Ipoteza originii transilvnene a Contelui de Saint Germain este susinut de unica mrturisire legat de propriile sale origini fcut

vreodat de el nsui i consemnat de unul dintre cei mai credibili i, probabil, dezinteresai biografi ai si: landgraful Karl de Hessen-Kassel (1744-1836), prieten, discipol i susintor material al Contelui n cei din urm ani ai vieii sale. Ipoteza originii transilvnene a Contelui de Saint Germain este susinut de unica mrturisire legat de propriile sale origini fcut vreodat de el nsui i consemnat de unul dintre cei m ai credibili i, probabil, dezinteresai biografi ai si: landgraful Karl de Hessen-Kassel (1744-1836), prieten, discipol i susintor material al Contelui n cei din urm ani ai vieii sale. n memoriile sale publicate, potrivit recomandrilor fcute de el nsui n testamentul su, la un sfert de secol dup ncetarea sa din via Karl de Hessen-Kassel consemna o dezvluire pe care Saint Germain i-o fcuse n ultimele zile ale vieii sale, n care acesta afirma c era fiul Prinului Ragozky [Rkczi] al Transilvaniei i al primei sale soii, o Tkly[Tkli ?]. Saint -Germain ar mai fi afirmat, de asemenea, urmtoarele lucruri despre sine nsui: S-a aflat sub protecia ultimilor Medici, care l-au culcat, pe cnd era copil, n propriul lor dormitor. n momentul n care a aflat c cei doi doi frai ai si, fii ai Principesei de Hesse-Rheinfels sau Rothenburg, dac nu greesc, s-au predat mpratului Carol al VI-lea i au primit numele Sf. Carol i a Sf. Elisabeta, dup acelea ale mpratului i mprtesei, el i-a spus Ei bine, eu am s mi spun Sanctus Germanus, adic sfntul frate!. Eu nu pot confirma n vreun fel naterea sa, comenteaz landgraful, dar c s-a bucurat de prodigioasa protecie a Medicilor, aceasta am aflat-o i dintr-o alt surs. Aceast cas [de Medici] stpnea, din cte tiu, cele mai nalte tiine, i nu este de mirare c el a deprins de acolo primele sale cunotine. O serie de biografi ai Contelui au considerat ndoielnic originea transilvnean a acestuia, fr a aduce ns argumente i fr a reui s ofere, n locul acesteia, alternative credibile. Printre autorii de lucrri ezoterice sau de ficiune predomin cei nclinai s cread c originea transilvnean a Contelui ar reprezenta, totui, varianta cea mai probabil. ns, trebuie s-o spunem, o ntreag serie de detalii legate de aceast ipotez i ateapt nc clarificarea. i, ca s fim coreci pn la capt, trebuie s adugm c este destul de puin probabil ca aceste clarificri s fie obinute vreodat. var _tt_check =document.querySelectorAll('.related').item(0); var _ttf = _ttf || []; _ttf.push({ pid: 18569 ,lang: 'ro' ,slot: 'div.article-body > p, div.article-body > div, div.article-body > p > br' ,format: 'inread' ,filter: function(obj) {return (_tt_check.offsetTop+_tt_check.offsetHeight < obj.elts[obj.i].offsetTop);} }); (function(d){ var js, s = d.getElementsByTagName('script')[0]; js = d.createElement('script'); js.async = true; js.src = "//cdn.teads.tv/js/all-v1.js"; s.parentNode.insertBefore(js, s); })(window.document); Teozoafa britanic Annie Besant (18471933), care afirm c l-ar fi ntlnit pe Conte n anul 1896, este una dintre cele mai influente susintoare ale originii sale transilvnene, considerndu-l un fiu al principelui Francisc Rkczi al II-lea. Ca dat a naterii sale, Annie Besant propune anul 1690, o ipotez nu foarte uor de acceptat dac lum n calcul faptul c, n acest an, presupusul tat al contelui mplinea abia vrsta de 14 ani. Alte interpretri, mai atente la biografia lui Rkczi, ofer ca dat de natere a Contelui ziua de 28 mai 1696. Mai uor acceptabil din punct de vedere al vrstei presupusului tat, aceast dat ridic alte semne de ntrebare. n septembrie 1694, tnrul Francisc Rkczi, pe

