1

Gabriel Troc

Cartierul postsocialist: Flore!ti (Cluj-Napoca)

Context

Promisiunea nerostit! a regimului care a debutat n Romnia n 1990 a fost c! libertatea
proasp!t ob"inut! va asigura cadrul pentru apari"ia unei societ!"i asem!n!toare celor din
Occident, n care bun!starea p!rea a fi larg distribuit! #i n care munca asiduu! p!rea a avea o
r!splat! pe m!sur!. Idealul clasei de mijloc, n special, cu toate tr!s!turile #i beneficiile
presupuse promovare prin educa"ie #i merit, abunden"! de oportunit!"i pe o pia"! a muncii
mereu deschis!, consum larg de bunuri dincolo de necesit!"ile de baz!, accesibilitatea stilurilor
de via"! consumeriste etc. a devenit #i la noi norma #i reperul de urmat. Dup! un deceniu ntreg
n care aceste a#tept!ri nu au fost mplinite, odat! cu nceputul noului mileniu, #i n mod
accelerat dup! 2005, cre#terea economic! a l!sat s! se ntrevad! cel pu"in n marile ora#e, #i
pentru cteva segmente ale popula"iei - c! speran"ele au fost ndrept!"ite. Din 2005 #i pn! la
survenirea crizei economice din 2008, o seam! de oportunit!"i de c#tig reale - datorate
influxului de capital str!in, de apari"ia unui mediu propice de afaceri #i de o pia"! care solicita
for"! de munc! calificat! - dublate de un optimism galvanizat de recenta aderare la UE, au l!sat
impresia c! #i n Romnia indivizii #i pot planifica ra"ional via"a pe termen lung #i c!, astfel,
tinerii profesioni#ti, n special, se pot angaja pe traseul previzibil al idealului conformist al clasei
de mijloc: a-#i ntemeia o familie, a-#i cump!ra propria locuin"!, propriul automobil, a face copii,
a avea un consum de status etc.
Posibilitatea de a cump!ra o nou! locuin"!, n mod particular, a devenit un semn al
oportunit!"ilor aduse de noile vremuri #i, nu mai pu"in, un semn al reu#itei sociale. Cererea
oricum mare, datorat! sc!derii dramatice a sectorului construc"iilor de locuin"e n anii 90 a
fost amplificat! de dorin"a de a ie#i din cartierele de blocuri comuniste, percepute ca gri,
represive, inestetice #i lipsite de confort. Ca urmare a acestei cereri #i a oportunit!"ilor aduse de
relativa democratizare a creditului imobiliar (un alt fapt sosit peste noapte - dac! reflect!m
asupra faptului banal c! la nceputul deceniului doi nu se putea cump!ra nici m!car un aspirator
n rate) sectorul construc"iilor de case familiale #i de apartamente a cunoscut o rapid!
2
revitalizare. Relativ repede, n toate ora#ele mari ale Romniei au ap!rut construc"ii noi destinate
locuirii. ntr-o perioad! scurt! de vreme au fost exploatate, de c!tre feluri"i dezvoltatori
imobiliari(termen nou ap!rut #i el, parte a noii limbi de lemn antreprenoriale), toate terenurile
disponibile, de la cele din zonele centrale, cele din interiorul cartierelor socialiste, pn! la zonele
adiacente ora#elor #i terenurile agricole ale comunelor nvecinate. Dac! construc"iile ap!rute n
vechiul perimetru al ora#elor (anterior anului 1990) au dus la aglomerare #i ndesire, continund
n fond o practic! pe care comuni#tii au utilizat-o #i ei n anii 80, construc"iile ap!rute n zonele
liminale ale ora#ului dau seama de emergen"a unor tipuri de organizarea a locuirii pe care le
putem considera ca fiind proprii post-socialismului.
Fie c! este vorba despre prelungiri ale unor cartiere periferice, fie de apari"ia unor noi
structuri urbane mai ndep!rtate de ora#e, aceste noi structuri locative se constituie ca repere
pentru transform!rile societ!"ii romne#ti de azi, att sub aspect economic #i legislativ, ct #i
social #i cultural. Analiza lor poate releva limitele posibilit!"ilor de imaginare a locuirii n
condi"iile propriet!"ii private asupra terenurilor, n absen"a unor reglement!ri stricte, n contextul
urm!ririi ob"inerii unui profit ct mai rapid #amd. n acela#i timp analiza lor poate da seama de
fenomenul stratific!rii sociale, de apari"ia unor noi idealuri, a unor noi gusturi #i a unor noi forme
de manifestare a sinelui, ca #i a unor noi dezam!giri #i deziluzii care nu au fost posibile pn! de
curnd.
Dup! Bucure#ti, ntre ora#ele mari, Cluj-Napoca a cunoscut cea mai febril! activitate n
domeniul construc"iilor #i al pie"ei imobiliare. Ora#ul s-a dezvoltat n toate direc"iile: spre sud, cu
cartierul Bun! Ziua #i n prelungirea cartierelor Andrei Mure#anu, Zorilor #i M!n!#tur, spre
nord-vest, n fosta comun! Baciu, spre est, n Some#eni #i mai departe spre comuna Apahida, #i,
n fine, masiv spre sud-vest, n comuna Flore#ti.
Dintre acestea, doar Bun! Ziua #i Flore#ti pot fi considerate structuri noi, de sine st!toare,
neafectate de constrngeri urbanistice anterioare #i, prin urmare, obiect de interes pentru analiza
urbanismului locativ postsocialist.
Nu putem n"elege aceast! form! de organizare a locuirii f!r! a o localiza n raport cu
nevoia social! pe care o ndepline#te, mai precis cu nevoia de a asigura condi"ii de locuit pentru
mase mari de oameni; altfel spus, de a o particulariza ca o nevoie proprie a popula"iei. Nu mai
pu"in, ca solu"ie ap!rut! n contextul unei "!ri trecut! de curnd de la un regim socialist la unul
capitalist, compara"ia cu op"iunea socialist! n acest! privin"! se impune de la sine. Contrastul
3
este evident: nainte de 1989 construirea cartierelor urbane s-a f!cut n condi"iile propriet!"ii de
stat #i ale planific!rii centralizate. Este binecunoscut faptul c! de la originea urbanismului
progresist asigurarea unor spa"ii locative pentru mase mari de oameni a presupus forma blocului
ca ma#in! de locuit (Le Corbusier) #i c! noul aranjament urban putea fi eficient doar ca rezultat
al unei planific!ri centralizate. Comuni#tii au avut la dispozi"ie condi"iile necesare unei astfel de
organiz!ri a locuirii; mai mult, n Cluj-Napoca, dup! cum planurile ini"iale ale unor cartiere
precum Grigorescu #i Gheorgieni o confirm!, ace#tia au avut, cel pu"in pentru o perioad!
determinat!, #i voin"a de a o realiza. $tim ce a rezultat: planurile ini"iale au fost abandonate sau
modificate, iar cartierele care au fost ridicate sunt rezultatul unor constrngeri proprii economiei
socialiste din anii80.
n raport cu aceast! ntreprindere, cartierele ap!rute dup! 2000 au fost lipsite att de
univocitatea formei de construc"ie (blocul care a devenit tot mai mult un hibrid, ap!rut la
intersec"ia dintre forma auster! a blocului modernist #i cea a unei vile de sorginte obscur!), ct #i
de ancorarea lor n planuri urbanistice ferme. Rezultatul ntre care cartierul Flore#ti este un bun
exemplu e o form! de locuire haotic!, structurat! doar de contextul propriet!"ii private asupra
terenului, al urm!ririi unui profit rapid, al punerii pe pia"! a unor forme arhitecturale care
r!spund unor gusturi needucate n aceast! privin"! #i al unor raporturi schizofrenice ntre
administra"iile locale #i dezvoltatorii imobiliari priva"i.
Locuitorii acestor cartiere n bun! parte clasa de mijloc autohton! , care au mizat pe
aceste noi cartiere reziden"iale, n Pipera din Bucure#ti, ca #i n Flore#tiul din Cluj-Napoca, se
g!sesc azi, la modul cel mai propriu, prizonieri ai acestora. Cu veniturile diminuate de criza
economic!, lipsi"i de mobilitate pe pia"a muncii, care nu mai ofer! oportunit!"i, ndatora"i la
b!nci pentru decenii de acum nainte, #i avnd deja responsabilit!"i parentale, ace#tia sunt pu#i in
fa"a situa"iei de a locui la marginea ora#ului n zone urbane profund deficitare, cu probleme
mai mari dect cele ale cartierelor socialiste #i cu #anse tot mai reduse de rezolvare a lor n
viitorul previzibil.

