG4. +n ciuda acestor sc%imbri, principalii operatori, , J i ,TJ, dein nc o poziie puternic. Principalul radiodifuzor terestru, 8ediaset, a devenit un juctor important pe piaa televiziunii terestre digitale cu plat oferind meciuri de fotbal i filme prin intermediul unui sistem de carduri prepltite care a avut un succes rapid. Posturile .TT i pa70tv sunt disponibile utiliz-nd un decodor special care poate citi cartelele prepltite. Conform unei cercetri realizate de #GQ *uris?o, p-n n iulie <33H s0au v-ndut = milioane de decodoare .TT 6 mai mult de jumtate din ele cu ajutorul subveniei guvernamentale din <33=0<33A. Comisia *uropean a lansat o anc%et asupra acestor subvenii, n valoare de <33 milioane euro, oferite de Jtalia n <33=0<33A, pentru a da consumatorilor posibilitatea de a cumpra sau nc%iria decodoare pentru programe transmise cu ajutorul te%nologiei terestre digitale. ceast subvenie nu e neutr fa de diversele te%nologii deoarece, dei este disponibil i pentru decodoare folosind te%nologia prin cablu, ea e(clude decodoarele pentru transmisiile prin satelit. Comisia *uropean va analiza efectele subveniilor asupra concurenei. .ei te%nologia .TT a crescut rapid, am-narea termenului pentru trecerea de la semnalul analog la cel digital, iniial planificat pentru <33H, nu a putut fi evitat. Noul guvern intenioneaz s am-ne trecerea la televiziunea digital pentru o dat aflat ntre <343 i <34<. Procesul va ncepe n Eardinia pe 4.3;.<33D i n 9ale d1 osta pe 4.43.<33D, i nu n <33H. +n iunie <33H, ;Jtalia a lansat primul serviciu de televiziune mobil comercial folosind formatul .9'0: !.igital 9ideo 'roadcasting 6 :and%eld/ specificaie te%nic pentru vizionarea serviciilor de televiziune pe receptoare portabile", care a atras 444.333
<<

clieni n primele H saptm-ni de operare. Jmediat dup aceea, Telecom Jtalia 8edia a lansat propriul su serviciu .9'0:. Ec%imbarea de guvern din aprilie <33H a adus sc%imbri ale reglementrilor pentru v-nzarea de drepturi de difuzare a evenimentelor sportive/ o nou lege care introduce un sistem centralizat de v-nzare a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal va intra n vigoare n iulie <33F. &iga Jtalian de fotbal va deine drepturile, pe care le va vinde diferitelor platforme de difuzare n pac%ete separate. Cumprtorii vor fi capabili s difuzeze meciurile i nu li se va permite s v-nd drepturile altor grupuri media. +n iulie <33H s0a nc%eiat o consultare public reprezent-nd primul pas al rennoirii contractului de trei ani dintre , J i 8inisterul Comunicaiilor. , J ar urma s fie reorganizat n trei entiti/ una ar avea accentuate obligaii de serviciu public, a doua ar fi mai comercial i a treia s0ar ocupa de operaiuni de reea. Pentru informaii suplimentare/ %ttp/BBmerlin.obs.coe.int5 >>>.?e7=biz.it >>>.agcom.it5

Spa#ia Peisajul audiovizual spaniol traverseaz o operioad de profunde transformri, marcat n special de restructurarea audiovizualului public i de demararea procesului de digitalizare. +n mai <33H, urmare a raportului Consiliului naional pentru refreforma posturilor publice, Parlamentul a aprobat legea cu privire la reforma televiziunii publice. Gosta *nte Publico ,T9* a devenit Corporaia spaniol de radio i de televiziune. Noul statut are ca efect interzicerea oricrei ndatorri e(cesive, dispoziie ce deriv dintr0o decizie a Comisiei europene. +n cadrul acestui plan de asanare, postul a semnat un acord cu sindicatele pentru disponibilizarea unui numr de =4A3 angajai. +n <33A, pentru al aselea an consecutiv, canalul privat Telecinco se afl n fruntea audienelor !<<,;L", naintea ntenei ; !<4,;L" care, n primul trimestru al lui <33H, a nregistrat un uor avantaj. udiena i rezultatele financiare ale lui Telecinco se datoreaz n mare parte strategiei sale editoriale/ proporia programelor produse n Epania crete continuu !D3L din grila anului <33A fa de o medie de A3L pentru celelalte posturi private europene". Pentru a profita deplin de o pia publicitar a crei cretere este cea mai rapid din *uropa occidental, guvernul a suprimat limita
<;

numrului de posturi naionale analogice !limitat la ; licene din 422D". ceast reform a permis lui CanalS !grupul Eogecablu" s devin un post transparent, difuzat sub numele de Cuatro. P-n n prezent, audiena sa plafonat la apro(imativ =,AL nu a avut un impact semnificativ asupra Telecinco sau ntenei ;. +n martie <33H, lansarea de ctre un consoriu %ispano0 me(ican !Televisa i societatea de producie spaniol #rupo audiovisual de 8edios de produccion" a celui de0al cincilea post 0 Ee(ta 0 introduce un nivel de concuren suplimentar. +n materie de coninut, Ee(ta ar putea beneficia de un atu important/ societatea de producie spaniol #upo audiovisual de 8edios de produccion regrupeaz grupul rbol i casele de producie 'ainet, .rive, *l Terrat i 8ediapro, cre-nd astfel una din cele mai mari structuri de producie din *uropa. 8ai mult, guvernul a iniiat un program energic de relansare a televiziunii numerice terestre !TNT", trei ani dup eecul platformei Ruiero. +n aceast perspectiv, ara s0a dotat n iulie <33A cu un nou cadru de reglementare i data trecerii la televiziunea numeric a fost devansat cu < ani !<343 n loc de <34<", cu e(cepia posturilor locale care vor bascula nainte de <33D. +n iulie <33H, TNT este prezent n <,A milioane de gospodrii. +n ce privete televiziunea cu plat, Epania este una din cele mai puin mature piee din *uropa occidental. Penetrarea nu reprezint dec-t ;3L la sf-ritul lui <33A. *(ist, deci, un veritabil potenial de cretere pentru aceast industrie. cu scopul de a o dinamiza, guvernul a micorat T9 pentru serviciile de televiziune numeric de la 4HL la FL. Platforma satelit a lui Eogecablu, .igitalS, reia creterea dup o dificil perioad post0fuziune. &a sf-ritul lui <33A numra aproape < milioane de abonai, cu 4AL mai muli fa de nceputul anului. Pentru a0i spori ptrunderea pe pia i a contracara at-t ofensiva TNT c-t i pe cea a televiziunii prin Jnternet, .igitalS a restructurat profund oferta sa. Printre altele, operatorul de telecomunicaii Telefonica a lansat o platform JPT9 Jmagenio. *a a devenit un actor de frunte pe piaa televiziunii spaniole !<33.333 abonai la finele lui <33A" i unul din cei mai importani operatori JPT9 din *uropa. Jmagenio i propune s ajung la un milon de abonai n <33D. Totui, apariia noilor servicii JPT9 0 pe de o parte 0 i consolidarea sectorului de cablu prin fuziunea celor mai mari operatori, Ino i unacablu 0 pe de alt parte, contrabalanseaz ascensiunea n for a Telefonicii.
<=

+n sf-rit, din iulie <33=, noile reglementri impun radiodifuzorilor o investiie obligatorie n prefinanarea filmelor de cinema i de televiziune 0 europene i spaniole 0 care se ridic la AL din venitul de difuzare obinut n anul precedent. ceast obligaie figura deja n legea care transpunea .irectiva OTGGO n legislaia spaniol, numai c aplicarea sa se dovedise foarte dificil n practicO. 5e)*ia Cele trei comuniti care e(ist n 'elgia, respectiv cea flamand, francez i germanofon au, potrivit reglementrilor n vigoare competene n comunicarea audiovizual i formeaz piee separate a cror caracteristic comun este faptul c, de mai bine de trei decenii funcioneaz o reea puternic de distribuie prin cablu care permite recepionarea programelor din rile vecine. Giecare comunitate are un sistem propriu de reglementare a pieei audiovizuale precum i propriile servicii publice, respectiv 9,T, ,T'G i ',G. Comunitatea germanofon care numr o populaie de apro(imativ F3.333 de mii de locuitori, urmrete cu prioritate canalele de televiziune germane. Pentru comunitatea francofon rm-ne foarte important prezena canalelor de limb francez care, aa cum demonstreaz studiile acoper un sfert din audiena de pia, n ciuda unei oferte locale din ce n ce mai puternice. ceeai tendin se regsete, dei ntr0o msur mai mic n cadrul comunitii flamande, ai crui locuitori apreciaz pe de o parte oferta neerlandez iar pe de alt parte nu rm-n indifereni nici la oferta propus de canalele olandeze i britanice. +n comunitile francez i flamand e(ist o concuren acerb ntre canalele publice 9,T i ,T'G i MrivaleleN lor private. +n comunitatea flamand principalul canal privat 9T8 a pierdut, n cursul ultimilor ani, cote importante din pia n favoarea primului canal public rebotezat *en i canalele grupului E'E 'roadcasting 9T= i 9ijf continu s mreasc distana fa de Qanaal <, al doilea canal din grupul 988 . +n comunitatea francez ,T& 6 T94 i menin audiena la nivelul stabilit dup <33;, 4F,2L. T94 a decis s nu mai solicite renoirea autorizaiei care i0a fost acordat de ctre guvernul comunitii franceze n 422H pentru serviciile ,T& 6 T94 i club ,T& i care i0au ncetat activitatea la ;4 decembrie <33A s0a destrmat. cest eveniment a provocat un seism n sectorul audiovizual francofon. .up 4 ianuarie <33H, aa cum precizeaz T94, responsabilitatea editorial a acestor ; servicii este asigurat de
<A

societatea de drept lu(emburg%ez C&T 6 )G ,T& #roup. Concesiunea acordat pentru C&T0)G de ctre guvernul lu(emburg%ez vizeaz, ntr0adevr, de mult vreme alte programe cu aria de acoperire internaional, ,T&0T94 i Club ,T&. Consiliul Euperior al udiovizualului al comunitii franceze nu a fost totui convins de aceast argumentaie. &a 4 februarie <33H el a notificat T94 i C&T0)G a naintat o pl-ngere contra tv pentru c retransmite cele < posturi club ,T&0T94 i Club ,T& fr aviz de retransmisie. fost instituit, n mod oficial, o nou autoritate de reglementare flamad n data de 43 februarie <33H. ceasta reunete competenele fostei autoriti flamande pentru media 9laamse Commissariaat voor de 8edia i a fostului Consiliu Glamand pentru litigii radio0tv 9laamse #esc%illenraad voor ,adio and Televisie precum i al fostului Consiliu Glamand al 8onitorizrii Coninutului udiovizual 9laamse Qij? en &uisteraad. +n iulie <33H dup mai multe sptm-ni de negociere, marcate de puternice tensiuni a fost adoptat un nou contract de management al serviciilor publice flamande de radioBtv pentru perioada <33F0<3<4. +n acelai moment, Comisia *uropean a cerut clarificri autoritilor belgiene privind misiunea serviciului public precum i despre finanarea 9,T. Comisia estima, cu titlu preliminar, c sistemul actual de finanare nu este compatibil cu dispoziiile privind ajutorul de stat din tratatul C*. nul <33A marc%eaz, de asemenea, nceputul erei digitale n 'elgia. Primele servicii numerice ce sunt disponibile pe de o parte la nivel naional via platforma iptv a 'elgacom i, pe de alt parte, n comunitatea flamand via oferta digital cablat a telenet lansarea unei platforme iptv de ctre operatorul Teelcom 'elgacom continu prin ac%iziionarea drepturilor e(clusive de transmitere a campionatului naional de fotbal p-n n <33D. +n iulie <33H 'elgacom tv nregistra mai mult de F3.333 de abonai. +n ceea ce privete tv numeric terestr n comunitatea francez guvernul ncepe negocieri n vederea identificrii modalitilor de tranziie n perioada <34<0<34A comunitatea flamand este deja n ntregime acoperit prin reeaua TNT i ar putea s treac la digitalizare ncep-nd cu <343. +n sf-rit, n privina recepiei prin satelit, T9 9laanderen a lansat n iunie <33H, n asociere cu Canal .igital din Ilanda, prin satelit, o nou platform av-nd ca int comunitatea flamand. Toate canalele private neerlandeze sunt incluse n acest pac%et care devine astfel un nou concurent pentru cablu numeric i JPT9.
<H

Repu1)i"a Ce70 .up o perioad marcat de turbulene, mai ales de criza serviciilor publice i de lupta acerb pentru proprietatea T9 Nova, industria audiovizual ce% a intrat ntr0o faz de evoluie rapid. ,evenirea la un climat mai calm a avut drept consecin ncurajarea investiiilor strine. stfel, n <33A, 8odern Times #roup !8T#" a devenit proprietarul canalului Prima T9. 8ai mult, societatea Central *uropean 8edia *nterprises !C8*", aparin-nd antreprenorului nord american ,oland &auder, a renceput s investeasc pe piaa ce%. C8* deinea deja, mai dinainte, cote pri din canalul privat T9 Nova. .up ce a obinut c-tig de cauz ntr0un litigiu mpotriva deintorului licenei de e(ploatare a canalului respectiv, C8* a dob-ndit majoritatea participaiilor n grupul Nova, care e(ploateaz T9 Nova. +n <33A, Nova T9 pstreaz un avans considerabil asupra altor canale, cu =4,4L cot de pia, dar performanele sale au totui tendina de scdere lent, n profitul rivalei sale Prima T9, ale crei cote de pia au evoluat de la 4F,4L, n <334, la <<,2L, n <33A. C-t despre cele dou canale publice, Czec% T94 i Czec% T9<, ele i menin poziiile, cu cote de pia care se situeaz n <33A la <<,2L i respectiv, F,2L. +n plus, radiodifuzorul public a lansat dou noi canale, unul de informare i unul de sport i intenioneaz s lanseze un al cincilea canal. +n lunile urmtoare, sectorul public al radiodifuziunii va suferi sc%imbri importante. Parlamentul ,epublicii Ce%e a adoptat, n sf-rit, o nou lege care prevede o cretere a redevenei. +n contrapartid, televiziuena public va trebui s renune aproape n ntregime la reetele publicitare. +n prezent, redevena se ridic la FA de coroane ce%e pe lun !<,H euro". +ntr0o prim etap, ea va trebui s ajung la 433 de coroane ce%e pe lun, apoi, ncep-nd cu 4 ianuarie <33F la 4<3 coroane ce%e i la 4;A coroane ce%e pe lun, dup 4 ianuarie <33D. Publicitatea difuzat de canalele de televiziune publice nu poate s depeasc, actualmente, 4L din timpul de emisie zilnic. Cumulat cu spoturile de tele0ac%at, durata publicitii poate atinge 43L pe 7i. +ntre orele 42 i <<, publicitatea nu trebuie s depeasc H minute pe or. +ncep-nd cu 4 ianuarie <33F, spoturile publicitare nu trebuie s depeasc 3,AL din durata zilnic de emisie, cu o posibil e(tensie pTn la AL incluz-nd i tele0ac%atul. Cu ncepere de la 4 ianuarie <33D, publicitatea nu va putea fi difuzat pe canalele publice dec-t n cadrul evenimentelor culturale sau sportive majore !nainte i dup eveniment
<F

sau n timpul pauzelor" dac ac%iziionarea drepturilor de retransmisie a evenimentelor respective se subordoneaz obligaiilor de difuzare a publicitii. Eistemul de colectare a redevenelor a devenit, deja, mult mai strict. )PC .irect, controlat de gigantul media &ibert7 #lobal, este unicul operator satelitar i numr 44;.333 de abonai la sf-ritul anului <33A. Epre deosebire de cei aproape o sut de cablo0operatori e(isteni pe piaa ce%. Printre acetia, acelai &ibert7 #lobal care deine, prin intermediul filialei )PC Czec%, majoritatea abonailor la tv cablu. Qarneval, nscut prin fuziunea dintre Qarneval 8edia, T*E 8edia i Central *uropean Cable :oldings n <33=, este un alt operator important pe piaa de tv cablu. +n februarie, Qarneval a fost primul operator care a lansat cablo0distribuia numeric la Praga i n 'oemia de nord. .e altfel, principalul operator telecom I< Czec% ,epublic, filiala grupului spaniol Telefonica, a nceput e(perimentarea distribuiei printr0o platform JPT9. Eerviciul trebuie s devin operaional pe piaa ce% n toamna lui <33H. Trecerea de la analogic la digital a devenit o prioritate pentru politica audiovizual a rii. +n ceea ce privete televiziunea digital terestr, un prim multiple( a permis nceperea, la <4 octombrie <33A, difuzarea de programe regulate de radio i de televiziune digitale, care include trei canale ale televiziunii publice i un canal privat !T9 Nova", precum i mai multe staii de radio. +n noiembrie <33A, consiliul naional de televiziune !,,T9" a autorizat transmisia canalului Prima T9 prin reele numerice terestre. +n aprilie <33H, autoritile au atribuit ase licene de televiziune numeric terestr !U4, ,T , T9 Po%oda, Ic?o, GebioT9 i T9 'arrandov", imediat anulate printr0o decizie n justiie. Pentru a permite trecerea la digitalizare, Parlamentul a adoptat, n aprilie <33H, o decizie n justiie. Noua lege redefinete unii termeni precum OCanal generalistO, O*P#O, Oreea de comunicare electronicO i Oservicii relative la radiodifuziuneO. Televiziune pe Jnternet nu este considerat de aceast lege ca fiind televiziune propriu0zis. u fost stabilite noi principii cu scopul de a reglementa concentrarea n sectorul televiziunii numerice. .ifuzorului care va restitui frecvena analog conform planului de restructurare i va fi remis o licen numeric suplimentar. &egea prevede, de asemenea, o nou repartizare a competenelor ntre Consiliul audiovizualului i autoritatea din telecomunicaii, cu scopul separrii complete a reglementrilor coninutului de cele ale transmisiei. Ificiul ce% al telecomunicaiilor a fi(at ca dat de finalizare a trecerii la transmisia digital 43 octombrie <343.
<D

U#*aria )ngaria are una dintre cele mai dezvoltate piee de televiziune din *uropa Central. &a finele anului <33A, nivelul de ptrundere a pac%etelor multi0c%annel depea HAL. cest procent este constituit n cea mai mare parte de serviciile de distribuie prin cablu, care formeaz o parte important a piii, cu un procent de AA,4L. cest sector este constituit dintr0o multitudine de cablo0operatori locali i regionali !apro(imativ H33" i din c-iva operatori de anvergur mai important !)PC )ngaria, Gibernet, T0Qabel". )PC )ngaria avea, la nceputul anului <33H, mai mult de F;3.333 abonai. )PC deine i )PC .irect, unica platform satelitar din ar, care avea 4D3.333 de abonai la nceputul anului <33H. Ca urmare a apariiei televiziunii private n 422F, audienele celor dou posturi publice de televiziune, 8T94 i 8T9<, au cunoscut o scdere brutal. .in acel moment, primul post, 8T94, a izbutit s menin o audien de peste 43L. udiena sa a urcat c%iar peste 4AL doi ani la r-nd, n <33; i <33=, pentru ca apoi s scad din nou n <33A, cu o cot de pia de 4;,DL. +n iunie <33A, 8T9 a procedat la notificarea unui nou post naional de televiziune, numit Om;O. ceast notificare a fost pe urm acceptat de Comisia Naional pentru ,adio i Televiziune 0 I,TT", care a nscris noul post de televiziune n registrul oficial. Potrivit proiectelor 8T9 ,t., este vorba de un post de tiri distribuit prin satelit. +n septembrie <33A, trei operatori de cablu locali au formulat un recurs mpotriva acestei decizii, susin-nd c, potrivit interpretrii lor, &egea privind radiodifuziunea nu permite radiodifuzorilor serviciului public s lanseze noi posturi din proprie iniiativ. .una T9, al treilea post public de televiziune, a nceput s fie distribuit pe satelit n 422<. Publicul int/ minoritile de naionalitate ungar care triesc n afara granielor rii. +n <33H i s0a alturat un al doilea post, utonomia T9 !cunoscut i sub numele de .una T9<". )na din cele dou frecvene %ertziene naionale atribuite televiziunilor private a fost acordat lui ,T& Qlub 0 deinut de ,T& #roup 0 care emite din octombrie 422F i care a realizat, n <33A, un procent de <2,4L audien naional. Ecandinavian 'roadasting E7stem a beneficiat de cealalt frecven naional, care a fost utilizat pentru difuzarea postului de televiziune T9<, ncep-nd cu 422F5 aceasta a realizat un procent de <H,;L audien naional n <33A. +n timp ce cele dou posturi de televiziune lupt, de regul, pentru ocuparea primului loc, tendina general indic o cretere a audienei medii pentru ,T& Qlub i o scdere pentru T9<. .in <33=, E'E
<2

administreaz, de asemenea, un post de televiziune tematic, Jrisz T9, difuzat din Ilanda sub licen olandez. +n <33A, conform datelor publicate de sociaia )ngar de Publicitate !8,EP", televiziunea a reprezentat =4,DL din piaa de publicitate, totaliz-nd apro(imativ H<A milioane de euro. #uvernul ungar dorete s fac trecerea la televiziunea digital n <34<. Cu toate acetea, pentru moment, reelele de cablu nu sunt dec-t foarte slab digitalizate. Eocietatea de transmisie ntenna :ungaria a efectuat teste pentru televiziune terestr digital n 'udapesta i n regiunea Qab%eg7, dar lansarea la nivel naional a fost am-nat din cauza lipsei cadrului juridic corespunztor. +n prezent, guvernul lucreaz la elaborarea unui astfel de cadru juridic. P-n c-nd acesta va fi adoptat, I,TT va putea s acorde licene de e(ploatare a multiple(urilor. +n ianuarie <33H, guvernul a depus la Parlament un proiect de lege Ocu privire la regulile radiodifuziunii digitaleO. Principalele dispoziii ale te(tului sunt urmtoarele/ o definiie a statutului juridic al furnizorilor de servicii de tip multiple(5 un ansamblu de reguli elementare cu privire la interoperabilitatea reelelor i a aparatelor utilizate pentru transmisia sau recepionarea serviciilor digitalizate5 transpunerea dispoziiilor referitoare la sistemele de acces condiionat din .irectiva O ccesO5 un ansamblu de reguli elementare referitoare la serviciile g%idului electronic de programe5 dispoziii detaliate privind problemele de atribuire a frecvenelor pentru serviciile de radiodifuziune digital5 renunarea la sistemul analogic de radiodifuziune n )ngaria, n anul <34<. Totui, procedura legislativ s0ar putea dovedi relativ lung, datorit dezacordurilor persistente ntre guvern i I,TT asupra gradului corespunztor de liberalizare a regulilor cu privire la coninut. +n sf-rit, T0Inline, filial a operatorului naional de telecomunicaii 8ag7ar Tele?om, a iniiat o e(perimentare a JPT9, la nceputul anului <33H. Iperatorul T9Net a anunat, de asemenea, lansarea unei platforme JPT9 n <33H. 6e!era(ia Rus0 )ltimii cinci ani au pus n eviden numeroase tendine de pe piaa rus a mijloacelor de comunicare n mas. Pe de o parte, toate canalele naionale sunt de acum ncolo proprietatea statului, sau a grupurilor industriale, care sunt controlate fie de ctre Etat, fie sunt legate de guvern. Pe de alt parte, concurena s0a intensificat, publicul

;3

s0a segmentat, noi proiecte de televiziune au aprut i noi te%nologii de difuzare au fost puse la punct. +n <33;, 8inisterul nsrcinat cu probleme de media i de pres a anunat c circa H333 de autorizaii de difuzare fuseser acordate n cursul ultimilor cinci ani. )n raport al geniei Gederale pentru pres i comunicare n mas din 4 martie <33H recenza, la 4 ianuarie <33H, HH.2;4 ntreprinderi media din care 4=<23 de radiodifuziune. .oar pentru anul <33A, Eerviciul de reglementare privind autorizarea n radiodifuziune a atribuit A<2 de licene. ceste cifre pot fi ine(acte, deoarece 8inisterul i organismul nsrcinat cu autorizrile pentru radiodifuziune nu anuleaz automat licenele societilor media care i0au ntrerupt activitatea. I foarte puternic cretere a numrului de societi de radiodifuziune a fost cu toate acestea nregistrat n perioada <33;0<33A. Eocietile de televiziune naional au trecut din nou n controlul e(ercitat de Etat. Numirea proprietarilor marilor societi media, ndeosebi n sectorul televiziunii, este n general un act efectuat de Etat sau aprobat de acesta5 societile strine intenion-nd s0i dob-ndeasc ntreprinderi media sunt obligate ca mai nt-i s negocieze cu autoritile. +n perioada de p-n n anul <33H, ntreprinderea de stat #azprom, care deine monopolul gazului natural, a sporit numrul de ntreprinderi de media pe care le deine. cionarii i conductorii unui alt mare monopol c%eie, , I, **E, !Eistem electric unificat al ,usiei" au %otr-t s renune la aciunile lor n reeaua de televiziune comercial ,*N0T9. Prin urmare, F3L din capitalul social deinut de , I, **E a fost rev-ndut ctre dou societi cunoscute pentru fidelitatea lor fa de guvernul actual 6 i anume grupul Eeverstal i societatea petrolier Eurgutneftegaz. ,estul de ;3L, care aparinea familiei &esnevs?7, au fost cumprate de ctre grupul ,T&. +n luna noiembrie <33A, radiodifuzorul C%annel A, cu sediul la Eaint0Petersburg i0a sc%imbat proprietarii. cetia, n numr de trei, sunt grupul Eeveerstal, Eocietatea de 8edia 9olna i o filial din P*T*,E'),# a 'ncii ,usiei. Puin timp dup asta, noii proprietari au ac%iziionat =4 de noi frecvene de la Eerviciul de reglementare privitor la autorizrile de radiodifuziune. Ibiectivul lor este de a face din Canal A un nou canal naional. &a ora actual, principalii actori sunt, pe de o parte, radiodifuzorii de stat sau cu finanare mi(t 6 Perv7i Qanal !primul post", ,ossijia !,ossia", i, pe de alt parte, canalele comerciale NT9, ,*N T9, CTC i TNT. +n termeni de audien, Pervzi Qanal este pe primul loc cu o parte de pia de <;L n <33A, urmat de ,ossija cu <<,AL. Perv7i Qanal ine de asemenea i nt-ietatea pe piaa de publicitate de
;4

televiziune. Qanal ,osjia este principalul canal naional controlat de stat5 el difuzeaz n ntreaga ,usie acoperind 22L din populaie. Eocietatea NT9 care face parte din %oldingul 8edia 8ost !controlat de #azprombac?", e(ploateaz cel mai vizionat canal comercial, precum i unul din cele dou transmisii de satelit din Gederaia ,us, sub denumirea de NT9 Plus. ,eeaua de radiodifuziune regional TNT aparine de asemenea lui 8edia08ost. CTC reprezint reeaua de televiziune care nregistreazt creterea cea mai rapid n ,usia. +n termenii audienei, ea se apropie de NT9/ n anul <33A, partea sa de pia a crescut p-n la 43,;L fa de 44,<L pentru NT9. Canalul tematic .omas%n7, al doilea canal al CTC, a fost lansat n luna martie <33A i se adreseaz n principal unui public feminin. ,eeaua ,*N0T9 este implicat n =43 de societi !n ,usia i n rile din C*J 6 Comunitatea Etatelor Jndependente"/ 42F de staii de radiodifuziune, ;4 de parteneri n C*J i rile baltice, precum i 4D< de oepratori din reelele de cablu, ,*N0T9 8edia :olding are staii de televiziune la *?aterinburg, ,ostov pe .on, 'rians?, Tc%eliabins??, 8agnitogors? i 9olgograd. +n fiecare din republicile i regiunile care formeaz Gederaia ,us, e(ist de asemenea un mare numr de canale regionale 6 4A33, potrivit unor estimri. .e altfel, reprezentanii armatei i ai 'isericii Irtodo(e au nceput s joace un rol activ n respectivul sector. 8inisterul prrii particip din plin la finanarea unui nou canal patriotic, Pvezda, lansat n luna februarie <33A,. &una iulie <33A a fost aceea a lansrii lui Epas, Mcanalul rus ortodo(N. +n luna decembrie <33A, guvernul a mai creat un nou post, cu difuzare n limba englez, ,ussia Toda7 T9, a crui misiune este aceea de a Mcontribui la crearea unei imagini pozitive a ,usiei contemporane n lumeN. nul <33A a fost marcat de dezbateri privind crearea unei televiziuni de serviciu public n ,usia. Ca replic la ngrijorarea e(primat cu prilejul sesiunii din <33A a dunrii Parlamentare a Consiliului *uropei, eful delegaiei ruse la Etrasburg, a admis ideea de a crea o societate de radiodifuziune independent i a confirmat faptul c o lege federal era n curs de elaborare n vederea transformrii media de stat n media ale serviciului public. +n anul <33A, 8inisterul rus al Culturii i Comunicrii de mas a publicat un Mdocument de referinN privind evoluia radiodifuziunii pe perioada <33H0<34A. cest document, elaborat de .epartamentul 8inisterului care se ocup de Comunicarea de mas, este format din dou pri principale 6 prima juridic, cealalt te%nic. *l subliniaz absena unei baze juridice care s reglementeze radiodifuziunea n
;<

,usia i sugereaz umplerea acestui gol prin proiecte de lege care s se concretizeze prin legi federale privind radiodifuziunea public, crearea unei comisii federale de eliberare a autorizaiilor de radiodifuziune i televiziunii prin cablu. Partea te%nic a documentului de referin se concentreaz pe situaia radiodifuziunii n ,usia i pe msurile care ar putea permite modernizarea sa, pun-nd accentul pe difuzarea digital !la <A mai <33=, guvernul a aprobat o rezoluie n vederea adoptrii standardului european .9' pentru televiziunea digital n ,usia". .ocumentul de referin propune etape concrete n aceast etap de tranziie, de e(emplu stoparea atribuirii licenelor pentru radiodifuzorii analogici ncep-nd din <33D, stoparea v-nzrii i fabricrii posturilor de televiziune fr decodor digital p-n n anul <343 etc. Costul trecerii la televiziunea digital este evaluat, n cadrul acestui document la ;3,DA miliarde de ruble, adic apro(imativ 233 milioane de euro. ceste sume ar putea proveni din bugetele federale i locale, precum i de la investitorii privai. .e doi ani, piaa de televiziune de cablu se dezvolt activ. Numrul de abonai nu nceteaz s creasc n marile orae !ndeosebi la 8oscova". stfel, apro(imativ <F3.333 de moscovii sunt abonai la televiziunea cu plat !adic F,<L din totalul locuinelor moscovite". Piaa regional de cablu cuprinde doi actori principali, )CN i NQE, care acoper 4H i respectiv F regiuni. +n privina televiziunii prin satelit , principala sc%imbare o constituie lansarea comercial, n luna noiembrie <33A a proiectului de difuzare prin satelit Tricolore0Tv. cest serviciu ofer acces la un grup de canale transmise prin satelit fr plata vreunui abonament. Principala contribuie a telespectatorului const n ac%iziionarea dreptului de conectare, care cost apro(imativ 4H3 de euro. )n nou proiect de televiziune digital botezat Etream T9 a fost lansat n luna mai <33A, prin .E&., propun-nd 433 de canele de satelit, din care patru canale proprii. Etream T9 este primul e(emplu de investiie substanial pe piaa de televiziune cu plat non satelit din ,usia. Po)o#ia Eectorul audiovizual din Polonia are un potenial considerabil pentru dezvoltare. .igitalizarea se afl nc n fa incipient, dar juctorii din acest sector au avantajul unei creteri economice viguroase i a unei piee de publicitate plin de via pentru a lansa posturi noi i platforme de distribuie. .ei s0a remarcat o uoar
;;

stagnare n a doua jumtate a anului <33A, piaa de publicitate nregistreaz o cretere de 43L, iar televiziunea continu s reprezinte mijlocul de comunicare cel mai important pentru publicitate. .atorit sc%imbrii guvernului n toamna anului <33A i a conflictului politic din primvara anului <33H, activitatea autoritii de reglementare audiovizual 6 Q,,iT 6 a ncetat pentru c-teva luni. Noua lege a audiovizualului, aprobat n decembrie <33A, a modificat alctuirea Q,,iT, reduc-nd numrul membrilor de la 2 la A. poi, n martie <33H, Tribunalul Constituional a contestat puterea preedintelui ,epublicii de a numi membri i l0a concediat pe preedintele Q,,iT. Numai c-nd legea a fost amendat ceilali membri au putut s0l confirme ca preedinte pe domnul *lzbieta Qru?. &egea din decembrie <33A asociaz sc%imbrile organizaionale cu domeniul de activitate mult mai limitat pentru QQ,iT5 activitile sale se vor limita la acordarea de concesiuni i la supraveg%erea media publice. .e alocarea de frecvene audiovizuale i multiple(e !dispozitive utilizate pentru combinarea mai multor flu(uri de date ntr0un singur semnal" pentur televiziunea terestr digital !.TT" se va ocupa o autoritate nou pentru comunicaii electronice !)Q*", care nlocuiete autoritatea pentru pot i telecomunicaii !),TiP". Polonia are unul dintre cele mai robuste sectoare publice audiovizuale din *uropa central i de est. +n ciuda influenei cresc-nde a competitorilor privai, audiena postului T9P4 pare s fie stabil. fost cel mai urmrit post n <33A, av-nd, n medie, o audien de <=,HL. T9P a lansat, de asemenea, primul su post tematic, T9P Qultura, i a solicitat licene suplimentare !pentru T9P Eport, T9P ,ozr7>?a i T9P Gilm n special". Cota de audien a difuzorului privat T9N crete n mod constant, ating-nd o medie naional de 4H,=L n primul trimestru al anului <33H. T9N a creat ase posturi tematice din <334, cel mai recent fiind T9N #ra !jocuri". #rupul JTJ i0a anunat, de asemenea, intenia de a crea o platform de televiziune digital nou !planificat pentru toamna anului <33H", oferind o serie de posturi noi i altele deja e(istente distribuite prin internet i prin satelit. .e la nceputul anului <33A, cota de audien a postului T9N a fost depit n mod regulat de ali difuzori privai naionali, Polsat afl-ndu0se pe locul doi dup T9P4. #rupul Polsat deine pac%etul de satelit C7fro>7 Polsat. 'aza sa de abonai !F33.333" a crescut n <33A, fiind aproape de cea a competitorului su C7fra Plus !cu aproape D33.333 de abonai". v-nd mai mult de 4,A milioane de abonai sau mai mult de 43L din gospodrii, sectorul de satelit polonez este cel mai mare din regiune.
;=

