Professional Documents
Culture Documents
ISTORIC
1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre electricitate 1786 : Galvani - descopera ca in corpul uman exista electricitate - experimenteaza stimularea electrica a nervului gastrocnemian Volta - inventeaza pila galvanica - baile galvanice 4 celulare ( Karlsbad ) - baile Stanger ( Ulm ) - cercetari de neurofiziologie Ginsberg , Milinowski introduc inalta frecventa pulsata Gierlich terapia combinata cu ultrasunet si curenti diadinamici Hufschmidt - terapia musculaturii spastice Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii paralizati
1980 :
1990 :
CLASIFICAREA ELECTROTERAPIEI
Curenti de joasa frecventa = 0 1000 Hz Curentul galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri Curenti de medie frecventa = 1000 100.000 Hz ( Gildermeister si Wyss ) Curenti de medie frecventa si curenti interferentiali Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice ) = > 300 kHz ( Nerst ) Microunde , unde scurte
Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici terapia fizicala in care diverse forme ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului uman , cu scopul : - de a limita unele procese fiziologice ; - de a intari un raspuns fiziologic mai slab ; - de a combate durerea . Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul uman functioneaza in mare parte electric . Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor Conductori electrici : - gradul I metalici ; - gradul II electrolitici ; - gradul III gazosi . Corpul uman este format 70 80 % H2O . H+ H2O Na + , K + , Mg , Ca + , Cl OH
POTENTIAL DE REPAUS
Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential , de aprox. 70 mV , de o parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior . Acest lucru este determinat de : 1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni . Este usor permeabila la K+si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na+(ioni mari ). 2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor . - ionii de K+predomina in interiorul celulei , toate celulele umane avand concentratie crescuta de potasiu la interior ; - ionii de Na+predomina la exteriorul celulei . Astfel , interiorul celulei are un deficit de sarcini pozitive .
Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor K+de si de transportul activ al ionilor de Na+si K+ prin intermediul pompei de K-Na .
POTENTIAL DE ACTIUNE
Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de Na+ dinspre exterior in interiorul celulei . Depolarizarea membranei celulare duce la aparitia unui potential de actiune ( 1 ms) .
Raspunsul unei fibre nervoase la stimuli electrici cu intensitate crescuta progresiv legea totul sau nimic .
STIMULARE SI EXCITABILITATE
Q=It
Daca intensitatea curentului electric creste incet intr-un interval mare de timp nu se produce excitare pentru ca apare fenomenul de acomodare . Factorii de care depinde stimularea tesuturilor : - densitatea curentului [ C/cm2 ] - viteza de crestere a intensitatii curentului[ A/s ] - durata de timp in care circula curentul . Catelectrotonus Anelectrotonus apare la catod ( - ) scade pragul de excitabilitate creste excitabilitatea apare la anod ( + ) creste pragul de excitabilitate scade excitabilitatea ( hiperpolarizare )
Pielea are o diferenta de potential intre stratul cornos si derm de 23 mV . Zonele cutanate lezate au o diferenta de potential mai mica . Vindecarea plagilor este posibil de controlat si prin semnale electrice . Remodelarea osoasa este dirijata si de semnale electrice ( efectul piezoelectric ) .
MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN TESUTURI Curentii electrici penetreaza in mod diferentiat tesuturile in fuctie de tipul curentului : - curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc exclusiv in spatiul intercelular , deoarece membrana celulara le opune rezistenta ;
- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea membranelor celulare .
CURENTUL GALVANIC
Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .
Este un curent continuu sau cu frecventa 0 . Se poate propaga in tesuturi sub urmatoarele forme : - electrolitic prin disociatia electrolitica a substantelor anorganice din spatiul inter si intracelular - electroforetic prin coloizi polarizati - electroosmotic prin deplasarea apei prin membrane semipermeabile sub influenta curentului electric - conducere protonica (in mica masura) prin cedare de protoni .
REZISTIVITATEA CUTANATA
depinde de : - intensitatea curentului electric aplicat ; - legea lui Ohm : U = IR ; - timpul de aplicare al curentului galvanic ; rezistivitatea scade treptat si dupa 30 min de la aplicarea curentului se ajunge la un echilibru dinamic ; - perspiratia cutanata insensibila ; - stari fiziologice ( menstra , somn , efort fizic ) ; - ritmuri biologice ; - alimentatie ; - diverse patologii ( depresie , hipersimpaticotonie , epilepsie , mixedem , sclerodermie ) .
GALVANIZAREA SIMPLA Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati din placi metalice ( plumb ) , au forme si dimensiuni diferite in functie de regiunea pe care se aplica si de efectele urmarite . Cel mai adesea se folosesc placi dreptunghiulare de marime egala sau diferita intre ele de 6/8, 8/10, 10/15 cm . Electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor anvelisuri hidrofile din tifon ambibate an solutii fiziologice sau apa simpla . Daca se urmareste obtinerea unui efect analgetic , electrodul activ este cel pozitiv , iar daca se urmareste obtinerea unui efect excitant , electrodul activ este cel negativ . Se utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor : - transversal , de oparte si de alta a regiunii afectate pe care o incadreaza astfel fata in fata ( umar , glezna , genunchi ) ; - longitudinal , cu electrozii plasati la distanta , la extremitatile segmentului tratat ( brat , gamba , membru inferior ) . Intensitatea curentului aplicat se dozeaza de la potentiometru in functie de toleranta individului si de toleranta la locul de aplicare , senzatia corecta fiind cea de furnicatura placuta . Aceasta corespunde unei intensitati a curentului de 0,1-0,2 mA pe cm2 de electrod . Durata tratamentului trebuie sa fie suficient de lunga , in general 20-30 minute .
Numarul sedintelor necesare este de 8-10 in formele acute si 12-15 sau mai mult in cele cronice . Pacientul trebuie avizat in prealabil asupra senzatiei pe care o va simti . Va fi asezat pe canapeaua de tratament in pozitiile cele mai antalgice in functie de zona de tratat . Ca incidente posibile mentionam arsurile tegumentare . Acestea se pot produce la pacienti cu afectare a sensibilitatii cutanate . La trecerea curentului continuu , apa din anvelisurile hidrofile disociaza in H+ si OH-. Pe tegument se gasesc in mod obisnuit ioni paraziti (Na, Cl, K) care se combina cu H+ si OH- rezultand acidul sau baza respectiva , cu producere de arsura tegumentara . Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule : Pentru polul pozitiv : NaCl 5g , NaOH 1g , Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea HCl )
Pentru polul negativ : NaCl 6g, HCl diluat 6,5g, Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea NaOH )
Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului electric se manevreaza foarte incet deoarece in caz contrar pot apare contractii musculare dureroase la variatia rapida a intensitatii .
