AGENTIA DE TURISM COMPONENTA A DEZVOLTARII TURISMULUI ROMNESC

Cuprins

Introducere ..................................................................................................... 6

C pito!u! I Ro!u! si i"port nt tu ris"u!ui #n econo"i ro"$ne sc %%% & 1.1. Importanta economica a turismului.......................................................... 8 1.2. Impor tanta socio-culturala a turismului................................................... 20 1.3. Importanta turismului n protejarea mediului.......................................... 24 C pito!u! II Noi concepte uti!i' te #n conducere 2.1. Definirea conceptului de management; (entii!or de turis" tour) caracteristicile stiintei

oper to re%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% *+ managementului............................................................................................. 31 2.2. curt istoric al stiintei conducerii........................................................... 34 2.3. !oncepte moderne in stiinta managementului....................................... 38 2.3.1. "anagementul strategic.................................................................... 38 2.3.2. "anagementul intreprenorial............................................................ 44 2.3.3. "anagementul moti#ational............................................................. 4$ 2.4. 2.4.1. %endinte moderne in conducerea agentiilor tour- operatoare............. 4& isteme moderne de conducere la ni#elul tour- operatorilor............. 4&

2.4.2. "etode specifice de conducere a agentiei tour - operatoare................ '8 2.4.3. "anagementul agentiei de turism si legislatia actuala. !onclu(ii ..... 62

C pito!u! III Noi tendinte #n turis"u! intern tion !% Turis"u! de , ceri -.usiness Touris"/%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 0 1 3. 1. "anagementul e#enimentelor............................................................... 6$ 3.2. "anagementul calatoriilor )oficiale* .................................................... $2 3.3. "anagementul programelor stimulent.................................................. $4 3.4. "anagementul calatoriilor n marile companii ..................................... $'

C pito!u! IV ) Turis"u! de , ceri2 istoric si concepte ............................... 80 4.1. curt istoric al turismului de afaceri ++++.......................................... 80 4.2.!oncepte si teorii pri#ind turismul de afaceri ............................................ 88 4.3. ,semanari si deose-iri ntre turismul de afaceri si turismul de loisir+. &6 4.4. ,#antajele turismului de afaceri pentru destinatii++++++............. && 4.'. .iata turismului de afaceri ++++++................................................. 101 4.6. /rgani(area nt0lnirilor++++++++++++............................. 103

C pito!u! V ) Tendinte !e turis"u!ui de , ce ri pe p! n "ondi !%%%%%%%%%%% +30 '.1. ituatia actuala a turismului de afaceri............................. ..........................106 '.2. /rganisme si organi(atii internationale n turismul de afaceri ................. 113 '.3. %urismul de afaceri n diferite tari ale lumii ............................................. 118 '.3.1. 1,.........................................................................................................118 '.3.2.2aponia.....................................................................................................121 '.3.3.3ermania........................................................................ .........................122 '.3.4. pania............................................................................. .........................12& C pito!u! VI Ro"$ni )destin tie turis"u!ui de , ceri..........................138

6.1..re(entarea generala a turismului de afaceri din 4om0nia........................138 6.2./rgani(area turismului de afaceri n 4om0nia...........................................142 6.3.%urismul de afaceri si oferta 5oteliera din 4om0nia..................................144 6.4.!entrele de conferinte si e6po(itii..............................................................1'4 6.'./ferta agentiilor de turism.................................... ......................................16& C pito!u! VII M n (e"entu! A(entiei de Turis" de A, ceri #n

Ro"$ni ............................................................................. ..............................18' $.1..rincipalele acti#itati n turismul de afaceri din 4om0nia din perspecti#a agentiei de turism..............................................................................................18' $.1.1."anagementul turismului de afaceri destinat calatoriilor oficiale...........18' $.1.2."ana gementul turismului !/4./4,%7............................................... 18& $.1.3."anagementul turismului de afaceri pentru asociatiile non- profit si alte organi(a tii++++++++++++++++++++++++++ 1&6

$.2./rgani(area unei agentii de turism de afaceri din 4om0nia+++++ 1&$ $.2.1.%ic8eting sau emiterea de -ilete de a#ion+++++++++++ 201 $.2.2.4e(er#are de 5oteluri n strainatate si n tara++++++++++. 202 $.2.3.Incenti# es+++++++++++++++++++++++.. 203 $.2.4.7#enimente+++++++++++++++++++++++ 20' C pito!u! VIII Noi concepte #n " n (e"entu! A(entiei de Turis"% Turis"u! de , ceri4 so!utie "odern de de'5o!t re turis"u!ui ro"$nesc% %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 631 8.1. .re(entarea agentiei de turism .aralela 4'. curt istoric....................... 20$ 8.2. 9oi concepte n managementul agentiei de turism................................ 216 8.2.1. !ererea pentru turismul si calatoriile de afaceri................................. 216 8.2.2. !alatoriile de ,faceri :;usiness %ra#el< ........................................... 228 8.2.3. 7#enimente......................................................................................... 241 8.2.4. %urismul moti#ational................... ..................................................... 2'0 Conc!u'ii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 67& .i8!io(r ,ie%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 609

'

INTRODUCERE

,sa cum demonstrea(a realitatea= turismul este unul dintre cele mai #aste fenomene sociale= care s-a impus n epoca contemporana= a#0nd repercusiuni si implicatii profunde asupra economiilor nationale ale tarilor= precum si asupra relatiilor economice inte rnationale. 76pansiunea turismului s-a desfasurat n paralel cu de(#oltarea economica a natiunilor. ,stfel industriali(area societatii= automati(area si ci-erneti(area acesteia= concentrarea populatiei n centre ur-ane= de(#oltarea si moderni(area infrastr ucturii si a mijloacelor de transport au determinat mutatii profunde n #iata si mentalitatea omului (ilelor noastre. !resterea #eniturilor si a puterii de cumparare= sporirea duratei timpului li-er prin reducerea saptam0nii de lucru si prin marirea concediilor= cresterea sperantei medii de #iata= au determinat deplasarea a sute de milioane de oameni din di#erse (one ale glo-ului= at0t n interiorul tarilor de resedinta c0t si peste granitele acestora= pentru a se destinde = a-si reface capacitatea de munca = dar si din dorinta de cunoastere= toate acestea sustin0nd definitia data de 7.3u> ?reuler = conform careia @ )%urismul in sensul modern al cu#0ntului este un fenomen al timpurilor noastre -a(at pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si sc5im-are a mediului nconjurator= pe culti#area sentimentului pentru frumusetile naturii . . . ca re(ultat al de(#oltarii comertului= industriei si a perfectionarii mijloacelor de transportA. Definit de 2.!5.BolloCa> ca fiind un )fenomen specific lumii moderneA= turismul se circumscrie si societatii rom0nesti= a#0nd caracteristici specifice determinate de dificultatile cu care se confrunta economia rom0neasca si de ritmul n care se reali(ea(a procesul de reforma economica= de importanta acordata sectorului tertiar si turismului= ca parte constituenta a acestuia. ;eneficiind de un potential turistic de e6ceptie= care prin atracti#itatea sa poate sa incite la calatorie o gama e6trem de larga de turisti :#arietatea si
1

!ristureanu= !ristiana= Economia s i politica turismului international, 7ditura ,-eona= ;ucuresti= 1&&2= p.2'. 2 "inciu= 4odica= Economia turismului, 7ditura 1ranus= ;ucuresti= 2001= p. 11.

comple6itatea resurselor turistice rom0nesti put0nd satisface cele mai e6igente si rafinate gusturi<= 4om0nia tre-uie sa acorde o importanta sporita transformarii acestui fond turistic n patrimoniu turistic= care cuprinde alaturi de atractiile turistice= ce repre(inta )materia prima a turismuluiA= -a(a te5nico-materiala si 3 infrastructura= elemente care permit #alorificarea resurselor turistice . 1na dintre cele mai -une oportunitati de folosire a acestui patrimoniu turistic o repre(inta turismul de afaceri= un concept nou n industria turistica din tara noastra. .0na n 1&8&= practic= turismul de afaceri n 4om0nia nu a e6istat. Dupa 1&&3- 1&&4 putem spune ca a aparut n tara noastra aceasta specialitate si speciali(are n turism. Daca asta(i 4om0nia nt0mpina greutati n promo#area imaginii sale= si implicit a turismului de loisir= turismul de afaceri repre(inta o nisa si o sansa de de(#oltare a produsului turistic rom0nesc.

Idem= p. 160.

CAPITOLUL I ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN ECONOMIA ROMANEASCA

De(#oltarea turismului at0t ca modalitate de petrecere ntr- un mod placut si instructi# a timpului li-er= c0t si ca acti#itati prestatoare de ser#icii solicitate n di#erse etape ale unei calatorii turistice= repre(inta una dintre caracteristicile ci#ili(atiei actuale= cu largi perspecti#e de e#olutie= fiind concomitent consecinta si cau(a unor mutatii economice= sociale= culturale si de mediu . De aceea pentru a rele#a situatia actuala a turismului rom0nesc= importanta acestei acti#itati n cadrul societatii rom0nest i contemporane= #om a-orda turismul pe plan economic= social-cultural si ecologic= ncerc0nd sa pre(entam #alentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el in #iata economico-sociala a 4om0niei.
4

+%+ I"port nt econo"ic

turis"u!ui
'

!aracterul de ramura de interferenta si sinte(a al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si stimulat n de(#oltarea sa de situatia di#erselor ramuri economice ale economiei nationale= si n acelasi timp= face ca turismul sa e6ercite la r0ndul sau= numeroase influente po(iti#e= at0t pe plan national c0t si international. .entru a reliefa importanta economica a turismului rom0nesc= ca ramura distincta a economiei nationale= ncadrata n sectorul tertiar= #om folosi criteriile preci(ate de literatura de speciali tate @ ponderea populatiei ocupate n unitatile si institutiile cu profil turistic n totalul populatiei ocupate a tarii; contri-utia turismului la crearea produsului intern -rut; in#estitiile n turism;
6

4 '

;ar-u= 35e= Turismul n economia nationala, 7ditura port -%urism= ;ucuresti= 1&81= p.82. "inciu= 4odica= op. cit.= p. 22. 6 .ostelnicu= 35e= Introducere n teoria si practica turismului, 7ditura Dacia= !luj -9apoca= 1&&$= p.'3.

T 8e! +%+%+% Popu! ti ocup t #n ser5icii si popu ! ti ocup t #n :ote!uri si rest ur nte #n perio d +;;& )6336 +;;& Tot !-"ii/ Ser5icii-"ii/ 8813 2$4&=6 +;;; 8420 2''&=$ 6333 862& 26&2=2 633+ 8'63 2$0'=& 6336 832& 2820=' < -121 1$=&8 I 0=&& 1=006 R -0=01 0=006 -0=03

&8 100 &3 $& &' -3 0=&$ =ote!uri si rest ur nte-"ii/ 1=11 1=1& 1=08 0=&2 1=14 > =ote!uri si rest ur nte in tot ! 3='6 3=&1 3=4' 2=&2 3=6$ > =ote!uri si rest ur nte in ser5icii ursa@ .reluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei= I9 = ;ucuresti= 2003= pp. &'=10'. Dom repre(enta grafic datele din ta-el pentru a reali(a o comparatie ntre e#olutia populatiei ocupate si aceea a populatiei ocupate n 5oteluri si restaurante. Fig.1.1.1. Populatia ocupata din !oteluri si Ro"$ni #n perio d +;;&)6336 rest ur nte #n perio d +;;& )6336
100

Fig.1.1. . Populatia ocupata n

8900 8800 8700 8600 8500 8400 8300 8200 8100 8000 1998 1999 2000 2001 2002

1998 1999 2000 2001 2002

80 1998 60 40 20 0 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

ursa@ prelucrat conform datelor din datelor din Anuarul Statistic al Romniei= I9 = Romniei= I9 = ;ucuresti= 2003= pp. &'=10'. &'=10'.

ursa@ prelucrat conform Anuarul ;ucuresti= Statistic 2003= al pp.

&

Din o-ser#area li-era a graficului se e#identia(a faptul ca= dupa cresterea numarului populatiei ocupate la ni#elul tarii n anul 2000 : fara a atinge cotele din anul 1&&8< tendinta care s-a manifestat n anii urmatori a fost descrescatoare. En anii 1&&8-1&&&= desi populatia ocupata la ni#elul economiei nationale a nregistrat o scadere= populatia ocupata n 5oteluri si restaurante a a#ut o usoara crestere= n anii 2000-2001 populatia ocupata n 5oteluri si restaurante scade= urm0nd tendinta descrescatoare a populatiei ocupate n economie= pentru ca a-ia n 2002 sa se nregistre(e o crestere a personalului din 5oteluri si restaurante pe fondul unei scaderi a populatiei ocupate n economie. !onstatam ca n anul 1&&& populatia ocupata n 5oteluri si restaurante a crescut cu 2F fata de 1&&8= n 2000 s-a nregistrat o scadere cu $F fata de 1&&&= n 2001 scaderea a fost cu 1'F fata de 2000= pentru ca n 2002 sa se nregistre(e o crestere cu 20F fata de 2001. 4epre(entam grafic ponderea medie a populatiei ocupate n ser#icii populatiei ocupate n 5oteluri si restaurante n total populatie ocupata. si a

?i(% +%+%*% Pondere "edie

popu! tiei ocup te #n ser5icii si

popu! tiei

ocup te #n :ote!uri si rest ur nte #n tot ! popu! tie ocup t

total servicii Hoteluri + restaurante

ursa@ .relucrat conform datelor din Anuarul Statistic = I9 = ;ucuresti= 2003= pp.&'= 10' Desi ponderea populatiei ocupate n 5oteluri si restaurante n total populatie ocupata nu nregistrea(a modificari semnificati#e :media fiind de 1=08F<= se o-ser#a ca ponderea fortei de munca ocupata n acest sector este redusa= situatie ce nu poate fi considerata dec0t ngrijoratoare n conditiile n care economia contemporana are ca principala tendinta cresterea ponderii populatiei ocupate n ser#icii :mai ales daca ne raportam la pre#i(iunea conform careia se

10

aprecia(a ca n 200' populatia ocupata la ni#el mondial n turism #a ajunge la 338 milioane persoane= ceea ce #a transforma turismul n cea mai larga industrie din lume$<. ,ceasta circumstanta are o influenta negati#a si asupra numarului populatiei ocupate la ni#elul ntregii economii nationale= fiindca a#0nd o e#olutie modesta= 5otelurile si restaurantele din 4omania generea(a un numar redus de locuri de munca= ceea ce determina o contri-utie redusa a acestora la atenuarea somajului n 4om0nia. Daca luam n considerare si faptul ca acti#itatea din turism infuentea(a utili(area fortei de munca din alte ramuri ale economiei= cum ar fi @ agricultura= industria alimentara= industria usoara= constructii= industria si ca fiecare loc de munca direct din turism generea(a de la 1 la 3 locuri de munca indirecte s i induse :0=6- 0=8 n agricultura si constructii< 8= se reliefea(a mai pregnant ne#oia de(#oltarii acti#itatii turistice n 4om0nia si cresterea rolului acesteia n cadrul economiei nationale. .entru a e#identia locul pe care l ocupa turismul n cadrul econ omiei nationale rom0nesti= #om reali(a o anali(a a ..I.;. n turism n perioada 1&&8-2002. 7#olutia ..I.; -ului este pre(entata n ta-elul urmator@

T 8e! +%+%6% Ni5e!u! P%I%.% #n Ro"$ni #n perio d +;;& )6336 -miliarde lei preturi curenteAni
%otal

+;;& '3$'3=8

+;;; $2$$6=0

6333 88&84=3

633+ 1'6128=6

6336 1$10$'=2

ursa@ Anuarul Statistic al Romniei= 2003= p.282 Din pacate n sursele statistice nu sunt pre(e ntate #alorile ..I.;.-ului din turism. Dar stiind ca la ni#elul economiei rom0nesti ..I.;. din turism repre(inta circa 2F din ..I.;.-ul total= putem afla cu apro6imatie #alorile ..I.;.-ului din turism n perioada cercetata.

$ 8

"inciu= 4odica= op. cit.= p.28. Idem= p. 2&.

11

T 8e! +%+%*% P%I%.% tot ! si P%I%.% din turis" #n Ro"$ni #n perio d +;;&)6336 -miliarde curenteAni Tot ! T uris" +;;& '3$'3=8 10$'=0$ +;;; $2$$6=0 14''='2 6333 88&84=3 1$$&=68 633+ 1'6128=6 3122='$ 6336 1$10$'=2 3421='0 lei preturi

ursa@ .relucrat conf. datelor din Anuarul statistic, I"S, #ucuresti, $$%, p. 1$& ,t0t ..I.;.-ul total= c0t si ..I.;.-ul din turism au a#ut n perioada 1&&82002 o e#olutie ascendenta= astfel ca n anul 2002 ni#elul ..I.;.-ului reali(at n economia rom0neasca a fost cu 218=3F superior celui din 1&&8= iar #aloarea ..I.;.-ului reali(at n turism a fost n acelasi an cu 218=2'F mai mare dec0t n 1&&8. ,ceasta crestere su-stantiala a ..I.;. la ni#elul ntregii economii nationale si a celui reali(at din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. .entru o anali(a c0t mai judicioasa #om reali(a transformarea din preturi curente n preturi compara-ile :constante< folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum n ser#icii. En urma deflatarii seriilor de date #om o-ser#a daca aceasta e#olutie repre(inta o crestere reala sau= dimpotri#a= repre(inta o scadere. T 8e! +%+%9% C !cu!u! P%I%.% #n turis" #n preturi co"p r 8i!e #n perio d +;;&)6336 Indicii preturi!or de P%I%.% #n turis" consu" #n ser5icii )preturi curente ) "!d% !ei > +;;& 10$'=0$ 100 +;;; 14''='2 11'=608 6333 1$$&=68 1$$=8$8 633+ 3122='$ 240=86' 6336 3421='0 30'=32' ursa@ ,nuarul statistic= I.9. ..2003=p. 322; Anii P%I%.% #n turis" )preturi const nte ) "!d% !ei 10$'=0$ 12'&=01 1000='1 12&6=40 1120=61

12

e o-ser#a ca ..I.;. n turism nregistrea(a o serie de fluctuatii n perioada de referinta. ,sadar e#olutia po(iti#a e6primata n preturi curente nu se datorea(a unor progrese cant itati#e sau calitati#e n acti#itatea turistica ci cresterii continue a preturilor. 4epre(ent0nd grafic ..I.;. n turism n perioada anali(ata o-tinem@ ?i(% +%+%9% E5o!uti P%I%.% #n turis" #n perio d +;;&)63364 #n preturi co"p r 8i!e

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002

ursa@ Ta'el nr. 1.1.(. e o-ser#a ca ni#elul ..I.;. din turism a crescut n 1&&& cu 1$=11F fata de 1&&8. En anul 2000 indicatorul a sca(ut cu 6=&4F fata de acelasi an= pe fondul nregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 68& mii fata de 1&&8. e o-ser#a ca n anul 2000 numarul turistilor straini a crescut cu '$ mii fata de 1&&8= dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a acoperi scaderea numarului de turisti interni= ceea ce a influentat negati# e#olutia ..I.;. din turism. En 2001 are loc o crestere a ..I.;. cu 20='&F fata de 1&&8. ,ceasta crestere s-a reali(at pe fondul reducerii numarului turistilor interni cu $82 mii= dar a cresterii numarului turistilor straini cu 10' mii fata de anul 1&&8 :datorita de(#oltarii turismului de afaceri<. ,nul 2002 marc5ea(a un regres al ..I.;. din turism cu 16=3'F fata de anul 2001= repre(ent0nd o crestere de numai 4=24F comparati# cu 1&&8. ,ceasta situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor interni= de la 4$42 mii n 1&&8 la 3848 mii dar n acelasi timp a majorarii numarului de turisti straini de la 810 mii n 1&&8 la &&& mii in 2002. En inter#alul 1&&8- 2002 scaderea continua a numarului de turisti interni= ce se poate e6plica

13

prin scaderea pute rii de cumparare a populatiei= dar si prin contrastul dintre tarifele e6agerat de mari practicate si calitatea ser#iciilor oferite= ceea ce a determinat petrecerea #acantei n strainatate de catre persoanele cu posi-ilitati financiare mai ridicate= a a#ut drept efect fluctuatiile ..I.;. n turism= n aceasta perioada si scaderea acestuia. !alitatea prestatiei turistice si amploarea acti#itatii turistice= depind si de gradul de ec5ipare cu mijloacele specifice necesare. 9u tre-uie omis faptul ca -a(a te5nico- materiala este supusa unui proces de u(ura fi(ica si morala= impun0ndu-se nlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale ale turismului rom0nesc nu asigura o #alorificare corespun(atoare a potentialului turistic al tarii noastre. De aceea se impune reali(area unor eforturi in#estitionale sustinute pentru cresterea si moderni(area dotarii turistice. En continuare #om anali(a situatia in#estitiilor n 5oteluri si restaurante n perioada 1&&8-2002. T 8e! +%+%7% In5estitii!e tot !e si in5estitii!e #n :ote!uri si rest ur nte #n perio d +;;&)6336 -mld. curenteAni +;;& +;;; 6333 124&8$=2 ''4&4=3 10&$=8 633+ 2041&'=2 &6$88=' 2$46=$ 6336 2$1$34=$ 11$661=1 331'=0 lei preturi

Tot ! 60'1'=2 83&48=1 Ser5icii 24$'0=$ 3'342=2 $11=6 118'=8 =ote!uri si rest ur nte ursa@ Anuar statistic = I.9. .= 2003= p. 30$

En continuare #om reali(a transformarea din preturi curente n preturi compara-ile :cons tante< folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum n ser#icii= pentru a putea #edea care este e#olutia reala a indicatorului n perioada anali(ata.

14

T 8e! +%+%0% C !cu!u! in5estitii!or #n preturi co"p r 8i!e #n perio d +;;&)6336 In5estitii )pr% curente ) "!d% !ei +;;& Ser5icii din c re =ote!uri si rest ur nte +;;; Ser5icii din c re =ote!uri si rest ur nte 6333 Ser5icii din c re =ote!uri si rest ur nte 633+ Ser5icii din c re =ote!uri si rest ur nte 6336 24$'0=$ $11=6 3'342=2 118'=8 ''4&4=3 10&$=8 &6$88=' 2$46=$ 100 100 11'=608 11'=608 1$$=8$8 1$$=8$8 240=86' 240=86' 24$'0=$ $11=6 30'$0=$ 102'=$ 311&$=& 61$=2 40183=$ 1140=3 Indicii pr% de consu" #n ser5icii > In5estitii )pr% const nte ) "!d% !ei

11$661=1 30'=32' 38'36=3 Ser5icii din c re =ote!uri si rest ur nte 331'=0 30'=32' 108'=$ ursa@.reluat si prelucrat pe -a(a datelor din Anuarul statistic al Romniei= 2003= p. 30$. e o-ser#a ca= n mare parte cresterile indicatorului sunt datorate inflatiei= #alorile o-tinute dupa deflatarea seriei de date oferind informatiile reale. En ceea ce pri#este in#estitiile n ser#icii= acestea au cunoscut un trend ascendent n perioada 1&&8-2001= pentru a scadea n 2002. In#estitiile n 5oteluri si restaurante au a#ut o e#olutie sinusoidala pe parcursul acestui inter#al. En anul 2002 in#estitiile n ser#icii au fost cu ''=$F mai mari dec0t n anul 1&&8. En acelasi an in#estitiile n 5oteluri si restaurante au nregistrat o crestere cu '2=6F fata de 1&&8.

1'

?i(% +%+%7% E5o!uti in5estitii!or #n in5estitii!or #n :ote!uri si rest ur nte4 co"p r 8i!e #n preturi co"p r 8i !e 6336 #n perio d +;;& )6336
1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002 50000 40000 30000 20000 10000 0

?i(% +%+%0% E5o!uti ser5icii4 #n preturi #n perio d +;;& )

1998 1999 2000 2001 2002

1998 1999 2000 2001 2002

ursa@ %a-el nr. 1.1.6.

ursa@ %a-el nr. 1.1.6.

.e -a(a datelor din ta-elul nr. 1.1.6. #om calcula urmatorii indicatori statistici@ media ar itmetica= modificarea medie a-soluta= indicele mediu si ritmul mediu= folosind relatiile@ > G >i Hn 4G I I 100 J G :>n I >1< H IG )n H 1)
n-1

unde@ n- numarul de ani; >n - #aloarea indicatorului n anul n; >1 - #aloarea indicatorului n anul 1.

6 100

T 8e! +%+%1% C !cu!u! "ediei rit"etice4 ! sporu!ui "ediu4 ! indice!ui si rit"u!ui "ediu pentru in5estitii!e #n :ote!uri si rest ur nte #n perio d +;;&)6336 In5estitii @ < Ani +;;& $11=6 +;;; 102'=$ 6333 61$=2 633+ 1140=3 6336 108'=$ ursa@ *alculat pe 'a+a datelor din ta'el nr. 1.1.,. I->/ R->/

16

,nali(0nd datele din ta-elul 1.1.$. constatam ca in#estitia medie n 5oteluri si restaurante a fost de &16=1mld. lei n perioada 1&&8- 2002= si ca ea a crescut n medie cu &3=' mld. lei. En fiecare an indicatorul nostru a crescut n medie de 1=1113 ori= adica a crescut cu 11=13F. Dom calcula si ponderea in#estitiilor n 5oteluri si restaurante n total in#estitii n ser#icii n perioada 1&&8-2002.

T 8e! +%+%1% Pondere in5estitii!or #n :ote!uri si rest ur nte #n tot ! in5estitii #n perio d +;;&)6336 Ani > +;;& 2=& +;;; 3=4 6333 2 633+ 2=8 6336 2=8 ursa@ *alculat pe 'a+a ta'el nr. 1.1.,. e o-ser#a ca ponderea in#estitiilor n 5oteluri si restaurante n total in#estitii ser#icii n perioada anali(ata= este foarte mica :ponderea medie este de doar 2=8F<= ceea ce ne ndreptateste sa afirmam ca= n continuare= turismului nu i se acorda importanta -inemeritata= tin0nd seama ca este o ramura economica generatoare de -eneficii si locuri de munca. Din datele pre(entate putem trage urmatoarele conclu(ii@ En 4om0nia ponderea populatiei ocupate si a ..I.;. n 5oteluri si restaurante situea(a tara noastra mult n urma tarilor europene de(#oltate= mai ales daca ne g0ndim la faptul ca ponderea ..I.;. n turism n tarile de(#oltate depaseste 10-12F. ituatia din tara noastra nu corespunde deci e#olutiei nregistrate n tarile de(#oltate= iar pentru m-unatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la cresterea ..I.;.= la reducerea inflatiei si a somajului. En acest sens se

1$

impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar n general si turismului n special. %in0nd seama de faptul ca 4om0nia -eneficia(a de un grad de #alorificare modest al potentialului turistic= de 20- 30F&= si de faptul ca -a(a turistica are o #ec5ime mare si un grad a#ansat de u(ura fi(ica si morala= eforturile in#estitionale tre-uiesc intensificate si orientate spre moderni(area si de(#oltarea acesteia.

ANUL 63394 CEL MAI .UN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL DECENIU Pe G!o84 nu" ru! turisti!or tins ci,r record de 103 "i!io ne de perso ne4 cu +3> " i "u!t dec t in 633* Dupa trei ani de stagnare= turismul international s-a relansat spectaculos anul trecut= conform studiului reali(at de /rgani(atia "ondiala a %urismului. !ele mai importante cresteri s-au inregistrat in (ona ,sia I .acific= precum si in /rientul "ijlociu. !u 2&F mai multi turisti si-au petrecut #acanta in (ona ,sia I .acific in 2004= fata de 2003= iar cu 20F mai multi s-au dus in /rientul "ijlociu. / crestere semnificati#a a a#ut loc si in ,merica : 10F <= in timp ce performantele ,fricii si 7uropei s-au situat su- media glo-ala= cresterile fiind de numai $F= respecti# 4F. Desi cresterea din 2004 raportata la 2003 tre-uie #a(uta ca o reactie la re(ultatele foarte sca(ute din 2003= cau(ate de ra(-oiul din Ira8 si epidemia de ,4 = re(ultatele din 2004 tot inseamna o majorare cu 8F a numarului de turisti fata de 2002. In termeni a-soluti= numarul turistilor a crescut cu 6& milioane= ceea ce inseamna un #olum ec5i#alent cu numarul strainilor care #i(itea(a annual ?ranta. Iar ?ranta ramane totusi cea mai #i(itata destinatie de pe planeta. !el mai mult a profitat de majorarea numarului de turisti regiunea ,sia I .acific= #i(itata de 34 milioane persoane mai mult decat in 2003. In ultimii ani= industria turistica a fost influentata de redistri-uirea flu6urilor de turisti= determinata de cursurile de sc5im- ale principalelor #alute.7uropa s-a straduit sa se adapte(e cresterii perma nente a cursului euro= ceea ce a dus la o lupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din (ona euro si tarile mai ieftine din restul lumii. ,stfel= o calatorie in 1niunea 7uropeana s-a scumpit permanent pentru un cetatean din afara 1niunii= iar pentru un cetatean din 17= tarile din afara 1niunii au de#enit mult mai accesi-ile si deci mai atragatoare. Destinatiile traditionale importante ca Italia= ?ranta si pania au fost e6trem de afectate de puterea euro= numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule= de pana la 2F. .e de alta parte= destinatii ca %urcia : 2&F <= !roatia : 6F <=

&

"inciu= 4odica= op. cit.= p.1$1.

18

lo#enia : 6F <= 7gipt : 4&F <= "aroc : 1$F < si %unisia : 1&F < au a#ut doar de profitat de pe urma acestui factor. In plus= destinatiile traditionale din regiunea mediteraneana= sunt concurate de tari cum ar fi !arai-e= "e6ic= ;ra(ilia= preferate ca urmare a reducerii tarifelor la -iletele de a#ion. Destinatiile din regiunea ,sia I .acific s-au relansat e6traordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cau(a epidemiei de ,4 . 9umarul japone(ilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31F pana in august 2004= iar cel al c5ine(ilor a cunoscut o majorare si mai importanta= datorata li-erali(arii politicii de calatorii a gu#ernului c5ine(. 7stimarile preliminare arata ca in 2004 !5ina a fost cel mai mare furni(or de turisti din ,sia. Dupa trei ani in care turismul s-a pra-usit lent= in 2004 ,merica a re#enit pe drumul cel -un. In primele opt luni= numarul de sosiri pe continent a crescut cu 12F= in timp ce numarul de sosiri in 1, s-a majorat cu 1'F= iar in "e6ic cu 11F. In ceea ce pri#este sectorul a#iatic= compKaniile aeriene loC -cost au dinami(at industria. In 7uropa= reteaua de rute s-a e6tins considera-il= iar companiile au intrat pe pietele din 7uropa !entrala si de 7st= in orase ca %allin= 4iga= Darso#ia= !raco#ia= .raga= ;udapesta. ,nul trecut a fost decisi# pentru companiile loC- cost din ,sia I .acific si /rientul "ijlociu. ,nul 2004 a fost -un si pentru industria de croa(iere= in primele noua luni din an inregistrandu-se o crestere de 10F a numarului de pasageri= pana la $.& milioane de persoane. Desi in restul lumii calatoriile pentru #acante au crescut mai rapid decat cele de -usiness= in 1, situatia s-a in#ersat. .entru prima data= dupa multi ani= segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6F= in timp ce pe segmentul de #acante= majoritatea a fost de numai 3F. !at despre 4omania= numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu 34F= in timp ce numar ul total de turisti a crescut cu 23F. Din cei 2.3 milioane de straini care si-au petrecut #acanta in 4omania= conform dat>elor furni(ate de Institutul de !ercetare si De(#oltare in %urism= 1.' milioane straini= au #i(itat capitala= si orasele resedinta de judet= 31.000 au fost in Delta= alti 300.000 de turisti au preferat statiunile montane= 44.000 s-au dus la tratamente -alneoclimaterice= iar 118.000 s-au -ron(at pe litoral. !apital nr. 10= 10 martie 200' I ?lu#ia "eirosu

1&

+%6 I"port nt socio )cu!tur !

turis"u!ui

%urismul= n calitate de acti#itate economica= si manifesta rolul n diferite sfere ale economiei si= n acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana= ce se e6ercita at0t asupra turistilor c0t si asupra populatiei (onelor #i(itate 10. De(#oltarea turismului determina n plan social nu numai cresterea numarului locurilor de munca= practicarea unor meserii traditionale= atragerea populatiei n practicarea turismului= ca acti#itate alternati#a = ci determin a si cresterea continua a ni#elului de pregatire si instruire profesionala a personalului implicat n furni(area ser#iciilor turistice. 9i#elul de pregatire a lucratorilor este unul dintre cei mai importanti factori ai producti#itatii muncii= permit0nd o-t inerea unor performante superioare= si n acelasi timp= acesta se reflecta n mod nemijlocit n calitatea ser#iciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea ser#iciilor turistice n 4om0nia nu se ridica la ni#elul asteptarilor consumatorilor= decalajul dintre asteptari si e6perienta traita= aduc0ndu-si si el contri-utia la situatia actuala a turismului rom0nesc. De aceea pentru impulsionarea acti#itatii turistice la ni#el national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a personalului implicat n domeniul turistic. Din pacate si n aceasta directie turismul rom0nesc nt0lneste o-stacole= determinate de inertie= lipsa fondurilor= mentalitati.
11

10 11

idem= p. 34 ;ran= ?lorina= "arin= D.= imon= %amara=Economia turismului si mediul ncon-urator= 7ditura 7conomica= ;ucuresti=1&&8= p. 60.

20

De c0ti#a ani= numarul turistilor din 4om0nia este constant sca(ut. Lipsa calitatii ser#iciilor si preturile mari fac oamenii sa se oriente(e spre alte directii n #acanta. ,ngajatii din turism sunt nsa multumiti. La fel ca si patronii lor. Daca nu curge= macar pica. !el putin asa reiese din studiul efectuat n cadrul unui proiect .5are= a#0nd ca scop oferirea de suport "inisterului "uncii olidaritatii ociale si ?amiliei n ela-orarea unei strategii de formare profesionala continua. Datele statistice reunite n studiul Institutului 9ational de !ercetare tiintifica n domeniul "uncii si .rotectiei ociale arata clar faptul ca ntreprin(atorii sunt putin interesati de resursa umana. %eoretic= toti constienti(ea(a importanta perfectionarii profesionale :8'='F<. .ractic= cei mai multi indica faptul ca fondurile alocate pentru instruire nu #or depasi 1-3F din cifra lor de afaceri n #iitorul apropiat. .regatirea personalului nu poate fi orientata= de altfel= spre de(#oltarea calitati#a a ser#iciilor de turism din 4om0nia= pentru ca nici nu e6ista un sistem de e#aluare corespun(atoare a personalului. De -a(a ram0ne autoinstruirea= potri#it raspunsurilor date :44F<= c5iar si n ca(ul n care apar sc5im-ari te5nologice n firma. .entru ca nu sunt dispusi sa faca in#estitii n resursa umana= patronii pun pret pe recrutarea personalului care are deja competente profesionale :6'F< sau care are e6perienta n munca :8&F<. En momentul n care sunt nsa ntre-ati daca aprecia(a ca angajatii lor au deprinderile si a-ilitatile necesare pentru a-si ndeplini cu succes sarcinile profesionale= procentul de 81=1 non -raspunsuri nu mai lasa loc la nici un comentariu. %acerea= n acest ca(= este un raspuns fara ec5i#oc. !um-necum= trea-a merge. !0t o sa mai tina J .ro-a-il p0na n momentul integrarii n 1niunea 7uropeana.

ursa@ *apital= nr. 30= 22 iulie 200'=p. 3$

En conditiile cresterii dimensiunilor timpului li-er= caracteristica a e#olutiei economiei contemporane= pro-lemele legate de organi(area si e6ploatarea eficienta a acestuia= astfel nc0t sa asigure refacerea fi(ica si psi5ica a organismului pentru reluarea muncii si a satisfacerii cerintelor de(#oltarii fiecarui

21

indi#id = sunt re(ol#ate cu succes de catre turism= acesta repre(ent0nd )una dintre 13 modalitatile cele mai comple6e si -enefice de utili(are a timpului li-erA . "arirea timpului li-er= datorita reducerii saptam0nii de lucru la 40 de ore= are efecte fa#ora-ile mai ales asupra turismului de Cee8-end. %urismul influentea(a modul de #iata al locuitorilor si actionea(a n #ederea largirii ori(ontului lor spiritual= ncuraj0nd pastrarea elementelor traditionale= elimin0nd tendintele de uniformi(are si generali(are= fa#ori(0nd pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce indi#iduali(ea(a turismul rom0nesc n cadrul turismului mondial. En plan social acti#itatea turistica are un impact po(iti#= e#identiat prin cresterea sansei sociale si profesionale= prin crearea de noi locuri de munca= at0t n ser#iciile turistice= c0t si n infrastructura generala= aparitia unor locuri de munca se(oniere= ma i ales pentru tineri si femei= asigurarea progresului social= de crestere a curateniei si igienei pu-lice= a confortului general n localitatile turistice si prin scaderea diferentelor dintre categoriile socio- profesionale n ceea ce pri#este #eniturile reali(ate . !onstituind cadrul cel mai potri#it pentru odi5na= recreere si refacere a capacitatii de munca= turismul repre(inta si o modalitate de dilatare a ori(ontului de cunoastere= de educare a gustului estetic= de respect pentru #alorile nationale= de#enind asa cum arata ;ar-u 35e )un act de cunoastere= de instruire si de educatieA. Dalorific0nd mostenirea cultural-istorica a poporului rom0n= turismul modern contri-uie la re#itali(area actelor de cultura si repre(inta o modalitate de afirmare a culturii traditionale si de promo#are a imaginii 4om0niei n lume. Intensificarea acti#itatii turistice fa#ori(ea(a de(#oltarea si re#igorarea traditiilor culturale si religioase= actionea(a n sensul cresterii interesului populatiei pentru pastrarea= conser#area si #alorificarea o-iecti#elor cu #eleitati turistice. .rin turism se poate promo#a potentialul cultural rom0nesc= aceasta permit0nd ca numeroasele do#e(i de #iata materiala si spirituala de pe meleagurile
14

12

12

,ngelescu= !oralia= 2ula= D.= Timpul li'er. *onditionari si implicatii economice= 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 1&&$= p. 221. 13 "inciu= 4odica= op. cit.= p.3'. 14 9istoreanu= ..= :coord.<= Ecoturism si turism rural = 7ditura , 7= ;ucuresti= 2003= p. 3'.

22

tarii noastre= de la piatra neslefuita p0na la arta si cultura dacica si romana= de la constructiile populare p0na la #aloroasele edificii de arta si ar5itectura musatine si -r0nco#enesti sa fie populari(ate at0t pe plan intern ct si international= e#identiindu- se contri-utia adusa de locuitorii acestor pam0nturi la patrimoniul cultural uni#ersal. ,laturi de aceste aspecte -enefice ce caracteri(ea(a e#olutia turismului rom0nesc= pot aparea si o serie de fenomene negati#e= cum ar fi modificarea mentalitatilor= a #alorilor morale su- influenta turistilor= adoptarea de catre populatia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice ci#ili(atiei si traditiei rom0nesti= atri-uite turistilor= manifestarea unor conflicte si antagonisme= atunci c0nd turismul de#ine fenomen de masa= )suprasaturatA= aparitia unor manifestari artistice de tip 8itsc5 ce marginali(ea(a autenticul= promo#0nd non#aloarea
1'

. / alta posi-ila presiune negati#a asupra sistemului de #alori culturale

rom0nesti o poate constitui preluarea neselecti#a si fara discernam0nt a influentelor culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitati# care conduce la disparitia sentimentului de m0ndrie fata de propria cultura. ;eneficiind de un #aloros te(aur cultural= turismul rom0nesc este n mare masura un ade#arat act de cultura si educatie. .entru asumarea acestui rol de ma6ima semnificatie n societatea actuala= este ne#oie de fonduri= de organi(are si de o conlucrare permanenta ntre toate organismele si ntre toate forurile speciali(ate n acti#itatea culturala si n cea turistica. ! unoasterea si utili(area patrimoniului cultural n acti#itatea turistica permite deconcentrarea si difu(area turismului pe ntreg teritoriul tarii noastre a#0nd influente -enefice at0t prin cresterea gradului de e6ploatare resurselor turistice c0t si prin ridicarea standardului de #iata al populatiei.

1'

Idem= p. 2&6.

23

+%* I"port nt turis"u!ui #n proteA re "ediu!ui

ocietatea contemporana= caracteri(ata de un e6traordinar dinamism= care se manifesta pe multiple planuri@ social= economic= politic= ideologic se confrunta cu pro-leme pe care p0na nu de mult nici nu le constienti(a@ secatuirea resurselor= poluarea= distrugerea stratului de o(on si multe altele care sunt str0ns legate de nsasi continuarea #ietii pe pam0nt. Daca= nca de la aparitia sa pe pam0nt omul a fost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru aIi ser#i interesele= acum= n mileniul trei= el a nceput sa nteleaga faptul ca e6istenta sa pe aceasta planeta depinde de modul n care o #a proteja= iar mostenirea pe care o lasa generatii lor #iitoare depinde de felul n care pretuieste si apara potentialul e6istent. !onstienti(area faptului ca de(#oltarea umana tre-uie sa fie dura-ila= adica sa asigure satisfacerea ne#oilor generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor #iitoare= semnifica o aplecare atenta si responsa-ila asupra pro-lemelor mediului= fiindca asa cum arata economistul finlande( "alas8a ADe(#oltarea umana este ecologic dura-ila= n relatie cu mediul= daca inter#entiile si efectele impuse de acti#itatile umane= fie ele economice= te5nologice= sociale sau culturale= nu alterea(a generatiilor #iitoareA . "ediul= definit ca )totalitatea factorilor naturali :apa= aer= sol= su-sol= padure= orice alta #egetatie terestra sau ac#atica= re(er#atii si monumente ale naturii< si ai celor creati prin acti#itati umane :ase(ari omenesti< n str0nsa interactiune= influent0nd ec5ili-rul ecologic si determin0nd conditiile de #iata pentru om= de de(#oltare a societatiiA:Legea nr.& din 1&$3 I Legea "ediului< determina e6istenta si e#olutia omului si a societatii n ansam-lul sau= protectia mediului fiind o pro-lema a tuturor. .entru a solutiona aceasta pro-lema de ma6ima importanta n 1&&' "inisterul ,pelor .adurilor si .rotectiei "ediului a ela-orat ) trategia protectiei mediului n 4om0niaA care defineste liniile directoare n ceea ce pri#este
16

rata sc5im-arii naturii si ecosistemelor ntrI un fel

necontrola-il de natura sau intrIo forma ire#ersi-ila din punct de #edere al

16

tanciulescu= 3a-riela=:coord.<= 7milian= 4.= %igu= 3a-riela= 9istoreanu= ..= Diaconescu= !laudia= 3rofu= "i5aela= "anagamentul turismului dura-il n tarile ri#erane "arii 9egre= 7ditura ,ll ;ec8= 2000= p.2

24

pricipiile= o-iecti#ele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina o de(#oltare dura-ila a tarii noastre= at0t din punct de #edere economic c0t si social= n conditiile tran(itiei spre economia de piata si pregatirii aderarii 4om0niei la 1niunea 7uropeana 1$. ?iind o industrie al carei specific este s tr0ns legat de mediu= prin dependenta de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati= turismul tre-uie sa actione(e n directia de(#oltarii dura-ile pentru asigurarea calitatii resurselor si a supra#ietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de de(#oltare dura-ila= apar0nd astfel notiunea de turism dura-il. En pu-licatia /.".%. A%urismul n anul 2010* se specifica urmatoarele@ turismul dura-il de(#olta ideea satisfacerii ne#oilor turistilor actuali si a industriei turistice si= n acelasi timp= a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru #iitor. Aactorilor* din turism= mention0ndu -se integritatea culturala= e are n ecologica= #edere satisfacerea tuturor ne#oilor economice= sociale= estetice etc. ale di#ersitatea -iologica si toate sistemele ce sustin #iata. ,#0nd n #edere faptul ca printre moti#atiile turistice un rol important este atri-uit= destinderii= recreerii= odi5nei acti#e ntr-un mediu nconjurator a#0nd trasaturi superioare at0t n pri#inta cadrului natural= c0t si a celui antropic= se impune mentinerea acestor calitati= ca premise fundamentale ale desfasurarii acti#itatii turistice. 4elieful= padurile= r0urile= lacurile= marea= aerul= apele minerale= monumentele naturii sau cele de ar5itectura si arta sunt tot atatea resurse turistice care permit desfasurarea turismului de odi5na si recreere= de tratament -alnear= de litoral sau cultural. !u c0t resursele sunt mai di#erse si mai )nealterateA= cu at0t atracti#itatea lor turistica este mai mare= iar acti#itatile generate sunt mai #aloroase si mai incitante raspun(0nd unor di#erse moti#atii turistice. ,tractia e6ercitata de #ariatele resurse turistice este direct proportionala cu calitatea diferitelor componente ale mediului nconjurator@ cu c0t degradarea acestora nregistrea(a o amplitudine mai mare= cu at0t acti#itatile turistice sunt mai afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte social-economice dintre cele mai gra#e.
1$

9istoreanu= ..= :coord.<= op. cit.= p. 2$.

2'

Din punct de #edere economic= e6istenta unor resurse turistice degradate are drept urmare imposi-ilitatea #alorificarii lor turistice= ca surse de #enituri= repre(ent0nd o pierdere ire#oca-ila pentru economie. De asemenea= produsele turistice care includ n structura lor resurse degradate= si pierd din #aloare= consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice= care implica reducerea utili(arii -a(ei materiale turistice si scaderea ncasarilor re(ultate din comerciali(area lor. u- aspect socio-cultural= efectele negati#e sunt de asemenea= nsemnate. Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului= pe cele recreati#-recuperati#e si instructi# -educati#e= se e#identia(a si mai pregnant legatura dintre turism si mediul nconjurator. Deteriorarea c5iar si ntr- o masura redusa a acestuia= diminu0nd posi-ilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor umane= prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care fa#ori(ea(a odi5na si recreerea= ca si a posi-ilitatilor de satisfacere a ne#oilor culturale si educationale ale oamenilor. 4elatia turism-mediu nconjurator este poli#alenta= ea inclu(0nd si circumstanta n care= prin actiunile reali(ate pentru desfasurarea acti#itatii turistice se sporeste atracti#itatea unora dintre componentele mediului nconjurator. ,ceasta este situatia n care se afla litoralul rom0nesc al "arii 9egre= unde s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul nconjurator. .eisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a turismului de litoral= iar turismul= prin marirea si ngrijirea plajelor= prin crearea de plantatii si pelu(e nier-ate= prin ar5itectura constructiilor turistice armonios ncadrate n peisaj= a contri-uit la nno-ilarea peisajelor= concomitent cu conser#area calitatii naturale a (onei de litoral18.Legatura intrinseca dintre turism si mediul nconjurator = face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de protectie a mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse= caci asa cum arata specialistul el#etian= prof. Mrippendorf@ )Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei= nu acelasi lucru se nt0mpla n turism= unde su-stanta de -a(a- peisajul si pam0ntul- odata pierduta este iremedia-il pierduta.A
18

3la#an= D.= .eogra/ia turismului n Roman ia= 7ditura ?undatiei A4omania "are= ;ucuresti= 1&&'= p.14$.

26

En procesul de de(#oltare a industriei turistice n tara noastra se impune adoptarea unor masuri care sa impulsione(e de(#oltarea turismului -a(at pe calitatile mediului nconjurator si contri-utia acestuia la protejarea= m-unatatirea si #alorificarea rationala a acestor nsusiri. ,stfel= respectarea acestei relatii de conditionare reciproca mediu nconjurator- turism de#ine o conditie esentiala= sine 1& Nua non= pentru de(#oltarea eficienta a turismului si a industriei turismului . .rin masuri de protejare a mediului nconjurator si monumentelor naturii= prin reali(area unor re(er#atii si parcuri nationale n diferite (one ale tarii s-au mentinut si au aparut noi locuri de interes turistic= moti#at de cadrul natural a#0nd o flora #ariata si #aloroasa= o fauna remarca-ila si peisaje pitoresti. /rgani(area si e6ploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigur0ndu-se protectia si conser#area lor= ca si amenajarea pentru #i(itare a pesterilor= ca o-iecti#e turistice de atractie deose-ita= m-ogatesc si di#ersifica oferta turistica rom0neasca cu noi produse turistice. / atentie deose-ita tre-uie acordata protejarii= restaurarii si #alorificarii monumentelor istorice si de ar5itectura= prin lucrari de sistemati(are orientate= fie spre integrarea monumentelor in structura cadrului ur-an contemporan= fie prin crearea unui cadru propriu= urmarindu-se punerea n #aloare si includerea lor n circuitul turistic. ta-ilirea si aplicarea consec#enta a unei politici de protectie a potentialului turistic se impune pentru ca= mereu= apar noi si importante deteriorari ale resurselor turistice= unele iremedia-ile. ,ctiunile distructi#e sunt numeroase= mai ales n (onele si la o-iecti#ele la care se manifesta o concentrare turistica= si n conditiile n care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor acti#itati turistice lipsesc= astfel= distrug0ndu- se uneori ire#ersi-il elemente ce leau consacrat ca atractii turistice= unele a#0nd caracter de unicat :#i(itarea intensi#a= iluminatul cu lum0nari= lipsa unor dotari te5nice de aerisire a condus la degradarea unor fresce= picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta din ;uco#ina< 20.

1& 20

;ar-u= 35e= op. cit.= p. 1&1. 3la#an= D.= op. cit.= p. 1'3.

2$

Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cau(ate si de proiectarea necorespun(atoare a o-iecti#elor de in#estitii turistice= sta-ilirea de amplasamente nepotri#ite pentru -a(a materiala turistica= e6ecutarea de constructii inestetice= nearmoni(ate cu trasaturile etnografice sau naturale ale (onei turistice= aceasta ultima situatie put0nd afecta c5iar ec5ili-rul ecologic al teritoriului respecti#. ,semenea situatii au aparut n unele statiuni -alneare= prin crearea unei -a(e materiale si te5nice disproportionate ca #olum si structura cu capacitatea de primire a (onei si a re(er#elor 5idrominerale= re(ult0nd o )suprancarcareA a teritoriului cu instalatii turistice= ajung0ndu-se p0na la ur-ani(area statiunii :;aile Berculane si partial o#ata<. !onstruirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a nlesni accesul intens al turistilor n (onele de munte= lucrarile pe care le implica= poate afecta armonia peisajului :"-tii .osta#arul= "-tii ;ucegi= "-tii !indrel= "tii Lotru<= dupa cum o serie de lucrari ingineresti contri-uie la r0ndul lor la nfrumusetarea peisajului :.ortile de ?ier= "-tii ?agaras< 21. ,-senta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor= de -a lungul traseelor turistice sau n imediata apropiere a unor o-iecti#e turistice= cau(ea(a degradarea peisajului si a altor componente ale mediului nconjurator= prin re(idurile lasate de catre turisti n locurile de campare. ,ceste fenomene apar n toate locurile destinate turismului de recreere si odi5na= ndeose-i n #ecinatatea centrelor ur-ane= n munti= n apropierea ca-anelor= pe malul r0urilor sau al lacurilor. "asurile ce se impun pentru pre(er#area potentialului turistic si prent0mpinarea degradarii lui #i(ea(a e6ploatarea stiintifica si rationala a resurselor turistice= astfel nc0t rata de e6ploatare a acestora sa nu de#anse(e rata lor de regenerare= iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora= amenajarea stiintifica= rationala si eficienta a teritoriului= cunoasterea pro-lemelor pe care le implica pastrarea ec5ili-relor ecosistemelor n plan glo-al teritorial= printr- o anali(a aprofundata si o mai -una gestionare= rationala a resurselor

21

3la#an= D.= op. cit.= p. 1'0.

28

turistice ale tarii = astfel nc0t #alorificarea turistica a acestora sa se desfasoare n conte6tul protectiei mediului nconjurator.

De"ersuri pentru un turis" dur 8i! .entru a reduce impactul asupra mediului nconjurator= industria turismului a pus n aplicare mai multe tipuri de initiati#e #oluntare. ,ceste demersuri #oluntare includ@ punerea n aplicare a unui sistem de management al mediului nconjurator; declaratii si coduri de conduita= destinate fa#ori( arii luarii la cunostinta de catre turisti a termenilor de turism dura-il; sume ce garantea(a calitatea ecologica Industria turistica= n scopul de(#oltarii ntr-o conceptie dura-ila= a adoptat managementul mediului nconjurator: "7<= cum ar fi I / si 7", = fiind considerat un mijloc eficient pentru o de(#oltare armonioasa a mediului nconjurator. .entru a facilita punerea n aplicare a "7-ului= asociatiile si organismele internationale au participat la redactarea unor g5iduri practice care au ca scop sa ajute )actoriiA industriei turistice n@ - diminuarea impactului asupra mediului nconjurator la ni#el de energie= apa= deseuri= (gomot si poluare atmosferica; - definirea liniilor de actiune pentru protejarea unui turism recepti# la pro-lemele mediului am-iant= cu aplicarea unor solutii ar5itecturale= de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora= fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei (one; - practicarea unei educatii acti#e a turistilor n #ederea m-unatatirii comportamentului acestora fata de tot ce i nconjoara. 35idurile cele mai utili(ate sunt urmatoarele@ g5idul ),ction .ac8A al IB7I :Initiati#a Internationala a Botelierilor pri#ind "ediul Enconjurator< si a .917 :.rogramul 9atiunilor 1nite pentru "ediul Inconjurator<= aplicat n circa $0000 de institutii din 1'0 de tari; g5idul )"anagementul "ediului Enconjurator pentru 5oteluriA al IB7I; !odul de practiciA al .rogramului 9ational ,ustralian pentru 7coturism. istemul de management al "ediului Enconjurator impune folosirea unor semne ce garantea(a calitatea turistica numite 7!/-la-elsA. !ele mai cunoscute eco-la-el-uri sunt urmatoarele@

);lue ?lagA:Drapelul ,l-astru< al plajelor europene :n.n. Introducerea n 4om0nia a sim-olului );lue ?lagA constituie recunoasterea internationala a calitatii plajelor litoralului romanesc al "arii 9egre. En anul 2003 s-a asigurat reali(area fa(ei pilot pentru 6 plaje din statiunile "amaia si 9eptun-/limp.< )3reen 3lo-eA:3lo-ul Derde< de(#oltat de !onsiliul "ondial al !alatoriilor si %urismului si aplicat n peste '00 5oteluri din 100 de tari; )7n#ironmental ,CardA:4ecompensa "ediului Enconjurator< decernata de ,sociatia Internationala a Botelurilor si 4estaurantelor si folosita de mai mult de 8000 5oteluri din 111 tari; )%ourism for %omorroCA:%urismul de "0ine< promo#at de compania aeriana -ritanica ;ritis5 ,irCa>s. ursa@ cotidianul 0Economistul, nr. 1813 din 21 fe-ruarie 200'= p. 3.

2&

.rotectia mediului nconjurator si a patrimoniului turistic este dependenta si de constiinta ecologica a populatiei= de sentimentul de atasament si respect pentru natura patriei= pentru locurile cu re(onanta istorica si creatiile artistice reali(ate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Do-0ndirea acestei constiinte ecologice se poate reali(a printr- o sustinuta actiune de educatie= actiune ce tre-uie ndeplinita permanent pentru toate #0rstele= insufl0ndu- se o atitudine de respect si responsa-ilitate fata de resursele naturale= n #ederea ocrotirii lor. .otentialul turistic fiind o parte integranta a mediului nconjurator= e6istenta si de(#oltarea lui depinde n mod o-iecti# de calitatea acestuia= deci poate fi considerat un posi-il indice de calitate pentru mediul sau= un )-arometruA al calitatii acestuia@ se practica intens acolo unde sunt ntrunite conditii -une sau se diminuea(a si dispare treptat n (onele unde= din di#erse moti#e= o componenta sau alta a mediului nconjurator se degradea(a 22. De(#oltarea ser#iciilor de piata prestate populatiei printre care se numara si acti#itatea turistica este consecinta fireasca a e#olutiei de ansam-lu a economiei= fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai de(#oltarii economico-sociale= cum ar fi@ produsul intern -rut= #eniturile realeale populatiei= rata somajului= rata inflatiei= gradul de ur-ani(are= marimea timpului li-er= dotarea cu -unuri de folosinta indelungata .
23

22

;ran= ?lorina= imon= %amara= 9istoreanu= ..= Ecoturism = 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 2000= p. $'. 23 Ioncica= "aria= Economia ser1iciilor, 7ditura 1ranus= ;ucuresti= 2003= p. 248

30

CAPITOLUL II NOI CONCEPTE UTILIZATE BN CONDUCEREA AGENTIILOR TOUR)OPERATOARE

De(#oltandu-se intr- un ritm lent dar sigur pana de curand= stiinta conducerii a cunoscut un salt #aloric foarte important in ultimele (eci de ani= perioada in care i s-a si recunoscut importanta pentru toate domeniile economiei. / data cu acceptarea ei ca o componenta esentiala a fiecarei acti#itati= s -au eliminat si mare parte din piedicile e6istente= ceea ce a determinat o e#olutie mai rapida decat a multor alte stiinte moderne. !u toate acestea= managementul ram ine unul dintre cele mai desc5ise si mai permisi#e domenii stiintifice.

6%+%

De,inire

conceptu!ui

de

" n (e"entC

c r cteristici!e

stiintei

" n (e"entu!ui Demersul definirii managementului este foarte dificil= tinand cont de multitudinea acti#itatilor carora li se aplica= de opiniile diferitilor autori cat si de rapida de(#oltare economica. / prima definitie ar putea fi@ "anagementul este un proces folosit pentru a atinge anumite scopuri prin prin folosirea resurselor :oameni= -ani= energie= materiale= spatiu= timp<. 4esursele sunt considerate inputurile iar atingerea scopului este outputul acestui proces1. tiinta managementului a a#ut diferite definitii. 76ista= insa= doua definitii clasice@ "anagementul stiintific presupune@

7fraim %ur-an= 2ac8 4. "eredit5= ?undamentals of management science= IrCin= 1,= 1&&1= pag. 4

31

a< aplicarea metodelor= te5nicilor si instrumentelor stiintifice pe pro-leme care implica operatiuni de sisteme astfel incat sa confere celor care controlea(a operatiunile solutii optime ale pro-lemelor. 2 -< aplicarea metodei stiintifice in studierea operatiunilor organi(atiilor sau acti#itatilor mari= comple6e.
1

"anagementul stiintific consta in Aaplicarea legitatilor= conceptelor= metodelor si te5nicilor puse la dispo(itie de stiinta managementului in practica sociala*.2 ,cesta este de fapt definitia muncii de (i cu (i a managerilor in cadrul organi(atiilor. 7#ident= este management stiintific numai ceea ce se -a(ea(a pe elementele stiintei managementului= e6istand in procesul deci(ional si o componenta empirica= dictata de e6perienta sau fler. / definitie a managementului ca stiinta= este da ta de %. Oorlentan in lucrarea A"anagementul organi(atiei*. .entru acesta= managementul stiintific inseamna Astudierea procesului de management in #ederea sistemati(arii si generali(arii unor concepte= legi= principii= reguli= a conceperii de noi sisteme= metode si te5nici care sa contri-uie la cresterea eficientei acti#itatilor desfasurate pentru reali(area unor o-iecti#e.*
3

Deci(ia este re(ultatul unui proces prin care alegem intre doua sau mai multe cursuri alternati#e ale actiunii in dorinta de a atinge unul sau mai multe scopuri. .rocesul se numeste Aluarea deci(iei*. Dupa parererea lui Ber-ert ,. imon= luarea deci(iei manageriale este sinonima cu intregul proces de management. In sprijinul acestei definitii= #ine faptul ca= pe langa alte trasaturi definitorii= omul este si o fiinta economica= a#and urmatoarele repere@

I-idem= pag. & 7fraim %ur-an= 2ac8 4. "eredit5= pag. & 2 7. ;urdus= 35. !aprarescu= ?undamentele managementului organi(atiei= 7d. 7conomica= ;ucuresti= 1&&&= pag. 1$ 3 %. Oorlentan :coord<= "anagementul organi(atiei= 7d. 7conomica= ;ucuresti= 1&&8= pag. 38
2 1

32

omul este o fiinta economica al carei o-iecti# este ma6imi(area scopurilor personale; de aceea= luarea deci(iei este un proces rational; intr - o situatie deci(ionala data= sunt cunoscute toate cursurile alternati#e ale actiunii si consecintele lor posi-ile; persoana care decide are o ordine a preferintelor care ii permite sa ordone(e atracti#itatea pentru el sau ea a tuturor consecintelor anali(ei. Daca ar fi sa -l citam pe 2.2. er#en dirijarea cre i-er= Amanagementul este arta talentului altora*. ,stfel= arta

artelor=

intrucat

are

in

#edere
1

managementului consta in A folosirea talentului conducatorului in desfasurarea procesului de management*.

"anagementul stiintific mai este cunoscut si su- alte denumiri= precum@ cercetarea operatiunilor= anali(a operatiunilor= anali(a cantitati#a= metode cantitati#e= anali(a sistemelor= anali(a deci(iei. "oti#ul pentru care e6ista atatea alte denumiri pentru management este faptul ca intreaga arie este relati# noua si nu e6ista inca un acord general asupra carui corp de cunostinte apartine. "anagementul este si o categorie sociala = daca il pri#im ca pe un Agrup de oameni :cadre de conducere= manageri< ale caror caracteristici de comportament si stil de #iata sunt similare= atat in timpul ser#iciului= cat si in afara lui*. ;ineinteles= managementul este si o profesie care implica= e#ident= terminarea unor cursuri de specialitate. ,cestea pot fi cursurile facultatii de management sau= pentru persoane care nu au o pregatire legata de management= cursuri post-facultate= de tip master= in acest domeniu. .rintre altele= managementul este si un proces in cadrul caruia un grup de oameni coordonea(a un alt grup de oameni cu scopul de a atinge anumite o-iecti#e. au= asa cum preci(ea(a 2ean %e(enas3 = Amanagementul este stiinta si arta de a folosi mijloacele materiale si de a indruma oameni cu functii si
2

7. ;urdus= 3. !aprarescu= ?undamentele managementului organi(atiei= 7d. 7conomica= ;ucuresti= 1&&&= pag.1$ 2 4adu 7milian :coord.<= "anagementul ser#iciilor= 7d. 76pert= ;ucuresti= 2000= pag. '$ 3 4adu 7milian :coord.<= i-idem= pag. '&

33

speciali(ari diferite :dar care cooperea(a inauntrul intreprinderii< pentru a atinge un o-iecti# comun. !u siguranta= mai e6ista inca multe definitii ale managementului= ceea ce nu demonstrea(a decat comple6itatea deose-ita a domeniului si faptul ca este o arie in e6pansiune= necercetata inca e65austi#. !aracteristicile stiintei managementului sunt @ a< focali(area primara pe luarea deci(iei manageriale= -< aplicarea a-ordarii stiintifice in luarea deci(iilor= c< e6aminarea situatiei deci(ionale dintr - o perspecti#a larga= respecti# aplicarea unei a-ordari sistemice= d< folosirea de metode si cunostinte din di#erse discipline= e< folosirea ca -a(a a unor modele matematice= f< folosirea e6tensi#a a computerelor. 6%6% Scurt istoric ! stiintei conducerii ,sa cum preci(am si in introducere= managementul a e6istat= intr-o forma empirica= inca din comuna primiti#a. 7l a e#oluat o data cu omul= ajungand in pre(ent sa repre(inte o stiinta. Inceputurile stiintei managementului sunt dificil de marcat. ,-ordarea stiintifica a managementului poate fi descoperita din era re#olutiei industriale si c5iar mai de#reme. La sfarsitul secolului al PIP- lea= ?rederic8 Q. %a>lor a formali(at a-ordarea sa asupra stiintei managementului= marcand astfel inceputurile ingineriei industriale. 7l a criticat practicile traditionale de management si a propus o anali(a stiintifica= pentru gasirea unor metode de management mai eficiente. .rin acti#itatea sa= ?rederic8 Q. %a>lor este considerat fondatorul acestei stiinte. "ulte dintre ideile sale sunt folosite si asta(i= in timp ce altele pre(inta o serie de limitari. 7l ramane= insa= un #aloros repre(entant al managementulu i= mai ales prin studiile efectuate asupra organi(arii muncii la ni#elul atelierelor. In efortul sau= a fost ajutat de o serie de discipoli= care si-au
4 4

7fraim %ur-an= 2ac8. . "eredit5= op. cit.= pag. 24

34

adus contri-utia in di#erse moduri. 3eorg ;art5 a de(#oltat o serie de formule matematice care l-au ajutat pe %a>lor sa- si puna ideile in practica. Benr> L. 3antt= un alt apropiat al lui %a>lor= a de#enit cunoscut prin graficul care -i poarta numele si care face posi-ila cresterea paralelismului in e6ecutarea operatiilor. 76ista do#e(i ale folosirii modelelor matematice inca de la inceputul secolului@ la 7rlang I referitor la pro-lemele liniilor de asteptare= la 7dison I referitor la jocurile de ra(-oi= ca si formula lui Barris asupra !antitatii /rdinii 7conomice. "anagementul a de#enit cu ade#arat o stiinta a-ia in timpul celui de ,l Doilea 4a(-oi "ondial= atat in ,nglia :cunoscut su- denumirea de cercetare operationala< cat si in tatele 1nite :su- denumirea de cercetarea operatiunilor<. .entru a ma6imi(a efortul sau de ra(-oi= 3u#ernul ;ritanic a organi(at ec5ipe de personal stiintific si ingineresc care sa asiste comandantii din teren in re(ol#area unor pro-leme strategice si tactice e6trem de complicate. 7i au descoperit ca e6pertii cu pregatire te5nica pot re(ol#a pro-leme in afara competentei lor profesionale normale. 7i au cerut -iologilor sa e6amine(e pro-leme de electronica= fi(icienilor I sa gandeasca in termeni de miscare a oamenilor in loc de miscarea moleculelor= matematicienilor sa aplice teoria pro-a-ilitatilor pentru a im-unatati sansele de supra#ietuire ale soldatilor si c5imistilor sa studie(e ec5ili-rul in alte sisteme decat cele c5imice. 7c5ipe de specialisti au studiat di#erse pro-leme= de la e#aluarea costurilor si eficacitatii sistemelor militare complete :precum sistemul de aparare al unei tari< pana la cea mai -una alocare a incarcaturilor in su-marinele de ra(-oi. uccesul ec5ipelor de cercetare -ritanice a condus la un efort similar in tatele 1nite= in 1&42. .roiectul initial implica studierea con#oaielor marinei comerciale= pentru minimi(area pierderilor datorate su-marinelor straine. Dupa ra(-oi= cercetarea operatiunilor s-a e6tins la industrie I mai intai la cele precum rafinariile de petrol= otelarii si producerea 5artiei. ,ceste industrii se caracteri(ea(a prin #olume mari de produse relati# putine. 7conomiile erau mari= a#and in #edere ca= c5iar si un penn> la unitate= la un #olum mare poate duce la milioane de dolari.

