I Et.

L|GTFCA
I
.
:MANASIIRTI
POTiI
i
SfAntui
-
b
-
Isenc Snul
6hli
\-6
Cuvinte citre singuratrcr
despre viala duhului, taine
dumnezeiegti,
pronie qi
judecatd
Partea a II-a
recent descoperitd
Studiu introductiv
ti
traducer
diac. Ioan I. Ici
jr
lDusts
Sibiu
2003
t obia Mbtia
k/i'
fi[ocalica
tcror
si
liziune grafict Maria-Comelia tciJr
Tehnoredactori
ii
corecto.i: Paul
Si
Violeta Morar
lmagit'c: SJAI /I Is@c Situl,
gravurA d Fotios Konroglu, 1944.
O DEISIS
lsBN 971-9144-85-2
SfAntul
Isaac Sirul
operA,
profil istoric
qi
pe fundalul tradiliei
necunoscutul
gAndire spirituald
siro-orientale
P rolesorului Sebastian 8rock,
Pdtintelui Andr lruf,
imensei lor
stiinle ti
geaerc.itdli
td ipet6go dx tiv irpertp<ov
Opera Sfintului Isaac: destin
ti
receptare
Sfantul Isaac Sirul este unul din cei mai iubiti
fi
frecventati
autori duhovnice$ti din toate timpurile. Faptul e demonstmt
de imensa circulatie manuscrise a,,cuvintelor" sale,,ascetice"
in Rdsdritul $i
Occidentul creftin, de iradierea
,,ecumenict',
transconfesionald, singulale a acestor scried unice, lraduse in
toate limbile de circulatie ale creltinaedi
(greace, arabe, geor-
gianz, etiopiana.. slavoni, htina, italiant, portugheza, castilia-
na, roman', rusd, engleze, francez.i
$i
chiar
japone?i). Extrem
de populare in mediile monahale de odntare contemplativd,
scrierile duhovnicegti ale Sfintului Isaac ili datoreaze pune-
rea in circulalie qi larga difuziune manuscrisd in spatiul ono-
dox mai cu searna revirimentelor spirituale inregistrate aici in
mai muhe rinduri. Mai intii in secolul XI prin Sfannrl Simeon
Noul Teolog (f
1022)
9i
Pavel Evergetinos
(secolul Xl)
li
ln
secolele XIII-XV prin promotorii isihasmului bizantin
ti
rus,
Sfinlii Crigorie Sinaitul
(i 1346)
ti
Nil Sorski (t l5l5), ambii
mari admiratori ai scrierilor Sfantului Isaac spre a clror cilire
asidue ii indemnau pe monahii aflati in cautarea linittirii.
Ulterior, in timpul miFdrii filocalice din secolele XVIII-XIX,
cand apar
$i
primele editii: vechea traducere greace e editatd
de ieromondhul
Nichifor Theotokis la Leipzig in I?70, ve-
chea traducere sl avona, revi zui d i n I786-1787 de staretul
Pai si e Vel i ci kovski (+
1792). e
publ i catl l a Neamt i n 1812,
5
iar traducerca romineascd a
paisienilor
romdni Macarie, lsaac
ti
l osi f ti pentAlot aici in I l osi f ti p5ri (a tor ai ci i n 1819.
Versiunea slavonA paisiana rctiperitE la Moscova in 1854
(Slova podri!.aireskie\ sub ingrijirea faimoasei sihisrii optina
va avea o iradiere nu doar in mediile monahale, ci
sj
in cercu-
rile intelectuale slavofile, precum gi, mai ales, asupra roman-
ci erul ui F. M. Dostoj evski ( l 82l - 1882). Acesta di n urme a
fost un asi duu ci l i tor al ,.Cuvi ntel or asceti ce" al e Sfanml ui
Isaacr, cum atesrd exemplarul editiei din 1854 cu insemnerile
marginale din biblioteca sa
$i,
indeosebi,
,,inveterurile" stare-
tului
Zosima din cartea Vl
,,Cdlugarul rus" a celebrului sdu
ultim roman Frulii Karumazov (1879-1880).
,,Cugerarile du-
hovnicegti" despre rugeciune. dragoste. judecata
semenilor,
iad
li
gheene atribuite lui Zosima sunt clar inspime din pagi-
ni l e ascetul ui si ri an, a cdrui carte e menti onata expl i ci t l n
roman in alte douS renduri. Cu o seard inainte de
procesul
ore-
zumtrurlui pancid Dmitri Karanuzov. frarele acestura, nihilis-
tul Ivan Karamazov, are o a treia
$i
ultime intrevedere cu fra-
tele lor vitreg Smerdeakov care em bolnav (cartea
X, cap. Vm).
Intrand in camera acestuia, Ivan observd cd,,De masi se afla
o carte groase cu scoa4e galbene". in discutij dramarici din-
tre cei doi, Smerdeakov ii menurise$re cd el,,,sluga", a fost
autorul omorului htilui lor Feodor Kammazov. dar c6 auto-
rul ei moml e de fapt Ivan (cu
teoria lui ce,,dacd nu existe
Dumnezeu, totul e permis"). Drept dovadi ii arati banii dis-
paru{i de la Feodor Karamazov. Chemend servitoarea se le
aduce o limonad5, Smerdeakov ascunde teancul de bani pu-
nand peste el
,,singurul obiect de pe nusi - canea cu scoarle
galbene pe care o remarcase Ivan Feodorovici in momentul
cind inlrase pe u$e. lvan citi matinal titlul: invdldturite Sf6n-
tului Pdrinte Isaac Siruf'. Cartea aparlinuse lui Grigori, sluga
Kararnazovilor, carel crescuse ca pe propriul sau fiu pe Srner-
deakov.
Si
care
,,incepus s{ se iotereseze de cele <sfinteo:
citea
$i
recirea mereu Mineiul
1...).ii
pltrcea cartea lui Iov
$i
I
Cl. SrMoNEn^ SALvEsTRoNr. .,lsaaco it
skij , corDunicare inedird. pentru al cirei ren ii
Siro e I opera di Doslocv-
murunesc pe a'jeasli cute
fecuse
cine
ltie
de unde rost de o culegere de zicale
Si
cazanii
al e.cr.rvi osul ui
nostru pari nte Si ri anul , cel bl agosl ovi t de
l)umnezeu>.
pe care se inddretnici sa le buchiseascd ani
ti
ani
de zjle, aproape fara si priceapd o iota, sau poate locmai de
acea
ii gi era atat de dragd
9i
punea atata pret pe cartea aceea"
(canea IIl, cap. I). Cartea groase
9i
cu anevoie de inteles a
cuvi osul ui
l saac Si rul i n traducerea staretul ui Pai si e de l a
Neaml
pust peste banii crirnei era pentru Dostoievski merturia
iubirii lui l)umnezeu de neinvins de nici un pacat omenesc
Cu ceteva deceni i i nai nte, i n Raspunsul sau di n 1838 l ui
Aleksei Homiakov intitulat
,,DouI
c5i ale culturii"
li
devenit
manifestul slavofilismului, ganditorul religios rus Ivan Kireiev
ski
( 1806-1856) exalta in Isaac Siml pe filozoful prin exce-
Ienti al Rusiei
pravoslavnice traditionale exaltate, opunandul
modemitdtii occidentale,decadente":
,.Rusia
n-a sfelucit nici prin ane, nici prin invenlii sa-
vante, neavend timpul de a se dezvolta in aceaste privinti
in mod independent
si
neprinund o cultur, straina inte-
meiata pe o viziune mincinoasd
;i,
prin urmare, streine
de spiritul siu cre5tin. In schimb in ea s-a pastral starea
iniliala a unei culturi autentice care are nevoie doar de
l rmp
rl
dc i mfrej urari f:l \ordhrl e. i n ed s-a concenl ral
i i
trdi t pri nci pi ul organi c al cunoaSteri i , fi l ozofi a cregti -
nisnrului care singura poate oferi o baz5
justl
$tiintelor.
Toti Sfintii Perinti greci. chiar
5i
cei mai profunzi, au
fost
(raduti ,
ci ti ti , copi al i
$i
i nvdta(i i n l i ni gtea mi ni sti -
rilor noastre, aceste sfinte embrioane de universiteti care
n-au ajuns la capatul lor. Isaac Sirul, mai profund dintre
(oate
scrierile filozofice, se mai gaselte la noi in manu-
scrise din secolele XI
ti
XII.
Si
aceste mdnestiri au fost
in contact viu
ti
neintrerupl cu poporul. La ce luminare
a poporului nostru de
jos
nu suntem indreptdtiti sd con-
cluzionem plecind de la acest simplu fapt?"
Comentand
critic aceste afirmatii gi ake.,cascade de superla-
tive clogioase" la adresa Sfantului Isuac Sirul, eruditul iezuit
Irdnde
Hausherr observa i ntr-un studi u di n 194? ca ..faptul
cel nldi notabil e mai putin enonnitatea elogiului acordat lui
Isaac cal afirma$a exrensiunii influenlei acestuia", mai precis
constalarea ce Ia ru$i cel pulin
,,Sfantul lsaac Sirianul este cel
mai mare dintre mislici, cel mai profund dintre filozofi. inva-
ldtorul
universal, mai actual decat orice altceva si. la fel ca
tofi ceilalti, ortodox"'?.
Paradoxul situaliei vine nu in ultimul rdnd din faprul ce un
autor duhovnicesc atat de influent cum este Sfanml l$aac
Srrul nu are o zi de comemorare ltturgtci speciala (cum are
Sfi ntul Efrem Srrul pe 28 ranuari e). ni ci o vi at6 care s6-i
evoce figuta istorice
fi
spiritualS sau, altfel sp!s, Sfantul
Isaac Sirul este o strelucitoare qi intrigang absenti din Sina-
xarele, Vielile Sfintilor, Martirologiile sau calendarele tuturor
Bisericilor cretrine. Secole de-a randul in Riserinl ortodox
monahii n-au
itiut
despre Sfintul lsaac rnai mult decat spune
suprascrierea vecbii traduceri eline a scrierilor sale: Ale celui
intz SJinli Pd ntelui ttostru owa Isaac Sirul ascetul
ti
ana-
horetul, care a
fost
episcop 6l iubitoarei de Hristos cetdli
Nhtive. Cuyinte ascetice ogoi asketikoil scrise de el pe lim-
ba lui
Si
Almdcite in graiul elin de cuviotii pdrihlii nottri
avva Patrikios
Si
Avranios,
floiofri Si
isihaStii care au vieluit
in isihie in Lavra celui tntrc SJitrli Pdrintelui nostru S(iya
lcel
Sfintit din Palestinal". CI panE in 1770 nu se
tria
mai muh in
:.Dogme
er spiriruah ori ent^le, Rev ue
(t
A s.6! ique et de Mrs t ique 23
( 1947), p. 3-37, reluar in: l. HAUSHERR s L. Erdes de spitnuoliti oientate
(Oriertalia
Chnstiana Anaicra l8l), Roma, 1969, p_ 145-t79. dici p. t59
ti
160-161, ciratul din Kireievski tor aici. p. 158-159.
' Sin (arele
sarbe
g grecSlj modeme IIll introdus doar foane rccenl De
28 r anudne
vi
numel e Sl i nr ul ui l sal c spr e a t , comemor al t r r ur gr c o i j al ! ; u
SmnrulEfrern.
4
Editia icromonaholui Nichifor Theoroliis: Tou hotiou
patns
henon
Isaak episkotiou Ninevi tou
$\.ou
Ta eu,vthenta Arketika, LEipziE, t77O.
reed. de reromonahul loachim Spersieris. Arena. 1895
ti
reimprimari anas,
talic de Ed. V. Rigopoulos. Tesalonic. I975. 1985, 199? (dupacare
ciram),
rici p L Dupd aceasla unica editie disponibilA. deti exrrem de defelooasa.
s.u licut trei rraducri romanetti: prilna a fosl cea a paisienilor romlni
puhliclr. la Nca'nl in 1819, ,,foane greu de inteler. fiind facurA in tnod
lileral dupa rextul grer arer de dettcruos i o r doua, .,rtlai noua. neriDarjla.
$ ca de nulte ori destul de depatuli de continurll re)(rului grecesc
i Si. in
line. o ti rrcir, .,pe de o prrte, cer mai fideti, pe de alra, in proliozjni ci\l mai
I nl el j gi bi l e . . u i nl r odur cr e( p. 5- 12)
i i
not . r c. l i zat 6 de par i nr et e DunnLr u
spaliul
ortodox o araltr
$i
prolixul cuvant introductiv anonim
care
prefaleaza, incepAnd cu secolul XIll, manuscrisele gre-
ce$i
ale ,,Cuvintelor
ascetice" isaachiene
ti
care poarte litluli
.,suprascriere
[epigranna]
impreuna cu Dumnezeu despre
tncere $i
isihie
gi viala pustniceasce ce se poate constitui ina-
inte de orice faptd din abtinerea limbii
9i
o inimd blanda, in
care e
$i
o mi cA l audt di n buze nepri cepul e adusa cuvrosul ur
Pari nre l saac Si rul ". Lung
$i
obosi tor exerci l i u retori c de
admiratie,
tipic bizantin, el este
,,o
cascade de superlative
elogioase'-
la adresa Sfantului Isaac, prefalat de o intermina-
bil5 diserlaiie pe tema virtutilor tdcerii
Si
liniitii. Tot ce aflem
din el e ca lsaac s-a niscut qi a fost educai, ca
li
biblicul pa-
(riarh Avraam, in Mesopotamia, nu departe de Edessa
5i
cd
prin descoperile dumnezeiasca a primit episcopia iubitoarei
de Hrisros ce6ti Ninive'.
Editor improvizat, Nichifor Theotokis (1731-1800)
a pro-
cedat extrem de amatoristic. Actionand la comanda patriarhu-
lui Efrem II al lerusalimului (1766-11'70t. sponsorul editiei,
a alrt la dispozilie doar doui manuscrise extrem de defec-
ruoase (provenite din bibliotecile private ale preoolui Agapios
din Galata
ti
ale mitropolitului Neofit al^Artei) qi care ofe-
rcau un texl grec intr-o stare deplorabile. ln loc se recurgd la
manuscrisele mai ve{hi
$i
mai bune din bibliotecile Rdsdritului
(Sinai)
sau Occidentului (Paris, Vatican), de care avea cunos-
tinta. Theotokis s-a mulfumit si revizuiasce textul schimbdnd
punctuatia,
Si
se adauge referintele scriptunstice
ti
o serie de
note. Fapt
$i
mai grav, a schimbat radicai numerota[a ,,Cu-
vrntelor"
din manuscrise rearanjandu-le pe criterii temalice
li
Stlniloae
ti
publicara ca volumui X al F lo.atri (romanesri)
{Filr
Sfantul
fsAAc
SIRUL, Cuyint. drsprc sfrntele heyairr., Ed. |BMBOR, Bucurc$i,
l 98l , cf p. 5
Si 25.
t a. uret hcnt u
osLet *a. 1895 {1997r.
t
XXV XXXI X: , . Epi gramma
pcrr sropes kai hesychias'.
,Ipigramma' anonima n-a fosl inclus, in ditii-
re rotnanesti
tiparite ale ..Cuvinrclor despre nvoinl{ ale Sfiinrului IiMc
dtn lEl9
9i l98li potrivir parintelui
Dumilru Sltuiloae, ea exisrt in unete
man-uscnsc
\chi
Si
in rraducerea mar noua inediril. Ci FR X. t981, p_ | I 12
t'
20. nora 20
6
HAU5HERR.
r)t .ri., p. t56.
'
Te.uretheata
asl.trika. p XXXV
schimband astfel vechea lor ordine'. Rezultatul a fost ca scri-
erile Sfantului Isaac s-au difuzat paDa astazi" intr-o forma
precarA, i mprovi zatE di n punct de vedere nu doar
$ti i nti fi c.
creand nenum?irate dificultdti de intelegere ciritorilor
Si
pro-
blemc insolubile traducatoilor'". Monah duhovnicesc. ierarh
tr
mare predicalor, dar gi intelectual de formatie
$i
vocalie
ifuminisd -._ autor nu doar al faimosului Chiriacodro,nion
Si
al multor ahor lucrari teologice, dar
Si
al unei serii de rnanuale
de
$ti i nl d
(Fi si cd
Inewtoni ana!],
1166-17671 Matemati cA,
3 volume de aritmetica, geometrie
$i
algebre, 1799.
Si
Ceo-
Srdtc l cursuri
de l a Academi a IaSi . 1775-1776], 1804)
Nichifor Theotokis a incercat in
,,introducerea"
sa" sa ridice
val ul de mi \ter care i nconj ura persoana Sfi ntul ui I' aac. i n
acest scop, el s-a folosit cu spirit criric de ultimele achizitii
ale
$tiintei
filologice disponibile in epoca sa. A ficut recurs
ineviiabil la monumentala Bibfiorreca Orientali s Clenentino-
ydrlc.rra
in 4 volume (volumul 3 are doua pari), cu un total
de 4000 de pagi ni . publ i cati i ntre 1719-1728 de fai mosul
erudi t maroni t Josephus Si moni us Assemani (1687-1768).
Originar din Liban, ajuns custode
Si
prefect al Bibliotecii Va-
ticane, Assemani a fost un neobosit colectionar de manuscrise
orientale, cunoscdtor a zeci de limbi orientale
$i
una din cele
'
A se vedea m.i
jos
in anexd tabclcle de concordanF. p. 401-4&.
'Reedinrea ed4ieiThotokis de Spetsicns in 1895 a rbsr
t
ca,.un verF
ubil masrcnf: nenumdrale grcicli de tipar. omilere:r a zeci de cuvinte, a
pste 30 de fta7-e tntrcgi sau parti de fraze au sporir doar dezastrul editier
Theolokis. de al carei caracrer deplombil
'lheotokis
insuii ertl tbrne con-
O edilie.ritica de mulli atteplati a te)(tuhi grec d corpusrlui iraachian
- edilie pfegdlita inca din 1970 iub auspiciile mindstirii athonile Stavro'
nikil.r. iar actualmente lviron - e in curs de finaliza.e de catre M^RcEr-
PTRARD,,.Hoi Askelikoi logoi tou abba haal rou Syrou. Prolcgomcna gi!
mt.r kntike ekdose, s),rare. nr. 81, 2002. p. 50-58.
''
Cum ,trll6, de ex . slaretul Paisie Velicikovski in p.eilta l:r edilia sl.-
vona a Cuvinlelor Slintului Isaac
(
Neamr. I 8 I 2) i rrad. rom. Valenlina Pclin
in: SFiNrLlr- PArsrE DE L NE^i{I, Cuvntk
,i
sttisori ltilx,rai.e{r,, Chi$-
Mu. 1998, D. 99 107 sau D^NA MjLLR in ..lntroducerea' la monumenlala
edilie a rraducerii engleze a Cuvintlor isaachiene dupi texrul grcc
t
siiacr
Th. As(ctual Hontilies ol Seitt Isaa( the Stri/u translared by lhe Holy
Trtrnsfiguration Monastery. Bostoo MA. 1984, p. LXXXV-CXII-
.,Cuvinl cture cnirori . ed 1997. p Vl-XVll Nepdhticit in ed Neanrl.
1819. r r adus i ns, de pi r i nr ! ' l c Dumi r r u sl ani l dac i n FR x. 1981. p. l 2- 22
mai
prodigioase
min(i erudite din toate timpurile. intre alte
vaste
opere
de eruditie pe care le-a publicat'' se numara gi
Bibtiotheca
Orientalis, o primd incercare de ,,patrologie siria-
cA",
de invenlariere atenta a intregului patrimoniu literar siriac,
o mina de informatii prelioase pane astdzi. (Volumul I e con-
sacrat scri i l ori l or si ri aci ,,ortodoc5i ", vol umul l t scri i tori l or
siriaci ,,monofizti",
iar cele doue pe4i ale volumului lll erau
dedicare scriilorilor siriaci
,,nestorieni".) Paginile
,14963
ale
volumului I din Brbllotheca Orientalis consacrate de J. Asse-
mani lui Isaac Sirul, pagini rezumate de N. Theotokis in,,in-
troducerea"
sa la editia corpusului isaachian grec din 1770,
cuprindeau in cea mai mare parte (p. 446459) o detaliatd
descriere analiticd a manuscrisului /@rrfiani, arab scris in ca-
ractere siriace, Codex Nitriensis XX = Vatic. syr. 198, copiat
i n ani i 1501-1516 i n Ni tri a-Sketi s, Egi pt' ' . Acesta conti nea o
traducere araba a corpusului scrierilor isaachiene, in roral 138
de ,,Cuvinte"
grupate in patru ca4i (28 + 45 i 44 + 2l)
$i
constituia cea rnai ampl6 colectie a scrierilor lui lsaac pe care
o gesise in manuscrise Assemani, intrucat manuscrisele gre-
cetti nu cuprind decat cel mult 90 de
,,Cuvinte". in finalul
editiei sale din 1770, Theorokis a tradus din latini in greacd
aceastd descriere fdcute de Assemani corpusului isaachian
arab, indicand gi
,,Cuvintele" care aveau corespondenti in
textul grec (acestea
eratr cuprinse mai ales io c64ile II gi III
ale colectiei arabe)'*. Manuscrisul karshuni 198
qa
prcfalat
de o scunt notiti biografica edita6
fi
traduse in hiine de
Assemani de unde a fost rezumaid in greace de Theotokis.
Nolila are continutul urmdtor: Isaac a fost un siriao din linu-
rul Ninive. A intral din frageda tinerefe impreune cu frarele
seu in minasti.ea Mar Mattai
[,,monofiziti"!]
din regiune.
Dupe un timp pelrcut in chinovia de aici s-a retras ca anahq.
ret vretulnd
in depline lini$te
ti
singurtrtate. Fratele seu dve-
.
- Opero
onnia a Sli^tului EraLM SruL- 6 rot., )j32-11461 Kolea-
dana Ecct.tioe
ljniverrac, 6 vot.. n50-1.t55., Bihtion,e.a Jutis Oriatatis
canontct
seu.ivitit.
5 \61.. ti6z_1,tc,6.
-
'' Descriere
reloara in S. E. AssEM^Nt
-J. S. AssFM^N, aibliothcco?
APosnt(d._Vatna@!
Codkx\t ,donrt.nr'otun Cardlosrr t.
r.
Roma.
I t5e,D
421442.
'' Ed. 1 895 9vr7). D. 424-{29.
I I
l.
l 0
nit egumen incearci in zadar se-l aduce inapoi in menislire-
Printr-o descoperire de sus primegte sa fie hirotonit episcop
al Bisericii din Ninive. Dar chiar in ziua hirotoniei se con-
fruntd cu o altercafie intre un creditor
si
datornicul lui. Nere-
ulind str solulioneze disputa prin recurs la Evanghelie
$i
temandu-se se nu-li piarde lini$tea din pricina grijilor, pdra-
selte scaunul episcopal
ti
se relrage in pustie unde r5mane
pane. h moarte
$i
compune scriedle sale ascetic
ii
duhovni-
celti''. Theotokis a tradus insa grabit un detaliu: dupa ce
ti-a
dat demisia. scde el, Isaac ,,s-a reiras la schitul s6u iubit din
pustie", in timp ce textul latin spune rnai precis ce dup[ de-
misie Isaac
,,a
fugit in sfanta pustie Sketis" din Egipt, unde
$i-a
scris opera
9i
qi-a sfArgit viata. Aceeali notiti arabe
-
provenite, de retinut, de la un manuscris din Sketis, deci scri-
sd de autor copt, apa4inand Bisericii nechalcedoniene ,,mo-
nofizite" - plecand de la indicii cronologice vagi din cu-
prinsul
,,Cuvintelor"
lui lsaac lnsufi'' - spune ce Isaac a
heit indate dupe anul 6000 de Ia facerea lumii = 492 de la
nagterca lui Hristos. Identificandul pe Simeon, destioatarul
Epistolei fV a Sfantului Isa.ac, cu Simeon Stilpnicul cel Nou
de pe Muntele Minun at (Thltumasioreites) de iangi Antiohia,
care a murit in anul 594, Assemani
$
Theotokis trag conclu-
zia ci lsaac trebuie s5 fi fost contemporanul acestuia, murind
ii
el la varstd inainrad. in
jurul
anului 600 dupe HristosrT. Pe
baza acestei concluzii, Assemani qi Theotokis resping apoi ca
eronate doua identificeri curente in Occident ale lui lsaac
Sirul, care era cunoscut aici printr-o seleclie latintr in 53 de
capitole din 25 din ,,Cuvintele ascetice" tnduse din grcaca
cindva in secolele XI-XIII|B. ln Apus Isaac Sirul a fost cel
mai adeseo identificat cu pustnicul lsaac de pe Montelucca
t+ 602)
in faimoasele
s le Dialoguri" care lau adus
Si
su-
Dranumele
,,Dialogul"-
Anahoret sirian refugiat din Siria in
iJmbria
in timpul supinirii gote a haliei. acest Isaac infiintase
Dc
Monrelucca
de langb Spolcto o colonie de eremld dupE mo-
l el ul l avrel or
ori enl al e, crei rnd o mi ca.,Tebai da a Umbri ei ' ' .
unde a murit ln
jurul anului 550 dupa ce s-a bucurat de un
mare renume de ,,v6zitor
inainte"
ti
faaator de minuni prin
purerea ruglciunilor lui. Venemt ca sfent, lrupul siu se
Pes-
ireaza
pinl azi in Spoleto, iar el este cinstit in Biserica latini
pe I I sau 15 aprilie. De aici cinstirea lui a trecut pe 12 aprilie
$i
in Riselit
prin internrediul Vielilor Sfinlilor
$el'ucxate
de
Sfinrul
Dimitri al Rostovului (1651-l?09). Din motive de
inadvertente
cronologice, Assemani
Si
Theotokis resping pe
drept cuvant atat identificarea lui Isaac Sirul cD anahoretul
\trian de pe Montelucca, cat
$i
aceea cu Isaac prezbiler din
Anriohia traitor pe vremea imparatului Leon I (454-474)'".
Assemani,
$i
pe urmele lui
$i
Theotokis, mai observe doue
deralii impo(ante: mai intai faptul ca paru diD ,,cuvintele"
atribuite lui Isaac in corpusul grec (n.,
2, 7, 43
9i
80 din nu-
rne.otatia edifiei lui Theoaokis) apa4in in realitate monahului
sirian Ioan Saba
(cel
Bftran) de la menastirea Dilaiti
(de
fapt
Dalyatha, a Viilor) de dincolo de Tig.u''. Iar in al doilea rAnd
faptul ca in Catalogul versificat al cS4ilor apa4inand a peste
200 de autori siriaci, intocmit de eruditul canonist sirian care a
fost mitropolitul Ebedjesu (AMisho., al Nisibisului
(t
l3l8)'?l,
se spune:
,,lsaac al Ninivei a alcituit
Fpte
tomuri despre vie-
tuirea
duhului, tainele dumnezeielti,
judecate
li
provident5".
Iar Theotokis adaug8
,,Nu $tim
dace aceste tomuri s-au pier-
Clut sau s-au pesfiat undeva nu
ttim
unde'
Tot atat cat
ltiau
Assemani gi Theotokis despre lsaac Sirul,
autor ascetic din secolul Vl, se qtia
9i
dupi un secol. E cea ce
atesl6
arhplul anicol despre literalura siriaca din Enryclopedia
t'
PL71,244P_24AD.
