96l Anexa1

ROMNIA
COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI NAIONALE DIN ROMNIA
Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal.
Sarcina (ii a): Varianta ocolire a municipiului Caracal Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345
RAPORT TEHNIC FINAL
IUNIE 2009
Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal RAPORT TEHNIC FINAL
Acest volum nu face parte din Documentele de Licitatie, el va folosi numai pentru informarea Ofertantului
Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345
Pagina 1
Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal. ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/02 Proiect Tehnic si Detalii de Executie
MEMORIU TEHNIC
CUPRINS 1. DATE GENERALE................................................................................................. 4

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Denumirea obiectivului de investiii ..............................................................................4 Amplasament..............................................................................................................4 Titularul investiiei.......................................................................................................4 Beneficiarul investiiei..................................................................................................4 Elaboratorul studiului ..................................................................................................4 Entitatea responsabil cu implementarea proiectului .....................................................4 Oportunitatea investitiei i situaia actual ....................................................................5
2.
2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6.
INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL....................................................... 5

2.1.1.
Geologia regiunii .........................................................................................................6 Clima .........................................................................................................................6 Hidrologia...................................................................................................................6 Parametri seismici ai amplasamentului .........................................................................7 Date tehnice ale investiiei...........................................................................................7
Zona i amplasamentul ...................................................................................................7 Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat ......................................................7 Situaia ocuprilor definitive de teren ...............................................................................8 Studii de teren ...............................................................................................................9 Alte studii ....................................................................................................................14 Implicatii asupra mediului inconjurator ...........................................................................14
Situatia existenta............................................................................................................5
2.7.
2.6.1. 2.6.2. 2.6.3. 2.6.4. 2.6.5. 2.6.6.
Structura documentatiei ............................................................................................15 Norme tehnice ..........................................................................................................16 n plan .....................................................................................................................20 Profil longitudinal ......................................................................................................21 Profil transversal .......................................................................................................22 Structura rutiera .......................................................................................................23 Colectarea si evacuarea apelor...................................................................................24
Evacuarea apelor n lungul drumului.............................................................................24 Podete.........................................................................................................................24
3.
3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6.
LUCRRI PROIECTATE ...................................................................................... 16
3.7. Drumuri laterale........................................................................................................25 3.8. Intersectii cu drumurile publice ..................................................................................25 3.9. Intersectii cu calea ferata ..........................................................................................26 3.10. Parcaje si statii autobuz .........................................................................................26 3.11. Lucrari de sustinere si consolidare a terasamentelor ................................................26 3.12. Lucrri de mbuntirea capacitii portante a terenului suport................................27 3.13. Lucrari de poduri ...................................................................................................27
3.6.1. 3.6.2.
Pagina 2
3.13.1.
Pod peste Gologanu km 1+060 ..................................................................................27
3.14. Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la terminarea lucrarilor 28 3.15. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor.............................................29 3.16. Identificarea retelelor si instalatiilor existente ..........................................................29 3.17. Alte aspecte relevantei...........................................................................................29 3.18. Norme de protectia muncii .....................................................................................30
4.
SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI............................................................. 30
ANEXA 1 - DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE ................................................... 31 ANEXA 2 BREVIARE DE CALCUL LUCRARI DE PODURI ............................................. 38 ANEXA 3 PLANUL DE SECURITATE I SNTATE .................................................... 39
Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 3
1. 1.1.
DATE GENERALE Denumirea obiectivului de investiii Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal. ISPA 2005/RO/16/PA/003/02 Prezenta documentatie trateaza LOT 4: Varianta Caracal, Km 0+000 Km 10+345, parte integranta a Sarcinii iia) Varianta de ocolire a municipiului Caracal.
Varianta DN6 de ocolire a municipiului Caracal se desprinde din DN6 in apropierea kilometrului 170+500 si ocoleste prin partea de sud municipiul Caracal revenind in DN6 la kilometrul 177+850.
1.2.
Amplasament
1.3.
1.4.
Titularul investiiei Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR). Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, Nr. 38, Setor 1, Bucuresti, Cod 010873, Romania Beneficiarul investiiei Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR). Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, Nr. 38, Setor 1, Bucuresti, Cod 010873, Romania Elaboratorul studiului Inocsa Ingenieria S.L. Adresa: C / Quintana, 2, 28008 Madrid, Spania Entitatea responsabil cu implementarea proiectului CNADNR reprezentata prin agentia ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) - unul dintre cele trei instrumente de finanare nerambursabil care, mpreun cu Phare i Sapard, sprijin Romnia n pregtirea pentru aderarea la Uniunea European
1.5.
1.6.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 4
2. 2.1.
INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL Oportunitatea investitiei i situaia actual Obiectivul de investitie se preconizeaza a fi realizat in scopul scoaterii traficului de tranzit, de pe DN 6, in afara municipiul Caracal, fiind bine cunoscut faptul ca tot traficul, spre sau dinspre Craiova, traverseaza in intregime municipiul, strazile respective fiind foarte sinuoase. Ceea ce prezinta importanta este faptul ca prin realizarea proiectului, adica prin scoaterea traficului de tranzit in afara orasului, se va reduce impactul negativ asupra mediului, prin diminuarea drastica a emisiilor de poluanti, in conformitate cu politica de transport aplicata de Uniunea Europeana cat si numarul mare de accidente de circulatie, care exista in prezent. Situatia existenta Seciunea de drum DN6 este situata pe raza judetului Teleorman in partea de sud a tarii.
2.1.1.
Deoarece varianta de ocolire se afla in camp deschis, acest capitol include doar o privire de ansamblu a teritoriului. Caracal este situat in Judetul Olt. Zona care inconjoara orasul Caracal este o zona deluroasa, iar raul Gologanul (de asemenea, numit Caracal) afluent al raului Olt, traverseaza orasul, avand cursul pe directia est-vest. Intrebuintarea terenului este in principal agricola. Cateva loturi mici acoperite cu paduri se gasesc in partea de est de Caracal (in amonte) aproape de rau. In ceea ce priveste infrastructurile, DN6 (Bucureti-Alexandria-Craiova) traverseaza Caracal pe directia est-vest. Traversarea localitatii se face pe o lungime de 4 km. Pe langa DN6, exista multe drumuri in zona care au o configuratie radiala in centrul Caracal: DN54 (Caracal Corabia) catre sud sud est. DN64 (Caracal Drgani Rmnicu Vlcea Sibiu) catre nord. DJ542, DC147, DJ641 si DC151, catre sud-vest, sud-vest-vest, nord-vest si respectiv nordnord-est
In ceea ce priveste calea ferata, aceasta se afla in Caracal unde linia de cale ferata Bucureti Craiova se desparte in 2 directii: catre Corabia (sud) si catre Piatra Olt Rmnicu Vlcea Sibiu (nord). Statia de cale ferata se afla in partea de est a orasului.
Pagina 5
2.2.
Geologia regiunii Regiunea se suprapune in general partii de sud a Platformei Moesice. Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, cu grosimi cuprinse intre 1600 si 3000 m, este constituita din formatiuni paleozoice - neozoice (gresii, calcare, marne, conglomerate, dolomite). La zi apar cele mai recente formatiuni de varsta cuaternara (Pleistocen superior) fiind reprezentate de argile, nisipuri si pietrisuri.
2.3.
Clima Teritoriul judetului Olt apartine in intregime sectorului cu clima continentala. Radiatia solara globala: (tinutul climatic al Campiei Romane). In intervalul unui an, sumele medii ale radiatiei globale se mentin intre 100 si 120.0 kcal/cm2.an; in intervalul noiembrie - ianuarie sub valori de 3 4 kcal/cm2.an, iar in iulie Temperatura aerului: 18 18.5 kcal/cm2 an. Mediile anuale oscileaza in jurul valorii de 10.00 C la Caracal. Mediile lunii celei mai calde, iulie, inregistreaza valori de 22.80C la Caracal, iar mediile lunii celei mai reci, ianuarie, coboara sub 3.10C. Maxima absoluta la Caracal este de 41.60C, iar minima absoluta este de -32.00C. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 95 100.0 zile . Precipitatii atmosferice: Cantitatiile medii anuale variaza intre 500 si 550 mm. Cea mai mare parte a precipitatiilor atmosferice se produc sub forma de ploi. In ansamblul lor, cantitatile de precipitatii din intervalul cald al anului depasesc cu cca. 70 200 pe cele inregistrate in perioada rece. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iulie si variaza intre 50 si 70 mm, iar cantitatile medii lunare cele mai mici cad in ianuarie si variaza intre 30 si 50mm. Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au totalizat 118.2 mm la Caracal (8 iulie 1970). Stratul de zapada : In decursul anului ninsorile formeaza straturi de zapada care depasesc uneori grosimea medie de 15 20cm. Acest strat de zapada care dureaza in general 40 50 zile pe an intarzie in perioadele cu ierni reci si mai umede, pana catre jumatatea lunii martie. Vanturile : Indica, prin modul lor de manifestare, ca pe teritoriul judetului Olt are loc o anumita interferenta a curentilor de aer din E si V ale caror efecte sunt in general nefavorabile. Astfel, crivatul de la E si austrul de la V isi disputa, aproape in egala masura, acest teritoriu. Frecventele medii anuale ale vantului au valori de la aprox. 12.0% la 18.5%. Vitezele medii anuale prezinta valori cuprinse intre 2.0 si 5.0 m/s. Dupa indicele Thornthwaite traseul se inscrie in zona cu tipul climatic I, cu indicele de umiditate Im = <-20 (axexa 4). Adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-84, este de 90 cm (anexa 5).
2.4.
Hidrologia
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 6
Principala apa care dreneaza in totalitate perimetrul cercetat este reprezentat de afluentul Gologan al raului Olt. Scurgerea medie multianuala de apa este redusa, in C. Romanati fiind de 0.5 l/s.km2, iar scurgerea medie multianuala de aluviuni in suspensie are valori scazute, de 0.5 l/ha.an. Fenomenele de inghet apar cu o frecventa de 100% si au o durata medie de 30 40 zile. Podul de gheata apare mult mai rar, cu o frecventa de 45 55% din ierni si au o durata medie de 20 25 zile. 2.5. Parametri seismici ai amplasamentului Conform SR 11100/1-93 traseul se situeaza in zona seismica 71, (grade MSK). (anexa 6). Potrivit normativului P100-2006, privind protectia antiseismica a constructiilor de locuinte sociale culturale, agrozootehnice si industriale, traseul se inscrie in zona seismica D, cu coeficientul de seismicitate Ks = 0.16 si perioada de colt Tc = 1.5 sec (anexa 7 si anexa 8). 2.6. Date tehnice ale investiiei 2.6.1. Zona i amplasamentul Varianta DN6 de ocolire a municipiului Caracal se desprinde din DN6 in apropierea kilometrului 170+500 si ocoleste prin partea de sud municipiul Caracal revenind in DN6 la kilometrul 177+850. 2.6.2. Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat Terenurile expropriate se afl n proprietate privat sau n administrarea consililor locale.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 7
2.6.3.
Situaia ocuprilor definitive de teren