3'

/ perioada de 4' de ani dupa ,l Doilea 4a(-oi "ondial a insemnat o deose-ita de(#oltare si rafinare a te5nicilor= cu o e6pansiune corespun(atoare in toate industriile si ser#iciile. !omple6itatea pro-lemelor manageriale a-ordate de catre managementul stiintific a crescut semnificati#= in special o data cu introducerea te5nicilor de simulare si a sistemelor computeri(ate mari si eficiente. Dupa unii autori= parintele managementului modern este Benr> ?a>ol= un industrias france( care a scris lucrarea A,dministration Industrielle et 3enerale*. 7l este cel care= pentru prima data= a di#i(at acti#itatile industriale dintr - o intreprindere in ' domenii si a identificat pentru prima data functiile managementului. De asemenea= el formulea(a o serie de principii ale managementului. In anii 1&$0= utili(area managementului stiintific s- a e6tins catre sisteme sociale si ur-ane largi= precum justitia= sanatatea si educatia. ,nii 1&80 au adus o noua dimensiune managementului stiintific@ integrarea sa cu sistemele informationale de management. ,ceasta integrare are loc intr- o (ona cu de(#oltare rapida= numita Asisteme de sprijinire a deci(iei*. 1ltimele descoperiri din perimetrul inteligentei artificiale le asigura specialistilor in management noi unelte= cele mai nota-ile fiind sistemele e6pert. Daca ar fi sa il citam pe B.;. "a>nar si lucrarea A!onducerea acti#itatii economice*= am spune ca in e#olutia gandirii despre conducere se disting 4 etape@ I. "etoda conducerii stiintifice I desfasurata in tatele 1nite sudenumirea de miscarea pentru conducerea stiintifica= care pune accentul pe o-tinerea unor reali(ari ma6ime cu minimum de efort= pe -a(a e#itarii irosirii si ineficientei muncii oamenilor aflati la ni#elul acti#itatii direct producti#e; aceasta conceptie a fost modificata in decada 1&20; este perioada in care au pu-licat %a>lor si c5umpeter si au aplicat= printre altii= 7li5u 4oot I reorgani(and armata tatelor 1nite si Benri ?a>ol= reorgani(and o companie miniera france(a; II. "etoda organi(atorica. In anii 1&30= cercetarea in domeniul conducerii s-a a6at cu precadere pe pro-lemele de organi(are= administratia si conducerea fiind considerate parti distincte ale

36

muncii de indrumare a acti#itatii; era etapa in care criteriile organi(atorice se -a(au pe elemente juridice de constrangere= care indicau cine este Araspun(ator* de un anumit lucru= cine are Aautoritate* si asupra cui. III. , treia etapa este conducerea -a(ata pe o-iecti#e= in care conceptia de conducere este a6ata pe alegerea si reali(area unor o-iecti#e. In anii 1&40= conducerea era pri#ita ca un process orientat spre alegerea si reali(area o-iecti#elor unei intreprinderi in ansam-lu sau ale unor sectoare ale acesteia. ID. 1ltima etapa este aparitia unei teorii generale a de(#oltarii. 7ste cea mai comple6a etapa= in care stiinta conducerii se inspira din multe alte domenii de in#estigare= stiinte si discipline= apeland la te5nici si instrumente care sa duca la innoirea #i(iunii stiintifice a managementului. De e6emplu= progresele pri#itoare la sistemele fi(ice mari= conceptele si metodologia care au fost utili(ate in conducerea marilor proiecte te5nice sau militare= progresele in te5nologia comunicatiilor si informatiei= pot fi utili(ate cu succes in organi(area si conducerea companiilor. De-a lungul acestor perioade= s-au conturat si e#identiat o serie de scoli= care pot fi grupate astfel@ scoala procesului de conducere= scoala empirica= scoala comportamentului uman= scoala sistemului social= scoala teoriei deci(iilor= scoala matematica= scoala dinamicilor= scoala sistemica= scoala conte6tuala= scoala clasica. ?iecare scoala= desi pri#ind diferit stiinta conducerii= a insemnat un pas inainte in e#olutia stiintei conducerii= la fel cum fiecare repre(entant al acestei stiinte a adus ce#a util cunoasterii manageriale. ,stfel= Douglas "c3regor a ela-orat cele doua teorii= teoria P :care conduce la un management autoritar< si teoria R :care conduce la un management participati#<; .eter Druc8er= !5ester ;arnard= %. .eters= ". .orter sunt alti cati#a repre(entanti de marca ai managementului. 76ista cate#a teme importante care au fost si mai sunt inca a-ordate@ strategia= resursele umane= functiunile intreprinderii= functiile

3$

managementului si= mai de curand= pro-lematica leaders5ipului. !u siguranta= noi teme si idei #or fi a-ordate in curand de catre literatura de specialitate. De(#oltarea stiintei managementului este su-liniata si de aparitia sectiilor de management la numeroase academii si uni#ersitati din lume= din care foarte multe dau posi-ilitatea o-tinerii doctoratului in aceasta specialitate.

6%*% Concepte "oderne in stiint " n (e"entu!ui

/ data cu inmultirea acti#itatilor economice si cu cresterea comple6itatii lor= s-a do#edit din ce in ce mai necesara o noua a-ordare a managementului= concreti(ata in di#ersificarea conceptelor utili(ate de stiinta managamentului= care incearca sa se adapte(e cat mai -ine di#ersitatii de structuri economice si de conducere= astfel incat cu un pac5et de resurse dat sa se poata o-tine cele mai -une re(ultate .

6%*%+% M n (e"entu! str te(ic "anagementul strategic este un Aproces prin care managerii sta-ilesc o-iecti#ele strategice= optiunile strategice = in functie de constrangerile endogene si e6ogene= reali(ea(a sc5im-arile manageriale necesare si adopta toate deci(iile necesare aplicarii strategiei* . "anagementul strategic si strategia organi(atiei nu sunt acelasi lucru. "anagementul strategic este mai mult decat strategia unei organi(atii. Daca ar fi sa facem o comparatie= ar tre-ui sa pornim de la preci(area ca strategia se refera si re(uma la optiunile de natura intreprenoriala= competiti#a si functionala= prin care se considera ca pot fi reali(ate o-iecti#ele propuse= in timp ce managementul strategic impune si adoptarea si aplicarea deci(iilor necesare implementarii strategiei adoptate. "anagementul strategic este preocupat de mentinerea unui set de relatii intre organi(atie si mediu= care- i permite sa-si indeplineasca o-iecti#ele= fiind in
1 1

7. ;urdus= 35. !aprarescu= op. cit.= pag. 2'8

38

concordanta cu posi-ilitatile organi(atiei care= in mod continuu= raspunde la sc5im-arile mediului :,nsoff= 1&8&<. "anagementul strategic nu este un proces static= ci un sir de deci(ii strategice prin care se pre#ad si reali(ea(a sc5im-arile #iitoare in cadrul organi(atiei= un sir de actiuni indreptate catre intelegerea respecti#ului concept de afacere= ca si crearea si aplicarea de strategii care #or duce la indeplinirea o-iecti#elor organi(atiei. !onceptul de management strategic a e#oluat in patru etape distincte :!5agantiH"alone= 1&&1<= dar intre care e6ista o continuitate. ,ceste etape sunt@ planificarea pe -a(a financiara= care inseamna folosirea controlului -ugetar= a#and drept criteriu principal respectarea -ugetului= planificarea -a(ata pe pre#i(iune= care incearca sa studie(e #iitorul si sa fundamente(e actiunile #iitoare in functie de re(ultatele pre#i(iunilor= planificarea orientata spre mediul e6tern= care intareste raspunsul organi(atiei la anumiti factori e6terni :de e6emplu= competitia<. In aceasta situatie= re(ultatele firmei #or depinde de felul in care #a reactiona la oportunitatile si pericolele e6terne= de ultima ora= termenul este asociat si cu toata gama de acti#itati implicate in determinarea si de(#oltarea a#antajelor competiti#e si canali(area resurselor intreprinderii catre o-tinerea de profit. ,cest proces se desfasoara in cinci etape @ a< definirea domeniilor de acti#itate :de afaceri< si a misiunii H redefinire= daca se impune= -< sta-ilirea o-iecti#elor strategice ca ni#eluri de performanta dorite H re#i(uirea o-iecti#elor= c< formularea strategiei care sa permita reali(area o-iecti#elor ni#elurilor de performanta H reformularea= daca se impune=
1

7. ;urdus= 3. !aprarescu= op. cit.= p.2'8

3&

d< implementarea si e6ecutarea strategiei sta-ilite H refacerea= daca se impune= e< e#aluarea performantelor si H sau reformularea H refacerea etapelor a=-=c= sau d. .rimele trei etape cuprind= in principal= strategia organi(atiei= dand directia de de(#oltare. !ea mai dificila etapa este cea de a ID -a= caracteri(ata printr-un ansam-lu de deci(ii si actiuni de aplicare a strategiei. !u cea de a D-a etapa se inc5eie un ciclu de management si incepe un altul. 9u intotdeauna= insa= se respecta sec#entele de lucrari impuse de etapele procesului strategic sau apar dificultati in aplicarea deci(iilor impuse de implementarea strategiei. In aceste situatii= o-iecti#ele strategice nu se indeplinesc si se impune re#i(uirea o-iecti#elor si optiunilor. ?ormularea strategiei presupune anali(a a patru elemente esentiale@ ide ntificarea oportunitatilor pietei= in acelasi timp cu cea a riscurilor= respecti# ceea ce ar putea sa faca intreprinderea= anali(a resurselor materiale= financiare= te5nice si manageriale ale firmei= adica ceea ce poate face efecti# firma= sistemul de #alori si aspiratiile ec5ipei manageriale cu pri#ire la ceea ce se #rea a face intreprinderea= responsa-ilitatea intreprinderii fata de societate= adica ceea ce ar tre-ui ea sa faca. !apacitatile strategice ale unei organi(atii depind intr- o masura destul de mare de caracteristicile managerilor= in principal= si ale angajatilor= in secundar= referitoare la@ atitudinea fata de sc5im-are= inclinatia spre asumarea riscului= a-ilitati de re(ol#are a pro-lemelor legate de acti#itatile strategice= moti#atia de angaja re in acti#itati strategice=

40

deprinderile de munca e6primate prin structura atri-utiilor e6istente in mod curent in cadrul intreprinderii :proiectarea si de(#oltarea produsului= programarea de mar8eting etc.<1.

!itandu- l pe Lee Iacocca= #om spune ca *%oate afacerile se pot reduce la trei cu#inte@ oameni= produse= profit. /amenii sunt primii. ?ara o ec5ipa -una celelalte doua sunt egale cu (ero* . .rincipalele componente ale strategiei sunt@ o-iecti#ele :re(ultatele finale urmarite<= modalitatile de reali(a re a o-iecti#elor :de e6emplu= intrarea pe noi piete= speciali(area in productie= di#ersificarea productiei= moderni(area organi(arii= integrarea etc.<= resursele :ansam-lul elementelor antrenate in procesul aplicarii strategiilor<= termenele :strict neces are in esalonarea atingerii o-iecti#elor<. !aracteristica esentiala a strategiei este unicitatea sa pentru o anumita intreprindere. 9u e6ista doua strategii identice :care sa fie= in acelasi timp= ec5i#alente ale strategiei ideale< si nici o aceeasi strate gie care sa se potri#easca perfect in doua intreprinderi diferite= c5iar daca acestea au acelasi o-iect de acti#itate. , patra etapa= implementarea si e6ecutarea strategiei= este un proces in cadrul caruia se mo-ili(ea(a resursele intreprinderii in scopul In acest proces inter#in o serie de elemente cum ar fi3 @ i< structura organi(atorica si a relatiilor din cadrul organi(atiei= di#i(iunea ii< procesele organi(atiei= muncii= coordonarea si responsa-ilitatii= comportamentale= sistemul sistemul informational= organi(ationale moti#ational de control= perfectionarea structurilor umane ale indeplinirii strategiei si apare un plan de actiune in care de ma6ima importanta sunt tacticile.
2

.etru andu= "anagement pentru intreprin(atori= 7d. 7conomica= ;ucuresti= pag. 1'$- 1'8. 2 ,drian Danet= "anagementul proiectelor= 7ditura Dis( %ipo= ;raso#= 2001= pag. 1'8 3 I-idem= p. 1'&

41

iii<

structurile manageriale= care sunt adesea decisi#e in aplicarea strategiei. succesului managementului strategic= care permit intelegerea

.arintele managementului strategic= ,nsoff= a ela-orat in 1&&0 cate#a teorii 1. ale comple6itatii si importantei acestui process@ .entru un potential optim de profita-ilitate= agresi#itatea strategiei firmei tre-uie sa fie in concordanta cu tur-ulenta mediului. .entru ,nsoff= agresi#itatea inseamna gradul in care intreprinderea= in mod continuu= introduce generatii succesi#e de produse= te5nologii si concepte de mar8eting. 2. .entru a asigura reali(area optima a profita-ilitate= recepti#itatea capacitatii potentialului de

managementului

general al intreprinderii tre-uie sa fie in concordanta cu agresi#itatea strategiei. ,ici recepti#itatea este perceputa ca fiind gradul de discontinuitate in sc5im-arile mediului pe care managementul este pregatit sa il perceapa= sa il accepte si la care sa fie capa-il sa raspunda. 3. .entru a asigura eficacitatea optima a noii capacitati manageriale a organi(atiei= componentele acesteia tre-uie sa se sprijine reciproc. .rin componenentele capacitatii intelegem a-ilitatile si mentalitatea managerului= cultura firmei= sistemul informational si structura organi(atiei. 4. 4e(istenta la sc5im-area ansam-lului capacitate -strategie este proportionala cu diferenta intre tipul de capacitate e6istenta si noul sistem cerut. '. .entru a asigura o tran(itie optima catre noua capacitate strategica= procesul tre-uie sa fie condus intr- un mod care anticipea(a= minimi(ea(a si controlea(a re(istenta la sc5im-are. 6. Daca o sc5im-are in agresi#itatea strategica a

comportamentului nu este insotita de o adec#ata sc5im-are a capacitatii= #a e6ista o tendinta catre respingerea sc5im-arii. Intensitatea acestei tendinte #a fi proportionala cu diferenta

42

dintre cultura si structura puterii e6istente si structura de culturaHputere ceruta pentru a sprijini noua strategie. $. .entru a asigura un comportament sta-il in cadrul noii strategii= componentele capacitatii tre-uie sa fie correlate atat intre ele cat si cu noua strategie a firmei. , cincea etapa= e#aluarea performantelor= este I la randul ei I foarte importanta. Daca re(ultatele nu sunt satisfacatoare= tre-uie re#i(uita strategia= cel mai -ine fiind sa e6iste o serie de alternati#e strategice. 1n element esential in de(#oltarea politicilor organi(atiei= pe langa anali(a mediului e6tern= este pre#i(ionarea conditiilor #iitoare in care organi(atia isi #a desfasura acti#itatea. In -a(a pre#i(iunilor se fac ajustarile politicilor aplicate= o-tinandu- se astfel a#antajul competiti# urmarit. Insa ajustarile sunt posi-ile numai in conditiile unei continuitati in culegerea de informatii noi si in e#aluarea oportunitatilor pietei. .entru ca managementul strategic sa de#ina #ia-il= tre-uie create conditiile de implementare= prin identificarea e#entualelor modificari care tre-uie facut e in principalele componente ale sistemului de management= cum ar fi structura organi(atorica= sistemul deci(ional= sistemul informational si sistemul de metode= te5nici si instrumente de management. trategia este cea care determina proiectarea proceselor si structurii organi(ationale= fiind principalul criteriu de deci(ie in aceste domenii. !el mai adesea= structura organi(ationala este re(ultatul unei anumite strategii= fara a insemna ca nu e6ista situatii in care strategia sa fie intr- o mai mare sau mai mica masura consecinta structurii. / firma poate opta pentru strategii glo-ale sau partiale= de redresare= de consolidare sau de(#oltare= de speciali(are= di#ersificare= ofensi#e= defensi#e= orientate spre reducerea costurilor= spre diferentierea produsului= spre gasirea unei nise a pietei sau spre calitatea produsului. 76ista cate#a strategii antreprenoriale distincte si importante1 @ 1. A,runca in lupta toate resursele pe care le ai*
1

.eter Druc8er= Ino#atia si sistemul antreprenorial= 7d 7nciclopedica= ;ucuresti= 1&&3= pag. 141

43

2. ALo#este acolo unde nu e6ista nimic*. 3. 3asirea si ocuparea unei A-rese ecolo gice*. 4. A c5im-area caracteristicilor economice ale unui produs= ale unei piete sau ale unei industrii*. !ele patru strategii nu se e6clud reciproc. 1n -un manager poate com-ina doua sau c5iar trei dintre ele= dupa cum ii dictea(a datele culese de pe piata si flerul. !a o conclu(ie de -a(a= o strategie competiti#a poate e6ista doar intr- o organi(atie cu grad crescut de fle6i-ilitate.

6%*%6% M n (e"entu! intreprenori ! "anagementul intreprenorial este o disciplina de -a(a a managementului= care se ocupa c u studiul proceselor si relatiilor intreprenorial- manageriale derulate= de regula= in organi(atii de mici dimensiuni I puternic personali(ate de rolul determinant pe care il e6ercita intreprin(atorul I de descoperirea legitatilor care le gu#ernea(a si de c onceperea de noi sisteme= metode= te5nici= proceduri= de natura sa creasca eficacitatea si eficienta deci(iilor si actiunilor prin care se identifica si #alorifica oportunitatile de afaceri1. ,stfel= managementul intreprenorial se ocupa de elementele de -a (a ale managementului organi(atiei= insa intr- o noua #i(iune= data de implicarea puternica a intreprin(atorului. ,cest termen suscita in literatura de specialitate destul de multe contro#erse. !u siguranta= insa= despre managementul intreprenorial se pot spune doua lucruri@ este o disciplina= respecti# un domeniu al managementului in care se regasesc toate elementele de -a(a ale acestuia din urma= pre(inta aspecte cu specificitate ridicata= date de natura sa intreprenoriala. 7l este puternic influentat de po(itia primordiala a intreprin(atorului= de multiplele si specificele sale moti#atii si
1

/#idiu 9icolescu= "anagementul intreprinderilor mici si mijlocii= 7d. 7conomica= ;ucuresti= 2001== p. &3

44

roluri si= concomitent= de dimensiunea si dinamica proprii firmelor :de regula= mici< in care se e6ercita procesele intreprenoriale. Intre managementul clasic si cel intreprenorial e6ista o serie de diferente= surprinse cel mai -ine in anali(a facuta de BoCard te#enson :,ne6a 1< .
1

o-ser#a ca principalele caracteristici ale managementului intreprenorial sunt a6area pe identificarea si #alorificarea oportunitatilor de afaceri= adesea apeland la resursele altora= deci(and si actionand rapid= intr - o #i(iune pe termen scurt= folosind sisteme manageriale simple si suple= cu putine ni#eluri ierar5ice= ino#and si moti#and puternic personalul pe -a(a de contacte directe= frec#ente si care imprima organi(atiei un dinamism accentuat. !u cat firma este mai mare si practica acti#itati mai di#erse= cu atat a-ilitatile manageriale tre-uie sa fie mai mari si cunostintele mai -ogate= pentru a asigura continuitatea acti#itatii firmei pe piata. !eea ce deose-este in mod esential managementul intreprenorial de orice alt tip de management este puternica sa personali(are. ?actorii specifici fiecarui intreprin(ator= cum ar fi@ inteligenta= cultura= spiritul de o-ser#atie= talentul deci(ional= temperamentul= puterea de munca= capacitatea organi(atorica etc.= care difera de la o persoana la alta :nee6istand doua seturi de trasaturi identice< se reflecta in modul in care managerul conduce firma. !aracteristicile personale ale intreprin(atorului a u un si mai mare impact asupra managementului practicat= prin faptul ca acesta detine in firma o putere mult mai mare decat un manager salariat. In consecinta= in fata deci(iilor= actiunilor si comportamentelor intreprin(atorului nu e6ista mecanismele pe care proprietarii= sistemul managerial e6istent= cultura organi(ationala a firmei le folosesc intr- o companie clasica pentru a directiona si super#i(a acti#itatile managerilor. ?aptul ca intreprin(atorul se implica in intregul proces managerial si nu numai= se reflecta in mod direct in managementul firmei. 76ista o serie de particularitati clare= care diferentia(a managementul intreprenorial de managementul firmei@ se refera la o organi(atie de dimensiuni mici= caracteri(ata concomitent prin resurse si inertie organi(ationala reduse=
1

/. 9icolescu= op. cit.= pag. &1-&2

4'

se confrunta cu o mare #arietate de situatii organi(ationale= determinate de eterogenitatea foarte ridicata a I""- urilor= se manifesta o e6trema #arietate a elementelor manageriale= datorita impactului marii #arietati de #aria-ile organi(ationale si manageriale specifice lor=

personalul managerial= daca e6ista= nu este speciali(at pe domenii= acti#itati= metode etc.= fiind= prin forta imprejurarilor= de tip generalist=

apelarea la specialisti din afara firmei= la consultanti si traineri indeose-i= pentru a solutiona pro-leme manageriale speciali(ate in sectoare si perioade c5eie pentru e#olutia I"" - urilor= repre(inta o componenta indispensa-ila a managementului= ce conditionea(a adesea insasi e6istenta I""- urilor=

este un management puternic personali(at= datorita impactului decisi# al #i(iunii=

1

leaders5ipului

si

personalitatii

intreprin(atorului . 76ista doua situatii in care este folosit= cu precadere= managementul intreprenorial@ atunci cand se infiintea(a o firma si atunci cand se de(#olta o firma deja e6istenta= prin sc5im-ari de amploare= ino#atii si folosirea oportunitatilor economice. In prima situatie= tenta intreprenoriala este foarte accentuata= datorita faptului ca intreprin(atorul are ca prim si principal scop identifica rea si #alorificarea oportunitatii de afaceri. In cea de a doua situatie= tenta intreprenoriala este mai sla-a= deoarece se actionea(a asupra unui sistem deja e6istent= cu un management pus la punct= care este confruntat cu o anumita oportunitate. In 4omania= cel mai des intalnita este prima #arianta= stimulata de conditiile de piata in continua sc5im-are= de aparitia (ilnica de oportunitati.

/#idiu 9icolescu= op. cit.= p. &3

46

6%*%*% M n (e"entu! "oti5 tion ! De data mai recenta= managementul moti#ational nu face decat sa constate si sa cuantifice stari de fapt si sa sinteti(e(e o serie de teorii si re(ultate practice in conte6tual mediului am-iant actual. .ostulatul de -a(a al acestei noi teorii apartine americanului Ian Duncan= si se refera la automoti#are@ A1n om nu poate moti#a direct pe un altul= dar poate demoti#a cu usurinta o suta*. In fapt= este #or-a de Adetronarea* importantei ierar5iei= cu #alorile ei specifice :su-ordonare= sentimental de superioritateHinferioritate= a-andonarea demnitatii<= care este perceputa ca fiind demot i#anta= si Aintronarea* unor factori moti#ationali puternici= precum dorinta de succes= de progres si= mai ales= continutul muncii. "oti#atia este procesul de selectie= orientare si mentinere a comportamentului uman= in functie de anumite ne#oi si aspiratii. 76istenta sociala si= mai apoi= cea organi(ationala= au fost intotdeauna influentate de ne#oi si factori moti#ationali. !u toate ca procesul moti#atiei a fost constienti(at mai tar(iu= acesta nu are mai putina #aloare istorica sau formati#a in procesul de#enirii umane. ?ormele moti#atiei grupea(a circumstantele= modalitatile si mijloacele de di#erse naturi prin care organi(atiile si managerii influentea(a si orientea(a comportamentul indi#i(ilor si al grupurilor. 7#ident= cea care contea(a este moti#atia po(iti#a= respecti# relationarea directa si proportionala a re(ultatelor o-tinute si a comportamentului promo#at cu satisfactiile personale. Datorita marii di#ersitati a tipologiei umane= nu e6ista doi indi#i(i cu acelasi raspuns :sau intensitate a raspunsului< la un anumit stimul moti#ational. Din acest moti#= managerul tre-uie sa isi aleaga cu grija esafodajul constructiei moti#ationale= care sa ii permita sa atinga scopul propus la timp si cu resursele dorite. .reocupari cu pri#ire la managementul moti#ational e6ista de la sfarsitul secolului al PIP- lea= atat printre practicienii managementului cat si printre psi5ologi. / contri-utie importanta au adus ?.Q. %a>lor :care a formulat o serie de principii ale moti#atiei in munca< si 7. "a>o.

4$

%eoremele acestui nou tip de management sunt e6trem de eloc#ente@ %eorema 1@ intr- un mediu in care concurenta mondiala este necrutatoare= organi(atia nu poate da angajatilor sai mai mult decat primeste. "anagerii tre-uie sa- i faca pe salariati sa inteleaga ca a creste sa lariile cu o rata superioara profitului inseamna a condamna organi(atia la disparitie. %eorema 2@ in pre(ent= toate deci(iile sau actiunile care pri#esc sc5im-arile majore= adoptate in maniera neparticipati#a= declansea(a o reactie de respingere= conducand la esec. %eorema 3@ moti#area este o-tinuta de acei conducatori de organi(atie care comunica angajatilor o #i(iune clara asupra scopurilor generale= precum si contri-utiile fiecarui muncitor sau ec5ipe la reali(area acestora. %eorema 4@ managementul moti#ational este acela care incadrea(a actiunile angajatilor in procese descentrali(ate. ,stfel= fiecare actiune urmea(a sa fie pri#ita ca o contri-utie la progresul general fiind= in acelasi timp= fructul initiati#elor si eforturilor indi#iduale si de grup. prin #alori(are si prin reusita actiunii lor. %eorema '@ daca managementul de(#olta factorii su-iecti#i= interni= ai moti#atiei si ii ordonea(a pentru a respecta #alorile si #iata personala a fiecaruia= munca do-andeste o componenta de placere. In acest fel= oamenii se angajea(a des prin autonomie si initiati#a= ceea ce conduce la in#atare si reusita iar= in final= la cresterea producti#itatii oamenilor si a capacitatii de reactie a organi(atiei la cerintele mediului e6tern. %eorema 6@ organi(atia care pune in practica= prin factori nepecuniari= un management mai moti#ant decat concurentii sai= ajunge la o eficacitate si competiti#itate care ii permite sa mareasca a#antajele pecuniare ale angajatilor. ,ceasta este= de fapt= rete ta inaltelor performante@ un proces de cresteri cumulati#e@ moti#atie I eficacitate I remunerare. e moti#ea(a= astfel= oamenii=

7ugen ;urdus= 35eorg5ita !aprarescu= op.cit.= p. '0'

48

6%9% Tendinte "oderne in conducere

(entii!or tour)oper to re

%eoria fara aplica-ilitate nu si-ar a#ea sensul. 1nul dintre domeniile in care managementu l ia forme dintre cele mai interesante este turismul= acolo unde ideile noi prind mai usor contur si pot fi puse in practica cu mai multa operati#itate decat in alte domenii de acti#itate. !ea mai comple6a arie este cea a tour-operatorilor care= pe langa #an(area produsului turistic si inainte de aceasta il concep in directa relatie cu piata consumatoare .

6%9%+% Siste"e "oderne de conducere ! ni5e!u! tour)oper tori!or 7ducatia manageriala a intreprin(atorului isi pune amprenta in mod esential asupra ca litatii actului managerial. Daca #i(iunea intreprin(atorului este moderna= sansele de supra#ietuire si reusita ale intreprinderii sale sunt foarte mari. %our- operatorii= in general= si cei din 4omania= in special= sunt intreprinderi mici :I""-uri<= a caror conducere nu este asociata in mod curent de catre literatura de specialitate cu metodele moderne de conducere. "oti#ul este faptul ca aceste metode sunt aplicate cu precadere in intreprinderile mari si foarte mari. "etoda este un mod de cercetare= de cunoastere si de transformare a realitatii. In management= metoda repre(inta maniera in care conducerea= cu ajutorul unui comple6 de instrumente= procedee si te5nici= isi e6ercita influenta asupra factorilor umani= materiali si c5iar financiari= in scopul unei folosiri rationale a acestora in procesul muncii= in scopul o-tinerii re(ultatelor preconi(ate1. 76ista cate#a metode generale= de mare circulatie si foarte apreciate= tratate detaliat si de literature de specialitate. a< "anagementul prin o-iecti#e@ siste m propus de .. Druc8er in 1&'0 si aplicat in .1.,. in perioada post-elica. De-a lungul timpului s-au #e5iculat mai multe definitii@

4adu 7milian :coord.<= op.cit.= p. 222-223

4&

conducerea prin o-iecti#e repre(inta un sistem de conducere -a(at pe determinarea riguroasa a o-iecti#elor pana la ni#elul e6ecutantilor= care participa nemijlocit la sta-ilirea lor= si pe corelarea stransa a recompenselor si respecti# a sanctiunilor cu 2 ni#elul reali(arii o-iecti#elor presta-ilite . managementul prin o-iecti#e este un sistem de conducere cuprin(ator= care integrea(a in mod sistematic principalele acti#itati manageriale orientate consec#ent spre indeplinirea= in conditii de eficacitate si eficienta= a unor o-iecti#e riguros sta-ilite3.

/ alta definitie ar fi@ -

?olosirea acestei metode in agentiile tour - operatoare :intreprinderi mici< nu ridica pro-leme de genul celor care apar in organi(atiile mari= moti#ul este faptul ca in acestea din urma mentalitatile si comportamentul personalului se sc5im-a mai greu= in timp ce in agentiile tour- operatoare angajatii au mentalitati moderne= cunosc foarte -ine o-iecti#ele organi(atiei= comunica eficient cu intreprin(atorul si= lucrand pe grupuri mici de munca= se antrenea(a mai usor in atingerea o-iecti#elor. In cadrul acestui sistem= se sta-ilesc o-iecti#e pentru intreaga firma= pentru departamentele sale si pentru fiecare angajat= la inter#ale de timp regulate. /-iecti#ele tre-uie sa fie clare= formulate accesi-il= astfel incat sa fie intelese usor si= astfel= mai lesne de pus in practica. .rincipalele componente ale conduce rii prin o-iecti#e sunt@ sistemul de o-iecti#e al firmei :o-iecti#e fundamentale= deri#ate de gradul 1si 2= specifice si indi#iduale= agregate pe #erticala sistemului managerial<= programele de actiuni :pe ansam-lul firmei si pe fiecare su-di#i(iune organi(atorica principala<= calendarele de termene= -ugetele= metodele de conducere si e6ecutie= instructiuni cu pri#ire la conceptia managerului asupra reali(arii o-iecti#elor.

/. 9icolescu= I. Der-oncu= "anagement si eficienta= 7ditura 9ora= ;ucuresti= 1&&4 3 !orneliu 4ussu= "anagementul intreprinderilor mici si mijlocii= 7ditura 76pert= ;ucuresti= 1&&6
2

'0

7tapele care tre-uie parcurse in cadrul sistemului de conducere prin o-iecti#e sunt@ determinarea o-iecti#elor fundamentale ale firmei= sta-ilirea o-iecti#elor deri#ate= specifice si indi#iduale= ela-orarea programelor de actiuni= a calendarelor de termene= a -ugetelor de #enituri si c5eltuieli si a listei metodelor= adaptarea corespun(atoare a structurii organi(atorice si a sistemelor deci(ional si informational la cerintele reali(arii o-iecti#elor= urmarirea permanenta a reali(arii o-iecti#elor si adoptarea de deci(ii cu caracter profilactic sau corecti#= e#aluarea reali(arii o-iecti#elo r si recompensarea personalului. 1na dintre cele mai importante fa(e este cea de sta-ilire a o-iecti#elor :principale= secundare= deri#ate= pe termen scurt= mediu sau lung<. 7ste foarte importanta= in acest conte6t= participarea angajatilor la fundamentarea o-iecti#elor= simultan cu sta-ilirea responsa-ilitatilor si a standardelor de performanta. "etoda presupune raspundere unipersonala. ?iecare o-iecti# luat in parte tre-uie sa fie pus su- competenta unui singur manager= raspun(ator de reali(area lui. !onform cu importanta o-iecti#ului= managerului i se acorda si o li-ertate proportionala in a concepe si aplica caile de actiune pentru atingerea unui anumit o-iecti#. In agentiile tour -operatoare= aceasta poate fi un impediment sau un stimulent al acti#itatii= in functie de modul cum fiecare intreprin(ator intelege sa-si atinga o-iecti#ele. ,cordarea unei li-ertati mai mari managerilor de o-iecti#e= poate duce la cresterea fle6i-ilitatii si la o-tinerea de re(ultate e6celente. In acelasi timp= implicarea intregului personal la definirea o-iecti#elor= sta-ilirea responsa-ilitatilor si standardelor de performanta ajuta la #alorificarea la ma6im a resurselor umane= cresterea realismului o-iecti#ului= accentuarea tendintei de cooperare= cresterea moti#atiei si a responsa-ilitatii. !u atat mai #aloroasa este aceasta conducere pentru agentiile tour operatoare= cu cat o fa(a importanta= cea de e6ecutie= poate fi ajustata= o-iecti#ele pot fi re#i(uite Adin mers*= dimensiunile agentiei permitand acest lucru si crescand recepti#itatea la #ariatiile factorilor de mediu intern si e6tern.

'1

7ste -ine ca= inaintea sta-ilirii unui set de o-iecti#e= sa se faca o anali(a de tip Q/% :strengt5s= Cea8nesses= t5reats and opportunities< care #or da informatii pretioase cu pri#ire la punctele forte care repre(inta temelia afacerii= punctele sla-e care sla-esc fundamentul afacerii= amenintarile potentiale din partea concurentei= oportunitatile oferite de mediul economico-social in care firma 1 isi desfasoara acti#itatea . Din punct de #edere moti#ational= cea mai importanta etapa este cea a e#aluarii re(ultatelor= atunci cand= in functie de ni#elul reali(arii o-iecti#elor= se decide recompensa indi#iduala si colecti#a si= respecti#= sanctionarea celor care nu si-au dus la indeplinire o-iecti#ul. De aceasta etapa depinde e#olutia #iitoare a utili(arii acestui sistem. In marea majoritate a situatiilor= in agentiile tour - operatoare= angajatii tre-uie sa reali(e(e sarcini multiple= ceea ce ar putea ingreuna fundamentarea o-iecti#elor. ,plicand metoda prin o-iecti#e= raspunderile sunt e6primate in o-iecti#e tip si nu in pro-leme si domenii de specialitate= cum se procedea(a in ca(ul fisei postului. In general= metoda are mai multe Aplusuri* decat Aminusuri* in ceea ce pri#este aplica-ilitatea in tr- o agentie tour- operatoare= ceea ce o face atracti#a si folosita. -< conducerea prin re(ultate@ similara din multe puncte de #edere cu metoda anterioara= conducerea prin re(ultate se concentrea(a pe un set de re(ultate - c5eie care includ= in primul rand= indicatorii financiari ai firmei= a#and in #edere ca o-iecti#ul principal al acesteia este desfasurarea unei acti#itati renta-ile. "anagementul prin re(ultate este un sistem e6trem de pragmatic= in care se considera ca profitul este scopul suprem al acti#itatii firmei. 7ste= de altfel= un sistem folosit de multe agentii tour- operatoare din 4omania. pre deose-ire de sistemul anterior= aici participarea su-ordonatilor este mai putin accentuata= sistemul de recompenseHsanctiuni este mai riguros si= ca idSe generala= se considera ca toti indi#i(ii sunt atrasi in mod egal de a#ansare ierar5ica si -ani.
1

!ornel !recana= 35idul afacerilor mici= 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 2000= pag. 236

'2

7ste o metoda recomandata agentiilor tour - operatoare si tuturor intreprinderilor mici= care #or sa se de(#olte si pentru care= intr -ade#ar= indicatorii financiar i sunt e6trem de importanti iar renta-ilitatea este cu#antul c5eie. ,cest sistem este mai A-land* cu orgoliile si ne#oia de control ale intreprin(atorului= implicarea personalului fiind mult mai mica. In acelasi timp= mai marea riguri(itate in acordarea de recompenseHsanctiuni crea(a o concurenta puternica= o folosire la ma6imum a resurselor si un puternic efect de sinergie. "etodele -a(ate pe planificarea o-iecti#elor sau re(ultatelor= datorita importantei pe care o pre(inta= sunt specifice tuturor tipurilor de management. c< managementul prin produs I este un sistem de conducere care consta in crearea= in structura organi(atorica= a functiei de conducator de produs sau de grupa de produse= acesta a#and responsa-ilitatea unitara a organi(arii= coordonarii si controlului tuturor acti#itatilor succesi#e implicate in reali(area produsului sau grupei de produse= din momentul conceperii acestuia pana la scoaterea lui din fa-ricatie 1. ,cest sistem este aplica-il intreprinderilor mici si mijlocii care au in o-iectul de acti#itate reali(area unui anumit produs. ,plicarea metodei este posi-ila cand intreprinderea se concentrea(a spre reali(area unei game restranse de produse sau a unui singur tip de produs. .rincipalele etape parcurse sunt@ sta-ilirea de catre conducere a produsului sau grupului de produse care fac o-iectul sistemului= desemnarea persoanei care #a asigura conducerea sistemului si fi6area atri-utiilor si responsa-ilitatii acesteia= ela-orarea de catre conducatorul de produs a strategiilor de fa-ricare Hcomerciali(are= efectuarea de catre conducatorul de produs si ec5ipa sa I a unor modificari de ordin

structural- organi(atoric= deci(ional si metodologic in compartimentele implicate= e#aluarea periodica a fa-ricarii si comerciali(arii produsului sau grupei de produse care fac o-iectul sistemului. ,cest sistem are trei trasaturi esentiale@ legaturi tridimensionale :#erticale= ori(ontale si o-lice<= aparitia politicii de produs :respecti# determinarea genului= calitatii= cantitatii= pretului produsului= de finirea caracteristicilor= structurii te5nice si comerciale= adaptarea produsului la sc5im-arile de pe piata interna si e6terna<= definirea strategiei intreprinderii si corelarea ei cu dinamica productiei si pietei.
1

!. 4ussu= op. cit.= p. 334

'3

.rintre a#antaje se numara@ o a-ordare sistemica= mai eficienta a principalelor produse= cresterea rolului pre#i(iunii in managementul produsului= desfacerea in conditii mai -une a produsului si cresterea profitului pe unitate de produs= descongestionarea unor compartimente functionale= o coordonare mai -una intre compartimente= o mai rapida adaptare a managementului la sc5im-arile de pe piata. d< conducerea prin e6ceptii@ este un sistem simplificat de conducere= -a(at pe #e5icularea ascendenta a informatiilor care reflecta a-ateri de la limitele de toleranta sta-ilite si pe concentrarea celor mai -uni conducatori si specialisti in (onele deci(ionale si operationale c5eie pentru competiti#itatea intreprinderii . 7ste un sistem aparut mai nou= ca urmare a directei legaturi dintre competiti#itate s i consumul de resurse= si are in #edere rationali(area acestora din urma prin tratarea selecti#a a pro-lemelor. "etoda se poate folosi in etapele de consolidare= crestere si maturitate ale firmei= cand e6ista structuri manageriale si cand cresterea intrepr inderii conduce la cresterea gradului de comple6itate a managementului. ,gentia urmea(a sa re(ol#e pro-lemele mai mari= considerate ca fiind e6ceptii pentru managerii din firma= folosind mai -ine si -ugetul de timp. .rincipalele caracteristici ale conducerii prin e6ceptii sunt@ considerarea procesului de conducere ca proces distinct= ca un sistem cu intrari si iesiri de informatii= se cere sa se transmita managerului numai acele informatii care au caracter de e6ceptie= repre(entand a-ateri de la planuri= programme sau norme presta-ilite= procedurile metodei sesi(ea(a si raportea(a a-aterile atunci cand apar= nu in mod programat= informatiile ce reflecta a-aterile circula pe #erticala sistemului managerial in mod selecti#=
1

/. 9icolescu= I. Der-oncu= op.cit.= p. 2$8

'4

autoritatea deci(ionala este delimitata clar= fiecarui conducator sta-ilindu- i-se #alorile a-aterilor pentru care este imputernicit sa ia deci(ii si cele pentru care este imputernicit sa anunte conducatorul ierar5ic superior= scopul principal al metodei este degre#area conducatorului de pro-lemele mai putin importante= dandu-i raga( sa se ocupe de cele care solicita atentia sa.

.rintre a#antajele pe care le ofera= se afla si urmatoarele@ economisirea timpului conducatorilor de ni#el mediu si superior= simplificarea sistemului informational= functionarea la costuri mai mici a aparatului de conducere.

!u toate acestea= e6ista si un de(a#antaj important@ compensarea unor a-ateri de sens contrar= nesemnali(area altor a-ateri= care pot da falsa impresie ca totul se desfasoara normal. In cadrul age ntiilor= datorita dimensiunilor mici si dinamismului care le caracteri(ea(a= acest sistem se poate folosi doar luand in calcul o permanenta re#i(uire a o-iecti#elor si a modului de definire a e6ceptiilor. e< !onducerea prin proiecte= a fost conceputa si folosita de 9, , la reali(area rac5etelor spatiale necesare misiunii ,pollo. Desi este specifica conducerii unor mari unitati= care au in plan lucrari comple6e= acest tip de conducere este folosit cu succes si in agentii= a caror creati#itate= capacitate de ino#are si fle6i-ilitate conduce la aplicarea cu succes a metodei= care necesita= in fapt= e6istenta unei ec5ipe multidisciplinare= cu un inalt grad de delegare a autoritatii si o responsa-ilitate crescuta a sefului de proiect= care poate fi c5iar conduca torul agentiei. ,ceasta metoda este folosita pentru a usura re(ol#area pro-lemelor comple6e ale unui proiect= prin infiintarea unei structuri autonome in cadrul firmei. ,stfel= se elimina deficientele de coordonare si se ma6imi(ea(a folosirea resurselor. !ele mai importante trasaturi ale metodei sunt@ #i(ea(a acti#itati cu caracter eterogen= astfel ca organi(area difera de la o acti#itate la alta=

''

dimensiunile temporale sunt relati# reduse= conducerea prin proiecte are= cel mai adesea= o durata de actiune de ma6imum cati#a ani= pana la finali(area proiectului= si implica multa ino#atie si un numar mare de specialisti= integrati temporar intro retea autonoma= de(#olta coordonarea si sistemati(area= scurtand perioada de acomodare la noi proiecte si acti#itati= permite urmarirea e6acta a termenelor -calendar si respectarea teremenelor de finali(are a proiectului.

7tapele in care se reali(ea(a un proiect sunt simple si logice@ definirea proiectului= organi(area conducerii= reali(area proiectului cu mentinerea ec 5ili-rului in cadrul organi(atiei= lic5idarea proiectului si di(ol#area ec5ipei. scurt. f< conducerea prin -ugete@ a fost ela-orata tot in .1.,. si preluata dupa al doile 4a(-oi "ondial si in 7uropa. 7ste o metoda de planificare si control care consta in sta-ilirea costurilor aferente fiecarui o-iecti# al firmei si asigurarea respectarii ni#elului planificat al acestora. Instrumentul principal de lucru este -ugetul= care este un plan pe o anumita perioada= e6primat in termeni financiari= prin care se sta-ileste modul de alocare a resurselor pentru un anumit o-iecti# si a responsa-ilitatilor pe care le presupune reali(area o-iecti#ului respecti#1. .rincipa lele conditii in care se poate aplica aceasta metoda se refera la participarea intregului personal la reali(area o-iecti#elor= realismul o-iecti#elor sta-ilite= fle6i-ilitatea structurii si a administrarii sistemului -ugetar. "anagementul prin -ugete da cele mai -une re(ultate atunci cand este com-inat cu alte metode de conducere :prin proiecte= pe produs= prin re(ultate<. In general= sunt utili(ate urmatoarele tipuri de -ugete@ -ugetul general= necesar pentru reali(area o-iecti#elor fundamentale ale firmei= e poate folosi si in agentiile tour -operatoare= insa ori(ontul de timp este= cel mai adesea= destul de

.etru andu= op. cit.= p.143

'6

-ugetul continuu= pentru o perioada su- un an I se actuali(ea(a in permanenta pe -a(a reali(arilor de luna trecuta si a necesarului specific al lunilor urmatoare= -ugetul periodic= inc5eiat pe un an si defalcat in -ugete semestriale= trimestriale si luna re= -ugetul- proiect= reali(at pentru un proiect= fara constrangeri temporale=

-ugetul pe responsa-ilitati= -ugetul operational= -ugetul fi6 sau #aria-il= -ugetul static cu un singur ni#el al c5eltuielilor= -ugetul fle6i-il= care are mai multe ni#eluri de c 5eltuieli.

!onducerea prin -ugete parcurge cate#a etape@ sta-ilirea o-iecti#elor suforma de indicatori financiari= reali(area sistemului -ugetar la ni#elul firmei= strangerea informatiilor necesare fundamentarii -ugetelor= coordonarea intre -uget si su--ugete= sta-ilirea a-aterilor de la ni#elurile preconi(ate= prin controlul si e#aluarea re(ultatelor. "ai ales in cadrul intreprinderilor mici= cum sunt agentiile de turism= unde e6ista o lipsa de resurse financiare= in special in primele etape ale ciclului de #iata= fundamentarea foarte riguroasa a c5eltuielilor este foarte importanta= ajutand la ma6ima folosire a resurselor firmei. 1n neajuns al metodei este lipsa elementelor moti#ationale. !aracterul e#ident al metodei este cel economic= putand e6prima politica intreprinderii. g< metoda delegarii@ duce la rationali(area muncii cadrelor de conducere si la im-unatatirea climatului din firma= prin incurajarea manifestarii initiati#elor angajatilor. Delegarea presupune atri-uirea temporara de catre un conducator a uneia dintre sarcinile sale de ser#iciu unui su-ordonat= insotita si de competenta si responsa-ilitatea corespun(atoare. 7#ident= e6ista o serie de situatii in care competentele nu se deleaga= ceea ce a dus la urmatorul set de reguli @ 1 1

sarcinile de mare importanta nu se deleaga=

4adu 7milian= op.cit.= p. 234

'$

sarcinile= competentele si responsa-ilitatile delegate tre-uie sa fie preci(ate clar si in scris= re(ultatele ce se asteapta tre-uie sa fie de la -un inceput riguros definite= controlul efectuat de catre conducator nu se #a referi la modul cum au fost reali(ate sarcinile= ci la re(ultatele o-tinute.

!a o conclu(ie= metoda managementului prin o-iecti#e= prin respectarea unui set de restrictii referitoare la fundamentarea o-iecti#elor= re#i(uirea periodica a acestora= o -una pre gatire a intreprin(atorului in domeniul aplicarii metodei= poate fi o solutie -una pentru agentiile tour - operatoare. "etoda managementului prin re(ultate raspunde specificului

intreprinderilor mici si milocii= fiind c5iar mai usor de aplicat in agentii decat managementul prin o-iecti#e. "anagementul prin proiecte poate fi aplicat cu succes= datorita trasaturilor muncii din agentie :creati#itate= ino#are= dinamism<. ?olosirea managementului prin e6ceptii se poate lo#i de stilul managerial autoritar= generalist si unipersonal aplicat in intreprinderile mici si mijlocii= aplicarea fiind posi-ila in conditiile de(#oltarii structurii manageriale. "etoda managementului prin -ugete se poate aplica foarte -ine= mai ales prin com-inarea cu alte metode. Lipsa unei metode corespun(atoare de conducere poate duce la raspunsuri necorespun(atoare realitatilor pietei= crestere prea rapida= lipsa de fundamentare a o-iecti#elor= alocarea necorespun(atoare a resurselor organi(atiei etc.

6%9%6% Metode speci,ice de conducere

(entiei tour)oper to re

!a intreprindere mica sau mijlocie= agentia tour - operatoare cunoaste limitari si a#antaje in aplicarea uneia sau alteia din metodele de conducere. !eea ce pre(inta ma6im interes pentru agentul tour-operator este #an(area produsului= pe orice cai s-ar face acest lucru= pentru recuperarea c5eltuielilor si o-tinerea de profit. In tarile cu traditie in turism= se folosesc doua sau trei mari #ariante :cu sau fara #ariatiuni< de distri-utie a produsului@

'8

1. Infiintarea de retele de distri-utie proprii :prin agentii re#an(atoare<= 2. franci(a= respecti# acordarea dreptului de a e6ploata afacerea in scopul de(#oltarii promo#arii si distri-utiei produsului turistic= 3. distri-uirea disc5etei cu produsele turistice= catre agentii= pe -a(a de garantie financiar--ancara. ,cti#itatile unui tour-operator= care influentea(a in mod esential tipul de conducere ales= sunt@ mar8eting si prospectarea pietei= identificarea de noi destinatii si de noi produse pentru pietele #ec5i= reali(area produsului turistic pr opriu= reali(area de -rosuri pentru pu-lic si parteneri de afaceri= distri-utie= reclama.

In 4omania= cea mai importanta pro-lema o repre(inta distri-utia= nu produsul turistic. !u cat este mai mare numarul de agentii re#an(atoare :in total e6istand 800 de agentii<= cu atat tour -operatorul #a putea o-tine un pret mai -un la di#ersele ser#icii turistice :transport= ca(are etc.<. ,gentiile care au o strategie manageriala si actionea(a pentru mentinerea pe piata turistica= in dorinta de a se situa si mai -ine in peisajul agentiilor touroperatoare= cum ar fi .aralela 4'= au in permanenta printre o-iecti#e de(#oltarea distri-utiei. ,ceasta se face pe mai multe cai@ 1. prin desc5iderea de agentii proprii in orasele mari :de e6emplu= filiala desc5isa de .aralela 4' la %imisoara<= in functie de posi-ilitati fiind de dorit Aatingerea* primelor 10 orase din tara= 2. ,socieri= prin cumpararea a minimum '1F din agentie in alte 10 orase mari si efectuarea unui plan de in#estitii detaliat=

'&

3.

,socieri cu capital mic= de e6emplu 1000 1 D= in celelalte resedinte de judet= pastrandu-se marca .aralela 4'= ?ranci(a= in special in orasele mici si mijlocii= unde se aleg agentii serioase= carora .aralela 4' le da dreptul de a folosi marca iar acestea platesc lunar o suma fi6a si se o-liga la respectarea unor standarde de calitate.

4.

In toate ca(urile de mai sus= oferta agentiei :re(ultatul unui proiect manageriat in cadrul agentiei< este data su- forma de disc5eta si contine e6clusi# produsul turistic propriu. .entru ca agentia sa functione(e la parametrii doriti= se impune alegera unui model de conducere cat mai apropiat de posi-ilitatile si necesitatile firmei. La .aralela 4'= s-au folosit de-a lungul timpului mai multe sisteme de conducere= niciodata in #arianta clasica= ci com-inate pentru a se potri#i stilului managerial al conducatorului firmei. 1na dintre metodele specifice folosite este conducerea prin comunicare= esentiala in turism. .remisele de la care s-a pornit au fost@ este mai eficienta conducerea care ii con#inge pe oameni sa se comporte si sa lucre(e potri#it deci(iilor date decat conducerea care nu Aia deci(ii* ci Ada ordine*= asteptand ca acestea sa fie ascultate= este mai usor sa con#ingi niste oameni -ine informati= carora li s-a e6plicat de ce s-a luat o anumita deci(ie si care e finalitate ei= sa duca la indeplinire planul propus= informarea da oamenilor= pe langa e6plicatiile necesare= si o puternica moti#atie= acestia simtindu -se -ine atunci cand li se acorda atentie= efectul moti#ational este mai puternic atunci cand oamenilor li se e6plica de ce s-a luat deci(ia respecti#a si nu cum tre-uie indeplinita. .aralela 4' are o ec5ipa de profesionisti= care isi fac foarte -ine meseria daca sunt Aalimentati* cu informatiile necesare.

60

comunicarile directe :in colecti# sau de la om la om< moti#ea(a mai mult decat cele intermediare.

/ alta metoda foloisita este sinte(a ! 4/7." :,ne6a 2<. !onceputa de B. Q. ;a>liss= ea reuneste metodele de conducere folosite frec#ent in economia moderna= cuantificand ceea ce este -un in fiecare= ceea ce a facut si ec5ipa manageriala de la .aralela 4'. ,stfel= s-a pornit intotdeauna de la comunicare= care determina atitudinea participati#a si participarea efecti#a a su-ordonatilor la conducerea firmei. ,ceasta= la randul ei= influentea(a in -ine moti#atia= ceea ce determina acceptarea si insusirea o-iecti#elor planificate si la o predispo(itie fa#ora-ila efortului de a gasi cele mai -une solutii pentru a reali(a o-iecti#ele si a o-tine cele mai -une re(ultate. !omparatia o-iecti#eHre(ultate se constituie intr- o e6ceptie= care de#ine o-iectul unei noi comunicari. De asemenea= in turism se foloseste cu succes conducerea pe -a(e psi5ologice si moti#ationale= care face ca oamenii= conducatori sau e6ecutanti= sa stie= sa poata si sa #rea sa actione(e cat mai eficient in si pentru firma. 9eindeplinirea uneia dintre cele trei cerinte le face pe celelalte doua inutile. De asemenea= tot de data mai recenta= se utili(ea(a si sinte(a Bar(-urg= produs al ,cademiei pentru cadrele de conducere din economie din Bar(-urg. ,ceasta are ca o-iect Arelatiile de cola-orare= definirea functiei de conducator= delegarea competentei deci(ionale= formarea personalului intr- o noua conceptie+*1 care se -a(ea(a in principal pe o mare delegare a competentelor. e conturea(a o noua forma de management@ conducerea prin fideli(are. 9ici o afacere nu ar putea e6ista fara cerere. !lientul este cel care dictea(a si= in acelasi timp= cel a carui cerere poate fi influentata de catre oferta. Dia-ila mai ales in cadrul agentiilor de turism= acolo unde numarul solicitantilor de ser#icii creste intr - un ritm sensi-il mai sca(ut decat numarul agentiilor de turism= conducerea prin fideli(are de#ine o solutie la pro-lema supra#ietuirii. .ierderea unor clienti poate a#ea un impact important asupra unei agentii= asa cum castigarea unor clienti= c5iar cu toate costurile pe care acest lucru le implica :mai ales pu-licitatea in mass- media<= poate ridica su-stantial #eniturile unei agentii tour- operatoare. .e langa aceasta= fideli(area clientilor are un efec t secundar e6trem de important@
1

4adu 7milian= op. cit.= pag. 240

61

pu-licitate gratuita intr- una dintre formele cele mai sigure= recomandarea personala facuta de clientii fideli potentialilor clienti. Im-unatatirea calitatii ser#iciilor= in#estitia in pregatirea personalului= in calitatea produsului= c5iar in conditiile scaderii temporare a ratei profitului= nu poate a#ea decat efecte po(iti#e pe termen lung. ,gentiile care #or intelege acest lucru #or fi cele care #or supra#ietui in acer-a lupta de pe piata turistica.

6%9%*% M n (e"entu! (entiei de turis" si !e(is! ti

ctu ! % Conc!u'ii

.entru ca nimic nu se poate face fara lege= si in turism e6ista un set de documente menite sa reglemente(e acti#itatea agentiilor :,ne6a 3<. / prima lege este cea referitoare la acordarea licentei si -r e#etului de turism :B.3. nr. 238 H 8 fe-ruarie 2002<. 1ltimele reglementari in #igoare nu permit managerierea unei agentii de catre o persoana care nu are studii de specialitate. In acest fel= se incearca canali(area turismului catre un management de calitate= respecti# in cunostinta de cau(a. Desi= pro-a-il= turismul este o meserie care se poate in#ata si din mers iar e6perienta contea(a foarte mult= este necesar ca managementul sa fie facut de cine#a cu formatie turistica= cu studii superioare= care ii dau o desc5idere mai -una si o intelegere mai clara a domeniului. .rin afisarea licentei si -re#etului la loc #i(i-il in agentia touroperatoare= se stimulea(a o data in plus corectitudinea si responsa-ilitatea proprietarului acestora. / alta lege e6trem de importanta este ordonanta nr. 1&$H30 iulie 1&&& si legea nr. 631H16 noiem-rie 2001= am-ele referindu-se la acti#itatea de comerciali(are a pac5etelor turistice. .e langa o serie de definitii= care ajuta la incadrarea agentiilor= legea #ine cu o serie de articole care apara consumatorul dar si agentia= incercand sta-ilirea unor -a(e ci#ili(ate de lucru. 7ste esential ca un manager de agentie sa cunoasca legislatia= pentru a actiona in conformitate cu legea si a se folosi de oportunitatile pe care aceasta i le ofera= spre folosul agentiei pe care o conduce. De fapt= prin respectarea legii= managerul #a capata credi-ilitate si un statut respecta-il printre partenerii sai de afaceri.

62

/rdinul nr. 23'H6 iunie 2001 reglemenetea(a asigurarea turistilor in ca(ul insol#a-ilitatii sau falimentului agentiei de turism. In acest fel= statul se su-stituie temporar managerului firmei= o-ligand agentia sa inc5eie polite de asigurare= deci sa ai-a un comportament pre#enti# cu pri#ire la turistii care cumpara pac5etele de ser#icii ale tour-operatorilor. uma asigurata este in pre(ent de '0.000 1 D pentru agentiile tour - operatoare si 10.000 1 D pentru agentiile detailiste. In acest fel= se face si o cernere a #alorilor si se o-liga agentia la un plus de serio(itate. 1n -un mana ger #a cunoaste si contra#entiile care se pot face in turism si le #a e#ita= pentru ca in turism imaginea e mult mai importanta decat in multe alte domenii. !redi-ilitatea si #ia-ilitatea unei firme depind de modul in care aceasta stie sa se pre(inte pe piata= sa-si forme(e o imagine po(iti#a :rol pe care il are managerul de mar8eting< si sa si- o mentina sau im-unatateasca. B.3. nr. 118'H2$ noiem-rie 2001 majorea(a limitele amen(ilor contra#entionale pre#a(ute in unele acte normati#e din domeniul turismului. Legea nr. $''H2$ decem-rie 2001 :cu /rdonanta nr. '8H21 august 1&&8< reglementea(a organi(area si desfasurarea acti#itatii de turism in 4omania. Legea sta-ileste turismul ca domeniu prioritar al economiei si punctea(a cate#a o-iecti#e si proiecte care sa duca la o mai -una #alorificare a patrimoniului turistic romanesc. .e langa acest set de legi= managerul unei agentii tre-uie sa fie permanent la curent cu legi= ordonante si 5otariri gu#ernamentale noi= care apar in mod periodic si fac din conducerea unei agentii o acti#itate mai mult sau mai putin permisi#a. Conc!u'ii "anagementul= desi are deja traditie= este in continuare o stiinta noua= in continua sc5im-are= in permanenta cautare. Inceputurile stiintei managementului ar putea fi marcate pe la sfarsitul secolului al PIP- lea= a#and ca repre(entant pe ?rederic8 Q. %a>lor. "anagementul a facut progrese remarca-ile in timpul celui de al Doilea 4a(-oi "ondial= in special in ,nglia si .1.,.= in directa legatura cu ra(-oiul. / perioada de 4' de ani dupa ra(-oi acesta a fost im-unatatit si s-a e6tins catre industrie. !u toate acestea= parintele managementului modern este considerat Benr> ?a>ol= un

63

industrias france(= autor al lucrarii A,dministration Industrielle et 3enerale*. In anii 1&$0- 80= utili(area managementului stiintific s-a e6tins catre sisteme sociale si ur-ane largi= precum justitia= sanatatea si educatia si apoi catre integrarea in sisteme informationale de management. In cadrul celor patru etape :conducere stiintifica= organi(atorica= pe o-iecti#e si teoria generala a de(#oltarii< s- au diferentiat o serie de scoli= fiecare aducandu-si contri-utia la e#olutia stiintei conducerii. "anagementul este o arta= o stiinta= o categorie sociala= o profesie= precum si un proces deci(ional important. "anagementul prinde in Ajoc* toate resursele unei intreprinderi@ oameni= -ani= energie= materiale= spatiu si este o functie dependenta de timp. .rintre caracteristicile sale cele mai importante se numara@ focali(area primara pe luarea deci(iei manageriale= aplica rea a-ordarii stiintifice in luarea deci(iilor= e6aminarea situatiei deci(ionale dintr- o perspecti#a larga= respecti# aplicarea unei a-ordari sistemice= folosirea de metode si cunostinte din di#erse discipline= folosirea ca -a(a a unor modele matematice= f olosirea e6tensi#a a computerelor. .entru multi specialisti= managementul se confunda cu luarea deci(iei. !u toate acestea= situatia actuala ne face sa credem ca el este mult mai mult decat atat si da acestui proces o amploarea si o importanta deose-ite. "oderni(area societatii in care traim a dus la formarea si aplicarea unor concepte noi. 1nul dintre cele mai importante este acela de management strategic care implica o-iecti#e= modalitati de reali(are a lor= resurse si termene strict sta-ilite. !aracter istic pentru acesta este unicitatea. 76ista cate#a strategii repre(entati#e@ ALo#este acolo unde nu e6ista nimic*= 3asirea si ocuparea unei A-rese ecologice*= A,runca in lupta toate resursele pe care le ai*= A c5im-area caracteristicilor economice ale unui produs= ale unei piete sau ale unei industrii*. !astiga din ce in ce mai mult teren managementul intreprenorial= care este puternic a6at pe implicarea intreprin(atorului= este puternic personali(at si se aplica aproape e6clusi# in intreprinderile mici. D e data mai recenta= managementul moti#ational se poate caracteri(a prin postulatul lui Ian Duncan@ A1n om nu poate moti#a direct pe un altul= dar poate

64

demoti#a cu usurinta o suta*. !a principala caracteristica se e#identia(a detronarea ierar5iei= perceputa ca fiind demoti#anta. In 4omania= se poate #or-i de o stiinta a managementului a-ia dupa 1&8& si de o aplicare reala a ei c5iar mult mai tar(iu. 7ste un domeniu care capata din ce in ce mai multa importanta si care poate ajuta la relansarea multor sectoare din economia romaneasca. "anagementul isi gaseste o -una aplica-ilitate in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii= dintre care tour- operatorii se delimitea(a ca fiind un sector desc5is catre nou si in continua sc5im-are= fiind influentat mult mai puternic de piata decat alte sectoare ale economiei. i aici se folosesc metode moderne de conducere= singurele capa-ile sa mentina pe piata o intreprindere in e6pansiune. .rincipalele sisteme folosite sunt@ conducerea prin o-iecti#e= prin re(ultate= prin produs= prin e6ceptii= prin proiecte= prin -ugete si delegarea autoritatii. La ni#elul agentiilor tour - operatoare= in general= si la .aralela 4' %urism :o-iectul studiului de ca(<= in special= de mare succes sunt conducerea prin comunicare ca si sinte(a ! 4/7."= care reuneste mai multe metode de conducere= selectand ceea ce este -un in fiecare. e pune accent pe comunicare= participare si atitudine participati#a ducand la o -una moti#are a angajatilor firmei. !u foarte -une re(ultate se mai folosesc in turism conducerea pe -a(e psi5ologice si moti#ationale si sinte(a Bar(-urg= care se -a(ea(a pe delegarea competentelor. In acelasi timp= nu e6ista metoda care sa ai-a numai a#antaje. %oate metodele au si de(a#antaje= ceea ce le face suscepti-ile la perfectionari. istemul de legi actual= necesar dar nu si suficient industriei turistice romanesti= este unul din elementele care fac ca o agentie sau alta sa aleaga un anumit sistem de management si= in acelasi= timp= repre(inta premisele supra#ietuirii acestui sistem. !a o conclu(ie generica= nu e6ista metoda de management care sa se potri#easca in totalitate unei firme. !unoscand datele fiecarei intreprinderi ca si metodele si sinte(ele aplica-ile la ora actuala= fiecare firma tre-uie sa isi

6'

poateacrea propria metoda= in functie de marimea= #ec5imea= mediul in care actionea(a si o-iecti#ele pe care si le propune.

66

CAPITOLUL III NOI TENDINTE BN TURISMUL INTERNATIONAL% TURISMUL DE A?ACERI -.usiness Touris"/
"anagementul are o multitudine de dimensiuni si de asemenea= multe acceptiuni I care= de cele mai multe ori= se completea(a reciproc.24 .e de alta parte= turismul face parte din sectorul tertiar= sector deose-it de comple6 si de dinamic. En plus= acti#itatea turistica este= la r0ndul ei= formata din mai multi actori ce participa la )jucarea* piesei )%urismul*.

