I.

Omul O figura inteligenta si vulgara; ochi mici, negri, rosii pe margine, care abia se vedeau si abia vedeau, dar din care razbea scanteia desteptaciunii si a rautatii; nas carnos, falci masivve, buze groase, gura mare care atunci cand nu spunea mascara, capata o expresie dispretuitoare, barbie grasa si gat puternic Portretul moral cu tot talentul sau, el n ar fi a!uns niciodata unde era,, daca n ar fi folosit intriga !osnica, un amestec de bufonarie si linguseala, care l au a!utat sa capete protectia regelui " luat locul lui Perrin si #abert, fondatori ai Operei franceze si l a tradat pe $oliere, al carui asociat si prieten era %a &ontaine folosea satire pentru a l face de ocara' a compus doua dedicatii pentru %ull( , in versuri, una pt opera Amadis si cealalta pentru Roland %ecerf de )ieville il prezinta cu totul altfel' nici urma de narav de insulator sau de pizmas; felul sau de comportate simplu si placut; lipsit de trufie, se considera egal cu cel mai umil mizician, dar manifesta mai multa violenta si mai putina plitete decat I s ar fi cerut unui om de seama; "vea altceva de facut decat sa se gandeasca la dusmanii sai' se gandea la sine insusi; era ambitios la culme, nu i a fost de a!uns sa devina stapanul absolute al intregului imperiu al muzicii, nu s a lasat pana nu a fost admis in randul secretarilor regelui %ull( si a dar seama de atotputernicia banului si avand un simt al afacerilor si a facut o avere considerabila *iciodata nu s a lasat inlocuit de altul "verea, titlurile, nu l au scos din minti, dar facea avere pentru el, nu pentru altii +ra uracios, iar cei de la curte il poreclisera carpanosul, dar in fond nu era zgarcit' stia sa cheltuiasca cand era cazul ,cand isi dorea sa l maguleasca pe rege sau pe cineva de la curte+ra in bune relatii cu sotia sa, pentru care nutria un mare respect

II.

$uzicianul

%ull( si a croit soara cu a!utorul viorii, dar la un moment dat renunta la aceasta, deoarece realizeaza ca vioara este mai pre!os de geniul sau; astfel incepe studiul la clavecin si studiaza compozitia "stfel, putem afirma ca intemeietorul operei franceze a avut ca maestri trei organisti' .oberda(, un Italian la current cu primele incercari de opera italiana in &ranta, /igault, care se calauzea dupa experienta batranului organist din .ouen si 0itelouze, care lua ca model, mai cu seama, arta cantului ,orga trebuie sa imite vocea

1na din indemanarile lui %ull( era intrebuintarea de false acorduri; %ull( s a inspirit de la predecesorii sai, care timp de douazeci de ani s au straduit sa transforme Aria de curte intr un poem musical, de un character expresiv Intre %ambert si %ull( exista asemanari izbitoare' aceleasi tipuri melodice, aceleasi formule de declamatie cantata, aceeasi alternanta de ritmuri de 2 si 3 timpi intr o aceeasi perioada, aceeasi usurinta eleganta si conventionala, acelasi adevar modern " avut legatura cu venetianul #avalli, a carui opera domina intreaga opera italiana a sec. 4)II si care a reprezentat la Paris Ercole in 5667 ,apogeul gloriei, iar %ull( abia isi facuse debutul%uase nastere in prima perioada a domniei lui %udovic al 4I) lea o emulatie constanta intre cele doua curti, de la Paris si de la )iena' divertismentele lui %ull( se raspandisera d8!9 in +uropa si erau copiate la toate curtile, ca si moda franceza; se formase un stil international al carui principle fauritori erau Paris si )iena %ull(, mai mult inteligent decat inventiv, si mai mult organizator decat creator, a imprumutat probabil mai mult de la altii decat le a oferit #eea ce si a insusit i a folosit in mod vizibil nu ca unui italian care vrea sa si italienizeze patria de adoptiune, ci ca unui francez care nu ia din arta celorlalte tari decat ceea ce se potriveste cu spiritual poporului sau si serveste intocmai geniului sau; gandirea si stilul lui %ull( sunt cu desavarsire franceze &rancez si conservator, in timp ce italienii, inventatorii operei, o raspandeau in toata +uropa, %ull(, pana la patruzeci de ani, a ramas adversarul ei declarat Pana la 56:7, anul in care si a reprezentat prima opera, el sustinea ca opera era un lucru imposibil de redat in limba franceza; toata ambitia sa se marginea doar la comedia balet, vechiul gen francez *imeni ca el n a patruns cu mai multa intelegere rostul noii arte, nimeni nu I s a consacrat cu mai multa energie si perseverenta; cu incepere din anul 56:7, data inaugurarii teatrului sau de opera, si pana in 56;:, cand a murit, el a compus si a reprezentat, in fiecare an, cate o opera noua *u si rezerva decat trei luni, din 57, pentru a compune; el avea de faurit nu numai operele, dar si interpretii lor; prima s a gri!a era sa si asigure colaborarea unui poet poseda o vivacitate din care mereu tasneau idei de spirit pline de originalitate si nascocea o intriga desavarsita<=>versuri frumusele facute de el, in italiana si franceza + neindoios ca a dat forma definitive unor pasa!e din poemele sale de opera; era prea lenes insa ca sa si ia pe seama sa gruel muncii si si a gasit un autor' pe ?uinault; nu numai ca a stiut sa aleaga, inlaturand chiar poeti mai mari, pea cola a carui arta se putea potrivi cel mai bine cu muzica sa ,si a mentinut fata de el preferinta exclusive?uinault avocet abil, orator remarcabil, in serviciul #amerei de #onturi, autor fecund, capabil sa scrie pana la trei comedii si doua tragedii intr un an, perfect om de lume %ull( revizuia lucrarile lui ?uinault si isi permitea sa taie sau sa aduge unde credea de cuviinta

