B.A. - copil de sex masculin, nscut la data de 05.09.1998, domiciliat in Drobeta Turnu Se erin. S-a pre!

entat la cabinetul lo"opedic la #rsta de sapte ani. $. Anamne!a Sarcina a decurs normal, na%terea &c#ndu-se la termen. 'a na%terea copilului, mama a ea #rsta de (8 de ani, iar tatl de (5 de ani. )e timpul sarcinii mama a a ut di&erite con&licte, trec#nd prin numeroase stari tensi e, consum#nd oca!ional si buturi alcoolice. Tatl su&er de b#lb#iala, &iind suspectat de lo"one ro!a. )ana la #rsta de patru ani si *umtate, copilul s-a de! oltat normal. Totu%i, e olu+ia limba*ului a &ost "reoaie, la trei ani alter#nd inca pronun+ia unor cu inte u!uale, model intretinut insa si de mama, in&luientat si de orbirea tatlui. Spre s&arsitul celui de-al treilea an de iata, orbirea a de enit clara, cursi a. 'a #rsta de patru ani si *umtate, in urma unei sperieturi, se declansea!a b#lb#iala. $$. Anc,eta sociala -ste al doilea copil al &amiliei. .elalalt &rate, mai mare cu doi ani dec#t B.A., nu pre!int tulburri de limba*. /ama a absol it liceul, in pre!ent lucr#nd ca secretara, iar tatl este %o&er, an"a*at al unei cunostinte, reu%ind sa termine opt clase. .ondi+iile de locuit sunt modeste, &amilia detinand doua camere intr-o casa in care mai locuiesc alte doua &amilii 0spa+iul de locuit a &ost mo%tenit de la parintii mamei, care au decedat, &iind impartit intre &ra+i1. .ondi+iile de i"iena psi,ica sunt modeste. 2e"imul de iata este in&luientat de acti itatile parintilor. Ace%tia sunt pleca+i pe tot timpul !ilei, enind abia seara acas, de B.A. a #nd "ri*a &ratele mai mare. .opii sunt ne"li*a+i, utili!area timpului &iind la latitudinea lor. -ste antrenat in treburi "ospodaresti, la care participa cu plcere. -ste acti si ener"ic. )re!int urmtorul ca!3 ele ul 4.'., 15 ani, clasa a 6-a D absentea! %colar nemoti at, predominant la disciplinele cu pro&il real0 matematic,&i!ic,c,imie1. Structura %i componen+a &amiliei 3-le ul pro ine dintr-o &amilie or"ani!at, de condi+ie socio-pro&esional medie 3tatl-4...-este an"a*at ca %o&er,iar mama-4.7.-are ocupatia de lucrator comercial. 8amilia 4. mai are 9n 9ntre+inere 9nc ( ele i minori,9n arst de 8 %i respecti 10 ani,&ra+ii ele ului 4.'. Aceste date &ac ca &amilia 4.s de+in condi+ii materiale medii, dar satis&ctoare cre%terii %i educrii celor : copii. Atmos&era si climatul educati in cadrul &amiliei 3 .limatul este po!iti .2ela+iile normale dintre prin+i c#t %i cele prin+i-copii sunt tulburate uneori de mici con&licte inter&amiliale datorate unor nea*unsuri materiale,dar au caracter temporar.Totu%i,datorit pro"ramului %i condi+iilor de lucru ale prin+ilor,c#t %i propriei pre"tiri modeste,ace%tia nu se implic acti 9n demersul educati al copiilor,plas#nd %colii aceast responsabilitate 9n totalitate. .onditii de munca si iata ale ele ului34.'. locuie%te alturi de cei ( &ra+i %i prin+ii si 9ntr-un apartament cu : camere ,spa+iul locati &iind amena*at a%a 9nc#t &iecare membru,9n special copiii,s bene&icie!e de condi+ii optime de 9n +are dar %i de petrecere a timpului liber. ;n urma discu+iilor a ute cu prin+ii am obser at preocuparea constant a &amiliei 4. de a-%i asi"ura condi+ii de trai ci ili!ate,de a se adapta la nout+ile te,nolo"iei %i de a pune la dispo!i+ia copiilor mi*loace moderne de 9n +are %i recreere,pe l#n" cele tradi+ionale. -le ul 4.'. a do edit aptitudini deosebite pentru desen %i lectur,iar &amilia

