Ministerul Administraiei i Internelor coala de Pregtire a Agenilor Poliiei de Frontier Avram Iancu, Oradea

Zone de producere a drogurilor, rute cunoscute, reele i la oratoare

!lev II P"n#aru Adrian $lasa %&'

(n ultimele dou) decenii, glo ali#area economic), de#voltarea mi*loacelor de comunicaie i transport, precum i noile te+nologii in,ormatice au permis organi#aiilor criminale repurtarea unor succese nota ile "n des,)urarea activit)ilor lor la scara internaional)- .trategia o inuit) a acestor grup)ri in,racionale const) "n ,i/area posturilor de management i productie "n #one de risc redus, "n care dein controlul asupra mediului instituional, i "n concentrarea c)ut)rii pieelor de des,acere "n regiuni cu o cerere mare de droguri-

1. AMERICA 1.1. America de Nord 0rogul cel mai ,recvent consumat pe continentul nord1american este canna isul 2%%,% milioane de consumatori la s,3ritul anilor 45&6- .tudiile "ntreprinse "n ultimii ani de c)tre organismele internaionale speciali#ate nu indic) o cretere a a u#ului de acest stupe,iant, ci mai degra ), a ,olosirii lui "n com inaie cu alte su stane- Me/icul repre#int) principalul ,urni#or al acestui drog pentru .tatele 7nite ale Americii-

Pe coasta vestic) a $anadei, o mare parte a cantit)ii de +eroin) este introdus) prin contra and) i provine din Asia de .ud1!st- 8rup)rile in,racionale implicate "n aceste opera iuni sunt riguros organi#ate i intervin din ce "n ce mai activ "n tra,icul cu cocain), introdus) clandestin din America de .ud "n .tatele 7nite ale Americii i apoi "n $anada pe ruta Paci,icului, "n timp ce la Miami 9 unde tra,icul cu stupe,iante este a,acerea cea mai prospera 9 un gram de cocain) se negocia#) la 5& de dolari, adic) preul unei aciuni de la 8eneral Motors$ele : milioane de cocainomani din America de ;ord sunt aprovi#ionate permanent i de c)tre andele *amaicaneApariia crac<1ului 9 derivat al cocainei, procurat, la "nceput, din =a+amas i ,a ricat apoi i pe continentul Americii de ;ord 9 a ,)cut sa e/plode#e a u#ul de droguri prin preul s)u mai mic i prin e,ectele mult mai puternice8rup)rile de tra,icani "i disput) controlul pieei ilicite a ecstas>1ului ,a ricat local sau importat din !uropa Occidental) si al carui consum s1a rasp3ndit "n toate mediile sociale(n $anada au ,ost descoperite la oratoare care produceau i alte droguri de sinte#), a caror inserare 9 accidental) sau voit) 1 "n comprimatele de ecstas> este considerat) principala cau#) a mortalit)ii "n r3ndurile to/icomanilor din .tatele 7nite ale Americii0ei Me/icul r)m3ne principalul distri uitor de metam,etamin) pe pieele ilegale ale Americii de ;ord, "n anul %&&5 au ,ost descoperite i de#a,ectate c3teva mii de la oratoare produc)toare ale acestui drog "n .tatele 7nite ale Americii i "n $anada

