Argint

Nume: Argint Simbol: Ag Numar atomic: 47 Masa atomica:107.8682 uam Punctul de topire: 61. ! "# $12!%.08 &' 176!.474 "() Punctul de *ierbere:2212.0 "# $248%.1% &' 401!.6 "() Numarul de protoni+electroni: 47 Numarul de neutroni: 61 #lasi*icare: metal de tran,itie Structura cristalina: cubica -ensitatea la 2 ! &: 10.% g+cm! #uloare:argintie

Structura atomica:
Numarul de straturi: % Primul strat: 2

Al doilea strat: 8 Al treilea strat: 18 Al patrulea strat: 18 Al cincilea strat: 1

Proprietati fizice si chimice

Este un metal alb, strlucitor, i, dup cum i spune i numele, argintiu. n tietur proaspt, are o culoare uor glbuie. Face parte, mpreun cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preioase. Este moale, maleabil i ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electric i termic. Se oxidea cu uurin n aer, form!nd oxi i, i, de asemenea, n pre ena sulfului, cu care formea sulfuri.

"e nu stim despre argint?

#tiai c$ %entru a ameliora setea, atunci cnd nu se poate bea nimic, putei ine n gur un obiect de argint. -Organismul unui om cu masa de 70 kg conine aproximativ 0,07 mg de argint. - Argintul se folosete i sub form de alia e cu alte metale, la confecionarea monedelor, la prote!area dinilor, la confecionarea bi uteriilor i tac"murilor. - #oluiile coloidale de argint se utili!ea! "n medicin ca mi loace antiseptice, pentru tratarea bolnavilor de tuberculo!. - $"n la descoperirea penicilinei, argintul era extrem de valoros, fiindc era singurul de!infectant cunoscut. %n kilogram de aur preuia c"t 7 kilograme de argint. A!i, cu un kilogram de aur, se pot cumpra 7& kilograme de argint. Apa pstrat n vase de argint are calitile unui antibiotic natural extrem de eficient Un medicament vechi de milenii - Acum &.000 de ani, medicii c'ine!i fceau acupunctur cu ace de argint.

- (a "nceputul secolului, doctorii prescriau nitrat de argint pentru ulcerele de stomac i puneau c"teva picturi de soluie de argint "n oc'ii nou nscutului pentru a distruge eventualele bacterii care ar fi putut provoca orbirea. Antibiotic i antioxidant - )olul argintului "n organismul uman poate fi descris ca un *sistem imunitar secundar+. ,in re!ultatele obinute de dr. -er. /argraff aflm c argintul are capacitatea de a distruge "n 0 minute peste 010 de categorii de microorganisme patogene, virusuri, bacterii, para!ii i fungi. - 2a antibiotic natural, argintul lupt cu bacilulul di!enteriei, cu #almonela, 3sc'eric'ia coli, #treptococul pneumoniae, #treptococul mutans 4cau!ator principal al cariilor dentare5 i alte microorganisme duntoare. - #-a mai constatat c argintul este un puternic antioxidant natural, distrug"nd radicalii liberi 4cau!a a peste 00 de boli printre care cancerul i boala Al!'eimer5. - #-a demonstrat c argintul este i un imunomodulator, adic a ut la creterea imunoglobulinei din clasa A, /, 6 i a limfocitelor 7. 8n domeniul c'irurgiei, argintul e folosit la unirea vaselor cerebrale sau "nc'iderea defectelor de pe suprafaa craniului 4metoda -eingen'eim5. - A fost folosit la filtrele mtilor celor care se ocupau cu de!infectarea "n timpul epidemiei de grip aviar. 3xist mrturii i ale bolnavilor care s-au vindecat de cancer consum"nd ap de argint. De ct argint avem nevoie? - #trmoii notri primeau o oarecare do! de argint prin 'ran. - 7e'nologiile moderne din agricultur au distrus 91: din re!ervele de argint ale solului, astfel "nc"t acest element nu mai exist "n alimentele pe care le consumm. - 2onform unor studii americane, deficitul de argint duce la scderea imunitii i este unul dintre principalii factori de cretere a afeciunilor maligne din ultimele decenii. 2el mai eficace aport de argint se face sub forma lui coloidal 4particule de 0,00; microni5, astfel este total inofensiv pentru organismul uman, care "l va elimina "n <& de ore. - Argintul coloidal se absoarbe "n s"nge foarte repede, "nc din cavitatea bucal. 2ercettorii au stabilit c 0,099 mg de argint repre!int cantitatea medie !ilnic necesar organismului uman.