Urbanismul

N!scut din febra unei cereri masive #i aparent diversificate, Flore#tiul este un teren al
experimentelor urbanistice. Nu ns! a unor experimente avangardiste, cum s-ar putea eronat
4
crede, urmare a reflexiei asupra locuirii optime, ci, mult mai modest, #i mai pu"in vizibil, a plierii
ofertei de unit!"i locative pe nevoi de locuire intuitiv #i superficial anticipate. Pe o suprafa"!
restrns!, o lunc! utilizat! pn! de curnd pentru agricultur!, g!sim ntruchipat o bun! parte din
spectrul de posibilit!"i anticipate la un cap!t de Fourier solu"ia locuirii colective, ntr-un
ansamblu ce raspunde unor func"ii elementare #i la cel!lalt de Proudhon casa individual!, cu
gr!din!, ap!, pajiste #i lini#te.
Referin"ele amintite nu sunt ntmpl!toare, pentru c! n raport cu cartierul modern cu
tot ce modernismul urbanist a impus dup! primul r!zboi mondial (#i ale c!rui repere la noi au
fost noul Bucure#ti interbelic #i, mai trziu, nelipsitele cartierele muncitore#ti), cartierul
postsocialist este un regres. Se #tie, cartierul modern presupunea deschidere, abolirea str!zii
nguste, preocupare pentru igien! (ap!, aer, soare), izolare a unit!"ilor locative n zone verzi,
forme exterioare simple, lipsite de particularita"i ornamentale ori cromatice #i interioare
concepute (ra"ional) astfel nct s! satisfac! necesit!"ile locuirii individului-tip. Cartierul modern,
n inten"ia ini"ial! a arhitec"ilor lui, trebuia s! se transforme ntr-un parc #i, prin deschiderea
spa"iului, s! mic#oreze distan"a dintre vechiul sat #i vechiul ora#.
Neinten"ionat, #i n bun! m!sur! ca urmare a ra"iunilor de reproducere rapid! a
capitalului, cartierul postsocialist a repudiat toate aceste aliniamente. Ceea ce a rezultat, ns!, nu
reprezint! o form! nou! de aranjament urbanistic, ameliorat rezultat al reflexiei limitelor
demult teoretizate ale primului , ci o form! eteroclit!, hibrid!, negativul ce apare atunci cnd
aliniamentele amintite sunt doar negate, f!r! a fi nlocuite cu altceva.
Ca urmare, reg!sim masiv unitatea locativ! n forma blocului, care nu mai este ns!
nscris n geometria simplit!"ii paralelipipedului, ci este ncruci#at cu forme variate de vil!, de
dimensiuni diferite, cu n!l"imi variate ale acoperi#ului, care ad!postesc apartamente de
mansard! din ce n ce mai mici, #i n care sunt decupate terase ori inserate terase cu acoperi#
transversal. Aliniate strns, fa"! n fa"!, de-a lungul unei f#ii care devine n mod rezidual
deopotriv! curte #i strad!, ori dispuse n jurul unei cur"i dreptunghiulare cu nchidere cazon!,
ansamblurile de blocuri-hibrid constituie un repertoar pentru producerea diferen"ei n condi"iile
folosirii unui minim de resurse: fiecare dezvoltator (cu concursul arhitec"ilor?) a imaginat un
alt tip de grilaj de balcon, alt! form! a acoperi#ului, combina"ii cromatice diverse, m!rimi #i
forme variate ale ferestrelor, terase meschine, sau, dimpotriv!, excesive, cu ornamente felurite
etc. Interioarele nu mai sunt construite cu gndul la categorii sociale de poten"iali locuitori, ori
5
respectnd un standard ra"ional anticipat al func"iilor pe care apartamentul trebuie s! le asigure.
Ca urmare, n acela#i imobil se pot afla apartamente cu 1-4 camere, cu interioare n care exist!
delimit!ri func"ionale sau n care acestea exist! doar minimal (urmnd s! fie realizate ulterior de
fiecare locatar, dup! bunul plac). Tipul de bloc variaz! de asemenea semnificativ: de la imobile
simpliste, cu apartamente de 1-2 camere, ce evoc! coloniile muncitore#ti din epoca stalinist!,
plus acoperi# #i geamuri termopan, la ansambluri aparent preten"ioase, cu apartamente terasate #i
a#a-zise penthousuri. Al!turi de blocuri, gasim diferite variante de case individuale: case
n#iruite, individuale sau duplex, cu un etaj, mansard! #i modesta gr!din! aferent!; case
individuale construite ici #i colo, izolate n mijlocul gr!dinii precis mprejmuite; n fine,
cartierul n cartier, zona select!, sever delimitat! cu garduri impenetrabile #i dotat! cu intr!ri
cu bariere #i sisteme de supraveghere video, care ad!poste#te vile somptuoase, adesea excesive
(prin m!rime, cromatic!, vegeta"ie ambiental!, ornamente), legate ntre ele prin drumuri corect
asfaltate, cu trotuare, treceri de pietoni #i semne de circula"ie miniaturale un miniora# artificial,
expresie cert! a dorin"ei de izolare de clas!, att de manifest! pentru noii mbog!"i"i de dup!
1990.
Aceast! diversitate relev! n fapt scopul principal al ntregii ntreprinderi numit! cartierul
Flore#ti: nu acela de a locui, ci acela de a vinde. Nu acela de a r!spunde unei nevoi a popula"iei,
care prive#te nemijlocit comunitatea local! ca #i comunitate politic! #i administrativ!, ci strict
acela de a exploata o pia"! n care exist! o enorm! cerere #i o mare confuzie n ceea ce prive#te
gusturile #i calitatea produselor. Ceea ce a rezultat deloc surprinz!tor dac! urm!rim traseul
comer"ului romnesc de dup! 90, de la butic, la bazar, la mall este un bazar imobiliar, n
care se g!sesc de toate pentru to"i, ceva pentru fiecare buzunar: m!rfuri colorate, poleite,
stridente, cu defecte ascunse, care ies ns! la lumin! odat! cu cea dinti utilizare.
Natura nconjur!toare, un bun gata dat aici, nu numai c! nu a fost folosit! ca resurs!
peisagistic!, ci a fost privit! ca obstacol #i tratat! n maniera similar! celei din industria
extractiv!: dealuri ntregi sunt excavate, segmentate, terasate, betonate, pentru a face loc unor
ansambluri de blocuri, ori #iruri de case individuale ce par a#ezate pe locul unor cariere ie#ite din
uz. Urm!rind logica minimiz!rii costurilor, unit!"ile de locuire sunt nghesuite n preajma
re"elelor de utilit!"i, producnd un peisaj n care aglomera"ia de beton alterneaz! cu ample spa"ii
goale, foste terenuri agricole, devenite azi maidane sordide, unde turmele satului Flore#ti mai
pasc ocazional printre resturile de moloz. La fel, prurile care str!bat cartierul #i care puteau
6
servi deopotriv! ca resurs! peisagistic! #i ca mijloc natural de mprosp!tare a aerului, au fost
tratate ntr-o manier! rural!: au devenit simple rpe nedorite, traversate de poduri de beton
realizate precar, pline de reziduri menajere #i surse de parazi"i. n fapt, dac! modernismul
arhitectural "intea c!tre dispari"ia distinc"iei dintre urban #i rural, prin absorb"ia amndorura n
noua form! de locuire, cartierul postsocialist duce la paroxism proasta dezvoltare specific! unor
sate romne#ti: case mari, nefunc"ionale #i lipsite de orice valoare estetic! sunt dispuse fie de-a
lungul str!zii principale, devenit! cu timpul drum jude"ean sau na"ional (cu traficul aferent), fie,
nghesuit, de-a lungul unor uli"e pr!fuite, a c!ror transformare n str!zi moderne r!mne mereu
amnat!.

