Stilul gotic Numit si ogival (stilul arcului ascutit).

Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu. In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale : a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari. b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri. d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei. e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta).

g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara). Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a Renasterii. Monumente reprezentative Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) : - Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii si un transept; - La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ; - Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica; - Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale; - catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m); - Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre cele mai reusite produse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ; b) In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln), din sec. XIII; c) In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV), Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a.

d) In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres (sec. XIII), catedralele din orasele Bruges, Anvers s.a. e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII). f) In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf. Barbara (Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV) s.a. g) In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala (secolele XIII-XV), Trondheim (Trondjem, secolele XII-XIII) s.a. h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a. i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime). Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului, prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a. j) In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla (sec. XV), Salamanca (sec. XIII), Barcelona, biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a. Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu biserica manastirii cisterciene din Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf. Bartolomeu din Brasov, biserica evanghelica din Cristian, biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica Neagra din Brasov s.a.

Conform unei teorii, intensificarea contactelor militare i culturale cu lumea musulman, inclusiv cucerirea normanda a Siciliei islamice n 1090, cruciadele care au nceput n 1096 i prezena islamic n Spania au adus cunotinele necesare pentru construirea arcadelor ascuite n Europa medieval. Conform unei alte teorii, se crede c arcada (arcurile) ascuita a evoluat n mod natural n Europa de Vest, ca o soluie structural la o problem pur tehnic, concomitent cu introducerea i utilizarea timpurie ca o caracteristic stilistica n construirea bisericilor in Anglia si Franta.

Eng. According to one theory, increasing military and cultural contacts with the Muslim world, as Norman conquest of Islamic Sicily in 1090, the Crusades which began in 1096 and the Islamic presence in Spain brought the knowledge of pointed arches to Medieval Europe. According to another theory, it is believed that the pointed arch evolved naturally in Western Europe as a structural solution to a purely technical problem, concurrent with its introduction and early use as a stylistic feature in French and English churches.

Cele mai multe biserici gotice, cu excepia cazului n care sunt mici capele, sunt n form de cruce, cu un naos lung care constituie corpul bisericii, un bra transversal numit transept i dincolo de el o extensie, care poate folosita pentru cor, altar sau podium parohial. Exis t mai multe variante regionale ale acestui plan. Eng. Most Gothic churches, unless they are entitled chapels, are of the Latin cross (or cruciform) plan, with a long nave making the body of the church, a transverse arm called the transept and, beyond it, an extension which may be called the choir, chancel or presbytery. There are several regional variations on this plan.

Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de nltime ametitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din Anvers.

Primele catedrale gotice au aprut n inima Frantei, pe domeniul regal. Cea dinti este biserica abatial de la Saint-Denis din Paris, inltat n deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez.

Prima este Notre-Dame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o fatad admirabil. ntregul ansamblu degaj echilibru si armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta.

Eng. The distinctive characteristic of French cathedrals, and those in Germany and Belgium that were strongly influenced by them, is their height and their impression of verticality. Each French cathedral tends to be stylistically unified in appearance when compared with an English cathedral where there is great diversity in almost every building.

They are compact, with slight or no projection of the transepts and subsidiary chapels. The west fronts are highly consistent, having three portals surmounted by a rose window, and two large towers. Sometimes there are additional towers on the transept ends. The east end is polygonal with ambulatory and sometimes a chevette of radiating chapels. In the south of France, many of the major churches are without transepts and some are without aisles. Bibliografie, note si citatate: Fletcher, Banister. A History of Architecture on the Comparative method. Elsevier Science & Technology. 2001. Icher, Francois. Building the Great Cathedrals. Harry N. Abrams. 1998 Encyclopedia Britannica si WikiCommons (Eng. & Ro.)

Stilul gotic
-al doilea stil international, contemporan cu romanicul, elaborat in Franta, in Ile-de-France, in sec. al XII-lea.