Iperatorul de cablu 8ultimedia Pols?a a lansat primul Protocol polonez pentru internet pentru serviciile de televiziune !JPT9". Cel mai influent operator telecom, TPE , a lansat, de asemenea, un serviciu JPT9 n <33H, iar cellalt mare operator, Telefonia .ialog, i0a anunat planurile pentru aceast zon pentru toamna anului <33H. 8ai mult, TP *miTel, un au(iliar al TPE , i0a nceput testarea televiziunii mobile prin utilizarea unui format .9'0 :. #uvernul a adoptat strategia sa pentru trecerea la semnalul digital n <33A, prevz-nd renunarea la semnalul analog 6 regiune cu regiune 6 p-n n <34= cel mai t-rziu, urm-nd s fie asigurat o transmitere simultan n fiecare zon pentru H sau 4< luni. .ou multiple(e vor fi lansate n timpul fazei iniiale, permi-nd transmiterea digital a D043 servicii de programe de televiziune. .endat ce toate frecvenele analoge au fost eliberate, platforma .TT ar trebui s fie capabil s susin apte multiple(e sau treizeci de posturi. +n aprilie <33A, Polsat i T9N au semnat o nelegere privind formarea unui consoriu nou, Pols?7 Iperator Tele>iz7jn7, cu scopul de a crea o platform naional .TT utiliz-nd un format 8P*#0=. +n cele din urm, s0a dovedit a fi imposibil s se ajung la o nelegere cu operatorul de stat T9P, care ncepuse deja testarea .TT i sprijinirea standardelor 8P*#0<. I dezvoltare semnificativ a avut loc pentru sprijinirea produciei de film. I lege nou a fost promulgat care solicit radiodifuzorilor, operatorilor de platform digital, operatorilor de televiziune prin cablu, proprietarilor de cinematografe i distribuitorilor s contribuie cu 4,AL din veniturile lor pentru dezvoltarea industriei de film a rii. ceste contribuii trebuie pltite ctre Jnstitutul nou polonez pentru art i film. &egea, care a intrat n vigoare la 4 ianuarie <33H, se opune industriei de televiziune. CONSTITUIREA O6ERTEI 8URNALISTICE& 4ENURI DE PRESA9 CONCEPTE SI MODALITATI DE UTILIZARE A ACESTORA. Jn conceperea si realizarea emisiunilor de radio si televiziune genul publicistic ales este determinat de formatul emisiunii. Gormatul emisiunii reprezinta acea structura constituita la fiecare editie de difuzare din elemente comunecare ii dau caracter de serie dar si din elemente de noutate jurnalistica care ii confera un grad de creativitate.
;A

Cererea !e o ert0 pentru realizarea unei emisiuni cuprinde elemente fundamentale obligatorii de identificare a acelei emisiuni/ 4. durata5 <. ora de difuzare5 ;. tema, coninutul5 =. publicul int5 A. ratingul cerut5 H. bugetul care cuprinde/ o resursele financiare5 o resursele te%nice5 o resursele umane. 'ugetul cuprinde totalitatea factorilor constitutivi, financiari, te%nici, umani, care se investete n producerea acelei emisiuni. C-nd un jurnalist ncepe s conceap un proiect de emisiune se g-ndete n primul r-nd late%nica pe care o va folosi, care determin i valoare financiar. Partea te%nic est foarte important n conceperea unui program de televiziune. Partea financiar poate fi susinut prin atragerea unor sponsori, cofinanri, coproductori, sau din resurse interne ale canalului respectiv. ,esursele umane se iaudin interiorul canalului, se ac%iziioneaz din e(terior sau se pregtesc pentru perioade determinate de durata programului de televiziune.+n funcie de genul publicistic, de tipul deemisiune, se folosesc de regul toate variantele. .e e(emplu/ un jurnal de tiri are ec%ip fi(/ prezentatori S ec%ipa te%nic dar pentru partea redacional se poate apela la colaboratori, la specialiti n anumite domenii/ traductori, analiti economici, politici, militari, etc. ,atingul sau audiena. Punctul de ratring este determinat la negocierile cu ageniile de publicitate. ,egula n audiovizual este urmtoare/ cu c-t un post radio sau tv are mai multe puncte de audien cuat-t cantitatea de publicitate este mai mare. CN a reglementat numrul de minute de publicitate n funcie de tipul de proprietate/ televiziunile private au dreptul la 4<minute de publicitate la o or de emisie iar serviciile publice au D minute de publicitate. &a aceasta seadaug c-teva precitzri/ serviciile publice nu audreptul s fragmenteze ora iarserviciile comerciale da, dar nu mai puin de <3 de minute din program. .iferna deminute de publicitate s0a considerat c este acoperit la serviciile publice de radio0tv prin ta(a deaudiovizual care este suportat de populaie. Preul punctului de rating la publicitate se negociaz, este acceptat convenional, poate crete sau poate scdea n funcie de importana evenimentului. ceast audien creeaz premizele unei negocieri viitoare. *(emple de elemente comune/ generic, linia grafica, elemente de grafica, muzica, durata.
;H

C genericele intermediare reprezinta o parte din genericul initial al emisiunii care face trecerea ori spre spatiul de publicitate ori spre o alta rubrica. Jn denumirea uzuala aceste generice intermediare mai au denumirea de jingle !semnalul care atrage atentia asupra ceva"5 C suportul muzical insoteste genericul si pregateste intrarea sau iesirea din emisiune. #enericele au capacitatea sa produca in mintea radioascultatorului asocierea cu moderatorul, vedeta, personajul care este asociat emisiunii. Jn momentul intrarii in productie a unei emisiuni se cunoaste ora de difuzare in grila de program, durata emisiunii si publicul tinta.Jn conventia de productie sunt stabiliti indicatorii de audienta care sunt urmariti in timpul difuzarii si dupa difuzarea emisiunii. C Rati#*:u) reprezinta numarul mediu de telespectatori pe minut sau intervalul orar al unei emisiuni difuzat de o statie tv.,atingul sau audienta poate fi e(primat in cifre absolute in mii de telespectatori sau in procente !un numar de procente din targetul analizat". C Cota !e piata !de apreciere, mar?et s%are" este raportul procentual dintre numarul mediu de telespectatori ai unei emisiuni ! sau interbval orar" a unei statii tv si numar mediu de telespectatori de pe toate statile tv calculat pe acelasi interval orara sau emisiune. Ee mai folosesc in analiza aprecierii emisiunilor si alte modalitati de cercetare a publicului/ C rea"7:u) se calculeaza ca numar de telespectatori diferiti care au vizionat cel putin un minut dintr0o emisiune tv. *l se poate cuantifica in mii de telespectatori sau in procent. C a i#itate !Tg fin" este raportul dintre audienta targetului analizat si audienta unui target de referinta si se inmulteste cu 433. Jnde(ul Tg fin se interpreteaza astfel/ daca rezultatul este peste 433 inseamna ca interesul audientei in targetul analizat este mai mare decat in cel de referinta. C ti+e 1a#!;s i#!e< este raportul dintre s%are0ul emisiunii si s%are0ul mediu al statiei tv pe toata ziua. cesta este important pentru ca semnifica contributia pe care a avut0o emisiunea in atragerea telespectatorilor catre canalul respectiv. .aca valoarea acestui indicator este peste 433 inseamna ca emisiunea a reusit sa atraga un numar de telespectatori mai mare decat a reusit intreaga statie tv in medie pe toata ziua. C stru"tura !e pu1)i" reprezinta elementul de la care se pleaca in toate analizele indicatorilor de audienta, consta in repartitia audientei epe categorii socio0demografice adica gen, studii, grupa de varsta.

;F

'atalia pentru realizarea unei emisiuni care sa capteze audienta este determinata de obtinerea unui numar cat mai mare de puncte de audienta. Punctul de audienta este folosit la negocierea care se duce cu agentiile de publicitate. gentiile de publicitate cauta sa ofere publicitate deregula canalelor deteleviziune care au cel mai mare numar de puncte de publicitate. Jn ,omania aceasta negociere pentru spatiile de publicitate din anul urmator are loc de regula anual in lunile octombrie 6 noiembrie, ulterior emisiunile sunt plasate in grila de program in asa fel incat intervalul orar sa corespunda si cererilor agentiilor de publicitate. @urnalismul audiovizual are pe langa caracteristicile genurilor jurnalistice specifice presei scrise ! stirea, reportajul, comentariul editorialul, interviul" elemente de redactare, de construire a genului publicistic specifice canalelor de difuzare. *(emplu/ intr0o emisiune deradio elementele care tin de zona video a imaginii nu au cum sa fie folosite deoarece mijlocul de comunicare nu permite. Jn acelasi timp, zona emisiunilor din spatiul video se pot dispensa de elementele esentiale ale radioului/ sunete, zgomote, pentru ca in spatiul video una dintre caracteristici este MlinisteaN. *a este e(primata jurnalistic prin planuri de imagine in care vorbitorul priveste, gandeste, tace cu subinteles, comunica cu gesturi nonverbale. 4e#uri)e pu1)i"isti"e specifice audiovizualululuis e impart in doua mari categrorii/ i# or+ati-e si "o+e#tati-e. #enurile informative au ca sarcina principala difuzare informatiei. Jn jurnalism informatie trebuie sa raspunda la cei cinci MKN, insa la o analiza in detaliu a evolutiei jurnalismului audiovizual din ultimii ani, se constata faptul cagenul informativ fundamental 6 stirea raspunde doar la intrebarile McineVN, MceVN, McandVN, MundeVN si din ce in ce mai rara la intrebarile Mde ceVN si McumVN. Pe aceste intrebari Mde ceVN si McumVN sunt construite de regula emisiuni care se difuzeaza dupa buletinele informative, dearece la astfel de intrebari raspund emisiunile care intra in categoria genurilor comentative. .intre genurile publicistice care se utilizeaza in construirea unei emisiuni, reportajul poate figura si intre genurile informative. ,eportajul a devenit parte componenta a emisiunilor de stiri, particularitatea acestuia fiind implicarea reporterului in eveniment. .e e(emplu/ relatarile de la fata locului ale reporterilor care se plaseaza in zone turistice sau in detalierea unor evenimente care tin de fapt divers. .in pacate elementele informative ale reportajului in audiovizual incep sa tina din ce in ce mai mult de venimente din clasa faptului divers. 8ijloacele literar0artistice sunt mai degraba folosite in genericele din cadrul stirilor care preced reportajul desre evenimentul respectiv.
;D

Jn presa scrisa imaginea a devenit din ce in ce mai dominanta astfelincat pagina de reportaj devine un foto0montaj cu comentarii si e(plicatii. I e(plicatie ar fio ca atat presa scrisa, radioul cat si televiziunea se confrunta cu lipsa de interes a publicului pentru citit. Jn constructie emisiunilo indiferent de genul publicistic s0a produs o translare, o mutare, inclinare a prezentei jurnalistului si inlocuirea lui cu oameni din realitate, care devin ei insisi protagonistii acelei emisiuni. *(emplu/ MTablou de nuntaN, M2A02AN, M.in dragosteN, MEurprize0surprizeN, toate aceste emisiuni sunt construite pe marturisirea unor trairi si intra in categoria emisiunilor in care reporterul aproape ca dispare din imagine iar productia este aidoma unui film prin montaj cinematografic. 8ajoritate emisiunilor in spatiul audiovizual sunt concepute si elaborate pentru a raspunde interesului categoriilor de varsta tinere si categoriilorde public inclusa in rubrica public activ adica cel care este incadrat intr0o activitate remunerata. #enurile publicistice in jurnalismul audiovizual functioneaza caun sistem in care lementele pot interfera. Jn practica se intalnesc emisiuni in care se foloseste reportajul0anc%eta, reportajul0interviu, reportajul0eseu, interviul0pamflet, anc%eta0pamflet, articolul0comentariu, etc. ceasta combinare de genuri publicistice ofera jurnalistului capacitatea de a se manifesta jurnalistic nefiind incorsetata de un anumit gen. *(ista totodata si in audiovizual elemente specifice pentru presa scrisa, de e(emplu in construirea stirii in presa scrisa inceputul reprezinta raspunsul la intrebarea McandVN, pe cand la radio sau la televiziuneinceputul stirii este raspunsul la intrebarea Mce s0a intamplatVN. 8arele avantaj al comunicarii radio si tv este simultaneitatea, posibilitatea transmiterii evenimentului in direct. LANSAREA IN PRODUCTIE 4. EC* N,J)& .* T*&*9JPJ)N*5 <. CINET,)CTJ* #*N),J&I, P)'&JCJETJC* JN J8 #JNJ EJ E)N*T* Jn jurnalismul audiovizual se foloseste sintagma Mlansarea in productieN asemanatoare cu lansarea in productie din flu(ul industrial alunui produs. 'ugetele formatelor de emisiuni, numarul de editii pe aceiasi tema si intinderea pe grila presupun costuri uneori uriase, pentru ca includ si salarizarea personalului de creatie, de e(ecutie, care de multe ori este foarte numeros.

;2

Jn prezent in structura canalelor de radio si televiziune mari !regionale, nationale, internationale" s0a introdus metoda ac%izitionarii de servicii. stfel se ac%izitioneaza servicii pentru/ Eervicii de creatie/ ac%izitii de idei, scenarii, proiecte, adaptari, etc, semnale muzicale pentru genrice, generice video care se e(ecuta la alte firme de productie, toate aceste pentru degrevarea personalului din canalul tv respectiv5 Jnc%irieri de aparatura si utilaje te%nice necesare pe perioada inregistrarii productiei sau difuzarii emisiunii in direct5 Jntrarea in productie se programeaza in functie de planificare facuta in baza scenariului. Ecenariul reprezinta un gen publicistic care are capacitatea de a cuprinde evolutia ideilor mesajului, continutului emisiunii pe un timp dat. )n scenariu se elaboreaza, redacteaza pe principiul clasic al unei compuneri/ inceput, cuprins si inc%eiere. Jn aceste trei parti trebuie sa se constituie un liant de imagini si sunete care sa duca la aparitia unei opere artistice. tunci cand se concepe un scenariu pentru o emisiune in audiovizual componentele de imagine si de sunet insotesc redactarea te(tului. .in e(perienta scenariul si decupajul se produc de cele mai multe ori simultan. )lterior dupa lectura intervine decupajul regizoral si dupa inregistrarea emisiunii sau in timpul ei intervin modificari uneori atat la scenariu cat si la decupaj in functie de evenimentele desfasurate. .aca scenariul este o poveste intr0o cursivitate ce starneste interes, decupajul reprezinta aceiasi poveste pusa in tipuri deplanuri de filmare si cu e(plicatiile de decor, de sunet, de ambianta, de descriere de personaje. Tipurile de planuri de filmare sunt in general aceleasi ca si cele din cinematografie si ele sunt folosite intr0o succesiune care sa evite asa numita saritura, adica o disfunctionalitate te%nica creata de lipsa de logica in miscare. Planuri fi(e/ prim plan, gros0plan, plan detaliu si plan general. Planuri miscate/ 0 panoramare !se filmeaza de la stanga la dreapta"5 0 traveling !obiectul de filmat ramane fi(, se misca camera in jurul lui"5 0 racoursi ! se filmeaza de jos in sus"5 0 plongee !se filmeaza de sus in jos". Jn domeniul radioului scenariul reprezinta aceiasi forma de creatie ca si in televiziune, dar decupajul are in vedere recrearea realitatii

=3

cu ajutorul sunetului/ vocea umana, ilustratia muzicala, ambianta, sonorizarile, zgomotele. Pgomotul face parte din viata, la radio el nu este folosit ca un element perturbator al inregistrarii, ci este folosit pentru crearea unei secvente sonore veridice. Cu ajutorul sunetelor se decupeaza din realitate sunetele care creaza realitatea transmisa prin radio. Jn orice post de radio e(ista banca de sunete, unde de0a lungul vremii aufost inregistrate diferite sunete, si ele se gasesc descrise dupa actiuen pe care o sugereaza, de e(eplu/ apa de munte care curge cu viteza mare sau vant care trece prin frunzis cu zgomot. PARTICULARITATILE EMISIUNILOR DE STIRI9 DIVERTISMENT SI EDUCATIVE Programele de stiri sunt realizate toate in regim de transmisie in direct insa interiorul programului etse MimpanatN cu fragmente inregistrate. Particularitatea acestor emisiuni este data in peisajul audiovizual romanesc de notorietatea si celebriatatea dobandita in mod parado(al in comparatie cu alte spatii de transmisie traditionale !de e(emplu merica, Granta" de vedetismul prezentatoarelor si prezentatorilor. Pentru prima data in peisajul audiovizual romanesc dupa 4223 la televiziune publica ua disparut din spatiul de prezentare crainicele iar spatiul de interes s0a mutat catre crainicii de stiri. Idata cu infiintarea postului P,I T9 in 422A, la anuntul de desc%iderepentru prima data in ,omania, numel crainicei a intratpe picior de egalitate cu numele capitalei, tarii si canalului de televiziune. .in acest moment in ,omania s0a produs un fenomen care nu este inregistrat intr0o istori relativ noua de televiziune. .e regula la canalele americane sau britanice, germane, franceze, italiene, prezentatorii de stiri se recrutau din randul reporterilor cu vec%ime de <3 de ani. ccentul se punea pe credibilitatea mesajului transmis, si se considera ca o tanara frumoasa, mac%iata, pieptanata nu ar produce o impresie credibila stirilor politice, sportive, etc. Jn ,omania fenomenul MEtirilor P,I T9N a generat o miscare de imitatie siaua aparut pe banda MstiristeN a caror singura aparitie se presupunea ca ar atrage publicul. Golosirea imaginii spectacol a coincis catre sfarsitul deceniului al noualea cu transformarea programului de stirri intr0un

=4

program de stiri0spectacol, unde informatia este folosita pentru a strarni emotia. Jnformatia mass0media nu mai este un vector de noutate in programul de stiri ci un element de spectacol. spectul de spectacol genrat de pozitionarea stirilor in program cu titluri socante, generice impresionante, fundaluri de studiouri ultramoderne cu aspect gen N E , in final creaza un sentiment de artificial al programului de stiri, si c%iar elementele care sunt informatii majore cu implicatii asupravietii ascultatorului B telespectatorului printr0o astfel de prezentare devin derizorii, superficiale. Prin aceste te%nici de realizare a emisiunilor de stiri/ cadre scurte, povestiri socante si toate celelalte maniere de realizare a emisiunilor educative sau de divertisment au suferit mutatii/ grotescul, persiflarea, MmistocarealaN, limbajul si gestica cu dublu inteles, au dus la crearea unor emisiuni de succes la public dar de insucces in raport cu valorile traditionale. titudinea de indiferenta noncombata, de neparticiparela viata sociala este data si in buna masura de absenta aproape totala a emisiunilor care tin de educarea publicului pentru a se manifesta fata de autoritati. Jn conceperea emisiunilor culturale si de divertisment se respecta metodologia clasica pentru o emisiune in audiovizual. *lementele de particularizare intervin in momentul intrarii in specificul cerintei ofertei de program. .e regula, desi la prima vedere pare ca emisiunile culturale si de divertisment ar putea fi emisiuni la poli diferiti, totusi ele se inscriu in tendinta generala a jurnalismului audiovizual contemporan care impune utilizarea elementelor de spectacol, de fastuos, de e(orbitant, de maretie. tunci cand nu sunt realizate intr0un decor mesc%in, inc%is tip camera, emisiunile culturale si de divertisment utilizeaza informatia ca vector pentru educatie, valorile de limbaj, comportament si gestica ca vector modelator pentru instructie, cele doua tipuri de emisiuni folosind capacitatea omului, pentru emisiunile culturale de a se concentra pe domeniul cultural si pentru emisiunile de divertisment de a se concentra pe elementul de buna dispozitie.

=<

PRODUCTIA EMISUNILOR IN6ORMATIVE Productia emisiunilor informative in direct a unui eveniment care poate fi si politic, sportiv, spectacol, o festivitate de premiere, eveniment religios. .eoarece prin intermediul acestor transmisii in direct telespectatorii si radioascultatorii pot fi martorii oricarui eveniment care are loc in orice punct al globului, deci in spatiul terestru dar te%nica de transmitere in direct a evoluat atat de mult incit se poate transmite in direct din spatiul e(traterestru ! submarin, oriunde poate fi amplasat un emitator ". .aca la inceputul radio0lui si al tv0 lui emisiunile informative erau transmise de regula la inceputul zilei, primul buletin informativ ! ora F,33" si la sfirsitul zilei ! ultimul ora <<,33" in prezent prin ultraspecializarea canalelor flu(ul informativ a devenit non0stop la canalele specializate pe stiri si la un interval orar de minim < ore la canalele generaliste ! e(/ ntena 4 ". Cele mai obisnuite emisiuni informative sunt jurnalele de stiri , in cadrul acestora se disting < rubrici / cu un mare impact la public / meteo si sport. ceste rubrici care altadata inc%ideau un buletin de stiri , astazi au ajuns sa il desc%ida. .in punct de vedere al orei de plasare in grila , jurnalele de stiri au un continut specializat care le particularizeaza in flu(ul informativ al zilei .@urnalul de dimineata contine informatii , note, reportaje, un mini documentar din toate domeniile vietii sociale care sunt de interes in momentul respectiv,evenimentele noptii petrecute de la ultimul buletin informativ pana dimineata , corespondentele de la corespondentii locali, teritoriali, internationali. Tinand cont de ora de difuzare , jurnalul de dimineata are menirea sa faca si prezentarea evenimentelor zilei. Tonul , vocea, lectura trebuie sa fie fonic, in forta, dinamic. Continutul informatiei este determinat de realitatea zilei de evenimentele care sunt in desfasurare , dar in acest jurnal se pot include si informatiile care sunt general valorice din domeniul utilitar pentru public. *(/ intrerupere de energie electrica, lucrari de drumuri pentru o anumita perioada, prestari servicii pentru populatie, programul de lucru cu publicul. 8otivatia editoriala a plasarii unor astfel de informatii este si faptul ca la prima ora a diminetii radioascultatorul si telespectatorul fidelizat si obisnuit cu faptul ca ceea ce 6si doreste la inceputul fiecarei dimineti este acel jurnal. )rmatorul buletin de stiri depinde de specificul si grila de programe a postului respectiv. Jn ultima perioada , ultimii A ani informatia care tine de zona de actualitate stirile la zi se transmit si prin

=;

reteaua internet si prin reteaua de tv mobila si prin ofertele de servicii ale retelelor de telefonie mobila. *misiunile informative contin atat secvente inregistrate cat si secvente transmise in direct . *misiunile informative sunt de regula realizate de ziaristi specializati in relatari de evenimente politice, de fapt divers sau sportive constituiti de regula intr0o redactie de sine statatoare organizata in functie de locul unde se intimpla evenimentul, in redactia de stiri , sectia interne, sectia e(terne, sectia sportiva. Jn unele posturi redactia sportiva poate sa fie un departament separat. &a elaborarea unui flu(informativ audiovizual contribuie urmatoarele persoane cu atributiile lor generale in cadrul ec%ipei de productie/ 0 producatorul / persoana care are responsabilitatea integrala realizarii si difuzarii jurnalului. *l este mandatat de catre directorul sau redactorul sef sa repartizeze activitatea personalului din subordine si are autoritate de decizie pentru toate problemele de creatie si estetica si care trebuie sa supraveg%eze permanent relatiile din cadrul ec%ipei de productie editorial si te%nic. &ucreaza in program de tura 4< cu <= ore . 0 prezentatorul jurnalului / persoana cea mai vizibila este varful de lance, figura, personalitatea care imprima trasaturi individuale si face ca jurnalul respectiv sa fie asociat cu postul respectiv. *(/ ndeea *sca ,proTv., &ucian 8andruta , ntena 4, ,azvan .umitrescu, ,ealitatea. Prezentatorul stirilor reprezinta o alta modalitate de a fideliza publicul. .e regula pentru jurnalul de dimineata ec%ipa de redactare este culeasa cu masinile in jurul orei <,33, prezentatorul soseste la ora A,33 pentru a intra la ora F,33. Pentru stirile de la ora 42,33 prezenta este necesara in redactie dupa ora 4A,33, activitate/ mac%iajul, lectura tuturor informatiilor, realizarea conformului intre prezentator si regizor, desfasuratorul final al emisiunii cu timpii in care intra fiecare material,vizionare inregistrari, timpii de intrare in legatura cu invitatii prin telefon sau legaturi cu un alt car de reportaj. Iamenii de baza in redactarea unui flu( informational sunt/ reporterii de teren, redactorii, cei care se deplaseaza pentru colectarea ,redactarea sau transmiterea stirilor care le0au fost repartizate la sedinta de sumar al zilei. 0 regizorul de montaj / are un loc principal in procesul de pregatire, productie, difuzare a emisiunii. *l poate sa solicite inainte de plecare la filmare pe teren, ung%iul de filmare, planuri de filmare in functie de modul in care si0a conceput regizorul formatul jurnalului respectiv. Jn televiziune notiunea de platou defineste o portiune dintr0o imagine filmata inca nemontata . *a mai poarta si numele de material brut , imagine bruta.

==

Caseta de filmare care n0a mai fost inregistrata niciodata se numeste in termeni uzuali / caseta cruda. Jn tv tipurile de planuri sunt clasificate in functie de distanta care se afla intre pozitia camerei de filmat si obiectul pe care il ai de filmat/ planul lung sau planul larg este imaginea in care obiectul pe care il avem , filmat in intregime, planul mediu, prim plan. lte planuri intermediare/ plan american ! pina la genunc%i " , planul detaliu, grosplan , plan de ansamblu ! mai multi oameni ", planul general. Jn toate aceste planuri camera este fi(ata. Cand camera incepe sa se miste , cu roti montate pe o sina sau portabila, cind camera este portabila mai pot fi realizate unele planuri de filmare , travelling 6 presupune ca obiectul pe care il vrem sa0l filmam nu se misca, in sc%imb camera se misca in jurul obiectului si transfocarea care presupune o miscare de obiectiv de camera de la detaliu la plan general. )ng%iurile de filmare sunt de regula ;/ normal atunci cind camera se afla la acelasi nivel cu subiectul filmarii si nivelul este dat de nivelul oc%ilor, cind imaginea este de sus in jos , se numeste contra 6 plonjeu, iar atunci cind privim de sus si ne uitam catre nivelul oc%ilor , jos, iar camera de filmat se afla deasupra nivelului oc%ilor acest ung%i se numeste / plonjeu. &a acesea se mai adauga notiunile de plan contra plan care inseamna punerea fata in fata a doua personaje. 0regizorul tehnic/ este de regula inginer sau bun cunoscator al pupitrului te%nic din studioul de emisie. *l asista regizorul de montaj , de emisie si intervine in procesul de difuzare al buletinului de stiri pentru rezolvarea caror probleme te%nice care il depasesc pe regizor si preia functiile regizorului. *l este ajutat de mai multi te%nicieni care au in grija buna efectuare a legaturilor telefonice, functionarea promterului ! aparat in interiorul caruia se introduce o disc%eta sau un C. ". Jn interiorul studioului de emisie la tv apar operatori de imagine, la radio sunt operatori de sunet. Iperatorii de sunet au obligatia de a asigura derularea inregistrarilor in conformitate cu anuntul prezentat la buletinul de stiri de la tv operatorul de imagine asigura captarea imaginilor in conformitate cu indicatiile pe care le primeste de la regizorul de emisie sau montaj . Toate instructiunile care se primesc in timp ce se difuzeaza buletinul de stiri se fac prin intermediul unei instalatii de intercomunicatie la casca. Eingurii care in timpul emisiunii au microfoane si pot comunica sunt regizorul de emisie care primeste instructiuni de la regizorul de montaj si cameramanii care primesc in casti instructiuni de la regizorul de montaj.