SUPRAFETE DE EXPROPRIAT PE VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI CARACAL PE CATEGORII DE FOLOSINTA
NR. 1
DRUM
COMUNA
JUDET OLT
ARABIL 311,384.081 311,384.081
FANEATA 0.000 0.000
VIE 20,703.059 20,703.059
LIVADA 0.000 0.000
PADURE 0.000 0.000
IZLAZ 0.000 0.000
Drumuri+Canale 18,059.000 18,059.000
TOTAL GENERAL 350,146.140 350,146.140
VARIANTA CARACAL CARACAL TOTAL [mp]
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 8
2.6.4.
Studii de teren STUDII TOPOGRAFICE Documentarea proiectului S-au stabilit etapele de executie a lucrarilor si date concrete pentru intocmirea proiectului. Lucrarea este incadrata in Sistem de Coordonate STEREO 70 Sistem Altimetric MAREA NEAGRA 75. Materializarea punctelor din reteaua de indesire si de ridicare s-a executat conform temei de proiectare prin picheti metalici dispusi astfel incat sa existe vizibilitate intre ei si sa nu afecteze reteaua de cabluri , amplasati in zona drumului. PROIECTAREA RETELEI DE INDESIRE Respectarea cerintelor de precizie si densitate ale retelei de sprijin planimetrice prevazute in "Tema de proiectare" aferente realizarii lucrarii s-a realizat printr-o retea planimetrica de indesire care s-a pichetat conform cerintei beneficiarului. La stabilirea amplasarii punctelor proiectate s-au avut in vedere toate prescriptiile normativelor referitoare la stabilitate, conservare, eficienta pentru ridicare, accesibilitate usoara. Amplasamentele au fost stabilite astfel incat sa existe posibilitatea orientarii instrumentelor pentru masurat pe minim 2 puncte ale retelei. Punctele retelei planimetrice au fost determinate si nivelitic, pozitia tridimensionala oferind prin acesta toate conditiile pentru viitoarele masuratori de realizare a proiectului. Pornind de la faptul ca la realizarea retelei planimetrice de sprijin s-a folosit tehnologia GPS, dar avand in vedere ca realizarea planului se va efectua prin metode clasice, imbinarea celor doua conditii a dus la materializarea retelei planimetrice sub forma unor baze formate din doua puncte cu vizibilitate intre ele si amplasate in puncte caracteristice, dar asigurandu-se densitatea de puncte cerute in tema de proiectare. La alegerea punctelor pentru realizarea retelei de sprijin s-au respectat urmatoarele conditii: distanta dintre puncte sa fie cat mai mare posibil, dar nu mai mare de 200 m pe cat posibil, sa nu existe instalatii electrice de mare putere in apropierea punctelor pentru a nu perturba semnalele satelitare pe cat posibil, sa fie amplasate in asa fel incat sa nu fie distruse in cazul executarii unor lucrari de constructii. Operatiunile de recunoastere au condus si la stabilirea punctelor de triangulatie de ordin superior ce urmeaza a fi folosite la indesirea retelei geodezice de ordin superior de stat: MAGURA_CASTELU,. Punctele au o distributie buna, astfel incat poligonul format incadreaza punctele noi ale retelei. S-au efectuat determinari in punctele retelei de triangulatie de stat, si apoi in punctele noi ale retelei de sprijin. S-au luat masuri pentru a se realiza un numar suficient de determinari. S-a compensat reteaua GPS ca retea libera, obtinandu-se o precizie interna de 0.01 m. Sistemul a fost incadrat in reteaua geodezica de stat printr-o transformare Helmert pe 3 puncte vechi, eroarea maxima fund de 0.05 m. Masuratorile in reteaua planimetrica de sprijin au fost efectuate cu receptoare geodezice GPS - SOKKIA STRATUS. Aparatura s-a montat pe trepiezi echipati cu sisteme cu centrare optica. PROIECTAREA RETELEI DE SPRIJIN ALTIMETRICE
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 9
Reteaua de sprijin altimetrica este formata din punctele retelei planimetrice de sprijin. Acest lucru este posibil datorita modului de marcare adoptat pentru punctele retelei planimetrice de sprijin, care asigura toate conditiile pentru o dubla functionalitate. Masuratorile in reteua de sprijin altimetrica au fost efectuate cu instrumente electronice de nivelment geometric de precizie LEICA SPRINTER 100M. S-au folosit broaste de nivelment si mire cu cod bara. Masuratorile de nivelment s-au efectuat "dus-intors", respectandu-se principiul porteelor egale, pentru a obtine o precizie cat mai buna. Din compensarea constransa pe reperi de nivelment a rezultat o retea de nivelment ce se incadreaza in limitele date de proiectant. MATERIALIZAREA PUNCTELOR RETELEI GEODEZICE ALTIMETRICE SI PLANIMETRICE Punctelei retelei planimetrice de sprijin si cele ale retelei altimetrice au fost materializate prin picheti metalici conform detaliilor din tema de proiectare. Pentru fiecare pichet s-a intocmit fisa de descriere. RIDICAREA PUNCTELOR DE DETALIU Pentru ridicarea punctelor de detaliu s-au realizat drumuiri poligonometrice sprijinite la capete pe puncte determinate GPS. Din punctele de drumuire s-au ridicat detaliile planimetrice si profilele transversale, utilizand Statii Totale (Sokkia Set330R,, Leica TC 805, Leica TCR 407). PROCESAREA DATELOR SI REDACTAREA PLANULUI DE SITUATIE DIGITAL Compensarea retelei de sprijin determinate prin masuratori GPS s-a realizat cu Spectrum Survey. Compensarea drumuirilor cu SiPreg. Planul de situatie a fost realizat cu CadPillar si programe proprii.
INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE GPS NR.PCT Magura_Castelu PAROTUND2 G3 G9 G15 G902 g911 G917 N 273155.202 282718.887 291173.658 291664.279 291167.256 291297.177 299111.412 307448.983 E 531137.385 514247.809 480244.935 468498.766 457481.777 434444.530 420633.319 412670.684 Z 95.824 82.401 117.259 121.782 74.113 134.557 156.434 174.962 OBSERVATII pct.vechi pct.nou pct.nou pct.nou pct.nou pct.nou pct.nou pct.nou
STUDIU GEOTEHNIC
Pagina 10
Elaborarea studiului geotehnic a avut ca scop fundamentarea din punct de vedere geotehnic a conditiilor de proiectare. Realizarea acestuia a vizat acoperirea intregului sector in studiu cu lucrari specifice de teren si laborator pentru determinarea, intre altele: identificarea stratificaiei terenului determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale pmnturilor precizarea nivelului de apariie si stabilizare a apei subterane. precizarea caracteristicilor geologico geotehnice (geologie, geo-morfologie, tectonic, hidrogeologie, date seismice, condiii climatice, adncimi de nghe etc.); investigatii ale sistemului rutier existent (alctuirea actual, capacitatea portant a patului drumului); condiiile geotehnice ale terenului natural (identificarea sistemului rutier i naturii terenului de fundare, teste de laborator pentru caracterizarea tipurilor geotehnice de pmnturi granulozitate, limite Atterberg, structur, caracteristici de compactare, caracteristici fizico-mecanice, capa-citate portant, posibilitatea utilizrii ca materiale de construcie etc.); clasificarea i zonarea pmnturilor ca teren de fundare i recomandri pentru proiectarea sistemului rutier, lucrri de umplutur sau sptur recomandri privind posibilitatea de utilizare a materialelor provenite din excavaii pentru umpluturi, recomandri privind stabilitatea taluzurilor dup excavaii sau umpluturi etc.; pentru lucrarile de poduri i podee (stratificaie, soluii de fundare, capacitate portant pentru fiecare amplasament etc.); identificarea surselor de materiale de construcie O parte a paramentrilor geotehnici analizati in cadrul studiului geotehnic sunt prezentati sintetizat in tabelul ce urmeaza:
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 11
Parametri geotehnici pe Varianta de ocolire a municipiului Caracal

GRANULOMETRIA Grain size STAS 1913/5-85 LIMITE DE PLASTICITATE Plasticity limits STAS 1913/4-86 CARACTERISTICI DE STARE State characteristics STAS 1913/2-76; 1913/376; 1913/1-82 DENSITATEA USCATA Dry density POROZITATE Porosity INDICELE PORILOR Porosity index GR DE UMIDITATE Humidity degree Clasificare (Classification) Clasificare (Classification) Pd
3
BOLOVANI 70-200mm COBBLES 70-200mm PIETRIS 2.0-70mm Gravel 2.0-70mm NISIP 0.05-2.0mm Sand 0.05-2.0mm PRAF 0.005-0.05mm Silt 0.005-0.05mm ARGILA <0.005mm Clay <0.005mm ARGILA COLOIDALA<0.002mm Colloidal clay<0 002mm UMIDITATEA NATURALA Natural humidity STAS 1913/1-82 LIM. SUP. DE PLASTICIT. LIM. INF. DE PLASTICIT. INDICE PLASTICIT. Plasicity index W WL % WP % Ip
POZIIE KM EMPLACEMENT
NR.PROBE No. Sample
ADINCIME PROBA Sample depth level
Descriere din punct de vedere geotehnic Soil types
INDICE CONSIST. Consistency index DENSITATEA NAT. Bulk density Ic P

