Riga Crypto si lapona Enigel apartine etapei baladesc - orientale a creatiei lui Ion Barbu.

. Autorul o numeste un luceafar intors Poemul este structurat n 27 de strofe, cele mai multe catrene, dar unele de cinci-apte versuri. Titlul amintete de opere consacrate ale literaturii lumii, poveti de dragoste Tema poemului este cunoasterea prin iubire Balada dezvolta simbolismul nuntii, urmarind o intalnire imposibila intre doua lumi diferite. Este o alegorie pe tema iubirii si a nuntii si subtema increatului , o poe!ie de cunoastere in acelasi timp Sub raportul continutului, balada Riga Crypto si lapona Enigel" dezvolta tema increatului. Notiunea de increat (pe care on Barbu o introduce in literatura! reprezinta pree"istenta, stadiul imediat anterior nasterii Poemul a fost compus dup# te$nica nara%iunii n ram#. &adrul povetii despre re'ele &r(pto i iubita sa l constituie povestea - ram) o nunt#, la *spartul+ c#reia, menestrelul *mult nd#r#tnic+ este solicitat s# spun# din nou *despre lapona ,ni'el i &r(pto, re'ele ciupearc#+. Povestea a mai fost spus# *cu foc+, *acum o var#+ dar acum ea este spus# *la spartul nun%ii n c#mar#+. Povestearam# cuprinde primele patru strofe, celelalte fiind alocate pentru povestea de dra'oste. &a orice poveste n ram#, povestea-cadru are rolul de a fi"a timpul i spa%iul n care e spus# povestea central#, pre'#tind circumstan%e prielnice spunerii povetilor. *&#mara+ este locul linitit i intim, ideal pentru a se dep#na o poveste. -impul *la spartul nun%ii+ este i el oportun deoarece sf.ritul unei nun%i implic# o anumit# dispozi%ie sufleteasc# a naratarului i a naratorului) melancolie, predispozi%ie spre visare aa cum i menestrelul este *trist, mai aburit/ ca vinul vec$i ciocnit la nunt#+. &u toata aparenta lui in'rata, &r(pto ar putea reprezenta si 'eniul) este neinteles, dusmanit de alte ciuperci si etern. 0semeni lui 1(perion, &r(pto incearca sa atra'a fiinta umana in lumea lui, dar aceasta tentativa (prin care-si incalca destinul!, ii va aduce transformarea demonolo'ica, la fel ca in mitul lui 2ucifer. 0l doilea termen al este ,ni'el. Mica", linistita", imbracata in piei, ,ni'el reprezinta conditia umana marunta si mereu e'ala cu ea insasi. Parasind nordul (taram etern al deii!, ea este atrasa de soare, spre a nunti" cu el3 in realitate, soarele aducand, prin rotatie, trecerea timpului, nostal'ia laponei are semnificatia realizarii destinului ei de fiinta muritoare, incadrata in cur'erea vremii.

Balada este compusa din doua parti distincte) un prolo' dar si povestea lui &r(pto . Prolo'ul transpune in cateva ima'ini atmosfera de la sfarsitul unei nunti, cand un trist indaratnic menestrel este ru'at sa zica din nou un cantec larg. . &ea de-a doua parte cuprinde povestea propriu-zisa cantecul menestrelului, structurata la randul ei, in mai multe secvente, care compun povestea propriu-zisa Nunta inc$ipuita este cea a unor persona4e ce apartin unor universuri incompatibile. -e"tul imbina armonios cele trei 'enuri) epic ( prezenta naratorului, a actiunii si persona4elor3 se distin' si anume momente ale subiectului precum e"pozitiune, intri'a, etc! , liric( povestea de iubire! si dramatic ( prin destinul lui &r(pto! 5emarcam un lirism al mastilor specific te"telor de tip balada. Persona4ele sunt) ,ni'el si &r(pto. ,ni'el 6 mica, linistita, venind din 2aponia, din tinuturi reci cu renii, 3 ea su'ereaza fenomenul trans$umantei3 este imbracata in piei.,a este simbolul conditiei umane, maruinta constanta in comportament.7rumul fetei este unul initiatic, de cunoastere. 5ei comunica prin 8 S. &ele trei incantatii ale lui &r(pto sunt sinonime cu cele trei tipuri de cunoastere ) cea e"primata prin roara luio venus, prin roata lui mercur si prin roata soarelui.,le sunt trepte ale initierii, ale cunoasterii universului. ,a vine cu renii de la nord spre sud, caci iubeste soarele si caldura. Numele ei duce cu 'andul la raul N9:2 , afluent al Bu'ului, rau tatarasc 6 spune - 8ianu- 3 sau prin numele ei de tip 'ermanic este su'erata o lume rece, de '$eata.Se poate intele'e c$iar si ipostaza de in'er pentru numele fetei. &r(pto , ca nume, aminteste de cripa, de piata de mormant3 el apartine lumii ciupercilor, intunericului, adancurilor.. &r(pto traieste la umbra, in pat de $uma, lan'a rau, fiind barfit de '$iocei si toporasi * ca nu voia sa infloreasca+. 7in faptura paradisiaca, el va deveni o faptura demonica. Pastrand atmosfera specifica baladelor, scriitorului introduce cu mult talent elemente de natura fabulei sau a povestilor populare, fapt care da creatiei sale o nota de prospetime. Pe aceste coordonate se inscrie invocatia (de factura realista, cel invocat fiind un menestrel - cantaret popular! si drama lirica, erotica si filozofica dintre ri'a &r(pto si lapona ,ni'el. 0sa cum s-a

