Ruteniul este un metal solid de culoare alb-cenusie din grupa metalelor platinice.

Numele acestuia vine de la cuvantul latin "ruthenia" care inseamna Rusia - tara din care provenea descoperitorul sau. Ruteniul are rezistenta 6.5 pe scala Mohs (in comparatie cu aurul sau argintul care au 2.5).

tilizare. Ruteniul este utilizat in industria bi!uteriilor" in procedeele de placare sau in alia!e. #antitati mici de ruteniu alaturi de alte metale pretioase sporesc rezistenta unui anumit alia!. Ruteniul este considerat un metal pretios. R $%N& ( Ru )

'curt istoric ( &n anul )*)+ au ,ost descoperite in Rusia " in Muntii rali " bogate zacaminte de platina . -ceasta descoperire a starnit interesul chimistilor rusi in legatura cu cercetarea compozitiei platinei brute din rali. #inci din cele sase metale platinice ,usesera descoperite pana la aceasta data in platina nativa provenita din -merica de 'ud " in special din #olumbia . .rintre cei care s-au ocupat de analiza compozitiei platinei brute din rali se numara si pro,esorul /.0.1ssan de la niversitatea din 2orpat ( azi $artu )" care dupa o serie de analize anunta ca a gasit inca trei metale noi " pe care le numeste pluraniu " ruteniu si poloniu . -ceste rezultate sunt puse insa sub semnul intrebarii de catre 3erzelius care " ,acand analize asupra aceluiasi minereu " anunta ca nu gasise in a,ara de platina decat paladiu " rodiu " osmiu si iridiu . #ercetarile merg destul de incet si abia in anul )*45 un alt chimist rus " 6.6.6laus " proaspat pro,esor la niversitatea din $artu " ree7amineaza esantioanele lui 1ssan vrand sa lamureasca controversa dintre predecesorul sau si 3erzelius . %ste spri!init de ../.'obolevs8i " un topitor de platina de la .etrograd care ii da esantioane de reziduri de platina " iar apoi de %gor 9.6an8rin " secretarul $rezoreriei 'tatului " de la care obtine * 8g de reziduuri in care se gaseau inca paladiu " rodiu " osmiu si iridiu . 2upa 4 ani de cercetari " in anul )*44 " 6laus anunta descoperirea unui nou metal platinic " ruteniul " in reziduurile de la prelucrarea minereurilor de platina . 6laus pastreaza numele ruteniu dat de compatriotul sau 1ssan " nume ce provine de la Ruthenia " care insemna in latina Rusia .

#himistul suedez 3erzelius " sceptic la inceput in legatura cu descoperirea lui 6laus " se convinge ca se a,la de ,apt in prezenta unui nou element si " in )*45 " ii sugereaza lui 0:hler sa publice rezultatul lui 6laus in ; -nalele < sale " unde si apare in volumul 6= .

#u descoperirea ruteniului " grupa celor sase metale platinice este completa .

1btinere ( -vand proprietati ,oarte asemanatoare si potentiale normale mari apropiate " metalele platinice prezinta izomor,ism atomic . 'e gasesc in natura in proportii di,erite " constituind componentele platinei native . Ruteniul ,ormeaza amestec izomor, cu osmiul . Metodele de e7tragere a metalelor din platina nativa variaza in ,unctie de concentratia lor si a elementelor asociate din minereul respectiv . &n vederea ra,inarii si separarii metalelor platinice " pulberea platinei native " minereurile platinice sau concentratele minereurilor platinice sunt supuse unor metode de separare variate" complicate si laborioase " conducand la metale de puritate peste +5"5> . na din metodele de separare presupune tratarea platinei native cu acizi sau apa regala . %tapele de separare depind de reactiile speci,ice ,iecarui metal platinic si duc la obtinerea di,eritor compusi din care " in ,inal " se prepara he7aclorometalatii de amoniu respectivi . Ruteniul si osmiul nu sunt atacate de acizi " in timp ce paladiul este usor solubil in acid azotic " iar celelalte metale platinice sunt mai mult sau mai putin solubile in apa regala . Ruteniul si osmiul sunt atacate prin topire alcalina o7idanta ducand la ,ormare de rutenati " respectiv osmiati . Rutenatii sunt redusi in mediu de alcool si apa la Ru1?n @1 ( precipitat negru greu solubil ) " in timp ce osmiul ramane in solutie ca osmiat (A&) care poate ,i precipitat sub ,orma de sare de amoniu . 17idul de ruteniu hidratat prin tratare cu acid clorhidric si clorura de amoniu se trans,orma in he7aclororutenat de amoniu " din care ruteniul se obtine sub ,orma spongioasa sau pulbere " prin calcinare .

tilizari ( Ruteniul se ,oloseste aliat ,ie cu alte metale platinice " ,ie cu aur sau argint . 2atorita rezistentei mecanice" alia!ele sunt ,olosite la contacte electrice " ace pentru aparate inregistratoare de sunete " var,uri de penite sau compasuri (Ru-&r " Ru-1s " .t.d-Ru ) . Ruteniul in alia! cu platina ( )5> ruteniu ) se ,oloseste la constructia aeronavelor.