Locuirea

Peste toate acestea trasnd decisiv coordonatele locuirii domne#te Legea Propriet!"ii
Private.
Fiecare palm! de p!mnt poart! aici pecetea propriet!"ii, ceea ce limiteaz! semnificativ
accesul, deplasarea, orientarea fluxurilor, deopotriv! a indivizilor #i a autovehiculelor. Reg!sim
aceast! ncadrare la diferite niveluri: fiecare dezvoltator #i-a delimitat prin garduri ansamblul
construit, fiecare bucat! de teren din preajma blocurilor este o parcare precis alocat!, iar mul"i
dintre locuitorii de la parterul blocurilor #i-au mprejmuit bucata de teren din spatele imobilului,
achizi"ionat! odat! cu apartamentul. Ca urmare singurele spa"ii penetrabile care se pot constitui
ca locuri de socializare, locuri de joac! pentru copii, locuri de plimbare sunt c!ile de acces
auto, fie cele nguste dintre blocuri, fie cele situate de-a lungul drumurilor de acces n cartier.
P!r!sind, #i n aceast! privin"!, un comandament al modernismului urbanist, cel al deschiderii,
urbanismul postsocialist i condamn! pe locuitorii noilor cartiere la o locuire ncarcerat! (o gated
community ntoars! pe dos), n care mobilitatea fizic! e ngr!dit! la un num!r limitat de trasee, #i
n care strada ngust!, repudiat! de moderni n favoarea gr!dinilor #i scuarurilor, redevine locusul
principal al comunit!"ii.
O comunitate care, n fapt, nu este dorit!, dar care se constituie conjunctural din nevoia
de a face fa"! unor dificult!"i comune: dup! 1990 tendin"a general! a fost de decomunizare, de
izolare a fiec!ruia n intimitatea apartamentului, de autonomizare n raport cu vechile
constrngeri ale locuirii n comun (prin debran#area de la sistemul comun de nc!lzire,
7
aproprierea locurilor de parcare, nchiderea balcoanelor etc). Veni"i cel mai adesea din vechile
cartiere muncitore#ti, n care anonimizarea locuirii a devenit ncetul cu ncetul o realitate, #i n
care comunit!"ile #i vecin!t!"ile s-au dizolvat, noii locatari din Flore#ti se trezesc, cu surprindere,
n situa"ia n care s-au g!sit p!rin"ii lor cu 30-40 de ani n urm!, cnd s-au mutat n cartierele
M!n!#tur, Grigorescu sau M!r!#ti: descoper! c! fac parte din acelea#i categorii sociale, c! sunt
de vrste apropiate, c! au profesii asem!n!toare, c! au c#tiguri #i stiluri de via"! similare. $i
asem!n!rile nu se opresc aici: #i ei, ca #i p!rin"ii lor, trebuie sa rezolve problema ngrijirii
copiilor cnd merg la munc!, #i aici se ia des curentul, apa #i gazul, #i aici apare pe nea#teptate o
nou! construc"ie n fa"a ferestrelor nsorite, #i aici trebuie s! fac! fa"! situa"iei de #antier
perpetuu. In plus sunt problemele, specifice, ale intr!rii n legalitate cu actele de proprietate #i cu
companiile furnizoare de servicii, probleme cu transportul n comun #i, mai recent #i mai
ap!s!tor, cu plata creditelor. Toate acestea oblig! la coagulare comunitar!, la reapari"ia
vecinit!"ii urbane, la o personalizare a rela"iilor sociale, neanticipat! #i, adesea, nedorit! ini"ial
o comunitate care serve#te #i ca supap! pentru defularea nemul"umirilor acumulate. Comunitatea
prinde form! concret! devenind un noi care include precis atunci cnd cel!lalt, opus ca
interes sau atitudine, este sursa identificat! a problemelor ntmpinate: fie c! este vorba de
dezvoltatori, ori agen"ii imobiliare, care le-au n#elat a#tept!rile, fie de administra"ia local! din
Flore#ti, care nu se implic! n asfaltarea str!zilor, colectarea gunoiului etc, ori de prim!ria din
Cluj, care nu mai asigur! transportul n comun, l!sndu-i la mna unei firme private.
Distan"a dintre a#tept!ri #i realitate este, nendoielnic, una din tr!s!turile cele mai proprii
locuirii n cartierul postsocialist. Dup! cum aminteam, cei mai mul"i locuitori au locuit anterior
n vechile cartiere muncitore#ti, din Cluj sau din alte ora#e; natural, referin"a pe care au avut-o
atunci cnd au decis s!-#i cumpere o locuin"! n Flore#ti, precum #i evaluarea locuirii prezente se
raporteaz! la apartamentele socialiste. Cel mai adesea au decis s! se mute aici la cap!tul unei
experien"e de chiria#i, ori a traiului mpreun! cu p!rin"ii n mai toate cazurile a unei locuiri n
spa"ii mici, amenajate de al"ii. Apartamentele din Flore#ti au p!rut atractive, cu pre"uri lor sub
media pie"ei clujene #i cu spa"iile acestora deschise, cu un minim partaj interior. Larghe"ea
interiorului, cu ntreaga ei promisiune de amenajare personalizat!, e constant invocat! -, calitate
care ns!, n urma locuirii efective, devine perceput! ca defect: pre"ul deschiderii interioare,
neidentificat n momentul achizi"iei, este lipsa dependin"elor #i a spa"iilor intermediare din
structura apartamentului; lipsesc spa"iile de depozitare, ca #i cele de tranzit. Pe parcursul locuirii,
8
se descoper! c! noile apartamente sunt, n medie, doar aparent mai mari dect cele socialiste, iar
absen"a holurilor, debaralelor, c!m!rii, pere"ilor ori u#ilor separatoare dintre camere cu utilit!"i
diferite ridic! serioase dificult!"i n organizarea vie"ii curente (#i, desigur, amintesc inevitabil
faptul c! apartamentele socialiste nu erau chiar att de r!u structurate). Ca urmare terasele
spa"ioase visul oric!rui locuitor din cartierul socialist devin spa"ii de extindere a interiorului,
ap!rnd debarale, dulapuri, rafturi. La limit!, relundu-se #i aici modelul locuirii nghesuite,
terasele sunt suprimate n ntregime, prin nchiderea n termopan. Limitarea spa"iilor private din
interiorul apartamentelor, cu efectul sonor aferent (dac! merge un televizor sau un radio se aude
n toat! casa), este dublat de absen"a unei reale intimit!"i fonice n cadrul blocului: datorit!
materialelor slabe folosite, pere"ii, ca #i podeaua, rezoneaz! la cel mai mic zgomot: se aud
constant pa#ii vecinilor, ma#ini de sp!lat, televizoare etc. n fine, descoperirea precarit!"ii
construc"iei este o experien"! cotidian!, unanim mp!rt!#it! de noii locatari: instala"iile nu
func"ioneaz! eficient, tencuiala blocului, proasp!t pus!, se coje#te, pere"ii sunt strmbi, u#ile nu
se nchid #amd.