' u
ea- tags l rsl zy, p. xI pi xl v: rR x. p. l 6-t?
i
t9.
' ' l r' ./., p. Xv_Xvti FR X. p 21.
-'
Publicar de J. Assemani co anple comentarii in Errlioth?ca Oneakt
l l r . i ol .
l l l . I , p t - j 62, . ef ennl a e l a p. t 04
_
Ed. t 895( t 997) . p. XI I | : t
X. p t 8
t 3
de l 6ogi Spol eto de care vorbegte papa Cri gori e cel Mare
' 1D,i c..
p. vt-vttt; rn x. p. t3-ta.
'" Cf. Cuviatel.33.'74
Si62i
FR X, p. 185,
' '
Ed. I 895 { 199?), p. xi FR x, p. 16.
rr
Edirale la vnetia in 1506, reednare in
Pall],n XI
ri
de J.-P. I,lign in PG 86/1. 8l
isaachiene laline au |i)sl traduse
!i
in italiana
liancezA
Si
ponughezl (ranr
se in manuscris).
l7m h Lyon in Bibliothee
l-888. Cele 53 de ,.cuvinrc
(ednate
in 1500). castiliani
t-
t2
Britannica din 1887 scris de siriacisrul brilanic W. Wrighr,
retrperrl spffat dar cu nole in 1894?{. Acesra putea adiuga
doar faptul cd in 1869 fusesera publicare intr-o anrologie douE
,,cuvinte" isaachiene in texlul original siriacz5. Alte trei
,,cu-
vrtte" in originalul siriac erau publicate de siriacistul francez
J.-8. Chabol in anexa tezei sale de docrorat de la Louvain din
1892, pri mul studi u
Sti i nl i fi c
aspra l ui Isaac Si rul de dupi
Assemani". Interpretand ahfel decat erudirul maronit docu-
mentatia existenta, Chabor propunea pentru viata Sfantului
Isaac Sirul gi scrierea corpusului sau ascetic o darare incd gi
mai timpurie: sfargitul secolului V, gi pleda pe larg pentru or-
todoxia docrinara, chalcedoniana, a teologiei gi aparrenentei
confesionale a sirianului Isaac. Aceash lntrucat, precum se
itie,
in secolul V, in urma controveNelor hdstologice care au
urmal Sinoadelor Ecumenice de la Efes (431)
$i
Chalcedon
(45 l), creitinismul siriac se scindase in trei Biserici rivale
care se excludeau, persecutau
$i
acuzau reciproc de ercziel
una
,,nestoriane", de tradifie strict an(iohiana
li
care nu pri-
mise Sinodul de la Efes, aflati in afara teritoriului ImDeriului
roman in cadrul lmperiului pcrsan al Sasanizilor zoroastrieni:
alta ,,iacobita", de rraditie strict alexandrina, deci
,,monofizi(i"
(mai exacl
,,miafizitt'), care nu primea Sinodul de la Chal-
cedon
ti
ca atare s-a rupt de Biserica oficiali a Imperiului
roman;
9i.
in fine, o Biserici minoritartr chalcdonianI, rrma-
se fidele Imperiului,
ii
de aceea supranumiti
,,melkittr"
(im,
periale). CoxistenF a doue sau trei ierarhii rivale in acelagi
spatiu
$i
tentativele nereuiite de reconciliere incercate de im-
pdr4ii de la Constantinopol vor arunca inrreg Orientul in haos,
schisme
li
criza, sbbindu-l hotarator in fata invaziei arabe si
a ocupafiei islamice carE vor impinge aceste coftunitili intr-un
Studierea
sistemalic?i a tbndului de manuscrise orientale al
bi bl i orecrl or
di n Occi dent
$i
di n Ori entul Aprcpi at a revel at
un fenomen
neobitnuit
li
unic pentnr E\,rrl Mediu: o receplie
..ecumenice".
lransconfesionala. Fie in originalul siriac, fie in
lraduceri.
scfleaile lui Isaac Sintl erau citite in egal6 mdsura
de monahi
aparlnend tuturor familiilor confesionale ale cre$_
ti ni smol ui :
de si ri eni i ori ental i
,.nestori eni ",
de si ri eni i occi -
denrali.
de coptii
li
etiopienii .,monofiziri", de chalcedonienii
..onodoc$i"
greci, georgieni. slavi sau mmani
si
de chalcedo-
nienii ,,catolici"
latini. Dar indicii concludenle despre lsaac
Sirul ca personaj istoric identificabil nu existau. Fle n-au in-
rarziar sd apaia inse. Intai de toate, Chabot a observat ci
,,Epistola
IV cetre Cuviosul perinte Simeon F:cetoru! de mi-
nuni " -
prl nci pal ul argument i tvocat eronat de Assemani
penrru datarea lui Isaac la sfar$itul secolului Vl - nu apa4i-
nea de fapl lui lsaac, ci era in rcalitate vadanta prescurtata a
,,Epistolei
catre Patricius" a episcopului
fi
teologului Filoxen
al Mabbugului
(t 523), care a fost alaturi de Sever al Antio-
hiei
(i
538) unul din pdrintii fondatori ai hristologiei Biserici-
lor orien!ale antichalcedoniene..monofizite". Cercetand biblio-
tecile, Chabot va descoped apoi principalul document istoric
care a permis in sfar$it identificarea definitive a misteriosului
Isaac Sirul. E vorba despre notita cu nr. I24 din lista de I40
de parinti duhovnice'ti fondatori ai Bisericii
,.nesto.iene" a
Resarirului, compusA inue 860-870 de mitropolitul nestorian
Ishodenah al Basrei. liste cunoscute sub numele de Carrea
curAliei
\Kt&ba dnakfua)
$i
pe care Chabot a publicaFo cu
traduccre franceza in 1896'??:
.,/22. Sfi nl ul Mar Ishaq epi scop al Ni ni rei . care a al ce-
tuit cdrti despre vietuirea singuraticilor-
A fosl fi cut epi scop al Ni ni vei de catol i cosul Mar
Ci urfgrs
Jcheorghe.66l -6801
i n menasri rca Bei r Abe.
: '
l l , qe dc l a r hat et d conpo\ e par Je, usde| | ah. e\ eque de Br l ah .
pr r bl r e
cr r l ddur r n4 J
. B
CHAsnt Mct dr e\ . l n, l haot osi t et I h^t onc t 6
48q6r . p. : j s- 2ct 10
' u
Je. nr c t j dJL i J p 27r ?7h {or 64) at I v.
r I r \ . . . l c\ oJnr n
\ l cr r opot dc BJ. r b cr sonmuvr e . L t , , , . nt r \ ht r l l
I l q66) p 4l t _1so
regim de rnarginalizare. opresiune gi supraviefuire in conditii
uneori drarnatice.
Sho Hittoa of Sf.iac Literarwa, tan&a. t894i rrad. rom. proi
Rts, Isbria litedtuni sina.e.."rri,?, Ed. Diogen. Bucure$i. 1996.
ZjNGERLE/G. MOstNcER, Mon(n"rrd Jlrja.a. lnnsbruct, I 869.
B. CH^Bor. ,e S. Isaa.i Nitititac i!a, knpta er do.h.ind.
pad.s,
p. 13.
t 892.
t 5
Dupd ce a pi srori l ci nci l uni comuni tatea di n Ni ni ve
duptr episcopul Moise. inaintalul seu, a ldsat episcopia
dintr-o pricini pe care o
$rie
Dumnezeu
li
s-a dus sa lo-
cuiasc6 in munli. Ranras vacant o vreme scaunul seu, a
fost fdcut episcop in locul sau fericitul Sabrisho.
$i
aceas-
ta a l6sat episcopia gi a lriit ca anahore{ in zilele catoli-
lui Shahen din
linutul Qardu.
Deci Ishaq, dupt ce a lasar
scaunul din Ninive a urcat in Muntele Matut care e in-
conjurat de
linutul
Beit Huzaye,
$
a locuit in singurdtate
cu anahorelii care erau in acel
finut;
dupe care a venit in
menastirea lui Rabban Shabur. Cerceaa indeosebi Sfin-
tele Scripruri paDa acolo incat
li-a
pie.dut vederea din
pncina ciiirilor qi ascezei. Era foarte iscusit ln tainele
dunmezeie$i
ti
a alcetuit cirti despre viafa durnnezias-
ce a singuraticilor. A exprimat instr trei propozidi care
n-au fost primite de multi;
$i
a fost atacat de Daniel Bar
Tubanita episcop
[al
Tahalului, in Beir] Garnai pentru
unele atirmatii pe care le-a fEcut. S-a mutat din viata pd-
manteasce la adanci bdtraneF
;i
trupul s5u a fost a6zat
in mintrstirea lui Shabur.
Fiind de loc din Beit
Qatraye,
cred ce invidia impo-
triva lui a fost aFtatd de cei dinduntru
[din
Mesopota-
mia], ca
ti
irnporriva lui Iawsep Hazzaya,
yohannan
din
Aparneea
Si
Yohannan din Dalyatha "
In 1904, eruditul orientalist
$i
liturgisr care a fost patriarhul
si ro-occi dental uni r,cu Roma l gnari os Ephrem Il Rahmanl
(1848-1929)
publica'o cu traducere latina, dupa un manuscris
dal^t l4'11-1472, o alr6 notitd siriaci despre Isaac Sirul cu
urmdtorul conlinut:
,,1a1e istoria sau biruinta binecuvantatului p5rinte
Mar
Ishaq. unde se povesrel te
l i nul ul $i
vi al a l ui ; ce a fosr
episcop al Ninivei, dar mai apoi a lesat episcopia
ti
s-a
dus intr-o rntrnistire gi a akatuil cinci volume de invetl-
tun
Pentru
monahi.
Acest
lshaq al Ninivei era de loc din
linutul Qatar,
mai
jos
spre India. Dupi ce a ajuns iscusit in cenile Bi-
sericii li
in comentarii s-a ficut monah
lintr-o
manastirel
si invalator
in
tinutul
seu. Cand catolicosul Mat Ciwar-
gis
lcheorghe,
661-680] a venit in
tinutul
sau
lin
676],
I-a luar cu sine in Beit Aramaye
[Mesopotamia],
pentru
ger al Bisericii. Mat Ishaq a fost hirotonit episcop in
menastirea Beit Abe, dar din pricina sub$rimii min$i
9i
zelului seu nu s-a putut ingriji de comunilatea sa decat
cinci luni.
fi
dupi ce l-a rugat pe npapao'" care l-a lesat
se plece, s-a intors in singuretatea lui; npapa> i-a ingd-
duit si se retragd, iar el s'a intors la linigtirea lui in mun-
rele din Beit Huaye impreund cu monahii de acolo. La
sfargir
gi-a pierdut vederea
$i
frali a$temeau in scris in-
vatetura lui; ei il numeau al <doilea Didym", pentru cl
era blAnd, dulce
fi
smerit, iar cuvanol sdu era plin de
bunetaE. Nu menca deca ftei paini pe sdpdmane cu pu-
fine
legume
li
nu gusta mancare gatiti. A alcdtuit circi
volume cunoscute pane azi: dulce inveFture! hE ce
mdrturisegte Mar Yozadaq in scrisoarea scrise lui Bushir
ucenicul seu din mdnesrirea lui Rabban Shabur: <Multu-
mesc lui Dumnezeu ce te-ai sarguit se-mi trimiti invnF-
tura lui Mar lshaq al Ninivei.
$tiu
ce
ti-ai
agonisit cheile
Imp5rdliei ince in aceastd viafi, pentru cd ai umplut mA-
nestirea noast A cu iovdtatum vie(ii, cdci ne rnirturisim
ti
noi ucenici ai lui Mar lshaq episcopul Ninivei.> Aceasta
o spune in scrisoarea sa. In acelaEi fel voftette qi epis-
copul Yohannan:
(Cartea
lui mar Ishaq imi e de mare
ajutor
ti
mangaiere.D ASadar, imbftranind
ti
inain6nd
in ani, s-a mutat la Dorffrul
$i
a fost a$e?2t in mtrntrstirea
lui Rabban Shabur.
cosului Henanisho
[t,
685-7001
5r
a murit in mAndstirca cd era din eeeati farnilie cu Mar Cabriel
Qatraya.
exe'
ale tuturor sfin lor sd fi cu
rr
Stdta n1ia.a. fascicohrl l. Deirel-Shnrt
..
re
Mitropolilul
Adiabenei
hsl
tnrru scun rimp tsa.c.
cu scaunul la Erbil/Arbela al
sau, mai probabil. catolicosul
t 7
Rugaci uni l e de Dumnezeu Nescel oarei Mari a. al e
parintelui
nostru
Ushaql
noi .
Ami n."
t 6
Bcirul, I904.
F.
l2-:t:1.
f
Chabot
$i
(o('
ruditii catolici au fosr obligati se se plece, nu
fdr, regret, in fata evidentei adevirului istoric incontestabilr
,,lsaac de Ninive a 6t tout bonnemenr nestorien et 6v6que
nesl ori en
' o.
Conftrmarea defi nrttve a venrt i n 1909 o date cu
publicarea textului original siriac al primei pa4i a corpusului
isaachian de c5!rc hamicul editor de texte siriace carc a fosl
eruditul pArinte lazarist caldeean (sirian
unit cu Roma), Paul
Bedjan ( 1838- 1920)".
,,tlustrul Bedian, care n-ar fi cerur ni-
mic mai mult decat se poatd venera in Sfantul lsaac, compa-
triotul seu, un invetator de tradiie carolica. rnarturise$te insd
ingenuu:
"S-a
dovedit ca Isaac al Ninivei era nestorid: trirditia
Imanuscrisel Si
tonul scrierilor sale o dovedesc suflcient,"r2.
Analiza manuscriselor siriace ale corpusului isaachian ficutd
de Bedjan a condus la constatarea existenfei nu a uneia, ci a
doue traditiir una siro-orienhle
,,nestoriand"
ii
alta siro-occi-
dentald
,,iacobitd
'. Textul siro-oriental este cel original gi com-
plet, numdrand 82 de
,,cuvinte" Si
in el apar citati ca aurorita$
Teodor al Mopsuestiei, Diodor din Tars
Si
Evagrie Ponticul.
Textul siro-occidental are 8
,,cuvinte"
mai pufin, iar aici nu-
mele acestor autoritdli au fost schimbate cu ale uno. PArinti
acceptabili pentru Biserica iacobira,,monofizita". Traducerea
greace s-a ficut dupe texul siro-occidenral,
Si
ea are inca alte
t'1.
Heusxeaa, o2. .ir. (n. 2). p. 16l. Ln p. 162-164, Hausher repro,
duce textul ftan.ez
$
ladn al clor doua notifc cu urmatorul comenrariu la
adresa ortodoctilor care conlinua sI sfideze evidenrele istor'cs .,Hon.re-
ment ildevail y avonchosejugee. Cependanl. devanr une ccrraine pers6vC-
r nce e ignorer la vnl6 histonque- phdnonene que reod seul possible la
separalion obstinee enlr 6rudition et pi6r
, nous somms xcusabls de
produire ls deux documenG principalet.
Cele douA notiF vor fi reluate in rraducerile englez ale Pa4ii I ralizar
de A. J. wensi nck (1923.
ci mai j os n. 31, p. XVI I I -XI X)
Si
D. Mi l i ei
(1984. p. LXV-LXVI ), i n rmd. f ranczi a Pa{i i l l deA. t uf (2001. ct
mai Josn 65. p. l 0-12)t i t rad. i t al i anai n monograf i a l ui S. Chi al a (2002,
ct nlai jos
n. 67, p. 53-55).
'' Mar haacus Nitir,',, De perfecrioae rclisiow. ed. P. Bdjan, Paris-
t.eipzi8. 1909,618 p.
Aceastn editie s fost kadusn l'n limba engtczA de orienratisrul olandez
A. J. Wensinck: Mrrri.. r/.atises b\ lsaa( ol Niree.h. Amsrcrdrm. I92Ji
red. anastatic, Wiesbaden. 1969. Edrtia Wensinck notcaza pe marginile
lxlului
9i
paginile editiei Bedjrn pecarc o c(am dupA aceasd versiune
''
1. HAUSHERR. /,r. .!r , o. 16l.
6 ,.cuvintc"
mai
Pulin
faF de textul siro-occidental
(in toul
i+'-",ruint""
mui putin faF de textul siro-oriental oriSinalrr)-
Numele
lui Evagrie, care e citat de 16 ori in textul siriac atat
oriental,
cet
li
occidental, dispare sau e inlocuit cu al altor
pari nti acceptabi l i Pentru
chal cedoni eni ,,Cum
se expl i ce
dcci -
scrie Bedjan in p.efala ediliei sale - ce monofizitii
au vdzur in lsaac p unul din ai lor, iar catolicii
lchalcedo-
nienii
grecr
$i
latinil pe un Perinte al Bisericii lor? Ceea ce
am descoperit
in modul cel mai sigur e ce iacobilii au falsifi-
car unele
pasaje ale cerfii pentru a-l face inofensiv cititorilor
seclei
lor. Cu timpul Isaac a trecut drePt un onodox, iar nu_
mele sau a fost confundat cand cu Isaac al Antiohiei, cal cu
un alt Isaac monofizit"r4.
,,La
nestorieni, titlul de fericitul
Talcuitor
e dat lui Teodor al Mopsuestiei, elev al lui Diodor
din Tars
$i
dascel al lui Nestorie al Constantinopolului. Scrie-
rile aceslor doi episcopi au fost condamnate duPA moanea lor
alaturi de cele ale patriafiului Constantinopolului
fNestorie].
lsaac le citeazi frecvent, mai ales pe cele ale hi Teodor, de
obicei fire si-i numeasci. Dar aceste evoctrri fiind insuporta-
bile pentru ortodocai, nu s-au dat inapoi ln fata catorva falsi-
ficari
si
anacronisme pentru a scdpa de ele"J'. Lesand textele
citate asa cum sunt. s-au schimbat doar nurnele: ,,Fericitul
Tal-
cuitor" Teodor al Mopsuesliei devine astfel ..unul din dascdli".
,,ovva Martinian",
,,fericitul Chiril" sau
,,Sfintul
Ioan Cur; de
Aur", iar Diodor al Tarsului a devenit ,,Pavel din Tars" sau
,,Dionisie al Atenei"l6. Ac(,la$i lucru se petrece iD textul grec
'r A re wdea riJducere lor m$ jos, p. 4l I-446.
" 1909, p. IV-V.
",lrl./., p. X
fi
lislr acesror coreduri la p. X-X,.
''
.MdI Drodo- drn C!v.
17
ed BedJJn
'p
285, deune in ca, 2? ed
Theor okr \ , , unut dr n
I nl l epl ( f R
X, p I 45l
,,Fcncirul TalcujloC'- .,Mar Teodor al Mopsuesliei'din C!r. 9 ed. Bedjit
( P
l l l - l l 4) devi De i n C! v.
, l l
ed. Theot oki s , , avva l vl ani ni an"
( FR
X,
p 216- 217) .
Ccl e doua ci t al e di n Teodor di n Cl q l ged. Bedj an( p. 155
t i
160) nu apar deloc dal fijnd ca intrcs acesr ..crivant 'e omis lo.md din acesl
mo$v din rraducerea
Breaca:
din arr. 22 ed. Bedjar
(p.
t68) devine in
ct !
32ed Thcor okr s
- unul di n
St i nr t i Par i ni
( FRX. p.
175) i di nC{r . 44
ed Bcdj sn
l t 1l 9l dcvi ne i n Ck, . l 8 d. Tbor oki s, . l oan Cur . dcAur "
( LR
X, p. 93) r
dr n cr f 50ed Bedl an
{p
158) devi nei n( t r r . 60cd l heo'
bk' s
. Chr r l al Al exandnei l t f ( FR X.
f .
r t 4) r i ar ment r unr t c not ni nal c
t 8 l 9
cu numele lui Evagrie Ponticul care sau e omis cu tonl. sau
inlocuit cu nume de Perinti consacratirT.
prin
intermediul aces-
tor fraude pioase scrierile ascetice ale altfel
..ereticului" eDis-
cop ..nestori an l saac al Ni ni vei au beneftci at de di fuzi une
..ecumenica", Isaac devenind caleuzd
$i
invefitor duhovni-
cesc iubit
$i
exalrat penrru zecide genera$i de monahi sirieni,
greci, slavi
$i
latini. Prin citeva utoare ietuSuri, Isaac devenise
din
,,nesto.ian", ,,monofizit"
li
din
,,monofizit", ,,onodox,'.
Lumea savanta occidentah s-a gribit sd inregistrez.e gi sE
recepteze aceste achizitii in lucrerile teologice standard: dic-
lionare, lexicoane, manuale de patrologie. Toate notitele, ma,
joritatea
dintre ele extrem de scune, privitoare
la Isaac Sirul
din acste lucrfui de referinltr pleace de fapt de la cele douS
pagini foarte dense
$i
rehnice (cu
inventarierea listelor manu-
scriselo. existente) consacrate lui
,,Ishaq
von Ninive" - ascet
tr
eplscop nestorian al Ninivei de la sfe$itul secolului V
_
de citre orientalistul
Si
liturgistul Anton Baumsaark in erudita
sa lrtorie a literaturii siriace din 192213. Aceasta a devenir
imaginea schematic[ din dicgionarese
;i
patrologii4. Figura
din Co. 50
Si
59 d. Bcdjan (p.
352
Si
418) sunr omis. in C@. 58 si 4. ed.
Therrokis tFR X. p. 30?
$i
43).
' Mentiunile nominalc din Cl.,. t, 8. 6j
(de
rrei ori) ed. Bcdjan (p.
4,
106. 441. 456.462) sunr omise in Caq l, 2t
ti
Ja d. Iherrok; (Fi X.
p. 28
$i
I93): EvaS.ie drn C/.q 8r ed. Bejjan (p
57J, dcvrne in C!,. E6 ed.
Thorolis
,,un oarEcarc dintre sfinti" {FR X, p. 461 r. dn Cue.22 d. Bdjan
(p. 174
ti
I75) devine in CtrL 22 d. Theorokis
.dumnezeiescut criso;e"
(Ff
X. p. I79), d'n C&r. 72
t
74 ed. Bcdjan
'p.
495, 496-497
$i
5 t3, de-
une in Cry. 49
$i
8t d. Theorokjs
,,fericiru l Marcu" (Fn
X, p. 253, 255
Si
400), iar din Can ?7 d. Bedjan (p. 532) devine in Cry. 19 cd. Theolokis
.,sfenlul loan {FR X. p. l0l L
"
ANroN EAUMSr^RK c.r.htchk.tt rli.hen Lt d&r, Bonn, t922.
p. 233-235.
re
Cl anicolul dspre .,lsaac de Ninive. ,lin ,icriornd ire de thtotosie
cdthotiqu.
yllltl.
1924. cot. t0-12. \e'nnar
de invaFrut eprscop tarrn al
Aienei lrurs PETr. Acesta arata cA .,mull rimp socotir cablic, azi helcro,
doxia lui nu mai poate fi pusa ta indoiata'(crl_ l0). Tradusr in sreaca.
..opra sa a exercrBt o enorma Influenti asupn inrfegutui asxsm rasari-
lean . dar ..det eman6 de la un scriitor nenonan, tumc drn ea nu so(hed?A
doclritra carolic{" (col.
ll-t2).
"'
O. B,rrorr.rr.rawur. Ces.hichte .t$ attkitchtichen Litcrutkt, \ot.
y.
Freiburg i. Br.. 1912, p. ?4i B. ALTANER.
par?ldft",
Freihorg i. Br.. 1938.
20
2l
unui
modest
ascet
$i
episcop ..nestorian" dintr-o obscure prc'
vincie
a lmperiului
persan devenit ,'Sfant
P?irinte" al Bisericii
Orlodoxe
nu putea se nu
locheze,
mai ales pe ortodocti-
Acestia
n-au ezitat chiar se sfideze evidenPle pentru a evita
oaradoxul
unui ,.erctic"
dascil duhovnicesc al ,,ortodoc9ilor".
iJn exemplu
al unei astfel de atitudini anistorice, obsedad de
cli$ee
dogmatice li
stereotiPii, il ofera
ii
reac(ia retoricd reti-
nut indignate
a perintelui Dumitru Sdniloae la aceasti ima-
cine-standard,
din foarte scuna introducere despre
,,Sfanlul
isaac Sirul 5i
epoca sa" care prefateazl traducerea sa roma-
neasca
a versiunii grecetti editate de Theotokis, inclusd in vo-
l n\tl x
^l
Filocaliei. ln opinia perintelui Dumitnt Stdniloae,
,,identificarea
autorului nostru cu un episcop nestori.n al Ni-
nivei ridictr unele lntrebiri greu de rezolvat in cadlul acestei
ipoteze. De exemplu: cum a putut un adept al nestorianismului,
care despafie strict in Hristos persoana dlmnezeiascd de cea
omeneasce. sa adopte mistica evagriana care aproape confun-
da dumnezeiescul cu adancul omlluil Cum a putut apoi un
evagrian se foloseasca atat de frecvent pe Dionisie Areopagi-
tul, ca.e e la antipodul lui Evagrie, prin plasarea lui Dumne-
zeu intr-o trarscendentt atat de accenhratr?'"'. Intrebdrile sunt
grave
$i
trimit spre probleme reale, dar din pecate ele nu pri-
mesc nici un respuns afari de faptul ce, intrucet nu-i cunoatte
nici pe Sfen$l Maxim Minurisitorul
(t
662), nici pe Sfantul
Ioan Scdrarul (t 649)
ii
citeazi doar autori din scolele IV-V
(ultimul
fiind Dionisie Areopagitul) ,,acesta
e un semn ci au-
torul nost.u apartine unei epoci nu prea depdrtate de sfertitul
p 22f {7 rendurj de rext); M. VrLLE
-
K. RAHNER, As.cs. und Mytti* ia
d.t Viiterzeh
liad\tcerca
ti
adaptarea gennana dc catrc viilorul celebru teo-
log catohc alsecolului XX Karl Rahner a carii f.anceze a lui MarclViller
din 1930), Freiburg i. Br., 1939, p. 245-246i H.-C. BECK, Kirche u d theo.
tosischc
Liaatw im by?r^ri,irct ,r R.i.t. Miinchn, t959, p. 453 04 ren-
oun de lo(0, cu precizarea cA prin rraducreain greaci adaptat{ a scrierilor
aceshi
piscop nesronan ai Ninivei .jnrrg curcntul nisticii evagriene s-a
rnrors
inapoi in Bizant , Rindc6 desi il cunoa$e pc Dionisie Areopagitul,
rsaac
-urmeaT-d
in prima linie sistemut lui Evagrie t l. ORnz DE URBIN^.
Pof:llosia
,rioco. etl. fi. t965, p. 145- r 46.
secolu lui V""'. A afirma insd in 198 | c6 .,problema idenririri i
lui lsaac nu e inca rezolvata, a9a cum
$i
baza siriaca a textului
Iui grec cere studii serioase inainte de a fi rezolvatd'{r e un
enunl peremptoriu
firi acoperire; el lradeaze inainte de toate
carentele orizontului informalional al Romaniei comuniste in
care lucra pirintele Durnirru Stiniloae in acei ani si care-si
lisau inevitabrl amprenta asupra orrcdrei cercetari umantste,
izolate artificial de ci.cuitul cercetdrilor
Si
discufiilor
$iinti-
fice internalionale.
