Anatomia aparatului digestiv Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.

Segmentele tubului digestiv sunt: Cavitatea bucala Faringele Esofagul Stomacul Intestinul subtire Colonul si rectul Pe lnga aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii a uta la digestia si absorbtia alimentelor: !landele salivare Ficatul Pancreasul Cavitatea bucala Este primul segment al tubului digestiv. Functii: "igestiva #espiratorie Fonatie Intervine $n mimica si $n limba ul articulat.

Ca locali%are ocupa eta ul inferior al craniului visceral. Este cuprinsa $ntre: Fosele na%ale, situate superior #egiunea superioara a gtului, situat inferior &rificiul bucal sau gura prin care comunica cu exteriorul Faringele, cu care comunica prin istmul faringian. Cnd gura este $nc'isa, cavitatea bucala este virtuala, care devine reala cnd orificiul bucal este desc'is sau cnd limba este aplicata pe planseul bucal. Este formata din ( compartimente separate prin arcadele alveole)dentare. *estibulul bucal, care are un perete antero)lateral, format de bu%e si obra i si un perete postero) medial, repre%entat de arcadele alveole)dentare. Peretii vestibulului pre%inta urmatoarele tunici: pielea un strat con unctiv, subcutanat la care se adauga o masa de grasime ) corpul adipos al obra%ului sau bula +ic'at, un strat muscular repre%entat de musc'ii mimicii, o tunica mucoasa ce contine glande salivare mici. Inervatia musculaturii este data de nervul facial sau perec'ea *II. Cavitatea bucala propriu)%isa este delimitata astfel: Superior - bolta palatina, care o separa de fosele na%ale care pre%inta ( portiuni: Palatul dur format $n principal din oasele maxilare Palatul moale sau valul palatin o formatiune musculo)membranoasa mobila care se prelungeste posterior cu lueta sau uvula sau omusor. "e la ba%a luetei pornesc arcurile palatine, anterior si posterior $ntre care se gaseste amigdala sau tonsila palatina. Inferior - planseul bucal, format $n principal din musc'i, la acest nivel se gasesc glandele salivare sublinguale. Antero)lateral- arcadele dentare

Posterior - este repre%entat superior, de vaplul palatin si inferior istmul faringian, prin care cavitatea bucala se continua cu faringele. Cavitatea bucala este ocupata $n cea mai mare parte de limba organ musculo)membranos mobil situata pe planseul bucal. .imba are rol $n: masticatie, deglutitie, supt, organ gustativ, $n limba ul articulat. .imba are doua portiuni: *erticala - radacina limbii, fixata pe mandibula si osul 'ioid pri /0(/0u(1(1t n musc'i &ri%ontal - corpul limbii care este mobil .imita de separatie dintre cele doua portiuni se observa pe fata supero)posterioara a limbii sub forma unui sant - terminal, desc'is anterior, de forma literei 2*2. Fata inferioara a corpului limbii se fixea%a pe planseul bucal printr)o plica medicala mucoasa frul limbii. Pe fata dorsala a limbii 3care priveste spre bolta palatina4 pna la santul terminal se gasesc papile linguale sau gustative cu rol $n receptionarea sen%atiilor gustative si tactile: *rful limbii - gustul acid si dulce 5arginile limbii - gustul acid, dulce si sarat +a%a limbii - gustul amar "intii sunt organe dure de culoare alba fixati $n alveole si situati $n arcade alveole)dentare. Au rol mecanic $n digestia bucala, intervenind $n sfarmarea si triturarea alimentelor. 6mpreuna cu musc'ii masticatori si articulatia temporomandibulara, alcatuiesc aparatul masticator. Au aspect si forme diferite $n functie de rolul $ndeplinit $n masticatie: Incisivi - situati central pe arcada dentara, taie alimentele. Canini - situati lateral de incisivi, sfsie. Premolarii - situati lateral de canini, strivesc alimentele.

5olarii - situati postero)lateral de premolari, strivesc alimentele. &mul are ( dentitii: 7emporara - dintii sunt mai mici, iar la nastere sunt ascunsi $n alveole, sub mucoasa iar dupa vrsta de 8 luni perforea%a mucoasa si $si fac aparitia. "intii omonimi de pe arcada opusa $si fac aparitia $n acelasi timp - definitiva sau permanenta. 6nca de la vrsta de 9 ani, dintii permanenti, apr sub dinti de lapte si se apropie de alveole. "intii de lapte $si pierd mi loacele de fixare, radacinile se resorb si cad $n aceeasi ordine $n care au aparut. Formula dentara: "intii temporari 3de lapte4 erup de la 8 luni pna la ( ani, sunt $n numar de (1 cte /1 pe fiecare arcada, dupa urmatoarea formula, pentru umatate de arcada: "intii permanentii apar succesiv $ntre 8 )/: ani. ;ltimul molar sau de minte apr mai tr%iu $ntre /: si :9 ani. "intii permanenti sunt $n numar de :(, cte /8 pe fiecare arcada dupa urmatoarea formula, pentru umatate de arcada. Premolarii $nlocuiesc molarii temporari. !landele salivare sunt glandele anexe ale cavitatii bucale, intervenind $n procesul digestiei prin procesul lor de secretie, saliva. Saliva are afectiune mecanica de $mbinare a bolului alimentar 3astfel $l a uta sa alunece spre faringe4 si actiune c'imica prin en%ima pe care o contine, ptialina sau amila%a salivara. Se $mpart $n: !lande salivare mici - raspndite $n peretii cavitatii bucale, $n mucoasa si limba. !landele salivare mari: glanda parotida, glanda submandibulara si sublinguala. !landele salivare sunt glandele tubolo)acinoase, al caror canal excretor se desc'ide la suprafata mucoasei bucale sunt glande exocrine.