n-a e!itat s-i cree!e condi+ii %i mi*loace pentru a-%i culti a aceste pasiuni. -le ul 4.'. bene&icia! de calculator,internet,tele i!or cu D.<.D.,combin audio,dar 9n ultima perioad a artat c timpul acordat acestora este unul exa"erat,9n detrimentul timpului mult mai restr#ns alocat acti it+ilor de 9n +are %i de pre"tire a temelor. $n&luente extra&amiliale 3 -le ul 4.'. a de! oltat rela+ii de prietenie cu adolescen+i din aceeasi "rup de #rst,cu preocupri %i interese asemntoare,ceea ce-i in&luen+ea! modalitatea %i durata de petrecere a timpului liber.De exemplu,am obser at personal,9n cadrul discu+iilor a ute cu ele ul,cum ,obb=-uri ale ele ului 0lectura,desenul1,au &ost rapid 9nlocuite de altele mai recente >cele reali!ate 9n compania noului "rup de co #rstnici din care &ace parte. Acela%i aspect mi l-au sesi!at %i prin+ii ele ului,care pri esc aceasta nou in&luen+ nu ca pe una tocmai constructi . Date medicale 3 $na&ar de problemele medicale inerente cre%terii %i de! oltrii, ele ul nu pre!int a&ec+iuni clinice %i?sau cronice. De! oltarea &i!ic este una normal #rstei ,iar starea snt+ii este bun. -xperien+e rele ante 3 1.Anterioare 3 )e parcursul anului %colar precedent0cls.a $6-a1,am remarcat aptitudini deosebite ale ele ului 4.'. la disciplinele umaniste de studiu 0limba rom#n,limbi strine1,obiecte socio-umane,c#t %i 9nclina+ii artistice le"ate de arte plastice. Acestea au &ost remarcate %i de pro&esorii care predau aceste discipline la cls.a 6-a D,ceea ce s-a soldat cu 9ncura*area ele ului de-a participa la di erse concursuri %colare axate pe alori&icarea cuno%tin+elor din aceasta s&er. )e de alt parte,9n ceea ce pri e%te diciplinele cu pro&il real,ele ul 4.'.a reu%it cu "reu s &ac &a+ cerin+elor curriculare %i aceasta numai 9n urma unui e&ort considerabil,9nso+it de re!ultate mediocre,la limita promo abilit+ii %colare. (..urente 3;nc de la debutul anului %colar pre!ent,respecti cls.a6-a,ele ul 4.'. a 9nceput s acumule!e absen+e nemoti ate la disciplinele nea"reate de ctre acesta,ceea ce "enerat o situa+ie %colar critic 9n ca!ul lui 3a atras de!aprobarea pro&esorilor i!a+i care au considerat o o&ens personal adus lor @a &ost subiect de de!batere 9n cadrul consiliilor pro&esorale ,9n sedintele cu prin+ii %i cele cu colecti ul clasei a 6-a D @i s-a pus 9n edere at#t ele ului c#t %i prin+ilor iminen+a unei eliminri sau c,iar exmatriculri disciplinare,9nso+it de scderea notei la purtare con&orm re"ulamentului de ordine interioar al liceului. Am purtat discu+ii pri ate at#t cu ele ul,c#t %i cu prin+ii,9n care am atras atentia asupra comportamentului %colar al ele ului,e iden+iind consecin+ele ne&a orabile care decur" din aceasta. At#t prin+ii,c#t %i ele ul au declarat c or lua msuri ast&el 9nc#t s remedie!e situa+ia creat,9ns p#n 9n pre!ent conduita ele ului a rmas nesc,imbat,ceea ce contribuie !ilnic la a"ra area situa+iei acestuia. 2e!ultate 9n acti itatea ele ului 3 1.2e!ultate la 9n +tur 32e!ultatele la 9n +tur pe parcursul cls.$-<$$$ 9l 9ncadrea! 9n cate"oria ele ilor A buni B,care au do edit preocupare pentru studiu-mediile "enerale &iind 9n *urul notei 8-a%a cum reiese din &oaia matricol,iar mediile la purtare pe durata "imna!iului sunt in ariabil 10. 2e!ultatele la 9n +tur pe parcursul cls.a $6-a au &ost &luctuante,9ns re!ultatele "lobale pe an de studiu indic adaptare la noul mediu %colar, ob+in#nd media "eneral 8.((,9nso+it de media 10 la purtare. -ste e ident totu%i urmtoarea discrepan+ 3re!ultate ridicate la disciplinele cu pro&il umanist,socio-uman %i artistic 0 medii de 10 si 91,9n