In lipsa accesului la srudii gi izvoare ggeu
accesibile, recursul la cli$ee stereotipe
$i
ipoteze nesustinute
de nimic nu reutea decet precar se compenseze eruditia in_
dispensabile pentru verificare, pentru afirmarea
si
infirmarea
acesfora. Oricat de in
Ftoare,
reducerea romandce a oDerei
Sfantului lsaac la ..un poem spirilual de negreire frumuse1e..{
care oe aceea se sustrage unei
,,rezumeri satislecdtoare ereu de
inliptr.rit" e la fet de dezaftigitoare
ca
$i
concentrarealmpre-
sronrsrS a ongi nal i rati i spi ri tual i r5ti i
Smnrul ui l saac i n.,pal ru
teme capitale":
,,a) importanta nevoinfelor
$i
a greutelilor pen-
tru desdvartirea omului, rem[ in care manifesti o inrudir; cu
Marcu Ascetul; b) imponanta smereniei, in a cirei descriere e
poate cel mai mare maestn; c) rojulcunoscitor al <<simtirii>.
in care este un predecesor
al Sfentului Simeon Noul Teolos:
d)descri erea
i nsi srent6 a st6ri i de l i ni $te, srrl ens l egar6 cu ci
a rugaciunii neincetate
9i
a dragostei',45. Lirismul romantic al
definirii spiritualitarii
ti
canronarca discursului
ttiintific
la n!
velul achizitiilor secolului XVIII (Assemani,
Theotokis) sunt.
a$adar, caracteristice pentru orizontul receptirii operei Sfan-
Iul ur l saac Si rul i n teol ogi a romaneasca i n vrnutea presti gi u_
lui
$i
auroritdli perintelui
Dumitru Staniloae din anii'80 ai
secolului XX
9i
pand astezi.
Di n
ani i 70 i nsi studi i l e pri vi toare l a Sf6ntul Isaac di n
lumea
liberd inlrau intr-o noud fazi calitativ superioad celei
Drecedente.
Punctul de coti ture l _a consl i tui t pri ma si ntezl
;devirata
a spi.itualita0i isaachiene elaborata de un alt maro-
nir.
parrn!ele
Elie Khalif6-Hachem. intr-un amplu articol pen-
tru
monumentalul
Dic{iohar de spirilualitate, asceticd
ti
mis'
ricl6-
lsaac
era studial penlru prima date in mod serios ple-
ci nd de l a adevi ratel e l ui surse prezente i n spi ri tual i tatea
siriaca
propriu'zise. La prima vedere, lectura corpusului isaa-
chian in texlul original sircorienlal relevl o inflDen(d dom!
nante a lui Evagrie Ponticul. Citat de 16 ori cu numele
fi
de
multe ori fare aJ numi, Evagrie dmane pentru Isaac ,,ftaes-
fiul de necontestaf' sau, in cuvintele sale, ,.inteleptul intre
sfinti",,,prinlul
gnosticilor".,Jeminologia evagriana
Peste
to! prezente e ince
$i
mai decisive." Dar, precizeaze pdrintele
Khalifd Hachem, ,,sd
ne gribim sd adSugem ctr acest evagria-
nism, de$i foane evident in aparent5, dmane adeseori super-
fi ci al ; Isaac nu pare se fi asi mi l at i ntotdeauna bi ne savanta
doctrine a lui Evagrie. Maestrul cel mai admirat
5i
cel mai
ci l al nu e neaparat gi cel mai bi ne i ntel es. i n schi mb. un al t
mare mistic siriac, Ioan Singuraticul sau din Apameea, care
nu depinde de Evagrie
Si
pe care lsaac nul citeazi decet o
singurl data, pare sdl fi marcat mai profund pe autorul nos-
tau"a7. Ioan din Apameeaas, mistic sirian din prima jum5tate
a
secolului V, autor al unui numar de scrieri duhovnicesti foar-
te influente in spatiul siriacofon, i-a oferit lui Isaac atit orien-
ta.ea eshatologice a spiritualitelii sale, cat mai ales cadrul
antropologic general sub forma schemei triparlite a vielii spi-
rituale. Potrivit acesteia, viafa spirituali se desEqoari in trei
etape: viala trupeasci (pagrunuta\
a luptei impot.iva patimi-
tor pentru
dobandirea vinutilor
$i
a cnr,:tiei
(dakyuta),
,tiala
sufleteasci (ndp.idnlta)
a luptei impotriva gandurilor pentru
dobAndirea
purite(ii sau limpezimii/transpareotei
(iapyuta)
i-
"
/rkl. p I | ..Dar Jproane,oj'e oFrc ene un
toem
\prnrJa.
ue ncgrrrA
l Lmu\ et e. St ; nr ul l sJac r r
'
onr r l f e cr spr nl Lr Jt , . ( a nu se
f odr e
r p. na
ilecar in poezie. Poezia e srngurul Djlbc dc it cxpnma adevarut ptanLrtui
\ r ' I l JJl dl cr r . r enr c, Po. / u
) r Jde\ r at , nr , ! i nnr er , . r r
i n
d( r sr
f t . r n. .
6
,,lsaa dc Ninive ', Di.xox Mire .te Spitit^n| V]|r. fatc. 50-5 I ( I 97 I ).
cot.2041-2054
4
rhid..
cot. zcrso.
-
'"
Ct
,Je!n lc Soliraire td Apatnde) . Dictionnan. le
Vnituahti
yIIl,
rasc. 52-53
(
t 972r. cot . 764 772 (8.
BR^DLY).
J
lenoare originare a naturii sufletului;
$i
viala duhovniceasc,
(ruhanuk)
- accestbi l a doar pul j nora
i i
excl usi v ca un dar
al harul ui - rdenttca cu l ucrarea Duhul ui Smnl i n sufl etul
cu.at
5i
pasiv, repit in extazul
,,uimirii" (re."rd)
in viala lui
Dumnezeu, anricipand astfel stare de dupi iovieres.
-
Fuq.,yl
3
fost confirmat
9i
de o vasti cercetarc des{e$urard
in arii '?0 de pirinrele
carmelit Robert Beaulay (n.
l-927),
prcfesor
la Seminarul caldeean din Bagdad, asupia misticului
slro-oriental
din primajumitate
a secolului Vlll
yohannan
din Dalyatha sau Yohannan Saba (Ioan
din mindstirea Viilor
sau loan Bltranul), un fel de Simeon Noul Teolos sirian. Re-
zultatele investigaliilor
perinrelui Beaulay s_au cincretizat in
edifia critici a scrisorilor
acestui mistic5o
9i
intr_o monurrn_
tali tez6 de doctorat susfinutd la Sorbona in 1974 sub con-
ducerea erudirului elenist gi orientalist Amoine Cuillaumont
(.1915-2000).
Corpul principal al tezet, consacrar inviltrurii
duhovni ce$ri
a l ui l oan di n Dal yatha. va fi publ i cat
abi a i n
ryy^u ..Lr^elaSald, prima ei pane a fosr publicare
separar in
ry6l.suD lonna unet ,.innoduceri in studiul misticii siro_orien_
lale" '.
Aici perintele Beaulay arara pe larg cum s_a constttult
sprntuattlarea
stro-orientala.
aniculand in cadrul schemei h,
partite
a lui loan din Apameea o sintezi intre mistica evarriane
a ascezei
$i
conremplirit
intelecruale a Treimii gi mistiJa ma_
canane a simtirii
ti
experientei inflrcdrate a lui Dumnezeu in
Inrmd, cu aporruri apofadce din Crigorie al Nyssei gi Dionisie
A-reopagitul, pe un fundamenl
rcologic oferit de viziunea an-
trohrane asupra hnsrologiei gi economiei nlentuirii sintetizare
de Teodor al Moosuestrei_
.
in aceeagi perioade, inceputul aniior 'gO,
,,prseverenta in a
ignora adevirul isroric, fenornen pe
separatia incipilanate inre erudilie
&Ct
KHAUFf.HA( HrM, op. .ir, ml. 204!2050.
'",
PatrcIoSia OrieaQtis)9 3. tgl9
'' R.BE^ULAy, r'arri8rdrn ent spiritrcl de Jea, d? Datwltm, q,stiqw
syru-onutut dr vIf siiclc (Tholosje
hisronque 83). B"*"h*;:t;;,
':
R. BL^ur
^\.
La luaie4 lars ton4. hitro.lu.tion
d l.i,ud. d. Ia
l1r"J:1,:,"1i;lil,r,l;:ll,,endlp
chew,ocm
, a
le8?r firad rom in
z in 194'7
ca dominant la o odocti de parintele Hausherr".
incepa
sa fie depelit de onodoctii insisi. InfluenF smntului
Isaai
Sinrl n-a incelat sa fie dominanta intte reprezentantii
rradiliei
isihaste din monahismul
Srec
din prima jumitate
a
secolului
XX
li
lor le datorem inderDnuri stdruitoare adresate
monahilor 9i
credinciogilor de a aprofunda scrierile Sfantului
lsaac
(ceea ce a condus la teeditari succesive a ediliei The-
otokis
in Grecia din 1966 incoace). Aslfel, faimosul gheron
Iosif
Vatopeditul
(1 1959) scria:
,,Daci
toaie scrierile Pdrintilor pustiei carc ne invati trez-
via
ti
rugeciunea s-ar fi pierdut
ti
ar fi supraviefuit doar
scriedle avvei Isaac, ele ar fi fost de ajlns sa ne invefe
de Ia inceput
Si
pana la capdt viala de lini$ire
li
rugeciu-
ne. Ele sunl alfa gi omega vietii de rezvie gi rugEciune
IAunlrice
$i
sunt singure indeajuns sA ne ciliuzeasce de
la prima treapte
ti
pand b desevartire."
Iar gheron Hieronymos din Eghina (t
1966) lndemna
si
el:
,.Nnl uita pe Isaac. ln fiecare zi o pagint din avva lsaac.
Nu mai, mulr. Isaac e o ogljndd in care si te uili la tine
insufi. In aceaste oglindi vei vedea dacd ai pe fala ta
necurelii
$i
murderii ca se le poti indepena
ti
se le poti
gterge. In avva Isaac iti vei vedea gandudle gi ce anume
gandesc ele. Vei vedea incotro merg picioarele tale. Vei
vedea dacd ochii tdi au lumini
ti
vid. Vei gisi acolo cAi
srgure
Sr
neretecite care-ti vor fi de ajutor. O pagine din
I$aac pe zi. Dimineata sau noaptea, oricdnd. E de ajuns
sd citegri o pagini pe zi."
Un ucenic
al acestor doi celebri gheroni, pdrinrele
pantelimon,
a rnl rnl al
i nl re 1958-1962 i n Boston, SUA, o comuni tate
monahal S
onodoxa tradi ti onal i \ta cu hramul
,,schi mbarea l a
tsa15"
ti a steruir
se se faca o rmducere engleza a edilier Theo_
tokis.
Lovindu-se
de dificukalile insurmontabile puse de tex-
tul
Srec defi ci rar
al acestei edi l i i .
ti
neputandu-l e sol ul i ona
ntct prin
recursul
la microfilrnele vechiloi manuscrise grecegtr
care-l face cu putinti
doar
gi evlavie", fenomen acu-
24
' ror
. , r.
l ra/ , , u. n 2), p rol .
25
(de
la Paris- Sfantul Sava, Sinai
si
Athos). tandrul traducator
-- Dana R. Miller - a cerut ajutorul laimosului siriacist de la
Oxford, protesorul Sebastian Brock.
li
a invatat siriace pen-
tnr a putea confrunta textul grec cu originalul siro-occidental
(i nedi r, deci consul tat dupd mi crofi l me). fol osi t ca baza de
l raducdtori i greci Patri ki os
9i
Avrami os de l a Mar Saba l a
' fi r!i tul
seeol ul ur Vl l l
- i ncepul ul secoi ul ui IX\4. Rezul ratul
acestei traduceri a textului grec confruntate in note cu origi-
nalul siro-occidental a fost monumentala editie americane a
,,Omiliilor ascetice" ale Sfantului Isaac editate de Holy Trans-
figuration Monastery, Boston, in 1984 (CXV + 561 p.). Tex-
tul englez e incadrat de doui ample
ii
riguroase srudii ale
traducatorului (care din smerenie nu
ti-a
dat numele in carte).
.,lnt.oducerea"
(p.
LXlll{XV) ofere o relatare istoricd exac-
tA asupra vietii
ii
scrierilor Sfentului lsaac, plecAnd de la cele
doue notite incadrate in viata Bisericii R5siritului din seco-
lul VII, urmattr de o hecere in revista a situatiei textului siriac
(p.
LXXVII-LXXXVT. grec {p. LXXXV-XCIVt. sl avon
5i
rus
(p. XCIV-XCIX, cu traducerea engleze a prefetei staretului
Paisie Velicikovski), a traducerii engle? din 1923 a lui Wen-
sinck fecuti direct dupe rcxtul siro-oriental (p. C-CII)
Si
o
prezentare a principiilor
$i
optiunilor terminologice ale noii
traduceri (p. Cll-CXll). Aceea5i rigoare
Si
autentic stil
ttiin-
ti fi c
domi nA
$i ,,Epi l ogul "
(p.481-541), un ampl u
$i
val oros
studiu consacrat
,,istoriei $i
teologiei Bisericii Rislritului din
Persia pana la sfarlitul secolului VIf't5. Aga cum aratd parin,
lii
de la Schimbarea la Fati in
,.Cuvantul"
lor,,inainte", sco-
pul anexerii acestui studiu la traducerea
,,Cuvintelor ascetice"
ale Smntllui Isaac e acela..de a demonstra ce avva Isaac n-a
fost nestorian, cum se sustine indeobste in Occident", intrucat
studiul mentionat
,den|onstreazi
ctr pe vrenea Sfantului Lsaac
nu se poate pretinde istoric ci Bisericd din Persia em onesto-
riani> in sensul doctrinar al cuventului. IndeDendent de roate
ia
Cel mai ve.hi manuscris, pastrat din p!.ak fratrenrar, e un rxr grc
umill de 78 dc file, continend p.imele 16 omilii,
ri
pastrar aciualmente la
Biblioteca Nalionala a Frantei: Co.ler P4risihus
F
ecus 691.
" Tradus intcgral penlru valoarea lui excepl'onald in volumul de fal,
mai j os. p. 465- 516.
aceste
coDsideralii
insa, in scrierile Sfantului - binecuvdnla-
re. l
l ut f r(
cu nor | - nu e^i sd ni mi ! care sd con! ne doct f l nel e
hrrst ol ogrce
condamnat e al e ne\ l ori ani \ mul ui sau orl care di n
celelalte
inv66turi
eretice ale vremii"'"
Daca
anil 80 au vezut cel pulin in Ortodoxia americana
reconcilierea
evlaviei cu eruditia- anul 1983 a adus cu sine o
descopenre
cu adevirat epocald. Intr-o anexe a edi{iei sale din
1909
(p. 582-600)
a textului siro-oriental original al corpusu-
l ui cunoscut
al scri eri l or i saachi ene, peri ntel e Paul Bedj an
publica trei extrase"' din
,,paitea a doua" (parguthi
d-tunenl
total necunoscutd
part atunci a scrierilor lui Mar Ishaq al
Ninivei
dupe un manus-cris de 255 de file din regiunea Urmia
(nord-estul lranului). ln p.efata sa (p. XVI), Bedjan scria:
,,Al
fi publicat acest manuscris ca un al doilea volum umetor
primului, dace l-aS fi putut colationa cu un alt manuscris. Dar
aceaste resurse mi-a lipsit.
$i
am regretat faptul, ceci in el se
gesesc pagini foarte frumoase." In evenimentele tiagice din
anii l9l5-1919, care au dus la masacrarea populatiilor sirie-
ne
9i
ifrnene din nordul Irakului
Si
Iranului
fi
din Turcia de
citre kurzi, bibliotecile din zone cu sute de manuscrise pre-
lioase
au pierit in fldciri pent.u totdeauna, in holocausrul cul-
tural care a insotit ru$inosul genocid al unora din cele mai
vechi crettinetdti orientale masacrate, deDortate, islamizate
sau exi l ate. i n aceste dramati ce
",."u-.tun1".
manuscri sul
integml pc care-l avea la dispozitie Bedjan a pierit fa.e urme,
Panea a ll-a a corpusului isaac^hian pastrandu-se doar frag-
mentor
in doua codice lacunare'.. Pierderea manuscrisului din
Urmia
erc socotiri ireparabild. in aprilie 1983 profesorul Se-
basltan
Brock a avut insd bucuda de a descoDeri in Biblioteca
Bodl ei and
dl n Oxford un al t manu\cri s rntegral necunoscut al
Pi nri
r l l -a
Achi .,rl i onat i n 1898 tol drn regi unea Urmra. de
. - t ) f .
t t ! 4\ d, n
'
Pasinite
582 588:
t rusaciuDrie
5.22_26.
t 0), 1984. p. XXXI X.
,tapilole desprc cunoaiterc ',
Sura IV.71-75. 78. 80
29-10 din Crv 5i irr Ia p. 5t9-600 Cri!. I I dcsprc
i &r . {l 298
( sccol cl e
XI I - Xl l l ) . l l 5 t . : . . Capi r ol e dspr e
46- l V. | 5. 2( Ll 9f i a_r d, . 10,
- 1G- 19.
l 0: $i Aa' a, / s, e-
rp'role destlre cunoattere lV,89 l0l)
$i
(-r,! t 20
26 11
Cercelarea colecliei de nanus.rise a lui Mar Issayi a relevat o alrt sur-
prizr: existenla la nr. 5 a unui msnuscris de 133 d file copiar in 1900
Si
inritnl^ Pa .a a Ia
Q'alsu
u da-tlatl ascnetitot lui Mar lsaac. Manu-
s.risul conline 17 ,,cuvinte" dinre care nr. 14-15 se rgassc in Pa.ta I
(or.
22
i
4O), iar nr. 17 in Pane3 a II-a (nr. 26). Rameo 14 ,uvint" indilo
afla{e ln curs de editaE de Sabino Chiah.
Dublicarea
in edilie critica a textului siriac al Pe{ii a II-a a
iost
impa4ita.
Editarea Cuvintelor l-3
(deci
inclusiv cele
405
de ,,Capitole
despre cunoa$tere") a fosl preluate de siria-
cisrul
italian
Paolo Bettiolo, dar publicarea lor intarzie panE
a\taz;.
Cuvintelc
4-4l. au fost deja publicate cu traducere en-
rlezi
de
profesorul Sebartian Brock". In 1985 Paolo Bettiolo
i oublicat
insa o
(raducere
italiand a ..Capitolelor despre cu-
noastere"
(ed. Il revazuta
ti
addugird in 1990)6'. O traducere
ruse a
jumetate din Panea a ll-a, Era cele 405 de
,Capitole
despre
cunoattere", a publicat in 1998 (ed. I[, 2002) ieromo-
nahul,
actualmente episcopul rus al Vienei, Ilarion Alfeiev".
in fine, foarte recent, perintele cistercian de strictil observanti,
dom Andri Louf, a publicat (folosind pentru
,Capitolele
de-
spre cunoaltere" rtl.s. nr- 4 din colectia Mar Issayi) o excelenti
traducere
ftancezi a intregii Ptrli a II-a prefaFti de o fru-
moase $i
valoroase introducere in gandirea duhovniceascd a
textelor Pirgii a II-a65.
Reveland aspectele ezoterice ale gindirii duhovnicetti a
Sfanrului Isaac, aparilia Pdiii a II-a a dat un nou impuls stu-
diilor isaachiene. S-a Itcut simfite
ti
nevoia unor prezenteri de
sinteze. Acestei exigente i-au r5spuns doui aparifii recente:
ampla antologie tematicd a ieromonahului
(episcopului)
Ilarion
Alfeiev cu litfuf
(Jniversul
spiritual al cuviosului Isaac SiruP,
loan l- lcajr: S. BRocx, ..Panee a doua a scrierilor Sf. Isaac Sirul picrduta
5r rcgasita
, Rey6r4 r.oro8lai 76 ( | 994), nr. I .
p. 90-93.
"r fs^Ac oF N|NEVEH
(lsAAc
TgE SyRtAN), I/r Secord Pa.t. ChapteB
lv XLI (CSCO
554-555: Scriptores Syn 224-225), lruvain, 195.
c'
lsA^co Dr NrNrvE. Dri.o rsi spiritwli. Capnoli su a conoscen?a, pre-
thate, coaenplazionp sull argotnato h gehena. ahn ot6.oh,U.Qiga.
lon. Bose. 1990: amplu g
remarcabil studru inrroducriv rp. 9-4?). ccle 405
caprble (p.49-197),
Cr nrele 4, 5,32,35
$j
J9 din Partea a ll-a
(p.
199-
2316t Cuui nt ul 5
di nP t eaal l l . a(p 241-245r
Sr
post t bl a rp. 24?-258)
PRr PoD.BNyr
fsAAK SlRu\. O bo:e:tvcnnv(h taifuch t o drchovnoi
:ivn Noao
nt,R tcl$h.-'. Moscova. tc98. zom-
._
IsAAc
r-6 SyRrEN,
(Llzvres
spirituelles - ll. 4l Dncows rdcenment
d"'oer?rc (Spirirualit
Onenrale EI), Abbayc de Bellefo'tain, 2003: er-
celenra-
..lnr roducerc- rp ?_90)
1^^,
ur.har4i
14!
t' tFrortt,hn.p
kdaka Suna. Moico' a. t998: ed ll
' "
rl
J.rL\ihile
tr
pe WWW: \.a.^ ndho toia.
E/hitalron.
rrad enStezi
reverendul Yaroo M. Neesan din pe$onalul misiunii anglicane
in zond, codicele nu era inse catalogal- Manuscrisul Bodle-
i anus s\ri acus c. 7 consti di n 190 de foi (19.5 x 14,5 cm)
scrise in caractere estranghela
ti
e databil dupE criterii paleo-
grafice in secolele X-XI5e. Manuscrisul e complet
si
pesfat
in bune conditii, cu exceplia primei gi uhimei file carc sunt
deteriorate, ceea ce face ca inceputul prirnei piese
ti
finalul
colofonului cu data copierii sa fie imposibil de descifrat.
Analiza sumara a arelat ce textul celei de-a doua pe4i era
alcatuit din 4l de,,Cuvinte" nurnerctate
(doue
din ele, nr. 16
fi
17, repetabd in mod .oi,os Cuvintele 54
9i
55 din Partea l,
ed. Bedjan), partea central[ fiind ocuparl de Cuvantul 3 alc6-
tuit din 405
,,Capitofe despre cunoa$terc"
lreie
d'-idata) in-
soflte de scolii
,,ltrmuritoarc"
(nlrrare). Descoprirea a fost
anuntatd de profesorul Sebastian Brock
-
auior al unei serii
de studii si articole consacFte Sfantului Isaac@ - intr-o co-
municare la cea de-a X-a Conferintd Intemationald de Studii
Patristice de la Oxford (1983)6r. Pentru facilitarea apariqiei,
5e
Ultrior, in biblioteca episcopului cddeeln din Tehcran Md Yohannan
Issayi, s-a descoperil (nr. 4 al colccliei de manuicnse) o copie integral,
(329 i) a Padii a ll-a a corpusului isaachian ereculara id 1895 dupa ma-
nuscrisul anat actualnEnte la Bodliana de protul asirian David pentru
acelasi misionxt snglican Y. M. Neesnn.
@,,Si.
Iraac of Nineveh and Syriac Spi.itualily". Sobomo l:2 (19'15,
p. 79-89i
,,Thc Prayer of the Hean in th Sjriac Tradir;,on" , ibid. 4:2 l19a2l
p. | 3 | - | 42:
,,Isaac of Ninereh: Somc Ne\rly Discovered Works ', rbld 8i
(1986), p.28-33i,,Humanity and Natural World in thc Syrian Tradition",
ibid. l2tz
llg9o'),
p. l3l-142;
,,Some Uses ofthe Term 1eorya in thc Writ-
iogs of fsaac of Nincveh . ParcIe d Oient 20
(19.N\ p. 40?,.119i
,,Fro
Qarar
ro Tokyo by way of Mar Saba: rhe Translations of Isaac of Berh Q
lraye
(lsaac
the Syrian) . A.an ll-12 (1999-2000), p 475-484r .,Syri
inlo Creek ar Mar Saba: the Translations of lsaac the Svrian". in: l- ParRtc
\en.). The Sobaite Heritase in the Orthodor Church
Jron
lhe Fiih to t
Prerzt. l,euven, 2001. p. 201-20E.
'' ,.Losl and Refoundr Part tl of lhe Works of St. Isaac of
Stutlid Pdtrittico. l8/4. Kalamuoo-Leuven, 198c, p. 230-234i
2a
29
J
$i.
in sfarsit, prinra monografie
$liintificd
de sinlezd lte?l de
docl orat i n ori ental i sl i ce de l a Uni versi tatea di n Louvai n)
datorut6 tan?i rul ui monah rral i an de l a Bose, Sabi no Chi al i ,
pubficatd in 2002 cu frumosul tillu: De /d crceza eremiticd la
nila infinitd,
ti
subintilulara modes,t: Cerc?tdri asupra lui
lsaac ol Ninivei
Si
soanei /aro . Cele patru secliuni ale lucrerii
trateazi pe rand despre: l. Mediul isrorico-geografic (Biserica
siro-orienhle
ii
relatia ei cu societatea
$i
monaiismul pane
la
sfar$i tul secol ul ui Vl l ): IL Isaac
$i
oFrer3 sa
(vi al a,
opera i n
original
9i
universul sdu religios
li
teologic): IIl. Marile tenre
aie gandirii lui Isaac (cunoatterea
lui Dumnezeu
$
treptele ei;
taina lui Dumnezeu
ti
taina omului; asceza
ti
lupta duho\ari-
ceascS; eshatologia): IV. Posteritatea (in
toate traditiile crestirE
orientale
ti
occidentate, inclusiv in lumea islamice), un apen-
dice masiv inventariind totalitatea traducerilor isaachiene.
The Sprttual world of rsdoc r/te Sy,rtr (Cisrrcian
Sludies 175J, Kalama,
zoo, 2000i rrad. franceza: l'untuers spnnuald tsaac te Syrie, (Spirjluatir6
Oric.tale 76), Abbaye de Belletonraine. 2O0lt rrad. italiana in curs de aDa-
ritie la E,ll.