Faringele Este un organ musculo)membranos la nivelul caruia se intersecteas%a calea respiratorie si digestiva. Faringele este situat: Anterior coloanei cervicale Posterior de : fosele na%ale, cavitatea bucala, laringe. .imita superioara o formea%a ba%a craniului, iar cea inferioara corespunde orificiului superior al esofagului $n care se continua, si care este repre%entata de un plan ori%ontal ce trece prin vertebra a *I)a cervicala. Faringele are forma unui g'eab desc'is anterior. Este $mpartit $n trei eta e, $n functie de organele cu care comunica anterior: <a%o)faringe sau rinofaringe sau epifaringe +uco)faringe sau orofaringe sau me%ofaringe .aringo)faringe sau 'ipofaringe 6n structura sa intra de la exterior la interior: 7unica externa, de $nvelis sau adventicea faringelui 7unica musculara, formata din musc'i constrictori, dilatatori si ridicatori ai faringelui 7unica submucoasa 7unica mocoasa

Esofagul Esofagul este segmentul tubului digestiv cuprins $ntre faringe si stomac. .imita superioara este repre%entata de planul care trece prin vertebra C8. .imita inferioara se gaseste la nivelul cardiei, orificiul prin care esofagul comunica cu stomacul. 6n functie de regiunile prin care trece esofagului I se descriu : portiuni: Esofagul cervical, pna la orificiul superior al toracelui 3apertura toracica superioara4. Aceasta are: Anterior - tra'eea, Posterior - coloana cervicala .ateral lobii glandei tiroide si pac'etul vasculo)nervos al gtului 3artera carotida, vena ugulara si nervul vag4. Esofagul toracal, pna la diafragm. El strabate mediastinul posterior, este intersectat de arcul aortic. Esofagul abdominal, pna la cardia. El strabate diafragmul prin 'iatusul esofagian. Esofagul are o lungime medie de (9 cm. 6n structura esofagului intra urmatoarele tunici: 7unica mucoasa la interior, care contine glande care secreta mucus. 7unica submucoasa, groasa, care determina formarea unor plici longitudinale ale mucoasei. 7unica musculara cuprinde un strat extern cu fibre longitudinale si unul intern cu fibre circulare. Contractia alternativa a fibrelor longitudinale si circulare determina miscarile peristaltice, necesare bolului alimentar spre stomac. 7unica externa sau adventicea, este repre%entata la nivelul portiunii abdominale a esofagului, de seroasa peritoneului visceral.

Stomacul Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv situat $ntre esofag si duoden. Este ase%at $n eta ul superior al cavitatii abdominale, $ntre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupnd lo a gastrica. Stomacul este mentinut $n po%itia sa de: esofag, pediculi vasculari, ligamente si peritoneu, care $l leaga de organele vecine, si presiunea abdominala. Configuratia externa a stomacului =one de protectie a stomacului la peretele abdominal ocupa: & parte din epigastru Cea mai mare parte a 'ipocondrului stng 6n ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are forma de crlig & portiune lunga, verticala & portiune scurta, ori%ontala, orientata spre dreapta. Stomacul are ( fete, ( margini si doua extremitati: Fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate $n plan frontal: 5arginile stomacului: "reapta sau mica curbura cu concavitatea spre dreapta si superior. Stnga sau marea curbura, cu convexitatea spre stnga si inferior. Extremitatile stomacului: Superioara - orificiul cardia Inferioara - orificiul piloric prin care se continua cu duodenul Anatomo functional, stomacul are ( portiuni:

*erticala sau digestiva care se $mparte $n: fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului ori%ontal care trece prin cardia. Aceasta repre%inta camera cu aer a stomacului care nu se umple cu alimente si a doua parte corpul stomacului - pna la inci%ura angulara. &ri%ontala sau de evacuare care cuprinde: antrul piloric si canalul piloric. Structura stomacului cuprinde cele > tunici $ntlnite la tubul digestiv: /. (. Seroasa repre%entata de peritoneul visceral. 5usculara, formata din fibre musculare netede dispuse $n trei straturi: .ongitudinal, extern Circular, mi lociu Care la nivelul pilorului formea%a sfincterul piloric. &blic, intern 5usc'ii stomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari: Peristaltice, de $naintare a continutului gastric spre pilor. :. Submucoasa, care contine reteaua vasculo nervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ 5eissner. >. 5ucoasa, care captusesete fata interna a organului are o grosime de aproximativ ( mm.

5ucoasa formea%a numeroase cute sau plici mucoase care sunt mai ccentuate cn stomacul este gol sau cnd se contracta. 5ucoasa este formata dintr)un epiteliu de $nvelis cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei. Aparatul glandular este format din glande unicelulare raspndite printre celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector fata de actiunea fermentilor proteolitici, si din glande epigastrice, situate $n profun%imea mucoasei. !landele gastrice se $mpart $n:

!lande fungice, la nivelul fornixului formate din trei tipuri de celule - principale sau %imogene care secreta %imogenul 3profermentul pepsinei4, parietale, care secreta ?Cl, accesorii care secreta factorul intrinsec Castlle sau antianemic. !landele cardiale, care secreta mucoasa. !lande pilorice, care predomina la nivelul micii curburii si secreta mucus. !landele +r@nner, asemanatoare celor din duoden. Intestin subtire Este cel mai lung segment al tubului digestiv si organul cel mai important al procesului de digestie prin functia motorie si de absorbtie. Se $ntinde de la sfincterul piloric pna la valvula ileocecala, unde se continua cu intestinul gros. Pre%inta doua portiuni: /. (. "uodenul Este cuprins $ntre sfincterul si ung'iul duodeno e unal. Are o lungime de (9):1 cm "uodenul are forma unei potcoave $n care este cuprins capul pancreasului. "uodenului I se descriu > portiuni: a4 Superioara sau sub'epatica sau bulbul duodenale. Este sediul de electie al ulcerului duodenal. b4 "escendenta care pre%inta $n %ona mi locie, ampula lui *ater $n care se desc'id: canalul coledoc, canalul pancreatic Birsung. c4 d4 Portiunea ori%ontala sau prevertebrala Portiunea ascendenta sau lateroaortica. "uodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Ae uno)ileonul care este mobil.