compara+ie cu mediile ob+inute la obiectele de studiu cu pro&il real si te,nic 05 %i 51. (..ercuri &rec entate de ele 3 -le ul 4.'. &rec enta 9n mod constant biblioteca liceului,culti #ndu-%i ast&el pasiunea pentru lectura,cu men+iunea c mai pu+in 9n cls.a6a,dec#t 9n cls.a $6-a. Aptitudinile literare %i le-a do edit at#t 9n s&era curricular,prin re!ultate %colare &oarte bune,c#t %i extracurricular prin participarea la di erse cercuri literare %i conceperea unor materiale pentru re ista %colii. De asemenea,ele ul 4.'.este membru al cercului de arte plastice 9n cadrul cruia s-a &cut remarcat prin pre!entarea unor lucrri inedite,apreciate de pro&esori %i distinse cu premii %i men+iuni la di erse concursuri %colare cu acest speci&ic.Toate aceste 9nclina+ii deosebite ale ele ului au &ost demonstrate %i recompensate pe parcursul anilor de "imna!iu,dar %i pe durata clasei a$6-a. /unca independent des&%urat de ele 3 'ectura 3 $ndependent de cerin+ele %colare curente,ele ul 4.'. este cunoscut drept un pasionat cititor,select#nd 9ns domeniile ast&el 9nc#t s se 9ncadre!e cu precdere 9n s&era literaturii,a %tiintelor socio-umane %i a artelor plastice. )e de alta parte,munca independent 9n domeniul %tiin+elor exacte0matematica,&i!ica,etc.1 nu caracteri!ea! acti itatea ele ului 4.'.,acesta 9nt#mpin#nd di&icult+i de reali!are, raportate c,iar %i la standardele curriculare ale ni elului clasei sale.Tot independent de sarcinile %colare,ele ul pre&er s-%i &oloseasc timpul %i creati itatea elabor#nd lucrri proprii,care denot o i!iune ori"inal, 9n s&era artelor plastice 0desen,pictur,sculptur 9n lemn1. )rocesele intelectuale %i stilul de munc 3-le ul 4.'. pre!int toate caracteristicile unei inteli"en+e %i ale unei memorii de! oltate corespun!tor cate"oriei sale de #rst 0*udecata,9n+ele"ere,pricepere,etc.1. ;ndeosebi 9n pri in+a aptitudinilor speciale a demonstrat c posed aptitudini artistice %i literare,iar ocabularul su este e ident in&luen+at de lecturile parcurse,re!ult#nd un limba* culti at,expresi . Stilul de munc al ele ului este unul temeinic,cu preocupri de ad#ncire,dep%ind pro"rama %i manualul 9n ceea ce pri e%te obiectele de studiu pre&erate,pentru care mani&est %i 9nclina+ii @ 9ns re&eritor la disciplinele reale 0matematica,&i!ica,c,imie,etc.1 %i cele te,nice ,pe care nu le a"reea!,stilul de munc adoptat este unul ne"li*ent,ba!at pe impro i!a+ie,cu lacune mari 9n cuno%tin+e ,ceea ce determin un ritm ine"al 9n 9ncercarea de-a ob+ine note de trecere. Spre deosebire de disciplinele de studiu pre&erate.pentru care mani&est s#r"uin+ %i creati itate, i!a i de cele care-i produc di&icult+i ma*ore e iden+ia! o atitudine e a!i , lipsit de initia+i a, stereotip 9n abordarea con+inuturilor,ceea ce perpetuea! insuccesul instalat. .onduita la lec+ii %i 9n colecti ul %colar 3 .onduita ele ului la lectii 3 ;n timp ce la obiectele de studiu pre&erate mani&est interes,particip acti %i 9%i aduce contribu+ia personal 9n reali!area sarcinilor,la disciplinele di&icile pentru 4.'.,acesta este inacti ,particip numai dac este solicitat,nu este recepti . 