3
Sr
m 2.00 argil plastic vrtoas, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cu concreiuni calcaroase, cafenie very stiff clay, with
Kg/cm Kg/cm
0+020
very high plasticity, very wet, with calcareous concretions, brown
41
51
40
21
58
16.7 41.4 0.8 0 0 9
2.01
1.66
39.0 0.64 0.90 0
P5
4b
0+460
2.00 argil prfoas plastic vrtoas, cu plasticitate mare, foarte umed, cafenie
very stiff silty clay, with high plasticity, very wet, brown
55
36
20
20
47
16
31
0.8 6
1.96
1.63
40
0.66 0.82
P5
4b
1+500
2.00 argil nisipoas tare, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cafenie
hard sandy claywith very high plasticity, very wet, brown very stiff silty clay, with high plasticity, very wet, brown
16
39
45
33
16
55
17
38
1.0 3
1.99
1.71
36
0.56 0.80
P5
4b
2+300
2.00 argil prfoas plastic vrtoas, cu plasticitate mare, foarte umed, cafenie 2.00 argil plastic vrtoas, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cu concreiuni
14 10
47 37
39 53
27 41
19 21
48 57
14 16
34 41
0.8 5 0.8 9
1.98 2.04
1.66 1.69
39 38
0.63 0.83 0.61 0.92
P5 P5
4b 4b
3+300
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 12
very stiff clay, with very high plasticity, very wet, with calcareous concretions, brown
4+400 1
Asistenta tehnica pentru revizuirea si actualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, planselor si documentelor de licitatie pentru reabilitarea DN6 tronsonul Alexandria Craiova si constructia variantelor de ocolire pentru Alexandria si Caracal. ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/02 Proiect Tehnic si Detalii de Executie calcaroase, cafenie
2.00 argil prfoas plastic vrtoas, cu plasticitate mare, foarte umed, cafenie
very stiff silty clay, with high plasticity, very wet, brown
14
50
36
20
21
43
16
27
0.8 0
1.96
1.62
40
0.67 0.84
P5
4b
4+980
2.00 argil plastic vrtoas, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cafenie
very stiff clay, with very high plasticity, very wet, brown very high plasticity, very wet, brown very high plasticity, very wet, brown
38
54
40
18
58
14
44
0.9 1 1.0 1 1.0 4
2.04
1.73
37
0.57 0.87
P5
4b
7+180 8+250
1 1
2.00 argil tare, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cafenie hard clay, with 2.00 argil tare, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cafenie hard clay, with 2.00 argil nisipoas plastic vrtoas, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cafenie
15 14
37 40
48 46
37 33
17 17
57 60
17 18
40 42
2.07 2.05
1.77 1.76
35 35
0.54 0.85 0.55 0.81
P5 P5
4b 4b
8+740
very stiff sandy clay with very high plasticity, very wet, brown
35
21
44
36
16
49
16
33
0.9 8
2.06
1.77
35
0.53 0.84
P5
4b
10+140 1
2.00 argil prfoas plastic vrtoas, cu plasticitate foarte mare, foarte umed, cafenie
very stiff silty clay, with very high plasticity, very wet, brown
49
43
28
20
53
17
36
0.9 1
2.03
1.69
37
0.60 0.91
P5
4b
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 13
2.6.5.
Alte studii STUDIU DE TRAFIC Studiul de trafic a fost realizat in vederea determinarii grosimilor necesare sistemului rutier . Ca date de baza pentru elaborarea prognozei traficului si determinarea traficului de de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere si verificarea sectoarelor de drum din punct de vedere al capacitatii de circulati, au fost folosite urmatoarele date de trafic si caracteristici ale drumurilor: a) rezultatele recensamantului de circulatie din anul 2005, b) coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva pentru perioada 2005 2025, c) ratele medii anuale de evolutie a traficului pentru perioada 2005 2025, d) coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip autoturism, utilizate pentru studiile de capacitate de circulatie, e) coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in osii standard de 115 kN utilizate pentru dimensionarea structurilor rutiere. STUDIU HIDROLOGIC Pentru verificarea si dimensinarea podurilor si podetelor, intereseaza cunoasterea debitelor maxime sub aspectul marimii si frecventei de aparitie. Studiul hidrologic a fost realizat pentru situatia in care nu se detin date in observatii directe, metoda folosita fiind interpolarea geografica a caracteristicilor regimului hidrologic, numita metoda analogiei hidrogeologice, bazata pe legea zonalitatii geografice.
2.6.6.
Implicatii asupra mediului inconjurator Pentru a evalua implicatiile lucrarilor proiectate asupra mediului inconjurator a fost elaborat Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, realizat in conformitate cu legislatia romaneasca si cea europeana privind protectia mediului. Sursele de poluare, impactul asupra mediului si masurile de protectie s-au analizat atat pentru perioada de executie a lucrarilor, cat si pentru perioada ulterioara, de operare a variantei de ocolire. In general, ca urmare a realizarii lucrarilor de reabilitare, impactul asupra factorilor de mediu va fi pozitiv, inclusiv din punct de vedere economic si social. Impactul asupra mediului ca urmare a realizarii unor conditii de circulatie superioare celor actuale se va manifesta prin : Scaderea poluarii aerului, prin reducerea emisiilor de substante poluante, datorata
cresterii fluentei circulatiei;
Reducerea concetratiilor de poluanti in apa pluviala care spala platforma drumului; Reducerea vibratiilor ca urmare a refacerii structurii rutiere. Crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor; Deplasarea mai rapida spre si dinspre zonele de turism, odihna ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Efectele pozitive socio economice sunt urmatoarele:
Pagina 14
2.7.
Reducerea consumului de carburanti si realizarea de economii la costul transporturilor, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere a distantelor; Cresterea sigurantei circulatiei si a confortului pentru conducatorii auto. In cadrul proiectului au fost prevazute urmatoarele tipuri de lucrari pentru protectia mediului: Apele sunt colectate prin intermediul santurilor laterale si conduse catre statii de epurare amplasate in punctele de cea mai joasa cota, in general in zona podurilor si a podetelor. Dupa ce sunt tratate in aceste statii apele sunt evacuate in emisari (ruri, pruri, podee peste canale desecare sau vi, etc) sau in adincime cu ajutorul unor sisteme de bazine cu filtru si put absorbant. Aceste puturi absorbante sunt captusite cu straturi de prafuri argiloase si argile prafoase iar pe ultimi 2.00m ai putului captuseala este alcatuita din pietris, impiedicand astfel apa deja curatata sa se infiltreze in solul de deasupra panzei freatice. Statia de epurare, prin componentele sale indeplineste rolul de decantare a materiilor solide in suspensie si deci a poluantilor si de retinere a uleiurilor din apele spalate de pe carosabil. Apele rezultate sunt destul de curate pentru a nu influenta negativ calitatea apelor emisarului sau apelor subterane. Bazinele de expansiune(fitoepuratoarele) sunt amplasate la capatul canalelor de deversare, inainte ca apa sa fie evacuata la emisar. Aceste bazine au in interiorul lor un strat de teren vegetal(trestie, etc) care sa ajute la eliminarea produsilor toxici ce se gasesc in apa colectata de la drum. Sub acest strat vegetal se gaseste un strat de argila compactata care impiedica infiltrarea apei in solul vegetal si un strat de bentonite amestecate si compactate. Aceste solutii pe care le aplicam au rolul de a deversa apa filtrata in mod controlat. Structura documentatiei
Titlu RAPORT TEHNIC FINAL Acest volum nu face parte din Documentele de Licitatie, el va folosi numai pentru informarea Ofertantului 1 INSTRUCTIUNI CATRE OFERTANTI 1.1. Fia de date a achiziiei lucrari 1.2. Formulare CONDITII CONTRACTUALE 2.1. Conditiile Generale ale Contractului 2.2. Conditiile Speciale ale Contractului 2.3. Formular de garantie bancara de buna executie 2.4. Formular de garantie bancara pentru returnarea avansului CAIETE DE SARCINI Articole generale Lucrri de drum, consolidari, terasamente CAIETE DE SARCINI Lucrri de drum, consolidari i terasamente Format A4
Nr. Vol.
A4
A4
3.1 3.2
A4 A4
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 15
3.3 4.1.1 4.1.2 4.2 5.1
CAIETE DE SARCINI Lucrri de poduri i podee LISTE DE CANTITI DESCRIEREA PREURILOR MODEL PENTRU CASH-FLOW PIESE DESENATE Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente PROFILURI TRANSVERSALE TIP, PLANURI DE SITUATIE SI PROFIL IN LUNG PIESE DESENATE Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente PROFILURI TRANSVERSALE CURENTE PIESE DESENATE Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente DETALII ELEMENTE TRASARE AX PROIECTAT PIESE DESENATE LUCRARI DE PODURI PROIECT COORDONATOR DE RELOCARE SI PROTECTIE RETELE UTILITATI Piese scrise si desenate DOCUMENTAIE PENTRU IDENTIFICAREA PROPRIETARILOR STUDIU TOPOGRAFIC Piese scrise si piese desenate STUDIU TOPOGRAFIC Anexa STUDIU GEOTEHNIC LUCRARI LA CALEA FERATA Amenajari treceri la nivel Piese scrise si desenate LUCRARI DE SEMNALIZARE SI MARCAJE RUTIERE AVIZE SI ACORDURI
A4 A4 A4 A4 A3
5.2
A3
5.3
A3
5.4
A4
A3
A3
8 9.1 9.2 10 11 12 13
A3 A3 A3 A4 A4 A3 A4
3. 3.1.
LUCRRI PROIECTATE Norme tehnice Principalele norme tehnice care au stat la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele: Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 cu privire la regimul juridic al drumurilor Legea nr. 82/1998 cu privire la aplicarea Ordonantei Guvernului OG nr. 43/1997
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 16
Ordonanta Guvernului nr. 132/2000 de modificare a Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 Ordonanta Guvernului nr. 79/2001 referitoare la modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr.43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale Ordinul Ministrului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Ordin Ministrului Transporturilor nr.46/1998 privind aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Ordin Directorului General al CNADNR nr. 114/10.08.1998 privind Lista normelor tehnice obligatorii Ord. MT nr. 50 Norme tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localiti rurale. Normativ pentru amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice din afara localitatilor indicativ C 173-86 Acordul European asupra Marilor Drumuri de Circulatie Internationala, AGR STAS 863-85 Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare. SR 174-1:2009 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii tehnice de calitate. SR 174-2:2002 mbrcmini bituminoase. Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper. SR 183-1:1995 mbrcmini de beton de ciment executate n cofraje fixe. SR 1848-1:2008 Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier. Clasificare, simboluri i amplasare. SR 662:2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de calitate. SR 667:2000 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate. SR 7970:2001 Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii tehnice de calitate. STAS 10796/1/77 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor. Prescripii generale de proiectare. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate. STAS 10144/1,2,3,5,6 STRZI. Elemente geometrice, trotuare etc. STAS 10144/4-95 Intersecii strzi. STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice generale de calitate. Indicativ NP116-2005 Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 17
SR EN 206-1:2000 Beton Partea I: Specificaie, performan, producie i conformitate. PD 177/2001 Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide (metoda analitic). Ord. AND 540/2003 Evaluarea strii de degradare a mbrcminii rutiere. Ord. AND 547/98 Prevenirea i remedierea defeciunilor HG nr. 28 din 22.01.2008 Hotrre privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii. Ord. 726/549 din 29.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltrii, lucrrilor publice i locuinelor i al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat n Construcii privind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de ctre Inspectoratul de Stat n Construcii I.S.C. pentru documentaiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiii finanate din fonduri publice. Ord. 486/500 din 9.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltrii, lucrrilor publice i locuinelor i al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat n Construcii pentru aprobarea Procedurii privind emiterea acordului de ctre Inspectoratul de Stat n Construcii I.S.C. pentru intervenii n timp asupra construciilor existente. Ordinul MTCT nr. 2264/2004 Ordin pentru aprobarea Reglementrii tehnice privind proiectarea i dotarea locurilor de parcare, oprire i staionare, aferente drumurilor publice, situate n extravilanul localitilor LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea n constructii ; LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; NORME METODOLOGICE din 26 august 2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; REGULAMENT din 14 iunie 1994 privind controlul de stat al calitatii in constructii; REGULAMENT de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; REGULAMENT de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor; HOTRRE nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii; NORME TEHNICE din 27 ianuarie 1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor NORME METODOLOGICE privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie n vederea executarii de lucrari n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 18
NORMATIVUL DE CONINUT al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor; AND 513-93 Instructiuni tehnice pentru proiectare, executie si intretinere a terasamentelor si a caii in zona pod rampa de acces; AND 522-2002 Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod; AND 577-2002 Normativ pentru executia si controlul calitatii hidroizolatiei la poduri; AND 578-2002 Normativ pentru executia placilor de suprabetonare a podurilor sub trafic; AND 546-2002 Normativ privind executarea la cald a mbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod; CD 63-2000 Normativ pentru proiectarea si folosirea aparatelor de reazem din neopren la podurile de sosea; CD 99-2001 Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra; CD 118-2003 Normativ pentru executia rosturilor din asfalt turnat in vederea asigurarii continuizarii caii la podurile de sosea din beton armat si beon precomprimat; P100 Cod de poiectare seismica; PD 165-2000 Indrumator tehnic departamental pentru alcatuirea si calculul structurilor de poduri si podete de sosea cu suprastructuri monolite si prefabricate; PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor; NE 012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat; NE 013-02 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat; NP 067-02 Normativ pentru proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor, cailor ferate si podurilor impotriva actiunii apelor curgatoare si lacurilor; NP 103-04 Normativ de proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare ale podurilor rutiere in exploatare; NP 115-04 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri; SR 1911:1997 Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare; SR EN 1536 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati; STAS 2561/3-90 Piloti. Prescriptii generale de proiectare; STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul; STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe; STAS 1545-63 Poduri pentru strazi, sosele si pasarele. Sarcini; STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni; STAS 3221-63 Poduri pentru strazi si sosele. Convoaie tip si clase de incarcare; STAS 3221-86 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de ncarcare
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 19
3.2.
STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime n conditii normale si speciale de exploatare; STAS 4212-53 Poduri de sosea. Suprastructuri din zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si date constructive; STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. ncadrarea n clase de importanta; STAS 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie; STAS 5626-92 Poduri. Terminologie; STAS 8076-69 Poduri de sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare pe baza metodei la stari limita; STAS 8270-86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie; STAS 9330-84 Poduri de cale ferata si sosea. mbinari cu suruburi de nalta rezistenta. Prescriptii de proiectare si executie; STAS 9407-75 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Suprastructuri sudate. Prescriptii de executie; STAS 10101/0B-87 Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferata si de sosea; STAS 10101/1-78 Actiuni n constructii. Greutati tehnice si ncarcari permanente; STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie beton si beton armat. Prescriptii de proiectare; STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare.
n plan In conformitate cu Normele Tehnice aprobate prin ordinul M.T. nr. 46/1998 viteza de proiectare este 50-100 km/h, clasa tehnica III. Deoarece traseul DN6 intra prin partea de est a municipiului si iese prin partea de vest, varianta de ocolire a traseul aproximativ este sub forma unui jumatate de cerc, fiind alcatuit din foarte multe arce de cerc. Traseul, se desprinde la dreapta din DN6 dintr-o intersectie giratorie cu un aliniament de cca. 140m dupa care urmeaza un arc de cerc cu R=300m. In continuare pana la traversarea peste raul Gologanu avem un arc de cerc cu R=750m urmat de un aliniament de aproximativ 540m. Dupa acest aliniament avem un arc de cerc cu R=800m, urmat de un aliniament de aproximativ 1219m ce traverseaza calea ferata Caracal Corabia. La terminarea acestui aliniament urmeaza intersectia cu DN54 ce se traverseaza printr-un arc de cerc cu R=1100m iar in continuare urmeaza un aliniament de aproximativ 2265m ce traverseaza DJ 542. Dupa acest aliniament traseul se inscrie pentru a reveni in DN6 printr-un arc de cerc cu R=2275m care traverseaza DC147.iar apoi avem un aliniament si un arc de cerc de R=400m urmat de un aliniament. Traseul variantei de ocolire revine in DN6 tot printr-o intersectie giratorie.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 20
3.3.
Profil longitudinal Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite tinind cont de normele tehnice in vigoare si A.G.R. Pe intregul contract situatia declivitatilor este urmatoarea:
Declivitati 02 24 46 68 Lungime (km) 9.652 0.693 0 0 Procente (%) 92.43 7.57 0 0 Declivitati
Linia rosie se desprinde din Drumul national nr. 6 cu o declivitate de 0.3% pe o lungime de aproximativ 69m dupa care urmeaza o racordare concava cu R=7500m. In continuare traseul are o drepta cu declivitati de 0.3% urmat de o racordare convexe cu R=50000m ce traverseaza raul Gologanul. In continuare traseul are o succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de racordari convexe sau concave cu R=50000m pana la traversarea la nivel a caii ferate Caracal Corabia. In continuare traseul are o drepta cu declivitati de 0.3% urmat de o racordare convexe cu R=50000m pana la kilometrul 3+708. De aici avem o dreapta cu declivitate de 1.61% si o racordare convexa cu R=2500m prin intersectia cu DN54, intersectie ce se realizeaza la nivel. Dupa aceasta intersectie avem o racordare convexa cu R=25000m urmat de o dreapta cu 1.86% si o racordare convexa cu R=15000m. In continuare traseul are o succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de o racordare convexe cu R=25000m. Urmeaza intersectia cu DJ542, intersectie ce se realizeaza la nivel printr-o dreapta de 0.19% urmat apoi de o succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de o racordare convexe cu R=25000m. Dupa aceasta dreapta urmeaza intersectia cu DC147, intersectie ce se realizeaza si ea la nivel printr-o racordare concava cu R=50000m Dupa traversarea acestei intersectii succesiune de drepte cu declivitati de 0.3% intrerupte de o racordare convexe cu R=50000m dupa care traseul se racordeaza cu DN6 printr-o dreapta cu declivitate de 0.30%. Linia rosie a fost stabilita astfel incat apele freatice cat si apele pluviale care baltesc pe partile laterale drumului, datorita terenurilor plate, cu pamanturi argiloase, sa nu aiba influenta distrugatoare asupra sistemului rutier datorita fenomenului de inghet dezghet. In consecinta, linia rosie a fost proiectata la inaltimea de aproximativ 1,70m-2,00m, deasupra terenului inconjurator. Se mentioneaza ca si normele europene fac recomandarea ca patul drumului sa fie la o inaltime minima de 1,50m. Mai trebuie aratat ca la stabilirea liniei rosii s-au mai avut in vedere si unele elemente impuse de legislatia privind protectia mediului inconjurator. In acest sens au fost prevazute podete cu deschiderea L=5 m si gabarit pe inaltime h=4.50 m astfel incat
Pagina 21
Varianta de ocolire sa poata fi subtraversata de atelajele agricole: tractoare, semanatori, combine, etc. cat si de fauna din zona. Mai exista o particularitate la traversarea caii ferate Caracal Corabia pe care Varianta de ocolire o traverseaza la nivel, deoarece conform Regionalei CFR Craiova Divizia Trafic, traficul pe calea ferata, in 24 ore, este redus si anume circula 6 perechi de trenuri. 3.4. Profil transversal Avind in vedere ca Varianta de ocolire a municipiului Caracal este varianta DN6 care este drum european, conform precizarilor temei de proiectare, normelor tehnice in vigoare, profilul transversal tip a fost proiectat cu urmatoarele caracteristici: Platform de 10,00 m Parte carosabil de 7,00 m 2 acostamente de 1,50 m din care 0,75 m banda de ncadrare (cu un sistem rutier echivalent cu cel din partea carosabil).
Acest profil este corespunztor drumurilor naionale europene.
Pentru parapete se prevede un spatiu separat de 0.75 m. Taluzele de rambleu, pana la inaltimea de 6 m, se prevad cu inclinare de 2/3 iar peste aceasta inaltime inclinarea este de 1/ 2. In deblee taluzele se prevad cu inclinari de 2/3. Deoarece imbracamintea rutiera este prevazuta din beton asfaltic, pe sectoarele in aliniament si in curbe cu R > 1000 m, partea carosabila este in acoperis cu inclinarea de 2,5%. Detaliile aferente impreuna cu zonele de aplicare sunt prezentate in plansele notate cu indicativ DET si incluse in volumele de piese desenate.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 22
3.5.
Structura rutiera Dimensionarea structurilor rutiere de ranforsare s-a efectuat utilizand 2(doua) metode ale practicii locale si internationale curente: 1. Metoda analitica pentru dimensionarea sistemelor suple si semirigide, ind PD 177 2001. 2. Metoda de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind NP 081 2001. Sistemul rutier propus a fost verificat la inghet dezghet.
Sistem rutier semirigid 4 cm mixtura asfaltica stabilizata cu fibre celulozice MASF 16M 6 cm beton asfaltic deschis cu criblura BAD 25M 8 cm anrobat bituminos AB2 25cm balast stabilizat cu ciment 30 cm balast 20 cm strat de forma din balast
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 23
3.6. Colectarea si evacuarea apelor 3.6.1. Evacuarea apelor n lungul drumului Evacuarea apelor n lungul drumului a fost prevazuta sa se faca, in principal, prin: rigole sau santuri pereate Evacuarea apelor din patul drumului a fost prevazuta a se realiza prin drenuri transversale continue, prin scoaterea stratului de balast n taluzele de rambleu create (care au pantele 1:1, 2:3). In ceea ce priveste evacuarea apelor de pe o parte pe alta a drumului, aceasta se va realiza prin poduri si podete.
3.6.2. Podete
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari de 3.0m se vor prevedea si parapete metalice de diferite categorii . Apele pluviale sunt descarcate in santuri trapezoidale, situate lateral, la piciorul rambleului, aceste santuri urmind a fi pereate, in cazul cand au declivitatilor mai mari de 2.5% pentru prevenirea eroziunii lor, sau cu declivitati sub 0.5, pentru asigurarea scurgerii apelor. Deoarece Varianta de ocolire traverseaza o serie de viroage, paraie si in special suprafete cu teren usor ondulat, se prevad, in aceste locuri, podete cu deschideri de 2m si 5m situate intre ele la distante de cel mult 300 m 400 m, in mai multe scopuri si anume: - scurgerea libera a apelor de pe suprafata terenului spre emisari sau, altfel spus, evitarea bararii de catre varianta, a apelor pluviale, in timpul ploilor; - scurgerea libera a paraielor cu debit temporar sau permanent; - subtraversarea Variantei de catre proprietarii terenurilor agricole, cu tractoare, carute, masini de cultivat, semanatori, animale domestice etc; crearea unui echilibru in ceea ce priveste miscarea libera a animalelor salbatice in zona sau, altfel spus, evitarea pe cat posibil a influentei negative pe care ar putea sa o aiba constructia Variantei asupra migratiei faunei din zona. Pe parcursul intregului traseu au fost identificate un numar de 14 podete de diferite deschideri fiind enumerate in tabelul de mai jos:
Pozitie Nr.crt. kilometric 1 0+100 2 0+468 3 1+740 4 1+940
Deschidere propusa 2.0 m 2.0 m 2.0 m 2.0 m

RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 24
Pozitie Nr.crt. kilometric 5 2+220 6 2+580 7 2+920 8 5+980 9 6+760 10 7+460 11 8+740 12 9+200 13 9+900 14 9+920
Deschidere propusa 5.0 m 2.0 m 2.0 m 5.0 m 2.0 m 2.0 m 5.0 m 5.0 m 5.0 m 2.0 m
3.7.
Drumuri laterale
Varianta de ocolire intersecteaza o serie de drumuri comunale agricole si de exploatare, iar pentru ca acestea sa nu traverseze la nivel noul drum au fost prevazute, asa cum s-a mai aratat, podete cu deschideri de 5m, acestea fiind amplasate in punctele cele mai joase ale terenului sau, s-a ridicat linia rosie pentru a se obtine sub podet inaltimi libere care variaza de la 2.4m la 3.2m. Avand in vedere aceste amplsamente ale podetelor, au fost proiectate in lungul Variantei de ocolire, lateral acesteia stanga sau dreapta, drumuri agricole sau de exploatare astfel incat agricultorii, atelajele agricole, tractoarele, etc. sa subtraverseze Varianta. Aceste drumuri au latimi identice cu cele ale drumurilor existente intrerupte adica 5m platforma si 4.5m impietruire. 3.8.
Amenajarea intersectiilor cu drumurile publice (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale) s-a facut conform prevederilor normativului C173-86. Insulele de ghidare din intersectii se vor realiza in general denivelat. Pe traseul studiat avem 5 intesectii importante ce au fost studiate. Trei intersectii giratorii la inceputul traseului cand varianta se desprinde din DN6, la sfarsitul cand varianta revine in DN6 si intersectia cu DN54 si doua intersectii dublu T cu DJ542 si DC147. Toate cinci intersectiile au fost tratate la nivel cu insule de ghidare realizate denivelat Varianta de ocolire intersecteaz urmtoarele drumuri publice: DN 6 la km 0+000 DN 54 la km 3+940 DJ 542 la km 6+580 DC 147 la km 8+260 DN 6 la km 10+345
RAPORT TEHNIC FINAL
Intersectii cu drumurile publice
Pagina 25
3.9.
Intersectii cu calea ferata Pe sectorul ce face obiectul prezentei documentatii se gaseste o intersectie cu calea ferata.
Drum Varianta de ocolire a municipiului Caracal Km (pe drum) Km (pe CF) Tip intersectie cu bariere Linia CF Caracal Corabia Tipul amenajarii TN se vor amenaja cu elemente elastice cu mentinerea NSS
2+900
3.10.
Parcaje si statii autobuz

In zona kilometrului 1+400(dreapta) si 9+660(stanga) a fost prevazut o parcare pentru odihn conform reglementrilor n vigoare: Ordin pentru aprobarea Reglementrii tehnice privind proiectarea i dotarea locurilor de parcare, oprire i staionare, aferente drumurilor publice, situate n extravilanul localitilor (Ordinul MTCT nr. 2264/2004). Aceasta parcare este caracterizate de suprafata mare de minim 4000 mp, dotare cu grupuri sanitare, dotare cu utilitati. De asemenea, acestea sunt separate de banda curenta printr-un separator fizic.
3.11.
Lucrari de sustinere si consolidare a terasamentelor

Protectia cu caroiaje din beton prefabricat Pentru taluze cu lungimi mai mari de 9m si in terenuri necoezive care se acopera greu cu vegetatie, proiectul prevede protectia lor cu cleionaje in forma de Y din beton prefabricat, deoarece foloseste forta de munca locala si este si mai economic; aceasta evaluare fiind valabila la data efectuarii proiectului. Cleionajele din beton se pot inlocui cu cleionaje din material plastic format din geocelule cu inaltimea 0.15m si cu laturile 0.40m. In caz ca se va putea asigura o protectie cu geocelule la un pret inferior si cu o productivitate superioara protectiei cu cleionaje din beton, se poate adopta si acest tip de protectie. Protectia taluzului cuprinde: rigola de acostament, casiuri pe taluz din 30m, in 30m, cleionaje care sa mentina 15cm de pamant vegetal, insamantarea si planatarea lor cu arbusti adaptati zonei. Teren vegetal, insamantari, plantari Corpul terasamentului este constituit n cea mai mare parte din argile nisipos prafoase, prafuri nisipoase precum i din materiale granulare extrase din albia raului Gologanu i a afluenilor si. innd cont de aceast situaie, este deosebit de important asigurarea
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 26
3.12.
stabilitii taluzelor contra ravinrilor i a nfiltraiilor de ap necesitnd protecia lor, iar protecia cea mai bun i durabil este protecia cu vegetaie. Deasemeni se prevd msuri de impermeabilizarea acostamentelor i de scurgerea dirijat a apelor care se acumuleaz de pe platforma drumului. n funcie de lungimea taluzelor sa adoptat urmtoarele tipuri de protecii: protecie cu pmnt vegetal cu iarb; protecie pmnt vegetal cu iarb i tufiuri; protecie cu pmnt vegetal i arbuti; protectie cu pamant vegetal, arbusti si cleionaje tip Y.
Lucrri de mbuntirea capacitii portante a terenului suport
Perna de balast Tinand cont de faptul ca terasamentele alcatuite din materiale nisipoase, prafoase, argiloase au o comportare necorespunzatoare la inghet/dezghet iar la umezeala excesiva ele isi pierd stabilitatea, s-a cautat a le proteja contra infiltratiilor de apa din baza cu o perna de balast in grosime de 50cm, prevazuta cu un filtru de geotextil. Asigurarea evacuarii gravitationale a apei din perna de balast, se face din punctul cel mai de jos in care este prevazut un dren de evacuare sau sant de scurgere; in cazul ca nu e posibil, se amplaseaza astfel perna de balast ca apele sa se evacueze in terenul inconjurator iar de aici se scurge libera spre un emisar; prevazandu-se in acest caz executia unei umpluturi din aceleasi materiale ca terenul suport cu pante de scurgere de minim 3%, panta initiala fiind mai mare tinindu-se astfel cont si de tasarea ce apare sub efectul greutatii rambleului. Umplutura se va executa in alveola creata prin decaparea stratului vegetal si dupa compactarea cu maiul greu a acesteia. Perna de balast executata pe terenuri macroporice se prevede a se executa dupa o compactare cu maiul greu a patului drumului. In cazul terenurilor slabe, maloase, consolidate prin inlocuirea de material s-a prevazut in mod obligatoriu o perna de balast pentru evacuarea apelor colectate si impiedicarea ascensiunii capilare din stratul acvifer. Inlocuire material Terasamentele cu capacitate portanta slaba au fost tratate diferentiat in functie de grosimea stratului de pamant moale si de consistenta lui. Pana la cca. 1m s-a prevazut inlocuirea terenului vegetal cu perna de balast, iar pentru terenuri slabe, prin inlocuire de material. Aceasta operatie prevede: excavarea materialului slab cu un excavator cu echipament de draglina, asternerea unui strat de material granular insensibil la umezire dupa ce s-a asezat mai intai un strat de geotextil filtrant; materialul se va compactata la adapostul epuismentelor. Intre materialul inlocuitor si corpul terasamentului se prevede perna de balast in grosime de 0,50m conform punctului anterior.
3.13.
3.13.1.
Lucrari de poduri
Pod peste Gologanu km 1+060 Lucrari proiectate
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 27
Traversarea paraului Gologanu, in sectiunea studiata si evidentiata in planurile de situatie prezentate in cadrul Studiului de Fezabilitate, se va realiza cu un pod din beton armat avand o deschidere de 24.00m. Podul este pe curba, in schema statica de grinda simplu rezemata. Suprastructura a fost proiectata pentru doua benzi de circulatie, cu trotuare pietonale realizate denivelat fata de partea carosabila. Podul asigura o latime a partii carosabile de 7.80m, trotuare in latime de 1.50m fiecare si doua lise de parapet pietonal avand cate 0.25m. Latimea totala a suprastructurii va fi de 11.30m. Tablierul, realizat in conformitate cu descrierea functionala prezentata, va fi compus din opt grinzi prefabricate, precomprimate cu corzi aderente de tip T cu inaltimea h=0.93m. Solidarizarea la partea superioara se obtine prin intermediul unei placi de suprabetonare in grosime minima de 13 cm. Placa de suprabetonare, realizata dintr-un beton de clasa superioara C25/30, se va constitui in stratul suport al hidroizolatiei, eliminand stratul intermediar de beton de panta. Inchiderea stratului suport al hidroizolatiei se va face prin peliculizare cu materiale moderne, avand proprietati de cristalizare in porii betonului si impiedicarea ascensiunii apei prezente in betonul proaspat, prin fenomenul de capilaritate. Hidroizolatia adoptata va fi de tip membrana hidroizolatoare aplicata prin incalzire cu flacara si lipire de stratul suport sau se pot folosi materiale aplicate prin pulverizare. Tipul de hidroizolatie aplicata se va alege cu aprobarea proiectantului si va fi agreata de beneficiar. Protectia hidroizolatiei va fi din mortar asfaltic aplicat in grosime de 2-3 cm si va avea o culoare distincta de cea a stratelor caii. Aceasta diferentiere va fi necesara la interventii ulterioare asupra caii si va indica grosimea in raport de care se va intrerupe frezarea pentru a nu afecta hidroizolatia. Calea este realizata dintr-un pachet de strate in grosime de 10cm dupa cum urmeaza: 1cm hidroizolatie de tip membrana; 2-3cm protectie a membranei hidroizolatoare; 3+4cm asfalt turnat dur sau beton asfaltic etans. La marginea partii carosabile se vor realiza parapeti de protectie directionali, iar pe trotuare, pentru protectia pietonilor, se vor amplasa parapeti metalici pietonali. Culeile sunt masive din beton armat fundate in solutie indirecta cu radier din beton armat si coloane forate de tip Benotto, avand diametrul de 1.08m. La partea superioara este prevazuta rigla de rezemare transversala impreuna cu cuzinetii din beton armat realizati independent pentru fiecare grinda in parte. Amplasarea grinzilor pe infrastructuri prin intermediul cuzinetilor faciliteaza interventia ulterioara asupra tablierului, ridicarea cu presele si inlocuirea aparatelor de reazem. Racordurile cu terasamentele se vor realiza cu sferturi de con, vor fi pereate si amplasate casiuri si scari de acces pe taluz. Podul este amplasat pe varianta de ocolire a Municipiului Caracal in zona seismica 71 pentru care coeficientul Ks=0.16, iar perioada de colt Tc=1.5.
3.14.
Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la terminarea lucrarilor

Pentru asigurarea circulatiei, in lungul Variantei de ocolire se prevad urmatoarele lucrari:
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 28
Parapete metalice zincate de tip greu la marginea acostamentelor, unde inaltimile de rambleu sunt de peste 3.0 m inaltime; Lucrarile de semnalizare la terminarea lucrarilor constau in constructia elementelor de semnalizare verticala si orizontala. Se vor monta indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare cit si de orientare si informare. Avind in vedere caracterul de drum european, acestea s-au prevazut a fi de dimensiuni mari si realizate din folie reflectorizanta de clasa 2 - high intensity. Lucrarile de semnalizare orizontala constau, in principal din: Marcaje longitudinale de separare a sensurilor si benzilor de circulatie Marcaje transversale de oprire,cedare a trecerii si traversare pentru pietoni Marcaje privind spatiile interzise, statiile de autobuze Sageti si inscriptii, Totodata, la terminarea lucrarilor, conform proiectului de semnalizari se vor amplasa in teren bornele kilometrice si hectometrice.
3.15.
Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor

Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cit si modul de instituire a restrictiilor de circulatie se vor executa conform Planului de Managementul Traficului. Documentatia va fi intocmita de catre Antreprenor in functie programul de lucru aprobat, pe baza prevederilor Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului Transporturilor nr.1112/411 publicat in Monitorul Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte norme, standarde si prevederi legale in vigoare. Planul va descrie felul in care Antreprenorul intentioneaza sa reduca impactul lucrarilor de constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si avizare la toate autoritatile abilitate.
3.16.
Identificarea retelelor si instalatiilor existente

Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect pot conduce la lucrari de mutare si protejare a retelelor si instalatiilor existente. Pentru acestea urmeaza sa elaboreze proiectele necesare in toate fazele, inclusiv detaliile de executie, in conformitate cu specificatiile fiecarui detinator de retea in parte. Pe baza acestora se vor stabilii cantitatile finale de lucrari ce trebuiesc efectuate. Pe baza proiectelor mai sus mentionate se vor obtine avizele si acordurile necesare, pe perioada executiei Antreprenorul avind obligatia de a asigura si asistenta de specialitate din partea detinatorului utilitatii respective.
3.17.
Alte aspecte relevantei

RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 29
Cele doua intersectii de la intrare si iesire dupa varianta precum si o portiune de aproximativ 80m din traseul variantei de ocolire din dreptul fiecarei intersectii, se va realiza o data cu reabilitarea DN6, iar ulterior cand se va realiza varianta, aceasta se va corela la portiunea din DN6 construita.
3.18.
Norme de protectia muncii

Respectarea normelor de protectia muncii pe toata perioada executiei lucrarilor prezinta o obligatie a carei indeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului in functie de echipamentele si tehnologiile adoptate. Fara a putea fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuiesc respectate este prezentata in continuare: Legea protectiei muncii nr. 90 din 12 iulie 1996 cu republicarile ulterioare (Monitorul Oficial nr.47 din 29.01.2001) Ordinul nr. 357/22.06.1998 privind aprobarea Normelor specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor Ordinul nr. 118/27.03/1996 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire Ordinul nr. 136/17.04.1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prepararea, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si precomprimat Ordinul nr. 8/26.01.1994 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin sudarea si taierea materialelor Ordinul nr. 355/24.10/1995 privind aprobarea Normelor specifice de
securitate a muncii pentru transporturile rutiere.
4.
SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI Sursele de finanare ale investiiei sunt: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) 69,25%. Guvernul Romaniei 30,75%
Intocmit, Ing. Christian Antipa