Portiunea ascendenta se continua cu ung'iul sau flexura duodeno e unala cu e unul. "uodenul este organ retroperitoneal, acoperit de peritoneu. El se proiectea%a pe: Coloana vertebrala, $ntre ./ ) .> Peretele abdominal anterior: $n epigastru, regiunea ombilicala. Structura duodenului este repre%entata de cele > tunici caracteristice tubului digestiv: seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa. Ae uno)ileonul Ae uno ileonul repre%inta portiunea mobila a intestinului subtire. 5obilitatea este asigurata de me%enter, formatiune peritoneala care $l leaga de peretele posterior al trunc'iului. Este cuprins $ntre flexura duodeno e unara si flexura ileocecala care corepsunde valvulei ileo)cecale. Are o lungime de 8)C metri din care cau%a este cutat, formnd ansele intestinale. El pre%inta ( portiuni: Ae unul care continua duodenul Ileonul care se continua cu intestinul gros. "iferentierea $ntre aceste ( portiuni se face dupa aspectul mucoasei la o diferenta de C1)01 cm de capatul terminal al ileonului se afla un diverticul, ca un deget de manusa numit diverticul 5ecDel, care se poate inflama, dnd diverticulita sau care poate provoca oclu%ii intestinale prin rasucirea sa $n urul anselor. 5e%enterul este o dependenta peritoneala care alcatuieste organul de susutinere, nutritie, mobilitate a e uno)ileonului. Este format din ( foite peritoneala care $ncon oara intestinul subtire repre%entnd tunica seroasa a acestuia, dupa care se continua parietal posterior. Ae uno)ileonul ocupa eta ul inferior al cavitatii abdomino)pelviene. Structura intestinului subtire este alcatuita din cele > tuncici, 3seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa4, adaptata functiilor motorie, secretorie si de absorbtie.

7unica musculara este formata din ( straturi de fibre musculare: : : .ongitudinal extern Circular intern. Aceasta formea%a la cele ( extremitati ale intestinului subtire: Sfinterul piloric, la capatul superior al abdomenului *alvula)ileocecala, cu rol de sfincter. Aceste formatiuni sfincteriene asigura evacuarea ritmica si fractionata a continutului digestiv $n intestinul subtire si mai departe $n colon. 7unica mucoasa repre%inta aparatul secretor si de absorbtie al intestinului subtire. Ea pre%inta numeroase cute care proemina $n lumenul intestinal - valvule conivente sau plici circulare EerDring. Ele maresc de ( suprafata mucoasei intestinale. Ele sunt absente $n prima portiune a duodenului dar devin abundente $n portiunea descendenta a acestuia si scad progresiv spre segmentul intestinal inferior disparnd la nivelul valvei ileo)cecale. 5ucoasa intestinala pre%inta o serie de formatiuni limfoide, vi%ibile cu oc'iul liber - placile PeFer, ca niste pete albicioase, si de asemenea niste proeminente cilindrice sau conice, vi%ibile cu lupa vilo%itati intestinale. Acestea se gasesc pe suprafata valvelor conviente ct si $n mucoasa libera, $ntre pilor si valvula ileo)cecala. 6ntre vilo%itati, la ba%a lor, se afla orificiile de desc'idere ale glandelor intestinale: Acestea se gasesc att pe suprafata valvelor conviente ct si $n mucoasa libera, $ntre pilor si valvula ileo)cecala. 6ntre vilo%itati, la ba%a lor, se afla orificiile de desc'idere ale glandelor intestinale: !landele .ieberE@'n, distribuite de la duoden la rect. Ele secreta en%ime cu rol $n digestia en%imelor cu rol $n digestia grasimilor si proteinelor. !landele +r@nner pre%ente numai $n duoden. Epiteliul care acopera mucoasa, inclusiv vilo%itatile si criptele glandulare este format $n cea mai mare parte din enterocite sau celule absorbante, cu rol $n absorbtie.

