FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I PSIHOLOGIE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA

NEUROPSIHOLOGIA STARII DE SOMN Starea de somn HIPERSOMNIILE

Nume ! "renume# Amar!ute! Geor$!ana Gru"a# %

Septembrie, 2013

Neuro"s!&o'o$!a star!! de somn

Introdu(erea star!! de somn)*e$&e H!"ersomn!!'e

Somnu' este o stare fiziologica periodica, reversibila, caracterizata prin inactivitate

somatica, abolirea relativa si temporara a constientei, fiind caracterizat printr-o serie de modificari fiziologice care au o neta predominanta parasimpatica: inchiderea pleoapelor, mioza, relaxarea musculara, bradicardie, diminuarea pana la disparitia totala a secretiei oculare, reducerea metabolismului la un nivel minim si se deosebeste de starea virgila care are o predominanta simpatica: deschiderea ochilor, midriaza, tonus muscular crescut, cresterea metabolismului. ieron !1"13# afirma ca somnul are trei caracteristici: este periodic necesar$ are un ritm independent de conditiile externe$ se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul incon%urator. &stazi se stie ca cea de-a treia nu e corecta, deoarece izolarea de mediul incon%urator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. 'efinitia lui ieron este interesanta prin faptul ca atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. (iata normala impune o alternanta a starii de veghe si a somnului, raportul dintre acestea variaza in cursul unei perioade de 2) de ore de la un individ la altul. *a om exista o anumita dezvoltare ontogenetica a ritmurilor nictemerale, legata de maturizarea sistemelor neuro-umorale de reglare. &stfel, la copii, incepand cu al doilea an si pana la varsta scolara, se stabilizeaza perioada somnului nocturn in %urul a 10 ore. *a 13 ani, somnul de noapte a%unge la + ore cu variatii individuale care se mentin si la adulti. *a cei batrani, durata medie a somnului se reduce la , ore. &sadar, daca la un sugar la o ora de veghe sunt necesare 2 ore de somn, la adulti pentru o ora de veghe sunt necesare doar 30 de minute de somn. ieron sugera ca activitatea fizica si mentala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca, in timpul somnului acesti produsi chimici sunt distrusi. entru a demonstra acest fapt, autorul a extras lichid cefalorahidian de la cainii tinuti tre%i cateva zile, pe care l-a in%ectat apoi in sistemul ventricular al altor caini, adormindu-i pentru o perioada de 2-, ore. -actorii care induc somnul sunt: neuramil peptidele, lipopolizaharidele, prostaglandinele, interleu.ina-1, interleu.ina a2, factorul nectrotic tumoral, peptidele delta inductoare de somn, peptidele vasoactive intestinale si serotonina. &ceste substante nu accentueaza doar somnul, mai actioneaza si asupra temperaturii corpului, precum si asupra raspunsului imnu. S-a realizat ca, la om cel putin, sincronizarea bioritmurilor este controlata de cortex, sau chiar de sistemul nervos central in totalitate.

Se poate afirma deci ca somnul este controlat atat de factori nervosi, cat si de factori umorali, la care se pot adauga si unele influente directe sau ale unor reflexe conditionate ! monotonia stimulilor, caldura, dorinta de a dormi, aferentele provenind de la receptori viscerali ce exprima umplerea stomacala sau satisfactia sexuala etc.#, reflexe care explica greutatea adormirii intr-un pat sau decor neobisnuit. Somnul nu poate fi considerat ca un bloc monolitic de ,-+ ore, ci este format de fapt din unitati de somn autonome, fiecare cu o durata de +0-120 de minute, constituite dintr-o perioada de somn lent si o perioada de somn paradoxal. /ntrarea intr-o noua unitate se face printr-o scurta faza de tranzitie cand somnul devine mai superficial si cand subiectul !individul# se poate destepta pentru 2-3 minute. 'aca se trece fara trezire peste aceste scurte tranzitii, se creeaza impresia unui somn monobloc, urmat de desteptarea normala de dimineata, de obicei la sfarsitul unei perioade de somn paradoxal si dupa un ultim vis. &cesta va fi cel mai lung dintre 10-20 de vise placute si 3-) cosmaruri ! marcand deseori trecerea de la somnul lent la cel paradoxal #, care propuleaza obisnuit o noapte de somn. 'esteptarea ce se produce dupa o serie de 3-0 unitati de somn, cat are nevoie un organism adult, este fireasca. 1epartizarea !dupa 2ouvet# a duratei diferitelor faze in cursul unei nopti !medie stabilita de 00 de nopti la 13 persoane considerate normale, cu varsta medie de 20 de ani#: durata adorm!r!! durata (om"'eta a deste"tar!! numaru' de deste"tar! durata (om"'eta a somnu'u! somn 'ent# stad!!'e I s! II stad!u' III stad!u' IV somn "arado7a' numaru' stad!!'or "arado7a'e +, de m!nute -. de m!nute -/+ de m!nute +0+ de m!nute 12.3/45 2/ de m!nute 1%+3/45 -/ de m!nute 163%45 %,0 m!nute 1+%3%45 2)0

3ulburarile somnului pot fi de ordin cantitativ !hiper- sau hiposomnii# sau de ordin calitativ !dissomnii#, in care sunt tulburate raportul dintre diferitele faze de somn, organizarea ciclica etc.