BAILE GALVANICE
Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp . Ele imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei , care devine un mijlocitor intre electrozi si tegument . Densitatea de cucent de pe tegument este mai redusa si de aceea nu exista risc de arsura cutanata . Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38 0C , vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu . Pacientul poate introduce in aceste vase doua , trei sau toate patru membrele . Se poate folosi fie sensul ascendent , fie descendent al curentului , in functie de scopul urmarit .
Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla opt electrozi fixati pe pereti . Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre acesti electrozi in multiple variante : ascendent , descendent , transversal , in diagonala . Polul activ la galvanizare este electrodul (+) . Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl pentru a putea conduce bine curentul electric , iar intensitatea curentului se regleaza in functie de prescriptia medicului si de senzatia subiectiva a pacientului : furnicatura placuta sau caldura (400-600 mA) . Durata tratamentului este de 15-30 minute . Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .
Contraindicatii :
leziuni trofice ale tegumentului ; dermatoze ; implanturi metalice ; pacemaker ; solutii de continuitate ale tegumentului .
IONOGALVANIZAREA Definitie Ionogalvanizarea este metoda de introducere in tegument cu ajutorul curentului galvanic a diverse substante cu efect therapeutic . Aceasta forma de terapie se bazeaza pe disociatia electrolitica a substantelor puse la cei doi poli si deplasarea anionilor si cationilor catre electrozii de sens contrar . Se folosesc solutii ce contin substante active care se disociaza in campul electric si patrund in tegument la nivelul foliculilor pilosi si ai glandelor sudoripare unde realizeaza depozite ce apoi sunt preluate de circulatia sangelui . Ex. : ionogalvanizarea cu CaCl2 . Solutia de CaCl2 se pune la anod . Solutii folosite : - la polul pozitiv : CaCl2 , MgSO4 , ZnSO4 , ioni metalici , alcaloizi , acetilcolina, morfina , xilina , atropina , corticoizi ; - la polul negativ : saruri de acizi organici , Br , Cl , I , acid salicilic , acid acetic , acid oxalic sau acid citric . Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica (1 3 % ) deoarece in solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare cu cat solutia e mai putin concentrata .
INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC 1. nevralgii si nevrite ( de trigemen , occipitala , dentare, intercostale , meralgia parestezica ) ; 2. afectiuni reumatismale degenerative ; 3. artrite , artroze cu diverse localizari ; 4. tendinite , bursite , periartrite , epicondilite , mialgii ; 5. sechele posttraumatice ; 6. boala Raynaud , acrocianoza , arteriopatii periferice ; 7. pareze si paralizii ; 8. sindroame de suprasolicitare ; 9. distonii neuro-vegetative ; 10. hipertensiunea arteriala stadiu I si II .
In electroterapie echipamentele functioneaza in 2 moduri : - Curent constant ( CC ) = intensitatea curentului produs de aparat ramane mereu constanta oricat ar varia rezistenta cutanata I R = U Curentul constant este avantajos in aplicatiile stationare evitand senzatiile neplacute pe care le poate resimti pacientul la cresterea intensitatii . - Voltaj constant ( CV ) = densitatea de curent ramane aceeasi chiar daca marimea electrozilor se schimba . Pacientul nu are senzatii neplacute . U:R =I U = tensiunea masurata in [ V ] sau [ mV ] R = rezistenta , masurata in [ ] I = intensitatea curentului electric , masurata in [ mA ]
CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE POLARITATE Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi sub catod si a ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale phului ( sub catod va fi mai alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent alternativ nu duce la o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent nu are efecte polare . Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a electrozilor poate fi : - inegala curentul are efecte polare - egala curentul nu are efecte polare
DURATA IMPULSURILOR
Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune . La aceeasi amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare motorie , durere sau stimulare senzitiva .
AMPLITUDINEA IMPULSULUI
Este cuprinsa intre 10 100 mA la curentii folositi in electroterapie . Depinde de : - scopul urmarit de tratament - pacient ; se seteaza colaborand cu pacientul . Amplitudinea determina numarul total de fibre nervoase activate .
Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala neuromusculara ( oboseala neuromusculara data de depletia de neurotransmitatori ) . Duty-cycle se poate masura atat la curentii cu impulsuri ( izolate ) cat si la curentii cu trenuri de impulsuri ( burst ) .
Si trenurile de impulsuri se pot modula , de exemplu pentru a obtine o contractie musculare cat mai fiziologica . .
TIPURI DE CURENTI
Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc faradic orice curent produs cu scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate .
MICROCURENTUL
Este un curent cu intensitate foarte redusa ( max. 1 mA ) cu impulsuri monofazice sau bifazice si cu o frecventa a impulsurilor de aproape 10 Hz .
Acest curent desi are o tensiune mare are o durata foarte scurta (7-14 s) cand este folosit pentru producerea contracturii la muschii normal inervati , in conditiile de siguranta ( fara aparitia arsurilor tegumentare ) . Intensitatea curentului ajunge la 2-2,5 A dar durata foarte scurta a impulsului face ca in medie intensitatea curentului sa fie de 1,2-1,5 mA .
A fost folosit pentru prima oara de cercetatorul rus Kots pentru electrostimularea musculaturii normal inervate , stimulare care se produce fara durere si cu mare eficienta .
Acesti curenti au efecte polare intense ( duty-cycle de 50 % si 100 % ) . Se folosesc mai ales pentru controlul durerii .
C cronaxia = durata impulsului rectangular cu amplitudine egala cu dublul reobazei ce produce o contractie minima ; C = 0,1 1 ms
tu timpul util = timpul minim necesar unui impuls rectangular sa produca o contractie perceptibila , avand o amplitudine egala cu dublul reobazei; pentru muschii sanatosi tu 10 s . Pe baza curbei cu impulsuri triunghiulare se stabileste pragul de acomodare ce reprezinta intensitatea unui impuls triunghiular cu durata infinita ce produce o minima contractie ; valoarea lui este de 500 1000 ms . Pe baza acestor determinari se poate afla coeficientul de acomodare .
MARIME ELECTROZI
Se aleg in functie de scopul tratamentului electric si de marimea zonei de tratat Electrozii mari permit lucrul cu densitati de curent mai reduse : Densitate = Densitatea de curent
I ( intensitate ) S (suprafata )
mA cm2
Daca electrozii au marimi diferite electrodul mai mic are o densitate de curent mai mare si este electrodul activ . Electrodul mai mare este electrodul indiferent . Electrodul mai mic permite concentrarea curentului .
AMPLASAREA ELECTROZILOR
Pentru a stimula musculatura normal inervata electrodul activ este plasat pe punctul motor al muschiului ( punctul in care se poate obtine o contractie musculara cu forta cat mai mare sau pe traiectul nervului motor ) .
