1. Evolutia jocului de volei pe plan international
William Morgan creaza un joc sportiv care implica un nr mare de persoane si care nu necesita un echipament special pt practicare. Pe terenul de tenis aceasta a ridicat fileul la 1,98 m astfel incat a delimitat terenul in doua. Mai tarziu acest sport primeste numele de volleyball pornind de la termenul volley a relua din zbor!. "in cauza nr mare de jucatori apare si un regulament scris191#! iar mai tarziu apare si primele federatii nationale in $ulgaria si %ehoslovacia. &n 19'( la Paris se infiinteaza prima federatie internationala de volei. 2. Voleiul in tara noastra &n anii )* voleiul apare in tara noastra fiind adus de catre studentii care studiau in tarile din +uropa. &ncepe sa fie practicat de catre centre universitare din Ploiesti, $ucuresti si ,imisoara. &n 19)( are loc primul meci international din +forie, intre studentii -...+./ actual 0...+./.1! si o echipa de turisti turci. 2pare /ederatia 3omana de 4olei in 1958. 3. Suprafata de joc "imensiunile terenului6 9 m latime718 m lungime 8iniile terenului6 )laterale, ) de fund, de centru, de 9 m care se prelungeste punctat in lateral in afara suprafetei terenului. ,oate au 5 cm latime si fac parte din suprafata de joc :onele suprafetei de joc6 de atac, de serviciu, de inlocuire si de siguranta 4. Fileul si stalpii &naltime6 ),)' m ; feminin, ),'9 m ; masculin 1tructura6 din sfoara neagra, ochiuri patrate de 1*<1* cm, lungimea de 9,5 m si latime 1 m, banda superioara alba 5 cm. $enzi laterale6 albe de 5 cm71m 2ntene6 din fibra din sticla, lungime 1,8* m si grosime de 1 cm, colorate alb=rosu din 1* cm in 1* cm. 1talpii6 din metal cu sectiune circulara, inaltime ),)5 m, protejati in partea inferioara cu burete si snt fi<ati in sol la 5* cm la 1 m de linia laterala. 5. Sistemul de marcare al punctelor, castiarea setului si meciului %and o echipa castiga un punct> ; punctul este castigat la orice greseala a adversarului, indiferent de echipa care a servit, fiecare faza de joc castigata presupune cumularea unui punct. %and o echipa castiga un set> ; setul se finalizeaza cand una din echipe cumuleaza )5 de puncte, cu doua puncte diferenta. &n caz de egalitate, setul se prelungeste fara limita pana la obtinerea diferentei de doua puncte. &n caz de egalitate la seturi, setul decisiv se joaca pana la 15 puncte cu doau puncte diferenta, setul se prelungeste pana la inregistrarea diferentei de doua puncte. %and o echipacastiga un meci> ; cand o echipa castiga primele 9 seturi din ma<im 5. !. "impii de odi#na ) t.o de 9* de sec7set la cererea antrenorului sau a capitanului de echipa ? ) timpi tehnici7set acordati prin regulament la inregistrarea punctelor 8 si 1#. $. %nlocuirile de jucatori # schimbari simple poate fi schimbata intreaga echipa! 9 schimbari duble n jucator inlocuit nu poate intra inapoi in teren decat in locul celui care l=a schimbat, nu a altui jucator! &. 'efinitia si caracteristicile jocului 4oleiul este un joc sportiv inventat in care se urmareste mentinerea mingii in joc in propriul teren si transmiterea ei peste fileu in conditii cat mai dificile pt a forta adversarul sa greseasca. %aracteristici6 lipsa contactului direct, are la baza deprinderi nenaturale, obligativitatea rotatiei, este accesibil, are caracter recreativ, necesita instalatii putine, este sport de performanta, este prezent inc ontinutul programei scolare si este un mijloc asociat @inetoterapiei. (. Structurile de joc, continut de actiune, frecventa, pondere Strctura de joc )ontinut de act Frecventa *ondere +a primirea serviciului S , *S , -ps . /rps nerepetabila atac +a serviciul propriu 0 , */ , -pa . /rpa repetabila aparare /nsamblul de joc S , *S , -ps , /rps . 