Dezvoltare cronologica a aparitiei bioeticii

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

Experimente desfasurate pe subiecti umani in lagare de concentrare naziste in al doilea RM 1. gemeni (Auschwitz), 2. transplant de muschi/oase/nervi (Dachau) 3. traumatisme cranio-cerebrale (Dachau) 4. hipotermie (Dachau) 5. malarie (Dachau), Experimente desfasurate asupra 6. altitudine inalta (Dachau) prizonierilor, Shir Ishii, unitatea 731 7. gaze iritante (1935-1945): arme biologice si toxice de 8. sulfonamida (in trat. Streptocociilor) lupta 9. tetanos, gangrena gazoasa http://en.wikipedia.org/wiki/Unit_731 10. apa de mare (exper. pe romi), 11. sterilizare (Auschwitz, Ravensbrck) 12. eugenie, igiena rasiala (Ravensbrck) 13. otravuri (Buchenwald) 14. bombe incendiare cu fosfor http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_human_experimentation

Al doilea RM

Indezirabili, raufacatori, neasimilati, marginalizati, care franeaza dezvoltarea sociala generand prejudicii si cheltuieli ce depasesc Beneficiile comunitare

Persoane limitati in cunoastere si abilitati, prost platiti, saraci ,

Clasa care munceste si isi aduce onorabil aportul la mersul societatii

Posedand cunoastere, abilitati sporite, expertiza ridicata, capabili sa-I invete pe altii, etc.

Profesionisti independenti, antreprenori, generatori de locuri de munca, de capital, foarte bine platiti

Valoare sociala si genetica redusa

Valoare sociala si genetica ridicata

Francis Galton, 1883: eugenie (http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics)

CODUL DE LA NUREMBERG (1949) 1. Consimmntul voluntar al participanilor ntr-un experiment este esenial. 2. Rezultatele care urmeaz s fie obinute din experiment trebuie s fie benefice pentru societate, iar aceste rezultate nu pot fi obinute prin alte mijloace. 3. Studiul trebuie s fie fundamentat pe rezultatele obinute din experimente pe animalei cunotine privind istoria natural a bolii, astfel nct rezultatele anticipate s justifice desfurarea experimentului. 4. Orice suferin sau lezare fizic sau psihic inutile trebuiesc evitate n timpul desfurrii experimentului. 5. Nici un experiment nu trebuie efectuat dac exist indicii c acesta ar putea duce la decesul sau lezarea participanilor, cu excepia situaiilor n care cercettorul particip el nsui ca subiect n experiment. 6. Gradul de risc asupra subiecilor nu trebuie s depeasc importana umanitar a problemei cercetate n experiment.7.Trebuie luate msuri adecvate pentru a evita lezarea sau decesul participanilor.8. Experimentele trebuiesc conduse numai de ctre persoane cu calificaretiinific. 9. Participanii au dreptul de a decide terminarea participrii ntr-o cercetare la orice moment dac ei consider c participarea nu mai poate fi continuat. 10. Cercettorul care conduce experimentul trebuie s fie pregtit s-l ncheie dac el consider c continuarea experimentului va duce la producerea de leziuni, dizabiliti sau decesul participanilor.

DECLARATIA DE LA HELSINKI (iunie 1964, amendata de 9 ori ultima oara in 2008). Principii etice pentru Cercetatrea Medicala pe subiecti umani
A.Introducere 1.WMA (Asociatia Medicala Internationala)a emis Declaratia de la Helsinki ca pe o seama de principii etice pentru cercetarea medicala in care sunt implicati subiecti umani,incluzand materiale si date umane identificabile. 2.Desi Declaratia se adreseaza in primul rand medicilor,WMA incurajeaza si pe alti participanti la cercetarea medicala sa adopte aceste principii. 3.Este de datoria medicului de a promova si a avea grija de sanatatea pacientilor,inclusiv a celor care sunt implicati in cercetarea medicala. Cunostintele medicului si constiinta sa sunt dedicate atingerii acestui scop. 4.Declaratia de la Geneva a Asociatiei Medicale Internationale leaga medicul de cuvintele Sanatatea pacientului meu va fi principal mea indatorire si Codul International al Eticii Medicale declara ca Un medic trebuie sa actioneze pentru binele si in interesul pacientului sau atunci cand furnizeaza ingrijire medicala .

1.Experimentele Vipeholm din Suedia: zahar si carii la copii retardati (1950)

2.Willowbrook hs.(1963-1966): hep. B, Ygl

3. Ch Barnard 1967

 Termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor 1970: Van Rensselaer Potter, defineste primul bioetica in intelesul medical ca pe "o nou disciplin care s combine cunoaterea biologic cu cea a sistemului valorilor cultural umane, , o etica globala care sa lege omul de mediiul din jurul sau (termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor).