Pagina 30
ANEXA 1 - DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 31
DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE PENTRU CENTURA DE OCOLIRE CARACAL Sistem rutier semirigid 1. Introducere Verificarea s-a fcut n conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, PD 177 2001. Metoda analitic de dimensionare se bazeaz pe stabilirea unei alctuiri a structurii rutiere i pe verificarea strii de solicitare a acesteia, sub aciunea traficului de calcul, astfel nct s fie ndeplinite concomitent urmtoarele criterii: deformaia specific de ntindere admisibil la baza straturilor bituminoase; tensiunea de ntindere admisibil la baza straturilor din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, n cazul structurilor rutiere semirigide; - deformaia specific de compresiune admisbil la nivelul patului drumului. Dimensionarea structurii rutiere comport urmtoarele etape : 1. 2. 3. 4. 5. 6. stabilirea traficului de calcul ; stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului ; alegerea unei alctuiri a structurii rutiere ; analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard ; stabilirea comportrii sub trafic a sistemului rutier verificarea la aciunea fenomenului de nghe dezghe.
2. Stabilirea traficului de calcul Studiul de trafic efectuat este prezentat in urmatorul tabel:
Grupa de vehicule Centura de ocolire a Mun. Caracal Intensitatea Intensitatea medie medie zilnica anuala zilnica anuala pt anul 2008 pt anul 2028 (veh) (veh) 323 0 441 30 0 1111 0 672 69 0
RAPORT TEHNIC FINAL
Autocamioane si derivate cu 2 osii Autocamioane si derivate cu 3 osii Autocamioane si derivate cu peste 3 osii Autobuze Remorci
Pagina 32
Nc = 365 10-6 pp crt nki (pkR+pkF)/2 fek (m.o.s.) n care: Nc = este traficul de calcul; 365 = numrul de zile calendaristice dintr-un an; pp = perioada de perspectiv, n ani; crt = coeficientul de repartiie transversal , pe benzi de circulaie si anume: - pentru drumuri cu dou i trei benzi de circulaie crt = 0,50; - pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulaie crt = 0,45. nki = intensitatea medie zilnic anual a vehiculelor din grupa k, conform rezultatelor recensmntului de circulaie; pkR = coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor anului de dare n exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare; pkF = coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunztor sfritului perioadei de perspectiv luat n consideraie (anul F), stabilit prin interpolare; fek = coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k in osii standard de 115 kN crt = 0.50 pp = 20 ani Nc= vezi valorile intabelate 3. Stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului Studiile geotehnice efectuate indic urmtoarele: pmntul de fundare este constituit din pmnturi coezive, tip 4b, 4d, 4a, 3b, 2b regimul hidrologic tip 2a, conditii hidrologice MEDIOCRE si DEFAVORABIL, (STAS 1709/2-90) tipul climateric al zonei este I. din punct de vedere al sensibilitii la nghe / dezghe pmnturile se ncadreaz n tipul P2, P3, P4, P5; sensibile si foarte sensibile. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pmntului de fundare este intabelat, conform PD 177-2001, tabel 2. 4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard Structura rutier supus analizei este caracterizat prin grosimea fiecrui strat rutier i prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere i ale pmntului de fundare. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor si structura propusa sunt prezentate n tabelul 1.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 33
Dimensionare sistem rutier varianta de ocolire Caracal

tip P3: Tabelul Grosime E Denumirea materialelor din strat [cm] [Mpa] Beton asfaltic MASF16m n strat de uzur 4 3600 Beton asfaltic BAD 25m n strat de legtur 6 3000 Mixtur asfaltic AB2 n strat de baz 8 5000 Balast stabilizat cu ciment 25 1000 Balast 30 169 Balast in strat de forma 20 87 Pmnt de fundare 65 1 [-] 0,35 0,35 0,35 0,25 0,27 0,27 0,30
Observaie: Modulul de elasticitate dinamic al balastului depinde de grosimea lui i s-a calculat cu formula: EBa = 0,2 x hBa0,45 x Ep unde: EBa, Ep hBa modulii de elasticitate dinamici ai balastului, respectiv patului drumului; grosimea stratului de balast, n mm.
In funcie de tipul pmntului valorile modulul de elasticitate dinamic al balastului sunt: tip P3:
EBa = 0,2 x hBa0,45 x Ep = 0,2 x 3000.45 x 65 = 169 MPa; Pentru imbunatatirea capacitatii portante a stratului suport (pamant tip P3, P4 i P5) se adopta realizarea unui strat de forma din pamant stabilizat cu lianti hidraulici (ciment, var) pe o grosime de 15 cm, caracterizat prin modul de elasticitate dinamic 300 Mpa i a coeficientului lui Poisson =0.27, conform PD177/2001. tip P3:
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 34
Esf_ech= 87 MPa modul de elasticitate dinamic echivalent; Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei comport calculul deformaiilor specifice i al tensiunilor n punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o stare de stare de solicitare maxim. Calculele s-au efectuat cu programul CALDEROM 2000. Au fost stabilite urmtoarele componente ale deformaiei efortului specific: deformaia specific orizontal de ntindere (r) la baza straturilor bituminoase, n microdeformaii; tensiunea orizontal de ntindere (t) la baza stratului din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici ; deformaia specific vertical de compresiune (z) la nivelul patului drumului, n microdeformaii.
Rezultatele calculului sunt prezentate mai jos i sintetizate n tabelul 2.

DRUM: Centura de ocolire a municipiului Caracal
Pmnt tip P3:

Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Modulul 3300. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm Modulul 5000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 8.00 cm Modulul 1000. MPa, Coeficientul Poisson .250, Grosimea 25.00 cm Modulul 136. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 50.00 cm Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit
Stratul Stratul Stratul Stratul Stratul
1: 2: 3: 4: 5:
R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef .0 -18.00 .0 18.00 .0 -43.00 .0 43.00 .0 -93.00 .0 93.00 .515E+00 .833E+02 -.119E+03 .332E-01 .833E+02 -.250E+03 .142E+00 .116E+03 -.108E+03 .807E-02 .116E+03 -.300E+03 .755E-02 .607E+02 -.105E+03 .127E-02 .607E+02 -.169E+03
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 35
Tabelul 2 Componenta deformatiei specifice r, microdeformatii r, in MPa z, microdeformatii Valoarea 83.3 0.142 169
5. Stabilirea comportrii sub trafic a structurii rutiere Stabilirea comportrii sub trafic a sistemului rutier are drept scop compararea valorilor deformaiilor specifice i tensiunilor calculate conform punctului 4, cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietilor de comportare ale materialelor. Se consider c un sistem rutier poate prelua solicitrile traficului, corespunztoare perioadei de perspectiv luat n considerare, dac sunt respectate concomitent toate criteriile de dimensionare prevzute la punctul 1. Modul de verificare a criteriilor de dimensionare este prezentat n tabelul 3. Pmnt tip P3 Conditia de admisibilitate 1.Criteriul deformaiei specifice la ntindere RDO<RDOadm la baza mixturii asfaltice 2.Criteriul tensiunii de ntindere admisibil la r < radm baza balastului stabilizat 3.Deformaia specific vertical admisibil la z < zadm nivelul patului drumului Criterii de dimensionare Tabelul 3 Verificarea criteriilor 0,275<0,85 0,142<0,201 169<249,634
RDO = Nc / Nadm = 2,780/10,127= 0,275 m.o.s. Nc=traficul de calcul in milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) Nadm=numarul de solicitari admisibile, in m.o.s. Nadm= 24,5 x 108 x r-3.97 pentru Nc<= 1 m.o.s. Nadm= 4,27 x 108 x r-3.97 pentru Nc> 1 m.o.s. Nadm= 4,27 x 108 x r-3.97 = 4,27 x 108 x 83,3-3.97 = 10,127 m.o.s. r r adm r = valoare stabilita in tabelul 2; r adm = Rt (0,60 0,056 log Nc), cu Rt rezistenta la intindere a balastului stabilizat. r adm = 0,35 (0,60 0,056 log 2,780)= 0,201 z z adm
Pagina 36
z = valoare stabilita in tabelul 2; z adm = 600 x Nc-0,27 , microdef. pentru Nc<=1 m.o.s. z adm = 329 x Nc-0,27 , microdef. pentru Nc>1 m.o.s. z adm = 329 x Nc-0,27=329 x 2,780-0,27 = 249,634 Ca urmare, structura rutiere propus verific criteriile de dimensionare i asigur preluarea traficului de calcul n perioada de perspectiv proiectat. 6. Verificarea rezistenei complexului rutier la aciunea fenomenului de nghe - dezghe conform STAS 1709/1 90
Se consider c o structur rutier este rezistent la nghe dezghe dac gradul de asigurare la ptrunderea ngheului n complexul rutier K este mai mare sau egal cu o valoare stabilit n funcie de tipul climateric al zonei, tipul structurii rutiere, tipul de pmnt i gradul de sensibilitate la nghe a acestuia (0,35).
Conditia: in care: He grosimea echivalent de calcul la nghe a structurii rutiere, cm Zcr adancimea de nghe n complexul rutier, cm Zcr = Z + Z unde: Z adancimea de nghe n pmntul de fundare (de 80 cm, conform studiilor geotehnice); Z spor al adancimii de nghe determinat de capacitatea de transmitere a cldurii n straturile sistemului rutier. He= 4 x 0,50 + 6 x 0,60 + 8 x 0,50 + 25 x 0,65 + 50 x 0,80 = 65,85 cm Z = Hsr He = 93 - 65,85 = 27,15 Zcr= 73+27,15 = 100,15 cm K= 65,85 / 100,15 = 0,65
Rezultatele acestui calcul sunt prezentate in tabelul 4. Tabelul 4
K > 0,35 , unde K = He/Zcr
Parametri de calcul He Zcr = Z + Z K Criteriul de verificare K 0,35
Valoare parametru 65,85 100,15 0,65 Se verific !
Ca urmare, structura rutier propus satisface condiia de este rezistent la aciunea fenomenului de nghe dezghe.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 37
ANEXA 2 BREVIARE DE CALCUL LUCRARI DE PODURI
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 38
ANEXA 3 PLANUL DE SECURITATE I SNTATE
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 39
Planul de securitate i sntate In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania, precum si cu legislatia europeana, Constructorul va depune toate eforturile pentru asigurarea starii de sanatate, siguranta si bunastarea angajatilor sai precum si a celorlalte persoane din santier Inainte de deschiderea antierului se stabileste un plan de securitate i sntate. Planul de securitate i sntate cuprinde ansamblul de msuri ce trebuie luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul desfurrii activitilor pe antier. Planul de securitate i sntate este redactat in faza de elaborare a proiectului i trebuie inut la zi pe toat durata efecturii lucrrilor. Planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor trebuie integrate n planul de securitate i sntate. Planul de Securitate i Sntate respecta cele mai importante acte normative naionale i/sau europene privind Securitatea i Sntatea n Munc, dupa cum urmeaz: 1. Legea securitii i sntii n munc nr. 319 / 14.07.2006, publicata in MO 646 / 26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene ( JOCE ) nr. L 183 / 1989. 2. H.G. nr. 1425 / 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea i sntatea n munc. Hotrri ale Guvernului Romniei care preiau directive ale UE : 1. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc. Hotrrea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989. 2. H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea in munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc. Hotrrea transpune Directiva 1989 / 655 / CEE, amendat de directivele 95 / 63 / CE i 2001 / 45 / CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989. 3. H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc. Hotrrea transpune Directiva 89 / 656 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L393 / 1989. 4. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i / sau de sntate la locul de munc. Hotrrea transpune Directiva 92 / 58 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992. 5. H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. Hotrrea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992. 6. H. G. nr. 1875 / 2005 privind protecia sntii i securitii lucrtorilor fa de riscurile datorare expunerii la azbest. Hotrrea transpune prevederile Directivei 83 / 477 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983, mpreun cu toate modificrile sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicat n JOCE nr. L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 / CE, publicat n JOCE nr. L 131 / 1998 i Directiva 2003 / 18 / CE, publicat n JOCE nr. L 97 / 2003. 7. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot. Hotrrea transpune Directiva 2003 / 10 / CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 42 / 2003.
Pagina 40
8. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii. Hotrrea transpune Directiva 2002 / 44 / CE publicat n Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002. 9. H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. Hotrrea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990. 10. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotrrea transpune Directiva 1990 / 270 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990. Planul de securitate i sntate are ca scop s prezinte demersul de prevenie al accidentelor i mbolnvirilor profesionale ale personalului implicat in proiect. Obiectivele principale ale Planului de securitate i sntate sunt: - s defineasc, dup stabilirea modalitilor de aciune, mijloacele cele mai sigure pentru efectuarea lucrrilor i protejarea sntii ntregului personal de pe antier - s informeze i s stabileasca modalitati de punerea n aplicare a acestor mijloace. - s precizeze riscurile i msurile de prevenire legate de activitatea comun a diverilor executani n cadrul aceluiai perimetru de lucru stabilit de antreprenor. Planul de securitate i sntate urmareste : - sa precizeze cerinele de securitate i sntate aplicabile pe antier; - sa specifice riscurile care pot aparea; - sa indice msurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; - sa conin msuri specifice privind lucrrile care se ncadreaz n una sau mai multe categorii de lucrri. Proiectul a fost intocmit in conformitate cu principiile generale de prevenire n materie de securitate i sntate prevzute n legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, n special n ceea ce privete: a) solutiile tehnice i/sau organizatorice n scopul planificarii diferitelor lucrri ori faze de lucru care se desfoar simultan sau succesiv; b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru. In conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata executiei Constructorul va numi un Coordonator n materie de securitate i sntate cu urmtoarele atribuii: - SA COORDONEZE APLICAREA PRINCIPIILOR GENERALE DE PREVENIRE SI DE SECURITATE LA ALEGEREA SOLUTIILOR TEHNICE SI/SAU ORGANIZATORICE IN SCOPUL PLANIFICARII DIFERITELOR LUCRARI SAU FAZE DE LUCRU CARE SE DESFASOARA SIMULTAN ORI SUCCESIV SI LA ESTIMAREA TIMPULUI NECESAR PENTRU REALIZAREA ACESTOR LUCRARI SAU FAZE DE LUCRU; - SA COORDONEZE PUNEREA IN APLICARE A MASURILOR NECESARE PENTRU A SE ASIGURA CA ANGAJATORII SI, DACA ESTE CAZUL, LUCRATORII INDEPENDENTI RESPECTA PRINCIPIILE PREVAZUTE DE LEGISLATIA NATIONALA CARE TRANSPUNE DIRECTIVA 89/391/CEE, INTR-UN MOD COERENT SI RESPONSABIL, SI APLICA PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE ELABORAT DE PROIECTANT ;
Pagina 41
- SA ADAPTEZE SAU SA SOLICITE SA SE REALIZEZE EVENTUALE ADAPTARI ALE PLANULUI DE SECURITATE SI SANATATE ELABORAT DE PROIECTANT SI ALE DOSARULUI DE INTERVENTII ULTERIOARE PREVAZUT, ADAPTAT CARACTERISTICILOR LUCRRII, CONINND ELEMENTELE UTILE N MATERIE DE SECURITATE I SNTATE, IN FUNCTIE DE EVOLUTIA LUCRARILOR SI DE EVENTUALELE MODIFICARI INTERVENITE; - SA ORGANIZEZE COOPERAREA INTRE ANGAJATORI, INCLUSIV A CELOR CARE SE SUCCED PE SANTIER, SI COORDONAREA ACTIVITATILOR ACESTORA, PRIVIND PROTECTIA LUCRATORILOR, PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A RISCURILOR PROFESIONALE CARE POT AFECTA SANATATEA LUCRATORILOR, INFORMAREA RECIPROCA SI INFORMAREA LUCRATORILOR SI A REPREZENTANTILOR ACESTORA SI, DACA ESTE CAZUL, INFORMAREA LUCRATORILOR INDEPENDENTI; - SA COORDONEZE ACTIVITATILE CARE URMARESC APLICAREA CORECTA A INSTRUCTIUNILOR DE LUCRU SI DE SECURITATE A MUNCII; - SA IA MASURILE NECESARE PENTRU CA NUMAI PERSOANELE ABILITATE SA AIBA ACCES PE SANTIER; - SA STABILEASCA, IN COLABORARE CU MANAGERUL DE PROIECT SI ANTREPRENORUL, MASURILE GENERALE APLICABILE SANTIERULUI; - SA TINA SEAMA DE TOATE INTERFERENTELE ACTIVITATILOR DIN PERIMETRUL SANTIERULUI SAU DIN VECINATATEA ACESTUIA; - SA STABILEASCA, IMPREUNA CU ANTREPRENORUL, OBLIGATIILE PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE COLECTIVA, INSTALATIILOR DE RIDICAT SARCINI, ACCESUL PE SANTIER; - SA EFECTUEZE VIZITE COMUNE PE SANTIER CU FIECARE ANTREPRENOR SAU SUBANTREPRENOR, INAINTE CA ACESTIA SA REDACTEZE PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE; - SA AVIZEZE PLANURILE DE SECURITATE SI SANATATE ELABORATE DE ANTREPRENORI SI MODIFICARILE ACESTORA. Constructorul va prezenta lista personalului din santier si va avea grija ca, daca printre lucratorii santierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilitati, sa fie respectata legislatia in vigoare in Romania. IDENTIFICARE I EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE I MBOLNAVIRE PROFESIONAL Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munc folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea antierului vor fi identificate pentru: Organizarea antierului: - risc de cdere de la nlime ; - risc de lovire sub efectul gravitaiei, balansului ; - accident / lovire de ctre mijloace de transport auto ; - risc de electrocutare. Sparea mecanic / manual : - accident de circulaie ; - cdere de la acelai nivel ; - cdere de la nlime ; - prbusirea utilajului de construcii ; - surparea malurilor i accidentarea lucrtorilor ; - risc de mbolnvire a ochilor si a cilor respiratorii cauzat de pulberile de praf ;
Pagina 42
- risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene). Transportul pamntului, moluzului, materialelor de construcii : - accident de circulaie ; - cdere de la acelai nivel ; - cdere de la nlime ; - prabusire autobasculant n an, groap, albie ; - risc de lovire sub efectul gravitaiei, balansului ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii cauzat de pulberile de praf. Transportul i manipularea manual a materialelor de construcii : - risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii cauzat de pulberile de praf ; - risc de lovire a minilor, picioarelor si capului ; - risc de strivire ; - risc de cadere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de cdere de la nlime ; Pentru armarea betonului : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare. Cofrarea betonului : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare. Turnarea betonului : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat betonului ; - risc de mbolnvire datorat vibratiilor la turnarea cu pompa de beton i la vibrarea betonului. Lucrri hidrotehnice : - risc de lovire, strivire a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - surpare, prbuirea malurilor, traneii prindere sub pmnt ; - pericol de nec ; - stationare n zone periculoase, pe marginea traneelor ; - efort dinamic mare ; - nesincronizarea de operaii la lucrul n echip. Lucrri de drumuri : - risc de lovire de ctre mijloace de transport auto ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - stationare n zone periculoase, pe marginea traneelor ; - efort dinamic mare ;
Pagina 43
- vibraii ; - temperatura ridicat a aerului ; - temperatura ridicat a obiectelor ; - nesincronizarea de operaii la lucrul n echip. Lucrri de poduri : - risc de lovire de ctre mijloace de transport auto ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - surpare, prbuirea malurilor, prindere sub pmnt ; - pericol de nec ; - stationare n zone periculoase, pe marginea malurilor ; - efort dinamic mare ; - nesincronizarea de operaii la lucrul n echip. Lucrrile de zidarie : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat cimentului, particulelor de praf. Lucrrile de zugrveli, vopsitorii : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat cimentului, particulelor de praf ; - risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat cimentului, varului, componentelor adezivilor ; - risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor). Lucrrile de izolare termica : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ; - risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat cimentului, varului, componentelor adezivilor ; - risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor). Lucrrile de instalatii electrice : - risc de electrocutare ; - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;
Pagina 44
- risc de mbolnvire a ochilor i a cailor respiratorii datorat cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ; - risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat vatei minerale, adezivilor ; - risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor). Lucrrile de instalatii de apa, canalizare : - risc de electrocutare ; - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere de la nlime ; - risc de cdere a obiectelor de la nlime ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cailor respiratorii datorat cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ; - risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat vatei minerale, adezivilor ; - risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor). Lucrrile de sistematizare, amenajare teren : - risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ; - risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ; - risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat particulelor de praf, sudrii ; - risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor ). In functie de cauza / efect se va face evaluarea riscurilor
Riscuri identificate Cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare. Cauze / efecte Organizarea necorespunzatoare a santierului, neutilizarea E.I.P./ITM. Masuri de control Msuri tehnice: amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea manuala sau mecanizata, imprastierea de material antiderapant, pastrarea cailor de acces libere). Msuri organizatorice: acordarea de echipamente individuale de protectie (bocanci cu talpa antiderapanta). Msuri organizatorice: acordarea de echipamente individuale de protectie (manusi, bocanci, casca de protectie, centura de siguranta). Msuri tehnice: -verificarea si autorizarea (ISCIR) echipamentelor de munca din punct de vedere mecanic si electric (macarale, automacarale, nacele autoridicatoare) ; - verificarea tehnica a organelor de legare, corespunzatoare sarcinii de ridicat ; Msuri organizatorice: - autorizarea interna a personalului deservent ; - instruirea legatorilor de sarcina cu privire la gesturile semnal ; - instruirea lucratorilor de la sol cu privire la interzicerea accesului in raza de actiune a mijloacelor de ridicat ; - instruirea corespunzatoare privind
RAPORT TEHNIC FINAL
Lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului. Strivire.
Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, neutilizarea E.I.P./ITM. Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca, neutilizarea E.I.P. / deces.
Pagina 45
Lovire sub efectul gravitaiei, balansului.
Instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca, neutilizarea E.I.P. / deces.
Accident / lovire de ctre mijloace de transport auto.
Instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca, amenajarea deficitara a cailor de acces / deces.
Electrocutare.
Instruire insuficienta, folosirea echipamentelor de munca defecte, neutilizarea E.I.P. corespunzatoare / deces.
Prbusirea utilajelor pentru construcii sau a mijloacelor de transport auto n groap, an, albie.
Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de munca / deces.
manipularea maselor, individual sau colectiv, a obiectelor grele, lungi si voluminoase, disciplina privind modul de manipulare ; preintampinarea metodelor de lucru periculoase (actiuni in afara comenzii sau sarcinii de munca) ; - acordarea de echipamente individuale de protectie ( bocanci ). Msuri tehnice: verificarea si autorizarea ( ISCIR ) echipamentelor de munca din punct de vedere mecanic si electric (macarale, automacarale, nacele autoridicatoare) ; Msuri organizatorice: - autorizarea interna a personalului deservent (macaragii, conducatori stivuitoare, legatori de sarcina); desemnarea exclusiva pentru utilizare a personalului autorizat ISCIR. Msuri tehnice: - montarea de indicatoare rutiere care sa rerlementarea circulatiei in santier si la iesirea din santier. Msuri organizatorice: - instruirea lucratorilor cu Regulamentul santierului ; - amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea manuala sau mecanizata, imprastierea de material antiderapant, pastrarea cailor de acces libere). Msuri tehnice: - sculele electrice din dotare vor fi verificare nainte de nceperea lucrului, iar dac prezin defeciuni acestea vor fi remediate imediat ; - echipamentele cu actionare electrica vor fi legate la priza de pmnt ( priz verificat, cu buletin PRAM n termen, i valoare a rezistenei de dispersie mai mic de 4 ohmi ). Msuri organizatorice: - autorizarea interna a personalului deservent ; desemnarea exclusiva pentru utilizare a personalului calificat. Msuri tehnice: - amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea manuala sau mecanizata, imprastierea de material antiderapant, pastrarea cailor de acces libere). - montarea barierelor de protectie care sa delimiteze accesul utilajelor de constructii si a mijloacelor de transport auto. Msuri organizatorice: - acordarea de echipamente individuale de protectie (bocanci cu talpa antiderapanta).
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 46
Surparea malurilor i accidentarea lucrtorilor.
Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / deces.
mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii cauzat de diveri factori. Cdere de la nlime.
Nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / ITM. Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, neutilizarea E.I.P. / deces.
Cderea obiectelor de la nlime.
Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / deces. Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire
mbolnvire datorat vibratiilor.
Msuri tehnice: - executarea sprijinirilor de maluri cu dulap din lemn ; - constituirea unei zone de garda in jurul sapaturii cu latimea de 1 m, in care sa nu se desfasoare nici o activitate. Msuri organizatorice: - instruirea corespunzatoare a personalului cu privirea la riscurile acestei activitati ; - acordarea de E.I.P. corespunzator ( casti de protectie ). Msuri organizatorice: - acordarea de echipamente individuale de protectie (masti de praf si ochelari de protectie). Msuri tehnice: - montarea schelelor omologate si amenajarea de podine de lucru conform fiselor tehnice ; - verificarea tehnica a echipamentelor de ridicat si transportat ( macarale, automacarale, nacele ), a organelor de legare ; - imprejmuirea si semnalizarea zonei de pericol in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea accesului persoanelor neautorizate ; - acoperirea sau imprejmuirea golurilor din plansee intermediare; - verificarea tehnica si vizuala a echipamentelor de munca; Msuri organizatorice: - instruirea corespunzatoare a personalului cu privirea la pericolele lucrului la inaltime ; - acordarea de centuri de siguranta certificate si verificate, casti de protectie, manusi de protectie ; - accesul exclusiv al lucratorilor care au avizul medical apt la inaltime ; - autorizarea interna a legatorilor de sarcina. Msuri tehnice: - imprejmuirea si semnalizarea zonei de pericol in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea accesului persoanelor neautorizate ; - folosirea plaselor de protectie contra caderilor de la inaltime. Msuri organizatorice: - acordarea de echipament individual de protectie ( casti de protectie ). Msuri tehnice: - amenajarea ergonomica a spatiilor de munca pentru obtinerea unor pozitii de lucru
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 47
insuficienta, neutilizarea E.I.P. / ITM. mbolnvire a pielei mainilor datorat cimentului, varului, componentelor adezivilor. mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor). Instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / ITM. Organizarea necorespunzatoare a santierului, instruire insuficienta, nerespectarea tehnologiei de lucru, neutilizarea E.I.P. / ITM.
cat mai relaxante. Msuri organizatorice: - acordarea de echipament individual de protectie ( manusi de protactie ). Msuri organizatorice: - dotarea lucratorilor cu manusi de protectie rezistente la actiunea substantelor din materialele folosite ; - folosirea unguentelor si a cremelor protectoare. Msuri tehnice: - asistenta prioritara la manipularea materialelor, transportul si depozitarea acestora cu ajutorul mijloacelor mecanizate sau nemecanizate; Msuri organizatorice: - instruirea corespunzatoare a personalului cu privirea la manipularea maselor conform H.G. 1051/2006 ; - acordarea de echipamente individuale de protectie (centuri lomboabdominale).
Constructorul, pe baza lucrarilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificarea tipurilor de lucrari care pot afecta securitatea si sntatea lucratorilor: ORGANIZAREA DE SANTIER La intrarea in antier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale antierului nregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Construcii. La aceeai poart de intrare n antier se va amplasa un panou general de semnalizare de securitate. antierul va fi mprejmuit cu panouri de gard, inscriptionate denumirea si sigla antreprenorului. Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sntate a muncii conform HG 971 / 2006: purtare obligatorie a catii de protecie, intrarea interzisa persoanelor neautorizate. Se va face o analiza a solului nainte de nceperea operaiunilor pe antier pentru a evita expunerea lucrtorilor la substane periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ). La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta urmatoarele reguli : - dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ; - se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului : birouri, vestiare, depozite, etc. - se va insista la caile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor si a autopompei de beton. Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite. Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducatorii punctelor de lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuare buna functionare a acestora. Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sunt adiacente, cu retele de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descarca si amplasa birourile, vestiarele, baracile dormitor, baracile de materiale si magaziile de substante periculoase.
Pagina 48
Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice, tipizate, cu impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 / 380 V. Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericol general, conform H.G. 971 / 2006. Se vor asigurara surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa spalatoare. Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz. Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006. Se vor organiza Puncte de prim ajutor in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu truse de prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se va constitui Telefonul de urgenta , punandu-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punct de lucru. Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de catre o societate specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora. Se vor monta proiectoare, in numar suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte, a obiectivelor. Retragerea dotrilor de inventar, a materialelor rmase i / sau recuperate ca urmare a lucrrilor, se va face dup un plan stabilit dinainte inndu se seama de termenele contractuale, de poziionarea obiectivului si de apropierea de ieirile din antier. Accesul n antier Accesul n incinta antierului este responsabilitatea efilor punctelor de lucru si se face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de servici. Se va stabili modul de identificare a personalului. Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de ridicat se realizeaza numai pe caile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita particularitatii cailor de acces, autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de un lucrator desemnat pentru aceasta activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesirea fiecarui autovehicul din incinta santierului un lucrator desemnat de seful de santier va face curatenie, daca este cazul, pe drumul public n zona adiacent antierului. In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru este interzisa, exceptie facand utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile special amenajate. Cand nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta inchise si in timpul si in afara programului de lucru. CILE I ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULAIE ORIZONTALE I VERTICALE Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulaia pe schele i structuri aflate la nlime, amenajarea scrilor de acces ncepnd de la sol pn la podina de lucru, asigurrile perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe nivelele intermediare, semnalizarea lucrului pe schel i ngrdirea spaiului de circulaie n jurul acesteia i sub zonele de montaj aflate la nlime. La nivelul solului, a pardoselilor, a cilor de acces, se va evita pe ct posibil lsarea cablurilor libere, n spaii umede (ochiuri de ap), iar traversrile ce nu pot fi evitate s fie amenajate pe ct posibil aerian, sau ngropate, cu protecia de rigoare, n funcie de regimul cii de circulaie. Trecerile peste anuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel puin 60 cm, din dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevzute cu cel puin o balustrad dac adncimea antului depete 50 cm.
Pagina 49
Amenajrile peste anuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate sau nemecanizate vor ine cont de starea terenului i de tonajul de rulare deasupra zonei ntrerupte a cii. Cile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentul cruia au aprut degradri sau prin efort comun cu lucrtorii altor uniti care lucreaz pa acelai amplasament. Lucrul i circulaia pe cile aflate la nlime va fi strict interzis, dup lsarea ntunericului. In situaiile excepionale in care se va solicita lucru la inaltime dupa caderea intunericului se vor lua masuri pentru iluminatul artificial corespunzator. CONDIII DE MANIPULARE A MATERIALELOR, UTILIZAREA I INTERFERENELE DE RIDICARE I MANIPULARE PE ANTIER SAU N APROPIEREA LUI Manipularea la sol a materialelor va ine seama de caracteristicile maselor (forma, greutate, gabarit), de distantele de transport, timpul de transport si de caile de circulatie. Manipularea manual a sarcinilor Manipularea manual a sarcinilor trebuie s urmreasc respectarea H.G. nr. 1051 / 2006, n vederea prentmpinrii apariiilor afeciunilor dorsolombare, cu efecte invalidante pe termen lung. Intrucat este foarte raspandita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele mai frecvente de producere a accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriu urmatoarele reguli : - se va verifica greutatea incarcaturii inainte de a o ridica ; - nu se vor ridica greutati mai mari decat este necesar ; - daca este posibil se va cara incarcatura pe roti ( roaba, carucior de transport ) ; - se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul transportului obiectelor lungi (tevi, bare) ; - se vor indeparta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ; - se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ; - se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ; - se va invata si stapani bine tehnica de ridicare ; - se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat. Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful de santier va solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din urmatoarele echipamente de transport : incarcator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton. Manipularea mecanizat a sarcinilor Materialele de constructii vrac se vor transporta cu autobasculante si cu incarcatoare frontale. Diferite costructii sudate, piese grele se vor transporta cu autocamionul si se vor incarca / descarca cu macarale, automacarale sau motostivuitoare. Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a antreprenorului, se va transporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera cu automacaraua. Lemnul (cheresteaua) se va trasporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera prin manipulare manuala. Betonul se va prepara in statia de betoane a antreprenorului, se va transporta cu autobetonierele si se va turna cu autopompa de beton. Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca / descarca si transporta pe nivelul la care este nevoie cu automacaraua. Amplasarea automacaralei, deplasarea i raza de lucru vor fi n concordan cu perimetrul amplasamentului si vecintile. In toate cazurile, datorita gradului sporit de periculozitate activitile de transport pe verticala vor fi strict supravegheate de seful punctului de lucru respectiv.
Pagina 50
Acestia vor urmari ca in nici o situatie sa nu se intalneasca la punctul de lucru doua automacarale sau o automacara si autopompa de beton. In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal urmatoarele reguli : - este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ; - se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ; - nu se vor folosi decat cabluri de legatura cu viza ISCIR si sarcina maxima admisa, in buna stare de functiune ; - macaraua nu va lucra decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai santierului, instruit, dotat cu echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusiv vesta avertizoare) si cunoscator al semnalelor de mana ; - se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de carlig sau cu carligul sau bratul in alta pozitie decat cea normala pentru deplasare; - locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate, sa acopere intreaga suprafata a santierului si sa aiba loc suficient pentru fixarea pe sol (calare) ; - inainte de inceperea lucrului se vor monta talpile de fixare si stabilizare si se vor controla in gol mecanismele de actionare si franele; - legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zona de lucru a macaralei se afla oameni sau obstacole care ar ingreuna manevrele automacaralei. In cazul in care este posibil se va delimita spatiul de actiune al automacaralei la o data si jumatate inaltimea bratului. Aceasta se va face prin placi avertizoare sau prin ringradiri ; - macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solicta documente din care ar rezulta aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ; - macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat si la modul de prindere al sarcinii, si nu va ridica sarcina decat dupa ce se va convinge ca totul este in ordine ; - este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ; - in cazul incarcarii / descarcarii din autovehicule, macaragiul nu va actiona sarcina in timp ce in cabina vehicolului se afla persoane ; - manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot produce rasturnarea automacaralei. Deasemenea, franarea se va efectua in mod progresiv, iar la schimbarile de sens se va face pauza la punctul mort ; - in timpul deplasarii automacaralei in incinta santierului bratul si carligul vor fi asezate in pozitia si pe suportii prevazuti in acest scop ; - se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice sub tensiune ; - macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce ar afecta desfasurarea in siguranta a exploatariii si lucrului cu automacaraua. Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, ca aceasta are viza de functionare ISCIR. In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita antreprenorului un echipament tehnic pentru manipularea sarcinilor. ZONELE I CONDIIILE DE STOCARE, CONDIIILE DE RIDICARE DEEURI, MOLOZ, DRMTURI I N SPECIAL A MATERIALELOR CARE PREZINT RISC SPECIAL Reguli generale pentru depozitarea materialelor Responsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea deseurilor revine sefilor de punct de lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive impune urmatoarele:
Pagina 51
-se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelor in depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie ; - depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel incat sa poata fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul de accidentare, incendii sau explozii ; - depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure deplina securitate a muncii in interiorul depozitelor ; - se recomanda ca la toate punctele de lucru si la calile de acces din depozite sa se monteze panouri, plancarde si tablite avertizoare ; - terenurile pe care se depoziteaza materialele sau se amplaseaza magazii de materiale precum si platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ; - la depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constand din saparea unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri patrunderea apei in depozite si a evita astfel deterioararea sau rasturnarea materialelor ; - in cazul organizarii lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni, utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminte. Se interzice lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucratorilor spre acele locuri ; - imprejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor straine de depozite este obligatorie. In cazul in care imprejmuirile sunt vecine cu cai de acces intens circulate, gardurile vor avea la partea superioara o viziera ; - la stivuirea materialelor in incaperi greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisibila a planseului, afisata la loc vizibil ; - toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni folosindu-se in acest scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau rafturile sa nu fie solicitate peste limita de rezistenta care va fi inscrisa obligatoriu in locuri vizibile pentru evitarea deteriorarii materialelor si accidentarii muncitorilor care le manipuleaza ; - intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea manevrarii materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va face in functie de gabaritele materialelor care se depoziteaza in aceste magazii ; - se intezice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn ; - materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive avand peretii drepti si inaltimi variabile in functie de natura materialelor ; - pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se faca in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul, pietrisul etc. se vor aseza in gramezi avand forma unui trunchi de piramida cu inclinararea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural al materialului respectiv ; - manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a gramezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin saparea la baza gramezii ; - la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezati incat deplasarea materialului sa se faca in directia vantului (vantul din spate) ; - se interzice manipularea caramizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si prinderea lor in maini ; - toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depoziteaza in stive stabile avand randurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;
Pagina 52
- cand depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili in conditiile asigurarii stabilitatii stivei ; - piesele sau materialele de mici dimensiuni, avand forme geometrice neregulate se depoziteaza numai in lazi sau containere ; - inaintea descarcarii cherestelei conducatorul procesului de lucru are obligatia de a verifica stabilitatea incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinand astfel modul descarcarii. Descarcarea trebuie facuta treptat pe randuri orizontale incepand cu randul superior pentru evitarea caderii incarcaturii ; - se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc) sa se depoziteze "in picioare" intr-un singur rand. Pot fi asezate si in doua randuri verticale punand scanduri intre randuri ; - stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe dimensiuni, inaltimea stivei nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.; - se recomanda ca transportul colacilor de sarma, otel beton, benzi metalice atc, sa fie facut cu carucioare cu platforma din lemn sau autostivuitoare. Se admite deplasarea manuala prin rostogolire a colacilor mari numai pe distante scurte. Depozitarea substantelor periculoase Materialele i / sau produsele care, datorit caracteristicilor chimice i / sau fizice (cum ar fi probabilitatea de a provoca toxicitate, iritaii, coroziune, etc.), prezint pericole speciale din cauza metodelor de manipulare i depozitare, solicit o atenie special. Pentru acestea se vor nfiina, n mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase. Aici se vor depozita substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante periculoase. Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru ridicarea ambalajelor substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza aceste substante. La depozitarea substantelor periculoase se vor respecta urmatoarele reguli: - se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru aceste substante se vor amenaja magazii speciale rezistente la foc cu pardoseli necombustibile avand rigole de scurgere si insatlatii de ventilatie conform normelor P.S.I.; - magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrari de constructii montaj; - incaperile in care se depoziteaza aceste substante vor fi incuiate cu cheia si vor avea afisate tablite avertizoare de securitate; - se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de catre lucratorii care nu sunt instruiti in acest scop si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzator; - instalatia electrica de iluminat va fi prevazuta cu corpuri de iluminat antiexploziv ; - carbidul se va depozita in incaperi uscate bine aerisite si necombustibile. Acoperisul incaperii va fi construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul inconjurator pentru a preintampina inundarea incaperii. Incaperile nu vor fi prevazute cu instalatii de incalzire, apa si canalizare; INSTRUIRE La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucratorii vor avea asupra lor Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca si Fisa de instruire individuala in domeniul situatiilor de urgenta. Se va verifica inscrierea in fisele individuale a instructajelor generale la angajare si la locul de munca. In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucratorilor li se va efectua un instructaj suplimentar privind securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore. Rolul acestui instructaj este de ai
Pagina 53
familiariza pe lucratori cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor locuri de munca / posturi de lucru. Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a carui lucratori sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu: - prezentare santier, cuprinzand: organizarea de santier; acces in santier; cai de circulatie si reguli pentru mentinerea curateniei pe caile de circulatie; masuri la nivelul noului loc de munca / post de lucru privind acordarea primului ajutor si stingerea incendiilor; localizare punct de prim-ajutor; localizare pichet P.S.I.; dotarile social-sanitare ale santierului. - informatiile privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locurilor de munca / posturilor de lucru; - prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta; - modul de raportare al incidentelor / accidentelor; - prezentarea planului de alarmare. PROTECIE COLECTIV I MSURI DE PREVENIRE Protecia colectiv Metodologia implementat pentru identificarea msurilor de protecie colectiv care va fi adoptat i pentru utilizarea controlului echipamentelor de protecie colectiv are ca scop identificarea tuturor necesitilor din acest domeniu care au fost adoptate conform metodelor de construcie i proceselor utilizate, pericolelor speciale asociate i constrngerilor locale: Protecia individual Metodologia implementat pentru identificarea i utilizarea echipamentului individual de protecie (E.I.P.) pe categorii profesionale are urmtoarele obiective: - s identifice toate riscurile pe categorie profesional / loc de munc care condiioneaz alegerea E.I.P. care vor fi utilizate de participanii acestui proiect; - s disting ntre E.I.P. de utilizare obligatorie i temporar; - s-i fac pe lucratori responsabili de utilizarea i ntreinerea corespunztoare a E.I.P.; - s stabileasc o metodologie care permite controlul distribuiei E.I.P. ctre lucrtori, innd seama de condiiile de utilizare, i anume durabilitate, gravitatea i frecvena expunerii la risc, caracteristicile fiecrui loc de munc al angajatului i operarea echipamentului n condiii de siguran; - s stabileasc metodologia pentru controlul actualelor E.I.P. utilizate de angajai pe diferite fronturi de construcie. n momentul admiterii, fiecare angajat primete ( i / sau se verific livrarea ) echipamentul necesar pentru activitatea / sarcina sa. Toate persoanele implicate in proiect vor fi obligate, la intrarea pe santier, sa poarte echipamentul de protectie adecvat, cel putin; Casc de protecie; nclminte de protecie; n funcie de natura riscurilor, pot fi utilizate urmtoarele E.I.P.: Protecia capului - Casc de protecie; Protecia picioarelor - Pantofi de protecie:
Pagina 54