=A

*c%ipele de teren dupa ce au adus informatii si au montat informatiile iau legatura cu ilustratorul muzical care asigura muzica si efectele sonore in functie de continutul informatiilor si succesiunea lor. Jn presa moderna audiovizuala anumite momente ! inundatii, viscole " sunt informatiile care se prezinta cu generice anume pregatite, care au ca scop de a sensibiliza opinia publica la reportajele si transmisiunile care urmeaza . Jn specialitatea anglo0sa(ona se consemneaza ca fiind primul reportaj in direct transmis ca eveniment de stiri / ceremonia de incoronare a reginei *lisabeta in anul 42A;. Toreticienii genurilor de presa sustin insa ca in realitate acesta nu a fost un reportaj ci mai degraba un eveniment imprevizibil si delimitat in timp si spatiu. )n reportaj in direct ar putea fi considerat razboiul din #olf 4224 si 44 septembrie <334. Ca gen publicistic reportajul in direct este utilizat in buletinele de stiri din zonele fierbinti ale globului unde astazi poate fi folosit si videofonul ca mijloc de transmisii, alaturi de relatarea telefonica, dar a fost aproape minimalizat prin supralicitare a transmisiilor in direct de la evenimentul local. 'uletinul de stiri a inceput sa aiba aspect de divertisment cu conotatii de amuzament si sa fie a(at pe informatia 0 spectacol si pe informatia 0 emotie. Jncarcatura de imagine pe ecranul din timpul unei emisiuni de stiri a plecat de la un crainic cu fundal neutru si apoi au fost doi prezentatori , a aparut apoi crainicul cu banda de stiri, cu fundal , apoi crainicul 6 fundalul si legaturile. Jn acesta avalansa informationala solutia este protectia la supraabundenta informationala. Pentru un ziarist selectarea informatiei care0i sunt necesare in dezvoltarea carierei pentru un public teleascultator , selectarea unor inform. care ii sunt necesare pentru practicarea profesiei pentru desfasurarea vietii . Ca prima solutie 6 identific domeniul jurnalistic de specializare. Epecialistul este acela care stie foarte multe despre / viitorul este acela al presei specializate. Te%nicile de redactare de radio si tv sunt in primul rand a(ate pe oralitatea te(tului . Te(tul este scris pentru a fi auzit. Gata de presa scrisa unde introducerea publicului in materialul jurnalistic este facuta prin titlu , subtitlu, sc%eme grafice, pentru a atrage atentia cit asupra reportajului , informatiei, in interiorul buletinului de stiri de la radio si tv, prezentatorul de stiri are menirea ca inaintea fiecarei secvente sa aibe la dispozitie un te(t scris de redactor de teren asa numitul M cap video M care trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari jurnalistice/ cine , cind, unde V celelalte intrebari jurnalistice / de ce,
=H

pentru ce, intrind in obligatia redactarii te(tului sa le contina . .e cele mai multe ori insa informatiile prezentate de crainic se reiau si in secventa inregistrata sau transmisa in direct. laturi de cei numiti pina acum in interiorul ec%ipei de constructie se mai afla scenograful care este un om de creatie care asigura proiectarea decorului si de sigla dupa ce au fost difuzate primele buletine de stiri in acelasi decor scenograful nu mai are obligatia sa fie prezent la emisie. 8ac%iorul isi face treaba inainte de intrarea in emisie si daca este necesar in pauze poate revenii cu retusuri la prezentator sau invitatul in direct. 8ai sunt folositi /te%nicianul de lumini si te%nicianul de sunet . cesta este ec%ipa care asigura productia unei emisiuni nu numai de stiri in spatiul audiovizual. Jn concluzie fazele procesului de productie si de difuzare ale emisiunilor informative pot fi impartite in trei etape distincte/ 4. pregatirea emisiunii <. emisia propriu zisa ;. post emisia Pregatirea emisiei/ procesele informatiilor in aceasta etapa sunt pentru o emisiune de stiri lista cu evenimentele care se desfasoara in acea zi care dintre ele se filmeaza pentru difuzare in ziua respectiva si care in zilele urmatoare . Nominalizarea redactorilor respectivi pentru realizarea inregistrarilor a reporterilor care urmeaza sa faca transmisiile in direct, sedinta de sumar care este prima reuniune a ec%ipei din ziua respectiva si care are loc pina in ora 43,33 pentru jurnalul de la ora 42,33 5 pentru jurnalul de pranz ea are loc si mai devreme . *c%ipele intr0o statie de radio sau tv sunt ec%ipe fi(e impartite dupa ora sau programul la care lucreaza *(/ pentru ora 42,33 ec%ipele pentru << sedinta de sumar ajuta si la pozitionarea importantei evenimentului pe de o parte, pe de alta parte editorialul se si nominalizeaza genul reportericesc prin care se aduce o informatie in atentia opiniei publice. *(/ se face desfasuratorul filmarilor si se stabileste din care loc se transmite in direct , care informatii se aduc cu ajutorul unor invitati in direct , ce comentariu se introduce,cine face un sondaj de opinie pe strada, cine un reportaj. Paginarea unui buletin de stiri incepe din primele ore ale diminetii si se inc%eie odata cu difuzarea lui pe post deoarece c%iar in timpul difuzarii se intimpla ca sa se sc%imbe ordinea materialelor inregistrate in functie de desfasurarea evenimentelor. Plecarea pe teren a ec%ipelor de inregistrare video sau sunet la radio este coordonata de seful de productie sau administratorul de productie
=F

care odata cu nominalizarea ec%ipei te%nice face si programarea ec%ipamentelor necesare/ camera de luat vederi pentru tv, pentru radio reporterii, redactorii sunt dotati cu cite un aparat de inregistrare. &a transmisii comple(e se adauga pentru radio ec%ipa de sunet., pentru tv ec%ipamentul te%nologic de lumina plus mijloacele de transport care pot fi simple sau specializate ! care de reportaj ". Pentru emisiunile care se transmit zilnic comenzile de necesar uman si te%nic pentru realizarea productiilor se fac la inceputul intrarii programului in productie si ele se asigura dupa aceea automat. &a post emisie se procedeaza la preluarea casetei pe care a fost inregistrat buletinul de stiri in direct pentru ca c%iar daca emisiunea este in direct legislatia romana si europeana obliga la inregistrarea acesteia fie la reluarea pe un alt program ! e(/ un buletin de stiri de pe un canal national se retaransmite pe un canal international si in vederea ar%ivarii pentru stocare in cadrul emisiunilor de ar%iva si pentru acordarea dreptului la replica care in conformitate cu normele CN se acorda in termen de F zile de la data emisiei. Ecriptul emisiunii informative si cu desfasuratorul emisiunii se introduce in caseta de ar%iva si ea urmeaza flu(ul firesc al documentelor ar%ivate. .esfasuratorul emisiunii cuprinde titlul , jurnalul de dimineata, ziua, data , ora transmiterii si in ordine time0codurile ! ora , minutul si secunda unde se afla inregistrat pe caseta toate secventele difuzate in jurnalul respectiv inclusiv rubricile meteo si sport in asa fel incit peste un anumit timp jurnalul ar%ivat sa constituie un document video al zilei respective. Iare evenimentele difuzate reprezinta ziua respectiva pentru posteritate V. ,J#I,J&* P,I.)CTJ*J JN ).JI9JP) & Jntr0o perfecta caracterizare de globalizare, digitalizare, multiplicare, a serviciilor de televiziune, audiovizualul romanesc a avut o dezvoltare spectaculoasa in special in ultimii =,A ani atit in vedera armonizarii legislatiei romanesti , in ceea ce priveste functiile radiourilor si telev. cu legislatia europeana, atit in ceea ce priveste proliferare canalelor de televiziune si a posturilor de radio , cit si diversificarea programelor si a emisiunilor . sistam , la o redimensionare a pietei de radio si televiziune. Jn momentul de fata in ,omania functioneaza apro(imativ 4<3 de posturi tv centrale si locale din care ;3 sunt difuzate pe satelit. Numai televiziunea publica dispune de = canale nationale toate pe satelit, dintre care < / tvrl si tvr < au si difuzare pe statii terestre. ! transmisiunea terestra se face prin mijloace tip analog, transmisiunea
=D

prin satelit se face prin mijloace tip digital ". laturi e(ista si alte = canale teritoriale care pot fi incluse in categoria televiziunilor locale/ Jasi, Cluji, Timisoara, Craiova. stfel televiziunile comerciale si0au construit in jurnalele de stiri spatii pentru corespondentii locali !vezi ProT9 , ntena 4,prima " unde in anumite localitati se da legatura la corespondentul postului tv, iar pe fundal se sugereaza ca e(ista un canal de televiziune locala care apartine televiziunii mame .!ProT9 'rasov,Cluj,Timisoara ". Peisajul televizual este completat de o vasta retea de operatori de cablu care acopera tot teritoriulo tarii ! urban si rural " iar mai nou alte forme de multiplicare a semnalului ofera posibilitati cu usurinta c%iar si in zone rurale dificile. &a nivel *uropean peisajul audiovizual este grupat pe considerente de marime si de dispozitie geografica ! e(/ piata vest0 europeana de categorie mare / 8.'ritanie, germania, Granta,Jitalia si Epania . 0 marime medie/ Ilanda,'elgia ,#recia, ustria, Portugalia, *lvetia, Jrlanda 0 piata mica/ 8onaco, Ean 8arino, &u(emburg. Pietele central si est0europene de marime mare / Polonia si ,omania. 0 marime medie/ Ce%ia,Elovacia,'ulgaria,)ngaria 0 marime mica/ lbania, 'osnia0:ertegovina, Elovenia,Croatia Piata audiovizualului CEJ/ )craina, ,usia, la nivel mediu / 'elarus si 8oldova Piata audiovizualului din tarile mediteraneene/ 0 mari/ *giptul 0 medii/ 8aroc , Tunisia 0 mici/ Cipru, 8alta, Jsrael,Jordania, &iban Jn ceea ce priveste radioul in ,omania e(ista in functiune peste ;43 posturi de radio locale si 4= difuzate prin satelit. Eocietatea publica de radio cuprinde un numar considerabil de canale ,posturi/ ,adio0,omania ctualitati, ,adio0 ,omania Cultural, ,adio0,omania Tineret, ,adio ,omania 8uzical care dispun de retele nationale si 43 studiouri teritoriale !locale". Jn piata nationala de radio din ,omania e(ista si o retea comerciala/ *uropa G8 care are ;3 statii locale. &a nivel european cea mai densa retea de radio se gaseste in Epania si #ermania. ,etea de televiziune / #ermania si Epania. .in punctul de vedere al dotarilor familiilor cu ec%ipamente de televiziune, la nivel european #ermania detine locul 4 urmata de 8area 'ritanie.Granta,Jtalia, Euedia, . ,omania figureaza cu D mil. .e gospodarii cu televizoare la o populatie de <<mil de locuitori, din punct de vedere numeric este superioara Poloniei.
=2

8ai este important in conceperea si elaborarea unei emisiuni de luat in calcul nu numai dimensiunea cantitativa dar si cea calitativa. E0a constatat ca in medie in ,omania DDL sunt televizoare color D4L au telecomanda, A2L au telete(t, ;FL au sunet stereo, 44L au ecran plat , dar la nivelul tarii statiile de cablu au patruns HA0F3L, zona urbana 2AL, zona rurala ;3L . T9,4 singura televiziune care acopera cel mai mult teritoriu national ,T9,< D3L, ProTv F3L ntena F3L. &a nivel radio0ului in prezent mai mult de jumatate din gospodariile din ,omania detin un aparat de radio, iar <DL nu au nici un fel de aparat de radio, zona urbana este cea mai densa ca numar de radio si televizoare. I emisiune audiovizuala urmeaza sa intre in productie in functie de toate aceste elemente analizate 0 tipul mijloc audiovizual 0 specificul canalului national , local, international, daca este specializat sau generalist 0 daca emisiunea este programata in grila de programe sa fie difuzata intr0un spatiu orar de dimineata , prinz, seara si daca emisiunea este un program propriu cu mijloace de productie auto%tone , o coproductie, programul la care isi pot aduce diferite forme de contributieintelectuala , financiara sau te%nica mai multi parteneri. Procesul de productie al unei emisiuni in spatiul audiovizual este de mai multe feluri in functie de genul programului , durata emisiunii, modalitatea de difuzare , sursa de obtinere a acesteia. .in punct de vedere al modalitatii de difuzare emisiunile sunt/ .irecte sau inregistrate. Jn functie de genul de emisiune avem/ emisiuni de cople(itate mica, care pot fi numite c%iar simple interviuri de scurta durata in zona emisiunilor formative, in zona divertismentului acele monoloage sau anunturi. *misiuni de comple(itate medie/ dezbaterile, tal?0s%o>0uri, reportajul si documentarul. *misiuni de comple(itate mare/ cu public, filmele, radiofonic, buletine de stiri si editiile speciale. cestea reflecta un fapt in zona jurnalismului audiovizual/ trasmiterile informative in spectacol si tintirea mesajului spre receptarea afectiva. .in punct de vedere al sursei de obtinere , programele pot fi / - proprii/ in cadrul canalelor respective - ac%izitionate / nu se e(ercita decit activitatea de traducere, titrare, comprimare ! scurtare, dimensiuni pe spoturi , presupune e(istenta unui nr. de redactori". .in punct de vedere al normelor europene in categoria jurnalistilor de radio sau televiziune se incadreaza numai acele persoane care contribuie in mod direct la mediatizarea unui eveniment, al unuifapt, ziaristul care produce stirea. .in punct de vedere al duratei / emisiunile de televiziune , de radio sunt
A3

impartite in standarde europene care admit durate de pina la 4A minute in categoria de emisiune scurta, H3 minute emisiune cu duirata medie si emisiuni cu durata de peste H3 minute , emisiuni lungi si de lunga durata/ artistice, filme, teatru, eveniment special ! vizita papei in ,omania ". Irice productie audiovizuala urmeaza sa fie realizata in urma unei cereri de oferta . Cererea de oferta presupune titlul emisiunii, urmat de precizarea pozitiei in grila . Jn interiorul cererii este e(primata intentia, pe ce durata se intinde difuzarea ei, frecventa, publicul tinta, matricea 6format si bugetul. *(/ T9,4 C*,*,* .* IG*,T *clipsa W22 4. Po$itia i# *ri)a/ marti , ora <<,;3 , durata/ ;3 minute <. I#te#tia/ (su1ie"tu)% *clipsa din 4222 ofera ,omaniei oportunitatea de a se situa pentru o zi in punctul ma(im de interes al planetei, cu toate avantajele ce decurg de aici. *misiunea coopteaza interesul publicului. ;. Durata proie"tu)ui/ 4;.3=4222 6 <2.3H.4222 =. 6re"-e#ta/ saptaminal A. Pu1)i"u) ti#ta/ eterogene, cu virsta cuprinsa intre 4<0A3 ani, aceste limite cuprind majoritatea publicului vizat, dar e(ista si virfuri Msuperioare si inferioare M acestor limite . Nivelul de pregatire al tintei , vizeaza intre mediu si superior , fiind e(clusi specialistii. ccesibilitatea si atractivitatea programului sunt cele doua cerinte pentru a copta publicul tinta. H. Au!ie#ta/ aceasta cerere de oferta , fiind lansata pe piata pentru un program special / eclipsa de soare , fenomen rar a impus plasarea ei in spatiul de seara care se incadreaza in categoria prime0time care, intra in contradictie cu modul de realizare a unei astfel de emisiuni , fiind mai putin importanta abordarea subiectului cu mijloace la nivelul stiintei popularizate , ci scopul acesteia este cointeresarea agentiilor de turism care sa0si promoveze programele speciale legate de acest eveniment. Cota de audienta prognozata/ 43,4< L F. Matri"e: or+at/ rubrici permanente care sa dinamizeze flu(ul de informatie mult mai usor de receptat si in formele grafice atractive 5 comentariu dinamic 5 concentrare asupra dezbaterii subiectului , concentrare asupra dezbaterii subiectului , ilustrarea cu imagini spectaculoase si punerea in valoare a spatiului romanesc implicat in acest eveniment turistic, includerea in format ale unui concurs interactiv ale carui premii sa fie oferite de agentii de turism
A4

D. 5u*etu) / profilul cu totul special al emisiunii permite finantarea integrala a c%eltuielilor de realizare 5 fiind posibila obtinerea unor beneficii substantiale din partea agentiilor de turism cointeresate. Jn productia de jurnalism audiovizual , obtinerea unei emisiuni in urma concursului de cerere de oferta coincide cu lansarea in productie a unei emisiuni5 fiecare faza a compunerii si producerii unei emisiuni, de la ideea initiala cuprinsa in cererea de oferta pina la transmiterea , difuzarea, pina in fata telespectatorului, drumul presupune si luarea unor %otariri imediate dar si altele foarte elaborate mai presupune si constringerea de !timp,vreme" sau te%nica avuta la dispozitie care obliga realizatorul sa aibe capacitatea de a se adapta si comunica permanent. Toate emisiunile sau programele in audiovizual incep cu o idee. ceasta idee poate veni din interiorul postului de radio sau tv sau din e(teriorul ei. *(ista companii independente care produc astfel de programe . Ecoaterea la licitatie a cererii de oferta poate modifica ideea initiala. .ar scopul si continutul emisiunii ramin aceleasi.

6a$e)e !e pro!u"tie su#t& 4. predocumentarea <. documentarea ;. productia *tapa a doua / i#re*istrarea sau tra#s+iterea i# !ire"t a pro!u"tiei si post pro!u"tia care inseamna elemente de activitate de ar%ivare si stocare pentru emisiunile care s0au transmis in direct si altele pentru cele care au fost inregistrate . Jn cadrul primei faze , de regula un ziarist de radio sau tv are cunostinte despre domeniul in care doreste sa0si realizeze emisiunea si de regula una din fazele obligatorii in audiovizual, prospectia care presupune deplasarea la fata locului doar sa vezi. Jn mod uzual pentru emisiunile informative pentru reportajele mici nu se mai practica . Jn sc%imb prospectia este obligatorie la emisiunile comple(e , la transmisiile in direct din locuri care c%iar daca sunt cunoscute este posibil sa creeze anumite dificultati , transmiterea in direct a unui spectacol sportiv , meci de fotbal. Jn timpul prospectiei se urmareste daca locul respectiv este potrivit unei transmisii in direct sau inregistrate. .aca se poate asigura un sunet inteligibil, daca se pot realiza imagini clare si se poate asigura loc de amplasare a carelor de reportaj. sistenta de la locul de amplasare a carelor de reportaj pina la locul unde se amplaseaza camerele de filmare sau pupitrul de sunet la radio este foarte important deoarece colectarea acestora se face cu cabluri .
A<

Jn conditiile unei productii care se desfasoara in studio prospectia nu mai este necesara, ea se transforma in intilnirea de lucru intre toti cei care participa la filmarea din studiou, masinistii 6 sunt persoanele care asigura mutarea obiectelor, scaune, birouri 5 scenografii 6 persoane care au creat scenografia, in care se filmeaza la realizarea acestei scenografii, participa timplari , croitori,vopsitori 5 regizorul de studiou 6 cel care tine legatura in timpul emisiunii cu regizorul emisiunii. ,egizorul de platou nu pleaca de pe platoul de inregistrare pina la inc%eierea emisiunii 5 asistentii de camera si cameramanii, electricienii si sunetistii, redactorii , realizatorii si moderatorul emisiunii. Jn programul de productie e(ista un spatiu bine determinat intre anumite ore in care se face montarea de decor inaintea inregistrarii sau transmitere in direct a emisiunii si un spatiu , la fel de bine delimitat de montare / 44 04= inregistrare, 4=04F de montare. Ceea ce ramine este inregistrarea pe suportul audiovizual , pentru radio banda audio, pentru tv audio0video. Pentru emisiunile informative din cadrul posturilor generaliste sau pentru emisiunile informative de la canalele specializate , decorul , scenografia , dominanta de culoare e sunetul brand0lui, genericul muzical , logoul sunt permanente , ele fac parte din imaginea de marca a postului. De"oruri)e per+a#e#te fidelizeaza publicul radio ascultator si ii urmeaza un sentiment de familiaritate care il determina sa urmareasca permanent emisiunea. Ec%imbarea acestor elemente se produc foarte rar la posturile care sunt bine pozitionate pe piata ! postul ProT9" . Etudiourile fi(e sunt cele care de regula apartin emisiunilor care sunt in grila de programe cu aceeasi emisiune pe distante, de timp foarte lungi si au durate mari ! Eurprize0surprize" Notiunea de tra#s+isie e<terioara este folosita atunci cind filmarile au loc in studiouri sau in alte locuri care sunt in afara studioului canalului de radio sau televiziune/ meci de fotbal, parada, teatru, filmat in interiorul teatrului. Prospe"tia presupune luarea in contact cu toate elementele ce asigura realizarea filmarii inclusiv obtinerea aprobarilor de la autoritati pentru filmarile in anumite locuri sau acreditari pentru fimari la anumite evenimente pina la asigurarea in timpul filmarilor care ar putea sa dureze mai mult timp. Eimultan cu prospectia se desfasoara pre!o"u+e#tarea care presupune stocarea adunarea tuturor datelor elementare informative despre subiectul care constitue tema inregistrarii. .ocumentarea propriu zisa este asigurata de documentaristi de profesie, dar ea este si un atribut al jurnalistului inainte de a elabora scenariul . 8ajoritatea emisiunilor in audiovizual se realizeaza in regim de planificare, cu e(ceptia evenimentelor politice, majoritatea emisiunilor in
A;

audiovizual se desfasoara dupa un scenariu prestabilit convenit, e(ceptind emisiunea de evenimente si a flu(ului de evenimente la zi. #,J& .* P,I#, 8* 6 TJPI&I#J* EJ C& EJGJC ,* Constructia unei emisiuni de radio si tv in audiovizual porneste de la citeva elemente care particularizeaza jurnalismul audiovizual Epre deosebire de presa scrisa licenta de emisie obliga o grila de programe care sa contina emisiuni cu doua personalitati / caracteristica , specificul canalului respectiv. Jn ansamblul mediilor de comunicare jurnalismul audiovizual este obligat prin norme, unele c%iar de e(presie in ceea ce priveste vorbirea corecta a limbii romane ! doc.CN ". Etructura mesajului este construita in acelasi timp prin grila de programe prin spatiile de difuzare. Irele matinale ! care ar corespunde in presa scrisa cu editia de dimineata" iar in conceperea emisiunilor spatiul orar in care se difuzeaza o emisiune este determinat , deoarece in acest spatiu e(ista un public bine determinat sociologic. Publicul de dimineata este de regula publicul virstei mici sau peste A3 ani la care se adauga posibilul grup tranzitoriu ! publicul care se uita la tv in timpul unei alte activitati, asculta radio ". Cunoasterea publicului obliga pe realizatorul de emisiuni in audiovizual sa tina cont in gradarea rubricilor si in acelasi timp si folosirea limbii adecvate . *lementul cu totul special al capacitatii jurnalistice audiovizuale este simultaneitatea cu evenimentul . C%iar si aceasta caracteristica determinata de capacitati te%nice care desi prin natura evenimentului ar parea ca este lasata la libera desfasurare a a evenimentului in sine, totusi si aceasta transmisie in direct presupune elaborare, conceptie si pregatirea unei emisiuni de; rezerva in caz ca evenimentul nu mai are loc sau defectiuni te%nice. Programul national in grila de programe de regula tinde sa mearga pina inspre orele 43,33044,33 cind se produce spatiul de M cos comercial M teles%opping. Considerentele difuzarii / sunt determinate de capacitatea manipulatorie ale copiilor asupra parintilor si invers. Epatiul emisiunilor de prinz este de regula consacrat si presupune o conceptie rationala, logica , coerenta in care factorul emotiv este mai putin prezent deoarece din punct de vedere biologic capacitatea de reactie la emotii este mai mica si este de preferat folosirea argumentului rational. Jn spatiul audiovizual se dezbat emisiuni de tip caleidoscop care sa contina pe linga informatie si argument si o doza de divertisment. .upa ora 4<,33 de regula intre 4;,33 si 4=,33 primul tronson info. &a canale generaliste.

A=

Perioada dupa amiezii , intre 4=,33 si 4F,33 este plasata grila program emisiunilor cu ritmicitate !telenovele" ,reluari sau cu interes de nisa ! minoritati" . Ira 4F,33 este inceputul perioadei de audienta crescuta si pregatirea publicului pentru plasarea evenimentului tip informatie emotionala. Jnceperea flu(ului inform. Presupune condensarea tuturor informatiilor in functie de specificul canalului audiovizual. Posturile publice de radio si televiziune dupa criterii care sunt normate prin lege ! legi de organizare si functionare se indica si ordinea inform. Care tin de organizare si functionare "..upa ora 4D,33 spatiul de prima marime , prime 6time. *ste cel mai vinat de agentiile de publicitate, se difuzeaza cu mult succes publicitatea tip videoclip de produs , de marca realizat pe imagini rapide , pentru publicul dinamic care se presupune ca se afla ca spectator. Etudiile sociologice au demonstrat ca pe spatiul cuprins intre orele 4D/33 si <</33 se atinge capacitatea ma(ima de obtinere a audientei. cest spatiu se intinde pina la ora <<,33. Jn unele tarii occidentale c%iar spatiul de <;,33 este asimilat orei de prime 6 time atunci cind se incearca marirea de telespectatori sau fidelizarea unui public de nivel mediu ridicat la telenovela care au specific generalist. Ira <=,33 este prin grila clasica consacrata emisiunilor de nisa ! inform. Culturale. .upa ora <,33 noaptea pina la primul tronson inform. al zilei F,33 are loc reluarea pe canale de televiziune, iar pe canale de radio program de dialog cu radioascultatorul in emisiuni interactive de dialoguri. Programul de seara din spatiul de prime 6 time generos prin prezenta atestata stiintific , sociologic majoritatea categoriilor de virsta si profesionale este vinat si supus presiunilor politice si intereselor economice . Negocierile pentru calupurile de publicitate din acest spatiu fiind ca pret cele mai mari. Pe o zi de lucru , spatiul de sambata si duminica este un spatiu care in grila de program este abordat separat , iar spatiul evenimentului sportiv , cultural,politic !gen campanii" sunt pregatite si negociate cu mult timp inainte de desfasurarea lor, raminind la rezolvarea in functie de capacitatea de mobilizare, organizare si jurnalistica numai evenimente care sunt imprevizibile5 desi in jurnalismul modern ziarele au editii scrise , culese, si stocate in caz ca se produce decesul unui sef de stat sau evenimente de larg inreres. ,adioul are stocate benzi inregistrate cu documentare radio cu acelesi subiecte iar televiziunea documentare filmate , inregistrate care pot fi oricind transmise in caz ca se produce un eveniment din zona cea mai larga de interes. Jn zona de interes , dupa transmiterea buletinului

AA

informativ de ma(ima audienta de regula se pun in dezbatere publica la canalele generaliste teme de larg interes si actualitate imediata. Posturile comerciale folosesc acest spatiu pentru difuzarea filmelor de actiune , comedii, desi aparent jurnalistul de televiziune si de radio in sc%eletul de constructie al grilei de programe pare a nici nu se mai regasi totusi este prezent de la secunda 3 a desc%iderii de canal inclusiv la rubricile de la sc%oping, in toate celelalte productii audiovizuale1 sp.jurnal. audiovizual.in comparatie cu cel de presa scrisa este ca in radio si televiziune activitatea de productie jurnalistica propune rigoare, ordine, disciplina, programe de flu( industrial si activitate inclusiv la redactarea unui simplu desfasurator. *(/ caseta de teles%op este preluata de la firma care a produs0o, se stabilesc detaliile te%nice se fac fisete de difuzare in asa fel incit prin norma CN se poate reface oricind sursa mesajului difuzat ,iar timp de F zile , cine se simte indreptatit are dreptul la replica. ,eplica audiovizuala este normata prin lege . Jn presa contemporana moderna, atit presa scrisa si radio , tv la mat., doc. care tin de anc%ete sociale. Ee angajeaza cabinete de avocatura sau avocati specializati care sa protejeze canale de televiziune sau jurnalistul de posibile derapaje. *(/ c%iar emisiuni gen farsa se fac cu semnatura si acceptul celor care sunt implicati in aceasta . .reptul la libera e(primare este permanent avut in vedere iar corelatia directa cu abuzul de opinie. ceasta ar presupune ca s0ar putea face deturnari ale mesajului publicistic catre un mesaj publicitar sau de alt interes . Jn concluzie in ansamblul mediilor de comunicare radioul si televiziunea reprezinta < instrumente mediatice in care vocea ca instrument de comunicare , sunetul, muzica, ambianta, ca element de personalizare si imaginea ca element de identificare , reconstruiesc realitatea prin valentele creative ale jurnalistului. Cu o singura conditie sa se inscrie in cerintele grilei de programe. P ,TJC)& ,JT TJ&* P,I.)CTJ*J .* T*&*9JPJ)N* *misiunile informative de divertisment sunt dominante in peisajul audiovizualului romanesc. Iferta de tv este compusa in principal din canale generaliste , dar in ultimii ani au aparut canale specializate ce fac din productia de informatii de stiri un spectacol pentru cooptarea publicului si pentru a domina piata de publicitate tv ! Pro Tv, ntena 4,Tvr 4". Jn sectorul productiei de tv sunt cuprinse apro(imativ =3 societati B firme de tv ce asigura 4; mii de ore de productie pe an. Cea mai importanta societate 8edia 9ision , are afaceri economice de =,A mil euro si produce / Teo s%o>, 9acanta 8are, lege sia,
AH

.ansez pentru tine. ceste programe 0 produse de consum adresate unui public tinta pe o perioada determinata de filmare , conceputa si realizata in flu( iud. Ee urmareste grila posturilor concurente, se stabileste publicul posibil de fidelizare si se creeaza programul. doua firma / Jntact vertising 0 ntena 4 0 ! Tuca E%o> , Canal Tv, 9edetele contraataca" treia / Creative 9ision ! Prima Tv " / Copuii spun lucruri trasnite, .a si nu. patra/ PTK' 6 9aleriu &azarov 6 Jarta0ma , Ploaia de stele, Eurprize0surprize. Compania Eagitarius 6 .in dragoste ,'abilonia. Giind productii pe baza de contract se supun regulilor comerciale 6 sunt lansate si retrase de pe piata . devin programe de flu( cand audienta confirma necesitatea prelungirii contractului. .in productiile tv de tip serial s0au inregistrat in peisajul audiovizual romanesc doua premiere/ &a bloc ! Pro Tv " , si Jn familie ! Prima Tv " acestea constituie adaptarea unui serial englez, unde se sc%imba doar locul de filmare. Conceptul , naratiunea , dialogul sunt furnizate de o societate engleza. Cu aceste seriale posturile tv au inceput sa impuna investitiei pentru propria imagine si pentru audienta obtinuta din productia de tv , de fictiune. Jn productia de stiri ce constituie flu(ul informativ avem o furnizare de realitate. Cadrul juridic al com . audiovizual. Ee refera in mod deosebit la serviciul public audiovizual. Principiile sunt/ 0 universalitatea 6 trebuie sa fie accesibila oricarui cetatean din tara. 0 diversitatea 6 programe adresate unui public diferit si sa reflecte diversitatea intereselor publicului. 0 independenta 6 emisiuni fara presiuni politice si comerciale 0 dinstinctivitatea 6 sa se particularizeze emisiuni oferite de serviciul public fata de cele comerciale. 9.*. a analizat spatiul audiovizual si prin tratatul de la msterdam !422D" stabileste un standard general de performanta pentru fiecare membru . trage atentia asupra competitiei si transparentei statelor, posibilitatea ca fiecare sa organizeze tv publica dupa specificul statului respectiv. .aca in productia de fictiune nevoia de modele duce la identificarea unor persoane din emisiuni difuzate cu o parte din nazuintele telespectatorilor, productia de emisiuni informative obliga la respectarea unor valori editoriale. Jn crearea unei emisiuni prima valoare editoriala ce trebuie respectata este /
AF

- i+partia)itatea = atitu!i#ea 3ur#a)istu)ui !e a #u ti#e "u #i"i u#a !i# parti = atitu!i#e !es"7isa 9 "re!i1i)a 9 !e respe"t pe#tru a!e-ar9 "o+porta+e#t "e !u"e )a "rearea u#or i# or+atii : stiri9 e+isiu#i9 o1ie"ti-e "u "re!i1i)itate )a pu1)i". - Core"titu!i#e = se o1ti#e pri# e<a"titatea re)atarii "o#struirii stirei si i# or+atiei pri# -eri i"area ( , surse % a i# or+atiei si stiri)or 9 *ra!u) !e pro esio#a)i$are a e"7ipei. - I#te*ritate e!itoria)a si i#!epe#!e#ta = pu1)i"u) tre1uie sa ai1a i#"re!ere i# stiri)e !i u$ate 9 e+isiu#i "e se pro!u" i# ata sa si sa #u "ree$e se#ti+e#tu) "a "e se !i u$ea$a e ur+area u#ui i#teres. - Respe"tarea -ietii pri-ate = ori"e a+este" i# -iata pri-ata tre1uie 3usti i"ata !e o "au$a pu1)i"a sau !e pre$e#ta u#ui perso#a3 pu1)i". O e#sarea pu1)i"a pri# e+isiu#e "ap"a#a.

- Respe"tarea sta#!ar!e)or !e !e"e#ta si !e *usturi = e-itarea "o+porta+e#tu)ui a#tiso"ia) si "ri+i#a) : pri# e+isiu#ea pre$e#tata sa #u se "ree$e se#$atia "are i#"ura3ea$a a"te)e !e i#ti+i!are. : I#!epe#!e#ta ata !e i#terese)e "o+er"ia)e .

