SOMAJUL

Omul, privit atat din punct de vedere economic, cat si ca realitate sociala si demografica, trebuie situat in centrul oricarei cercetari asupra dezvoltarii si evolutiei sistemului economic.In acest sens, abordarea problemei ocuparii fortei de munca reprezinta o prioritate absoluta a cercetarii stiintifice, inclusiv a celei economice. Somajul este astazi unul dintre dezechilibrele care afecteaza, in proportii diferite, toate tarile lumii.Existenta somajului este dovada cea mai elocventa a incapacitatii societatii de a utiliza cel mai important factor de productie:omul. Somajul sau ocuparea incompleta e fenomenul economic si social ce consta in faptul ca o parte a populatiei active (apta de munca nu gaseste locuri de munca si nu se poate angaja.!onform definitiei "iroului Intenational al #uncii, in cadrul somajului se includ persoane apte de munca, in varsta de peste $% ani, dar care nu au un loc de munca remunerat desi cauta de lucru si sunt disponibile pentru munca. Somajul este un dezechilibru intre cererea de munca si oferta de munca (cererea mai mica decat oferta , un dezechilibrun intre potentialul uman activ si potentialul uman efectiv utilizat.Somajul se concretizeaza in neincluderea in circuitul productiv a unei parti a celui mai important factor de productie, factorul munca.In acelasi timp, somajul este, pri continutul si consecintele sale, un fenomen social complex, una dintre afectiunile grave ale societatii contemporane. &incolo de etimologia si de sensul literal al termenilor, pentru a fi considerat somer o persoana trebuie sa indeplineasca,conform criteriilor "iroului International al #uncii, o serie de conditii: sa fie apta de munca si in varsta de munca, sa nu aiba un loc de munca remunerat, sa fie disponibila pentru munca, sa poata incepe lucrul imediat, sa caute efectiv un loc de munca. &in punct de vedere istoric, somajul se prezinta astfel: 1.inainte de primul razboi mondial'primele statistici au fost realizare de sindicate in #area "ritanie,a caror functie fiind asigurarea membrilor sai impotriva somajului.(ata somajului calculata de sindicate se obitnea raportand numarul beneficiarilor asigurarii contra somajului (nr.somerilor la numarul total al lucratorilor asigurati.(ata medie a somajului in perioada $)%*'$))+ este, in general, sub %,.&e'a lungul intregului interval,rata somajului variaza intre -.+, si $$.+,.!onform analizei facute de unii soecialisti, evolutia ratei somajului se potriveste cu evolutia indicelui real al ./":in perioadele de crestere economica, somajul a fost scazut, in timp ce in fazele de recesiune acesta a explodat. 0. perioada $+$1'$+11'primul razboi mondial a deteminat o reducere puternica a somajului, care a ramas scazut pana in $+0-. &upa $+0-, somajul a inceput sa creasca, mai ales in #area "ritanie unde a atins rate inalte. In anii 2*-, somajul creste rapid, iar apoi treptat scade, fiind acum randul S34 sa inregistreze niveluri medii mai ridicate ale somajului. 5enomenele dominante sunt recesiunile bruste care au inceput in $+0-,$+0$ si dupa $+0+. In ceea ce priveste cauzele somajului interbelic, exista o diputa puternica intre scolile de istorie economica.3na dintre acestea, condusa de &.6. "enjamin si 7.4. 6ochin considera ca somajul a fost determinat de inceperea acordarii de ajutoare de somaj. *.perioda postbelica'somajul a fost constant si mai mult scazut.!ei 0- de ani de dinainte de $+1- au inregistrat rate medii ale somajului de aproximativ $0, in #area "ritanie si $0.%, in S34.!ei *- de ani dupa $+1% s'au caracterizat prin rate medii ale