1 0 , */ , -pa , /rpa 12. Sistemul de joc si compenentele sale 1istemul de joc cuprinde o serie de secvente de actiuni ordonate in cadrul unor structuri de joc %omponentele6 =subsistemul de atac ; contine actiuni tehnico=tactice individuale de atac cum ar fi serviciul, ridicare si atacul = subsistemul de aparare ; contine actiuni tehnico=tactice individuale de aparare cum ar fi preluarea serviciului, blocajul, preluarea atacului, plonjonul. 11. /ctiunea de joc si componentele sale 2ctiunea este unitatea structurala de baza a sistemului de joc %omponente6 tactica, tehnica, fizica, teoretica, psihologica 12. Forme specifice de jucare a minii =lovirea cu doua maine de sus6 pasa de sus inainte, pasa de sus inapoi. +ste asociata cu ridicarea si preluarea serviciului, a atacului si a blocajului. =lovirea cu doua maini de jos6 se gaseste in actiuni precum6 preluarea serviciului, a atacului = lovirea mingii cu o mana6 actiuni precum serviciul, atacul si preluarea cu parghie dura =lovirea cu alte parti ale corpului =organizarea celor 9 lovituri 13. /ctiuni te#nico.tactice individuale de atac 1erviciul ; de sus ; de jos ; din fata ; din lateral ; in forta ; normal ; plutitor. 3idicarea ; inainte ; inapoi ; la distanta mica sau mare 2tacul ; cu bataie pe un picior ; pe doua picioare ; bataie alternativa ; cu bataie simultana 14. /ctiuni te#nico. tactice individuale de aparare Preluarea serviciului, $locajul, Preluarea atacului, Plonjonul, Preluarea din plasa, Preluare efectuata in cadrul dublajului, Preluare efectuata in cadrul autodublajului. 15. /ctiuni tactice colective =la efectuarea serviciului =la primirea serviciului =la organizarea atacului =la organizarea apararii 1!. 3odel de joc !4! fara specializare pe zone si posturi cu 53 ridicator =principala caracteristica este reprezentata de pozitia ridicatorului in :9 =nee<istand specializare pe posturi si zone fiecare jucator va ajunge in :9, ca ridicator =se incepe invatarea jocului bilateral cu efectiv complet, datorita distantei mici dintre zona de ridicare si cea de atac. 1$. Forme de joc utilizate in lectia de educatie fizica 0rmareste jocul ca mijloc de pregatire si jocul in forma competitionala =joc intre echipe cu efective reduse )<), 9<9, '<', 5<5. =joc intre echipe cu effective inegale 9<), '<), 5<9, #<'. =jocuri cu handicap ; una din echipe incepe partida cu un handicap de puncte = model de joc '<' = cu :9 ridicator, cu :) ridicator = model de joc cu specializare pe zone si pe posturi 1&. 6ranizarea competitiilor scolare folosind tabela 0erer "urneu nr par de ec#ipe Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5 1 , 2 1 , 3 1 , 4 1 , 5 1 . ! 7 7 7 7 7 3 , ! 4 , 2 5 , 3 ! , 4 2 , 5 7 7 7 7 7 4 , 5 5 , ! ! , 2 2 , 3 3 . 4 1(. "erenul de joc la volei in asezat ,erenul are dimensiuni reduse6 1*7# m, cu o zona libera de 9 m imprejur si cu un spatiu de minimum ( m verticala iar liniile de atac sunt trasate la ) m de linia de centru. 22. %naltimea fileului al persoanele cu nevoi speciale /ileul 1,15 masculin si 1.*5 m feminin 21. 8ocurile *aralimpice , modificari privind jocul de volei in asezat. =terenul are dimensiuni reduse1*7#m! =fileul 1.15. m masculin si 1.