IMPLEMENTAREA TEORIEI INTELIGENELOR MULTIPLE N PROCESUL INSTRUIRII DIFERENIATE LA ORELE DE ISTORIE

Termenul inteligen cunoate o multitudine de inelesuri. n psihologie este definit att ca proces, ct i ca aptitudine sau capacitate. n literatura, Cicero - considerat cel care consacr termenul inter-legere/legentia, si-l explic ca o funcie a minii de a stabili legturi i de a face legturi ntre legturi. Studiul inteligenei umane a creat numeroase teorii : ereditar, monolitic, factorial, emoional, multipl etc. n rndurile urmtoare am sa m opresc asupra teoriei inteligenelor multiple. Teoretician este Howard Gardner, care plecnd de la modelul plural al lui L.L. Thurstone, a redefinit inteligena ca : a. Abilitatea de a crea sau rezolva ntr-un context cultural dat; b. Un set de deprinderi ale unui individ care fac posibila rezolvarea unor situatii din via; c. Un potenial biopsihologic de a gsi i crea soluii la diferite probleme i care faciliteaz obinerea de noi cunotine. Gardner identifica opt planuri bine definite ale inteligenei : lingvistic, logico matematic, muzicala, vizuala-spaial, corporal-kinestezic, interpersonal, intrapersonal i naturalist. Lor li se adauga si inteligena spiritual, moral si existeniala. Pentru fiecare dintre noi, unul dintre aceste planuri este dominant, fapt legat de Gardner preluat de la J.P.Guildford, de capacitatea de creativitate dezvoltata n acel plan ca urmare a unor condiii interne i externe. Acest fapt nu anuleaz existena celorlalte tipuri de inteligen enumerate mai sus, intr-o proporie medie sau minim, dar care pot fi dezvoltate la un nivel de performan daca se lucreaz asupra laturii afective (incurajare i sprijin), educative (instrucie adecvat) i motivaionale (crearea situatiilor de invare care s permit interaciunea tuturor tipurilor de inteligen). Teoria lui Gardner demonstreaz nc o dat necesitatea instruirii difereniate. Implementarea ei n procesul instructiv-educativ poate pleca de la ideea identificrii modalitilor de dezvoltare a inteligenelor multiple. Mi-am propus sa realizez acest lucru pentru disciplina istorie. Inteligena lingvistic are drept trsturi principale usurina de a citi, scrie, povesti, memora si gndi in cuvinte. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer sa citeasc, s scrie, s povesteasc, s memoreze i s cunoasca inelesul cuvintelor. Ei inva cel mai bine prin citit, ascultat, vizualizat cuvinte i texte, vorbit, scris. Sunt buni vorbitori si pot susine monologuri, puncte de vedere n cadrul unor dezbateri tematice. Acestor elevi le este necesar studierea crestomaiilor/antologiilor de texte, prezentarea unor filme cu evenimente/presonaliti, jocul de rol sau studiu de caz al unei personaliti, rezolvarea unui rebus istoric, realizarea glosarului de termeni, realizarea unui proiect pe baza a 3-4 tipuri de surse date sau identificate, completarea textelor lacunare cu sau fr list de termeni, realizarea esurilor cu plan de idei sau list de termeni etc. Inteligena logico-matematic are drept trsturi principale usurina de a rezolva probleme si calcule, de a invaa cu modele, de a identifica i descoperi raionamente. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s rezolve probleme, sa formuleze intrebri la care s descopere rspunsul i modalitatea aflrii, s experimenteze i, desigur, s lucreze cu numere. Ei inva cel mai bine prin problematizare, abstractizare, clasificare, identificarea relaiilor si prezentarea de modele. Acestor elevi le este necesar analizarea si rezolvarea contextului,