somajului de doar 0.0, in #area "ritanie si 1.0, in S34, si acelasi lucru s'a intamplat in toate tarile: 4ustralia, !anada, /oua 8eelanda, Europa Occidentala, 9aponia, 4merica 7atina. 4sadar somajul afecteaza in perioada actuala circa *% milioane de oameni, situatia agravandu'se considerabil dupa $+:-'$+:%. In perioda$+:1'$+)1, deci in decurs de un deceniu, somajul absolut s'a trplat, ajungasnd de la $- milioane la *- milioane si atingand astazi cifra record de *% milioane someri, adica peste ), din populatia activa. O observatie intersanta care se poate face e ca, intre nivelul de dezvoltare economica si rata somajului exista o corelatie puternica, in sensul ca tarile dezvoltate se confrunta cu un somaj mai redus, dar exista si exceptii: tari cu dezvoltare economica deosebita, cum ar fi 5ranta sau #area "ritanie, care au un somaj ridicat, precum si tari nu atat de avansate din punct de vedere economic, cum ar fi .ortugalia, /orvegia, ;urcia, dar cu un somaj mai moderat. Ocuparea deplina a fortei de munca a fost considerata mult timp ca un rezultat firesc al jocului cererii si ofertei pe piata muncii. #area depresiune a anilor 20+, 2**, si somajul masiv care au insotit'o au demolat mitul echilibrului automat si ocuparii depline. 4stazi, prevenirea si diminuarea somajului sunt deziderate majore ale politicii economice si sociale, dar si obiective prioritare a toriei macroeconomice. .roblema populatiei si ale muncii i'au preocupat pe ganditori inca inaintea constituirii economiei politice ca stiinta. #ercantilistii sunt printre primii preocupati de rolul populatiei ca factor primordial al puterii nationale. &octrina mercantilista considera relatia populatie'dezvoltare ca fiind bazata pe reciprocitate: crestera populatiei permite obtinerea cu usurinta a fortei de munca si, mai departe, dezvoltarea industriei si comertului, dupa cum si dezvoltarea economica permite ocuparea unui numar tot mai mare de oameni, cu efecte favorizante asupra cresterii demografice. 4ceasta din urma are ca efect cresterea fortei de munca, reducerea salariilor, a costurilor si deci a preturilor. .ilonii centrali ai teoriei clasice asupra ocuparii si somajului sunt teza ocuparii depline a fortei de munca si a rolului regulator al mecanismului pietei.Somajul la clasici era o consecinta pasagera a jocului muncii, dar decalajul care poate aparea la un moment dat intre cerere si oferta se anuleaza imediat prin ajustarea salariilor. 7a neoclasici problema echilibrului pietei muncii si a folosirii fortei de munca ocupa un spatiu restrans. 4ccentul in analiza economica este pus la ei asupra comportamentului microeconomic. Echilibrul pietei muncii se formeaza, la fel ca in cazul pietei bunurilor obisnuite, prin confruntarea cererii si ofertei. #inusurile modelului neoclasic de analiza sunt evidente si decurg in principal din premisele adoptate: existenta concurentei perfecte pe toate pietele, lipsa incertitudinilor, a constrangerii, neluarea in calcul a timpului, a monedei, a statului, a diferentelor intre indivizi. In urma practicii realizate in ultimii < ani ($++$'$++< a cazuisticii intalnite se poate incerca o clasificare a formelor de somaj in functie de diferite criterii: $.dupa originea somajului: 'somaj conjunctural sau ciclic, crare exista ca urmare a reducerii activitatii economice in timpul fazelor de recesiune sau criza 'somaj structural, datorat schimbarilor care au loc in stuctura economica teritoriala, sociala a productiei (activitatii economice 'somaj tehnologic, format pe baza schimbarilor prin inlocuirea unor tehnologii vechi cu altele noi, si prin restrangerea locurilor de munca in urma reorganizarii unitatii 'somaj sezonier, intalnit in anumite profesiuni din constructii, lucrari publice, agricultura 'somaj frictional, care corespunde perioadei necesare trecerii la alta munca, sau

pentru cautarea primului loc de munca 0. din punct de vedere al intensitatii: 'somaj deghizat, mai ales in tarile putin dezvoltate, si este caracterizat prin existenta de ocupatii aparente ale caror productivitate si remunerare sunt foarte slabe 'somaj total, atunci cand salariatii sunt eliberati complet in cursul anului din procesul de productie 'somaj partial, salariatii lucreaza numai o parte din ziua sau saptamana legala de lucru primind un salariu redus *. din punct de vedere al cauzalitatii: 'somaj involuntar, care corespunde unei situatii de =neocupare= a unei persoane active, apte de munca si in varsta de munca, care nu are un loc de munca, dar doreste sa lucreze 'somaj voluntar, include persoanele apte de munca, aflate fara munca, ori care se in cautare de munca

Consecintele economico-sociale ale somajului

Somajul ca fenomen economico'social antreneaza o serie de costuri, intre care cel mai evident este cel pentru somerii insisi. Este vorba de costul personal, direct, costul pierderii de venituri, pierderea egala cu diferenta dintre salariul net avut anterior intrarii in somaj si ajutorul de somaj. Somajul afecteaza, pe planul cel mai general intreaga societate: statul pierde impozite pe venituri pe care le'ar fi perceput de la salariati dac acestia n'ar fi fost afectati de somaj,trebuind sa plateasca in plus si servicii medicale, sociale pentru someri> operatorii economici pierd profiturile pe care le'ar fi putut obtine daca ar fi utilizat intregul personal> intreaga populatie a tarii pierde veniturile suplimentare pe care le'ar fi putut obtine ca o consecinta a unei productii nationale superioare> in acelasi timp cresterea somajului mareste oferta de munca, ceea ce poate conduce la o scadere generala a salariilor> mai mult somajul este o sursa potentiala pentru fapte criminale si antisociale. &intre consecintele pozitive ale somajului se pot aminti: somajul constituie o rezerva de forta de munca pentru acoperirea cererii suplimentare de munca in anumite perioade> creaza premise pt reducerea salariilor, si pe aceasta baza a costurilor si preturilor> creaza relatii de concurenta mai puternice intre salariai cu efecte favorabile asupra rezultatelor muncii lor.