* %+% M n (e"entu! e5eni"ente!or% .lanificarea e#enimentelor este o acti#itate relati# recenta= ce s-a transformat destul de rapid ntr-o profesiune respectata ce aduce #enituri de miliarde de dolari. En ultimii doua(eci de ani= specialistii au identificat elementele esentiale pentru organi(area unor e#enimente profesioniste. !on#ention Liaison !ouncil= format din doua(eci de organi(atii din .1.,. repre(ent0nd industria con#entiilor= t0rgurilor si e6po(itiilor= a identificat 2' de functii cruciale pentru planificarea e#enimentelor si 1$ conditii pentru ndeplinirea acestora. !ele 2' de functii sunt@ 24

sta-ilirea o-iecti#elor e#enimentului; selectarea locului unde #a a#ea loc e#enimentul si a facilitatilor necesare; negocierea facilitatilor; sta-ilirea -ugetului; reali(area re(er#arilor; alegerea optiunilor pentru transport; planificarea programului;

4. 7milian :coord<= /limpia tate= 3a-riela %igu= .. 9istoreanu= L. 7milian= 2anagementul ser1iciilor = 7ditura 76pert= ;ucuresti= 200= p. '6

6$

planificarea g5idului= documentatiei; reali(area procedurilor de nregistrare; sta-ilirea ser#iciilor complementare; coordonarea acti#itatilor de conferinte; planificarea :coordonarea< tuturor ser#iciilor ce urmea(a a fi oferite; transportul; planificarea ca(arii; managementul e6po(itiei; managementul ser#iciilor de alimentatie; determinarea cererilor pentru ser#icii audio#i(uale; selectarea pre(entatorilor; programarea agrementului; reali(area promo#arii si pu-licitatii; de(#oltarea programelor pentru oaspeti si familiile lor; producerea si editarea materialelor nt0lnirii; distri-uirea gratuitatilor; e#aluare post I e#eniment. !onditiile independente ce influentea(a planificarea functiilor

e#enimentului sunt@ sta-ilirea datei e#enimentului :se(on= an<; conditiile de munca :sindicat<; durata e#enimentului; numarul de participanti; facilitatile locatiei :centrul orasului= statiune turistica< si tipul :centru de con#entii H conferinte= 5otel<; o-iecti#ele nt0lnirii :educatie= incenti#e= e6po(itie= pre(entare de produse<; tipul organi(atiei :asociatie= grup gu#ernamental= grup religio s<; locatia :geografic<; -uget :sponsori(at= profit<; statutul participantilor; responsa-ilitatea managementului;

68

cererea de spatii :spatiu pentru e6po(itie= nt0lnire= -anc5et<; #aria-ilele transportului :operator la sol sau aerian= transferuri<; participantii :#0rsta= gen<; e#enimente sociale; cereri speciale :5rana= 5andicap<; #remea.
2'

.rimul pas n organi(area unui e#eniment este sta-ilirea tintelor :scopului< si o-iecti#elor. !ei ce fac parte din ec5ipa proiectului tre-uie sa sta-ileasca si sa ntele aga nca de la nceputul planificarii etapelor nt0lnirii care sunt o-iecti#ele si tintele pe care tre-uie sa le ndeplineasca e#enimentul. 76emple de tinte pot fi@ educational= informational= moti#ational= social= sau de #0n(ari. 1n e6emplu de o-iecti# al unei nt0lniri este !on#entia .artidului Democrat :sau 4epu-lican< din .1.,. ,ceste nt0lniri i aduna la fiecare patru ani pe mem-rii respecti#elor partide. /-iecti#ul este clar@ nominali(area candidatilor pentru posturile de presedinte si #icepresedinte al .1.,.
26

%ipurile de nt0lniri organi(ate de :sau pentru< o companie sunt foarte di#erse@ de la nt0lniri ale asociatilor sau ale conducerii= la pre(entari de produse= #0n(ari si training. /data ce tintele si o-iecti#ele au fost sta-ilite= urmatorul pas n

planificarea e#enimentului :ca parte a managementului e#enimentului< este sta-ilirea unui calendar al acestuia si a persoanelor responsa-ile de fiecare etapa n parte. Dupa ce responsa-ilitatile au fost sta-ilite= tre-uie de(#oltat un sistem de control al ndeplinirii sarcinilor n fiecare etapa.

2'

D. 2en8ins= 2anaging #usiness Tra1el= ;usiness one I4QI9= BomeCood= Illinois= 1&&2= p. ..301- 302 26 Idem p. 103

6&

!oordonatorii proiectului pot sta-ili sedinte saptam0nal sau la doua saptam0ni pentru a pre(enta progresele nregistrate si a remedia nt0r(ierile :sau greselile<. 1rmatorul pas este sta-ilirea teme i e#enimentului si :unde este ca(ul< logo-ul acestuia. De asemenea= n aceasta etapa tre-uie planificat programul nt0lnirii@ sc5itarea :cu apro6imatie< a timpului necesar sesiunilor= pau(ele si celelalte acti#itati sociale; determinarea necesitatii organi(arii unei e6po(itii :si apoi selectarea locatiei<; sta-ilirea listei participantilor si a necesitatilor acestora :numar de camere= alte ser#icii<. 1n punct important n planificarea unei nt0lniri este procesul de selectare al #or-itorilor= al celor ce #or lua cu#0nt n cadrul e#enimentului. !5iar daca cel implicat n planificarea #or-itorilor nu este e6pert n continutul cu#0ntarii :temei<= este indicat ca el sa fie implicat n aceste discutii= care l pot ajuta sa recomande diferite modalitati de organi(are@ panel= Cor8s5ops= -rainstorming= nt0lniri cu presa. De asemenea= personalitatile ce #or lua cu#0ntul n cadrul lucrarilor nt0lnirii pot fi planificate la nceputul sau la sf0rsitul acestora. /rgani(atorul poate recomanda utili(area ec5ipamentelor audio#i(uale pentru m-unatatirea pre(entarilor. %re-uie= de asemenea= amenajat un spatiu special pentru cei ce urmea(a sa ia cu#0ntul= pentru ca acestia sa si poata re#edea pre(entarea si pentru a se putea o-isnui cu sala unde si #or sustine discursul. /rgani(atorii tre-uie sa i asiste si sa inter#ina n ca(ul n care este necesar ca materialele sa fie multiplicate si distri-uite. / scrisoare de multumire poate fi trimisa #or-itorilor dupa nc5iderea lucrarilor conferintei :con#entiei= e#enimentului<. !ei ce planifica si organi(ea(a nt0lnirea pot cere detalii despre fiecare #or-itor secretarilor lor si pot trimite n camerele acestora specialitatile preferate :ciocolata= fructe= prajituri s.a.<. ,cti#itatile sociale fac parte integranta din orice e#eniment= contri-uind la cunoasterea informala a participantilor. ,cti#itatile sociale pot include@ receptii=

$0

petreceri cu tema= e#enimente sporti#e= circuite. La nceperea planificarii e#enimentului este necesar sa se sta-ileasca

-ugetul= care= de-a lungul crearii si desfasurarii nt0lnirii tre-uie foarte -ine controlat. En functie de acest -uget se selectea(a locatia ca(arii si a desfasurarii e#enimentului= se determina c0t se poate c5eltui pentru participanti :#or-itori< si pentru e#enimentele speciale. 1rmea(a selectarea locatiilor= selectare care consta n culegerea

informatiilor pentru diferite locatii= e#aluarea potentialului locatiei alese= inspectarea (onei si negocierile cu 5otelul si care tre-uie sa tina seama de propunerile participantilor= limitele impuse de -uget= program= restrictile legale si politica companiei organi(atoare. !a surse de informatii pentru alegerea locatiei pot fi utili(ate@ asociatiile 5otelierilor= pu-licatiile de specialitate= con#ention -ureau-rile sau oficiile de turism= lanturile 5oteliere= liniile aeriene= raporturile de e#aluare ale unor e#enimente ce au a#ut loc. .un0nd cap la cap informatiile se trece la alegerea celei mai potri#ite locatii. 1rmea(a apoi inspectarea locului ales= at0t pentru a #edea care este cel mai potri#it mijloc de transport pentru transferuri= c0t si pentru a #erifica modul cum se poarta personalul= ce alte grupuri se #or afla n 5otel n momentul desfasurarii e#enimentului= sau daca n perioada mentionata nu #or e6ista alte pro-leme le gate de functionarea instalatiilor sau reno#ari. En ceea ce pri#este negocierea cu conducerea 5otelului= tre-uie sa tinem cont de modul n care sunt reparti(ate #eniturile. !a e6emplu= n 5otelurile care nu apartin unui ca(inou $6 de centi dintr-un dolar ncasat de 5otel pro#in din ca(ari.
2$

.entru succesul e#enimentului este esential ca ntre organi(atorii nt0lnirii si repre(entantii 5otelului sa se nc5eie un document scris care sa contina toate
2$

Idem p. 31&

$1

detaliile= de la numarul de locuri de parcare necesare= la room - ser#ice si utili(area telefoanelor. En ceea ce pri#este ser#irea mesei= este -ine ca la sta-ilirea meniului= organi(atorul sa fie nsotit de un specialist care l poate ajuta at0t n alegerea unor meniuri interesante si sanatoase= c0t si n reali(area unor economii importante la -ugetul conferintei. .e l0nga ser#iciile de -a(a= n organi(area unui e#eniment= sunt foarte importante si ser#iciile complementare. ,stfel= organi(atorul tre-uie sa planifice@ ser#iciile audio#i(uale= ser#iciile pentru editarea materialelor= nc5irierea computerelor= transferuri si organi(area de circuite. ;ugetul tre-uie sa contina o anumita suma :care difera de la o tara la alta n functie de legislatie< pentru gratuitati si cadouri pentru participantii la confer inta sau e#eniment. Dupa nc5eierea e#enimentul este necesara o e#aluare a acti#itatii ec5ipei ce a participat la organi(area proiectului si a proiectului n sine= at0t n scris= c0t si printr- o nt0lnire a celor ce au participat la reali(area sa.

* %6% M n (e"entu! c ! torii!or Do,ici !e E )%urismul gu#ernamental* repre(inta o piata semnificati#a si n continua crestere. En tatele 1nite gu#ernul federal c5eltuieste anual n jur de 6 mld. 1 D
28

pentru calatorii= autoritatile locale n jur de 3=' mld. 1 D iar corporatiile ce au contracte cu statul ' mld. 1 D = statul fiind cel mai mare client al industriei calatoriilor.

28

Idem p. 31&

$2

/rgani(area unui e#eniment pentru autoritatile locale sau centrale= sau pentru armata= implica aceleasi etape ca n ca(ul managementului e#enimentelor reali(ate pentru corporatii sau societatea ci#ila. !eea ce deose-este aceste e#enimente de cele )o-isnuite* este un set de restrictii legate de securitatea e#enimentului= diurna si -uget. Decontarea= n cadrul delegatiilor ce nu presupun participarea la un e#eniment oficial= acopera suma alocata pentru ca(are= transport si diurna= suma care n general este limitata de legislatia n #igoare din tara respecti#a si de -ugetul :n general mic< pentru deplasari. !u toate acestea= foarte multi organi(atori de calatorii si e#enimente negocia(a nc5eierea de contracte ferme cu institutiile statului pentru oferirea ser#iciilor specifice= deoarece #olumul deplasarilor este mare :c5iar daca #aloarea sumelor alocate pentru aceste acti#itati este destul de mica<. !5iar si pentru deplasarile n strainatate= sumele alocate sunt destul de mici. Industria calatoriilor gu#ernamentale este formata din trei mari grupuri. / prima categorie o formea(a calatorii care sunt fie angajati ai institutiilor de stat= fie ai companiilor apartin0nd statului si care calatoresc n interes de ser#iciu. , doua mare categorie este formata din cei ce administrea(a si organi(ea(a aceste calatorii :reuniti n ser#icii= -irouri sau departamente<. "anagerii a caror responsa-ilitate este sa coordone(e aceste acti#itati= de(#olta politicile de calatorie si selectea(a firmele ce urmea(a sa furni(e(e ser#iciile turistice cerute. , treia mare categorie este formata de companiile ce #0nd produse si ser#icii turistice :de calatorie<@ linii aeriene= 5oteluri= agentii de turism si de #oiaj. Interesele celor trei categorii sunt diferite@ - delegatii doresc o calatorie conforta-ila= - administratorii doresc sa ofere angajatilor ser#icii de calitate la cel mai mic pret= n timp ce - ofertantii unor astfel de ser#icii doresc sa reali(e(e o afacere c0t mai profita-ila.

$3

%otusi tre-uie su-liniat faptul ca= spre deose-ire de companiile pri#ate ce se pot adresa doar ofertantilor de pe piata li-era= delegatii institutiilor si companiilor de stat au la dispo(itie si un numar :destul de redus< de mijloace de transport= unitati de ca(are sau sali pentru organi(area unor e#enimente ce apartin statului. 1n e6emplu l repre(inta n 4om0nia= 4egia .rotocolului de tat= ce detine astfel de ec5ipamente ce sunt utili(ate n ca(ul #i(itelor unor demnitari rom0ni sau straini.

* %*% M n (e"entu! pro(r "e!or sti"u!ent -incenti5e/% 1n program stimulent :incenti#e program< este un plan de actiune care sa moti#e(e angajatii sa faca cea ce tre-uie n cadrul fime i pentru cresterea producti#itatii si a #0n(arilor. !ercetarile au demonstrat ca acordarea de -onusuri sau comisioane nu repre(inta un stimulent suficient pentru cresterea performantelor.
2&

.rogramele )incenti#e* pot de multe ori sa reuseasca acolo unde -a nii dau gres. .e l0nga faptul ca aduc )-eneficii psi5ice*= aceste programe su-linia(a o-iecti#ele companiei astfel nc0t si o-iecti#ele angajatilor sa fie aceleasi :sau macar apropiate<. timulentele se pot constitui n cadouri= recunoasterea meritelor sau ntr- o calatorie. !adourile sunt n general mpartite cu toata familia si au un impact mult mai mare asupra angajatului dec0t premiile n -ani cu care p0na la urma si #a plati facturile. 4ecunoasterea meritelor se poate face ntr- o sedinta si poate consta n oferirea de catre conducere a unei diplome. 1n astfel de stimulent face nsa parte dintr - un comple6 program )incenti#e* fiind nsotit de un cadou sau o calatorie.
2&

Idem p. 408

$4

!alatoriile repre(inta al treilea mare tip de stimulent non - #aloric :noncas5<. / #acanta e6otica ntr- un loc n care angajatul nici nu #isa sa ajunga este cel mai -un stimulent pentru ca o-iecti#ele angajatului sa se identifice cu cele ale companiei. 76ista doua modalitati de oferire de catre companii a acestor calatorii@ fie indi#iduale= fie n grup. .entru fiecare e6ista puncte forte si puncte sla-e. / calatorie indi#iduala nseama o recunoastere suprema a meritelor din partea firmei si c5eltuieli mai mici pentru firma. .e de alta parte= o calatorie n grup nseamna un program mai comple6 care #a duce la cresterea ncrederii ntre mem-rii grupului. En orice mare corporatie e6ista un )tra#el manager* :daca nu c5iar un departament< care #a sta-ilii o-iecti#ele= #a de(#olta regulile si #a calcula -ugetul= pentru ca programul incenti#e sa si poata atinge scopul. Departamentul )calatorii* :sau dupa ca( managerul<= ia apoi legatura cu o agentie de turism speciali(ata n )incenti#e*. "arile companii cola-orea(a= n calitate de clienti= cu agentii de turism speciali(ate n crearea de pac 5ete incenti#e fie pentru grupuri= fie indi#idual.30 1ltimul pas n derularea unui )incenti#e* este implementarea sa. ,gentia de turism tre-uie sa tina seama n implementarea programului de recomandarile departamentului de )tra#el* ale corporatiei si sa cola-ore(e cu acesta pentru a selecta grupul ce urmea(a sa participe la programul incenti#e; negocia )ingredientele* programului; promo#a programul; administra acest program; conduce )operatiunea*; audita programul.
31

* %9% M n (e"entu! c ! torii!or #n " ri!e co"p nii% .rincipalii -eneficiari ai turismului de afaceri sunt angajatii marilor companii. 7i sunt )consumatorii* calatoriilor de afaceri :delegatiilor<= ei sunt cei ce participa la t0rguri= e6po(itii sau congrese :ntr- un cu#0nt@ e#enimente<= ei sunt cei pentru care se crea(a programe )incenti#e*.
30 31

2.". .o>nter= op. cit= p. 313 /. 2en8ins= op. cip= p. 41$

$'

!orporatiile sunt clientii :cei ce platesc< organi(atorilor de e#enimente si agentiilor de turism speciali(ate :sau nu<. !a orice client serios care tre-uie sa stie= ce= c0t si n ce #aloare sa ceara anumit e ser#icii legate de turismul de afaceri= marile companii si-au creat ade#arate departamente de calatorii. ?irmele mai mici au si ele macar un manager ce se ocupa de aceste pro-leme. !ei care propun crearea unui astfel de departament sunt at0t directorii departementului financiar= c0t si angajatii care sunt o-ligati sa calatoreasca mult si secretarele lor. Directorii din departamentul financiar sunt interesati n crearea unor astfel de departamente pentru ca n acest fel se pot reali(a economii prin organi(area mai eficienta a calatoriilor. ,ngajatii ce calatoresc mult sunt multumiti de aparitia unui astfel de departament= pentru ca #or -eneficia de ser#icii calitati# superioare= iar secretarele )scapa* de cor#oada re(er#arilor si organi(arii calatoriilor pentru sefii lor. !5iar si n ca(ul unor calatorii de afaceri= organi(area presupune gasirea celor mai -une curse aeriene si a celor mai -une 5oteluri su- raportul calitate H pret. En majoritatea ca(urilor departamentul )tra#el* al corporatiilor repre(inta o interfata ntre angajatul I calator si agentiile de turism cu care corporatia are contract. En functie de marimea companiei si de necesitatile sale= acest departament poate lucra doar cu o agentie de turism care sa i ofere ser#icii de tic8eting= re(er#ari la 5oteluri si transferuri= sau cu mai multe= fiecare speciali(ata fie geografic :/rientul "ijlociu= .1.,.= 1.7.<= fie pe ser#icii oferite :organi(are de e#enimente= calatorii de afaceri= incenti#e<. En plus= departamentul )tra#el* poate cola-ora direct cu diferiti transportatori aerieni. 76ista situatii n care o mare firma poate sa si desc5ida propria agentie de turism prin care sa si organi(e(e si sa si re(ol#e toate pro-lemele legate de turismul de afaceri.

$6

1n e6emplu n 4om0nia l repre(inta agentia de turism )%iriac %ra#el* care ofera atat ser#icii de rent -a-car c0t si ser#icii aeriene cu aparate proprii de (-or. 4olul )corporate tra#el manager- ului*= pe l0nga cel de conducere al departamentului )calatorii* este unul te5nic= n sensul ca el :si ec5ipa sa< se ocupa direct de re(er#ari si tic8eting= monitori(ea(a organi(area calatoriilor sau e#enimentelor si c5iar si un rol educational n pri#inta calatoriilor.

Studiu de c '2 M n (e"entu! intern tion ! #n turis"u! de , ceri% Tr 5e! M n (e"entu! #n c pc n (!o8 !i' rii4 de F%A% = "8ur(er -Corpor te Tr 5e! M n (er #n c dru! A. E!ectro!uG4 Nurn8er( / - Impuneri si pro#ocari actuale I .eisajul economic s-a modificat radical n ultimii 20 de ani. ,sta(i traim ntr- o lume n care fenomenul de glo-ali(are joaca un rol foarte important. e impune ntre-area daca tra#el managementul glo-al= respecti# international reduce costurile de deplasare. Ent0i tre-uie nsa clarificat termenul de )glo-ali(are*. Entrepatrunderea economica cresc0nda ntre di#erse tari se manifesta astfel@ sc5im- de marfuri= sc5im- de prestari ser#icii= capital si stiinta. %ermenul de )glo-ali(are* descrie deci intensitatea cu care o firma conlucrea(a cu pietele straine si c0t de dependenta este de aceasta conlucrare. !u c0t mai )glo-ala* este o ntreprindere= cu at0t mai mare nregistrate sau capitalul celor 2 tari. Industriile glo-ali(ate sunt dominate de acele ntreprinderi glo-ale care si coordonea(a si care crea(a sinergie n acti#itatile lor= trec0nd astfel peste granitele dintre tari. De aceea este important sa se aplice aceeasi reteta de succes ca n domeniul ac5i(itiilor= a conta-ilitatii sau n organi(area de personal si n domeniul tra#el management-ului. De-a lungul anilor au e6istat dificultati si neclaritati n definirea )fisei de post* a unui tra#el manager. De fapt este relati# usor sa definesti ceea ce tre-uie sa faca este a#antajul pe care poate sa l ai-a -enefiicind de sinergia dintre te5nologiile= mijloacele de productie= marcile

$$

un )%ra#el "anager 3lo-al*= dat fiind faptul ca se poate raspunde cu )da* la ntre-arile formulate mai jos@ - unteti persoana care poarta responsa-ilitatea pentru tot ceea ce este legat de pro-leme de deplasari de ser#iciu= la ni#el glo-al :indiferent de tara< J - Dispuneti de o mputernicire internationala care sa #a permita sa luati deci(iile ce se impun J unteti aceea persoana care :n cola-orare cu departamentul conta-il< este singurul raspun(ator pentru contractele semnate cu terti J - unteti persoana care poate aprecia succesul si capacitatea cola-oratorilor sau a tertilor prestatori de ser#icii J - unteti persoana care= n cadrul proiectelor internationale= este responsa-ila cu planificarea= implementarea si comunicarea J - 4aportati direct conducerii de top a firmei Dumnea#oastra J - Dolumul de turism= reali(at de firma Dumnea#oastra se situea(a ntre 3' si 120 milioane de 714/ J En cadrul majoritatii firmelor functia de tra#el manager nu este punctul forte. Departamentul de tra#el management n sine tre-uie sa fie unul care sa stie= n cadrul strategiei de ac5i(itii a firmei= sa delege responsa-ilitati si sa angaje(e terti prestatori de ser#icii. !a sa #enim n sprijinul )%ra#el "anagement !ompanies*= este important sa definim e6act de ce tre-uie tinut cont ntr- o firma= ce costuri tre-uie anali(ate n primul r0nd@ - !5eltuielile de personal= inclusi# cele cu personalul tertilor prestatori de ser#icii sau cola-oratorilor n cadrul departamentului de )tra#el management*. - !5eltuielile legate de deplasari din cadrul firmei si cele de productie= mai ales c5eltuielile directe legate de turism@ -ilete de a#ion= tren= 5oteluri= masini nc5iriate etc= c5eltuielile legate de ntretinere sau alte c5eltuieli care mai apar. - /portunitatea c5eltuielilor efectuate@ n ce alte domenii ar fi putut fi in#estiti -anii c5eltuiti pe deplasari :mar8eting= promo#are etc<. !e profit ar fi putut reali(a angajatii daca nu s-ar fi deplasat n interes de ser#iciu J - !5eltuieli legate de procesul n sine@ ac5i(itionarea de programe de re(er#ari= calculul automat al c5eltuielilor de deplasari= implementarea platilor efectuate cu

$8

cardul= folosirea altor metode alternati#e :de e6emplu@ conferinte organi(ate pe internet= teleconferinte etc<. %ra#el managementul international tre-uie sa fie permanent n legatura cu piata glo-ala de ac5i(itii= care se afla n continua modificare. 9umai o conlucrare str0nsa poate duce la mult necesitata transparenta pe piata. 9umai asa= prin intermediu actiunilor strategice si structurate= tra#el managementul inte rnational poate da roadele scontate si anume@ - !5eltuielile cu deplasarile pot fi reduse= prin negocierea glo-ala si centrali(ata cu furni(orii din toata lumea. De e6emplu@ datorita acestor negocieri= preturile produselor 7lectrolu6 din anul 2003 au fost cu 10F mai -une dec0t concurenta de pe piata. - .rocesele tre-uiesc optimi(ate prin crearea sistemelor de re(er#are proprii si a sistemelor de calcul automat al c5eltuielilor legate de deplasarile de ser#iciu. - .rin aplicarea de reguli standard legate de deplasarile firmei= s -a ales #arianta de conferinte pe internet. Datorita acestei deci(ii= tin0nd cont ca sunt 1.000 de angajati care se deplasea(a anual n firma 7lectrolu6= s-a reali(at o reducere de 10F a c5eltuielilor legate de deplasarile de ser#iciu. Surs 2 M n (e"entu! turis"u!ui de , ceri "odern ) 63374 edit t de Uniune M n (e"e ntu!ui de Turis" Ger" n

$&

CAPITOLUL I V TURISMUL DE A?ACERI ISTORIC SI CONCEPTE

%urismul este cea mai mare afacere a nceputului de mileniu= at0t pe pla n mondial= c0t si n 1niunea 7uropeana spre care tinde si 4om0nia. %urismul de afaceri I parte componenta a acti#itatii turistice - este cea mai dinamica forma de turism= detin0nd circa 20F din totalul calatoriilor internationale si aproape 2'F din totalul ncasarilor turistice= fiind una din cele mai )pretentioase* si mai )scumpe* acti#itati.
32

9 %+% Scurt istoric ! turis"u!ui de , ceri %urismul= n general si turismul de afaceri n special sunt acti#itati aparute odata cu omenirea= c5iar daca aces t termen nu a fost definit dec0t n secolul alPIP -lea. Istoria turismului de afaceri se pierde n negura timpului. ,paritia agriculturii de su-(istenta n ,frica= ,sia si 7uropa= cu mii de ani naintea erei noastre a dus automat la de(#oltarea sc5im-urilor comerciale ce se reali(au la distante din ce n ce mai lungi. De asemenea= de(#oltarea oraselor a generat o ne#oie crescuta de produse pentru gospodarii. e poate afirma ca primele calatorii de afaceri au fost ntreprinse de catre micii comercianti si de catre arti(ani care puteau calatori si mii de 8ilometri pentru a-si desface produsele. 1rmea(a apoi perioada marilor imperii@ 7gipt= .ersia= 3recia si 4oma= ce au stimulat cresterea comertului si implicit a calatoriilor de afaceri. !el mai -un e6emplu este cel al Imperiului 4oman= care prin de(#oltarea unui sistem de drumuri e6tins n tot imperiul a facut posi-il sc5im-ul de produse din Italia n pania= din ,sia si /rientul "ijlociu p0na n "area ;ritanie. .rintre o-iectele si produsele descoperite de ar5eologi n cele mai di#erse locuri ale Imperiului se
32

4odica "inciu= Economia turismului ; 7ditia a III -a ra#a(uta si adaugita; 7ditur a 1ranus= ;ucuressti= 2004= p. 81

80

numara@ o-iecte de olarit fa-ricate n Italia= #ase cu ulei de masline din pania; carafe cu #in din 3recia sau pietre pretioase din /rientul "ijlociu= toate e6puse n pre(ent n mu(eele tarilor unde au fost descoperite :"area ;ritanie= ?ranta= 3ermania sau 4om0nia= pentru a enumera doar c0te#a din marile rute ale comerciantilor antic5itatii<. !aderea Imperiului 4oman a adus cu sine o perioada de insta-ilitate economica si politica= reduc0nd temporar si #olumul calatoriilor de afaceri.33 .e toata durata e#ului mediu si p0na n (orii erei moderne= principalele categorii de calatori au fost comerciantii si pelerinii. Din punct de #edere istoric= oamenii de afaceri au constituit elementul major de mo-ilitate si factorul de continuitate n relatiile dintre di#erse popoare. ,cest lucru este confirmat si de faptul ca p0na n secolul al PID-lea fusesera adoptate te5nici comerciale si instrumente juridice mult mai a#ansate@ cam-iile= politele de asigurare si contractele de comision de(#olt0ndu-se n aceasta perioada si o-lig0nd comerciantii la o mai mare grija fata de afacerile pe care le derulau. 34 Entre secolul al PI- lea si al PIII- lea= 7uropa a fost leaganul unei re#olutii comerciale ce poate fi considerata at0t cau(a c0t si efect al redescoperirii calatoriilor de afaceri. Encetarea na#alirilor :germanilor= scandina#ilor= noma(ii stepelor euroasiatice= sara(inilor< este urmata de aparitia sc5im-urilor pasnice :c5iar din timpul luptelor<= aceste lumi )#rajmase* do#edindu-se acum mari centre de productie si consum@ gr0ne= -lanuri si scla#i din lumea nordica si rasariteana se ofera si= n acelasi timp sunt cerute de marile metropole ale ci#ili(atiei musulmane de unde #in n sc5im-= din a-undenta metalele pretioase ale ,fricii si ,siei. 7#ului mediu timpuriu= cu incursiunile si jafurile sale= i urmea(a o pace :relati#a<= aceasta siguranta permit0nd o n#iorare a economiei si mai ales odata ce uscatul si marea de#enisera cai mai putin periculoase= o accelerare daca nu c5iar o reluare a comertului. En plus= mortalitatea regres0nd si conditiile de 5rana ca si posi-ilitatile de su-(istenta n-unatatindu-se= are loc un a#0nt demografic ce #a de#eni pentru crestinatate o sursa de consumatori= de producatori= de m0na de

33

2. Car-roo8e= usan BoCer= #usiness Tra1el and Tourism = 7ditura ;utterCort5= Beinemamms= London= 2002= p.1' 34 ". !onstantini= *omplementi di storia economica del turismo= 7ditura 1ni#ersita !a ?oscari di Dene(ia= 1&&6= p. 3

81

lucru= un re(er#or din care comertul si #a recruta oamenii. Iar c0nd situatia s-a sc5im-at si a #enit r0ndul crestinitatii sa atace= marele episod al !ruciadelor nu #a fi dec0t o fatada la um-ra careia se #or de(#olta n continuare sc5im-urile comerciale . ,ceste rasturnari de situatii sunt legate de un fenomen capital@ nasterea sau renasterea oraselor= caracteristica lor majora n aceasta perioada fiind primatul functiei economice. ?ie ca sunt noduri de cai de comunicatie= 5alte marc0nd etapele pe drumurile comerciale= porturi maritime sau flu#iale I centrul lor #ital se afla l0nga #ec5iul castru feudal= l0nga nucleul militar sau religios= alaturi de nou aparutul cartier al dug5enelor= alaturi de piata sau de locul de tran(it al marfurilor. !ei doi poli ai comertului international erau "editerana si 9ordul= ceea ce duce la aparitia a doua -en(i de orase comerciale puternice@ de o parte Italia si :ntr-o masura mai mica< .ro#enta si pania= de cealalta parte 3ermania de 9ord. ,cest lucru si e6plica predominarea n 7uropa medie#ala a doi negustori@ italianul si 5anseatul= fiecare cu propriile caracteristici. Entre cele doua e6ista nsa o (ona de contact cu un caracter de originalitate= datorat faptului ca adauga functiei sale de mijlocitoare de sc5im-uri ntre cele doua arii comerciale mentionate anterior si functia de producatoare. ,ceasta (ona este 7uropa de 9ord I Dest formata din sud-estul ,ngliei= 9ormandia= ?landra= !5ampagne= tinuturile de pe #alea r0ului "ense si cele ale 4e naniei de 2os. 7ste #igurosul domeniu al posta#ului si totodata= mpreuna cu Italia nordica si centrala= singura regiune a 7uropei medie#ale unde se poate #or-i de pre(enta industriei. ,laturi de articolele de consum pro#enind din 9ordul si 4asaritul continetului= produsele industriei te6tile europene constituie marfurile pe care negustorul italian si cel 5anseat #in sa le caute pe pietele si la t0rgurile din !5ampagne si ?landra. En cursul acestei prime fa(e de aparitie si a#0nt comercial= negustorul medie#al este= n primul r 0nd= un negustor itinerant.
3'

9enumaratele o-stacole l asteapta pe drumurile de uscat si apa pe care si transporta marfurile= at0t naturale= c0t si legate de mijloacele de transport nca rudimentare.
3'

2. le 3off I "egustorii si 'anc!erii n e1ul mediu = 7ditura "eridiane= ;ucuresti= 1&&4= pp. 11-

12

82

La aceste o-stacole se adauga nesiguranta= dar si sumedenia de drepturi= #ami de trecere= percepute de nenumarati seniori= de orase= sau de entitatile o-stesti la tra#ersarea unui pod= a unui #ad= sau pentru simplul tran(it pe mosia unui senior I ntr - o epoca de e6trema far0mitare teritoriala si politica. !a atare= ncep0nd cu secolul al PIII-lea= seniorii= manastirile si mai ales t0rgo#etii #or construi poduri nu numai n scopul usurarii traficului= ci mai ales pentru o-tinerea unor resurse directe si indirecte aprecia-ile. ,lteori= nsa= la initiati#a negustorilor si din propriile resurse financiare s-au construit lucrari importante= precum podul suspendat :primul de acest fel< care n 123$ #a desc5ide prin 3ot5ard cea mai scurta cale ntre 3ermania si Italia. ,sadar= la greutatile si riscurile cu care se confrunta )calatorul de afaceri* se adauga c5eltuieli o-ligatorii care gre#au n mod oneros transportul pe uscat. De e6emplu@ pentru produsele rare si scumpe :scla#i= posta#uri de lu6 si )coloniale marunte* - o e6presie referitoare la o serie ntreaga de articole cu pret mare la #olum mic= necesare n cosmetica= farmacie= -oiangerie= -ucatarie < costul unui transport nu ntrecea dec0t cu cel mult 20 I 2'F #aloarea initiala a marfii respecti#e; n sc5im-= pentru )marfurile sarace*= cum le -a numit ,. apori I produsele grele si #oluminoase= dar cu #aloare redusa :gr0nele= #inul= sarea< I costul unui transport putea urca p0na la 100 I 1'0F si c5iar mai mult peste pretul initial al marfii.
36

Din acest moti#= calatorul medie#al prefera transportul pe apa. u- acest aspect= trei retele puteau fi considerate n 7uropa fara egal@ Italia de 9ord unde . adul si afluentii sai constituiau cea mai mare cale de na#igatie interna a lumii mediteraneene= compara-ila I pastr0nd proportiile I cu actuala cale a marilor lacuri americane. ,poi= -a(inul 4onului= prelungit catre "osela si "ense= care p0na n secolul al PID- lea a repre(entat marea a6a a comertului de la 9ord la ud. En fine= str0nsa retea de lacuri din (ona flamanda= completata din sec olul al PIIlea cu o ntreaga retea artificiala de canale si de -arje -eclu(e= care a fost pentru re#olutia comerciala din secolul al PII - lea= ceea ce #a fi pentru re#olutia industriala din secolul al PDIII- lea reteaua de canale din ,nglia. La acestea se adauga spre sf0rsitul e #ului mediu I calea 4in-Dunare= str0ns legata de
36

Idem= p. 13

83

de(#oltarea economica a 3ermaniei centrale si meridionale. En toate aceste lucrari de amenajare teritoriala= negustorii au fost aceia care= anterior principiilor = au jucat un rol preponderent. %ransportul maritim a fost nsa prin e6celenta mijlocul utili(at n negotul medie#al in ternational= cel care #a prilejui im-ogatirea marilor )mercatores*= dar si dificultatile acest uia erau numeroase si mari. En primul r0nd= erau riscurile legate de naufragiu s i pirateria. En al doilea r0nd= capacitatea #aselor era redusa= rareori un #as depa sind '00 de tone. 1n alt o-stacol era rapiditatea na#igatiei. ,-ia ncep0nd cu secolul al PII- lea= rasp0ndirea unor in#entii :c0rma cu etam-reu= #ela latina= -usola= anumite progrese ale cartografiei< I n legatura cu care= pe l0nga aportul oriental si e6trem- oriental se cu#ine a fi recunoscut si meritul deose-it al unor marinari si sa#anti -asci= cataloni si geno#e(i - reduce sau c5iar elimina dificultatile su- raportul rapiditatii legate de mane#rele nocturne de ancorare= stationarea fortata pe #reme rea sau ca-otajul n lungul coastei. !u toate acestea= pe la mijlocul secolului al PD- lea unui negustor #enetian i erau necesari doi ani pentru a nc5eia un ciclu comercial complet. /ricum nsa= costul unui transport pe mare re#enea infinit mai ieftin dec0t pe uscat@ 2F din #aloarea produsului pentru l0na sau matase; 1'F pentru gr0ne= 33F pentru alaun.

3 *a e4emplu de calatorie de a/aceri din e1ul mediu, sa urmarim 5 pe 'a+a cercetarilor lui Ro'erto 6ope+ si Armando Sapori 5 un grup de negustori din secolul al 7I83lea care se m'arca la .eno1a cu destinatia 9rient. *aricul cuprinde sto/e, arme, metale. "a1ignd pe lnga coaste sau prin *orsica, Sardinia si Sicilia, prima lor escala este Tunis, a doua Tripoli. A-ung la Ale4andria: acolo, caricul initial se ampli/ica cu tot /elul de mar/uri 5 produse ale atelierelor locale si produse 1enite din 9rient. 8asul 1a /ace, n continuare, di1erse escale prin porturile siriene ;Saint <ean d=Acre, Tir, Autio!ia> unde se 1or m'arca noi pasageri, pelerini si nca alte mar/uri sosite din Rasarit cu cara1anele.

84

?n /ine, iata 3i la Famagusta, n *ipru, marele depo+it de mirodenii al timpului: aici se gasesc 0mai multe mirodenii dect 5 n .ermania 5 pin e. Apoi, urmea+a 6ata@ie!, la con/luenta drumurilor dintre Persia si ArmeniaA iarasi 5 dupa 2arco Polo 5 un loc al 0tuturor spiteriilor si posta1urilor matasoase si aurite ale pamntului. 6a Foceea alaunul att de pretios este si el ncarcat, iar la *! ios se /ace o noua escala pentru a lua 1in si masticul util distilarii unei 'auturi /oarte apreciate, dar si la /a'ricarea unei paste de dinti /oarte cautate. ?n /ine, #i+antul, escala o'ligatorie la marea rascruce a drumurilor le1antine. Apoi, prin 2area "eagra a-ung la *a//a n *rimeea unde culeg produsele din Rusia si din Asia sosite acolo pe calea mongolaA grul, 'lanuri, ceara, peste sarat, matase si poate mai ales scla1i. Bar multe din toate aceste mar/uri, negustorii nostri nu le 1or duce n 9ccident, ci la Sinope sau la Trape+unt unde se 1or opri ca sa le 1nda. Iar de acolo, cei mai temerari din grup 1or pleca mai departe, escortati de politia tatarasca, pna la Si1a, spre Ta'ri+ si India 5 asa cum a /acut3o #enedetto 8i1aldi 5 sau spre *!ina, ca 2arco Polo, pe uscat prin Asia *entrala, sau tot pe mare de la #asora! la *e)lon.
Sursa: J. Le GAFF Negustorii si banc erii e!u" #e$iu% E$itura &eri$iane% 'ucuresti% ())*% +.(,

.entru negustorul itinerant din secolul al PIII-lea= principala tinta sunt )iarmaroacele* :periodice< din !5ampagne= n ?ranta. ,ceste predecesoare ale t0rgurilor moderne a#eau loc la Lagn>= la ;ar-sur -,u-e= la .ro#ins si la %ro>es= succed0ndu-se de-a lungul ntregului an@ la Lagn> n ianuarie I fe-ruarie; la ;arsur-,u-e n martie si aprilie= la .ro#ins n mai I iunie= la %ro>es I iulie I august I cu desc5idere in (iua f0ntului Ioan= apoi din nou la .ro#ins n septem-rie f0ntului ,>oul< si= n fine a doua oara la f0ntului I noiem-rie :desc5is de (iua 4emi. !a sa ajunga la destinatie= negustorii au facut o lunga si grea calatorie. Italienii= care au stra-atut defileurile ,lpilor= au petrecut cinci saptam0ni pe drum. .rima lor grija este locul de popas unde #or locui.

%ro>es pentru iarmarocul din noiem-rie I decem-rie desc5is de (iua

8'

La nceput se construiau -araci pro#i(orii n pietele pu-lice sau dincolo de -arierele oraselor. ,poi= localnicii au nceput sa le nc5irie(e ncaperi sau c5iar case ntregi. En final= cladiri speciale au fost ridicate pentru ei= de piatra= ca sa re(iste la incendii= si cu pi#nite mari= -oltite= pentru depo(itarea marfurilor. Dar la nceputul secolului al PID- lea= t0rgurile periodice decad= at0t din cau(a nesigurantei instalata atunci n ?ranta n urma 4a(-oiului de o suta de ani= c0t si de(#oltarii industriei te6tile italiene care a pro#ocat declinul industriei flamande a posta#ului I principala sursa a posta#ului. En consecinta este a-andonat drumul catre ?ranta n sc5im-ul adoptarii a doua drumuri mai rapide si mai putin costisitoare@ cel pe mare= care= de la 3eno#a si Denetia= prin ,tla ntic= "area "0necii si "area 9ordului ajunge la ;ruges si Londra= si cel pe uscat I drumul renan I de-a lungul caruia se #or de(#olta n #eacurile PID si PD iarmaroacele de la ?ran8furt si 3ene#a. 3$ %ot in e#ul mediu s- a de(#oltat :pro-a-il< cea mai mare ruta a calatoriilor de afaceri din toate timpurile@ Dru#u" &atasii. !5iar daca denumirea sugerea(a un singur drum si o singura marfa :matasea<= este #or-a de o multime de rute ce legau ,sia de 7uropa pe care se transpor tau o #arietate de marfuri. %oate acestea= au dus la stimularea de(#oltarii ec5ipamentelor de ca(are si alimentatie necesare calatorilor si a cara#anseraiurilor I ser#icii de transport cu camile si g5i(i. De asemenea= pe aceasta ruta au fost aduse n 7uropa -unuri si idei@ de la praful de pusca= la cunostiinte de astrologie si medicina= iar Istan-ulul :de e6emplu< si alte orase au de#enit n aceasta perioada importante centre comerciale= n parte datorita acestui Drum a l "atas ii. De-a lungul istoriei au e6istat= alaturi de negustori= alte trei mari categorii profesionale care au practicat :intr- o forma incipienta< calatoriile de afaceri@ preotii tuturor religiilor ce calatoreau fie n scopul introducerii relig iei respecti#e n teritoriile ocupate = fie pentru nt0lniri ale concla#urilor= fie pentru pelerinaje.

3$

Idem= p. 21

86

, doua mare categorie o repre(entau soldatii si n particular mercenarii= ce calatoreau fie pentru a lua parte la -atalii= fie pentru a se muta n teritoriile ocupate= sau pur si simplu pent ru ca se muta garni(oana. , treia mare categorie era formata din muncitorii ce migrau temporar n cautarea unui loc de munca :pentru c0te#a luni pe an I atunci c0nd n satele lor nu a#eau de lucru<. Interesant= este ca cele trei categorii profesionale= componente ale calatoriilor de afaceri. En perioada 1$'0 I 1&00 calatoriile si turismul de afaceri n 7uropa s-au de(#oltat din trei mari moti#e@ re#olutia industriala :nceputa n ,nglia si e6tinsa apoi n majoritatea tarilor europene<; de(#oltarea imperiilor epocii moderne si m-unatatirea retelei de drumuri :si foarte important@ aparitia caii ferate<. La nceputul secolului PP primul loc n turismul de afaceri ncepe sa fie ocupat de tatele 1nite. Ent0lnirile :ntrunirile< a#eau loc din #remuri imemoriale = dar conceptul de conferinta sau con#entie a fost de(#oltat a-ia acum in 1,. /rasele reali(ea(a cur0nd ca prin ga(duirea unor astfel de e#enimente se aduc mari -enef icii comunitatii. En aceasta perioada se desc5id primele -irouri pentru organi(area de e#enimente si pentru nscrierea oraselor respecti#e ca destinatii pentru turismul de afaceri@ Detroit in 18&6= !le#eland in 1&04= ,tlantic !it> :1&08< = Den#er si t Lou is :1&0&< si Louis#ille si Los ,ngeles :1&10<. En jurul anului 1&'0 turismul si calatorii le de afaceri se de(#olta e6plo(i# datorita pe de o parte cresterii consumului :-oom-ului economic<= dar si de(#oltarii facilitatilor oferite turistilor. La sf0rsitul secolului PP )tigrii economiei* din ud I 7stul ,siei si -ogatele tari petroliere din /rientul "ijlociu ncep sa de#ina elemente majore n de(#oltarea acestei forme ale turismului.
38

mpreuna cu

comerciantii repre(inta nca din #ec5ime si p0na n (ilele noastre parti

En trecut= foarte putini erau cei ce se )plim-au* de placere= majoritatea calatoriilor fiind -a(ate pe acti#itati comerciale= religioase sau militare= acti#itati

38

2. Car-roo8e= usan BoCer= op. cit= p.20

8$

ce se regasesc si asta(i printre moti#ele calatoriilor de afaceri= c5iar daca la o scara mult mai mare si cu mijloace mult mai e#oluate. !onclu(ia uimitoare a acestor succinte spicuiri din istoria acti#itatii turistice este aceea ca= tot :sau= pentru a nu e6agera I aproape tot< ce se afirma ca este istorie a turismului= n general= este I n fond I o istorie a turismului de afaceri. 4%6% Concepte si teorii pri5ind turis"u! de , ceri !alatoria de afaceri poate fi considerata coloana #erte-rala sau )p0inea si untul* industriei turistice deoarece pentru o mare parte a oamenilor de afaceri= calatoria face parte din acti#itatea (ilnica. /data ce calatoria este parte a sluj-ei lor= c5eltuielile legate de aceasta sunt= n general= constante nefiind sensi-ile la fluctuatiile preturilor si tarifelor asa cum se nt0mpla n ca(ul turismului de masa. ,tunci c0nd cererea este constanta n timp si nu fluctuea(a n sens in#ers cu fluctuatia preturilor nseamna ca aceasta este inelastica. En acest ca(= coeficientul de elasticitate a cererii de ser#icii turistice n functie de tarif : E p < apartine inter#alului K- 1=0T @
p

E =

c c 0

p p0

= unde

E p G coeficientul de elasticitate a cererii de ser#icii turistice n functie de pret

:tarif< J c G c1 I c0 G modificarea cererii n perioada curenta :c 1< fata de perioada de -a(a :c0< J p G p1 I p0 G modificarea pretului tarifului n perioada curenta :p1< fata de perioada de -a(a :p0< !ererea pentru ser#icii turistice este= n general= elastica at0t fata de pret :tarif< c0t si fata de #enit. !u c0t companiile si glo-ali(ea(a acti#itatea cu at0t mai mult continua sa creasca si turismul de afaceri. !5eltuielile legate de turismul de afaceri n interiorul 1, se ridicau n anul 2000= la &$0 U H persoana= iar pentru calatoriile de afaceri internationale la

88

3.4'' U= adica mai mult de 100 miliarde de dolari c5eltuiesc companiile americane pentru calatorii de afaceri anual. De altfel= calatoriile si c5eltuielile legate de acestea= repre(inta= dupa c5eltuielile cu personalul si cele cu informati(area= cele mai mari c5eltuieli ale marilor corporatii.
3&

%urismul de afaceri este parte integranta a acti#itatii turistice= ceea ce impune o definire a not iunilor de turism si turist. Din pre(entarea istoricului acti#itatii turistice se poate afirma ca aceasta se mpleteste cu istoria omenirii= nsa nu acelasi lucru se poate spune si de teoreti(area sa. 9u ne referim aici la )po#estirea* unor calatorii fie ele de afaceri sau nu. ,stfel de i(#oare e6ista si sunt foarte #ec5i. .ro-lema apare atunci cautam o definitie a calatorului= turistului sau turismului. 1tili(area cu#0ntului turist este consemnata de .egge a-ia n 1800 n lucrarea aparuta la Londra ),necdotes of t5e 7nglis5 Language* n care se spune@ ), tra#eller is noC ada>s called a %our - ist*.
40

7timologic= cu#0ntul turism pro#ine din te rmenul engle(esc )to tour* :a calatori= a colinda< si este utili(at pentru prima data n jurul anilor 1$00 n #er-ul tran(iti# )to ma8e a tour*. !reat n ,nglia secolului al PDIII- lea = desemn0nd initial actiunea de a #oiaja n 7uropa= deri#a din cu#0 ntul france( )tour* :calatorie= plim-are< si a fost preluat treptat n toate lim-ile moderne= pentru a e6prima forme de calatorie care urmaresc cu preponderenta un scop de agrement. %ermenul france( )tour* deri#a din cu#0ntul grecesc )tour nos*si respecti# din cel latin )tur nus*= pastr0nd semnificatia de circuit n sensul de calatorie. De asemenea= poate fi acceptata si ipote(a originii e-raice a cu#0ntului= n e-raica #ec5e )tur* corespun(0nd notiunii de calatorie= e6plorare.
41

3&

4., !oo8= Laura 2. Rale= 2.2. "arNua= Tourism 5 t!e 'usiness o/ tra1el= .rentice Ball= 9eC 2erse>= 2002= p. 48 40 4. LanNuar= 6=economie du tourisme= ed II- a= coll. Vue sais -je J= .1?= .aris= 1&&2= p. 3= citat de 4odica "inciu= op. cit= p. 12 41 / na8= .. ;aron= 9. 9eacsu= Economia turismului= 7ditura 76pert= ;ucuresti= 2001= p. 1&

8&

/ definitie de referinta a acti#itatii turistice este propusa de profesorul el#etian Q. Bun(i8er n 1&40. %urismul este definit prin )ansam-lul relatiilor si fenomenelor ce re(ulta din deplasarea si sejurul persoanelor n afara locului de resedinta= at0t timp c0t sejurul si deplasarea nu sunt moti#ate= de o sta-ilire permanenta sau o acti#itate lucrati#a oarecare*. Desi recunoscuta pe plan mondial= definitia este prea limitata= ea e6clu(0nd o serie de calatorii a#0nd caracter turistic= tot mai frec#ente n ultimul timp= cum sunt calatoriile cuprinse n termenul generic de turism de afaceri. / defin itie mai completa din acest punct de #edere este data de ?.Q./gil#ie care su-linia(a ca turismul este )o latura a sectorului tertiar al economiei= unde acti#itatea prestata are ca scop organi(area si desfasurarea calatoriilor de agrement= recreere sau a deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni; include toate acti#itatile necesare satisfacerii ne#oilor de consum si ser#icii ale turistilor*. calatoriei respecti# a turistului. En 1&3$= !onsiliul ocietatii 9atiunilor ncearca o apropiere a parerii e6pertilor si recomanda definirea turistului international ca )acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore ntr-o alta tara dec0t cea n care se afla resedinta sa permanenta*. !onferinta 9atiunilor 1nite asupra turismului si calatoriilor internationale ce a a#ut loc la 4oma= n anul 1&63= recomanda utili(area termenului de #i(itator pentru a desemna )orice persoana ce #i(itea(a o tara= alta dec0t cea n care se afla resedinta sa o-isnuita= pentru orice alt moti# dec0t desfasurarea unei ocupatii remunerate n interiorul tarii pe care o #i(itea(a*. Definitia acopera doua categorii de #i(itatori@ turistii I ce stau cel putin 24 de ore n tara #i(itata si ale caror moti#e de calatorie pot fi grupate n@ loisir= afaceri= familie= misiuni si reuniuni si e6cursionistii I #i(itatori temporari ce calatoresc pentru propria placere si stau mai putin de 24 de ore n tara #i(itata.
42

En aceeasi perioada :1&30 I 1&40< apar si primele definitii ale su-iectului

42

4odica "inciu= op. cit= p.p. 13- 14

&0

,ceste definitii au fost apro-ate si aplicate din 1&68= principalul neajuns 43 fiind ignorarea definirii #i(itatorilor interni. 1ltimele recomandari ale !onferintei internationale asupra statisticii #oiajelor si turismului facute la /ttaCa n 1&&1 si adoptate n 1&&3 la esiunea a PPDII-a a !omis iei de tatistica a 9atiunilor 1nite= preci(ea(a faptul ca turismul se refera la )acti#itati desfasurate de persoane= pe durata calatoriilor si sejururilor= n locuri situate n afara resedintei o-isnuite= pentru o perioada consecuti#a ce nu depaseste un an :12 luni<= cu scop de loisir= pentru afaceri sau alte moti#e*.
44

,ceeasi !omisie preci(ea(a ca turistul este repre(entat de )orice persoana care se deplasea(a spre un loc situat n afara resedintei sale o-isnuite= pentru o perioada mai mica de 12 luni s i ale carei moti#e principale de calatorie sunt altele dec0t e6ercitarea unei acti#itati remunerate n locul #i(itat*.
4'

En plus #i(itatorii sunt grupati= dupa re(identa = n #i(itatori internationali si #i(itatori interni= categorii ce se su-di#i(ea(a n turisti :cei ce petrec cel putin o noapte n locul #i(itat< si e6cursionisti :#i(itatori de o (i<. En conformitate cu clasificarile reali(ate de /rgani(atia "ondiala a %urismului= principalele moti#e de calatorie sunt@ loisir= recreere si #acanta; #i(ite la rude si prieteni; , ceri si "oti5e pro,esion !e ; tratament medical; religie H pelerinaje; alte moti#e. ,facerile si moti#ele profesionale se refera la instalarea de ec5ipamente= inspectii= #0n(ari si cumparari n contul ntreprinderilor straine= partic iparea la reuniuni= conferinte si congrese= t0rguri si e6po(itii= participarea la acti#itati sporti#e= profesionale= misiuni gu#ernamentale= studii= cursuri de lim-i straine sau de pregatire profesionala. %urismul de afaceri I conform definitiei date de 4o- Da# idson n 1&&4 I include persoanele ce calatoresc n scopuri legate de munca lor :de acti#itatea lor lucrati#a= fara a fi nsa remunerate n locul de destinatie= ci n cel de resedinta= de emisie<.

43 44

Idem= p. 1' /"%= 4ecomandation sur les statistiNued du tourism= 9ations 1nies= 9eC Oor8= 1&&3= p. '= citat de 4odica "inciu= op. cit= p. 1$ 4' /"%= op. cit= p. $= citat de 4odica "inciu= op. cit= p. 18

&1

e poate spune ca repre(inta una din cele mai #ec5i forme de turism= deoarece oamenii au calatorit pentru a face comert nca din cele mai #ec5i timpuri. 46 %ermenii )calatorie de afaceri* si )turism de afaceri* sunt considerati si utili(ati de multi autori ca fiind sinonimi. !u toate acestea e6ista c0te#a diferente calitati#e ntre cei doi termeni. ,stfel )turismul de afaceri* putem spune ca ncorporea(a toata e6perienta )calatoriei de afaceri* n plus= utili(0nd definitia clasica a termenilor turism si turist= se poate spune ca oamenii de afaceri pot fi numiti turisti n momentul c0nd stau departe de casa cel putin o noapte. )!alatoria de afaceri* :pe de alta parte< si focali(ea(a atentia pe mo-ilitatea oamenilor de afaceri si pe faptul ca ei ntreprind calatorii de o (i a#0nd ca scop doar afacerile= si n acest ca( neput0nd fi denumiti turisti n sensul con#entional al termenului. Desi definitia turismului si a calatoriilor de afaceri este destul de simpla= n literatura de specialitate sunt enumerate o multitudine de forme su- care acest fenomen poate fi pre(entat. ,stfel= ntr - o tipologie ce nu se pretinde a fi completa= regasim mai multe fatete :categorii< ale acestei acti#itati@ conferinte= nt0lniri si con#entii ale unor asociatii sau corporatii reali(ate la ni#el local= regional sau national; congrese si con#entii la ni#el international; cursuri de pregatire profesionala :training<; t0rguri si e6po(itii; lansari de produse; calatorii stimulent :incenti# tra#el<; sc5im-urile de studenti si profesori; migratiile se(oniere de munca; apro#i(ionarea cu anumite produse a pietelor; li#rarea de -unuri catre consumatori; ser#icii militare prestate n alte locuri dec0t si au -a(a; actiuni de caritate H proiecte ale organi(atiilor nongu#ernamentale reali(ate n alte locuri dec0t unde si au sediul; angajatii gu#ernamentali ce calatoresc n ser#iciul statului si diplomatii; calatorii indi#iduale de interes general ale oamenilor de afaceri; na#etismul. ?iecare categorie pre(entata are un numar de su-di#i(iuni. De e6emplu@ calatoriile indi#iduale n interesul afacerilor pot include@

46

2. Car-roo8e= usan BoCer= op. cit= p. 3

&2

un om de afaceri )#i(itea(a* un departament din cadrul gu#ernului pentru a o-tine o licenta de e6port; un consultant n domeniul computerelor ce si )#i(itea(a* clientul pentru a-i re(ol#a pro-lemele= s.a.

Lucrarea de fata si propune a-ordarea celor mai importante forme ale calatoriilor si turismului de afaceri= forme ce si fac simtita pre(enta din ce n ce mai mult si pe piata turistica rom0neasca. Important este sa denumim care sunt elementele care sunt cuprinse in acest concept= al turismului de afaceri= cuprinse in clasificarea de mai jos@

?or"e de turis" de , ceri - 8usiness tr 5e! H touris" / W !ongrese si con#entii internationale W !onferinta si intalniri locale= regionale si nationale= pentru asociatii= firme= institutii W %raininguri : cursuri < W 76po(itii si targuri comerciale W Lansari de produse W Incenti#e tra#el W !alatorii indi#iduale de afaceri W Deplasari in interes de ser#iciu a functionarilor din institutiile de stat ,stfel= n ceea ce pri#este #ntrunire = tot 4o- Da#idson o defineste ca fiind un e#eniment organi(at pentru discutarea unor pro-leme comune. ,ceasta se poate referi la pro-leme comerciale sau non-comerciale= poate ntruni 6 persoane sau sute de persoane= poate dura c0te#a ore sau o saptam0na. !eea ce face ca ntrunirile sa fie parte a turismului de afaceri este faptul ca ele angajea(a c0te#a ser#icii apartin0nd industriei turistice si pleaca de la premisele organi(arii. %erme nii ce definesc )ntrunirile* depind de marime a e#enimentului si de locul unde se desfasoara.

&3

, stfel o mica adunare este numita ntrunire= dar o mare ntrunire este de o-icei numita conferinta n "area ;ritanie= con#entie n 1, si congres n multe din tarile europene.4$ EGpo'itii!e pot fi definite :tot conform lui Da#idson<= ca pre(entari de produse sau ser#icii a#0nd un pu-lic tinta n scopul promo#arii #0n(arilor sau informarii #i(itatorilor. 76po(itiile sunt considerate ca fiind parte a turismului de afaceri deoarece stimulea(a calatoriile :at0t ale e6po(antilor c0t si ale #i(itatorilor<. De aseamenea= ele creea(a o cerere ridicata pentru diferite ser#icii turistice= ca de e6emplu cateringul si ca(area. En diferite parti ale lumii le nt0lnim su- denumirea de t0rguri sau manifestari. Cursuri!e de pre( tire -tr inin(/ sunt e#enimente unde participantii se nt0lnesc :ntr-un anumit loc= pentru o perioada determinata de timp< pentru a primi informatii= sau pentru a fi ajutati sa - si de(#olte anumite aptitudini. ,cestea pot fi cursuri de pregatire interne= unde toti participantii apartin unei singure organi(atii sau e#enimente )desc5ise* unde institutia ce coordonea(a cursurile de pregatire ofera programe ce sunt disponi-ile tuturor celor ce #or sa -eneficie(e de ele.

L ns ri!e de produse sunt e#enimente speciali(ate pe care multe organi(atii le utili(ea(a n pre(ent ca o modalitate de promo#are a produselor si ser#iciilor ce urmea(a a fi introduse pe piata. 7le au de o-icei o audienta #ariata inclu(0nd media= distri-uitorii si consumatorii. De asemenea= lansarile n general= e#enimente de scurta durata :c5iar si de c0te#a minute<= dar necesita un -uget foarte mare. C ! torii!e sti"u!ent au fost definite n 1&&8 de catre ) ociet> of Incenti#e %ra#el 76ecuti#es* : I%7< ca fiind un instrument de management care 4$

Idem= p. '

&4

prin oferirea unor calatorii de e6ceptie I sa moti#e(e si H sau sa recunoasca participantilor ni#elul nalt de performanta atins n ndeplinirea sarcinilor ce le re#in n cadrul organi(atiei. !alatoriile stimulent utili(ea(a turismul de loisir pentru recunoasterea performantelor la locul de munca.
48

4euniunile organi(ate pot m-raca diferite forme= a caror definire este pre(entata de 4o- Da#idson n lucrarea sa ;usiness %ra#el= aparuta n editura . itman= la Londra= n anul 1&&4= aceste definitii fiind recunoscute si utili(ate de majoritatea specialistilor fie ei rom0ni sau straini@ < Adun re I nt0lnire ntre persoane reunite pentru a deli-era= di#i(a sau pentru di#ertisment. < Co!oc5iu I nt0lniri la care c0ti#a specialisti tin cu#0ntari pe un anumit su-iect sau raspund la ntre-ari legate de acesta. < religioasa<. < Con,erint I un sc5im- de opinii formal sau o ntrunire a mai multor oameni pentru a discuta pro-leme de interes comun= n care o persoana face o e6punere= auditoriul particip0nd acti#. < Con(res I nt0lnire formala a unor delegatii pentru discutii= n special persoane apartin0nd unui anumit organism sau unei speciali(ari profesionale. "anifestari cu caracte r informati#= congresele reunesc ntre 100 si 1.000 de persoane cu scopul de a sc5im-a idei si de a-si comunica re(ultatele studiilor lor= pe durata a 2 I 3 (ile. < Con5entie I adunare de oameni care se nt0lnesc ntr - un scop comun= n special= o nt0lnire a delegatiilor unui partid n scopul formularii politicii sau selectarii candidatilor pentru functii. < Meetin( I o ntrunire a mai multor oameni cu un scop comun. < Receptie - manifestare cu caracter festi#= de un standard nalt. < Reuniune - manifestare cu caracter comercial= promotional sau informati#= regrup0nd 30 I 1'0 persoane= iar durata nu depaseste de regula 3 (ile. Conc! 5 I o nt0lnire pri#ata sau o adunare secreta :de o-icei

48

Idem= p. 6

&'

< Se"in r - reuniune de lucru sau de formare= pentru 10 I 30 de persoane cu o durata de 3 I ' (ile. < Si"po'ion I petrecere cu mu(ica si con#ersatie sau o nt0lnire formala la care c0ti#a specialisti tin scurte cu#0ntari pe un anumit su-iect sau su-iecte asemanatoare= la care auditoriul nu participa acti#. < Su""it I o conferinta oficiala la cel mai nalt ni#el :de e6emplu@ la ni#elul sefilor de stat si de gu#ern<. < IorJs:op I reuniune de 30 I 3' de persoane n cursul careia se discuta n grupuri mici= reali(0ndu-se un sc5im- de e6perienta. %ermenul este utili(at n 1,= iar france(ii l numesc salon sau t0rg n cadrul caruia un numar #aria-il de e6po(anti si pre(inta produsele unui pu-lic de profesionisti.

/ alta clasificare :4. Da#idson< mparte turismul de afaceri n@ - turism general de afaceri :delegatii<; - reuniuni H ntruniri; - t0rguri si e6po(itii; - cala torii stimulent. .rin continutul sau comple6= turismul de afaceri permite aparitia multor definitii si clasificari.

4%*% Ase" n ri si deose8iri #ntre turis"u! de , ceri si turis"u! de !oisir% er#iciile turistice de -a(a si multe din cele suplimentare sau complementare ser#esc at0t turismului de afaceri c0t si celui de #acanta. %ransportul= ca(area= alimentatia= ser#iciile de informare si de promo#are= sau acti#itatea agentiilor de turism si c5iar atractiile turistice sunt pre(ente pe am-ele piete= c5iar daca ser#iciile oferite fiecaruia pot fi diferite. !u toate acestea e6ista si deose-iri importante ntre cele doua mari tipuri de turism. %urismul de afaceri contine un element important din turismul de placere. En ca(ul calatoriilor stimulent putem spune ca aproape toate elementele

&6

sunt similare turismului de odi5na= e6ceptie fac0nd modalitatea de plata a ser#iciilor= dar c5iar si pentru delegatii la o conferinta= #i(itatorii unor t0rguri comerciale si turistii de afaceri indi#iduali= #i(itarea locurilor atracti#e poate repre(enta un mod de rela6are la sf0rsitul unei (ile de lucru.

DEOSE.IRI ? ctori de in,!uent !ine plateste J Turis"u! de !oisir %uristul Turis"u! de , ceri ,ngajatorul turistului sau asociatii din care face parte acesta !ine decide destinatiaJ %uristul /rgani(atorul nt0lnirii H calatoriei incenti#e H conferintei e6po(itiei !0nd au loc aceste calatorii J .e durata #acantelor si n Cee8-end .erioada de comanda :perioada de timp dintre re(er#are si plecare n calatorie<. 1nele calatorii de afaceri pot fi anuntate cu foarte putin timp nainte de a ncepe. %ot anul de luni p0na #ineri.

ASEMANARI

.atronii pot sa si plateasca singuri calatoriile

/rgani(atorii pot tine deseori cont de dorintele delegatiilor Iulie si august sunt e#itate n alegerea e#enimentelor majore. !onferintele importante sunt re(er#ate cu c0ti#a ani nainte.

Dacantele sunt re(er#ate de regula cu c0te#a luni n a#ans; pentru plecarile de c0te#a (ile se poate face re(er#are cu c0te#a (ile nainte.

!ine calatoreste J

/ricine are

,cele persoane a

1nii oamenii de

&$

suficienti -ani si timp.

caror munca necesita calatorii sau mem-rii unor asociatii.

afaceri sunt nsotiti n calatorie de persoane care nu au legatura cu e#enimentul. Destinatiile pentru turismul incenti#e sunt foarte asemanatoare cu cele pentru turismul de masa.

!e tipuri de destinatii sunt utili(ate J

%oate tipurile@ litoral= orase= munte si la tara.

En general sunt centrate pe orasele din (onele industriali(ate.

ursa@ 2. Car-oo8e= usan BoC er= op. cit= p.11 pre deose-ire de turistul o-isnuit :clasic<= cel ce calatoreste n interes de afaceri c5eltuieste de o-icei mai mult at0t pentru ca(are c0t si pentru transport= deoarece acesta din urma are ne#oie de ser#icii turistice de calitate superioara si de ser#icii speciali(ate :sali de conferinte= translatori s.a.<. 76ista patru mari asemanari ntre cererea pentru turismul de loisir si cea de afaceri@ a< turistii de afaceri de#in turisti de loisir odata cu terminarea (ilei de lucru; -< programul unei conferinte include si acti#itati de loisir pentru delegati; c< calatoriile stimulent nseamna oferirea unei #acante ca recompensa pentru munca depusa; d< multi oameni de afaceri sunt acompaniati de partenerii lor sau H si de copii= care fac calatoria de placere si nu pentru afaceri.