Carcassone - oras medieval sursa -s-a maturizat intre sec. XII si XV, in toate tarile Europei centrale, apusene si nordice, ajungand in Polonia si Transilvania, pana in Carpati. -denumirea de gotic este un termen conventional, aparut in Renastere si atribuit artei in perioada afirmarii oraselor (sec. XII-XV). -stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii navalirii barbarilor; -desprinderea individului si familiei lui din dependenta fata de senior, organizarea cetatenilor liberi in bresle mestesugaresti, devenite la randul lor autoritati autonome, care decideau destinul colectivitatii; -societatea nu mai depindea asa mult de biserica; -progres material si cultural al societatii europene. Arhitectura -cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a artei gotice -constructii civile si militare, catedrale si palate comunale, primarii si palate de justitie Orasul medieval Evenimentele importante erau concentrate in piata publica unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orasului. Catre piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului, avand ca limita zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica erau si piata comerciala, deoarece zona de aparare trebuia sa fie cat mai mica. Strazile erau stramte. Castelele cu fatada ingusta erau orientate catre strada. Desfasurarea continua a incaperilor excludea curtile si gradinile.

Carcassone - oras medieval, vedere de sus sursa Arhitectura de fortificatie a dezvoltat sistemul medieval al imbratisarii circulare a orasului cu ziduri de incinta, prevazute cu porti de aparare, corridor de straja si turnuri de observare si aparare. Turnurile zidurilor de fortificatie apartineau breslelor, ale caror resurse economice si umane asigurau securitatea si paza continua. Unul din orasele medievale din Franta, foarte bine pastrat, este Carcassone, datand din secolul al XIIlea si amplificat in secolele XIII-XIV.

Carcassone sursa

Carcassone sursa Arhitectura civila Arhitectura civila a oraselor includea palatele prelatilor (Palatul arhiepiscopului din Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Paltul communal din Regensburg, Nurnberg, Germania), spitalele orasenesti administrate de ordinele calugaresti, depozitele de produse si desfacere ale breslelor si ale negustorilor, casele breslelor, podurile de piatra ( Podul vechi din Praga), podurile cu arce frante cu fortificatii. Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societati urbane europene a secolelor care au urmat epocii stilului romanic. Arhitectura religioasa Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si solidaritatea economica si sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat catedrala era mai impresionanta ca dimensiune si turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si orgoliul social al cetatenilor.

Stilul gotic in Franta

Trei etape- gotic lanceolat, gotic radiant, gotic flamboyant Primele experientele ale goticului prin construirea boltii cu arce frante au fost inregistrate la Bazilica Saint Denis, de langa Paris, la indicatiile abatelui Suger.

Bazilica Saint-Denis sursa Compusa dintr-o nava cu doua travee si doua colaterale mai mici ca inaltime, cladirea a fost acoperita cu bolti pe ogive incrucisate. Imediat dupa construirea nartexului a urmat inaltarea noului cor, cu dublu deambulatoriu, cu acelasi sistem de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica formulate de Suger avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Inaltarea si largirea spatiilor, patrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor, penumbrei si transparentei luminii.

Nava centrala Bazilica Saint-Denis sursa Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres Prima etapa a goticului a avut drept carcteristica prezenta turlelor-clopotnita, in forma de lance, plasate deasupra intrarii navelor laterale ale catedralei. Ascutite, inalte, acestea dadeau caracterul original de zveltelte si elansare a arhitecturii noi. Desfasurarea verticalitatii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia generala a sensului ascensional, opus orizontalei dominante si caracterului static si masiv al constructiilor romanice.

Catedrala Notre-Dame, Chartres sursa Catdrale de la St. Denis, Sens si Senlis Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris Este considerat momentul clasic al stilului, avand caracteristica ponderea, echilibrul proportiilor, armonia ansamblului. Prezenta ferestrei in forma circular, rozeta sau rozasa, plasata pe fatada vestica a catedralei, dadea de asemenea particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al structurii plastic a fatadei.

Catedrala Notre-Dame, Paris sursa Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa clasica.

Catedrala Notre-Dame, Paris sursa Goticul flamboyant

Arhitectura perioadei are caracteristica abundenta decorarii fatadelor cu sculpturi in relief si rondebosse, dominarea golului asupra plinului fatadelor si acoperirea golului cu vitralii.

Catedrala Notre-Dame, Amiens sursa Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt representative pentru aceasta perioada, in care vitraliile ocupa o mare parte a fatadelor, asigurand ambianta feerica a luminii.