atunci n vrst de 18 de ani, se cstorea, la Kln, cu Charlotte Amalie de Hessen-WanfriedEschwege (1679-1722), descendent a vechii familii ducale de Brabant. Primul dintre fiii cuplului princiar, Leopold George, nscut n 1696, ar fi ncetat din via n anul 1700, la vrsta de patru ani. ns, potrivit unuia dintre nenumratele scenariile rocamboleti legate de originea Contelui, acest Leopold George ar fi fost de fapt nsui Saint Germain, declarat mort de ctre familia sa cu scopul de a-l proteja de ipotetice persecuii din partea autoritilor habsburgice. Nici aceast ipotez nu exclude varianta naterii sale nelegitime, pentru c, dei pretins prim nscut al lui Francisc Rkczi, Saint Germain nu a ncercat niciodat s se prevaleze de originea sa pentru a emite pretenii asupra motenirii tatlui su. Nu exist, practic, nici un motiv logic care l-ar fi putut determina pe Conte s ascund, de-a lungul vieii sale, o origine att de nobil, legat de un personaj istoric care se bucura de o faim binemeritat n cercurile pol itice europene. Trebuie s ne punem, astfel, ntrebarea dac nu cumva naterea Contelui ascundea un secret cu mult mai mare, un secret a crui dezvluire ar fi putut avea un impact cu mult mai adnc asupra raporturilor de putere din Europa acelor vremuri i asupra contemporanilor si. Mama Contelui de Saint Germain ar fi fost, potrivit mrturiei consemnate de principele Karl de Hessen-Kassel, o nobil doamn dintr-o familie indicat ca fiind Tkly. Presupunnd o anumit imprecizie a principelui german n redarea numelor de familie maghiare, biografii Contelui au preferat lectura Thkli, care ar fi avut, firete, o semnificaie politic major. Urma, fie i nelegitim, al unui Rkczi i al unei Thkli, ultimele dou mari familii princiare care s -au ridicat mpotriva Casei de Habsburg, Contele ar fi devenit, astfel, prin nsi persoana sa, un veritabil manifest politic, un simbol al luptei Transilvaniei pentru libertate. Rmne, ns, o singur problem: nici una dintre fiicele sau surorile principelui Emeric Thkli nu par candidate potrivite pentru statutul de mam a lui Saint Germain. Ne-am putea gndi, n acest caz, doar la eventuale filiaii indirecte, sau la alte scenarii rocamboleti, dificil de imaginat i, evident, cu totul imposibil de demonstrat.Exist ns i alte ipoteze, una dintre acestea lund n calcul un alt an de natere frecvent vehiculat n numeroasele biografii ale Contelui: 1710. Aceast dat pune, i ea, o serie de probleme interesante: ne aflm n perioada n care Francisc Rkczi este n plin glorie - principe al Transilvaniei, conductor al unui rzboi antihabsburgic, stpn al unei pri a Ungariei i Transilvaniei. Ipoteza legturilor Contelui cu familia Rakoczi este ns reluat periodic, reaprnd, n vremuri ceva mai recente, n lucrarea lui Jean Overton-Fuller, The Comte de Saint-Germain: Last Scion of the House of Rakoczy (1988), care citeaz n sprijinul ei un mare numr de mrturii documentare i narative franceze din secolul al XVIII-lea. Nu avem ns, nici n acest caz, o soluie clar de identificare a mamei lui Saint Germain, dup cum nu avem nici informaii care s ne ajute s reconstituim biografia Contelui n anii tinereii sale.Exilat n Imperiul Otoman, Rkczi a ncetat din via la Rodosto, n 1735. Am putea presupune c fiul su crescut la curtea Medicilor a fost, totui, alturi de el n ultimele momente ale vieii sale, continundu-i apoi peregrinrile prin Orient. Un Orient foarte prezent n relatrile sale i n legendele create n jurul su. n 1742, la prima sa apariie n saloanele europene, Saint Germain tocmai revenise potrivit propriilor afirmaii de la curtea ahului Persiei, unde nvase arta prelucrrii pietrelor preioase. Saint Germain este cunoscut, n cadrul micrii teozofice i a

