Reeaua hidrografic a judeului Brila

Plan : a)Dunrea b)Ruri c)Lacuri d)Ape subterane

Introducere:

Reeaua hidrografic poart amprenta climatului temperat continental i a reliefului, alctuit din cmpuri relativ netede, n cuprinsul crora sunt schiate vi largi i depresiuni nchise n care se gsesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia judeului Brila se caracterizeaz, pe de o parte, prin faptul c apele curgtoare (Dunrea, iretul, Buzul, !lmuiul" au caracter tranzitoriu, iar, pe de alt parte, prin faptul ca n toate microdepresiunile (crovuri" sunt cantonate lacuri.

a)Dunrea

Dunrea este al doilea ca lungime ntre fluviile #uropei (dup $olga", fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. %zvorte din munii &durea 'eagr ((ermania" su) forma a dou ruri numite Brigach i Breg, ce izvorsc de su) vrful *andel (+,-+m" i se unesc n oraul Donaueschingen (altitudine. /01 m" n curtea castelului 23rsten)erg. 'umele german al fluviului este Donau.Dunrea curge ctre sud4est pe o distan de apro5imativ ,.1/6 7m, pn la 8area 'eagr. 9a vrsarea fluviului n 8area 'eagr s4a format Delta Dunrii. Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin +6 ri ((ermania, :ustria, lovacia, ;ngaria, !roaia, er)ia, Romnia, Bulgaria, Repu)lica 8oldova, ;craina" i are aflueni n alte apte ri. <rece prin patru capitale de stat. $iena, Bratislava, Budapesta i Belgrad. &entru a se evita inundaiile care se produceau n timpul apelor mari, mai ales primvara (din cauza ploilor toreniale asociate cu topirea zpezilor", n aceast regiune )raele Dunrii au fost ndiguite. =ricum, portul Brilei se afl la o nalime de 0,-6 metri deasupra nivelului mrii, iar
2

oraul Brila la ,> metri, fiind la adpost de orice viitur. De)itul ma5im atins nainte de ndiguire a fost de 0?,/ m@As, iar dup ndiguire, ca urmare a ngustarii vii, de)itul ma5im atins a fost de +>-06 m@As n anul +?06, iar cel minim de +-?6 m@As la Brila. 'ivelurile ma5ime se produc primvara i vara (martie B iulie". Cn anul +?06, la Brila s4a nregistrat nivelul ma5im de /@, centimetri. Cnainte de ndiguire, apele mari inundau nsemnate suprafee. Cn prezent pe teritoriul judeului Brila, Dunrea este ndiguit pe o lungime total de ,,> 7ilometri, aprndu4se astfel de inundaii peste +66.666 de hectare, teren agricol, un numr mare de localiti, o)iective industriale i agricole, ci de comunicaie D are suprafaa pe teritoriul municipiului Brila de ,6 de 7m, msurat cu grij de e5peri geografici. Dunrea are o mare importan economic, att din punct de vedere al navigatiei, ct i prin faptul c apele fluviului alimenteaz cu apa municipiul Brila, importante o)iective economice, precum i marile sisteme de irigaii.

b)Rurile
Cn aceast regiune se desfoar su)sectorul )lilor, pe o lungime de +?> 7m, ntre !lrai i Brila. Cn aceast regiune $alea Dunrii este larg, prezentnd fenomenul despletirii cursului su n cele dou )rae principale. Braul 8cin (Dunrea $eche", spre Do)rogea, i Braul !remenea, spre !mpia Brilei, nchiznd la mijloc fosta Balt a Brilei, astzi incinta ndiguit %nsula 8are a Brailei.. &e teritoriul judeului Brila se mai ntlnesc i cursurile inferioare ale unor ruri tri)utare Dunrii. iretul, Buzul si !lmuiul ce delimiteaz su)unitile de relief din zona de cmpie. !ampia din partea vestica a judetului Braila este reprezentata de campia joasa, numita si !ampia iretului %nferior, formata de4a lungul raului iret. :ceasta este cunoscuta ca si cea mai joasa campie din Romania, este situata in partea nordica a judetului, iar spre vest se largeste atingand o latimea de ,6 de 7m si altitudini foarte reduse. %n continuare, in nord4 vestul judetului, raul Buzau isi formeaza lunca, numita si !ampia Buzaului, aceasta atinge latimi de @4> 7m si este caracterizata de grinduri si al)ii parasite intr4un culoar nisipos. &artea inalta a campiei se regaseste in partea sudica a judetului, aceasta este reprezentata de raul !almatui care formeaza o campie nisipoasa, numita Baraganul %alomitei, aici intalnindu4se cele mai mari inaltimi. in !ampul 8ohreanu (/6 de metri" si in !ampia Rosiori. %ntre aceste campii din partea vestica si lunca formata de Dunare din partea estica a judetului, vom intalni unitatea de relief numita !ampia Brailei. %n centrul acestei campii se gaseste o vale seaca care se intinde pe o latime de @ 7m, aceasta este numita Burduful %ancai si desparte aceasta campie in. !ampul $iziru (in est" si campurile. (emenele, %anca si 8ircea $oda (in vest". %n partea estica a judetului, intre )ratele Dunarii (8acin si !remenea" se intinde Balta Brailei, aceasta a fost supusa de4a lungul anilor unor procese de desecare, indiguire si canalizare care au transformat4o (dintr4un teren mlastinos" intr4un teren agricol, numit si
3