Intestinul gros Este ultimul segment al tubului digestiv. Se $ntinde de la nivelul valvului ileocecale pna la orificiul anal. I se descriu mai multe segmente. a4 Cecul cu apendicele cecal. Cecul comunica cu ileonul prin valva ileocecala +au'in. Apendicele este un diverticul rudimentar al cecului, a carei mucoasa contine numerosi foliculi limfatici, repre%entnd o adevarata amigdala abdominala. b4 Colonul ascendent merge aproape vertical pna sub fata inferioara a ficatului. "e unde se cudea%a, formnd ung'iul colic drept sau 'epatic pentru a se continua cu colonul transvers. Este fixat pe peretele posterior al abdomenului din peritonel parital. c4 Colonul transvers este situat $ntre ung'iul colic drept si colic stng sau splenic de unde se continua cu colonul descendent. Este un segment mobil, $nvelit de o formatiune peritoneala, me%ocolonul transvers, care $l leaga de peretele posterior al trnc'iului. d4 Colonul descendent coboara pe peretele abdominal stng pna la nivelul crestei iliace stngi de unde se continua cu sigmoidul. Este un organ retroperitoneal. e4 Sigmoidul sau colonul ileo)pelvin este un segment mobil, preva%ut cu me%ou me%osigmoidul. &cupa fosa iliaca stnga si o parte din ba%in. f4 #ectul este segmentul terminal al intestinului gros si tubului digestiv. El s)a adaptat functiei de re%ervor si de organ excretor. Pentru aceasta este preva%ut cu un - sistem de suspensie musc'ii ridicatori anali, sistem de contentie, musc'i sfincteri anali. #ectul se termina la nivelul orificiului anal. El nu mai pre%inta nici unul din caracterele colonului, Intestinul gros are o lungime de /,81 metri. Intestinul gros se deosebeste de intestinul subtire prin dimensiuni, lungime si calibru. Fixate partial la peretele trunc'iului. "ispo%itia $n cadru $n urul anselor intestinale.

Configuratia externa care pre%inta > caractere principale. /. 7eniile sunt ben%i musculare, albicioase situate de a lungul colonului re%ulta prin condensare. Fibrelor musculare, netede longitudinale si sunt $n numar de :. (. Plici semilunare, sunt cute transversale pe care le face colonul $n spatiile dintre tenii .Se datoresc condensarii fibrelor musculare netede circulare .Ele proemina $n lumenul colonului $ntre tenii, ca niste creste, iar la exterior apar ca santuri. :. ?austrele, sunt por$iubele dintre ( plici care bombea%a $n afara.Ele lipsesc la nivelul sigmoidului si rectului. >. Ciucuri eplipoici, sunt diverticuli ai scroasei peritoneale, plini cu grasime. Sunt dispusi $n doua r$nduri la nivelul colonului ascendent si descendent, si pee un singur r$nd la nivelul colonului transvers. Sunt mai numerosi la nivelul sigmoidului.

Structura intestinului gros Peretele colonului contine aceleasi patru tunici) seroase peritoneala, tunica musculara, sub mucoasa si mucoasa. 7unica mucoasa, spre deosebire de cea a intestinului subtire este mai groasa, mai slab vasculari%ata, nu pre%inta valvule conivente si nici vilo%itati intestinale.contine glandele .ieberDu'n si foliculi limfatici. 7unica musculara a rectului este formata dintr)un strat de fibre longitudinale si unul de fibre circulare, care are la nivelul canalului anal se condensea%a si formea%a sfincterul anal. Pancreasul Este un organ retroperitoneal, dispus: ) ) ) Anterior coloanei lombare Posterior stomacului 6ntre duoden si splina

Se proiectea%a la nivelul: ) ) *ertebrelor ./ ) .( Peretelui abdominal, pe o %ona transversala, dispusa la epigastru si 'ipocondru stng.

Configuratie externa Are forma alungita, cu axul mare ori%ontal. I se descriu urmatoarele portiuni: ) ) ) ) Capul, este cuprins $n scornitura duodenului. !tul, face trecerea $ntre cap si corp. Corpul, este situat transversal $naintea coloanei lombare. Coada, prelungeste corpul pancreasului pna $n 'ilul splinei 3uneori4.

Structura anatomica: Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina. Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa, ai carui produsi de secretie sunt en%imele digestive 3tripsina, steapsina etc.4. canaliculele acinoase confluea%a si se desc'id $n canalul excretor principal. Pancreasul endocrin este repre%entat de insulele .anger'ans, insule celulare raspndite $n pancreas, $ncon urate de o retea capilara sinusoidala, $n care se varsa produsul de secretie, 'ormonii insulina si glucogonul, cu rol $n metabolismul glucidic. Aparatul excretor al pancreasului este repre%entat de ( canale: /. Canalul pancreatic principal Birsung, care strabate glanda de la coada la cap. Se uneste cu canalul coledoc formnd ampula *ater, care se desc'ide $n duoden la nivelul papilei mari. .a nivelul orificiului de desc'idere se gaseste sfincterul &ddi. (. Canalul pancreatic accesor Santorini, care se desc'ide tot $n duoden, la nivelul papilei mici.

Fi%iologia pancreasului Pancresul exocrin secreta fermenti digestivi foarte activi, secretia lor fiind ritmata de ingerarea alimentelor si influentata de cantitatea si componenta acestora. 6n functia exocrina a pancreasului intervine un mecanism reglator neuromoral. Pe de o parte, secretia pancreatica este influentata pe cale sangvina se secretina duodenala, iar de alta, scoarta cerebrala intervine $n secretia pancreatica prin relatiile nervoase viscero)corticale si cortico)vescerale. Secretia interna a pancresului, sucul pancreatic, este un lic'id incolor, cu reactie alcalina, care contine trei fermenti: tripsina, amila%a 3diasta%a4 si lipa%a. 7ripsina este un fermen proteolitic activat de tripsinogen prin enteroDina%a intestinala, el continua digestia substantelor proteice 3$nceputa $n stomac4 pna la polipeptide si aci%i aminati si scindea%a nucleinele $n aci%i nucleici si albumina. Amila%a sau diasta%a este o en%ima foarte activa, care transforma amidonul $n malto%a si care va fi tranformata, la rndul ei, de malta%a $n gluco%a. .ipa%a intervine $n saponificarea grasimilor, scindnd grasimile $n glicerina si aci%i grasi, care formea%a sapunuri cu alculii din sucul intestinal. Actiunea lipa%ei asupra grasimilor are loc $n pre%enta bilei. Functia normala secretorie a pancreasului exocrin este $n strnsa dependenta cu functia normala gastrica, duodenala si biliara. Pancreasul endocrin, constituit din insulele .arger'ans, elaborea%a secretia andocrina, repre%entata de urmatorii 'ormoni: insulina, 'ormonul lipocaic si gluconul. Insulina are un rol preponderent $n metabolismul glucidelor, $nsa influentea%a si metabolismul proteinelor si al lipidelor. Are o actiune 'ipoglicemianta. Ficatul Ficatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai voluminoasa glanda a organismului. Ficatul este ase%at $n eta ul abdominal superior, ocupnd lo a 'epatica. Este delimitat:

) )

Superior de diafragm Inferior de colonul drept si stomac.