2ele ant este &aptul c exact la aceste discipline problematice pentru el,pe l#n" recente abateri comportamentale,a deprins obiceiul absenteismului %colar,nemoti at medical %i ne*usti&icat ra+ional,ca reac+ie de e itare la inadaptarea puternic pe care o resimte. Acti itatea %i conduita ele ului 9n colecti 3 De%i este u%or retras %i interiori!at,particip cu entu!iasm la ia+a colecti ului clasei atunci c#nd este solicitat,mai ales c#nd sarcinile i!ea! o contribu+ie creati %i libertatea ale"erii mi*loacelor de exprimare 9n cadrul unei

teme. .ole"ii si 9l pri esc ca pe o persoan indi idualist,centrat pe propriile sale preocupri %i probleme,dar comunic cu el %i 9i cer spri*inul 9n reali!area anumitor sarcini. .omportarea "eneral a ele ului 3 De%i nu ridic probleme,9n pre!ent comportarea "eneral a ele ului s-a de"radat i!ibil comparati cu cls.a$6-a ,dar %i cu re!ultatele la purtare ob+inute pe parcursul "imna!iului. Aceasta realitate indic o de!adaptare pro"resi %i relati recent, sur enit ca urmare a re!ultatelor proaste ob+inute la disciplinele cu pro&il real. Deoarece a 9ncercat ,&r succes, s-%i redrese!e situa+ia,atitudinea a&i%at 9n pre!ent este una de de!interes total,cel pu+in aparent,&a+ de obiectele de studiu nea"reate.de ctre ele ul 4.'. A ersiunea puternic resim+it &a+ de con+inuturile acestor discipline,cu e alurile speci&ice la care ob+ine re!ultate umilitoare, l-au determinat s aborde!e op+iunea absenteismului nemoti at %i repetat ca modalitate de sustra"ere de la toate acestea. Sc,imbrile ne"ati e 9n comportamentul ele ului au &ost aduse la cuno%tinta+ prin+ilor si,care au declarat c acela%i &apt l-au obser at %i ei,9ntruc#t urmrile insatis&ac+iilor de la %coala se re"sesc %i 9n conduita mani&estat 9n timpul petrecut 9n &amilie. Trsturi de personalitate 3 8irea %i temperamentul ele ului 3 4.'.este predominant intro ertit,melancolic, u%or re!er at,centrat pe preocuprile sale. ;n pri in+a comportamentului, de%i sensibil %i re+inut,a do edit reac+ii nea%teptate atunci c#nd a &ost constrans s reali!e!e sarcini impuse %i ri"ide. Dispo!i+ia a&ecti "eneral este caracteri!at de interiori!are,melancolie,9nclinat spre medita+ie. -c,ilibrul emoti este &ra"il, ceea ce 9i perturb uneori ritmul acti it+ilor 9ntreprise.Trsturi dominante de caracter 3po!iti e 3 interesat,implicat,cooperant,con%tiincios @ne"ati e 3e a!i ,duplicitar,noncon&ormist, nesi"ur,re&ractar,re!isten+ sc!ut la stres. A #nd 9n edere absenteismul nemoti at al ele ului 4.'. la disciplinele cu pro&il real, a"ra area situa+iei %colare %i inadaptarea comportamental pronun+at a acestuia,am apelat la urmtoarele starte"ii 9n %edin+ele de consiliere 9n ederea ameliorrii e%ecului %colar par+ial 3 -discu+ii cu prin+ii ele ului 4.'. 9n care am clari&icat importan+a implicrii %i a spri*inului a&ecti o&erit adolescentului 9n &amilie,precum %i importan+a interesului lor mani&estat &a+ de conduita %colar "eneral a &iului lor @ -discu+ii cu pro&esorii disciplinelor de studiu problematice pentru ele ul 4.'