celorlalte curente oculte care l consider un Maestru nlat, sub numele de Master Rakoczy sau Master R., fapt care nu face, desigur, dect s ntreasc legenda originilor sale transilvnene. Legenda spune c acest Master R ar fi fost adevratul inspirator al Declaraiei de Independen i al Constituiei Americane, i c lui i-ar aparine, de fapt, i portretul lui George Washington de pe bancnota de 1 dolar, cel mai criticat dintre portretele conductorului Revoluiei Americane. Fr a intra n detaliile biografiei ficionale a unui personaj despre s-a scris foarte mult, trebuie s mai spunem doar c un teozof reputat, C. W. Leadbeater, care pretinde c l-ar fi ntlnit pe Conte la Roma, n anul 1926, ne spune c reedina favorit a acestuia se afla ntr-un castel din Transilvania. Saint Germain ar fi practicat, n acest castel, ritualuri magice, n cursul crora ar fi purtat un lan de aur care aparinuse unui mprat Roman, o mantie din purpur de Tyr i alte podoabe celebre. Contele deinea, de asemenea, o rob despre care afirma c aparinuse, la rndul ei, unui mprat roman. Descrierea pe care i-o face Leadbeater: ochi cprui, piele mslinie, barb ascuit, o prezen impuntoare i fascinant, care i punea la respect pe interlocutorii si. Contele este prezentat ca fiind unul dintre cei mai mari colecionari ai tuturor timpurilor, avantajat fiind, firete, de imortalitatea sa.Evident, este posibil s avem aici i o contaminare cu mitul literar al lui Dracula. Contaminare susinut de o alt ipotez vehiculat n mediile ocultiste, potrivit creia St Germain ar fi fost unul dintre modelele din care s-a inspirat Bram Stoker pentru a crea imaginea faimosului su conte-vampir. Cteva elemente cunoscute din biografia lui Saint Germain susin o asemenea asociere, n special faptul c acesta, asemeni contelui Dracula, nu era vzut aproape niciodat, n apariiile n societate, consumnd mncare sau butur. Dincolo de tot acest pienjeni de supoziii i incertitudini rmne, ns, un fapt ct se poate de sigur: n singura sa referire fcut vreodat la originile sale, transmis posteritii de un memorialist care poate fi considerat credibil, Contele i-a afirmat fr nconjur originea transilvnean. Este o mrturie care nu poate fi ignorat, valoarea sa fiind sporit de faptul c ea a fost fcut n ultimele momente ale vieii lui Saint Germain. Aceasta presupunnd, firete, c viaa ilustrului Conte s-a ncheiat, cu adevrat, vreodat. Este posibil ca un om sa poata atinga nemurirea s triasc pentru totdeauna? Aceasta este afirmaia uluitoare a unui personaj istoric cunoscut sub numele de contele de Saint-Germain. El a aprut de multe ori a lungul istoriei chiar att de recent ca n anii 1970 ntotdeauna pare a fi de aproximativ 45 de ani. Cine era acest om misterios? Sunt poveti de legenda nemuririi sale simple i folclor? Sau este posibil ca el chiar a descoperit secretul de a nvinge moartea? Saint-Germain primul a intrat n importan n nalta societate a Europei n 1742. Astfel, el tocmai se intorsese de la curtea sahului Perisiei unnde petrecuse cinci ani de zile si unde a invatat meseria de bijutier. Adevaratcosmopolit al misterului, contele de Saint-Germain, a fost un aristocrat de origine necunoscuta din secolul al XVIII-lea. Dispunea de o mare avere si frecventa cercuri sociale inalte. Era renumit pentru arta cu care conversa si un muzician priceput. Sugera ca avea o varsta de ordinul secolelor si ca stapanea procesul fabricarii diamantelor. Nu manca niciodata in public, era ambidextru si, in masura in care se putea cunoaste acest lucru, traia intr-un celibat desavarsit. A servit ca diplomat secret intre Franta si Anglia si este posibil sa fi jucat un rol important in francmasonerie. El vorbea fluent mai multe limbi, inclusiv limba francez, german, olandez, spaniol, portughez,