Qiqajon, ComuniD di Bose Dupi o rmpta inroducerc priviroarc
lr isroria Bisericii din Persia, viala. s.rierale
t
izvoa.ete tuj Isaac. votumul
stange rexre comnrar
8rupar
rem?ric in opr capirole .eprezenland rol
alatea tenre majore (dcraliale
in subrm): L Dumnezeu. oniverul si uma-
nr' al ea. : . Cdl e! {rngurarrcul ur:
J t sprre
rr: ncerct , Jl e
drumut \ pre Dum-
nezeu; 4. Smerenia: 5. t crimi:e; 6.
gcoala
rugaciunii; 7. Viata in Drmne,
zeui 8. Viata lunii vjrrcar. Recnzie cririci de Dana R. Milter in rrlole:
Jonnal
"l
Staa. St|dics 5.1 t2OtJl\.
htlp://sJren..ua edu/hutott iuti-
vtt acesluia, riscul metodei scolasrice adoprate d l. Alfeiev e aceta de a da
imprcs,a talsa c! Isaac un gendiror sislema(ic. ccca ce nu e. da.deftcienF
najora ar fi acea ca el ne spune doar ceea re spunc Isaac,
fi
nu cxplici
ti
./?.? lnume spun cea ce spune. D'ci cum si ne apropiem de universul
sau de gendir ascetic dcspi4ir de o ,.enornlA prlprslie. de tumea i, care
61
Dall ds.esiemiti.a atld ttise,i.o1ria inlinito Ri.erche su laaco di
Nuir< . la lua
lb
ua tBibliorec:l della Rivisra di storia e tetreratura rcli-
siosa
Xlv), Ed OIs.hki, Firenzc. 2002. v t + 406 p. (vad
.or ncascn in
cun de apante Ia Ed Deisrs. seda ..lnilicri ). Sabino ChiatA esre si aurorul
r n( l dnr ol o! r l de r e\ r e r sJJchr dc l \ ^A, 1, ' , r Nt Nr \ r . un un e spt , na.
A lotoeia n crln di S. Chiala. Ed
elqqon.
Aose. 1999.
fj
pregaretle o
ed4'e critr., pe baza inregir traditir nlnrscrisc I le utui original siriac al
Par l r i I si l l l
Biserica
Asit'iund
a Risari tlui - oriSin('
istorir $i
oPltunt
'eotogtL?
O constalare
cu valoarc de principiu hermeneulic se impu_
t l < dupi l
accJst A
\ uLci nl a l recere i n re! l st a i r l t Lerat urt t despre
St , i nr; l
l sl rc
al Ni nr! er Si ri i rnul . di n epoca baro(a a ori ent a-
listicii
creitine $i
pena la incePut de nou mileniu cre5tin: pen_
rru a nu fi denaturate. figura sa istorica
fi
profilul spiritualnd-
lii
sale cu o ata( de irezistibile atractie
,,ecumenicA"
trebuie
intelese
nu plecand de la cli$ee identitare anexioniste, ci de la
mediul
eclezial, teologic
ti
spiritual in care s-a format
si
pe
care-l exprime in ultima instanti. Acesta este crettinismul siro-
orienral irl Bisericii Asiriene a Resaritului, cum s-a autointitu-
lar
si
se nume$te oficial pane in zilele noastre, .efuzend eti-
cheta insultetoare de Bisericd
,,nesto
ana"63. Citeva cuvinte
despre aceastd Biserici sunt, atadar, obligatorii aici6e pentru
jusra
situare a Sfantului Isaac. mai ales inrucat in literatura
reologice romaneasca - aflate din pdcate incd in captivitatea
anacronicd a vechilor clitee identitare de tip dogmatico-pole-
mic sau a unei viziuni ortodoxo(ronrano)centrice - nu existi
nici mlcar un articol despre ea
Si
despre creflinismul siriac in
general. Disputele hristologice din secolele V-Vl, conducend
la fractura Orientului crestin in Biserici chalcedoniene (grea-
c6-bizantine)
Si
ne- sau antichalcedoniene, au dus la stigmati
zarea acestora din urme ca ,,eretice" cu rearltatul practic de-
plorabil ca vechea
$i
marea tradi$e a cie$tinismului oriental a
aJuns sA f,e infierate
$i
marginalizatd in sine
$i
supuse
(arunci
cand s-a ivit ocazia) elenizirii sau latiniz-irii. Doar doue nume
ti
opere au reu$it se sparge,,blocada" bizantini
Si
latini,
$
se
se rmpunl in Risiritul onodox bizantino-slavo-romin sau in
Oclidentul
latin: cel al Sfintului poet Efrem Sirul
(un
Dante
stnac,
cum a fost numit) si cel al Sfanului Isaac Sirul. Re-
ceplia
lor a fost conditionard insa, pe de o parte, de limitele
lraducerilor
fi
adaptdrilor dcliberate impus textului original,
'r Cl SEBAsl.taN
BRocK. ..The
"Nesrorian,
Church: A Lamemabte Mis-
no^tnei
BulbtiL al Th. Johk R\ laidt Un^ asN Lihmn al Maithc .r
/ 6 {r 1996'
I l
2J- 35. l r ad. r om; neaL, mar l os. p. 44? 4h2.
(
I hr hl r ngr af i a
e\ enl i l 6
(
cr i nr r r
r os.
p. 465.
3l .10
f
ur, pe de ald parte, de un fenomen de deconrexrlalizare a lor.
pentru ambii sfinli confectionandu-se
biografii ascetice sche-
ma zate
9t
retu$ate, cu inten^lii mai mult sau mai pulin pioase
sau anexioniste
confesionalTo-
Siria, prescurtare
de la Asiria, desemna in Drimele secole
ale erei cre ine o zon6 vasl;. situala la est de Eufrat. inctu-
zAndu'i pe locuitorii arameofoni din Mesopotamia, valea Ti-
grului pana la podisul iranian
5i
pustia Arabiei. Zona era divi-
zati din punct de vedere politic
$i
disputatl militar intre Im_
periul .oman la vesl
li
Imperiul iranian al parfilor ( t40 i. Hr.
_
224 d.Hr.\
li
sasanizilor (224-636
d. Hr.), fiind terenul de
desfi$urarc a nenumamte rezboaie
$i
opraliuni milirare.
prin-
cipalele provincii civile
$i
ecleziasrice ale acestei zone erau.
incepind dinspre Medilerana. in InDeriul romaa: Syria prima
cu metropola Antiohia, al treila oral al Imperiului dupi Ro_
ma
fi
Alexandria. scaunul patriarhului
Orienrului, la sud era
Syria secunda cu metropola Apameea, spre est emu Euphra-
tensrs cu metropola Hierapolis sau Mabbug qi, dincolo de
Eufrat. Oshroena cu metropola Edessa. siriac Orhay.
,.Atena',
Orientului siriac. Dincolo de granile. in Imperiui persan se
aflau la est de Edessa pane spre Armenia
$
lacul Van provin-
cia Beit Arbaye cu metropola Nisibis, siriac Nsibin; mai la
st, inke Tigru
li
cei doi afluenti ai lui, Marele qi MiculZab,
era Adiabena cu metropola Arbela sau Erbil; la sud de Micul
Zab in(re Tigru gi riul Diyala gi la est pant la Munlii Shah-
rzur era provincia Beii Carmai cu nrtropola Karka d,Ber Sloh
(azi.
Kirkuk), la vest. intre Tigru
5i
Eufiat. in inima Mesopo_
tamiei se g6sea provincia
Beit Aramaye (tara
arameilor) cu
rnetropola, totodati sediul pat.iarhal
$i
capitali a Imperiului
part
ti
sasanid. in dublul Ora$ imperial de pe cele doui ma_
Iuri ale Tigrutui Seleucia-Ctesifon
1la
30 km sud_est de Bae_
&d),
?-
sud de Beir Aramale pana la Golfrrl
penic
era pri_
vincia Maisan cu metropola
prat
d'Maishan (azi
Basra); tor la
- .
- ' Desp' e
cr esr r nr smul $nac r t pf l met or t r ei \ ecot e
t r
cazut St ant ut ul
Erem cu o'sranta enormi dinrre .'Etremul
(rnac.$i
,,Efremut
8r(...
a se
vdia sludiul meu
"Smnrul
Efiem. cre$inismut siriac
n
cahlrA reotogi., ca
rnrrodu-ce.e ta versiunea rcman$sca a monografiei tui SEBAsi.laN BiR(x.x,
tr/rc,, Si&/. Ed. Deisis, Sibiu, 199E. D 5-r0
32
Col f ul
Persrc.
dar I a e-\ t de- Shal -(l -Arab {f l uvi ul re/ uhal di n
conf l uenl a
Ti grul ui 1r
Euf rarul ul i noi nt e de vi rsarea l or i n
!f,i i ut
p...' .t pana l a podi $ul i ranran.se i nti ndea provi nci a
Berr
Huzaye tsau
Huzi stan.
vechea Susi ana sau El am) cu nE-
lopola
Gondrsapor.
sinac Betl LaPal: mai spre est. tot plecind
de Ia Golfll
Persic era provincia Beit Parsaye
(Fars
sau Per-
sida, leagenul
dinastiilor
persane) cu roetropola Rev-Ardashir:
mitropolitul
de aici avea
jurisdictie atat asupra provinciei
Khurisan,
din nord-estul Iranului, cu scaunul la Merv, cat gi
asuDm insulelor 5i tarmului
de vest al Golfului Persic' reprc-
zeniand
asa-numita Beir
Qatraye
(Qatar).
Cresrinismul
a pAruns treptat in acest spafiu, ince din epoca
apostolici,
pomind dinspre Edessa,
,,fericita
cetate",
ti
ulterior
Nisibis. Dezvol6ndu-se
in strans contact cu iudaismul ascetic
esenian ii
cel rabinic mesopotamian
9i
dive$ele forme de
gnosticism
(Bardesane a trdit
li
activat int'xe 154-222 la
Edessa) el a luat de aici o putemica inclinatie biblicd, simbo-
lico-poeticd
ti
ascetica. Cum arate institutia ascedci a celiba-
tului consacrat din comunitedb cre$tine siriace (ata-numitii
,,fii" S; ,,fiice
ale legemantului", bnei/bnat qyama), vetirabtl
,,ordin"
laic caruia ii vor apa4ine cei mai de seama reprezen-
ranti ai liE.arurii
;i
spiritualitilii siriace din secolul ry: Afrahat
(270-345),
,,inteleptul
persan",
ti
Efrem Sirul (Aprem Suriaya,
307-3?3),
,,harfa Duhului". Tot in acest spatiu se va dezvolta
h sfe$itul secolului IV
Si
spiritualitatea pnevmatice edmziasta
a simfirii
,,inimii", reprezentatd de a|a-numita Carte a tepte-
lor
ti
de Ofiiliile fiacarie4e. Ea va fi imDinse in erezie de ex-
tremi smul
hari smari c al
,.mesal i eni l or"
(,,rugArori l or").
i n nu-
nEle rugAciunii
$i
exprientei subiective, acettia refuzau orice
fiEdiere
sacramenhla
ti
eclezialt a vietii spirituale, gi vor crea
pane
teiziu o Droblemi oentru Bisericile siriacofone. Profitand
de toleranta
religioas6 din Imperiul pan. creginii au putul ac-
tr!a libr
$i
misionar in Mesopotamia y Persia. unde la mijlo-
cul-secolului
lll se inregislreaze deia pesre 20 de episcopii.
U cotiture
dramatlce s-a Drodus duDe anul 250 o dati cu
l nstal area
l a putere a di nas(i ei i rani ene a Sasani zi l or care
Pracl i ca un /oroasl ri sm mi l i tant
$i
per\ecuror. Sasani zi i au
ous
un razbor
aproape ncintrerupr cu lmperrul roman timp de
l l
J
aproapc patru secolc. conllicl soldar cu numeroase dporttr
de popul at r r cr eSl r ne p( t er i r or i ul l mper i ul ur per san t ; um
fost cea din 260 in lrma vicloriei lui Shapur I asupra impira
tului Valerian. ficut prizonier, cand cetatea Gondisapor a fos
construitd de prizonicrii romani printre care se gasea
ti
epis
copul Derntrian al Antiohiei)_ Srarea de beligerant! aproapl
continu, intre Imperiile sasanid
ti
roman s-a repercutat dra-
di sri nct dc cel al
Scol ri
al exandnne. fapr pl i n de conreci nt
pentru identitatea teologici viitoare a Bisericii siriacofone din
Imperiul persan. in conflict cu episcopii celorlalte Biserici din
Persia, Papa, episcopul oratelor imperiale de pe Tigru Seleucia-
Ctesifon intre anii 310-329, i$i impune autoriratea de prima
asupra intregii Biserici din
persia
care-Si c4tige astfel o auto-
nomie
,,de facto".
Incetarea persecu[iel Bise.icii crettine in lmperiul roman i
matlc asupra creginilor din Persia suspectati mereu de a fi
neloiali Sasanizilor.
,,agenfi secreti" romani. Ca atare, crerti-
nii au fost, pe de o parte, supu$i unor persecutii aproape con_
trnue, lar, pe de alte parte, au fost obligati s6 se izoleze
Si
autonomiezeze
clezial fala de Bisericile
$i
cre$tinii din lm_
periul roman. Ca se reziste
9i
sd-Si pastreze identitatea ln con_
di l i i dramati ce de peneo.rti e
$i
margi nal tzare et
fi -au
creat un
sistem extrem de bine pus la punct de
tcoli
cre$tine, care de-
pindeau inse de o
,,universitale" situata in afara granitelor
Imperiului persan persecuror:
initial la Nisibis, iar dup6 ceda-
rea de ci tre romani a acesrui ora; peqi l or i n
j O3
$i
pana i n
489, Ia Edessa. Aici se va refugia in 363. pertsind Nisibisul
ocupat de perti, Sfdntul Efrem Sirul. Edessa se afla lnsd sub
jurisdictia
Antiohiei
$i
ca arare in spatiuJ de iradiere al
5colii
.",.1 orez.rdat
,l e Mar l shaq. epl si opul Sel euci ci -Ctcsi funul ui
.i .urot' co.
ut i nl regul ui
()ri cnl
. i n carr adopl ,r - cu i ntet-
]i .re.te
85 de an' - Si mboi ul ,l e credi nl a
si
canoanel e Si no-
i ul ur
I Ecumenrc
dc l l l Ni ceea tl 25).
precum
si
canoanel e
.el orhhe
srnoade
l oral e .rornane di n secol ul Mzbucni rea
in 420 a unui nou val de persecufii ale cregtinilor din Impe-
ri ul
per\Jn a Londus rel de al trel l e3 Sl nod general al Bi seri -
ci r [ i dsar i l ul ur
dr n
424 ( r eunr t l a Mar l abt a sub cat ol i cosul
Dadi sho
I
[42]-4561)
se i nterzi cA - di n moti ve pol j ti ce, de
l oi al i tate
fal d de Imperi ul persan - ori ce fel de apel uri l a
episcopii
din Imperiul roman (,,toate cauzele se
judecS
de ci-
tre calolicos
care nu e
judecal
de nimeni, decat de Hristos"),
ceea ce echivala ,de
faclo" cu proclamarea autocefaliei patri-
arhale a Bisericii Rasaritului fale de celelaile patriarhii din
Apus
(Ronu, Alexandria, Antiohia
ti
Constantinopol).
Dubl ul confl i ct i ntre pari arhi i l e di n l mperi ul roman -
Roma
$i
Alexandria impotriva ascensiunii Constantinopolului
- si
dintre
$coala
de la Alexandria - adepta a unei hristo-
logii a uniteli
ii
pe fondul unei viziuni generale de inspiratie
platonice
$i
ioancici -,
si $coala
de la Antihoia - care pro-
mova o hrislologie a distjnctiei
Si
o viziune de inspiralie aris-
totelica
5i
sinopticd - va duce la izbucnirea controverselor
hristologice care domina scena teologica
$
polidce a secole-
lor v-VIl. Primul episod al acestom a fost cel legat de con-
flictul politic
$i
teologic intre patriarhii Chiril al Alexandriei
(412444)
$\
Nestorie al Constantinopoiului
(428-43l, i 450)
originar
din Orient qi format la Antiohia. Plecdnd de la scin-
teia declan$atd de conrroversa in
jurul
apelati!,ului de ,,The-
otokos-
acordat Fecroarei Mari a. cei doi s-au acuzat reci pfoc
de erezie:
Chiril il acuza pe Nestorie de adopfianism, adice de
taptul
cd divide unitatea lui Hristos in doue Dersoane seDarate
(per\oana
Lrmane a l ui l i sus Frul Omul ur qi Persoana di vrna a
Fi ul ui
l ui DLrmnezeu)
ri
vorbi re Je ..doi Fi r" i n Hri \tos: i ar
Ne\l ori c
i l i nvrnui a pc Chi ri l cd vorbe$re de.,o si ngura fi re
!nlrupatd
a Logosului" (form!la, intr-adevar. apolinarista, dar
pe
cafe
Chiril
o credea atanasiana) de apolinarism gi mono-
llzlsm.
mai exact de resorbtia umanitatii in divinitirte. La ori-
grllca
tuturor
schismelor
5i
diviziunilor care au fragmenlat de
teologice grecelti
antiohiene care,ti constituia, in a doua iu_
mal rte i r secol ul ui l V pri n Di odor al Tarsul ui ( i 394).
prodl ul
3l3
9i
oficializarea ei ca religie a Imperiului in cursul secolu-
lui IV, pe fundalul reizbucnirii rdzboaielor intre cele doud
imprerii. a condus la declan$area de cetre Shapur [
(309-j?9)
r unei l ungi
l i
\ al bar r ce
per secut i i asupr ; Lr et l i ni l or dr n
Persi a. Sol dal a cu mi i de mafl rri . ea vJ durr o
j umatdte
de
secol (intre
34(1110).
profirand
de pacea lemporare stabilira,
Bi seri ca RAsari tul ui di n Persi a ti rre i n 410 pri mul ei
Si nod ge-
l 5
nal pe Nestori e
ti
qi -a i mpus propri a l eol ogi e al exandri ne,
far,A s, attepte sosirea episcopilor anriohieni
9i
fird a angaja
un dialog teologic real cu reprezentantii
$colii
antiohiene,
care s5 clarifice
ti
sa aplaneze divergentele dintre cele doue
Scoli
integrandu-le inlr-o sintezi superioar6. Sinodul chirilian
suspecta ftrrd di scernemant l ntreaga teol ogi e anti ohi ana de
,,nestonanism" pe care-l definea unilateral si extremist dreDt
un adoplianism camullat'r
5i
incerca sii canonizeze o sinsu;l
Scoala,
cea alexandrinA. fari a o integra complemenrar
i]
pe
cealalta. La Efes, in vara lui 431 au avur loc, asadar. doui
si noade separate: unul al e\andri n condus de Sfanl ul Chi ri l si
al tul anl rohi an condus de l oan al Anti ohi et. El e s-au excomu-
nrcat reciproc
$i
au fost initial ambele anulate de imDeratul
Teodosre lll ulterior acesta va recunoaite doar Sinjul ale-
xandrin. Dar Sinodul de la Efes n-a devenit cu adevarat ecu-
menic decat in 433 cand Sfan0l Chiril a accepiat Ia insisten-
fele
impiratului sd se impace cu loan al Antiohiei sernnand o
formule hristologicd
de unire sau rcconciliere proDusl
de an-
rohieni. Acerste formula. care anticipeaza clar d;finitia dog-
matrce uherioale de la Chalcedon, nu era ahceva dec6t o edi-
tie
revizuird a mdrturisirij de credinti diofizite a sinodului
antiohienilor de la Efes, redactari la inceputul lui august 431
de Teodoret al Cymlui. Ea ar fi putut fi deci adophta in comun
incd de la Efes, daci aici ar fi awt Ioc un singur sinod, nu
doua,
ti
un dialog teologic real, care insd n-a existat. Daca ar
fi avut loc, Biserica ar fr fost scutitd de tragedia schismelor
atunci
Si
pani azi Orienlul cre$tin a stat insa modul unilatera
in care a incercat sA transeze aceastd disDutA Chiril al Alexan-
dri ei l a Si nodul l l l Ecumenrc de l a hfes
(43 |
).
El l -a condam
" Aceasta desi Nesrori
- care, spredeosebrre de loan al Antiohiei. s-a
incapilan in r-l considcra in mod irevocabil pe Siantut Chiril drepr ereric
.,upolinarisf . fapt penrru care n ! pulul fi ,,recuperat. murind in 450in exil
- J
antlohienii au condamnal ei irii$i inroldeauna in mod explicit adop-
lranrsmul.
J'recum fi
exisrenla a .doua pe.soafle, siu ,.doi rii', in Hristoi.
lar uD laic cum era rstoricut biedccsc Socrare
I.i 450) sna obicrjv: .,Am
dtrl srrrc.rle l!i Ncsbri
Sj
voi spune .rdevArul: omut n-avea detoc aceleari
opr ni i , u Pr \ r ' t ' r SJmo\ ar o
i r
Fot r n
, dJof l , . , n, i r r l . nr , r nr . l s( ul eJ pe
om v r . , n. J do. , - c\ r gc,
' |
hr a mcu\ Je f , , \ ; nr ul
- r neor or o\ . r , , r . ni , / r r . , , . ?dr . . i v
.
r r pd68. aor c'
care
vor urma, Neavend autoritatea unui sinod comun' for-
mula
de unire
din 433, semnau la presiunile imparatului Teo-
dosi e
II. a ri mas un sl mpl u comproml s sau armi \ti ti u i n con
fl l cl ul
nei ol u!l onat
di nl rc cel e doua
$col i i i
l rei pal ri arhi i
Ce acest
risc era unul real, nu numai ipoletic, o arali al doi_
lea sinod de la Efes
(449' a$a-numitul
',latrccinium"
sau ,'si-
nod talhiresc").
in care Dioscor al Alexandriei l44U5t) l-^
reabilitat
pe monofizilul Eutihie condarnnandu-i pe Flavian
al Constanti nopol ul ui l i
pe anti ohi eni i Domnus al Anti ohi ei .
Teodoret
al Cyrului
ii
Iba al Edessei Efes II devenea un nou
ffiumf al Alexandriei. dar unul de scu e duratd. Pentru ca de
data aceasia Alexandria nu rnai avea spdjinul Romei; dimpo-
riva, ea sfidase Roma, refuzand se accepte
,,Tomosui"
dog_
matic diofizit al papei Leon cel Mare cltre Flavian al Con-
stantinopolului.
Dictatura Alexandriei riscand sd duce la rup-
tura comuniunii cu Roma
$i
amenintand unitatea Imperiului,
imptratul Marcian a convocat in octombrie 451 Sinodul tV
Ecumenic de la Chalcedon, menit se reechilibreze s;tuatia.
Acesta l-a depus pe Dioscor, i-a reabilitat pe antiohienii Teo-
doret
$i
lba
(sesiunile
l0
si
l2), a primit
..Tomosul" dioftzii
al papei Leon
ti
a adoptat o geniali formulA hristologice de
sintezd care proclamd in Hristos existenta unui singur subiect
- o unici ipostase sau persoane - in doue naturi sau fiinF
unite in mod neimp[4it
ii
nedespi4it, neschimbat
li
necon-
topit. Hristos nu e, aladar, nici doue ipostase sau douA per-
\oane
- ceea ce inemna drvizarea Lui
-
nici o si-ngura na-
tura sau fiint, ceea ce lnsemna contopirea Lui. ln Raserit
inse, Chalcedonul a perut a fi un triumf al Romei, o revanti a
Antiohiei
ti
o trldare a lui Chiril al Alexandriei. Aqa se face
ca episcopatul
oriental egiptean, sirian
ii
palestinian a intrat
in schisma,
acuzand pe Leon gi Chalcedonul diofizit de
,,nes-
torianism"
9i
fixdndu-se
-
prin intermediul lui Sever al An-
t'ohiei (i 538)
ti
Filoxen al Mabbugului (l 523) - pe formu,
la hristologica
.,miafizita"
(nu
.,monofizitd",
care era pozitia
rad'cala
! lui Eutihie) sau pe un chirilianism strict (un,,funda-
mentalism
chirilian", dupe expresia parintelui J. Meyendorff,
Intrucat
canoniza arbirrar pozitia.,adevaratului" Chiril dinain-
te oe reconcilierea
din
.+33
considerat6 un ..comDromis" tem-
porar). Schisma Orienrului chirilian a produs un imens haos
in Imperiul roman, iar imparatii vor t'ace eforturi constante de
a restabili unitatea religioast fiacturata a lmperiului. Chalce-
donul va fi anulat in 476, suspendat intre 482-518, resraurat
in fine oficial in 518. Dupb un dialog teologic e$uat cu
,.miafi-
zi ti i " severi eni l a Constanti nopol i n 532, l usti ni an (527-565)
va incerca o reconciliere cu acegtia pe baza unuj compromis:
severieDii se nD mai condarnre formal Chalcedonul. in schiarb
chalcedonienii vor condanma pe iangA Nestorie aFa-numitele
,,Trei Capitole"- Acestea reprezentau persoana
;i
scrierile prin-
cipalilor reprezentan(i ai
tcolii
anriohiene
Si
cririci ai hristo-
logiei alexandrine chiriliene: Teodor al Mopsuesaiei (t 42g),
Teodoret al Cyrului (i
cca 460)
9i
tba al Edessei
fi 457).
lustinian va condamna el insugi
,,motu
proprio" cele
,,Trei
Capitole" intai prin doua decrere proprii (543/5,t4
fi
55t)
$i
apor pfln rntermediul Sinodului V Ecumenic de la Constan_
tinopol (mai-iunie
553). ln definitia sa, acesra din urmd va
transcrie
,,tale
quale" anatemele la adresa celor
,,Trei Capito_
l e di n decrerul fui l usrfni an di n 55l tHonotogi a pi si osl .