Se proiectea%a la peretele abdominal $n 'ipocondrul drept si epigastru $ntr)o %ona delimitata superior de o linie care trece prin coasta a *)a dreapta si inferior de o linie care uneste rebordul costal drept 3coasta a IG)a 4 cu apendicele xifoid. Pre%inta > lobi: anterior, posterior, drept si stng. Structura ficatului: Este alcatuit dintr)o stroma con unctiva si celule 'epatice. Stroma cuprinde o membrana de $nvelis, capsula ficatului, !lisson, din care pleaca septuri con unctive care delimitea%a parenc'imul 'epatic $n .obi 'epatici. Lobul hepatic repre%inta unitatea anatomica si functionala a ficatului. 6n structura lobului 'epatic intra formatiuni vasculare, canaliculare si celule 'epatice. Celulele hepatice au un rol $ndreptat spre capilarul sangvin 3polul sangvin4 si celalalt spre canaliculul biliar 3polul biliar4. "in capilarele biliare sau canaliculele biliare intralobulare se formea%a canaliculele perilobulare. Apoi cele interlobulare, care se desc'id $n canalele biliare colectoare. Acestea vor forma cele ( canale biliare 'epatice drept, stng ce se unesc $n canalul 'epatic comun. *asculari%atia ficatului <utritiva, asigurata de artera 'epatica Functionala, data de vena porta. *ena porta colectea%a sngele venos al tubului digestiv, din cavitatea abdominala de la esofagul abdominal pna la rect. *ena porta formea%a trunc'iuri venoase. Sistemul port cuprinde o retea venoasa care se capilari%ea%a de doua ori: Prima data la nivelul mucoasei intestinale A doua oara la nivelul lobului 'epatic.

Inervatia ficatului este asigurata de ramuri vegetative: Simpatice din plexul celiac Parasimpatice din nervul vag. Fi%iologia ficatului Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrata prin faptul ca dupa o 'epatoctemie partiala regenerarea $ncepe dupa (> de ore, atinge maximul $n >)9 %ile si se termina $n /> %ile. Functiile lui sunt multiple, fiind $ndeplinite la nivelul 'epatocitului. <u vom aminti dect functiile lui principale. Functiile metabolice se exercita $n metabolismul glucidic, proteic si mineral. 6n metabolismul glucidic, ficatul intervine $n fosforilarea si polimeri%area glucidelor $n glicogen, asigurnd re%erve de gluco%a si mentinerea 'omeosta%ei glicemice. .a nevoie fabrica gluco%a din proteine si grasimi 3gliconeogene%a4. 5etabolismul glucidic 'epatic este insulino independet. 6n metabolismul proteic, ficatul are functie proteinoformatoare si de ec'ilibru globuline, protrombina si fibrinogenul, cataboli%ea%a nucleoproteinele. 6n metabolismul lipidelor intervine $n absorbtia grasimilor si fosfarilarea lor, $n sinte%a si estrificare colesterolului, $n sinte%a lipoproteinelor, fosfolipidelor si trigliceridelor. 6n metabolismul mineral actionea%a prin depo%itarea fierului si a cuprului si intervine $n repartitia apei si a electrolitilor 3ionii de <aglobuline, 91H din proteic, functie ureogena. Sinteti%ea%a albumina, I1H, din J, EJ, si Cl4 $n organism. Functia biliara comporta secresia si excretia bilei, cu rol important $n digestia si absorbtia grasimilor, $n absorbtia vitaminelor liposolubile 3A, ", E si E4, $n absorbtia fierului si a calciului alimentar. +ila se varsa $n intestin $n cantitati de 811)/111 mlK(> de ore. Ea contine 0IH apa si urmatorii somponenti principali: saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol, lecitine si saruri anorganice. Functia antitoxica consta $n faptul ca ficatul dispune de activitati prin care substantele toxice de origine exogena, ca si acelea re%ultate din metabolismele endogene sunt transformate $n substante mai putin toxice si eliminate ca atare. <eutrali%area substantelor toxice este reali%ata de ficat cu a utorul proceselor de con ugare a acestor substante, ca sulful de exemplu 3actiunea de sulfocon ugare4. Ficatul este un important depo%it de vitamine A, + (, +/(, ", E. el intervine $n convertirea carotenilor $n vitamina A, $n transformarea vitaminei +/ $n cocarboxila%a, $n con ugarea vitaminei +( pentru formarea fermentului galben respirator, $n procesul de sinteti%are a protrombinei cu a utorul vitaminei E.

