Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I.

Curs 7 MECANISME CU CAME I . (ANALIZA)

7. 1 Gener a lit a ti Mecanismele cu came sunt alc`tuite, de regul`, din dou` elemente, ambele mobile, ]i anume: - cama; - elementul condus (tachetul). Cupla cinematic` realizat` este una superioar`. Aceste mecanisme sunt utilizate pentru realizarea unor legi de mi]care prestabilite compe e. !entru aceasta cama se pro"ileaz` ast"el #nc$t elementul condus s` realizeze legea de mi]care dorit`. Camele pot "i: - plane; - spa%iale (mai rar).

&igura '.(

&igura '.)

&igura '.*

+ipuri de came: - dup` tipul contactului: - cu contact puncti"orm - "igura '.(; - cu contact a dou` curbe - "igura '.); - cu contact #ntre tachetul terminat cu o supra"a%` plan` ]i cam` "igura '.*. - dup` modul de realizare a contactului:

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I. - impus printr-o "or%`, produs` de regul` de un resort - "igurile '., ]i '.-; - impus geometric (constructi.) - "igura './.

&igura '.,. '.-.

&igura './

&igura

- dup` legea de mi]care a tachetului: - de transla%ie- "igura '.,; - de rota%ie - "igura '.-. - dup` natura "rec`rii tachet - cam`: - de alunecare - "igurile '.(, '.), '.*; - de rostogolire - "igurile '.,, './, '.-.

&igura '.' - dup` legea de deplasare a camei: - de rota%ie - "igura '.'; - de transla%ie - "igura '.0. 7.2. Analiza meca nis m e l o r cu cam e.

&igura '.0

7.2.1. Analiza elem e n t e l o r eom e t ri c e. 1n analiz` se pleac` de la cunoa]terea pro"ilului camei urm$nd a determina pe o cale oarecare legea de mi]care a tachetului. Mod de analiz`. &ie cazul unui mecanism cu cam` ]i tachet cu rol` - "igura '.2. 3e disting elementele:

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I. &igura '.2.

- Pr - pro"il real; - Pt - pro"il teoretic; - ( - cam`; - ) - rol` cilindric` de raz` 4 Rr 4; - * - tachet. Mobilitatea mecanismului este: M = 3n 2c5 c4 (mecanism plan, f = 3 ) ]i deci M = 3 3 2 3 1 = 2 . !ozi%ia unghiular` a rolei "a%` de tachet sau cam` nu are nici o importan%` ] i deci M = 1 . 5neori, #n studiul comport`rii mecanismului cu came este util` met o ! a in"ers#rii mi$c#rii . 6a const` #n considerarea unui obser.ator solidar cu cama ce se rote]te cu al acesteia. 1n raport cu acest obser.ator cama este "i ` iar tachetul se rote]te #n 7urul camei. 1n unele calcule este util a se aplica trans"ormarea mecanismelor cu cam` #n mecanisme cu cuple in"erioare.

&igura '.(8.

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I. &ie cazul prezentat #n "igura '.(8 (cazul general). 3e caut` s` se determine 1, 2 - razele de curbur` ale pro"ilelor f1, f 2 ale camelor #n punctul de contact M . Mobilitatea mecanismului este ( ]i 1 este parametrul director. !un$nd condi%ia ca f1 ( 1 ) = f 2 s` aib` o singur` solu%ie (tangen%`) rezult`

punctul M ( x, y ) ]i pozi%ia sa pe "iecare din cele dou` curbe. 9ezult` ast"el ]i

razele 1, 2 de centre C1 ]i C2 . 5nind O1 cu C1 , C1 cu C2 ]i C2 cu O2 ob%inem un mecanism patrulater la care elementele ( ]i ) au instantaneu acelea]i .iteze unghiulare ca ]i mecanismul cu came ini%ial. +rans"ormarea are un carater instantaneu, pentru o alt` .aloare a parametrului 1 "iind necesar` o alt` trans"ormare realizat` #n acela]i mod. 1n continuare .or "i prezentate c$te.a e eple de aplicare a procedului pentru mecanisme cu cam` mai des #nt$lnite.

a. Cazul mecanismului cu cam` cu tachet articulat .