Contributia reologicb reald
9i
valabili a lui lusrinian validatd
de Sinodul V Ecumenic a star in primul rind in efonul de a
demonstra severienilor ce foamula de la Chalcedon a distinc-
tiei celor doue firi in Hristos nu conrrazice reolosia chirilianA
a unrrar| | i posra\ei dj vi ne a Iui Hri \tos (..Unul di ; Sfanra Tre-
i me Carc S-n i ntrupat
$i
a pari mj t i n trup,' )
$i
ce formul el e
chiriliene omise la Chalcedon (.din
doud firi"
si ,.o unice fire
i ntrupata a Cuvantul ui ") pot pri mi o i nterpretare chal cedo_
niand. Nn era inse o sinteze realA
ti
o hristologie inregrale,
penl ru ca reconci i i erea cu tradi l i a al exandri ne se fdcea cu
pretul condamnarii in bloc a teologiei anriohiene. Iustinian,
care a lmpus despohc aceasld linie unilateralE Bisericii, a in-
trcprins aceasta prin doua gesturi inacceptabile gi care au scan_
daliza( intreg Occidentul latin: a revizuit trecutul, condamnAnd
pe baza unor citate scoase din context persoane
decedate in
cotrrunrune
cu Biserica sau reabilitate de un Sinod Ecumenic
anterior. gi a sacrifical pe altarul politicii sale o intrcase rradi_
l i e l eok, prce. t radt l i a ant i oht ana 5t i f f mal i t at i ca . . ncrl -urrara. . ,
ceea ce a dus l a o sdreci re a l eol ogi ei Bi seri ci i (amput at e
de
un ..pl arndn
). Si nodul
V Ecumenr( nu mai erPri ma i ntreaed
g,."i i .a. u" otrf.t dcestc ge\l urr nu
$r' du
al i nl ohi ecl i vul nu
,-r,
fr.,,t
p. orrenral l t severreni sa accepl e Chal !(dunul au
nrovocat o schl sma de psl e un secol i n Occi dent
| i
Fau i n-
i eoi rtat
defi ni ti v
de Chal cedon
pe ori ental i r frdel i l l adi ti ei
ani rohi ene.
i ntrc ci re.e nutn;rau
Si
cre$l l nl i Bl seri ci i RasaIi -
tului din Imperiul Persan'
Optiunile
teologice $i
hristologice ale Bisericii RasdritLllui
din Imperiul
persan s-au
jucat
la Edessa. Aici
Qiyore
(l 436)'
directorul icolii
siriace. initiase un vast progmm de traducere
i n l i mba si ri ace a comentari i l or bi bl i ce al e l ui Teodor al
Mopsue\trci .
fapt pri n care erudi tul epi scop va deveni penl ru
Bi s;ri ca Rasari rul ui di n Persi a..l -efl crl ul Tal cui toi ' . Comen-
ratorul
prin excelentd,
Principala
autoritate teologicd. Din mo-
rive personale
$i
din oportunism, episcopul Edessei Rabula
(412435\
- ca ulte.ior Filoxen (440-523)
-
trecuse in
rabera chiriliane si
declansase in urma Sinodului de la Efes o
campanie de condamnare
ti
distrugere a scrierilor lui Teodor
si
de persecutie a adeptilor lui. In ciuda reabilitErii la Chalce-
don
(451) a episcopului Iba al Edessei (435-457), care fusese
condarnnat de sinodul
,,telhiresc"
de la Efes
(449),
chirilienii
spri j i ni l i de ofi ci al i teti l e i mperi al e vor i mpune i n cel e di n
urma inchiderea definitivd a Scolii de la Bdessa in 498. Ulti-
mul ei director. eruditul poet Narsai, se refugiase ince din 476
la Nisibis in Imperiul persan, unde, sprijinii de episcopul Bar-
sauma de aici, favorit al regelui persan Peroz, va reinfiinta
$coala
periilor. Aceasta va cunoa$te o perioadd de mare in-
florire devenind o veritabila Universitate de studii biblice
li
arislotelice (din al carei program se va inspira in
,,Institutiile"
sale latinul Cassiodor, i 580). Sinodul de la Beit Lapat din 484
condus
de Barsauma
$i
al lv-lea Sinod generalde la Beit Edrai
din 486 sub catolicosul Mar Aqaq au adoptat o serie de deci-
zri care marcau pentru prinra data ollcial separalia limpede a
Bisericii
Resdriruluidin Persia atat de Biserica chalcedoniana
din lmperiul roman, cal
Fi
de cea orientala chiriliana. Sinodul
a adoptat
acum nu ,.nestorianismul
', cum se scie in vechile
manualc
si studii confesionale, cj
prima marturisire hristolo-
grcd
strict
diofiziti de tip antiohian - Hristos e doub fin
si
o
l 8
,19
f
singure persoane
-
(a se vedea maijos studiul lui D. Miller)
tr-ti
reafirma fidelitatea fafi de Teodor al Mopsuestiei si lra-
ditia
Scolii
antiohiene. Acesre doua elemenre vor fr reafirmate
ulterior in Sinoadele generale din anii 544, 554, 5?6, 585,
596, 605, 612 (ale ceror decizii sunt cuprinse in afa-numitul
Synodicon Orientale), Biserica Rdsdritului din Persia trebuind
astfel sd fie numite mai degraba
,,(eodoriane"
decat
,,nestoria-
n6"- Fixarea pe formula diofizismului srricr: Hrisros e doud
q-tane/physeis
;i
o \rnic' parsopalprosopon,
nu insi
$i
o unice
q oma./hypostasis,
ti
dezvoltarea ei ulterioare in formula
pre-
tins ..nesloriand': Hristos e doue
4)anr.
doue
4zome
gi o unice
padopa (Dnde qhoma/htportdsir
nu are insa sensul chalce_do_
nian de iposrasA autosubzisrenttr,
ci doar acela vasilian de sub_
zistenld individuale a unei firi concrcte) se exDlicd Drin reac-
tia defensivd fatd de doue srii de imprejureri.'in prirnul rand,
pnn avansul
$r
propaganda
intensd ln
persia
a sirienilor iaco-
biti antichalcedonieni,,monofiziti";
persecuta(i in Imperiul
roman, er se vor refirgia in valuri succesive inlle anii 521_526.
536-541. 555-567, creAnd i erarhi i
$i
cornuni tati bi seri ce$ti
srflene paratete"
$i
centre monahale. putemice nuclee misio-
nare. In al doilea rend, prin crizele lnteme provocale de,.de_
viationismul"
sau inclinalia spre chalcedonism gi
monofizism
a unor importanli lideri spirituali, cum au fosr Henara. con_
duc5torul
,,eretic" al
gcolii
din Nisibis (572-610)
condamnar
de catolicosul Sabrisho I
(59fuM)
sau ascetul
,i
episcopul
Sahdona./Manyrius
din Mahoze d-Arewan (cca
635_6i0t
condamnat
de calolicosul Mar Ishoyahb III
(g9-659) pentru
erezia .,unicei ipostase". Nu trebuie uilal faDtul ct dreDt ur_
rnare a influenlei la cunea lur Klosraw Il (5-90-o2gt
a medi-
cului Gabriel Sigar trecut la monofizism, Biserica Rdsiritului
din Persia nu
ti-a
putut alege un catolicos timp de doui decenii.
Intre 609528 conducerea Bisericii a preluat_o eruditul
$i aus-
terul monah Babai Rabba (cel
Mare,
t
62g) care a incercat se
impunA o directie teologici conservatoarc polemic
defensivn:
'' Oslilitate, intre cele doua.onfeliuni siriene cra a5a o rnlensa
du\ ld crearea in hmha rrriacr inctun! ! doui pu de
(
nere
Si
d
zare orrenre: unut ncslorian-caldean,
allut ircohrl
40
4l
extremi rmul ur
mrafrzi t i -a ra\puns l a fel de radi cal i nsrstend
inrr-un sens radical diofizrt rnu ..nestonan in sens de .,adop-
,i""iu
l," p. necesrtatea mamrnsrrii a doua qromd..ipostase"
in Hristos.
cu refuzul teo ei ,,unicei ipostase compuse" a
Chalcedonului
9i
a lui Henana. Suslinut de putemica panidi
monahalS
consewaloare anlimonofiziti de la mtrnastirea sa
de
pe Mlntele
Izla
(la nord de Nisibis), Babai a reutit se-si
imDund
formula hristologic{ in Sinodul din 612 (care face
9i
Drima refenre
la Nestorie intr-un document oficial al Bisericii
iersiei),
iar adep(ii sdi vor declanla o adevSratd campanie
(,,vanatoare
de vr4itoare") impotriva celor ce indrizneau si
susine alte puncte de vederc in acele vremuri tulburi.
inceputul
secolului Vll a fost intr-adevdr o perioadi dra-
matice
in istoria Orientuhi Apropiat. In anul 602 imperatul
Mauricius
de la Constantinopol fusese asasinat de crudul uzur-
palor Focas (602-610). Ultimul mare
$ah
sasanid Khosraw II
(590-628), care obtinuse tronul cu sprijinul lui Mauricius qi
era legat de el printr-un tratat de prietenie
ti
alian(d, de{lan-
geaztr in 665 un amplu atac asupra Imperiului roman: pe 613
trupele persane ocupe Antiohia gi Siria roman4 pe 5 mai 614
devasteazd lerusalimul
ti
rdpesc Sfanta Cruce, in 615 ajung
la Bosfor. iar in 619 cuceresc Egiptul. Noul impdrat Heraclie
(610-641)
declangeazi o contmofensivd de propo4ii prin Ar-
menia, veritabild
,,cruciadi"
gi rezboi religios, Consrantino-
polul reuseSle in vara lui 626 sd reziste asediului conjugat
avaro-p6an! iar Heiaclie lli continui ofensiva pe teritoriul
persan- zdrotrind armata persand langi Ninive (12
decembrie
627). In primevara
lui 628 Khosraw II este asasinat, iar noul
rege coprl s supune bazileului, care se intoarce in trilnf la
Constantinopol
in 629
9i
la Ierusalim in 630 unde reinalte
7r,,in
definiri!. la un eramen mai amplu, hrisrotogia nesroriant ne apare
r.ull
'ini
pulin indeptrnata dc hristotogia chatcedoniana deal ate rcpulalia.
Inlemeiali
pe ilefinitii
ale naturii, ipostai
Si
prioanci diferir de cele c
au prvalal
in leologia {apuseana,, ea propune o noliunc de
(mod
de uni-
re, care
lira indoirla nr se \uprdpune nemrjtocir pe cea d Chdtcedonutui.
uar poale
ca rraduccn oponune ar pulea reduce ace.sra notiune ta aceea a
irodn:iet
crroflce- rE. AM
^\N.
D.nurnuirc.!. ftioloqtu .athotiq@ xUt.
r yr t . cut . l 0t _3021
Sfanl a Cruce. La Al ep i n 630 Heracl i e pri mette del egati a
Bisericii Rasdritului condusa de catolicosul Mar lshoyahb lI
(628-645)
recent ales dupd o vacanlS patriarhali de 20 de ani,
$i
celebread cu el solemn pe baTa Chalcedonului
,.unirea"
re-
ligioasd intre Biserica Rasaritului
ti
Biserica Constantinopo-
lului. Situatia nu va dura insa, pentru ce dup6 moartea profe-
tului Mahomed in 632 arabii unificali inifiazi o ampl6 invazie
cu i mportanta deci si v6 i n i stori a uni versal S: i n opt ani doar
(intre
6342) lmperiul roman scindal de disputele religioase
legate de monoenergism
$i
monotelism pierde succesiv Pa-
Iestina, Siria
Si
Egiptul
ti
e arnenin(ar in insati exisrenta lui.
ln februarie 638, bdr.Anul patriarh Sofronie predd Ierusalimul
califului Umar. O infrdngere catastrofald inregistreazi
ti
ar-
mata persand, iar in 635-640 arabii ocupl intreaga Mesopora-
mie; in 650 este lichidad
$i
ultima rezistenti persand in pro-
vincia Fars.
Venirea arabilor a fost intampinalS favorabil de crettinij din
fostul Imperiu persan. Bucurogi ci au scipat de politeismul
unui stat pigan gi de persecutiile lui, s-au sim(it evident mai
aproape de monoteismul
$i
etica islamicd, mai ales ca, in ciuda
unor raporturi uneori dificile cu noile autoritdti, timp de ca-
teva generatii crettinii siro-orientali s-au bucurat de respect
$
protectia cu restrictii a libertdtii religioase in schimbul achi-
tarii unor taxe
ti
impozite suplimentare. Fiind cea mai bine
tolemti. Biserice de islam, Biserica Rdseritului cunoa$te in se-
colele VII-IX perioada ei de maximA inflo.ire misionard, cul-
turah si monahala.
Biserica Risiritului a fost probabil cea mai misionare Bi-
serici din istoria cre$tinismului. Pe drumul mdtasii
9i
pe cel
al mi rodeni i l or. monahi i
$i
cl eri ci i ei au dspandi t cre$ti ni s-
mul intr-o veritabila
,,epopee misionarE" spre India - und
creitinii Sfantului Toma i-au apa4inut pene la venirea portu-
ghezi l or i n secol ul XV - gi spre Asi a Central d, Mongol i a,
Ti bet
ti
Chi na. In 1625 s-a descoperi t l a Si angfu, capi ral a
Chinei de nord sub dinastia Tang
(618-906).
o srela de piatri
neagrd de 2,36 m indlfime, 86 cm litime
ti
25 cm grosime
$i
cdnhrind 2 tone, pe care se aflau inscriptionate I780 de carac-
(ere
chi nezel ti . i ar l a bazd qi pe l aturi 50 de cuvi nte
$i
?5 de
nume
in scrierea
sinacA estranghela. Da1ale in anul 781 d Hr-.
i n".ri pp"
.o.e-oru
prl mu
j rosl re
a mi sronarrl or srri enr i n Chi
na i n i nul
o l 5. Inrtral favorrzat. cre;ti ni smul a fosl
Persecul al
aDor
i n 698- 705
5r
845. di spri ri nd l a sfi r5rtul secol ul ui [X.
dnr fti nd rerntrodu.
r-rl teri or i n l 06J si sub mongol i . unde e
qdsir de Marco
Polo in 1275, care ne sPune c5 hanul Krrblai
il26G-1294)
o.."ut un departamenl pentru creitini (Biserica
asi ana avea doui arhi epi scopi i ). In l 28l e al es catol i cos un
mongol
converti t sub numel e Mar Yahbal ah III ( l 28l - l 3l 7),
cunoscu!
pentru ambasada trimisa in Europa prin monahul tot
mongol
Rabban Sauma pentru a incheia o alianle intre mon_
golii inca neffecuti la islam
ti
crettini. Biserica Asiriana a
Resariului
cunoa$te acum apogeul maxim, numerand 250 de
episcopii
grupate in 30 de mitropolii gi intinzindu-se din Cipru
pani in Manciuria, $i
djn Turkestan pand in Malabar
$i
Java'".
t{
Biserjca Rasaritului va primi insa loviluri nimiciloafe o dat! cu con-
vrti.e! in 1295 r dinasljer mongole la islam. cu cjuma nergri
ii,
mai cu
se.mi, daron6 cruzirnij masacrelor lui Timur Lenk
(
ll70-1405). Penlru a
purea supravietoi, cre$inii asnie.i s'au repliar apoi timp de patru secolein
muntii Kurdistanului. De aici incA in 1503 Mar Eliyya V hirotonca milro-
politi penrru Indru, Jrvn :ri China. Din aceleai motile, incepend din 1450
palriarhia va deveni ereditari tijnd transmisa inLr'o sigura iamilie de h
Dnchi la npoli. Tor acum asirieniiincep sadevina
tinla
misiunilor catolice.
In 1552 e hioronir Ia Roma pimulpatriarh caldeean unrl, ceea ce a consi-
ru'l incepL'rul!nei complicare
Si
lamemabile perioade de dezbinare inlrna.
Pe
fondul unei decadenle accenruate. cre$inii asirieni fiind d'vizat pann
ur in doui Biserjci: un parriarhal neunit. inrilulat oficial Biserica Asirianl
a Risarilotui.
si alrut unir cu Roma si indlllar Biserica catdeana a Rrsari,
tului in secolul XIX misiunilor calolice li s-au adlugar celc proresbnLe
t
rnglrcane. Inrperirl rarist avanseaza
ti
elin zona ranscaucaziana
g
emitc
prelenl"
dc prore.tie asupra populatiilor cre$ine. Rerragerile rruplor rus
se sordeazA
meru cu rpresrlii
t
nEsacrc al caror inslrumcnt la insligatiile
olomane
vor Ii in 1843 1846. 1894-1898 si l9l6-19t8 rribunle lalbarice
arc liutzilor
Inlrc l9l6_l9l8 are loc, Dlanifrcal de Junii rurci, holocaustul
cre5r'n
armein. sinan
Sj
grcc din Asia Mica u.mltl dc deporri.i
;i
emigran.
uin
Pcsre 5 Co0.mrc de cresrini in 1900, vor rtmine in zoni in 1922 abi0
700 000, circa 2.00O 00O fiin.l ucisi. in masacre a
dern
circa o rreime din
Popr'lalra asiriani. cireia trar.rul de ta Lausannc nu i,a rccunoscul oficial
sr ar ur ul
de nr i nor i r ar e ( pent . u
det al i i . ct . wr / ! . ar o! r . con/ hal ocaust ) . Pe
r r mr t r e
1918 a f ol t l sl si nat de t ur zi car ol i cosul Mar Shr r nun Xl X r l enya,
r nn
V
' J, n' , r ca
' upr a, Et ur r ul r or
i ug. t r e
( u, 1.
i n I ' r kul df l dr . un pr or e( -
Ln
c_
' n! ;
Sl j r ) I ui mdnJdr ul ur hnr dnr ( i n l s. r 1, un. ht r ( t d un md. J. r u
L-
42
43
-
i n Dl an cul tural . el i ta si ro-ori ental i
(l i terati . medi ci ' fi
lozofi) ajucat un rol esential la Bagdad in traducerea in Iimb
arabtr a patrimoniului cultural grec antic in cadnrl afa_numite
Dar al Hikmah create in 830.
O inflorire unic, in felul ei va cunoa$te in secolele VII
9i
V
si vj at a monahal a Sr
mr\ l t ca : spre sl ar$l rul secol ul ul vl l act F
veaza i n Bert Huzaye rrei rcmarcabi l e l i guri duhovni cetti d
ori grne di n Bert
Qatmye:
Dadi sho. Shemun d-Tai buteh
l i
M
, R?t - 81?)
i n f i ne. i n secol ul X a vi et ur t Rdbban Y wi ep
ci l *"va ri
979 l a Il 0 ani l al c carui vraLe
l r
i nvaul ura au fosl
i *or"i n
,' .t;t i nl r-o brogr:rfre sPi l i l ual a scr' \A de Yohannan
Jar
Kal drrn.
Dupa secol ul X nu se mai i nregi sl reaza fi guri
soi otual e
srmrl are.
accenl ul c6zdnd pe supmvl etul re
5l
con-
*rvurer
tradi l ri l or
i ntr-un rmdl u di n ce i n ce mai o\ti l Dupa
o scurte
rena;tere
in secolul Xlll, literatun siro-orientale dis-
oare
praclic
ii
ea o data cu loviturile devastatoarc primite de
l a mongol l
Sfitttul Isuac Sirul pe
fundalul
Bisericii Rdsdritului
din secolele
Vll-VIII
Prima
jurndtate a secolului VII din viala Bisericii Risiritu-
lui a fost faite intr-o tensiune eshatologice sub semnul apro-
pierii sfartitului lumii. Ea vizuse in Orientul Apropiat prlbuii-
rea in cateva decenii a doud imperii, sasanid
9i
romano-bizan-
tin,
Si
instalarea noii puteri mondiale a islamului. Figura do-
minanta a fost incontestabil catolicosul Mar Ishoyahb III cel
Mare (58M59)76, in al cirui timp se situeazi gi anii de tine-
re(e
fi
de formare ai Sfantului Isaac Sirul. Ndscut in jurul
anului 580 intr-un sat din Adiabena, Ishoyahb s-a format la
$coala
de la Nisibis unde a trdit in 596 c.iza provocati de
invatdmantul reformator al directorului ei din anii 572-{10,
Henana din Adiabena, Acesta incercase se schimbe paradigma
teologice de baze a teologiei Bisericii din Persia, reprezenate
de canonul teologiei
ti
comentariilor biblice ale lui Teodor al
Mopsuestiei,
inlocuindu-le cu propriile sale comentarii biblice
Inspirate
din alegorismul lui Origen
$i
mistica lui Evagrie, cu
un puternic
accent pus atat pe unirea sufletului cu Dumnezeu
(pentrt
care a fost acuzat de panteism), cat gi pe unirea natu-
rilor
divinE gi umani in ipostasa compuse a lui Hristos (pen-
tru care
a fost acuzat de chal cedoni sm). Ierarhi a ofi ci al i a
reacti onat
deci s pri n Si noadel e di n 585. 596
fi
605 reafi r-
mend
autori tatea
l ui Teodor al Mopsuesti ei
ti
o hri stol ogi e
ro
Ct J M Ffl,y.
,.lsoyaw le crand. vie de
':r
Att'.rhcne
. ocp 35 2 969).
F
:105 itl
catholicos nestorien ISoyrs
$i
36: l
( 19?0) . p 5 46
tshaq al Ni ni vei ; i ar i n pri ma j umdtate
a secol ul ui VIII l gi
desfetoare vi etui rea duhovni ceasce al ti doi ui mi tori mi sti ci
siro-orientali: Yohannan Saba sau din Dalyatha (t cca 760) gi
Zwi Crundmoriye (hrinlich,orientalischer N,ystik". Oti.ns.hrXianu
6-1
(
1979). p. .ll-60:
..chrisrlich-orienralischer Mysrik und sufismu{, tn:
l l l S, , nt ' ar nh \ \ na. an t OC4 : 2 t r
o81. p. . t 6t . 2i t .
Yawsep Hazzaya (1
cc ll0). Radicalismul mistic
si
unel
exprimiri inddznete din scrierile acestora din urmi va ale
ierarhia care-i va condamna intr-un sinod din 786-787 su
catolicosul Mar Tirnateos l, veritabil
,,proces
al misticilor",
condamnare aevocate inse de succesorul seu Mar Isho Bar Nu
in care peste 3000 de persoane pier, ceea ce a dus la exodul in diasporA al
ma.iorit4ii comunitdlii. Carolicosului Mar Shjmun XXI i se retage cet4e-
nia irakiana
ti
se srabilesre la San Francisco unde va fr asasinar in 1973.
circa 150.000 de crdinciosiin St.lA.
'' Ci G. BLUM.,,Nestonanismus und Mystik. Zur Enlwicklung ch risllich
orientalischcr Spirirualiut in der osrsynschen Kirche". Z..ts.hrfi
lilt
Kir
chenB?s.hi.ttre 93 ltgE2t,
p. 211-2941,.Ve.einigung und vermischung
Decizia sa de a rrece la calendarul indrptar a dus ta shisma episcopilo
rAin3ti in lrak car au cbmar la Eagdad p mir.opolirut asirian din lndia,
iar acesta le-a hirotonir kei episcopi- in 1976 e ates catolicos epis.oput
Teheranului cu numele Mar Dinkha IV cu sdiul din | 994 la Monon Crove
(l l hno' s.
l enEr Chrcasor Dupa sccol e de compl era i Tol are
i r
dt reni r d
marginalizar ecumeric{. datorare rezislenlei tenace a cliwului,,nesrorian'
,plicat abuziv venerabili Bise.ici Aririene a Rasnritului. Biserica a mani
rlor
t
misricilor. in noiembrie 1994 Mar Dinkha semnaza cu Daoa toa
Paul Il o declaratie hrisrologice comuna
Si
Sinodul creeaza o Comisi pen
tru daalog ecumenic iniliind p.in intermediul Fundatier .,Pro Oriente" di
Vina iratali! de unire cu Biserica CrldeeanA UnitA cu Roma si cu Biseri
cile siro-occidental iacobiic (,,monofizit") (ci
maiJos, p. 462, n.
'
Si
").
Aclualmente Bisenca Asiriana a Rilarirului numara circa 150.000 d cr
d'nciofi
Sr
16 episcopi, nsipiti in lrak. lran, Sina, Liban, SUA (Dca 100.000)
Australia
|i
India Biserica Caldeeana numafd 125.000 d credinciosi
zece eprscopi in lrak. a parru epkcopi in kan, parru in Orientul Apfopiar
44
t I l
.15
7
stri ct di otj zi ti . In 595, 300 di n cei 800 de el evi ai
$col i i ,
printre care
ti
tan5rul Ishoyahb, au pdrtuit in serlrt de protest
Nisibisul, stabilindu-se la Balad. Ishoyahb intrd mar apoi in
proaspet inremeiata menAsdre Beil Abe din Adiabna. Aceasti
faimoas[ mandstire care a
jucat
un rol esential in viaia Bise-
ri ci i Rasari tul ui -
l i
a cdrei ampl 6 i stori e duhovni ceasca o
va scrie in secolul IX Toma din Marga - fusese intemeiau
de monahul Yakub plecdl din cel mai imponanl centru mo-
nahal al Bisericii Resdritului care era vestita mare menAstire
de pe Munlele Izla (la nord de Nisibis). Aceasta fusese inte-
nleiate in 5? | de marele ascet
si reformabr al monahismului
siro-oriental Abraham din Kashkar (t
588, in vfuste de
g5
de
ani) care i-a dat gi faimoasele Reguli care-i poaJtd numele,
organizand-o dupa modelul
,,iavrelor" egiptene din Sketis:
colonii cu viate semianahoreticd. Dupe moartea lui Abraham,
menestirea a fost conduse de Dadisho
9i
apoi de cunoscutul
ascet
$i
teolog Babai cel Mare (i
628). Rigorismul
,i
tempera_
mentul violent al lui Babai, promotorul reactiei conservatoare
in Biserica ResAritului, au dus insa la plecarca
unor monahj
de pe Muntele Izla, printre care
ii
Yakub, intemeietorul rne-
ndstirii Beir Abe.
Secolul VII a fost o perioadi dificitd penrru Biserica
persiei.
Aceasta cazuse in dizeiralia regelui Khosraw Il care a interzis
in anii 609-628 alegerea unui carolicos. Influenta
,,monofizi,
tiloi' atinsese cote alarmante. ln jurul
anului 628 ace5tia infi-
rnlaserA o mitropolie siro-occidenrala
,,monofiziti,' la Takrit
ti
infiinFseri la nord de Ninive manastirea Mar Manai, cen-
trul propagandei
,,monofizite". in conditii dramatice deler_
minate de infringerea zdrobitoare a per$ilor de citre romano_
bi zanti ni i n decembri e 627 Idngd Ni ni ve gi asasi narea l ui
Khosraw II, Biserica Rdseritului
$i-a
putut alege in sfar$it un
catolicos in persoana lui Mar Ishoyahb II din Gdala (628_645).
fost col eg de
l coal i
Ia Nrsi bi s
5i
refugi u cu Ashoyahb di n
Adi abena. Noul cal ol i cos I-a numtt pe acesta drn urmd epi s_
cop al Ni ni vei , reu5rnd cu mare di fi cul l ate si _l rmpun6 i n i ara
l ocui tori l or de rr(i cJre doreau un l mal nrc
5r au decl cnsat i m-
potri \a l ut o vtol enta campani e de derri grl re. Noul epi i cop al
Njnivei a reu;it sd contracareze cu succer propaganda
mono_
46
frzrra
de l a Mar Marl ai l .-sui bul \aranei
) care se e\l rn\ese
l hi ar i l
i n ora$ul
' au
Refuza i nsa ul teri or sE accepte scaunul
de mitropolit
al Adiabenei din Erbil. Acesta e ocupaf de un
oarecare
Makkiha care inse apostazlaaa
li
kece in
jurul
anu-
lui
635
ta ,,monofiziti".
Acum Ishoyahb acceptd scaunul de
mirropolit
al Adiabenei. Principala preocupare a anilor petre-
cuti de Ishoyahb
la Erbil a fost, pe de o parte, contracararea
exrinderii
influen(ei ,,monofizite"
putemice lnce in zond, iat,
De de altd parte. demascarca
,deviationi$tilor" care inclinau
din inrerior!l
Bisedcii Resaritului spre .rezia" chalcedoniane
a unicei
ipostase compuse: episcopii Chiriac al Nisibisului
ti
Sahdona/Manyrius
din Mahoze d-Arewan vor fi denuntati,
atacat' $i
excomunica-ti
(Chiriac
va muri lnainte, dar Sahdona
va fi obligat sI se autoexilez lange Fiessa). Pe lenga aceste
crize doctrinare, Biserica Raseritului s-a vezut confnrntatd -
in condi[iile
prebu$irii Imperiului sasanid gi invaddrii arabe
a Orientului Apropiat - cu afirmarea unor tendinte auto-
nomiste
tj
secesjoniste din partea unor provincii. Mesopota-
mia centaala. a$a-numita Beit Aramaye, cu oragele imperiale
Seleucia-Ctesifon, fusese ocupad de arabi in 635, iar Emeh,
urma$ul lui Ishoyahb pe scaunul episcopal al Ninivei, deschi-
sese
9i
el in 637 potile oragului arabilor al ceror favorit va
deveni, ajungand cu sprijinul lor catolicos intre 645-649. Re-
zistenta antiarabe a continuai inse pAne ln 651 in Beit Persaye
(Fars, leagdnul dinastiilor iraniene). Cand mitropolitul Adia-
benei va fi ales catolicos in 649 ca Ishoyahb III (649-659),
mrl ropol i tul
Shemun di n Rev-Ardashi r cu epi scopi i sai a re-
fuzat sa se supune noului catolicos
$i $i-a
proclamat autocefa-
lia. Ei vor fi urmati
li
de episcopii din Beit
Qatraye
care vor
cere htrolonia episcopilor lui Shemun din Rev-Ardashir, nu
lui lshoyahb
de la Ctesifon. Catolicosul reactioneazi prompt
9i
in 649 line un sinod in care-i declari depuqi pe episcopii
scnrsmatci.
ln colecfia epistolelor lui Mar tshoyahb III ni s-au
pdstrat
cinci scrisoriT? adresate laicilor (nr. l7-19) qi monahi,
ror (nr.