Strategii de prevenire si combatere a somajului

In esenta, strategia exprima o conceptie generala si unitara privind modul de determinare a unor scopuri si obiective fundamentale pe termen lung, precum si modul de indeplinire a acestora. 4mploarea si profunzimea tranformarilor produse in modul de dezvoltare a tarilor occidentale in contextul tranzitiei la societatea postindustriala determina necesitatea elaborarii si aplicarii unor strategii in domeniile principale ale economiei si societatii, intre care cel al folosirii fortei de munca. .revenirea somajului ridica o alta problema strategica, cea a prioritatii acordata stiintei si invatamantului, ca investitii in capitalul uman'cea mai importanta resursa a cresterii si dezvoltarii economice. O alta directie strategica de actiune pentru prevenirea si combaterea somajului porneste de la intelegerea modificarilor in structura demografica a pouplatiei, cu efecte directe asupra populatiei apte de munca. Politici macroeconomice de combatere a somajului .rincipala cauza a somajului in special a celui ciclic, este insuficienta crestere economica. !a urmare trebuie actionat prioritar in directia relansarii cresterii economice. (olul esential aici revine statului, care prin mecanismele fiscale si monetare de care dispune, trebuie sa dea un impuls cresterii economice spontane si durabile. Statul nu

trebuie sa se substituie initiativei private, ci doar sa'i creeze conditii de manifestare.Solutia fundamentala pt reducerea rela a somajului ramane crearea de locuri de munca. 3na din cauzele esentiale ale somajului contemporan, cu deosebire ale celui structural este inadecvarea, nepotrivirea dintre structura si nivelul de pregatire al fortei de munca si cerntele pietei. .regatirea si orientarea profesionala, ca si recalificarea si reconversia personalului trebuie sa reprezinte coordonate majore ale unei strategii de lupta impotriva somajului. Politici microeconomice de flexibilizare a pietei muncii Optica moderna privind solutiile pt reducerea somajului, vizeaza flexibilitatea pietei muncii, care cuprinde urmatoarele aspecte: 'flexibilitatea cantitativa extena :adaptarea efectivului de forta de munca la variatia cererii, concedieri 'flexibilitatea cantitativa interna:diferite formule de dimensionare a volumului timpului de munca in functie de evolutia cererii de munca 'externalizarea 'flexibilitatea functionala 'flexibilitatea salariilor

Protectia sociala a somerilor

;ratarea eficienta a somajului presupune din patrea statului, in primul rand, un sistem coerent de mijloace de prevenire si diminuare a somajului, dar, in al doilea rand, si o politica de protectie sociala a somerilor. .rotectia sociala cuprinde un ansamblu de masuri (servicii, prestatii banesti, prestatii fiscale concretizate in venituri obtinute de populatie prin redistribuirea si prin masuri de revalorizare prin care sunt contracarate efectele inflatiei (prin indexare sau discrepantele ce pot aparea intre categorii de venituri. In ceea ce priveste modul de organizare distingem trei trepte: indemnizatia (asigurarea de somaj, asistenta(ajutorul de somaj si ajutorul social. In primul nivel se inscrie indemnizatia acordata pentru o anumita perioada stabilita de lege, finantata prin cotizatii sociale si subventii bugetare. In al doilea nivel se incadreaza cei ce beneficiaza de un anumit ajutor inca o perioada de timp dupa expirarea celei prevazute de indemnizatia de somaj, acest ajutor fiind de regula finantat de stat. 4l treilea nivel, ajutorul social, se acorda celor cu o situatie materiala deosebit de precara care au iesit de sub incidenta primelor doua niveluri. 4cest sistem are un caracter diversificat si este reglementat de stat. !resterea si dezvoltarea economica sunt procesele si obiectivele fundamentale ale oricarei economii nationale, strans legate de resursele, de factorii de productie utilizati, insa, somajul exista si va exista dintotdeauna.

Bibliografie: MAN AC !"#!N: S$MA%"&' editursa (Calauza(' )**+ BA,"&!SC" A& NA: S$MA%"& N -$MAN A' cluj-napoca' )**.

net:///0google0com ANCAN A,!&A' grupa ' rise