remarcat, daca invocatia este atat de realista, plasand actiunea *la spartul nuntii, in camara+, numele stranii ale eroilor aduc un suflu e"otic, de usoara suprarealitate. Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada, transpunandu-se in situatia nuntasului care, desi cunoaste povestea menestrelului, zisa cu foc acum o vara, tine s-o auda inca o data, idee pe care o accepta si menestrelul insusi. - Nuntas runtas! "spatul tau lim#a mi-a ript-o, $ar, cantecul, tot zice-l-as, Cu Enigel si riga Crypto.% S-a creat in acest fel o punte care lea'a sufleteste pe nuntas, pe menestrel si pe poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa spuna cantecul. ,volutia formelor imperative) zi-mi, zi-l si zi-mi-l, ca si precizarea facuta *stins, incetinel+, asi'ura parca o nota de intimitate care duce cu 'andul la o asemanare intre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui ,ni'el si a re'elui *ciupearca+. 7ialo'ul sporeste mult farmecul baladei, nota de sensibilitate si 'in'asie domina intrea'a actiune. 0tmosfera de basm este su'erata si de stilul populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel!, de versul de ;-< silabe - apropiat ca structura de cel popular - de rima incrucisata si de apelul la imperfectul povestirii, al amintirilor unor fapte de mult petrecute. :ndeva, *in pat de rau si-n &uma unsa+ imparatea crai &r(pto, *inima ascunsa+, un *sterp+ si un *naravas+ care nu voia sa infloreasca si care era ocarat si barfit de cei din 4ur. n alte conditii, 'n tari de g&eata urgisita, (e-acelasi timp traia cu el, )apona mica, linistita, Cu piei, pre nume Enigel.% 7ucandu-si renii de la iernat la pasunat, ,ni'el poposeste in poiana re'elui &r(pto, care se indra'osteste de ea, o imbie cu dulceata si o roa'a sa ramana cu el, fara a se 'andi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite, el facand parte din re'nul ve'etal, iar ea din cel uman. ,ni'el nu poate accepta ideea ramanerii in *um#ra de care mult se teme+, dar nici pe re'ele &r(pto nu-l poate lua cu ea. &u inima fripta, ri'a &r(pto este constrans sa ramana in lumea sa. Pe acest fond baladesc isi realizeaza on Barbu creatia sa, intr-o lume a simbolurilor si semnificatiilor inversate. 0stfel, trebuie remarcat ca daca intre 2uceafarul si fata de imparat s-au nascut sentimente de dra'oste in timp, ri'a &r(pto se indra'osteste de lapona spontan, parca nemotivat3 ca in )ucea arul lui ,minescu cei doi indra'ostiti sunt priviti izolat, intr-o lume in care