%nsula 8are a Brailei. Bratul vestic al Dunarii formeaza mai multe cursuri secundare, acestea EadapostescE in interiorul lor %nsula 8ica a Brailei, un teren inunda)il care a fost declarat parc natural si este protejat prin lege. . Din punct de vedere hidrologic, fluviul Dunarea, raurile. iret (pe o distanta de >6 7m", Buzau (pe o distanta de +,/ 7m" si !almatui ( pe o distanta de 1- 7m", sunt principalele artere hidrografice care asigura irigarea si alimentarea cu apa a regiunii. 2oarte des intalnite sunt si lacurile de stepa si cele de lunca, dintre care putem mentiona. lacurile din depresiunile de tasare in loess si crovuri. %anca, 9utul :l) si &lopu. 9acurile din limanurile fluviatile. !aineni, !iulnita si Firlau, lacurile de meandru si )rat parasit. Fapsa &lopilor, Blasova, 9acu arat, Bentu Batogu si arat Batogu, lacurile artificiale. (radistea, %nsuratei, ;lmu, Brotacel si 8a5ineni, dar si lacurile de acumulare. (al)enu, 8ircea $oda si atuc.

iretul

Buzul

!lmuiul

c)Lacurile
e regsesc cinci tipuri de lacuri pe teritoriul judeului Brila . +" de step D ," de lunc D @" de crov D -" de hidroameliorare (pescuit" D >" ntre dune (clastocrastice" D &e teritoriul judeului se deose)esc mai multe tipuri de lacuri, lacuri de step i de lunc. !ele mai raspndite sunt lacurile cantonate n marile depresiuni de tasare n loess sau crovuri. #le alctuiesc grupa de lacuri clastocrastice i sunt raspndite n zona endoreic
4

dintre Buzu i !lmui, de e5emplu. 9acul &lopu, 9acul %anca, 9acul 9utul :l), 9acul <ataru, 9acul !oltea, etc. = alt categorie de cuvete lacustre o formeaz limanele fluviatile, ele se afl pe malul stng al rului Buzu (9acul Firlu, 9acul !ineni, 9acul !iulnita". 9acurile de meandru i de )ra prsit se gsesc mai des n 9unca Dunrii (Balta Brilei" B Dunrea $eche sau Blasova se ntinde pe -66 de hectare i Fapsa &lopilor pe +0/ de hectare, iar n apropiere de Brila se gasete 9acul rat cu +0> de hectare, acesta are caliti terapeutice, este folosit n scop terapeutic, avnd i dotrile corespunztoare, este declarat staiune )alneoclimateric. 9acurile de lunc sunt cantonate n lunca rurilor principale, ele ocup denivelrile din lunc, rezultate n urma aciunii de eroziune a apelor. Cn judeul Brila se ntlnesc i lacuri artificiale e5ecutate pentru scopuri piscicole sau pentru irigaii, e5emplu 9acul 85ineni, 9acul (raditea, 9acul Cnsurei, 9acul ;lmu, 9acul Rezi, etc. se mai gsesc i lacuri de acumulare, cum sunt lacurile (al)enu i atuc pe prul $alea Boului, precum i 8ircea $od i Horia pe Brezol 'ord, a cror ap este folosit pentru irigaii. &rezena acestor lacuri n apropierea acestor lacuri a avut o importan deose)it pentru dezvoltarea turismului (9acul rat", pentru dezvoltarea economic (9acul 85ineni B piscicol", lacuri folosite pentru irigaii. +. B:9<: BRG%9#% (BrilaH2recei"