Sinte%a fermentilor necesari proceselor vitale este $ndeplinita $ntr)o mare masura de ficat. Fermentii sunt complexe mecromoleculare legate de grupari active, iar sinte%a lor repre%inta o actiivitate laborioasa a 'epatocitului si necesita integritatea anatomica si functionala a ficatului. 5ai amintim interventia ficatului $n mentinerea ec'ilibrului acido)ba%ic, rolul ficatului ca depo%it al apei si posibilitatea lui de a ec'ilibra perturbarile circulatorii. Caile biliare extra'epatice Aparatul excretor al bilei este alcatuit din caile care transporta produsele de secretie a externa al ficatului ) bila ) de la ficat la intestin. Ele cuprind un teritoriu: Intra'epatic din care fac parte: Caile biliare intra'epatice, formate prin unirea canalelor si canaliculelor biliare care merg din 'ilul 'epatic pna la lobul 'epaitc. Caile biliare extra'epatice care le continua pe primele din regiunea biliara pna la desc'iderea $n duoden. Extra'epatic din: Canalul 'epato)coledoc *e%ica biliara Canalul cistic *e%ica biliara Secretia biliara a ficatului este continua, dar evacuarea ei $n intestin este ritmata de perioadele digestive. 6n perioadele interdigestive, bila este depo%itata $n ve%ica biliara, unde se concentrea%a de - (1 de ori, prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. *e%ica biliara este situata pe fata inferioara a ficatului. Este un organ cavitar, caruia i se descriu:

;n fund ;n corp ;n gt Canalul cistic Continua ve%ica biliara si se desc'ide $n canalul 'epatocoledoc. Forma este neregulata, iar la interior pre%inta valvule incomplete, cu aspect spiralat. Canalul 'epato)coledoc Cuprinde ( segmente: , Canalul 'epatic comun, format prin unirea canalelor 'epatice drept si stng, tine pna

la canalul cistic. , Canalul coledoc, care repre%inta segmentul de la confluenta 'epaticului comun cu

cisticul, pna la desc'iderea $n duoden. Canalul coledoc se desc'ide $mpreuna cu canalul pancreatic principal Birsung, pe fata postero) mediala a duodenului descendent, $n ampula lui *ater. Peritoneul Peritoneul este o membrana seroasa care acopera peretii cavitatii abdomino)pelviene si organele care se gasesc aici. *iscerele abdominale pot fi acoperite de peritoneu pe toata suprafata lor. Sunt mobile $n cavitatea abdominala, fiind legate de unul din peretii cavitatii printr)un pedicul peritoneal. Acestea se numesc organe intraperitoneale 3stomac, intestin subtire, colon transvers4. Alte viscere abdominale sunt aplicate pe peretele posterior al abdomenului, fiind acoperite de peritoneu numai pe una din fete. Acestea sunt organe retroperitoneale 3duodenul, pancreasul, rinic'ii4. Peritoneul pre%inta: & foita parietala care captuseste peretii cavitatii abdomino)pelviene.

& foita viscerala care acopera organele din abdomen si pelvis. Peritoneul parietal se continua cu cel visceral. .a: +arbat, cavitatea peritoneala este $nc'isa. Femeie, cavitatea peritoneala comunica cu exteriorul prin trompa, uter si vagin. Ceea ce favori%ea%a propagarea infectiilor pna la cavitatea peritoneala. Fiziologia digestiei si absorbtiei Digestia = totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le suporta n trecerea prin tractul digestiv pentru a fi absorbite. 1. Digestia bucala "igestia $ncepe $n cavitatea bucala, unde alimentele introduse sufera un proces de farmitare numit masticatie, dupa care sunt $mbibate cu saliva si transformate $n bol alimentar. Secretia salivara intervine si $n degradarea en%imatica a poli%a'aridelor. "intre en%imele salivare, cea mai importanta este amila%a salivara sau ptialina care degradea%a amidonul fiert sau copt, $n dextrine, care au molecule mai mici. #olul salivei: /. (. :. >. 9. 8. "egradea%a amidonului. Facilitea%a procesele de masticatie si deglutitie. Favori%ea%a stimularea receptorilor gustativi prin solubili%area alimentelor. 6ndepartea%a resturile alimentare care ramn $n spatiile interdentare. #ol bactericid prin li%o%omul pe care $l contine. Intervine $n excretia unor substante 3urce $n uremie: Pb, ?g, I, +i $n cursul unor intoxicatii, care se depun pe gingie, virusuri, cum este cel rabiei si poliomielitei4.

I.

Favori%ea%a actul vorbirii, mentionnd mucoasa bucala elastica.

5asticatia - procesul prin care alimentele introduse $n cavitatea bucala sufera un proces de farmitare mecanica. .a proceselor masticatiei participa: 5iscarile 5andibulei .imbii +u%elor si obra ilor "intii: incisivii au rol de taiere, canini de sfsiere, premolari de macinare. Cu ct alimentele sunt mai bine masticate, cu att sunt mai usor atacate de en%imele digestive. Procesul de masticatie este partial un: Act voluntar Act reflex "eglutitia consta $n trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag, $n stomac. "eglutitia cuprinde : timpi: +ucal: bolul alimentar este ase%at pe fata dorsala a limbii, vrful limbii este aplicat pe palatul dur si prin contractia musc'iului milo'ioidian, bolul este $mpins $n faringe, simultan istmul faringian este desc'is. Faringian: ba%a limbii se mentine ridicata si musc'iul milo'ioidian $ntoarce $n gura. &rificiile na%ale posterioare sunt $nc'ise prin ridicarea valului palatin. .aringele este ridicat, ase%at sub ba%a limbii, iar glota este $nc'isa si respiratia oprita. "eci bolul alimentar ia singura cale posibila spre esofag, celelalte 3na%ala, bucala si laringiana4 fiind $nc'ise.