n fa"a acestei situa"ii, pentru cei, nu pu"ini, care nu se pot consola cu alegerea f!cut!, se
profileaz! dou! atitudini dominante: prima, proprie tinerilor profesioni#ti, nc! ncrez!tori c!
viitorul este nc!rcat de promisiuni, pentru care locuirea n Flore#ti cap!t! n proiectul de via"! un
statut temporar, #i care v!d re#edin"a actual! doar ca o halt! pe drumul c!tre idealul de locuire
amnat casa individul! cu gr!din! - #i o a doua, proprie mai degrab! muncitorilor, a c!ror
situa"ie economic! se deterioreaz! accelerat, care cine ar fi crezut cu c"iva ani n urm!?
viseaz! la revenirea n cartierul socialist, revalorizat n urma locuirii din Flore#ti #i perceput ca
aerisit, nverzit, cu apartamente bine f!cute, trainice, cu mijloacele de transport n comun,
pe scurt, care viseaz! la ntoarcerea n ora#.





n a!teptarea mut"rii

9
Premize metodologice

Asumnd c! edificarea noului spa"iu urban #i a locuirii care i este proprie se las!
surprinse prin analiza narativelor mut!rii, am utilizat masiv materialul empiric cu acest con"inut
existent pe forumurile de pe Internet. Constituit la ini"iativa prim!riei #i utilizat ini"ial de c!tre
dezvoltatori pentru a-#i face cunoscute ofertele, website-ul flore#ti-online.net a devenit n timp
locul de ntlnire virtual dintre cump!r!tori #i constructori, precum #i spa"iul de constituire al
comunit!"ilor de viitori locatari. Desf!#urate pe o perioad! relativ lung! (mai mult de doi ani), cu
o participare activ! semnificativ!, cu o frecventare de ordinul zecilor de mii #i nsumnd lu!ri de
pozi"ie desf!#urate pe cteva sute de pagini, discu"iile purtate pe forumuri - un material empiric
nesperat, deopotriv! n privin"a cantit!"ii de informa"ie, ct #i n cea a veridicit!"ii ei fac
posibil! analiza fenomenului att n desf!#urarea lui temporal!, ct #i n extensiunea lui social!.
Utilizarea acestui material, al!turi de cel ob"inut prin interviuri, ne-a condus c!tre identificarea
subiectelor relevante din perspectiva actorilor #i ne-a permis accesul la opinia nedisimulat! a
subiec"ilor investiga"iei. n fapt, privim forumurile de discu"ii ca pe o veritabil! cronic! a
edific!rii urbanului, cronic! pe care au scris-o mpreun! locatarii acestui cartier, mpreun! cu
dezvoltatorii imobiliari, cu autorit!"ile locale #i cu ziari#tii preocupa"i de subiect. Analiza pe care
o desf!#ur!m n continuare este, ca urmare, structurat! de temele relevante pentru cei implica"i n
edificarea cartierului #i, plecnd constant de la preocup!rile exprimate ale acestora, aspir! s! dea
(n tradi"ia antropologic! consacrat! a trecerii de la nivelul emic la cel etic) o interpretare a
faptelor care s! ne permit! o ulterior! racordare a Flore#tiului la cazuri similare din Romnia #i,
mai departe, s! fac! posibil! o eventual! generalizare asupra locuirii n noile cartiere
postsocialiste.

Geografia cartierului #i formarea comunit!"ilor

Pozi"ia geografic! a unui loc n interiorul cartierului este dat! de mai multe repere, #i
anume: de ansamblul imobiliar, de pozi"ia pe o strad! #i de distan"a relativ! fa"! de #oseaua ce
leag! Flore#tiul de Cluj, n principal. In mod secundar, se indic! sau se iau ca repere pozi"ia fa"!
de cimitirul satului #i fa"! de ferma de pui. Reperele principale sunt constant invocate atunci cnd
se ia decizia n privin"a cump!r!rii unui apartament, ori cnd se motiveaz! alegerea deja f!cut!.
10
Cu timpul, distan"a fa"! de ferma de pui, devine, de asemenea, datorit! discomfortului olfactiv
produs de aceasta un criteriu al alegerii.
am mai vz cateva ap pe eroilor dar nu prea imi place faza cu mirosul de la ferma...iar pe cetatii ce imi
placeau sunt cam scumpe...ma gandeam la neptun pt k ii in zona de case si in destul de aproape de drumul
principal... (andreeacamelia)
scuza-ma k te intreb dar cum poti sa stai acolo cu mirosul care vine de la ferma de pui? e ingrozitor,
cand treci pe acolo ti se face rau, eu am intrat intr-un magazin si pana si produsele miroseau a pui.. (foxylady)
Comunit!"ile virtuale se vor forma ns! n mod precis n raport cu ansamblurile
reziden"iale, fiec!ruia fiindu-i dedicat un forum; ca urmare #i apartenen"a la o comunitate va fi
determinat! ini"ial de logica constructorului, iar nu de libera ini"iativ! a locuitorilor. Botezate cu
nume pre"ioase #i cosmopolite (Esmerald Gardens, Luxor, Luxembourg, Sun City, Sunny Valley,
Blumendorf, Irish Residence) sau arbitrare (Neptun, Magik, Dangar), ori care evoc! func"ionalul
(Multiserv, Imo Comfort), ansamblurile imobiliare devin cu timpul marc! identitar!, pre"uit! sau,
din contr! (datorit! diverselor experien"e nefericite), detestat!. Construc"ia ansamblurilor a fost
nceput! adesea n cmp deschis, precednd astfel apari"ia str!zilor #i lasnd doar n timp s! se
ntrevad! conturul vecin!t!"ilor. Ca urmare, edificarea cartierului se petrece sub ochii viitorilor
locuitori mul"i dintre proprietarii actuali contractnd apartamentele n stadiul de proiect pe
plan#et! astfel nct o alt! identificare dect cea cu numele ansamblului nici nu era ini"ial
posibil!.
apartamente se pot vinde si din stadiu de proiect, cum am luat de altfel majoritatea celor de pe forum.
(W45p)
Comunit!"ile virtuale apar ntr-un moment precis, respectiv cel n care febra investi"iilor
imobiliare ncepe s! se tempereze, odat! cu primele semne ale crizei economice #i cnd primele
blocuri care trebuiau date n folosin"! fac vizibile calitatea slab! a lucr!rilor #i ntrzierile n
graficele de construc"ie. Treptat ve#tile proaste de pe #antiere se aglomereaz! iar cump!r!torii
simt nevoia de a se informa n leg!tur! cu achizi"ia f!cut! pe alt canal dect cel al furnizorului
sau constructorului cu care au semnat un antecontract de vnzare-cump!rare. Prin intermediul
forumurilor se vor ntlni astfel indivizii care au acelea#i interese, interese care devin v!dit opuse
celor ale dezvoltatorilor #i se vor forma mici societ!"i civile n care se dezvolt! o atitudine
critic! #i care #i convoac! membri la ac"iune. Discu"iile din spa"iu virtual au pentru forumi#ti
rolul explicit de a informa n leg!tur! cu mersul lucr!rilor, stadiul acestora, calitatea execu"iei -
, dar #i rolul implicit de a st!pni psihologic o situa"ie tensionat! prin mp!rt!#irea angoaselor
11
comune, ori in cazurile fericite a bucuriei de a-#i devea un vis pe cale de a se realiza. Prin
intermediul discu"iilor situa"ia n care se g!sesc cump!r!torii se precizeaz!, se stabilizeaz! ori
se contest! intersubiectiv, pe m!sur! ce noi informa"ii sunt introduse #i pe m!sur! ce starea de
fapt de pe #antiere evolueaz! sau, dimpotriv!, stagneaz!. Urm!rirea dezbaterilor de pe forumuri
relev! modificarea n timp a reprezent!rilor despre cartier precum #i detaliile unui traseu ce
debuteaz! dup! achizi"ionarea unui apartament #i se ncheie cu mutarea #i cu primele impresii
legate de locuirea n noul spa"iu.
Spre deosebire de alte comunit!"i virtuale, n care identitatea membrilor poate fi
disimulat! pn! la cap!t, comunit!"ile virtuale din Flore#ti sunt doar comunit!"i temporare, al
c!ror destin este acela de a deveni comunit!"i reale. Ca urmare, putem analiza aici #i scena pe
care sunt jucate identit!"ile personale, ntre virtual #i real, cu tot cortegiul de deghiz!ri #i asum!ri,
de la confortul pe care "i-l d! folosirea unui nickname, la disconfortul ntlnirii fa"! n fa"!. n
func"ie de presta"ia online, ntlnirea este dorit! sau din contr!, se ncearc! evitarea ei.
...Oneill vreau sa iti multumesc pt informatiile utile pe care ni le dai; sper ca si in blocul 3 sa avem cat mai
multi vecinii asa ca tine. (Ella)
... serios Liviu de de nu te duci tu la Emerald Garden sau Sunny Valley... sau oriunde la alt ansamblu
rezidential si sa iti expui acolo parerile. Noi suntem o comunitate aici la Multiserv iar tu cu atitudinea ta jignitoare
si ofensatoare tot timpul nu ai cum sa te integrezi in aceasta comunitate. (Andc)
Mai mult ca orice, se sper! c! activismul online va avea un corespondent real #i c!
cooperarea din spa"iul virtual se va metamorfoza ntr-o rela"ie optim! de vecin!tate.
Avand in vedere toate mesajele postate de proprietarii Multiserv, trag concluzia ca o sa am parte numai de
vecini implicati. Ceea ce inseamna ca o sa gospodarim foarte bine impreuna blocul si imprejurimile lui, astfel incat
sa devenim o comunitate unde o sa domine cat de cat curatenia si conditiile civilizate. Ma gandesc ca ar fi frumos
totusi sa incercam sa dam din timpul nostru atat de pretios in momentul mutarii cat si dupa aceea pentru a crea
acea asociatie de locatari si dupa ce ne punem la punct cu propriile apartamente si se termina si santierul sa facem
o munca voluntara in care sa plantam niste copacei poate sau alte chestii care sa ne faca viata mai frumoasa.
(Carry)
Onici esti senzationala si iti multumesc foarte mult pentru fotografii. sunt eu prietena lui Armagan si in
numele meu iti ceruse fotografiile. daca ajungi in apropiere pe la ap 12 bl 3 si faci si o fotografie nu o sa raman
datoare. inca o data imi exprim multumirea ca exista acest forum si putem comunica intre noi. Sunteti niste vecini
extraordinari. (Kora007)