AD

4ENURILE PU5LICISTICE N TELEVIZIUNE TIREA *misiunea de tiri este Mcopilul0vedetN al oricrui post de televiziune, din cel puin dou motive/ 4. "o#(i#utu) >i +o!u) !e a1or!are a informaiilor indic ?+ar"a@ e!itoria)0 a postului !care MdivulgN, care este relaia cu puterea politic, cu instituiile i cu societatea civil"5 <. a"ti-itatea !e >tiri reprezint un pu#"t "u)+i#a#t a) +u#"ii !e te)e-i$iu#e, deoarece condiiile speciale n care se desfoar munca de tiri de tv !mai ales presiunile de timp i de spaiu" fac ca aceast specializare s fie admirat, respectat i, de cele mai multe ori, evitat de ctre cei mai comozi dintre jurnaliti. 8uli autori au ncercat s dea o definiie a tirii ntr0un paragraf sau ntr0o propoziie. cest tip de delimitri este aproape inutil, pentru c nu se poate da o definiie comple( i cuprinztoare acestui termen. .efiniia acceptat de 3ur#a)i>ti este aceea conform creia >tirea este ori"e te<t !e a"tua)itate i#teresa#t "are are o a#u+it0 se+#i i"a(ie pe#tru -ia(a te)espe"tatoru)ui. .in acest punct de vedere, cea mai bun tire este informaia sau suma de informaii care poate trezi cel mai mare grad de interes posibil i care are o semnificaie profund pentru cel mai mare numr de oameni. CONAINUTUL TIRILOR )n clasament general al ordinii prioritilor n difuzarea informaiei n cadrul emisiunilor de tiri ar putea fi urmtorul/ 4. tiri referitoare la sntatea i securitatea imediat a publicului
A2

<. tiri legate de desfurarea normal a activitii ;. tiri care anticipeaz evenimente apropiate ce afecteaz viaa cotidian =. tiri ce aduc informaii specializate !agricultur, industrie etc." A. tiri care anun evenimente importante H. tiri care nu afecteaz viaa majoritii oamenilor, dar i intereseaz pe toi !de e(. moartea prinesei .iana" F. tiri de divertisment +n plus, mai e(ist dou reguli de baz care pot fi aplicate pentru ierar%izarea n cadrul buletinelor de tiri/ 0 jurnalul se desc%ide cu repere)e "e)e +ai i+porta#te ale momentului legate de marile titluri i nt-mplri ale actualitii 0 cea de0a doua regul se refer la succesiunea evenimentelor n jurnal/ aceasta trebuie s fie logic, s aib un fir rou pe care telespectatorul s0l urmeze i nu trebuie s fie o nlnuire forat a unor subiecte disparate. +n compoziia buletinului de tiri trebuie s e(iste un ec%ilibru ntre reportajele nregistrate !MbetaN", tirile MoffN !voiceover", dialogurile cu invitaii n studio i transmisiile n direct. Ecript0ul !te(tul" trebuie s aib n mod evident legtur cu imaginea i, obligatoriu, trebuie s fie c-t mai consistent posibil din punct de vedere informativ. Tot ca regul general, trebuie evitat repetarea acelorai imagini n interiorul aceleiai tiri deoarece creeaz redundan vizual. *(ist mai mutle moduri de construcie a subiectelor i punct de vedere al posibilitilor de combinare a surselor video cu cele audio/ 4. video prezentator plus beta
H3

<. video prezentator plus voiceover prezentator ;. video prezentator plus reporter direct plus beta direct =. video prezentator plus direct plus beta A. video prezentator H. video prezentator plus interviu n platou. POZIAII PRINCIPALE I ATRI5UAII 6UNDAMENTALE N PRODUCAIA DE TIRI Personalul de producie a tirilor reprezint o categorie ceva mai special, dat fiind modul de elaborare a unui program de tiri de televiziune. Ec%ema principala de personal i de funcii ale acestuia n elaborarea unui program de tiri este urmtoarea/ 4. Dire"tor !e >tiri 6 coordoneaz toate activitile legate de programele de tiri <. Pro!u"0tor 6 este direct responsabil de modul n care sunt selectate informaiile i de modul n care acestea sunt ierar%izate n alctuirea jurnalului ;. E!itor (aasi*#+e#t e!itor% 6 se asigur c reporterii i operatorii de imagine s fie prezeni la evenimentele dorite n structura jurnalului de tiri5 supervizeaz forma i coninutul informaiilor =. Reporter 6 colecteaz informaia din teren5 uneori transmite informaia n direct A. Operator !e i+a*i#e (-i!eo*rap7er% 6 manevreaz camera de luat vederi i nregistreaz informaiile necesare de la un eveniment H. Re!a"tor (Briter% 6 este cel care redacteaz informaia n forma final pentru prezentator5 organizarea informaiilor se
H4

bazeaz, de regul, pe notiele reporterului i pe informaiile coninute n imaginea surprins de camera de luat vederi. F. E!itor !e +o#ta3 (-i!eotape e!itor% 6 editeaz banda plec-nd de la notiele reporterului, de la script, supervizat de editor i in-nd cont de instruciunile productorului D. Pre$e#tator (a#"7or% 6 este MfaaN jurnalului5 este cel care prezint, de regul din studio, informaiile zilei 2. Pre$e#tatoru) i# or+a(ii)or +eteo (Beat7er"aster% 6 este cel care d via prediciilor despre vreme5 este mai degrab un om de spectacol dec-t o fa sobr 43. Pre$e#tatoru) !e sport (sports"aster% 6 cel care aduce informaiile din sport i comentarii legate de aceste evenimente. ELEMENTE SPECI6ICE DE REDACTARE A TIRII )nul dintre cei mai importani pai n redactarea subiectelor este nceputul 6 LEAD:u) 6 deoarece are funcia de a atrage atenia asupra subiectului. +n general, lead0ul nu trebuie s conin o informaie esenial, ci s rspund la una sau dou din cele cinci ntrebri cunoscute pentru a da posibilitatea dezvoltrii informaiei n McorpulN tirii. MUnde se petrece aciunea?N 6 alturi de McineVN, este ntrebarea la care se rspunde cel mai frecvent n lead, av-nd n vedere c publicul este terogen, este dispersat geografic, iar unul din criteriile de evaluare a informaiei este pro(imitatea nt-mplrii. ,spunsul la ntrebarea MCe?N n lead poate avea un efect semnificativ dac subliniaz efectul evenimentului asupra publicului, deoarece, implic-nd direct telespectatorii, cresc ansele de a atrage atenia asupra tirii.

H<

 ,spunsul la ntrebarea MCine?N nu trebuie s figureze n lansare !lead" dec-t dac este vorba despre celebriti. Numele persoanelor care apar n tire sunt menionate diferit fa de presa scris/ un lead nu ncepe niciodat cu un citat, oric-t de ocant ar fi acesta5 n menionarea sursei, mai nt-i se precizeaz sursa, apoi informaia care i este atribuit !MTraian 'sescu, Preedintele ,om-niei,XN" MCum? Ct?N/ informaiile circumstaniale i, respectiv, cantitative trebuie evitate, deoarece ngreuneaz te(tul n majoritatea situaiilor. Cifrele se plaseaz la finalul lansrii i trebuie s dea doar o informaie calitativ sau cantitativ. MCnd?N/ deoarece se presupune c ceea ce este relatat seara la buletinul de tiri s0a petrecut n aceeai zi, n lead apare foarte rar precizarea datei. ,edactarea te(tului la timpul prezent este cea mai utilizat i recomandat, iar dac trebuie precizat un moment trecut, se utilizeaz perfectul compus. ,spunsul la ntrebarea MDe ce?N nu trebuie s apar niciodat n lead, deoarece presupune e(plicaii, iar lansarea devine prea lung i nu0i mai atinge scopul !de a introduce c-t mai rapid i c-t mai interesant un subiect". +n lansare trebuie evitate/ cifrele, numele necunoscuilor, datele i orele e(acte, e(cesul de apoziii, verbele la diateza pasiv, propoziiile i frazele lungi, nceputurile imprecise i interogative. REPORTA8UL DE TIRI CCTEVA RE4ULI PARTICULARE DE REDACTARE .up 4ar-eD i Ri-ers, e(ist E re*u)i ?!e aur@ valabile doar pentru emisiunile de tiri T9/

H;

1.Mu)te "u-i#te pe#tru pre$e#tator >i pu(i#e pe#tru 1a#!a -i!eo. Prezentatorul domin ecranul cu prezena sa, fiind cel care ine legtura cu publicul, av-nd rolul de a0l McontrolaN prin vocea, mimica, e(presivitatea inutei sale. '.Vi$io#area 1e#$ii .#ai#te !e s"rierea te<tu)ui . Contrariul este riscant, deoarece ideile pe care se bazeaz te(tul s0ar putea s nu aib coeren alturi de imagini. ,.I+a*i#i)e tre1uie s0 -or1eas"0 !e )a si#e . Cel mai bun MambasadorN al jurnalismului de televiziune este imaginea, care este i elementul0vedet al pac%etului informativ. Comentariul trebuie doar s completeze imaginile sau s clarifice aspectele care nu sunt evidente, nu trebuie nici s rezume imaginile, nici s le dubleze din punct de vedere al informaiei. 2.Su#etu) tre1uie s0 ie ori*i#a). Irice sunet natural poate fi utilizat n locul comentariului pentru un impact mai mare al acestuia, dac este reprodus n condiii te%nice de calitate. F.C/te-a "u-i#te i#uti)e #u stri"0 #i+0#ui. Nu este nevoie ca fiecare cuv-nt din jurnal s fie indispensabil nelegerii subiectului, dar trebuie s e(iste acolo cu un motiv. E.Te<tu) tre1uie s0 ur+e$e )o*i"a -i$ua)0 . s nu intre n contradicie cu naraiunea jurnalistic. Stru"tura >tirii !e te)e-i$iu#e Ytirea de televiziune are patru pri, fiecare cu rolul su bine determinat. Caracteristica materialelor de televiziune este c sunt mult mai concise dec-t cele din presa scris i sunt dependente de imaginile disponibile la montaj. *(ist posturi de televiziune din Iccident unde reporterii i pot redacta materialele numai dup ce vizioneaz n
H=

cest lucru poate fi

atins n colaborare cu operatorul de montaj, astfel nc-t naraiunea vizual

ntregime caseta cu filmrile i, eventual, i secvenele de ar%iv legate de subiectul respectiv. +n 9est, e(trem de rar un reporter lucreaz la mai mult de un subiect pe zi iar atunci c-nd subiectul este mai comple(, el poate s lucreze c-te dou0trei zile la un reportaj. cest lucru nu se prea nt-mpl n ,om-nia. +n primul r-nd deoarece proprietarii posturilor T9 vor s reduc la minim costurile, inclusiv cele salariale. 8ai puini reporteri, mai puine salarii de pltit, aceasta pare s fie filosofia < dup care se g%ideaz patronii televiziunilor rom-neti. parcurg ntregul material filmat. stfel c fiecare reporter lucreaz zilnic la mai multe subiecte i nu mai are timp s cest lucru are ns i aspecte bune. Goarte multe ec%ipe de filmare se neleg perfect pe teren pentru c doar astfel pot s trateze subiectul ntr0un mod cel puin acceptabil. .incolo de greuti sau de avantaje, tirea de televiziune are patru pri. / Capul video care se mai poate numi i Jntro, &ead, :ead sau Prezentare, n funcie de limbajul caracteristic fiecrui post de televiziune. cesta ar fi ec%ivalentul C%apeaului din presa scris, sau al Jntroducerii din radio. +n televiziune, lead0ul este te(tul pe care prezentatorul l citete de pe prompter, este te(tul care anun tirea. .urata acestui te(t este cuprins ntre A i 4A secunde, caracteristica lui de baz fiind aceea c este un te(t prezentat n direct din studioul de tiri i mai este recunoscut n desfurtorul de emisie i sub denumirea de MvideoN sau Mintro;N. +n dou0trei fraze se concentreaz esena ntregii tiri. Coninutul su nu trebuie s aib niciun detaliu crucial, i asta pentru c publicul nu va acorda o atenie deosebit primelor cuvinte din te(t, curiozitatea i capacitatea lui de receptare se mresc abia ctre
<

Pdurean Claudiu 6 Structura tirii de televiziune, %ttp/BB>>>.mediaobservercluj.roBarticoleBeditare.%tm aa cum a fost nregistrata n cac%e de 4 o o * ) e pe data de 4F ug <33H 4F/=;/32 #8T
;

Peca 6 'uzura .aniela 6 Jurnalismul de televiziune, *d. Polirom, Jai, <33A, pag ;2 HA

finalul materialului. +n general lansarea nu trebuie s conin o informaie esenial, ci s rspund la una sau dou din cele cinci ntrebri cunoscute, pentru a da posibilitatea dezvoltrii informaiei n Mcorpul =N reportajului. Capul video reprezint de fapt Nc-rligulN cu care se aga atenia publicului. .ac prezentarea tirii este interesant, cu siguran c publicul va urmri materialul cu pricina. .ac acest lucru nu se va nt-mpla, dac introul va fi plictisitor, atunci cu siguran nimeni nu va fi interesat s urmreasc materialul difuzat '. Corpul tirii. cesta este Etor70ul propriu0zis i reprezint de fapt subiectul tirii dezvoltat i tratat de reporter. Practic, cu acesta ncepe tirea montat propriu0zis, n care vocea este suprapus de imagini. C. Eincronul sau interviul este o specie a vorbirii directe care este utilizat n televiziune. Eursa principal sau personajul principal este intervievat adic ntrebat i nregistrat de reporter. *l aduce o completare te(tului scris n corpul tirii sau detaliaz cel mai important amnunt. Pot fi mai multe sincroane ntr0o singur tire. +n unele cazuri, atunci c-nd este vorba despre relatri contradictorii, este de preferat s fie sincroane de la toate prile implicate. +ns, n ciuda prerii anumitor editori, nu este obligatoriuA s fie nregistrate toate sincroanele, mai ales c e(ist surse ce refuz s se lase intervievate. +n aceste cazuri, reporterul poate s redea cu cuvintele sale poziia sau atitudinea sursei respective ori s menioneze faptul c ea nu a putut s fie contactat ori nu a dorit s fac vreo declaraie.

'lescu 8dlina 6 8anual de producie se televiziune, *d. Polirom, Jai, <33;, pag F2
A

Pdurean Claudiu 6 p.cit. HH

.. 'ac?ground0ul sau punerea n conte(t este ultima parte a tirii de televiziune. ceast parte aaz tirea ntr0o relaie mai larg cu evenimentele care s0au produs sau care sunt n curs de producere. Prin intermediul bac?ground0ului, telespectatorul trebuie s neleag de ce este important tirea respectiva. 'ineneles, n unele tiri pot s apar elemente suplimentare, care se completeaz cu cele menionate deja. a ar fi de pilda *(troul. cesta este un te(t fr montaj citit de prezentator i care se adaug de obicei c-nd un lucru s0a nt-mplat cu puin timp n urm i care sc%imb sau completeaz oarecum datele tirii montate. a este de pild cazul unui accident de avion c-nd dup ce este montat tirea, c%iar nainte de intrarea n emisie, se mai descoper un amnunt semnificativ, care trebuie menionat neaprat dar nu mai e(ist timpul necesar pentru a realiza un nou montaj. .e asemenea, tot n aceast categorie mai intr i aa0numita punte de te(t care se introduce ntre sincroane, atunci c-nd redactarea tirii impune acest lucru. )n al treilea element ar fi stand0up0ul adic secvena din tire n care reporterul povestete o anumit situaie atunci c-nd nu e(ist suficiente cadre pentru a acoperi astfel situaia respectiv sau c-nd red o poziie a unei oficialiti care nu dorete s stea de vorb cu presa. Etand0up0ul mai poate fi folosit i n situaia n care este filmat un eveniment deosebit, pentru a da autenticitate ntregii poveti !de e(emplu, cazul reporterilor de rzboi" sau c-nd stand0up ar da un element de culoare !cazul reporterului care realizeaz un material despre obiceiurile anumitor comuniti i care i ia pe el o %ain semnificativ pentru cultura respectiv".

8odel de sumar
HF

@urnalul de la ora 32/33, ,ealitatea T9, 4D octombrie <33H 4. 9izit de lmurire <. Etoica, cu stoicism ;. *(cluderi din PN& =. *(cluderi de toamn A. 'sescu l laud pe Etolojan H. ,om-nul arestata n Nigeria a fost eliberat F. &initea de dup furtun D. Prognoza meteo 2. Ee am-n desc%iderea traficului n nordul capitalei 43. Ycoli din secolul ZJZ 44. Glori cu T9 i bon fiscal 4<. Jnundaii n #recia 4;. Casa lb susine Croaia 4=. Jmpas la IN) 4A. I nou enciclopedie on0line 4H. Joan Paul al JJ lea prietenul umanitii 4F. genda zilei 4D. Eteaua 0 ,eal 8adrid 40= 42. 9or s joace n cupa )*G <3. &iga Campionilor <4. #rupele &igii Campionilor <<. Precauie n #iuleti <;. 8eteo <=. Einteza presei de astzi *(emplu de script pentru tiri/

HD

*(cluderi din PN&H Jntro/ +n ultimele dou luni, r-nd pe r-nd mai muli liberali cu notorietate au fost e(clui din diferite motive. [P# *&\+n toate cazurile ns s0a speculat c cei eliminai au fost indezirabili conducerii partidului. B 8 T*,J &/ [ !e " septem#rie$ %ona %usc& i 'oan (hie au fost dai afar& pe motiv c& au cola#orat cu Securitatea. Dup& ce )n urm& cu o lun& delegaia permanent& a !artidului *i#eral a decis e+cluderea deputailor %ona %usc& i 'oan (hie$ ieri a venit rndul colegilor ,aluca -urcan i Cristian .oureanu s& fie )ndep&rtai pe motiv de indisciplin&. Cei doi aveau la activ mai multe avertismente$ .oureanu fiind chiar suspendat din partid )nc& din decem#rie anul trecut. /n urm& cu o lun&$ la Constana$ la edina delegaiei permanente a !0*$ s1a decis e+cluderea deputailor %ona %usc& i 'oan (hie. %otivul invocat )n cazul am#ilor parlamentari a fost cola#orarea cu Securitatea. 2proape o lun& mai trziu a venit rndul deputailor ,aluca -urcan i Cristian .oureanu s& fie scoi din rndul li#eralilor. !urt&torul de cuvnt al !0*$ 3arujan 3osganian$ declara atunci c& decizia Delegaiei permanente a venit ca urmare a afirmaiilor critice repetate f&cute de cei doi la adresa partidului$ fapt care a prejudiciat imaginea !0*. /ntre timp$ partidul i1a mai sancionat pe Dinu !atriciu pentru c& a sponsorizat )n campania electoral& adversarul politic al partidului$ pe %ircea Cintez&$ Se#astian 3l&descu i %ihai ,&zvan Ungureanu pentru c& nu au susinut retragerea din 'ra4 a trupelor. -itu (heorghiof i %ircea 'onescu 5uintus s1au retras singuri din demnit&ile din partid pentru c& au cola#orat cu Securitatea$ iar 2leodor 6rncu a plecat din !0* din aceleai motive. /n fine$ pe 78 octom#rie a fost dat afar& i fostul
H

>>>.realitateatv.ro H2

preedinte al partidului$ -eodor Stolojan$ dup& ce ar fi )ncalcat )n mod grav si repetat statutul partidului.

Machetarea ecranului

.in dorina de a nu0i plictisi telespectatorii, tot mai muli editori coordonatori ai jurnalelor de tiri din ,om-nia au adoptat te%nica mac%etrii ecranului dup structura unei pagini de ziar. +n fond, tendina ziarelor de a imita televiziunea e(ist deja de ceva vreme, aa c era normal s adopte i televiziunea c-te ceva din te%nica presei scrise. #iovani Eartori, un reputat profesor, celebru pentru studiile sale despre telviziune i efectele acesteia scria despre tendina ziarelor de a imita televiziunea/ ]ziarele se debaraseazF de coninuturile serioase, umfl n mod e(agerat i tr-mbieaz evenimente emoionale, e(agereaz culoarea sau confecioneaz tiri n pac%eele pentru telejurnalN. Yi acum s vedem ce se nt-mpl cu imaginea de televiziune. +nceputurile utilizrii acestei te%nici n editarea tirilor de televiziune are o motivaie c-t se poate de justificat. tunci c-nd pe parcursul prezentrii unui jurnal, apreau informaii de ultim or !brea?ing ne>s" pentru care nu e(istau imagini, editorii recurgeau la urmtoarea metod/ jurnalul i urma cursul firesc de derulare, prezentatorul anuna tirea, intra caseta cu reportajul filmat !beta" i pentru a nu ntrerupe jurnalul brusc, se inserau n partea superioar sau inferioar a ecranului informaiile de ultim or legate fie de o catastrof, fie o lovitur de stat sau o declaraie de ma(im importan a unui oficial. .up ce se termina reportajul, prezentatorul relua sau completa informaiile care curseser pe ecran i de obicei promitea c va reveni cu informaii sau dac era ceva
F

Eartori #iovani 6 ]9omo videns. 'm#ecilizarea prin televiziune i post gndireaN, *d. :umantitas, 'ucureti, <33A, pag 4<= F3

ce nu suporta am-nare, urma un interviu telefonic cu unul dintre personajele implicate n eveniment. 8enionm c aceast practic nu se utilizeaz n jurnalele de tiri ale televiziunilor rom-neti dec-t n situaii foarte rare. 'ineneles c este practicat i astzi iar logica ei ntr0un program de tiri nu poate fi contestat de nimeni. *ste poate o metod de a0i determina pe cei obinuii n zappingul tv s nu sc%imbe canalul pentru c doar urmrind acele tiri vor afla mai multe informaii despre ceva ce i intereseaz. Te%nica modern a permis specialitilor din televiziunile rom-neti s utilizeze diferite instrumente pentru personalizarea imaginii redate pe ecranul televizorului. devenit aproape o regul ca orice jurnal de tiri s aib c-teva elemente comune/ 0 sigla postului de televiziune, de cele mai multe ori poziionat n colul drept al ecranului fie n partea superioar, fie n cea inferioar5 0 logo0ul emisiunii de tiri !@urnal, Ytirile P,I T9, Ibservator" aflat n partea inferioar a ecranului, de cele mai multe ori n st-nga5 0 titlul fiecrui reportaj, numele realizatorilor, tot ceea ce intr n aa cum este denumit n jargonul de televiziune ]manonN sau ]manetN. ceste trei elemente sigla, logo0ul i MmanonulN constituie elementele de baz care nu pot lipsi din nici un program de tiri. )rm-nd modelul tirilor CNN ns, coordonatorii tirilor tv din ara noastr s0au g-ndit c este loc suficient i pe ecranele rom-nilor pentru alte tipuri de informaii care cu siguran i intereseaz i astfel s0au nscut deja binecunoscutele ne>sbar0uri.

F4

stfel, ei au reconfigurat structura ecranului care dintr0o dat s0a dovedit a fi ncptor i pentru alte informaii/ or, curs valutar, meteo, tiri naionale, tiri internaionale, numerele de telefon ale diferitelor servicii publice, numrul de telefon al redaciei, adresa de e0 mail, numrul la care telespectatorii pot trimite E8E, i multe altele. Toate acestea ajung n anumite situaii s acapareze aproape ;3L din suprafaa ecranului. Jmaginea este astfel ncadrat de te(tul care o sufoc, i tirbete din e(presivitate i c%iar i alung pe telespectatori. Jar n televiziune totul depinde de imagine. Pentru telespectatori lucrurile nfiate prin imagini nseamn i c-ntresc mai mult dec-t lucrurile spuse prin cuvinte sau cele scrise. Care este efectul aglomerrii ecranului cu toate aceste r-nduri McurgtoareNV Telespectatorului i se va solicita o atenie distributiv, el va afla n foarte scurt timp mult mai multe informaii dec-t ar avea nevoie, i va ncerca s cuprind totul. *vident c atunci c-nd se va strdui s citeasc r-ndul cu tiri naionale de e(emplu, atenia se va concentra e(clusiv asupra acestuia iar jurnalul de tiri n sine i vocea prezentatorului va deveni doar un zgomot de fond. Yi n acest caz $uid prodestV Practica descris ceva mai sus este utilizat n mod frecvent de ctre televiziunile specializate n tiri/ ,ealitatea T9, ntena ;, N<=, dar o regsim i la anumite emisiuni informative, de dezbatere, etc. .ar unde se poate ajunge prin ng%esuirea tuturor informaiilor pe ecranul tvV &a o emisiune a lui .an .iaconescu n .irect de pe IT9, de e(emplu, pe ecranul televizorului se puteau citi urmtoarele/ ]+nmorm-ntarea celor = eroi ai ec%ipajului prbuit la JaiN 6 n partea de sus a ecranului5 +n partea inferioar a ecranului erau ngrmdite urmtoarele r-nduri/
F<

])rmeaz #igi 'ecaliN5 ]Numrul de telefon al redaciei, tariful pentru apeluri, tariful pentru E8EN5 ]Ytiri naionaleN5 ]Telefonul ceteanului, telefon pentru apeluri de urgenN, etc. i sesizat cu siguran grotescul imaginii. ,ealizatorii acestei emisiuni au dorit cu orice pre s i anune urmtorul invitat, numai c au uitat probabil c te(tul se suprapunea pe imaginile de la o nmorm-ntare. *ste cunoscut faptul c .an .iaconescu a promovat mereu senzaionalul n programele pe care le realizez, dar de aici i p-n la a crede c ntre primele dou r-nduri a fost o intenie ascuns e cale lung. Jmaginea de mai jos nu necesit nici un fel de comentariu.

F;

I+a*i#ea pre$e#tatoru)ui !e >tiri !i# Ro+/#ia

proape 23L dintre rom-ni se informeaz de la televizor, n timp ce doar = L folosesc radioul ca surs de informaii i tot patru procente, presa scris, potrivit unui studiu realizat de C),E la solicitatea Consiliului Naional al august <33H. american. transmisii. udiovizualului !CN " i dat publicitii pe 4A Cu toate acestea ]tirile de la

noi sint departe, in mod evident, si de modelul european, si de cel colo nu gasesti stiri despre prietena nu stiu carui fotbalist sau ltfel spus, noua ne lipseste relatarea sobra a faptelor si reporteri afectati cum sint cei romani, care isi regizeaza propriile sintem impinsi mai mult catre relatarea opiniilor], spune ,alu Gilip preedintele Consiliului Naional al udiovizualului. Criteriul de selectare a informaiilor sau dintre informaii este foarte important n televiziune. Jnformaia care conteaz este cea mai filmabil, i dac nu e(ist filmare nu e(ist nici tire, adic tireanu se d, nu este ]demnN de micul ecran. Ee poate spune c fora televiziunii, fora vorbirii prin imagini este i g%iuleauaD ei legat de picior. Piarele i radioul nu au problema de a fi pe post. Televiziunea o are, bineneles n anumite limite. Nu este vorba dec-t de faptul c fiecare tire trebuie s aib neaprat o filmare ca suport. Ytirile Pro T9 au cel mai mare succes, fiind preferate de ;4L dintre repondenii studiului. )rmeaz Ibservatorul ntenei 4, cu <2L, @urnalul T9,, cu 4=L i emisiunile informative de la ,ealitatea T9, preferate de 43L dintre rom-ni. .e
D

Eartori #iovanni 6 '#idem, pag H; F=

asemenea, Pro T9 i

ntena 4 prezint cele mai corecte tiri politice, cu &oo?0ul prezentatorilor de tiri este considerat

<4L fiecare, urmate de ,ealitatea T9, cu 4H procente. un ingredient important2 pentru imaginea unui post de televiziune. devenit un brand, ntreinut cu strnicie de televiziuni. ezarea prezentatorilor de tiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasc, judec-nd dup rolul important pe care l0au avut acetia dup Mliberalizarea] presei. *i au devenit cei mai importani Mcomunicatori] n faa publicului, dup renunarea la modelul prezentrii de tiri cu crainice. Yi astfel, n condiiile n care, la mai bine de 4H ani de la ,evoluie, D3L dintre rom-ni recunosc c se informeaz de la televizor, jurnalele au fost de la nceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini0emblem ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizit a televiziunilor sunt tiritii lor, prin urmare nu este nt-mpltor faptul c imaginea acestor prezentatori este atent construit i strunit. *cranele au fost invadate de o armat de fete i biei, cu v-rste depind rar <A de ani, alei n primul r-nd pentru c Mdau bine pe ecran]. 8etoda televiziunilor occidentale, unde prezentatorii sunt alei dup ce dob-ndesc o e(perien de cel puin <3 de ani n munca efectiv de pres, nu a fost luat n seam. Jar efectul pe termen mediu a fost catalogarea tiritilor drept Mcititori de prompter]. .icie perfect, cultur general peste medie i o prezen c-t se poate de agreabil 6 au fost criteriile care au determinat, ani la r-nd, apariia prezentatorilor de tiri. Jar p-n la formarea unei generaii de jurnaliti noi, cu e(perien i cu nsuirile necesare unui prezentator, soluia a fost munca asidu la crearea imaginii vedetelor momentului. bia apariia televiziunilor de tiri a reuit
2

'lagu 6 'et7 6 6reza i rujul au procent din rating$ >>>.cotidianul.ro, <D.3=.<33H FA

s anime Mpiaa]. ,eporterii, redactorii i editorii de p-n atunci au ajuns Mpe sticl]. Nevoia de a dinamiza buletinele de tiri a impus formatul cu invitai n studio, iar intervievarea acestora nu putea fi realizat dec-t de oameni care nu au nevoie s li se opteasc ntrebrile n casc. Prezentatorii jurnalelor sunt printre cele mai vizibile vedete ale televiziunilor din ,om-nia. 8ajoritatea au devenit n timp cele mai cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezint. Eondajul realizat pentru ntena 4 n luna februarie <33H a artat c, printre primele zece persoane care vin n mintea rom-nilor c-nd se g-ndesc la o televiziune, cel puin dou sunt de la tiri. !vezi figura 4". @urnalele de Ytiri, ca emisiuni de sine stttoare, dei se afl printre primele trei ca vizibilitate, au, n cazul marilor televiziuni, o recunoatere mai mic deci- a vedetelor care le prezint. !vezi figura <"

FH

6igura 7: -opul celor mai cunoscui jurnaliti din ,omnia

6igua ": Cele mai cunoscute emisiuni de televiziune din ,omnia Procesul de depersonalizare acioneaz, de asemenea, n ambele sensuri. Ytirile nu au o int anume, fiind destinate tuturor i
FF

nimnui n particular, dar n acelai timp moderatorii i reporterii sunt percepui ca nite corpuri electronice, fr substan, aparent capabile de a trece dincolo de limitrile impuse de condiia lor uman i garant-nd astfel obiectivitatea tirilor. ceste efecte necesare, dar care pot duce la depersonalizarea prezentatorilor i reporterilor de tiri, sunt atenuate de te%nica numelor, cu ajutorul creia acetia ncearc s0i pun n eviden personalitatea singular i s apar n faa telespectatorilor ca persoane familiare, de ncredere, cu care oricine se poate identifica cu uurin. )n aspect interesant al tirilor de televiziune este c par n acelai timp construite i naturale43. Producerea tirilor necesit timp i efort !n concluzie, nu pot reprezenta un fenomen natural", dar frecvena buletinelor de tiri i accentul pe realitatea imediat dau impresia accesului natural la evenimentele prezentate ca atare, fr intervenia marcat a editorilor de tiri. ,m-ne de vzut care va fi rezultatul acestui Mrzboi] al mijloacelor de comunicaie. Eemnificativ este importana din ce n ce mai mare a mijloacelor de informare transnaionale, care au subminat noiunea de comunitate naional i semnificaia serviciilor publice, desc%iz-nd drumul ctre apariia unor identiti multiculturale democratice. Te%nologiile i mijloacele de informare contemporane au restructurat o mare parte din e(periena generic a lumii de azi. Te%nologia video, televiziunea prin cablu, satelitul i Jnternetul au sc%imbat geografia produciei culturale. +ntr0o suit istoric mai mult sau mai puin didactic, televiziunea succede, ca putere de comunicator dominant, pe de o parte radioului i pe de alta filmului.