STIMULAREA UNIPOLARA
Se foloseste un electrod foarte mic ( activ ) si un electrod indiferent ( mare ) ce se plaseaza in afara ariei de stimulat . Densitate = Se foloseste cand se stimuleaza muschi mai mici ( de ex. muschii faciali )
STIMULAREA BIPOLARA
Stimularea bipolara foloseste doi electrozi de marimi egale plasati la capetele muschiului sau grupului de muschi de stimulat . Aceasta tehnica bipolara se foloseste pentru stimularea musculaturii denervate pentru ca se vor stimula direct fibrele musculare .
Transmiterea curentului se poate face si prin intermediul apei . In acest caz densitatea poate produce arsuri electrice foarte reduse.
MODALITATI DE APLICARE aplicatii pe puncte dureroase circumscrise . Se utilizeaza electrozi mici , rotunzi , egali . Polul negativ se aplica direct pe zona dureroasa , iar pozitivul proximal la 2-3 cm distanta ; aplicatii transversale ( transregionale ) , la nivelul articulatiilor mari , a zonelor musculare mari ale trunchiului si membrelor . Se folosesc electrozi plati , suficient de mari , asezati de o parte si de alta a zonei dureroase ; aplicatii longitudinale , de-a lungul unui nerv sau al unei cai vasculare . Pentru nervi electrodul pozitiv , mai mare , se aseaza proximal, iar cel negativ distal ; aplicatii paravertebrale , pe regiunile radacinilor nervoase , cu electrozi adaptati ca marime regiunii afectate , cu polul negativ pe regiunea dureroasa si pozitivul de cealalta parte , sau electrozii de aceeasi parte , pozitivul proximal ; aplicatii ganglionare , pe ganglionii vegetativi . Se utilizeaza electrozi mici , rotunzi , cu negativul pe ganglionul respectiv si pozitivul la 2-3 cm distanta .
INDICATII TERAPEUTICE
Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta ; dau o senzatie puternica de intepaturi sau amorteala . Se aplica pe durate scurte de timp 4 6 min ( max. 10 min) . Daca apare fenomenul de acomodare cu disparitia senzatiei de curent , nu se creste intensitatea curentului , deoarece apar arsuri ! Se pot provoca arsuri .Pentru a combatea acomodarii se inverseaza polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curent .
Principalele indicatii terapeutice sunt: Manifestarile dureroase din radiculopatiile de cauza vertebrogene artrozica, artroze dureroase, indiferent de localizare. Reumatism inflamator cronic (spondilita ankilopoetica). Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite). Status posttraumatic.
Se fixeaza electrozii pe pacient : 1. de unica folosinta ( self adeziv ) - cei mai siguri 2. electrozi tip vacuum
Se poate plasa un electrod pe zona dureroasa si unul paraspinal , pe zona spinala corespunzatoare
Se pot plasa si 2 electrozi paraspinal pe partea afectata la nervul spinal respectiv Se poate tatona o pozitionare cat mai eficace a electrozilor Nu se plaseaza electrozii pe zone cu tulburari de sensibilitate tactila Marimea electrozilor trebuie sa fie mare : 1. pentru a evita densitati de curent crescute , cu risc de arsuri 2. pentru a asigura o stimulare eficienta
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA TENS CONTRAINDICATII Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi , infectii , etc ) Uterul gravid Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a gatului Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare electrice Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii Implante metalice ; Tulburari circulatorii
INDICATII TERAPEUTICE Dureri postoperatorii Dismenoree Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze , tendinite , periartrite Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si discal Nevralgii Boala artrozica cu diverse localizari Algoneurodistrofia Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata Dureri tip membru fantoma dupa amputatie .
Musculatura neteda are particularitati fiziologice speciale si anume : nu are capacitate de acomodare ( acomodare neglijabila ) cronaxia este foarte lunga , de sute de ms . muschii netezi au o mare capacitate de sumatie a stimulilor electrici aplicati .
Musculatura neteda se stimuleaza cu curenti exponentiali sau triunghiulari cu panta de crestere a intensitatii impulsului foarte lunga ( 500800 ms ) , cu pauza mare intre impulsuri ( un impuls la 1-4 sec. ) . Intensitatea curentului de stimulare este de obicei de 2030 mA . Se folosesc electrozi plati , mari , de dimensiuni egale ( 200400 cm2 )care se aplica pe zonele de tratat ( de regula pe abdomen ) . Sedintele de tratament dureaza 1015 min ( atonii vezicale ) sau 3050 min ( constipatia cronica ) . Sedintele de tratament se fac la inceput zilnic , apoi o sedinta la 23 zile . Este necesar un numar mare de sedinte ( 2025) .
INDICATII TERAPEUTICE constipatia cronica atona ; in acest caz electrozii sunt plasati pe flancurile abdomenului vezica urinara atona ; in acest caz polul (-) se plaseaza deasupra simfizei pubiene si cel (+) in zona sacrala . CONTRAINDICATIILE
Sunt aceleasi ca la orice alta forma de electroterapiede joasa frecventa .
DUREREA CONTROLUL DURERII PRIN ELECTROTERAPIE DUREREA : reprezinta o experienta senzoriala si emotionala neplacuta CAILE FIZIOLOGICE ALE DURERII
asociata unei prezente sau potentiale leziuni tisulare ; este o experienta strict Densitate = individuala , deci variaza foarte mult de la un individ la altul .
- receptori durerosi ( piele , articulatii , periost , muschi , viscere , meningec , ligamente , tendoane ) - fibre nervoase senzitive aferente - tip A fibre rapide mielinizate ce conduc rapid impulsul pentru a declansa recatii reflexe de aparare - de tip C fibre amielinice , lente , conduc lent durerea si dau senzatia de durere profunda (junghi) , imprecisa , ce nu declanseaza reactii de aparare
DUREREA
In afara raspunsului nervos reflex organismul raspunde la durere prin eliberarea unor mediatori chimici care influenteaza perceptia durerii . Densitate = Toate impulsurile dureroase sunt modulate in sistemul nervos central pana se formeaza senzatia constienta de durere . Modularea se produce :
in sistemul nervos periferic in maduva spinarii in talamus cortical Modul de actiune al electroterapiei este explicat de teoria lui Melzack si Wall ( 1965 ) - teoria portii ; Impulsurile dureroase sunt controlate la nivelul cornului posterior medular de o poarta de alte impulsuri ce vin din periferie Impulsurile dureroase ajung prin A si C in cornul posterior medular si fac sinapsa cu neuronii ce primesc aferenti si de la fibrele rapide A .