*5 feminin =nu este permisa folosirea protezelor sau ortezelor =se sta in asezat pe podea =se folosesc mainile pt lovirea mingii si pt deplasar =este permisa blocarea serviciului 22. )orectarea lordozei , enumerati 5 mijloace specifice .prelarea cu doua maini de sus din asezat din minge oferita de un partener pozitionat in picioare al 9 m distanta .pase cu doua maini de sus din asezat, efectuate pe perechi la 9 ; ' m distanta intre parteneri =preluare de jos din minge oferita inaintea e<ecutantului de catre un partener situat la ' m distanta dde acesta =preluare de jos de control ; preluare de jos spre perete de la 9 ; ' m de acesta =preluare de jos de control ; prelare de jos spre partener e<ecutat pe perechi 23. )orectarea scoliozei in 9): , enumerati 5 mijloace .pase de control cu o mana din stand, cu mana opusa curburii toracale =pase de control cu o mana din asezat, mana opusa curburii toracale =serviciul de jos e<ecutat cu mana opusa curburii toracale, spre perete, e<ecutat individual =serviciul de sus din lateral cu mana opusa curburii toracale spre perete e<ecutat individual =blocaj efectuat numai cu mana opusa curburii toracale la atac din auto aruncare 24. )orectarea cifozei dorsale , enumerati 5 mijloace . pase de control cu doua maini de sus din stand =pase de control cu doua maini de sus din asezat pe sol sau pe o banca =pasa de control ; pasa spre perete cu doua maini de sus =pase de control din stand, cu intoarcere 9* grade inre e<ecutiile succesive =pase de control cu doua maini de sus alternat cu pase de control cu o singura mana 25. )erinte specifice de initiere.fi4are .e<plicatia trebuie sa fie simpla si concisa =demonstratia pe un model ideal =introducerea mingii de la inceputul instruirii =se pune accentul pe e<ersarea globala =supravegherea permanenta a e<ersarii =corectari presice si concise =pe pune accentul pe aspectele corecte ale miscarii, nu ep greseli =e<ersare cu numar mediu de repetari, pauze active 2!. )erinte specifice consolidarii .consolidarea aspectelor dominante =realizarea in e<ersare a unui volum mare de repetari =utilizarea unor e<ercitii simple ca structura =utilizarea unor e<ercitii cunoscute =e<ersarea se poate face frontal sau in circuit 2$. Sc#ema esalonarii invatarii in jocul de volei , definiti cele 3 secvente %nitiere Fi4are )onsolidare *erfectionare 21 21 22.23 24.2$ 21 , e<ersarea actiunii in conditii usoare si foarte usoare, accentul fiind pus pe e<ersarea globala in conditii usoare 22 , e<ersarea actiunii cu accent pe consolidarea aspectului dominant ce constituie baza de prinderii 23 , e<ersarea actiunii in conditii apropiate de joc 2&. Selectionarea si sistematizarea mijloacelor ;etapele procesului< .eliminarea mijloacelor ineficiente =organizarea mijloacelor conform schemei esalonarii invatarii actiunilor =gruparea mijloacelor pe structuri, operatii 2(. Selectionarea si sistematizarea mijloacelor ;tipuri de mijloace< .mijloace6 de baza, periodice, ajutatoare Mijloacele de baza ; folosite pe tot parcursul procesului de invatare, de la initiere pana la perfectionare Mijloace periodice ; sunt folosite in anumite perisoade ale pregatirii cu scopul realizarii unor obiective Mijloace ajutatoare ; mijloace folosite ocazional la corectarea unor greseli 32. 3entioanti aspectele dominante pt= .pasa de sus6 cupa adanca si elastica =organizarea celor trei lovituri6 transmiterea mingi spre dreapta =preluarea de jos6 lovirea mingii cu treimea inferioara a antebratelor =serviciul6 blocarea articulatiei pumnului si punctul de lovire pe minge situat sub linia mediana, spre polul inferior =ridicarea6 orientarea mingii spre zona de atac indiferent de locul de efectuare al ridicarii =atacul6 ultimul pas lung de elan si punct inalt de lovire =blocajul6 pozitia centrala a palmelor, apropierea antebratelor si actiunea palmelor pe minge =preluarea atacului6 transmiterea mingii din zole de aparare spre zona ridicatorului cat mai precis si u o traiectorie optima care sa faciliteze actiunea de ridicare