1.2. America de Sud si America Centrala $u o proporie a consumatorilor de canna is ce ci,rea#) ?@ milioane de persoane, America de .ud i cea $entral) cunosc o larg) r)sp3ndire a cultiv)rii acestei plante(n $arai e, statutul de unic drog cultivat "n aceast) #on) "i o,er) locul I "n cadrul tra,icului general de stupe,iante- Principalul stat consumator de canna is este =ra#ilia, respectiv "n ca#ul mari+uanei, Argentina i AamaicaMa*oritatea cantit)ilor de droguri provenind din America $entral) i $arai e trec prin $osta Bica i Panama care sunt considerate a ,i importante puncte de tran#it din care se e/pedia#) mici cantit)i de narcotice spre !uropaAamaica controlea#) peste C&D din comerul cu +idroclorat de cocain) pe ,iliera $arai elor, "n circuitul c)reia se includ Eaiti i Bepu lica 0ominican), de unde drogurile pleac) spre .tatele 7nite ale AmericiiBelevant este i ,aptul c) America $entral) i culoarul terestru me/ican sunt ,olosite pentru tra,icul a peste *um)tate din transporturile de cocain) ce intr) anual "n .tatele 7nite ale AmericiiFa ricarea cocainei s1a ampli,icat, "ncep3nd cu anul ?55F, "ndeose i "n $olum ia, pe teritoriul c)reia actionea#) numeroase ande de tra,icani organi#ai "n carteluri, din r3ndul c)rora se distinge prin violen) cel de la Medellin 9 al doilea ora ca m)rime al $olum iei, numit

"n anii 4:& capitala ,lorilor i trans,ormat "ntr1un adevarat =eirut latino1american- .e aprecia#) c) C@ de tone de cocain) pornesc anual din Medellin spre .tatele 7nite ale Americii, iar alte ?& tone iau drumul !uropei-(n ceea ce privete +eroina $olum ia ocup) de asemenea un loc de ,runte-

2. AFRICA

$anna is ocup) un loc ,runta "n ierar+ia consumului de droguri din A,rica 2%:,% milioane de consumatori6, urmat de am,etamin),cocaina, +eroina i ecstas>Principalele )ri a,ricane de unde provine canna isul introdus prin contra and) "n !uropa sunt A,rica de .ud i Marocul respectiv, "ntr1o mai mic) masur), 8+ana, ;igeria i .enegalPlantaii de canna is, ascunse printre cele de porum , au ,ost descoperite i la grania <en>ano1ugande#) i "n Gan#ania, "n timp ce "n !gipt continu) sa ,ie cultivat macul opiaceu$oasta de Filde, 8+ana i ;igeria sunt principalele puncte de tran#it ale tra,icului cu +eroin) ce provine din Asia, respectiv din )ri precum India, Pa<istan, G+ailanda si A,rica de Hest $ocaina sud1americana este importat) pe cale aerian) sau "n containere "ncarcate la ordul navelor maritime, av3nd ca puncte de tran#it 8+ana, Iesot+o, A,rica de .ud, $oasta de Fildes i .Ja#iland- $ocaina ra#ilian) e/pediat) "n Angola este trimis), prin ;ami ia, spre A,rica de .ud, iar Marocul tinde s) devin) o ar) de tran#it pentru cocaina din America Iatina ce are ca destina ie !uropa(n partea estic) a A,ricii, su stanele ce includ sedative i siropuri pe a#) de codeina, sunt v3ndute pe strad), iar 0ia#epamul i Feno ar italul sunt consumate "n com inaie cu ali produi pentru a spori e,ectele alcoolului ,a ricat local- MetaKualon1ul a "nceput sa ,ie produs i "n A,rica de .ud, Mo#am ic i Gan#ania, dar continu) s) vin) din India tran#it3nd Len>a, Mo#am icul, Gan#ania i .Ja#iland1ul, iar ecstas>1ul consumat cu preponderen) "n A,rica de .ud provine din !uropaL+at1ul, su stana ce nu este supus) controlului internaional, se cultiv) i se consum) "n estul A,ricii,e/port3ndu1se i "n !uropa i America de ;ord, "n timp ce "n ;igeria cre te planta s)l atic) #a<ami, tra,icat), ca i canna isul, "n diverse recipiente-