=
Grupa Ia Ib () II () III () Diametrul (m) 20 5-15 1-7 Viteza de conducere (m/s) 100 20-90 12-30 Functie/distributie Primary endings ( Ia fibres ) Secondary endings ( Ib fibres ) Vibratie Atingere Durere , temperatura
A Eferente
17 3
Fibre motorii extrafuzale Fibre motorii intrafuzale Preganglionic autonome Durere , temperatura
IV
0,5-1
DUREREA
Stimuland cu impulsuri electrice ( de joasa sau medie frecventa ) fibrele A impulsurile lor ajung rapid la neuronii intermediari din cornul posterior medular care blocheaza transmisia mai departe a senzatiilor dureroase ce vin prin fibre A si C
TIPURI DE DURERE
Durere acuta : asociata unei leziuni tisulare Durere cronica : a) orice durere ce persista cel putin 36 luni dupa ce a actionat cauza initiala . In acest caz se produc modificari la nivelul maduvei spinarii , de excitabilitate locala , cu hipersensitivitate locala si prag dureros foarte scazut . b) durere caracteristica afectiunilor cronice ( ex. Artroze ) c) somatica : este o durere musculoscheletala sau viscerala localizata sau difuza , resimtita local sau referita neurogenica , resimtita ca o arsura , vibratie , injunghiere . Este cauzata de leziuni la nivelul sistemului nervos . ( ex. Durere postherpetica , algoneurodistrofia , sindrom dureros regional tip II ) , dupa accident vascular sau leziuni vertebromedulare d) psihogenica : durere influentata de factori psihologici , fara legatura cu leziuni tisulare reale .
DUREREA TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE ( Eriksson si Sjlund ) Se cunoaste ca eliberarea de endorfine in sistemul nervos central este unul dintre mecanismele fiziologice de control al durerii . In durerile cronice exista hipoactivitatea sistemului endorfinic sau o consumare a endorfinelor eliberate in exces . Sistemul nervos central poate fi stimulat sa produca endorfine prin aplicatiile de TENS tip acupunctura ( cu frecventa redusa ) . Dupa Sjolund si Eriksson endorfinele sunt eliberate numai la o freventa de 25 Hz a curentului TENS si cu o intensitate ce produce contractii musculare nedureroase .
DUREREA TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE O alta teorie care explica actiunea antialgica a curentului TENS este prezentata de Howson . Acesta a facut curbele intensitate durata stimuland fibre nervoase tip A ( motorii , mielinice , rapide ) , A si C .
Se observa ca impulsuri cu durate foarte mici ( mai mici de 200 s ) pot stimula fibrele nervoase motorii si senzitive fara a stimula fibrele lente , amielinice , dureroase .
Artroza acromioclaviculara ; aplicatie de curent Trabert Condromalacie patelare ; aplicatie de curent diadinamic ( DF-PS )
Artrita reumatoida cu afectarea articulatiei interfalangiene proximale a indexului ; curent diadinamic Cefalee spondilogena ; curent Trabert
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Curentii de medie frecventa au frecvente cuprinse intre 1.000100.000 Hz Exista diferente importante intre efectele curentilor de joasa frecventa si de medie frecventa . Curentii de joasa frecventa produc pentru fiecare impuls o depolarizare a fibrei nervoase ( sau musculare ) . La fiecare impuls avem o excitatie . Excitatiile sunt sincrone cu impulsurile . Este principiul excitatiilor sincrone. Curentii de medie frecventa nu duc la excitatie dupa fiecare impuls , pentru ca multe impulsuri cad in perioada de refractara a fibrei nervoase ( sau musculare ) , fiind foarte rapide . Excitatia apare dupa mai multe impulsuri . Mai multe impulsuri - excitatie
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Este principiul sumatiei temporale sau a depolarizarii asincrone . Depolarizarea sincrona devine , pe masura ce frecventa impulsurilor creste , asincrona . Depolarizarea dupa principiul sumatiei temporale se numeste Efect Gildemeister . Pentru depolarizare curentul de medie frecventa trebuie sa actioneze un anumit timp care este cu atat mai mic cu cat intensitatea curentului este mai mare . O alta particularitate a curentilor de medie frecventa este ca excitatia poate fi produsa la oricare dintre cei doi poli ai curentului - principiul excitatiei apolare , deoarece acesti curenti nu sunt polari . Curentii de joasa frecventa produc excitatia la inceput sub catod .
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Rezistenta cutanata este redusa la curentii de medie frecventa (MF), de aceea aplicarea lor : este mai bine suportata ( nedureroasa ) poate actiona mai profund .
Rezistenta cutanata scade cu cat frecventa curentului alternativ este mai mare . Rezistenta cutanata redusa si lipsa efectelor electrolitice permite curentului de MF : sa fie aplicat la intensitati mari , ce pot penetra mai profund ; Sa fie mai bine tolerati( mai placuti ) . Deoarece curentul isi schimba alternativ si rapid directia in tes uturi , nu apar efecte electrolitice la electrozi si nici nu sunt excitati receptorii cutanati .
Curentii de medie frecventa pot realiza contractii musculare puternice nedureroase datorita fenomenului incrucisarii pragurilor ( Djourno,1949 ) La frecvente de 6.0008.000 Hz pragul contractieimuscularetetanice este sub pragul dureros , prin disocierea acestor 2 praguri . Muschii denervati nu pot fistimulati cu curenti de MF pentru nici o frecventa sau intensitate folosita .
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Curentii MF se pot modula in amplitudine , adica amplitudinea impulsurilor poate creste si scade ritmic .
Modularea amplitudinii se face in ritm de joasa frecventa ( 0100 Hz ). Au existat aparate ce su folosit acest tip de curenti : Miodinaflux , Ampipuls .
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI Se obtin prin interferenta a 2 curenti alternativi de medie frecventa , unul avand frecventa de 4.000 Hz , celalat o frecventa putin diferita ( intre 4.000 si 4250 Hz ) de obicei 4.100 Hz . Se obtine astfel un alt curent alternativ de medie frecventa a carui amplitudine estemodulata cu o frecventa joasa . f1 + f2 = f1 + f = frecventa curentului rezultat 2 Ex. : f1 = 4.000 Hz f2 = 4.150 Hz f1 + f = 4.000 + 75 = 4.075 Hz
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI Frecventa cu care variaza amplitudinea curentului rezultat la interferenta se noteaza cu AMF si este : AMF = f1 f2 = f Ex. : f1 = 4.000 Hz ; f2 = 4.150 Hz ; f = f2 f1 = 150 Hz . Cele doua circuite de curent care interfera sunt plasate perpendicular unul pe celalalt . Cea mai mare modulare a curentului rezultat se obtine pe diagonala in raport cu fiecare circuit .
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI AMF poate varia in anumite limite stabilite la fiecare aparat pentru a preveni fenomenul de acomodare .