cauzelor sau urmrilor evenimentelor istorice/faptelor personalitilor, rezolvarea i realizarea de grafice, analiza hrilor spaio-temporale sau conceptuale, prezentarea i realizarea unui ordonator grafic sau tabel sinoptic etc. Inteligena muzical are drept trsturi principale usurina de cnta melodic, de a recunoate, reproduce si repeta sunete si acorduri, de a-i aminti melodii, versuri si ritmuri. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s asculte muzic, s cnte, s intoneze, sa cnte la un instrument etc. Ei inva cel mai bine pe ritmuri si melodii, asculta si cnta muzic. Aceti elevi pot fi ncurajai s-i prezinte proiectele si temele pe ritm (rap/hip-hop), prin cntat. Evenimente si personaliti pot fi asociate cu un gen de muzic, hit, ritm sau un muzician contemporan. Momentele de introducere intr-o tem nou, desfurarea unor etape ale activitii instructiv-educativ, testele sau feed-back-ul pot fi realizate pe un fond muzical. Inteligena vizual-spaial are drept trsturi principale usurina de a vizualiza texte, imagini, personaliti, de a citi o hart, de a realiza o hart sau o schem, de a-si imagina/crea situaii noi. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s proiecteze, s deseneze, s reprezinte grafic, s construiasc, sa creeze, s privesc imagini, sa viseze. Ei inva cel mai bine prin imagini, culori, prin vizualizare si proiectare. Pentru ei sunt necesare prezentrile power point, filmele documentare i artistice, imagini, albume artistice i de imagini pentru un eveniment. Leciile de cultur pot fi precedate sau urmate de vizite la muzee si galerii de art. Ei pot fi incurajai s creeze machete, mulaje, hri n relief, s deseneze portete ale marilor personalitti, s-i reprezinte vizual evenimente prin schiarea/proiectarea hrilor tactice sau desene. Excursiile i vizitele tematice pot fi experiene instructive pentru ei. Inteligena corporal-kinestezic are drept trsturi principale plcerea de a face sport si activiti sportive, de a dansa si de a face micare, de a folosi unelte i instrumente, de a meteri etc. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s faca micare si activiti sportive, s danseze, s ating lucruri, s experimenteze, s foloseasc limbajul corporal etc. Aceti elevi pot fi ncurajai sa proceseze cunotinele prin intermdiul experimentelor, excursiilor si vizitelor. Prezentarea culturii greco-romane antice poate fi realizat printr-o simulare a Jocurilor Olimpice, prin vizita ntr-un laborator de recondiionare a operelor de art sau istorice. Cultura preistoric poate fi predat n cadrul unui muzeu de istorie sau prin organizarea unor demonstraii i ateliere de lucru meteugreti n cadrul crora elevii s experimenteze personal. La sfritul unitilor de cultur, aceti elevi pot prezenta propriile lor creaii. Inteligena interpersonal are drept trsturi principale usurina de a inelege oamenii, de a citi caractere, de a organiza, de a comunica, de a media si rezolva conflicte, de a fi lider. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s fie nconjurai de prieteni, s discute i s comunice cu oamenii, sa fac parte din grupuri. Ei nva cel mai bine prin realizarea activitilor n cadrul grupurilor, prin raportarea la grup si cooperare cu membrii grupului, sunt lideri dar i juctori de echip. Acestor elevi le sunt necesare organizarea activitilor pe grupe cu sarcini difereniate, n cadrul crora pot organiza activitatea membrilor, sa canalizeze energia grupului spre rezolvarea cerinei in mod optim. Ei pot fi moderatori sau lideri de echip n dezbateri pro i contra. In cadrul proiectelor de istorie local i oral ei sunt cei care interacioneaza cel mai eficient cu subieci / intervievai. Inteligena intrapersonal are drept trsturi principale nelegerea de sine, analiza critic a calitilor i defectelor, cunoaterea interesului peronal i fixarea obiectivelor. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s lucreze independent si individual, duc la ndeplinire sarcinile, nregistreaz rezultate pozitive deoarece i ating obiectivele. Ei pot rezolva cu mare