4. ASIA

4.1. Asia de Est si Sud Est . Triung iul de aur!

Principalele )ri "n care se cultiv) canna isul sunt Iaos, Filipine, G+ailanda, Indone#ia 9 mai ales "n insulele Aava i .umatra 9 i $am odgia 2de unde mari cantit)i de mari+uana au ,ost e/portate "n Australia, !uropa i .tatele 7nite ale Americii6Griung+iul de aur 9 #ona muntoas) aproape inaccesi il), situat) geogra,ic la nordul ,rontierei dintre Iaos, G+ailanda i =irmania 9 repre#int) paradisul plantaiilor de mac opiaceu0ei producia de opiu a triung+iului de aur se ridica la :@& de tone anual, doar ?'& de tone sunt trans,ormate "n +eroin)- Aceasta este e/portat) "n !uropa, .tatele 7nite ale Americii, $anada i Australia pe trasee ce traversea#) provincia c+ine#) Munnan ori Iaos1ul, a*ung3nd pe t)rmurile $am odgiei i HietnamuluiOpiul care nu este consumat local sau trans,ormat "n +eroin) pleac) spre Eong Long i =ang<o<, totodat), acest drog este introdus din G+ailanda "n =irmania, de pe al c)rei )rm vestic este "nc)rcat "n vase 9 pirat i transportat spre ,rontiera dintre G+ailanda si Mala>sia, unde opiul va ,i prelucrat pentru producerea +eroinei, trimis) la Luala IumpurMetam,etamina este ,a ricat) "n triung+iul de aur dar se si import) "n G+ailanda pe cale terestr),,luvial) i maritim), dup) tran#itarea $am odgiei i a Hietnamului, "n timp ce clor+idratul de metam,etamin) produs "n la oratoarele din $+ina i Filipine este distri uit "n $oreea de .ud i cea de ;ord, "n Aaponia, =runei, Australia i .7A!cstas>1ul consumat de persoanele care ,recventea#) discotecile din Aaponia i Eong1Long este adus din t)ri ale !uropei Occidentale, dup) cum o demonstrea#) capturile de droguri i arest)rile celor care tran#itau aceast) su stan) prin $+ina, Indone#ia, Mala>sia i .ingapore-

4.2. Asia de Sud. Filiera indiana! Gimp de muli ani ;epalul a ,ost o surs) important) de canna is, v3ndute local sau e/portat "n India i !uropa Occidentala$ea mai mare parte a +eroinei care p)trunde clandestin "n India i ;epal, adres3ndu1se e/portului "n !uropa Occidental) i .tatele 7nite, provine din sudul Asiei de Hest- Ora ul ;eJ 0el+i i porturile din sudul Indiei au devenit importante puncte de tran#it pentru +eroina care ,ie c) iese direct din aceast) ara,,ie c) este transportat) pe cale maritim) spre .ri Ian<a i Maldive, pentru a ,i trimis) mai departeGra,icanii ,olosesc aceleai c)i pentru a scoate drogurile din India i pentru a introduce aici ancnote ,alse, arme i munitii, e/plo#ivi!/porturile ilicite se mani,est) i "n ceea ce privete e,edrina din India, trimis) "n =irmania pentru a ,i utili#at) "n prepararea metam,etaminei-

4.". Asia #ccidentala. Semiluna de aur!. Filiera li$ane%a!