43

.rg%ici &aura 6 -eleviziunea 1 mijloc de ;re<configurare a realit&ii, nr 42<, >>>.observatorcultural.ro FD

Televiziunea de calitate 6 adic, repet/ televiziunea0standard 6 este film al crui scenariu este actualitatea i care, deopotriv, stabilete scenariul44 agendei noastre de zi cu zi. &umea rom-neasc, aa cum se vede ea n toate jurnalele T9, are un inconfundabil aer de b-lci ieftin, zgomotos, sclipicios i promiscuu. *popeea frailor Cmtaru sau, mai nou, a lui #enic 'oeric, vorbele de du% ale lui #igi 'ecali, filozofia de via a lui .inel Etaicu fac parte din viaa noastr. Nu s0a terminat bine un scandal, c altul i ia locul/ i mai muli bani, i mai mult opulen, interioare ncrcate, canapele din piele i sticle de butur aezate peste tot ca la e(poziie. +n aceast paradigm neao4<, faptul c unul dintre subiectele tirilor de sear de la P,I T9 era c drian 8inune i0a sc%imbat numele n drian de 9ito nu mai poate dec-t s ne amuze. C%iar daca sunt posesori de palate, grdini zoologice sau ?ilograme de bijuterii, visul de aur al oricrui mafiot naional este s i se descrie i latura uman. Yi c%iar asta are grij s fac mediaV E ne descrie preferinele culinare, cercul de prieteni i cam cum se leag lucrurile la o cumetrie adevrat. .ei respins ca prob n dosarul frailor Cmtaru, imagini de pe caseta video filmat la nunta unuia dintre ei au fost difuzate la jurnalul de sear. Telespectatorii au avut parte de puin spectacol, i0au vzut pe capii mafiei benc%etuind alturi de maneliti vestii precum 9ali 9ijelie sau de niscaiva oameni politici. .incolo de uile securizate ale lumii interlope se perind i nume de politicieni sau de efi ai Poliiei. Circul nu se oprete aici, infractorii vor tam0tam i mai mare, cer audieri n senatul ,om-niei, ei nu sunt vinovai, s vin presa s constate c au fost btui n arest i s
44

#%iu 'ogdan 0 Pentru o televiziune suveran, nr <<H, >>>.observatorcultural.ro

4<

Eandu na 8aria 6 8icul ecran. Caliti de personaj media, nr <=<, >>>.observatorcultural.ro F2

li se fac dreptate. Nu au nimic, e o nscenare, averile nu sunt ale lor ci ale nevestelor sau rudelor, i dac, totui, au agonisit ceva e doar din bani cinstii. +n lumea interlop legturile se fac pe prietenii i pe trafic de influen. Cu c-t atrag pe l-ng ei mai muli oameni cu funcii, cu at-t sunt mai puternici, aa c li se cuvine i atenia presei i, mai ales, s scape de orice pedeaps. Te)e-i$iu#e = I#ter#et si+u)ta#eitate >i "o#"ure#(0 .ac la nceputurile ei, televiziunea emitea imagini alb0 negru, astzi nu numai c vedem imagini color, dar putem viziona programe T9 digitale i sunet ;. surround. 8ai e(act, televiziunea emite acum imagine de nalt definiie, claritate, luminozitate i rezoluie. .e la televizoarele cu tub catodic !care emiteau radiaii periculoase pentru oc%i" s0a trecut la televizoare i monitoare cu cristale lic%ide !&C." i la cele cu plasm. cestea nu emit radiaii, iar rezoluia imaginii este optim. Culorile, luminozitatea, claritatea imaginii i durata de via mai lung a acestor noi tipuri de televizoare transform total modul de percepie a realitii. .imensiunea redus a tubului permite ca acest nou televizor s fie agat de perete, asemuindu0se cu un tablou. Pe de alt parte, televizoarele cu plasm pot avea i dimensiuni magnifice ec%ival-nd cu mrimea unui ecran de cinematograf. Totui, prea puini rom-ni i pot permite ac%iziionarea unui astfel de televizor deoarece pretul este incredibil de mare. )n televizor cu plasm cost n ,om-nia c-t un apartament cu ; camere^ .ac adugm la noul televizor digital un sistem M:ome cinemaN cu bo(e0satelii care emit sunete ;. Eurround, aezate n c-te un col al camerei, ne vom transmforma camera proprie ntr0un

D3

adevrat cinema virtual. Te%nologia nu se oprete aici/ specialitii susin c viitorul aparine ecranelor polimerice^ &a ora actual, n ntreaga lume, asistm la o e(plozie a numrului de televiziuni i, totodat, a fenomenului Jnternet. .e fapt, Jnternetul vine rapid din spate i tinde s nlocuiasc n cur-nd, televiziunea. Jnternetul reprezint o reea mondial de calculatoare, legate ntre ele. Conform unui studiu4; recent efectuat n E) publicul migreaz ctre Jnternet, abandon-nd T9. s0a constatat c stfel, mai mult de

H3L dintre subiecii unui sondaj al Content Jntelligence #roup au indicat Jnternetul ca principal surs n ceea ce privete culegerea de informaii de interes personal sau special. )n alt sondaj !National Jnternet Etud7 b7 Ecarboroug% ,esearc%, <334" n E) a artat nc o dat c Jnternet0ul tinde s sc%imbe obiceiurile publicului i rpete din audiena televiziunii, radioului, ziarelor i revistelor. .atele oferite de aceste sondaje ofer un motiv puternic i pentru migrarea publicitarilor ctre Jnternet. )n studiu american analizeaz rata de adoptare a Jnternetului n contrast cu celelalte media. .ac radioului i0au trebuit ;D de ani pentru a ajunge la maturitate, televiziunii i0au trebuit 4; ani. +n sc%imb, pentru >eb aceast perioad s0a redus la numai A ani, ceea ce justific sintagma care calific Jnternetul ca fiind mediul de comunicare cu cea mai rapid cretere din istorie. Ce urmeazV v-nd n vedere faptul c pe Jnternet, utilizatorul se poate distra, informa, educa, oric-nd dorete i, n plus, poate comunica i poate face cumprturi, i c Jnternetul mbin te(tul cu imaginea video i cu sunetul, este clar c acesta va fi preferat de oameni, n detrimentul celorlalte media tradiionale. +n plus, pe Jnternet putem intra pe site0ul unei televiziuni i putem viziona programe sau putem asculta un anume
4;

Jonu 8arcu 0 -eleviziunea )n mileniul al ''' lea$ %ttp/BB>>>.junona.=t.comBarticoleBtvJJJ.%tml asa cum a fost nregistrata n cac%e de # o o g l e pe data de <= Eep <33H 34/A2/<< #8T.

D4

post de radio care emite pe alt continent !al crui semnal fizic nu ajunge pe calea undelor p-n n locul n care ne aflm", la o calitate e(celent a sunetului i a imaginii. Consumatorul de media are astzi nu mai are de ales numai ntre posturile de radio pe care le poate capta aparatul radio sau ntre cele ;30=3 de canale T9 difuzate de reeaua de T9 prin cablu la care s0a abonat. Pe Jnternet poate alege orice post de radioBT9, din orice zon geografic i poate viziona programe de T9 care nu sunt preluate de reeaua lui de T9 prin cablu. primul loc. +n viitor, cel mai plauzibil scenariu ar putea fi MmariajulN televiziunii cu radioul i cu presa scris pe Jnternet. stfel, televiziunea mileniului al JJJ0lea va emite n special pe Jnternet. .eja au aprut numeroase posturi de T9 care emit doar pe Jnternet. 9iitorul, ns, ne va rezerva multe surprize. @aponezii au ncercat un e(periment/ crearea unor crainici robot care s prezinte telejurnalul. C-nd privim la televizor ne deranjeaz anumite defecte fizice minore ale unui crainic. Te%nologia vine s rezolve aceasta problem/ se construiete un portret digital ale unui personaj feminin cu trsturi fizice ideale. Telespectatorii vor fi mult mai atrai s priveasc telejurnalul prezentat de o femeie virtual frumoas, fr nici un defect. Prin urmare, crainicul uman ar putea fi nlocuit n viitor de unul robot. +ntrebarea ar fi/ c-i oameni ar accepta ca tirile s le fie prezentate de un robotV +n viitor vom putea privi programele de T9 nu doar pe ecranul monitorului sau al televizorului, ci i pe telefonul mobil sau c%iar pe ceasul de la m-n^ .eja se comercializeaz n E) i @aponia telefoane mobile pe care se pot vizualiza tiri cu imagini, videoclipuri i ceasuri pe care se pot citi diverse informaii legate de vreme, sport, burs, etc.
D<

adar, este foarte probabil c Jnternetul va ocup deja

domina celelalte media clasice n viitorul apropiat. +n E)

Conceptul de televiziune pe Jnternet este un pic diferit fa de televiziunea clasic. Televiziunea pe Jnternet difuzeaz programe la cerere, iar feedbac?ul publicului este foarte uor i rapid. Publicul poate selecta filmul sau emisiunea ori tirea care l intereseaz pentru vizionare. +n mijlocul filmului, telespectatorul poate selecta varianta final a acestuia. #iovani Eartori n lucrarea M:omo videns, Jmbecilizarea prin televiziune i post0g-ndireaN anuna c am intrat ntr0e er Mmultimedial4=N. Prin multimedialitate de nelege, din punct de vedere conceptual, unificarea ntr0un singur mediu a cuv-ntului scris i vorbit, a sunetului i a imaginii. +n aceast multimedialitate convieuiesc multe media iar televiziunea nu mai este regina acestora de ceva vreme. Noul suveran este de acum calculatorul. Prin intermediul acestuia asistm la procesul de digitalizare a tuturor media. Personal0computerul nu numai c unific cuv-ntul, sunetul, imaginile, caracteristic specific televiziunii, dar introduce n r-ndul celor MvizibileN realiti simulate, realiti virtuale. Televiziunea ne face s vedem imagini ale unor lucruri reale, este fotografia i cinematografia celor e(istente. +n sc%imb calculatorul ne face s vedem imagini imaginare. Noile frontiere sunt Jnternetul i c7berspaiul, iar noul cuv-nt de ordine este ]s devenim digitaliN. Ealtul este substanial dar acest lucru nu nseamn ca omul obinuit se va arunca asupra calculatorului personal abandon-nd tele0vederea. a cum radioul nu a fost ucis de televizor, nu e(ist nici un motiv s presupunem c televiziunea va fi ucis de Jnternet. +ntruc-t aceste instrumente ofer produse diferite, e limpede c se pot aduga unul altuia. Problema nu este cea a depirii ci a centralitii4A.

4=

#iovani Eartori 6 '#idem, pag <= #iovani Eartori 6 '#idem, pag ;2 D;

4A

.ac

internetul

este

divetrisment,

utilizat

pentru

divertisment, atunci nu mai e at-t desigur c televiziune va fi nvins. Partea slab a televiziunii pe care o cunoatem e aceea c e MgeneralistN, n sensul c nu ofer produse ndeajuns de difereniate. +n msura n care Jnternetul constituie un divertisment, o disctracie, televiziunea va nvinge n r-nduriele celor Mtr-ndaviN sau al celor obosii care prefer s stea s priveasc, n timp ce internetul va nvinge n r-ndurile celor MactiviN, ale celor crora le place s dialog%eze i s caute. Se#$a(io#a)u) .# >tiri)e t- (e<e+p)e% )n prezentator de tiri tv, la un jurnal de tiri obinuit desc%ide programul de tiri cu o figur apocaliptic 4H, anun-ndu0i telespectatorii c ntr0o parcare din capitala unui stat oriental fuseser detonate dou bombe i c e posibil ca cel puin doi oameni s fie rnii. Pentru a0i ilustra i mai bine tirea, prezentatorul intr n legtur cu un g%id al unei agenii de turism rom-neti aflat c%iar n preajma locului n care se produsese deflagraia. .ialogul care a urmat se prezint n linii mari astfel/ ] vem informaii c au fost detonate dou bombe n zona unei parcri din J. i c cel puin doi oameni au fost rnii, dintre care unul gravN. ] %, nu, nu pot zice c au fost dou bombe, ci mai mult dou petarde. Nu a fost rnit nimeniN. ]Yi totui avem informaii c s0au auzit bubuituri puternice n zonN. ]Nu, stai linitit, au fost mai mult nite pocnituri care au speriat oamenii din acea zon, dar nu s0a nt-mplat nimicN. ] colo se afl muli rom-ni pentru comer sau n vacanN. ]*(act. .ar nu s0a nt-mplat
4H

ndronac%e #abriela 6 2ntrenat pentru spectacol, >>>.romanialibera.comBarticoleB<;.3D.<33A

D=

nimic, totul e n ordine. 8ici pocnituri cum au fost i anul trecut n staiunea Cimbirli?, dar turitii rom-ni pot veni fr nici o grij aici, e soare, e o zon sigur, s nu0i fac probleme, agenia noastr le st la dispoziie, avem autocare elegante...N ici legtura a fost ntrerupt iar prezentatorul tv i0a reluat figura sumbr, repet-nd tirea, scr-nind din dini/ ].ou bombe au fost detonate ntr0o pia din J, rnind cel puin doi oameniN. scult-nd dialogul celor doi am avut imaginea e(act a felului n care terorismul a ajuns o p-ine bun de m-ncat pentru tiriti i o pisic moart pentru operatorii turistici care nu tiu cum s mai scape de %oitul ei. Cele dou personaje i aprau profesia cu o nd-rjire de invidiat. Prezentatorul spumega de furie c acel g%id nu i confirma tirea de senzaie, iar g%idul transpira din greu minimaliz-nd totul, pentru a nu0 i duce de r-p afacerile din zona ]sigurN. )n alt e(emplu de fabricare a senzaionalului din lucruri comune l regsim ntr0una din tirile de la P,IT9, de la nceputul acestui an. Eubiectul acesteia era transmisiunea n direct a momentului n care sosea la Jnstitutul 8atei 'al primul pacient suspect de grip aviar din ,om-nia. )nul dintre reporterii Pro Tv aflat n faa institutului, comenta alturi de un invitat sosirea ambulanei. Ee vedea ambulana trg-nd n faa rampei. Nimic mai simplu. +ns pentru oc%ii e(perimentai ai comentatorilor, momentul trebuia consemnat cu savante e(plicaii de genul ]...vedem acum cum ambulana face un mic ocol i se oprete n dreptul rampei de acces n spital... N 0 comentariu spus n stil semi0CNN, cu vocea uor grav i optit, de parc se pregtete ceva mre, gen nlarea unui steag sau decorarea unui atlet. Comentariile savante continu. ]+n ambulan vedem mediciN.

DA

poi observm jurnalitii agitai cum i fac loc n dreptul uii ambulanei pentru a fotografiaBintervieva bolnavul. )a se desc%ide, targa este cobor-t, individul are faa acoperit cu un cearaf. C-iva reporteri ns insist s nfig n dreptul cearafului inert un microfon i s ntrebe ceva. Nu se tie ce, cei de la ProT9 au avut decena s nu transmit n direct bolboroselile reporterilor. Probabil ar fi fost o ntrebare de genul/ ]Euntei bolnav de grip aviarV N . Imul de pe targ nu s0a obosit s rspund. Comentariul din studio nu a nt-rziat/ ]bolnavul este cu siguran sedat, pentru a nu rspunde ntrebrilor^N devaratele tiri senzaionale sunt n alt parte, se atrage, n mod voit, atenia populaiei de la adevratele realiti, acum c-nd mai sunt puine zile p-n la aderarea la )*.

DH

INTERVIUL DE TELEVIZIUNE I#ter-iu) este o "o#-ersa(ie .# "a!ru) "0reia u# 3ur#a)ist sau +ai +u)(i pu# .#tre10ri u#ei persoa#e sau +ai +u)tor persoa#e pe#tru a a )a i# or+a(ii9 opi#ii9 e<p)i"a(ii9 "are per+it "u#oa>terea >i .#(e)e*erea u#ui apt sau a u#ei situa(ii. Jnterviul nu este nici interogatoriu nici sc%imb de idei, nici controvers, nici negociere, nici persuasiune asupra intervievatului pentru a accepta opiniile jurnalistului. Prin urmare, cuv-ntul eu ar trebui s lipseasc din vocabularul celui care intervieveaz. Spe"i i"u) i#ter-iu)ui !e te)e-i$iu#e 8ediul audio0vizual ofer interviului o serie de particulariti/ unele constituie o ans n plus, altele fac mai dificil munca jurnalistului. 'nformaia vizual&/ persoana intervievat este vzut i

caracterizat de gesturile pe care le face, de e(presia c%ipului, de modul n care este mbrcat, de eventualele accesorii5 toate acestea reprezint un discurs ce se suprapune celui verbal, ntrindu0l sau, dimpotriv, contrazic-ndu0l. &ocul unde se desfoar interviul, prin ambiana sa, poate fi interesant sau nu, adecvat sau nu temei discutate5 bine ales, el mrete gradul de interes i ofer un plus de autenticitate. 'nformaia auditiv& never#al&/ sensurile afirmaiilor cuprinse ntr0 un interviu sunt nuanate semnificativ de intonaie, de ritmul n care se vorbete, de fora pe care o transmite vocea, de eventualele ezitri i pauze5 ambiana sonor d amprenta specific unui anumit loc. -ehnica de televiziune/ ec%ipa de filmare, video camera i toate celelalte elemente ce in de te%nic creeaz un cadru artificial pentru dialog5 el afecteaz ntr0o anumit msur firescul comunicrii 6 cei

DF

intervievai vor fi mai puin naturali !fac e(cepie persoanele publice cu e(perien ntr0ale televiziunii". !relucrarea limitat& a )nregistr&rii/ spre deosebire de presa scris, interviul de televiziune nu poate fi MredactatN dec-t ntr0o mic msur, prin MfonotecareN, adic prin scurtarea lui. Nu sunt posibile reformulri ale unei idei, nu este posibil ca intervievatul s revad forma final a interviului i s fac eventuale modificri pentru a completa, corecta sa nuana o afirmaie. Etape)e rea)i$0rii u#ui i#ter-iu !e te)e-i$iu#e 1.De"i$ia !e a )ua i#ter-iu) ceasta este etapa iniial n care se stabilesc/ a"tema subiectului viitorului interviu, b"scopul pentru care se ia, c"persoana care va fi intervievat, d"modul n care se va lua interviul, e"formatul de difuzare, f"durata lui apro(imativ. '.Pre*0tirea +n general, pregtirea unui interviu presupune/ a" refuz b" c" d" o documentare asupra temei sau subiectului abordat o documentare privind persoana ce va fi intervievat definirea strategiei de urmat i redactarea ntrebrilor. obinerea acordului persoanei stabilite, fie, dac este cazul, gsirea unei alte persoane, n situaia in care prima nu este disponibil sau

*(ist dou moduri de documentare 6 unul punctual, pentru un anumit subiect, i un altul, general i continuu, ce presupune s fii la curent cu MactualitateaN unui domeniu mai larg. I bun documentare este prima condie a unui interviu reuit, ea asigur nelegerea subiectului, permite formularea ntrebrilor, precum i stabilirea dialogului.

DD

+n cazul interviurilor nt-mpltoare nu este timp pentru o documentare special, ele se bazeaz pe e(periena acumulat de jurnalist. ,.Luarea i#ter-iu)ui +n funcie de modul n care se realizeaz nt-lnirea dintre ec%ipa de televiziune i persoana intervievat, e(ist urmtoarele variante/ 'nterviu planificat 6 are loc fie n studio, fie pe teren, n urma unei nelegeri prealabile ntre jurnalist i persoana intervievat privind tematica abordat5 'nterviul )n ateptare 6 se desfoar cu persoane publice, pe care jurnalitii le0au ateptat, de e(, la sf-ritul unei edinte importante, pentru a le c%estiona n legtur cu ce s0a discutat ori s0a %otr-t n cadrul reuniunii respective. .ialogul are loc pe culoare sau pe scrile de la intrare, sub presiunea timpului. +n general, nu se pun dec-t dou trei ntrebri, direct la subiect5 'nterviul neplanificat 6 se solicit i se realizeaz pe loc cu ocazia unor evenimente i n legtur cu ele !de e(/ premiere, vernisaje, e(poziii, greve, proteste etc"5 'nterviul )ntmpl&tor 6 este luat la locul unui accident, incendiu, etc. celor implicai direct sau martorilor5 'nterviul smuls 6 reporterul, secondat de operator !eventual i de sunetist", abordeaz direct persoana pe care dorete s o intervieveze i despre care presupune sau tie c nu accept s rspund la ntrebri. .ac, de e(, cel vizat iese dintr0o cldire i nu se opreste, reporterul l va urma, ncerc-nd in felul acesta s0l foreze s vorbeasc. )neori c%iar i tcerea poate fi un rspuns, secvena filmat urm-nd s fie prezentat ca atare !rm-ne de discutat dac i c-nd o asemenea practic nu ncalc

D2

drepturile fundamentale ale omului, pentru c oricine are dreptul de a refuza s dea un interviu" 'nterviul cu camera mascat& 6 este o variant a celui anterior, de data aceasta nu se filmeaz la vedere5 camera este fie ascuns, de e( ntr0o saco, fie este inut n m-n, ca i cum nu ar funcionaX !i de aici se pun probleme de deontologie. Giecare persoan are dreptul la propria imagine. .ar, n acelai timp, i publicul are dreptul s tie cine i de ce obstrucioneaz, s zicem o anc%et care urmrete clarificarea unei situaii de interes general. Pentru a nclina ntr0o parte sau alta trebuie luate n considerare datele concrete ale fiecrui caz n parte". 6or+ate !e !i u$are spectul final al unui interviu, aa cum ajunge el la spectatori, fie c este transmis n direct fie c este nregistrat, constituie ceea ce se numete formatul de difuzare. Jat cele mai frecvente formate de interviuri/ Jnterviu scurt, nregistrat pe teren, integrat ntr0un material

mai mare 6 utilizat ndeosebi la telejurnale5 Jnterviu scurt, cu un invitat n studio, intervievat direct de crainic sau crainicul emisiunii de tiri !ca te%nic posibil, dar utilizat rar, doar c-nd persoana intervievat nu este disponibil la ora difuzrii, varianta n care interviul se nregistreaz naintea emisiunii 6 n absena unei menionri e(plicite pe ecran" Jnterviu scurt, realizat n direct, prin legtur video, de ctre crainica sau crainicul emisiunii de tiri !cei doi interlocutori apar pe ecran n dou ferestre, cu treceri succesive n prim0plan" Jnterviu telefonic realizat n direct sau nregistrat 6 se utilizeaz mai ales n cadrul telejurnalelor

23

Pseudo0intervievarea de ctre crainic!" a reporterului care

relateaz n direct de pe teren !coresponden&" 6 se utilizeaz la telejurnale i la transmisiile n direct de la diferite evenimente Jnterviuri ample, n direct sau nregistrate, ce ocup n totalitate sau cea mai mare parte a spaiului unei emisiuni, caracterul interviului fiind determinat de genul emisiunii Jnterviuri ample, fragmentate i reordonate conform logicii documentarului, reportajului, anc%etei etc de televiziune5 este posibil s se pstreze doar rspunsurile, nu i ntrebrile unui interviu, altern-ndu0le cu fragmente de comentariu5 aceast formul mut accentul de pe dialog pe rememorarea unor situaii i nt-mplri 3o+ populi.

Tipo)o*ia i#ter-iuri)or !e te)e-i$iu#e .up scopul imediat sau funcia interviului se contureaz urmtoarele variante/ a" interviul de informaie/ ofer date, informaii, relatri, precizri, descrieri etc obinute de la cei implicai n evenimente, de la cei ce le MfacN sau de la martori5 ceea ce se urmrete sunt faptele, datele concrete b" interviul de interpretare/ un specialist sau un comentator specializat, e(plic i interpreteaz un fapt, ncadr-ndu0l n conte(t, prezint fapte similare. Epecialistul nu0i prezint propriile sale opinii, ci ofer doar acea informaie pe care ar putea s o furnizeze oricare alt specialist din domeniu, astfel ca publicul s neleag despre ce este vorba i s0i formeze singur o opinie. colo unde e(ist puncte de vedere diferite, el le va prezenta corect pe toate, fr s0i e(prime propria opiune

24

c" interviul de opinie i comentariul/ spre deosebire de interviul anterior, aici tocmai opinia i poziia personal sunt evideniate d" interviul emoional/ arat starea de spirit a celui intervievat 6 bucuria cuiva care a c-tigat un concurs, spaima celui care a trecut printr0un accident, furia sau revolta generat de un conflict etc e" interviul de atmosfer&/ caracterizeaz un eveniment, un loc sau o comunitate prin felul n care vorbete cel intervievat, prin felul n care este mbrcat sau prin mimica sa5 ceea ce spune este mai puin important5 se aseamn cu genul anterior, ambele put-nd fi considerate, cel puin n parte interviuri de coloratur f" interviul de promovare/ are ca el atragerea ateniei publicului asupra unui eveniment cultural, sportiv, social etc g" interviul portret/ specificul acestui tip de interviu, c-nd nu se transform ntr0un tal?0s%o>, rezid n faptul c subiectul dialogului este legat c%iar de persoana intervievat, urmrindu0 se conturarea personalitii sale.. )n alt criteriu de clasificare este #u+0ru) parti"ipa#(i)or la interviu. Pe baza lui se disting urmtoarele tipuri de interviu/ a" un jurnalist$ un intervievat 6 formula obinuit, cea mai des nt-lnit b" un jurnalist$ mai muli intervievai 6 varianta utilizat n studio, dar i pe teren c" mai muli jurnaliti$ un singur intervievat 6 pe l-ng conferinele de pres transmise ca atare, nregistrate sau n direct, la aceast formul se recurge atunci c-nd se intenioneaz s se dea o anumit not protocolar nt-lnirii cu o personalitate

2<

d" mai muli jurnaliti$ mai muli intervievai 6 aceast formul descrie conferinele de pres cu mai muli respondeni5 este utilizat rar din cauza caracterului ei formal accentuat5 poate fi folosit pentru organizarea unei confruntri televizate ntre susintorii unor poziii diferite. )n alt criteriu de clasificare este )u#*i+ea i#ter-iu)ui/ a" interviuri foarte scurte 6 inserturi de la c-teva secunde la c-teva zeci de secunde b" interviuri scurte 6 dou trei minute c" interviuri medii 6 =0A minute d" interviuri lungi 6 <D de minute i peste 8sura n care un interviu este sau nu proto"o)ar reprezint un alt criteriu/ a" interviul neprotocolar 6 cu oameni obinuii b" interviul semi1protocolar 6 cu lideri politici, cu oameni de afaceri, cu funcionari superiori, cu directori etc !totui, e(ist cu asemenea persoane i interviuri lipsite de formalism 6 foarte interesante tocmai din aceast cauz" c" interviul protocolar 6 realizat cu efi de state, de guverne sau cu conductori ai unor importante organizaii internaionale !IN), N TI etc" Pre*0tirea i#ter-iu)ui !e te)e-i$iu#e Scopul interviului 6 jurnalistul trebuie s0i precizeze foarte clar scopul pentru care urmeaz s ia interviul. 9a stabili cu precizie de fiecare dat ce anume dorete s obin de la cel intervievat. 2legerea persoanei intervievate 6 criteriul de baz care motiveaz opiunea poate fi enunat astfel/ oricine are ceva de spus, datorit competenei sale, pentru c ocup o anumit funcie, pentru c a fost
2;

martor la un eveniment. +n cazul interviurilor de televiziune, apare o e(igen suplimentar, e(ist persoane a cror competen a fost recunoscut dar care nu sunt buni vorbitori. #inuiii casei 6 jurnalistul i c%iar ec%ipa redacional din care face parte ajunge la un moment dat la o formul comod i sigur pentru alegerea persoanei care s vorbeasc despre o anumit tem. Pentru c%estiuni medicale se apeleaz la doctorul Z, pentru finane la domnul UX ceast soluie a fost criticat de unii autori pentru c i face pe 'ntervievaii i instituiile 6 persoanele intervievate fac parte dintr0 una din urmtoarele trei categorii/ conductori, reprezentani autorizai, precum i e(peri recunoscui ai unor instituii, organizaii sau fime cei care, integrai unei instituii, organizaii sau firme, nu ocup o poziie nalt n ierar%ia intern, ci una de baz, dar care asigur funcionarea sistemului cei care nu fac parte din firma, instituia sau organizaia n cauz, dar o cunosc i pot vorbi despre ea. REPORTA8UL DE TELEVIZIUNE De i#i(ie .in punct de vedere etimologic, un reportaj este un raport, dac punctul comun al celor dou categorii de te(te este calitatea de a fi vectori ai informaiei, diferena este dat, la nivelul coninutului, de finalitatea i scopurile informaiei. stfel, raportul este o unealt de comunicare ntre iniiai, deintori unui anumit cod de lectur, n timp ce reporta3u) este u# +o! !e "o+u#i"are "e !es"rie spe"ta"o)u) u#ui e-e#i+e#t pe#tru u# pu1)i" -ast. jurnaliti s nu0i mai caute pe cei care ar avea cu adevrat ceva de spus

2=

Pri#"ipii *e#era)e a)e reporta3u)ui au!io:-i$ua) Epecificul mesajului audio0vizual deriv dintr0o sum de constr-ngeri care stau la baza oricrui proces de producie audio0vizual/ a" mesajul este perceput )n timp real, este liniar, fiind fi(at de jurnaliti fr posibilitatea interveniei publicului. )n mesaj bine construit i lipsit de ambiguitate la cele trei niveluri !imagine, sunet, cuv-nt" este cel mai bun argument pentru atragerea i meninerea ateniei. b" !u#licul are o atenie fragil&. ceasta este premisa pentru crearea unui mesaj dens i concis !ca structur, coninut i semnificaie" c" %esajul este construit )n echip&, n baza unui obiectiv comun. Nu trebuie uitat c ec%ipa care produce un reportaj nu este o asociere nt-mpltoare a unor persoane, ci este un corp profeisonal comun av-nd acelai limbaj, care lucreaz n baza unor constr-ngeri date 'nformaia audio1vizual& este determinat, la r-ndul ei, de constr-ngerile de timp i de capacitatea redus de MabsorbieN a publicului. Pentru obinerea conciziei, primul pas l reprezint eliminarea detaliilor nesemnificative i e+tragerea esenialului la nivelul factual. Jnformaia audio0vizual nu este altceva dec-t raportarea )n timp util a faptelor i opiniilor care intereseaz& un num&r mare de persoane$ )n conformitate cu limitele de timp impuse de specificul canalului de comunicare i de capacitatea de a#sor#ie redus& a pu#licului 6u#"(ii a)e reporta3u)ui +nelegerea evenimentului ducerea n atenie a unei informaii personalizate

,estituirea unei realiti date, ntr0o manier original

2A

 Jnformaie n defavoarea spectacolului Etabilirea unei legturi ntre jurnalist i public Eensibilizarea publicului, complementar informrii Eemnificarea evenimentului relatat i concretizarea

semnificaiei printr0o presupus legtur cu viaa publicului Prezentarea unui element, considerat surpriz fa de un anumit nivel al informaiei, reperat de jurnalist ca fiind cunoscut de public Eeducie Persuasiune. Tipo)o*ii a)e reporta3u)ui !e te)e-i$iu#e .up criteriul actualitii evenimentului !relaia dintre producerea evenimentului i momentul realiz&rii reportajului", @ean0 .omini$ue 'ouc%er identific/ 4. reportaj =cald> 6 are drept coninut evenimente neprevzute de genul accidentelor, catastrofelor, faptelor diverse sau evenimentele previzibile, transmise n direct <. reportaj =rece> 6 vorbete despre evenimentele prevzute ce preced acelai tip de evenimente5 de e( poate fi un reportaj la o conferin de pres care precede desc%iderea @ocurilor Ilimpice ;. reportaj =magazin> 6 care nu este inspirat din realitatea imediat, dar are o anumit legtur cu aceasta =. reportaj atemporal 6 care este consacrat de obicei unui subiect c-t se poate de cunoscut cu un potenial permanent de interes !rasismul, sida, creterea inflaiei" A. reportaj de urm&rire 6 ajut la stabilirea unor concluzii asupra unui eveniment produs recent !de la c-teva luni la c-iva ani"5 de e( concluziile anc%etei privind catastrofa de la 'aloteti
2H

H. reportaj relocalizat 6 este consacrat unui eveniment de actualitate, n care se regsesc personaje implicate n alte evenimente de amploare din trecut. Pierre #anz identific n plus patru tipuri de reportaje, organiz-ndu0le n jurul a dou criterii diferite/ a" dup suportu) tra#s+isiei, reportajele sunt/ directe !colectarea, difuzarea informaiei sunt simultane cu producerea evenimentului"5 i )nregistrate !cele trei momente de organizare sunt distincte, separate prin intervale de timp inegale" b" dup or+atu) e+isiu#ii, e(ist/ 0 reportajul de tiri 6 colectarea, tratamentul, difuzarea informaiei se situeaz la distane relativ mici n timp n raport cu nc%eierea evenimentului. Caracteristica principal este viteza. *ste difuzat n emisiunile informative specializate 0 reportajul1magazin 6 caracterizat de cele mai multe ori printr0o distan temporal mare fa de eveniment. Cele trei etape de producie sunt de asemenea distincte. .up !o+e#iu) !e a"ti-itate din conte(tul creia se e(trage subiectul/ reportaj politic$ social$ economic$ cultural$ reportaj de fapt divers$ sportiv. .up $o#a *eo*ra i"0 de producere a evenimentului n raport cu comunitatea naional, e(ist reportaje locale$ regionale$ naionale i internaionale. .up i#teresu) u#ui a#u+it pu1)i"/ 0 reportaj de interes general 0 reportaj de interes regional 0 reportaj de interes naional
2F