Ex. : AMF este de 20 Hz si se fixeaza un spectru de 50 Hz . Asta inseamna ca AMF variaza intr-un anumit interval de timp , intre 20 si 70 Hz.
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA CURENTII INTERFERENTIALI Daca spectrul este fixat mai mare acomodarea este mai bine prevenita. Aparatele moderne sunt dotate cu vector. Acesta are scopul de a mari si uniformiza aria stimulata dintre cei 4 poli si a nu exista directii preferentiale de stimulare . Se foloseste vectorul sau vectorul izoplanar : cand tratam o suprafata de tesut mare ; cand zona de tratat este mai anfractuoasa si simetria dintre electrozi e greu de pastrat . AMF cuprinsa intre 75150 Hz este resimtita de pacient ca placuta , usoara , confortabila ; se foloseste pentru dureri acute sau la persoane mai sensibile la curent ( efect antialgic ) AMF cuprinsa intre 2550 Hz se resimte ca grea , adanca , rugoasa si produce contractii musculare tetanice . Este folosita pentru stimularea musculare . La intensitate subliminala se obtin efecte de relaxare musculara cu frecvente de 40-60 Hz si efecte vasculotrofice .
Efect antialgic , de calmare a durerii - direct , prin reducerea sensibilitatii dureroase - indirect prin vasodilatatie Efect de stimulare a musculaturii striate normal inervate : provoaca contractii musculare puternice , bine suportate .
Efect vasotrofic , hiperemizant si resorbtii : - direct , datorita gimnasticii muscularesi prin actiunea vaselor de sange - indirect prin actiune pe musculatura neteda a vaselor
Actiune excitomotoare de stimulare a musculaturii netede hipotone Efect miorelaxant si decontractant ( cu frecvente AMF 4060 hz si intensitate subliminala ) .
CURENTII INTERFERENTIALI
Durere lombara joasa Gonartroza
ULTRASUNETUL
Sunetul = vibratie mecanica a particulelor intr-un mediu elastic care poate fi perceput de urechea umana ( = 20 Hz 20 kHz ) Ultrasunetul = vibratie mecanica ca si sunetul cu o frecventa mai mare de 20 kHz Tratamentul cu ultrasunet reprezinta un tratament medical cu vibratii mecanice cu o frecventa mai mare de 20 kHz In practica se folosesc : = 0,7 3 Mhz pentru terapie si = 5 13 Mhz pentru diagnostic ( ecografie ) Ultrasonoforeza este tratamentul medical in care o substanta medicamentoasa este introdusa in organism cu ajutorul energiei ultrasunetului . Ultrasunetul este o unda longitudinala ( directia ei de propagare coincide cu directia in care oscileaza ) . Importana practic a ultrasunetelor este legat de lungimea de und mic a acestora. Din aceast cauz ultrasunetele pot fi emise i se propag ca i razele de lumin sub form de fascicule, spre deosebire de sunetele obinuite care se mprtie n toate direciile. Corpul uman este un mediu elastic si deci poate fi strabatut de ultrasunete . c = viteza de propagare US ( m/s ) c=f = lungimea de unda ( m ) f = frecventa ( Hz )
ULTRASUNETUL
In apa si tesuturi moi viteza medie de propagare a US este de 1500 m/s . Viteza este cu atat mai mare cu cat mediul este mai dens . in aer : c in os : c in piele : c in cartilaj : c in tendoane : c in tesut gras : c = = = = = = 340 m/s 2800 m/s 1519 m/s 1665 m/s 1750 m/s 1478 m/s
Lungimea de unda a ultrasunetelor este : - 1,5 mm in apa la 1 Mz - 3 mm in tesut osos la 1 Mhz . Caracteristicile fizice ale mediilor parcurse de ultrasunet sunt reprezentate de impedanta acustica [ Z ] a mediului respectiv . Z este deci o constanta de material . Z = c [ rayl ] = [ kg m -2s -1 ] unde = densitate [ kg/m 3 ] c = viteza de propagare [ m/s ]
Cristalul poate vibra cand i se aplica un curent care oscileaza rapid producand ultrasunete . Acesta este efectul piezoelectric inversat .
Efectul piezoelectric este proprietatea cristalelor de a se incarca electric cand asupra lor se exercita o forta de presiune . Cristalele piezoelectrice pot transforma energia electrica in energie mecanica si invers .
ULTRASUNETUL
Campul de ultrasonare emis de capul de ultrasonare nu este uniform .
De aceea intensitatea US emise reprezinta o intensitate medie ; miscarea probei pe pacient uniformizeaza intensitatea . Lungimea lui depinde de marimea suprafetei capului de ultrasonare si de lungimea de unda . Intensitatea US specificata pe aparat reprezinta intensitatea medie masurata in apa la 5 mm de capul de ultrasonare .
Lungimea Zonei Fresnel in cm pentru diferite marimi ale ale transductorului si diferite frecvente
2 3
5
5 cm 11 cm
31 cm
6,7 cm 15 cm
41 cm
10 cm 23 cm
63 cm
20 cm 45 cm
125 cm
ULTRASUNETUL
Ultrasunetele la traversarea corpului uman sufera fenomene de : a) reflexie b) refractie c) imprastiere d) interferenta e) absorbtie a) REFLEXIA consta in intoarcerea in mediul initial a unei parti a fasciculului de US la traversarea unei interfete, in functie de impedanta acustica [ Z ] a celor doua medii . Direcia fasciculului reflectat depinde de unghiul pe care il face fasciculul incident cu interfata . Cu cat Z este mai diferita cu atat reflexia este mai mare . Cea mai mare reflexie se produce la interfata muschios (30%) . Impedana acustica a corpului este identica cu a gelului folosit la ultrasonare .Reflexia este la interfata : - piele - aer : 100% - tesut gras muscular : 0,8% - transductor (aluminiu ) - aer : 100% . b) REFRACTIA reprezinta schimbarea directiei fasciculului incident dupa ce a strabatut o interfata. Valoarea unghiului de refractie este direct proportionala cu diferenta de viteza a US in cele dou medii si invers proportionala cu unghiul de incidenta. Reflexia si refractia la frecventa de 1 si 3 Mhz nu difera apreciabil pentru ca impedanta acustica a mediilor traversate este aceeasi si vitezele de deplasare ale US nu difera foarte mult .
ULTRASUNETUL
c) IMPRASTIEREA : In tesuturi datorita mai ales reflexiei fascicolul de ultrasunete se imprastie . Energia de ultrasonare actionand astfel nu numai pe directia fascicolului ci si in vecinatate . US nu parasesc corpul pentru ca la interfata piele-aer reflexia este 100% .
d) INTERFERENTA :
Datorita reflexiei ultrasunetul incident si cel reflectat interfera , ducand la formarea unor unde stationare mai intense . In practica acest fenomen are importanta cand tratam zone din corp cum sunt pumnul sau glezna , unde un strat subtire de muschi este situat deasupra osului si undele stationare de interferenta formate pot cauza iritarea periostului si produce durere . . .