Tuskagee, 1972, Jean Heller

In cadrul unui experiment realizat intre anii 1932 si 1972 pe 399 de barbati de culoare, Serviciul de Sanatate Publica al Statelor Unite a studiat efectele infectiei avansate cu sifilis, fara sa incerce sa-i vindece pe pacientii despre care se stia ca sunt bolnavi. Oamenii de stiinta americani au vrut sa vada daca persoanele de culoare sunt afectate de sifilis in mod diferit fata de cele albe si care sunt formele evolutive ale sifilisului tertiar. Subiectii alesi pentru experimentul de la Tuskegee au fost in cea mai mare parte analfabeti din cele mai sarace regiuni ale statului Alabama. La momentul desfasurarii proiectului, accesul afro-americanilor la servicii medicale era aproape inexistent. Multi dintre participantii la experiment nu mai fusesera consultati de catre doctori niciodata. Pe langa examinarile medicale gratuite, voluntarilor li s-au oferit mese gratuite, iar famiile acestora si-au dat in cele din urma acordul pentru realizarea autopsiilor in schimbul unor ajutoare banesti pentru inmormantare, se precizeaza pe site-ul Universitatii Tuskegee. Desi participantii la studiu au fost examinati de medici, nici unuia dintre ei nu i s-a spus ca fusese infectat cu sifilis. Ei nu au fost tratati sau li s-au oferit doze de medicamente considerate insuficiente pentru a vindeca boala respectiva. Li s-a spus in schimb ca sufereau de sange rau (bad blood). In cele din urma, sifilisul a determinat aparitia unor tumori sau unor boli de inima in randul pacientilor sau le-a provocat orbirea, paralizia si chiar moartea. In mai 1997, putinii supravietuitori ai experimentului au fost adusi la Casa Alba, unde presedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, le-a cerut iertare in numele poporului american. 1.8 miliarde de dolari despagubire: 37.00 USD, mostenitori 15.000 USD

"What was done cannot be undone. But we can end the silence. We can stop turning our heads away. We can look at you in the eye and finally say, on behalf of the American people: what the United States government did was shameful. And I am sorry. Bill Clinton, 1997

 Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 11 iunie 1985) a fost

o persoanaimportanta in istoria controversata a dreptului de a muri afirmat in numele persoanelor care nu se pot exprima nefiind contitnte.
1975: la 21 ani, Quinlan a suferit un SCR si apoi a intrat in

Karen Ann Quinlan

SVP. Dupa ce a fost meninuta n viaa pe un ventilator timp de cateva luni, fr ameliorare, prinii ei au solicitat spitalului sa intrerupa ngrijirea activa i, pentru a-i permite sa moara. Conducerea spitalului a refuzat, i urmatoarele lupte n justiie au ajuns pe prima pagina a ziarelor.
Cazul este creditat cu dezvoltarea domeniului modern al

bioeticii.
Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care

o tineau in viata, a mai supravietuit in stare de coma timp de circa 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.
Cazul Quinlan continua sa ridice ntrebri importante n

teologia moral, bioetica, eutanasie, tutore legal i drepturile civile. Cazul ei a afectat practica de medicina i de drept n ntreaga lume. Dou rezultate semnificative ale cazului au fost formarea comisiilor de etic formala n spitale, aziluri i case de ngrijire, precum i dezvoltarea directivelor de sntate in avans.

Cerintele etice ale unei cercetari pe subiecti umani

Raportul Belmont (1979) Respectul persoanei Beneficenta Justitie

Bioetica - definitii
W.T. Reich (1978, Kennedy Inst. of Biothics -1971), defineste bioetica ca fiind studiul sistematic al conduitei umane, in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilor morale (Encyclopedia of Bioethics). Bioetica medicala (in sens restrans): Studiul comportamentului moral si al controverselor etice generate de progresele tehnologice ale medicinii
Bioetica in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului, Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005) BIOETICA MEDICALA (etica biomedicala) se ocupa cu moralitatea comportamentului in practica medicala in relatie cu tehnologia medicala moderna (dezvoltarea stiintelor biomedicale), cu mijloace moderne de investigatie si tratament si progresele medicinii

Principiile bioeticii
1. Beneficenta 2. Nonmaleficenta 3. Autonomia 4. Justitia (dreptatea) Beauchamps si Childress, 1979

DOCUMENTE LEGALE CARE RECUNOSC SI IMPUN PRINCIPIILE BIOETICII

1.

2.
3. 4.

Declaratia universala privind bioetica si drepturile omului UNESCO 2005 aduce in discutie respectarea demnitatii omului; Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007/C 303/01); Constitutia OMS (Basic Documents, Forty-fifth edition, October 2006) Norme ale Uniunii Europene, tratate si conventii, recomandari