Gamba Din pct de vedere al articulatiilor gamba este delimitata de articulatia tibio-peroniera superioara care este o artrodie.

Este consolidata de o capsula fibroasa si 2 ligamente anterior si posterior, si de articulatia tibio-peroniera inferioara care este tot o artrodie consolidata tot de capsula fibroasa intarita de 3 ligamente anterior, posterior si intraarticular(inter-osos). In plus la nivelul gambei exista si membrana inter-osoasa intre diafi ele celor 2 oase pe care se insera mai multi musc!i" #e fata anterioara" tibialul anterior, extensorul comun al degetelor, si extensorul propriu al !alucelui #e fata postarioara " tibialul posterior si flexorul peronier al degetelor. $a nivelul gambei exista %2 musc!i organi ati in 3 lo&e % lo&a anterioara % externa % posterioara loja anterioara cuprinde ' musc!i" tibialul anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al !alucelui, peronierul anterior loja externa cuprinde 2 musc!i lungul peronier lateral si scurtul peronier lateral loja posterioara ( musc!i" triceps sural, plantar subtire, popliteu, tibial posterior, flexor comun degete, flexor propriu !aluce. )tatica" in ortostatism axul gambei prelungeste axul biodinamic al coapsei. prin care se transmite greutatea corpului catre picior.axul gambei este defapt axul tibiei. *iomecanica" in condiitiile in care membrul inferior lucrea a in lant cinematic inc!is, respectiv cu piciorul fixat pe sol, cu ar fii" in mers, alergare, cadere de la inaltime, etc Gamba functionea a ca o parg!ie de gradul %, in care re istenta o repre inta greutatea corpului, spri&inul se gaseste la mi&loc si fortele sunt repre entate de contractia extensorilor piciorului. +alorile acestor vectori cresc la miscarea de propulsie atunci cand pasul se derulea a in mers in aceste conditii efortul este mai mare pt a rupe ec!ilibrul, a iesii din inertie si pt a invinge fortele gravitationale. Daca membrul inferior functionea a in lant cinematic desc!is deci cu varful liber fara spri&un la capatul lantului, gamba functionea a ca o parg!ie de gradul 3, respectiv parg!ie de vite a, acest lucru face posibila mobili area genunc!iului si a gle nei. in acest ca re istenta repre entata de greutatea gambei , forta se gaseste la mi&loc si este repre entata de contractia cvatricepsului principalul extensorat se gaseste spri&inul repre entata de condilii femurali, #unctul principal de aplicare a fortelor repre inta centrul de greutate al cuplului cinematic picior gamba. ,cest punct se afla deasupra treimii distale a gambei si atunci cand exista o supra solocitare la nivelul gambei, mai ales rotationala suprasolicitare care depaseste re istenta tibiei, osul se va fractura la acest nivel.Discutam de fracturi ale tibiei prin mecanism indirect. Din puct de vedere biomecanic articulatia tibio-peroniera superioara permite numai alunecari de mica amblitudine, dar care sunt indispensabile dinamicii corecte articulatiei tibio-peroniere inferioare si gle nei. Din pct de vedere biomecanic articulatia tibio-peroniera inferioara intervine si in miscare de flexie- extensie a piciorului