In ciuda st adaniilor de a i desparti, %ull( i a ramas credincios cu incapatanare, deoarece aprecia valoarea sa ca om si om de arta' ?uinault era cel mai in masura sa i transpuna in versuri intentiile musicale %ull( face din natura chiar temelia gandirii sale simfonice Imitatie a cuvantului declarat, imitaite a ritmurilor din grai si din lucruri, imitatie a naturii, acesta era principiul de compozitie cu totul realist si totodata instrumental de lucru al lui %ull( *u apela niciodata la cunostintele si sfaturile cuiva, avea chiar un fel prime!dios de a repezi, care nu I ingaduia rabdarea de a asculta vreun repros Primea sa fie a!utat' lasa pe seama a!utoarelor sale gri!a de a I finisa armoniile %ull( n a facut altceva deca sa introduca in muzica practicile marilor pictori din sec. 4)I si 4)II, care isi faceam acasa fabrici de tablouri %ull( nu era numai compozitor; era conducatorul Operei, diri!or, director de scena, directorul scolilor de muzica de unde se recruta personalul Operei. 0uturor trebuia sa le insufle viata' orchestrei, corurilor, cantaretilor. 0oti membrii ansamblurilor conduse de el erau instrumentisti buni; nici unul nu indraznea sa adauge broderii proprii, deoarece asta l ar fi scos din minti pe %ull( " contribuit mult la desavarsirea executiei instrumentale' metoda lull(sta se caracteriza prin !ustetea sunetului, gingasia si egalitatea miscarii, atacul curat, incisive al primului accord, elanul irezistibil si timpii foarte marcati $ai mult decat de orchestra, %ull( se ocupa de cantareti' deopotriva buni muzicieni si buni actori Opera create de %ull( era o scoala de declamatie si de dramaturgie @e ocupa de dans aproape tot atat ca si de rest; participa la baletele urmatoarelor opera aproape in aceeasi masura ca si Aeauchamp. $odifica intrarile, inchipuia pasi de expresie care se potriveau subiectului si, cand era nevoie se apuca sa danseze inaintea balerinilor pentru a i face sa i priceapa mai bine ideile; dansa nu cu o gratie mare, dar cu o voiciune foarte placuta In pozitia sa de stapan al Operei sale, dunctiona dupa 7 maxime' platea minunat si nici un fel de familiaritate *u admitea nici o neregularitate la serviciu /lucB, in cea mai mare parte a reformelor sale, n a facut altceva decat sa se intoarca in urma cu un secol, la locul unde %ull( lasase opera

III.