&8

9 %9% A5 nt Ae!e turis"u!ui de , ceri pentru destin tii La fel ca si turismul de loisir= turismul de afaceri aduce multe a#antaje at0t comunitatilor locale= c0t si tarilor ce sunt preferate pentru organi(area unor e#enimente de amploare. En plus= turismul de afaceri aduce at0t ncasari mai mari= c0t si o reducere a se(onalitatii. e(onalitatea este una din pro-lemele majore cu care se confrunta acti#itatea turistica= turismul de afaceri juc0nd un important rol n ameliorarea incidentei acestui fenomen.
4&

Importanta acestei piete consta :pe l0nga ncasarile mari< n cresterea ratei de ocupare n e6tra- se(on= fapt recunoscut de foarte multe tari si orase organi(atoare de e#enimente. Lunile cu cele mai multe reuniuni intenationale sunt= n ordine octom-rie si septem-rie. 1n e6emplu l poate constitui orasul Beidel-erg din 3ermania a carui uni#ersitate renumita organi(a congrese pe teme stiintifice. Din 1&&0 c0nd a#eau loc 21$ e#enimente s -a ajuns n 2000 la peste 8$0 de e#enimente anual= n urma construirii unor centre de conferinte si facilitatilor acordate de autoritatile locale pentru acti#itatea turistica. -a ajuns ca n luna septem-rie gradul de ocupare al 5otelurilor sa fie de 100F= iar n martie= mai si iunie de 80F. ingurele luni cu grad de ocupare al 5otelurilor foarte redus au ramas lunile iulie si august :luni ce repre(inta #0rf de se(on pentru turismul de loisir<. 1n alt a#antaj major adus de turismul de afaceri este profita-ilitatea ridicata. ,ceasta forma moderna de turism presupune costuri relati# mari= dar datorita profilului socio-economic al celor ce calatoresc pentru afaceri :din clasa medie si superioara de management< tinde sa aduca -eneficii fur ni(orilor de ser#icii de calitate superioara@ 5oteluri de peste trei stele= facilitati de transport la clasa superioara etc.
4&

WWW ,ll I eason %ourism@ ,nal>sis of 76perience= uita-le .roducts and !lientele= /ffice for /fficial .u-lications of t5e 7uropean !ommunities= Lu6em-urg 1&&3= p.p. 23 I 24

&&

;eneficiile c5eltuielilor din turismul de afaceri nu sunt nsa restrictionate doar la 5oteluri= sali de conferinte sau transport aerian= ci se regasesc si cu acti#itatea restaurantelor= atractiilor turistice si culturale= ser#iciilor de transport local= g5i(ilor si maga(inelor din (ona.'0 %urismul de afaceri are= de asemenea= un impact po(iti# si asupra mediului. !u toate ca dele gatii pentru o conferinta sosesc ntr - o localitate n numar mare= ei petrec majoritatea timpului n salile de conferinta= iar iesirile n oras seara nu repre(inta o sursa de stres pentru populatia re(identa. De asemenea= ei utili(ea(a pentru transport a#io nul sau trenul= nepun0nd mari pro-leme cu poluarea sau cu aglomerarea parcarilor. 1n ultim a#antaj pre(entat n aceasta lucrare se refera la posi-ilitatile de promo#are. ,stfel un #i(itator care pleaca de la o conferinta a#0nd o -una impresie de#ine un am-asador neplatit ce face reclama acelei destinatii. ,cesta este moti#ul pentru care autoritatile locale fac un efort deose-it n a-i impresiona pe turistii de afaceri. De multe ori acesti turisti sunt persoane influente= ale caror opinii pot fi determinante n alegerea unei destinatii pentru o actiune ulterioara. 7forturile locale de impresionare a #i(itatorilor iau forme di#erse@ un discurs al primarului la desc5iderea unei conferinte= un film despre atractiile locale= un tur cu autocarul al orasului si mprejurimilor= o cina traditionala. /ricare ar fi te5nica aleasa= scopul este acela de a crea o imagine -una ce poate fi transmisa colegilor sau prietenilor= dar si pentru re#enirea ca repre(entanti ai turismului de loisir n localitate si n (ona.

'0

4. Da#idson= #usiness Tra1el= .itman .u-lis5ing= London= 1&&4= p. 4

100

9%7% Pi t turis"u!ui de , ceri Pi t este !ocu! de #nt$!nire ! cererii cu o,ert . ,ce asta este cea mai simpla definitie a pietei. 76trapol0nd= piata turismului de afaceri este locul de nt0lnire al furni(orilor acestor ser#icii speciali(ate cu -eneficiarii lor. .rincipalii furni(ori ai industriei reuniunilor si conferintelor sunt aceia care asigura facilitati specifice acestei piete. "arile centre de conferinte repre(inta cei mai -uni sustinatori ai nt0lnirilor de afaceri= dar mu(eele= teatrele= castelele= #apoarele si c5iar parcurile tematice sunt capa-ile de a fi locuri de ntalnire pentru e#enimente ce au ne#oie de o locatie speciala pentru a fi memora-ile. i 5otelurile au locul lor important pe piata ntalnirilor de afaceri= datorita posi-ilitatii ga(duirii unui numar mare de e#enimente de talie mica si medie. Dominatia 5otelurilor pe aceasta piata este concurata de alte tipuri de locatii. 76emplul cel mai -un l repre(inta marile uni#ersitati ce au in#estit n unitati pentru ca (are si nt0lniri= n scopul cresterii #eniturilor proprii. !5iar daca n pre(ent e6ista putine locatii potri#ite pentru conferinte de mare amploare= aceste e#enimente pot aduce -eneficii importante destinatiilor unde au loc. !entrele de conferinte construite n majoritatea lor din fonduri pu-lice= deoarece putine aduc profituri importante= contri-uie semnificati# la economia locala n momentul n care c0te#a sute de delegati sosesc n localitate pentru c0te#a (ile. De cealalta parte a pietei turismului de afaceri se afla -eneficiarii. ,cestia pot fi clasificati n trei mari categorii@ sectorul corporate= asociatiile si sectorul pu-lic.
'1

'1

%. 4ogers= *on/erences and *on1entions, A glo'al industr)= ;utterCort5 Beimann= London= 2003= p.p. 1'- 16

101

Sectoru! corpor te este repre(entat de companiile al caror interes principal de reali(are a nt0lnirilor este unul strict comercial@ conf erinte pentru discutarea strategiilor= lansari de noi produse si reali(area de sesiuni de pregatire pentru angajati. "arele a#antaj al companiilor ce reali(ea(a astfel de nt0lniri departe de locul o-isnuit de munca al delegatiilor este acela ca ei scapa de rutina (ilnica si se pot concentra pe pro-lemele a-ordate. ,cti#itatile de rela6are ce nsotesc de o-icei conferintele permit participantilor sa cree(e un mai -un spirit de ec5ipa. Asoci tii!e :a doua mare categorie de -eneficiari< sunt de doua tipuri@ profesionale= c0nd moti#ul nt0lnirilor este legat de munca si de #oluntari. ,sociatiile de #oluntari acopera ntreg spectrul acti#itatilor umane ce nu este legat de munca ca profesie@ puncte comune de interes= con#ingeri religioase= sau aspecte etnice. ,sociatiile pot fi locale= regionale= nationale sau internationale. !u toate ca mem-rii lor sunt foarte dispersati= acestia tre-uie sa se reuneasca regulat pentru a se pune la curent cu ultimele tendinte sau descoperiri n domeniul lor de acti#itate. !ompetitia cea mai mare ntre destinatii se da pentru organi(area conferintelor asociatiilor internationale care implica un numar mare de delegati= durea(a mai mult si= ca o regula generala= sunt mai putin frec#ente. Din fericire pentru agentiile de turism implicate in astfel de manifestari= numarul asociatiilor internationale creste ca urmare a speciali(arii profesionale tot mai mari. Sectoru! pu8!ic utorit ti!e !oc !e si centr !e I )cumpara* ser#iciile oferite de organi(atori ai turismului de afaceri= at0t pentru delegatii= c0t mai ales pentru organi(area unor e#enimente la ni#el local= national sau international. ectorul educational si cel al sanatatii sunt cei mai mari consumatori= dar si organi(atori ai unor ast fel de acti#itati.

102

9%0% Or( ni' re #nt$!niri!or 4esponsa-ilitatea de a organi(a nt0lnirile si de a decide unde #or fi tinute acestea l au= n ca(ul companiilor mici si medii= managerii de mar8e ting= n ca(ul asociatiilor= a dministratorii= iar n ca dr ul sectorului pu-lic secretarii generali. ?oarte putini din cei ce organi(ea(a astfel de e#enimente sunt angajati doar pentru acest scop= aceasta sarcina fiind una pe care ar e#ita- o cu cea mai mare placere. De aceea= multe domenii de afaceri ce orga ni(ea(a frec#ent nt0lniri pentru di#erse scopuri apelea(a la organi(atori profesionisti. /rgani(atorii )corporate* sunt angajati ai companiei= ce lucrea(a pe proprie raspundere= select0nd si re(er#0nd locatii si a#0nd grija de toate e#enimentele legate de reuniune. .entru o companie cu peste 20 de nt0lniri pe an= este o regula angajarea unui organi(ator corporate= a carui unica trea-a este organi(area nt0lnirilor de afaceri= sesiunilor de pregatire= conferintelor.'2 Or( ni' torii corpor te I sau orice alta persoana ce se ocupa n cadrul asociatiei sau companiei cu organi(area unui e#eniment I pot cere asistenta pentru gasirea unei locatii= unei agentii speciali(ate :cunoscute su- numele de agentii de plasare<. .rincipalele criterii a#ute n #edere de organi(atori n reali(area selectarii unei locatii sunt@ locatia sa fie apropiata de o autostrada; locatia sa fie situata la mai putin de o ora de un aeroport important ; locatia sa fie la mai putin de o ora de un oras important. 3asirea unei locatii este nsa doar primul pas n organi(area unui e#eniment. De aceea companiile sau asociatiile ce organi(ea(a frec#ent nt0lniri apelea(a la organi(atorii profesionisti de e#enimente= care sunt companii speciali(ate n managementul destinatiilor si care asigura re(ol#area tuturor aranjamentelor logistice.

'2

2. ". .o(nier= *orporate Tra1el 2anagement, Education S)stems= 1 ,= 1&&8= .. 14

103

I,.!/ este ,sociatia I nternationala a /rgani(atorilor .rofesionisti de ! ongrese= care a sta-ilit un cod ce tre-uie urmat de acestia pentru asigurarea celor mai nalte standarde de competenta printre mem-rii. !onform acestui cod= pasii ce tre-uie urmati pentru crearea unui e#eniment important sunt@ recomanda ca scopul si o-iecti#ele generale ale congresului sa fie -ine definite= pentru ca e#enimentul sa poata fi planificat; da sfaturi pri#ind reducerea de ta6e :acolo unde este ca(ul<; pregateste si pre(inta un -uget estimati# de c5eltuieli pentru congres= pe -a(a e6perientelor anterioare; cauta si identifica surse de finantare; preia controlul financiar n totalitate; #a sta-ili facilitatile generale si particulare necesare a ser#i congresului; #a ajuta la pregatirea programului te5nic sau stiintific; #a organi(a productia si distri-utia anunturilor= formularelor de nregistrare= programelor= listelor de participanti; #a crea o imagine a congresului si #a face reclama; #a reali(a si #a monitori(a toate aranjamentele n locatia dorita inclu(0nd negocierea contractului ce #a cuprinde@ numarul cerut si caracteristicele pentru salile de conferinte= climati(area= iluminarea si sonori(area= precum si toate ser#ic iile de catering; #a angaja personal cunoscator al lim-ii majoritatii delegatilor; #a aranja un program corespun(ator pre si post congres pentru tururile te5nice si turistice; #a organi(a transportul delegatilor si re(er#arile la 5otel la cel mai -un pret disponi-il si conform cererii; #a ac5ita toate facturile neplatite la terminarea congresului. / alta categorie de organi(atori profesionisti de e#enimente si congrese o repre(inta )operatorii la sol*. ,cestia sunt )oamenii care le re(ol#a pe toate*= specifici fiecarei destinatii= care fac ca toate detaliile aranjamentelor sa fie respectate.

104

"ulti organi(atori )corporate* si organi(atori profesionisti de e#enimente sunt mem-rii ai ,!7 :,ssociation of !onference 76ecuti#es<= creata n 1&$1 n "area ;ritanie si care are n pre(ent 600 de mem-rii repre(ent0nd toate sectoarele acestei industrii. ,sociatia asigura mem-rilor sai o serie de ser#icii= printre care@ pu-licatii :%5e ,!7 ;u>ersX 3uide I catalog anual<; cursuri de pregatire si perfectionare= #i(ite si inspectii n locatiile ce organi(ea(a e6po(itii si t0rguri. / alta organi(atie implicata n -unul mers al acti#itatilor legate de turismul de afaceri este ?ederatia 7uropeana a /raselor ce ga(duiesc conferinte :7?!%<= ce are sediul la ;ru6elles si are ca mem-re principalele localitati I destinatii pentru turismul de afaceri din ntrega 7uropa. ?ondata n 1&64= 7?!% are peste $0 de mem-rii dintr-un total de 22 de tari din 7uropa. .entru a fi mem-ru un oras tre-uie sa ndeplineasca urmatoarele criterii@ - sa poata oferi facilitati pentru cel putin 300 de delegati= cu ec5ipamentele potri#ite si ser#icii -une; - sa ai-a o unitate de ca(are corespun(atoare standardelor pentru cel putin 300 de persoane; - sa poata asigura transportul adec#at al delegatilor; - sa ai-a o ec5ipa disponi-ila pentru reali(area conferintelor; - sa ai-a o e6perienta demonstrata de ga(duire a unui numar de conferinte internationale n ultimii ani; - sa asigure li-ertatea circulatiei spre si dinspre tara orasului propus a fi mem-ru. .u-licatia principala a 7?!% este )R our !on#ention in 7urope* = unde sunt pre(entate informatii generale despre fiecare oras mem-ru si este sustinuta prin pu-licitatea cumparata de mem-rii. '3 En final se poate afirma ca turismul de afaceri detine un loc de seama at0t n preocuparile teoreticienilor acti#itatii turistice= dar mai ales n #iata economica= fiind necesara o monitori(are mai atenta a acestui fenomen n interesul e6tinderii acestei acti#itati si e#itarii efectelor sale negati#e.

'3

%. 4ogers= op. cit= p.p. 1$ - 20

10'

CAPITOL V TENDITE ALE TURISMULUI DE A?ACERI PE PLAN MONDIAL

%urismul de afaceri s-a remarcat ca unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei= tendinta fiind de de(#oltare sustinuta ca urmare a e6tinderii relatiilor internationale n toate domeniile si ma i ales ca urmare a glo-ali(arii #ietii economice.

7%+% Situ ti

ctu !

turis"u!ui de , ceri

En anul 2004 au a#ut loc &160 de reuniuni n 223 de tari si 1''$ de orase. ?ata de anul 2000 :n care s-a nregistrat numarul ma6im de reuniuni<= numarul reuniunilor a fost mai mic cu 12F :12'3 reuniuni<. .e regiuni= numarul reuniunilor s-a redus cu 11F n ,frica; 11F n 7uropa; 6F n ,merica de 9ord; 16F n ,merica de ud; 2F n ,ustralia si .acific cresc0nd doar n ,sia cu 14=&F. .onderea fiecarui continent n organi(area de r euniuni n 2004 este urmatoarea@

T 8e! 7%+%+% Cot de pi t !ontinentul H !ota de piata %otal 7uropa ,merica de 9ord ,sia ,merica de ud ,frica ,ustralia si .acific ursa@ CCC.uia.org

or( ni' rii de reuniuni pe continete in 6339 2004 100 '6=8 13=& 14=& 6=4 4=8 3=2 2003 100 '8=3 14=& 12=& 6=0 4=8 3.1 2002 100 '6=$ 16=' 13=$ 4=$1 4=6 3=8 2001 100 '$=66 1'=&6 12=80 '=1& 4=2' 4=14 2000 100 '6=1& 1$=1$ 13=08 '=12 4=03 4=41

106

%opul primelor tari n ceea ce pri#este organi(area de reuniuni internationale n 2004 este urmatorul@ T 8e!u! 7%+%6% Pri"e!e +3 t ri or( ni' to re de reuniuni intern tion !e #n nu! 6339 %ara 1. 1, 2. ?ranta 3. 3ermania 4. "area ;ritanie '. pania 6. Italia $. 7l#etia 8. ;elgia &. ,ustria 10. !5ina= Bong Mong si "acau ursa@ CCC.uia.org En ceea ce pri#este topul primelor 10 orase situatia n 2004 este urmatoarea@ T 8e! 7%+%*% Pri"e!e +3 or se or( ni' to re de reuniuni intern tion !e #n nu! 6339 /rasul 1. .aris 2. Diena 3. ;ru6elles 4. 3ene#a '. ingapore 6. !open5aga $. ;arcelona 8. Londra &. ;erlin 10. eul ursa@ CCC.uia.org 9umar reuniuni 221 21& 1&0 188 1'6 13$ 133 131 110 10& .onderea n total :F< 2=41 2=3& 2=0$ 2=0' 1=$0 1='0 1=4' 1=43 1=20 1=1& 9umarul de reuniuni 1080 ''2 4&1 3$$ 361 336 302 282 2$& 231 .rocentul din total reuniuni -F11=$& 6=03 '=36 4=12 3=&4 3=6$ 3=30 3=08 3=0' 2='2

10$

4euniunile luate n considerare n aceasta clasificare ndeplinesc criterii de selectie stricte impuse de 1I,@ sunt organi(ate sau sponsori(ate de organi(atii internationale ce apar n )Rear-oo8 of International /rgani(ations* si n )International !ongress !alendar*; sau sunt internationala nt0lniri de :reuniuni< filiale nationale ale cu unor participare asociatii organi(ate nationale

internationale. 1ltima categorie include nt0lniri ce nu se tin sistematic= dar care nt0lnesc urmatoarele criterii@ numarul minim de participanti@ 300 numarul minim de participanti straini@ 40F numarul minim de nationalitati@ ' durata minima@ 3 (ile En anul 2000 ponderea nt0lnirilor cu mai putin de 100 de participanti a fost de &=$4F :n scadere fata de anii anteriori< ; nt0lnirile cu 100 I '00 de participanti@ participanti@ 1$=6$F :n crestere<; cele cu 1001 I 3000 de participanti 13='6F :n crestere<; iar cele cu peste 3000 de participanti '=60F :n crestere<. e o-ser#a tendinta de crestere a manifestarilor cu un numar tot mai mare de participanti= c5iar daca ponderea e#enimentelor medii :100 I '00 de participanti< este nca foarte mare :'3=43F n 2000= comparati# cu 60=8F n 1&&$<. , crescut= de asemenea= numarul manifestarilor nsotite de e6po(itii= ajung0nd n 2000 la 1'=&'F din total. Empartirea pe luni a unor astfel de e#enimente= la ni#elul anului 2000 a fost urmatoarea@ - ianuarie - fe-ruarie - martie 13=40F - aprilie 12=11F - mai G 12='2F - noiem-rie G &=20F G $=$$F - octom-rie G G 3=08F G 3=&2F G 6=&1F - iulie - august G 8=0'F G $=0'F '3=43F :n scadere<; nt0lnirile cu '01 I 1000 de

- septem-rie G

108

- iunie G 12=43F - decem-rie G 3='6F e o-ser#a concentrarea mare a acestor e#enimente n lunile de e6trase(on= confirm0nd nca o data faptul ca turismul de afaceri este un factor de atenuare a se(onalitatii accentuate a turismului. Durata medie a sejurului pentru astfel de nt0lniri a fost si n 2000 de 4 (ile. Dupa ce n anul 2000 s-a ajuns la un numar de peste &400 de e#enimente= urmea(a un punct de minim :e6plica-il prin e#enimentele din 11.0&.2001<= n 2002 s-au organi(at doar &124 de ntruniri internationale= pentru ca ncep0nd cu anul 2003 situatia sa se redrese(e ajung0nd n 2004 la &160 de e#enimente. Din ,97P, I se o-ser#a ca= n ceea ce pri#este tara cu cele mai multe e#enimente organi(ate = 1, si pastrea(a primul loc= la fel ca si la orasul de pe primul loc care este I pe toata perioada anali(ata :2000 I 2004< .arisul. .entru celelalte locuri situatia se sc5im-a at0t la tari c0t si la orase= n sensul ca e6ista o concurenta acer-a n ceea ce pri#este organi(area unor astfel de e#enimente. e estimea(a ca ncasarile din turismul de afaceri n anul 200' #or fi de 6'2=&mld U si ca #or ajunge p0na n 201' la &62=$ mld U n conditiile n care ncasarile totale din acti#itatea turistica se estimea(a a fi de 6201=' mld U= iar n 201' sa ajunga la 10.6$8=' mld U.

10&

T 8e! 7%+%*% Bnc s ri!e din turis"u! de , ceri #n perio d 6333 6337 si pre5i'iuni pentru 63+7% ,nii Encasari :mld U< %otal turism de afaceri din care@ !orporatii 3u#erne@ %otal turism afaceri :crestere fata de anul precedent< - F 434='$ 414='3 68=08 10=32 6'='1 - 2=18 3&8=03 63=2& - 6=1' 4'0=08 '0&=&1 $1=$4 2=16 82=16 '=2' '61=&' &0=&4 4=64 834=3$ 128=34 3=13 :anual< '02=64 480=0' 461=32 '21=81 '&2=08 6'2=&0 &62=$1 2000 2001 2002 2003 2004 :7< 200' :7< 201' :.<

ursa@ CCC.Cttc.org 9ota@ 7 G estimat ; . G pre#i(ionat !e nseamna o crestere a ncasarilor n 200' comparati# cu 2004 de '=4F= iar n perioada 2006 I 201'= o crestere medie anuala de 4=6F J Enseamna 10=6F din .I; mondial I n 200' si 221'68 mii loc de munca tot n 200' adica 8=3F din total populatie ocupata. Din estimarile reali(ate de Q%%!= n 200'= primele 10 tari n ceea ce pri#este ncasarile #or fi urmatoarele@

110

T 8e! 7%+%9% Topu! pri"e!or +3 t ri pri5ind #nc s ri!e din turis"u! de , ceri #n 6337 1.". %ara 1. 1, 2. 2aponia 3. 3erm ania 4. "area ;ritanie '. ?ranta 6. Italia $. pania 8. !anada &. /landa 10. ?ederatia 4usa ursa@ CCC.Cttc.org m il 1. . U 1$0.$28=0 $1.$'6=1 '3.36'=& 43.480=1 3&.828=3 38.'$1=$ 1$.488=2 16.$''=3 12.246=3 &.8$'=4

T 8e ! 7%+%7% E5o!uti #nc s ri!or din turis"u!ui de , ceri #n perio d +;;3 ) 6337 - mil 1. . U 4ang 1&&0 1. 2. 3. 4. '. 6. 1, 2aponia 3ermania "area ;ritanie Italia ?ranta &.631 6.&31 10.4$1 10.36& 11.146 8.$&4 38.'$1=$ 3&.828=3 48.316=6 48.030=6 &$.63' 1'.360 14.664 13.401 123.4$4 2$.0&' 26.''& 1'.'&' 168.&'0 24.81' 21.088 20.321 1$0.$28=0 $1.$'6=1 '3.36'=& 43.480=1 288.1&0=0 &4.61&=1 '$.0$1=& '4.2&3=4 %ara 1&&0 1&&' 2000 200' 201'

ursa@ CCC.Cttc.org

111

e o-ser#a ca= n ca(ul primelor 6 tari situatia ram0ne constanta pe o perioada de 2' de ani= singura modificare de rang a#0nd loc n anul 200' ntre ?ranta si Italia :locurile ' si 6<= nsa cu o diferenta foarte mica a ncasarilor din turismului de afaceri al celor doua tari. 4om0nia ocupa un modest loc '1 cu ncasari estimate :din turismul de afaceri< de &12=3 mil 1. . U. .entru 201' situatia n 4om0nia nu pare a se m-unatati conform acelorasi pre#i(iuni. ,stfel locul ocupat de 4om0nia n ceea ce pr i#este ncasarile din turismul de afaceri este n 201' I 64= cu ncasari ce#a mai mari dec0t n 200' de@ 1043=8 mil 1. . U.

T 8e! 7%+%0 % Bnc s ri!e pri"e!or +3 t ri pentru turis" de , ceri #n 63+7% 1.". %ara 1. 1, 2. 2aponia 3. 3ermania 4. "area ;ritanie '. Italia 6. ?ranta $. pania 8. !5ina &. !anada 10. !orrea ursa@ CCC.Cttc.org m il 1. . U 288.1&0=0 &4.61&=1 '$.0$1=& '4.2&3=4 48.316=6 48.030=6 28.1&2=3 26.8&&=& 22.$$2=1 16.0'6=&

112

7 %6% Or( nis"e si or( ni' tii intern tion !e #n turis"u! de , ceri /rgani(atiile internationale profesionale ce au preocupari n domeniul turismului de afaceri n general sunt@ ,sociatia internationala a .ala telor de !ongrese :AIPC<; ?ederatia 7uropeana a /raselor de !onferinta :E?CT <; ,sociatia Internationala a !on#ention Disitor ;ureau- urilor :IACV. <; ,sociatia Internationala a !ongreselor si 4euniunilor :ICCA<; /rgani(atia Internationala a .rofesionistilor de 4euniuni :MPI<; ,sociatia de "anagement .rofesionist de 4euniuni :PCMA<; ocietatea 76ecuti#ilor din %urismul de ,faceri si "oti#ational :SITE<; 1niunea %0rgurilor Internationale :U?I<; 1niunea ,sociatiilor Internationale :UIA <.

AIPC= fondata n anul 1&'8= este o asociatie profesionala= non-profit= ce are ca scop promo#area si recunoasterea e6celentei n ceea ce pri#este managementul organi(arii de congrese= con#entii si e6po(itii. ediul se afla la ;ru6elles n ;elgia= dar are o retea glo-ala de centre de consultanta= misiunea sa fiind sa-si ajute mem-rii cu e6perti(e pri#ind de(#oltarea unor noi facilitati. De asemenea= de(#olta si sustine training- uri si programe educationale= crea(a standarde pentru management si operare= promo#ea(a )etic5eta de calitate* :Nualit> la-el< si recunoaste e6celenta prin acordarea n fiecare an a premiului pentru cel mai -un centru de congrese :n 2004 acest premiu a fost c0stigat de !airns !on#ention !entre din ,ustralia<. En noiem-rie 1&64= c0ti#a clar#a(atori din 7uropa s-au nt0lnit la ;ru6elles pentru a forma ceea ce asta(i este cunoscut su- numele de E?CT= fiind prima federatie europeana a destinatiilor pentru nt0lniri= a#0nd incluse asta(i &3 de destinatii n 30 de tari. .oate de#eni mem-ru orice oras din 7uropa care ndeplineste conditiile minime impuse de 7?%!@ sa detina facilitati de ca(are= transport si ec5ipamente necesare pentru organi(area unei conferinte pentru minimum 300 de persoane= sa ai-a o ec5ipa de e6perti cu organi(area

113

conferintelor= n ultimii trei ani au ga(duit cel putin ' conferinte internationale; e6ista li-ertatea de circulatie din si spre tarile mem-re. IACV. a fost fondata n 1&14 :Detroit= 1 ,< pentru a promo#a practici profesionale n ceea ce pri#este acti#itatea turistica= iar n pre(ent este cea mai mare asoc iatie non- profit a con#ention -ureau a#0nd mai mult de 1300 de mem-rii si 600 de destinatii din peste 30 de tari. ICCA a fost fondata n 1&63 de un grup de agentii de turism= sediul sau fiind la ,msterdam :/landa<. En pre(ent este una din cele mai proeminente organi(atii din lume ce se ocupa de industria e#enimentelor. ,re peste $00 de me-rii din peste 80 de tari si -irouri n /landa= "alae (ia= 1,= 1rugua>= misiunea sa fiind generarea si mentinerea competiti#itatii mem-rilor sai. !onform statisticilor pre(entate de I!!, piata internationala a nt0lnirilor pentru asociatii s-a pre(entat n 2004 astfel@ T 8e! 7%6%+% Topu! pri"e!or +3 or se #n c re s ) u or( ni' t #nt$!niri !e soci tii!or intern tion !e #n 6339%

4angul 1. 2. 3. 4. '. 6. $. 8. &. 10.

/rasul ;arcelona Diena ingapore ;erlin Bong Mong !open5aga .aris Lisa-ona toc8B olm ;udapesta

9umar e#enimente 10' 101 && &0 86 $6 $' 6$ 64 64

114

Studiu de c ' 2 =ote!ierii din .ud pest 5or s !i de con,erinte " i " ri DZi ru! ?in nci rE4 69 u(ust 6337 193,4I, a de#enit o destinatie populara pentru turismul de afaceri n ultimii ani= lipsa de centre potri#ite pentru ga(duirea unui numar mare de oameni pun0nd n pericol po(itia do-0ndita= si implicit profitul companiilor din domeniu= informea(a #udapest #usiness <ournal. /peratorii 5otelieri locali si municipalitatea oameni. );udapesta are ne#oie de un centru de mare capacitate*= a declarat Imre 4us(na8= presedintele ;iroului "unicipal de %urism si !omert. ),steptam ca gu#ernul sa decida sa construiasca unul*. 1n constructor care planuieste reali(area unui centru de conferinte de mare capacitate spera ca gu#ernul #a contri-ui la usurarea po#erii financiare pe care o implica un astfel de proiect. ),steptam ca gu#ernul sa demare(e un proiect de constructie a unui centru de mare capacitate si de prima clasa n ;udapesta*= a afirmat Ist#an o8orai= director al Dunaseran> Mft= parte din grupul %ri3ranit. ,ceasta companie #a construi un centru cu capacitatea de '.000 de oameni la "illennium !it> !enter. o8orai a refu(at sa faca preci(ari asupra costurilor. Lipsa unui centru de conferinte de mare capacitate repre(inta un de(a#antaj major pentru ;udapesta= dupa cum au aratat si rapoartele n care sunt e#aluate destinatile preferate de afaceri. );udapesta se afla n top 10 al destinatiilor de afaceri fa#orite= reali(at n functie de numarul de c onferinte internationale desfasurate n oras= conform statisticilor ,sociatiei de !ongrese si !on#entii care monitori(ea(a conferintele desfasurate la ni#el mondial*= a remarcat (tojano#ics. %otusi el a tinut sa adauge ca atunci c0nd #ine #or-a de numarul de participanti= statisticile arata ca ;udapesta se afla pe locul '6. );udapesta pierde apro6imati# 20F din piata turismului de afaceri pentru ca nu dispune de o sala de conferinte de mare capacitate*= a estimat %amas Mo#es= director la "eeting ;udapest 7#ents /rgani(er. )2umatate din cifra noastra de afaceri a fost acoperita de -anii pro#eniti din turismul de afaceri= ceea ce nseamna 8=08 miliarde de euro n 2004*= a remarcat 3>org> 9emedi= director la au ncercat sa con#inga gu#ernul sa construiasca o sala de conferinte cu o capacitate mai mare de 4.000 de

11'

5otelul Bilton din ;udapesta. 7l sustine ca un centru mare de conferinte este esential pentru ca ;udapesta sa fie recunoscuta ca o destinatie pentru turismul de afaceri. )1n centru de conferinte ar nsemna o lo#itura n materie de numar de turisti. En ca( contrar= ;udapesta si #a pierde locul n top*= crede 9emedi. 4i#alii ;udapestei sunt Diena si .raga= cea din urma -eneficiind de o pu-licitate mult mai eficienta. En pre(ent= cea mai mare sala de conferinte din oras este ;udapest !ongress !enter de la 9o#otel ;udapest !ongress= detinuta de 9o#otel Botels= mem-ru al grupului ,ccor. ala cea mai mare are o capacitate de 1.$30 de locuri= ntregul comple6 put0nd ga(dui 2.'26 de oameni. !omparati#= ,ustria !enter din Diena are o capacitate totala de &.'00 locuri.

T 8e! 7%6%6% Topu! pri"e!or +3 t ri #n or( ni' re de e5eni"ente #n 6339 4angul 1. 2. 3. 4. '. 6. $. 8. &. 10. %ara 1, 3ermania pania ?ranta "area ;ritanie /landa Italia ,ustralia 2aponia ,ustria 9umar e#enimente 288 2$2 26$ 204 1&6 181 1$0 14' 132 12&

MPI a fost creata n 1&$2 n Dallas : 1,< fiind cea mai mare asociatie a profesionistilor din domeniul e#enimentelor cu 20.000 mem-rii organi(ati n 66 de clu-uri din 60 de tari. .rincipalul sau scop este educarea si de(#oltarea

116

aptitudinilor celor ce lucrea(a sau doresc sa lucre(e n domeniul turismului de afaceri. ?ondata n 1&'$ n .5iladelp5ia : 1,<= PCMA este o asociatie internationala non -profit a profesionistilor din industria e#enimentelor a carei misiune este sa educe si sa promo#e (e #alorile managementului profesionist. ?ondata n 1&$3 :n !5icago= 1,< SITE este singura asociatie profesionala non- profit ce se ocupa de turismul moti#ational :sau turismul stimulent<= asigur0nd seminarii si ser#icii de informare celor ce de(#olta= promo#ea(a= #0nd= administrea(a si operea(a programe moti#ationale ce duc la cresterea producti#itatii muncii. En pre(ent I%7 are 1800 de mem-rii n 82 de tari= cu 28 de filiale regionale. "em-rii sunt formati din repre(entanti ai liniilor aeriene= liniilor de croa(iere= mari firme transportatoare= lanturi 5oteliere= organi(atii turistice si toti cei implicati n acest tip de acti#itate. U?I a fost fondata n 1&2' la "ilano :Italia< pentru a repre(enta interesele a 20 de mari centre :orase< europene de afaceri. De la o organi(atie ce repre(inta interesele europene= a ajuns n pre(ent sa repre(inte industria glo-ala de t0rguri si e6po(itii ajung0nd n pre(ent :2004< sa ai-a 2$' de mem-rii. UIA a fost creata oficial n 1&10 la ;ru6elles :;elgia< la primul congres mondial al asociatiilor internationale= fondatorii sai= Benri La ?ontaine :.remiul 9o-el pentru .ace n 1&13< si .aul /tlet= au organi(at nca din 1&0$ )/ficiul !entral al Institutiilor Internationale*. En pre(ent are 2'0 de mem-rii acti#i din 3' de tari de pe ' continente. 1I, este un institut cu #ocatie mondiala= mem-rii sai acti#i sunt indi#iduali= este o organi(atie independenta= non- gu#ernamentala= fara scop lucrati#= apolitica. .rogramul sau este orientat spre comunitatea asociatiilor internationale ce se ocupa cu educatia= cercetarea si alte actiuni internationale. '4 .e l0nga aceste asociatii si organi(atii ce se ocupa n special de turismul de afaceri la ni#el mondial si continental :aproape< n fiecare tara e6ista asociatii speciali(ate ce au ca o-iect de acti#itate turismul de afaceri su- diferitele sale forme. De asemenea= pe l0nga aceste organisme speciali(ate= at0t la ni#el national c0t si international e6ista si alte organisme :fie a#0nd ca o-iect de acti#itate

'4

CCC.con#ention-ureau.r o

11$

turismul= fie calatoriile sa u alte acti#itati< ce acorda o importanta din ce n ce mai mare turismului de afaceri sau care apelea(a la specialistii sai. 7 %*% Turis"u! de , ceri #n di,erite t ri !e !u"ii% !ele mai repre(entati#e tari pentru acti#itatile legate de turismul de afaceri sunt@ 1,= "area ;ritanie= ?ranta= 3ermania= 2aponia.

7 %*%+% SUA ?iind situata pe primul loc n toate statisticile referitoare la ncasarile din turism n general si la cele de afaceri n special :1$0.$28 mil U estimarea Q.%.%.!. pentru 200'<= n fata celorlalte tari. En acest sens= n anii X&0 si p0na n anul 2000 ponderea 1, n ceea ce pri#este organi(area de re uniuni a crescut ajung0nd la 13=81F n 2000 :conform , 97P7I I< la o diferenta considera-ila de a doua clasata= ?ranta :6=$F<. Din 2001 :odata cu e#enimentele din 11 septem-rie<= ponderea 1, scade= ajung0nd n 2003 la 11=31F :a doua clasata= ?ranta= cresc0nd la 6=8'F<= pentru ca n 2004 sa nceapa sa creasca usor= ajung0nd la 11=$&F :?ranta= sca(0nd la 6=03F<. 7#enimentele organi(ate au a#ut loc n di#erse orase din 1,= astfel nc0t se poate #or-i de o de(#oltare uniforma a centrelor de afaceri pe tot teritoriul 1,. !ele mai repre(entati#e orase= n ordinea importantei sunt@ Qas5ington= cu peste 6F din totalul e#enimentelor organi(ate n 1, si aproape 1F din numarul total de congrese organi(ate pe plan mondial= urmat de 9eC Ror8 cu 'F din manifestarile americane si 0=8F din totalul mondial si !5icago cu aproape 3='F din e#enimentele organi(ate n 1,. %oate aceste orase au dotari impresionante pentru organi(area de e#enimente. 1n e6emplu este Qas5ington !on#ention ! entre unde e6ista circa $0 de sali pentru ntruniri de afaceri cu aproape 40.000 m.p.= spatiu pentru e6po(itii. 1n alt e6emplu l repre(inta an Diego !on#ention 1, pre(inta o e#olutie comple6a n ceea ce pri#este acest domeniu turistic= cu oscilatii periodice= care nsa nu elimina a#ansul enorm

118

!entre cu o capacitate de aproape 21.400 de locuri n $2 de sali de ntruniri= a#0nd de asemenea '$.1&8 m.p. spatiu pentru e6po(itii. !u toate acestea turismul de afaceri a sca(ut drastic n inter#alul 2001 I 2003 fata de anul 2000 c0nd s-a nregistrat un ma6im pentru acest tip de acti#itate. ?actorii ce au a#ut efect negati# sunt multipli si se manifesta si asta(i :200'<. 9u tre-uie uitat ca= pe fondul unei sla-iciuni temporare a economiei tatelor 1nite au a#ut loc e#enimentele de la 11.0&.2001; ra(-oiul din Ira8 si rasp0ndirea pneumoniei acute : ,4 <. .re#i(iunile pentru urmatoarea perioada de timp sunt nsa po(iti#e. ! resterea= desi lenta a economiei americane= #a relansa usor turismul de afaceri= ncetarea actiunilor militare din Ira8 determin0nd o crestere a sigurantei celor ce ntreprind calatorii de afaceri. !u toate pre#i(iunile optimiste se pare ca #olumul acti#itatilor specifice turismului de afaceri de la sf0rsitul mileniului II #a fi greu de atins nca o lunga perioada de timp= tin0nd cont si de sc5im-arile majore n politicile specifice turismului de afaceri= ca si de succesul tot mai mare al te5nologiilor care pot su-stitui o parte a calatoriilor de afacer i clasice.
''

!ererea pentru ser#iciile turistice :de afaceri< se reface ncet= e6ist0nd semnale preliminare certe ca acest segment de piata este po(itionat pe o tendinta crescatoare n 200'= conform recentei lucrari ResaCic5= .epperdi#e= ;roCne Y 4ussell= 200'= 9ational ;usiness %ra#el "onitor= pentru 1,. ,stfel= din '8F adulti ce au a#ut cel putin o nnoptare la mai mult de $' mile distanta de casa= n ultimul an= unul din trei :33F< au -eneficiat de cel putin o calatorie de afaceri= acesta fiind un procent sensi-il egal cu cel de anul trecut. Dupa re(ultatele o-ser#ate n 2004= incidenta cea mai mare a turismului de afaceri se regaseste n nt0lnirile asociatiilor :'3F<= urm0nd apoi turismul indi#idual de afaceri :43F< si deplasarile necesare pentru nt0lnirile corporatiste :2&F<. e o-ser#a= de asemenea= un declin al calatoriilor de afaceri internationale si al celor cu durata mare :' sau mai multe nopti de ca(are<. "ai mult de 42F din turistii :calatorii< de afaceri au calatorit mai mult n interes de afaceri n 200' comparati# cu 2004= iar 24F au calatorit mai putin. ,ceste estimari se regasesc n cererea pentru -ilete de a#ion= ca(ari si rent-a-car. .rintre cei ce estimea(a ca #or
''

CCC.tia.or g

11&

calatori mai putin n interes de afaceri n 200'= cel mai frec#ent moti# in#ocat a fost )reducerea ne#oilor pentru calatoriile de afaceri*= 1H3 dintre acestia moti#0nd ca utili(ea(a te5nologia moderna ca )nlocuitor* al comunicarii fata- n-fata. / alta tendinta o-ser#ata de studiul reali(at de 9ational ;usiness %ra#el "onitor este preferinta oamenilor de afaceri pentru unitati de ca(are mai mici de 300 de camere. Desi industria 5oteliera continua sa in#esteasca n unitati de ca(are mari :)-ig --o6es*<= $4F dintre calatorii n interes de afaceri prefera locatiile cu mai putin de 300 de camere :fata de 6$F anul trecut<. De asemenea= se o-ser#a interesul crescut fata de 5oteluri neafiliate unor lanturi mari :14F fata de 10F anul trecut<= ca e6presie a stilului personal de #iata si a parerii ca marimea 5otelului si calitatea ser#iciilor sunt in#ers proportionale. "ai precis= doar '1F dintre calatorii n interes de afaceri considera ca ser#iciile n 5oteluri si moteluri au crescut calitati#= fata de '8F care a#eau aceasta parere n 2004. 9umele 5otelului :-rand- ul< influentea(a deci(ia pentru doar '2F dintre calatorii de afaceri= fata de 64F anul trecut. En ceea ce pri#este ser#iciile de transport aerian= 4 din 10 calatori de -usiness declara ca ncearca sa o-tina mile :de tip personale. ?acilitatile mentionate pentru (-orul cu a#ionul sunt@ spatiu mai mare pentru picioare :88F fata de 83F n 2004<; spatiu suplimentar pentru -agaje :63F fata de ''F<; accesul la internet n timpul (-orului :36F fata de 2$F<. En sc5im-= numai 23F din oamenii de afaceri considera ca folosirea telefoane lor celulare ar tre-ui permisa n timpul (-orului= iar $ din 10 persoane considera ca n ca(ul permisiuni de a utili( a telefoanele celulare la -ord= ar tre-ui pre#a(ute locuri :(one< distincte n a#ion pentru cei care utili(ea(a= respecti# pentru cei care nu utili(ea(a celularul. !ontrar tendintelor nregistrate n ultimii ani n acti#itatea turistica s-a o-ser#at o crestere a procentului celor care prefera utili(area ser#iciilor unui agent de turism :32F fata de 2'F n 2004<= fie din cau(a suspiciunii crescute fata de tarifele practicate prin di#erse canale de distri-utie= fie preferintei turistilor de martmiles<= de c0te or i calatoresc n interes de afaceri= pentru a le utili(a ulterior pentru #acantele

120

afaceri de a-si petrece timpul necesar gasirii unei locatii n alt mod= las0nd acest lucru n seama agentilor de turism. En 2004= 68F dintre calatorii n interes de afaceri au folosit internetul sau ser#iciile on- line pentru a-si planifica unele aspecte ale calatoriei si '4F siau facut re(er#ari on- line. )/ #iata n calatorie* continua sa fie o pro#ocare pentru calatorii n interes de afaceri= c5iar daca 41F considera ca nu dorm suficient= 3'F ca man0nca prea mult= 23F ca sunt prea stresati si 18F ca se simt singuri= n conformitate cu recenta lucrare deja mentionata :ResaCic5< ce este un monitor aflat la a 10-a editie anuala= editat pe -a(a opiniilor e6primate de 1200 de calatori de afaceri acti#i. !resterea utili(arii re(er#arilor on- line se reflecta n cresterea cifre i de afaceri agentiilor de turism ce ofera astfel de facilitati. 2upiter 4esearc5 estimea(a ca de la o cifra de afaceri de 12 mld U n 2004 se #a ajunge n 200& la 32 mld U= ceea ce nseamna cam 3'F din totalul afacerilor agentiilor speciali(ate n turism de afaceri.
'6

7 %*%6% F poni 2aponia este a doua tara :dupa 1,< n topul celor mai mari ncasari din turismul de afaceri :ta-elul 2.1.4.; 2.1.'.<. .romo#area turismului de reuniuni si a celui moti#ational este reali(ata integral de 2apan 9ational %ourist /rgani(ation si este responsa-ilitatea 2apan !on #ention ;ureau. 3u#ernul japone( a desemnat 4& de orase din 2aponia ce pot organi(a e#enimente la ni#el international. De aceea nu #om nt0lni multe orase japone(e n topul oraselor ce organi(ea(a e#enimente. 9umarul turistilor ce calatorec n interes de afaceri n 2aponia :fie pentru congrese sau con#entii= fie pentru turismul stimulent< este n crestere. ,stfel= din totalul de 6.13$.&0' #i(itatori n 2004= 3.83&.661 sunt turisti= din care 1.383.11$ sunt t uristi n interes de afaceri :n crestere cu $=&F fata de 2003<.

'6

CCC.e"ar8eter.co m

121

%endinta generala este n crestere n ritmuri mai rapide= un e6emplu fiind sosirile de turisti de afaceri din luna aprilie 200' care au crescut cu 13F fata de aceeasi perioada a anului 2004 :ajung0nd la 128.311 turisti de afaceri<.

7 %*%*% Ger" ni 3ermania este liderul 7uropei n ceea ce pri#este ncasarile din turismul de afaceri. ,nul 2004 a fost un an e6celent pentru 5otelurile si centrele de con#entii si congrese din 3ermania. !a destinatie de e#enimente= 3ermania este acum numarul unu n 7ur opa= conform pu-licatiei I!!, 1,. En topul oraselor= ;erlinul ocupa locul patru= fiind de aseme nea= un loc foarte -un. ) copul nostru era sa facem din 3ermania prima destinatie din 7uropa pentru congrese si nt0lniri= p0na n 200$. ?aptul ca am reusit mai de#reme= demonstrea(a ca am a#ut o strategie -una* I spune Lut( .. Dogt= directorul 3erman !on#ention ;ureau :3!;<. )/ricum= faptul ca ne -am atins scopul nu nseamna ca nu #om in#esti n continuare pentru a atrage noi clienti pe piata turismului de afaceri*= continua Dogt. 3!; are apro6imati# 200 de mem-rii inclu(0nd 5oteluri= centre de con#entii= firme de rent-a- car= agentii speciali(ate n crearea si derularea e#enimentelor.'$ Locul patru ocupat de ;erlin ntre cele mai mari orase organi(atoare de e#enimente se datorea(a si !entrului International de !ongrese ;erlin :I/! ;erlin<= acesta numar0ndu-se printre cele mai mari si mai moderne centre de afaceri din lume. En fiecare an= I/! ;erlin ga(duieste peste '00 de manifestari de tipul congreselor= conferintelor nationale si internationale= fiecare a#0nd= n medie= 2'0 de participanti= precum si peste $0 de targuri si e6po(itii cu o audienta medie de 200.000 de #i(itatori. !entrul dispune de 80 de salo de conferinta cu o capacitate cuprinsa ntre 20 si &100 de locuri I Interna tional ,ssociation "eetings "ar8et 2004= fiind situata pe locul doi la ni#el mondial dupa

'$

CCC.gc-.d e

122

1n alt oras german cu importante dotari pentru turismul de afaceri este orasul Bano#ra= !entrul de !ongrese de aici fiind cunoscut n toata lumea pentru t0rgurile si conferintele sale. Dotarile specifice se grupea(a n 43 de sali de receptii si -anc5ete= cu o capacitate de 3.800 de locuri= 38 de sali pentru conferinte si seminarii dispun0nd de 1' I 220 de locuri precum si o serie de sali pentru -aluri si di#erse ceremonii= cu o capacitate ma6ima de 3.642 de locuri. !entrul mai dispune si de 10.000 mp spatiu interior si 40.000 mp spatiu e6terior pentru e6po(itii. 1n loc important n peisajul nt0lnirilor de afaceri l ocupa si orasul "unc5en= cu al sau !entru International de !onferinte :I!"<. !apacitatea totala este de $.000 de locuri n cele 20 de sali de conferinte= fiecare put0nd ga(dui ntre 30 si 3.000 de persoane= e6ist0nd si posi-ilitatea di#i(arii acestora= astfel nc0t sa se adapte(e diferitelor cerinte. uprafata totala a centrului este de 8.000 mp= cea mai mare sala a#0nd 3.'00 mp. / de(#oltare remarca-ila n ceea ce pri#este turismul de afaceri o are orasul tuttgart cu !entrul de %0rguri si !onferinte tuttgart. ,cesta are o suprafata totala de e6po(itii de '0.000 mp= mpartita n 16 sali de e6po(itii multifunctionale. !entrul dispune de asemenea de & sali de conferinte care pot ga(dui peste 3.&00 de persoane= dotate cu toata te5nologia necesara. "ai poate fi mentionat si orasul Dusseldorf care are ' centre de afaceri= cel mai important fiind !entrul de !ongrese Dusseldorf= al treilea ca marime n 3ermania= cu peste 2.'00 de e#enimente organi(ate anual si peste $00.000 de #i(itatori= salile de conferinte a#0nd o capacitate totala de $.'00 de persoane. .ot fi enumerate= de asemenea= si alte mari orase germane cu o de(#oltare importanta n ceea ce pri#este ec5ipamentele pentru turismul de afaceri@ ?ran8furt= 7ssen= 9arun-erg= Malsru5e= Dreda= Dortmund= Leip(ig.

123

DUMTG An !i' turis"u!ui de , ceri 6339E4 de M% Kirn8er(er -=e d o, Corpor te Tr 5e! Ser5ices MercJ KG A si Presedinte ! UMTG4 din nu! +;;9/ .este 120 de miliarde 7uro c5eltuite pentru turismul de afaceri I -n .iecare an se c e"tuiesc +este (/0 $e #i"iar$e Euro +entru c e"tuie"i"e "egate $e a.aceri 1at2t 3n sectoru" +ri!at c2t si 3n sectoru" $e stat4. Aceasta su#a cores+un$e a+ro5i#ati! 6u#atatii su#ei tota"e $e c e"tue"i $in Ger#ania 3n anu" /007. Acesta este re8u"tatu" ana"i8ei e.ectuate $e catre U&TG 1UNIUNEA &ANAGE&ENTULUI DE TURIS& GER&AN4% $ata +ub"icitatii $e catre Uniune 3#+reuna cu 'earing9oint 3n se+te#brie /00*. 9umai pentru turismul de afaceri s-au nregistrat n anul 2003 costuri totale de '4 m ilioane 7uro. ,ceasta #aloare depaseste c5eltuielile legate de concediile locuitorilor din 3ermania. Daca la aceasta suma se adauga c5eltuielile firmelor mici= sau a celor legate de masini de transport sde persoane= organi(ari de e#enimente si c5eltuielile legate de telefonia mo-ila= atunci totalul costurilor adauga nsa si c5eltuielile milioane persoane<. En medie= o deplasare de afaceri costa 34$ 7uro= fara a tine cont de durata si scopul acesteia. ?irmele cu un numar de angajati cuprins ntre 2'1- '00= c5eltuiesc n medie pentru o deplasare n interes de afaceri= cu 4&6 7uro mai mult dec0t alte firme. En timp ce durata deplasarilor pri#ate= cu scop de rela6are= se scurtea(a= calatoriile n interes de ser#iciu din anul 2003 sunt legate de mai multe nopti de ca(are dec0t n anul 2002. numarul celor care calatoresc n interes de ser#iciu :n cadrul firmelor cu un numar de angajati de p0na n '00< a sca(ut dramatic= n sc5im- calatoriile angajatilor n cadrul firmelor cu peste 2'00 angajati a crescut simtitor. legate de deplasarile de ser#iciu se ridica la 124=' milioane 7uro. La aceasta suma se mai pri#ate ale celor care se deplasea(a :n jur de 8

124

"ajoritatea deplasarilor de ser#iciu se efectuea(a= ca si p0na acum= n interiorul 3ermaniei= dar numarul calatoriilor n afara tarii este n continua crestere= -a c5iar numarul calatoriilor inter -continentale s-a du-lat n 2003 fata de 2002 :mai ales n cadrul firmelor cu un numar de peste 2'00 angajati<. !au(ele cresterii numarului de deplasari n afara 3ermanie i se datorea(a= conform 1"%3 urmatorilor facori@ - ntarirea relatiilor de ser#iciu cu statele care adera la H noilor state mem-re 17= - de po(itarea mutata n afara tarii si - -oomul productiei n statele cu m0na de lucru ieftina precum !5ina. .rin procesul de glo-ali(are= acest procent de deplasare n afara tarii #a cunoaste cresteri continue. "ajoritatea co#0rsitoare a ntreprinderilor mici si mijlocii nsumea(a ma6im '00 de deplasari de ser#iciu pe an :&2F= n 2002@ 82F<. En timp ce ntreprinderile cu un numar de angajati mai mic de '00 au efectuat mai putine deplasari n 2003= cele cu un numar de angajati mai mare de 2'00 a crescut. ,plicat la ntreaga piata= aceste date nseamna ca= n anul 2003= ntreprinderi cu un numar de peste 10 angajati :inclusi# cele din sectorul de stat< au efectuat 14$=4 milioane deplasari de afaceri. En comparatie cu aceste date= germanii au efectuat n anul 2003= 66=1 milioane de deplasari n concediu de odi5na= cu o durata minima de ' (ile. La ntre-arile legate de di#erslee domenii concrete care comun costurile legate e deplasarile de ser#iciu= multi dintre cei inter#ie#ati au a#ut pro-leme n corelarea tuturor c5eltuielilor@ c5eltuielile de transport= de ca(are= de ntretinere= costuri suplimentare= costur i legate de agentiile de turism organi(atoare si altele. Din aceleasi moti#atii ca n anul 2002= la '6F din firmele inter#ie#ate aceste costuri nu au putut fi definite= mai ales la firmele cu un numar de angajati cuprins ntre 2'0- '00 :n cadrul acestora n proportie de $'F<. Datele se refera mai ales la costuri indi#iduale= restul de c5eltuieli se considera la total si nu pot fi defalcate.

12'

En alte ca(uri aceste c5eltuieli se contea(a mai detaliat dar sunt apoi atri-uite diferitelor departamente din cadrul unei firme. ,lte cau(e care creea(a dificultate n aflarea acestor c5eltuieli ar mai fi secretul profesional si ascunderea :mascarea< unor informatii legate de firma. Din toate ntreprinderile inter#ie#ate n cadrul studiului= 41F se asteapta ca p0na la sf0rsitul anului 200' sa se confrunte cu aceleasi costuri legate de deplasarile de ser#iciu. En contrapartida= 42F din firme se asteapta la o crestere a acestora. !u c0t este mai mare firma= cu at0t mai mari sunt si c5eltuielile estimate@ 48F la firm ele cu peste 2'00 de angajati= 3'F la ntreprinderile mici si mijlocii. Dupa cum s-a aratat din studiul efectuat asupra turismului de afaceri de la sf0rsitul anului 2003 1"%3 pre#i(iona o scadere a costurilor legate de deplasarile de ser#iciu. De e6emplu= firmele n cadrul carora cel putin '4F din angajati se afla n deplasari de ser#iciu de cel putin 1 dataHan= pre#i(ionau o descrestere cu 10F a c5eltuielilor de deplasari de ser#iciu. %endinta de descrestere a acestor costuri s-a manifestat mai mult n cadrul firmelor cu un numar de angajati mai mare de 2'00 :4'F fata de peste 33F<. .rin introducerea unui pret unic n transportul aerian= doua din cinci firme :41F< se asteapta la o crestere a c5eltuielilor. En medie= firmele care pre#i(ionea(a o crestere= afirma ca= costurile legate de deplasarea cu a#ionul #or creste cu 6F. !ei care pre#ad o descrestere= pre#i(ionea(a un procent mediu de &F. 1n ec5ili-ru= respecti# o descrestere a acestor costuri= s-ar putea reali(a prin re-routarea (-orurilor sau sc5im-area mijlocului de transport n cadrul deplasarilor de ser#iciu. Endoiala creste= cu c0t e mai mica firma c5estionata@ jumatate din ntreprinderile mici si mijlocii ntre-ate nu pot e#alua daca c5eltuielile legate de transportul aerian le #or afecta costurile totale sau nu. En consecinta= 1"%3 se teme ca mai ales ntreprinderile mici si mijlocii #or fi perdante n aceasta lupta= de introducere a unui pret unic n transportul aerian.

126

Desi se considera ca= costurile legate de turismul de aaceri ar putea descreste cu ajutorul unui management profesional n turism= acest lucru se implementea(a greu n cadrul firemlor. 4etetele de )succes* suna astfel )mai putine deplasari* Z )deplasari cu -uget redus* G )deplasari nereusite*. "ai ales firmele mari au pote ntial de reducere a c5eltuielilor legate de turismul de afaceri. !are sunt factorii de deci(ie n cadrul unei firme care trasea(a liniile legate de destinatia deplasarii= care negocia(a cu agentiile de turism sau angajea(a prestatorii de ser#icii= care sunt factorii de raspundere care g5idea(a si controlea(a costurileJ ?19!%I, !onducerea firmei %ra#el "anager ,sistent "anagerH ecretariat 4eferent personal Dept. ,c5i(itii Dept. ?inancia rHadministrati# Dept. !onta-ilHre#i(or 4e#i(or e6tern ?actor deci(ional )%4,D7L ",9,374* :grupat dupa marimea firmelor<= anul 2004 "arimea firmelor 10- 2'0 angajati 2'1-'00 angajati '01-2'00 angajati peste 2'00 angajati %otal %ra#el "anager 2F 11F 34F '8F 2$F ,ltii &8F 8&F 66F 42F $3F .4/!79% D7!IOI/9,L '6F 2$F 16F 14F 12F 12F &F 2F

La ntre-area )!e masuri de scaderi de costuri legate de deplasarile de ser#iciu sau legate de managementul turismului de afaceri s-ar aplica n cadrul firmei D#s.J* raspunsurile au fost usor de o-tinut.

12$

7le au fost sortate si grupate din punct de #edere tematic. !ele mai rasp0ndite raspunsuri au fost@ )4educerea numarului de deplasari de ser#iciuHcontrol mai amanuntit al c5eltuielilorHintroducerea respecti# ntarirea liniilor directoare n pri#inta traseelor* :raspunsuri comune la 2'F dintre firmele care actionea(a pentru reducerea costurilor<. !a si puncte de reper s-au conturat urmatoarele@ ca si masuri de reduceri de c5eltuieli= s-au identificat urmatoare le@ - )folosirea unor companii aeriene cu tarife reduse I LoC !ost !arrier*= - )compararea de oferte*= - )cautarea de discounturi H tarife referentiale* :1'F<. )4educerea categoriei de deplasare* :16F< ar fi una din masurile are ar tre-ui sa reduca c5eltuielile ntr- un inter#al scurt de timp= nsa aceasta masura ar putea si sa cau(e(e contrarul. .e economiile indirecte datorate cresterii eficientei nca nu se pune din pacate accent= ca si masuri n acest sens fiind identificate urmatoarele@ )/ptimi(area proceselor H informati(area acestora* :6F< si )?olosirea re(er#arilor on- line* :1'F<. !onform studiului reali(at numai fiecare cea de-a (ecea firma se preocupa sa reduca c5eltuielile prin semnarea de contracte cu clau(e penali(atoare :12F<. "ajoritatea firme lor si propun sa optimi(e(e c5eltuielile legate de deplasarile de ser#iciu= dar o cincime dintre cei ntre-ati )nu a ntreprins masuri concrete* :1&F<. %eoria spune ca %ra#el "anagementul tre-uie sa tinda spre un management glo-al= atotcuprin(a tor= al capacitatii de mo-ilitate al unei firme. .remi(e de reali(are nsa ale acestui tel sunt@ consolidarea si strunirea tuturor elementelor umane implicate n capacitatea de mo-ilitate a unei firme= acele persoane capa-ile sa dirije(e acti#itati financ iare si operati#e si sa le optimi(e(e. Daca n teorie acest drum este usor de urmat= n practica firmele se lo#esc de o gramada de piedici. !ine #rea sa optimi(e(e ce#a tre-uie sa dispuna nt0i de mijloacele informatice adec#ate= cadrul de acti#itate propice= resurse umane :si nu

128

numai< competente= pentru a putea fi n stare sa actione(e economic= sa ia deci(ii si sa g5ide(e acti#itatea sa nspre reducerea unor costuri. .ri#ind mai departe spre #iitor= nu #om mai putea #or-i de managementul mo-ilitatii n sensul deplasarii de la punctul , la punctul ;= ci ne #om ndrepta spre atingerea unui grad de independenta= -a(at pe reteaua creata= fara a tine cont de tinta deplasarii. En primul r0nd energia folosita pentru transport este n descrestere si de#ine din ce n ce mai scumpa. En al doilea r0nd= ntreprinderile care asta(i= nca si mai au sediul n 3ermania= se #or orienta catre alte tari= n care se nrgistrea(a crestere economica si H sau n care productia este mai ieftina. ,colo unde sunt implicate numai tiinta si "anagementul= sc5im-area

sediului nu ar mai fi o conditie= ntruc0t flu6ul de date este mai usor de mutat dec0t factorul uman din cadrul unei firme. "anagementul turismului nu este deci un domeniu strategic= dar sprijina strategic ntreaga desfasurare a acti#itatii unei ntreprinderi. .entru un management inteligent al deplasarilor n interes de ser#iciu ale unei firme= este ne#oie de un grad ridicat de 8noC - 5oC. fatul 1"%3 este acela ca= at0t ntreprinderile din sectorul pri#at c0t si din cel al statului= sa -si instruiasca cola-oratori sau sa si aleaga un %ra#el "anager autori(at. Sursa: &anage#entu" turis#u"ui $e a.aceri #o$ern% /00:% E$itat $e Uniunea &anage#entu"ui $e Turis# Ger#an. 7 %*%9% Sp ni En anul 2004= conform !on#ention ;ureau I pania= au a#ut loc n pania 11.8'& de reuniuni la care au luat parte 2.4'$.1&' persoane. !ompar0nd cu anul 2003= se o-ser#a o scadere cu 4$$ de reuniuni mai putin dec0t n anul anterior si cu '$016 participanti dec0t n 2003.

12&

9umarul ma6im de reuniuni din pania au a#ut loc n 2002 :12.'63< si tot n acel an au fost si cei mai multi participanti :2.'34.22'<. Gr ,ic 7 %*%9%+% Nu" ru! de reuniuni
14000 12563 12000 10073 10183 8655 8000 6497 6000 3695 3102 4289 12336 11856

10000

4000

2000

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

ursa@ CCC.sc-.es

Gr ,ic 7 %*%9%6% Nu" ru! de de!e( ti

3.000.000
2.534.225 2.514.211

2.500.000
2.002.741

2.457.195

2.000.000
1.568.112

1.789.634

1.874.841

1.500.000
982.954 1.012.905 770.942

1.000.000

500.000

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

ursa@ CCC.sc-.es En anul 2004 n pania au a#ut loc n total 2.0$2 de congrese ceea ce

nseamna o scadere cu 1=6F fata de 2003 c0nd au a#ut loc 2.08$ de congrese

130

acesta fiind si anul cu cele mai multe congrese :cu 3'=&F mai multe dec0t n 2002<. !ongresele internationale au crescut n 2004 la $46 fata de 68$ c0te au a#ut loc n 2003. 9umarul de participanti a sca(ut cu 14=&F fata de 2003 ajung0nd la $03.'46 si la fel ca si la numarul de congrese= numarul de participanti a sca(ut la congresele nationale= s- a mentinut la cele regionale si a crescut la cele internationale. 9umarul mediu de participanti la un congres a fost de 33&='' n 2004 fata de 361=&3 n 2003. .entru congresele internationale= numar ul mediu de participanti a fost de 431=83 delegati Hcongres= iar la cele nationale de 232=14 delegati H congres= iar la cele regionale de 283=61 delegati H congres. En orasele cu peste 1.000.000 de locuitori= numarul mediu de participanti la un congres a fost de 4&'=10= n cele cu '00.000 I 1.000.000 locuitori@ 332=04 la cele ntre 200.000 I '00.000 locuitori@ 2'&=06= iar la cele su- 200.000 locuitori@ 22'=2&. 9umarul de con#entii ce au a#ut loc n 2004 n pania a fost de 2.86' :n scadere cu 1'=$F fata de 2003<. 9umarul de participanti la con#entii a fost de '61.6&3= putin inferior celui din 2003 si egal cu cel din 2002 :#ariatia procentuala fata de 2003 a fost de - &=&F= iar fata de 2002 de Z0=$F<. 9umarul mediu de participanti a fost de 1&6=0' persoane= mult mai mare dec0t n 2003 c0nd acest numar a fost de 166=0$. ,ceasta medie a fost n orasele cu mai mult de 1 milion de locuitori de 211=40 :fata de 1$2=84 n 2003<= iar n orasele cu mai putin de 200.000 locuitori de 144=&8 fata de &4=10 participanti H reuniune n 2003. En anul 2004 au a#ut loc de asemenea= 6.328 de seminarii si simpo(ioane numar care nseamna o reducere cu 11=&F fata de anul 2003= 81=68F au a#ut loc n orase cu mai putin de 1.000.000 de locuitori= '$=6&F au fost de ni#el regional= 34=$1F de ni#el national= iar $=60F de ni#el international. 9umarul de participanti la astfel de reuniuni a fost de 1.0$'=036 persoane cu 13=6F mai putine

131

dec0t n 2003. 9umarul mediu de persoane la astfel de nt0lniri a fost de 16&=8& persoane= superior ce lui din 2003 :163=1&<. La nt0lnirile regionale au fost n medie 18&=0' persoane= la cele nationale 13'=08= iar la cele internationale 114=31. En orasele cu su- 200.000 locuitori media a fost de 120='$= ntre 200.000 I '00.000 locuitori de 231=30= ntre '00.000 I 1.000.000 de 13&=3'= iar n cele cu mai mult de 1.000.000 de locuitori de 128=48.