Argintul coloidal

- Argintul coloidal nu interacionea! cu alte medicamente i nu are efect toxic asupra organismului, nefiind un metal greu. ,at fiind faptul c el este "n forma coloidal, orice surplus se va elimina foarte uor din organism i nu se va acumula "n esuturi. =u exist riscul de suprado!a , iar argintul "n forma coloidal nu interacionea! cu alte medicamente. >i Organi!aia /ondial a #ntaii recomand argintul coloidal ca fiind cel mai puternic de!infectant folosit "n ca!ul apei potabile. Apa se poate folosi "n mod preventiv, pentru "ntrirea sistemului imunitar, sau ca un remediu valoros "n terapia infeciilor i a bolilor. n ce ca uri este indicat terapia cu ap de argint? - Acnee, alergii, infecii ale ve!icii urinare, otit, tulburri de digestie, infecii ale prostatei i cderea prului s"nt numai c"teva dintre afeciunile care pot primi tratament cu ap cu argint coloidal. - 3ste cel mai bun remediu complementar pentru afeciuni cronice ca 'ipertensiune arterial, 'epatit cronic, sinu!it, gastrit, ulcer, psoria!is, 'erpes. - 2el mai simplu i eficient produs complementar "mpotriva gripei, inlcusiv a celei porcine, i a viro!elor respiratorii.

- #e mai tie c, acela care se spal pe fa cu ap de argint capt un ten frumos. - )nile splate cu ap de argint se vindec mai repede, nu se infectea! i cicatricele rmase dup vindecare s"nt mai puin vi!ibile. - >i pentru pstrarea suprafeelor afectate de arsuri c"t mai aseptice este folosit tot apa de argint. >i fiindc tot e alert de grip porcin pe mapamond, trebuie s tim c apa de argint este un excelent mi loc profilactic "n timpul oricrei epidemii.

!storia argintului
&escoperire - Primele mine de argint au aparut mai inainte de perioada !000 i..r. Argintul a *ost un metal cunoscut de toate ci/ili,atiile antice' insa spre deosebire de aur' este *oarte rar gasit in stare naturala' lucru care e0plica *aptul ca daca ar *i mai abundent' tot nu ar putea *i *olosit decat mai tar,iu. #u toate acestea' cand a aparut prima oara in 1gipt' a *ost mult mai /aloros decat aurul. --e,/oltarea Atenei si a ci/ili,atiei sale remarcabile a *ost posibila datorita e0ploatarii minelor locale de argint de catre localnici in ,ona 2aurium' unde au operat din perioada 6003!00 i..r' producand in 4ur de !0 de tone de metal pe an. -Si ci/ili,atiile antice ale Americii #entrale si Sudice au e0ploatat argintul' insa sc5imbul cu acest metal s3a *acut dupa cucerirea spaniola. -epo,ite importante s3au descoperit in anul 1%!% la #5arcas $Peru)' Potosi $6oli/ia) in anul 1%4% si la 7acatenas $Me0ic) in 1%48. Productia din aceste surse era in total de peste %00 de tone pe an -8n secolul al 9893lea' argintul a *ost descoperit in S:A in Ne/ada' iar in anul 1870 productia mondiala a a4uns la !000 de tone pe an. 'i(uterii din argint)istoric bi(uterii

-+?storia argintului este str@ns legata de cea a aurului. $rin faptul ca si el se gaseste uneori "n natura sub forma nativa, cu stralucirea lui deosebita este cunoscut din cele mai vec'i timpuri ale antic'itatii si folosit la confectionarea podoabelor si apoi la fabricarea monedelorA . Asa incepe orice istorie a unui metal, dupa care se enumera proprietatile c'imice, reactiile si atat. 2eea ce nu se prea stie de argint, sau se stie foarte putin este ca argintul pre!inta un grad foarte inalt de ecranare a undelor electromagnetice. -Argintul are proprietatea de a ecrana aceste unde, fara sa fim nevoiti sa tinem un scut de argint dupa noi. ,e asemenea argintul este antimicrobian, este unul dintre metalele ce pre!inta o conductibilitate termica ridicata, neutrali!ea!a mirosurile. -Argintul face parte din grupa metalelor nobile, datorita faptului ca nu se oxidea!a in aer si ca re!ista cu succes la actiunea ma oritatii substantelor c'imice. ,estinul acestui metal s-a impletit de multe ori cu cel al aurului, adesea fiind insa plasat pe locul secund. ,e fapt in mai toate !acamintele aurifere, ceea ce numim aur este in realitate un alia natural de aur si argint numit electrum. -Argintul cristali!ea!a in sistemul cubic, avand dintre toate elementele c'imice, cea mai mare conductibilitate electrica si calorica. 3ste mai maleabil decat cuprul si mai dur decat aurul. $re!inta un luciu metalic si are culoarea alba-argintie cu stralucire