.,9n urma crora am ob+inut includerea acestuia 9ntr-un pro"ram suplimentar 9n ederea acoperirii lacunelor 9n cuno%tin+e @ -atitudine suporti din partea pro&esorilor, 9ncura*area acestuia %i 9ntrirea comportamentelor a%teptate prin recompense de tip %colar, determin#nd ast&el ca moti a+ia extrinsec a ele ului s de in una intrisec @ -spri*inirea ele ului 9n deprinderea modalit+ilor de 9n +are e&icient %i adaptarea acestora stilului su personal,ast&el 9nc#t obiectele de studiu di&icile pentru acesta s nu mai &ie percepute drept inaccesibile,ri"ide,ca un &actor de stres @ -9nlturarea a ersiunii %i dispre+ului &a+ de disciplinele de studiu nea"reate prin responsabili!area ele ului cu di erse sarcini potri ite lui, exact 9n des&%urarea acestor ore @ -pre enirea relurii comportamentelor nedorite-absenteism,de!interes,e itare- prin

&acilitarea unei bune rela+ionri 9ntre 4.'. %i colecti ul clasei, armoni!area rela+iilor sale cu colecti ul pro&esoral @ -includerea ele ului 4.'. 9n di erse acti it+i extra%colare 9n cadrul crora ele ul are ini+iati e,9%i mani&est creati itatea %i 9%i pune 9n aloare aptitudile sale speciale @ -9ntrirea moti a+iei de autoreali!are personal prin prisma rolului %colii 9n acest demers @ -"rati&icarea &iecrui pro"res ob+inut pe parcursul sc,imbrii conduitei sale,prin 9ncura*ri %i recompense @ -men+inerea unei colaborri permanente cu &amilia ele ului@

STCD$C D- .AD $nte"rarea %colar a unui copil cu probleme a&ecti e %i de comunicare .a!ul S./, clasa a-$$$-a, #rsta de 9 ani, sex masculin, caracteri!at printr-o lips de comunicare at#t cu cole"ii c#t %i cu prin+ii %i 9n +toarea. )ro ine dintr-un mediu &amilial auster, care impunea i!olarea copilului 9n perioada 9n care mama a ea ,,probleme de re!ol atE, iar tatl era la ser iciu 0lucr#nd 9n ture de 1(, cu (F,1, &apt ce adus la de!ec,ilibru emo+ional care a condus la o in olu+ie a autonomiei %i a ra+ionamentului propriu. )n la #rsta de 5 ani a &ost crescut de ctre bunici. Ace%tia erau preocupa+i mai mult de treburile "ospodre%ti %i a"ricole %i nu comunicau cu el. De &apt ei mai mult 9l supra e",eau %i 9i asi"urau ,rana necesar cre%terii. A &ost luat la #rsta de 5 ani de ctre prin+i %i dus la "rdini+. Gu s-a inte"rat 9n colecti ul de ele i %i a re&u!at s mai &rec ente!e "rdini+a. )rin+ii l-au lsat acas, unde se *uca cu *ucriile sale 9n lini%te, &apt care pe ei 9i mul+umea. .opilul comunica cu sora %i cu prin+ii &oarte pu+in, ei &iind mul+umi+i cci copilul era lini%tit %i asculttor. .omunicarea cu prin+ii era prin rspunsuri scurte a&irmati e sau ne"ati e,,DAE?,,GCE. -le ul G... este bine de! oltat din punct de edere &i!ic, dar cu tulburri de adaptare la ia+a de "rup %i la comunicarea cu cei din *ur. 'a enirea 9n cls. a-$-a a &ost a%e!at 9n banc 9n mod normal, dup 9nl+ime. Aceast a%e!are nu a dat re!ultate deoarece ele ul era 9n continuare &oarte a"itat,deran*#nd cole"ul. 'a solicitarea ele ului, a &ost a%e!at sin"ur 9n prima banc, dar 9n continuare comunicarea cu cole"ii era &oarte de&icitar. Crmtorul pas a &ost 9n a-l apropia de 9n +toare, 9n a-i da &oarte mare aten+ie %i 9n a-i explica, c este considerat ca un prieten, nu numai ca ele @ s 9n+elea" c trebuie s se exprime c#nd este solicitat, at#t 9n timpul lec+iilor c#t %i 9n timpul recrea+iilor. .omunica &oarte "reu, nu a ea 9ncredere 9n &or+ele proprii, comunica mai mult prin "esturi simbolice0 ex3 9%i exprima aprobarea d#nd din cap1. Sub aspectul de! oltrii sale mentale S./ se a&la 9n cls. a-$-a 9n perioada de trecere de la "#ndirea preoperatorie la cea operatorie concret, &iind doar 9n curs de ,,sociali!areE, "#ndirea sa pre!enta 9nc un caracter e"ocentric. -ra incapabil de anali! %i sinte!