Gr ,ic 7 %*%9%*% Procentu! reuniuni!or pe tipuri de e5eni"ente #n 6339

25,43 25% simpozioane, seminarii congrese 56,18 57% 18,39 18% conventii

ursa@ CCC.sc-.es

Gr ,ic 7 %*%9%9% Procentu! de!e( ti!or4 pe tipuri de reuniuni #n 6339

24,00% 45,94% simpozion, seminari congrese conventii 30,06%

ursa@ CCC.sc-.es

132

Gr ,ic 7 %*%9%7% Procentu! reuniuni!or pe se("ente de or se #n 6339%

Mai putin de 200.000 oc 12,02% 29,38% Mai mu t de 1.000.000 oc 200.000 ! 500.000 29,51% 500.000 ! 1.000.000

29,09%

ursa@ CCC.sc-.es

Gr ,ic 7 %*%9%0% Procentu! de!e ( ti!or pe tipuri de or se #n 6339%

Mai putin de 200.000 oc 12,24% 19,85% Mai mu t de 1.000.000 oc 200.000 ! 500.000 33,83% 500.000 ! 1.000.000

34,07%

ursa@ CCC.sc-.es De asemenea= n anul 2004= n pania= ''=01F din totalul reuniunilor au fost organi(ate de institutii pu-lice= iar 44=&&F de organi(atii pri#ate.

133

T 8e! 7%*%9%+% Pondere secto re!or de cti5it te #n (ener re de reuniuni #n 6339% 4angul 1. 2. 3. 4. '. 6. $. 8. ectorul ectorul economico I comercial "edico I sanitar ector pu-lic ector cultural ,ltele 1ni#ersitar ector stiintific ector te5nologic 23=18 22=3& 13=$0 12=$$ 8=&8 8=&' 6=$3 '=66 F

ursa@ CCC.sc-.es En 2004= palatele de congrese au fost cele mai utili(ate locatii pentru organi(area reuniunilor :cu 3&=8&F din total<= urmate de salile de conferinte din 5oteluri cu 31=04F.

Gr ,ic 7 %*%9%1% Pondere !oc tii!or #n or( ni' re de reuniuni #n 6339%

12,19%

13,01% 3,87%

"entre cu tura e si a te e #uditori $a i din %ote uri &a ate de congrese 'niversitati

39,89%

31,04%

ursa@ CCC.sc-.es

134

De asemenea= tre-uie su-liniat ca $8='2F din reuniunile din 2004 ce s-au organi(at n pania au a#ut loc prima#ara si toamna= luna cu cele mai multe e#enimente fiind mai :13=''F<= iar cea cu cele mai putine - august :0=$1F<. Distri-utia pe luni a reuniunilor este pre(entata n graficul urmator. Gr ,ic 7 %*%9%&% Distri8uti pe !uni or( ni' rii reuniuni!or #n Sp ni 4 #n nu! 6339%
(anuarie )e*ruarie Martie 12,62% 5,79% 4,98% 6,67% 11,01% 12,89% 9,23% 0,71% 3,31% 10,30% #pri ie Mai (unie 8,92% 13,55% (u ie #ugust $eptem*rie +ctom*rie ,oiem*rie -ecem*rie

ursa@ CCC.sc-.es e confirma= de asemenea= tendinta de a organi(a reuniuni cu un numar mediu de delegati. ,stfel '2=33F dintre reuniunile organi(ate n pania n anul 2004 au a#ut ntre '0 si 1'0 de delegati. Gr ,ic 7 %*%9%;% Nu" r de de! ( ti pe reuniune%
1001!2000 de egati 2,99% 5,79% 18,74% 52,33% 0,86% 19,29% 501!1000 de egati 251!500 de egati 151!250 de egati Mai mu t de 2000 de de egati 50!150 de egati

ursa@ CCC.sc-.es

13'

En anul 2004= durata medie a unei reuniuni a fost de 2=4'& (ile= mai putin cu 0=06& (ile fata de durata medie din 2003. ,ceasta medie reafirma tendinta de scadere a duratei medii a sejurului nceputa n 2003= dupa ce n 2002 s-a o-tinut ma6imul. !ele mai multe reuniuni au o durata mai mica sau cel mult egala cu doua (ile :'8=2$F<= cele de 3- 4 (ile repre(inta 33=20F din total= iar cele peste 4 (ile :singurele a caror pondere a crescut< repre(inta 8='3F din total. En orasele cu peste '00.000 locuitori reuniunile de peste 3 (ile au crescut comparati# cu restul oraselor. !ea mai mare parte a delegatilor :&6=08F< au optat pentru ca(area n 5oteluri= din care '$=$3F au ales 5oteluri de 4 stele= 1&=$8F pe cele de ' stele si 1$=46F pe cele de 3 stele. En 2004 acti#itatile complementare cele mai solicitate de delegati la reuniuni au fost serile gastronomice :cu 4=4$ de puncte pe o scala de '<. 7ste primul an n care acti#itatile gastronomice se afla pe primul loc n detrimentul celor turistice :care au fost pe primul loc n 2003<. Gr ,ic 7%*%9%+3% Acti5it ti co"p!e"et re so!icit te de de!e( tii ! reuniuni #n 6339%
5,00 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 2,16 1,85 1,83 1,72 3,10 4,47 4,38 3,95

Encasarea medie pe (i H delegat a fost n 2004 :n pania< de 2&$=46 [= mai putin cu 42 [ dec0t n 2003. En orasele cu peste 1.000.000 de locuitori= ncasarea medie este '33=$2 [ la fel ca n 2003= n timp ce n orasele cu '00.000 I 1.000.000

136

de locuitori= ncasarea medie n 2004 s-a redus cu 10&=$3 [ :fata de 2003< ajung0nd la 332=60 [. Distri-utia acestor ncasari este urmatoarea@ ta6a de participare la reuniuni 2$=$&F; ca(area 31=26F; alimentatia 13=$$F; transportul intern 4=60F; c5eltuielile culturale $=06F; altele :telefon= internet s.a.< 3=0$F; cumparaturi 12=4'F. Impactul economic direct= re(ultat din organi(area de reuniuni n anul 2004 a fost de 1.$&$.32'.4''='4 [= n scadere fata de 2003 :21'$='2 milioane [< si fata de 2002 :234&=2$ milioane [< c0nd s -a nregistrat ma6imul. En ceea ce pri#este originea participantilor la reuniuni= 6$=64F sunt spanioli= iar 32=36F pro#in din alte tari. 9umarul participantilor straini a crescut cu 8F fata de 2003 :e6ist0nd o astfel de tendinta nca din 2002<. .entru 200'= '2=4F din cei consultati considera ca numarul de reuniuni se #a mentine la ni#elul celui din 2004; '0F considera ca numarul de participanti se #a mentine la acelasi ni#el si '6=3F cred ca se #or mentine aceleasi ncasari din turismul de afaceri n pania.'8

'8

CCC.sc-.es

13$

CAPITOLUL VI ROMNIA ) destin tie turis"u!ui de , ceri

7#olutia generala po(iti#a a economiei rom0nesti= are ca efect direct o intensificare a relatiilor de afaceri. !a urmare a acestor tendinte po(iti#e= turismul de afaceri poate a#ea si el un trend crescator= c5iar daca p0na n pre(ent aceasta forma moderna de turism a a#ut o de(#oltare destul de redusa.

0 %+% Pre'ent re (ener !

turis"u!ui de , ceri #n Ro"$ni

Enainte de 1&&0= n 4om0nia= turismul de afaceri era foarte sla- de(#oltat. ingurele e#enimente erau= organi(ate n cadrul !omple6ului 76po(itional 4ome6po :fosta Entreprindere de %0rguri si 76po(itii= care a ga(duit n 1&$0= prima editie a %I;. Ensa= lipsa de e6perienta n organi(area de mari congrese si conferinte internationale s-a resimtit mult timp dupa 1&8&= nici n pre(ent 4om0nia nefiind )ceruta* pentru organi(area unor astfel de e#enimente. %urismul de afaceri a nceput sa fie impulsionat n tara noastra de o serie de in#estitii ale marilor lanturi 5oteliere internationale : ofitel= !roCne .la(a= ;est Qestern= Bilton= "arriott<= largind oferta de ca(are pentru turismul de afaceri :Intercontinental= ;ucuresti< si adapt0nd -o la cerintele internationale n domeniu :4 I ' stele= facilitati specifice turismului de afaceri I sali de conferinte= dotari<. De asemenea= au aparut o serie de centre de conferinte si e6po(itii care= complet0nd oferta 4ome6po= au de(#oltat -a(a materiala specifica acestei forme de turism. En ;ucuresti= un e6emplu l repre(inta !entrul International de !onferinte ).alatul .arlamentului*= dar nu tre-uie uitate centrele de afaceri ce sau de(#oltat ndeose-i n (ona montana si pe litoral. En ceea ce pri#este agentiile de turism= acestea au nteles profita-ilitatea ridicata a turismului de afaceri= o parte din acestea adapt0ndu-si acti#itatea n directia oferirii de ser#icii specifice calatoriilor de afaceri. De(#oltarea transportului aerian a contri-uit la r0ndul sau la de(#oltarea turismului de afaceri. ,laturi de compania aeriana nationala %arom= operea(a mari

138

companii aeriene@ ,ir ?rance= ML"= ,litalia. !el mai mare aeroport rom0nesc din punct de #edere al flu6ului de turisti= este /topeni= situat la 16 8m nord de !apitala= care a fost moderni(at. ,eroporturi importante sunt si la ;aneasa :l0nga ;ucuresti<= ". Mogalniceanu :l0nga !onstanta<= precum si aeroporturile de la %imisoara= ucea#a= ,rad= i-iu. /ferta turismului de afaceri cuprinde si ser#iciile de nc5iriere de masini :cunoscute ca rent-a-car<. Istoria acestor ser#icii n 4om0nia ncepe n 1&$'= c0nd /9% !arpati desc5ide primul -irou. Dupa 1&&0 s-au desc5is filiale ale unor mari companii de rent-a-car@ ,#is= Bert(= 7uropcar= ;udget= 7urodolar= dar au aparut si firme locale ce ofera aceleasi ser#icii ntr-un mod din ce n ce mai profesionist.
'&

%re-uie mentionata= de asemenea= importanta introducerii sistemelor de re(er#are computeri(ata :,madeus= Qorldspan<= at0t pentru -iletele de a#ion= c0t si pentru nc5irierea de masini sau re(er#area locurilor la 5otel. 7ste de remarcat aici acti#itatea age ntiilor de turism ce au o-tinut licenta I,%,= speciali(0ndu-se pe emiterea -iletelor de a#ion acreditate I,%,<. %oate aceste aspecte po(iti#e= au dus la o crestere constanta a numarului turistilor a#0nd ca moti# de calatorie afacerile. Din pacate= ,nuarul tatistic al 4om0niei nu mai pre(inta cererea turistica pe moti#e de calatorie nca din 1&&8= o pre#i(iune a#0nd la -a(a date at0t de #ec5i fiind irele#anta. :e6ista asta(i in 4omania peste 230 agentii

'&

3a-riela tanciulescu= "anagementul operatiunilor de turism= 7ditura ,ll ;ec8= ;ucuresti= 2003= p. 231

13&

T 8e! 0 %+%+% Sosiri si p!ec ri de turisti pentru pro,esion !e #n Ro"$ni #n perio d +;;+ ) +;;&
osiri straini %otal ,nii - mii osiri straini ,faceri - mii F osiri pt afaceri .lecari rom0ni %otal - mii -

, ceri si "oti5e
.lecari rom0ni ,faceri - mii F .lecari pentru afaceri

1&&1 1&&2 1&&3 1&&4 1&&' 1&&6 1&&$ 1&&8 %otal

)

'3'& 6401 '$86 '8&8 '44' '20' '14& 4831 440$4 ''0&=2' -$'=42& 0=&8

1$' 1&6 16& 1'4 1'0 1&4 183 182 1403 1$'=3$' 1 1=01 1

3=2$ 3=06 2=&2 2=61 2=$' 3=$3 3='' 3=$$ 3=18 0=0$ 1=02 2

&0$8 10&0' 10$'$ 1010' '$3$ '$48 6243 68&3 '$2&' $161=8$' -312=143 0=&6 -4

111 &3 1&3 228 1&$ 144 18$ 204 13'$ 16&=62' 13=286 1=08 8

1=22 0=8' 1=$& 2=26 3=43 2='1 3=00 2=&6 2=3$ 0=24& 1=12 12

R(F ) -2

ursa@ ,nuarul tatistic al 4om0niei= I9 = ;ucuresti; editiile 1&&4 - 1&&& Din ta-elul 6.1.1. se o-ser#a ponderea modesta a oamenilor de afaceri straini ce #i(itea(a 4om0nia. Dupa 1&8& a e6istat un interes al acestora pentru tara noastra= pentru ca apoi :n perioada de cri(a profunda si de inflatie galopanta din anii 1&&3 I 1&&'<= ponderea lor sa se diminue(e p0na la un minim de 2=61F din total n 1&&4. e o-ser#a totusi ca situatia s-a m-unatatit= n urmatorii ani= ajung0nd n 1&&8 ca ponderea turistilor straini de afaceri= n total turisti straini din 4om0nia= sa ajunga la aproape 4F. En ceea ce pri#este plecarile rom0nilor n scopuri profesionale sau pentru afaceri= se o-ser#a de asemenea o fluctuatie puternica= at0t n #aloare a-soluta= c0t si n #aloare relati#a. Daca n #aloare a-soluta numarul ma6im de plecari a fost n anul 1&&4 :c0nd nca granitele erau desc5ise<= diminu0ndu-se n 1&&'= 1&&6 pentru ca apoi sa se redese(e continuu

140

p0na n 1&&8 c0nd ajungem iar la peste 200 de mii de turisti de afaceri :206 mii<= ponderea cea mai mare este nregistrata n 1&&'= dar nu datorita unei cresteri a-solute ci scaderii drastice a numarului de turisti pe total ca urmare a introducerii unor restrictii din ce n ce mai mari pentru turistii rom0ni. %oate aceste e#olutii sunt nsa fr0nate de pre(enta unor elemente negati#e n de(#oltarea de ansam-lu a economiei rom0nesti. 7ste #or-a= n primul r0nd de calitatea foarte sla-a a infrastructurii generale :reteaua de drumuri= cea de telecomunicatii= apa= canal= unitati comerciale si nu n ultimul r0nd sanitare<. Daca n capitala lucrurile s-au mai redresat= nu acelasi lucru se poate spune de pro#incie= unde calitatea precara a infrastructurii repre(inta o piedica n de(#oltarea turismului de afaceri. .regatirea profesionala a personalului implicat n organi(area de e#enimente si calitatea inca neperformanta a ser#iciilor prestate= repre(inta nca un impediment n de(#oltarea acestei ramuri a acti#itatii turistice. !u toate acestea= dupa anul 2000= se remarca un )-oom* :o crestere e6plo(i#a< atat in ceea ce pri#este calatoriile in strainatate ale oamenilor de afaceri din 4omania cat si sosirile de oameni de afacri din straintate in 4omania. ,propiata integrare europeana a 4omaniei face mai tot mai multe firme din strainatete= de dimensiuni mari= mijlocii si mici si fie interesate in desc5iderea de afaceri in 4omania. In plus= capitalul romanesc I in special dupa desfiintarea #i(elor I este intr- o continua e6pansiune si cautare de noi oportunitati de afaceri. .entru toti acestia= re(er#arile de 5oteluri= in 4omania si in strainatate :reali(ate cu precadere on- line= in ultimii ani<= s-au de(#oltat tot mai mult. 7miterea de -ilete de a#ion a cunoscut deasemeni un )-oom* in anul 200'= I,%, preconi(and o incasare de peste 180 milioane euro= ceea ce repre(inta o cifra spectaculoasa. 9umeroase companii aeriene au ajuns la 2 curseH(i spre o anumita destinatie H ruta= iar aparitia companiilor !oL)cost :cost redus< duce la o intensificare a traficului de afa ceri= in special pentru intreprinderile mici si mijlocii.

141

0 %6% Or( ni' re turis"u!ui de , ceri #n Ro"$ni %urismul de afaceri operea(a cu o gama larga de societati comerciale@ agentii de turism= 5oteluri= organi(atori de t0rguri si e6po(itii= agentii de interpreti= centre de afaceri= care= n cele mai multe tari= se grupea(a n structuri profesionale sau asociatii ce poarta cel mai adesea numele de )!on#ention ;ureau*. !onform definitiei I,!D; :International ,ssociation of !on#ention H Disitors ;ureaus<= notiunea de con#ention -ureau defineste acele organi(atii nonprofit care au drept scop repre(entarea unei destinatii specifice si ncurajarea de(#oltarii pe termen lung a comunitatii locale prin strategii si politici de de(#oltare a turismului. !on#ention H Disitors ;ureau-urile sunt n general structurii asociati#e ce reunesc entitati ce reali(ea(a #enituri din acti#itati specifice turismului de afaceri si industriei organi(atorilor profesionisti de reuniuni. En lume= industria organi(arii de reuniuni= conferinte si e6po(itii= turism de afaceri si moti#ational :"I!7 industr>< este un fenomen prin e6celenta dinamic cu numeroase structuri operati#e sau asociati#e eficiente ntre profesionistii domeniului; organi(atiile de tip !on#ention ;ureaus repre(inta pretutindeni structura de asociere cel mai frec#ent nt0lnita.
60

4om0nia s-a aliniat acestor reguli a-ia n decem-rie 1&&$ prin constituirea ,sociatiei 9ationale a /rgani(atorilor .rofesionisti de !onferinte si 76po(itii I 4omanian !on#ention ;ureau :4!;<. Din 1&&&= 4!; este mem-ru al celei mai importante organi(atii mondiale n !ongreselor si 4euniunilor :I!!,<. domeniul@ ,sociatia Internationala a 4!; si propune sa c0stige= sa

m-unatateasca si sa glo-ali(e(e acceptarea internationala a 4om0niei ca loc atie pentru e#enimente de an#ergura= c0t si sa impuna o imagine con#ingatoare a ofertei locale de ser#icii specifice de nalta calitate. ?iind singura asociatie pluriprofesionala din 4om0nia dedicata e6clusi# industriei de reuniuni= 4!; reuneste ca mem-rii mai multe categorii de institutii pu-lice si companii pri#ate a caror acti#itate este legata de organi(area de e#enimente@ congrese= conferinte= seminarii= e6po(itii speciali(ate= t0rguri nationale si internationale= festi#aluri=
60

CCC.con#ent ion#ureau.ro

142

management al destinatie i= turism de afaceri si moti#ational :incenti#e<. ;eneficiarii si parteneri ai 4!; sunt di#erse institutii pu-lice si gu#ernamentale= asociatii si companii din 4om0nia si din strainatate= care fie solicita consultanta 4!; n identificarea unor furni(ori de ser#icii prin selectii de oferte= fie a-ordea(a direct mem-rii 4!; pentru contractarea ser#iciilor profesioniste. !ompaniile si institutiile reunite n cadrul 4!; organi(ea(a anual circa 800 de e#enimente= din care peste 100 sunt t0rguri si e6po(itii si peste 600 sunt congrese= conferinte= seminarii= lansari de produse si sesiuni de training= aceste e#enimente reunind circa 1.200.000 I 1.'00.000 de participanti anual. .re(enta succesi#a a mem-rilor ,sociatiei la cele mai importante t0rguri de specialitate din lume@ 7I;%9 :%5e 3lo-al "eetings H Incenti#e 765i-ition< si I"7P :%5e QorldCide 765i-ition for Incenti#e %ra#el= "eetings and 7#ents<= a captat atentia organi(atorilor straini de e#enimente pentru 4om0nia. "isiunea 4!; este aceea de a o-tine o atitudine responsa-ila a societatilor ce actionea(a n domeniu. 4!; si propune= de asemenea= sa c0stige= sa m-unatateasca si sa glo-ali(e(e acceptarea 4om0niei ca locatie pentru e#enimente de an#ergura= c0t si sa sustina o imagine con#ingatoare a ofertei locale specifice de ser#icii specifice de nalta calitate. .entru reali(area acestor o-iecti#e 4!;@ identifica si promo#ea(a oportunitati de afaceri specifice; ofera sustinere si suport n organi(area de e#enimente interne si e6terne; pune la dispo(itie informatii din propria sa -a(a de date; reali(ea(a studii de piata= studii statistice si de(#olta campanii de mar8eting si promotionale; repre(inta 4om0nia si mem-rii sai la t0rguri nationale si internationale de specialitate; pu-lica -uletine periodice= catalogul anual 4!; si informatii pe site- ul propriu; pu-lica calendarul anual al e#enimentelor din 4om0nia; implementea(a si monitori(ea(a aplicarea standardelor internationale referitoare la conferinte si e6po(itii;

143

pune la dispo(itie material pentru pregatirea profesionala n domeniu.

61

/ alta asociatie profesionala cu acti#itate n domeniul organi(arii t0rgurilor si e6po(itiilor este , /7P./62= care a fost nfiintata la 3 septem-rie 1&&6 de 33 de mem-rii fondatori@ 2& de !amere de !omert si Industrie teritoriale si 4 societatii comerciale. ,sociatia are caracter profesional= este negu#ernamentala= #oluntara= autonoma si apolitica= -a(ata pe comunitatea de interese comerciale= organi(atorice si juridice ale persoanelor juridice ce au ca o-iect de acti#itate organi(area de targuri si e6po(itii. ,sociatiile profesionale n domeniul turismului de afaceri au meritul de a promo#a unitar tara noastra ca destinatie pentru manifestarile specifice= acord0nd consultanta si sprijin acestei forme de turism ce se afla n 4om0 nia nca la nceput de drum= dar care are o tendinta po(iti#a. Din punctul de #edere al pu-licatiilor de specialitate de pe piata romaneasca= este salutara aparitia a trei noi pu-licatii destinate turismului de afaceri= respecti#@ );1 I97 lunara= );1 I97 );1 I97 "edia. Importanta pentru piata turistica romaneasca este si e6istenta re#istei ),9, % "edia*= re#ista ,sociatiei 9ationale a ,gentiilor de %urism din 4omania= care are misiunea de a surprinde= luna de luna= noutatile de pe piata turistica romaneasca= inclusi# tot ceea ce este nota-il in turismul de afaceri romanesc. %4,D7L*= edita ta in lim-a engle(a= cu aparitie %14I "*= editata de "ediafa6= in lim-a romana si

4/",9I,9 %4,D7L*= cu apartitie -ilunara= editata de 7 !entric

61 62

Idem CCC.ccir.ro- asoe6p o

144

0 %*% Turis"u! de , ceri si o,ert :ote!ier din Ro" ni En tara noastra oferta 5oteliera pentru turismul de afaceri se concentra(a n ;ucuresti= pe Dalea .ra5o#ei si pe litoralul "arii 9egre.

+% =ote! Intercontinent ! !u o traditie n domeniul turismul de afaceri nca de dinainte de 1&&0= primul 5otel de 'W din tara noastra ofera n pre(ent facilitati pentru organi(area de reuniuni si nt0lniri pentru afaceri n cele 3 sali de conferinte de care dispune@

T 8e! *%*%+% ) S !i!e de con,erint din c dru! =ote!u!ui Intercontinent !

Di"ensiuni Bn !ti"e S ! Rond Inti" =or -"/ 43618 &66 &68 -"/ 4=$ 4=0 2=' A",ite tru 3'0 40 100 C p cit te S ! de c! s 2'0 20 60 600 '0 130 2'0 24 80 Receptie . nc:et

7c5ipamentele 5otelului destinate turismului de afaceri= precum si ser#iciile oferite cuprind@ ecran cu proiector= proiector pentru diapo(iti#e= microfoane= flipc5art= pupitre= ec5ipament audio I #i(ual= sistem de iluminare trifa(ica= aer conditionat si sistem independent de control al temperaturii= ser#icii de curierat= consultanta turistica. Botelul are de asemenea si alte atuuri importante= precum restaurantul ;alada cu specific rom0nesc cu o panorama deose-ita= departamentul special de catering si ca(inoul.

6% .uc: rest M rriott Gr nd =ote! Inaugurat n anul 2000= 5otelul "arriott este unul din cele mai noi 5oteluri de 'W din ;ucuresti si= n acelasi timp una dintre locatiile cele mai cautate din punct de #edere al turismului de afaceri.

14'

Botelul dispune de 402 camere si apartamente de cel mai nalt confort= alaturi de care se ramarca oferta n domeniul alimentatiei I nu mai putin de ' restaurante= cafenele sau -aruri cu specific #ariat si meniu di#ers. En ceea ce pri#este oferta strict speciali(ata pe domeniul afacerilor= 5otelul dispune de 10 sali functionale= precum si spatiu pentru e6po(itii cu o suprafata totala de 2.000 mp.= toate acestea fiind ec5ipate corespun(ator si put0nd ga(dui peste 1.'00 de persoane.

T 8e! 0 %*%6% S !i!e de con,erinte si eGpo'itii din c dru! :ote!u!ui M rriott%

Denu"ire s ! C te(orie Supr , t eGpo'itii -"p/ Gr nd . !!roo" S !on A S !on .MC S !on D S !on A. S !on A.C S !on .CD S !on .C S !on CD Const nt . !!roo" I si !onferinte 76po(itii !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte 76po(itii !onferinte 76po(itii Ti"iso r !onferinte 76po(itii Si8iu .r so5 C!uA Cr io5 P!oiesti !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte 40 40 24 40 28 26 18 24 14 &2 110 60 40 4' '0 34& 420 633 800 C p cit te " Gi" pentru con,erinte A",ite tru M s rotund 480@40612 '00@'0610 200 $0 $0 320 3$0 260 1$0 1$0 288@24612 2&0@2&610 14 40 30 $0 $0 ?or" de DUE -

146

*% =ote! At:enee P ! ce =i!ton Botelul -eneficia(a de o locatie foarte -una= n centrul ariei de afaceri= la mica distanta de principalele atractii turistice ale ;ucurestiului. Botelul dispune de 2$2 camere= dintre care 210 standard= 4$ tip e6ecuti#e si 1' apartamente. er#iciile 5otelului pe ntru turismul de afaceri cuprind@ nc5irierea de ec5ipamente audio-#i(ual= ser#icii de telefonie= fa6= conectare la internet= fotocopiere= printare= dactilografiere= ser#icii de traducere si secretariat= centru de afaceri cu nc5iriere de -irouri. En ceea ce pri#este salile de ntruniri si -anc5ete= caracteristicile acestora sunt pre(entate n ta-elul urmator@ 0 %*%*% S !i!e de con,erint din c dru! :ote!u!ui At:enee P ! ce =i!ton
S ! Di"ensiuni -"p/ Bn !ti"e -"/
A",ite tru S ! de c! s

C p cit te
C on,erint ?or" de DUE Circu! r . nc:et Receptie

.r$ncusiM Co nd M P ! d@M E!i deM Si!5estru Le Dip!o" t M rcuM EnescuM Cior n Re(in M ri AN. 14613 4 200 140 140 '0 60 140 180 86& 2 60 36 36 2$ 40 40 60 1861$ ' 400 180 180 80 100 2'0 3'0 864 2 24 16 16 16 20

9% =ote! CroLne P! ' Botelul !roCne .la(a din ;ucuresti= ofera pentru turismul de afaceri facilitatile a $ sali pentru conferinte si ntruniri care pot ga(dui p0na la 200 de delegati. ,ceste sali sunt dotate cu sisteme in di#iduale de control al temperaturii= o larga gama de ec5ipamente audio- #i(uale disponi-ile pentru cele mai diferite situatii= precum si o multitudine de alte facilitati specifice e#enimentelor de

14$

an#ergura= nt0lnirilor pri#ate= receptiilor. !aracteristic ile acestor sali sunt pre(entate n ta-elul care urmea(a T 8e! 0%*%9% S !i!e de con,erinte din c dru! :ote!u!ui CroLne P! '
S ! Di"ensiuni -"p/ Bn !ti"e -"/ Receptie A",ite tru C p cit te S ! de c! s S ! de 8 ! S ! de 8 ! + S ! de 8 ! 6 Tr nsi!5 ni Munteni Tr nsi!5 ni Munteni . n t Mo!do5 4=66'=' 6=06$=' 2=3' 2=3' 2' 30 20 2' 2' 2' N 13=8611=6 6=&611=6 6=&611=6 $='612=' $='6'=' $='618 4=0 4=0 4=0 2=2 2=2 2=2 200 80 80 $0 30 $0 200 100 100 $' 20 $' 120 '0 '0 '' '' 80 40 40 '0 80 . nc:et ?or" de DUE '0 30 30 40 40 30

En afara salilor de conferinta= 5otelul mai dispune de un centru de afaceri care pune la dispo(itia celor interesati= contra cost= calculatoare= imprimanta= acces internet= acces e-mail= copiator= masina de laminat= ser#icii de secretariat. De asemenea= legat de domeniul turismului de afaceri nu tre-uie uitat nici departamentul de catering care -si ofera ser#iciile pentru organi(area de reuniuni= nt0lniri pri#ate si e#enimente incenti#e.

7% .est Iestern P rc Botelul ;est Qestern .arc ofera n domeniul turismului de afaceri facilitatile celor 4 sali de conferinta de care dispune. ala %erra= sala poli#alenta de mari dimensiuni poate ga(dui la capacitatea sa ma6ima= p0na la 3'0 de in#itati. 3ratie unor solutii de iluminare suede(e= se poate o-tine un efect impresionant al luminii= care face din %erra 3rand ;allroom o locatie potri#ita pentru lansari de produse= conferinte grandioase= pre(entari de moda sau petreceri pri#ate. !u acces separat de restul 5otelului= sala dispune de toata logistica necesara une i nt0lniri de succes@ #ideoproiectoare= ecrane fi6e si mo-ile= un sistem de sonori(are performant= ec5ipamente de traducere simultana= precum si o retea de calculatoare cu acces internet si sistem de #ideoconferinta.

148

.entru alte tipuri de e#enimente de tipul cursurilor de pregatire sau pre(entarilor de proiecte= se recomanda salile "eridiane si ,tlas. ala 3lo-us este destinata nt0lnirilor pri#ate= put0nd fi de asemenea= nc5iriata ca secretariat. alile sunt dotate cu ec5ipament audio - #i(ual si calculator cu acces internet.

T 8e! 0%*%7% S !i!e de con,erinte din c dru! :ote!u!ui .est Iestern P rc

S ! Supr , t -"p/ Di"ensiun i -LG!G:/ -"/ At! s Meridi ne G!o8us Terr -Po!i5 !ent / Tronson Terr &8 '& '2 1' 2&' 2='6&=466=3 2='6&=26'=8 2='63=664=2 '=1620='61 4=4 '=166=864=4 30 40 '0 24 80 60 80 30 30 P tru! ter ?or" de DUE c! s

C p cit te
S ! de Consi!iu A",ite tru Mese rotunde Bn picio re

2' 2' -

16 16 1'0

20 20 8 -

'0 '0 10 3'0

200

300

0% =ote! So,ite! Botel ofitel din cadrul Qorld %rade !enter pune la dispo(itie= centrul de afaceri din cadrul comple6ului dotat cu 6 sali de conferinta dintre care 2 cu structura modulara= la care se adauga un amfiteatru cu 300 de locuri= oferind facilitati pentru traducere simultana= proiectii #ideo= plus un sistem audio- #i(ual performant.

1% L ntu! :ote!ier Continent ! Lantul 5otelier !ontinental detine 5oteluri n marile orase ale tarii= clasificate la 3W= cu e6ceptia 5otelului din ;ucuresti= de 4W. %oate 5otelurile dispun de sali de conferinte cu facilitati pentru turismul de afaceri= remarc0ndu-se n acest sens n orasele de pro#incie ca importante locatii pentru manifestarile de acest gen= n conditiile n care oferta concurenta lipseste sau este relati# slade(#oltata.

14&

T 8e! 0%*%1% S !i!e de con,erint

Or s S ! de con,erint Supr , t -"p/ Cine"

,erente :ote!uri!or din ! ntu! Continent !

C p cit te . !!roo" ?or" de DUE S ! de c! s '0 28 20 60 '0 '0 60 12 100 &0 &0 14 42 24 40 24 160 2' 100 '0 30 100 200 &0 &0 100 2'0 300 60 140 120 30 130 130 '0 120 '0 300 &0 48 30 20 '0 '0 '0 1' 80 48 3' 48 48 40 20 30 46 46 100 20 '0 Receptie .o rdroo"

.ucuresti

%itulescu 7nescu 3rigorescu %onit(a ;lue Ball I. la#ici , ; D. 3oldis . ?rentiu .anoramic 4ed Ball 3reen Ball %5. ,man Luc5ian I. ,ndreescu

100 '0 '0 3' 100 1&2 &2 106 &0 '0 216 3&0 6$ 140 120 3' 140 140 &0 120 &0 2'0 40 106

100 '0 130 &0 &' 110 30 200 140 40 180 180 40 100 '0 &0 '0 200 60

60 88 100 '0 '0 '0 160 100 60 100 100 40 $0 40 144 60

48 24 30 20 '4 4' 4' 4' 18 &0 36 30 4' 4' 28 60 24 30 24 80 40

Ar d

C!uA Si8iu

T( Mures Or de

3reen Ball Q5ite Ball ?orum .aladium .anoramic ;el#edere .resident

Dro8et Tr Se5erin Gur V ii Suce 5

,polodor

Danu-ius ;alada 4apsodia Doina

2'6 44 31 18

100 40 20 -

100 28 24 -

60 -

40 -

1'0 '0 2' -

$0 26 16 12

1'0

&% =ote! I8is Botelul ofera pentru turismul de afaceri facilitatile celor 6 sali de conferinta de care dispune= dupa cum urmea(a@

T 8e! 0%*%&% S !i!e de con,erint din c dru! :ote!u!ui I8is

S ! Supr , t -"p/ Cine" ?or" de DUE Enescu .er!io' Mo' rt C:opin Verdi Rossini 138 '4 28 28 28 28 100 '3 '2 18 C p cit te S ! de c! s 44 24 100 60 '6 24 16 16 16 16 Receptie .o rdroo"

%arifele includ urmatoarele ec5ipamente@ flipc5art= retroproiector si ecran. Enc5irierea unei sali de conferinte pentru o jumatate de (i presupune utili(area acesteia p0na la orele 13@00 sau dupa orele 14@00.

;% SJ@ G te Airport H Con,erence =ote! ituat pe soseaua ;ucuresti I .loiesti n apropierea ,eroportului /topeni= desi clasificat la numai 3W= 5otelul pre(inta un centru de afaceri performant care concure(a n oferta 5otelurile -ucurestene apartin0nd marilor lanturi.

T 8e! 0 %*%;% S !i!e de con,erinte din c dru! :ote!u!ui SJ@ G te Airport H Con,erence =ote!
S ! Di"ensiuni -"p/ Bn !ti"e Receptie A",ite tru C p cit te S ! de c! s =% Co nd T% Vui N A% V! icu T% V! icu A% V! icu $='66=$ $='66=$ 3=3 3=3 40 40 '0 '0 30 30 2' 2' 20 20 &=$2612=&6 1'66=$ 3=3 3=3 100 80 110 &0 80 60 $0 '0 '0 40 . nc:et .o rdroo"

1'1

.o rdroo" .o rdroo" *69 .o rdroo" 969 .o rdroo" 769

4=$63=38 4=$63=38

3=3 2=6

12 12

12 12

4=$63=38 4= $63=38

2=6 2=6

12 12

12 12

En afara ;ucurestiului si a marilor orase-resedinta de judet= turismul de afaceri s-a mai de(#oltat si n alte (one n care atractiile= de regula= naturale= au moti#at alegerea acestor locatii ca destinatii pentru manifestarile de afaceri. En mod special se remarca Dalea .ra5o#ei si litoralul= astfel nc0t lista 5otelurilor cu oferta n domeniul turismului de afaceri poate continua cu@

+3% =ote! Intercontinent ! Sin i Botelul ofera 86 de camere moderni(ate :6 apartamente= ' garsoniere= 14 camere du-le matrimoniale= 61 de camere du-le<= dotate cu linie telefonica internationala= acces internet. En afara de acestea= comple6ul mai ofera $1 de camere du-le si 1$ camere triple la tarife atracti#e. Botelul dispune de un centru de conferinte format din & sa li multifunctionale cu o capacitate cuprinsa ntre 10 si 1'0 locuri= cu ec5ipare te5nica adec#ata.63 En ceea ce pri#este turismul de afaceri pe litoral= ta-elul urmator sinteti(ea(a principalele sale coordonate@

63

CCC.con#ention-ureau.r o

1'2

T 8e! 0%*%+3% S !i!e de con,erinte din c dru! :ote!uri!or de pe !itor !u! M rii Ne(re2
=ote! -!oc tie/ S ! ;el#edere President 9O -M n( !i / Supr , t -"p/ 181 Nu" r de !ocuri 130 I patrulater 160 I cinema ;usiness !lu308 40 I patrulater 100 I cinema /#idius M n( !i *O -M n( !i / S 5o@ 9O -M " i / Ri5ier *O -M " i / ala poli#alenta ala ala 1 ala 2 ReG 9O -M " i / Centr ! *O -M " i / Per! 6O -M " i / M Aestic *O -M " i / Inti " *O -Const nt / ?oru" 6O -Costinesti/ ala ala ala ala ala ala .oli#alenta ala de Entruniri ala ;ar ala 1$ C!u8 . 'in -Neptun/ ala 1& ala !inema ala ;iliard ala ;ar de (i Co"p!eG Astori -E,orie Nord/ *O ala !oc8tail ala !inema !lu- %erasa '0 14' 1&0 80 40 180 '6 80 2' '0 62 203 2'8 30$ 1' - 20 1'0 100 60 80 1'0 60 200 '0 60 400 '0 30 30 40 160 200 2'0 100 60 30

1'3

Stu$iu $e ca8: Un nou ote" $e +atru ste"e 3n 'ucuresti Societatea Coteliera Times SR6 a inaugurat n #ucuresti un !otel clasi/icat la patru stele, n urma unei in1estitii n 1aloare de sase milioane de euro. Dnitatea 5 amplasata pe #ule1ardul Bece'al 5 se numeste Times Cotel si are E$ de camere si patru sali de con/erinte. *amerele sunt dotate cu aer conditionat, acces Fireless la internet, tele1i+or color, ca'lu T8, sei/, mini'ar, iar accesul se /ace prin intermediul cartelelor magnetice. Ele o/era si /acilitati pentru persoanele cu !andicap. Supra/ata totala a celor patru sali de con/erinta este de G$ de metri patrati, capacitatea lor 1ariind de la minimum +ece persoane la ma4imum 1$$ de persoane. Salile 'ene/icia+a, de asemenea, de acces Fireless la internet. ?n ultimii patru ani, segmentul structurilor !oteliere clasi/icate la %3& stele s3a do1edit /oarte dinamic n #ucuresti, /iind introduse n circuitul turistic peste 1.%$$ de camere. Potri1it studiilor de piata sectorul !otelier 1a continua sa se de+1olte si n urmatorii ani mai ales pe segmentul de trei si patru stele n conditiile n care cererea pentru !otelurile de cinci stele este acoperita. Piata !oteliera din #ucuresti cuprinde n pre+ent ,.$$$ de camere, estimarile pentru anul $$H indicnd un ni1el de apro4imati1 H.$$$ de camere. Sursa: 'usiness Turis#% nr (% iu"ie /00:% +./.

0 %9% Centre!e de con,erinte si eGpo'itii En domeniul turismului de afaceri= centrele de conferinte si e6po(itii detin un rol deose-it de important= ga(duind manifestari specifice de mare an#ergura= cele mai mari centre de conferinta si e6po(itii din tara noastra se gasesc n ;ucuresti= nt0lnindu- se nsa si o serie de centre de afaceri n (ona montana si n cea litorala.

1'4

+% Co"p!eGu! eGpo'ition ! DRo"eGpoE 4/"7P./ .,.= a#0nd ca actionar majoritar !amera de !omert si Industrie a 4om0niei si a "unicipiului ;ucuresti= este societatea rom0neasca cu cea mai -ogata e6perienta n organi(area manifestarilor de tipul t0rgurilor si e6po(itiilor. Enfiintata n 1&68 su- denumirea de Entreprinderea pentru %0rguri si 76po(itii= comple6ul a ga(duit n 1&$0 prima editie a %I; :%0rgul International ;ucuresti<. Denumirea actuala de 4ome6po a intrat n #igoare ncep0nd cu 2 decem-rie 1&&1. .erioada de dupa 1&8& a atras o crestere a numarului manifestarilor e6po(itionale= astfel ca n pre(ent s-a ajuns la peste 40 de astfel de manifestari de interes national si international anual. De asemenea = 4ome6po este cel mai e6perimentat organi(ator n ceea ce pri#este participarile 4om0niei n cadrul manifestarilor e6po(itionale din strainatate. En 1&&3= %I; si un an mai t0r(iu %I;!/ :%0rgul International pentru ;unuri de !onsum ;ucuresti< au fost recunoscute de catre 1niunea %0rgurilor Internationale :1nion de ?oires Internationales I 1?I<= aceeasi calitate fiind acordata n 1&&' si manifestarilor 4ommedica= 4omp5arma si 4omcontrola. En pre(ent 4ome6po este mem-ru cu drepturi depline al 1?I. patiul e6po(itional al comple6ului are o suprafata totala de 100.000 mp= din care ''.000 mp n corpul central si 4'.000 mp n cadrul celorlalte 42 de pa#ilioane. er#iciile oferite de 4ome6po includ o gama larga de prestatii la standarde internationale de calitate = capa-ile sa satisfaca n cel mai nalt grad e6igentele e6po(antilor si #i(itatorilor. ,ceste ser#icii includ@ proiectare= constructie si dotare a standurilor conform cerintelor specifice ale e6po(antilor; centru de presa care furni(ea(a informatii si materiale promotionale referitoare la e#enimente= firme si e6po(anti; transport si ser#icii de comisionariat; restaurante= snac8--aruri si fast-food- uri n interiorul pa#ilioanelor= c5ioscuri si terase pe aleile !entrului 76po(itional= parcare cu peste 1.'00 de locuri;

1''

spoturi pu-licitare si mesaje pe postul local de radio; asistenta medicala. En afara t0rgurilor si e6po(itiilor pe care le ga(duieste= 4ome6po s-a

remarcat si datorita facilitatilor sale deose-ite pentru conferinte si congrese. !entrul de !onferinte si !ongrese 4ome6po dispune de spatii multifunctionale care pot ga(dui e#enimente de an#ergura de tipul congreselor= conferintelor= simpo(ioanelor= seminariilor= meselor rotunde= nt0lniri de afaceri= Cor8s5opurilor= conferintelor de presa= demonstratii si pre(entari de produse= parade de moda si spectacole artistice= receptii= coc8tail - uri. %oate facilitatile !entrului de !ongrese si !onferinte corespund celor mai nalte standarde@ ec5ipament audio- #ideo= modern= sisteme de nregistrare= ser#icii de traducere simultana= -irouri de secretariat s.a. !entrul dispune de $ sali cu o capacitate ntre &0 si $00 de locuri. 6% Centru! Intern tion ! de Con,erinte DP ! tu! P r! "entu!uiE !entrul International de !onferinte ).alatul .arlamentului* a fost inaugurat n anul 1&&4= o data cu ga(duirea lucrarilor ?orumului !rans "ontana. Encep0nd cu acest moment= a ga(duit numeroase manifestari= n mod special e#enimente diplomatice= implic0nd actiuni ale .arlamentului= .resedentiei si 3u#ernului= dar si alte manifestari de tipul congreselor= conferintelor= reuniunilor etc= organi(ate de di#erse societatii comerciale sau asociatii nationale sau internationale. %a-elul urmator pre(inta trasaturile salilor de conferinte si e6po(itii care alcatuiesc !entrul Internationa l de !onferinte ).alatul .arlamentului*.

1'6

T 8e! 0%9%6 S !i!e de con,erinte si eGpo'itii din c dru! Centru!ui Intern tion ! de Con,erinte DP ! tu! P r! "entu!uiE
Supr , t pentru S ! Destin tie eGpo'itii -"p/ Unirii S ! T piserii!or IC .r ti nu A I Cu' S ! Drepturi!or O"u!ui N% Ior( N% . !cescu M% Ko( !nice nu !onferinte !onferinte !onferinte 2'0 1'0 200 76po(itii 76po(itii !onferinte !onferinte !onferinte 2.4'0 1.200 3.000 1.000 $00 2.'00 . nc:et S ! de Te tru M s rotund ''0 1.200 1'0 Consi!iu C p cit te " Gi"

c! s 1.000 -

*% Ior!d Tr de Center En legatura directa cu 5otelul ofitel= Qorld %rade !enter grupea(a suacelasi acoperis societati comerciale si agentii gu#ernamentale= oferind toate ser#iciile asociate desfasurarii afacerilor si tran(actiilor economice internationale. ,ceste ser#icii includ informare si comunicare comerciala= programe de formare profesionala economica= asistenta comerciala= facilitati pentru e6po(itii temporare sau permanente. alile de conferinte si e6po(itii care se gasesc n cadrul Qorld %rade !enter sunt pre(entate n ta-elul urmator@

1'$

T 8e! 0%9%*% S !i!e de con,erint si eGpo'itii din c dru! Ior!d Tr de Center

S ! Destin tie Supr , t pentru eGpo'itii -"p/ Ior!d Tr de P! ' NeL PorJ T ipei Vienn Vienn HT ipei Seu! MeGico Cit@ C iro Mosco5 +H6 P ris Press Roo" !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte !onferinte 3$0 64 30 4' 60 30 30 1' 30 30 300 30 '0 60 30 30 20 '0 '0 1' 1&0 40 60 100 40 40 20 40 40 32 '2 64 32 32 20 32 32 30 4' 60 30 30 1' 30 30 76po(itii $80 S ! de c! s '00 C p cit te " Gi" Te tru M s rotund Consi!iu ?or" de DUE

9% Re(i Autono" Ad"inistr ti P tri"oniu!ui Protoco!u!ui de St t 4egia ,utonoma ,dministratia .atrimoniului .rotocolului de tat dispune de o -a(a materiala #aloroasa constituita din centre de conferinte= 5oteluri= #ile si alte unitati prestatoare de ser#icii aflate n administrarea unor sucursale speciali(ate n asigurarea de ser#icii de repre(entare si protocol. ucursalele 4egiei ,utonome ,dministratia .atrimoniului .rotocolului de tat asigura cadrul organi(atoric pentru desfasurarea unei game #ariate de acti#itati@ conferinte= seminarii= mese rotunde= coloc#ii stiintifice= tratati#e si nt0lniri politice si de afaceri= e6po(itii= parade ale modei= receptii= coc8tail- uri= s.a. .rintre cele mai importante centre de afaceri ce apartin de ,dministratia .atrimoniului .rotocolului de tat= se numara urmatoarele@ a< P ! tu! Sporturi!or si Cu!turii si Arene!e Ro" ne .ucuresti . !u o suprafata construita pe mai multe ni#ele= centrul are o capacitate #aria-ila ntre 6.000 I 8.000 de locuri= n functie de natura di#erselor acti#itati care se pot organi(a

1'8

:manifestari sporti#e= e6po(itii= conferinte= congrese= spectacole= parade ale modei= s.a.<. -< Co"p!eGu! S ! desfasurare a manifestarilor de amploare din cadrul comple6ului este ala "are= cu o capacitate de 4.060 de locuri= dotata cu instalatii speciale de amplificare a sunetului= de iluminare si pentru proiectia cinematografica. e pot reali(a traduceri simultane n peste 6 lim -i= iar din -irourile ane6a pot fi urmarite lucrarile desfasurate n sala principala prin intermediul instalatiei %D cu circuit nc5is. ?oaierele dispuse pe trei ni#ele nsumea(a cca 2.000 mp= suprafata unde se pot organi(a e6po(itii din cele mai diferite domenii= pentru care se asigura@ panouri melaminate= structuri de aluminiu= mijloace de iluminare= mo-ilier adec#at si personal de ser#iciu. La cerere se pot pune la dispo(itie si alte sali cu capacitate ntre '0 si 3'0 locuri= pentru diferite acti#itati. %oate salile pot fi mo-ilate corespun(ator solicitarilor= dispunand de instalatii de traducere simultana fi6e si mo-ile= de amplificare= aer conditionat= retroproiectoare= #ideo= t#= aparate de proiectat diapo(iti#e. En timpul desfasurarii nt0lnirilor= pot fi organi(ate -irouri de informatii= de #oiaj= centre de presa= coc8tail- uri= mese festi#e. c/ P ! tu! E!is 8et .ucuresti% !onstruit ntre anii 1&36 I 1&3$ n stil P ! tu!ui .ucuresti. .rincipalul spatiu de

maur I spaniol pentru principesa 7lisa-eta= fosta regina a 3reciei= palatul a fos t n perioada 1&4'-1&4$ )-iroul de lucru* al regelui "i5ai. En pre(ent= palatul poate ga(dui conferinte= simpo(ioane= e6po(itii= nt0lniri tratati#e :n salonul principal= pentru circa 100 de persoane= iar n saloanele laterale= pentru 30-40 de persoane<= precum si mese de protocol= dineuri :pentru circa $0 de persoane n salonul principal si pentru 40- '0 de persoane n celelalte saloane<. En toate cele trei saloane se pot organi(a receptii= coc8tail-uri pentru circa 400 de persoane. d/ Centru! Sn (o5. !entrul este compus din ala "are :300 locuri<= ala "ica :'0 locuri<= alonul Derde :2' locuri< si ' sali cu diferite capacitatii. En salile

1'&

si saloanele centrului se pot organi(a conferinte= seminarii= mese rotunde= coloc#ii stiintifice= tratati#e= nt0lniri politice si de afaceri= receptii= mese festi#e= coc8tailuri etc. La cerere= se pot asigura instalatii de sonori(are si de traducere simultana. e/ P ! tu! Stir8ei .ucuresti% !onstruit ntre anii 18'' I 1864 de ;ar-u tir-ei= domnitorul %arii 4om0nest i= palatul dispune de o sala pentru organi(area de conferinte= simpo(ioane= nt0lniri= tratati#e :$' locuri<= mese de protocol :20 locuri<= receptii= coc8tail-uri :100 locuri<. ,/ Centru! Intern tion ! de Con,erinte ) Sin i . ?ormat n anul 1&11= fostul ca(inou .alas inaia= n pre(ent centru international de conferinte= dispune de o sala de spectacole cu 300 de locuri= sali de conferinte cu 40 I 80 locuri si o sala de receptie. (/ P ! tu! ?oisor Sin i . .alatul dispune de o sala multifunctionala de c irca 60 locuri pentru desfasurarea de conferinte= simpo(ioane= seminarii= nt0lniri= tratati#e. En incinta palatului se pot organi(a mese de protocol pentru circa 60 persoane= precum si coc8tail- uri sau receptii pentru circa 100 de persoane. :/ Centru! de Con,erinte DC!u8 . 'inE Neptun. !omple6ul dispune de 2 sali cu 100 de locuri fiecare= o sala de -ar cu 1'0 locuri si 2 sali de secretariat. En toate acestea se pot organi(a la cerere= n afara de conferinte si consfatuiri= congrese= mese de protocol= receptii pentru circa 100 persoane. i/ Co"p!eGu! A"8 s dor Neptun. !omple6ul dispune de 3 sali de conferinte de circa 20 I $0 de locuri= precum si de un restaurant de 200 de locuri pentru receptii= coc8tail-uri.

7% Intern tion ! Tr de Center .r so5 International %rade !enter I ;raso# repre(inta unul dintre cele mai importante centre de afaceri situate n (ona montana. !entrul pre(inta 4 sali multifunctionale ce pot ga(dui diferite manifestari.
64

64

Idem

160

T 8e! 0 %9%9% S !i!e de con,erinte si eGpo'itii din c dru! Intern tion ! Tr de Center
Supr , t S ! Destin tie pentru eGpo'itii -"p/ S ! de eGpo'itii 76po(itii si conferinte S ! de c on,erint + S ! de con,erinte 6 S ! de protoco! !onferinte !onferinte !onferinte 2'0 '0 30 80 30 & 1&0 40 30 '0 20 2' '4 2' &0 30 1.300 1.'00 . nc:et S ! de c! s 200 '00 Te tru M s rotund 60 60 Consi!iu ?or" de DUE 110 C p cit te " Gi"

0% Centru! Ro"$n de A, ceri DM re Ne (r E ituat n statiunea "angalia si legat structural de Botelul .resident 4W= !entrul 4om0n de ,faceri )"area 9eagra* ofera oamenilor de afaceri= diplomatilor= institutiilor si organi(atiilor nationale si internationale posi-ilitatea de a organi(a simpo(ioane= conferinte= mese rotunde= cursuri= e6po(itii. !entrul de afaceri ofera ser#icii de nc5iriere@ spatii pentru -irouri= sali de conferinte ec5ipate cu sistem de aer conditionat= ec5ipamente audio I #ideo de ultima ora= instaltii de traducere simultana= aparate de #ideo proiectie. e asigura de asemenea= ser#icii de secretariat@ fotocopiere= dactilografiere= transmitere si receptie mesaje prin fa6= traduceri. %otodata e6ista posi-ilitatea de acces la Internet. !entrul 4om0n de ,faceri )"area 9eagra* ofera n acelasi timp informatii de afaceri= acces la -a(a de date a !amerei de !omert si Industrie a 4om0niei= precum si reclama si pu-licitate n periodicele editate de institutia mentionata.

161

Stu$iu $e ca8: E tot un .e" $e s+ectaco"% $ar cu #anageri si oa#eni $e a.aceri Timp de -umatate de an toate canalele de pu'licitate locale au promo1at 1enirea pentru prima oara la #ucuresti a lui P!ilip Iotler, cel mai mare specialist n mar@eting al lumii, pentru sustinerea unei con/erinte. E1enimentul, care a a1ut loc n mai, a adunat peste 1.$$$ de participanti si a urmat *on gresului Dniunii Postale Dni1ersale din toamna lui $$(, care a adus la #ucuresti peste .$$$ de participanti din toate tarile lumii. Firmele organi+atoare de e1enimente de amploare spun ca mediul de a/aceri e pregatit pentru si mai mult. 0Pentru un seminar de 'usiness, cum a /ost cel la care a participat P!ilip Iotler, se lucrea+a cel putin , luni de +ile, iar promo1area durea+a tot cam att, spune 2i!aela Pantis, managing director People Solutions *on/erence, compania care a organi+at e1enimentul. Tari/ul pentru care P!ilip Iotler a acceptat sa 1ina n Romnia a depasit cte1a sute de mii de euro, iar ncasarile People Solution *on/erences au a-uns, potri1it unor estimari, la cel putin (&$.$$$ de euro, n conditiile n care luam n calcul un pret mediu pentru un 'ilet de ($$ de euro. 0Fiind att de cunoscut, P!ilip Iotler nu a a1ut ne1oie de promo1are, numai pre+enta sa n Romnia a tre'uit promo1ata a mai spus 2i!aela Pantis. *ei care lucre+a n domeniu o numesc industria e1enimentelor, iar pentru cei care 'ene/icia+a de pe urma ei, este una dintre cele mai importante carti de 1i+ita. Piata e1enimentelor din Romnia este estimata la %$ de milioane de euro anual, iar pre1i+iunile din acest an indica o crestere de cel putin %$J. 0Anul trecut, ncasarile reali+ate din organi+area de e1enimente au crescut cu 1( 5 1&J /ata de $$%, spune Paul 2arasoiu, presedinte al asociatiei Romanian *on1ention #ureau ;R*#>, organi+atie care reuneste peste ,$ de companii cu acti1itati n industria e1enimentelor. *u 8IP3uri de grad +ero 6a congresul Dnion Postale Dni1erselle ;DPD>, organi+at anul trecut de Ralcom E4!i'ition din #ucuresti, au participat peste .$$$ de persoane din 1H$ de tari. Amploarea e1enimentului, dar si conditiile speciale de securitate i determina pe repre+entantii /irmei sa 3l plase+e n rndul celor mai imporante e1enimente pe care le 3au organi+at.

162

06a congres au participat si 8IP3uri de 0grad +ero ;care ar ec!i1ala cu un presedinte de tara>, pe lnga multi ministri si alte persoane importante, deci s3au impus masuri stricte de securitate. A tre'uit sa marim capacitatea de procesare a ser1iciilor de pa+a, ntruct era 1or'a de un /lu4 imens de oameni, e4plica Ra+1an Re'egeanu, mar@eting coordinator al companiei. 0"umarul de participanti la con/e rinte n *apitala se situea+a ntre ,$.$$$ si E$.$$$ de persoane pe an, iar la ni1elul tarii ci/ra este de mai multe sute de mii, depasind cu mult un milion daca nsumam participantii, in1itatii si 1i+itatorii la con/erinte si e4po+itii, mai spune Paul 2a rasoiu. Pentru e1enimentul Dniunii Postale, care s3a des/asurat ntre 1& septem'rie si & octom'rie $$(, Ralcom a asigurat, pe lnga amena-are, si gra/ica, ser1iciile de curatenie, aran-amentele /lorale, g!i+ii nsotitori, 'irouri de in/ormatii, de nregistrare, g!i+i pentru e4cursii, sau protocolul receptiilor. E1enimentul s3a des/asurat la Palatul Parlamentului ntr3un spatiu amena-at de peste .$$$ mp. #ugetul pentru organi+area unui e1eniment 1aria+a de la cte1a mii de euro pna la &$$.$$$ de euro, sau c!iar la cte1a milioane, n ca+ul congreselor internationale cu G$$ 5 R*#. *osturile unei con/erinte sunt de regula un su'iect ta'u pentru /irmele organi+atoare, n principal pentru ca nu e4ista doua e1enimente identice, dar si datorita unor contracte de con/identialitate pe care le semnea+a cu in1itatii. 0"u putem lansa un cost minim sau ma4im pentru un e1eniment, din cau+a ca a doua +i 1ine cine1a si spune ca 1rea sa 3i organi+am o con/erinta e4act la pretul pe care l3am a/irmat. Iar lucrurile nu sunt c!iar asa de simple, e4plica Ra+1an Re'egeanu. Potri1it unor estimari, organi+area unui e1eniment international n Romnia de 1.$$$ de persoane poate aduce pentru /irma locala un comision ntre $.$$$ de euro si %$$.$$$ de euro. ?n Statele Dnite, de e4emplu, pentru a participa la una dintre cele mai importante con/erinte de 'usiness ;Korld #usiness Forum>, /iecare participant tre'uie sa plateasca o ta4a de .($$ de dolari ;1.H&$ de euro>, si asta doar pentru a asculta pre+entarile in1itatilor. "isa 0T!in@ers &$ $$$ de participanti, potri1it unor estimari reali+ate de

163

Piata organi+arii de con/erinte n Romnia este destul de 1asta, iar cei de la People Solutions *on/erences au identi/icat o nisa pe care 1or sa mearga n continuare. Tipuri de e1enimenteA L * ongrese L * on/erinte L S eminari L e4po+itii speciali+ate L trguri nationale si internationale L /esti1aluri L management al destinatiei L turism de a/aceri si moti1ational 0Pornind de la pre+enta lui Iotler n Romnia noi am ocupat acea sta nisa de piata, care este una de top, deoarece se 'a+ea+a pe pre+enta celor mai in/luenti oameni de 'usiness n 1iata, spune 2i!aela Pantis. *ompania pe care o conduce se 'a+ea+a n organi+area e1enimentelor 1iitoare pe topul 0t!in@ers &$, de unde 1o r pro1eni si 1iitorii spea@eri ai companiei din #ucuresti. 0Pe piata este loc pentru toata lumea, atta timp ct stii sa te po+itione+i, pentru ca poti o/eri cel mai 'un produs doar cnd cunosti /oarte 'ine piata, e4plica 2i!aela Pantis. Ea spune ca urmatoarea con/erinta 1a /i organi+ata n martie perceput de Iotler. 0"u 1rem sa aplicam aceeasi reteta, dupa principiul ca daca ce1a merge, tre'uie sa 1in+i acelasi lucru pna ce se satura lumea, este de parere Pantis. Be anul 1iitor, People Solutions *on/erence 1a organi+a cte doua seminarii de 'usiness anual, unul prima1ara si celalalt n toamna. 6a con/erinta organi+ata de People Solutions au /ost pre+enti 1. $$ de participanti, n special manageri, specialisti n mar@eting si oameni de a/aceri din Romnia, dar si din Rusia, Polonia, #ulgaria, Dcraina, Ser'ia, 2acedonia, 2oldo1a si Tarile #altice. $$& si 1a /i o ade1arata pro1ocare pentru piata din Romnia, dar si pentru companie, iar tari/ul in1itatului 1a /i du'lu /ata de cel

164

06a nceput ne3am gndit daca nu e prea ndra+neata ncercarea noastra si daca pre+enta lui Iotler se potri1este n Romnia. "e3am 'a+at doar pe e4perienta mea n mar@eting, care3mi spunea, dupa opt ani de pre+enta ntr3o companie multinationala, ca mediul de a/aceri din Romnia are ne1oie de ast/el de e1enimente, a spus 2i!aela Pantis. Intuitia sa nu a dat gres, si cu o luna nainte de e1eniment, peste 1$$ de persoane au /ost trecute pe lista de asteptare. Bintre cei 1. $$ de participanti la con/erinta, %EJ a1eau po+itii de to p management, iar ( J au po+itii de middle management. Industria de ITM* a /ost cea mai 'ine repre+entata, cu J din totalul participantilor. Industria 'unurilor de larg consum a /ost repre+entata de 1(J dintre participanti, iar domeniul /inanciar3'ancar de 1$J din numarul celor care au asistat la con/erinta. 0Au /ost si /oarte multi antreprenori, nu doar companii multinationale, a preci+at 2i!aela Pantis. Ralcom E4!i'ition a organi+at anul acesta G e1enimente, -umatate cu participare internationala, iar pna la s/rsitul anului 1or mai /i cel putin tot attea con/erinte, situatie care 1a duce la o crestere a ci/rei de a/aceri pna la un milion de euro. ?n ultima perioada, Ralcom a organi+at mai multe e1enimente medicale, dar repre+entantii companiei spun ca nu este 1or'a despre o orientare stricta pe acest domeniu. 0Prin statutul nostru pri1im orice e1eniment ca un e1eniment n sine, si nu ca un e1eniment medical, auto sau de alt tip, spune Ra+1an Re'egeanu. ?n cei 1 ani de acti1itate, compania a organi+at apro4imati1 1($ de e1enimente, la care au participat cel putin 1.$$$ de /irme si au /ost peste $.$$$ de persoane in1itate. Se merge pe e4ternali+are Pentru o companie care se respecta e mult mai usor sa /ormule+e o lista de solicitari catre o /irma organi+atoare de e1enimente si sa lase toate gri-ile 0punerii n scena respecti1ei companii, dect sa iroseasca timp n ncercarea de a aduna toate ser1iciile necesare unei con/erinte reusite 'a+ndu3se pe oamenii din /irma. 02ediul n care se organi+ea+a e1enimente este unul dominat de companii moderne, care au importat, o data cu noile te!nologii si mentalitatea

16'

occidentala, potri1it careia /iecare tre'uie sa /aca ceea ce stie mai 'ine, spune Ra+1an Re'egeanu. ?n noiem'rie 1HH%, cnd s3a n/iintat comp ania Ralcom, nu se putea 1or'i despre un segment de piata al organi+arii e1enimentelor, acesta /iind principalul moti1 pentru care /irma s3a dedicat organi+arii de e4po+itii. 0Be la nceput am a'ordat mai multe domeniiA auto ;Salonul Auto #ucuresti 5 S.A.# .M Accesorii>, medicale ;*ongresul "ational de 2edicina de 6a'orator si e4po+itia medicala *6I"I6A#>, articole pentru copii ;PI"9**CI9 5 Salonul <ucariilor, denumit asta+i PI"9 5 Salonul *opiilor>, cadouri de Paste ;Easter at Korld Trade Pla+a> si *raciun ;*!ristmas at Korld Trade Pla+a>, spune Re'egeanu. Dlterior, compania a de+1oltat acele domenii cerute de e1olutia pietei. 0*ompetitia este din ce n ce mai mare, au aparut tot mai multe /irme care au acti1itate directa sau colaterala n industria de e1e nimente, a/irma Ra+1an Re'egeanu. Salile de congrese, nca insu/iciente Dna dintre cele mai mari pro'leme cu care se con/runta organi+atorii de e1enimente de mare amploare, este lipsa unor locatii adec1ate. Baca pentru ntruniri la care participa ntre &$ si ($$ de in1itati #urestiul poate /ace /ata, n ca+ul unor con/erinte cu peste &$$ de participanti apar o serie de pro'leme. 06ocatiile care sa poata ga+dui la ni1elul e4igentelor mondiale ntruniri cu peste %$$ 5 ($$ de participanti sau congrese cu 1 .$$$ 5 .$$$ de participanti, care sunt de alt/el e4trem de pro/ita'ile economic, pun di/icultati ma-ore su' aspectul capacitatii necesare a salilor si a spatiilor de ca+are, c!iar si n #ucuresti, si cu att mai mult n alte regiuni sau orase, spune Paul 2arasoiu. El preci+ea+a ca nici & 5 %$ de locatii din #ucuresti dedicate con/erintelor mai mici nu sunt c!iar toate adaptate cerintelor internationale. 0*apacitatea /i+ica actuala a in/rastructurii de reuniuni, de circa G.%$$ de locuri, nu poate /i utili+ata integral n regim pro/esional, este de parere 2arasoiu. *on/orm studiilor e/ectuate de Peacoc@ Cotels pri1ind dinamica in1etitiilor n industria ospitalitatii, capacitatea spatiilor !oteliere si de reuniuni 1a creste progresi1 n urmatorii ani, cu mar-e cuprinse ntre si (J anual, a-ungnd n

166

$1 la o suplimentare totala a capacitatilor cu minimum 1G 5 $J, cu precadere n centrele ur'ane mari. Ponderea ma-oritara a integratorilor de ser1icii pentru e1enimente nclina n /a1oarea agentiilor de turism. 0*ompaniile de management al destinatiei ;agentii de turism> sunt mai implicate n industria e1enimentelor, spre deose'ire de tendinta mondiala dominata de organi+atorii pro/esionisti de con/erinte. Acest /apt nu se datorea+a lipsei de e4perti+a romneasca, ci /aptului ca nici ocupatia a/erenta, nici acti1itatea /irmelor de pro/il nu sunt nca reglementate n Romnia, spune Paul 2arasoiu. ?n ultimii ani, ci/rele de a/aceri ale agentiilor care acti1ea+a e4clusi1 n domeniul turismului de a/aceri, da r si a celor care includ pac!ete de 'usiness n o/erta anuala au crescut cu cel putin $J. Agentia de turism E4pert Tours, n/iintata n 1HH&, s3a speciali+at n organi+area de misiuni economice, 1i+ite te!nice si de documentare la trguri si e4po+itii internationale. Dlterior, agenda agentiei a inclus si organi+area de con/erinte, simpo+ioane si mese rotunde, n tara si n strainatate. 0"umeroase societatii au nteles ca promo1area notiunii de tra1el management, e4ternali+area si ncredintarea acestei acti1itati unor societati speciali+ate determina att a1anta-e /inanciare, ct si de imagine si de timp, este de parere Ban Tudorac!e, presedintele E4pert Tours, agentie care reali+ea+a o ci/ra de a/aceri anuala de peste (%&.$$$ de euro. Pe lista de clintii ai E4pert Tours din #ucuresti se a/la institutii pu'lice, misiuni diplomatice, organisme internationale acreditate la #ucuresti, dar si o serie de societati comerciale. Peste H$J din acti1itatea agentiei este a4ata pe calatoriile de 'usiness, iar anul tr ecut rula-ele au crescut cu $J /ata de $$%. Si agentia "eF *oncept Tra1el lucrea+a n proportie de G$J cu mediul de a/aceri corporatist pri1at, o/erind, alaturi de un pac!et clasic de ser1icii, si programe speciale de 'usiness. ?n ultimii ani, compania a nregistrat cresteri constante de ($3&$J ale ci/rei de a/aceri. 02ediul de a/aceri a primit /oarte 'ine acest tip de ser1icii, pentru ca clientii pre/era sa lucre+e cu un agent dedicat pe corporate tra1el, spune 9ana 2utulete, repre+entanta a agentiei.