&igura '.((

&igura '.()

Ca raz` de curbur` a elementului tachet articulat cu .$r" se consider` chiar lungimea sa ("igura '.(() 1n cazul prezen%ei rolei #n .$r"ul tachetului ("igura '.()), problema se trateaz` similar, pe pro"ilul teoretic Pt . !unctul B rezult` din f1 = f 2 cu f 2 ecua%ia cercului de raz` Rr .

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I. Cazul mecanismului cu cam` ]i tachet culisant cu .$r" este prezentat #n "igura '.(*.

&igura '.(*.

3e procedeaz` similar pentru cazul prezen%ei unei role #n .$r"ul tachetului. !unctul B rezult` din f1 = . 3e ob%ine un mecanism patrulater echi.alent cu culis`. 1n cazul mecanismului cu cam` ]i tachet de rota%ie tangen%ial punctul B se ob%ine consider$nd o dreapt` , cu punctul "i O2 , tangent` la pro"ilul camei a]a cum se poate .edea #n "igura '.(,. !unctul de contact se trans"orm` #ntr-o culis`. &igura '.(,.

7.2.2. Elem e n t el e eom e t ri c e ale unor meca ni s m e cu cam e !e rota%ie. :a toate mecanismele cu came intereseaz` urm`toarele elemente geometrice: - pozi%iile e treme ale tachetului; - cursa liniar` sau unghiular` ma im`; - cursa la un unghi al camei dat. 3e consider` c` sensul de rota%ie al camelor este cel orar. !unctul de pe cam` #n raport cu care se m`soar` unghiul de rota%ie est` B0 , punct #n care se trece de pe pro"ilul circular al camei pe pro"ilul ce se modi"ic` dup` o lege dat`.

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I.

&igura '.(/.

&igura '.(-.

1n "igura '.(/ este prezentat` o cam` cu tachet culisant cu .$r", e centric. 6.ident trebuie #ndeplinit` condi%ia e - e centricitatea ; r0 . 3e noteaz`: - S B - deplasarea instantanee a tachetului; - S0 - cota minim` a tachetului; 9ezult` rela%ia de leg`tur`

S0 = r02 e2
Atunci c$nd e = 0 rezult` S0 = r0 (tachet a at).

('.()

&igura '.('. Mecanism cu cam` ]i tachet culisant cu rol`. 1n "igura '.(' este prezentat un mecanism cu cam` ]i tachet culisant cu rol`. !roblema se trateaz` similar ca #n cazul tachetului culisant cu .$r", dar, se consider` pro"ilul teoretic Pt . Ca urmare rela%ia '.( este .alabil` ]i #n acest caz. 1n "igura '.(0 este prezentat cazul unui mecanism cu cam` ]i tachet culisant plan la care S0 = r0 . 3e obser.` c` datorit` modului #n care este construit tachetul e centricitatea sa nu are nici o in"luien%` asupra legii sale de deplasare.

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I.

&igura '.(0. Mecanismul cu tachet articulat cu .$r", de lungime dat`, l . 1n "igura '.(0. este prezentat cazul mecanismului cu tachet articulat cu .$r", de lungime dat`. <in "igur` rezult` urm`toarele m`rimi:
2 2 ; lOO1 = xO + yO 1 1 2 2 lOO + l 2 r0 1

('.))

0 = arccos

2lOO1 l xO1 yO1

;

('.*)

= arctan

('.,) ('./)

0 = + 0 ;
2 2 2 lOO + l 2 xB + yB 1

= arccos

2lOO1 l

('.-)

9ezult` ast"el unghiul de rotire al tachetului:

= + .

('.')