Catedrala Notre-Dame, Reims sursa

Catedrala Notre-Dame, Reims vedere din spate sursa

Sculptura in ronde-bosse si relief creaza grandiosul spectacol al impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele si scenele figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana la acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si stalpii de sprijin ai acestora.

Catedrala Notre-Dame, Reims sursa Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de o parte si alta

fata de nava central, un transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in numar impar.

Planul Catedralei Notre-Dame, Chartres sursa

Planul Catedralei Notre-Dame, Reims sursa Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.

Elevatia Catedrala Notre-Dame, Chartres sursa Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.

Transeptul Catedrala Notr-Dame, Amiens sursa

Altarul Catedrala Notre-Dame, Amiens sursa

Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central. Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca si cele ale navei centrale sunt acoperite cu vitralii. Sistemul de acoperire bolta nervurata cu arce frante. Se deosebeste fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotica se bazeaza pe arcele frante (ogivale). Intersectata prin nenumarate deschideri nervurate, bolta gotica se inalta la zeci de metri de sol. Intre nervuri nu exista boltari (ca la bolta romanica), ci umplutura de zidarie nefunctionala. Desfasurarea cladirii pe inaltime, atingand 35 m (N-D Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale, care au permis boltilor gotice i inaltime impresionanta. Primele incercari ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C. St. Denis. Fata de bolta romanica, masiva si rigida, stilul gotic a folosit sistemul de acoperire suplu si gratios. Bolta era realizata din multiple arce frante, intre ele avand umplutura de zidarie. Cu cat arcele ogivale urcau mai sus, cu cat ele erau mai inalte in raport cu deschiderea, cu atat unghiul de impingere in zidurile laterale era mai mic. Traversarea, intretaierea si intalnirea arcelor frante se realiza in mijlocul boltii, punct numit cheie de bolta, marcata, de obicei, cu un relief sculptat.

Bolta Catedrala Notre-Dame, Amiens sursa

Nava centrala Catedrala Notre-Dame, Amiens sursa

Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este construit din arce frante (ogivale), coloane, stalpi fasciculati si arce boutante. Arcele ogivale se sprijina pe coloane la interior, dand impingeri orizontale care tind sa indeparteze coloanele cu rol de stalp de sprijin. Pentru a prelua impingerile, constructorii goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce boutante (de descarcare). Astfel, preluarea impingerilor si descarcarile acestora le efectuaza arcele boutante.

Arce boutante Catedrala Notre-Dame, Paris sursa Din aproape in aproape, de sun in jos, pentru fiecare nivel, aceasta solutie asigura usurarea masivitatii zidariei la exterior si mai ales inlocuia formula folosita de contrafortul romanic, masivul zidariei greoi si costisitor. Plastica fatadelor Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus ornamentarea tot mai bogata a interiorului cu vitralii si a exteriorului cu sculpturi.

Garguie Categrala Notre-Dame, Amiens sursa Transformarea peretilor in timpul goticului flamboyant in dantelarie de piatra a adaugat caracterul particular al esteticii plasticii fatadelor. Fatada vestica este subliniata compositional de trei register orizontale: registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie si registrul turnurilor-clopotnita. Centrul compoz itional al fatadei este marcat de rozasa spre care converg sensurile directionale ale sarpantei plastic. Dispunerea pe fatada vestica a portalurilor intrarii in catedrala a continuat sa pastreze corespondente cu nava centrala si navele laterale, acestea din urma primind uneori un singur portal pentru doua nave (N-D Paris).

Rozeta cu vitralii Catedrala Notre-Dame, Reims sursa

Fereastra cu vitralii Catedrala Notre-Dame, Chartres sursa

Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului ogival de deasupra timpanului.