16$

Pac!etele speciale de 'usiness o/erite de "eF *oncept Tra1el includ cit) 'rea@3 uri si pac!ete de participare la e1enimente. 06ansarea unor ast/el de programe pe piata romneasca a /ost moti1ata de cererea de corporate tra1el e4plica repre+entantii agentiei. #ugete de peste un milion de euro Potri1it unor estimari, o con/erinta n Romnia, cu 1.$$$ de participanti, cu un standard de calitate de la mediu n sus, costa ntre %$$.$$$ de euro si &$$.$$$ de euro, n /unctie de locatia aleasa, de durata des/asurarii, de ser1iciile incluse pentru participanti ;program social, pau+e ca/ea, prn+uri, materiale de lucru, o'iecte promotionale, s!utle 'us, sistem de nscriere, asistenta permanenta la /ata locului>, de numarul si ni1elul pro/esional al con/erentiari lor in1itati, de ni1elul de securitate si de protocol. *riteriile de sta'ilire a pretului ramn aceleasi si n cadrul unei con/erinte internationale, nsa costul unui ast/el de e1eniment este mult mai mare. Preturile pornesc de la &$$.$$$ de euro si pot a-unge la %.$$$.$$$ de euro. 9rgani+area pro/esionista de e1enimente presupune aran-amente de calatorie n scop pro/esional si de a/aceri, caracteri+ate prin consumul unei game largi de ser1icii, att comune cu turismul clasic ;ca+are, catering, trans/eruri si transport local, tururi pre si postcongres>, ct si speci/iceA plani/icarea strategica si managementul de e1eniment, nc!irierea locatiilor si spatiilor de con/erinta, nc!irierea ec!ipamentelor audio 31ideo si a asistentei te!nice necesare, traducatori 5 interpreti de con/erinta, !ostess, organi+area programelor sociale adiacente, productia de o'iecte si mi-loace promotionale personali+ate, tiparirea 'rosurilor, cataloagelor, mapelor si 1olumul de lucrari stiinti/ice ale con/erintei. Sursa: ;iaru" Fina nciar% 7 august /00:% +. / A.aceri 1autor Dana Ciri+eru4

168

0 %7% O,ert

(entii!or de turis"

/ferta agentiilor de turism n domeniul turismului de afaceri cuprinde ser#icii oferite de acestea n ceea ce pri#este organi(area de congrese= conferinte= s impo(ioane= reuniuni si alte e#enimente specifice acestei forme de turism. .rintre aceste agentii se remarca. +% M rs: ! Turis"% Enfiintata n anul 1&&2= agentia ofera ser#icii pentru cele mai di#erse segmente de turisti= concentr0ndu-se nsa= n mod deose-it asupra turismului de afaceri. En acest domeniu= prestatiile agentiei cuprind@ - re(er#ari de -ilete de a#ion pe orice ruta interna sau internationala= - asigurarea ser#iciilor de transport si - transferuri de la aeroport la locul de ca(are= - nc5irieri de sali de conferinte dotate cu ec5ipamente audio-#ideo pentru di#erse reuniuni= congrese etc= - ser#icii de traducere simultana n timpul nt0lnirilor de afaceri= - organi(area de receptii pentru e#enimente speciale= - nc5irieri de masini si telefoane mo-ile la cererea clientilor. De mentionat faptul ca "ars5al %urim este repre(entantul uneia dintre cele mai importante agentii pentru oamenii de afaceri= ,merican 76press. Imaginea agentiei "ars5al ca agentie de turism de afaceri este data din perioada 1&&3 I 1&&6= cand capitalul de stat era inca predominant. .atronul agentiei a inaugurat atunci )era secretarelor* determinand in general asistentele directorilor si presedintilor de firme sa ac5i(itione(e -ilete de a#ion de la firma sa. Desi "ar s5al %urism se ocupa numai de calatorii de afaceri :-ilet de a#ion s i ca(are<= in general delegatii= ce repre(entau doar o (ona din turismul de afaceri= imaginea creata si ramasa pana asta(i :ce#a mai estompata insa< este a unei agentii de turism de afacer i. 7#ident= in turism = ca si in alte domenii de acti#itate = perceptia tinde sa de#ina realitate.

16&

9ede(#oltarea celorlalte acti#itati ale turismului de afaceri a facut ca asta(i= "ars5al sa fie perceputa ca o agentie speciali(ata in emiterea de -ilete de a#ion = ocupand locul 4 in 4omania= in clasamentul intocmit de !amera de !omert si Industria a 4omaniei= dupa ce ani de (ile a ocupat locul I.

6% P r !e! 97 Turis" In pre(ent= dupa retragerea de pe piata sau asocierea unor agentii ce si-au facut de-utul in 1&&0 :"ara= impaturism= 9o#a<= .aralela 4' este asta(i cel mai #ec5i tour - operator de pe piata romaneasca. Infiintata la 4 aprilie 1&&0= de catre ,lin ;urcea si ,drian 3rigorescu :decedat= din pacate= in noiem-rie 1&&4<= ca intreprindere mica cu numarul 3'4 pe 4omania= in -a(a Decretului Lege nr. '4H1&&0= .aralela 4' a de-utat cu sediul din ;dul. 7lisa-eta 2&- 31= cu turism intern :litoral si munte<= apoi cu celelalte e6cursii de 3 (ile in %urcia= cu autocarul :3 (ile= 2 nopti cu 2' 1 D si '00 lei\<. In pre(ent= agentia .aralela 4' organi(ea(a grupuri in intreaga lume= fiind pro-a-il cel mai mare tour -operator :ca #olum al operatiunilor<= din 4omania. In paralel cu acti#itatea de incoming= dupa 1&&8 s-a de(#oltat mult si acti#itatea de corporate tra#el. .e langa emiterea de -ilete de a#ion pentru orice !ompanie aeriana care operea(a in 4omania si re(er#area ca(arilor la 5oteluri in tara si strainatate= prin multiple sisteme de re(er#ari on- line= s-a de(#oltat mult acti#itatea de incenti#es. ,ceste e6c ursii Incenti#es se diferentia(a in esenta de e6cursiile clasice= prin faptul ca sunt comandate si platite de catre companii pentru salariatii lor sau pentru partenerii de afaceri ai acestora= ca recompensa sau ca stimulare a #iitoarei acti#itati comune. Data fiind speciali(area in e6cursii a agentiei .aralela 4'= e6ista un numar mare de clie nti ce apelea(a la aceasta firma= pentru reali(area de programe incenti#es. Deasemenea = incepand cu anul 2000= s- a de(#oltat foarte mult acti#itatea de team- -uilding si cursuri.

1$0

O?ERTA TEAM ).UILDING DE Q ZI S%C%PARALELA 97 TURISM ==sa ne adunam este nceputul= sa ram0nem mpreuna este un progres= sa muncim mpreuna este un succesXX :Benr> ?ord< ==91",I E9 7!BI., D/" 471 IXX O8iecti5e!e pro(r "u!ui2 timularea cunoasterii colegilor si integrarea tututor n ec5ipa; De(#oltarea spiritului de ec5ipa; !onsolidarea ec5ipei pe -a(a relatiilor de interactiune= comunicare si cola-orare ntre mem-rii ec5ipei; 7ducarea capacitatii de performanta a ec5ipei ntr-un cadru emulati#. Descriere pro(r "u!ui2 %%Nu#ai 3n ec i+a !o# reusi<< este un program de team -uilding= moti#are si energi(are ce se desfasoara su- forma a trei aplicatii. Dupa fiecare aplicatie #a a#ea loc o scurta anali(a care se #a concentra asupra manifestarii trasaturilor de personalitate ale fiecarei participant= precum si aportul lor constructi#Hdistructi# la coe(iunea si succesul ec5ipei. Dor fi identificate de asemenea modelele de atitudini= aptitudini si de temperament= e#alu0nd n felul a cesta performanta fiecarei participant= care si #a putea propune= n consecinta= m-unatatiri. A9LICATIA I 1!ineri seara4 %%-#i cunosc ec i+a<<

1$1

,plicatia contine pro-e di#erse= ce #or stimula o mai -una cunoastere ntre colegi n cadrul relatiilor interpersonale prin perceperea si descifrarea personalitatii celorlalti= integrarea tuturor colegilor n ec5ipa. "ijloace 1. ID79%I%,%7, 7!BI.7I "7L7 H &0 min.:nume de ec5ipa= steag de identificare= strigat de lupta= pre(entarea de ansam-lu a ec5ipei cu ajutorul unei scenete mu(icale< A9LICATIA II 1s2#bata $u+a a#ia8a4 %%Ec i+a: certitu$inea rutei o+ti#e<< ,juta la descoperirea si de(#oltarea unor atitudini de a #alorifica aptitudinile si temperamentul n folosul performantei profesionale a ec5ipei si la de(#oltarea spiritului de ec5ipa. &i6"oace %%CAREUL DE ASI== (& minute ;/iecare latura a unui patrat, repre+inta o sarcina ce tre'uie depasita: acestea, prin cola'orare, interactiune si comunicare, 1or conduce la coe+iunea ec!ipei, la cresterea ncrederii ntre coec!ipieri si la succesul ec!ipei>: -N CAUTAREA &ESAJULUI (& minute ;PDNN6E 5"D2AI ?" E*CIPA 892 REDSI> ;parti din -ocul de pu++le sunt ascunse n di/erite locatii, ele tre'uie sa /ie gasite cu a-utorul 'usolei si asam'late pentru desci/rarea mesa-ului>. A9LICATIA III %%-n ec i+a sunte# creati!i<< coate n e#identa #alentele lucrului n ec5ipa= care se -a(ea(a pe cooperare= comunicare= creati#itate= spirit de ec5ipa= initiati#a= genero(itate= respect de sine si fata de partener= responsa-il itate.

1$2

"ijloace OUL 9UTERNIC =0 #inute ; un dispo+iti1, n care daca ntroducem un ou crud si dam drumul de la eta- pe ciment sa nu se sparga: sunt acceptate doar resurse naturale, /ara dispo+iti1e de-a create: oul se pune la terminarea dispo+iti1ului, se punctea+aAcreati1itatea, resursele /olosite, cola'orarea, comunicarea si per/ormanta>. 9outatea tematicii= continutul aplicatiilor= mijloacele folosite si am-ientul e6ersarii acestora= implicarea afecti#a a participantilor= precum si modul de e#aluare a re(ultatelor ec5ipelor= se #or constitui ntr- un moment de neuitat pentru salariatii dumnea#oastra. In plus= .aralela 4' organi(ea(a anual 1- 2 !ongrese sau !onferinte. In anul 2000 de e6emplu= .aralela 4' a fost unul dintre principalii organi(atori ai 76po(itiei "ondiale de la Bano#ra :pentru ser#icii de ca(are= masa si transport<. 4e(umand= agentia .aralela 4' ofera asta(i= ser#icii de #oiaj de nalta calitate pentru@ - calatorii n interes de ser#iciu= - re(er#ari la 5oteluri= in tara si strainatate = pentru grupuri si indi#iduali= - transferuri= - -ilete de a#ion pentru toate companiile care operea(a n 4om0nia= - organi(are de conferinte= ntruniri= cursuri de pregatire.

*% O!i"pic Intern tion ! Turis" ,gentia este tur I operator din 1&&3 si agentie de turism speciali(ata n turismul de afaceri= detinatoare a .remiului International pentru %urism - "adrid 1&&& si a ,rcului 7uropei pentru !alitate si Imagine I .aris= 2000. ,gent al unor importante companii straine si institutii rom0nesti= /limpic International %urism promo#ea(a la standarde internationale= o gama larga de ser#icii n domeniul turismului de afaceri.

1$3

,cti#itatea acestei agentii a fost de la -un inceput dedicata turismului de afaceri= in special datorita unui moti# e6trem de o-iecti# I locatia agentiei. ,ceasta isi are sediul intr - un -loc= detinand 2 etaje ale acestuia. ,ceasta stare de fapt a determinat ca politica comerciala a agentiei sa fie indreptata catre firme si companii= romanesti si straine. , asigurat si asigura permanenta= 245 din 24= pentru emiteri de -ilete de a#ion :ser#iciu solicitat de e6emplu de pro-lema a clientilor sai. ,gentia /limpic organi(ea(a e#enimente :de e6@ !ongresul .ostelor 2004= sau / ,M, 200' I participarea 4oamniei la e6po(itia mondiala<. er#iciul 4oman de Informatii= unul din clientii acestei agentii<= si re(er#ari on- line si de altfel pentru orice e#entuala

9 % Ior!d Tr 5e! H Touris"% ,gentia ofera ser#icii di#erse n domeniul turismului de afaceri= precum organi(area de congrese= conferinte= e#e nimente speciale= nc5irieri de ec5ipamente specifice acestora si asistenta de specialitate= re(er#ari de -ilete de a#ion si camere la 5oteluri n ntreaga lume.

7 % Oniro Tr 5e!% 1nul dintre cei mai importanti tour- operatori din 4om0nia= agentia /niro prestea(a o gama larga de ser#icii personali(ate at0t pentru indi#iduali= c0t si pentru grupuri. En domeniul turismului de afaceri= ser#iciile oferite constau n organi(area de congrese= conferinte si receptii= re(er#ari la 5oteluri n tara si strainatate= g5i(i interpreti si translatori= transferuri si transport turistic= emitere -ilete de a#ion pentru toate companiile de (-or care operea(a n 4om0nia= pe rute interne si internationale. 0 % RR Turis". 7ste o agentie care se remarca n domeniul turismului de afaceri prin oferirea sistemului 44% ;usiness %ra#el !lu-= sistem unic n 4om0nia= destinat re(ol#arii pro-lemelor legate de calatorii n interes personal sau de afaceri=

1$4

organi(arii de simpo(ioane si conferinte= a o-ligatiilor protocolare fata de partenerii de afaceri sau= pur si simplu= pentru petrecerea concediului ntr-un mod c0t mai elegant= -eneficiind de a#antajele te5nologiei de ultima ora. 44% ;usiness %ra#el s-a desc5is oficial ncep0nd din ianuarie 2002= cu rasp0ndire la ni#el national= oferind mem-rilor clu-ului posi-ilitatea de a -eneficia de urmatoarele a#antaje@ reduceri de p0na la 40F la tarifele de ca(are practicate n 5otelurile afiliate= discounturi de p0na la 10F la ser#icii de masa din restaurantele afiliate= reduceri semnificati#e la alte ser#icii :tratament= sali de conferinta<= ser#iciu de re(er#ari si informatii non -stop= la ni#el national= planificare si urmarirea eficienta a c5eltuielilor destinate deplasarilor prin factura unica lunara.

1 % Presti(e Tours% ?ondata n 1&&0 ca o societate mi6ta rom0no-austrica= agentia .restige %ours ofera n domeniul turismului de afaceri ser#icii precum re(er#ari si emiteri de -ilete de a#ion pe orice ruta si cu orice companiei aeriana= ca(ari n tara si strainatate n 5oteluri de 2- 'W= orga ni(ari de conferinte si simpo(ioane n tara si strainatate= transferuri cu autocare moderne cu aer conditionat= translatori autori(ati. .rintre clientii importanti ai agentiei se numara companii petroliere= -anci= societati de asigurare H reasigurare= fundatii etc. De asemenea= cunoscute programe internationale pentru 4om0nia s-au derulat prin intermediul agentiei .restige %ours.

& % M r TLo Ser5ices% ,gentia de turism "ara %Co er#ices a fost constituita cu scopul de a deser#i companii si institutii= oameni de afaceri si turisti= care calatoresc n tara si strainatate= pentru care selectea(a 5oteluri si sali de conferinte= programe turistice si alte ser#icii la sol. ,gentia promo#ea(a o gama larga de ser#icii= dintre care= pentru turismul de afaceri se pot mentiona@ re(er#ari si emitere de -ilete de a#ion= re(er#ari de camere de 5otel si transport prin sistem international computeri(at= organi(are de

1$'

conferinte= simpo(ioane= targuri n tara si strainatate= transport si transferuri cu limu(ine= micro-u(e si autocare de lu6. ; % ?ides Tr 5e!4 ,ceasta agentie= prin departamentul sau )Doiaje culturale si de afaceri* ofera ser#icii pentru calatoriile de afaceri :conferinte= di#erse manifestari= cursuri de perfectionare= e6cursii n sistem de stimulare etc<. De asemenea= se ofera consultanta turistica :pentru a alege produsul care se potri#este cel mai -ine cerintelor< si informatii turistice :clima= lim-a #or-ita= moneda= infrastructura= transport= gastronomie= atractii<.

+3% CM. Tr 5e!. En domeniul turismului de afaceri= oferta !"; %ra#el cuprinde@ #0n(ari de -ilete de a#ion pe orice ruta si companie aeriana= ca(ari n orase din tara si strainatate :re(er#ari on- line<= organi(are deplasari de afaceri n strainatate :t0rguri= e6po(itii= congrese<= organi(are de conferinte= simpo(ioane= ntruniri= nc5irieri de autoturisme= ser#icii de asistenta turistica.

++% Accent Tr 5e! H E5ents% ,gentia ofera ser#icii de re(er#are si emitere -ilete de a#ion= re(er#ari de camere la 5oteluri din tara si strainatate= organi(are de conferinte= seminarii si nt0lniri de afaceri.

+6% Visit Ro"$ni Disit 4oma nia= asociata a !arlson Qagonlit %ra#el= ofera ser#icii specifice turismului de afaceri prin departamentul sau );usiness si %ic8eting*.

+*%CONCEPT Consu!t H Prospe ct SRL / pre(enta speciala pe piata turistica romaneasca = !oncept !onsult este o companie pri#ata= care si defasoara acti#itatea n conformitate cu legile din 4om0nia= a#0nd sediul central n trada Qas5ington= nr. 2'= ;ucuresti.

1$6

!/9!7.% este partenerul ,merican 76press %ra#el 9etCor8= singura companie ,merican 76press din 4om0nia care lucrea(a n domeniul turismului de afaceri. !/9!7.% !onsult Y .rospect are deja su- aripa sa de ' ani marci de renume@ .est Iestern= cel mai mare lant 5otelier din lume s i =o!id @ Autos Intern tion != cea mai mare companie de rent a car= sunt repre(entate n 4om0nia de !/9!7.%. ?ondata n 1&&3= !/9!7.% !onsult Y .rospect .4.L.= acopera cu succes trei domenii principale@ consultanta si management pentru industria 5oteliera= ser#icii corporate n 4om0nia si strainatate prin agentia ei acreditata I,%,I neLconcepttr 5e! si este repre(entant local pentru Bolida> ,utos International I companie internationala de rent a car. En ceea ce pri#este acti#itatea de consultanta si management a companiei= !/9!7.% mentione(a primul sau proiect n 4om0nia@ preluarea= reno#area= ac5i(itia si managementul Botelului !arpati= ;al#an>os= un joint #enture rom0noisraelian. Botel !arpati= este n pre(ent un -ine- cunoscut comple6 5otelier de 3 stele= foarte apreciat de un numar cresc0nd de clienti. .rima alegere n destinatiile pentru conferinte n 4om0nia= 5otelul s-a afiliat lantului 5otelier ;est Qestern Botel= si a de#enit ;est Qestern ;al#an>os. 1na dintre reali(arile lume. Dupa 11 ani de pre(enta n 4om0nia= e6ista sapte 5oteluri mari afiliate lantului ;est Qestern= si anume@ Botel ;al#a n>os I ;al#an>os; Botel .arc I ;ucuresti; Botel a#o> I "amaia= !onstanta; Botel !entral I ,rad; Botel ;uco#ina I 3ura Bumorului= ucea#a; Botel %opa( I !luj-9apoca; Botel ,m-assador I %imisoara. importante ale agentiei este repre(entarea n 4om0nia a lantului ;est Qestern International I cel mai mare lant 5otelier din

1$$

!a agentie de turism= neLconcepttr 5e! ofera solutii care sa satisfaca toate ne#oile calatorului= n 4om0nia si peste tot n lume@ er#icii de tic8eting; er#icii de ca(are; er#icii de primire si transferuri; er#icii rent-a-car; !oordonare e#enimente; /rgani(are conferinte. En afara agentiilor de mai sus= e6ista= de asemenea= o serie larga de alte agentii care= fara a a#ea aceeasi amploare a acti#itatii specifice turismului de afaceri= ca si tur-operatorii mentionati= nscriu n sfera acti#itatii lor organi(area de congrese= reuniuni= conferinte= simpo(ioane s i alte manifestari specifice formei de turism anali(ata. Dintre aceste agentii se pot mentiona@ ,lfa %ra#el= !arpatours= !redo %ourism= 7lips %our 4om0nia= ?ortuna ;usiness %ra#el= 3lo-al ;usiness %ra#el= Bapp> %our= Mara %ra#el= La .io#ra %urista= "agellan %urism= "agest %rade Y %ra#el= 9o#a %urism= /ri(ont %our= 4omania %ra#el .lus= 4omtur Interntional= %riung5i= %ra#el Bouse= %ra#el !lu-= %5eme %ra#el Y %our= impaturism= ind 4om0nia= un "ed International s.a.
6'

tudiu de ca(@ .ac5etele incenti#e I o piata fi6ata pe crestere ,paritia sectorului pri#at= intrarea pe piata a multor companii multinationale si de(#oltarea firmelor locale= cresterea importantei resurselor umane si ne#oia de aliniere la modele si strategii aplicate n tarile occidentale a dus la crearea si de(#oltarea unui nou segment pe piata turistica auto5tona I pac5ete de e6cursii incenti#e. Desi aflat la nceput de drum= acest tip de oferte a nregistrat n ultimii ani o crestere constanta= tot mai multe companii aloc0nd fonduri pentru recompensarea

6'

Idem

1$8

sau moti#area angajatilor= precum si pentru sta-ilirea si mentinerea unor relatii cordiale cu partenerii de afaceri. ).rogramele turistice de tip incenti#e pentru angajati sunt destinate n principal moti#arii personalului din #0n(ari sau diferite departamente= recompensarii lor pentru ser#icii de lunga durata sau pentru o contri-utie speciala= ntaririi coe(iunii mem-rilor unui grup sau loiali(arii angajatilor= dar includ si cursuri sau training uri*= a declarat directorul de mar8eting al agentiei %iriac %ra#el= !ristina Dladau. / piata care creste ncet = dar sigur ,gentiile de turism din 4om0nia au nceput relati# recent sa ofere astfel de produse clientilor corporate= respecti# dupa 1&&0= o data cu intrarea pe piata a unor companii multinationale= o-isnuite cu aceste instrumente. )7#olutia acestui tip de ser#icii turistice a fost la nceput mai lenta= nsa constanta= cererea pentru acest produs cresc0nd de la an la an. En primii ani solicitarile pentru acest gen de produse au fost sporadice si oca(itionale*= a preci(at directorul de operatiuni al !"; %ra#el= "arcel .reda. ituatia a nceput sa se sc5im-e dupa anul 2001= cererea pentru pac5ete de tip incenti#e #enita din partea companiilor ncadr0ndu- se pe un trend ascendent. ,ceasta e#olutie face ca estimarile operatorilor din turism cu pri#ire la #iitorul acestui segment de piata sa fie mai mult dec0t optimiste= pre#i(iunile lor -a(0ndu-se si pe efectele apropiatei aderari la 17. )4om0nia este nca departe din acest punct de #edere fata de tarile din Dest= dar n perioada urmatoare estimam o crestere de '0F a acestui segment*= este de parere directorul agentiei !ultural 4omtour= 4a(#an ;alint. !resterea #0n(arilor de sejururi incenti#e depinde n mare masura de armoni(area legislatiei rom0nesti la cea europeana= maturi(area mediului de afaceri si aderarea la 17= e#enimente ce #or permite ec5ili-rarea -ugetelor de c5eltuieli ale companiilor care acti#ea(a n 4om0nia. ).olitica fiscala poate juca de asemenea un rol esential n cresterea -ugetelor alocate acestui tip de acti#itate= prin oferirea de facilitati pri#ind regimul conta-il al acestor c5eltuieli sau scutiri fiscale pentru companiile care ofera acest gen de recompense catre angajati*= sustine repre(entantul !"; %ra#el.

1$&

4e#enind la situatia actuala= un sondaj reali(at de %iriac %ra#el arata ca doar 3$F dintre firmele din 4om0nia acorda pac5ete incenti#e= fata de 63F care nu utili(ea(a astfel de )cadouri*. ondajul a fost reali(at anul trecut n r0ndul managerilor B4 si al directorilor generali din 1.000 de companii rom0nesti. En ceea ce pri#este ponderea acestor pac5ete n #0n(arile agentiilor de turism= ea se mentine n general la ni#elul de '-10F din total. La ce foloseste un incenti#e copul acestor programe a fost nca de la crearea lor acela de a moti#a angajatii si de a- i fideli(a= recompens0ndu- i pentru ser#icii de lunga durata sau pentru o anumita reali(are= dar si de a ntari coe(iunea unui grup si relatia cu partenerii. .rincipalul o-iecti# urmarit de companii prin acordarea pac5etelor incenti#e este moti#area si fideli(area angajatilor I '&F dintre respondenti= eficienti(area ec5ipei fiind in#ocata n 28F din ca(uri. 76ista nsa un numar mic de companii I 1F - care utili(ea(a acest tip de pac5ete pentru ca sunt la moda. )!ompania R97D/ :"edico#er 4om-el 4L< are n politica de moti#are a angajatilor si oferirea de sejururi si e6cursii= acest lucru e6tin(0ndu-se c5iar si la ni#elul partenerilor traditionali. "anagementul companiei a adoptat ideea aceasta acum mai -ine de un an= c0nd a sta-ilit localitatea .redeal ca destinatie a acestor e6cursii= nc5iriind o #ila care sta permanent la dispo(itia noastra. De asemenea= este o locatie e6celenta pentru toate tipurile de training organi(ate n cadrul firmei* I Dana 9egru= coordonator resurse umane la >ne#o 4om0nia. !ine sunt -eneficiariiJ 4esursele umane= mar8etingul sau administrati#ul sunt= n orice companie= departamentele care utili(ea(a ntr-o masura mai mare sau mai mica ser#icii turistice. )9ecesitatile curente ale acestor departamente au determinat aparitia unor seturi de produse speciali(ate= departamentului de resurse umane n special= #enindu - i n ajutor programele si calatoriile destinate angajatilor*= a mai spus !ristina Dladau. En ceea ce pri#este domeniile n care s-a de(#oltat cel mai mult aceasta politica= companiile repre(entati#e acord0nd frec#ent e6cursii incenti#e angajatilor= acestea sunt pre#i(i-ile daca anali(am -ugetele disponi-ile.

180

)!ele mai dinamice domenii sunt din acest punct de #edere cel financiar- -ancar= cel al companiilor de distri-utie produse :D0n(ari<= cel al companiilor farmaceutice si de telecomunicatii*= a afirmat "arcel .reda. ,scestora li se adauga= potri#it repre(entantului !ultural 4omtour= sectorul de I%. .otri#it studiului reali(at de %ir iac %ra#el= cel mai )norocos* departament este cel de mar8eting si #0n(ari= 31F dintre companii acord0nd pac5ete de e6cursii incenti#e angajatilor din aceasta (ona. Locurile urmatoare sunt ocupate de segmentul de productie I 2'F si de cel de logistica I 1'F= n timp ce angajatii din departamentele financiar si administrati# sunt cei mai defa#ori(ati= doar 11F= respecti# 10F din firme acord0nd deplasari celor care lucrea(a n aceste sectoare. 76ista nsa si companii :8F< care prefera sa recompense(e toate departamentele. Entre -ugetul companiei si alegerea programului. .ac5etele incenti#e pentru angajati pot fi construite si organi(ate fie de departamentul de resurse umane al companiei= fie de agentiile de turism. ).entru firmele care acti#ea(a n 4om0nia remarcam solicitari pe pac5ete standard= care includ ser#iciile de -a(a@ transport= ca(are= n majoritatea ca(urilor la 5oteluri de 4- 'W= minimum doua mese= un tur de oras sau program n fiecare (i= o masa festi#a la care participa si cel putin o persoana din conducerea de top a companiei*= a declarat directorul de operatiuni al !"; %ra#el. %rendul arata nsa o aliniere a firmelor la tipul de pac5ete comerciali(ate n Dest= tot mai multe companii prefer0nd produsele noi si programe originale= care nu au fost utili(ate de e#entuali concurenti. ,ceste incenti#e -uri personali(ate sunt programe special create pentru o anumita companie sau departament= care= pe l0nga ser#iciile standard= includ si elemente de mar8eting= promo#0nd imaginea firmei sau a unei marc i n r0ndul angajatilor si partenerilor. )En functie de #alorile companiei si o-iecti#ul urmarit se poate construi o mare #arietate de programe= precum un tur al diamantelor= turul cascadelor= turul florilor= turul -erii= turul ciocolatei* a declarat directorul de mar8eting al %iriac %ra#el= !ristina Dladau. 4epre(entanti agentiilor de turism sunt de parere ca pac5etele personali(ate ofera mai multe a#antaje= cum ar fi asocierea companiei cu ce#a placut= cu o reusita= iar

181

importanta si unicitatea firmei respecti#e sunt retinute de participanti n mod in#oluntar. En ceea ce pri#este -ugetele alocate de firme pentru astfel de actiuni= acestea difera de la ca( la ca(= n functie de dimensiunea companiei si de departamentul #i(at. %otodata= oferta pentru astfel de pac5ete este destul de #ariata si permite construirea lor n functie de solicitarile angajatorului= costurile fiind determinate de destinatie= durata= ser#icii si numarul de participanti. %otusi= suma medie alocata de companiile rom0nesti se situea(a n (ona de 200 I 400 de euro pe pac5et. 76ista nsa situatii n care costurile sunt su-stantial mai mari. ) uma difera de la companie la companie= dar o medie acoperitoare este de circa 100 I 1'0 de euro pe (i de persoana*= a preci(at "arcel .reda. "area majoritate a companiilor I 60F - aloca ntre 200 de euro si '00 de euro pe angajat pentru o actiune= n timp ce un sfert acorda pac5ete mai mici de 200 de euro= sunt conclu(iile studiului reali(at de %iriac %ra#el. 1n numar relati# mic de firme I 13F - organi(ea(a e6cursii incenti#e la preturi de '00 I 1.000 de euro pentru un angajat= iar 1F dintre companii aloca ntre 1.000 de euro si 2.000 de euro de persoana. Destinatii pentru angajati ,legerea destinatiei este o etapa esentiala n structurarea unui inc enti#e. .entru companiile cu -ugete mai mici= locatia tre-uie sa corespunda unor criterii minime de calitate= fara a oferi nsa prea multe elemente de surpri(a sau unicitate. Litoralul rom0nesc si Dalea .ra5o#ei par sa fie destinatiile cele mai populare pentru incenti#e. )!a destinatii e6terne= remarcam ca n general sunt reali(ate pac5ete de ser#icii n capitale europene sau principalele orase turistice. Din cau(a -ugetelor limitate= numai n foarte putine din ca(uri se solicita pac5ete turistice n afara 7uropei*= e6plica repre(entantul !"; %ra#el. En ceea ce pri#este numarul de angajati care participa la o astfel de actiune= media se afla unde#a pe la 10-12 persoane= durata e6cursiei fiind de cele mai multe ori de 3- 4 (ile= potri#it datelor agentiei !ultural 4omtour. Dimensiunea grupul #aria(a nsa foarte mult de la ca( la ca(= put0nd ajunge p0na la 100 de persoane= inclu(and conducerea companiei si angajati de la fiecare departament.

182

)3rupurile mari sunt= de o-icei= mpartite n mai multe grupe= care desfasoara acti#itati independente*= a afirmat .reda. De o-icei= pretul unui pac5et incenti#e este mai mare dec0t al e6cursiilor o-isnuite= el #ariind ntre 2'0 de euro si 2.000 de euro de persoana= pentru ca multe dintre aceste deplasari includ si ser#ic ii mai putin o-isnuite. )De e6emplu= tariful pentru o ec5ipa de instructori care sa nsoteasca grupul este de circa $' I 100 de euro pe (i= de persoana*= e6plica .reda. ,deseori= pac5etele sunt diferentiate si n functie de nationalitatea participantilor= deplasarile organi(ate pentru angajatii straini propun0ndu-si sa i familiari(e(e pe acestia cu istoria sau o-iceiurile din 4om0nia. 76cursii cu trenuri de epoca= circuite legate de Dracula sau #i(ite la castele medie#ale sunt tot at0tea e6emple de incenti#e oferite de companii angajatilor transferati din alte tari. )76ista si pac5ete de tip )treasure 5unting*= n care participantii tre-uie sa re(ol#e o serie de enigme si pu((le- uri= care duc la gasirea unei )comori* a preci(at repre(entantul !"; %ra#el. / alta #arianta sunt pac5ete de tip )team--uilding*= care m-ina recompensele de tip incenti#e cu crearea unei atmosfere de cola-orare n cadrul firmei prin organi(area unor acti#itati sporti#e n care mai multe ec5ipe concurea(a unele mpotri#a altora. )Locatia este .redeal sau nago# pentru ca ni s-au parut foarte potri#ite acti#itatilor de rela6are si team-uiling= a#antajul fiind ca pastr0nd aceleasi locatii= oamenii se simt n largul lor si relationea(a mult mai usor. 7ste posi-il sa sc5im-am pe #iitor locatia= dar #om pastra= cred= aceeasi a-ordare. .0na n acest moment nu am utili(at ser#iciile unui agentii de turism= Departamentul de 4esurse 1mane si "ar8eting gestion0nd organi(area= datorita faptului ca a#em locatii n ' judete din tara= iar organi(atia numara peste 2$0 de angajati. ,cest lucru a implicat un proces comunicational care ar fi fost dificil de gestionat de catre o agentie din afara structurii noastre* I Dana 9egru I !oordonator 4esurse 1mane la >ne#o 4om0nia. Surs 2 .usiness Turis"4 nr +4 iu!ie 63374 p%p% +3 +6 - utori2 RoG n Du"itru4 An Ne (u

183

En ane6a III sunt pre(entati toti profesionistii locali ce sunt mem-rii 4!;= c0t si infrastructura de ga(duire a e#enimentelor din 4om0nia. En plus= n anul 200' au aparut pe piata rom0neasca si alte lanturi 5oteliere importante= ce au n locatiile recent construite :sau reno#ate< si facilitati importante pentru turismul de afaceri. 1n e6emplu l repre(inta Botelul 3olden %ulip= ;ucuresti :4 stele<= construit recent :200'< pe !alea Dictoriei care are patru sali de conferinte= ce nsumea(a 200 mp si alti 200 mp pentru e6po(itii. !ea mai mare sala are o capacitate de 130 de persoane= iar cea mai mica de 3' de persoane. 1n alt e6emplu l repre(inta BoCard 2o5nson= Botel :' stele<= situat pe !alea Doro-antilor= reno#at timp de trei ani si dat n folosinta n 2004= al carui centru de conferinte )3rand .la(a* are & sali cu o capacitate totala de peste 1.000 de persoane. Doua sali de -al fiecare cu o capacitate de aproape 400 de persoane= sunt locatia perfecta pentru organi(area diferitelor e#enimente :-anc5ete= nunti= dar si seminarii si conferinte<. !elelalte sapte sali cu o capacitate ntre 20 si 100 de persoane= au o marime ideala pentru organi(area de training- uri= nt0lniri sau consilii. En toate ariile pu-lice se ofera acces la Internet Qireless. W W W Din scurta pre(entare reali(ata= se o-ser#a ca n 4om0nia e6ista o -a(a materiala suficienta pentru derularea unui turism de afaceri la standardele de calitate cerute pe plan international.

184

CAPITOLUL VII MANAGEMENTUL AGENTIEI DE TURISM DE A?ACERI BN ROMNIA

1n studiu asupra managementului agentiei de turism ce derulea(a acti#itati de -usiness tra#el este necesar in demersul nostru de a propune solutii de im-unatatire a situatiei e6istente la ora actuala n 4om0nia. 1 %+% Princip !e!e perspecti5 cti5it ti #n turis"u! de , ceri din Ro"$ni din

(entii!or de turis"

In functie de -eneficiarii turismului de afaceri :clientii<= acesta se mparte n@ %urismul de afaceri destinat organi(atiilor gu#ernamentale si organismelor internationale :ministere= regii= agentii gu#ernamentale= primarii= prefecturi etc<. - !orporate. %urism de afaceri al carui -eneficiar sunt companiile pri#ate. - %urismul de afaceri ai carui -eneficiari sunt ,sociatiile= ?ederatiile= 1niunile= n general organi(atiile non - profit= asociatii patronale= profesionale sau de orice alta natura.

1 %+%+% M n (e"entu! turis"u!ui de

, ceri destin t c ! torii!or

Do,ici !eE -or( ni' tii!or (u5ern "ent !e si or( nis"e!or interne/ D Er secret re!orE En perioada 1&&0 I 1&&6= o mare parte a calator iilor de afaceri din ntreprinderile rom 0nesti :majoritatea ntreprinderi de stat= n acea perioada<= erau comandate de catre secretare. ,m putea- o numi fara greseala )era secretarelor* n e#olutia turismului de afaceri din 4om0nia si cu siguranta nu ar fi gresit. !aracterist ic acestei perioade este selectarea dupa criterii mercantile sau dupa relatii personale ale furni(orului de ser#icii= fara sa fie a#ut n #edere

18'

neaparat aspectul calitati# al calatoriei. En plus= aceste calatorii )de afaceri*= organi(ate cu precadere de catre sectorul de stat sau de catre institutiile locale sau centrale ale adiministratiei de stat= erau n special apreciate dupa numarul e6cursiilor sau #i(itelor de 1 (i si al petrecerilor de sf0rsit de (i= si mult mai putin dupa calitatea sau ni#elul profesional si finalitatea acestor deplasari :nt0lniri= contacte de afaceri etc<. ,u e6istat= n acea perioada= firme de "anagement care )mimau* deplasari n strainatate n scop educational= fac0nd nt0lniri formale= care ar fi tre-uit sa constituie o-iectul deplasarii. 7#ident= platitorul acestor ser#icii= proprietarul acestor ntreprinderi era statul= iar consumatorul era delegatul= n general din conducere= ale carui moti#atii erau n mare majoritate total diferite dec0t ale firmei la care era angajat. De multe ori= se creau )ne#oi artificiale* de deplasare= societatea nea#0nd legatura cu scopul= cel putin teoretic= al deplasarii. .rincipalul repre(entant al acestei perioade din r0ndul agentiilor de turism din 4om0nia a fost "ars5al %urism= proprietatea lui Ion ,ntonescu. ,gentia a fost desc5isa n 1&&3= pier(0nd )startul* din 1&&0= si s-a a6at cu precadere pe turismul de afaceri= si mai putin pe turismul clasic. Ion ,ntonescu= a de#enit repede un )cuceritor de secretare*= fapt care= mpreuna cu un comision deloc de neglijat= au ndreptat= masi#= flu6ul )de afaceri* catre "ars5al %urism. Ideea a fost pe c0t de simpla= pe at0t de geniala= ntr- o perioada postcomunista= n care firmele rom0nesti ncepusera deja )sa miste* n strainatate. !onfund0nd )turismul de afaceri* cu calatorii de afaceri= piata a nregistrat= n acea perioada pe "ars5al %urism ca fiind )prima agentia de turism de afaceri din 4om0nia*.

C iete!e de S rcini 1rmatoarea etapa a fost cea a caietelor de sarcini= precursorul fiind !amera Deputatilor= iar primul tra#el agent contractant fiind impaturism.

186

!onditiile contractului erau e6trem de grele= agentia impaturism fiind o-ligata sa suporte di#ersele costuri :c5irie= salarii personal= costuri acti#itate curenta<= si de asemenea= sa cede(e 40F din comisionul reali(at \ ,ceasta atitudine a contracta rilor la adresa agentiilor de turism este insa pe deplin justificata \ ,t0ta timp c0t agentii importante de turism I n speta "ars5al %urism sau Bapp> %our au facut oferte scrise de cedare -ene#ola a ntregului comision : &F la #remea respecti#a = din #aloarea -iletului de a#ion<= oferte mai mult sau mai putin pu-lice= era normal ca toti #iitorii clienti sa solicite acest lucru. !0stigul acestor agentii era dat= la #remea respecti#a= de supracomision. !ompaniile aeriene= n speta !ompania %arom= nesesi(0nd ca= de fapt= ncurajea(a concurenta neloiala= au acordat preferential numai c0tor#a agentii supracomisioane= criteriile fiind s u-iecti#e. Inter#entia destul de ferma a ,9,% si sc5im-area ec5ipei de conducere a %,4/" au facut ca politica de supracomisionare sa fie desc5isa si accesi-ila tuturor= nemaie6it0nd agentii pri#ilegiate \ ituatia s-a ntors astfel mpotri#a agentiilor "ars5al %urism si Bapp> %our= acestea d0nd do#ada de o perfecta ipocri(ie= lupt0nd mpotri#a - cedarii de comision \ "oti#atia este clara I nu mai au clienti din sector pu-lic \ En ultimii ani s-a ajuns la folosirea a numeroase )aranjamente* la licitatiile organi(ate de catre Institutiile de tat. En speta= caietele de sarcini se refera la tariful -iletelor de a#ion si= mai nou= la ca(are. Licitatiile erau c0stigate de catre agentiile care= n general= a#eau aranjamente cu cel care ntocmea caietul de sarcini= principala modalitate fiind introducerea unor criterii su-iecti#e de selectie a agentiilor participante la aceste licitatii. 7ste de notorietate ca(ul agentiei D,9!/ .4/= care nu a putut participa la o licitatie= pentru ca nu a#ea $ ani #ec5ime :a#ea 6 ani si 8 luni<\

18$

En sc5im-= aceeasi D,9!/ .4/ a aranjat ca= ncep0nd din 2004= sa se ceara acreditarea I /&001 agentii lor de turism ce doreau sa participe la licitatiile organi(ate de Institutiile de tat. En plus= caietele de sarcini= au nceput sa fie create de catre un pseudospecialist din fiecare "inister= cu ecuatii si formule ce amintesc de e6amenele de alge-ra din liceu. En fapt= toate aceste calcule complicate si toti acesti algortimi de calcul repre(inta doar o acoperire= pentru ca o agentie -ine informata din interior= #a stii ntotdeauna cum sa complete(e aceste caiete. trategia aplicata la aceste licitatii este simpla. En general= se face media aritmetica a tarifelor din oferta. Daca o agentie candidata are informatii din interiorul institutiei= stie ca nu se calatoreste= de e6emplu= pe destinatia ;ucuresti I %-ilisi= sau ;ucur esti I ,lma ,ta= si aici se dau tarife )sim-olice* de '0 de euro= n asa fel nc0t media artimetica a tuturor tarifelor ofertate sa fie cat mai mica. 9icaieri nsa nu se stipula ca oferta unui tarif nu tre-uie sa depaseasca tariful I,%,= astfel incat tarifele nelicitate se #indeau= practic si la un tarif du-lu fata de cel I,%, . 7ste tot de notorietate faptul ca la un control al !urtii de !onturi asupra "inisterului de 76terne= pe anul 2004= control solicitat de catre patronul "ars5al %urism= Ion ,ntonescu= la acea data ecretar de tat n "inisterul !ulturii= s-a descoperit ca /limpic International= agentia care era agentul "inisterului de 76terne n 2004= practica comisioane de 100F= #0n(0nd practic= la preturi du-le \ /r= regulile I,%,= conform re(olutiei 810= inter(ic #0n(area -iletelor de a#ion la un alt pret dec0t cel pe care ti- l da sistemul :sau orice alt tarif pu-licat= e#ident<. "ars5al %urism a remis presei actul de control= au aparut articole= dar= pe fond= nu s-a sc5im-a t nimic. / situatie asemanatoare s-a produs la licitatia din 2004= la "inisterul ?inatelor. ,gentia D,9!/ .4/= care lucra deja cu "inisterul de ?inante= a lasat sa se nteleaga ca licitatia este ca si c0stigata. .aralela 4' a sesi(at= cu ' (ile nainte de licitatie= pe "inistrul ?inantelor= "i5ai %anasescu= ca urma sa ai-a loc

188

o licitatie cu final )cunoscut*= dar= e#ident= nu s-a luat nici o masura si= e#ident= licitatia a fost c0stigata de c0tre agentia D,9!/ .4/. 7ste e#ident ca tre-uie inter#enit pentru curatirea sistemului= si introducerea acestor licitatii n circuitele licitatiilor corecte si serioase. 76ista o solutie= relati# simpla I reali(area= de catre "inisterul de ?inante= mpreuna cu "inisterul %ransporturilor si ,9,%= a unui caiet de sarcini c0t mai corect= ec5idistant= care sa permita= pe de o parte= concurenta loiala= si sa asigure si -eneficiarului ser#icii -une= n cea mai eficienta formula de pret. unt c0te#a reguli I sa nu se ofere mai mult dec0t tariful pu-licat :sau cel pe care ti-l ofera sistemul de re(er#ari<; sa se dea o limita ma6imala pentru tarife 5oteliere etc. In fapt este important sa se renunte la solicitarile a-erante cum ar fi preci(area pretului -iletului= n lei= pentru luna septem-rie a anului 2006= pe ruta ;ucuresti I Londra I ;ucuresti= la licitatia ce #a a#ea loc n octom-rie 2006. De asemenea= este a-solut normal ca aceste caiete de sarcini sa nu se mai limite(e la -ilete de a#ion= ci sa se e6tinda si la ser#icile de ca(are si= n special= la organi(area de e#enimente. En ultimii 2 ani= n special datorita apropiatei inte grarii n comunitatea europeana= sunt tot mai multe reuniuni= nt0lniri= seminarii= reali(ate de catre "inistere pe di#erse teme. De asemenea= nu e6ista nici un criteriu de anali(a a calitatii ser#iciului prestat= aprecierea a#0nd un caracter su-iecti#= de multe ori.

1 %+%6% M n (e"entu! Turis"u!ui CORPORATE En ultimii ani= e6ista din ce n ce mai multe societa tii= rom0nesti sau straine= corporatii cu filiale n 4om0nia= care apelea(a la agentiile de turism= fie pe -a(a unui contract cadru= fie pe -a(a unei cereri de oferta pentru fiecare actiune. Diferenta ntre a lucra cu sectorul de stat sau cu cel particular este mare. En primul r0nd licitatiile sau selectiile sunt mai corecte :nici aici neput0ndu-se elimina n totalitate factorul su-iecti#<. /ricum= n sectorul pri#at e6ista criterii de eficienta mult mai multe si mai clare dec0t n sectorul de stat.

18&

/ alta deose-ire consta n faptul ca firmele si corporatiile solicita o mare paleta de ser#icii@ traininguri= team- -uilding- uri= sau incenti#es= acti#itati pe care sectorul de stat nu le solicita.

/ C ! torii de , ceri ticJetin( si re'er5 ri de :ote!uri% ?irmele a-ordea(a mult mai corect ofertarea acestor ser#icii= criteriul principal nemaifiind pretul= ci n primul r0nd reali(area scopului calatoriei= din punct de #edere profesional. En general= pretul platit pentru -iletul de a#ion este un e6emplu de cerere inelastica si elastica. Daca anali(am #0n(area n general a -iletelor de a#ion= #om #edea ca -iletele cele mai ieftine sunt= e#ident= cele #0ndute cu mult timp nainte de plecare I n general= este #or-a de pasageri indi#iduali sau turisti. Deci(ia oamenilor de afaceri de a calatori este luata cu putin timp nainte de plecare= acestia sunt dispusi sa plateasca tarife mai mari :cerere inelastica @ nu pot accepta modificarea semnificati#a a datelor de calatorie<. Institutiile de stat ar dori sa plateasca tarife mici :ca n ca(ul cererii elastice<= dar sa se 5otareasca cu 1-2 (ile nainte de placere :cere re inelastica<. !u alte cu#inte= sa plateasca putin pentru conditiile corespun(atoare tarifelor mari\ 7#ident ca si n ca(ul companiilor mari e6ista un departament sau un tra#el organi(er care organi(ea(a selectii= pretentiile nef iind nsa la fel de a-surde ca n ca(ul licitatiei organi(ate de ministere. 76ista si #arianta de a lucra cu tarife nete plus o ta6a de re(er#are H -ilet :cum lucrea(a= de e6emplu= .5ilip "orris<. ?irmele mari sunt e6trem de atente cu aceste c5eltuieli= care sunt importante n -ugetul lor.

8/ C ! torii!e de sti"u! re Tip D Incenti5esE ?oarte multe firme din 4om0nia= cu management auto5tone sau straine= organi(ea(a #acante tip )incenti#es*. I93 97D74L,9D79 sau /"9I , I3= si premia(a agentii cei mai -uni de asigurari.

1&0

.roducatorii sau importatorii H distri-uitorii de medicamente i premia(a= n spe cial= pe farmacisti. unt cate#a firme care organi(ea(a mai mult de 3 deplasari n strainatate pe an pentru grupuri mai mari de 20 persoane. Distri-uitorii de ngrasaminte pentru agrucultura ,lcedo= sau repre(entanta Q5irpool - 4om0nia= organi(ea(a pentru distri-uitorii )fruntasi* #acante e6trem de frumoase n strainatate. De o-icei= aceste deplasari au si o componenta de reuniune= seminar= anali(a a acti#itatii sau lansare de produs= fiind o oportunitate de a a#ea un numar mare de clienti= agenti= distri-uitori sau angajati mpreuna= cu un program pe care l decide cel care plateste\

c/ Cursuri4 s e"in rii4 tr inin(uri En ultimii 2 ani= se remarca un )#al* de asemenea actiuni. In general= pro-lema principala este cea a salilor. 3rupurile fiind nsa destul de mici :30 I '0 de persoane n general<= se gasesc sali c5iar si n (one mai speciale :de e6emplu I Delta Dunarii I Delfinul din f0ntul 35eorg5e= 7greta I Duna#at sau !orm oran din 1(lina si c5iar (ona ;ran-"oeciu<. !ursuri se mai organi(ea(a n (ona litoralului= n lunile iunie si septem-rie= c0nd sansele sa fie #re me -una sunt mari= ia r tarifele de ca(are sunt e6trem de atracti#e= fiind e6trase(on. .ro-lema care apare pentru agentiile de turism este ca furni(orii de asemeanea ser#icii sunt e6trem de putini= sunt cunoscuti= si multe firme apelea(a n mod direct. ,ici apare si lipsa de etica profesionala a multor 5otelieri= pentru care nu contea(a daca au o relatie comerciala -una si de lunga durata cu un agent de turism si ofera de multe ori= tarife mai mici -eneficiarului final dec0t agentului de turism. En plus= e6ista si o puternica competitie neloiala din partea diferitelor firme de ..4. sau o-scure firme media= care= su- prete6tul de a fi )organi(atori de e#enimente*= efectuea(a acti#itate de agentie de turism n cel mai ade#arat sens al cu#0ntului.

1&1

Desi /rdonanta '8H1&&8= actuala )Lege a turismului*= pre#ede la art. 28 ca nu poate face reclama si #alorifica produs turistic dec0t agentia de turism licentiata= aceste pre#ederi sunt ignorate de catre 5otelieri si ,utoritatea 9ationala pentru %urism. d< Te ")8u!din(. Din ce n ce mai multe firme apelea(a la aceasta formula pentru a-si mari coe(iunea colecti#ului= s piritul de ec5ipa = a-ilitatea de #inde= a-ilitatea de a conduce= etc. ,u aparut si mici firme= speciali(ate n acti#itati in- door si H sau out- door :-all-painting = tiroliana= etc<= care de#in su-contractanti ai unor agentii de turism.

Team 5 'uildingul, o distractie 0diri-ata 9 sesiune de antrenament costa /irmele si E.$$$ de euro

Repre+entantele multinationalelor din Romnia in1estesc 'ani grei n team3'uildinguri, pentru ca anga-atii sa n1ete sa lucre+e mai 'ine unul cu altul si pentru a 1edea daca n rndul salariatilor nu se gasesc manageri talentati care n 3 au /ost nca descoperiti. #ugetul unei repri+e de team3'uilding organi+ate n a/ara marilor orase pleaca de la cte1a sute de euro, pentru un numar de participanti su' +ece persoane, si doua 3trei +ile de ca+are. *osturile pot a-unge nsa si la E.$$$ de euro pentru o companie al carei numar de anga-ati este de 1$$31&$ de persoane. Trainingul organi+at de *oca 3*ola n Be/ileul <iului a costat &.$$$ de euro pentru $ de participanti, inclu+nd transportul si ca+area. ?ntruct nu e4ista o regula, /iecare anga-ator organi+ea+a un team3 'uilding ori de cte ori simte ca ec!ipa sa are ne1oie de consolidare. Baca cei de la *oca 3*ola apelea+a /rec1ent la aceasta /ormula pentru /iecare departament, altii organi+ea+a traininguri de doua ori pe an ;2c*ann Eri@son, ProcterM.am'le>. ?ncercarile la care sunt supusi anga-atii durea+a, de regula, ntre doua si cinci +ile.

1&2

Ideea lucrului n ec!ipa a aparut pentru prima oara n Statele Dnite, spre s/rsitul anilor = $, nceputul anilor =%$. Dn pro/esor de la Dni1ersitatea americana Car1ard a descoperit ca muncitorii sunt mult mai moti1ati daca li se da li'ertate n re+ol1area pro'lemelor, dupa ce a studiat comportamentul muncitorilor de la 0Kestern Electric, o companie de electricitate din *!icago. Organi8atori Be regula, /iecare companie si organi+ea+a propriul training: E4ista insa si agentii speciali+ateA Tran+it Romnia, Team None, 9utFard #ound, *odecs, *it)Paint'all organi+ea+a si nc!iria+a ec!ipament pentru -ocul de paint3'all ;mpuscarea ad1ersarului cu o 'ila de 1opsea, 1eri/icndu3se prin aceasta gndirea strategica si plani/icarea>. Cu barca Ra.ting +e a+e"e 3n!o"burate a"e Jiu"ui Pentru a 3si cunoaste mai 'ine anga-atii, *oca 3*ola a organi+at rec ent un training n Be/ileul <iului, pentru o ec!ipa de $ de persoane. Pro'a de /oc a /ost ra/tingul. Anga-atii, mpartiti pe ec!ipe si 0aruncati n 'arci pneumatice, tre'uiau sa stra'ata apele n1ol'urate ale <iului si sa a-unga la o destinatie sta'ilita anterior /ara sa se rastoarne cu 'arca. Scopul acestui -oc a /ost ca anga-atii sa n1ete sa se coordone+e si sa comunice ntre ei. 0Am co'ort cu 'ine pe <iu, dar ce peripetie... 8slasii de pe stnga 'arcii si cei de pe dreapta tre'uiau sa traga la rame n acelasi timp, iar la 1ltori tre'uia sa ne coordonam si sa ec!ili'ram e4trem de repede 'arca, alt/el ntr3o /ractiune de secunda ne3ar /i rasturnat curentul. 6a una dintre cotiturile rului am ca+ut n apa: mi era /rig si m3a luat curentul. *olegii mei m3au tras a/ara din apa, dar am continuat sa tremur de /rig si dupa ce am iesit cu 'arca la mal. A'ia la autocar mi 3a re1enit placuta sen+atie de a simti pamntul su' picioare, po1esteste 2ugurel Radulescu, un anga-at al /irmei.

1&3

Be la nceputul anulu i, ,$$ de anga-ati ai companiei *oca 3*ola au 'ene/iciat de team3'uildinguri de acest /el. Distractie Anga6ati 3n bai cu s+u#a 9 e4perienta unica au trait3o si cei de la ProcterM.am'le ;PM.>. Aproape %$$ de anga-ati din Romnia si din sase tari 'alcanice ;Al'ania, #osnia, #ulgaria, 2acedonia, 2oldo1a, Ser'ia> au participat la un team3'uilding de trei +ile pe litoral, n E/orie "ord. Bupa ce /iecare anga-at si 3a mpartasit e4perienta acumulata n companie, dupa ce s3au discutat strategii de a/aceri si s3au re1i+uit re+ultatele, a 1enit rndul distractiei. Pentru o mai 'una ntelegere a regiunii repre+entate, s3a organi+at o 1i+ita 1irtuala a celor sapte tari. Aceasta a presupus 1i+itarea unor standuri cu o'iecte traditionale din /iecare tara ;mncare,'au tura, m'racaminte>. Fiecare participant tre'uia sa strnga pe un 'uletin stampile de la /iecare stand, iar n urma tragerii la sorti cstigatorul primea un cos cu produse speci/ice celor sapte tari participante. Re1elatia serii a /ost nsa 'aia cu spuma , atunci cnd toti anga-atii au /ost in1itati sa se 0'ata ntr 3un 'a+in nspumat. 0A /ost un mic moment de ne'unie, n care am dansat n spuma, mpreuna cu colegi din mai multe tari din #alcani, care ne3au de1enit prieteni. A /ost o petrecere pe cinste, de la care pastre+ amintiri placute, marturiseste un anga-at de la PM.. Su+ra!ietuire Lista cu (/ obiecte $e ne"i+sit *ompania de pu'licitate 2c*ann Eri@son a organi+at, recent, un team3 'uilding n Belta Bunarii, pentru cei 1&$ de anga-ati. 0Este pentru prima data cnd organi+am un team3'uilding cu ntreaga agentie. Am mai organi+at ast/el de e1enimente, dar pe departamente, pentru nc!egarea lucrului n ec!ipa, spunea Re'eca Ata@ul, managerul

1&4

Bepartamentului de resurse umane. S3au /acut simulari de supra1ietuire teoretica. Anga-atii au 1i+ionat un /ilm n care ei tre'uiau sa /ie actorii principali. Se presupunea ca acestia sur1olau cu elicopterul o +ona muntoasa: la un moment dat, 1remea se nrautatea, elicopterul se pra'usea, dar ei scapau ne1atamati. 6i se cerea sa supra1ietuiasca timp de trei +ile, iar pentru aceasta tre'uiau sa aleaga numai 1 o'iecte pe care a1eau sa le sal1e+e din elicopter. 0A /ost o situatie /oarte comica, pentru ca ma-oritatea au ales n primul rnd arma, /ara sa se gndeasca la /aptul ca este /oarte greu sa supra1ietuiesti /ara mancare si /ara apa, care ar /i tre'uit sa /ie primele pe lista, spune Re'eca Ata@ul. Tiro"iana Sus+en$ati $e>un .ir A/lata ntr 3un team3'uilding n Be/ileul <iului, .a'i Sr'u, o anga-ata a /irmei *oca3*ola, a /ost ne1oita sa 3si depaseasca propriile limite. Tre'uia sa tra1erse+e o anumita distanta pe tiroliana ;tra1ersarea pe ca'lu suspendat a distantelor dintre stnci>. E4ercitiile sunt asistate ntotdeauna de alpinisti e4perimentati. 0Am ra u de naltime. Ec!ipa mea tre'uia nsa sa 3si atinga o'iecti1ul, alt/el era depunctata. Pentru aceasta eu tre'uia sa trec pe tiroliana la E& de metri naltime deasupra solului. Fara ncura-arile neo'osite ale colegilor mei nu as /i reusit niciodata, dar am simtit ca mi tin spatele. Si acum, pri1ind n urma, mi este greu sa cred ca am trecut pe3acoloO, marturiseste anga-ata. Scopul departamentului de resurse umane era sa o'ser1e ct de moti1ati sunt anga-atii si ce suport si acorda unul altuia. SURSA : ?E@ENI&ENTUL ;ILEIA% 7.(0./00:

e/ L ns ri de produse4 reuniuni% ,ceste e#enimente= mai speciale= necesita o atentie mai mare. En general= partea de spectacol este contractata cu organi(atori de spectacole= iar partea de ..4.= daca este mai comple6a= cu firme de ..4. sau agentii de media.

1&'

,/ EGpo'itii% En general= agentiile de turism nu organi(ea(a e6po(itii= dar sunt principalii furni(ori de ser#icii de ca(are= masa= transport= translator cu oca(ia acestor e#enime nte. Din pacate= capacitatea 5otelie ra a ;ucurestiului :si a Iasului= de e6emplu< este mica pentru e6po(itiile importante si n aceste perioade 5otelierii sunt e6trem de insensi-ili n ceea ce pri#este politica tarifara. 1 %+%*% M n (e"entu! Turis"u! de , ceri pentru soci tii!e non)pro,it si !te or( ni' tii. 76ista numeroase conferinte= congrese de reuniuni cu caracter profesional. De e6emplu= agentia de turism .aralela 4' a organi(at n 2004= mpreuna cu I I" %imisoara I !ongresul "ondial de udura la .alatul .arlamentului din ;ucures ti= sau !ongresul Dermatologilor din iunie 200'= tot n ;ucuresti. En general= aceste reuniuni se caracteri(ea(a prin ne#oia de sali de capacitate mare= de -una calitate = cu dotari sofisticate :#ideoproiector= ecran= laptop= flip-c5art= multimediaprojector= s.a.m.d.<= precum si prin necesitatea e6istentei in aceeasi locatie sau in locatii foarte apropiate a mai multor sali de dimensiuni si capacitati mai mici pentru Cor8-s5opuri sau pentru discutiile pe sectiuni= ca(area fac0ndu-se n general la 5oteluri de 4 s i ' stele. De regula= participantii sunt preluati de la ,eroportul Benri !oanda si asistati fiecare minut pe parcursul manifestarii. %re-uie coordonat totul= de la ritmul sosirii auto#e5iculelor la aeroport= la Celcome-des8-ul organi(at n fiecare 5otel= la transferul la si de la locul de desfasurare a e#enimentului= cinele n mare parte festi#e= sau programele turistice ce se organi(ea(a nainte= n timpul sau dupa derularea !ongresului. 1n astfel de e#eniment presupune o pregatire in detaliu cu mult timp inainte de inceperea sa si presupune o ofertare competiti#a :nu e6ista asta(i manifestari de mare amploare pentru care sa nu se organi(e(e licitatii sau selectii de oferte<= o contractareHnegociere cu unitatile de ca(are in )forta* pentru a se putea garanta tarife aducatoare de profit= inregistrare atenta a participantilor :cea mai fericita #arianta este cea in care participantii transmit agentiei de turism direct

1&6

un formular completat cu optiunea de ca(are= modalitatea de transport= dorinta de a H a nu participa la e6cursiile optionale pre H post conferinta= etc.<= control amanuntit al incasarilor :in ca(ul in care nu e6ista un for care ac5ita pentru toti participantii ci fiecare participant isi plateste singur c5eltuielile<= care pot fi cas5 upon arri#al :-ani g5eata= dupa sosire<= prin credid card :in care ca( participantul tre-uie sa transmita o scrisoare de accept pentru de-itarea credit cardului propriu= insotita de copie fata #erso a cardului si o copie a unui act de indentintate<= sau prin transfer -ancar :a carui do#ada tre-uie facuta cu cel putin $ (ile inainte de sosire<. Bn (ener !4 ! ceste e5eni"ente de " re "p!o re4 o (entie de"onstre ' d c po te ,i s u nu un de5 r t or( ni' tor de e5eni"ente% En ultimii 3-4 ani= n 4om0nia si n special n ;ucuresti= se organi(ea(a din ce n ce mai multe asemenea e#enimente= fiind o tara cu un potential mare= cu o crestere economica constanta n ultimii ' ani si din 200$ = speram noi= mem-ra a 1niunii 7uropene.