.ecitativul lui %ull( si declamatia lui .acine

%ull(, la fel ca /lucB si /retr(, si au faurit idealul muzical din C+#%"$"0I" 0."/I#" Ciferenta a fost ca /lucB s a inspirat din tragedia ideala, greaca, iar ceilalti doi s au inspirat din modelul tragediei franceze #ompozitorii au transpus pe muzica, mai mult sau mai putin intentionat, modul de a declama din timpul lor; si prin cantecele lor, noi percepem chiar vocea marilor actori care le serveau drept model sau care se bucurau de o mare autoritate. "ceste constatari sant valabile si pentru %ull(' declamatia sa

muzicala aminteste de declamatia de la #omedia &ranceza si indeosebi de aceea a lui #hampmesle %a #hampmesle nu avea talent de actrita, ci frumusete, voce si memorie. Ceclamatia cantata a constituit caracteristica tragediei noastre din secolul al 4)II lea %ull( s a format ca fauritor de recitative scriind pt #hampmesle, pe declamatia proprie a lui .acine, notata de acesta pentru uzul actritei sale %ull(, avand aproape intotdeauna ca poet pe ?uinault al carui stil era considerat in sec 4)II mai dulceag si mai putin barbatesc decat al lui .acine, astfel a trebuit sa atenueze energia declamatiei lui .acine, dar fara sa I stirbeasca sensul %a %ull( recitativul nu este un accesoriu al operei, un fel de legatura artificiala care impreuneaza diferite arii intr un buchet; el este in realitate inima, partea cea mai ingri!ita si cea mai importanta. In adevar, in acest secol al inteligentei, recitativul reprezenta partea in care era cuprins talcul intregii opere, rationamentul pus pe muzica. *u era ascultat in sila, ca astazi; provoca deliciul spectatorilor Armida e toata intesata de recitative; %ull( se plaseaza deasupra celorlalti maestri ai nostri, in primul rand prin recitativ; recitativul sau nu se poate imita .+#I0"0I)1% prima regula ce sta la baza acestui recitativ este observarea stricta a stilului silabic, despovarata de orice vegetatie melodica, o curatire a tehnicii italienesti %ull( a infaptuit in muzica o simplificare semnificativa %ull(, calauzit de bunul sau simt si, cu siguranta, si de sfaturile prietenesti ale unora ca $oliere, %ull( care de altfel nu avea prea multa seva de melodist si nu se simtea imblodit de prisosul inspiratiei sale muzicale, a reactionat cu putere impotriva acestui gust. Ii era sila sa scrie duble si galgaituri , dar din respect fata de socrul sau %ambert, care lasase in &ranta moda acestor ornamentatii, le punea cu parere de rau; se opunea cu indaratnicie ca ele sa fie introduse de catre cantareti intr o arie scrisa fara ornamente, vocalize si broderii .ecitativul meu nu e facut decat pentru a fi vorbit, doresc ca el sa fie absolut unitar se acociaza deci cu fidelitate dinamicii vorbirii, se modeleaza dupa vers, aceasta fiind probabil cauza unei mari monotonii /asesti in operele lui %ull( baragane intregi de recitative si de arii, in care primul timp din fiecare masura cade cu o rigoare implacabila pe rima sau pe cezura hexametrului, rezultand o monotonie coplesitoare 0rebuie sa deosebim, aproape in orice recitativ sau arie recitativ apartinand lui %ull(, din ansamblul bucatii, cateva fraze care constituie, intr un fel, nucleul ei. "cesta de gaseste de obicei la inceputul recitativului; ele sunt in general bine studiate din punct de vedere al exprimarii naturale a persona!ului si al sentimentului ce dega!a si sunt notate cu precizie. Prima fraza poate fi repetata de de mai multe ori, de asemenea poate aparea si la sfarsit, pentru a da simetrie Inteligenta este prima insusire a lui %ull(, mult mai mult decat inspiratia muzicala #eea ce ii reuseste cel mai bine nu sunt episoadele de inalta tensiune, ci acelea de profunda subtilitate

$arile imbolduri ale pasiunii nu corespundeau firii lui %ull(; el nu era o natura patimasa; stie sa fie mare, insa nu e niciodata profund .emarcam la el forta ritmului, forta si !ustetea accentului' ar fi posedat toate mi!loacele de a reda pasiunea in toata plenitudinea ei, daca ar fi simtit o cu adevarat dar ea este absenta. #u tot rafinamentul indiscutabil al lui %ull( si cu toata ingeniozitatea comentatorilor sai, muzica sa e departe, chiar in cele mai frumoase pagini ale operelor sale, de a atinge profunzimea pe care i o atribuie %a )ieville si abatele Cu Aos Pasa!ele din vorbirea poetica, importante din punct de vedere psihologic, dramatic sau al culorii locale, sunt arareori individualizate de %ull( cu precizie Incepand chiar cu prima sa oper, Cadmus si Hermiona, %ull( s a copiat pe el insusi, de mai multe ori .epetarile lui %ull( sa provina din bunul simtD expresii putin variate, dar !uste si care nu ezita sa se repete cand e vorba sa infatiseze aceleasi simtaminte, avand groaza de exagerari si de mestesugiri afectate, care denatureaza gandirea pana la efeminare si ii confera o expresie nepotrivita Ceclamatia lui %ull( corespundea intocmai adevarului scenic de atunci, ideii pe care si o faceau oamenii vremii sale despre verosimil in teatru %ull( ar fi conservat in muzica feflectarea declamatiei si !ocului din tragedia lui .acine.