uurin activiti/sarcini individuale, se concentreaza la teste/examene, i propun i realizeaz proiecte individuale de mare anvergur, rezolv teme de reflecie. Aceti elevi pot fi ncurajai s-i mbogeasc cunotintele prin dirijarea lecturii i anunarea temelor de reflecie la nceputul fiecrei uniti. Inteligena naturalist are drept trsturi principale iubirea i nelegerea naturii, identificarea unor elemente naturale, descoperirea si cunoaterea deosebirilor lor. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen prefer s se implice n natur, s studieze elementele componente i sa faca deosebiri. Le place sa desfoare activiti n aer liber, n natur, sa exploreze lumea plantelor i animalelor, s-i mbogeasc cunotinele despre ele i fenomene naturale. Aceti elevi pot fi ncurajai s-i mbogeasc cunotintele prin comparaia i studiul de caz n coninuturi despre cadrul natural al popoarelor si epocilor studiate, dirijarea lecturii i anunarea temelor de reflecie la nceputul fiecrei uniti. Proiectele curriculare inter i transdisciplinare (istorie, geografie, biologie, ecologie, cultura civic) le permite imbogirea cunotinelor, formarea de noi deprinderi i abilitti, cadrul optim de desfurare a activitilor preferate. Excursiile i vizitele tematice, experimentele i demonstraiile pot fi experiene instructive pentru ei, prilejuri de a-i evidenia cunotintele i deprinderile naturaliste, ecologice si civice. Inteligena existenial nu are conturat clar/complet domeniul de activitate, dar se pot identifica drept trsturi principale dorina de cunoatere a lumii, dar i a ceea ce este dincolo de ea, curiozitatea tiinifica, permanena interogaiei. Elevii inzestrai cu acest tip de inteligen sunt cuttorii adevrului, nu-i mulumesc rspunsurile la ndemna, caut ntrebarea din spatele rspunsului. Prin natura preocuprilor interogativi, preocupai de propriile idei, personal consider c ei se apropie de tipul intrapersonal si pot fi ncurajai s-i mbogeasc cunotintele prin dirijarea lecturii i anunarea temelor de reflecie la nceputul fiecrei uniti. Inteligena moral i cea spiritual sunt respinse de Gardner i de ali teoreticieni pe motive diferite. Inteligena spiritual este tratata ca o capacitate determinat de caracteristici afective. Moralitatea domeniul de studiu al inteligenei morale, implic judeci de valoare, pe care istoria le formeaz si le promoveaz, dar pe care inteligena nu le vede, datorita caracterului ei neutru. n concluzie, implementarea teoriei inteligenelor multiple n procesul instruirii difereniate la orele de istorie, reprezint un mare avantaj, care nu atenueaz riscuri, ca : volumul uria de munc al profesorului pentru organizarea i desfurarea procesului de predare-invareevaluare, reconsiderarea metodologiei didactice si pedagogice plecnd de la formarea educabililor, lipsa consensului ntre cerinele teoretizate in politicile educaionale i ofertele reale ale societii i ale colii romneti.

Bibliografia : Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative i complementare. Structuri, stiluri i strategii , Editura Aramis, Bucureti, 2002 Ciolan, I., Dincolo de discipline. Ghid pentru invatarea integrata;crosscurricular, Ed Humanitas Educational, Bucuresti, 2003 Drghicescu, Luminia, Ioana Stncescu, Multiculturalism i educaie, in Dogaru-Ulieru, Valentin, Drghicescu, Luminia, Educaie si dezvoltare profesional, Ed. Fundatia Scrisul Romnesc, Craiova, 2011

Dumitru, Anastasia, Vceanu, Aura, Interculturalitate si interdisciplinaritate in educaie, Ed. Universitar, Bucureti, 2010 Mihalacu, Doina, Curriculum, instruire, evaluare, Ed. Ex Ponto, Constana, 2006 Vrtop, Sorin_Avram, Inteligen i instruire difereniat, n Dogaru-Ulieru, Valentin, Drghicescu, Luminia, Educaie si dezvoltare profesional, Ed. Fundatia Scrisul Romnesc, Craiova, 2011 Ghidul cursului Intel Teach Instruire n societatea cunoaterii, Copyright 2009 SIVECO Romnia, pentru versiunea in limba romn