1 %6% Or( ni' re unei (entii de turis" de , ceri din Ro"$ni % .entru a ntelege modul de organi(are a unei agentii de turism de afaceri= tre-uie sa ntelegem mai nt0i ce anume determina o companie sa apele(e la o agentie de )tra#el management*. En principu= ar fi #or-a de@ 1. !alitatea ser#iciului prestat; 2. 4educerea de costuri; 3. !onsultanta. 7ste= deci= important sa e6ista o ca litate e6celenta a ser#iciului oferit= n conditii de eficienta financiara.!ertificarea conform standardelor de management al calitatii este o necesitate I ma i ales in conte6tual derularii parteneriatelor internationale I dar mai putin familiara companiilor romanesti. !5iar daca la ni#el teoretic general se recunoaste corespun(ator si c5iar se constienti(ea(a in mod satisfacator aceasta pro-lematica= la ni#e l national doar 0=1 F din companii au

1&$

o-tinut !ertificarea istemelor de "anagement al !alitatii. 7ste clar ca sint foarte putine= iar daca o-ser#am ca si dintre acestea cele mai multe sint filiale H in#estitii ale unor firme straine sau I preponderent I firme care sint o-ligate prin natura relatiilor de afaceri :e6port<= atunci se poate spune ca mediul economic auto5ton practic ignora aceasta cerinta. Dar si aici= ca si in alte multe domenii= se apropie Amomentul ade#arului* pentru ca= departe de perceptia actuala ca fiind doar un apanaj de imagine= certificarea acti#itatii companiei conform standardelor de management al calitatii este totusi un pas decisi# atit pentru propria optimi(are cit si pri#ind sta-ilirea parteneriatelor. .aralela 4' %urism a reali(at inplementarea sistemului de management al calitatii si a o-tinut certificarea corespun(atoare conform standardului 4 79 I / &000@2001 in fe-ruarie 200'. ,cest demers= dincolo de conceptul nostru intern propriu de organi(are a acti#itatii= a de#enit de actualitate in conte6tul de(#oltarii atit a relatiilor cu importanti tour- operatori straini carora le furni(am ser#icii in 4omania dar si in relatia directa cu mari firme pe plan intern= carora de asemenea le furni(am pac5ete comple6e de ser#icii de tip Acorporate -usiness* @ calatorii= e#enimente= traininguri= etc. .rocesul a implicat un #olum semnificati# de munca pe plan intern H organi(ational si de asemenea c5eltuieli importante pri#ind consultanta H asistenta te5nica e6terna din partea e6pertilor speciali(ati. ,u fost derulate in principal acti#itati pri#ind@ definirea structurii functionale optime a companiei formali(area acti#itatilor de -a(a H generale ela-orarea H testarea H fi6area procedurilor de lucru instruirea personalului de la toate ni#e lurile= conform atri-utiilor specifice implementarea sistemului de management al calitatii auditarea H certificarea conform standardului "onitori(area continua a acti#itatii curente si procesarea informatiilor H o-ser#atiilor fac o-iectul acti#itatii managerului de calitate si al delegatilor

1&8

aferenti fiecarui compartiment astfel incit sintem in masura sa ne auto-reglam si sa ne perfectionam procedurile de lucru in scopul eficienti(arii acti#itatii. .rocesul de implementare si certificare a fost practic o Anoua nastere* a firmei in sensul ca a constituit I inainte de toate - o comple6a si necesara anali(a a organi(arii si a acti#itatii noastre= o e#aluare a resurselor si perspecti#elor de de(#oltare si orientarea competenta spre o-iecti#e strategice si practice= atit pentru a le defini cit si pentru a le atinge in e#olutia noastra ca firma care tinteste si doreste permanent sa se mentina in po(itii de top in -ransa. In primul rind= nu a fost nici usor si in nici un ca( simplu de reali(at si finali(at aceste acti#itati pina la inc5eierea procesului de certificare= cu atit mai mult ca astfel= compania isi asuma de fapt o continuare permanenta a procesului si implicit mentinerea parametrilor fi6ate= inclusi# optimi(area sistemului. .are fie -anal fie a-stract sa se Aradiografie(e* acti#itatile normale si de rutina= cum sint cele cotidiene= ca piese constituti#e importante si integrate in acest Apu((le* comple6 care este sistemul de management al calitatii I dar tocmai acest mod de a-ordare ne-a adus in prim- plan diferite lacune= inad#ertente sau c5iar disfunctionalitati carora nu le acordam atentie sau le ignoram sau pur si simplu nu le cunosteam anterior. ,nali(a o-iecti#a si neutra a e6pertilor in calitate a creat un ta-lou aprofundat si complet al companie i e#identiind si in acelasi timp oferind solutiile practice pri#ind@ relatiile functionale intre compartimente optimi(area acti#itatilor si a muncii angajatilor resursele pentru eficienti(are perspecti#ele de(#oltarii sta-ile si solide modul direct si rapid de a inter#eni pentru corectarea unor disfunctionalitati istemul de management al calitatii nu este un apanaj de imagine I dimpotri#a @ este -a(a de lucru cea mai clara si mai interesanta pentru o firma furni(oare de ser#icii turistice= cu atit mai mult pri#ind segmentul de Acorporate -usiness* din simplul si foarte importantul moti# ca este centrat si pune in primplan criteriul Asatisfactiei clientului* I acest Aalfa si omega* al ratiunii noastre de

1&&

a functiona si implicit arata caile si modul de atingere al acestui o-iecti#. %oata filo(ofia= sistemati(area= standardele si derularea practica a procedurilor pornesc si se finali(ea(a de la si in directia satisfactiei clientului cu mijloacele cele mai eficiente si la ni#elul cel mai inalt. In consecinta = certificarea repre(inta o garantie recunoscuta si o recomandare con#ingatoare pentru orice partener de afaceri= pentru ca I tre-uie su-liniat I calitatea este atit o cerinta cit si un re(ultat. In acest sens= firma certificate tre-uie sa ai-a su--furni(ori de ser#icii pe care tre-uie sa ii monitori(e(e si sa le ceara sa respecte reguli si standarde fara de care nu #a putea I mai departe I sa isi organi(e(e propria acti#itate in mod corespun(ator si mai mult I e#ident I pentru ale caror prestatii H produse pe care le inglo-ea(a in pac5etul propriu #a garanta fata de -eneficiarul final. Deci este practic un sistem de lucru care se Aauto- generea(a* si se Aauto- intretine* pentru ca se produce o perfectionare si o filtrare a relatiilor parteneriale continua cu efecte -enefice pentru am-ele parti. 7forturile logistice si financiare necesare pentru implementarea si certificarea sistemului de management al calitatii pot fi pro5i-iti#e I in acest moment I pentru unele= poate multe= dintre firme; dar in nici un ca( nu pot fi e6cluse din strategia de de(#oltare pe termen mediu si c5iar pe termen scurt pentru ca+timpul nu mai are ra-dare. De(#oltarea sustena-ila a propriei afaceri I poate c5iar supra#ietuirea in mediul concurential glo-ali(at I in mod sigur includ in Anota de plata* si costurile pri#ind asigurarea calitatii. ,facerile se des- personali(ea(a prin e6tindere= internet-ul anulea(a distantele in timp si spatiu= oportunitatile apar si dispar citeodata c5iar fara a mai sti de e6istenta lor= deci a#em ne#oie de structuri de lucru eficiente si rapide= orientate catre piata si client= a#em ne#oie de parteneri cu care sa lucram in conditii de securitate si a#antaj reciproc si in -a(a unor norme eficiente= simple de aplicat si de urmarit. ?inalitatea este sa putem sti cit se poate de -ine si de clar ce doreste pu-licul= sa putem e6plora eficient nisele pietei si sa disponi-ili(am produsele corespun(atoare I si sa o-tinem Afeed- -ac8*-ul necesar dupa li#rarea acestora= pentru a satisface atit pe clientul care intra de pe strada in agentia noastra cit si pe

200

acela care ne solicita de la antipo(i+este dificil= dar implementarea unui sistem de management al calitatii performant ne ofera o sansa majora de succes pe care nu ne este permis sa o ratam. !onsultanta= este de cele mai multe ori necomensurata financiar= sau cel putin nu e6plicit. De cele mai multe ori= consultanta se regaseste in #aloarea pac5etului de ser#icii. !ine si nc5ipuie ca poate crea o agentie de turism de afaceri distinct de o agentie cla sica de turism se nsala. .ractic toate ser#iciile care se prestea(a ntr- o agentie de turism clasic= se regasesc si ntr- o agentie de turism de afaceri= cu e6ceptia e#enimentelor. ;ilete de a#ion si re(er#ari de 5oteluri se fac n orice agent ie de tur ism la fel ca si organi(area de e6cursii= care pot fi n orice moment incenti#es. Din contra= unui agent de turism i este mai usor sa lucre(e la o e6cursie tip )incenti#e*= ntruc0t are numai un singur -eneficiar= care comada si plateste e6cursia= agent ia nemaifiind ne#oita sa si forme(e grupul de turisti= fiind sigura pe numarul de clienti. En general= calitatea ser#iciilor pentru incenti#es este superioara celor destinate turismului de masa. Departamentele unei agentii de turism de afaceri se structurea(a= practic= pe tipurile de turism de afaceri= pre(entata n aceasta lucrare.

$%6%+% TicJetin( s u e"itere de 8i!ete de 5ion% %ic8etingul si re(er#arile de 5oteluri formea(a calatoriile de afaceri. .ot e6ista si e6ista agentii speciali(ate numai n asemenea acti#itati dedicate n ntregime lucrului cu firme sau pot repre(enta departamente n cadrul agentiei. 7miterea de -ilete de a#ion se face n concordanta cu pre#ede rile si regulile I,%, :I nternational ,ir %raffic ,ssociation<. 1n agent I,%, este a-sol#entul unei scoli I,%, :4 saptam0ni<= care a luat e6amenul I,%,= un e6amen destul de dificil de altfel.

201

1n -un agent de tic8eting se formea(a n minim 1 an= fiind ne#oie= pe l0nga cunoasterea lim-ii engle(e si talent= de foarte multa a-iliate= n dorinta de a ntelege e6act ne#oiele pasagerului. 1n -un agent tic8eting tre-uie sa stie sa si ntre-e pasagerul e6act ce doreste acesta = pentru ca lipsa de informatii specifice asupra itinerarului poate duce la o #arianta de calatorie gresita si neagreata de catre client. 7ste e6trem de important ca acesta sa reali(e(e profilul pasagerului= pentru a-i satisface c0t mai -ine ne#oile. %re-uie sa stie daca pasagerul este interesat numai de confortul calatoriei= de durata sau de pretul acesteia sau daca e6ista si alte dorinte specifice. 9ecunoasterea n detaliu a cererii pasagerului poate duce la o oferta eronata. .entru pasagerii= oameni de afaceri= au aparut programele de tip ),reRuent ,!@erE sau )Ru !i,!@erE= pe care un -un agent tre-uie sa stie ntotdeauna sa le ofere :programe de acumulare a numarului de mile (-urate si care= dupa acumularea unui anumit numar de mile pot aduce detinatorului -eneficii @ upgradari de categorie a (-orului sau c5iar (-oruri gratuite<. !a recomandare generala= pentru calatoriile de afaceri sunt necesare agentii de tic8eting I,%,= cu o e6perienta de minim 2 ani.

1 %6%6% Re'er5 re de :ote!uri #n str in t te si #n t r % 4e(er#area de 5oteluri n strainatate= pentru indi#iduali= se face n pre(ent = in majoritatea ca(urilor= prin sistemele de re(er#ari on-line. ,cestea pot fi accesate fie prin contract direct= fie printr - un intermediar= de e6emplu din 4om0nia. 76ista si sisteme de re(er#ari )desc5ise* I cum este )76pedia*= e6ista nsa si sisteme de re(er#ari n care este necesar un contract si o anumita garantie financiara. .entru usurinta tran(actiei si economie= platile se pot face la termen :o data la 30 de (ile< si de aceea este ne#oie de o garantie financiara : crisoare de 3arantie<.

202

En 4om0nia se folosesc= ca si sisteme de re(er#ari mari= 3%, I 3ulli#ers %ra#el ,ssociates= ,madeus si "i8> %ra#el. ,ceste sisteme ofera teoretic tarife de contract la peste 20.000 de 5oteluri din intreaga lume= comisionul la #0n(are #ariind ntre 10-20F. / confirmare a unei re(er#ari poate dura ntre ' minute si 48 de ore= n functie de comple6itatea acesteia = de perioada in care se solicita re(er#area :#arf de se(on= perioada de targ<. 76ista sistemele de re(er#ari germane I %1I si 9ec8erman= n speta pentru destinatii de #acanta= si D74 %/14= care ofera posi-ilitatea re(er#arilor de 5oteluri n orase. Diferenta ntre aceste sisteme este ca cele germane ofera pretul final :n ideea de a controla comisionul care este 8 I 12F<= in timp ce restul oferta agentului de turism posi-ilitatea de a controla el pretului final. Ideal este ca un agent sa fie un -un emitent de -ilete de a#ion si de asemeni capa-il sa faca si o oferta -una pentru 5otel. En ultimul timp= se remarca aparitia asa (isului )agent complet*= capa-il sa emita si un -ilet de a#ion= sa faca o re(er#are de 5otel= rent -a-car= transfer sau sa emita o asigurare de calatorie. 4e(er#arile pentru grupuri insa nu se pot face on- line ci n genere se negocia(a cu partenerii e6istenti.

1 %6%*% Incenti5es .entru reali(area de calatorii )incenti#es* este ne#oie de agentii de turism cu e6perienta n reali(area de progra me si de reali(area unui sistem de parteneriate directe sau prin sisteme de re(er#ari cu c0t mai multe agenti din c0t mai multe tari. 1n agent care concepe programe tre-uie sa cunoasca foarte -ine oferta locala= pentru ca atunci c0nd o companie i solicita o oferta incenti#e= n anumite limite -ugetare= sa se poata raporta sau c5iar sa foloseasca oferta locala. pre e6emplu= daca un client solicita o #acanta n 3recia pentru 40 de persoane= $ (ile= cu a#ionul aceasta se poate organi(a fie cu cursa regulata fie cu c5arter.

203

9ec unoasterea faptului ca e6ista c5artere pentru !reta si 45odos si organi(area unei e6cursii pe cursele regulate duce la reali(area unei oferte scumpe si necompetiti#e din punct de #edere al programului. 1n agent de turism pentru incenti#e tre-uie sa nteleaga c0t mai -ine din discutia cu clientul care este scopul pe care acesta doreste sa l atinga. Daca= de e6emplu = doreste sa si premie(e salariatii )fruntasi*= destul de multi nsa= i se #a oferi pania = la un 5otel -un de 4 stele= cu programe de #i(itare si o sala pentru ] de (i pentru anali(a acti#itatii. .entru salariati= o #acanta gratuita mpreuna cu seful= n conditii foarte -une= o recunoastere a meritelor lor n acti#itate= repre(inta n sine un fapt care i impresionea(a= fara a mai fi ne#oie sa impresione(e firma prin costuri e6agerate. Daca= nsa= firma doreste sa in#ite 20 de clienti imporanti cu care nu e6ista filiatiuni de natura su-iecti#a= atunci acestia tre-uiesc impresionati prin programul calatoriei si destinatia acesteia= e#ident la alte preturi. 76ista insa si ca(uri speciale in care nu doar calitatea ser#iciilor este e6trem de importanta ci si securitatea participantilor. 7ste ca(ul companiilor care organi(ea(a intruniri periodice ale topmanagementului propriu= in di#erse locatii din lume si pentru care securitatea acestora este cea mai importanta. 76ista pentru astfel de ca(uri reguli specifice care tre-uiesc urmate. De e6emplu= nu #or (-ura mai mult de 6 :sase< participanti in aceeasi aerona#a. In acest ca( costul :respecti# alegerea unei (-or cursa -c5arter< nu are rele#anta pentru client; acesta poate accepta sa ac5ite c5iar si locuri la -usiness :mult mai scumpe<= dar sa indeplineasca aceasta cerinta de siguranta pentru integritatea ec5ipei sale de management. Bn or( ni' re i"port nt % unor se"e ne 5 c nte 4 eGperient este ce " i

204

1 %6%9% E5eni"ente 4eali(area de e#enimente :inclu(0nd aici cursuri= seminarii= team-

-uilding- uri= e6po(itii= lansari de produse= con#entii= conferinte= congrese<. .entru a putea fi eficient in aceasta acti#itate= tre-uie cunoscute toate salile din 4om0nia= contractate= #i(ionate si pre(entate. 7#ident= contractarea 5ote lurilor este a-solut necesara= n specia l a celor care sunt integrate n comple6ele care detin sali sau n (ona limitrofa. De foarte multe ori= definirea locatiei nu este determinata de dorinta clientului= ci de capacitatea salii. ,legerea locatiei este deose-it de importanta= pretul fiind un factor de luat in seama = dar nu determinant. 7ste important= de asemenea si accesul= calitatea ser#iciilor :nu numai a salii<= fle6i-ilitatea managementului unitatii de ca(are si e#ident = natura e#enimentului. / e6po(itie de mare an#ergura se reali(ea(a n orasele mari. / con#entie :reuniune< a 1.000 de agenti de #0n(ari ai unei firme nationale tre-uie sa ai-a loc n centrul tarii. 1n team- -uilding pentru 40 de persoane este de preferat sa fie la munte= la mare sau n Delta pentru a reali(a jocurile si competitiile de ec5ipa n functie de tema team- -uilding-ului. , cestea sunt departamentele operationale. Nu tre8uie s uit " #ns ce! " i i"port nt dep rt "ent " rJetin( ) 5$n' ri% 7ste #or-a aici de doua pro-leme@ +% Imaginea :-randul firmei< 6% D0n(area I modul si te5nica de atragere a clientilor. I" (ine ,ir"ei% Imaginea unei agentii de turism de afaceri este e6trem de importanta.

20'

9ici un presedinte sau director general de firma sau corporatie nu #a ncredinta reali(area unui e#eniment= fie el si un simplu training= unei firme o-scure si necunoscute. 9u este #or-a numai de gasirea unei locatii ci de toate celelalte elemente care dau certitudinea reusitei. Imaginea firmei se formea(a prin elemente de "ar8eting I "i6. 7ste ne#oie de reali(area unei -rosuri= a unui material scris= care sa nsoteasca o pre(entare. 7ste de asemenea= ne#oie de un site profesionist= usor accesi-il si in permanenta up- datat. En pre(ent= n 4om0nia e6ista e6trem de putine agentii care desfasoara acti#itate de turism de afaceri= care poseda aceste doua elemente de identificare a -randului.

V$n' re "odu! si te:nic de tr (ere "odul de a-ordare al clientului este esential.

c!ienti!or%

En ca(ul n care firma are un anumit -rand= daca e6ista un site speciali(at si un material de pre(entare atracti#= corect si coerent= e6ista deja premi(ele unei -une a-ordari. 7ste e6trem de important ca cel care face pre(entarea sa cunoasca n detaliu acti#itatea firmei n asa fel nc0t sa nu raspunda )nu stiu* la o ntre-are pe care i- ar putea-o adresa un posi-il #iitor client n timpul pre(entarii. .ot fi a-ordari ale clientilor@ a< organi(ate= c0nd este un client cunoscut= cu o pregatire nainte de nt0lnire; -< semiorgani(ate= atunci c0nd este o nt0lnire aranjata= dar interlocutorul nu cunoaste su-iectul= e6ist0nd posi-ilit atea mai ridicata a unui refu(; c< neorgani(ate= atunci c0nd a-ordarea este directa si ad- 5oc. ,cest mod de a-ordare are sanse de reusita= n functie de conte6t.

206

CAPITOLUL VIII NOI CONCEPTE BN MANAGEMENTUL AGENTIEI DE TURISM% Turis"u! de , ceri4 so!utie "odern de de'5ot! re turis"u!ui ro"$nesc
.lec0nd de la e6perienta practica acumulata in cei 1' ani de e6istenta #om ncerca sa creionam c0te#a solutii de m-unatatire a sist emului de management din agentiile de turism rom0nesti.

& %+% Pre'ent re A(entiei de turis" DP r !e! 97E% ,gentia de turism .aralela 4' a fost nfiintata n anul 1&&0= ca ntreprindere mica= n conformitate cu .re#ederile Decretului Lege nr '4H1&&0. .rincipala acti#itate a firmei o repre(inta turismul intern si international. .rintre primele acti#itati desfasurate a fost turismul intern= respecti# #alorificarea de locuri la mare= la munte si n statiunile -alneare= pentru cetateni rom0ni. ,#antajul esential la constituit faptul ca= la ni#elul anilor &0 nu se constienti(a necesitatea uni a#ans si cu at0t mai putin a garantiilor contractuale. 9umai -una credinta a patronilor din acea perioada= marea majoritate pro#enind din turism sau pasionati de ace asta ramura= a facut ca ntreprinderile turistice din acea #reme sa nu ai-a de-ite nerecuperate. 9efiind ne#oie de capital dec0t pentru desc5iderea sediului :.aralela 4' a fost printre cei care s-au -ucurat de la -un nceput de un sediu central= n ;ule#ardul 4egina 7lisa-eta= 2& I 31= sector '<= comisionul re(ultat= n acea perioadaa neinflationista= a putut fi folosit pentru de(#oltarea agentiei. ,u urmat sejururile cu autocarul= n %urcia :pentru 3 (ile I 2 nopti= se plateaua n 1&&0= 2' de dolari si '00 lei< si 3recia. 3recia a fost o destinatie de succes= care merge foarte -ine si n 200'= pe o alta structura de produs.

20$

Dacantele e6terne s-au di#ersificat= .aralela 4' de#enind unul din principalii tour- operatori din 4om0nia. .rodusele sale se #0nd= asta(i prin cele 1' agentii proprii si prin circa 400 de agentii cola-oratoare= n ntreaga tara. En ultimii ' ani= turismul de grup este a6at n principal pe circuite europene= si c5artere n se(onul esti#al. Encep0nd din anii 1&&' I 1&&6= s-a nceput cola-orarea cu mari societati ce acti#au n 4om0nia= n prima perioada= n special companii straine. ,ceste companii a#eau e6perienta si stiau ce nseamna un tra#el departament si un tra#el management al costurilor. .rima e6perienta a constituit -o un contract cu !ompania .rocterY3am-le 4om0nia= al carui o-iect l- au repre(entat emiterea -iletelor pentru toate companiile aeriene ce operea(a n 4om0nia= precum si re(er#ari de 5oteluri pe anumite destinatii. 9egocierea acestui contract a durat peste 3 saptam0ni= marja comisionului ramas fiind e6trem de mica = de respecti# 'F= iar ca ser#iciu gratuit= agentia a oferit transferul la si de la aerport pentru pasagerii care a#eau -ilete de a#ion emise de .aralela 4' si erau angajati sau cola-oratori ai .Y3. En acea perioada= calatoriile de afaceri= delegatiile :-ilete de a#ion Z ca(are< repre(entau majoritatea ser#iciilor solicitate de companii. En anii &$-&8- && au nceput sa apara primele incenti#es si actiuni organi(ate pentru di#erse firme :mese festi#e= lansari de produse= traininguri<. De e6emplu= !ompania de ,sigurari 97D74L,9D79 I 4om0nia= a organi(at= prin .aralela 4'= ' ani consecuti#= 1- 2 e6cursiiHan= tip )incenti#es* n strainatate = in destinatii traditional turistice cum ar fi ,tena= Londra= "adrid= .aris= .raga in grupuri de dimensiuni intre 40 persoane I 2'0 persoane . ,ceste calatorii se acorda ca un -onus agentilor de asigurari cu reali(ari foarte -une= fiecare asemenea #acanta a#0nd si o componenta profesionala I n speta= o reuniune de ] (i= n scopul anali(ei acti#itatii si e#identierii re(ultatelor. En general= locatia era #i(itata nainte de actiune= fie de directorul general= fie de un alt repre(entant= care se asigura de faptul ca ser#iciile corespundeau calitati# cu solicitarile companiei.

208

Desi s-a ncercat prin toate p0rg5iile reducerea la ma6imum a costului= #olumul era mare= datorita numarului mare de participanti= -ugetele depasind de multe ori 100.000 1 D. 7#ident= la un numar mare de persoane= comisionul agentiei H persoana era e6trem de mic= ceea ce a determinat ca -eneficiarul sa fie satisfacut. .aralela 4' a a#ut marea sansa sa c0stige licitatia organi(ata n 1&&& de catre 3u#ernul 4om0niei I ,gentia 4om0na de De(#oltare I pentru organi(area participarii 4om0niei la 76po(itia 1ni# ersala de la Bano#ra I )Bano#ra 2000*. 7ste unul din putinele ca(uri c0nd statul este -eneficiarul unei acti#itati comple6e= n care s-au prestat ser#icii de ca(are si masa n 3ermania= ser#icii de transport international= cu a#ionul si autocarul= ser#icii de transport si transferuri pe teritoriul 3ermaniei= asistenta si coordonare a desfasurarii tuturor acestor acti#itati pe o perioada de $ luni. uccesul reusitei la aceasta selectie l-a constituit faptul ca .aralela 4' a fost singura agentie care a trimis delegatie n (ona Bano#ra= sa #ada 5otelurile= sa negocie(e cu directorii sau proprietarii acestora= n asa fel nc0t a putut pre(enta cea mai competiti#a oferta. %oti ceilalti contracandidati au facut ofertele )din -irou*. 7ra e#ident ca n perioada %0rgului International= 5otelierii nu #or face oferte speciale dec0t n urma unei negocieri directe= cu at0t mai mult cu c0t #aloarea contractului a fost de peste 1 milion de dolari. ,ceasta e6perienta a fost e6trem de -enefica pentru e6perienta firmei= o asemenea actiune= e6trem de comple6a= necesit0nd o atentie deose-ita si reactii rapide si eficiente. Dupa 2001= tot mai multe firme din 4om0nia au nceput sa organi(e(e team- -uilding-uri. ,ceste actiuni= pe l0nga ser#iciile de ca(are= masa= transport si= n genere= sala= au componenta de team- -uilding= care este cea pe care companiile o doresc n mod special. 7ste ne#oie de multa creati#itate= si de aceea= n multe situatii s-au folosit firme speciali(ate.

20&

!ursuri= seminarii= traininguri n general= se organi(ea(a din ce n ce mai mult n ultimii ani= fiind organi(ate at0t de catre companii pri#ate= c0t si de stat sau de organisme internationale= fonduri europene etc. !5iar n 200'= n luna iulie s-a organi(at de catre "inisterul 7ducatiei si !ercetarii : in calitate de .roject Implementation 1nit I 1nitate de Implementare a .roiectului<= cu fonduri .B,47= prin firma L,4ID7 :coordonatorul e6punerilor pre(entate<= .aralela 4' pun0nd la dispo(itie ca(are= masa= transport= sala= simpo(ionul cu tema )!onfer inta 9ationala pentru sprijinul segmentului de populatie defa#ori(at I copiii rromi*= la .oiana ;raso#. Licitatia pentru aceasta actiune a fost e6trem de comple6a= organi(atorul= firma L,4ID7= reali(0nd un caiet de sarcini e6trem de detaliat= in conformitate cu toate normele si regulile impuse de catre 1niunea 7uropeana pentru licitatiile proiectelor finantate de catre .B,47. In plus= intreaga documentatie :caietul de sarcini= adresele oficiale = corespondenta= rapoartele periodice si raportul final< a fost ela-orata in lim-a engle(a= lim-a oficiala pentru astfel de proiecte= in 4omania nee6istand in acest moment caiet de sarcini autori(at in lim-a romana= pentru proiectele finantate .B,47. ?oarte interesant I si in sprijinul celor sustinute la pct. '.1.2. I modul de e#aluare al ofertelor @ 80F din punctaj a fost acordat pentru partea din oferta care detalia modalitatea propusa pentru organi(area e#enimentului si mijloacele de implementare ale acestuia= iar 20F pentru e#aluarea ofertei financiare. ,sadar punctajul nu s-a acordat numai n functie de pret ci si mai ales conditiile oferite. 1n punct important in oferta I care de altfel a contri-uit si la castigarea licitatiei I a fost 76pertul !5eie :Me> 76pert< al agentiei .aralela 4' pentru aceasta actiune :,lin ;14!7,<= al carui !urriculum Ditae a demonstrat a-ilitatile )antrenate* si calificate = de -un organi(ator= in masura sa super#i(e(e un e#eniment care estima participarea a peste 600 participanti si peste 20 e6perti. , ctiunea a fost un succes= at0t ca mod de pre(entare si de(-atere a temei pre(entate= c0t si a conditiilor de ca(are= masa si transport si a salilor n care s-au desfasurat aceste reuniuni.

210

.entru reali(area unui transport eficient= de e6emplu= a#0nd n #edere ca participantii tre-uiau sa fie )colectati* din intreaga tara = respecti# din 23 judete = s-a a#ut n #edere drumul critic= adica numarul de 8m parcursi sa fie minim= la un timp minim de transport :timpul petrecut de participanti in mijlocul de transport = spreH de la destinatie< a l participantilor= concomitent cu organi(area judicioasa a punctelorHora r ului de colectare din fiecare judet in parte : nu mai mult de trei puncte de colectareHjudet< = astfel incat costurile nete ale transportului sa permita si o-tinerea de profit= pe langa scopul principal de o-tinere a unui grad ma6im de satisfactie al participantilor. .entru ca(are= s-a apelat la un comple6 5otelier :3 5oteluri< din .oiana ;raso# = apartinand aceluiasi concern= astfel incat toate ser#iciile oferite sa poata fi controlate unitar. .entru -una desfasurare a e#enimentulu i= .aralela 4' a alcatuit o ec5ipa :cu personal e6perimentat in turismul de afaceri< dedicata acestei actiuni. ?iecare mem-ru al ec5ipei a a#ut de urmarit un anume aspect al e#enimentului :primirea participantilor= inregistrare si reparti(area camerelor H conferinta= pau(e de cafea= dotari te5nice in sala H mese H transport= etc< = toate atent monitori(ate si coordonate de catre seful de proiect= al carui rol era in acelasi timp si de persoana de legatura :le isioner officer< intre autoritatea contractanta= e6perti si furni(orii de ser#icii. %oate acestea au fost posi-ile datorita faptului ca in anul 2000= a fost creat n cadrul agentiei .aralela 4' un Departament de !orporate %ra#el. In 2003= urmare a cresterii #olumului de acti#itate= s-a ac5i(itionat un sediu separat= distinct; :situat intr-o (ona eleganta a ;ucurestiului #ec5i= troici= nr 10= sector 2<= destinat numai acti#itatii de corporate. %ot n acelasi sediu se afla si departamentul de incoming= a#0nd n #edere ca= n principiu= pentru 4om0nia= furni(orii sunt aceiasi :5oteluri= restaurante= autocare= sali<. En cadrul Departamentului !orporate= au aparut deja speciali(ari I !ontractare= %ic8eting si Botel ;oo8ing= 7#enimente I /rgani(are si /peratiuni= Incenti#es. tr Luca

211

76trem de important este sectorul )/peratiuni*= ntruc0t de modul n care se desfasoara un e#eniment tine si succesul n sine al actiunii= satisfacerea clientului= c0t mai ales c0stigarea de noi clienti. En ceea ce pri#este acti#itatea propriu(isa= .aralela 4' este -ine pregatita= are un sediu nou= dedicat si dotat.

Acti5it ti!e2 +% TicJetin( .aralela 4' are e6perienta de 12 ani n aceasta acti#itate= fiind acreditata I,%, din 1&&'= cu un #olum de #0n(ari de cca 4 milioane euro H an :locurile 810H tara<= cu o cota de piata de 2 - 2=2F.

6% Re'er5 ri on)!ine de :ote!uri #n str in t te si #n t r % .aralela 4' este unul dintre cei mai importanti agenti ai 3%, :3ulli#er %ra#el ,ssociates< din 4om0nia= fiind si repre(entantul n 4om0nia al acestei prestigioase agentii :este de altfel si furni(orul local al acestei agentii pentru ser#iciile oferite de 3%, clientilor sai din intreaga lume<. .aralela 4' detine al 2- lea #olum de #0n(ari 3%, :dupa Botel!on= dealer de sisteme de re(er#ari< pentru turistii indi#iduali :mai putin de & persoane intr- o locatie= in aceeasi perioada< si primul loc la grupuri :cu o cifra a de #an(are de peste '00.000 euroHan<= printre care o mare pondere o au grupurile tip )incenti#es*. istemul de re(er#ari on- line 3%, este usor de utili(at= permit0nd reali(area unei re(er#ari n numai c0te#a minute. In plus= acest sistem permite selectarea 5otelurilor in functie de mai multe criterii :de mare ajutor pentru ofertarea specifica cererii elastice siHsau inelastice< cum are fi @ categoria 5otelului locatia 5otelului tariful facilitatile= etc. .aralela 4' este si agent Der %our= "e>ers si ,D,!= putand astfel accesa si aceste sisteme de re(er#ari germane .

212

Diferenta cea mai importanta este ca sistemele de re(er#ari germane ofera spre #0n(are tariful direct catre utili(atorul final. "arja de negociere fiind astfel foarte mica. Lim-a germana repre(inta si ea un impediment. e mai folosesc si alte sisteme on-line= pentru diferite tari@ 714/ %/14 :,ustria<= B/%1 , : pania< si altele. .entru o #0n(are mai -una catre clientii corporatisti indi#iduali= s-a creat si site - ul CCC.a#ion5otel.ro= care este un site on- line= de re(er#are si plata= a -iletelor de a#ion si 5otelurilor din platforma ,",D71 . De asemenea= 3%, a creat portalul CCC.octopus.ro= destinat )final pe site-ul agentiei @

customers*= din care agentia c0stiga un comision de 18F si care este accesi-il= prin formatul sau personali(at ).aralela 4'*= de CCC.paralela4'.ro. .entru usurinta re(er#arilor de 5oteluri n 4om0nia= .aralela 4' a creat 2 site - uri@ CCC.5otel-oo8ing.ro :5oteluri n ntreaga tara< = si CCC.-uc5arest5otel.ro :pentru 5oteluri n ;ucuresti<. 9outatea acestor site - uri este ca acestea functionea(a pe -a(a de allotment garantat= re(er#area n limita allotmentului= fiind on- line= si= ca noutate a-soluta= plata fiind tot on-line :cu credit card<. ,ceste instrumente sunt folosite pentru atragerea acelor clienti corporate= care doresc sa utili(e(e sistemele de re(er#arii on-line .

*% Incenti5es% .aralela 4'= a#0nd o e6perienta de 1' ani pe piata turistica= are e6perienta necesara organi(arii oricarei #acante tip )incenti#es* = n orice parte a lumii. .ro-lemele Departamentului !orporate nu re(ida= deci= n partea de reali(are si e6ecutare a acti#itatii= ci n partea de mar8eting I #0n(ari@ 1. 9u mai e6ista o -rosura pentru acti#itatea de !orporate %ra#el :!D de pre(entare<; 2. 9u e6ista un site dedicat; 3. 9u e6ista suficiente persoane dedicate= capa-ile sa aduca noi clienti.

213

1. ,nali(and situatia= s -a constatat ca la di#erse nt0lniri de pre(entare ale acti#itatii de !orporate %ra#el= nu e6ista un material de pre(entare prefa-ricat :-rosura= !D<. De aceea= urmare a anali(ei= s-a 5otar0t reali(area unei -rosuri= care sa pre(inte acti#itatea .aralelei 4' n toate sectiunile acti#itatii de turism de afa ceri@ calatorii de afaceri :;usiness %ra#el I %ic8eting si Botel ;oo8ing<= incenti#e= e#enimente. %re-uie pre(entate a#antajele parteneriatului cu un agent de turism= n speta .aralela 4'= si anume@ a< Daca= de e6emplu= o firma lucrea(a cu o companie aeriana sau cu un 5otel= ea cunoaste numai oferta acesteia. / agentie de turism pre(inta o gama larga de oferte. Deci= 5 riet te o,ertei pre(inta un argument. -< Daca o firma doreste o oferta comple6a= tre-uie sa intre n contact cu fiecare furni(or de ser#icii :5otel= companie aeriana<. Daca se apelea(a la o agentie de turism speciali(ata n turism de afaceri= aceasta #a pre(enta mai multe oferte comparati#e. Deci= econo"ie de ti"p% c< / agentie de turism contractea(a sute sau mii de nopti la un 5otel= n timp ce o firma ce apelea(a ad- 5oc contractea(a mult mai putin. 7ste e#ident ca o agentie :angrosist< o-tine un tarif mult mai -un de la un 5otel= la fel cum o agentie acreditata I,%, o-tine tarife mai a#antajoase pentru calatorii aeriene. Deci= eco no"ie de 8 ni. .re(entarea a#antajelor de a lucra cu o agentie= precum si pre(entarea detaliata a acti#itatii= c0t si a portofoliului fac ca acest material sa fie a-solut indispensa-il= n special la prima nt0lnire. 9u e6ista un material de pre(entare n lim-a engle(a= diferit de cel pentru piata rom0na@ ;rosura n lim-a rom0na se adresea(a pietei rom0ne= care cunoaste furni(orii si calitatea ser#iciilor din 4om0nia. ;rosura n lim-a engle(a are rolul de a pre(enta 4om0nia )plannerilor* :planificatorilor de e#enimente<= care sa

214

organi(e(e e#enimente cu participanti straini= fara legaturi asociati#e sau profesionale cu 4om0nia. 3. En general= nu e6ista= asta(i= n 4om0nia= un site dedicat acti#itatii corporate. De cele mai multe ori = sunt su-capitole ale site-urilor unor agentii de turism= care pre(inta acti#itatea corporate a agentiei. 7ste nsa necesar sa e6iste un site separat= n principal a#0nd n #edere faptul ca marii operatori de turism au imagine formata pe turismul clasic = foarte multi dintre potentialii clienti necunosc0nd capacitatea de a se dedica turismului de afaceri al unei agentii de turism. !a o speta= este foarte interesant faptul ca e6ista manageri de firme= care apelea(a la .aralela 4' pentru #acante si de la "ars5al %urism spre e6emplu :care are un -rand clar definit ca agentie de turism de afaceri<= cumpara -ilete de a#ion sau fac re(er#ari de 5oteluri. /ri= e6istenta unui site dedicat si speciali(at pre(inta e6act acti#itatea corporate a unei agentii= d0nd si alte #alente ale acti#itatii acesteia. 4. !ea mai importanta pro-lema o repre(inta cei care lucrea(a la Departamentul "ar8eting= n speta= cei care pre(inta clientilor acti#itatea corporate. ,cestia nu pre(inta un simplu produs= un aspirator sau o masina. 7i pre(inta o acti#itate= care este e6trem de comple6a= si aceasta pre(entare nu poate sa fie facuta de un nea#i(at sau un amator. De calitatea pregatirii profesionale a acestui agent= care= pe l0nga relatii= tre-uie sa mai ai-a si c5arisma= depinde= practic #olumul de clienti al unei agentii. %re-uie reali(ata o noua a-ordare a potentialilor clienti= prin di#ersificarea metodelor folosite. '. .articiparea la %0rgurile de %urism de afaceri :e6. I"7P ?ran8furt<= cu pre(entarea 4om0niei ca potentiala destinatie pentru organi(area de conferinte= congrese :reuniuni= n general<. 4om0nia este o piata noua= nee6plorata= are infrastructura foarte -una :sali de conferintaa= 5oteluri<= n special n ;ucuresti= tarifele sunt mult mai mici= iar e6cursiile optionale sunt deose-it de atracti#e.

21'

& %6%Propuneri de #"8un t tire

" n (e"entu!ui in turis"u! ro"$nesc

.entru a anali(a si oferi idei si solutii n #ederea de(#oltarii turismului de afaceri n 4om0nia= tre-uie anali(ate niste elemente foarte clare. & %6%+% Cerere pentru turis"u! si c ! torii!e de , ceri% Cu"p r torii si consu" torii de turis" de , ceri .entru a putea gasi solutiile cele mai -une= o agentie speciali(ata n

turismul de afaceri tre-uie sa nteleaga faptul ca e6ista o distinctie clara ntre cumparator :client< si consumator. En general= clientul este un angajator :firma< o organi(atie sau o institutie care decide faptul ca salariatii #or calatorii cu un anumit scop= ntr- o anumita destinatie. ?irma este= practic= cea care plateste= de e6emplu= calatoria n interes de afaceri a salariatului sau repre(entantului sau. !onsumatorul este n genere= diferit de client. ,cesta este= n fapt= salariatul care efecti# calatoreste= este= n final= consumatorul acestor ser#icii. 76ista= e#ident si situatia c0nd clientul si consumatorul sunt una si aceeasi persoana I de e6emplu= n ca(ul participarii la o conferinta stiintifica poate fi si cel care plateste= dar si cel care participa. .atronul unei firme mici= care este si directorul acesteia= si plateste= practic= deplasarea n interes de ser#iciu. .re(entarea acestei diferente I client I consummator= are rolul de a scoate n e#identa o alta diferenta= si anume "/%ID,%I,. En principiu= interesul clientului si consumatorului este acelasi= dar de

multe ori= salariatul aflat ntr-o delegatie are si interese proprii= care nu au legatura cu interesele firmei si n nici un ca( cu moti#ele pentru care a fost trimis n delegatie. En general= e6ista 3 tipuri de cumparatori pentru turismul de afaceri I corporate= asociatii sau sectorul de stat. ,ceasta clasificare este= la r0ndul ei= importanta pentru ca e6ista diferentieri n modul de a-ordare= n functie de categoria si tipul cumparatorului.

216

pre e6emplificare= pre(entam mai jos c0te#a caracteristici ale clientilor corporati#i si asociatiilor= n calitate de cumparatori de ser#icii. C r cteristici !e c!ienti!or corpor ti5e si soci tii!or4 c si cu"p r tori CLIENTI CORPORATIVI unt organi(atii ce lucrea(a pentru profit .rocesul de deci(ie a reali(arii unui e#eniment e rapid 7#enimentele durea(a putin= ca timp e organi(ea(a un numar c0t mai mare de e#enimente si #ariante= n acelasi timp 7#enimentele pornesc de la c0te#a (eci= mai rar c0te#a sute de participanti !osturile pe persoana sunt relati# mari= ntruc0t compania este cea care plateste !osturile pe persoana sunt mici= a#0nd n #edere ca la aceste conferinte si platesc participantii 7#enimentele se reali(ea(a tot anul "ajoritatea ma6im 2 (ile .artenerii delegatii #in rar .artenerii ntotdeauna ?irmele mari= n special corporatiile= au un -irou :departament< sau c5iar o persoana= dedicata propriilor calatorii :tra#el manager<. ,cest departament preia toate comen(ile din cadrul firmei= le prelucrea(a= le structurea(a nregistrea(a si transmite agentului de tra#el al firmei. 76istenta acestui %ra#el "anager= din punct de #edere al agentiei= este e6trem de -enefica= ntruc0t acesta preia comen(ile din interiorul firmei= intermedia(a ntre delegat si agentul de tra#el alegerea #ariantei optime de calatorie= urmareste reali(area n -une conditii a ser#iciilor si decontarea acestora. delegati participa aproape e#enimentelor durea(a "ajoritatea e#enimentelor se reali(ea(a 7#enimentele au sute= daca nu mii de delegati ASOCIATII DE SCUMPARATORIE De o-icei sunt orga ni(atii non profit .rocedeul de deci(ie a unui e#eniment e lung si comple6 7#enimentul durea(a mult e organi(ea(a un numar limitat de e#enimente

prima#ara si toamna "ajoritatea e#enimentelor durea(a 3 sau 4 (ile

21$

7#ident= e6ista nsa si latura mai putin placuta pentru agentul de turism= si anume )o-sesia* %ra#el "anagerilor de reducere a costurilor. %ra#el managerii apar= n general= n urma tendintei de scadere economica= fiind mai preocupati de cost si implica tot mai mult departamentul de ac5i(itii. "anagementul de calatorii este str0ns )aliniat* la ultimul r0nd al -ilantului= adica la #eniturile si pierderile nete ale companiei. ,cti#itatea %ra#el "anagerul este ntr-o continua e#olutie. Dupa cum declara 2o5n /5a#er= Dicepresedinte al "anagement ,lternati#es= 9o#Cal8= !onnecticut= .1.,. )76ista perceptia ca persoanele de la ac5i(itionare doreau sa preia calatoria si s- o transforme ntr-un produs. ,cti#itatea de management al calatoriilor functionea(a acum cu principii de resurse strategice= nu neaparat cumpararea celui mai ieftin lucru= pentru cea mai mica suma de -ani= ci pentru folosirea acelor principii care sa aduca #aloare fost ntotdeauna nt0lnite n domeniul calatoriilor*. 1n asemenea punct de #edere este e6trem de important= fiind si e6trem de corect. 7ste a-solut normal ca %ra#el "anagerul sa aleaga #arianta unei calatorii dintr- un singur (-or= nu din 2 sau 3= mai ales daca diferenta de pret este mica. 7ste= de asemeni= normal= ca delegatul sa ajunga cu anume timp naine de nt0lnire= pentru a putea sa se pregateasca si sa fie n forma. 7ste= de asemeni= important= ca 5otelul sa fie aproape de locul de nt0lnire= fac0nd u-se economie la timp si la -ani :transferul 5otel- loc de nt0lnire<. e poate alege un 5otel mai scump cu '0 euroHnoapte= aflat la 3 minute de mers pe jos de locul nt0lnirii sau de e6po(itie= economisindu-se timp si -ani :un ta6i ar costa 30- 40 euro<. 7#ident= toate aceste anali(e se pot face cel mai -ine n cadrul firmelor. Din pacate la ni#elul institutiilor de stat= singurul criteriu care contea(a= conform legislatiei actuale n #igoare :/rdonanta 60< este pretul. 7#ident= sunt alese #ariantele cele mai ieftine )la prima #edere*= pentru ca la o anali(a de fond= un (-or din trei segmente si o ca(are la 1 ora de mers de locul n asistenta acordata departamentului calatorii. ,stfel s-au adus standarde profesionale care n-au

218

de destinatie sunt mult mai ineficiente dec0t o ca(are mai scumpa= n #ecinatate= asa dupa cum am aratat mai sus. %ra#el "ana gerii= n general= nu sunt -ine pri#iti de anumite agentii din 4om0nia= pentru ca acestia stiu foarte -ine cum sa reduca coturile si sunt )spaima* agentiilor. 76ista o temere fata de acesti %ra#el manageri si de aceea sunt cautate firmele care nu au tra#el manageri sau care lucrea(a separat= fiecare departament organ(0ndu-si propria acti#itate de corporate. 7ste un a#antaj fals= din mai multe moti#e@ 1. 7ste de preferat ca agentia sa ai-a un singur interlocutor= nu mai multi. 2. %ra#el managerul are cunostinte -une despre acti#itate= si de aceea cererile lui sunt concrete si mai ales= posi-ile. Directorul unui departament poate a#ea solicitari nefe(a-ile sau c5iar imposi-ile= si refu(ul agentiei poate crea parerea ca agentia este incompetenta. De a"t.e"% nu#aru" co#+anii"or care au o +ersoana $ese#nata +entru business tra!e" este 3n continua crestere. Desi %ra#el "anagerul era= p0na acum c0ti#a ani )apanajul* companiilor straine= n ultimii ani foarte multe ocietati rom0nesti au nteles importanta acestui post si au o perosana desemnta pentru aceasta acti#itate. !5iar daca nu au e6igente la fel de mari ca %ra#el "anagerii marilor corporatii= cu siguranta n scurt timp #or ncepe sa de#ina tra#el manageri profesionisti. En orice situatie este mai -una pre(enta unui tra#el manager= -inenteles daca este corect si o-iecti#. e nlatura astfel su-iecti#ismul si c5iar coruptia n deci(ia de selectare a unei agentii= cele cu ade#arat profesioniste a#0nd= n acest conte6t= numai de c0stigat. 1n rol important n cumpararea ser#iciilor de -usiness tra#el l au= totusi= asistentii personali si secretarele= un fel de tra#el manageri personali pentru sefii lor directi. Desi= la prima #edere= se poate crede ca ac5i(itia unui ser#iciu de tra#el #a fi su-iecti#a= nu este asa.

21&

,sistentul #a alege e6act acele ser#icii pe care stie ca le doreste seful sau= at0t din punct de #edere al confortului calatoriei= c0t mai ales pentru reusita si succesul ntregii deplasari. .entru cursuri= traininguri= nt0lniri cu caracter profesional= poate fi deasemeni implicat si departamentul de resurse umane= n special atunci c0nd se pune pro-lema cresterii gradului de pregatire a salariatiilor. !umparatorii corporate= n general= sunt n mod particular implicati n organi(area nt0lnirilor de consiliu de administratie= nt0lnirilor generale anuale= e6po(itii= incenti#e tra#el= lansarea de produse= conferinte de #0n(ari= team-uildinguri sau traininguri. .ractic= e6ista multe companii care si organi(ea(a prin departamentul speciali(at= e#enimentele I trguri= conferinte= seminarii. 76ista nsa si situatia )mi6ta*= cea mai corecta= de altfel= care repre(inta marea majoritate a acestor situatii= n care departamentul de tra#el al unei companii= cola-orea(a ndeaproape cu agentul de tra#el cu care are contract= n #ederea eficienti(arii costurilor si reali(arii unui produs de -una calitate. !0te#a caracteristici ale clientilor corporati#i :4ogers= 1&&8<@ 1. 2. 3. En general= planificarea timpului pentru e#enimente se face cu (ile si saptam0ni nainte= mai degra-a dec0t luni si ani. $1F dintre clientii corporatisti se #or ntoarce la o locatie= daca au fost satisfacuti de ea. ''F dintre cumparatori doresc sa #ada o clasificare sau un sistem de e#aluare pentru locatii= nainte de a reali(a un e#eniment n acea locatie. 4. '. .este 80F din cumparatori au fost satisfacuti de locatia pe care au a#ut- o ultima data. !lientii corporati#i folosesc destul de putin t0rgurile si pu-licatiile pentru a o-tine informatii. %oate aceste caracteristici tre-uiesc a#ute n #edere atunci c0nd se lucrea(a cu o companie= n genere c0nd se fac ofertarile pentru o companie. En functie de acti#itatea unei companii= ni#elul cererii pentru turismul de afaceri este #aria-il.

220

Entr- o clasificare a pietei americane= acestea sunt@ %e5nologia Informatiei I 80F; Industria ?armaceutica I $'F; Industria ,utomo-ile I $2F; er#icii financiare I asigurari I $0F; %elecomunicatii I 60F.

/rgani(atiile :asociatiile< care organi(ea(a e#enimente= :n general= nonprofit<= tre-uie sa si acoper e costurile. ,cestea au= n general= un -uget foarte -ine definit= care nu tre-uie depasit. ,sociatiile= ca si cumparatori= organi(ea(a cele mai mari conferinte :pot depasi 10.000 participanti<= folosind specialisti pentru organi(area acestor e#enimente. En multe situatii se folosesc #oluntari= iar deci(iile se iau de catre un comitet. Deci(ia asupra modului si locului de organi(are a unui e#eniment= n ca(ul asociatiilor= tre-uie sa ia n considerare ne#oile tuturor mem-rilor. De e6emplu= multi mem-rii ai unor asociatii nationale doresc ca aceste conferinte sa nu mai ai-a loc n !apitala= ci n centrul tarii= pentru a fi c0t mai accesi-ile mem-rilor ce locuiesc n (one diferite. ectorul pu-lic I local si central lucrea(a cu -ugete foarte stranse. .entru actiunile foarte mari= la ni#el gu#ernamenta= care se organi(ea(a o data pe an sau o data la 2 ani :e6. ?esti#alul 7nescu= 76po(itia 1ni#ersala<= se aloca fonduri soeciale si se organi(ea(a actiuni si programe speciale in #ederea reali(arii acestora. anatatea si 7ducatia sunt doua sectoare importante care sunt puternic implicate in organi(area de e#enimente. In general= sectorul pu-lic ca si comparator de turism de afaceri= nu este speciali(at in organi(area de e#enimente. !ea mai mare parte a acti#itatii curente si alte organi(atii gu#ernamentale=

221

o repre(inta calatoriile de afaceri :delegatiile<= in care rolul cel mai important la ac5i(itia ser#iciilor il constituie pretul. In general= multe e#enimente se organi(ea(a de catre clienti= insa in ult imii ani= companiile pri#ate= asociatiile si sectorul pu-lic apelea(a din ce in ce mai mult la specialisti= pentru a-si planifica= reali(a si coordona e#enimentele. ,propiata integrare a 4omaniei in 1niunea 7uropeana a determinat organi(area in ultimii doi ani a numeroase e#enimente I intalniri= seminarii= conferinte= cu tematica europeana. %itularul e#enimentului este in genere= un minister= acesta fiind insa sprijinit= logistic si financiar = de organi(atii si fonduri europene.

In ,unctie de cti5it te s u ctiuni!e pe c re !e re !i'e ' 4 (entii!e se pot c! si,ic in ,unctie de se("entu! de turis" de , ceri% %I.1L D7 ,379%I7 ROLUL TI9UL DE TURIS& DE AFACERI Or( ni' tor pro,esion ! de con,erinte Ro! i"port nt in or( ni' re intre(ii con,erinteM"itin( s u specte p rti !e4 cu" r ,i ( sire !oc tiei4 r nA "ente ,in nci re s u or( ni' re de pro(r "e cu c r cter soci ! Ser5iciu! de ( sire de !oc tii G sire de c "ere pentru con,erinte si int !niri Con,erinte4 "itin(uri4 cursuri4 ! ns ri de produse Incenti5e tr 5e! (enc@ Or( ni' re de p c:ete de incenti5e tr 5e! pentru c!ienti M n (e"ent Destin tion Co"p n@ Speci !isti in ser5icii ! so! c re re !i'e ' r nA "entu! pr ctice Con,erinte4 "itin(uri4 cursuri4 incenti5e4 Incenti5e tr 5e! Con,erinte4 "itin(uri4 cursuri de ,or" re si per,ection re

222

pentru destin tii Corpor te =ospit !it@ Co"p n@ Speci !i' ti in or( ni' re ospit !it tii corpor ti5e si e5eni"ente!or de distr ctie

eGpo'itii4 ! ns re de produse Con,erinte4 int !niri4 se"in rii4 eGpo'itii4 ! ns re de produse4 incenti5e tr 5e! C ! torii indi5idu !e de , ceri

.usiness Tr 5e! A(enc@

?urni'e ' ser5icii de (entie de tr 5e!4 pentru cei c re c ! toresc cu , ceri4 cuprin' nd4 in (ener !4 re'er5 ri tr nsport si ser5icii de c ' re

Or( ni' tor de eGpo'itii

Or( ni' re de eGpo'itii M re'er5 ri

EGpo'itii

223

?iecare tip de turism de afaceri are structura sa specifica. (. O ca"atorie $e a.aceri in$i!i$ua"a

Consu" tor

Ca"ator

C!ient

,ngajator

Inter"edi rii

Internet

.usiness Tr 5e! A(ent

De+arta#entu" $e tra!e" a" .ir#ei

Zon de tr n'it

Tr nsport

Zon de destin tie

Destin ti 2

Re !i' re
#i(itelor= intalnirilor=

224

/. De"egati ce +artici+a "a con.erinta unei asociatii +ro.esiona"e

Consu" tor

Delegatul

Inter"edi r

,sociatia ce organi(ea(a
/rgani(atori de conferinte :e#enimente<

#usiness Agent

Tra1el

Zon de tr n'it

%ransport

Destin tion 'one

Destinatia@ ca8are% trans+ort "oca"% #asa

Con.erinta +ro+riu>8isa

22'

7. E5+o8anti "a un targ co#ercia "

Consu" tor

76po(anti

Inter"edi r

Organizator
4e(ol#area aranja mentului de calatorie #ia agentul de turism

Zon de tr n'it
Trans+ort ?urni(ori de ser#icii e6po(itionale Destinatia@ ca8are% #asa% trans+ort "oca"%etc.

Zona de destinatie

EGpo'iti propriu )'is

226

*. 9artici+anti "a o ca"atorie ti+ incenti!e

Consu" tor
Inter"edi ri

.articipanti

De+arta#entu" $e Tra!e" a" co#+aniei

,gentia speciali(ata incenti#e tra#el

Zon de tr n'it

% ransport

Zon de destin tie

Destinatia@ ca8are% #asa% trans+or t "oca"% etc.

In general= agentiile primesc pentru ser#iciile lor un commission de la clientul in numele caruiaactionea(a :5otel= companie aeriana< sau o suma fi6a. 76ista si agentii locali(ate in organi(atiile mari si care lucrea(a e6clusi# pentru ei I agentiile tip implant .

22$

& %6%6% C ! torii!e de A, ceri -.usiness Tr 5e!/ Dintre toate componentele %urismului de ,faceri= calatoriile de afaceri au cea mai mare #ec5ime. /rgani(area de e#enimente si e6cursiile incenti#e au aparut= ca o acti#itate= mult mai t0r(iu. En general= prin calatorie de afaceri se ntelege o calatorie ce este necesara din punct de #edere al meseriei profesate si care= n general= depaseste cercul )transportului normal* de '0 8m. Diferenta n termeni ntre calatoriile de afaceri si calatoriile profesionale se mparte dupa caracterul reglementarilor legale ale autorului. Li-er profesionistii= antrepenorii persoane fi(ice si n general patronii se deplasea(a n calatorii de afaceri= n timp ce anagajatii companiilor se deplasea(a n scop profesional. 3eneric= le #om numi calatorii de afaceri. En domeniul calatoriilor de afaceri= pe plan international= se petrec asta(i foarte multe sc5im-ari. Dupa cum arata re#ista %ra#el 9eCs= care pre(inta discutiile purtate cu pri#ire la sc5im-arile n unele acti#itati de calatorie de afaceri n lume :noiem-rie 2004<= punctul de #edere al lui "arc Bilde-rand= presedinte al %V3 %ra#el olutions= #ede cau(a primara a aproape ntregii comple6itati suplimenatre si sc5im-arilor permanente si din ultimii 4 ani= ca fiind preocuparea fara precedent pentru costuri. )!lientii fac un management al calatoriilor si un efort de apro#i(ionare mult mai -une= sc5im-area majora este repre(entata de profesionalismul mai mare al acestora. 4eferitor la furni(ori= comisio nul (ero= ocolirea 3.D. .= transportatorii cu pret redus si consolidarea liniilor de transport aerian= toate sunt e6emple n ncercarea de eliminarea a costurilor. ) 7ste= deci foarte e#ident ca aceasta tendinta #a fi tot mai pregnanta si n 4om0nia n ultimii ani. 76ista nsa elemente concrete care determina o specificitate a pietei din 4om0nia. .rintre acestea= foarte important este numarul foarte mic :cca 20< al companiilor aeriene care operea(a n pre(ent n 4om0nia= si care nu permit un numar mare de oferte si solutii de calatorie.

228

En scurt timp= comisionul la transportul aerian= n pre(ent de $F= #a de#eni )0* = agentiile de turism urm0nd sa aplice un comision :ta6a de emitere<. Enca nu se stie e6act care #a fi #olumul si mai ales impactul acestei ta6e n acti#itatea de tic8eting. 1n alt aspect l repre(inta concurenta neloiala= uneori stupida= a agentiilor de turism din 4om0nia. En loc sa ndrepte preocuparea clientului si a acti#itatii catre calitatea ser#iciilor prestate= principala*arma* competitionala a fost reducerea comisionului= p0na la cota 0= n fa#oarea clientului= n speranta unui supracomision. La licitatiile pentru institutiile pu-lice= caietele de sarcini reali(ate indi#idual= de catre fiecare institutie= conform scopurilor sale si moti#atiei celui care organi(a licitatia :\<= au generat din nou competitie neloiala si conruptie. 7ste interesant faptul ca 2 agentii= mari emitatoare de -ilete de a#ion= cei care au folosit arma reducerii totale a comisionului n lupta concurentiala= se pl0ng asta(i de... concurenta neloiala= clientii lor= n special pu-lici= fiind din ce n ce mai putini. 9ici una dintre modalitatile de lucru si de competitie pre(entate mai sus nu sunt sanatoase si nu tre-uie practicate. En scurt timp= se #a reali(a un caiet de sarcini unic= la ni#elul tuturor institutiilor pu-lice= care #a elimina o do(a mare de su-iecti#ism. En cur0nd= comisionul la -iletele de a#ion #a fi (ero= competitia #a fi desc5isa. 9umai calitatea prestatiei si profesionalismul unei agentii de tra#el #or repre(enta atuurile n fata competitiei si a #iitorilor clientii. En 7uropa= ca si n tatele 1nite= e6ista semne de ntre-are mai multe dec0t au e6istat #reodata= cu pri#ire la fiecare #eriga a lantului de furni(ori= de la liniile aeriene= si alti furni(ori= care se lupta n competitie= trec0nd prin intermediari= cum sunt companiile de management al calatoriilor= prin canalele de distri-utie si pe tot parcursul p0na la cumparator= a carui identitate precisa este din ce n ce mai nesigura. 1n rol important n #iitoarea politica a firmelor pri#itor la calatoriile de afaceri o repre(inta aparitia liniilor aeriene -ugetare )loC -cost*= fapt care a dus si la multe sc5im-ari de sistem n cadrul calatoriilor.

22&

"iscarile facute de liniile traditionale de transport aerian pentru a opri plata de comisioane catre agentiile de #oiaj si de a elimina ta6ele 3.D. .= sunt unele din elementele care arata efortul acestor companii de a elimina elementele de cost pe care transportatorii -ugetari le -au e#itat cu succes. !u toate acestea= utilitatea liniilor aeriene cu pret sca(ut pentru calatorii de afaceri a ramas su- semnul ntre-arii= dupa cum s-a demonstrat ntr- un studiu al !arlson Qagonlit %ra#el= la nceputul anului 2004. tudiul a aratat ca= desi tariful mediu pentru cursa retur Londra ,msterdam platit de clientii sai era de 3$6 714/ cu transportatorii traditionali= si 133 714/ cu liniile aeriene -ugetare= transportatorii -ugetari au a#ut o cota de piata de numai 4F la !arlson Qagonlit pe acea ruta. En sc5im-= concurenta liniilor aeriene loC -cost a adus un important -eneficiu companiilor= prin reducerea tarifelor de transport ale majoritatii companiilor aeriene. E4empleA *and SAS a ntmpinat n anul $$% o concurenta serioasa a acestor companii, au sca+ut imediat tari/ele cu %$J. ?n "or1egia, tari/ele au sca+ut dramatic cu peste (&J. Si n celelalte tari ale Europei, tari/ele au sca+ut cu 1&J n 2area #ritanie, &J n El1etia, %&J n Irlanda si &J n .ermania.

Ian Itall= fost Director pentru 7uropa de ma nagement de calatorii= n cadrul 1nile#er= considera sc5im-area ca fiind ire#oca-ila )1nele companii mari spun ca totusi se simte ne#oia unui tra#el manager dedicat= dar multe cred ca n momentul de fata nu mai este ne#oie de el= si functia poate fi suplin ita de afara.* !u alte cu#inte= agentiile de turism #or a#ea un rol important= c5iar mai important= prelu0nd si functia %ra#el "anagerului din cadrul companiei. ,ceste agentii #or tre-ui sa de#ina agentii de management al calatoriilor firmelor pe care le deser#esc. Da tre-ui sa faca anali(e= -a(0ndu-se pe statisticile de calatorii ale companiei respecti#e. En urma acestor anali(e= poate re(ulta= de e6emplu= ca se pot restr0nge numarul furni(orilor de transport aerian de la 12 la 3= urm0nd ca negocierea sa se faca numai cu acestia 3= e#ident= n a#antajul companiei.

230

!5iar si atunci c0nd o companie negocia(a direct cu un furni(or= contractarea re(er#arii se #a face cu o agentie autori(ata. 76ista posi-ilitatea negocierii comisionului cu agentia= mai ales n cadrul unor contracte mari cu furni(orii= care pot aduce c0stiguri suplimentare prin supracomision. De altfel= un mod de a contracta ser#iciile unei agentii de turism poate fi comisionul (ero. prin contract. De altfel= a#0nd n #edere ca n cur0nd comisionul la transportul aerian #a dispare= pro-a-il ca aceasta #a fi cea mai r0sp0ndita forma de contractare a ser#iciilor dintre agentii si clientii corporate. / alta modalitate de de(#oltare a acti#itatii de calatorii de afaceri o constituie )implantul*. Implantul repre(inta crearea unui punct de #0n(area al agentiei c5iar n cadrul companiei I client. ,cest mod de lucru duce foarte mult la cresterea rapiditatii n prestarea ser#iciului= agentul )implant* fiind mult mai aproape de client si put0nd acorda at0t consultanta la fata locului= c0t si reali(a efecti# re(er#area. De(#oltarea te5nica permite c5iar introd ucerea unui )satelite I printer* la sediul companiei= care poate emite on- line -ilete de transport aerian= susupra#eg5erea agentiei. En ceea ce pri#este re(er#arile 5oteliere= si rent-a-car= pentru corporate sunt o-ligatorii sistemele de re(er#ari on-line= care permit efectuarea unei re(er#ari= si c5iar a platii= n doar c0te#a minute. Liniile de separatie la ni#el de ser#icii= care separau odata n mod clar principalele linii aeriene de transporturile cu pret redus si 5oteluri cu ser#icii complete de 5otelurile cu preturi medii= n ultimii c0ti#a ani s-au estompat n mod semnificati#. !aracteristicele unui pret mediu au limitat disponi-ilitatea confortului= important pentru calatorii de afaceri= inclu(0nd accesul rapid la Internet= transport suplimentar dus- ntors pentru aeroport si parcare gratuita. Entre er#iciile prestate se facturea(a la #aloarea neta= urm0nd ca pentru fiecare ser#iciu :-ilet emis< sa se plateasca un comision fi6= -ine sta-ilit

231

timp= transportatorii cu pret redus au oferit caracteristici standard= cum ar fi scaune de piele= n timp ce liniile aeriene majore si-au redus drastic ofertele. En plus= companiile de management calatori prin internet au crescut din punct de #edere al importantei n ultimii ani= oferind multe dintre aceste ser#cii similare la preturi mai mici ca si !ompaniile de %ra#el "anagement. 1tili(area sistemelor de re(er#are on-line a crescut p0na n punctul n care aproape jumatate din companiile care se ocupa de calatorii si au astfel de sisteme= si clientii care le -au adoptat= n medie= se refera la o treime din e6cursiile con#ena-ile. Instrumentele mari de generare on- line si instrumentele de re(er#are on- line ale companiilor si companiile de management al calatoriilor au influentat din ce n ce mai mult soft-Care-ul -a(at pe internet= pentru a m-unatatii raportaea de date= n conformitate cu politica firmei= operarea electronica si usurinta n utili(are. En anul 2004= piata calatoriilor de afaceri administrata on- line din .1.,. a crescut la 12 miliarde 1 D= sau la 16F din totalul #eniturilor o-tinute din calatoriile de afaceri n 2004. Encep0nd din anul 2000= site -urile liniilor aeriene au nceput sa acti#e(e= si pentru a atrage pasagerii= au initiat )tarifele Ce-*. ,paritia companiilor de "anagement I calatorii = prin internet :76pedia= /r-it( si %ra#elocit> in 1,<= nu duce in mod automat la disparitia tra#elagentului. 7ste e#ident insa ca acesta tre-uie sa tina pasul cu noile tendinte si sa cunoasca toate sistemele de re(er#are on- line= de#enind un agent pentru acestia. In #iitorul apropiat se #a muta practic ponderea acti#itatii unei agentii la ni#elul de consulatnta si tra#el I management= acti#itatea de re(er#are si emitere propriu- (isa fiind reali(ata de catre sistemele de re(er#ari on-line. 7ste e#ident ca )lupta* cu aceste sisteme este pierduta din start. olutia este clara I agentiile tre-uie sa foloseasca aceasta siteme= sa castige comis on :supracomison<= iar acti#itatea lor sa se muta in partea de consultanta si anali(a H management. ) 5e'i t 8e! Opti"i' re costuri!or dep! s ri!or de , ceri )

232

/ agentie : companie < de management de calatorii : %ra#el "anagement !ompan> < #a tre-ui sa fie e6trem de atenta atunci cand isi ofera ser#iciile si mai ales cand inc5eie contractul. .ractica selectarii unei !ompanii de "anagement de !alatorii : % " !< se sc5im-a in permanenta. !5iar si definitia a ceea ce repre(inta %"! e#o luea(a= deoarece concurentii #in pe piata= fiecare din po(itiile lor de putere@ participantii on line atrag interesul companiilor orientate catre autoser#ire= agentiile foarte mari se concentrea(a partial sa forme(e potential multinational si agentiile de marime medie ale companiei su-linia(a personali(area si ser#icile de ni#el superior. Deasemeni= sistemele glo-ale de distri-utie ofera ser#icii %"!. .ractic= dupa cum am mai aratat= toate categoriile ofera in plus potential in cadrul niselor pe care fiecare le detinea pe piata= nise ce merita toate luate in considerare. .ractic= in #iitorul apropiat #a fi un amestc al asa numitilor participanti traditionali si noi= in cadrul noilor frontiere ale agentiilor de turism pentru companii. Da fi necesara implicarea tuturor acestor nise= asigurand ser#icii complete= impreuna cu re(er#ari on line si alte solutii te5nologice. Diferentele intre agentii pe piata #or fi date de modul in care fiecare #a sti sa foloseasca aceste te5nici si metode . R o!u! destin tiei in turis"u! de , ceri De.initie: / destinatie este locul unde principala atentie a calatoriei de afaceri #a fi concentrata pe o conferinta= o misiune de #an(ari sau un pac5et incenti#e. Destinatie= in functie de ni#el= pot fi la ni#el de tari= regiuni= o (ona rurala= un oras= o (ona de coasta= etc.