I). +lemente eterogene in musica de operE a lui %ull( .ecitativul declamatia poetica din teatru sau din saloanele letarare, transpusa in muzica constituie cheia de bolta in muzica de opera a lui %ull( "rtist reformator F geniul innoitor, care prezinta cel mai adesea un caracter volitiv, rational G instinctul sau care de foarte multe ori il dezminte *ici o revolutie in arta sau in alte domenii nu opereaza deodata si rastoarna tot ce era inainte In revolutionar( se contopesc trecutul si viitorul in proportii variabile %ull( care in unele privinte a fost un novator, sub multe alte aspecte n a facut altceva decat sa reia sis a continue traditiile trecutului " fost colaboratorul lui $oliere in comediile sale cu balete * a renuntat niciodata la slabiciunile omului batran, ale bufonului, n a renuntat la rolul de organizator al serbarilor curtii, nu si a lepadat cu totul pielea lui de italian Civersitatea de elemente musicale se observa cu osebire in primele opera Cadmus si Hermiona ,scenele din temple, cu preoti de rang inalt, cu sacrificiiPe lange aceste scene mari, prin care %ull( deschidea calea tragediei lirice a lui .ameau si a lui /lucB, gasim si o parte comica foarte importanta si de asemenea o latura bufa si burleasca In aceasta prima operE, opera, propriu vorbind, ocupa locul cel mai neinsemnat, trei sferturi din ea sunt acoperite de muzica de concert, pastorale, arii de curte, de opera bufa si de comedie balet "ici e vizibil ca %ull( se simtea in elemental sau era prima, adevarata sa natura

Alceste a doua opera amestec de tragic si bufonarie "lceste nu s a bucurat de o reusita deplina Atys compus in 56:6, marcheaza in mod categoric o schimbare de orientare in opera; din acest moment, %ull(, conformandu se gustului manifestat de curtea tinerei perechi regale, isi insuseste unul din tipurile de creatie apartinand lui .acine; opera sa devine un fel de elegie amoroasa din care e izgonit comicul %ull( tinde sa elimine din opera tot ce este excesiv, atat in privinta tragicului, cat si in aceea a comicului Opera urmatoare %ull( reintroduce, cu discretie insa, elementul comic in admirabilul sau Isis; introduce mai multa variatie spectacolului, dansatorilor, subtilelor parti orchestrale si incearca sa insufleteasca actiunea #onceptia sa asupra operei este aproape definitivata' sacrifica comedia si, in locul dramei passionate, el prefera infatisarea unor nuante de sentimente, tragedia de salon si de curte, psihologica, galanta si retorica; nu este o comedie balet, ci tragedia balet +ra esentialmente un compozitor de balete regale, si asa a ramas mereu Oferea acea delicatete de stil si verva originala Opera Acis et Galatee comical lui %ull( vizeaza de preferinta defectele fizice, pe care le scoate in evidenta ,Polifem%a %ull(, comical apartinea in asa masura naturii lui, incat I s a intamplat, nu o data, sa provoace rasul fara sa vrea. Caca n a putut sa ti desfasoare fara restrictii spiritual comic si acest lucru e foarte regretabil in schimb a avut toata libertatea sa transplanteze din balet in operE Pastorala propriu zisa, dovedind sinceritate, emotie si poezie adevarata @entimental pastoral este foarte puternic in sec 4)II ,%udovic al 4I)lea-, oamenii de atunci il iubeau foarte mult' asteptau de la natura binefacerile linistii, seninatatii, acea frumoasa bucurie putin bucolica, in aceeasi masura fizica si intelectuala #ei trei muzicieni clasici care au exprimat cel mai bine aceasta voluptoasa coplesitate a naturii sant totodata si fortele cele mai pline de energie ale muzicii' Handel, /lucB si Aeethoven @entimental pastoral il vedem inflorind la cei mai mari maestri ia operei' $onteverdi, #avalli, #esti, Purcell, Ieiser si intr o oarecare masura si la #ambert *ici unul dintre acestia nu poate fi comparat cu %ull(; in genul acesta, sufletul lui uscat, superficial, calauzit mai mult de inteligenta decat de adevar, atinge culmi de sinceritate si emotie pura care l pun alaturi de cei mai mari poeti ai muzicii. )ocea F primul instrument care exprima pasiunea #alitatea muzicii lui %ull( vine din plasticitatea ei In fiecare opera a lui %ull( se afla o parte care este un adevarat balet de curte' Prologul; aceasta s a bucurat de toata atentia lui %ull( Prologurile ,regale este intotdeauna eroul principal- lui %ullt( capata aspect de sarbatori nationale a vechii &rante, ele constituind ultimul refugiual baletelor de curte