- Bocanci cu talp antiperforaie si bombeu metalic; - Cizme pentru ap-noroi; Protecia minilor - Mnui de protecie; - Mnui de protecie chimica; Protecia corpului - Costum salopet; - Jachet de protecie; - Vest reflectorizant: - Pelerin de ploaie; Protecia ochilor si a feei - Ochelari de protecie; - Masc cu vizor; - Masc de sudare; Protecia respiratorie - Semimasc respiratorie; - Masc de protecie; Protecia auditiv - Antifoane: - Dopuri de urechi.
COORDONARE I COMUNICARE Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si sanatate trebuie sa intre in posesia urmatoarei documentaii : - date privitoare la contractant, subcontractani sau colaboratorii independeni a cror implicare este relevant pentru caracteristicile de construcie din cadrul proiectului; - informaii tehnice privitoare la proiectul global i diferitele proiecte de specialitate, inclusiv dosarul de proiect, proiectul final i desenele finale, care se refer la aspecte structurale, reele tehnice i sisteme i materiale utilizate care sunt relevante pentru prevenirea riscurilor profesionale; - informaii tehnice referitoare la echipamentul instalat, relevante pentru prevenirea riscurilor legate de utilizare, conservare i ntreinere; - informaii utile pentru planificarea sntii i securitii privitoare la realizarea sarcinilor n locaii de construcie la nlime unde accesul i traficul prezint pericole. Informaiile vor circula cu ajutorul urmtoarelor metode / sisteme de asisten: I. Scris formal i informal, prin mijloace convenionale de comunicare, de nregistrate i arhivat la locul lucrrii, innd seama c un mesaj electronic este considerat un mijloc informal de comunicare. II. Scris / Pictografic prin postarea de afie, planuri de antier, brouri, convocri, notificri i alte informri. III. Informare oral, gesturi i sunete instruciuni directe, n principal n fronturile de lucru. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu toti factorii de raspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul. seful de santier, dirigintele de santier, lucratorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel : - saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta - lunar - in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta. La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport care va cuprinde: - evidenta incidentelor / accidentelor; - evidenta resurselor umane; - evidenta numarului de ore lucrate pe luna trecuta; Deasemeni, coordonatorul in materie de securitate si sanatate va inspecta ori de cate ori este necesar santierul de constructii, urmarind: - identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor; - utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;
Pagina 55
- utilizarea echipamentelor individuale de protectie; - modul de utilizare a echipamentelor de munca; - cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de urgenta. PROTEJAREA ZONELOR DE ACCES PROVIZORIU Odat cu apariia de noi antreprenori, capitolul legat de protecia n domeniul electric din Planul de securitate i sntate va suferi modificri, prin consultarea obligatorie a proiectantului instalaiei electrice generale. Se stabilete ca obligaie a fiecrui antreprenor stabilirea puterii instalate la nivelul organizrilor de antier, realizarea msurilor de verificare PRAM, la punctele fixe de consum, realizarea unor prize de pmnt mobile pentru punctele mobile de consum. Conectrile prin prelungitoare se vor limita i proteja mpotriva intemperiilor i degradrilor mecanice Proteciile colective vor prima fa de cele individuale, att la lucrrile la sol ct i la nlime, prin utilizarea nacelelor ridictoare, podine de lucru acolo unde acestea pot fi amenajate, respectndu se totodat i principiul dublei protecii. MSURI LUATE N DOMENIUL INTERACIUNII PE ANTIER Planul de securitate i sntate nsusit de antreprenor i subantrepreni conine gradul de subordonare ntre uniti privind realizarea obiectivului comun, modul de primire predare a amplasamentului, obligaiile comune sau separate de realizare a msurilor de securitate i sntate n munc, modul de depozitare a materialelor, predarea lucrrii la retragerea unuia din constructori de pe amplasament. Msurile care privesc interaciunile pe antier : - lucrtorii prezeni pe antier i vor desfura activitatea astfel nct s nu pun n pericol de accidentare sau de mbolnvire profesional propria persoan ct i pe a celorlali participani la procesul de munc prin : delimitarea, mprejmuirea i semnalizarea locurilor de munc periculoase (acolo unde au loc operaiuni de tiere, sudare, montare i demontare schele, turnare beton) ; ntocmirea de grafice de lucru atunci cand nu pot lucra mai muli lucrtori ; evitarea lucrului unul sub altul ; pstrarea de ctre toi lucrtorii a ordinii i cureniei la locul de munc, a cilor de circulaie, punndu-se accentul pe depozitarea sortat a deeurilor i pe evacuarea corespunztoare a acestora, fiind interzis aruncarea materialelor sau a deeurilor de la nivelul deschiderilor aflate la nlime. PREVENIREA RISCURILOR In faza de organizare se va avea in vedere : - Modificarea programului de lucru n scopul reducerii riscurilor, dac este necesar. - Executarea simultan a lucrrilor care implic aciuni de protecie asemntoare, n scopul asigurrii proteciei colective. - Asigurarea c toi angajaii, inclusiv aceia care nu neleg bine limba naional, cunosc riscurile poteniale de pe antier, msurile de protecie adoptate i responsabilitile ce le revin privind securitatea i sntatea n munc. - Asigurarea echipamentului individual de protecie corespunztor (cti, mnui, mti, nclminte de protecie). - Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe antier.
Pagina 56
In faza de execuie se va avea in vedere : - Desemnarea unui coordonator de securitate i sntate n munc, format i instruit corespunztor. - Verificarea zilnic a strii schelriei, nainte de nceperea lucrului pe antier. - Interzicerea dezasamblrii unor pri ale schelei nainte de finalizarea ntregii lucrri. - Asigurarea limii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schel. - Utilizarea unor indicatoare de avertizare :Nu v crai niciodat pe schele, utilizai ntotdeauna o scar adecvat. - Verificarea amplasrii scrilor mobile cu o pant corespunztoare, cu partea superioar a scrii deasupra nivelului pe care pesc lucrtorii. - Verificarea existenei materialului antiderapant pe treptele scrilor i dac acestea sunt libere. - Interzicerea utilizrii scrilor dintr-un tronson mai lung de 6 m. - Urcarea sau coborrea pe/de pe scara mobil numai cu faa la aceasta, utiliznd ambele mini pentru susinere. Uneltele vor fi aezate ntr-o trus auxiliar, purtat la talie. Materialele care vor fi utilizate se vor ridica cu echipamentul de ridicare. - Interzicerea aplecrii corpului n lateral, atunci cnd se lucreaz pe o scar mobil. - Interzicerea lucrului pe acoperi n condiii meteo nefavorabile. - Utilizarea, n mod obligatoriu, a sistemelor de siguran pentru lucrul la nlime, inclusiv la lucrul pe acoperi. - Interzicerea deplasrilor pe suprafeele acoperite cu material fragil. - Obligativitatea verificrii zilnice, nainte de nceperea lucrului, de ctre o persoan competent, a panoului electric principal de pe antier, a cablurilor i aparatelor electrice aflate sub tensiune. - Depozitarea i semnalizarea substanelor toxice, periculoase i explozive, conform prevederilor legale. - Pstrarea permanent a ordinii pe antier. - Meninerea liber a cilor de circulaie i a scrilor. MSURI CE DECURG DIN INTERFERENELE CU ACTIVITILE DE EXPLOATARE DIN INTERIORUL ANTIERULUI SAU DIN APROPIEREA AMPLASAMENTULUI PE CARE E INSTALAT ACESTA Obligaiile participanilor la procesul de munc privind interferenele activitilor se refer la reglementarea accesului n perimetrul ngrdit i semnalizat, obligaiile bilaterale n cazul unor activiti comune, respectarea regulilor de acces i deplasare pe cile comune de acces, depozitare i transport. Lucrtorii prezeni pe antier i vor desfura activitatea astfel ncat s nu pun n pericol de accidentare sau de mbolnavire profesional propria persoan cat i pe a celorlali participani la procesul de munc. Se va pstra ntotdeauna curenia cilor de acces care intr/ies din antier, adunndu-se eventualele deeuri i materiale de construcii rezultate n timpul lucrrilor de aprovizionare i transport. Se va evita pe cat posibil producerea de zgomot si vibraii. Se vor lua msuri suplimentare de protecie la ncrcarea, descrcarea i transportul materialelor pulverulente pentru a evita contaminarea cu praf a zonelor adiacente antierului. MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA I MENINEREA ANTIERULUI N ORDINE
Pagina 57
Se vor amenaja puncte de colectare sortat a deeurilor din hrtie si carton, fier, material plastic, deeuri alimentare prin amplasarea de containere speciale pentru fiecare tip de deeu, acestea urmnd a fi colectate saptamanal de ctre o societate de salubrizare; Vor fi nominalizate persoanele responsabile cu ntreinerea antierului, si in mod special, a cailor de acces pietonal si de circulaie a autovehiculelor; Se vor lua masuri pentru evacuarea controlata a deeurilor cu o gestiune clara conform legislatiei de mediu transpusa prin H.G. nr. 856 / 2002 privind gestiunea deeurilor si H.G. nr. 235 / 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. PROGRAM ANTIER Va fi stabilit si afisat programul de lucru al antierului. Programul de lucru se poate prelungi n funcie de termene i de ritmul de execuie a sarcinilor. Diversele echipe de lucru vor fi organizate, n acest caz, n funcie de obiectivele respective. PROTECIA MPOTRIVA INCENDIILOR Se vor amplasa pichete P.S.I. la toate punctele de lucru la care se lucreaz cu substane sau materiale inflamabile i la toate organizarile de antier, n conformitate cu legislatia in vigoare. Se vor amplasa pichete P.S.I. si a stingatoare, semnalizate in conformitate cu prevederile H.G. 971 / 2006. Riscurile de incendiu sunt generate in principal de : - utilizarea instalaiilor care prin exploatare anormal pot genera incendii (instalaii electrice, aparatur de climatizare, birotic, etc.) - utilizarea incorect a substanelor care prin proprietile lor fizico-chimice pot genera incendii (depozitarea n locuri neamenajate a substanelor inflamabile produse petroliere) - fumatul n locuri nepermise - executarea unor lucrri cu foc deschis fr luarea msurilor de protecie care se impun n astfel de situaii; - alte surse de riscuri. Personal din cadrul santierului de constructii va avea urmatoarele obligaii : a) s realizeze integral i la timp msurile de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora; b) s asigure luarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul executrii lucrrilor, precum i la organizrile de antier; c) s asigure funcionarea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n documentaiile de execuie la parametrii proiectai, nainte de punerea n funciune. Fiecare lucrtor va avea, la locul su de munc, urmtoarele obligaii principale: a) s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice form, de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz; b) s utilizeze, instalaiile, aparatura i echipamentele, potrivit instruciunilor tehnice, precum i celor date de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz; c) s nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare mpotriva incendiilor; d) s comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a normelor de aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum i orice defeciune sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva incendiilor;
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 58
e) s coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor; f) s acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui pericol iminent de incendiu; g) s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la producerea incendiilor. PROCEDURI N CAZ DE URGENT Plan de evacuare n caz de urgen Se va intocmi un Plan de evacuare in caz de urgenta al santierului care va fi adus la cunostinta lucratorilor, vizitatorilor, cat i a organismelor publice n legtur cu urmtoarele aspecte: - caracteristicile i locaia antierului ; - pericole poteniale existente ; - sistemele de prevenire existente ; - definirea posibilelor scenarii de urgen ; - definirea scenariilor i interveniei n situaii de urgen ; - definirea principiilor, standardelor i regulilor generala pentru scenariile identificate; - stabilirea comunicrii cu entitile externe. Planul de evacuare n caz de urgena al antierului va fi intocmit astfel incat sa faciliteze o intervenie rapid, n cazul unui accident, prin intervenia unor echipaje de ambulana, pompieri, etc. Toi lucratorii cu funcii specifice n cadrul planului de evacuare in caz de urgenta vor beneficia de training corespunztor care s permit confruntarea i reactivitatea corespunztoare oricror scenarii de urgen care s-ar putea produce. Acesta instruire specifica va fi pus la dispoziie de ctre lucratorul desemnat in domeniul securitatii i sanatatii n munca. Lista numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afiata n loc vizibil pe pichetele P.S.I. ale antierului i pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru. Accesul vizitatorilor Accesul vizitatorilor n cadrul antierului se va face numai prin porile de acces ale personalului. Toate semnele obligatorii de siguran vor fi poziionate n apropierea intrrilor. Semnele care indic accesul interzis al persoanelor strine vor fi aezate pe antier i pe fronturile de lucru, n toate punctele n care este interzis accesul persoanelor strine. Ori de cte ori au loc vizite pe antier, eful de antier i eful punctului de lucru respectiv vor fi informai n prealabil cu privire la identitatea vizitatorilor, numrul acestora i scopul vizitei. Vizitatorii trebuie nsoii de o persoan care s cunoasc antierul. Fiecare vizitator trebuie s poarte casc de protecie, ncalminte corespunzatoare cilor de acces din antier i vest reflectorizant. Echipamentul de protecie pentru vizitatori este in gestiunea efilor punctelor de lucru care poart rspunderea pentru accesul vizitatorilor pe antier. Consultarea i participarea lucrtorilor Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora privind masurile de securitate si sanatate se vor realiza conform legislaiei naionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 59
Atunci cnd este necesar, innd seama de gradul de risc i de importanta antierului, consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora din ntreprinderile care i desfoar activitatea pe acelai antier se va realiza cu o coordonare adecvat. n scopul consultrii i participrii lucrtorilor, se va pune la dispoziia acestora sau, dup caz, a reprezentanilor lor o copie a planului de securitate i sntate i a eventualelor sale modificri.
RAPORT TEHNIC FINAL