abstract. -l percepea cu u%urin+ obiectele din mediul 9ncon*urtor, dar &r s preci!e!e trsturile caracteristice ale acestora. Se re&erea mai ales la elementele percepute intuiti , care ies 9n e iden+, dar nu pe cele cele mai importante. Ast&el repre!entrile erau slab de! oltate. -le ul pre!enta interes pentru acti it+ile sporti e %i te,nolo"ice unde a ea re!ultate bune. ;n clasa a-$-a el a lucrat cu mult serio!itate %i interes 9n orele de abilit+i practice, de aceea a &ost numit responsabil la "rupa din care &cea parte, a #nd rolul principal 9n reali!area produselor de la orele de acti itate practic. Ast&el, a 9nceput s comunice cu cole"ii din "rup %i s capete mai mult 9ncredere 9n &or+ele proprii. .redea c este respins de ctre ceilal+i din cau!a re!ultatelor slabe la 9n +tur %i 9n special la limba rom#n. De aceea, 9mpreun cu cole"ii si, am ,otr#t s-l a*utm s 9n e+e s citeasc. A &ost 9ncura*at, i s-a o&erit posibilitatea de a rspunde bine. ;ntrebrile care i-au &ost adresate, situa+iile 9n care a &ost implicat l-au stimulat, pe msura posibilit+ilor lui de a re!ol a, deoarece e%ecurile repetate 9l puteau &ace s cread c nu este 9n stare de nimic. Gu l-am descura*at c#nd a "re%it. De aceea comunicarea cu cole"ii s-a 9mbunt+it, 9ncep#nd c,iar s pe&ere (-: cole"i cu care se *uca %i 9%i &cea lec+iile. Aceste prietenii au &ost doar 9n perioada cursurilor %colare, cci 9n perioada de acan+, lipsa de comunicare cu ei l-a &cut s se 9ndeprte!e. 'a 9nceputul anului %colar din nou a de enit ele ul retras, lini%tit, i!olat %i care nu dorea s comunice cu nimeni. Acti itatea de inte"rare %i comunicare a de enit mai e&icient atunci c#nd s-a apelat la 9n +torul de spri*in %i la pro&esorul consilier, de%i la 9nceput ele ul a re&u!at s comunice cu cei doi &actori implica+i. Dup :-F %edin+e ele ul a 9nceput s se arate intersat de acti it+ile des&%urate 9n cadrul .abinetului de consiliere, dorind s mear" %i 9n a&ara orelor pro"ramate. Aceast sc,imbare a a ut e&ecte po!iti e %i la ni elul procesului de 9n +are.;n urma discu+iilor cu pro&esorul consilier, s-a con&irmat &aptul c toate problemele de adaptare %i inte"rare %colar a copilului se datorea! lipsei de a&ec+iune %i comunicare din partea &amiliei. Aceast lips de comunicare 9n &amilie a tras dup sine %i o in olu+ie a principalelor procese psi,ice implicate 9n acti itatea de 9n +are0 "#ndire, memorie, aten+ie, ima"ina+ie, oin+1 duc#nd la ob+inerea unor re!ultate slabe la 9n +tur. ;n colaborare cu 9n +torul de spri*in, a reu%it s 9n e+e s citeasc, s de in acti la ore %i s comunice, at#t 9n cadrul lec+iilor, al pau!elor c#t %i al acti it+ilor extracurriculare. ;n colaborare cu consilierul %colar s-a trecut la un pro"ram educa+ional-terapeutic indi iduali!at. Acesta are at#t un caracter complex c#t %i unul inte"rati , necesit#nd ca acti it+ile educa+ional-terapeutice s &ie or"ani!ate 9n i!iunea educa+iei inte"rate. )lani&icarea inter en+iei const 9n stabilirea