pe gamba si anume, articulatia tibio-peroniera inferioara are capacitatea sa se largeasca la flexia dorsala a piciorului cand intra cele 2 maleole, Intra partea interioara a astragalului in dimensiunile normale in flexia plantara. ,cest &oc al dimensiunilor este posbil pentru ca articulatia tibio- peroniera interioara este o articulatie ligamentara, ea nu are cartila& si nu are sinoviala. Ea este consolidata de ligamentele tibio peroniere si ligamentul osos. ,ceste ligamente mentin contactul intre cele 2 extremitati interioara a oaselor gambei atat in statica cat si in dinamica. $igamentele sunt extrem de re istete pentru a putea metine acest contact osos inclusiv sub greutatea corpului care incarca gle na. Ele sunt elastice permitand o distensie intre ele(maleole) de %-2 mm si revenirea la dimensiunea normala. $e area acestor ligamente produce ceea ce noi numim diasta is tibio-peronier, adica largirea spatiului dintre capetele articulare ale oaselor gambei cu instabilitate mare la nivelul gle nei si turburarea functiilor acesteia. Gle na si picior #iciorul pre inta un sc!elet format din 2( de oase scurte legate prin ligamente puternice care consolidea a 32 de articulatii. -ele 2( de oase scurte sunt" %' falange, . metatarsiene, si / oase tarsiene. -ele / oase sunt astragalul si calcaneul care formea a tarsul posterior si restul scapoid, 3 cuneiforme, si osul cuboid formea a tarsul anterior #rincipalele articulatii ,rticulatia gle nei este o articulatie trocleara formata intre pensa tibio-peroniera, si supraafata articulara a astragalului( articulatia astragalului compusa din fata superioara si partile superioare din fetele laterale). ,cest mosor pre inta in partea sa posterioara un sant oblic cu directie inainte si inafara cu 30G orientea a miscarile gle nei(miscarile antero-posterioara vor fi si oblice) respectiv flexia dorsala a piciorului si va face cu adductie. )uprafata articulara a tibiei $a nivelul gle nei are cate o margine anterioara si o margine posteriora, marginea posterioara este mai coborata. ,ceste margini au rolul de a limita miscarile inainte-inapoi la nivelul gle nei. 1arginea posterioara se mai numeste 2a 3-a maleola3. )uprafata articulara a pilonului tibial(extremitatii tibiale) priveste usor inainte sub un ung!i intre 4 si %( grade in medie %%G. ,rticulatia gle nei este consolidata de o capsula fibroasa interita de 2 ligamente laterale, un ligament lateral intern compus din 2 straturi un strat superficial numit ligament deltoidian(are forma literei delta), componenta interna profunda pleaca de la varful maleolei interne pana la varful astragalului. In po itie intermediara a piciorului sunt tensionate numai fibrele mi&locii , In flexia dorsala este tensionat fasciculul posterior, in flexia plantara este tensionat fasciculul anterior care este cel mai slab din cele 3. ,tunci ma&oritatea entorselor la glexna se produc din inversie si flexie plantara. , 2-a articulatie este articulatia astragalo-calcaniana, este o dubla artrodie, are 2 parti. Intre aceste articulatii se crea a un spatiu care se numeste sinus tarsi. ,cesta articulatie este consolidata de ligamente" ligamentul posterior, extern si interosos. intre articulatia astragalo-calcaneana si tibio-peroniera , axele sunt perpendiculare. Este asa numita articulatie de tip pseudo-cardanic 5en6e.

,rticulatia medio-tarsiana (articulatia s!opart) se reali ea a intre astragal si calcaneu pe deoparte, scafeoid si cuboid pe de alta parte. 7rmatorul nivel il constituie articulatie inter trasiene, ele se reali ea a intre cele . oase ale tarsului anterior. ,rticulatia tarso-metatarsiana($isfranc) Ea se reali ea a intre cucoid si cele 3 cuneiforme pe deoparte si ba ele celor . metatarsoene pe de alta parte. 89,8E ,:8I-7$,8IE DE $, ;I+E$ 8,:)I,; )I 8,:)9-1E8,8,:)I,; )7;8 ,:8:9DII )I )7;8 -9)9$ID,8E DE 3 $IG,1E;8E (D9:),$, #$,;8,:, I;8E:9)9)) ,:ticulatiile inter-metatarsiene(articulatiile intre ba ele metatarsienelor) iau nastere in acest fel 3 artrodii,-apetele oasele metarsiene sunt consolidate intre ele printriun ligament. ,rticulatiile metatarso-falangiene. )unt articulatii condiliene, pre entant ligamente articulare cate 2, si articulatii inter falangiene, care sunt articulatii tro!leare. ,ceste structuri la nivel plantar sunt sustinute de aponevro a plantara care este o structura puternica formata din 2 straturi. -ea mai importata este aponevro a plantara superficiala, ea are forma trung!iulara, cu varful de insertie pe calcaneu iar ba a trunc!iului la ba a degetelor. #re entant cate o bandeleta de insertie pt fiecare deget insertia reali anduse la ba a fiecarui deget. Ea este foarte puternica si extrem de re istenta. rolul ei este de a mentine boltile plantare mai ales in incarcare(de ex in ortostatism).Ea este dublata de o aponevro a plantara profunda. 1usc!ii care actionea a la niv piiorului sunt fie mus!ci lungi care vin de la niv gambei fie musc!i scurti proprii piciorul care se impart in ' regiuni, o regiune dorsala si 3 regiuni plantare(interna,mi&locie,externa) 9*)" forta insumata a tuturor musc!ilor scurti ai piciorului egalea a forta de contractie a tricepsului sural. 1usc!i piciorului(musc!ii scurti) nu actionea a(nu se contracta) in po itie ortostatica plantigrada. 1usc!i scurti ai piciorului intra in contractie in totalitate in urmatoarele con&uncturi" - in &umatatea posterioara a fa ei de spri&in in mers - in mersul pe teren accidentat - la urcatul si coboratul scarilor - in ortostatismul cu ridicare pe varfuri In toate aceste conditii rolul musculaturii intrinseci este acela de a mentine boltile plantare. )tatica piciorului -onfiguratia piciorului la niv plantar recunoaste pre enta asa numitei bolti plantare, care a aparut ca urmare a torsiunii metatarsienelor astfel incat in ortostatism cu cele 2 picioare apropiate si in contact cele 2 bolti creea a o cupola care poarta greutatea variabila a corpului, De la aceasca cupola punctele de spri&in si distribuie catre marginea suprafetelor de spri&in. ,par si alte bolti inclusiv o bolta ori ontala.