Coordonatele punctului = rezult` ca intersec%ie a pro"ilului camei cu cercul de raz` l .

Mecanisme IE ]i ISBE..

'

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I.

&igura '.(2. Mecanism cu cam` ]i tachet articulat cu rol`. Coordonatele B ' rezult` ca intersec%ie a cercului de raz` l ]i centru O1 cu pro"ilul "icti. (teoretic) echidistant f ' . 1n rest problema se trateaz` ca la cazul anterior.

&igura '.)8. Mecanism cu cam` ]i tachet articulat tangen%ial.

1n "igura '.)8 este prezentat cazul unui mecanism cu cam` ]i tachet articulat tangen%ial. !unctul de tangen%` = se determin` din condi%ia de tangen%` la curba f1 a unei drepte ( ) care trece printr-un punct "i . 6cua%ia dreptei dus` prin punctul O1 este de "orma

deci y = m x xO1 + yO1 , egalat` cu "unc%ia pro"ilului camei admi%$nd solu%ie dubl` rezult` x B , y B .

y yO1 = m x xO1 ,

('.0)

f . <in f = y ]i

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I.

7.2.&. Analiza mi$c#rii elem e n t ul ui con! us al meca nis m u li cu cam#. Consider`m cazul mecanismului cu cam` cu tachet culisant a at ("ig. '.)(). >umim lege de mi]care a tachetului (ca element condus) rela%ia S B = S B ( ) , cu = ( t ) (de regul`, = 1t , cu 1 = const ). &igura '.)(. 6 emplu de lege de mi]care <e regul`, S B = S B ( ) este o lege compus`, de "orm` (pentru e emplul dat):

S B1 ( ) 0 1 Rb 1 2 SB = S B3 ( ) 2 3 r 2 0 3

corespunde

cursei

de

urcare

a ('.2)

tachetului; - men%inerea la curs` ma im`; - cobor$rea tachetului; - men%inerea la curs` minim`.

&igura '.)). !rezentarea 4des"`]urat`4 a legii de mi]care descris` de legea dat` de rela%ia '.2.

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I. :egea de mi]care este impus` de "unc%ionarea mecanismului. 3unt situa%ii c$nd se impun doar .alorile e treme ale cursei, nu ]i legile de mi]care dintre palierele S B = const .

&igura -.)*. ?aria%ia .itezei ]i a accelera%iei #n cazul ]ocurilor dure.

1n proiectarea camelor se mai %ine seama de urm`toarele: - legea de mi]care trebuie s` "ie continu`; - se e.it` ]ocurile dure ]i chiar cele moi care produc suprasolicit`ri. ?aria%iile bru]te de .itez` ("igura '.)*) nu se accept` (]ocurile dure) deoarece teoretic, #n acele momente, accelera%ia tinde la in"init, ap`r$nd "or%e de iner%ie ce pot distruge sistemul mecanic. 6 isten%a salturilor accelera%iilor produce ]ocuri moi cu e"ecte asem`n`toare ("igura '.),).

(8

Mecanisme IE ]i ISBE..

Curs ul 7. Mecanis m e cu cam e I.

&igura '.),. ?aria%ia accelere%iilor #n cazul ]ocurilor moi.

!entru calulul .itezelor ]i accelera%iilor tachetului se procedeaz` la trans"ormarea "icti.` a mecanismului cu came a.$nd cupla superioar` #ntr-un mecanism cu cuple in"erioare, calcul$nd raza de curbur` a camei #n zona de contact. !entru u]urarea calculelor se realizeaz` in.ersarea "icti.` a mi]c`rii, consider$nd obser.atorul solidar cu cama iar tachetul #n mi]care de rota%ie "a%` de cam` cu 2 = 1 . 3e are #n .edere de asemeni "aptul c` .iteza relati.` dintre cam` ]i tachet este totdeauna tangent` la cam` #n punctul de contact.

Mecanisme IE ]i ISBE..

((