unui pro"ram terapeutic din di erse domenii 9n &unc+ie de ele ul consiliat. Aceasta cuprinde urmtoarele etape3 ale"erea obiecti elor pe termen scurt, elaborarea planului terapeutic 0se re&er la metodele %i procedeele &olosite1, aplicarea planului terapeutic. -le ul S./. a &ost pro"ramat la cabinetul de consiliere dup orele de pro"ram. S-au purtat discu+ii cu el pe di&erite teme, dar comunicarea era di&icil. Aceste discu+ii particulare au a ut drept scop 9n+ele"erea de ctre ele a comportamentului su inacceptabil %i nepoliticos, a Hre&u!ului de a orbiE%i de Ha &ace pe 9mbu&natulE. ;n colaborare cu consilierul s-a reali!at o plani&icare a pro"ramului educa+ional

terapeutic. S-a elaborat plani&icarea calendaristic a acti it+ilor din pro"ramul educa+ional terapeutic 0acti it+i care trebuie percepute ca &iind total di&erite de acti itatea didactic de predare-9n +are1. )re!entm o sc,em orientati de plani&icare calendaristic a acti it+ilor educa+ionalterapeutice3 - denumirea modulului@ - obiecti e "enerale urmrite 9n modulul respecti @ - des&%urarea acti it+ilor educa+ional-terapeutice speci&ice &iecrui modul?submodul@ - data @ - strate"ii educa+ional-terapeutice@ - mi*loace de reali!are@ - e aluare@ - obser a+ii speci&ice. )ro"rama de terapie educa+ional complex %i inte"rat cuprinde cinci module3 - terapia co"niti are cinci submodule3 primul este destinat acti it+ilor de or"ani!are, consolidare, sistemati!are, completare a in&orma+iilor, abilit+ilor, deprinderilor, precum %i pro"ramele de inter en+ie educa+ional personali!ate@ al doilea se re&er la cunoa%terea sen!orial3 i!ual, "ustati , ol&acti , auditi , cutanat@ al treilea este destinat &ormrii abilit+ilor i!ual percepti e 0coordonarea i!ualmotorie, percep+ia &orm-&ond, po!i+ia 9n spa+iu %i rela+iile spa+iale1@ cuprinde exerci+ii %i acti it+ii pentru actul lexic %i "ra&ic@ al patrulea cuprinde exerci+ii care contribuie la &ormarea %i de! oltarea conceptelor &undamentale de natur lo"ico-matematic@ al cincilea este constituit din exerci+ii percepti e %i sen!omotorii care contribuie la de! oltarea proceselor psi,ice3 memoria, ima"ina+ia, "#ndirea, limba*ul@ - terapia opera+ional %i psi,oterapia de expresie. Terapia opera+ional contribuie la cre%terea "radului de adaptare a indi idului la exi"en+ele ie+ii sociale. Terapia de expresie > "ra&ic %i plastic > are o aloare &ormati %i 9ntre"e%te personalitatea copilului, de! olt sim+ul estetic %i con%tienti!ea! ne oia de &rumos 9n ia+a %i acti itatea sa@ - terapia psi,omotricit+ii %i abilitatea manual se re&er la acti it+ile destinate recuperrii, ameliorrii, de! oltrii %i antrenrii conduitelor %i structurilor percepti motrice 0sc,ema corporal, lateralitate, orientare, or"ani!are %i structurare spa+iotemporal, reali!are motric1@ - autonomia personal %i social are urmtoarele componente3 &ormarea autonomiei personale, sociale %i inte"rarea social@ - ludoterapia0terapia prin *oc1, considerat ca punte de articulare 9ntre modulele constituti e ale pro"ramei. Aceste cate"orii de terapie sunt 9ntr-o rela+ie de interdependen+ reciproc, a #nd deci un caracter intermodular 0interdisciplinar1. ;n ca!ul ele ului S./ s-au &olosit mai ales acti it+i de terapie co"niti , terapie ocupa+ional, psi,oterapie de expresie, ludoterapie, terapia autonomiei personale %i sociale. Acti it+ile plani&icate au &ost3