0 reportaj de interes local. I alt distincie este fcut de .aniel #arve7 i Killiam ,ivers/ 0 ,eportajul de actualitate corespunde formei tradiionale a reportajului, are ca obiect un eveniment actual. .e regul este reportajul despre ceea ce se nt-mpl MastziN. Gormula dup care poate fi recunoscut/ )n aceast& diminea&$ )n aceast& dup&1amiaz& etc. acest tip de reportaj are i dezavantaje, unul dintre acestea poate fi superficialitatea. 0 ,eportajul de profunzime ar putea fi consecina logic cesta aduce i rspunsul la ntrebrile Mde a reportajului de actualitate, aduc-nd n plus perspectiva care restituie conte(tul evenimentului. ceVN, Mcu ce efecteVN, n afara celor absolut obligatorii din reportajul de actualitate !cine, ce, unde, c-nd, cumV". Gormele de prezentare sunt multiple/ emisiune unitar, consacrat unui singur subiect, documentar, dosar sau raport restr-ns. ,egula de aur n acest tip de reportaj este ec%ilibrarea balanei informaiei pro i contra. 0 ,eportajul de interpretare ;analitic< ocup un loc nedefinit n audio0vizual. Ecopul reportajului analitic este de a rspunde la ntrebarea Mde ceVN. 0 ,eportajul1anchet& 6 n cadrul acestui tip de reportaj nc%etele reuite sunt cele care au o finalitate n un loc important l are etapa de pregtire a materialului, care coincide cu str-ngerea dovezilor. sala de tribunal. U#*7iu) !e a1or!are Termen normativ, acest termen poate fi definit mai ales prin elemente de sprijin i de comparaie/ este diferit de subiectul materialului, este un punct de vedere personal asupra evenimentului, urmeaz logica Mfirului rouN, ajut la nelegerea fondului problemei n dezbatere.
2D

U#*7iu) !e a1or!are este u# si#*ur aspe"t a) su1ie"tu)ui "are poate i a1or!at a-/#! "a s"op )0+urirea o#!u)ui pro1)e+ei. Pro!u"(ia reporta3u)ui Pentru ndeplinirea condiiilor ideale de producie a reportajului trebuie ndeplinite patru e(igene/ 4" 6amiliarizarea cu su#iectul 6 presupune o rapid evaluare a informaiei, din punctul de vedere al importanei sale i al interesului potenial al publicului, verificarea veridicitii informaiei iniiale, disocierea datelor convergente de cele divergente n raport cu evenimentul. <" *ocalizarea evenimentului 6 este o faz pregtitoare, n care se stabilete contacutl cu actorii evenimentului, care sunt, eventual avizai asupra inteniei de a face un reportaj i crora li se cere eventual, acordul. *ste ns de dorit ca jurnalistul s evite contactele oficiale. ;" Documentarea asupra evenimentului 6 scopul fiind obinerea unui ma(im de informaie despre actorii, cadrul i conte(tul evenimentului. Eursele de documentare cele mai la ndem-n sunt/ presa scris, baza de date personal, sursele academice, reportaje pe aceeai tem, ar%iva de informaii a redaciei. =" !reg&tirea instrumentelor necesare film&rii.*ste o etapa ce , prin meticulozitatea abordarii ei, ajuta in mod direct la realizarea filmarii , doarece , prin timpii castigati, se beneficiaza de o reflectie creativa importanta si , mai totdeauna necesara.Nimicuri, un simplu cablu, o blenda sau o caseta in minus pot crea adevarate dezastre in timpul flmarilor... ?< 2laturi de resursa tehnica sa nu uitam niciodata resursa umana

22

Te)e-i$iu#ea .# spa(iu) +e!iati" Epaiul e termenul utilizat n producia de T9. Epaiul e noiunea care reprezint durata, spaiul e noiunea care reprezint plasarea n gril, spaiul reprezint noiunea de producie. Epaiul e fragmentul de realitate. cest spaiu de realitate a devenit spaiul de manifestare public. *(presia Mam vzut la T9N devine argument, iar aceast e(presie conduce spre elementul determinant al T9 care e simultaneitatea cu evenimentul. Eimultaneitatea cu evenimentul se poate efectua n producia de T9 prin transmisia n direct. Toate celelalte emisiuni care presupun modaliti de nregistrare se supun acelorai rigori ca i la o transmisie n direct, n sc%imb posibilitile de a interveni n desfurarea evenimentului prin te%nica de montaj sunt cu totul i cu totul deosebite. T9 n ansamblul mediilor de comunicare alturi de radio, reprezint singurele canale mediatice ce activeaz ntr0un mediu normal. ,eglementarea spaiului audiovizual n ,om-nia este atributul Consiliului Naional programe. #rila de programe constituie totalitatea emisiunilor difuzate n spaiul de emisie pe ore i zile, planificate i ordonate n funcie de politica editorial. CN 0ul acord licena de emisie, nu are drept de intervenie n politica editorial dec-t n msura n care pe parcursul derulrii programelor se produc anumite nclcri ale reglementrilor. *ste
433

udiovizual. &icena de emisie n baza creia

funcioneaz un post de radio sau T9 cuprinde obligatoriu grila de

sancionat limbajul, violena, dreptul la imagine, trebuie asigurat dreptul la replic. Nevoia de a fi c-t mai reprezentativ pentru fragmentul de via transmis pe micul ecran, a determinat apariia n mod deosebit n ultimii 4304A ani a unor canale T9 super specializate. .ac n anii F30D3 erau la mare cutare posturile generaliste, n prezent piaa mediatic din ,om-nia i din lume se confrunt cu o cerin de ni. Genomenul acesta s0a produs n urma constatrii studiilor sociologice pe baza crora se construiau programele T9. E0a constatat c interesul publicului se ndreapt ctre tiri !meteo, utilitare" i sport. )lterior venind interesul ctre film, muzic, divertisment, educaie. .ac posturile publice de radio i T9 funcioneaz pe baza unei legi organice n care sunt reglementate cerinele i ndatoririle posturilor, canalele de T9 comerciale funcioneaz pe baza legii societilor comerciale. ceast ntrebare legat de cine are prioritate n stabilirea de programe, interesul publicului sau interesul canalului de T9V +n ultimii ani ca efect al avalanei de informaii publicul s0a orientat i s0a fidelizat n funcie de v-rst, preocupri, studii i c%iar se(. cest interes al publicului rezultat n urma sondajelor a dus la crearea unor canale de T9 specializate pe tiri, naionale sau internaionale. #en de T9 6 tirea a creat un canal specializat pe tiri 0 comentariul sportiv se gsete n canale specializate pe sport 0 documentarele au creat T9 specializate
434

+n spaiul de programe e(istena spaiului publicitar determin programarea unor emisiuni construite pe un anume spaiu de interes. +mprirea unui tronson de <= de ore din spaiul unei T9 are ca prim interes spaiul cu cea mai mare audien. geniile de publictate urmresc tocmai acest spaiu. +n afar de spaiul numit prime time !4D0<;", mai sunt urmrite cu interes emisiunile speciale, evenimentele culturale, sportive sau emisiunile de interes politic i cultural.

*misiunile care sunt propuse n spaiile convenite prin gril decurg dintr0o cerere de ofert n care sunt cuprinse solicitrile canalului/ tipul de program, ziua i ora de difuzare, publicul int, audiena solicitat i bugetul. Gr construcia bugetului nu se poate porni n construcia unei emisuni. 'ugetul cuprinde c%eltuieli materiale/ valoarea aparaturii utilizate pe numr de ore planificate pentru fiecare procedeu din flu(ul de T9, nregistrare, montaj, difuzare, ar%ivare sau pentru transmisia n direct, nregistrare, difuzare i ar%ivare. l doilea tip de c%eltuieli sunt cu personalul, cu celelalte resurse utilizate n realizarea emisiunii. *(/ drepturi de autor, de ac%iziie de idei, de scenarii, drepturi cone(e, utilizarea vocii e un capitol care trebuie cuprins n buget. +n fapt un program de T9, o emisiune sau transmiterea unei simple tiri se face baza unui flu( industrial, iar aspectul artistic i crearea impactului ctre publicul telespectator reprezint fora motrice ce d Televiziunii acest miraj al fragmentului de realitate.

43<

Gunciile T9 ca mijloc de comunicare n mas sunt de informare, deformare i de divertisment. Toate acestea se regsesc ntr0un canal generalist sau fiecare n parte se regsete n canale specializate.

43;

4ri)a !e pro*ra+e Tipuri)e !e e+isiu#i +n practicarea jurnalismului de T9 genurile informative sunt at-t de vizibie nc-t ele au dus la specializri de canale n sine. .e regul n cosntruirea tirii ca gen publicistic n T9, elementele componente care dau ec%ilibru, corectitudine, acuratee redacional sunt ntrebrile CineV CeV )ndeV C-ndV +n momentul n care adugm ntrebrile CumV i .e ceV ele oblig la rspunsuri completative, oblig la argumentare, la opinie, ies din sfera tirii i intr n genurile comentative. Ipera ziarist combin at-t aspectul estetic c-t i cel tiinific. .espre acelai eveniment se poate scrie diferite genuri publicistice/ tire, reportaj, anc%et, eseu, pamflet. Coninutul este acelai, difer prezentarea. Prezentarea presupune ! tenie/ Prezentarea nu n form de simpl lectur" forma e(tern a tirii, a construciei ei, a structurii ei i forma intern care e alctuit din stil, ton, personalitate, atitudine reportericeasc, raportare la fapte i la idei. Ytirea e n centrul genului informativ. Ytirea aduce noutate. ceast noutate e luat de reporter din realitate. +n cadrul acestei realiti vede un fragment. ,eporterul de T9 ca mijloc de comunicare are camera de filmat, aparatul care aduce din fragmentul de realitate alt fragment de realitate. Gragmentul de realitate al reporterului intr ntr0o comunicare reprezentativ i e(presiv cu ajutorul aparatului de filmat n momentul n care ntre fragmentul de realitate al reporterului i fragmentul de realitate al obiectului se produce o interferen, o comunicare. Cuv-ntul poate lega sau nu aceste dou realiti, dar reproducerea realitii prin sonorizri,
43=

ambian, diverse zgomote, accente muzicale, ilustraie muzical, duc la asocieri mult mai aproape de imaginea real. ,eportajul ca gen publicistic se ncadreaz n genurile informative. Jnterviul, cel mai adesea cel clasic. #enurile publicistice, reportaj, interviu, ies din zona informativ c-nd devin aglomerate, cosntruite pe elementele comentative, analistice, i n loc s transmit fapte, transmit opinii. +n interiorul fiecrui gen publicistic putem gsi diferite mpriri, categorisiri ale fiecruia n funcie de domeniul pe care l abordeaz, tiri politice, culturale, sociale, sportive, economice, mondene, it. +n practica jurnalismului de T9 se nt-lnesc din ce n ce mai des metoda mbinrii, interferenei dintre genurile publicistice !reportajul 6 anc%et, interviul pamflet, anc%eta pamflet, tirea spre relatare. Toat aceast mbinare duce la construcia unui jurnal televizat care are capacitatea s informeze, emoioneze i s distreze. .in presa scris n ultimii A ani, T9 a preluat ceea ce se numete mac%etarea ecranului. .esfur-ndu0i activitatea ntr0un mediu componenial dur, ntr0o e(plozie a canalelor de T9. +n 4F ani ,om-nia a ajuns la capacitatea de a oferi publicului sute, c%iar mii de programe. +n fiecare an apar alte programe bazate pe studiul de pia care a fundamentat structura niei, super specializate. .in aceast e(plozie de canale T9 a rezultat personalizarea emisiei, cu o anumit sigl, cu un anumit spectru de culori. Etudiile sociologice de la sf-ritul anilor D3 constatau c omul ca fiin raional putea sta n faa T9 fr s mite, s simt nevoia unei modificri de coninut n interiorul programului A0H minute. Curba de interes n anumite genuri de emisiuni ajungea p-n la 43 minute.

43A

6)u<u) i# or+ati+n construirea flu(ului informativ al zilei se are n vedere totdeauna tipul de canal de T9 pentru care el se creaz. +n programarea i planificarea programelor de T9 el se numete pac%etul zilnic. Eub presiunea televiziunilor specializate numai pe programe informative, gen CNN, programele de tiri ale televiziunilor generaliste s0au adaptat acestui ritm !e(/ clasicele telejurnale" apel-nd la metodologia de lucru a televiziunilor specializate. Programarea emisiunilor de tiri este fcut totdeauna n funcie de publicul stabil al postului. .ac p-n n 4223 regula era ca toate forele reportericeti s fie canalizate pentru jurnalul din ora de ma(im audien, astzi sub aceast presiune a canalelor de tiri specializate s0au creat flu(uri informaionale pentru ore care au determinat i o personalizare a modului de editare a jurnalelor televizate respective. .ifuzarea pe anumite tronsoane orare oblig la construirea unui buletin de tiri televizat corespunztor publicului din studiile sociologice care au demonstrat c majoritatea privitorilor au anume caracteristici de v-rst, profesie. +n construirea jurnalului de diminea/ 0 trebuie s e(iste dinamism 0 optimism 0 trebuie s informeze asupra evenimentelor din timpul nopii 0 informaiile zilei @urnalul de pr-nz/ 0 evenimentul zilei

43H

0 tirile care se adreseaz unui anumit segment de public !fidelizat" @urnalul dup amiezii/ 0 tiri informative 0 tiri comentative @urnalul de sear/ 0 este cel mai important jurnal @urnalul nopii/ 0 McoadaN publicului ceste flu(uri orare se supun din punct de vedere jurnalistic legilor pro(imitii. Prin pro(imitate se nelege relaia care se stabilete ntre telespectator i tire. Pro(imitatea spaial se refer la faptul c evenimentele care se succed pe ecran fac parte din spaiul de interes al telespectatorului, iar informaiile cuprinse n aceste tiri l afecteaz pe telespectator sau telespectatorul poate interveni n derularea lor !e(/ tiri despre viaa parlamentar". Ytirile din pro(imitatea spaial se plaseaz n organizarea sumarului n primele tiri difuzate. &egea temporal 6 pe telespectator l intereseaz ce se nt-mpl acum i aici. *venimentele mai ndeprtate l pot interesa n msura n care desfurarea lor l afecteaz direct. Pro(imitatea social 6 de regul ea funcioneaz prin racordarea la staiile locale. +n aceast lege a pro(imitii sociale, regsim tirile specializate, care se adreseaz unui anumit segment al populaiei !e(/ pentru copi, omeri, pensionari, pescari" Pro(imitatea psi%oafectiv care e specific vieii fiecrui telespectator. ici sunt cuprinse tirile care fac referire la evenimente ce in de ritualuri !e(/ .ragobete, 4 8artie" i care sub presiunea ageniilor de mar?eting devin evenimente psi%oafective create.
43F

Pro(imitatea ideologic se refer la raportul care e(ist ntre tirile politice, de partid i politica editorial a postului respectiv. .ei toate canalele de televiziune i declar imparialitatea, obiectivitatea, neutralitatea, totui printr0o analiz de coninut, de0a lungul unui timp se poate remarca atitudinea partizan. .in aceast cauz n spaiul audiovizual CN a reglementat coninutul tirilor impun-nd un procent de H3L pentru putere, =3L pentru opoziie la serviciul public. +n spaiul audiovizual normele CN se aplic la toate posturile. Pro(imitatea mediatic 6 aici se ncadreaz tirile despre personaliti, din diferite domenii de activitate sau simple personaje cu notorietate care dau senzaia c ne sunt familiare. Ytirea de T9 are patru pri. Jndiferent de modalitatea de poziionare a tirii n interiorul unui jurnal, scriitura jurnalistului de T9 trebuie s aib urmtoarele caliti/ 4. *(actitate <. 9erificarea informaiei din cel puin ; surse, mai nou sunt canale care verific din A surse pentru c s0au multiplicat canalele de informaie fr a li se cunoate originea, mai ales informaiile venite pe suport electornic, unde cu greu se poate verifica sursa real. ;. Nevoia de obiectivitate 6 n scriitura pentru un buletin informativ, obiectivitatea se realizeaz atunci c-nd reporterul nu prezint trunc%iat realitatea. Ca regul este de preferat scrierea tirii n te%nica de opoziie. Ee precizeaz c e(ist < sau mai multe preri i se e(pun toate. =. Concizia 6 un reporter dup scrierea tirii trebuie s aib capacitatea s0i elimine cuvintele de prisos, detaliile inutile, redundanele. &a transmisia n direct, stilul oral, frazarea, respiraia, privirea, timpul acordat relatrii de la faa locului, l
43D

oblig la fraze scurte, ntr0o simplitate lingvistic cu subliniere i accentuarea cuvintelor n mod corect. A. *(presivitatea 6 marca jurnalistului. *a se c-tig n tirea T9 prin imaginea reporterului care dialog%eaz direct cu telespectatorul, i transmite siguran, stp-nirea domeniului din care face parte tirea, familiarizare, ung%iul de filmare care s dinamizeze e(presiile lingvistice i utilizeaz limbajul verbal i non verbal. +n scrierea te(tului sunt utilizate ; feluri de cuvinte/ 0 cuvinte funcionale 6 uneltele gramaticale !e(/ prepoziiile, conjunciile, adverbele" 0 cuvinte c%eie 6 cele care rspund la ntrebrile fundamentale ale tirii 0 cuvinte de ncrctur 6 ele sunt suportul cuvintelor c%eie. ,eporterul i pune amprenta pentru c poate folosi elemente care in de strlucirea limbii !epitetele, comparaii" H. Coerena 6 capacitatea de a relata sau redacta un eveniment sau un fapt care s aib un impact de nelegere asupra telespectatorului. Coerena oblig la respectarea claritii. +n T9 culoarea nu se refer la culorile componente n cadru ci la modalitatea de compunere, de scriitur a tirii F. Credibilitatea 6 cerinele scriiturii jurnalistice de T9 sunt H !cei H C"/ 4. Corectitudine <. Concizie ;. Claritate =. Coeren A. Culoare H. Credibilitate
432

+n constuirea tirii i n construirea fiecrui flu( informativ al zilei se are n vedere obligatoriu folosirea unor structuri semantice i sintactice de nivel mediu. Irice abstractizare risc s sc%imbe sensul. Pentru publicul specializat s0au inventat televiziunile de ni. daptarea stilului potrivit 6 ine de mentalitatea populaiei creia se adreseaz reporterul i de prejudecile de acceptare ale publicului. +n final important este asigurarea unui ec%ilibru ntre regulile scriiturii jurnalistice i legile pro(imitii. &a toate acestea se adaug imaginea prezentatorului de tiri care a devenit un fel de MinstituieN n sine i este considerat un ingredient important pentru post, un brand, s0 au transformat n nite comunicatori, sunt vedetele care asigur legtura postului cu publicul i sunt promovate cu insisten de fiecare post n parte. +n jurnalistica de T9, n flu(ul informativ al zilei, alturi de legile pro(imitii, regulile scriiturii, prezentatorul de tiri, un rol important l are mar?etingul canalului de T9 deoarece emisiunea de tiri e un produs care vinde i cumpr i cu care se asociaz imaginea postului respectiv de T9. 6or+atu) !e e+isiu#e +n publicistica de tv termenii uzuali de emisie, transmisie i emisiune definesc procedee te%nice diferite, dar n acelai timp specifice muncii de tv. *misia reprezint activitatea prin care producia de programe a unui post, a unui canal, a unei staii se duce ctre telespectatori. Jmaginea optic se convertete ntr0o imagine corespondent i se transmite prin radiodifuzie. Pentru ca semnalul de la staia de emisie s poat fi transmis n toate zonele rii n sistemul de transmisie analog, acest semnal este ridicat de radioreleele terestre.
443

Primele emisiuni de tv au fost i primele emisiuni de divertisment. Televiziunea anilor H3 a nsemnat ncercarea de a aduce imaginea color n interiorul televizoarelor, aceasta se produce pe un principiu/ se descompune imaginea n albastru, verde i rou i se produce un alt proces te%nic n interiorul tubului catodic n aa fel nc-t imaginea alb0 negru se face color. nii F3 se particularizeaz prin introducerea tv prin cablu, prin satelit n merica i *uropa Central. +n anii D3 se ncearc i n ,om-nia introducerea emisiunii color i emisia color. +n aceast perioad ncepe s se produc o ofert de programe realizat de companii specializate pe emisiuni de tv. +n anii 23 se produce o diversificare a programelor i tv, concomitent cu perfecionarea te%nicilor de transmitere a informaiilor. +nceputul mileniului ; gsete Televiziunea n topul preferinelor de divertisment a populaiei. .ivertismentul de televiziune a preluat cuv-ntul din presa scris i literatura de divertisment, a aprut dup divertismentul de radio dar se folosete de sunetul din divertismentul de radio i a preluat imaginea din cinematografie i se folosete de e(periena din domeniul divertismentului. pariia internetului i a capacitii de a crea imagine virtual a dus la utilizarea acesteia n emisiunile de divertisment. Ee pot realiza studiouri virtuale, cu decoruri virtuale. *fectele clasice au fost augmentate, multiplicate cu cele electronice. *misiunile clasice de divertisment aveau o continuitate lung cu telespectatorii, se vizionau ntr0un cadru familial i asemntor unui ritual. Noua er din zilele noastre se difereniaz printr0o tensiune crescut asupra telespectatorului, solicitai fr ntrerupere de animatorii programelor de divertisment. .ac n urm cu <3 de ani se utiliza cuv-ntul ]telespectatoriN i n acest cuv-nt erau cuprinse categorii diverse de public ca v-rste, preocupri, intelect, se(, dup anul <333 conceperea i realizarea emisiunilor de divertisment se face utiliz-nd todeauna un
444

focus, o te%nic de sondaj, realizat pe publicul int. 9izionarea emisiunii de divertisment nu se mai produce ntr0un cadru de familie, de ritual casnic. Ifertele vieii moderne fac din fiecare membru al familiei, un alt membru int i n majoritatea oraelor cu peste <33.333 locuitori din ,om-nia e(ist i al doilea televizor ntr0o gospodrie. .ecorurile emisiunilor de divertisment de la amploarea teatral, spectaculosul grandios, baletul de tip :oll7>ood, costumaia opulent s0 au transformat n decoruri adesea construite dup modelul interioarelor telespectatorilor, moderatorul cu ton familiar, solicit n permanen publicul s fie participant la modul complice n emisiuni compoziie, n car se amestec n mod nedistinct informaia cu divertismentul. .in punctul de vedere al publicului care vizioneaz emisiuni de tv, privitul divertismentului la tv este cel mai ieftin. +n sc%imb pentru productorul unei emisiuni de divertisment costurile unei astfel de producii nu sunt ieftine. Ee poate spune c accesul la divertisment este facil, convenabil financiar pentru publicul int, dar greu de realizat pentru o producie curent. Producia unei emisiuni de divertisment se obine n urma unei licitaii de programe constituit de ctre un canal sau o staie, pe baza unei cereri de ofert. ceast cerere de ofert are o construcie obligatorie prin care se ofer celui care intenioneaz s realizeze un astfel de program elementele constitutive ale proiectului de tv. +n ultimii ani proiectul de emisiune este adesea asimilat cu formatul emisiunii. Gormatul emisiunii este alctuit din acele elemente care sunt repetitive n interiorul emisiunii, pe baza crora se poate caracteriza emisiunea, ls-nd e(primrii artistice, publicistice, posibilitatea ca la fiecare ediie s fie adus cantitatea de creaie i de originalitate. *lementele componente ale formatului sunt/
44<

4. Titlul programului <. .escrierea formatului ;. .urata =. Grecvena si numrul de ediii A. Poziia n gril !ziua i ora" H. Publicul int/ se stabilete/ 6 9-rsta 6 ,ezidena 6 Nivelul de instruire 6 udiena scontat !dup primele = ediii" F. 8otivaia editorial i artistic D. Coninutul care trebuie s aib sinopsisul !povestea pe scurt a emisiunii", concepia regizoral asupra ei i modalitile regizorale 2. Personajele principale !8oderatori, invitai" 43.&ocul de filmare 44.,egimul produciei/ 0 curent 0 de portofoliu 0 ocazional 0 eveniment 4<.,esurse de producie necesare/ 0 umane 0 artistice 0 te%nice 4;..esfurtorul cadru 4=.*lemente care in de valenele i oportunitile emisiunii !valoarea artistic, documentar, inedit, patrimoniu, costurile

44;

mici, medii, mari, foarte mari, durata produciei, difuzarea i bugetul".

44=

Re)atia !i#tre i+a*i#e si "u-a#t i# *e#uri)e !e te)e-i$iu#e Irice tip de emisiune T9 se dorete a fi un fragment de realitate sau cu corespondene n realitate. Pentru c nu ntotdeauna imaginea surprins prin intermediul aparatului de filmat conine elemente n micare iar constana sau imobilismul lor cre-nd impresia de monotonie se poate obine aceast reconstrucie a realitii cu senzaia de micare, de dinamism prin sc%imbarea ncadraturilor i micrilor de camer. Prin tipurile de ncadratur, prin micarea lor i prin micri de camer se pot crea telespectatorului care s influeneze percepia elementelor prezentate i n final s se obin reacia dorit de realizator. Ca i n cazul redactrii tirilor i la filmarea i montarea unui material publicistic de T9 majoritatea ncadraturilor i micrilor camerei se fac n funcie de subiectul filmat in-nd cont de criterii estetice i mai puin de intenia operatorului sau a editorului de montaj. Piaristul de T9 este un component al ec%ipei de filmare dar n acelai timp decidentul ce anume filmeaz cameramanul, i solicit tipul de cadru de filmare, ncadratur, iar el este acelai care n relaie direct cu ec%ipa de montaj, indic succesiunea ncadraturilor n aa fel nc-t ele s se ncadreze genului publicistic pentru care a fost elaborat materialul filmat. *fectele de studio obinute n urma poziionrii fascicolelor de lumin sunt utilizate n emisiuni care necesit fragmentarea discursului publicistic, oprirea ntr0un anumit punct al acestuia i realizarea unei introspecii pentru un element care s aduc un plus de veridicitate scenariului. ,ealizarea unei emisiuni/ 0 utilizarea ncadraturilor
44A

0 trecerea de la un cadru la altul 0 montajul 0 sunetul 0 valoarea culorii #"a!raturi)e +ncadratura se caracterizeaz prin distana aparent dintre camera de filmare i subiect i implicit prin diferena dintre cantitile de informaii despre subiect care apar n cadru. +n funcie de planul folosit la ncadrarea subiectului putem transmite telespectatorilor senzaia receptrii unor mesaje suplimentare. .in motive te%nice de standardizare i estetice se folosesc = tipuri de ncadraturi. +n arta e(permiental sunt folosite i alte tipuri. Cele patru ncadraturi sunt/ gros0planul, prim0 planul, planul mediu !plan american" i planul general. Trecerea de la o imagine la alta se face prin micare de camer sau de obiectiv de camer i acestea duc la dou metode/ panoramarea !stanga, dreapta" i transfocarea. +n filmrile mai comple(e se folosesc macaraua i traveling !deplasarea camerei n jurul subiectului filmat". 4ros:p)a#u) e ncadratura foarte de aproape a subiectului, astfel nc-t s fie vizibile detaliile care n mod normal nu ar fi observate. #ros0 planul este utilizat pentru a ntri, pentru a contrazice o afirmaie fcut de un anume personaj, pentru a afirmaBinfirma. Cele mai des gros0planuri utilizate la o fiin uman sunt oc%ii i m-inile. *(ist o convingere popular ntrit de studiile psi%ologilor care au fcut din micrile corpului uman i spun c oc%ii i m-inile trdeaz, reprezint elementul corpului uman care pot fi foarte greu controlate, astfel nc-t prin observarea lor se pot trage concluzii prin care se devoaleaz inteniile, g-ndurile personajului respectiv. )tilizarea gros0planurilor ofer realizatorului T9 posibilitatea de a transmite informaii, senzaii,
44H

sentimente, cu reacie sigur !e(. prezentarea unor oc%i frumoi, limpezi, mari d o senzaie de sinceritate, inocen, credibilitate, capteaz atenie, bunvoin5 oc%ii mici, care se mic necontenit transmit o senzaie de nesiguran, neadevr, creaz sentimentul c vor s ascund ceva i c%iar rutate". Ic%ii mbtr-nii, cu o privire bl-nd, folosii n prim0plan dau senzaia de nelepciune. 8-inile folosite n gros0plan frumoase, cu degete lungi, ngrijite dau personajului o not de inut, au darul de a ntri afirmaiile susinute de vorbitor sau daca sunt filmate n micare induc telespectatorului sentimentul c vorbitorul este o fire dinamic. 8-inile filmate c-nd se str-ng, se freac, creaz o senzaie de nelinite, frm-ntare, team. 8-inile care sunt aezate calm dau un sentiment de simplitate i profunzime. 8-inile care se agit prin aer dau senzaia unui personaj e(pansiv care vrea s spun mai mult, pot fi utilizate n caracterizarea unor personaje care au i o idee insuficient de bine e(primat n cuvinte. ceste gros0planuri au capacitatea de a convinge telespectatorul iar mecanismul aproape subliminal prin care ele conving telespectatorul este uimitor. .e regul este recomandat s fie folosite pe MliniteN !fragmentul de realitate utilizat n emisiunile T9, singura descoperire a T9". Cuv-ntul aparine presei scrise, sunetul cinematografiei, linitea, televiziunii. Pri+:p)a#u) e ncadrarea care prezint subiectul de la torace n sus, fr s i se vad m-inile. Golosirea acestui cadru are drept scop sublinierea afirmaiilor acestei persoane prin transmiterea ideii c persoana aflat n prim0plan transmite un mesaj foarte important. I declaraie luat pe strad are un mai mare impact dac e filmat n prim0 plan dec-t ceilali. . senzaia de apropiere, ca i c-nd ar fi un interlocutor. Eunt folosite la momentul solo al interpretului, iar orc%estra n plan general. +n emisiuni de divertisment n momente de dialog sau monolog se folosete pentru dinamica succesiunii ncadraturilor, n
44F

emisiuni gen realit7, tal?0s%o>, pentru crearea senzaiei de confruntare, miz, conflict, dinamism, atracie. &a filmri ambiana are mai puin importan, decorul e important at-t c-t se vede n fundal. *ste folosit atunci c-nd informaiile sunt interesante sau foarte importante. Ee recomand utilizarea planurilor medii atunci c-nd sunt difuzate crime, catastrofe, dezastre. Iamenii tind s asocieze c%ipul pe care l vd cu informaiile transmise. .e regul c%ipul unui personaj cu c-t e mai utilizat cu at-t pare mai credibil. ducerea n faa telespectatorului i micrile tipice ale capului, dau senzaia c pot transmite anumite g-nduri !acceptareaBrespingerea unei idei poate fi fcut prin filmarea doar a capului5 e(presii de nencredere, surprindere sau amuzament sunt filmate ridicarea spr-ncenelor, micarea buzelor". P)a#u) +e!iu cuprinde toat partea de deasupra taliei, inclusiv m-inile i palmele. 9arianta de plan american se afl deasupra genunc%ilor. )n rol important l au %ainele, decorul, culorile, amploarea gesturilor utilizate. +n cazul n care personajele sunt aezate pe scaun, corpul se vede de la nceputul genunc%iului. * foarte important cum sunt aezai genunc%ii !e(/ dac sunt lipii str-ni sugereaz c persoana caut s se apere, caut un punct de sprijin, e nesigur5 dac genunc%ii sunt deprtai persoana e rela(at, sigur pe sine, uor neglijent". cest plan are rolul de a transmite o stare de linite, calm, de diminuare a contradiciilor. +n general tal?0s%o>0urile care doresc s transmit o senzaie de emisiune detaat, folosesc metoda aezrii invitailor pe fotolii sau canapele. ceast aezare permite efectuarea de ncadraturi medii sau planuri americane. +n alte emisiuni de acelai gen se aeaz invitaii pe scaun, la mas sau n jurul mesei pentru a putea fi folosite prim0planurile i pentru ca telespectatorul sp nu fie furat i de alte elemente care pot aprea n cadru. )n mesaj important se transmite la prim0plan !PP", o informaie dintr0o tire poate fi spus pe un plan mediu
44D

n condiiile n care e ajuttoare la informaiile primordiale. Prim0planul creaz telespectatorului sentimentul c ceea ce vede el e foarte important. Planul mediu creaz senzaia c spusele celui din plan mediu se diminueaz. P)a#u) *e#era) ne permite s vedem tot decorul n care se desfoar aciunea, peisajul sau ambiana filmrii. *l e folosit ca un cadru de legtur, av-nd scopul de a detensiona pentru o clip atmosfera. * utilizat n tirea din teren pentru plasarea geografic a evenimentului, dar n prezent tirile de T9 utilizeaz tot mai des prim0planul i gros0 planul. *l d senzaia de lentoare, de trecere de timp, e(prim o detaare, dar i o stare de pasivitate. .e multe ori folosirea acestor planuri generale sunt utilizate i pentru a surprinde fragmentul de spectacol la care publicul particip alturi de invitaii din spectacol. &a un tal?0s%o>, planul general i d posibilitatea s realizezi i mprirea importanei invitailor. Jnvitatul important va sta n st-nga moderatorului, ceea ce nseamn n dreapta ecranului. Cel mai puin important e aezat n dreapta moderatorului. Golosirea unor scaune diferite sunt utilizate cu succes i cu e(presivitate ca fiind componente i purttoare de informaii n documentare. Pentru un jurnalist T9 utilizarea ncadraturilor cu valorile de e(presie ale acestora permit realizarea tuturor genurilor publicistice cu elemente specifice de transmitere a informaiei sau de spectaculos.