Noii proprietari
12

suntem cu to!ii tineri, ct de ct mai educa!i(Baby_mic)
Deopotriv! interviurile #i forumurile evoc! tinere"ea #i educa"ia drept atribute ale noilor
proprietari. Cartierul nsu#i este v!zut drept tn!r, cu un profil diferit de al celorlalte.
de asta mi place Flore"tiul "i mai ales zonele n care s-au construit blocurile: pentru c# sunt mai
retrase, departe de agita!ie, de ma"ini, "i pentru c# va fi un cartier tn#r(Furduioana)
Cnd vine vorba despre educa"ie, unii forumi#ti "in s! se eviden"ieze, folosindu-#i
ascendentul educa"ional n tran#area conflictelor de interpretare: De asemenea, Liviu, te rog pune mna
pe o carte de gramatic#(Oneill)
Profilul se nuan"eaz! cnd intervin alte variabile: din punct de vedere ocupa"ional,
ntlnim trei mari categorii: tineri profesioni#ti cu educa"ie universitar! ocupnd pozi"ii medii n
companii private, regii autonome, n administra"ie, nv!"!mnt sau s!n!tate; muncitori califica"i
de vrst! medie #i muncitori emigran"i cu studii superioare sau medii. Dintre ace#tia din urm!,
unii au cump!rat apartamente cu gndul la revenirea n "ar!, n timp ce al"ii au mizat pe
multiplicarea micului capital pe care l-au dobndit n anii munci"i n str!in!tate, prin revinderea
apartamentelor de ndat! ce pre"ul lor va cre#te.
Apartenen"a la grupurile amintite este confirmat! de forumi#ti: jum#tate din colegii de birou
stau n acel ansamblu(Oneill); am fost "i eu pu!in n Spania, ca fiecare [locatar](Liviu); eu am cump#rat
apartamentul numai de curind "i nici nu l-am v#zut nc#, c# nu sunt n !ar#(Simon); nu pot s# ma asociez cu
voi, pentru c# acum ma judec pentru un alt apartament pe care l-am luat in Floresti(Toby)
Dac! locuitorii blocurilor se nscriu ntr-o medie a for"ei de munc! calificate din Cluj, n
schimb duplexurile sunt achizi"ionate preponderent de in#i cu pozi"ii de middle manageri,
medici, free-lanceri, ori diver#i practicieni n profesii liberale. Ace#tia nu se gasesc pentru prima
dat! n postura de proprietari imobiliari, op"iunea lor fiind deopotriv! rezultatul experien"ei
nesatisf!c!toare de a locui intr-un apartament socialist precum #i a unui calcul ra"ional legat de
explozia pre"urilor apartamentelor vechi din Cluj; vnzarea vechilor propriet!"i le-a nlesnit
realizarea visului de a avea o cas! individual!.
Datele disponibile ne arat! c! o bun! parte dintre locuitorii noului cartier nu sunt clujeni
de origine, nu s-au n!scut #i nu au copil!rit n ora#, ci au sosit aici pentru a-#i face studiile
universitare, r!mnnd ulterior aici, ori au venit odat! cu cererea mare de for"! de munc!
specializat! ce a debutat n 2005. Mutndu-se frecvent dintr-un loc n altul, n c!utarea celei mai
13
rezonabile chirii, ace#tia nu au fost mod particular ata#a"i de vreo zon! a ora#ului #i, ca urmare,
decizia de a se stabili n Flore#ti a urmat un calcul ra"ional cu care erau obi#nui"i deja.
Este u#or de intuit c! noii locatari fac parte din stratul cel mai activ al popula"iei. Sunt cei
care au internalizat valorile ideologiei neoliberale: sunt ncrez!tori n for"ele proprii, n bunul
mers al sistemului (criza este doar momentan!), cred n promovarea prin merit #i munc!, prefer!
slujbele n mediul privat #i sunt convin#i c! viitorul depinde doar de ei #i de ceea ce au reu#it s!
capitalizeze. Sunt cei care, n "ar! sau n str!in!tate, au beneficiat de climatul economic favorabil
de pn! n 2008, #i care continu! s! cread!, chiar dac! au fost obliga"i recent s! reinterpreteze
ceea ce #tiau despre economie (dup! cum vom ar!ta mai jos), ntr-un capitalism ideal #i
atemporal, nerealizat nc! n Romnia, dar c!tre care #i noi ne ndrept!m. (Ceea ce ne mpiedic!
deocamdat! s!-l realiz!m sunt doar metehnele romne#ti, corup"ia #i neocomuni#tii).
cnd mi-au v#zut CV-ul m-au angajat imediat(?)
criza asta nu va !ine la nesfr"it. Eu sunt de p#rere c# loca!ia "i construc!ia merit# banii(Citroens23);
n leg#tur# cu informarea primarilor, notarilor, mini"tilor n Romnia, bancherilor "i mai "tiu eu ce
vedete comuniste [despre mic"orarea TVA la cump#rarea apartamentelor noi], mai e mult pn# acolo(Peter31)
Limbajul folosit pe forumuri relev! profilul corporatist al multora dintre ei, cu percep"ia
corespunz!toare a realit!"ii sociale #i cu limbajul, nc!rcat de cuvinte n limba englez!, propriu
angaja"ilor din firme: astfel, amenajarea n comun a spa"iilor dintre blocuri devine un soi de team
building (Oneill), iar atitudinile sunt nt!rite n limba de mprumut: mi-e great# r#u de tot [de
situa"ia creat!], Im out of here (Crf23); E bullshit, o s# ne chinuim de ne ia dracu s# scoatem
"i s# b#g#m ma"inileSorry pentru desc#rcare, sim!eam nevoia(Gartley222); Ii rog pe cei de
pe palier dac# cineva poate s# mi ofere un hint(Dia); No ofence matenu arunca cu ou# n
direc!ia care nu trebuie(PLM)
Noii flore#teni nu sunt mai pu"in conformi#ti, integrnd conformismul propriu clasei de
mijloc occidentale, care tinde s! devin!, n fond, peste tot unde apar posibilit!"i de c#tig rapid,
conformismul de pretudindeni: #i-au ntemeiat o familie #i au f!cut copii, viseaz! la o educa"ie
bun! pentru copiii lor (prefernd nv!"!mntul particular celui de stat), cump!r! produse de firm!
prin care se exprim!, #i amenajeaz! casele dup! modele din reviste (sau apeleaz! la firme de
decora"iuni interioare), #i petrec timpul liber la mall, frecventeaz! s!lile de fitness, cump!r!
pachete de vacan"!, fac constant fotografii, comunic! pe mess, achizi"ioneaz! ultimele
gadgeturi etc. Conformismului interna"ional i este ata#at unul local: se declar! credincio#i,
ntre"in rela"iile cu rudele, fac nun"ii #i botezuri, dau #pag! acolo unde se d!. La toate acestea
14
se adaug! atitudine relaxat! n interac"iunile sociale #i n comunicare: adopt! rapid atitudini
informale, trec u#or la familiarit!"i #i abandoneaz! cu u#urin"! pronumele de polite"e.
Toate acestea i-au f!cut clien"ii ideali pentru pia"a imobiliar! din Flore#ti. Prezentate
drept ansambluri reziden"iale #i nu simple blocuri, botezate cu nume exotice, promovate spre
vnzare pe website-uri profesioniste (#i deci vizibile #i pentru cei afla"i la munc! n
str!in!tate), promi"nd clauze contractuale dintre cele mai ferme #i aparent accesibile ca pre",
construc"iile realizate n Flore#ti s-au pliat perfect pe a#tept!rile acestui segment de popula"ie.
Ele au intrat n con#tiin"a viitorilor proprietari prin intermediul unor canale #i a unui limbaj care,
de#i relativ noi pentru publicul romnesc, le-au devenit familiare, n special pentru c! ei n#i#i
sunt obliga"i s! le foloseasc! curent, n chiar munca pe care o desf!#oar!. Astfel, cuvinte noi sau
resemnificate, parte a vocabularului focal al noului tip de muncitor, s-au dovedit instrumentele
magice care au f!cut cu putin"! boom-ul imobiliar din Flore#ti: ofert!, promo"ie, concept, bonus,
management profesionist, raport calitate/pre", plat! e#alonat!, discount, amplasament, loca"ie,
zon! reziden"ial! etc.
Ansamblul este dezvoltat de societatea Imoinvest, membra a grupului financiar Imofinance, care mai
contine si societatile Imocredit (creditare ipotecara) si Imoleasing (leasing). Dezvoltatorul proiectului ofera celor
interesati mai multe posibilitati de achizitionare a locuintelor. Practic este vorba despre o modalitate de plata
flexibila, cu finantare prin leasig imobiliar sau credit ipotecar, accesibile prin cele doua societati membre ale
grupului. Cu alte cuvinte, compania ofera si locuinta si finantarea necesara pentru achizitionarea acesteia, avansul
minim care trebuie depus fiind de 25% din pretul final al apartamentului. Avantaje: Locatia buna, relativ apropiata
de Cluj-Napoca, cu acces facil la sosea, mijloacele de transport in comun si marile hipermarket-uri din apropiere.
Preturile decente ale locuintelor 81.000 euro (apartament de trei camere), repectiv 112.000 euro (apartament de
cinci camere), adica 918-1.000 euro/metru patrat suprafata utila. (Imo Confort website)
Oferta SOC! Incheie un contract de achizitie pentru unul dintre apartamentele cartierului Sun City, achita
cel putin 30% si primesti automat, fara tragere la sorti, O VACANTA IN 2 LA PARIS. Cadoul nostru de Martisor
include transport cu avionul, transferurile, cazare la hotel de 4 stele, banii de buzunar si parfumul de pe cheiul
Senei, totul intr-un weekend de vis. (Sun City website)