- asocieri 9ntre sunete %i litere, denumind obiecte %i &olosind di&erite ima"ini@ - stabilirea de rela+ii 9ntre di&erite obiecte sau ima"ini@ - "rupri de ima"ini sau obiecte dup criterii date@ - asocia+ii de ima"ini dup criterii date@ - di&erite *ocul@ - discu+ii pe teme di&erite3 cunoa%terea mediului social, autonomia 9n a&ara clasei %i %colii, mi*loace de transport, norme de comportare ci ili!at, rela+ii de adaptare-inte"rare 9n micro %i macro-"rupurile sociale, ia+a de &amilie, acti it+i de sociali!are. Dintre metodele &olosite pentru 9nsu%irea citit-scrisului amintim3 citirea ima"inilor i!olate 9n suit, scrisul selecti , citirea simultan %i scrisul sub control, citirea %i scrierea 9n perec,e, %ta&et, pe roluri, exerci+ii de copiere, transcriere %i compunere. /i*loace de 9n +m#nt3 plan%e cu di&erite ima"ini, &i%e, c,estionare, rebusuri, lecturi etc. ;n cadrul acestor acti it+i, ele ului i s-au dat di&erite responsabilit+i ca3 9n"ri*irea plantelor din clas %i din cabinetul de consiliere, a &ost numit %e& de "rup 9n cadrul orelor de abilitate manual %i desen, a &ost numit cpitan la ec,ipa de &otbal. ;n conclu!ie, principiul inte"rati al ac+iunii educa+ional-terapeutice obli" ca acti it+ile educa+ionale s &ie alori&icate sub toate aspectele terapeutice, ca urmare a &aptului c aceste cate"orii terapeutice nu pot &i abordate separat. ;n aceste condi+ii, consilierul?9n +torul trebuie s apele!e la te,nicile terapeutice care utili!ea! actul 9nsu%irii cuno%tin+elor %i &ormrii deprinderilor 9n s&era educa+iei intelectuale, pe cele care utili!ea! mi%carea ca &apt terapeutic 9n s&era educa+iei &i!ice, iar art-terapia %i meloterapia s satis&ac principiile educa+iei estetice. S-a constatat c e olu+ia pe termen lun" a ele ului S./. era una &a orabil numai 9n perioada 9n care el se a&l sub stricta supra e",ere %i 9ndrumare a 9n +torului %i a celor doi speciali%ti. $nteresul din partea &amiliei &a+ de educa+ia ele ului este &oarte redus, ceea ce &ace ca dup perioadele de acan+ ele ul s re in la starea ini+ial3 i!olat, necomunicati , ne9ncre!tor 9n &or+ele proprii %i cu cei din *ur, &iind necesar reluarea tuturor acti it+ilor de recuperare. 2-.7/AGDI2$3 - .oncomitent cu consilierea copilului s demare!e %i ac+iunea de consiliere a &amiliei acestuia. - $mplicarea ele ului 9n c#t mai multe acti it+i extra%colare, de "rup. - Atra"erea prin+ilor 9n acti it+ile or"ani!ate de %coal. - 8rec entarea unor institu+ii educa+ionale cu pro"ram esti al pentru a se asi"ura continuitatea pro"ramului de recuperare.