ULTRASUNETUL
e) ABSORBTIA US Efectele biologice ale US se manifesta numai daca US sunt absorbite de tesuturi . Absorbtia se masoara prin coeficientul de absorbtie . Absorbtia la 1 Mhz este : [ os : 3,22 ] , [ piele : 0,62 ] , [ muschi : 0,76 ] , [ tesut gras : 0,14 ] , [ apa : 0,0006 ] .
Adancimea de injumatatire este distanta masurata pe directia de propagare a US la care intensitatea fascicolului de US se reduce la jumatate .
Adancimea de injumatatire os piele cartilaj muschi tesut gras apa la 1 Mhz 2,1 cm 11,1 cm 6 cm 9 cm 50 cm 11500 cm la 3MHz 4 cm 2 cm 3 cm 16,5 cm 3833,3 cm
Se cunoaste in general ca adancimea de injumatatire este de 3 cm in muschi , dar acest lucru este valabil doar cand US este paralel cu fibrele musculare . Daca US este perpendicular pe fibre le musculare adancimea de injumatatire este de 9 mm . In general terapia cu US poate atinge profunzimea de 3 4 cm pentru a avea efecte notabile .
EFECTE BIOLOGICE :
1. relaxare musculare 2. cresterea permeabilitatii membranare 3. cresterea puterii de regenerare a tesuturilor 4. stimularea microcirculatiei 5. reducerea durerii 6. efecte asupra nervilor periferici 1. Relaxare musculara Se produce prin : - activarea microcirculatiei si eliminarea produsilor de catabolism ; - prin actiune directa asupra fibrelor nervoase .
ULTRASUNETUL
2. Cresterea permeabilitatii membranare Vibratiile ultrasonare cresc permeabilitatea membranara atat in aplicatii continue cat si pulsate . Ca urmare : - pH tisular se reduce ; - se pot introduce unele substante medicale in tesuturi .
3. Cresterea puterii de regenerare a tesuturilor S-a dovedit experimental ca efectele de stimulare a regenerarii tisulare se obtin cu 0,5 W/cm2 in aplicatie pulsata cu frecventa de 3,5 Mhz .
4. Stimularea microcirculatiei Este produsa prin : - cresterea temperaturii ; - stimularea musculaturii netede vasculare ; - eliberarea unor substante din celule ca o consecinta directa a vibratiilor mecanice . 5. Reducerea durerii este produsa prin : - imbunatatirea microcirculatiei ( inclusiv cea limfatica ) ; - relaxarea musculara ; - reducerea pH-ului tisular ; - stimularea directa a fibrelor nervoase amielinice . 6. Efecte asupra nervilor periferici Ultrasunetul poate modifica conducerea nervoasa atat prin cresterea cat si prin descresterea ei .Nu au fost complet elucidate efectele asupra sistemului nervos central . A fost descris un efect simpaticolitic , utilizat in aplicatii reflexe .
S-a obtinut experimental fenomenul de cavitatie in tesutul nervos din creierul de pisica , la intensitati de 100180 W/cm2 .
In aplicatiile in apa ale US cavitatia duce la aparitia bulelor de gaz care trebuie indepartate . 2. Undele stationare Se produc ca urmare a fenomenului de interferenta la limita de separatie intre doua medii cu impedante acustice diferite si duc la obtinerea unor intensitati foarte mari ale undelor ultrasonare ce pot distruge tesuturile . In practica acest lucru nu se produce deoarece : - tesuturile vii au o structura extrem de neomogena ; - miscarea continua a capului de ultrasonare evita formarea de unde stationare
Intensitatea US [ W/cm2 ] :
Dozele terapeutice se situeaza intre 0,33 W/cm2 . a) intensitate mica : < 0,3 W/cm2 ;
(c) transversa .
CONTRAINDICATII RELATIVE
tulburari de sensibilitate ; sechele posttraumatice ; stari posttraumatice ; endoproteze si materiale de osteosinteza ; sindroame postlaminectomie ; diabet zaharat ( US poate cauza oboseala si o usoara reducere a glicemiei ) .
ULTRASUNETUL ULTRASONOFOREZA
Reprezinta introducerea unor substante medicamentoase in organism cu ajutorul ultrasunetului . Substante folosite : corticoizi ; vasodilatatoare ( nicotinat de metil ) ; histamina ; anestezice ( xilina ) . Ultrasunetul creste permeabilitatea de membrana , nu incarca electric substantele respective ( nu apar senzatii neplacute ) si permite penetrarea mai profunda a lor ( 6 cm ) .
Terapia combinata cu curent de medie frecventa : actioneaza mai profund ; este mai placut suportata decat cea cu curent de joasa frecventa .
Electrodul activ este capul de ultrasonare si reprezinta polul (-) ( catodul ) . Mediul de contact trebuie sa conduca curentul electric .
ULTRASUNETUL
Aplicatie de ultrasunet pe originea muschiului extensor comun al degetelor Aplicatie de ultrasunet in apa
ULTRASUNETUL
Tratamentul unei entezopatii a tendonului patelar Tratamentul insertiei muschiului scurt extensor radial al carpului
ULTRASUNETUL
Tratamentul artrozei degetelor Tratamentul tendinitei muschiului supraspinos
Descoperit de Faraday si Maxwell ( sec. XIX ) reprezinta un camp electric si magnetic ce se succed si se genereaza reciproc si se propaga in spatiu sub forma undelor electromagnetice cu viteza luminii .
3104 3105 3105 3106 3106 3107 3107 109 109 31011
104 105 104 105 104 105 104 310-1 310-1 10-3
UNDELE SCURTE
Undele scurte din spectrul electromagnetic au o frecventa cuprinsa intre 10 si 100 m . Undele scurte folosite in terapie au o lungime de unda de 11,06 m si o frecventa de 27,12 MHz , dupa cum s-a stabilit in 1947 la Conferinta de la Atlantic City . Folosirea lor terapeutica a inceput din 1930 Schhliephake si 1959 Ginsburg .
Efectul undelor scurte asupra tesuturilor : cresc energia kinetica a particulelor din organism , producand caldura ;
particulele ionice oscileaza rapid ( si genereaza cea mai mare cantitate de caldura );
dipolii sufera miscari de rotatie rapida (in special apa ) ;
UNDELE SCURTE
Materialele plastice fiind apolare in cea mai mare parte se incalzesc prea putin . Aparate de unde scurte :
UNDELE SCURTE
Energia electromagnetica este transferata pacientului in doua feluri : metoda capacitiva ; metoda inductiva . a) Metoda capacitiva : tesuturile de tratat sunt plasate in campul de inalta frecventa intre cei doui electrozi ; b) Metoda inductiva : energia electromagnetica este aplicata prin intermediul unor bobine .