Pagina 60

96l Anexa1

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

96l Anexa1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ROMNIA

COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI NAIONALE DIN ROMNIA

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

CUPRINS 1. DATE GENERALE................................................................................................. 4

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6.

INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL....................................................... 5

2.6.1. 2.6.2. 2.6.3. 2.6.4. 2.6.5. 2.6.6.

3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6.

LUCRRI PROIECTATE ...................................................................................... 16

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Pod peste Gologanu km 1+060 ..................................................................................27

SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI............................................................. 30

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Situaia ocuprilor definitive de teren

ARABIL 311,384.081 311,384.081

FANEATA 0.000 0.000

VIE 20,703.059 20,703.059

LIVADA 0.000 0.000

PADURE 0.000 0.000

IZLAZ 0.000 0.000

Drumuri+Canale 18,059.000 18,059.000

TOTAL GENERAL 350,146.140 350,146.140

VARIANTA CARACAL CARACAL TOTAL [mp]

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Parametri geotehnici pe Varianta de ocolire a municipiului Caracal

NR.PROBE No. Sample

ADINCIME PROBA Sample depth level

Descriere din punct de vedere geotehnic Soil types

INDICE CONSIST. Consistency index DENSITATEA NAT. Bulk density Ic P

very high plasticity, very wet, with calcareous concretions, brown

16.7 41.4 0.8 0 0 9

39.0 0.64 0.90 0

0.63 0.83 0.61 0.92

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

0.9 1 1.0 1 1.0 4

0.54 0.85 0.55 0.81

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal

RAPORT TEHNIC FINAL

Lot 4: Varianta Caracal, KM 0+000 - KM 10+345

Efectele pozitive socio economice sunt urmatoarele:

Sarcina (iia): Varianta de ocolire a municipiului Caracal