.egasim aici pe %ull( fauritorul de comedii balet' colectii de mici arii galante, duetee, tertete, coruri de concer amestecate laolalta cu dansuri, adesea cantata sau !ucate si cantata alternative, plus marsuri si procesiuni

). @imfoniile lui %ull( @imfoniile lui ne par astazi capitolul cel mai putin interesant din opera lui; uverturile sale sunt deopotriva massive si sablonarde 0emele sunt construite pe planuri aproape identice; dansurile nici ele nu scot in evidenta o mai mare verietate lipsite de originalitatea ritmurilor "ceste simfonii, totusi, au contribuit la succesul operelor lui %ull( 1verturile' destinate in special marilor teatre, caracter monumental; au stat la baza tipului de uvertura franceza Cescoperirea nu apartine lui %ull(, acesta putand o gasi la #avalli, #ambert sau #esti, insa %ull( a statornicit in mod definitive tipul sau de uvertura si l a facut sa devina clasic' o miscare lenta, masiva si ine ritmata, in masura binara, o miscare vie si saltareata, fugata, in masura ternara, dupa care urmeaza o incheiere in stil grav, in masura binara, stil grandios; ele se adapteaza la toate felurile de instrumente 1na din tainele succesului primelor uverturi ale lui %ull( este aceea ca erau melodioase si construite pe o muzica frumoasa care se retinea cu usurinta "ceste uverturi au continuat sa impresioneze pe francezi si in sec 4)III 1verturile lui %ull( deserveau uneori ca introducere la operele romane sau napolitane !ucate in Italia Peisa!ele poetice, un alt tip de simfonii lull(ste, descriau armosfera morala ce invaluia o scena %ull( incearca sa obtina prin melodie, armonie si ritm un efect care sa fie apropiat de ideea pe care o avem despre ele,simfonii- e vorba de a sugera cele ce se petrec si nu a le reproduce )aloarea lor consta in legatura cu actiunea $arsurile ar trebui considerate lucrari de muzica pura, dar se leaga totusi strans de actiune; aveau realmente puterea de a comunica publicului elanul razboinic al eroilor de pe podium Cansurile contemporanii lui %ull( vedeau in ele o revolutie a genului %ull( a compus aproape intotdeauna pantomima dramatica %ull(, pana la sf vietii sale, a ramas in constiinta publicului un compozitor de balete Cansurile lui %ull( sunt considerate inventia sac ea mai originala 0otul este inmanuncheat aici' gratie, agilitate, vigoare, varietatea ritmurilor, suplete incomparabila' o viata, un farmesc, o gingasie delicioasa perfectiunea absoluta Cu Aos' %ull( a insufletit dansurile' acesta a fost inceputul reformei sale introducerea femeilor in balet' pana la Proserpine, 56;J, baletele erau compuse numai din dansatori. Primele dansatoare admise la Opera, isi facura

