Resursele apelor si scoartei terestre

Proiect realizat de: Gavris Sabina Sinescu Rebeca Stan Alexandra

Scoara terestr
= este nveliul solid exterior al Terrei, avand o grosime variabila. El se desfasoara intre exteriorul Pamantului si discontinuitatea Mohorovicic cu grosimea de aproximativ 100 km.
Cuprinde: patura sedimentara cu grosimi de pana la 15.000 m in regiunea muntilor tineri patura granitica, alcatuita din granite, granodiorite, gneise patura bazaltica, care are grosimi in jur de 17.000 m sub uscat, ajungand la 5.000 m sub oceane

Scoarta terestra are in componenta o multitudine de minerale, unde metalele si metaloizii reprezinta o parte insemnata. Astfel, 24% din scoarta este cosntruita din doar 6 metale: fier, aluminiu, natriu, calciu, potasiu si magneziu. Partea cea mai mare din scoarta este format din silicati si oxigen, cam 74%, si doar 2% ramane a fi constituit din alte 84 de elemente.

Schema simplificat a scoarei terestre: 1. crusta continental; 2. crusta oceanic; 3. mantaua superioar

Resursele scoartei A) Combustibili : substante care prin ardere degaja energie

surse epuizabile
1) Petrolul : se prelucreaza in rafinarii produse obtinute : pacura, motorina, benzina 2) Gaze naturale: in asociere cu petrolul (gaze asociate) in stare pura (gaz metan) utilizare: combustibili, incalzire, industria

chimica
3) Carbunii: dupa capacitatea calorica exista: superiori si inferiori

se utilizeaza pentru combustibil si in industria

chimica

4) Uraniul: este un combustibil nuclear utilizari atomocentrale

B) Minereurile de fier: se utilizeaza in industria siderurgica produse: fonta si otelul

C) Minereuri nefieroase: cupru, plumb, zinc, aur, argint se utilizeaza in industria electronica si electrotehnica

Resursele apelor
= sunt surse de ap, care sunt utile sau ar putea fi folositoare pentru om. Utilizarea apei se face n domenii ca agricol, industrial, uz casnic, agrement i activiti de mediu. Practic, toate aceste utilizri umane necesit ap proaspt.

97% din apa de pe Pmnt este apa srata i doar 3% este ap dulce din care puin peste dou treimi este ngheat n ghearii i calotele de ghea. Restul de ap dulce care nu este ngheat este n principal gsit n apele subterane, cu doar o mic prezen deasupra solului sau n aer.

Resursele pot fi: resurse de apa de suprafata resurse de apa subterana

Resursele de apa de suparafata

Reteaua de ruri a taii totalizeaza 115000 km cursuri de apa permanente, cu o densitate medie de aproape 0,5 km/km2. Debitul mediu specific este de 4,5 l/s si km2, dar variaza de la mai putin de 0,7 l/s si km2 n zonele joase la peste 50 l/s si km2 n masivele nalte ale muntilor Carpati. Debitul mediu al tuturor rurilor interioare este de 1070 m3/s la care se adauga cel al dunarii de 5400 m3/s la Orsova si 6330 m3/s la Tulcea tabelul nr. 1.

Resursele de apa de suprafata din rurile interioare totalizeaza un volum mediu de 33,6 miliarde m3. Dunarea, cu cele 200 miliarde m3 anual,
aduce un aport considerabil de apa pentru economia tarii, nsa , datorita pozitiei sale periferice, posibilitatile de folosire economica a acestei resurse sunt reduse la o portiune limitata din teritoriul tarii. Din acest stoc anual de apa al Dunarii, 32 miliarde m3 reprezinta aportul cursurilor de apa interioara din Romnia, iar la evaluarea debitelor disponibile trebuie sa se tina seama si de debitele consumate de celelalte tari riverane fluviului.

Resursele de apa subterana

Apele subterane au un potential disponibil pentru nevoile alimentarilor cu apa de circa 380 m3/s din apele freatice si 80 m3/s din apele de adncime. Resursele de apa subterane sunt mai putin cunoscute, au n general valori reduse se pot aprecia la aproximativ 6 - 11 miliarde m3/an.
In Moldova se gasesc ape freatice n cantitati mai mari n luncile rurilor Siret, Suceava si Moldova (circa 5 l/s/ 100 m), iar apele de adncime nu prezinta interes practic. In lunca Siretului (sectorul Pufesti Calieni din zona de nord-est a Cmpiei Romniei) se gasesc ape freatice cu debite de 10 15 l/s/100 m. In Cmpia Romniei se gasesc doua formatiuni mai importante cu ape de adncime: la Fratesti si Cndesti, cu debite pna la 10 l/s/m. In zona centrala a Transilvaniei apele freatice sunt mai putin cunoscute, iar cele de adncime lipsesc. In Dobrogea exista surse de ape freatica reduse pe Vaile Carasu, Hamangiu si n zonele aluvionare ale Dunarii. Sursa de apa mai bogata este cea de adncime, n diversele formatiuni calcaroase din subsolul Dobrogei nordice si sudice unde se exploateaza debite pna la 120 l/s prin foraje pna la 250 m adncime.

Apele meteorice: constituie o sursa importanta n perioadele de seceta

n unele zone din tara. Prin stocarea lor din topirea zapezilor si ploilor de primavara se rezolva cerintele de ape gospodaresti n zonele lipsite de alte surse, asa cum este cazul n platforma Cotmeana (Bazinul Vedea Teleorman)care nu dispune de cursuri de apa permanenta, datorita permeabilitatii terenului.

Apa de mare : intereseaza regiunile unde marea constituie singura sursa

posibila. De mult timp n Gibraltar, Mauritania, insulele Bermude si Bahamas s-au folosit instalatii de alimentare cu apa dulce provenita din apa de mare demineralizata prin distilare.