*olta plantara este intarita prin legaturi care se stabilesc intre punctele de spri&in si forma cuneiforma a oaselor care se imbina intre ele. $egaturile care mentin boltile plantare sunt de ' categorii - ligamentele inter-osoase - mus!cii scurti plantari - musc!ii lungi ai gambei care actionea a pe punctele de spri&in plantare si au rol de c!inga asupra plantei - aponevro a plantara care leaga pilonii de spri&in si nu permite departarea lor, modulul de elasticitate al aponevro ei plantare crescand progresiv pe masura ce creste incarcarea. *olta plantara este un complex format din 2 bolti lungi bolta plantara longitudinala interna si bolta plantara longitudinala externa, si cel putin o bolta scurta transversala anterioara. *olta interna este bolta care o recunoastem ca scobitura piciorului, ea trece prin calcaneu, astragal , scafoid, cele 3 cuneiforme si primul metatarsian. Ea este sustinuta de aponevro a plantara, intarita de ligamentul calcaneo-scafoidian plantar, tendonul flexurului lung al !alucelui, tendonul tibialului posterior, si tendonul peronierului lung. 1ai este sustinuta de ligamentele si capsulele fiecaruei articulatii prin care trece. *olta longitudinala externa trece prin calcaneu, cuboid, si metatarsienele 'si .. #unctul cel mai inalt acestei boli este articulatie intre calcaneu si cuboid, *olta transversala scurta pleaca din marginea externa de la niv cuboidului, trece prin al 2-lea cuneiform si a&unge la cuneiformul %. Ea es vede cand suntem in decubit. 8ransmiterea tensiunilor la niv picorului. Grautatea corpului se districuie la niv, ba inului. la niv gambei greutatea se transmite numai prin tibie la niv astragalului greutatea se distribuie spre calcaneu sau antepicior, scafoid si cuboid. )uprafata articulara a extremitatii inferioare a tibiei repre inta sistemul de sustinere, iar pensa maleolara, repre inta sistemul de directie a gle nei. 1aleola externa este mai &oasa decat cea interna, linia bi-maleolara face cu ori ontala un ung!i de 2. pana la 30G <aptul ca maleola externa este mai &oasa impiedica deviata piciorului, si de aceea este consiterata tutorele piciorului. <unctional exista notiunea de antepicior si post picior, limita intre ele este repre entata de articulatia tarso-metarasiana(lisfanc). #ost piciorul este relativ fix. ,ntepiciorul este format din cele . metatarsiene = degetele si articulatii, el este forte mobil si re istent la fortele care actionea a asupra lui. In timpul spri&inului capetele metatarsienelor se deplasea a atat vertical cat si transversal, creste distanta intre ele. In aceste conditii diametrul transversal creste. Diametru transversal al piciorului nu creste nedefinit, aceasta crestere este terminata de tensiunea tendului lungului peronier lateral si o parte din musc!ii talpii.

Din punct de vedere biomecanic gle na functionea a in &urul unui ax transversal care face un ung!i de > grade cu linia bi-maleolara si practic acest act biomecanic asigura miscarile de flexie-extensie, flexie dorsala, flexie plantara. <ata de axul transversal care este sctrict fraontal, axul gle nei are o inclinatie de %0-%.G, acest lucru se datorea a rotatiei externe pe care o face tibia. ,ceasta rotatie externa pe care o face tibia in mom in care genuc!iul se mobili ea a. <lexia dorsala-plantara insumea a ..G. In cursul acestei flexe exista un usor &oc al astragalului care este limitat de maleole. Din pct de vedere al biomecanicii piciorului, ansambulul articular al piciorului reali ea a flexie, extensie, abductie, rotatie interna, externa, combinate aceste miscari duc la circumductie. 1iscarile de rotatie se reali ea a in metatarsiana care este o articulatie tro!leara, miscarile de abductie, adductie se reali ea a in articulatiile sub-astragaliene, supinatiepronatie si reali ea a in articulatia subastragaliena. 1iscarea de inversie care inseamna o combinatie de cu rotatie interna si flexie plantara a degetelor, in timp ce eversia este msicarea inversa. 1embrul superior in totalitate