Dezvoltatorii

Vizitnd birourile de vnz!ri #i, ulterior, #antierele, viitorii proprietari se ntlnesc,
negociaz!, fac contracte ori discut! despre mersul lucr!rilor cu oameni asemenea lor.
Dezvoltatorii, camufla"i n spatele unor imagini de investitori, nu sunt adesea dect simpli
15
ntreprinz!tori, ceea ce nseamn! c! nu sunt de"in!tori de capital, ci doar de idei de afaceri. (Nu
sunt capitali#ti prin urmare, dar, dup! cum vom ar!ta n continuare, asta este ceea ce doresc s!
devin!, #i ntr-un fel sunt constrn#i s! devin!, iar exact acest lucru va duce la colapsul unora
dintre proiecte.) Faptul c! viitorii cump!r!tori #i dezvoltatorii imobiliari se recunosc ca f!cnd
parte din acela#i strat social se vede cu u#urin"! din modul de adresare, care r!mne, pn! cnd
criza d! planurile tuturor peste cap, familiar, folosindu-se constant prenumele acestora.
mi s-a p#rut OK Emil sau cum l cheam# pe cel care construie"te(Miha);
nimeni nu lucreaz# la "antier pentru c# Simi e n Fran!a....(Loredana79);
s# predea la Ovidiu "antieru(Moxut);
.am vorbit cu domnul Cosmin despre sifoanele de scurgere(Tyby8).
Ideea de afacere, de care aminteam, a fost aici una simpl!, #i putem ad!uga,
cunoscndu-i azi consecin"ele, periculoas!, dar care l-i s-a revelat cumparatorilor, cu aceste
atribute ale ei, doar mult mai trziu, dup! ce apartamentele au fost achizi"ionate. Pe scurt,
dezvoltatorul (individ sau grup) angajeaz! un arhitect care i face un proiect, negociaz! cu
proprietarul unui teren un pre" care urmeaz! a fi pl!tit dup! ncasarea banilor de la cump!r!tori,
construie#te un website #i #i face reclam! n mass media, ncaseaz! avansurile de la cump!r!tori,
angajeaz! un inginer #i o echip! de muncitori, se aliaz! cu un func"ionar din prim!rie sau cu un
consilier local (ori este el nsu#i ntr-una dintre aceste pozi"ii) pentru a ob"ine cu u#urin"!
autoriza"iile de construc"ie #i deschide #antierul. Pe m!sur! ce se lucreaz!, vinde alte partamente
(cu plata e#alonat!) #i folose#te banii prelua"i treptat pentru continuarea construc"iei. Fie c!
lucrurile merg bine, fie c! merg prost, el este constrns s! nceap! noi #antiere: n primul caz
pentru a-#i prezerva afacerea, intrnd n logica multiplic!rii capitalului, n cel de-al doilea, pentru
a-#i finan"a #i finaliza construc"iile mai vechi cu bani proveni"i de la noile proiecte. Odat! cu
criza economic!, ambele situa"ii se deterioreaz!. Nemaiexistnd cump!r!tori, nu mai exist!
influx financiar, iar munca pe #antiere treneaz!, sau chiar se opre#te. n acest stadiu, constructorii
ncearc! s! ob"in! credite, iar atunci cnd nu le ob"in trec la ipotecarea apartamentelor ori, cnd
sunt #i proprietarii lui, a terenului.
Forumi#tii descoper! trziu situa"ia, de obicei atunci cnd neregulile devin vizibile, #i
cnd dezvoltatorul nsu#i nu mai poate disimula dificult!"ile. Criza va generaliza aceast! stare
de fapt.