Esofagian: $n perioadele interdigestive, portiunea superioara a esofagului este $nc'isa prin contractia musculaturii sale, astfel $nct acrul nu a unge $n stomac, dar nici alimentele nu regurgitea%a. 2. Digestia gastrica Stomacul este un organ cavitar, $n care alimentele sunt depo%itate un timp $ndelungat pentru a fi amestecate cu sucul gastric si tranformate $ntr)o forma acceptabila pentru intestin - c'imul gastric. Prin miscarile active peretilor stomacului, c'imul este evacuat activ $n duoden. 7ransformarile pe care alimentele le sufera $n stomac, sunt re%ultatul: Actiunii en%imelor din sucul gastric 5iscarilor stomacului Sucul gastric este secretat: 6n cantitate mare perioadele digestive. Absent sau foarte sca%ut $n perioadele interdigestive din cursul %ilei sau noptii. Sucul gastric este un lic'id clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida 3p? /,94. Este format $n cea mai mare parte de ?Cl. ?Cl este secretat de celulele parietale sau oxintice ale glandelor gastrice. 6n afara de ?Cl, sucul contine si en%ime: Pepsina este cea mai importanta en%ima a sucului gastric. Este secretata sub forma inactiva de pepsinogen, eliberat de celulele principale sau %imogene care se gasesc $n toata mucoasa gastrica ) si $n duodenul proximal 3bulb4. 7ransformarea pepsinogenului $n pepsina are loc sub influenta ?Cl. Pepsina transforma proteinele $n substante mai simple - polipeptide sau peptone. .abfermentul sau renina este analoga celei din stomacul unor rumegatoare 3vaca4. .abfermentul transforma ca%einogenul solubil din lapte $n ca%eina insolubila, $n pre%enta Ca JJ. Are importanta la sugar, $mpiedicnd trecerea rapida a laptelui din stomac $n intestin.

.ipa%a gastrica este $ntlnita numai $n stomacul copilului. Ea desface grasimile fin emulsionate 3din lapte si galbenus de ou4. .i%o%imul Factorul intrinsec Castle sau antianemic. Favori%ea%a absorbtia vitaminei +/(. 5ucina are rol protector al mucoasei gastrice. 3. Digestia intestinala "igestia $nceputa $n cavitatea bucala este continuata $n stomac si terminata, finisata, $n intestinul subtire. .a digestia intestinala participa: Sucul pancreatic +ila Sucul intestinal propriu)%is Sucul pancreatic Este produsul de secretie al pancreasului exocrin. El se varsa $n duoden prin canalul Birsung si uneori prin canalul Santorini. Sucul pancreatic are un bogat continutul en%imatic care actionea%a asupra celor trei principii alimentare 3glucide, lipide, proteine4, cele mai importante sunt: 7ripsina, desface polipeptidele sau peptonele $n di), tri) si ditetrapeptide. 7ripsina este secretata sub forma de tripsinogen si activata de enteroDina%a. .ipa%a pancreatica descompune grasimile $n glicerina si aci%i grasi. Amila%a pancreatica are actiune mai puternica dect amila%a salivara, descompunnd si amidonul crud. +ila

Ficatul este o glanda anexa a tubului digestiv care prin activarea sa metabolica repre%inta unul dintre cele mai complexe organe interne. Functiile ficatului: /. (. Elimina pe cale biliara pigmentii biliari, colesterolul, unele metale grele si fosfata%a alcalina. Intervine $n metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor, vitaminelor si substantelor minerale. :. Are rol $n termoreglare, sngele din venele 'epatice avnd temperatura cea mai ridicata din organism. >. Are functie antitoxica, captea%a particulele straine patrunse din intestin $n circulatie prin celulele Eupffer, $n 'epatocite se produce con ugarea, oxidarea si reducerea unor substante cu efect nociv: Formarea ureei din amoniac 3functie ureoproteica4. #educerea, con ugarea si inactivitatea unor 'ormoni. 9. 8. I. 6n perioada embrionara are functie 'ematopoietica. .a adult, sinteti%ea%a factorii coagularii si fibrinoli%ei. Contribuie la transferul sngelui din sistemul port $n marea circulatiei si la depo%itarea sngelui 3volum stagnant4. C. Functie biligenetica, de formare si excretie a bilei.

+ila este produsul de secretie si excretie 'epatica. +ila nu este un suc digestiv propriu)%is, pentru ca nu contine en%ime. Singura en%ima biliara care se excreta prin bila este fosfata%a alcalina 3< - ( ) >,9 unitati +odansDF sau (/ ) 0/ u.iKl la :ILC4. +ila mai contine: /. Saruri biliare, care se formea%a pe seama colesterolului. Functia sarurilor biliare:

Emulsionarea grasimilor 3fractionarea lipidelor $n picaturi foarte fine4. Activea%a lipa%ele din intestin. Favori%ea%a absorbtia aci%ilor grasi. (. Pigmenti biliari, care re%ulta din descompunerea 'emoglobinei la nivelul 'epatic. Pigmentii biliari sunt repre%entati de bilirubina care a ung prin caile biliare $n intestin. Acumularea pigmentilor biliari $n tesuturi, da culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor icter. Cau%ele icterului sunt: &bstructia cailor biliare 3icter obstructiv4. "egradarea intensa a 'ematiilor 3icter 'emolitic4 "istrugerea celulelor 'epatice 3'epatite4 Congenital, prin absenta en%imei care intervine $n con ugarea bilirubinei indirecte 3glicuronil)transfera%a4. :. Colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste $n bila, el este mentinut $n suspensie datorita sarurilor biliare. Cnd concentratia sarurilor biliare scade, colesterolul precipita si formea%a calculi biliari. Colesterolul total plasmatic - /:1)/C1 mgKl. Evacuarea bilei "esi bila este secretata continuu, eliminarea ei $n intestin este ritmata de perioadele digestive. 6n perioadele interdigestive, bila se acumulea%a $n ve%ica biliara. Substantele care produc evacuarea bilei se numesc substante colagoge.