442

Planurile de trecere sunt panoramarea i transfocarea. Panoramarea presupune micarea camerei de la st-nga la dreapta sau invers ce confer emisiunii posibilitatea de a descrie din punct de vedere al imaginii locul filmrii i este de obicei utilizat ca suport pentru comentariile descriptive. &ungimea acestor planuri oferind posibilitatea de a introduce telespectatorul n poveste, n nceperea aciunii sau atunci c-nd se dorete o temporizare, o linitire a discursului publicistic ntre < momente de aciune dinamic. Transfocatorul este n fapt un accesoriu al aparatului de filmat care are capacitatea de a apropia sau ndeprta subiectul fa de privitor. Eubstantivul a creat vorba i aceast micare folosit n viteze diferite !lin, sacadat, rapid" poate avea valori estetice diferite. ceste tipuri de planuri n emisiunile de divertisment, folosite pe decoruri ample, cu micri de personaje diverse, n secvene de balet, dans, creaz dinamism, spectacol numai n condiiile n care prin tietura de montaj n timpul nregistrrii sau ulterior la editarea video micrile de camer, ncadraturile, planurile corespund ca durat i semnificaie ritmului, se ncadreaz n cursivitatea muzical a secvenei. Cel mai mare spectacol bine g-ndit, repetat, ansamblat n decor, risc s ajung un fiasco dac succesiunea de planuri nu comunic n sincron cu mesajul artistic. *(ist posibilitatea de a utiliza camere de filmare n micare i care creaz n funcie de ung%iul pe care l face camera fa de subiect e(presii artistice pe msura solicitrii scenariului. )ng%iul paralel normal este cel n care camera se afl la nivelul oc%ilor. ung%iul de filmare se numete plonjeu.
4<3

tunci c-nd camera e aezat stfel de imagini nu sunt

deasupra subiectului iar obiectivul camerei e ndreptat ctre subiect,

recomandate pentru a fi utilizate dec-t la anumii subieci pentru c au capacitatea de a mri, de a ngroa dimensiunea personajului. *(ist un ung%i n care camera e poziionat cu obiectivul de jos n sus spre subiect i se numete racursi sau contraplonjeu. c-nd subiectul respectiv comunic un mesaj dominator. Timpul, durata acestor ung%iuri de filmare e n medie de ; secunde. *misiunea de divertisment modern e realizat din planuri montate n sistem aproapte mtvist, de videoclip. Nu toate tipurile de emisiuni se preteaz la astfel de montaje. cest ung%i de filmare ofer mreie, lungete subiectul i este de regul utilizat atunci

*misiunea de divertisment *misiunea de divertisment e un program comple( de tv ce presupune moblizare de resurse te%nice, artistice, umane deosebite, unde alturi de rigoarea e(ecuiei te%nice a decorurilor, a montrii lor n platoul de filmare, poziionarea camerelor de filmat i ncadraturile se construiesc pe un scenariu i un desfurtor laborios, minuios fcute pe secunde i minute, dar care n final aduc recompensa meritat. .up emisiunile informative, emisiunile de divertisment sunt printre primele preferine. Pentru canalul tv care le produce, emisiunea de divertisment poate fi plasat n gril cu multe reluri, ceea ce n final duce la amortizarea ei. *misiunea de divertisment are capacitatea de a intra pe sc%imburile internaionale mult mai uor i rapid dec-t un reportaj, tal?0s%o> sau anc%et. *le sunt producii care aparin de obicei posturilor comerciale i n spaiul audiovizual rom-nesc formatul acestora e ac%iziionat din strintate.

4<4

Gormatul reprezint elementele cadru pe care se construiete o emisiune, elemente ce au repetabilitate n toate celelalte ediii, particularizeaz emisiunea i o fac s fie identificabil. cestea sunt un fel de matri i dau pecetea, specificul, particularitatea emisunii/ zona social din care se iau subiectele, v-rsta personajelor, tipul de dialog, tipurile de filmri, publicul folosit, intenta e(primat, genericul, sonorizrile, dominanta de culoare sau tipul de prezentare. Vo"ea +n construcia genurilor publicistice de tv alturi de te(t cu ncrctura lui stilistic, imagine cu ncrctura ei estetic, vocea omeneasc are capacitatea s transmit un mesaj la fel de puternic prin poziionarea ei sau dac ea nu ebine articulat s duc la respingerea mesajului. 9ocea are posiblitatea s urce i s coboare tonul n vorbire, iar unele tonuri se amplific n funcie de e(pansiunea sunetului n cavitate i nlimea lui. +n voce se disting trei registre/ 0 registrul de piept !grav" 0 registrul mediu !mijlociu" 0 registrul de cap !nalt" ,egistrul de piept este cel mai ntrebuinat la microfon. +n acest registru vocea sun cald i puternic. I voce n registru de piept e(prim sentimente profunde, sincere, dramatice, ea oblig la ascultare, la atenie. &a vibraiile vocii pe piept particip ntreaga cutie toracic. cest lucru se poate constata in-nd m-na n dreptul sternului atunci c-nd se emit sunete grave ale vocii pe piept. ,egistrul mediu este cel mai des folosit n publicistica de radio i tv pentru c este la ndem-n. *ste cel de trecere dinspre registrul grav i
4<<

nalt. Poziia capului favorizeaz tot timpul la microfon poziia de ung%i drept fa de microfonul folosit, mai ales daca este de tip unidirecional. Capul ridicat cu brbia n sus e poziia care favorizeaz vocea nalt. ceast voce e utilizat atunci c-nd se fac citate din anumite personaje, din anumite fraze care denumesc anumite personaje. Poziia capului plecat, cu brbia n piept, uor, duce la obinerea unei voc cu rezonan care creaz telespectatorului o perceie de o anumit sobrietate i solemnitate. Ca s c-tige timbru i amploare vocea trebuie s se propage, s se dezvolte i s se desv-reasc n cavitile de rezonan. Toate poziionrile sunt determinate de ntrebuinarea aerului e(pirat pentru a se produce vocea, pentru c nu se vorbete atunci c-nd se inspir. Calitile vocii sunt date de acest produs care se obine n vibraia coardelor vocale i a aerului e(pirat. 9ocea are aceleai caliti ca orice sunet/ nlime, intensitate, timbru, la care se adaug caliti specifice vocii/ ntinderea, estura i rezistena. +nlimea e una dintre nsuirile principale ale sunetului i e rezultatul numarului frecvenei ale vibraiilor unui corp sonor. Cu c-t se produc mai multe vibraii ntr0o durat de timp cu at-t sunetul este. +nlimea sunetului vocii umane depinde de numrul de contracii efectuate de coardele vocale. Numrul acestor vibraii produse de coardele vocale depinde n primul r-nd de influ(urile care sunt transmise prin comanda nervoas de encefal. Jntensitatea e tria unui sunet i e determinat de amplitudinea vibraiilor. mplitudinea nu influeneaz nlimea sunetului. Jntensitatea e i gradul de for a vocii umane fr ca aceasta s se surmeneze. +n momentul n care intensitatea ajunge la limita de surmenaj, apare vocea cu caracter de ipt, piigial, obositoare, care transmite o stare de respingere. .ac vocea e bine pozat nseamn c se realizeaz un
4<;

consum de aer raional i cu at-t intensitatea depinde i de distan. +n publicistica de T9 distana ntre locul unde se produce un sunet i locul unde e perceput nu e un impediment te%nic. Captarea sunetului de voce se poate face cu aparatur super performant. +n publicistica de tv se folosete vocea medie, iar emisiunile de divertisment fiind utilizate mai multe tipuri de voce/ oapta timbrat !uor, pianissimo", semivoce !piano", vocea forte i vocea puternic !fortissimo". Timbrul e culoarea, caracterul unui sunet, e particularitatea vocii. * amprenta vocal pentru c timbrul e determinat de/ natura coardelor vocale i cutia toracic5 capacitatea laringelui de a amplifica i elementele armonice, personale care n final dau vocii umane culoare, relief i personalitate. +ntinderea unei voci e totalitatea sunetelor care pot fi emise fr efort. Nu se recomand niciodat forarea vocii fr o minim nclzire sau nceperea lecturii unui te(t la microfon fr un e(erciiu vocal i de mobilitate a ma(ilarului. _estura e partea care tine de claviatur, care i d posibilitatea de a o utiliza ca un instrument. *a ofer posibilitatea jurnalistului de tv n genuri ca reportajul, documentarul s utilizeze aceste esturi ale vocii pe diferite te(te n care nuanele e(primate s creeze n mintea telespectatorului fragmentul de realitate. ,ezistena e facultatea pe care o are vocea de a lucra mult, fr s oboseasc i ine at-t de igiena vocii c-t i de tipul de via general pe care l duce ziaristul. *(ist posibilitatea ca prin e(erciii vocea s fie format, prin e(erciii c%iar defectele s fie corectate, prin frazare ziaristul s pun n eviden anumite cuvinte dintr0 o propoziie pentru a transmite mesajul mai intens. +n lectura te(tului pentru tv virgula marc%eaz grafic pauze scurte, dar i ridicri de ton i impune un anumit ritm al vorbirii i o anumit intonaie. Publicistica

4<=

modern a impus n jurnalismul de T9 n prezent o emisie vocal fr pauze, fr o frazare n care s se disting clar elemente de sinta(.

4<A

Do"u+e#taru) *ste genul publicistic n tv n care nelesul intelectual se combin cu cel emoional. Ca gen cinematograf a avut perioade de ascensiune n 42<3, coala cinematografic s0a fcut cunoscut. Primul documentar se consider a fi un film despre esc%imoi i aparine unui documentarist canadian. &a nceput documentarul se ocupa de aspecte e(otice, pescreti, ele incluz-nd o naraiune, o non0ficiune prin care o realitate era adus n atenia opiniei publice. Ca gen artistic documentarul n perioada rzboiului e folosit n interesul propagandei de rzboi. .up cel de0al doilea rzboi mondial documentarul intrase ntr0un stadiu de declin. pariia tv n anii A3 n E) i generalizat n AH, AF n *uropa, a nceput relansarea documentarului. 8uli ani n ,om-nia naintea filmelor artistice se difuzau jurnalele de actualiti i c-te un documentar. Prin anii H3 s0au scos jurnalele de actualiti. E0au incetenit difuzrile de documentare produse de coala rom-neasc !Etudioul Ea%ia". +n acest moment n ,om-nia vorbeti de televiziune. .up anii H3 se poate vorbi de relansarea documentarului ca gen publicistic n tv. +n raportul pe care l are tv n raport cu documentarul are ; etape/ 0 anii de nceput de documentaristic n tv c-nd modul de realizare a documentarului era aidoma unei lecii de coal5 parc telespectatorul era un elev care i lua notie. cesta e documentarul clasic realizat prin te%nic de montaj, prin compilaia diferitelor surse de informaie, prin fotografii, prin documente din diferite izvoare i printr0o naraiune scolastic cu nceput, cuprins i sf-rit.
4<H

0 +n a doua etap se remarc atitudinea productorilor i realizatorilor de a transforma orice produs ntr0unul de consum de mas. Producia de documentar ncepe s aib ca prezentatori actori, oameni celebri n diferite domenii !e(. Qarl #agar" 0 nii 23 6 n aceast etap de dezvoltare a tv pe care o numesc tv de comunicare, pentru productorii de documentare personajele care compun un film ncep s se diversifice alturi de fotografie, document, naraiune, celebritate, intr ca personaj n interiorul documentarului ec%ipa de filmare, camera i n felul acesta apare documentarul cu < aparate de filmat !unul l filmeaz pe cellalt". ceast diversificare a personajelor din interiorul construciei documentarului creaz sentimentul c telespectatorul e un individ n dificultate de nelegere, e(plicaiile sunt clare, folosindu0se reconstituirea istoriei cu figuraie. .up anii 23 ca rspuns la cerina publicului apar canalele specializate pe tipuri de documentare. #lobali7area informaiei, a comunicaiei, abundena informaional a produs un bombardament agresiv asupra telespectatorului care ntr0un instinct de conservare i0a cutat MniaN, canalul de tv care i corespunde aspiraiilor, intereselor sau care i satisface cerinele imediate. +n felul acesta s0au creat canale specializate pe producia de documentar. .ocumentarul de tv e un gen publicistic costisitor. +n ,om-nia nc nu a aprut un canal specializat pe producia de documentar ns majoritatea canalelor specializate pe documentar de tiin, istorie etc. I ec%ip pentru realizarea unui documentar e alctuit din cel puin A persoane/ < obligatoriu pe teren, un realizator i un cameraman, ; n
4<F

producia intern, realizatorul de producie, editorul i consultantul tiinific. .ac la nceput documentarul avea aspect de Msine verit`N, acum are aspect de MdocudramaN. Celelalte ec%ipe pot fi c%iar zeci de persoane angajate temporar, figurani, consultani pe diferite domenii i specialiti. Pentru un singur documentar se pot utiliza zeci sau c%iar 433 de piste de sunet. *(/ un sunet care e vocea naratorului, n timp ce v-ntul bate, zgomotul pailor, mediu ambiant. Ga de tire documentarul are analiz. Ga de reportaj documentarul are naraiune, are poveste, care permite nelegerea subiectului5 reportajul oblig la o raportare imediat cu evenimentul, iar reporterul e tot timpul presat de timp. Ga de dezbatere documentarul nu e n contradicie, el le are incluse prin definiie. Jnterviurile prin te%nica de montaj pot fi puse ntr0un dialog direct, c-teodat conflictual, cu replic obinut tot prin tietura de montaj. ceast metod creaz dinamism i conduce la un interes cresc-nd a publicului. Pentru realizarea unui documentar se pornete de la script. Ecriptul e enunul ideii la care se adaug i inteniile autorului. Ecenariul cuprinde i decupajul regizoral. Ca te%nic jurnalistic orice gen publicistic n tv are aceeai cursivitate n desfurare/ 0 predocumentarea presupune identificarea domeniului, a problematicii i justificarea interesului. +n urma acestei etape fiecare productor se g-ndete dac merit sau nu 0 documentarea include/ sursele tiinifice !bibliografie, biografie 6 surs direct, uman, personaje care pot depune mrturie despre domeniul care ne intereseaz, presupune cutri, se realizeaz de documentarist", planificarea traseului pentru filmare, planificarea interviurilor, planificarea timpului pentru secvenele
4<D

curpinse

decupaj,

necesare

localizrii

documentarului, planificarea timpului pentru lucrurile neprevzute, toate se planific pe un buget !resurse financiare, ncadrarea te%nice, n ele. umane". .e Planificarea regul pentru filmare trebuie s aib n vedere aceste resurse i subiectului documentarului de tv se desfoar n locuri unde se ajunge greu. Irice lucru care nu a fost luat n calcul risc s nu mai poat fi filmat. 0 Gilmarea propriu0zis se ncadreaz n programul convenit sau se remediaz la faa locului orice necesitate zilnic, altfel n cabina de montaj s fie prea t-rziu. 0 8ontajul propriu0zis ncepe prin vizionarea materialului filmat, apoi se mparte materialul filmat pe casete de lucru !e(/ una interviul, alta ilustraia"

De i#itii)e pri#"ipa)i)or i#!i"atori !e au!ie#ta 0 Rati#*(RT4G% reprezinta numarul mediu de

telespectatori pe minut ai unei emisiuni !sau interval orar" difuzara de o statie T9. ,atingul poate fi e(primat in cifre absolute !mii telespectatori" sau ca procent din targetul analizat. 0 MarHet S7are(Cota !e piata = SIRG% reprezinta raportul procentual dintre numarul mediu de telespectatori !,T#L" ai unei emisiuni!sau interval orar" a unei statii T9 si numarul mediu de
4<2

telespectatori de pe TI T* statiile T9, calculat pentru acelasi interval orar !sau emisiune". 0 Rea"7(RCIG% reprezinta numarul de telespectatori .JG*,JTJ care au vizionat cel putin un minut dintr0o emisiune T9 sau interval orar analizat. &a fel ca si in cazul indicatorului ,ating, ,C:L poate fi e(primat prin cifre absolute!mii telespectatori" sau ca procent din targetul analizat. 0 A i#itate (T*A i#% este raportul dintre RT4G al targetului analizat si RT4G unui target de referinta ( 433 !targetul de referinta trebuie sa includa targetul analizat pentru ca valoarea indicatorului sa aiba sens." finitatea este un inde(, iar daca valoarea rezultata este peste 433 inseamna ca penetrarea !interesul" audientei in targetul analizat este mai mare decat targetul de referinta. 0 Ti+e 5ra#!;s I#!e<(T5I#!e<% reprezinta raportul dintre s%are0ul emisiunii si s%are0ul mediu al statiei pe toata ziua, semnificand contributia pe care a avut0o emisiunea in atragerea telespectatorilor catre respectivul canal pe durata difuzarii ei. .aca valoarea acestui indicator este de peste 433 inseamna ca emisiunea a reusit sa atraga un numar de telespectatori mai mare decat a reusit canalul in medie pe intreaga zi. 0 Stru"tura !e pu1)i"(T*SatG% reprezinta repartitia audientei pe categorii socio0 demografice!genuri,studii,grupe de vartsa, etc".

4;3

Ra$1oiu) au!ie#te)or Piarele se fac frate cu Jnternetul pentru bani Teatrul radiofonic traieste^ 'anii T9, !si ai nostri" se duc pe muzica Povesti despre tine insuti ntena ; vs. ,ealitatea T9 ,adiourile reincep scoala MTras% T9], pe romaneste ,adio pentru devoratorii de publicitate Televiziune la ;Aa C ,oc?ul da tare ,adiourile online au lipici 'irfa de pe sticla ,adiourile nu birfesc 9ara la televizor 8aestrul de vorbe ,omanii au slabiciune pentru brazilieni Eprit de vara Circotasii l0au batut pe 8ugur 8i%aescu Jnsomniacii ramin pe frecventa Topul face muzica Gotbalul nu covirseste s%o>0ul si telenovela Eurprize in clasamentul audientelor Nonvedetele de televiziune Publicitatea sare in aer Televiziunile au frati de %irtie Epectacolul vorbelor Jdentitate cu vedete Publicul prins la nisa Campionii urec%elilor ctele la control^ Eeriale cu repetitie Ce vinde cel mai bine stirileV Jnsurati cu radioul, in pat cu televiziunea ,ating fara concurenta Euprematia radiourilor se oglindeste in teritoriu Greza si rujul au procent din rating 8uzica sau vorbe la volanV Cit costa o televiziune Ce post de radio ati ascultat ieriV .ilema succesului in televiziune/ copiez sau inventezV ,GJ ,omania fara .elta Cei sase care au sc%imbat fata presei din ,omania 'ataie pe orase cu arme diferite/ Gormula Pro vs 4 ,adiourile stau in umbra televiziunii &oo?0ul prezentatorilor de Etiri este considerat un ingredient important pentru imaginea unui post de televiziune. devenit brand, intretinut cu strasnicie de televiziuni. sezarea prezentatorilor de stiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasca, judecind dupa rolul important pe care l0au avut acestia dupa Mliberalizarea] presei. *i au devenit cei mai importanti Mcomunicatori] in fata publicului, dupa renuntarea la modelul cu crainice. Ei astfel, in conditiile in care, la mai bine de 4H ani de la ,evolutie, D3L dintre romani recunosc ca se informeaza de la televizor,
4;4

jurnalele au fost de la inceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini0emblema ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizita a televiziunilor sint stiristii lor, prin urmare nu este intimplator faptul ca imaginea acestor prezentatori este atent construita si strunita. 5ra#!u) Es"a spectul prafuit si obosit al fetelor care, inainte de 1D2, laudau in stinga si0n dreapta, a devenit istorie odata cu vestitele propozitii/ M'una seara, ,omania. 'una seara, 'ucuresti. Eint ndreea *sca. Pro T9 te saluta]. Numele prezentatoarei, mentionat de la bun inceput in fata titulaturii postului, a insemnat nasterea unui brand. Jn urmatorii ani s0a vorbit despre Mzimbetul *sca], Mintonatia *sca] si, cel mai mult, despre Mfrizura *sca] !pe care femeile ajunsesera sa o ceara constant la coafor". &a zece ani de la lansarea Pro T9, *sca inca mai declara ca optiunea legata de modul in care ii arata parul este 433L a sa/ M*u asa am venit tunsa, nu mi0a impus nimeni nimic. veam parul mai lung, dar ma intorsesem din E) si un coafor american m0a convins sa0mi scurtez parul pentru ca, spunea el, bda mai bine in televiziunec]. Mo!e)u) "o#tro-ersat Cu toate acestea, in primii cinci ani de e(istenta ai televiziunii din Pac%e Protopopescu, toate prezentatoarele de stiri ale postului ajunsesera sa fie tunse pe acelasi model. Pvonuri ca Eirbu instituise obligatia Mfrizurii *sca] au aparut foarte repede, dar au fost tot timpul infirmate oficial. MCind am vazut ca am avut succes cu acea imagine, am decis ca nu are rost s0o sc%imb. .ar nici vorba de clauze din contract, nici de vreo presiune a cuiva ca si alte prezentatoare sa fie tunse ca *sca], a declarat in luna decembrie cea mai cunoscuta prezentatoare de stiri a televiziunii moderne. Jn ciuda tuturor declaratiilor ferme, birfele au continuat sa circule si e(ista o tot mai mare siguranta ca longevitatea tunsorii ndreei *sca se datoreaza unei prevederi contractuale. celeasi voci mai spun ca purtatoarea renumitei tunsori este din ce in ce mai nemultumita de linia pe care a adoptat0o si ca acum o considera depasita, Mbatrinicioasa]. Jn ultimii ani, infatisarea *scai s0a sc%imbat, totusi. Jn lipsa vreunei alternative legate de tunsoare, vedeta a reusit sa0si sc%imbe culoarea. .e la castaniul inc%is pe care l0a purtat in primii ani, la un saten suvitat, nuanta care desc%ide si intinereste c%ipul.
4;<

6ru+osi si +u)ti ndreea *sca este prima dintr0un sir lung de prezentatori deveniti vedete pentru simplul fapt ca se afla la pupitrul unui studio de stiri. Trendul in crearea imaginii impus o data cu ea a fost urmat si de restul televiziunilor. *cranele au fost invadate de o armata de fete si baieti, cu virste depasind rar <A de ani, alesi in primul rind pentru ca Mdau bine pe ecran]. 8etoda televiziunilor occidentale, unde prezentatorii sint alesi dupa ce dobindesc o e(perienta de cel putin <3 de ani in munca efectiva de presa, nu a fost luata in seama. Jar efectul pe termen mediu a fost catalogarea stiristilor drept Mcititori de prompter]. .ictie perfecta, cultura generala peste medie si o prezenta cit se poate de agreabila 6 au fost criteriile care au determinat, ani la rind, aparitia prezentatorilor de stiri. Jar pina la formarea unei generatii de jurnalisti noi, cu e(perienta si cu insusirile necesare unui prezentator, solutia a fost munca asidua la crearea imaginii vedetelor momentului. Presiu#ea "o#"ure#tei bia aparitia televiziunilor de stiri a reusit sa anime Mpiata]. ,eporterii, redactorii si editorii de pina atunci au ajuns Mpe sticla]. Nevoia de a dinamiza buletinele de stiri a impus formatul cu invitati in studio, iar intervievarea acestora nu putea fi realizata decit de oameni care nu au nevoie sa li se sopteasca intrebarile in casca. Pro T9 a ales sa inmulteasca numarul de corespondente de la fata locului si sa aduca in 'ucuresti o parte din corespondentele blonde ale postului, a caror priza la public fusese deja demonstrata. ntena 4 a importat stiristi de la Pro si a renuntat la mustata lui Cosarca !Mdestinata] unui public mai in virsta", pentru bretonul lui 8indruta !coafat astfel pentru a se marca faptul ca stiristul e acum intr0o alta barca si pentru a atrage publicul tinar". Jar in cazul ntenei ;, pentru ca imaginea Mde pe sticla] trebuia sa se potriveasca perfect cu cea data de ritmul activitatii intr0un asemenea post, s0a ales sa promoveze un loo? tinar si activ, astfel ca ec%ipa sa feminina este compusa e(clusiv din fete tunse scurt. Su""ese si i#su""ese Eingurul post de televiziune care nu intentioneaza sa renunte la modelul prezentatorului0vedeta este Pro T9. Producatorul general al stirilor, Eorin
4;;

.iaconescu, este de parere ca un prezentator0jurnalist ar reprezenta o situatie ideala. Conform datelor de audienta ale TNE0 #', facute publice de Pro T9 si ntena 4, televiziunea condusa de drian Eirbu nici nu are de ce sa0si sc%imbe stilul, cel putin deocamdata. Jn cursul anului <33A, stirile prezentate de ndreea *sca au avut cel mai mare rating mediu, cu 2,A puncte in mediul urban. .inamizarea MIbservatorului] prezentat de trei ani de cuplul &ucian 8indruta si lessandra Etoicescu este si el in crestere, urcind pe locul doi in topul audientelor, cu D,; puncte. )rmatoarele trei locuri in acelasi clasament sint ocupate tot de jurnale ale celor mai mari televiziuni comerciale/ Etirile Pro T9 de la ora 4F.33, Ibservatorul de >ee?end si Etirile Pro T9 de la ora <;.33. Celelalte doua mari televiziuni, T9, 4 si Prima T9, nu au investit la fel de mult in imaginea vedetelor care prezinta jurnale de stiri. Cu toate ca cea mai cunoscuta vedeta de la Prima T9 este Cristina Topescu, ea prezinta jurnalul de seara, de la ora <;.33. udienta ei depaseste rar <,A puncte, dar, parado(al, este in general egala sau c%iar mai mare decit cea a principalului buletin de stiri, de la ora 4D.33. Te#!i#te 'JJE Noutatea anului in materie de imagine a unui post de televiziune vine dinspre televiziunea publica. .esi .ana ,azboiu este una dintre vedetele cel mai des asociate cu T9, 4, aceasta a fost inlocuita la @urnal cu Cosmin Prelipceanu. .eparte de imaginea statica a prezentatorului0 model, Prelipceanu are sansa de a fi primul barbat care devine cu adevarat imaginea unei televiziuni mari. Jncercarile anterioare nu avut niciodata ca scop inlocuirea femeilor de pe ecran. Gie au fost solutii temporare pentru perioada in care vedetele principale erau in concediu de maternitate, cum e cazul inlocuirii cu Cristi Tabara a ndreei *sca si folosirea lui 8i%ai Constantin in locul .anei ,azboiu, fie au fost doar completari ale ec%ipei feminine, cum este cazul lui drian 'ucur la Prima T9.

Rateuri !e i+a*i#e

Jncercarile de a gasi pentru prezentatori o imagine cit mai atragatoare s0 au soldat uneori cu esecuri lamentabile, care au provocat c%iar disperarea celor Mciopirtiti].
4;=

Ei toate privesc femeile, avind in vedere ca loo?0ul unui stirist0barbat e sc%imbat Mmanual] prin modelarea bretonului si Mnatural] prin pierderea parului. Tunderea dinei #orita dupa modelul *sca, pe vremea cind prezenta jurnalul de seara al Pro T9 cu &ucian 8indruta, cea a 8agdei 9asiliu !foto" acum doi ani si sc%imbarea de anul acesta a frizurii lessandrei Etoicescu sint printre cele mai cunoscute e(emple. Stiristii au #otorietate +ai +are !e"it -e!ete)e !i# e#tertai#+e#t Prezentatorii jurnalelor sint printre cele mai vizibile vedete ale televiziunilor din ,omania. 8ajoritatea au devenit in timp cele mai cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezinta. Eondajul realizat pentru ntena 4 in luna februarie a aratat ca, printre primele zece persoane care vin in mintea romanilor cind se gindesc la o televiziune, cel putin doua sint de la stiri. E+isiu#i)e9 +ai puti# "u#os"ute !e"it pre$e#tatorii @urnalele de Etiri, ca emisiuni de sine statatoare, desi se afla printre primele trei ca vizibilitate, au, in cazul marilor televiziuni, o recunoastere mai mica decit a vedetelor care le prezinta. Stiriste pro ita1i)e Jn anul <33=, cinci prezentatoare de televiziune au adus posturilor la care lucreaza 433 de milioane de euro venituri din publicitate, conform rate0 card0ului.