20-21) din
Qatar;
acestea le cer laicilor si iasi din
.^
Ed R nuv:|. l\o\ahb Ill prDnhhu. Ltl'.t .ristutatan tCSCo ll-
r r .
1904. p
t ( , r Ll f i t r o t EE 204)
comuniune cu episcopii rezvrelili, iar monahilot refugiati sd
reziste in fata represaliilor
Ei
persecutiilor. Cu toate aceslea,
schi sma a conti nuat, ba chi ar s-a adanci t sub urmasul l ui
lshoyaib IIl, ucenicul sru apropiat inca de la Beit Abe, noul
catolicos Mar Giwargis
(Gheorghe) I care a
Pestorit
intre
649-685?3. in 666 episcopii din Beit
Qatraye
s revolte la
rdndul lor impotriva mitropolitului din Rev-Ardashir
ti
se
proclamd mitropolie autocefale. Pentru a soluliona schisma
incipiente, Mar Giwargis a cdletorit personal in indepbrtatul
Qatar Si
in mai 6?6 a
tinut
pe insula Dayrin (actualmente Ba-
hrain) din Golful Persic un sinod de reconciliere. Sinodul a
promulgat 19 canoane?n extrem de interesante pentru cA, citi-
te in negativ, ne permit sd ne formam o imagine despre creg-
tinismul
ti
Biserica din
Qatar,
regiunea in caae s-a nescut qi
format Sfantul lsaac. Canoanele au continut pastoral, moral gi
misionar
ti
reamintesc episcopilor (l-5,
10, I I, 19) datoria
predicerii Evan8heliei, invaterii
li
indreptdrii credincio$ilor,
stabilesc regulile de alegere a episcopilor (3),
de ategere
ti
conduiG a clericilor (7, 8, l0)
ti
monahilor
(obligati
sd cu-
noasce Scriptura, l2), iar laicilor li s fixeazd reguli privitoare
la cesiroria legitimd (,jn fala crucii", l3), Ii se impune evita-
rea unirilor cu pdginii (14),
a poligamiei (16) g
li se ramin-
tette obligatia rugdciunii comunitare zilnice dimineafa
$i
sea-
ra ( 15)
ii
a unui componament adecvat duminica dupa Litur-
ghie (17) care, strvar$itii de episcop, e centrul vielii cre$rine.
Crettinii din Beit
Qatraye -
regiune cu relafii comerciale
rntense c|l India
$i
cunoscuttr pntru productia de perle
-
triiesc, aFdar, intr-un mediu cosmopolit, aldturi de evrei,
arabi
Si
pAgani, tentati de pngdnism, erezie
9i
indiscipliDa (in-
clusiv la nivelul clericrlor
$i
monaLhilorr. inci de la inceputul
secolului VIII crettinisrnul iDcepea sd dispare rapid din reg!
une. a$a cum se inlamplase inca de pe vremea catolicosului
2tr22
lshoyahb III cu creginii arabi din Urnan
(sudul peninsulei aIa-
'r Ct D. Buror. anrculul ..ceo'gei I ' .le Kaph'a . D(nonnak d hts.
Ioirc.et le
saosraphie
ec.lisiastiqu. 20 (19a3). cnl.625-421.
" Pisrrlte in S]?di/i.dn Oderlale. ed. J. B. Chabor. 1902, p.
(48k90).
Analiza lor la P BErrrolo, I9E5, 1990:. p l7-l8,
Si
2002. p. 29-31.
L-
4E
CHrALa,
49
hrce),
care
fi ecusera
Ia i j .l am. l posl azi e derermi nati de l a\el e
sEecrrl e
pentru cre$ti ni , dar faci l i ta| e
$i de
di sputel e bi seri ce$l i
'
i n Bei r Qarraye.
regi une care a dal i n secol uMl Bi serrci i
Rdsarirului
multi rnonahi erudili, s-a nascut in
jurul
anului 620
si
Sfantul
Isaac. Potrivit notitei publicate de Rahmani, aici
ii-u
fo,m"t
Isaac profunda erudiie scripturistice
fi
patristica,
ii
tor aici a inuat in monahism
li
a devenit invifitor
(malPo-
,?r,), o functie extrem de irnponante ln Biserica Reseriolui
care avea un excelenl sistem de gcoli biserice$ti cu .egim strict.
cvasi-monahal3o.
Potrivit recoJtstituirii ipotetice, dar extrem
de Drobabile
a lui Dana Miller'', in 649 in dezordinile care au
insolit
alSturarea episcopilor din Beil
Qatraye
schismei auto-
nomiste
a mitropolitului din Beit Persaye, e foarte plauzibil
ca lsaac s5-ii fi ptresit
finutul
natal stabilindu-se pentru un
rimp Ia rnonahii dintr-o altd regiune, probabil in
tinutul
mun-
tos din Beit Huzaye (sud-vestul Innului de azi), unde se va gi
retrage dupa demisia sa din scaunul de episcop. Cand tulbu-
rarile s-au mai potolit, Isaac va fi revenit in Beit
Qatraye
vie-
tuind
aici ca singuratic, Aici l-a gasit probabil in anul 676
catolicosul Mar Giwargis venit se solutioneze schisma epis-
copilor din
Qatar.
in semn de unire intre cele do],ld Biserici,
auzind de eruditia
$i
sfinlenia acestuia de la ruda sa Gabriel
Qatmya,
care era exeget la
$coala
din Seleucia-Ctesifon, ca-
tolicosul l-a luat cu sine pe lsaac in Beit Aramaye hiroto-
nindu-l la faimoasa minestire Beit Abe episcop al Ninivei.
Scaun sufragan al mitropoliei Adiabnei din Erbil, Ninive se
afla in zona critice supusi presiunii propagandei
,,rnonofizite"
cu centrul
la men[stirea Mar Mattai. DuDe numai cinci luni
de pestorie
insE. Mar lsaac
fr-a
dat demi;ia retragandu-se ca
ascet
srngumtic intre anahoretii din zona muntoasi Matul din
Huzistan (Beit
Huzaye). Motivele reale ale demisiei, ocolite
oe notita publicata de Rahmani, sunl sugerate de lotila lui
lshodenah-
Acesaa vorbegle, extrem de plauzibil - datd ltind
ex!,e.ienta
anterioad a catolicosului Ishoyahb IIl cand a fost
numit
la randul sau eoiscoD al Ninivei in 629 sau de cazurile
Cl D. Mru-ER. 1984. p. LXVI.
r ai l , p.
LXVI _LXX
similare ale predecesorului
$i
succesorului lui lsaac pe acel
scaun din Ninive - de gelozia l@uitorilor
,,dineunttu", res
pectiv din Mesopotamia, fata de un venetic venit din indepar
tatul
Sj
schi smati cul
Qatar.
La acest moti v s-a mai adl ug
desigur
5i
faptul cd lsaac ii va fi dezamdgir desigur pe nini
viteni
Si
prin aversiunea lui declarate faF de zelul excesiv
9
disputele dogmatices2, neangajandu-se in combaterea
ti
pole
mica deschisi cu
,,monofizi(ii" din eparhie, la care se aqte
tau ei. Ba chiar, prjn pozifia sa hrisrologicd moderar;i, se pr
^,i n{
i n ..ei ncr
vol ume
Pl i ne
de dul ce i nval atuta Catdl ogul
i ..r,fi a"
"t
ca4i l or autonl or srro-orl ental l . i ntocmi t de Ahl i -
,i o
a' n tl i .i tts
rt tJl .8) vorbette de ..l aPte vol ume
k(' r!rv' r
ii,t a".pt.
vietuirea duhovnrceasce taine dumnei'eie$ti
jude
."ra si
pro*idenF
t'.
Din toate acestea au ajuns pane la noi un
numa,r
i e l 56de..Cuvi nte
grupal e i n ttei
Pa4i (82+40+
l 7)
.rlrimele
doud fiind descoperite foarte recent, iar a treia flind
incd inedire.
Ele toate vorbesc despre un itinerar ascetic
li
conremplativ
riguros' menit sil conduce pe monahul ,,singu-
ratic"
(anahoret sau eremiD de la nevoinla ascetica fizice h
cea interioard $i
de aici la simtirea iubirii
ti
milei infinite a lui
Dumnezeu.
E ceea ce aratzi succint urmltoarele celebre frag_
rnente din cele trei ,,cuvinte"
ale P54ii I:
$tim
precis despre Mar Isaac al Ninivei e ce a locuit multi an
ca anahoret pe Muntele Matut din Huzislan in ruseciune. stu ,,Sdvartirea
intregului drum sti in aceslea trei: in poce-
diu qi scris. Pierzindu-gi vederea din pricina cititului inrens in(a, in curitie
li
in desevarSirc.
Ce este poc6inF? Pdrdsirea celor de mai inainte gi in-
trislarea Dentru ele.
s-a retras la manastirea cea mat apropiald. cea a lui Rabb
Shabur (t
sfar$itul secolului VII), de De Muntele Sushtar
unde pentru eruditia, blandetea
9i
smerenia lui era numjt
,,
Si
ce este cu.dtia pe scurt? Inima plina de mile pentru
doilea Didym",
$i
unde a
$i
murir la adanci betranefi
si a fos
poate se fi fosr acuzat de-a dreptul de cripto,chalcedonis
(ca odinioari Henana sau Sahdona). Numele lui Mar Isaac n
apare in orice caz, ca de altfel nici cel al predecesorului
t
succesorului seu, in dipticele mitropoliei Adiabeneisr. Tot c
ingropat candva in jurul
anului 700 d. Hr. in urma lui, scri
notita tipirita de Rahmani, a ranlas un amplu corpus de scrie
duhovnice$ti, in parre dictate ucenicilor sii duDe orbire. cu-
31Cf.
Cuvdrr(/ 50. ed. B edjan =
CueAr Sg, ed.Theorokis (FR
X
p. 29? sq) intjtulat: Dqrr fttd'Mfta din panea
.elului cetui nebu car.
socorc$k ca lucreo.a pentru Dhrtezeu:
,,Ol].l!t zetos nu ajunSe niciodr
Ia pacra minli. Ia. cel lipsit dc pacc e lipsil
ri
d bucurie. Crci dacn pac
e numti sanadea desavertiri a mjnlii, cl ce are zel rnu boteste de o boal
grea. O. omule. (arc socore$i sA toto.esli zetut rau impordva botrlor sirni
n. tu afungi prin aceasta sanilarea din suflerul tau,. Sa\t in CuvAnd
j.
d
Theorokis
{FR X, p. 63)i ,,Fere$.-te de discutiile despre dogmc, ca de u
leu infunlt. S{ nu inrri in a.slea nici cu credincjosi ai Bise.icii. nici cu cr
Ioatd firea zidite.
Si
ce este desavarlirea? Adancul smereniei, care este
paresirea tuturcr, atat a celor vezute, cat
$i
a celor neva-
zute. Prin cele vdzute inteleg pe toate cele simiite, iar
prin cele nevezute, pe cele g6ndite
linteligibile].
Atunci
egi in afara griiii de ele.
Ce este pociinta? Inima zdrobitd
Si
smerit?i; moartea
indoiti, de bunavoie, fati de toate.
Si
ce este inima pline de mil6? Arderea inimii pentru
toate zidirea. pentru oameni, penrru pistrri, pentru dobi-
tonc.. p.nrru d,rcr
si
penl ru l oare fi ptura. i n acest caz,
Sandul
la acestea
$i
vederca lor fac sd curgd din ochi qi-
roaie de lacrimi. Din mila mul6
li
apesitoarc ce stepi-
nerl e Inrmr
Si
di n sl erurnE. Ini ma se mrc$oreazA
)i
nu
mat poale rdbda sau auzi, sau vedea vreo valimare. sau
vreo intristare
cet de micA, iviti in vreo zidire.
$i
pentnr
aceasta
aduce rugaciune cu lacrimi in tot ceasul
$i
pen-
srAi ni ".
'
/rrd., p tl5. ..D'n pun.t de redere h.irrologr, Smnrut trarc erd pro'
babil intre moderalii Bisricii din Persia, dar cuvintele sale aspre la adres
zlului nebunesc aregt dezSustut sau pu(emic faF de pracdcile
de
(vend
toar de vriliroarc, ale exlremistilor
Si.
altfet, rensiunile a.ule djn s6n
Bis.icii din Persia. Din mijlocut acesror cu.ents. Smnrut haac a urcrr
munrele inalr al linr$trii unde a a$lernur pnrru noi cuvirtele sate plin
harul Duhul ui Sl i nr'
"
AssFM^\ r .
ai l l t r l , c. , o r i . r t ul i s | l / t - p. 1U
5l
tt
50
tru cele necuvan6toare
Si
pentru
du$manii adverului
pentru cer cel varame pe el, ca sA fie pdzifi
ti
iertali; I
fel
li
pentru firea celor ce se tartuc
pe pimant.
O f
aceasta din muka milostivire ce se mi$b in inima lui
masud, dupd asemtnarea lui Dumnezeu.
Ce este rugecrunea? O llntsrire
li
o golire a cugel
de toate cele de aici qi o inime ce-li lntoarce cu desiv
tire
privirea spre nddejdea pline de dor a celor viitoa
lar cel despe4it de acestea seamiint simantA amesteca
in semantrtura s4 aseftEnea celui ce injugi impreune bo
cu astnul.
Cum poate dobandt cineva smerenia? Prin neinceta
pomenire a gle$elilor sale
ti
prin con$tiinta apropierii
moarte, p.in imbreceminF sarecicioasd, prin alegere
locului din unnl in fiecare clipi
9i
prin alergarca la fa
tele cele mai injosite
ti
mai de ocari ln orice lucru; pri
a fi totdeauna ascuhitor, prin ticerea nelnctari, pri
neiubirea de indlniri in aduntrri
$i
prin voihta de a fi n
cunoscut
li
neluat in seam5: prin a nu
tine
la vreun luc
dupi regula proprie, prin a uri vorbfuia cu multe persoa
ne, prin a nu iubi cbtigurile.
$i
dupd acesrea, prin di
pretuirea de citre minte a oricirei ocdri
Si
invinovdti
din partea vreunui om gi a oricerci pizmuiri; prin a n
avea mana sa asupra nimenui
li
mana nimtrnui asupr
sa, ci a fi singur
Si
insingurat in cele ale sale,
$i
a nu Iu
5l
in lume grija cuiva asupra sa, afarl de grija sa.
Si
scu.t, la smerenie se ajunge prin instrainare, prin sereci
Si
prin vietuirea insinguratt. Acestea nasc smerenia c
curdtette ini.na.
Iar semnul celor ce au ajuns la desiv6rgire esre aces
de vor fi predafi de zece ori pe zi arderii pentru dragos
oamenilor, nu se vor setura de ei. Preaum a zis Moi
cere Dumnezu: <De le ie(i lor pecatul, iaflal. Iar d
nu,
ilerge-Ord ti
pe mine din cartea in carc m-at scns
[/l
32, 3l].
gi
precurn a zis fericirul
pavel;
.<M-as
ru
si fiu anatema de la Hristos pentru frafii mei>
Si celelal
[Rnr
9, 3].
$i
iari'i:
"Acum
mE bucur de hecazuri Den
voi. cei din neamuri,
[Col
t,24]. Dar
g
ceilalli aposto
t-
au
pri mi i
moarrea i n l oate chrpurtl e. i n schtmbul vi el i i
oamenl
lor,
Iar ca sfar$it al tuturor acestora, Dlmnezeu
9i
Dom_
nul L-a dar pentru dragostea Sa pe Insu$i Fiul Sdu Ia
moarte
prin cruce. <ce aF de mult a iubit Durnnezeu
lumea,
incat
li
pe Unul-Nescut Fiul Sdu L-a dat la
moarte
pentru ea>
Ur
3, 16l Nu pentru ce n-a
Putut
si
ne izbaveasci
pe noi ln alt chip, ci a voit sA ne invele
Drin
aceasta
pe noi dragostea cea folositoiue.
$i
ne-a
;propiat
p noi de Sine in moartea Unuia-Niscut Fiului
Seu. Si
daci ar fi avut ceva mai de pret decat pe Fiul
SAu, ri
aceasta ne-ar fi daFo ca se se afle in El neamul
nostru. Si
pentru dragostea Lui cea ma.e n-a voit sa si-
leasci libertatea noastri, de$ putea si o facd, ci se ne
apropie de Sine prin dragostea cugetulur nostru.
$i
in-
susi Hristos a ascultat de Tatel Seu pentru dmgostea Sa
fati de noi, ca str primeasce asupm Sa ocara
$i
mahnirea,
cu bucurie, precum zice scriptura: <ln locul bucuriei ce
o avea, a ribdat crucea, dispreFrind tulineD
[Evr
12, 2].
De aceea a spus Domnul ln noaptea in carc a fost vandut:
<Acesta este trupul Meu, care se da pentru lume, spre
via(d;
ti
acesta este sangele Meu care pentru multi se
varse spre iertarea pdcatelor>
lMt
26,26-281.
9i
pentru
noi zice iar4i: <Eu MA snniesc pe Mine>
lrr
17, l9].
Aia ajung
li
toti sfinfii la aceasti desdvar*re, cand
ajung desivArtiti
$i
se aseamene cu Dumnezeu in izvo-
rarea prisositoare a dragostei lor
5i
a iubirii faF de tofi
oamenii,
$i
spre acest semn al asemtrnlrii cu Dunmezeu
tind tofi sfintii: spre deslvartirea in dragoste fati de
aproa!le. Aia ficeau
ti
ptrintii no*ri din singurltate:
cand ajungeau la acea desavarfire
fi
asemena.e. primeau
totdeauna
in ei viaF deplina a Domnului Iisus Hristos.
Despre fericitul Antonie se zice ca nu socotea nicio-
dala
in sine se face ceva care se-l foloseasce pe el mai
mult decat pe aproapele. El avea incredintarea aceasta ca
cattig!l
aproapelui e cea mai buntr lucrare pentru sine.
voil
sA aflu un bubos. se iau trupul lui
Si
sd i-l dau pe a
$i
despre avva Agaton s-a spus iarE$i ca zicea: <A$fi
tl
meu>. Ai vdzut dragoslea deseversita? Chiar cand era
afard de sine nu sufrea se nu odihneasce
lospdteze]
pe
aproapele lui.
$i
avea o sepalign
$i
inband un frate la el
ia
dorind-o, nu l-a lasar se iase din chjlie fere ea. Dar si
alte de acestea sunt scdse despre unii ca ace$ua.
$i
de ce spun numai acstea? Mulli dintre ei si-au dat
lrupurile lor fiarelor
fi
sabiei
li
focului penlru atroapele.
Nimeni nu se poale ridica Ia treapta acestej iubiri, daci
nu simte in chip ascuns nddejdea sa.
Si
nu pot dobandi
iubirea de oameni cei ce iubesc lumea aceasla. Cend
dobandette cineva dragosrea de Durmezeu insuSi. se
5i
imbraci indatt cu ea- Dar e nevoie ca cel ce a dobandir
pe Dumneze! se nu caute a dobandi impreuni cu EI
Si
altceva. ci se s lepede chiar
$i
de lrupul stru. Ceci de se
va imbreca cu lumea aceasta gi va dori viata
aceasta, nu
se va imbrdca cu Dumnezeu, pane nu te va pertrsi pe
acestea. Cdci El lnsugi a m5nurisit acestea zicind: <De
nu va ldsa cineva toate
ti
du-ti va uri sufletul seu, nu
poate se se faca ucenicul Meu>
[lr
14,26]. Deci nu tre_
buie numai s5 le lase. ci se le
ti
urascA. gide
nu poare sA
se taci ucenicul Lui. cum se va sElislui in El?'.3s.
,,Si nu urigti pe picetos.
Cdci toti suntem vinovati. gi
dace te migi cdtre el pentru Dumnezu, plangi pentru el.
$i
de cel uretti pe l? Ur5$te pecateli
lui
ii
,oagt-te
pentru el, ca sd te asemeni cu Hristos, Care nu Se mania
impotriva p5catoiilor,
ci Se ruga pentru ei. Nu vezi cum
se ruga pentru lerusalim? Ceci prin multe suntem batio-
cori l i
ti
noi de di avol .
9i
de ce uram pe ccl baUocori t ca
5r
nor, pe di avol ul care ne bauocorerte pe noi ? De ce
ura$i p-pacdtos,
o. omule? Oare pentru ci nu e drept
cu tine? Dar unde este dreptatea, o dattr ce nu ai iubire?
De ce nu pldngi penrru el, ci il prigone$ri?
Cdci din ne_
$trrnfe
se mitcd unii in mania lor, de$i socoresc ci deo_
sebe$c faptele pecetosilor.
t R X. 198Lp 392-397.
-54
Fii
vesritor al bunetdlii lui Dumnezeu, pentru ca rc ce-
lauzegte
pe tine care e$i nevrednic
ti
pentru ce e$i mull
dator, ii
nu scoale dreptul Seu de la tine.
Si
in locul
llcrurilor
mici pe care le faci, ili deruielte cele mari. Sa
nu numetti
pe Dumnezeu
"drept".
ceci nu drePtatea Lui
se
vede in faptele tale.
$i
dacl David il numeste pe El
drept. Fiul Lui ne-a adtat ca El este mai degrabe bun
Si
bl and.
<Es[e bun, zi ce, cu cei rai
9i
neci nsti tori "
[Lc
6,351.
Cum tl numeiti <<drept',, cand citelti tn capitolul
despre
plata lucretorilor:
"Prietene,
nu te nedreptetesc,
ci voi si dau acestuia de pe urmi ca
ti tie.
Daca ochiul
tau este reu, Eu sunt bun>
[Mt
20,33]?
Si
cum num$te
iarqi omul pe Dumnezeu <drepu', cind aude ln capitolul
despre fiul risipitor, care a cheltuit bogd$a in petreceri,
cum numai pentfu pocainta ce-a arrtat-o, tat6l a alergat
Si
a cdzut pe grumazul lui
$i
i-a dat stlpanire peste toata
bogdlia lui? Nimeni altul n-a spus acestea despre El, ca
sa ne indoim in El, ci insupi Fiul Lui a mdrturisit acestea
despre El. Uode e dreptatea lui Dumnezeu cand noi, pe-
catoii fiind, Hristos a murit pentru noi? lar daca aci ni
Se aratE milostiv. se credem ca nu primeste schimbare
in privinta aceasta.
Si nu ne fte noue si cuseiem vreodati aceasd nele-
giuire, ca sA spunem ci Dumnezeu este nemilostiv. Clci
nu Se schimba Dumnezeu in ceea ce e propriu lui Dum-
nezeu, ca mo4ii,
$i
nu dobandette ceva ce nu are, nici
nu pierde ceea ce arc, nici nu primelte vreun adaos ca
feph le. Ci ceea ce ar Dumnezeu dintru inceput, va
avea
$i
are pururea pand la sfartitul ftrli de sfarsit, prc-
cum a spus fericitul Chiril in alcuirea Facerii. <Teme-te,
zice, de El din dragosle
fi
nu din pricina numelui aspru
ce I se dtr. Iobe$e-L ca unul ce esti dator se-L iubesti;
ii
nu numai pentru cele ce
1i
le va da, ci
!i
pentru cele ce
le-am primit
ti
pentru lumea aceasta pe care a ficul-o
pentru
noi. Cici cine ar putea sd-L rispliteasci p El?
Unde este resplStirea Lui in faptele noastre? Cine L-a
i ndupl ecar
pe Et l a i nceput sd ne zi deasca?
Si
ci ne i l
roagd
F,ntru
noi cand sunlem nerecunoscitori? lar cand
nu eram, cine a trezil trupul nostru la vialS?
$i
iardti, de
unde vine intelegerea cunollintei in
terana?'
O, minuDate mitostivire a lui Dumnezeu! O, har nein-
teles
al lui Dumnezeu, Ziditorul nostru! O. putere, care
le poate toate! O, bunetate nemasuratd, prin care zidetti
din nou firea noastre a picrtogilor! Cine e in slare se-L
shveasct cum se cuvine? Ridictr pe cel ce a trecut peste
El
Si
L-a hulit, innoiegte
Frana
fere ratiune
Si
o face
iaragi intelegdroare
ti
cuvantatoare; qi ftintea risipiti
Si
nesimfitoare
ti
simturile imprittiate
le face fire rationali
$i
destoinicl de lntelegere. Nu e in stare pecetosul se in_
Fleaga harul invierii lui. Unde este gheena. carc ne poate
intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infrico;eazi
in multe chipuri
$i
poate copleti bucuria iubirii Lui? Ce
este gheena pe l6lgi harul invierii Lui, c6nd ne ridicE D
noi in iad gi face pe acest stric&ios se se imbrace inrru
nestricdciune
$i
pe cel cezut in el il ridicd intru slave?
__
O, voi cei cu dreaptd socoteah! Veniti gi va minuna(i!
Cine are o cugetare inteleaptd gi minumti' ca st se mi-
nuneze dupl vrednicie de harul Facatorului
nosfiu? El
este rdsplata picato$ilor,
ceci in loc de rispl{tirea cea
dreapti, EI ii rasplaletre cu invierea:
li
lrupu;le lor. care
au cdlcat legea Lui, Ie imbracd cu slava nestriciciunii.
Acest har, care ne-a inviar dupd ce am pdcituit, e mai
mare decat acela prin care, cand nu eram, De-a adus la
fiintA. Slavd
Tie,
Doamne. pentru harul Tdu nemtuurat!
Undele harului Teu rna fac. Doamne, sa tac. Ctci nu
mai este in mine vreun gand pe misura multumirilor ce
lr
se cuvin. Cu ce gend ne vom nrAnurisi
fie, lmoirate
preabun. Cel ce iube$li viala noastri? Slav6
Tie
pentru
cel e doue l umi ce l e.ai fi cut spre crei terea;i b;curi a
noastrS, ridicindu-ne prin loate cele ce le_ai ficul sDre
cunotti nl a sl avei Tal e. de acum
9i
pi nd i n veci .' e6.
a inaintat
deplin, a inaintat in dragosre. Din acestea, doua
care doua
sunt lgate una de alta. Cum ala? Cand se afli
cineva
in cunoqtinta trupeasce, se teme de moarte. Cand
se afld ins, in cunottinF sufleteasce
$i
in vietuirea cea
buni,
cugetarea lui se mitci in fiecale clipi in aducerea'
aminre
de
judecate. Pentru cA sta in chip drpt in firea
ins6ti $i
se mitce in treapta sufleteasci
ti
umbl5 intru
cunogtinta
de sine
ti
intr-o vietuire dornicd de a se apro-
pia de Dumnezeu. Dar cand ajunge la cuno$infa adeve-
rului, prin trezirea simtirii tainelor lui Dumnezeu qi prin
intfirea nidejdii in cele viitoare, omul trupesc care se
teme de moarte, ca animalul de ttiere, e inghilit de dra-
goste; cel rational se teme de
judecaltr,
iar cel ajuns fiu
se infrumuseteaza
lse
desdvarle$te] in dragoste
$i
nu se
mai poveFie$te prin toiagul care spede. .lar eu gi casa
htehi meu vom sluji lui Dumnezeu"
[Si24,
l5].