=inecunoscut teritoriu a,lat su st)p3nirea tra,icanilor de droguri, ca i Griung+iul de aur , .emiluna de aur cuprinde A,ganistanul, Iranul i Pa<istanulAceast) #on) este marcat) de un precar ec+ili ru geopolitic, de saracirea tot mai pregnanta a unei populatii seminomade care "si c3stiga e/istenta prin contra anda cu stupe,iante Principalele produse c+imice ,olosite la o tinerea +eroinei si a metam,etaminei sunt ,a ricate "n Asia occidentala, dar aceste su stante sosesc si prin importul din $+ina, India si !uropa, tran#it3nd Ara ia .audita, Israelul, Iranul si .iria- Acest intinerar este urmat de an+idrida acetica, spre e/emplu, dar depo#ite de droguri au ,ost descoperite si "n Lirg+istan, de1a lungul unei rute ce leaga A,ganistanul de BusiaO mare parte a opiaceelor produse "n Asia de Hest se adresea#a des,acerii pe pietele ilicite din !uropa, A,rica, !/tremul Orient si Asia de .ud, ,ara a negli*a, "nsa, cantitatile necesare consumului local, dupa cum o arata si numarul tot mai mare al to/icomanilor din Pa<istan si Iran$anna isul continua sa ,ie cel mai ,recvent consumat drog "n Asia occidentala, ,iind cultivat ilicit pe vaste supra,ete din A,ganistan si La#a+stan si, "ntr1o mai mica masura, "n Pa<istan- Be#ina de canna is este tra,icata spre !uropa si unele tari din Asia de HestIranul si Pa<istanul au "nceput sa se con,runte "n ultimii ani cu pro lema pietei paralele a preparatelor ,armaceutice v3ndute clandestin si a consumului de en#odia#epine "n asociere cu opiul si +eroinaPeste @&D din +eroina capturata "n .7A si :@D din totalul +eroinei de pe piata occidentala se produc ilicit "n Orientul Mi*lociu si ApropiatMacul si canna isul se cultiva "n aproape toate tarile Asiei de HestN "n Ii an se presupune ca aceste plantatii au ,ost eradicate din ?55&Beduta ila si di,icil de stopat "n aceasta parte a lumii este ,iliera li ane#a, ce "nglo ea#a Halea =e<aa- .e aprecia#a ca pro,itul reali#at "n aceasta #ona din comertul ilicit cu droguri se ridica la apro/imativ @&D din veniturile "ntregii economii li ane#e- Productia anuala de +asis se ci,ra, la *umatatea anilor 4O&, la C&&& de tone- 7leiul de canna is aduce un pro,it de ?& ori mai mare dec3t +asisul solid dar, din cau#a mirosului sau puternic, nu poate ,i transportat la distante mari, ,iind usor de depistat- $antitatile de ordinul tonelor de +asis tra,icat ilicit spre !uropa Occidentala impun tran#itarea porturilor mari- Graseul mari+uanei este, de o icei, urmatorul P =eirut sau Gripoli 9 $ipru 9 !uropa de HestN documentele de transport sunt sc+im ate cu altele ,alse "n $ipru, determin3nd patrunderea nepro lematica a drogurilor "n porturile europene-

&. E'R#(A .e estimea#a ca "n !uropa sunt %%,? milioane de consumatori de canna is, %,' milioane de cocainomani, ?,@? milioane de +eroinomani, %,: milioane de consumatori de opiacee 2altele dec3t +eroina6, C,? milioane de de consumatori de am,etamina si %,F milioane de persoane care practica a u#ul de ecstas>-