aparitia la 7 luni dupa reprezentarea Proserpinei, in acea mica capodopera' Triumful Amorului In numele reformei sale, %ull( introduce arii repezi in locul miscarilor lente +l n a creat menuetul, gavota sau bouree ul, cid oar le a inviorat tempo ul "vea predilectie pentru formele de dans vii si bine ritmate ca giga, canari sau forlana #onferea executiei voiciunea lui italieneasca Pentru aceste dansuri mai repezi era necesar sa se nascoceasca figure noi de dans; a fost silit sa compuna el insusi intrarile la dansurile pe care le monta pe ariile sale, astfel a creat pasii si figurile, deoarece i a displacut totalmente faptul ca Aeauchamp, maestro de balet titular, nu aprofundase caracterul acestei arii destinata viorii ,introducerea la #iacona din Cadmus/ri!a ca dansurile sa nu ingreuieze peste masura actiunea nu reprezinta inca nimic %ull( incerca sa aduca in dansurile sale o nuanta dramatica cu destinatie precisa 1rmarind aceasta transformae a baletului in drama, el a a!uns, pornind de la ariile dansante intr un stil caracateristic, la baletele fara dans, daca se poate spune la pantomime, aceste balete aproape lipsite de pasi de dans, dar compuse din gesture, din semen, intr un cuvant, un !oc mut , baletele funebre din Psyche sau acelea din aactul al doilea din Tezeu, unde poetul introduce mosnegi care danseaza, baletele din actul al patrulea al operei Atys si prima scena din actul al patrulea din Isis$aestrii de bale tai timpului, ca si dansatorii celebri, n au inteles nimic din ceea ce voia %ull(; de aceea a trebuit sa recurga la oameni noi'maestrul de dans dKOlivet; dansatorii la care au recurs %ull( si dKOlivet erau toti tineri, alesi dintre cei ce erau inca novice, adica inainte de a fii fost deformati datorita deprinderii meseriei

)I. $aretia si popularitatea artei lui %ull( +xistau multe elemente diferite in opera lui %ull(' comedie balet, arii de curte, vodeviluri, drama revitativ, pantomime, dansuri, simfonii tot ce i vechi si tot ce i nou, pus impreuna Caca %ull( e mare, aceasta nu se datoreste atat muzicianului poet, cat arhitectului muzical' operele sale sunt bine si solid construite 1nitate bazata pe' logica, echilibrul dintre parti, proportiile armonioase %ull( detine marea calitate a sec. clasic' el stie sa puna ordine, are simtul ordinii si al compozitiei 0oate operele sale sunt eminamente teatrale daca nu intotdeauna dramatice. %ull( avea intenta efectului teatral si s a vazut asta atunci cand a fost vorba de simfoniile sale si chiar de uverturile sale, a caror principala frumusete consta in modul cum sunt plasate, dar si intr o exactitate minutioasa, intr o subordonare absoluta fata de cerintele compozitorului

#ei mai perspicace oameni recunosteau ca nu se mai stia cum sa se execute muzica sa, de vreme ce %ull( nu mai era la pupitru' prezenta compozitorului ii este, pentru a ma exprima astfel, tot asa de necesara cum este soarele pentru creaturile naturii' ii este sufletul si viata; fara el, totul ramane confuz si haotic=,/lucBIntre moartea lui %ull( si aparitia lui /lucB, a avut loc un process de ingreunare a executiei musicale, acest lucru falsificand caracterul muzicii lui %ull( #are era autentica axecutie lull(staD %ull( indica cantaretului un mod de a recita, vioi, fara insa a fi exaltat=o vorbire naturala, orchestra sa canta intr un ritm inflexibil, cu o precizie riguroasa, cu o egalitate perfecta, cu o delicatete panala rafinament, ca dansurile erau atat de vioaie incat li se pareau dansuri de saltimbanci. $asura, precizie, voiciune, finete, acestea sunt caracteristicile pe care cunoscatorii de la sf veacului al 4)II lea, in unanimitate, le mentioneaza cu privire la modul de executie al orchestrei si al artistilor Operei. &aima lui %ull( a fost imensa, ea s a intins peste toate tarile si, lucru aproape unic in istoria muzicii noastre, ea a patruns aproape in toate straturile societatii In &ranta, influenta lui %ull( asupra compozitorilor nu s a limitat numai la teatru; ea s a exercitat asupra tuturor genurilor de muzica $uzica sa provenea, in mare, din popor si se intorcea la popor In general se poate spune ca ea avea ma multe izvoare; erareuniunea mai multor suvaie izvorand din regiuni diferite si astfel ea a putut devein limba!ul tuturor *u gasesti la el ceva cu adevarat italian, in afara de character; nu se crede a fi existat multi compozitori la fel de francezi ca %ull( +l e unicul in &ranta care si a mentinut popularitateea timp de un secol intreg Opera de arta realizata de %ull( nu inseamna mai putin decat tragedia clasica si decat gradinile )ersailles ului, un monument trainic al robustei epoci care a insemnat apogeul semintiei noastre.