rus i englez, i a fost mai familiar cu chineza, latina, araba- chiar antice greceti i sanscrita. A fost prieten intim cu Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare, Voltaire, Rousseau, Mesmer si Casanova. S-a ocupat printre altele cu tehnologia materialelor si textilelor ca si cu alchimia, la fel ca multi intelectuali ai vremii, cum ar fi Isaac Newton. Acestea sunt fapte istorice stabilite, documentate cu ajutorul importantei colectii de relatari contemporane din aceasta carte. Mai putin intelese sunt unele dintre povestile bizare care au circulat despre contele cel amagitor: arata intotdeauna cam de patruzeci de ani, aparea din cand in cand pe neasteptate dupa moartea sa oficiala (pe 27 februarie 1784), facea profetii exacte, lipsite de ambiguitate, putea sa transmute materia si sa se teleporteze spontan in locuri indepartate. Teosofii l-au considerat pe SaintGermain drept unul dintre nemuritorii ascunsi care manipuleaza istoria. In secolul al XX-lea, diferite miscari pseudo-spirituale l-au ridicat la statutul de semizeu, deMaestru inaltat. Exista probabil o explicatie rezonabila pentru unele dintre anomaliile din povestire. Multe dintre memoriile lui Saint-Germain au fost scrise la ani distanta de la evenimente si, fara indoiala, infrumusetate in momentul in care au fost redate. El a fost in legatura cu mai multi aristocrati cu nume similare, ceea ar putea explica zvonurile referitoare la ubicuitate. De asemenea, contele a fost tinta unor comentarii ironice. Voltaire spune cu sarcasm ca Saint-Germain este un om care stie totul si nu moare niciodata, expresie pe care unii au luat-o, din nefericire, literal. (Este de presupus ca Voltaire a vrut sa spuna ca era imposibil sa fie facut sa taca!). Un comedian parizian contemporan pe nume Gower avea un intermezzo popular in care contele spunea povesti si mai extravagante, inclusiv ca l-a sfatuit pe Iisus si este posibil ca unele dintre aceste gaguri sa se fi amestecat in memoria populara cu povestile exagerate care circulau deja pe seama acestuia. Apoi sunt impostorii. In 1760, in timpul unei calatorii in Elvetia, Casanova a pretins ca este contele. Aleister Crowley a flirtat cu ideea de a se deghiza in Saint-Germain. Saint-Germain a fost legat de formarea mai multor societi secrete, inclusiv Rosicrucieni, francmasonii, Societatea de Brothers asiatice, Cavalerii Luminii, Illuminati i Ordinul Templierilor. A perfectionat tehnica de pictura pe bijuterii, parea un om foarte bogat dar nimeni nu i cunoastea cu adevartat valoarea averii sale, canta foarte bine la vioara, era un pictor desavarsit, cina de multe ori cu prietenii sai, deoarece el se bucura de compania lor, dar rareori a fost vzut s mnnce alimente n public si in genereal manca o dieta bazata pe fulgi de ovz. In 1740 a devenit un diplomat de ncredere n curtea regelui Louis XV al Franei, ndeplinind misiuni secrete pentru el n Anglia si se presupune si invers. n 1762 el a cltorit n Rusia, unde se spune ca a fost complice la o conspiraie, ce urmarea punerea pe tronul Rusiei a Ecaterinei cea Mare. El l-a sftuit mai trziu pe comandantul fortelor armate imperiale ruse in legatura cu tehnici militare, n rzboiul mpotriva Turciei care de alftfel a si fost ctigat de rusi. n 1774 sa ntors n Frana, cnd Ludovic al XVI-lea i Marie Antoinette (foto dreapta) au ocupat tronul. El ar fi avertizat-o pe Marie Antoinette ca in 15 ani va veni revolutia franceza. n 1779 a plecat la Hamburg, Germania, unde sa mprietenit cu Prinul Charles de Hesse-Cassel. Pentru urmtorii cinci ani, a trit ca pe un oaspete n castel domnitorului la Eckernfrde. Din registrele locale, Saint-Germain a murit pe 27 februarie 1784. napoi din mori