Portalul de vest Catedrala Notre-Dame, Paris sursa

Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasarii sculpturilor in ronde-bosse, alipite la zid. Portalurile fatadei vestice si fatadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei au sculptura in relief si ronde-bosse. Exteriorul impresioneaza datorita grandorii si armoniei ansamblului, frumusetea formelor desfasurate pe verticala neobisnuit de mare a inaltimilor zidurilor. Prestanta turnurilor clopotnita, armonioasa dispunere a ferestrelor si rozaselor cu vitralii incununeaza frumusetea fatadelor. Sculptura gotica in Franta -artisti necunoscuti -arta statuara Vechilor tematici iconografice ale artei romanice le-au luat locul o mare diversitate tematica precum si organizarea si amplasarea disciplinata a noilor teme si subiecte in locuri precise ale edificiului. S-a formultat aprecierea despre infatisarea catedralei gotice ca ar fi asemanatoare unei Biblii in piatra

sau a unei istorii a lumii, deoarece miile de personaje par sa ilustreze, pe de o parte, subiecte inspirate din Biblie, pe de alta parte, subiecte contemporane, inspirata din viata traita de artisti. Primeaza semnificatiile morale ale religiei si bisericii, valorile sacre ale credintei crestine si respectul pentru sacru.

Sculptura reprezentand un inger si un diavol cantarind sufletele oamenilor Catedrala Notre-Dame, Paris sursa Printre operele de inceput, cele aflate la catedrala din Chartres sunt semnificative. Trecerea de la cultura Romanicului la cea a Goticului a definit, in etapa de inceput a Goticului, conceptia severa a interpretarii chipurilor biblice. Sculpturile de pe fatadele catedralelor emana concentrarea si suflul metafizic, expresia de interiorizare meditativa a fiinte umane, flacara vie a spiritului religios. -Iisus Binecuvantatorul, Sfantul Teodor, Sfantul Leon, Sfantul Ioan Botezatorul Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens marcheaza apogeul experientelor artistice ale sculpturii europene in acea epoca. Maiestria tehnica, mijloacele plastic si expresivitatea artistic ating un nivel al experientei si cunoasterii demn de comparare cu sculptura clasica a Greciei antice. -Maria si Elisabeta, grupul Buna Vestire, Inger surazand (Reims)

Inger surazand Categrala Notre-Dame, Reims sursa

Detaliu Catedrala Notre-Dame, Reims sursa Personaje ale lumii occidentale, statuile cu fizionomii individualizate ale catedralelor gotice la inceput evocata prin semnele zodiacului, apoi prin muncile campului, a fost completata de alegorii. Stiinta este simbolizata prin cele sapte arte liberale, filosofia prin Pitagora si Aristotel. Medalioane cu scene ale scolarilor, lectii ale profesorilor cu studentii ilustreaza imagini ale lumii invatamantului, mentalitatea epocii.

Sfantul Denis Catedrala Notre-Dame, Reims sursa Artele decorative au dezvoltat ca centru de interes vitraliul, tehnica panourilor decorative din sticla colorata, montata in armature de plumb. Tematic, vitraliile au avut acelasi univers de inspiratie ca si sculptura, subiecte biblice si scene din viata contemporana.

Sculptura Catedrala Notre-Dame, Chartres sursa

Sculptura Catedrala Notre-Dame, Chartres sursa

Doi regi si o regina din Vechiul Testament Catedrala Notre-Dame, Chartres sursa

Manuscrisele gotice dezvolta doua categorii diferite prin continut: unele destinate cultului, care cuprind

texte religioase si altele cu continut laic (Les Tres Riches Heures du duc Jean de Berry).

Arta gotica in alte tari

Germania Catedralele- tipologie particulara inaltimea egala a tuturor navelor (biserica-hala). In zonele nordice si rasaritene-din caramida. -preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotinita foarte ascutite -Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg Anglia -interpretare originala in constructia catedralelor -trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) si Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige) -Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat in favoarea rolului decorative Italia -entuziasm discret pentru problemele constructiei bazate pe ogiva -la cele mai multe catedrale plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat -vechea traditie a peretilor construiti din zidarie cu umplutura s-a pastrat, desi era necorespunzatoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Venetia) Romania -a patruns in secolele XIV-XV in Transilvania Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagra- Brasov, Catedrala Sf. Mihail- Cluj-Napoca

Biserica Neagra, Brasov sursa

Biserica Sfantul Mihail, Cluj sursa

-Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor

Castelul Bran sursa

Castelul Corvinilor sursa

-orase: Brasov, Sibiu, Sighisoara

Sighisoara sursa Sculptura: Cluj-Statuia Sfantului Gheorghe

Statuia Sfantului Gheorghe, Cluj sursa Bibliografie: Istoria artelor plastice, vol. I, Adriana Botez-Crainic