parca sunt numai ei, in timp ce in balada barbiana ri'a este prezentat in lumea peste care imparateste si prin prisma si aprecierile rautacioase ale supusilor sai. deea, frecvent prezenta in povestile populare potrivit careia imparatul era trist pentru ca nu avea urmasi o intalnim in balada lui on Barbu privita din un'$iul de vedere al celor din 4ur, dar si cu alte semnificatii, acuzatoare) n contradictie cu aprecierile facute la adresa lui &r(pto, este atitudinea sa fata de lapona, de adevarata 'in'asie. Poetul concentreaza actiunea, prezentand drumul laponei ,ni'el si scopul ei in trei versuri) pentru a o aduce in prim-plan, in momentul principal si la locul actiunii. 7ialo'ul dintre ri'a &r(pto si lapona ,ni'el, desi are la baza acelasi motiv ca-n )ucea arul, dezvaluie alte raporturi. n primul rand se remarca inversarea simbolurilor - 'eniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona ,ni'el!, iar mediocritatea, inc$istarea in propriul univers este reprezentata de barbat(re'ele ciupearca!. 7aca lumea in care traieste ri'a este umezeala si umbra, lumea laponei ,ni'el este *tara de g&iata+, metafora care la on Barbu are valoare de simbol al 'andirii, al lumii ideilor. 7e aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii imbracat in $aina erotica. 7aca in )ucea arul intalnim cele trei c$emari ale fetei adresate celui iubit, in balada barbiana e"ponentul 'eniului vine nec$emat, lapona fiind cea ru'ata sa-l ia cu dansa, sa-l culea'a intai pe el, ri'a &r(pto. 5u'amintea este impresionanta si intarita parca prin repetarea numelui fetei) Enigel, Enigel, *cade noaptea, ies lumine, $aca pleci sa culegi, 'ncepi, rogu-te cu mine%. 0ici &r(pto e cel care marturiseste laponei dra'ostea si dorinta lui de a o avea alaturi, in lumea sa de *racoare+. ,l are nevoie de lapona, in timp ce la ,minescu fata simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel dra'. =ata il iubeste pe ri'a, este impresionata de purtarea si cuvintele lui, dar este constienta de imposibilitatea 'asirii unui factor comun intre cele doua idealuri si lumi atat de diferite. :rmeaza si alte diferente prin compararea cu )ucea arul. 7aca acolo fata(fire mediocra! nu poate renunta la lumea ei, aici lapona ,ni'el('eniul! nu poate renunta la universul sau. 7aca 2uceafarul nu a fost stapanit de sentimente de mila si durere fata de situatia fiintei iubite, in raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de sentimente)

n timp ce 2uceafarul cobora din lumea astrilor pe pamant, drumul laponei este din tara '$eturilor spre soare. dealul acesta o cucereste, se confunda cu el. Si in aceasta parte 'asim o inversiune de raporturi. &and &atalin o roa'a pe &atalina sa-l uite pe 2uceafar, ea il uita, amandoi fiind tineri din acelasi lume. 2a ea de fapt dra'ostea pentru 2uceafar nu era un ideal, ci o aspiratie, pe cand la lapona ,ni'el este evidenta setea de autodepasire. 0stfel ru'amintea re'elui nu poate fi realizata, acceptata. 2apona nu inc$eie ca 2uceafarul cu acea nota de indiferenta fata de *cercul stramt+ al &atalinei, ci traieste drama re'elui intr-o proiectie de mit si totodata, de inteleapta e"plicatie batraneasca. :rmarea visurilor prea marete, ce depasesc limita lumii careia ii apartine duce in final la pieirea re'elui) 5i'a &r(pto este socotit nebun pentru ca nu a ca inteles aspiratiile sale sunt mult prea mari fata de situatia sa. Si-atunci, asemeni &atalinei, el ramane in lumea lui, sa rataceasca) 7esfasurandu-se ca intr-un adevarat scenariu dramatic, intr-o lume a intamplarilor simbolice in care fondul filozofic imbraca $aina lirica, erotica, Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie de idei in sensul cel mai inalt al cuvantului, o creatie ori'inala in care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi, dintre doua re'nuri, drama determinata de inaltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatilor reale. 7in acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult lar'ite. Prin constructie si motive acest te"t este asemanator cu te"tul lui > ,minescu * luceafarul+. este o poveste delicata de dra'oste ce aminteste de iubirea neimplinita a fetei de imparat cu luceafarul in amandoua se impletesc cele trei 'enuri) epic, liric si dramatic scenariul celor doua opere este asemenator in ambele opere apare motivul o'linzii sau al visului prin intermediul caruia cele doua persona4e pot sa comunice ) prin intermediul visului atat luceafrul cat si fata de imparat pot comunica) *sa cand in pat se-ntinde drept/copila sa se culce/ -atin'e mainile pe piet/inc$ide 'eana dulce+ n *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * eni'el se culca si asa poate comunica cu &r(pto * Pe trei covoare de racoare/ 2in adormi, torcand verdeata/ &and lan'a san un ri'a span/ &u eunucul lui batran/veni s-o-mbie cu dulceata+