Pentru orice muritor de rnd, acesta ar fi sfritul povetii. Dar nu pentru contele de SaintGermain. El va continua s fie vzut-a lungul secolului 19-lea i n secolul 20! n 1785 el a fost vzut n Germania, cu Anton Mesmer, hipnotizator pionier. (Unii susin c de fapt Saint-Germain a fost cel care i- a dat lui Mesmer idei despre hipnotism i magnetism personal.) In nregistrrile oficiale ala Masoneriei, se arat c ei l-au ales pe Saint-Germain ca reprezentant al lor pentru o convenie n 1785. Dup luarea in inchisoarea Bastille a contesei dAdhemar, n timpul Revoluiei Franceze din 1789, aceasta spus ca a avut o conversaie de lung durat cu contele de Saint-Germain. El ar fi spus de viitorul imediat Franei, ca n cazul n care el tia ce avea s vin. n 1821, ea scria: L-am vazut Saint-Germain din nou, de fiecare dat spre uimirea mea l-am vzut cnd regina [Antoinette] a fost ucisa, pe 18 Brumar, n ziua urmtoare murea Duke d Enghien, n ianuarie, 1815, i n ajunul de asasinarii ducelui de Berry. Ultima dat cnd l -am vzut el a fost in 1820 si de fiecare data el prea a fi un om nu mai n vrst dect la mijlocul lui-40 de ani. Dup 1821, Saint-Germain a luato alt identitate. n memoriile sale, Albert Vandam spunea ca a ntlnit un om care semana izbitor cu contele de Saint-Germain, dar care a purta numele de Majore Fraser. Vandam spunea A trit singur i niciodat nu a fcut aluzie la familia lui. Mai mult dect att el a fost generos cu banii, dei sursa din averea sa a rmas un mister pentru toat lumea. Poseda cunostinte incredibile despre toate rile din Europa, din toate perioadele timpului. Memoria lui era absolut incredibila i, destul de curios, el a lasat de multe ori asculttorilor si s neleag faptul c el a dobndit cunostintele sale din alt parte dect din cri. La un moment data Majore Fraser disparut fara urma. i n 1897, celebra cntreaa franceza Emma Calve (foto stanga) a primit o dedicatie, un portret cu autograf de la SaintGermain. In 1972 la Paris, un personaj ciudat pe nume Richard Chanfray a aprut la televiziunea publica francez si intr-un spectacol a transformat plumbul in aur, sustinand ca este contele de Saint-Germain. Mai sustinea ca are aceste cunostinte de are de la un individ pe care l-a cunoscut in trecutul sau, un personaj misterios, jurand ca nu i va dezvalui nicioadata identitatea lui. In afara pe aceasta transformare avea puterea de a si aminti vietile anterioare, pretindea ca stie secretul nemuriri reusind sa puna pe picioare un caine care era deja mort.(foto jos). A devenit in scurt timp foarte bogat iar celebra cantareata franceza Dalida a devenit iubita lui, cu toate ca la data cand s-au cunoscut aceasta era casatorita. Datorita decaderii in 1983 s-a sinucis, ingerand medicamente si totodata, inhaland gazele de esapament ale masinii sale. Deci, cine a fost Contele Saint-Germain? A fost un alchimist de succes care a descoperit secretul vieii venice? Era un cltor n timp? Sau a fost el un om foarte inteligent a crui reputaie a devenit o legend fantastica? Un agent secret al iluminatilor? Sau o farsa perpetuata de o serie irelevanta de sarlatani?