Di.erenta $intre $estinatie si "ocatie In timp ce destinatia furni(ea(a= in mod teoretic= toate ser#iciile de care are ne#oie calatorul= locatia furni(ea(a unul sau mai multe din aceste ser#icii. Definitia are si e6captii I au aparut atractii majore si comple6e importante= care

233

au de#enit destinatii prin ele insele= furni(and= practic= toate ser#iciile necesare de catre turistul de afaceri. 9ro$usu" $estinatiei .rodusul destinatiei in cadrul turismului de afaceri nu este c5iar un produs propriu- (is= ci mai mult un amalgam de produse indi#iduale la dispo(itia celui ce calatoreste in scop de afaceri. Destinatia este= practic= ca un 8it de tipul Aconstruieste- ti singur*= din care turistul de afaceri isi construieste propriul produs. Destinatia= ca toate produsele turistice este un mi6 de elemente tangi-ile si intangi-ile. Legatura cu turis#u" $e !acanta "ulte deci(ii referitoare la alegerea unei destinatii pentru o conferinta sunt influentate mult de faptul daca delegatii #or percepe destinatia ca pe o destinatie de #acanta. 76ista= practic= 3 legaturi intre turismul de afaceri si turismul de #acanta= care au implicatii asupra destinatiilor@ 1. 2. /mul de afaceri de#ine turist atunci cand (iua de lucru s-a sfarsit= indiferent la ce ora din (i ar fi. "ulte conferinte au programe sociale sau de destindere pentru delegati. ,cestea pot a#ea loc seara= sau c5iar si in timpul (ilei. De asemeni= se pot organi(a tururi post-conferinta= ce incep o data ce aceasta s-a sfarsit\ 3. .artenerii de #iata acompania(a oamenii de afaceri in deplasarile lor= si atunci cand partenerul lucrea(a= acestia pot sa desfasoare o acti#itate de rela6are.

234

&anage#entu" $estinatiei Bestinatiile necesita management e/ecti1 deoarece tre'uie sa re+ulte o intalnire armonioasa intre dorintele turistului de a/aceri si posi'ilitatile unei destinatii. .lanificarea si de(#oltarea infracturii inclusi# locatii si transport "ar8eting si informatia referitor la destinatie 4e(er#area locatiilor pu-lice pentru conferinte H e6po(itii

%rainingul si educarea sfatului implicat in deser#irea ne#oilor oamenilor de afaceri

Destin ti

&anage#entu" stan$ar$e"or $e ca"itate a"e tuturor as+ecte"or +ro$usu"ui inter!enin$ ra+i$ $aca sunt +rob"e#e

&entinerea stan$ar$e"ui #e$iu"ui% inc"usi! curatirea stra8i"or si a s+atii"or +ub"ice

Asigurarea sigurantei !i8itatori"or

,sigurarea tuturor utilitatilor

?urni'orii pot fi impartiti in ' tipuri= dupa@ destinatii= locuri de reuniune= transport= ca(are si ser#icii au6iliare. 1. Destin tii!e % 4ogers defineste astfel@ B 9rgani+atorii de con/erinte acorda mare importanta locatiei, decat oricarui alt criteriu, atunci cand isi selectea+a locul de des/asurare. 6ocatia poate /i e4primata in termini de municipiu, oras, regiune sau tara. Termenul cel mai larg acceptat este destinatie. Fiecare destinatie tre'uie sa contina o suita de locuri de reuniune /acilitati, atractii, ser1icii suplimentare si in/rastructura. 2. Locuri!e de reuniune 4 locatiile propriu- (ise. ,cestea sunt locurile unde au efecti# loc e#enimentele= acestea fiind conferinte= intalniri= e6po(itii= cursuri= pac5ete incenti#e sau lansari de produse.

23'

Aceste locuri de reuniune ; de des/asurare >, pot /i clasi/icate in mai multe /eluriA 6%+% Construite cu destin tie speci ! s u Construite cu !t destin tie4 d r c re pot ,i eGce!ente !oc tii pentru ceste e5eni"ente 6%6% Loc tii re'identi !e 6%*% Loc tii cit dine 6%9% Loc tii de di"ensiuni " ri s u s u s u Loc tii non)re'ide nti !e Loc tii rur !e Loc tii de di"ensiuni "ici%

Cote"uri"e sunt +robabi" "ocatii"e ce"e #ai cunoscute +entru inta"niri si con.erinte in +articu"ar% acest ea +utan$ .i: =ote!uri de or s =ote!uri - "ote!uri / situ te pe dru"uri!e princip !e =ote!uri in st tiuni de !itor ! =ote!uri in 'one rur !e% 9rgani+atorii cauta, in ultimul timp, amplasamente cat mai neu+uale, deose'ite, pentru a reali+a e1enimente cat ma i speciale. ,cestea ar putea fi@ curse trenuri !ladiri istorice= e6. castele sau resedinte oficiale .arcuri tematice Locatii cu destinatie de transport I e6. croa(iere= ferr>- -oaturi= sau Locatii sporti#e= e6 I terenuri de golf= terenuri de fot-al sau de

236

"u(ee In anul 1HHH, *ea@ si Caad au pu'licat o anali+a a acestor locatii in 2area #ritanie. Acestia au a/lat caA

6ocatiile neusuale au inceput in ultimul timp sa reali+e+e ;/urni+e+e > /acilitati pentru turismul de a/aceri, in -ur de %EJ in ultimii cinci ani (%J dintre asemenea locatii au intrat in piata intrucat au /ost cerute de catre 'ene/iciar *orporatiile au repre+entat clienti mult mai importanti pentru aceste locatii decat asociatiile. .unctele sla-e ale unei locatii neo-isnuite pot /iA

"umarul si ma rimea /acilitatilor disponi'ile 6ipsa de ca+are in +ona Ec!ipament et!nic si audio1i+ual limitat Accesi'ilitate mai di/icila 9/erind o e4perienta unica, pe care, odata e4perimentata, nu o mai soliciti a doua oara. .unctele forte ale unei locatii neo-isnuite A

mici

9/era o e4perienta unica si memora'ila Au un pret competiti1 9/era /acilitati speciale, in special pentru intalnirile in grupuri

8ine in intampinarea cererii clientului, care solicita ce1a di/erit pentru o locatie Furni+ea+a un ser1iciu prietenos si de calitate ; nealterat > *resterea turismului de a/aceri a dus la cresterea e4trem de rapida a numarului de sali amena-ate pentru e1enimente. In perioada 1HHH 5 $$$, g!idul

23$

locatiilor, de e4emplu, identi/ica cca ,.$$$ de amplasamente, din care /oarte multe reali+ate in special in ultimii ani. %. Transportul este 1ital pentru turismul de a/aceri, intrucat il trans/era pe calatorul de a/aceri la destinatia dorita, si apoi in -urul destinatiei. In turismul de a/aceri sunt incluse, practic, toate /ormele de transportA 1.1. 1. . 1.%. %ransportul aerian 5 curse regulate sau c!arter, a1ioane particulare, elicoptere inc!iriate in sistem c!arter %ransport pe calea ferata %ransport rutier I autoturisme pri1ate, autocare, autocare inc!iriate, masini rent a car, ta4iuri 1.(. %ransport pe apa I /err), croa+iere, etc.

In consecinta, putem aprecia /aptul ca transportul nu este numai miscarea din punctul A in punctul #, ci poate /i deasemeniA 9 locatie, a1and in 1edere ca pot e4ista trenuri amena-ate, ca si sali de intalniri. *ompan iile aeriene au inteles cu siguranta, pro'a'il cel mai 'ine, importanta turismului de a/aceri pentru acti1itatea lor, si au in1estit din greu in /acilitati pentru calatorii de a/aceri, inclu+and saloane speciale, acces computer la 'ord, etc. Dn studiu re cent reali+at de *on/erence and Incenti1e tra1el a aratat /aptul ca companiile aeriene au incercat sa isi im'unatateasca ser1iciile, in special pentru organi+atorii de con/erinte ; de e4empluA ,$J dintre companiile aeriene au acum un departament dedicat con/erintelor si incenti1e tra1el >. (. *a+area 5 este in mod e1ident necesara pentru turismul de a/aceri. In general se /oloseste ca+area asa 3+is comerciala, desi e4ista si calatori in interes de a/aceri care stau la prieteni si rude.

238

Sunt mai multe aspecte ce rele1a legatura dintre ca+are si turismul de a/aceri, cum ar /iA Locatia in care se reali(ea(a ca(area poate fi in acelasi timp locul de desfasurare al e#enimentului= cat si locul de dormit al delegatilor /rgani(atorii pot a#ea ne#oie de diferite tipuri de categorii de confort in ceea ce pri#este ca(area= la diferite preturi 76ista cate#a locatii cu renume= cu faima= care pot incuraja participantii sa #ina la conferinta !a(area nu inseamna numai 5otel= poate include@ ca(are in sistem time-s5are comple6uri self-catering locuri de ca(are in uni#ersitati 5osteluri pentru tineret #apoare de croa(iera 76ista situatii cand pentru cursuri sau pac5ete pentru incenti#es= se foloseste o ca(are mai putin formala= mai Anaturala*= de e6emplu in corturi. *a+area impreuna cu calatoria ; transportul >, repre+inta cea mai importanta parte a 'ugetului pentru un delegat la o con/erinta. ?urni(orii de ser#icii de ca(are au reali(at numeroase facilitati pentru a atrage oamenii de afaceri= cum ar fi acces computer in camer a cu internet= acces la centru de afaceri= sau la o gama multipla de sali de reuniuni. .entru foarte multe 5oteluri= de e6emplu= turismul de afaceri repre(inta cea mai importanta sursa de #enituri.

23&

'. er#icii au6iliare@ ?urni(ori de ec5ipamente audio#i(uale .roducatori de ecusoane Inc5irieri de computere !urieri Designeri ,gentii de mar8eting direct 7ntertainement !onstructori de e6po(itii ?urni(ori de flori si aranjamente florale ?urni(ori pentru inc5iriat mo-ilier er#icii de asigurari ,rtisti grafici ?urni(ori de ser#icii internet Interpreti si translatori pecialisti in lumini ?urni(ori toalete mo-ile ?otografi !onsultanti ..4. er#icii de securitate 4eali(atori de semne si insemne ,genti tic8eting pecialistii in #ideo- conferinte.

240

& %6%*% E5eni"ente % Or( ni' tori pro,esionisti de eGpo'itii4 con,erinte4 reuniuni4 tr inin() uri4 te ") 8ui!din()uri % 4o- Da#idson in A ;usiness %ra#el* = imparte e#enimentele in A industria de intlaniri A si A industria de e6po(itii* . /ricum le -am grupa= le putem defini generic* 7#enimente* Din punct de #edere al turismului de afaceri= o intalnire este un e#eniment organi(at= care aduce oamenii impreuna = pentru a discuta su-iecte de interes comun. copul acestei intlaniri poate fi comercial sau noncomercial ; la acesta intalnire pot participa cate#a (ecu sau cate#a sute de persoane; ca durata= o intalnire poate dura cate#a ore sau o saptamana. .artea cea mai importatnta care defineste o intalnire organi(ata= ca parte din turismul de afaceri= este faptul ca foloseste majoritatea ser#iciilor din industria turistica si in general= inseamna ca intalnirea are loc in afara sediului companiei care organi(ea(a intalnire. Intalnirile de o mai mare importanta= de e6emplu cele care durea(a cate#a (ile si care cere delegatilor sa calatoreasca= apelea(a practice la majoritatea ser#iciilor din industria turistica. %ransport= ca(are = tururi= c5iar si atractiile turistice. Intalnirile organi(ate iau multe forme si apar su- diferite forme si apar s udiferite denumiri @ conferinte= seminarii= congrese. In general= terminologia folosita este foarte transparenta. /rgani(atorii profensionisti de intalniri :conferinte< acorda = in principiu= urmatoarele ser#icii @ Asistent cu det !ii!e con,erintei AAutor in de,inire o8iecti5e!or Consi!iere supr t Gei pentru p rticip re ! con,erint P! nu! pre!i"in r de ctiune Consu!t nt ,in nci r pre ),in nt re4 sponsori' ri4 eGpo' nti4 i"pru"uturi4 c:e!tuie!i inre(istr te

241

 Re'er5 ri Ne(ociere !oc tiei Structur or( ni' tion ! Int !niri cu co"itetu! de or( ni' re ? ci!it ti de secret ri t4 inc!usi5 " i!in( Siste"e de inre(istr re EGpo'iti si sesiuni!e ,oto Or( ni' re con,erenti ri!or M rJetin( si P%R% O,icieri de pres E5eni"ente soci !e Re'er5 ri tr nsport eri n Re'er5 ri c ' re Tr nsportu! de!e( ti!or Inc:idere ,in nci r con,erintei E5 !u re post)e5eni"ent EGpo'itii!e 76po(itiile se mai numesc si targuri. In genere= e6po(itiile repre(inta o forma de pu-licitate tridimensionala= unde= in majo ritatea ca(urilor= produsul poate fi #a(ut= manuit= folosit in demonstratii= de multe ori mirosit si pipait. !a modalitate de promo#are= e6po(itiile repre(inta un rol e6trem de important in mar8etingul -unurilor si ser#iciilor. !a sector al turismului de afaceri= e6po(itiile contri-uie la atragerea de #i(itatori straini si generea(a o economie po(iti#a in (onele in care acestea se desfasoara. 76po(itiile sunt considerate ca o parte a turismului de afaceri= intrucat stimulea(a calatoriile pentru doua grupe de oameni@ e6po(antii= care calatoresc spre locul e6po(itiei pentru a-si pre(enta si #inde produsele sau ser#iciile si #i(itatorii= care #in la aceste manifestari.

242

,tat e6po(antii cat si #i(itatorii creea(a o cerere mare pentru ser#icii turistice= cate ring si ca(are. !a idee de #olum= in 1&&1= in "area ;ritanie= incasarile totale cu oca(ia e6po(itiilor se ridicau la 1=32 miliarde lire= in 2004 atingand aproape 2 miliarde lire sterline. 76ista o puternica legatura intre e6po(itii si intalniri= intrucat la majoritatea e6po(itiilor se organi(ea(a conferinte sau seminarii= ca modalitati de promo#are a unui su-iect :-un sau ser#iciu<. ,numite targuri cu caracter te5nic ofera un program structurat de Cor8s5opuri= seminarii si cursuri demonstrati#e. In sens in#ers= se intampla si ca multe conferinte sa genere(e ne#oia unei e6po(itii associate= care sa sustina o dimensiune practica si #i(uala a tematicii conferintei. !a idee generala ser#iciile folosite pentru reali(area de e#enimente :intalniri organi(ate= e6po(itii< sunt cele utili(ate in turismul clasic I ca(are= masa= transport precum si alte ser#icii au6iliare. Diferenta esentiala o constituie e6istenta unor sali :in ca(ul unor intalniri<= center de conferinta= palate de congrese sau sali de e6po(itii. 7ste e#ident ca o agentie de turism speciali(ata in e#enimente tre-uie sa cunoasca perfect toate locatiile posi-ile din 4omania. ,ceste sali si centr e de conferinte sau e6po(itii tre-uiesc nu numai cunoscute= dar si contractate si clasificate in functie de capacitate= pret= dotari= etc. 1n -un organi(ator de conferinte tre-uie sa gaseasca rapid cea mai -una solutie pe care sa i-o propuna clientului= in 2 I 3 #ariante si sa aleaga= in final= cea mai -una formula in raportul pret H calitate= e#ident si in functie de -ugetul celui care organi(ea(a conferinta. %re-uiesc cunoscute si introduse in -a(a de date si locatiile mai putin pretentioase= pentru reuniunile cu -ugete mai mici si mai ales locatii mai speciale= cateodata -i(are= dar e6trem de atracti#e. 7ste e#ident ca= dupa un timp= firmele din ;ucuresti doresc altce#a decat Dalea .ra5o#ei pentru organi(area unui seminar sau a unui team I -uilding.

243

.entru organi(area unui team I -uilding tre-uie sa e6iste persoane dedicate si speciali(ate in aceaste acti#itate. / minima dotare ar fi necesara :paint-all= jocuri= etc<= pentru a nu mai inc5iria inc5ira materialele= ceea ce ar duce la cresterea costului actiunii. !a si metoda de management = pentu a simula organi(area de e#enimente cu managementul prin proiecte. ?iecare actiune= fiecare conferinta= seminar= training sau team I -uilding repre(inta un proiect separate= distinct si este ne#oie de e6perienta si profesionalism pentru organi(area acestora. Studiu de c ' I ,rticolul din (iarul ?inanciar A7 tot un fel de spectacol= dar cu manageri si oameni de afaceri*. %imp de jumatate de an pe toate canalele de pu-licitate locale au promo#at #enirea pentru prima oara in ;ucuresti a lui .5ilip Motler= cel mai mare specialist in mar8eting al lumii= pentru sustinerea unei conferinte. 7#enimentul= care a a#ut loc in mai= a adunat peste 1.000 de participanti si a urmat !ongresului 1niunii .ostale 1ni#ersale din toamna lui 2004= care a adusla ;ucuresti peste 2.000 de participanti din toate tarile lumii. ?irmele organi(atoare de e#enimente de amploare spun ca mediul de afaceri e pregatit pentru si mai mult. A.entru un seminar de -usiness= cum a fost cel la care a participat .5ilip Motler= se lucrea(a cel putin 6 luni de (ile= iar promo#area durea(a tot cam atat* spune "i5aela .antis= managing director .eople olution !onference= compania care a organi(at e#enimentul. %ariful pentru care .5ilip Motler a acceptat sa #ina in 4omania a depasit cate#a sute de mii de euro= iar incasarile .eople olution !onference au ajuns= potri#it unor estimari= la cel putin 4'0.000 mii de euro= in conditiile in care luam in calcul un pret mediu pentru un -illet de 400 de euro. A?iind atat de cunoscut= .5ilip Motler nu a a#ut ne#oie de promo#are= numai pre(enta sa in 4omania a tre-uit promo#ata*= a mai spus "i5aela .antis. !ei care lucrea(a in domeniu o numesc industria e#enimentelor= iar pentru cei care -eneficia(a de pe urma ei= este una dintre cele mai importante carti de #i(ita. .iata e#enimentelor din 4omania este estimata la 30 de milioane de euro anual= iar pre#i(iunile din acest an indica

244

o crestere de cel putin 30F. A,nul trecut= incasarile reali(ate din organi(area de e#enimente au crescut cu 14 I 1'F fata de 2003*= spune .aul "arasoiu= presedinte al asociatiei 4omanian !on#ention ;ureau :4!;<= organi(atie care reuneste peste 60 de companii cu acti#itai in industria e#enimentelor. Cu VIP uri de (r d 'ero La congresul 1nion .ostale 1ni#erselle :1.1<= organi(at anul trecut de 4alcom 765i-ition din ;ucuresti= au participat peste 2.000 de persoane din 1&0 de tari. ,mploarea e#enimentului= dar si !onditiile speciale de securitate ii determina pe repre(entantii firmei sa-l plase(e in randul celor mai importante e#enimente pe care le -au organi(at. ALa congres au participat si DI.-uri de ^grad (ero_ :n.r. I care ar ec5i#ala cu un presedinte de tara<= pe langa multi ministri si alte persoane importante= deci s-au impus masuri stricte de securitate. , tre-uit sa marim capacitatea de procesare a ser#iciilor de pa(a= intrucat era #or-a de un flu6 imens de oameni*= e6plica 4a(#an 4e-egeanu= mar8eting coordinator al companiei. A9umarul de participanti la conferinte in !apitala se situea(a intre 60.000 si $0.000 de persoane pe an= iar la ni#elul tarii cifra este de mai multe sute de mii= depasindcu mult un million daca insumam participantii= in#itatii si #i(itatorii la conferinte si e6po(itii*= mai spune .aul "arasoiu. .entru e#enimentul 1niunii .ostale= care s-a desfasurat intre 1' septem-rie si ' octom-rie 2004= 4alcom a asigurat= pe langa amenajare= si grafica= ser#iciile de curatenie= aranjamente florale= g5i(ii insotitori= -irouri de informatii= de inregistrare= g5i(i pentru e6cursii= sau protocolul receptiilor. 7#enimentul s-a desfasurat la .alatul .arlamentului intr- un spatiu amenajat de peste 2.000 mp. ;ugetul pentru organi(area unui e#eniment #aria(a de la cate#a mii de euro pana la '00.000 euro= sau c5iar la cate#a milioane= in ca(ul congreselor internationale cu 800 I 2000 de participanti= potri#it unor estimari reali(ate de 4!;. !osturile unei conferinte sunt de regule un su-iect ta-u pentru firmele organi(atoare= in principal pentru ca nu e6ista doua e#enimente identice= dar si datorita unor contracte de confidentialitate pe care le semnea(a cu in#itatii.9u putem lansa un cost minim

24'

sau ma6im pentru un e#eniment= din cau(a ca a doua (i #ine cine#a si spune ca #rea sa-I organi(am o conferinta e6act la pretul pe care l-am afirmat. Iar lucrurile nu sunt c5iar atat de simple*= e6plica 4a(#an 4e-egeanu. .otri#it unor estimari organi(area unui e#eniment international in 4omania de 1.000 de persoane poate aduce pentru firma locala un comision intre 20.000 de euro si 300.000de euro. In tatele 1nite= de e6emplu= pentru a participa la una dintre cele mai importante conferinte de -usiness :Qorld ;usiness ?orum<= fiecare participant tre-uie sa plateasca o ta6a de 2.400 de dolari :1.&'0 de euro<= si asta doar pentru a asculta pre(entarile in#itatilor. 9isa A%5in8ers '0* .I,%, organi(ariide conferinte in 4omania este destul de #asta= iar cei de la people olutions !onferences au identificat o nisa pe care #or sa mearga in continuare. Tipuri de e5eni"ente2 !ongr ese !onferinte eminarii e6po(itii speciali(ate targuri nationale si internationale festi#aluri management al destinatiei turism de afaceri si moti#ational

246

A.ornind de la pre(enta lui Motler in 4omania noi am ocupat aceasta nisa de piata= care este una de top= deoarece se -a(ea(a pe pre(enta celor mai influenti oameni de -usiness in #iata*= spine "i5aela .antis. !ompania pe care o conduce se -a(ea(a in organi(area e#enimentelor #iitoare pe topul At5in8ers '0*= de unde #or pro#eni si #iit orii spea8eri ai companiei din ;ucuresti. Ape piata este loc pentru toata lumea= atata timp cat stii sa te po(itione(i= pentru ca poti oferi cel mai -un produs doar cand cunosti foarte -ine piata*= e6plica "i5aela .antis. 7a spune ca urmatoarea conferinta #a fi organi(ata in martie 200' si #a fi o ade#arata pro#ocare pentru piata din 4omania= dar si pentru companie= iar tariful in#itatului #a fi du-lu fata de cel perceput de Motler. A9u #rem sa aplicam aceeasi reteta= dupa principiul ca daca ce#a merge= tre-uie sa #in(i acelasi lucru pana ce se satura toata lumea*= este de parere .antis. De anul #iitor= people olution !onference #a organi(a cate doua seminarii de -usiness annual= unul prima#era si celalalt in toamna. La conferinta organi(ata de .eople olution au fost pre(enti 1.200 de participanti= in special manageri= specialisti in mar8eting si oameni de afaceri din 4omania= dar si din 4usia= .olonia= ;ulgaria= 1craina= er-ia= "acedonia= "oldo#a si %arile ;altice. ALa inceput ne-am gandit daca nu e prea indra(neata incercarea noastra si daca pre(enta lui Motler se potri#este in 4omania. 9e-am -a(at doar pe e6perienta mea in mar8eting= care-mi spunea= dupa opt de pre(enta intr- o companie multinationala= ca me diul de afaceri din 4omania are ne#oie de astfel de e#enimente*= a spus "i5aela .antis. Intuitia sa nu a dat gres= si cu o luna inainte de e#eniment= peste 100de persoane au fost trecute pe lista de asteptare.

24$

Dintre cei 1.200 de participanti la conferinta= 3$F a#eau po(itii de top management= iar 42F po(itii de middle management. Industria de I% Y ! a fost cea mai -ine repre(entata= cu 22F din totalul participantilor. Industria -unurilor de larg consum a fost repre(entata de 14F dintre repre(entanti= iar domeniul financiar I -ancar de 10F din numarul celor care au asistat la conferinta. A,u fost si foarte multi antreprenori= nu doar companii multinationale*= a preci(at "i5aela .antis. 4alcom 765i-ition a organi(at anul acesta 8 e#enimente= jumatate cu oarticipare internationala= iar pana la sfarsitul anului #or mai fi cel putin tot atatea conferinte= situatie care #a duce la o crestere a cifrei de afaceri pana la un million de euro. In ultima perioada= 4alcom a organi(at mai multe e#enimente medicale= dar repre(entantii companiei spun ca nu este #or-a despre o orientare stricta pe acest domeniu. A.rin statutul nostru pri#im orice e#eniment ca un e#eniment in sine= si nu ca un e#eniment medical= auto sau de alt tip*= spune 4a(#an 4e-egeanu. In cei 12 ani de acti#itate= compania a organi(at apro6imati# 140 de e#enimente= la care au participat cel putin 1.00 in#itate. Se "er(e pe eGtern !i' re .79%41 o companie care se respecta e mult mai usor sa formule (e o lista de solicitari catre o firma organi(atoare de e#enimente si sa lase toate grijile Apunerii in scena* respecti#ei companii= dacat sa iroseasca timp in incercarea de a aduna toate ser#iciile necesare unei conferinte reusite -a(andu-se pe oamenii din firma. A"ediul in care se organi(ea(a e#enimente este unul dominat de companii moderne= care au importat= o data cu noile te5nologii si mentalitatea occidentala= potri#it careia fiecare tre-uie sa faca ceea ce stie mai -ine* spune 4a(#an 4e-egeanu. In noiem-rie 1&&3= cand s-a infiintat compania 4alcom= nu se putea #or-i despre un segment de piata al organi(arii e#enimentelor= acesta fiind principalul moti# pentru care firma s-a dedicat organi(arii de e6po(itii. ADe la inceput am a-ordat mai multe domenii@ auto : alonul ,uto ;ucuresti I .,.;. Y ,ccesorii<= medicale

248

:!ongresul 9ational de "edicina de La-orator si e6po(itia medicala !LI9IL,;<= articole pentru copii :.I9/!!BI/ I alonul 2ucariilor= denumit asta(i .I9/ I alonul !opiilor<= cadouri de .aste :7a ster at Qorld %rade .la(a<*= spune 4e-egeanu. 1lterior= compania a de(#oltat acele domenii cerute de e#olutia pietei. A!ompetitia este din ce in ce mai mare= au aparut tot mai multe firme care au acti#itate directa sau colaterala in industria de e#enimente*= afirma 4a(#an 4e-egeanu. S !i!e de con(rese inc insu,iciente 19, dintre cele mai mari pro-leme cu care se confrunta organi(atorii de e#enimente de mare amploare este lipsa unor locatii adec#ate. Daca pentru intruniri la care participa intre '0 si 400 de in#itati ;ucurestiul poate face fata= in ca(ul unor conferinte cu peste '00 de participanti apar o serie de pro-leme. ALocatiile care sa poata ga(dui la ni#elul e6igentelor mondiale intruniri cu peste 300 I 400 de participanti sau congrese cu 1.000 I 2.000 de participanti= care sunt de altfel e6terem de profita-ile economic= pun dificultati majore su- aspectul capacitatii necesare a salilor si a spatiilor de ca(are= c5iar si in ;ucuresti = si cu atat mai mult in alte regiuni sau orase* spune .aul "arasoiu. 7l preci(ea(a ca nici cele 2'- 30 de locatii din ;ucuresti dedicate conferintelor mai mici nu sunt c5iar toate adaptate cerintelor internationale. A!apacitatea fi(ica actuala a infrastructurii de reuniuni= de circa 28.300 de locuri= nu poate fi utili(ata integral in regim professional*= este de parere "arasoiu. !onform studiilor efectuate de .eacoc8 Botels pri#ind dinamica in#estitiilor in industria ospitalitatii= capacitatea spatiilor 5oteliere si de reuniuni #a creste progresi# in urmatorii ani= cu marje cuprinse intre 2 si 4F anual= ajungand in 2012 la o suplimentare totala a capacitatilor cu minimum 18- 20F= cu precadere in centrele ur-ane mari.

24&

.onderea majoritara a integratorior de ser#icii pentru e #enimente iclina in fa#oarea agentiilor de turism. A!ompaniile de management al destinatiei :agentii de turism< sunt mai implicate in industria e#enimentelor= spre deose-ire de tendinta mondiala dominata de organi(atorii profesionisti de conferinte. ,cest fapt nu se datorea(a lipsei de e6perti(a romaneasca= ci faptului ca nici ocupatia aferenta= nici acti#itatea firmelor de profil nu sunt inca reglementate in 4omania*= spune .aul "arasoiu. In ultimii ani= cifrele de afaceri ale agentiilor care acti#ea(a e6clusi# in domeniul turismului de afaceri= dar si a celor care includ pac5ete de -usiness in oferta anuala au crescut cu cel putin 20F. ,gentia de turism 76pert %ours= infiintata in 1&&'= s -a speciali(at in organi(area de misiuni economice= #i(ite te5nice si de documentare la targuri si e6po(itii internationale. 1lterior= agende agentiei a inclus si organi(area de conferinte= simpo(ioane si mese rotunde= in tara si in strainatate. A9umeroase societati au inteles ca promo#area notiunii de tra#el management= e6ternali(area si incredintarea acestei acti#itati unor scietati speciali(ate determina atat a#antaje financiare= cat si de imagine si de timp*= este de parere Dan %udorac5e= presedintele 76pert %ours= agentie care reali(ea(a o cifra de afaceri anuala de peste 43'.000 euro.

& %6%9% Turis"u! "oti5 tion ! %urismul moti#ational : incenti#es< este atat o te5nica de management pentru atingerea anunturilor re(ultate= precum si un sector al turismului de afaceri. !a o moti#atie foarte atracti#a pentru cresterea performantelor= s-au de(#oltat aceste calatorii incenti#es :incenti#e= termen engle( G moti#atie<. 7ste in general #or-a de calatorii speciale= nestereotipe= ce sunt oferite angajatilor sau partenerilor de afaceri = prin intermediul Aconcursurilor de performanta*= in cadrul unei societati. Din punct de #edere al turismului de afaceri= #acantele inceti#es repre(inta o forma distincta= fiind nu numai planificate= organi(ate si promo#ate de catre

2'0

angajatorul Aturismului*= dar si finantate de catre acesta= pentru motio#atii economice. %ocmai pentru ca are aparenta unui turism de #acanta= incenti#e tra#el este cel mai Ain#i(i-il* sector al turismului de afaceri = mai greu de caracteri(at. 7ste greu de definit= fiind unde#a intre #acanta si calatorie de afaceri. 7ste o calatorie ce contine elemente care nu e6ista in ofertele turistice Astas* intalnite pe piata. %urismul moti#ational a dus la Ainflorirea A multor agentii de turism. Acest .a+t este i"ustrat $e ra+ortu" $in ())) a" Annua" Con.erence an$ Incenti!e Tra!e" Sur!eD% +ub"icat in .ebruarie /000.

C te5 conc!u'ii !e cestui r port2 +% peste *3> din ceste (entii u 5ut o ci,r de , ceri de peste & "i!io ne Euro 6% su8 67> dintre (entii u , cut pro,it " i "ic de 633%333 Euro *% 73> dintre (entii ,o!osesc " i putin de 63 de s ! ri ti 9% peste &3> dintre ceste (entii consider c pi t de incenti5e tr 5e!4 in perio d n !i' t 4 s) ,! t intr)o st re s n to s si ,o rte s n to s %

2'1

Agentii britanice c"asi.icate $in +unct $e !e$ere a" ci.rei $e a.aceri +entru incenti!e tra!e" Nr. Nr. crt. crt. ())) ()), ++ 6 6 Incenti!e turno!er ())) &i". E 63 +0 Incenti!e turno!er ()), &i". E 63 +9 Tota" turno!er ())) &i". E ;+ 67 Tota" turno!er ()), &i". E & 66 9ro.it brut ())) E ) 133%333 9ro.it brut ()), E ) 113%&79

Agentia

M rit'
T:e M rJetin( Or( ni' tion Ior!d E5ent M n (e"ent Uni5ers ! Con,erenceH Incenti5e Tr 5e! G!o8 ! E5ent So!utions PHMM Purc: se point T:o" s = nn :H Associ tes Corpor te Inno5 tions Co"p n@ T !Jin( Point Con,erenceH Moti5 tion M n (e"ent Pe!tours C pit ! Incenti5es Incenti5eH Con,erence Centre Gr ss Roots Group

* 9

* )

+6 ++4&

++ ;

+0 ++4&

+* ;

033%333 9**%&&+

633%333 09+%1&;

7 0 1 & ;

7 9 0 ) +*

+3 &41 & 043 74*

+64& ;49 1 743 *4*

7640 6* +1 6341 +3

9043 66 +1 +647 047

) ;33%333 073%333 &36%333 +%633%333

) *61%333 973%333 193%333 &37%333

+3 ++

+0 ;

94& 941

946 *40

&4; 743

14& 943

+&3%333 )

+39%333 )

+6 +* +9

+9 ) +1

943 *46 647

943 340 64;

** *0 *43

*1 *& *47

) ) 6%333%333 6%333%333 ) )

+7

+9

643

+40

9;

9+

+%;33%333

2'2

Stu$iu $e ca8 +ub"icat in Re!ista B'usiness Touris#A% nr. (% iu"ie /00:% artico"u" B9ac ete"e incenti!es o +iata .i5ate +e crestere. A .ac5etele incenti#es I o piata fi6ata pe crestere A A+aritia sectoru"ui +ri!at% intrarea +e +iata a #u"tor co#+anii #u"tinationa"e si $e8!o"tarea .ir#e"or "oca"e% crestereaa i#+ortantei resurse"or u#ane si ne!oia $e a"iniere "a #o$e"e si strategii a+"icate in tari"e occi$enta"e a $us "a creareasi $e8!o"tarea unui nou seg# ent +e +iata turistica auto tona +ac ete $e e5cursii incenti!e. Desi aflat la inceput de drum= acest tip de oferte a inregistrat in ultimii ani o cestere constanta= tot mai multe companii alocand fonduri pentru recompensarea sau moti#area angajatilor= precum si pentru sta-ilirea si mentinerea unor relatii cordiale cu partenerii de afaceri. A .rogramele turistice de tip incenti#e pentru angajati sunt destinate in principal moti#arii personalului de #an(ari sau diferite departamente= recompensarii lor pentru ser#icii de lunga durata sau pentru o contri-utie speciala= intaririi coe(iunii mem-rilor unui grup sau loiali(arii angajatilor= dar include si cursuri sau training-uri A= a declarat directorul de mar8eting al agentiei %iriac %ra#el= !ristina Dladau. / piata care creste incet= dar sigur ,gentiile de turism din 4omania au inceput relati# recent sa ofere astfel de produse clientilor corporate= respecti#e dupa 1&&0= o data cu intrarea pe piata a unor companii multinationale= o-isnuite cu aceste instrume nte. A7#olutia acestui tip de ser#icii turistice a fost la inceput mai lenta= insa constanta= cererea pentru acest produs crescand de la an la an. In primii ani solicitarile pentru acest gen de produse au fost sporadice si oca(ionale*= a preci(at directorul de operatiuni al !"; %ra#el= "arcel .reda. ituatia a inceput sa se sc5im-e dupa anul 2001= cererea pentru pac5ete de tip incenti#e #enita din partea companiilor incadrandu -se pe un trend ascendent . acesta e#olutie face ca

2'3

estimarile operatorilor din turism cu pri#ire la #iitorul acestui segment de piata sa fie mai mult decat optimiste= pre#i(iunile lor -a(andu- se si pe efectele apropiatei intrari in 17. A 4omania este inca departe din acest punct de #edere fata de tarile din Dest= dar in perioada urmatoare estimam o crestere de '0F a acestui segment*= este de parere directorul agentieie !ultural 4omtour= 4a(#an ;alint. !resterea #an(arilor de sejururi incenti#e depinde in mare masura de armoni(area legislatiei romanesti la cea europeana= maturi(area mediului de afaceri si aderarea la 17= e#enimente ce #or permite ec5ili-rarea -ugetelor de c5eltuieli ale companiilor care acti#ea(a in 4omania. A .olitica fiscala poate juca de asemenea un rol esential in cresterea -ugetelor alocate acestui tip de acti#itate = prin oferirea de facilitati pri#ind regimul conta-il al acestor c5eltuieli sau scutiri fiscale pentru companiile care ofera acest gen de recompense catre angajati A= sustine repre(entantul !"; %ra#el. 4e#enind la situatia actuala= un sondaj reali(at de %iriac %ra#el arata ca doar 3$F dintre firmele din 4omania acorda pac5ete incenti#e= fata de '3F care nu utili(ea(a astfel de A cadouri* ondajul a fost reali(at anul trecut in randul managerilor B4= si al directorilor generali din 1000 de companii romanest i. In ceea ce pri#este ponderea acestor pac5ete in #an(arile agentiilor de turism= ea se mantine in general la ni#elul de ' I 10F din total. La ce foloseste un incenti#e@ copul acestor programe a fost inca de la crearea lor acela de a moti#a angajatii si de a- i fideli(a= recompensandu- i pentru ser#icii de lunga durata sau pentru o anumita reali(are= dar si de a intari coe(iunea unui grup si relatia cu partenerii. .rincipalul o-iecti# urmarit de companii prin acordarea pac5etelor incenti#e este moti#area s i fideli(area angajatilor - '&F dintre respondenti= eficienti(area ec5ipei fiind in#ocata in 28F din ca(uri.6ista insa un numar mic de companii- 1F- care utili(ea(a acest tip de pac5ete pentru ca sunt la moda. A!ompania >ne#o : "edico#er 4om-el 4 L< are in politica de moti#are a angajatilor si oferirea de sejururi si e6cursii= acest lucru e6tin(andu-se c5iar si la ni#elul partenerilor traditionali.

2'4

"anagementul companiei a adoptat ideea acesta acum mai -ine de un an= cand a sta-ilit localitatea predeal ca destinatie a acestor e6cursii= inc5iriind o #ila care sta permanent la dispo(itia noastra . De asemenea este o locatie e6celenta pentru toate tipurile de training organi(ate in cadrul firmei* I Dana 9egru= coordonator resurse umane la >ne#o 4omania . !ine sunt -eneficiariiJ 4esursele umane= mar8etingul sau administrati#ul sunt= in orice companie= departamentele care utili(ea(a intr-o masura mai mare sau mai mica ser#icii turistice. A 9ecesitatile curente ale acestor departamente au determinat aparitia unor seturi de produse speciali(ate = departamentului de resurse umane in special= #enindu- i in ajutor pregramele si calatoriile destinate angajatilor A = a mai spus !risitina Dladau. In ceea ce pri#este domeniile in care s-a de(#oltat cel mai mult ace sta politica= companiile representati#e acordand frec#ent e6cursii incenti#e angajatilor= acestea sunt pre#i(i-ile daca anali(am -ugetele disponi-ile. A !ele mai dinamice domenii sunt din acest punct de #edere cel financiar-ancar= cel al companiilor de distri-utie produse :#an(ari< cel al companiilor farmaceutice si de telecomunicatii*= a afirmat "arcel .reda. ,cestora li se aduga= potri#it repre(entantului !ultural 4omtour= sectorul de I%. .otri#it studiului reali(at de %iriac %ra#el= cel mai A norocos* departament este cel de ma8eting si #an(ari= 31F dintre companii acordand pac5ete de e6cursii incenti#e angajatilor din aceasta (ona. Locurile urmaoare sunt ocupate de segmentul de productie I 2'F si cel de logistica I 1'F= in timp ce angajatii din departamentele financiar si administrati#e sunt cei mai defa#ori(ati= doar 11F= respecti#e 10 F din firme acordand deplasari celor care lucrea(a in acestea sectoare. 76ista insa si companii :8F<= care prefera sa recomense(e toate departamentele. Intre -ugetul companiei si alegerea programului . .ac5etele inceti#es pentru angajati pot fi construite si organi(ate si de departemtnul de resurse umane fie de agentiile de turism.

2''

A pentru firmele care acti#ea(a in 4omania= remarcam solicitari pe pac5ete stanrdard= care include ser#iciile de -a(a @ transport= ca(are= in majoritatea ca(urilor la 5oteluri de 4- ' W= minimum 2 meseH(i= un tur de oras sau program in fiecare (i= o masa festi#a la care participa si cel putin o persoana din conducerea de top a companiei A a declarat directorul de operatiuni al !"; tra#el. %rendul arata insa o aliniere a firmelor la tipulo de pc `ac5ete comerciali(ate in #est= tot mai multe companii preferand produsele noi si programele originale= care nu au fost utili(ate de e#entuali concur enti. ,ceste incenti#uri personali(ate sunt programe special create pentru o anumita companie sau departament care= pe langa ser#iciile standard = include si elemenete de mar8eting promo#nd imaginea firmei sau a unei marci in randul angajatilor si partene rilor. A In functie de #alorile companiei si o-iecti#ul urmarir se poate construi o mare #arietate de programe= precum un tur al diamantelor= turul cascadelor= turul florilor= turul -erii= turul ciocolatei*= a declarat directorul de mar8eting al %iriac %ra#el= !ristina Dladau. 4epre(entantii agentiilor de turism sunt de parare ca pac5etele personali(ate ofera mai multe a#antaje= cum ar fi asocierea companiei cu ce#a placut= cu o reusita iar importanta si unicitatea firmei respecti#e sunt retinute de participanti in mod in#oluntar. In ceea ce pri#este -ugetele alocate de firme= pentru astfel de actiuni= acestea difera de la ca( la ca(= in functie de dimeniunea companiei si de departamentul #i(at. %otodata= oferta pentru astfel de pac5ete este destul de #ariata si permite construirea lor in functie de solicitarile angajatorului= costurile fiind determinate de destinatie= durata= ser#icii si numarul de participanti. %otusi= suma medie alocata de companiile romanesti se situea(a in (ona de 200 I 400 7uroHpac5et. 76ista insa situatii in care costurile sunt su-stantial mai mari. A uma difera de la o comapnie la alta= dar o medie aceperitoare este cca. 100 I 1'0 7uroH(i de persoana.* a preci(at "arcel .reda.

2'6

"area majoritate a companiilor= 60F= aloca in tre 200 I '00 7uro pe angajat= pentru o actiune in timp de 2'F acorda pac5ete mai mici de 2007uro= sunt conclu(iile studiului reali(at de %iriac %ra#el. 1n numar relati# mic de firme= 13F= organi(ea(a e6cursii incenti#e la preturi de '00 I 1000 7uro pentru un agnajat= iar 1F dintre companii aloca intre 1000 I 2000 7uroHpers. Din punct de #edere fiscal= se poate considera ca e6cursiile inceti#es sunt o recompense pe care salariatul nu o primeste in -ani si in ser#icii. 7ste o apreciere corecta.= mai ales daca in programul calatoriei nu e6ista nici o reuniune= nici o conferinta= nici o #i(ita la un producator sau partener local= care sa permita acestei calatorii sa fie encadrata la alta clasa de c5eltuieli. / solutie pentru agentiile de -usiness tourism din 4omania = cel putin atat timp cat legislatia in #igoare este destul de la6a= este de a recomanda clientilor lor ca la fiecare e6cursie I incenti#es sa e6iste si un element lucrati#e I tip seminar= intalnire= #i(ita de lucru. 7ste pacat de altfel sa platesti o suma importanta sis a nu #i(ite(i o-iecti#e importante si interesante pentru acti#itatea profesionala :un e6emplu po(iti# = acre #ine in sprijinul celor de mai sus il repre(inta #acantele inceti#es ale 9ederlanden 4omania= care= indiferent de destinatie= includeau o #i(ita la ,getia 9ederlanden aflata la destinatie sau= daca o astfel de agentie nu e6ista= la agentia partenera locala<. In plus= e6ista si un alt a#antaj al companiilorcare isi trimit salariatii in e6cursii incenti#es= cel putin pentru moment. Daca de e6emplu= ar tre-ui ca un salariat sa primeasca o prima pentru a plati o e6cursie de 1' milioane= costul companiei= datorita ta6elor si impo(itelor= ar fi cel putin de 22 milioane 4/L. Daca insa ac5ita direct ser#iciile unei agentii= compania #a plati numai 1' milioane 4/L. 7#ident= la un pac5et mai mare :d.p.d.#. al numarului de participanti<= pretul e6cursiei se reduce considera-il= ceea ce face ca aceeasi companies a plateasca 12 milioane 4/L pentru o e6cursie care= pentru un turist indi#idual ar costa 1' milioane 4/L.

2'$

Conc"u8ii

.erioada de dupa 1&&0 agentiilor de turism.

a adus numeroase sc5im-ari n acti#itatea

.ractic= nainte de 1&&0= au e6istat 3 mari agentii tour-operatoare= /9% !arpati ;ucuresti si /9% !arpati Litoral= precum si ;.%.%. /9% Litoral a actionat n calitate de tour- operator incoming pentru Litoral= acti#itatea prestatorilor fiind organi(ata n I%B 4- uri :Entreprinderi de %urism= Boteluri si 4estaurante<. /9% !arpati ;ucuresti a fost principalul de plecare a rom0nilor n strainatate . ;.%.%. :;iroul de %urism pentru %ineret< ndeplinea aceleasi functiuni ca mai sus= diferentierea const0nd n faptul ca se operau numai cu -a(ele de turism pentru tineret :proprietatea ;%%<= iar turistii= at0t cei rom0ni= c0t si cei straini= erau n majoritate tineri. En ceea ce pri#este agentiile re#0n(atoare :detailiste<= acestea erau organi(ate n /.2.%- uri :/ficii 2udetene de %urism<= precum si ;irouri 2udetene pentru %ineret. Dupa 1&&0= modificarea structurii de proprietate a dus la aparitia de touroperatori si detailisti pri#ati. .ro-lema majora asta(i= n 4om0nia= o constituie faptul ca legislatia este= nca= e6trem de permisi#a= ceea ce face ca peste 80F din agentile din 4om0nia sa detina licenta de tour- operator= desi= e#ident= n realitate nu sunt. ,ceasta pro-lema poate fi rapid re(ol#ata prin modificarea normelor de clasificare= precum si a conditiilor financiare ce tre-uiesc ndeplinite pentru a de#eni tour -operator. e considera nca= n 4om0nia= ca a fi agentie re#0n(atoare este umilitor si ca nu esti o agentie puternica daca nu esti n stare sa ai programele tale proprii= #in(0nd programele altora. tour -operator de incoming pentru circuite= tratamente :n afara de litoral<= precum si principalul tour - operator

2'8

,sta(i= aceasta conceptie este pe cale sa se sc5im-e. ,gentiile detailiste au nteles= se pare= conceptul de re#0n(ator= si mai ales responsa-ilitatea tour operatorului fata de turist. Deasemeni= ncepe sa se nteleaga si faptul ca un tour operator fiind angrosist= are tarife e#ident mult mai mici. 1n concept nou pe piata rom0neasca este sistemul de distri-utie. .0na n pre(ent= numarul relati# mic de turisti rom0ni care plecau n strainatate nu au permis de(#otlarea retelelor de distri-utie :agentii<. En principal= un tour- operator si #inde produsele prin agentia sa :e#entual= mai are 1-2 agentii<= si prin alte agentii. isteme de distri-utie sunt nca putine= %ouring-9o#a -%urism a#0nd= n acest moment= cea mai de(#otlata retea ca numar cel putin. Distri-utia poate fi facuta prin@ 1. agentiile proprii 2. alte agentii 3. fransi(a 4. !4 I sisteme de re(er#are on- line :Der%our= 3%,= etc.< En pre(ent= ncep sa apara si alte retele de distri-utie I .aralela 4' :1' agentii= din care 2 fransi(e= 76imtur I ' agentii= ,erotra#el I 4 agentii= etc.<. !ea mai noua tendinta pe piata turistica din 4om0nia o constituie aparitia %urismului de ,faceri :;usiness %ourism<= acti#itate practic= ine6istenta= nainete de anul 1&8&. ,cti#itatile cuprinse n acest domeniu pot fi grupate astfel@ +% C ! torii de , ceri :;usiness %ra#el<= care se refera n principiu la@ %ic8eting; 4e(er#ari de 5oteluri= rent a car etc.

6% C ! torii!e sti"u!ent :incenti#es<. Incenti#urile sunt practic= e6cursii de recompensare a salariatilor unei firme= care au a#ut re(ultate deose-ite n acti#itate= sau a partenerilor de afaceri ai unei fire :de o-icei= cumparatori<. Diferenta esentiala ntre un incenti#e si o e6cursie de loisir este aceea ca participantul la e6cursie nu este aceeasi persoana cu platitorul. "ai concret= angajatorul :firma< plateste= angajatul particip0nd la e6cursie. *% E5eni"ente . ,cestea pot fi@

2'&

congrese= con#entii; conferinte= reuniuni; seminarii= cursuri= team- -uildinguri; lansari de produse; e6po(itii.

,nali(0nd cu atentie piata rom0neasca= au re(ultat c0te#a conclu(ii@ au nceput sa apara agentii de turism speciali(ate n turismul de afaceri= numarul acestora fiind foarte mic nsa. En 4om0nia= acti#itatea de turism de afaceri este ntr-o puternica de(#oltare. % C ! torii !e de 5oteliere<= sunt cele mai a#ansate= situ0ndu- se asta(i= practic= la ni#elul european= din punct de #edere comercial. .ro-lema principala= identificata n 4om0nia= n speta n sectorul pu-lic= o constituie licitatiile= mai -ine (is= )pseudolicitatiile*= care tre-uie sa de#ina serioase si corecte. 7ste ne#oie at0t de inter#entia "inisterului ?inatelor= c0t si a asociatiilor patronale din domeniu. 8% Or( ni' re de e5eni"ente . .iata rom0neasca este ntr- o continua de(#oltare. En ultimul an= se organi(ea(a foarte multe reuniuni= seminarii si traininguri= at0t de sectorul pu-lic= de cel pri#at si c5iar de asociatii. ?oarte multe firme rom0nesti= mici si mijlocii= au nteles importanta unor asemenea actiuni si mai ales a#antajele directe pe care le reali(ea(a si ncep sa organi(e(e din ce n ce mai multe nt0lniri= mai ales team- -uildinguri. En practica= se reali(ea(a un mi6 ntre team--uilding= seminar si reuniune= scopul fiind anali(a re(ultatelor= pre(entarea unor produse sau ser#icii noi= precum si jocuri de ec5ipa. Dacantele )incenti#es* sunt nca folosite ca (ona de nisa= dar sunt ntr- o crestere )asimptotica*. , ceri= )-usiness tra#el* :tic8eting si re(er#ari

260

En special producatorii si importatorii de medicamente ofera farmacistilor asemenea #acante= n scopul cresterii #0n(arilor. !ompaniile :e6. Q5irlpool<. 7ste un domeniu n crestere= pe care nsa l pot practica numai firmele cu resurse financiare mari. 2. En #iitorul apropiat= a-ordarea turismului de afaceri tre-uie facuta prin toate mijloacele= at0t cele traditionale= c0t si cele mode r ne :internet= re(er#ari online= etc.<. .rin comisionarea tour -operatorilor on line= )arma mortala* = la prima #edere= pentru agentii= internetul= poate de#eni aliatul acestora :agentiile de turism pot negocia cu marii contractori de produse turistice on- line= un comision su-stantial si posi-ilitatea de personali(are a site -urilor speciali(ate= a.i. )clientul* sa-si poate face re(er#arile pe cont propriu= dar in acelasi timp sa contri-uie inconstient la #eniturile reali(ate de agentiile de turism. 3. In ceea ce pri#este )e#enimentele*= tendinta in a-ordarea acestora este prin )"anagementul pe proiect*. 7ste de altfel o modalitate tot mai des intalnita si sprijinita c5iar de su-contractantii pentru aceste manifestari :e6. Botelurile sunt dispuse sa negocie(e tarife la ca(are speciale pentru un e#eniment anume= fara a tine cont de contractul inc5eiat cu agentiile<. 4. %endinta generala este de transformare a agentiei de turism n )%ra#el "anagement !ompan>*= accentul pun0ndu -se= n #iitor= pe partea de consultanta si mai putin pe partea e6ecuti#a. 76ista te5nici si modalitati de lucru suficiente :e#ident= tre-uiesc toate cunoscute<= n special on-line= pro-lema principala fiind de a gestiona cel mai eficient resursele clientului= n #ederea atingerii o-iecti#ului propus. -a anali(at= deasemeni= si acti#itatea agentiei de turism .aralela 4'= din perspecti#a turismului de afaceri. -a constatat ca e6ista interes clar n organi(area acestei acti#itati :e6ista un sediu separat= o structura de lucru distincta<. !u toate acestea= anali(a a dus la e#identierea anumitor pro-leme@ de asigurari organi(ea(a si ele asemenea #acante :9ederlanden I93 4omania= /mniasig< sau producatoriH importatori de marca

261

1. 9u e6ista un material de pre(entare a firmei n lim-a rom0na :engle(a< pentru piata rom0na :sau !.D.<. 2. 9u e6ista un material de pre(entare a firmei n lim-a engle(a. ,cest material tre-uie sa fie diferit fata de cel pregatit pentru piata rom0na I tre-uie sa raspunda= n principiu= ntre-arii )De ce 4om0niaJ* 3. 9u e6ista un site dedicat acti#itatii de turism de afaceri :nu numai la agentia de turism .aralela 4'= la nici o agentie din 4om0nia<. 4. ,cti#itatea de mar8eting -#0n(ari este deficitara= at0t ca mod de a-ordare a clientilor= c0t si ca numar al celor care reali(ea(a aceasta acti#itate. '. .aralela 4' nu a participat p0na n pre(ent la nici un %0rg International de %urism= speciali(at n %urism de ,faceri= ceea ce face ca oferta 4om0niei= n general= sa nu fie cunoscuta. !onclu(ii@ 1. %urismul de afaceri este cea mai noua tendinta de de(#oltare pe piata rom0neasca. 2. %urismul de afaceri este cea mai importanta nisa prin care 4om0nia poate intra n circuitul tristic international. 7ste necesar ca at0t 4om0nia= ,utoritatea 9ationala pentru %urism= c0t si agentiile pri#ate= sa participe la %0rgurile Internationale de pecialitate. 3. Infrastructura pentru turismul de afaceri :!entre de !onferinta= 5oteluri<= este la ni#el nalt= aici put0nd sa se organi(e(e reuniuni la ni#el 7uropean. !entrul International de !onferinte de la .alatul .arlamentului este una dintre cele mai mari capacitati de acest fel din 7uropa= fiind dotat cu toata te5nica necesara. 4. Daca pentru turismul de loisir este ne#oie de un -rand= mai -ine spus e o imagine a 4om0niei= lucru e6trem de greu de reali(at= turismul de afaceri este o nisa careia ,9% poate sa i cree(e o imagine si un -rand distinct. ,ceasta presupune ca ,9% a reali(e(e= n primul r0nd= o cercetare de piata= care sa raspunda la ntre-arile @ a. De ce 4om0niaJ -. !um este pri#ita 4om0nia= din perspecti#a turismului de afaceri= n lume :pentru nceput n 7uropa<.

262

c. .re(entarea infrastructurilor de primire si a centrelor de conferinta din 4om0nia. Dupa reali(area acestei cercetari este necesara reali(area unei strategii de de(#oltare si promo#area turismului de afaceri= participarea la t0rguri de specialitate= etc. '. En ceea ce pri#este studiul de ca( asupra .aralelei 4'= s-au identificat c0te#a uncte sla-e= de a caror re(ol#are depinde succesul si de(#ot larea ulterioara a acestui sector n cadrul agentiei. Conc!u'ie ,in ! 2 %urismul de afaceri repre(inta pentru tara noastra cea mai importanta nisa= ce poate duce la redresarea turismului din 4om0nia.

263

.I.LIOGRA?IE

,ngelescu= !oralia= 2ula= D.= Ti"pu! !i8er% Condition ri econo"ice4 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 1&&$.

si i"p!ic tii

;ar-u= 35e. - Turis"u! #n econo"i n tion ! , 7ditura port -%urism= ;ucuresti= 1&81= ;ran= ?lorina= "arin= D.= imon= %amara= Econo"i turis"u!ui si "ediu!

#nconAur tor= 7ditura 7conomica= ;ucuresti=1&&8. ;ran= ?lorina= imon= %amara= 9istoreanu= ..= Ecoturis"= 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 2000. ;urdus= 7.= !aprarescu= 35. I ?und "ente!e " n (e"entu!ui or( ni' tiei = 7d. 7conomica= ;ucuresti= 1&&& ;eldeanu= Diorica; .opescu= Delia I M n (e"entu! proiecte!or cu ,in nt re intern tion ! = 7ditura "atri64om= ;ucuresti= 2004

!onstantini= ". I Co"p!e"enti di stori econo"ico de! turis"o= 1ni#ersita ca ?oscari di Dene(ia= 1&&6 !oo8= 4.,.; Rale= Laura; "arNua= 2.2.-Touris" ) t:e 8usiness o, tr 5e!4 .rentice Ball= 9eC 2erse>= 2002 !ecana= !.- G:idu! , ceri!or "ici4 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 2000 Danet= ,. I M n (e"entu! proiecte!or= 7ditura Dis( %ipo= ;raso#= 2001

264

Da#idson= 4.; !ope= ;. I .usine ss Tr 5e!= .earson 7ducation= 7din-ourg5= 2003 Da#idson= 4. I .usiness Tr 5e!= .ituan .u-lis5ing= London= 1&&& Druc8er= .. ?. I Ino5 ti ;ucuresti= 1&&3 si siste"u! ntreprenori ! = 7d. 7nciclopedica=

7milian= 4. :coord.<; tate= /limpia; %igu= 3a-riela; 7milian= L.; 9istoreanu= .. I M n (e"entu! ser5icii!or4 7d. 76pert= ;ucuresti= 2000 7spic5= 3. I .usiness Tr 5e! M n (e"ent= 76pert I Derlag= 4emingen= 2001 3la#an= D.= Geo(r ,i "are= ;ucuresti= 1&&'. 3off= 2. I Ne(ustorii si 8 nc:erii #n e5u! "ediu4 7ditura "eridiane= ;ucuresti= 1&&4 Ioncica= "aria :coord.<; .etrescu= 7#a -!ristina; .opescu= Delia I Str te(ii de de'5o!t re sectoru!ui terti r = 7ditura 1ranus= ;ucuresti= 2004 turis"u!ui #n Ro" ni = 7ditura ?undatiei A4omania

Ioncica= "aria I Econo"i ser5icii!or= 7ditura 1ranus= ;ucuresti= 2003 2en8ins= D. I M n (in( .usiness Tr 5e!4 I4DI9= BomeCood= Illinois= 1&&2 "inciu= 4odica I Econo"i turis"u!ui= 7ditura 1ranus= ;ucuresti= 2004 "ocanu= "aria; custer= !armen I M n (e"entu! proiecte!or= 7ditura ,ll

;ec8= ;ucuresti= 2001

26'

9icolescu= /. I M n (e"entu! #ntreprinderi!or "ici si "iA!ocii = 7d. 7conomica= ;ucuresti= 2001 9icolescu= /.; Der-oncu= I. I M n (e"ent si e,icient = 7ditura 9ora= ;ucuresti= 2000 9icolescu= /.; Der-oncu= I. I M n (e"ent= 7ditura 7conomica= ;ucuresti= 1&&6 9istoreanu= .. :coord.<; %igu= 3a-riela; .opescu= Delia; .adurean= "i5aela; %alpes= ,dela; %ala= "adalina; !ondulescu= !ristina I Ecoturis" si turis" rur ! = 7ditura , 7= ;ucuresti= 2003

9istoreanu= .. I M n (e"entu! #n turis"= 7ditura , 7= ;ucuresti= 2002 .eel= ". I Introducere #n " n (e"ent= 7ditura ,lternati#e= ;ucuresti= 1&&4 .o>nter= 2.". I Corpor te Tr 5e!= 7ditor 5aron cott= !%!= 9eC Ror8= 1&&8 .ostelnicu= 35e. - Introducere #n teori si pr ctic turis"u!ui, 7ditura Dacia= !luj-9apoca= 1&&$= 4ie8e= 3./. I Modernes Gesc: ,tsreise M n (e"ent= ,la-asta Derlag= "unc5en= 2003 4ogers= %. I Con,erences Beimann= London= 2003 nd Con5ention% A (!o8 ! industr@= ;utterCort5=

4ussu= !. I M n (e"entu! #ntreprinderi!or "ici si "iA!ocii = 7ditura 76pert= ;ucuresti= 1&&6 nac8= /.; ;aron= ..; 9eacsu= 9. I Econo"i ;ucuresti= 2001 turis"u!ui= 7ditura 76pert=

266

andu= .. I M n (e"ent pentru #ntreprin' tori = 7d. 7conomica= ;ucuresti tanciulescu= 3a-riela I M n (e"entu! oper tiuni!or de turis"= 7ditura ,ll ;ec8= ;ucuresti= 2003 tanciulesu= 3a-riela I M n (e"entu! ;ucuresti= 200' (entiei de turis"4 7ditura , 7=

tanciulescu= 3a-riela=:coord.<= 7milian= 4.= %igu= 3a-riela= 9istoreanu= ..= Diaconescu= !laudia= 3rofu= "i5aela - M n ( "entu! turis"u!ui dur 8i! #n t ri!e ri5er ne M rii Ne(re = 7ditura ,ll ;ec8= 2000. Car-roo8e= 2.; BoCer= usan I .usiness Tr 5e! nd Touris"4 ;utterCort5= Beimann= London= 2002

%ur-an= 7.; "eredit5= 2.4. I ?und "net !s o, M n (e"ent Science = edited -> I4QI9= ;oston= 1&&1. %igu= 3a-riela :coord.< I Resurse si destin tii turistice pe p! n "ondi != 7ditura 1ranus= ;ucuresti= 2003

%uclea= !laudia I 7lena I M n (e"entu! #ntreprinderi!or "ici si "iA!ocii di turis" si ser5icii= 7ditura , 7= ;ucuresti= 2004

Oorlentan= %. :coord.< I M n (e"entu! or( ni' tiei= 7d. 7conomica= ;ucuresti= 1&&8 WWW ,nuarul tatistic al 4omaniei= I9 = ;ucuresti= editiile 1&&4 I 1&&& WWW ,ll I easons %ourism@ ,nal>sis of 76perience= uita-le .roducts and

!lientele= /./...7.!= Lu6em-urg= 1&&3

26$

WWW ;usiness %urism= colectii 2004 I 200' ;om5mer= 2.= Rede/ining #usiness Tra1el Automation= ;usiness %ra#el 9eCs= #ol. 21= Issue 22= 9eC Ror8= 2&.11.2004

;om5mer= 2.= Rede/ining #usiness Tra1el Practices= ;usiness %ra#el 9eC s #ol. 21= Issue 22= 9eC Ror8= 2&.11.2004 !o5en= ,.= Rede/ining #usiness Tra1e=s Korld 8ieF= ;usiness %ra#el 9eCs #ol. 21= Issue 22= 9eC Ror8= 2&.11.2004

3uild= ara= Are )ou d)namicP = ;usiness %ra#el Qorld= 9eC Ror8= oct. 2003 erlem= ;.= Rede/in ing #usiness Tra1el Ser1ice= ;usiness %ra#el 9eCs= #ol. 21= Issue 22= 9eC Ror8= 2&.11.2004

WWW Oiarul ?inanciar= editiile 2004 I 200' CCC.ccir.ro CCC.con#ention-ureau.ro CCC.e"ar8eter.com CCC.gc-.de CCC.sc-.es CCC.tia.org CCC.#ia.org CCC.Cttc.org

268