PRODUCAIA DE TELEVIZIUNE *tapele fundamentale care trebuie parcurse n managementul produciei de televiziune sunt/ 0 Pre:pro!u"(ia 6 planificarea !ideea, propunerea, bugetul, prezentarea propunerii" i coordonarea !recrutarea personalului, organizarea efectiv a activitii, identificarea factorilor complementari" 0 Pro!u"(ia e e"ti-0 6 organizarea de edine, comunicarea, repetiia, nregistrarea etc.
4;A

0 Post:pro!u"(ia 6 editarea, feedbac?0ul, evaluarea produsului, ar%ivarea. A. PRE:PRODUCAIA P)a#i i"area este o etap foarte important de ale crei detalii depinde desfurarea efectiv a activitii. +n general, este de preferat ca planificarea s se fac pe bugete c-t mai mici i, dac se poate, cu o zi nainte. spectele care trebuie avute n vedere ca fiind decisive sunt/ ideea$ modul de producie i propunerea de #uget. Surse)e i!ei)or/ dac este posibil, ideea trebuie s fie genial, spontan, simpl i c-t mai puin costisitoare. )n mijloc de a produce idei este metoda #rainstorming, n care mai muli participani !un numr relativ mic" spun tot ce le trece prin minte5 regula jocului presupune ca toate aceste g-nduri, oric-t de banale, stupide sau copilreti ar prea, s nu fie criticate i s fie notate. .up aceea, trebuie fcut o selecie atent, n conformitate cu obiectivele nt-lnirii i dezvoltarea. )n alt mod de a genera idei este aa0numita te%nic clustering, care este tot un fel de brainstorming, n care fiecare participant la nt-lnire pune pe %-rtie un cuv-nt0c%eie !MdetergentN, MconflictN etc", l ncercuiete i apoi adaug pe aceeai list orice cuv-nt ce i se poate asocia. Toate cuvintele trebuie scrise pe aceeai foaie de %-rtie. .up naterea ideii,trebuie create detaliile legate de ideea major, lucru care se face n ec%ip. Giecare membru al ec%ipei poate alctui liste tematice, care s conin un singur aspect al problemei. MODELE DE PRODUCAIE )n model de producie este un mod de a descrie flu(ul activitilor care trebuie prestate pentru ca o idee s ajung o producie de c-teva zeci de minute sau de c-teva ore. *(ist dou moduri e(trem de utilizate de organizare, care au la baz acelai principiu al determinrii/ 4. Mo!e)u) "au$0:e e"t presupune urmtoarea configuraie/
4;H

0 un e(pert genereaz o idee, care este transmis unei ec%ipe, care ncearc s o aplice prin crearea unui program coerent, de impact !"au$a"5 0 programul este apoi distribuit ctre audien, iar reacia acesteia reprezint efectul. Geedbac?0ul merge ctre e(pertul de coninut i nu ctre ec%ipa de producie. *(pertul este, n general, responsabil de integritatea ideii originale, iar productorul rspunde de mijloacele de producie prin care ideea prinde via. <. Mo!e)u) e e"t:"au$0 are la baz o idee major, care nu trece prin procesul de producie, ci se transmite direct audienei !emisiuni de tip realit@1shoA", iar efectul asupra ideii se datoreaz c%iar audienei !efect denumit process message". Productorul trebuie s tie e(act ceea ce trebuie s obin de la audien nainte de a ti la ce te%nici trebuie s apeleze pentru a obine un asemenea efect. !M.in dragosteN, MJart0mN, MEurprize, surprizeN". TIPURI DE PRODUCAII Produciile se grupeaz dup c-teva categorii majore/ a% Dup0 )o"& 0 producii de teren 0 producii de studio 1% Dup0 +o!u) !e !istri1uire& 0 producii n direct 0 producii nregistrate 0 producii care simuleaz transmisia n direct !live0on0 videotape", realizate n condiii de transmisie n direct, dar difuzate ulterior "% Dup0 +eto!a !e pro!u"(ie (e"7ipa+e#te #e"esare%& 0 producii cu o camer 0 producii cu mai multe camere
4;F

!% Dup0 "o#(i#ut& 0 producii de informare!tiri, dezbateri, documentare etc" 0 producii de divertisment !shoA1uri, emisiuni0magazin, comedii, emisiuni de umor etc" 0 producii intermediare !tal41shoA, emisiuni de diminea etc" n care se dezvolt genuri majore care presupun formate de producie speciale/ interviu, reportaj, dezbatere etc. Criteriul cel mai utilizat pentru definirea unei producii este cel legat de modul n care se realizeaz producia/ Pro!u"(ii)e .# stu!io (+u)ti"a+era pro!u"tio#% au la baz urmtorul principiu/ mai multe camere trebuie s MacopereN un eveniment, o discuie, un personaj etc. din perspective vizuale diferite, cu ajutorul te%nicilor de nregistrare i de comutare simultane cu producia. cesta era modul de producie fundamental al anilor A3. .e atunci i p-n n zilele noastre modul de producie i mijloacele te%nice s0au dezvoltat considerabil, dar au crescut, treptat, i costurile de producie. Pro!u"(ii)e "u o si#*ur0 "a+er0 (si#*)e:"a+era pro!u"tio#% au aprut pentru prima dat la nceputul anilor F3 n cinematografie i s0au dezvoltat rapid i n televiziune datorit avantajelor pe care le presupune o astfel de filmare. +n primul r-nd, permite controlul mare asupra produciei !aranjarea pentru fiecare cadru n parte a luminilor, microfoanelor etc" ceea ce nu fusese posibil p-n atunci n produciile cu camere multiple. Primele e(perimente de filmare cu o singur camer au fost fcute n dramele tv difuzate n prime time1ul programelor televiziunilor americane din anii F3. .ezvoltarea mijloacelor te%nice i te%nologice a permis utilizarea unui nou mod de producie/ *N# !Blectronic 0eA (athering", care a permis reducerea costurilor o dat cu reducerea dimensiunii obiectelor, dar i dezvoltarea unor elemente complementare care au permis, o dat cu
4;D

nregistrarea imaginilor, c%iar editarea i difuzarea informaiilor aproape simultan cu producerea evenimentului. Pro*ra+u) denumete n general Mo singur producie, este un termen ec%ivalent cu cel de emisiune de televiziuneN !:erbert Pettl". Pentru ca aceasta s prind via, trebuie fcut propu#erea !e pro*ra+, care este un document scris ce trebuie s dea suficiente informaii despre 6ormatul !rogramului, definit ca/ a" Mstructura unei producii de televiziune5 acele elemente care se repet n fiecare ediie, d-ndu0i identitate i deosebind0o de alte emisiuni cu tematic similarN !&ucian Jonic"5 b" Mtip de script de televiziune care indic cu e(actitate paii care se fac n programarea unei producii/ n general, conine un script complet, inclusiv cu elemente care descriu desc%iderea i nc%iderea programuluiN !:erbert Pettl". +n general, n propunerea de program sunt e(plicate, pe scurt, dar cuprinztor, elementele procesului de producie i aspectele majore ale formei finale de prezentare a emisiunii. Nu e(ist un format standard de propunere, dar e(ist coordonate obligatorii care trebuie s fie detaliate. Cele mai importante sunt/ 4. Tit)u) 6 trebuie s fie scurt, uor de reinut, c-t mai inspirat <. O1ie"ti-u) pro*ra+u)ui 6 trebuie s fie o e(plicaie a ceea ce constituie scopul programului ;. Pu1)i"u):(i#t0 6 trebuie s defineasc principalul segment de public cruia i se adreseaz emisiunea =. Rea)i$area pro*ra+u)ui 6 trebuie s fie o scurt descriere, narativ, a MfilmuluiN produciei, care ar putea s conin c%iar

4;2

i ilustraii. 8odul de redactare a propunerii de program trebuie s reflecte n general stilul emisiunii A. 6or+atu) !i u$0rii !timpi de difuzare, zi, frecven etc" 6 trebuie s dea indicaii despre intervalul orar n care se desfoar emisiunea H. 5u*etu) 6 p-n la suma total sunt necesare cifrele e(acte pentru toate tipurile de servicii i mijloace de producie folosite n producie. Trebuie s conin suma total care s includ plata prezentatorilor, a ec%ipei de producie, a locaiei, a editrii post0producie, a benzilor, transportului, cazrii etc. 0 pentru produciile in1house !difuzate n interiorul postului de care sunt produse" personalul de producie i studioul nu se pltesc, dar pot aprea costuri speciale de producie. 0 .ac producia se face pentru un client, bugetul trebuie fcut astfel nc-t s cuprind costuri pentru toate fazele de realizare a emisiunii. Prezentarea bugetului se poate face n dou moduri/ a" pentru fiecare faz de producie n parte !pre0producie/ script i vedete5 producie/ personal non0te%nic, studio, ec%ip te%nic5 post0producie/ efecte etc" b" pe tipul a#ove1the1line ! T&", reprezent-nd costurile pentru personalul creativ !scenariti, directori, directori artistici, vedete" i #eloA1the1line !'T&" nsemn-nd costurile pentru ec%ipa de producie efectiv, care lucreaz n studio. Pre$e#tarea propu#erii este important, deoarece poate fi un moment esenial n acceptarea sau respingerea acesteia. +n prezentarea final trebuie s se in cont de personalitatea clientului care finaeaz emisiunea i de formatul emisiunii.

4=3

Coor!o#area pre:pro!u"(iei presupune decizii i activiti care in de concordana dintre idee i formatul n care intr. Perso#a)u) !e pro!u"(ie #o#:te7#i" (a1o-e:t7e:)i#e% include toate persoanele implicate n activiti non0te%nice/ scenariti, directori artistici, vedete, asisteni de producie, productor, editor, coregraf, muzician, dirijor, designer etc. Toi aceti oameni sunt plasai n categoria personalului McreativN. Perso#a)u) !e pro!u"(ie te7#i" (1e)oB:t7e:)i#e% include toate persoanele care opereaz cu ec%ipamentele i supervizeaz activitile te%nice/ director de studio, director te%nic, operator de camer, te%nician video, te%nician audio, director de lumini etc. Ca)e#!aru) a"ti-it0(i)or ar trebui s indice fiecrui membru al ec%ipei ce, c-nd, cum i unde are de fcut activitatea n care este implicat. Toate aceste informaii sunt coninute n aa0numitul sinopsis !fi te%nic a propunerii de program", sc%i care comprim toate datele pe ma(imum dou pagini. 5. PROCESUL DE PRODUCAIE .up ce toate celelalte lucruri au fost puse la punct, se poate trece la realizarea efectiv a emisiunii. *ste nevoie de mai multe faze de producie pentru realizarea Mprodusului finalN 6 emisiunea de televiziune. e!i#(a !e pro!u"(ie se realizeaz ntre productor, asistent productor, scenarist, director artistic, vedet i coordonator te%nic. &a finalul edinei trebuie bifate ca realizate/ deadline0ul pentru script, deadline0ul pentru decor, lista te%nic, lista vedetelor, ec%ipa de producie i ec%ipa de supervizare te%nic. e!i#(a !e s"e#ariu este important, de asemenea, deoarece poate ajuta la definirea conceptului emisiunii5 cu c-t este mai bine neles, cu at-t mai mult va ajuta la gsirea celei mai eficiente strategii de lucru.
4=4

e!i#(a !e sta1i)ire a "a)e#!aru)ui este esenial, deoarece aduce la acelai numitor prile implicate/ deadline0urile. .up stabilirea agendei de lucru, trebuie fcut o copie i e(pediat pe reeaua intern pentru ca toate prile implicate n procesul de producie s tie ce au de fcut. Jnformarea se poate face i prin telefon. Lista te7#i"0 trebuie s conin toate ec%ipamentele din lista de producie5 uneori trebuie s conin i elementele de decor i costume. *ste o fi te%nic a emisiunii deoarece, pe l-ng ec%ipamente, mai sunt consemnate/ data i momentul repetiiei, edinele de filmare, intervalul de difuzare, titlul, numele productoruluiBdirectorului5 toate facilitile te%nice/ camere, microfoane, lumini, decoruri, grafice, costume, mac%iaj, nregistrarea, detalii de post0producie, controlul din studio, locaia filmrii e(terioare etc. Des 0>ur0toru) par(ia) indic anumite elemente !de e(. nceputul i finalul unui dialog" i poate fi aplicat n interviuri, varieti sau orice emisiune care presupune discuii. S7oB or+at:u) conine ordinea segmentelor s%o>0ului !interviu de la 'ucureti, reclam, monolog etc"5 sunt precizate cu apro(imaie zonele n care se petrece aciunea i timpul alocat. )neori se utilizeaz doar sc%ie !factBrundo>n s%eet" n care se listeaz ceea ce trebuie s se vad prin camer i se menioneaz vag ceea ce se va spune. 6i>a !e e+isie cuprinde/ canalul, redacia, redactorul0ef, productorul, titlul, data, coduri te%nice marc-nd nceputul i sf-ritul imaginii i sunetului, tipul de suport te%nic, realizatorul, data etc. Pu1)i"itatea >i pro+o-area se realizeaz pentru a atrage atenia cu ajutorul .epartamentului de Promo i Publicitate. *misiunea trebuie coninut ntr0un spot care s o descrie i s atrag c-t mai multe persoane.

4=<

Tot n faza de producie se poate face o repetiie n care eful este directorul de program, productorul nc%eindu0i misiunea n acest moment. .irectorul de program trebuie s fie familiarizat cu toate instrumentele T9 !camer, sistem de lumini, sisteme audio, ec%ipament de editare", dar i cu nevoile membrilor ec%ipei, pentru a0i putea coordona eficient. +n munca sa, directorul de program este ajutat de o ntreag ec%ip/ 0 regizorul de platou 6 are atribuii legate de filmare i de modul de derulare a produciei, av-nd ca funcie principal de a coordona toate activitile din platou, fc-nd legtura ntre directorul de program i vedet 0 director asociat 6 este o slujb a crei principal atribuie este asistarea directorului n faza de producie 0 asistent de producie 6 are o varietate de atribuii/ duplicarea, distribuirea script0ului, telefoanele, nt-mpinarea vedetelor, ta(i, cafea, notie etc 0 manager de producie$ secretar de producie etc C. POST:PRODUCAIA *ste faza n care se combin elementele rezultate n timpul etapelor anterioare. Cei trei pai care se fac n aceast etap sunt/ editarea, feedbac?0ul, ar%ivarea programului. E!itarea (+o#ta3u)% se face, n general, de ctre directorul de program, ntr0un spaiu determinat. +n post0producie, directorul de program coordoneaz editarea imaginilor, fiind responsabil cu decizia final5 este asistat de editorul de imagine i, eventual, de productor. 6ee!1a"H:u) i evaluarea presupun vizionarea produsului nainte de difuzare, pentru a identifica eventualele greeli.

4=;

Prin ar7i-are se creeaz baza de date, MmartorulN peste timp al unor momente mai mult sau mai puin semnificative. +n general, ar%ivarea presupune at-t stocarea imaginilor, c-t i a informaiei adunate n timpul produciei. +n scopul ar%ivrii, trebuie completate o serie de formulare standard !fie de ar%ivare a emisiunii", care conin informaii relevante despre producia respectiv/ cuvinte0c%eie 6 nume regizor, scenograf, director de imagine, gen de emisiune, personaliti, subiect, locuri i imagini semnificative etc.

4==

4=A

4=H

4=F

4=D

4=2

4A3

4A4

4A<

SPATIUL AUDIOVIZUAL SI ROLUL LUI IN SOCIETATE Blementele de tehnica de ultima generatie care produc efecte asupra modului de a concepe si de a realiza emisiuni in spatiul audiovizual Te%nologiile din mass0media cunosc un ritm de dezvoltare e(trem de rapid in mod deosebit in domeniul jurnalismului audiovizual, ritmul de modernizare este atat de rapid incat se poate spune ca te%nologia mai ales dar si te%nicile de redactare jurnalistica au suferit profunde sc%imbari. Jn ultimii zece ani au aparut / tv prin cablu , tv prin satelit, emisiunile on0line, telete(tul , tv interactiva si es0ron. Tv prin cablu si cea prin satelit au elemente comune , dar si trasaturi care le diferentiaza. Tv prin cablu prezinta o dominanta de concentrare pe un public specializat , de regula public local. Tv prin satelit este cea care are un program ce se regaseste intr0un mare numar de canale puse la dispozitia telespectatorului . *(/ 8T9, tomic. tunci cand se concepe o emisiune aidoma unui produs ce se adreseaza publicului, etapa primordiala este identificarea tintei ! cui ma adresezV". Etudiile sociologice au demonstrat ca te%nologiile moderne au creat un nou cititor de media. cesta este publicul cu acces la te%nologiile moderne care pun baza pe utilizarea calculatorului. )tilizatorii de calculator reprezinta publicul tinta pentru emisiunile specializate in care informatia circula cu viteza si care au posibilitatea sa transmita mesaje prin posta electronica. Pe toate pietele de productie audiovizuala din lume e(ista o tendinta de a se creea corporatii prin concentrare de capital ce presupune disparitia micilor companii. Jndustria mass0media nu face nici ea e(ceptie, face parte din acest mecanism. Jn cadrul industriei mass0media canalele audiovizuale reprezinta e(emplul cel mai elocvent. *(/ conglomeratul 8edia Pro, ntena 4, ,ealitatea Tv. Ca analiza a fenomenului din ,omania in ultimii 4= ani presa scrisa cunoaste o stagnare , atat la nivelul tirajelor , cat si la cel al calitatii informatiei, cu e(ceptia ziarului &ibertatea care este considerat un ziar de bulevard, fara greutate in analiza fenomenului economic si social, dar care are un tiraj de ;A3 mii. Toate celelalte mari cotidiene din ,omania nu depasesc impreuna tirajul cotidianului / Nepsabadzag din )ngaria , =A3 mii e(emplare intr0o populatie de locuitori la jumatate din populatia ,omaniei. Jn sc%imb radiourile si tv din ,omania au crescut constant ca numar si forta de penetrare in randul opiniei publice este data de forta imaginii si a cuvintului.
4A;

8ultiplicarea canalelor audiovizuale este determinat de multiplicarea aparaturii de inregistrare si de transmitere a informatiei audio0vizuale. *(/ accesul publicului la camere video, aparatura de redare, capacitatea relativ usoara de a produce emisiuni cu costuri foarte mici. *(/ radio amplasat intr0o singura camera sau posturi de tv amplasate intr0un apartament / IT9. Tendinta mondiala este de a ac%izitiona productii audiovizuale deoarece permanent se pune problema costurilor pentru aceasta productie. .aca genurile publicistice, stirea , buletinul de stiri, declaratiile, dezbaterile in direct se pot realiza cu costuri foarte mici, programele de divertisment solicita investitii financiare deosebite. *(/ .ansez pentru tine0 Pro Tv0 reprezinta investitie pentru fastuos cu decor deosebit, amplu, scenografie in trepte, or%estra 6 transmite un sentiment de viata in direct la o ora de ma(ima audienta, fiind aproape tot timpul lider de piata. Jn prezent acesta concentrare de capital se manifesta si in concentrarea informatiei. *(/ la nivel mondial sunt = agentii occidentale care furnizeaza 23L din stirile care alcatuiesc paginile informative e(terne , atat din presa scrisa, cat si din radiou0rile si tv din intreaga lume. .in aceasta cauza avem sentimentul straniu ca desi ne aflam cu telecomanda pe canale diferite, imaginile sunt identice. ceste agentii sunt Grance Press, ,euters, )nited Jnternational )PJ. cestia isi au sediul in Iccident si tot o realitate este faptul ca <B; din corespondentii acestor agentii isi au sediul tot in Iccident. Etirile internationale la nivelul televiziunilor mai sunt furnizate si de canale specializate de stiri . *(/ CNN,''C0Eervice T9 corespunde intereselor americane sau britanice oriunde in lume. Jn 4224 in timpul razboiului din Jra? siguranta jurnalistilor care au ramas in 'agdad protejati de ambele armate aflate in conflict au fost cei de la CNN. ,az#oiul mediatic. Jn domeniul inregistrarilor muzicale controlul este la nivel global detinut de A companii / Eon7 Poligrom, Time Kerner, *m7 si 'ertelsmon. Consecinte: mecanismul de putere mediatica se bazeaza in mod direct pe mecanismul de putere financiara care coincide cu centrul de interes. Productia de film artistic din lume este dominata de studiourile care sunt detinute de 8#8, .issne7, )niversal, Time Kerner... ceasta concentrare determina un anume gen de program de film artistic in functie de compania prin care se face distributia. .aca inainte se negocia pentru cumpararea unui singur film , astazi se negociaza la pac%et uneori zeci de filme alaturi de cele artistice , filme documentare, desene animate. cest lucru a fost posibil pentru ca te%nologia de inregistrarea imaginii de pe pelicula s0a mutat pe caseta video, iar de pe caseta video pe C.0rom si acum pe .9..
4A=

Noua te%nologie electronica si in mod deosebit defuzarea informatiei cu sunet si imagine pe internet produce si o mai mare diferentiere intre cei bogati si cei saraci , atat la nivelul unei societati cat si la nivelul global. ,omania face parte dintre tarile in care media electronica s0a dezvoltat foarte rapid pe segmentul de populatie tanara, dar la analiza intregii societati romanesti , populatia tanara reprezinta sub 4B; din intreaga populatie a ,omaniei. .iferenta dintre posibilitatile cititorului de media din spatiul rural si cele ale cititorului de media din spatiul urban sunt foarte mari. Consecinte pentru conceperea si elaborarea emisiunilor in spatiul audiovizual. Eerviciul public de radio si tv care acopera peste 23 L din suprafata tarii produce emisiuni in care sa se regaseasca atat varsta a treia ! e(/ in ,omania sunt peste H mil de pensionari" decat =.<33.333 la o populatie , iar ca populatie activa 4D0A3 ani , care inseamna salaraiati , la o populatie totala de << mil. Jn domeniul emisiunilor inregistrate si puse la dispozitia publicului F servicii oferite de Kebcast 6 program pe internet prin care o emisiune poate fi pozitionata de la momentul difuzarii timp de F zile la dispozitia utilizatorului. &a aceasta nu intra jurnalele de stiri ci numai emisiunile care au o perenitate. Programul acesta a fost special pentru publicul care este cuprins in activitate economica si socialae diverse si nu este in fata tv la ora difuzarii emisiunii. 8odul de accesare pe internet este afisat pe site0ul fiecarui canal de radio sau tv . paritia >eb0lui a insemnat un flu( de informatii crescut , in care se regasesc atat emisiuni de radio , tv cat si imagini documentare , desene animate , filme . *(/ informatii despre caricaturile din .anemarca cuprinzand imagini cu reprezentari din Coran au fost difuzate pe internet prin pagina de >eb. *le devin surse pentru ziaristi. Eustinatorii >eb0lui spun ca aceasta te%nica electronica reprezinta o noua epoca de democratizare pentru ca le ofera oamenilor obisnuiti posibilitatea de a afla informatii si divertisment din lumea intreaga. Pericolul pentru jurnalist al informatiei difuzate in pagina >eb este mare deoarece el risca sa fie into(icat , manipulat, dirijat, dezinformat. Capacitatea de veridicitate a acestor informatii este uriasa , iar daca nu se procedeaza la verificarea informatiei prin minimum < surse sunt ziare , canale radio, tv, agentii de presa care verifica informatia c%iar si din A surse. bundenta informatiilor il obliga pe ziarist la e(treme de mult discernamant, retinere in folosirea unei informatii care la prima vedere ar putea fi o bomba de presa. .esi , pare usor de accesat >eb0ul este inca departe de a fi la indemana multor populatii din lume. *(/ in frica de Eud se intalneste unul dintre cele mai mari ritmuri de ac%izitionare de
4AA

ec%ipamente de telecomunicatii/ tv, radio, internet, telefon, mobil, dar nici macar 4 la 4333 din populatiea de culoare nu are macar un telefon mobil. Jn ,omania mai sunt inca localitati in care nu e(ista curent electric./ zona muntilor puseni. SPATIUL AUDIOVIZUALA SI ROLUL LUI IN SOCIETATEA ROMANEASCA Epatiul audiovizuala romanesc poarta amprenta fenomenului de televiziune al carui inceput s0a produs in zilele lui decembrie 42D2. m avut prima revolutie transmisa in direct, ulterior vom avea prin CNN si primul razboi transmis in direct, apoi prima debarcare militara transmisa in direct, la sfarsitul lui <33H prima e(ecutie prin spanzurare transmisa in direct, si continuata cutoate celelalte evenimente politice, sociale transmise in direct care au marcat toate componentele societatii. Ca prima remarca se poate constata ca transmisia in direct care inainte de 42D2 era apanajul evenimentelor sportive, culturale, a devenit un nod de a transa politic anumite atitudini sau interese. )n alt fenomen care a marcat perioada din 4223 pana in prezent este multiplicarea vectorilor de comunicare televizuala, aparitia a numeroase posturi de televiziuen si de radio si titluri de presa scrisa. Jn aceiasi perioada si numarul canalelor de radio s0a marit dar impactul asupra publicului nu a gasit aceiasi rezonanta. 8anat parca de biblica zicere Msa vezi si sa creziN publicul s0 a aruncat practic in mrejele emisiunilor de televiziune iar cauzele ar fi urmatoarele/ 4. perioada epocii Ceausescu in care programul de televiziune fusese limitat la < ore pe zi5 <. nevoia de lectura fireasca 6 numaruld e ziare fusese limitat in comunism5 ;. e(istenta unor subiecte despre care altadata nu se indraznea a se vorbi in public la care se adauga o strategie de mar?eting nascocita pentru a intretine gustul publicului spre senzational, derizoriu, superficial, evident ca in toata aceasta %arta a programelor, emisiunile de promovare a unor elemente care tin de cultura si civilizatie au iesit din grila poasturilor de radio si tv si s0au transformat in canale de sine statatoare. *(emplu/ emisiunile care tineau de enciclopedie s0au restrans la postul tv .iscover7, pe spatiul romanesc E,T si0a creat un canal propriu T9, Cultural. ceasta oferta de programe poate parea la pria vedere satisfacatoare daca analizam publicul din zonele urbane, dar trebuie sa

4AH

remarcam ca =HL din populatia tarii locuieste in zona rurala si nu are acces decat la T9, 4. *lementul care caracterizeaza spatiul audiovizual romanesc este ceea ce in presa scrisa se numeste tabloidizare !fenomen nascut in 422< odat cu *venimentul Pilei", in televiziune este un fenomen care a inceput sa cuprinda c%iar si spatiul de televiziune publica. *l a fost preluat din presa scrisa si s0a manifestat in doua tiprui de emisiuni/ in cele informative unde au fost avantajate stirile despre fapte diverse ridicate la rangul de informatii nationale si in emisiunile de divertisment, emisiuni construite pe un comic facil, de limbaj cu dublu inteles sau cu subinteles, pe un comic de situatie situat la limita decentei si pe o racordare la realitatea romaneasca de periferie. C%iar si lumea satului este ridiculizata in sc%ema relatiilor preot 6 primar 6 politist, fiind favorizate elementele marginale din lumea satului. stfel emisiunile educative nu au mai reusit sa0si gaseasca un registru de interes general. Eursele de informatie multiplicandu0se interesul publicului s0a canalizat. I# )ue#tarea rostirii )i+1ii ro+a#e. 8odelul promovat de televiziunile particulare in care accesntuarea sacadata cu elemente de frazare preluatre din jurnalismul anglofon au deformat rostirea clasica a limbii romane, mergand pana laun enunt canta, legat in care cu greu se distinge practic mesajul. .e regula posturuile de radio comerciale au transformat prezentatorii in prezentatori de discoteca .@. Transformarea personalitatilor si personajelor politice in nume uzuale in personaje care sunt la indemana publicului este un alt element al comunicarii audiovizuale caracteristic mass0mediei romanesti. *(emplu/ M'asescu s0a intalnit aseara cu TariceanuN, astfel informatia aduce la nivelul telespectatorului imaginea personajul politic simplificata. Pana la un anumit punct aceasta redactare face parte din caracteristicile vietii democratice. )tilizarea ei in e(ces duce insa la masificare, iar masificarea este periculoasa deoarece nu mai are repere valorice. Toate vedetele de radio romanesti au intrat in constiinta publica consacrate fiind de televiziune. Jn prezent observam ca aceiasi gazetari vedeta, formatori de opinie sunt plimbati pe toate canalele de televiziune cu toate elementele de constituie, de creare, de constructie a unei vedete. Ee incearca de cel putin zece ani sise reuseste construirea vedetei politice prin televiziune, ultima vedeta politica tip roc? fiind Traian 'asescu. Epatiul audiovizual a fost ocupat masiv de manifestarile zilnice ale politicii iar prezentarearealitatii si a informatiilor necesare publicului sunt sufocate de presiunile informationale ale acestor interese
4AF

care sunt vizibil e(primate pentru ca in buna masura patronii posturilor fac ei insisi politica. *misiunile de sport s0a transformat in campanii care tin seama de evenimentele sportive sau sunt dominate de un singur sport pentru ca si aici a interventi aparitia posturilor de nisa. .e reamarcat ca si in presa sportiva de radio sau de televiziune se pozitioneaza vedeta comentator alaturi de vedeta de sport insa la vedeta de sport aflam din ce in ce mai putine lucruri despre sport si din ce in ce mai multe lucruri despre accesoriile vedetei. Jnstitutia purtatorului de cuvant lucreaza practic cu te%nicile P,0ului si in final difuzarea unei informatii tine de politica de mar?eting. ceasta politica de cele mai multe ori primeaza fata de politica editoriala. Cel care decide in final este ascultatorul sau telespectatorul. CINC&)PJJ @urnalismul audiovizual are ca forma generala de e(primare in emisiunile informative / stirea, relatarea, comentariul este foarte scurt si strict determinat , aceste emisiuni au un format fi( cu ore fi(e de difuzare 5 in emisiunile sportive transmisiile in direct se bazeaza pe genul publicistic combinat intre stire, relatare si comentariu iar celelalte tipuri de emisiuni se construiesc pe baza scenariului elaborat de regula dupa efectuarea predocumentarii si documentarii. Ecenariul este urmat de decupaj care contine succesiunea secventelor ce urmeaza sa fie montate in forma finala a emisiunii . Jn reportajele, documentarele de actualitate intre scenariul elaborat si filmarile din teren pot e(ista modificari determinate de elementele intilnite la locul filmarii . #enurile care contin elemente de filosofie, retorica, asocieri conceptuale , comentarii sunt de regula insotite in succesiunea decupajului de montaj de ceea ce in jurnalismul audiovizual se numeste M liniste.N .aca la inceputul cinematografiei valoarea de impact asupra privitorului a dat0o apropierea , miscarea,prim0planul fratilor &a &umiere. Televiziunea nu mai avea ce sa descopere din punct de vedere cinematografic. &a inceput a fost filmul mut, apoi a fost marea capodopera cinematografica sonora si dupa 42A3 micul gigant a inceput sa domine lumea impresionind0o prin planurile imaginile care nu mai contineau nici un fel de e(presie verbala. Jn te%nica de montaj de radio si tv termenul de Mliniste M care se cuantifica intr0un numar de secunde , iar aceasta liniste este marcata in interiorul spirelor de banda pe care se inregistreaza emisiunea cu o banda
4AD

cruda neinregistrata care se lipeste intre ultimul cuvint al ultimului vorbitor si primul cuvant al aceluias sau altuia. 'anda de liniste are valoare de inceput, atrage atentia ascultatorului , il pune pe ganduri , permite operatorului in camera de emisie sa faca anumite comutari. Jn timp aceasta liniste a ajuns sa constituie pentru radio moment de combinatie sonora iar la tv a adus la crearea unor rubrici cunoscute sub titulatura M no comentN. Cand imaginea vorbeste si sonorizarea este de la fata locului. semuita cu elemente din presa scrisa linistea din radio si tv este albul din pagina de ziar. bundenta de cuvinte, rostirea sacadata, prea multe comentarii indeparteaza si radioascultatorii si telespectatorii de mesajul jurnalistic. *c%ilibrul intre imagine si cuvant, muzica, sonorizare se creeaza si din respir, artistica, linistea care daca este prea mare risca sa duca la pierderea atentiei redioascultatorului sau telespectatorului. .aca este prea mica risca sa nu fie bagata in seama si sa nu aibe efect. Jn concluzie jurnalismul audiovizual in toate formele de emisiuni difera pe grila tuturor tipurilor de canale 5 este constituit din cuvinte si imagini , secvente sonore, muzica si liniste folosite in armonie cu genul publicistic urmarit in asa fel incat sa se recomnstruiasca realitatea . ,ealitatea e(ista, informatia se creeaza.

4A2

'J'&I#, GJ* 4. 'alasescu 8 6 8anual de productie de televiziune, *d.Polirom, Jasi, <33; <. Coman 8 6 8anual de jurnalism 6vol.< 6 *d.Polirom , Jasi 4222 Coman 8. 0 %ass1media$ mit si ritual 6 *d. Polirom.<33; ;. 'uc%eru J, 6enomenul televiziune 0Gund. ,omania de 8iine. 422A =. C%atala, :enr7 Pierre 6 Bpoca dezinformarii 6 *d. 8ilitara 4224. A. #ross Peter 6 Colosul cu picioare de lut 6 *d. Polirom 4222 H. @oanescu Jrene 6 ,adioul modern .Tratarea informatiei si principalele genuri informative. *d. ll, 'ucurestii 4222 F. Popescu #rosu *. C @urnalism radio . Epecificul radiofonic. 6 *d.Teora , 'ucuresti 422D ! Colectia Caietele audiovizualului" D. Popescu #rosu *. C @urnalism T9 . Epecificul telegenic. 6 *d.Teora , 'ucuresti 422D ! Colectia Caietele audiovizualului" 2. Prutianu Etefan C ntrenamentul abilitatilor de comunicare 6 vol.4 6 *d.Polirom 6 Jasi <33= 43.Eartori #. 6 :omo videns.Jmbecilizarea prin televiziune si post gandirea.*d.:umanitas,<33A 44.Tudor .ona 6 8anipularea opiniei publice in conflicte armate 6 *d..acia, Cluj0Napoca <333 Tudor .ona 6 Note de curs 4<.Peca 6 'uzura .. 6 @urnalismul de televiziune 6 *d.Polirom Jasi <33A Peca 6 'uzura .. 6 Televiziunea dupa 'ig brot%er 6 *d.Polirom Jasi <33F

4H3

4H4