vie caracteristica. Argintul este substituit in proportii variabile cu aur, uneori cu mercur si mai rar cu arsen, stibiu, bismut, platina, si cupru sub forma de amalgan. Argintul nu se combina direct cu oxigenul, dar di!olva in stare topita cantitati foarte mari de oxigen pe care il elimina la solidificare, cu atata violenta incat arunca stropi metalici. 3ste motivul pentru care argintul curat nu se poate turna in forme. ?n pre!ent, cele mai mari productii de argint se obtin din Australia, America de #ud, America de =ord, 3uropa, si Africa. ?n preistorie argintul era cunoscut de unele populatii si folosit in cantitati mari pentru prelucrarea bi uteriilor, dar si ca mi loc de sc'imb. $roductia de argint in timpul antic'itatii a cunoscut o de!voltare deosebita in $ersia si in statele din urul /arii /editerane. -Argintul fiind cunoscut de timpuriu, a avut in timp o multitudine de intrebuintari, ce apareau pe masura cunoasterii propietatilor sale. $entru confectionare bi uteriilor se folosesc alia e de argint si cupru cu diferite titluri, care in unele tari sunt legali!ate si se exprima in miimi4@BC5. ,e exemplu, in Dranta, titlul ? de argint are E10@BC, iar titlul ?? are 900@BC .7itlul alia ului pentru vesela coboara uneori pana la 710 @BC si c'iar mai putinF de mentionat ca si in acest ca! alia ul ramane alb-argintiu, daca nu depaseste 10 : cupru. -Argintul se pretea!a la toate genurile de bi uterii, ce se disting dupa moda si te'nica de lucru, unele sunt policrome cu un efect stralucitor si cu forme armonioase. $rocedeele de fabricare sunt aceleasi ca si la bi uterile din aur. $e ba!a cercetarilor ar'eologice se poate afirma ca folosirea argintului pentru bi uterii are o vec'ime multimilenara si ca, de-a lungul mileniilor, mestesugul confectionarii din argint a bi uteriilor s-a perfectionat, a ungand la reali!ari de o valoare artistica deosebita.

Coroziunea argintului
Prin coroziune se neleg procesele de degradare i deteriorare a metalelor, sau obiectelor metalice, sub aciunea agenilor chimici din mediu.Cauza acestor modoficri nedorite ale metalelor sunt reacii chimice i n special electrochimice, care pornesc de la suprafaa metalului respectiv. Astfel, argintul ii pierde luciul. Din punct de vedere chimic, coroziunea se bazeaz pe o reacie de forma ! !n" " ne

!ntrebuintari
"#iind un bun conductor de electricitate$ este folosit n electrotehnic i electronic$ fie ca atare$ fie sub form de depuneri galvanice% "Deoarece este foarte ductil$ se pot reali a prin tragere fire extrem de subiri$ iar prin turnare i ambutisare$ conectori i pastile pentru contacte electrice% "Desi se oxidea cu uurin$ stratul de oxid nu este aderent$ drept pentru care muli ani a fost principalul metal folosit n conectic% &u toate acestea$ odat cu progresul tehnologic din ultimii ani$ conectica de nalt calitate se reali ea din aur sau argint aurit% "'e mai ntrebuinea la baterea monedelor$ n giuvaergerie$ precum i n medicin% "Deoarece eliberea spontan ioni negativi (care au aciune germicida)$ multe decenii a fost ntrebuinat la confecionarea de instrumente medicale i prote e% n stomatologie$ din argint se reali ea cu succes pivoi endodontici% "*u poate fi folosit ca atare la confecionarea de prote e dentare$ ci numai n alia+e$ mpreun cu celelalte metale nobile%

'U,'".i/ipedia " http011ro%2i/ipedia%org12i/i1Argint " http011flashportofoliu%2ordpress%com134541461371ce"nu"

stim"despre"argint1 "http011222%silver one%ro1blog1categor81istoric "http011saltelele%2ordpress%com134491551361istoria" argintului1

:o e 2i/ipedia " po a de inceput" http011ro%2i/ipedia%org12i/i1#i ;&9;<<ier0'ilver=cr8stal%+pg prima po a de la 'i(uterii din argint)istoric bi(uterii) *ttp:++,,,.perfectlad-.ro+articol+./0) "oliere1de1lux.*tml a doua poza de la 'i(uterii din argint)istoric bi(uterii) *ttp:++2acantaesoterica.blogspot.com+34/4+//+a urul)si)argintul)romaniei.*tml
po a medicamentului cu Argint coloidal " http011222%argint"coloidal%ro1produs po ele de la coroziunea

argintului-

http://hartacomorii.blogspot.com/2010/10/cum-se-curatamonedele-antice.html