prezenta naratorului este evidenta in prolo'ul celor doua poeme astefl ) in *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * naratorul este amintit in versul + nuntas fruntas+ in timp ce la poezia eminesciana apare in versurile * a fost odata ca-n povesti/ a fost ca niciodata *

fata de imparat din 2uceafarul este * o prea frumoasa fata+ iar la *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * este * 2apona mica linistita/ cu piei-pre nume ,ni'el+3 fata din poemul * 2uceafarul+ apare in ? ipostaze) cea de fata de imparat, apoi de &atalina si in final este o fata oarecare, fara nume3

asadar una dintre fete are numele &atalina si cealalta are numele ,ni'el o alta diferenta intre persona4ele / eroii celor doua poeme este faptul ca eroul masculin este in *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * venit din adancimi, din rapi, in timp ce in 2uceafarul, eroul traieste in inalte sfere, in ceruri dupa cum marturiseste) * din sfera mea venii cu 'reu+

in ambele opere apar incantatii ma'ice, imbietoare, persuasive, ce au darul sa vra4easca pe cel caruia ii sunt adresate3 astfel fata invita 2uceafarul prin * cobori in 4os luceafar bland/ alunecand pe 6o raza+ iar in *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * incantatia spune) ,ni'el, ,ni'el/ti-am adus dulceata iaca/:ite fra'i, tie dra'i/ ia- si toarna- in puiaca+

in *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * ri'a ciupearca simbolizeaza increatul, cel care aspira sa isi depasesca conditia3 el spera sa se nunteasca cu ,ni'el si sa isi depaseasca etapa de ve'etal3 in 2uceafarul , fata este cea care doreste sa se nunteasca cu luceafarul , dar nu accepta sa intre in lumea lui rece, iar el va cere tatalui , demiur'ul sa ii ia nemurirea, sa devina om3

fata de imparat din 2uceafarul va uita de luceafar si se va uni cu &atalin * om simplu, baiat de casa3 in *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * fata iubeste soarele,+ ma-nc$in la soarele-intelept+ dar soarele poate fi asociat cur'erii timpului fapt prin care si fata va fi muritoare3 asadar amblele fete sunt reprezentante ale omului muritor3

finalul este in ambele 4ustitiar, prin tristetea luceafrului ( care constata ca fata, &atalina, este om de rand, cu aspiratii marunte! asa cum si &r(pto se retra'e dupa ce devine ciuperca otravitoare+ sucul dulce inacreste/ ascunsa- inima plesneste+3 finalul in *5i'a &r(pto si lapona ,ni'el * este o asezare in le'enda a destinului plantelor otravitoare3

te"tele sunt ale'orii simbolice3 eni'el il * ucide+ si il deplan'e * plan'i , prea-cuminte ,ni'el+ in timp ce &atalina priveste spre cerul instelat , la luceafar cerandu- ocrotirea destinului ei omenesc ( ea avand soarta si noroc asemeni oamenlor !

Poemul este o demonstratie a increatului, adica a iubirii pure.=ace parte din ciclul "#E$E%R&$E .- este un cuvant inventat de poet pentru a numi un spatiu al rapelor care era populat cu 'asteropode! ,ste o poezie a cunoasterii prin iubire.0re aspect de balada dupa canoanele clasice baladelor medievale.

Secventa primara, cea a nuntii reale este sustinuta de 2 voci lirice) menestrelul - care este poetul, eul liric si o alta voce lirica este cea nuntasului fruntas.8inul la care face referire nuntasul este calea de impartasanie cu divinul.@spatul este de4a pe sfarsite. 2ocul este indicat prin * camara+ si timpul este precizat prin * la spartul nuntii+.