Pozitionarea electrozilor este importanta . Cu cat electrozii sunt mai departati de piele cresterea de temperatura in profunzime este mai mare si campul electromagnetic este mai uniform in tesuturi . De regula se plaseaza la 24cm de piele , paraleli cu suprafata pielii .
UNDELE SCURTE
Marimea electrozilor este importanta . Un electrod mai mic concentreaza campul electromagnetic astfel incat un electrod mai mic poate fi folosit pentru localizarea tratamentului .
Daca unul dintre cei doi electrozi este mai aproape de suprafata pielii , acolo se va concentra mai multa energie si se va obtine o incalzire mai mare a pielii .
UNDELE SCURTE
Modalitati de aplicare a electrozilor :
- transversala - coplanara
- longitudinala
Aceasta aplicatie este pentru o mai buna incalzire a muschilor decat a osului sau grasimii .
UNDELE SCURTE
Proeminentele anatomice ale corpului uman concentreaza campul electromagnetic si se incalzesc mai tare .
Implanturile metalice din tesuturi (b) si de la suprafata lor (a) concentreaza energia electromagnetica ducand la incalzirea pronuntata a tesutului din jurul implantului metalic .
Diminuarea durerii - direct asupra fibrelor musculare ; - prin intermediul ameliorarii microcirculatiei .
Efecte asupra sangelui : - stimularea fagocitozei ; - stimularea migrarii leucocitare - scaderea timpului de coagulare . Efecte generale ; - apar numai in cazul iradierii unor largi regiuni anatomice ; - cresterea temperaturii( cu 13 0C ) ; - scaderea TA - usoara oboseala
UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte
UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte
MICROUNDELE
Microundele reprezinta radiatii electromagnetice avand frecvente cuprinse intre 300 MHz ( = 1 m ) si 300 GHz ( cu = 1 mm ). Se folosesc in telecomunicatii ( telefonie mobila ) si la radare ( unde radar ) . pentru ghidarea avioanelor , satelitilor , navelor .
Microundele folosite in scop medical au urmatoarele frecvente ( conform Conferintei de la Atlanta ) : 2450 MHz cu lungimea de unda = 12,2 cm ; 915 MHz cu lungimea de unda = 32,8 cm ; 434 MHz cu lungimea de unda = 69,1 cm ; ( in aer )
Majoritatea dispozitivelor medicale folosite in fizioterapie au 2450 MHz . Microundele sunt produse de un dispozitiv electronic numit magnetron ce genereaza un curent alternativ de putere inalta care ajunge la o antena ce emite microunde . Fascicolul de microunde produs de aceasta antena ( emitator ) este divergent si nu este uniform .
Efectul fiziologic este incalzirea tesuturilor care este proportional cu cantitatea deradiatie absorbita .
Microundele sunt intens absorbite de tesuturile cu bogat continut ionic ( vase de sange , muschi ) . La contactul cu pielea si grasimea subcutanata 5075 % din fascicolul de microunde este reflectat . Fenomenul de reflexie se produce si la limita de separatie intre tesuturi diferite ( os-muschi , grasimemuschi ) .
MICROUNDELE CONTRAINDICATII
Prezinta pacemaker cardiac ( sau a altor implanturi stimulatoare ) ; Expunerea ochilor cauzeaza cataracta ; se poarta ochelari ( protejati de metal ) ; A nu se confunda cu cu cei de la laser sau ultraviolete !!!!! Inchiderea ochilor reduce dar nu impliedica transmiterea microundelor spre ochi . Uterul gravid ; Zone tisulare supuse iradierii ;
Pentru asistenti expunerea profesionala este neglijabila daca in timpul functionarii emitatorului se pastreaza o distanta mai mare de 1 m in fata lui sau 25 cm in spatele lui pentru o putere de 100 W . Pentru o putere de 200 W distantele sunt de 1,4 m in fata si de 35 cm in spatele emitatorului .
RADIATIILE INFRAROSII
Radiatiile infrarosii sunt radiatii electromagnetice avand lungimea de unda cuprinsa intre 760 nm si 1 mm . In spectrul electromagnetic se afla situate intre microunde si lumina vizibila .
Radiatiile infrarosii se impart dupa lungimea de unda in trei regiuni (sau benzi ) : A , B , C ce au caracteristici de absorbtie disticte . IRA : 760 nm 1400 nm IRB : 1400 nm 3000 nm IRC : 3000 nm 1 mm Radiatiile infrarosii tip A si B sunt folosite terapeutic . Clasificare a radiatiilor infrarosii mai veche : - infrarosii apropiate sau scurte : 760 nm 1500 nm - infrarosii indepartate sau lungi : 1500 nm 15000 nm Infrarosiile sunt produse de orice corp material in care exista vibratie moleculara , inclusiv de corpul uman ( IR de tip C ) . Orice obiect incalzit emite IR si cu cat este mai mare temperatura lui cu atat este mai mare frecventa IR emise ( si mai mica ) . Radiatiile infrarosii sunt produse prin trecerea unui curent electric printr-o rezistenta care emite .
RADIATIILE INFRAROSII
Dispozitivele medicale ce produc IR se numesc lampi si contin un emitator plasat intr-un reflector ( parabolic ) care formeaza un fascicul de radiatie care se aplica pe pacient ; lampa are un suport mobil de unde se poate regla distanta de la care se aplica terapia .
RADIATIILE INFRAROSII
Dupa puterea de emisie lampile IR pot fi : - Lampi mici : 250 500 W -Lampi mari : 750 1000 W Lungimea de unda de emisie a lor este situata intre 3000 4000 nm .
La suprafata pielii radiatia infrarosie ca orice unda electromagnetica sufera procese de : - reflexie - imprastiere - refractie - absorbtie .
63 % din radiatia IR este absorbita de piele ducand la incalzirea tesuturilor . Adancimea de penetrare in tesuturi este intre 0,1 mm si 3 mm .
In aplicatie cronica , pe termen lung , IR pot produce : - pigmentarea pielii - imbatranirea pielii .
TEHNICA DE LUCRU
La sfarsitul procedurii se verifica aspectul pielii care trebuie sa fie usor hipertonic . Obiectele metalice ( ceas , bijuterii ) se indeparteaza de pe zona de tratat . Sedintele de tratament se fac zilnic . Durata unei sedinte este de 5 20 min ( in functie de tipul de lampa folosit ) .