$anna isul este drogul ale carui consum si tra,ic sunt cele mai rasp3ndite "n !uropa- O mare parte a acestui stupe,iant se cultiva local su acoperire, ,enomen ,avori#at de v3n#area li era a semintelor de canna is "n maga#ine speciali#ate sau prin intermediul internet1ului- Al ania este una din principalele surse de ,run#e de canna is- Politica adoptata de Olanda "n anii ?5:&, de tolerare a v3n#arii si a consumului produselor pe a#a de canna is "n co,,ee9s+ops, a devenit mai restrictiva "n ultimii ani, asa cum o dovedesc "nasprirea sanctiunilor aplica ile cultivarii plantei respective si scaderea numarului ca,enelelor, dar este incompati ila cu tratatele internationale "n materieN nici legile din Iu/em urg si Portugalia 9 intrate "n vigoare "n %&&? si vi#3nd nepedepsirea penala, ci sanctionarea administrativa a ,aptelor de consum si detinere de droguri "n vederea consumului personal 9 nu se con,ormea#a o iectivelor ,i/ate de Adunarea 8enerala a O;7, la cea de a QQ1a sa sesiune e/traordinara, "n ceea ce priveste reducerea a u#ului de droguri din pre#ent si p3na "n %&&ON la ,el, legile .paniei si Italiei0in ce "n ce mai multe opiacee provenind din Asia sunt o,erite pe piata europeana, apar3nd c+iar locuri pu lice pentru consumul drogurilor$ulturi de mac opiaceu au ,ost descoperite "n Al ania, pentru prima data "n %&&? , si "n alte tari ale !uropei $entrale si de !st, dar la o scara mult mai mica Italia detine primul loc "n r3ndul statelor vest9europene "n ceea ce priveste numarul +eroinomanilor, estimat "n aceasta tara la @&& de mii de persoane, "n ma*oritate tineriN principalul vinovat de actuala stare de ,apt este Ma,ia siciliana 2mult mai periculoasa dec3t vec+ea $osa ;ostra, care avea reguli stricte, inter#ic3nd activitati de genul prostitutiei sau narcoticelor6 ce a pro,itat de de#mem rarea retelei de tra,icanti ,iliera ,rance#a- $ola orarea initiala a acestor doua organi#atii in,ractionale consta "n recrutarea tra,icantilor marunti din Marsilia, care cumparau mor,ina din Gurcia si o transportau prin 8recia si Iugoslavia "n Italia, unde era trans,ormata "n +eroina ce urma a ,i distri uita pe pietele europeana si americanaActiunea comuna a autoritatilor italiene, ,rance#e si americane a condus la destramarea acestei retele- 0e ,apt, prima ,iliera ,rance#a aparuse "n anii 4:& si tra,ica opiul din Gurcia prin Marsilia 9 unde era trans,ormat "n +eroina 9, pe cale maritima p3na "n .7A, su patrona*ul 7niunii $orsicane- Intinerariul cel mai ,recvent ,olosit pentru introducerea +eroinei "n !uropa este ruta alcanica Gurcia 9 =ulgaria 9 Bom3nia 9 .er ia 9 =osnia9Eertegovina 9 $roatia 9 state ale !uropei Occidentale, traseu ce nu este dec3t o prelungire a rutei a,ro9asiatice !gipt 9 Ira< 9 Iran 9 Gurcia- Buta alcanica serveste si tra,icului de canna is, cocaina si stupe,iante sintetice$ea mai mare parte a cocainei ce patrunde "n !uropa trece prin tarile de tran#it situate "n America de .ud si #ona $arai elor- Principalele puncte de intrare "n !uropa a transporturilor de cocaina sunt .pania, Olanda si Portugalia- Organi#atiile tra,icantilor ,olosesc si statele central1 si est9europene pentru a trimite cocaina "n !uropa Occidentala, dar consumul acestui drog este limitat din cau#a pretului relativ ridicat, desi !uropa repre#inta a doua piata ilicita de pe mapamond pentru cocaina, dupa America de ;ord-!uropa este o importanta sursa de stupe,iante sintetice, destinate consumului local 9 "n special de catre tineri 9 sau e/portului- (n ultimii ani au ,ost reali#ate capturi importante de ecstas> "n Franta, Marea =ritanie si 8ermania, consumul acestei su stante cresc3nd considera il si "n Bom3nia, =ulgaria, Bepu lica $e+a, 7craina, Federatia Busa si !stoniaMa*oritatea comprimatelor de ecstas> e/portate "n lume sunt ,a ricate ilicit "n !uropa Occidentala-Am,etamina este produsa mai ales "n Olanda, la oratoare clandestine ,unction3nd "nsa si "n !uropa de !st, spre e/emplu "n Polonia-

?- Alain Ia rousse, 8eopolitica drogurilor, !d- Fundaia $ultural) Ideea !uropean), Iai, %&&:
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Drog accesat la data de 25.02.2011 3. http://www.scribd.com/doc/4034200/Traficul de droguri accesat la data de 25.02.2011