%nsula 8ic a Brilei, denumit i Balta 8ic a Brilei, constituit, de fapt, dintr4o sal) de 0 insule, cu o suprafa de ?>>? ha, din care />// ha pdure i ,?,+ ha luciu de ap (include +1 iezere", pe care se afl i &arcul 'atural Balta 8ic a Brilei. Balta Brilei cu principalele artere hidrografice (!remenea, 8cin, $lciu" reprezint un potenial turistic deose)it. Iona de protecie a digului este n cea mai mare parte plantat cu plop negru sau acoperit cu pduri naturale de salcii. ,. 9:!;9 F%R9G; 4 I='G D# &# !;%< &=R<%$(BrailaHFirlau"

9ac natural liman fluviatil cu ap ce conine sulfai. :re o suprafa de ? 7mp, este alimentat cu ap de afluentul su $alea 8are sau $alea Boului. @. 9:!;9 ':<;R:9 %:'!: (BrilaH%anca"

9ac natural cu ap srat (mineralizare @-> mgAlitru", suprafaa @,,, 7mp. Cn anii secetoi, ramne fr ap. -. 9:!;9 GR:< (BrilaH9acu rat Bi"

9ac natural format n crovuri (depresiune de tasare". :re o suprafa de @?,6 ha i un volum de 6,, mil. mc. 9ac cu o mare concentraie de clorur de sodiu, sulfat de sodiu i magneziu, cu importante rezerve de nmol sapropelic i ap mineral sulfatat, clorurat sodic. >. 9:!;9 GR:< 8=$%9: 8%R# #% (BrilaH8ovila 8iresei"

9ac natural srat situat n !mpia Brailei. :re suprafaa +,1 7mp. !onine ap srat, sulfatat, sodic, hipoton i nmol sapropelic pe fund cu caliti terapeutice.

d)Apele subterane
:pele su)terane iau natere din precipitaiile care se nfiltreaz n pmnt, sau nfiltraiile de ap din al)ia apelor curgtoare i stttoare (ruri, fluvii, lacuri", aceast ptrundere a apei prin straturile permea)ile (lat. :Juifer" va fi oprit de o roc impermea)il (:Jui7lud" care joac rolul unui canal acest sistem de canale poate s fie supraetajat. :pele freatice se gsesc cantonate n depozite loessoide si n nisipurile eoliene de pe interfluvii precum si n aluviunile din luncile rurilor. Cn zona Brilei, apele freatice au adncimi de > B +6 metri i de peste zece metri, ajungnd chiar pna la @6 de metri, ele se gsesc pe interfluvii. Datorit condiiilor climatice, a cantitilor reduse de precipitaii n cursul anului, nivelul hidrostatic nregistreaz variaii de , B @ metri. De asemenea se reduce considera)il, la unele aproape complet, capacitatea de de)itare. :pele de adncime sunt cantonate n pietriurile de 2ratesti i depozite cuaternare nisipoase, uneori n luncile !lmuiului i Buzului i n depozite argilo4nisipoase. :pele de adncime sunt mai mult utilizate la alimentarea cu ap pota)il a localitilor sau a o)iectivelor industriale. :pele su)terane, la fel ca cele de la suprafa, curg su) aciunea forei gravitaionale, ns viteza de scurgere a apelor su)terane este mai redus, fiind influenat de natura rocii (mrimea granulelor sau porilor" care joac i rolul de filtru, poziia apelor fiind schiat pe hri hidrografice i ies la suprafa su) form de izvoare, a cror ap este filtrat i are o concentraie diferit n minerale.
7

Relieful prin varietatea sa si gradul de fragmentare are o influenta du)la asupra deplasariiapelor freatice. %nfluenta directa este data de gradul de fragmentare si pantele reliefului, pe carese formeaza scurgerea superficiala si care determina in mare parte deplasarea apelor freatice.%nfluenta indirecta este reprezentata de zonalitatea verticala a climei, a scurgerii si a)undenteiapelor freatice.

Lacurile i rurile judeului Brila 9egend . :l)astru B lacuri i ruri <ipuri de lacuri . de step, de lunc, de crov, de tasare, clastocrastice

Apele subterane ale judeului Brila 9egend . :l)astru B apele su)terane

10