INDICATII TERAPEUTICE
a) Reumatism cronic degenerativ ( artroze cu diverse localizari )
b) Reumatism abarticular ( mialgii , traumatisme , miogenoze , bursite , periartrite ) c) Inflamatii cronice pelvine d) Nevralgii , nevrite e) Reumatisme inflamatorii in afara puseelor ( spondiloza ankilozanta , spondiloartropatii ) f) Sindroame colicative abdominale .
LASER
LASER reprezinta acronismul light amplification by stimulated emission of radiation si este o radiatie electromagnetica colimata (foarte ingusta) cu proprietati speciale . Laserele terapeutice au lungimi de unda aflate in domeniul vizibil ( lumina rosie ) si infrarosu .
Laserele se deosebesc de lumina obisnuita prin : a) Monocromaticitate : un laser emite radiatie electromagnetica cu o singura lungime de unda b) Coerenta : undele laser nu au numai aceeasi dar oscileaza in faza. Coerenta lor este temporala si spatiala
c) Colimare : datorita coerentei spatiale razele laser sunt paralele si fasciculul laser este ingust , nu se imprastie. Laserul ca orice radiatie electromagnetica sufera procese de reflexie , refractie si absorbtie . Laserele medicale folosite in fizioterapie se incadreaza in clasa de siguranta 3B , adica trebuie folosite numai de personal experimentat , in zone restrictionate , cu ochelari de protectie .
Adancimea de penetrare a laserului depinde de lungimea de unda se de puterea emisa . Laserii cu lumina rosie actioneaza mai superficial (penetraza 12 mm) . Laserii in infrarosu actioneaza mai profund ( 24 mm) pentru 50 mW .
EFECTE BIOLOGICE
LASER
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
Reprezinta radiatii aflate in spectrul electromagnetic intre lumina vizibila si razele X avand o lungime de unda cuprinsa intre 100400 nm . Au fost numite asa de Johann Ritter in 1801 . Au fost folosite mult pentru tratarea tuberculozei pana la descoperirea medicamentelor tuberculostatice . In prezent folosirea lor este mai restransa , indicatiile dermatologice fiind pe primul plan . Ultravioletele se clasifica in trei grupe : UV tip A cu = 400315 nm UV tip B cu = 315280 nm UV tip C cu = 280100 nm ( biotice ) ( abiotice )
Lumina solara contine toate tipurile de radiatii UV dar la nivelul solului ajung mai ales cele tip A , deoarece cele de tip C ( mai agresive ) si partial cele de tip B sunt oprite de stratul de oxigen-ozon al atmosferei . Lumina solara :
95 98 % UVA
5 2 % UVB + UVC ( la sol )
LAMPI ALPINE
Sau lampi de inalta altitudine . Acestea contin in tuburile emitatoare tot vapori de mercur dar spectrul UV emis se aseamana cu cel din lumina solara de la mare altitudine ; In jurul lor in aer se produc si mica cantitati de ozon si de aceea locul unde sunt amplasate trebuie sa fie bine ventilat . < 270 nm .
LAMPA KROMAYER
Este destinata folosirii in contact direct cu tegumentul sau mucoasele unor cavitati naturale ale organismului . Ultravioletele au aceleasi proprietati fizice ca si radiatiile electromagnetice ( reflexie , refractie , absorbtie , etc. ) . Ultravioletele UV se masoara prin : Iradianta = puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata ( W/cm2 ) ; se masoara cu fotometrul Expunerea radianta si reprezinta iradianta inmultita cu timpul de expunere ER [ J/cm2 ] = I [ W/cm2 ] timp [ s]
EFECTE PATOLOGICE
Inducerea modificarilor and ce conduc la cancere cutanate (melanom malign) Fotodermatoze ( urticarie solara , xeroderma , pigmentosum , prurigoactinic ) Fotosensibilizare dupa consumul unor medicamente : tetracicline , retinoizi aromatici , amiodarona , fenotiazina , furosemid , metrotrexat , clorochina , hihroxiclorochina , griseofulvina , ibuprofen , naproxen , celecoxib . UVB si UVC produc conjunctivitsa si fotocheratita (orbirea zapezii) cu inflamaea tesutului cornean ; cele mai periculoase pentru ochi sunt UVB cu =270 nm expunerea pe termen lung la UVA poate produce cataracta , opacifierea cristalinului .
Privarea organismului de lumina naturala este fundamental gresita, pentru ca impiedica organismul sa-si sintetizeze vitamina D. Aceasta are proprietatile antioxidante ale unei vitamine, insa joaca si rolul unu adevarat hormon, pentru ca intervine in metabolismul calciului si fosforului. Vitamina D stimuleaza absorbtia intestinala a calciului si reabsorbtia sa renala
producerea unor modificari energetice la nivelul membranelor celulare cu cresterea difuziunii membranare si accentuarea metabolismului celular stimularea neoformarii vasculare stimularea cresterii tesutului reparator de granulatie la nivelul plagilor stimularea productiel de colagen la nivelul cartilajelor Stimularea activitatii enzimatice oxidative celulare ( citociomoxidaza , peroxidaza ) cu o mai buna utilizare a oxigenului
S-au demonstrat efecte benefice ale campului magnetic asupra : sistemului nervos central si vegetativ camp magnetic continuu efect sedativ si parasimpaticoton camp magnetic intrerupt efect excitator si simpaticoton frecvente sub 10 Hz vagotonizante frecvente de 50 Hz - simpaticotonizant circulatiei sanguine si limfatice campul magnetic intrerupt stimuleaza dezvoltarea vaselor de neoformatie si kinetica vaselor limfatice proceselor metabolice celulare campurile magnetice continue stimuleaza anabolismul campurile magnetice intrerupte stimuleaza catabolismul
INDICATII TERAPEUTICE
reumatism cronic degenerativ : artroze reumatism abarticular ( tendinite , mialgii , miogeloze ) artrite : poliartrita reumatoida st. I si II , spondilita ankilozanta , artrita psoriazica fracturile ( pentru stimularea consolidarii ) sechele posttraumatice : algoneurodistrofie , plagi , escare contuzii , hematoame , distrofii neurovegetative nevroze asmatice si anxioase , boala ticurilor , irascibilitate , cefalee psihogena insomnia spasticitatea dupa accidentele vasculare cerebrale ( hemipareza spastica ) traumatisme vertebromedulare ( parapareze , tetrapareze spastice ) ; parapareze si tetrapareze dupa infirmitate motorie cerebrala boli vasculare periferice : sindrom Raynaud , acrocianoza , arteriopatia diabetica , trombangeita obliteranta
CONTRAINDICATII TERAPEUTICE
purtatorii de pacemaker sau de alte electrostimulatoare sarcina boli hematologice severe boli infectioase si febrile tumori maligne TBC pulmonar sau extrapulmonara activa epilepsie psihoze
CURS
DE
ELECTROTERAPIE
SFARSIT