HIPERSOMNIILE
4ipersomniile reprezinta un exces de somn, care difera de la cel normal prin durata, profunzimea si bruschetea aparitiei sale. S-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic, in care se includ diverse tulburari ale contientei, ce merg de la somn pana la coma. Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. 5radul tulburarilor de constienta, ce merg de la somnolenta la coma, depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale.

H!"ersomn!!'e s!m"tomat!(e "re'un$!te au, spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei, o durata care atinge mai multe ore, zile, saptamani, sau luni. 6n somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat anormal, in afara cazului cand este vorba de un somn compensator. Forme "o'!s!m"tomat!(e a'e &!"ersomn!e! !d!o"at!(e
4ipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1"7, de catre 1oth. &utorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata, o mare dificultate de trezire, o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare$ si forme monosimptomatice mai prost caracterizate, cu episoade de somn de durata normala sau lunga, trezire placuta, somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare.

Somno'enta este o stare intermediara intre veghe si somn. &ceasta atipire putin profunda, in care pierderea constientei nu este completa, este penibila, de neinvins, desi nu se instaleaza brutal. /n acest timp bolnavul, poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. 'e cele mai multe ori, somnolenta dureaza zile, saptamani sau luni, fiind intrerupta doar de scurte perioade de trezire spontana sau provocata. Starea poate evolua catre vindecare sau coma. Letar$!a este o tulburare de vigilenta sau de reglare a starii somn-veghe. &desea este
provocata de hipnoza sau de produsi anestezici !narcoza#. 8linic, poate fi confundata cu coma, dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. 9volutia merge catre disparitie sau coma. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta, insomnie si sindrom narcoleptic. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale, obnubilare, sau terpoare.

En(e8a'!ta 'etar$!(a realizeaza cele mai pure hipersomnii sontinuu. 8and debutul este brutal, bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi, culcandu-se oriunde. :olnavul poate fi trezit prin exercitii slabe. H!"ersomn!!'e d!n (ursu' "ro(ese'or e7"ans!*e !ntra(ran!ene formeaza, de asemenea, o categorie distincta. rocesul expansiv, generator de hipersomnii, poate avea o localizare diversa !hemisferele cerebrale, cerebelul, trunchiul cerebral#. 4ipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. H!"ersomn!!'e de or!$!ne *as(u'ara (ere9ra'a 1!s(&em!e sau &emora$!e5
se asociaza cu paralizii oculare sau cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica.

'e interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral, care infiltreaza substanta reticulata.

H!"ersomn!!'e de or!$!ne traumat!(a sunt mai putin studiate. 9le se datoreaza

unei contuzii cerebrale, in special a trunchiului cerebral superior, sau a unui hematom intracranian, care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. *eziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite.

H!"ersomn!!'e s!m"tomat!(e d!n (ursu' a8e(t!un!'or "s!&!atr!(e sunt mai

putin frecvente. &stefel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. 6neori, nevrozele angoase, sindroamele .orsa.oviene acute, starile maniacale, melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri sprontane.

H!"ersomn!!'e rea(t!ona'e pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale

importante. 'upa cataclism, poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. /n clinica, sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata.

S!ndromu' P!(:;!(:3 descris de catre :ur;ell si colab !1"0,#, se traduce prin accese

de somnolenta, care apar la persoanele tinere obeze, cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie, ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica, cianoza, poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. <odificarea ritmului respirator, relevat prin pauze de 20-)0s, este urmata de o inspiratie profunda, care alunga somnul si aintreneaza trezirea. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri.

S!ndromu' <'e!n)Le*!n3 care a fost precizat de *evin in 1"3,, se caracterizeaza prin

aparitia unor lungi perioade de somn, a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. *a acestea se adauga o foame excesiva !bulimie# si tulburari de comportament de tip depesiv sau de expresie confuzo-onirica. Sindromul apare la persoanele tinere, intre 10 si 30 de ani, de sex masculin. 'ebutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig, oboseala psihica, tulburari de comportament de tipul agitatiei, confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale, care pot persista multe zile dupa perioada de somn.

=!9'!o$ra8!e
:adiu, 5h., 3eodorescu 9xarcu, /., !1"7+#. -iziologia si fiziopatologia sistemului nervos. :ucuresti: 9d. <edica. 5olu, <., 'anaila, *. !200,#. 3ratat de neuropsihologie, vol /. :ucuresti: 9d. <edicala. (intila, <., !2007#. 8ompendiu de neuropsihologie. 3imisoara: 9d. 6niversitatii de (est.