16
majoritatea constructorilor din Flore"ti au nceput cu un teren cump#rat, un buldozer care f#cea gropi,
un proiect "i aconturi de la oameni. Care au fost serio"i "i au "tiut pn# unde s# se ntind#, acum poate fac plaj# n
Hawai(Moxul)
Mare aten!ie la Neptun, eu am dat un avans prin februarie 2008, a zis c# i gata n august 2008. Acum e
august 2009. De prin noiembrie 2008 lucrurile se mi"c# foarte ncet acolo, eu unul nu mai dau niciun ban pn# nu
v#d toate utilit#!ile func!ionale, interiorul sc#rilor finisat, la fel "i parc#rile.. E riscant s# mai cumperi n Flore"ti
dac# nu sunt complet terminate, n orice ansamblu. Mul!i sunt dispera!i "i nu mai po!i s# "tii dac# mai termin# sau
nu(Gartley222);
"i eu mi-am luat n 200 7"i am pl#tit integral apartamentul din nefericire"i s#pt#mna asta am aflat o
veste foarte proast#: a ipotecat terenul "i construc!iacu toate contractele noastre(Daiana)
Blocurile nu sunt pe numele lui C#lin (constructorul) ci sunt pe numele altcuiva, care ar fi proprietarul
terenului. Eu "tiam c# proprietarul terenului e Calin, cu el am semnat antecontractul. Chestia asta am aflat-o de
pu!in timp(P#c#litu)
Radu semnaleaz! pe forumul cu titlul Ansambluri imobiliare. Lista neagr!
dedesubturile afacerilor imobiliare reflectate n presa local!:
Un angajat al Primariei Floresti, impreuna cu doi asociati, acuzati ca evita sa predea oamenilor
apartamentele intr-unul din blocurile pe care le-au construit in comuna, desi unele au fost achitate integral
Despre unul dintre cei trei asociati, Doru Florin Sas, ZIUA de Cluj a relatat ca este unul dintre angajatii
Primariei Floresti. Numele sau a aparut in urma unui control al Inspectoratului Teritorial de Munca. Inspectorii au
demarat o serie de controale la sesizarea prefectului, iar Sas a fost descoperit muncind fara toate formele legale de
angajare. Sotia, Meda Sas, partenera in afacerea imobiliara, este sefa Directiei Juridice a Prefecturii.
Situa"ia nu e nici pe departe singular!: Din cte v#d ansamblul Novus e dezvoltat de Vialin Invest,
afacerea consilierului PSD Nicolae Coborzan. Dl Coborzan e "i n spatele fermei de pui Amareto, ca fost manager
"i so! al actualului administrator, Viorica Coborzan(W45p); Este adev#rat c# primarul, sau fostul primar, este
arhitectul proiectului M.2?...(Danatu2)
De#i neregulile nu au fost anticipate, cump!r!torii r!mn n prim! instan"! lini#ti"i,
ncrez!tori fiind n asigurarea oferit! de raportul contractual cu constructorul. Unii dintre ei cred,
naiv, c! situa"ia poate fi n avantajul lor, n sensul c! devreme ce nerespectarea clauzelor
contractuale de c!tre constructor atrage penalit!"i, ei vor pl!ti n final mai pu"in pe apartamente.
Personal, sunt foarte nervos pe constructor, noroc c# are penalit#!i grase(Gartley222); clauza din
contract se refer# la o desp#gubire de 0,1% parc# [pentru ntrzieri]"tiu c# o s# le pl#teasc#am calculat "i iese
cam 200 E/lun#(Flori)
n multe cazuri ns! situa"ia devine acut!, iar cump!r!torii trec de la nelini#tea pricinuit!
de nepredarea la timp a apartamentelor la panica de a fi fost n#ela"i. Treptat, imaginea despre
dezvoltatori se modific!, se renun"! la adresarea pe numele mic #i se trece la folosirea
17
invectivelor. ncrederea, acest suport firav pe care a fost cl!dit! schema piramidal! de rulare #i
nmul"ire a banilor prin deschiderea de noi #i noi #antiere #i prin atragerea de noi clien"i, se
surp!
1
.
asa cum probabil ati observat si dvoastra acel domn Sorin nu mai raspunde la telefon si am facut cateva
sapaturi...iar acele apartamente sunt ipotecate!!!!! avem sanse reale sa ramanem si cu banii dati si cu
apartamentele executate de banci!!!! situatia este cat se poate de grava(Daiana)
Ca urmare #i reprezentarea situa"iei #i a actorilor prin#i n ea se degradeaz! rapid. De la
imaginea unor egali care p!reau investitori serio#i #i de ncredere (capitali#ti comme il faut),
dezvoltatorii devin pentru cump!r!tori "epuitori, idio"i, retarda"i (C!t!lina1978),
bi#ni"ari, escroci (Anda10), c!p#unari veni"i cu idei de mbog!"ire peste noapte, care de-
abia acum #i arat! adevarata piele (Gartley222) #i care, pentru c! i-au adus pe punctul de a
pierde munca cinstit! de-o via"! (AndreeaBela), trebuie pedepsi"i (orice, numai s! sufere
animalul de C!lin) ori eventual lin#a"i (Daiana).
La rndul lor cump!r!tori #i schimb! imaginea pe o au despre ei n#i#i, asumndu-#i
acum, prin diferite etichete, naivitatea pe care au avut-o: suntem %epui"ii de la Neptun
(C!t!lina); p!gubi"ii de la Luxembourg (Razbur), ori folosind pe forum nickname-uri
sugestive: P!c!litu.
Dezvoltatorii nu se las! mai prejos, intervenind #i ei pe forumuri, direct sau prin
interpu#i, pentru a calma situa"ia, a-i caracteriza #i ei pe cump!r!tori sau pentru a le transmite pur
#i simplu, spre groaza tuturor, c! dat! fiind atitudinea cump!r!torilor, abandoneaz! pur #i simplu
contruc"ia, l!sndu-i pe ei s! o termine.
nu v# mai face!i attea griji, nu exist# niciun alt impediment, chiar dac# vnz#rile au mai sc#zut din
cauza efectelor crizei mondiale (crf23); lumea e rea; cump#r#torii sunt crcota"i "i r#u-inten!iona!i (Ovi);
n momentul de fa!# am decis ca domniile voastre s# execute proiectul(Maria)
Fie c! a#teptarea mut!rii se ncheie cu rezultatul a#teptat - mutarea n noul apartament -,
fie c! nu, dup! 2008 majoritatea covr#itoare a cump!r!torilor din Flore#ti se vor gndi s!
apeleze, iar unii o vor chiar face, la serviciile unui avocat pentru a tran#a rela"ia cu vnz!torul.
Aceasta face parte dintr-o suit! de ac"iuni presupus eficiente, care ar putea conduce la rezultatul
dorit. Ac"iunile de contracarare ncep cu solicitarea desp!gubirilor datorate ntrzierilor, continu!
cu vizita individual! la avocat, c!reia i urmeaz! apelul la organizarea n grup pentru depunerea