#olul bilei Ea intervine $n: Absorbtia grasimilor. Absorbtia vitaminelor liposolubile 3A,",E4 Eliminarea unor substante 3colesterolul4. Are efecte laxative prin stimularea motilitatii intestinale. Sucul intestinal propriu)%is Compo%itia sucului intestinal propriu)%is este greu de stabilit, deoarece secretia se $nsoteste rapid de absorbtie. Celulele intestinale 3enterocitele4 eliberea%a en%ime care se adresea%a celor : principii alimentare: /. Aminopeptida%ele, care continua actiunea tripsinei, desfacnd di), tri) si tetrapeptidele pna la aminoaci%i, care sunt absorbiti de mucoasa intestinala. (. En%ime amilotice 3amila%a intestinala, malta%a care descompune malta%a $n gluco%a, lacta%a ) desface lacto%a $n glocu%a si galacto%a, si inverta%a ) %a'ara%a, care desface %a'aro%a $n gluco%a si fructo%a4. !lucidele astfel transformate sunt absorbite. :. .ipa%a intestinala descompune grasimile $n glicerol si aci%i grasi care sunt absorbiti.

Intestinul subtire executa mai multe tipuri de miscari: Segmentare, sunt contractii care $mpart intestinul $n segmente. Ele intervin $n: Amestecul continutului intestinal Facilitatea absorbtiei

Pendulare, de scurtare si alungire a intestinului. Favori%ea%a alunecarea anselor intestinale unele peste altele si amestecarea continutului intestinal. 5iscari de tonus prin care se modifica tensiunea la nivelul fibrelor musculare, nu si $n lungimea acestora. Peristaltice prin care se asigura $naintarea continutului intestinal de la stomac spre portiunile intestinale terminale. 5iscarile vilo%itatilor intestinale, de scurtare si alungire, care favori%ea%a: 7ransportul particulelor indigeste. Absorbtia, prin cutarea mucoasei si $mpingerea substantelor spre fundul vilo%itatii. Fi%iologia intestinului gros Principala functie a intestinului gros este de depo%it temporar al deseurilor re%ultate din digestie si de absorbtie a apei, <aJ si altor elemente, determinnd eliminarea a aproximativ /91 g materie fecala semisolida pe %i, $n unul sau doua scaune. !landele intestinului gros secreta un suc foarte vascos, alcalin, care nu contine en%ime digestive. #olul acestei secretii este de a: Facilita trecerea materiilor fecale Prote a mucoasa intestinala de iritatii mecanice si c'imice. .a nivelul intestinului gros sunt absorbite ) apa, electrolitii, vitaminele si aminoaci%ii. Intestinul gros este populat de un mare numar de bacterii, care alcatuiesc flora bacteriana intestinala 3Esc'eric'ia coli, Aerobacter aerogenes, bacilul putrificus etc.4. #olul florei bacteriene intestinale: 7ransforma bilirubina $n stercobilinogen si apoi $n stercobilina. Intervine $n sinte%a vitaminelor 3E, +/, acid folic, biotina4

Prin putrefactie si fermentatie bacteriana produce o serie de ga%e. Prin contractii tonice, segmentare si peristaltice, bolul fecal este $mpins spre rect. 6n mod obisnuit rectul este lipsit de materii fecale. Stimulul fi%iologic care declansea%a actul defecatiei este repre%entat de trecerea materiilor fecale $n rect, care determina relaxarea sfincterului anal intern si extern si expul%ia materiilor fecale. "efecatia este un act reflex controlat voluntar. Eliminarea $ntr%iata a materiilor fecale la intervale mai mari de >C de ore poarta numele de constipatie. Eliminarea frecventa de scaune neformate, ce contin resturi alimentare nedigerate poarta numele de diaree. Ea apare ca urmare a unui tran%it accelerat $n intestinul subtire sau gros. Absorbtia intestinala Este procesul prin care produsii de degradare ai substantelor nutritive trec prin epiteliul intestinal $n snge sau limfa. Sub influenta en%imelor din sucurile digestive, alimentele sunt degradate pna la particule mici, solubile si absorbabile. *itaminele, sarurile minerale si apa sunt absorbite ca atare. !lucidele sunt ingerate sub forma de poli%a'aride 3amidon, glicogen4 sau di%a'aride 3malto%a, %a'aro%a, lacto%a4. Ele sunt absorbite ca mono%a'aride 3gluco%a, fructo%a, galacto%a4, mai ales la nivelul portiunii initiale a intestinului subtire, unde se afla $n concentratie mai mare. Cea mai mare parte a proteinelor, se absorb ca aminoaci%i, prin transport activ, direct $n snge. .ipidele sunt ingerate sub forma de trigliceride 3grasimi neutre4 fosfolipide si colesterol. Absorbtia lor o antrenea%a si pe cea a vitaminelor liposolubile 3A, ",E,E, F4. Aceste grasimi sunt descompuse pna la glicerol si aci%i grasi si absorbite prin celula intestinala prin pinocito%a, $n circulatia limfatica, de unde trec $n snge. Apa se absoarbe pasiv, prin difu%iune. 6n (> de ore prin intestin se absorb /1 litri de apa 3/,9 provin din lic'idele ingerate si C,9 litri repre%inta sucuri digestive4.

"in cei /1 litri de apa, 0,9 se absorb la nivelul intestinului subtire si :11)>11 ml la nivelul intestinului gros. 5ateriile fecale contin /11 ml de apa.