1smiu(1s)element chimic cu caracter metalic din grupa a A&&&-a" numBr atomic C6" masa atomicB )+5"2D structura straturilor electronice e7terioare 5d66s2" valenEa &&"&&&"&A"A&"A&&&. Fn naturB se gBseGte aliat cu iridiul. Metal alb-argintiu" d 22"C5" punct de topire 2C2C H#" punct de ,ierbere 42=5 H#" duritate C. .rezintB o activitate chimicB redusB. 'ub ,orma de pulbere se o7ideazB lent la aer" la temperaturB obiGnuitB cu ,ormare de 1s14. Nu este atacat de nici un acid (nici chiar de apa regalB). &ntrB In compoziEia unor alia!e alBturi de alte Metale .latinice. 1smiu J1sK Numar atomic( C6

/rupa( * .erioada( 6 'erie chimica( Metale de tranzitie

.roprietati atomice (C6 protoni L electroni) Masa atomica( )+5.2= uam %nergie atomica( 5.2*4 %rgi Raza atomica( ).+2 -ngstrom Aolum atomic( *.4+ cm=mol-) Raza covalenta( ).26 -ngstrom =5 izotopi( de la )621s la )+61s &zotopi stabili( )*41sD )*61sD )*C1sD )**1sD )*+1sD )+51sD )+21s

.roprietati ,izice 'tare de agregare( 'olid 2ensitate( 22.4 g cm-= .unct de topire( =.545 M# .unct de ,ierbere( 5.52C M# %nergie de combinare( =).* 8N mol-) #aldura de vaporizare( C46 8N mol-) #aldura speci,ica( 5.)= N g-) 6-) #onductivitate electrica( 5.)5+ O )56 cm-) 1hm-) #onductivitate termica( 5.*C6 0 cm-) 6-)

.roprietati chimice Aalenta( P=D P4

#on,iguratie electronica( 2D*D)*D=2D)4D2 %lectronegativitate( 2.2 .rimul potential de ionizare( *.C Aolti -l doilea potential de ionizare( Q Aolti -l treilea potential de ionizare( Q Aolti 1smiul. Metalul cel mai greu" avand greutatea speci,icB de 22"C5 8gLdm=. - ,ost descoperit In anul )*54 de '. $ennant care i-a dat numele dupB cuvantul grecesc ;osme" (mirositor)" deoarece o7idul de osmiu" 1s14 cu a!utorul cBruia a ,ost identi,icat pentru prima datB" prezintB un miros speci,ic" iritant.

%ste un element metalic preRios" din grupa a A&&&-a a sistemului periodic" cu numBrul atomic C6 Si masa atomicB )+5"2. -re culoarea alb-argintie Si cristalizeazB In sistemul he7agonal compact" ,BrB alte ,orme alotropice. #a proprietBRi ,izice se mai menRioneazB ( temperatura de topire 2 C2CH#" temperatura de ,ierbere 4 2=5H#" cBldura speci,icB" la 25H#" de 5")42 NLgH# Si rezistivitate electricB" la 25H#" de 5"5+6 mm2Lm. 2in punct de vedere mecanic este ,oarte dur Si casant. Ta temperatura obiSnuitB se o7ideazB lent In aer liber Si numai cand se a,lB In stare pulverulentB.

#ea mai importantB proprietate chimicB a osmiu-lui este rezistenRa ,aRB de acRiunea acizilor. Nu este atacat de nici un acid Si nici de apB regalB. 'e ,oloseSte In industria electrotehnicB Si chimicB la con,ecRionarea de catalizatori sau pentru ,abricarea unor instrumente de laborator. 2in categoria metalelor cu greutatea cea mai ridicatB mai ,ac parte ( iridiul (22"65 8gLdm=)" platina (2)"45 8gLdm=)" reniul (2)"55 8gLdm=) Si aurul ()+"= 8gLdm=).