1
Desigur, nu este vorba aici doar de ncredere, ci n primul rnd de lipsa banilor, datorat! sc!derii bru#te a ritmului
credit!rii.
18
unei ac"iuni comune n justi"ie pentru recuperarea pagubelor; ulterior se trece de la recuperare
(ce pare greu de nf!ptuit) la vendet! (de la un simplu proces civil la un proces penal). Cnd
nimic nu mai pare posibil, sau cnd, n ciuda rezolv!rii unor probleme par"iale promisiunile
r!mn n ochii cump!r!torilor nerealizate, speran"ele se mai leag! doar de reflectarea situa"iei n
mass media. Ultima redut!, care nu aduce beneficii imediate, dar este n"eleas! ca singura solu"ie
integratoare care poate rezolva toate neajunsurile, este cea a votului la urne.
zilele astea m# ntlnesc cu un avocat s# v#d ce pot face(Gartley 222); situa!ia este ct se poate de
grav# "i eu a" avea disponibilitatea s# m# ntlnesc cu voi "i s# ncerc#m mpreun# s# lu#m m#suri pe cale legal#
(Daiana); Dac# a"a st# situa!ia va trebui s# ne strngem ct mai mul!i "i ncerc#m s# ne recuper#m
banii(Cet#!oiul); numai la avocata noastr# sunt deschise 11 procese mpotriva lor (Adriana83); E posibil s#
fie caz penalOricum, chiar dac# nu am "anse s# recuperez din bani prefer s# mai dau nc# bani numai s# l v#d
nfundat(Gartley222); eu cred c# cea mai bun# solu!ie ar fi s# chem#m cteva televiziuni, s# vad# n ce condi!ii
trebuie s# tr#iasc# oamenii! (Andc); am invitat un ziarist "i voi invita "i televiziunea s# fac# un
reportaj(C#t#lina); Eu sper s# avem ct mai multe sesiz#ri pe site-ul respectiv, care ori vor fi b#gate n seam#,
ori vor fi justificare pentru referendum. (W45p); ct despre primar, s# zboare, e primul lucru care trebuie s# se
ntmple (Gartley222); Eu, sincer, am s# candidez la prim#rie(Adydeac).
n fapt, ndemnurile la mobilizare general! pentru g!sirea de solu"ii pe calea justi"iei vor
fi urmate rareori de ac"iunea efectiv!, #i aceasta pentru c! situa"ia creat! devine una n care to"i
cei implica"i nu au dect de pierdut: odat! chema"i n instan"!, constructorii au toate #ansele s!
piard! procesele #i s! fie obliga"i s! dea napoi banii antama"i, pe care nu i mai au; plata de
desp!gubiri pentru ntrzierile la predarea apartamentelor scad si mai mult #ansele ca
apartamentele s! fie finalizate #i fac nc! mai ndep!rtat momentul recep"iei lor; construc"iile
scoase la vnzare de lichidatori nu #i-ar fi g!sit clien"ii, ori vnzarea lor ar fi durat un timp
nedeterminat; p!gubi"ii ar fi pierdut ntre timp al"i bani, cu cheltuielile judec!tore#ti #amd.
Treptat cump!r!torii ghinioni#ti #i dau seama c! contractele pe care le au au devenit doar ni#te
buc!"i de hrtie, #i c! spre marea lor deziluzie depind n ntregime de bun!voin"a
constructorilor (presa"i la rndul lor s! ias! dintr-o situa"ie extrem de ncurcat!) #i de abilitatea
acestora de a mai g!si solu"ii. Discu"iile pe forumuri nregistreaz! aceast! cotitur! n n"elegerea
situa"iei; unii dintre forumi#ti conced c! trebuie s! dea #i ultimii bani pe care-i datoreaz!, chiar
nainte de sfr#itul construc"iei, cum prevede contractul; tonurile dezbaterilor se tempereaz! iar
sfaturile date unor noi veni"i pe forumuri (cump!r!tori ntrzia"i #i debusola"i o poten"ial! nou!
surs! de bani) devin veritabile reclame.
19
Apelurile la mobilizare, precum #i rezolu"ia final! care ndreapt! c!tre votul de la urne
relev! ns! #i altceva. Anume, c! n fa"a situa"iei ce devine f!r! ie#ire, indivizii p!r!sesc
reprezentarea despre societate pe care o creditau nainte de a trece prin aceast! experien"!,
respectiv societatea n"eleas! doar ca sum! a indivizilor care intr! n rela"ii de schimb unul cu
altul, schimb a c!rui onestitate este garantat! prin contracte. Timid #i treptat, fo#tii opozan"i
fermi ai oric!rui colectivism, birocra"ii ori ai statului realizeaz! c! n absen"a unor instan"e
supraindividuale, democratic constituite, mai devreme sau mai tirziu se vor g!si neputincio#i n
fa"a altor indivizi, ori grupuri de indivizi constructori, func"ionari, avoca"i, b!nci fa"! de care
sunt cu totul lipsi"i de putere.


Casa visat!

n a#teptarea mut!rii, care pentru mul"i devine tot mai lung!, noii proprietari #i dau fru
liber imagina"iei despre cum va ar!ta noua cas!. Cei care frecventeaz! cu consecven"! #antierele
dau ve#ti despre stadiul construc"iei, descriu detalii legate de execu"ie, comenteaz! priceperea
sau nepriceperea muncitorilor #i pentru a ilustra toate acestea - ata#eaz! la mesajele din spa"iul
electronic numeroase fotografii. La fel ca n rela"ia cu constructorii, care cere ajust!ri #i
negocieri, #i n cazul raport!rii fa"! de apartamentul cump!rat are loc o investire de imagina"ie #i
afectivitate pentru a concilia imaginea #i a#tept!rile ini"iale cu realitatea factual!. Imagina"ia este
solicitat! s! refac!, din datele momentului, un puzzle al c!rui fundal este promisiunea ilustrat! n
mediul virtual cu care au fost sedu#i n momentul cump!r!rii.
Astept!rile de la noua locuin"! se leag! n prim! instan"! de beneficiile pe care cadrul
natural al locului le-ar putea oferi. Aflat! nc! ntr-un stadiu primar al construc"iei, locuin"a real!
este pentru nceput obturat! de cea ideal!, care se contureaz! printr-un decupaj imaginativ ce
pune n paranteze tribula"iile locuirii colective. Pe plan mental, locuirea viitoare este nc! o
locuire solitar!, n care convie"uirea nu este cu oamenii, ci cu natura. Balconul, ca #i ferestrele
ample, a c!ror prezen"! este constant! n primele mesaje ale forumi#tilor, sunt promisiunile de
evadare c!tre un spa"iu ecologic prietenos, la rndul lui idealizat, ca spa"iu al anotimpurilor
calde, al naturii temperate, al cromaticii odihnitoare un spa"iu al reg!sirii de sine.
20
A"a de frumos a fost timpul smb#t#st#team sus, la ultimul bloc (ultima groap#) sub p#dure, "i cntau
p#s#rileadia vntul u"or, o lini"te "i un miros de prim#var#abia a"tept s# m# v#d pe balcon, savurndu-mi
cafeaua "i !igara de diminea!#, f#r# zgomotul turbat al ma"inilor "i f#r# aerul mbcsit de praf, numai verde n
jur (Moxut); ..apartamentul pe care l-am ales eu are o teras# superb#, pe care o sa-mi pun un balansoar
(Foxylady); Sunt frumoase apartamentele, mai ales cele cu balcoane mari, de 13 mp(Sopy); apartamentele de
la mansard# sunt superbe "i e o priveliste de-acolo(Andc); voi avea o priveli"te frumoas#, chiar mi place s#
stau pe balcon "i s# aud p#s#relele cntnd(Citroens22).
Aceast! promisiune e dat! chiar de la nceput, n chiar denumirea unora dintre
ansambluri, prin care s-a mizat tocmai pe aceast apetit pentru izolare n mijlocul naturii a
poten"ialilor cump!r!tori Sunny Valley, Esmerald Gardens etc. Pozi"ionarea acestor noi
construc"ii, pentru cump!r!tori, n mijlocul naturii, reflect! un mecanism psihologic de
surmontare a dificult!"ii de localizare precis! a noului cartier: ele sunt n natur!, mai exact, nici
n ora# (dar la zece minute de centru, dup! cum enun"! reclamele ansamblurilor) nici n sat, ci,
pentru nceput, sunt suspendate pe fondul singurului reper care este prezent: natura. .
Ca urmare #i referirea la noua achizi"ie, r!mne, ct nc! e parte a unui proiect imaginat,
n faza diminutival!: mergem mine la c#su!#(Loredana); apartamentul care mi place e cel de pe col!,
cu turnule!ul #la superb(Citroens22); am pus o poz# dr#gu!# pentru cei interesa!i(Foxylady).


n aceast! etap! se etaleaz! gusturile



Au vrut n natur! dar s-au trezit la "ar!.






Casa visat!
Speciali#ti n construc"ii
21
De la c!su"! la grot!
Uniformizarea spa"iului: spa"iul muncii #i spa"iul casei

Criza economica/ emancipare economic!

Clas! medie: la Pisa in hooney moon/ multiserv 5;




Dup! mutare

Nara"iunea de via"! din jurul achizi"ion!rii unu apartament; povestea mutarii devine o
naratiune centrala pentru viata individului