Cel ce a ajuns la dragostea de Du$nezeu nu mai
doreite sE remana aici. Caci dragosrea scoate afard frica.
Iubifilor, fiindcl m-am ficut nebun, nu mai raM si pi-
zesc taina in tecere, ci md port ca unul feri de minte
pentru folosul fralilor. Pentru ca aceasta este dragostea
adeverad, ca nu mai poate rEbda se pfutreze ceva in taina
faF de cei iubilt. De mulre ori cand scriam aceslea, ru
se opreau degetele pe haflie
$i
nu mai puteam se le mi|c
de plecerea
ce se ivea in inima mea
ti
care rni aducea la
idcerea
simturilor- Deci, fericit este cel ce se indeletni-
cette pururea cu Dumnezeu gi se opregte de la toate cele
lume$i
$i
numai cu El se ocupd toati cunolrinfa lui.
gi
de
va fi lndelung rIMetor, nu va indrzia mult str se arate
rod
mare_
Bucu.ia
cea intru Dumnezeu este rDai
puternici
decal
uiata
de aici
$i
cel ce a aflat-o pe ea. nu numai ce nu
mal caute
spre patimi, ci nu s rnai lntoarce nici spre viata
sa;
ll
nu mai are vreo alta simlire a ei, dacd bucuria
aceasla
i-a venit din adevir. Dmgostea e mai dulce ca
Yata.
CEci e mai dulce inlelegerea cea dupi Dumnezeu,
oln
cate
se nagte dragostea cea mai dulce ca mierea gica
ragurul.
Dragostea nu se intristeaze cand rebuie se pri-
D'rnitru Slanibae,
ed. Theoiokis (=
Clvnrrlr
Fn X. 1 981 . p. 31 3- 3 16.
,,Omul, cat esle in trandivie,
se apropie de Dumnezeu,
se
se terne de moatte. Iar c6rd
teme de jude.aIt,
Dar cand
L-
Jh
50h, ed. Bedjan): uad rom.
measca moartea infricosf,toare
pentru cei pe care ii i
be$e. Dragostea este iiica cunottintei. Iar cunogtinta
fiica sendEtii sufletului. Si
sanatatea sufletului este p
terea ce se naste din multa rebdare,
/nrrelare:
$i
ce esre cunogtinla?
Rdrzrnrr E simtrrea vie[|i nemuriloare.
intrebare: Si
ce es|e viala cea nemuritroare?
R{lrpkrur Simtirea lui Dumnezeu. Cici din cunoa$te
este iubirea. Iar cunoatterea de Dumnezeu est imper
teasa tuturor poftelor,
ii
sufletul ce o prime$e nu mai
nevoie de vreo alte dulceafe de pe pemant. Cici nimi
nu este asemenea dulcetii cunoasterii lui Dumnezeu.
Rugidciune: <,Doaftlme. umple inima mea de viaF ve
nt ca. t
ate
chesri uni l or
di n vol umul 5 al scri eri l or l ui Mar l raac"s.
Iar Hanlrn
ben Yohanna Ibn as-Salt
(sfar$irul
secolului D( -
inceputul
secolului
X). autorul uner anlologir arabe de 350 de
-""ime
e*tmre
din scrierile Sfantului Isaac. relateazi pi else
despre
faptul ca invdFtura acestuia despre mila infiniti a lui
Dumnezu
era
Privire
in monahismul siro-oriental drept o in-
vtErurE
ezotericd care poate fi descoperite monahilor desd-
vdrSi$,
dar este interzisi monahilor incepitori pentru a nu-i
demobiliza
ascetjc. Ibn as-Salt relateazl
Si
inlelapta judecati
a catolicosului
Mar Yoharnan lI Ben Na6ai (88,1-892):
,,Mar
lsaac
vorbelte limba fiinlelor ceresti, iar Daniel p cea a fiinp-
lor
pemantetti. Invitetura lui Isaac nu se potrive;te insa decat
monahilor
celor mai buni
ti
celor ce trdiesc in singuretarea
chiliilor
lor pi se dedictr rugdciunii." Tot lbn as-Salr inroc-
n$e o listi de
$ase
teze in carc opiniile Sfentuhi kaac diferi
de cele ale ,,unom"; spre deosebire de acegti4 Isaac susfine cd:
- Adam a fosr c.eat muritor (idee
a lui Teodor al MoDsu-
esti ei );
- relele creatudlor nu produc nici o schimbare in Dumne-
zeu (mai precis in iubirea Lui);
- Dumnezeu e mild neschimbati
li
deci nu de pedepse
ve$nice
Fentru
rele trecitoare;
-
mila lui Dumnezeu imbrdtiFazi in mod egal pe toli oa-
menii, buni gi .ei deopotrive;
-
pronia lui Dumnezeu nu dtr oamenilor in lumea aceasta
cele bune dupa meritele lor;
- sufletui sepant de trup nu pie.de nici viat4 nici cunoaF-
.
terea pe care le are in el insu$i, nu de la trup.
Atacurile
asupra invitSturii Sfantului lsaac, atribuite de notita
l ur Ishodenah (ca
l i
i n cazuri l e al tor mi sti ci si ro-o.i ental i
anteriori
gi posteriori acestuia)
,,invidiei"
contemporanilor. se
e\pl r(e.
i n opi ni a l ui l bn as Sal t. pe de o parte. pri n nede\e-
varStrer
-prri rual i
a adver\ari l or
$i
rnvi di oti l or fal E de al ti ru.
o-l nea
conl empl al i i l or
l a ctre a aj uns l \aac, i ar. pe de al l d par-
' r.
prrn
rgnoranl r l or bi bl i c6 pr parri sl i ca Fi i ndca, ata cum
Viatavetntca estemangeiereaDumnezeu.
$i
cel
v lala vetnlca esre mangalerea In uumnezeu.
)t
cel
a aflat nangaierea in Dufiuezeu socotegte de prisos ori
mangaiere lumeascz.
Intrebare: De nnde simte omul c6 a primit infele
ciunea de la Duhul?
Rdspuns: Din sirntirea carel invali in ascunsul lui
in simtiri chipurile smereniei.
$i
i se descoperd in in
legerea lui cA a dobandit smerenia.
Intrebare:
$i
cum simte cinela cd a
Rdspwts: Din aceea ci ii e greatii
purterile lui sau in cuvant
$i
este urattr
lumii acesteia"37.
ajuns la ea?
se place lumii I
AF cum Sfantul Isaac n-a fost acceptat ca episcop de ni
viteni pentru refuzul conkove$elor dogmatice, tot ala
$i
i
va(Atu.a sa teologici
$i
duhovniceasci a scandalizat
De un
prin universalismul seu. NotiF lui Ishodenah spune ci
ieze sau puncte ale lui lsaac n-au fost prirnite de multi, pri
tae cei care au fost scandalizafi in epoci de acestea num
rendu-se
$i
Dani el Bar Tubani tha. epi scop de Tahal i n Be
Garmai. Catalogul lui Abdisho precizeazl aici spunand
acest Daniel a compus o scriere azi pierdu6, intituhti
,Solu
37
Cuvlatul 38,
Dumirru Sreniloae,
in ochii lui slav
Otielitahs llll |. p. 11 4.
p. l9l-400. Fn X. 1981. p.204-101.
58
59
62. d. Bedjd)i rrad. ro
a-
reped lbn as-Salt, carlile lui Isaac nu pot fi in(elese decat
cei care au inteles in prealabil in profunzime
"cdrtile
sfin
ale scripturilo.
si ,,c6(ile
Bisericii" sau scrierile Sfintilor P
rinti. E
si
aici un indiciu
$i
o trimitere Ia cheia hermeneuti
adeveratd care deschide intelegerea unive6ului
gandirii te
logice gi duhovnicegti isaachiene. Sfanol lsaac trebuie citit
in(eles pe fundalul tradi(iei teologice
f
spirihra.le a Bisericii
siro-orientale. Sau, cum scria avizatul siriacist Paolo Bettiolo:
,,Pentru
cinel citelte conttient de continutul sc.ieril
exegetice
Si
monahale anterioare sau contemporane I
lsaac apare drept un indreznel dar coerent interpret
credinFi Bisericir sale. Aceasra nu penrru a-i nega ori
nalitatea, nu penrru a dlminua fo(a de meflurie cu to
si ngul ara a exrsten{ei sal e. rod al unei ascul (ari i nte
gente
li
sincere
ti
al experien(ei harului. UinE te in
uneo recunoa$trea in paginile lui chiar cele mai p
trunzdtoare a inseti literei unor invilituri de fapt comu
a unei lumini car lumineaze elernentele unei traditii D6
atunci opac in compilalii de
tcoale
care o reproduc
sunt uneori srngurele ei urme"s
Cindirea
ryiitwld
a SJintului Isaac Sirul
pe
fundalul
tradiliilor teologice
si
duhavnicesti
ale cre st ini smului s i ro- o rientol
Dupa cum sublinia Babai cel Mare (t
628), in prefafa
vofuminosul sin Comentariu la Capitolele gnostice ale I
Evagrie Ponticul, pentru Biserica siro-orientah
,,intreaga
i
vetiturtr a vietii adeverarc" se cuprinde la
,,rrei
sfinti" c
sunt totodate
li
autorita$le ei maxime: Evagrie Ponticul, Io
Singuraticul (Yohannan
Ihidaya)
si
Teodor al Mopsuesri
,,Doi
dintre ei, monahii Evagrie gi Ioan, invati pe cei c
umbld pe calea lui Hristos despre vieguirea vinu$i, experie
lele
luptei sufletului
5i
discemimintul impresiilor
9i
migci
"r
Op .it
(su?ra.
n.63), 1990'?. p. 35. Pen!ru o urila piivire de ansa
blu, cl /D..
-.l,ineamenti
di parrologia siriaca", in; A.
QuaceuARELL!
(
Cotnplent Ni itenlisci inati A patuheio, Ron.a. 1989, p.503-601.
b-
60
6l
l or di naunrrul
nostru. I-enci tul Teodor
$i
l oti sfi nl i i i nrel atorl
,r"m.n.a
l ui sunt Pari nti i nostrr i n crel trni \m pri n cunoaqte
rea sensrbrl i $i
i ntel i gi bi l r.
Si
ne i nva{i adevarata cunoa$l ere
dobnndita
prin invi(dtura
9i
virtute.
[...]
Ei inalt:i in inirna
sc6ri
pdni la al treilea cer, unde credinta devine certitudinea
cel or
nadaj dui l e
care ni
^se
i mpbrti $esc ca p6rgd a Duhul ui
vi eti i care ne-a cupri ns"' ' . Acel ti trei autori fundamental i .
reoiezentind
unul traditia origeniane (Evagrie), altul
$coala
an-
ti;hiane
(Teodor)
ii
altul prima sinrcze ascetico-mistice siria-
ce
(Ioan), sunt cei mai des citati
Si
de lsaac,
$i
ei determine
ti
structurile
de sustinere ale gandirii sale.
Baza
o constituie viziunea pedagogici despre Economia
divine
a lui Teodor al Mopsuestiei. Potrivit acesteia, crcaturil
rationale,
inge.i
$i
oameni, sunt supuse schimbdrii
$i
sunt
susceptibile
de instruire. Dumnezeu e Creatorul, Educatorul
oamenilor
pe care i-a a$ezat in gcoala lumii supunandu-i la
diferite incerciri pentru a-i face sn se hotirasci pentru natum
lor profundi
$i
a-i muta apoi la lumea de sus. Fiindci in
aceast, scherni a Economiei ca Paideia exista doud sttrri (*4-
rcsra"rei.r) sau conditii fundamentale ale creatiei
$i
umanitefii:
sta.ea de acum
ti
de aici, supusa monalite$i, conrptibilitdtii,
pasibilitefi
$i
mutabilitlfii, qi starea viiroare sau de dincolo,
in care va domni imortalitatea, incoruptibilitatea, impasibili-
Iatea
fi
imutabilitatea. Cel care il duce pe om de la una la alta
e Dumnezeu in Hristos prin Scriptura
li
Tainele Bisericii.
Aceaste scheme pedagogicd explici masiva proliferare a gco-
lilor
in Bise.ica din Mesopotamia
ti
Persi4 care a cunoscur o
mitcare
de
tcolariza.e
populare gi misionad fir{ precedent in
analele
Bisericii, o ,.cvasi-mistici a scolii"er. Schema soterio-
W. FRANKENBERo, t&8r,'r.r Ponrikus, Betli'.|, l9l2, p. 17-19.
Cf. R MacrN^,
'L'honme
I l'6cole de Dieu. D'Antioche d Nisibis",
Ph
h? Oa? Chfiicr 32 tl98l r, p 86-124. 263 301
)r
lJ
r t982l, p 39-
r ut .
t el ci i nt el e l d 1981. p. l l 2
) r
I 982. p 45 R. Macr na emi l e r pot ezd
rorrc
pldu/rbil!
ca teoria .elor doua .,calrsraze sa fie de laDr o racLi. o
t epl r ca
t ol i r r \ d i nl r - un sens t st anc. Dr osr esi \ . dat t Je cat r e Teodor al
\4np'ue.t,er
reonei tor ped"gogrcc a citoi.ltoua creatri'a lur onsen. .to.
t r nal i i nsade
i dea cadcni or i Si nar e: cl I 9E2, p. 4l . n. l 2' , p 45, n 124
lr l t7 (
o,molo$a
ti
dnropologrd .u Tmdor n-au to.t create ca o repli-
\ i
I
' r r
r e . +eml nat oar e i n f or mJ. dr r Jdr cJl Jr l enr A i n onenl Jr e n r mr | |
logica pedagogicd proprie lui Teodor al Mopsuestiei ca pro
gres de la imperfectiune spre perfectiune contrazicea funda
rnental schema devenite ,.clasice". In cele dou6 forme ale ei
date de Origen
$r
Augu\lin. aceasta vorbetle de o perfecliu
ne/dreptate originad disrusd dramatic de pacatul originar, d
neascultarea
Si
concupiscenla lui Adam. gi restaurad de as
cuharea
$ije(fa
lui Hrislos Care invinge deftnitrv penlru noi
pica(ul
li
moanea prin Cruce
Si
Inviere ale ceror roade le pri
mim in Biserice prin Sfinrele Taine. Concepla lui Teodor
diferiti: degi destinat perfecliunii. omul n-a fosl
$i
creat at
de la inceput, penru ci nu era capabil se aprecieze daruril
lui Durnnezeu. Numai Dumnezeu cunoaqte binele prin fiin
Lui , creaturi l e i l cunosc doar pri n conl rari ul l ui . Scopul l ui
Dumnezeu e esenUalrnente pedagogic acela de a-l antrena
om prin xpedenta contrariilor sd primeasca de bunavoie da
omul
pierde asemAnarea cu Dumnezeu supunandu-se sclaviei
satanei 5i
a mortii. MAnluirea e un proces pedagogic lent in
care
experienta sldbiciunji
Si
decederii omului il face sd simte
necesitatea
unor legi de Ia Dumnezeu. Ca omul sa nu cadd in
dispe.are,
Dumnezeu intervine prin proroc-i qi apoi prin in-
rruparea
Sa in Hristos, al Cerui exemplu
ti
lnviere panicipate
pfln Botez reveleaze in chip anticipat starea viitoare a vietii
nemuritoare ti
incoruptibile. Cei botezati sunt la mijloc intre
starea
actuald
$i
cea viitoare. Botezul de pe Duhul Sfant
9i
viata
viitoare a Invierii in arvund, pedagogia divine dmanand
necesard $i
pe mai depane in viala spiritualb a omului, al ci-
rei continut nu este altul decat actualizarea anticipate a vie+ii
eshatologice a omului de dupa inviere, primitd la Botez, viata
Duhului Sfant.
Spiritualitatea siro-orientald a fost ince de la incepu( o mis-
ti cd si mul tan eshatol ogi ce, bapti smal d
9i
pnevmatol ogi cee5.
Eshatologismul
ii
accentul ascetic radical pus pe exprienta
baptismala
Si
pnevmaticA explic6 tendinlele ei din primele se-
cole (III-IV) de exaltare a fecioriei
si
consacririi lui Dumne-
zeu priD celibat
li
renuntare la cisdtorie,
fi
imptrtirea credin-
cio'ilor in dout clase:
,dreptii", care se ctrs6toresc
ti
lucreaze
ti
care se mentuiesc prin pezirea poruncilor,
9i
.des5varqitii",
care renunfi-la toate pentru a avea experienF plenad a Du-
hului Sfint- lmpinsa la extrem, aceasfi misticd pnevmatice a
luat un aspect sectar in
,,mesalianism", in care experienta Du-
hului imbraca forme anarhice
$i
anomice, antisacrarnentale
ti
omului, creat in aceasta lume supusa mutabilitdfii
!i
monali
tE1ii, dobindind insd pnn caderea lui Adam
li
caracterul d
pedeapse pentru pacat. Acest caracter de pedeapsd moartea ll
are doar in aparenttr, avand rolul de a sedi in om ura fali d
pecat, ea dnand de starea actuale a lumii createel. I,rin cede
calii la cel ale lui O.iBen? Teodor.,! st6ns hnd,firii vigurosului sjste
origenian arzandu-i spinii . ASa s-arxplica
ii
dominanta remei pda8o8i
rurile
ti
descoperira Lui. Teodor al Mopsuestiei a atacat d
altfel direct teoria pecatului originar expusa de leronim
li
d
Augustiner. Pentru Teodor moartea
ine
de conditia naturale
div'ne la O.igcn
fi
Ia siro,oricnralii ,,nenorieni ii
paradoxul relvar d
tal6 a incercal o complementantate fi.a sa reuseasci o sintezl, ci sludi
dc r et ennr 6 r l l u' W VA' oMBr e. . . I }e t l eol of r c: r l Synr he. r ( ol C) r u. o
A. G'rillaumont in l96l ca sirienii atir orienlrli, cat si occidentali au reusi
paradorul de a fi arir antronsenrsu. car
tr
Iiloevagrienr. reconcrhrnd Jnl
inlr-'rn mod surpnnzdtor
Si
remarcsbil Andohia cu Alexardna.
" Ct fragmenrele din PL 23,495,50!
Sr
Pd 66. 1005-1012
si
rezlma
Iul lui ForrE din Sirlt /ie(.r, Codei 176. Despre cele doua conceptii diver
gente cu pnvire la picar
ti
minlune. inr care Teodor
ti
Lradilia siro-onen
ct refennlele din Di.rba4hz de fteoloei. catl&lh e Xyl, |93I.col.103-
304.
Pentru auiorulcatolic al anicolului despre
,,reologia Bisricii nestorie-
ne
, pAJ'ntele
E. AM^NN, NceasLa e o pozilie
,,pelagirnt imposibil dc igno-
rdl . ace\r
..pelagranism - de rJre .uSusrrnrenu ir vor invinui de alre
ti
p
lod
Hri.oslom $u lo.n Casvdn - . rimin;nd una drn caraclerisucrl. esen.
liale alc teologiei nesroriene" (col. 304). ,,Pelasianismul" ti.,nestorianismul"
sunt
nrsa cli$ee ercziologice care descalifica aici o schem6 soteriologici
avdnd
in .enrru pldagogia divina. nu rrrbunarea drvina pfln Cnr(e alupra
(adeii
ine\p|fabrle r Iui Adam drn pcrfcctrun.a/dreprrrea sa origrnarA.
'
O ercelenra $nreza in aflicolul lui A. CurLr-AUMoNr, ..Syriaque
(spi-
l\tt^ltt()
, Dictioniditz de s/,i,ir@tr.t X tv
( | 99O), col. | 429- i 42, relunr
'
I
A Guil.l
^l
voM. Ard" r er lo :ptandhtc J.
t oti.at .htatpn tsp'lr
r ur r r r i
O' r cnr Jc 66r . AhbJyc dc Bel l et onl ar ne. l 9ao. p l 8q. 2l 0
klesa, m Easl Syri:n Thcologian of lhc M rd 6
h
Ccnlury , OCp 30
(
t 964
p. l l E$16l - t l i 4.
v4
Biserica Ras.rirului ir !a condarnna in 596 pc Mcptii hi Henana on
lenrslul
care inlsiica r'nlitdt!ra lponoli.i a Biseneii
Si
_.spun ci Adrm
rbsl crcal ncniuritor de la inceput
tici
picitul e sadrr in firea onl,lu . sa
. , 1 B{ r e. . l
. . . ' r
J" . - r c i cr r Jr cd pd' Jr ul u, oa! r nJr . nu . t . e I nr i er (
J
i n, r ( r e
L-
62
r
antiierarhice. lmpotriva devialiilor alat gnostice, cat
liene, Smntul Efrem Dune bazele unei
,,spiritualitdti echilibrate, dar care rdmane fidela mistic
pnevmatice tradilionale; el e primul intre autorii siria
care adop6 o antropologie de origine biblici ce va
Ju
un rol esenlial in mistica siriacS a secolelor urmAloare
I
care se bazeazd pe distinclia in om intre trup, suflet
duh
[...],
disociind intre duhul uman sau mintea,
si
Du
huf Sfant. Paracletul divin
(lmnul
la Datudis 9,20-21
Progresul spiritual tinde spre asumarea trupului de s
flet. a sufletului de duh si a acestuia din urma de ctrt
Duhul lui Dumnezeu. Pentru Efrem insd, capdtul aces
proces nu va fi atins decat dupd inviere. Aceasti cre$te
a Duhului in noi, indumnezeire progresive a omului,
asigurata de post
ii
de celelalte practici ascetice, dar
plecand de la Botez, prin viala sacramentall, mai c
seamd Euharistia. Mistica pnevmatici a lui Efrem r6mAn
deai funciar sacramentali si bisericeascd"%.
Dupd primele forrne de ,,protomonahism" sau de viaE co
sacrate in lume. alestate la Afrahat. la Efrem si in Carre
treptelor, in Mesopotamia
Si
Siria apare simultan cu apariti
sa in EFpt. Ia sfar$itul secolului [V. monahismul propriu'zi
sub forma retragerii, anahorezei, in pustiet6ti
Si
in munti.
primajumitate a secolului V se iveqte qi prirnul autor monah
propriu-zis siriac: Ioan din Apameea sau loan Singuratic
(Yohannan Ihidaya) care a realizat qi o primi sintezi ascetic
mistice siriacd. Scrierile lui, care vor avea o influenti hotet
loare ln constituirea spiribalitatii siriace, au teoretizat pent
prima date viata duhovniceasce cu o clari definilie eshatol
gice
ii
baptisrnale sub forma a trei trepte
(m&trta): trupea^sc
sufleteascA
f
i duhovniceascd
(d-pagranua, d-napianuta, d-
ianlta). Secolele V-VI vor cunoagte ampla difuzare in trad
cere siriacd a scrierilor monahale egiptene - Viala Sfantul
Antonie. lstotia lausiaed- Patericul -
si
grece i - opere
a.scetice ale Sfintilor Vasile, Nil, Marcu, Isaia, Macarie
$i,
5l
s
/ b' d, col t 432: p. 193- 194.
64
65
al es.
Evxgfl e
Ponti cul .
ptecum qr Droni si e Areopagi tul . Sub
i,r,'ou.r,rt
pr.trigiutrienorm
al monahismului egiptean are loc
iiri
u"ur"" fi
reinterPretarca
tradr!iei.prolomonahale sinene:
.r."- devjne
un anahorel de len85 Edessa cu slagiu in Egipt.
"i ,"
si neurnti .ul
devi ne l oan di n Lykopol i s. Si meon Meso-
o"il.i"*t
devine Macarie Egipteanul. iar legenda lui Mar
i *ei n
tEugen),
monah egi ptean pl ecat cu uceni ci di n Egi pt
""
,la inremeteze
monahismul Ianga Nisibis la inceputul seco-
lului
IV, unnirea se confere monahismului siriac origini ne-
miilocit
egiptene. Secolele VI-VIII vor fi pentru monahismul
si
mistica
siriace epoca sintezelor originale. La sfatiitul seco-
iutui
VI apar marile minastiri de pe Munlele Izla
5i
cea de la
Beit Abe, iar Regulile monahale ale lui Ab.aham din Kahkar
fi 588)
vor produce o veritabild reformi a rnonahisnrului siro
oriental:
foarte
Populat,
,.menastinle
erau focare de ascezi, dar
$i
de muncd gi de
culturS; ele ofereau un remarcabil echilibru intre viata
comuna
ti
cea singumiicE. Dadisho
QatEya
(f sfarlitul
secolului v[ in Beit Huzaye) aratd in tratatul siu intitulat
..Retragerea septdmaniloD ca unii monahi rdrnaneau z5-
vorat in singuretatea chiliei lor in perioadele de cdte
$apte
sdptamani de post ale anului liiurgic nestorian; in
acelali tratat el distinge
lase
feluri de monahi dupe gtadul
singuretatii lor: chinoviti care duc in pennanenti viata
comune in minAstiri; cei care petrecAndu-qi saptemana
in chilia lor se reunesc ca monahii egipteni din Sketis
ii
Kellia la sffu$itul septAmanii pentu Liturghia duminicah:
vin apoi cei care practici singlrAhtea celor
Fpte
srpte-
mani; la ace$ia mai adaugi trei categorii: cei care vietu-
iesc in permanente ca pustnici; cei carc duc o viafi itine-
rante. insolitd uneori gi de travesti, ascetul ciutnnd sl
ascundd
ceea ce este de fapt;
9i,
in sfiirgit, anahortii care
vieluiesc
cll totul retragi
9i
necunosculi de lume. Nu face
inse
nici o mentiune de stilpnici, nestorienii arltfudu-se
pulin
favorabili acestei forme de anahorezi"t.
l 4l Gl zr 3?. p. 200- 201.
O i nfl uenl e deosebi ti asupra consti tui ri i spi ntual i 6ti i m
nahale siro-orientale au avul-o scrierile ascetice
9i
ezoleri
ale avvei Evagrie din Pont (t in Kellia in 399)es. Evagrie
fi pentru sirieniascetul
9i
misticul prin excelenfi. Cu excepli
scoliilor scripturistice, ei au tradus in siriactr intreaga sa oper
inclusiv scrieri al cdror original grec a disperut in urma co
darmarii luj Evagrie ca origenist de cArre Sinodul V Ecum
nic
(Constantinopol,
553; acelaqi Sinod I-a condarimat
$i
Teodor al Mopsuestiei,
un motiv deci de dublu scandal pe
Iru siro-orientali, care au v6zut in aceasta un senm al aband
ndrii tradi[iei parrisrice
$imistice
de cdtre Biserica imoerial
chalcedonian6t.
E cazul mat ales al laimoaselor 540 r(cpiz
,Despre
Evagne monahul. a 5e vedea pErinrte caBRrEl.BUNGE, Eya
PonticL.l. O i[t/oducere.U. Deisis. Sibiu 199?
Iaia Gnostika pentru care exis6 nu una, ci doue traduce
siriace: prima (S,)
e opem unui autor care a cautat sd elimi
slstematic din textul grec tezele origeniste privitoare mai c
seama la cosmologie
ti
eslurologie, resf,ectiv teoriile dubl
crealii qi apocatastazei; un al doilea traducetor. care este.
pare, Se.ghie din Reshaina, a vrut sA restabileasce textul lu
Evagrie in
finuta
lui autenticd
li
a dat o traducere literal6 (Sr)
Considerata drepr o ,.falsificare
'
origenisra. deri era o reslitu
ire fidele a textului original. aceasle versiune nu s-a impus9
De o mare circulatie s-a bucurat prima versiune (S1),
in can
specul ari i l e cosmol ogi ce
$i
eshal ol ogi ce pri vi roare l a desl i nu
exj sten{el or au fost conveni te i n i ti nerrrul mi sti c al sufl etul u
in drum spre Dunmezeu lftrnspuse lntr-un cadru filozofic alter
nati v di n care al uzi i l e gnosti cc
au di sperutrm.
p| .| ma
versi un
S-a pastrar intr-un singur manuscris din scotuM Da,$trat in bibtio
manasurii sidenilor. Deir et Su.iani, din Sketis, acrualrnenle la Brilish Mu
seum, Add. 17167. Ambte vcniuni au fosr cditar crilic cu trad. kan@z
de A. CUILLAUMoNT: Izs sit C tuties des aKenhafuia Cnostika, d'tra
sre
te Pontique, Pdrrotosi. Oi.ntatis 2E.l, 1958
ii
sludiare exhausri,
imnleuna cu inreJgr rsroflc posrcrioarr a resprngelt tor de c6rre Brscnc:
Ur ( na
t i
r c( cpr ar i ' l or i n Br s<dcr t e Or i enl dl e de r cet ar | i n monoEr ana
L \
'
Kppho.tan GM\ttka" n t'vasrc le Ponnque a, t htrt.,re d" t .nsc
a6t'tc cher I.s Cp.s e! les .trri4r ( parrisrica
Sohomiensia 5
),
paris,
| 962.
_
u''
Ct n.
gurov,
,.ttr. it'jtosophiaj Srrucru.es oforiecnism. The Cas,
ol lhe Expu.gared S),na. Version (S,
of rhe Kephatai,r Cnosrika of Eva
st\ti.)tisoMaa k.u,.ld PqE^ ol rhc !' t"t"tnatbhat Oigen aon
!t.s!.
Bosroh Collt(t t4 /aAr"!r/ /gae. Leuvcn. 1992.
,,.5?7_j84.
L-
66
67
j
| ' . , . t
dcri
. ea crl al ;
t i
i unrent at ; de mar mul t e or i de aul ori i
, , ri enr
Ni s-. , pi st ru i nt r-un sl ngur manu\ cr| s l Vdt i t . s\ r' . l 7; t t
i n\ 6
\ rr. runea
prescuf l at a a unu! vasl corn^enl ari u l a / (epr. r-
l , ri d
C' i ot t L. t
redact al de Babai cel Mare"' . Babri are ace-
ea$i
rendintd
ca gi primul traducator: aceea de a transpune pe
olan
rnistic
conceptiile origeniste ale lui Evagrie, astfel incit
;Dosticul
ezoleric Evagrie ajunge sd fie considerat maestrul
i ri n excel enl S al ascezei qi mi sti ci i . Pri n traduceri l e facute
din operele
sale,
..Evagrie
a contribuit mult la imbogdtirea vocabularului
siriac al ascezei, mai cu seamd cu termeni tehnici; a oferit
autorilor spirituali sirieni notiuni fundamentale devenite
la ei uzuale, cum sunt diviziunea vietii spirituale in vjati
practicd
$i
gnostice, nepetimirea, diferitele genuri de con-
templarei contemplarea naturale a corpurilor materiale,
contemplarea realitetilor necorporale. conlemplarea Pro-
niei
9i
a Judeci{ii
$i
cunoatteretvederea Treimii; pre-
cum si teme mistice esentiale cum e vederea de cetre in-
tel ect i n momentul <rugdci uni i cuBte' a prop ei sal e
naruri luminoase, degajate de orice reprezentarc
ti
for-
md, in lumina Treimii, temi.pc care o regesim la mai
multi mari mistici nestorieni"'"'-
Caracteristicd Dentru rnarii mistici siro-orientali din secolele
VII-VII (lshaq,
Dadisho, Shenrun - ,,cei
trei din
Qatar"
-
$i
Yohannan Dalyatha. Iawsep Hazzaya) e ilrsa sinteza dirltfe
intelectualismul evagrian
$i
misrica pnevmaticd de origine siri'
ace. mai concrel de a integra schema tripartite a vietii spiritua-
le sistematizate de Ioan Singuraticul cu schema evagriand a
conlemplatiilor (pe
fondul scheoEi bipartite teodoiene a celor
doua
catastaze
si
a pedagogiei economiei divine)r0r. Structura
[ 11 W l - r $kenh. r F: t i r "( ' k\ Pdr , / r . Acr l ' n. 1012. p 8J7l
A. Gt r LL^uMo! r . 4, t . ci , . , ol 1419. D. : 04: 06
'
Cl. rablul compafativ al lui R. BEAILAY. 1987. p. ll8
fi
schena
slnlezci
detaliare eldborarc dc l.wscn Hazzava de la D 109. Drca insn loan
cl
er r l ur e cl r bor dr c dc l r si cp Har ?c) 0 Je
l r p 109. I JdLa
' n\ i
l oi n
Sr ngur dr cul oLr er
cest ei I npa i l i i o i nr er t r e$r e , , nr odat d
-
de t i p pnul i n.
! .rr.
lele trej ordini lotse) sunr cele in care bzr, viata onului e domi-
nrllisuc.csi!
dc corp. dc suflcr sau dc Duhul Sfinl. la ceilalti autori domi., o
rnr('rprertrre
.,obrccrivd . illo/ofica. .are I|.e vi.orespunda ccle rre, ordrni
68 69
fundamentale remane
$i
in cazul Sfantlrlui Isaac cea a cel
trei trepte sau moduri de viali: corporal, psihic
li
pnevmatic:
,,Prima treapti, cea corporala, corespunde intrarii in via
monahale
li
practicii ascezei (diferit
de loan din Ap
meea! unde aceasta e treapta cre$tinilor obignuiti care n
practicd incf, asceza care incepe cu treapta urmetoafe)
cupnnde exercitiile ascezei corporale: posturi, privegh
rugeciuni vocale etc., prin care sunt biruite patimile t.!
pului
$i
se ajunge la aia-numita <curdtie' (daK,y(ura),
c
dA acces l a treapta psi hi cA. Aj uns ai ci , si ngurati cul
dedicd de acum inainte ascezei intcrioare impotriva p
timilor sufletului, a gdndurilor carel asalreaza, fiec
biruint?i apropiinduJ treptar de o forme superioare
puntate numite
"limpezimeo
(jap)r,ra).
La apogeul e
aceasta dE acces Ia cea de-a treia treapte, ffeapta pnev
matice sau duhovniceascS, ln care intelectul liber de ori
patimt poate contempla rainele dumnezeiegti in vede
<luminii firi formb de care vorbea Evag e. in aceas
stare de desivar$ire, omul duhovnicesc incearce un seq
,,Dar
de nu va dispretui omul cinstirile
ti
necinstirile
Si
. ^ndi t j a
esenl i al i
e i nsA . . hni $rrea". i si hra t i . l r' . r1. i ndePana-
-' -",
-ral i e
de l ume. sl ngul al at ea 9i
l ecerea absol ut e. i n care
nu-a";
*"
"aauna
acest e l ai ne al e, veacul ul
vi i l or' Unl rea cu
bi ,rn.^u;n
rugaci une a sl ngurati cul ut retra' i n i srhre e rea_
l i zi rea
poruncl l
I ubl rl l l ul uumnezeu:
.Porunca
aceea cate zice:
"Sd
iubesti pe Domnul Dum-
nez.ul
tau din toati inima ta
$i
din tot sufletul teu
9i
din
rot cugetul
teu'
[Mt
22,371e mai mare decat lumea in-
ffeagi 9i
decat firea
ti
cele ale ei.
9i
ea se imPlineste
cand
sterui in liniltirea ta.
$i
porunca ce vorbe$te despre
iubirea
aproaplui se aflA ln lhuntrul acesteia. Voie$ti sA
cdgrigi
iubirea aproapelui, dupe porunca evanghelice, id
launFul
sufletului tiu? DeparteazS-te de el
li
atunci va
arde in tine flactua iubirii
9i
te vei bucura de vederea lui
ca de un inger al luminii.
$i
iare$i, voietti ca cei ce te
iubesc se inseteze de tine? Priveste fetele lor in zilele
randuite"l05.
timent in acelali timp de smerenie, care-l face str se s
coteasct inferior ruturor,
$i de mili care-l indeamne s
rubeasci loate creaturile. De aceaste schemd a vietti soi
cele &rtria din cle rrei elemente constjrutive i e omului luare separar: rru
pului
si
pracricarii virtutilor, suRcrului
t
purificnni tuj.
ti
sliritutui/minti
nu va raMa pentru lini$tire ocari
ti
betaie de
joc
ii
pa-
gub5, ba pAni
$i
loviri,
9i
nu se va face de rds
ii
nu va fi
socotit nebun
5i
aiurit de cei ceJ v5d, nu poate sterui in
urmerirea bunului tcop
al linittirii"rc.
rituale e legari. comunA
Si
ea, defi cu varianre, o invdti
ture despre lacrimi care, dupe natura lor caracterize
Toate structurile de gandire tipice pentru spiritualitatea siro-
fie.are din aceste trepte: lacrimi de intristare, ceinti orientah
si
referinfele inventariate mai sus se regisesc
Ai
in
Panea a [I-aro. Aceasta se compune din 4l de piese de di-
nrcnsiuni inegale intitulate uniform ,Fuvinte"
(memre). Ctt ex-
cepfa prirnelor trei, ete reprezinu acelali gen literat ca
li
cele
82 de piese ale Pdrtii L Mai puqin omilii sau conferint spiri-
tuale
adresate unei comuniteti, ele apar mai degrabe drept
strdpungere pe primele doue trep(e, lacrimi de bucuri
care inundd fata contemplatiwlui ajuns pe treapta d
hovniceascA-
[...]
Progresul vietii spirituale e legat
crelterea prezentei Duhului in om; Duhul e agentul ca
opereazd unificarea celor trei elemente ale comDusul
uman. unrfi care care e capatul vi eti i duhovni ce$i i rN.
f i conr er nt - l 6nkt r l ur nal ur dl e
t r
r Jpmnal ur dt e {ct
I .
l 2t - t 22)
i _Gr I r {uMi , \ t . d, r . i , . . f r t .
I +4t . p. 20E- . 209 Ct r or dr cr p
- Z
22
rezumarul cursuribr
tinure de re8-relarul pioiesor A Cuillaumonr desp
lsaac Sirul la
Scoalr
Practica de inahe Studii. secliuner retisioasa. inr
ani i 1973 1977
-
"''
Euagrie
" "rrat
expli.n de I I ori
( t. t5i l/1. 10. 22i
3 l i : l : l . 2l i
18. : l i 15. l 2) . ur mat dcTeodor de I or i
l l {, 70
9. 1: r v. 95: 8. 21. 14. 16: 19, 7- 9) , Dr odor o
va, . u
t r' t nnrh, rl
, 1" 4 uri
(l / l l ,
l 9i 4. 5i 10. l 4i 2a. 1):
aa(a (3/ t v. 9t )
11!
,)' o/a t, cd. Theorokis
Domrtru
Srtnitoie, FR X. 1981 .
'^ /bid.,
t.461.
e Cufintul 4t. ed. Bdjan): tr:d. rom.
p. 46' 7.
l l l . 14 57. 90. 92l i
( 1. 60i . l / 1, 19 20i
dar i ( 39. I I - 13) r
loan Singuraticul o
,,documente scrise pentru unul sau mai multi frati, sau no
personale a$temute in scris in vederea unei publiciri ulierio,
re"ros. Primele trei piese ale Panii a II-a reprezinte rrei genu
Irterare difente: nr. I constituie o amplS scriaoare-program. u
fel de manifest ascetic, adresale unuj pr'eten (Mar
Ishozek
s-ar putea spune. la o lectura alente.
unui veri tabi l
,,parcurs"
sau ,,i ti nerar
Cuvintelor
desPrc carc
ci marcheaz6
etapele
pe6onale la rugeciuni tot mai universale care imbretiseaz
intreaga Biserice gi in cele din urma intreg universul fZrd de
un parcurs spi ri tual i ntr-o gradal i e ascendente: de l a cere
osebire ca un singur Corp gi o unice Bise cr. Asamblarea
redaclarea
finala a acestor piese disparate apa4in lui Is
insugi care sernnaleazi treceri de la o temi la alta (4. I trimit
la 5), anticipeaza dezvoltdri ulterioare (4,
? trimite la 14.34)
face tri mi terr l a teme tral ate anl efl or i n
panea
I (asrfel
J/Il .
g:
trimite la C v. 35, ed. Bedjan =
Cav. 85, ed. Theorokis, i
32, 6 trimite l^ Cur. 22, ed. BedJan =
Cay. 3t_32, ed. Theo
tokis) sau anterior in Panea a II,a (?,
2 trimite la 3/TV. 92_93)
(28,
I gi 36, l). Isaac se
jusrificd
in fata ciritorului dezorient
necunoscut de alrfel): nr. 3
Srupeazd
405 de Capitole desp
cunoa$l ere rr?i e d-i dal ar compuse i n genul ..centuri l l oa l
Eragri e' "
ti
reprezentend
o i ncercare de ri nrezd specul al rva
intregii gendiri spirituale isaachiene; iar nr. 5 e o culegere
30 rmpre<ronante rugaci uni mi sti ce al e h-ri Isaac ce
tai onea
pentru faprul ce rrece de l a o teml l a al ta, i nvocdnd l osi c
i nl eme a expuneri l or
l i .
respecti !. .chi rnbari l e nei ncctate i at
(e
produc i n i nse)i e\peri enta
spi ri l ual a concreta.
A$a crm precl zc dom Andrd Loufr' 0,,,ar fi fare i ndoi al
anume dezordine, care nu va sc6pa de altfel cititorului.,. Cee
ce nu inseamni c; nu exis6 o anumite logice in dispuner
sDiritual
i
..Vom
remarca
insa ci lsaac
$i-a
consacrat inceputul cor-
Dusuhi "fomel or
exteri oare' al e rugeci unl l : p' al modi a
, 6r . medi t at i e
( 10) .
cont emf l ar ea i coaner cr uci i t I l ) .
pcnrru c \e dcdrcJ trePl at uceni ci ei l l benal l l
(pi ri tudl e.
chi ar si i n rugaci unea vocal a l 2 | ). trel eri i l a rugaci unea
curare
(1,+-15), lucrdrii ascunse
(29)
carc e <rugiciunea de
dincolo
de rugdciune"
(30), Ia care nu se ajunge insd {Erd
a strabate
multiplele forme de akedie spirituald (33-34).
Ultimele
capitole ale ci4ii sale autorul le rezerve reflec-
iilor
despre gheena
$i
despre pedepsele iadului cArora le
refuzi
ve$nicia, ireconciliabile dupd el cu experienla iubi-
rii nemarginite
a lui t)urmezeu pe care a f:cut-o
(39-40).
ln loc de epilog, el ne ofe., (41) o emotionan6 descrie-
re a preoliei
Si
jertfei duhovnice$ti a Dgiciunii, o temd
frecvente in
(raditia
siriaca, dar mai degrabe rari sub
pana lui [saac (ct 3/W, 60; 14.20-221. Aceeaii remar-
c[ e valabili
9i
pentru cele patru centurii in care s-a sa-
lutat <culmea speculative a intregii opere a lui Isaac>
(Sabino Chiali),
9i
unde ar fi iar4i dificil se distingem o
succesiune logici, chiar dacd sunt abordate succesiv toa-
te temele dragi lui Isaac, dar mai degrabe intr-o ordin
dispersate. Unele mici ansambluri pot fi inse deEctate,
feri si apare insd o legeturi intre ele. Prima centurie se
deschide printr-o serie de aforisme asupm cunoaqterii lui
Durnnezeu
$i
a adeviarului (1. I-l5l: a treia printr-un mic
tmtal despre uzul numelor date lui Dumnezeu
(lll, l7),
iar a patra, iarlti, prin cateva elemente de epistemolo-
gice (IV,
l-8). De-a lungul ceniuriilor se deta$eazI mai
multe
mici a0sambluri consacfate rugiciunii (1,96-100;
U, 85-89;
III. l l -1 5. 4 l -46; IV, 3 l -36. 62-70. 91-95).
Sa mai semnalem un grup de sentinle care stabilesc o
distinclie
intre descoperirilc facu prin ingeri
9i
cele da'
lorate
Duhului Sfent (llt,55-60), o scuna expunere de-
spre
pedagogia
iubirii divin!'(lII. 70-75). cateva precizbrr
grupate
cu privire la viala dc pe trcapta duhovniceascA
temerar sA vrem st gisim cu orice prel o ordine logice in suc
cesl unea
Cuvi ntel or, cand autorul l or i nsusi mi rturi seste r
' '
A | , , r r
' . 1
. qp.
r . 65
' .
. . l nr r duc . n . 2OOt . p 22.
' "( , p.
BFI , , . ^. . po\ ca)
e LJno\ en/ d. Al r punl r \ u c
gnostiche
della rra.lizione e'alndna in Sins ,
pabtei
d.ori?rl
l 9{t 9) . p l {) ?- t 25.
""
a. LrL'r.. o2 . .. p 22-23.
Cnuri
r5 ( 1988
1l
L--
70
$i
ui mi re (IV,
l 2-15), despre l i ni sti re (1V,39-45)
Si ,
fi ne, o tefl ecl i e exl rem de percutante despre i ubi re
unic motiv al Intrupdrii (IV,
78-85).',
Pentru ojustd intelegere este esenfial de rednut de ce anu
scrie Sfanlul Isaac,
$i
cui ise adrcseazi: el scrie Dentru si
in\u$i penrru confralii s5i ..singurarici"
- monahiior eremi
care dupd o perioad;
de rimp petrecute in mindstiri cu via
de.ob$te se retrag temporar sau definitiv in singuretate, t5ce
$i.linittire
(isihie, jslr)
-
pentru ca, plecand de la scripturi
brblice
$i
parrisrice
ii
de la propria saixperients (cf. 3n,4l
se le aduce aminte de asceza loa de cdpetenie:
,,osteneala" sa
,,lucrarea
(pmctica)
ascunse" a rneditatiei, contempldrii gi rl
un sens mai complex gi, mai ales, mai putin tehnic, decat I
bizantini
-,
li ,,vrea ca cititorii sei sA urmereasce esentialul'
vrea ca
,,singuratjcul si urmereasca cunoasterea spirifuale
i nl eri oara
mai degraba decar si mpl a vi rtute exteri oaa"r".
gaciunii
huntrice, fiindci sunt mulli care au virtuti, dar n-a
cunoa$terc, deti numai aceasta desivar$eite virtutile
,i
fe
ea sufletul e ln intuneric (3^lI,
53-54).
,,Isaac se face cant
retul vielii singuratice". al isihiei
-
care la siro-orienrali
Eroul qi destinalarul scrierilor Sfantului Isaac
_
el insu
l0 {dspre
(dacrruI
rctari
ext ef l oar6.
bund
pent ru oameni i dl n l ume-
9i
monahl i di n chi -
-^vii.
Denlru
a invla SPre lucrafea ascunsa a nrgac,unll
tl
unl-
,li cu Dumnezeu
tglll, 44) Drepratea
il
vinutea se fac pentru
^rnrni,
rugiciunea
e desavdrtirea fiindca se face pentru Dum-
i ezeu
i n.usi
(3/l l l .35). vi rul i l e
$i
osl enel i l e exteri oare di n
lume ti
comunitate
duc la mindrie
si
lrufie
5i
ne dePedeaza
de Dumnezeu,
in trmp ce in singurelate chiar slabiciunile ne
aoropie
prin sfiterenie de Dumnezru
(-l/11.93-94),
intrucal
liosurile si
deficienlele
singuraticului il fac srnerit
$i-l
indeam-
ni si se arunce
zi
9i
noapte cu inimtr de copil spre Durmezeu,
sinsura
lui nedejde
$i
mangaiere- Oriunde am fi, trebuie sa
cau'iem
liniqtirea
cu noi intine, fie
5i
mdcar pentru un ceas
(3llll, 6l). Singurltatea nu inseamnA desfiinlarea iubirii de
semeni,
ci restauHea
Primatului
iubirii de Durnnezeu
$i
cat-
dgarea iubirii Lui l6rd de care nimeni nu poate ajunge nici la
..luminoasa
iubire de fra1i". Nimeni nu este scutit de iubirea
de semeni, dar ea trebuie se
ta$neasce
din asemararea cu
Dumnezeu in mila Lui. Daci mirenii
ti
cei din chinovii i9i
exprimd iubirea de semeni prin faptele milosteniei, eremilii
singuratici adev5rafi ard
9i
ei de mila nesfarqite fate de se-
meni pe carc o revarsi din inirnh in rugiciune asupra inregii
creatii. Orice crc$tin trebuie si fie siglr ce Dumnezeu nu pri-
me$te doaf gestul exterior al pomenii fEra lucrarea ascunsd a
milei inimii (3/II, 38). Chia! daca nu e asumat de toti in dgo-
rile lui ascetice extreme, parcursul singuraticului e exemplar
alcr pentru
toti crestinii: el se retrage in singuritate gi linigte
pentru
a cetriga iubirea aprinse de Dumnezeu din a crrei ..be-
lie" fi slrci
tr
extatice se natte
fi
adevfuata gi luminoasa iubire
taE de semeni (10,
29.31-36).
Care
este inse calea singuraticului isihast? Iat-o in descrie-
rea
sintetici
a lui dom Andr6 Loufrr?:
,,Ocupatia principald a singuraticului in liniltirc/isihie e
lechrta
mediladve a Scripturilor
ti
scrierilor Pdrintilor de
odjnio.ri.
Lectura e izvorul
ti
mama rugiciunii (29, 5;
34v,
63; 6, 29). intr-un prim'moment. piin inlelegeri qi
eremit devenit pentru cinci luni episcop. cum
$tjm
din notitel
oespre vtata
tut
-
este, a$adar. eremitul isjhasl
,,singuratic
(ihidaya\,
opus simplului monah de menzslire (/ayala).
in
cepAtorul este indemnat de Isaac si nu intarzie prea
mult I
vrctd uc oolte, carc pretungtta prea mull duce la iDocrizie
nerulinare,
Si
sA descopere vinutile severe, dar risDlititot
ale singlrarAlii
;i
lini irii (3/fV,
7l). Numai linistiiea il in
pi edi ca pe monah str se i nvarra i n cercul ori zoni al i rel i i
5i
deschide spre verticala
unirii cu Dumnezeu pe o cale scuni
1
repede-(3iTv,
30). O sin$rre rugiciune
Si
o singori noapte i
singuritare sunt mai de pref decat mii de liturgtrii
5i
o,uta d
zile de osteneli
$i
virtuti in tumullul lumii (:nt,
qZ).
I.it ia n
inseamni a practica virtutea, ci a muri chiar
pntru
virtu
" lbi.l.. p.U
Si
18. Cf. maijos C/,nr"/" t.
al ascezer trupe$i taF de cea inrerioarA a mintii
L-
' 12
fr
a inimii)
fi
24 in inrregi
I bt J
. p. 2+25
r/ p' 1l d) a Cuvant ul ui uni re cu rugeci unea \ a ol ef l o c
noa$tere luminoase a Economiei
ti
Proniei lui Du
zeu ( 10, 9: 14.27
9.
a.\
ti
a milei Sale extreme fald
cei cdrora a voit se le dea exislenla- S6mit in inteno
seu de mi$c6rile leuntrice sau duhovnicegti
(3/1, 4-5. 3
nascute din atare in(elegeri intuitive, contemplatiwl s
gnosticul se va apropia tot mai mult de Dumnezeu pe
a ajunge se fie amestecat sau unit cu El (7.3) prin d
gratui t al Duhul ui Sfent. Fdra a negl rl a pravi l a de rug
ciune a regulii - la care Isaac
tine
ca reaclie contm m
salienilor care pretindeau ci rugiciunea curate e su
cienti in lucrul a toate (3/IU, 86-87) - sinpraticul
va trebui insa se se preocupe peste mesurd de recit
integrah a psalmilor prevdzuli, in cazul in care se si
atras mai presus de el
ti
invitat se se opreasce aici spr
savura rnai pe indelete miile de sensuri confinute in v
sel e t 3/ l l , 52- 56: I V. 3l ; 14. 47) . C6ci r ugdci unea
trebui si-l introduce in adincul siu, in inima sa unde
ascunde Sfanta Sfin(elor, al c[rei
preot
este
(3/fV,
41,2), qi unde se gi sette
l i
uta care se deschi de sp
lmpere$a viitoare qi spre cer. E ceea ce Isaac nume
lucrarea sau osteneala ascunsd
(29 intreg). Ajuns ai
conremplativul se geselte mai presus de fire
$i
chiar
presus de rugiciune (32, 4-6) sau, mai simplu, ac
unde e adevarah lui fire, cea a crealiei originare s
prirne (3/I],72. 74. 76), unde toate cuvintele tac
li
to
migcerile inceteaza (6, 5
li
passim)
$i
unde rlmane lo
de minunare (14, 20; 20, I |
$i
passim) sau de uimi
inaintea lui Dumnezeu (3/lI, 14; IU, 49
ti
passim)."
In cele din urmi, parcursul singuraticului nu face altceva
cet si refaci interior desfeturarea istoriei spirituale a um
lal,r care se mr$ca Intre cer dor polr reprezenlalr de conol
orrgrnJra {prot ol ogrcal a n3l unr sal e
l r
conorl l a er rnnol
l i nal e teshatol ogi caJ di n Impdrdti a l ui Dumnezeu sau l u
cea noul (cf. 3/I. 39; ITI, 6l ; IV. 6l
),
experi mentatd anti ci p
i n .,arvund". i nce de pc acum
(3/IV,
l 4).
Atct
pe
parnanl rti nerdl ul spi ri rual al rtngurati cul ui e i nra
i n mod
rnr\rl abi l
un parcurs sl nuo\' V,al a a\cel i ct e o al ter'
;rnt6
nei nl cl rtzr
de i ui $uri
si
coborasurr. de momente de para-
srre
de har ri
de rnirngircre-a lui. de rama
$r
pnmavara (J4. 2-3:
2J:
a. Il r
Rol ul acestor i nccrcan nu este i n(a vj ndi cdti v. de
Dedeapse.
ci pdagogic; ele sunt o
judecatt
tiindce ii fac pe
om sa si mt;
al al i ncrederea. l umi na
5i
bucuri a prezentei l ui
Dumnezeu.
cel
$i
disPerarea
li
intunecarea absentei Lui, care
poare duce
la experiente infemale. la blasfemie
si
akedie, ade-
vdrat,,i ad
pe pament". Scopul i ncercdri i or
$i
al pl resi ri i de
Dumnezeu
e sa desfiinteze mandria, sa duce sufletul prin con-
stiinta
sldbiciunii
la smerenie, la rugeciune fierbinte
$i
lacrimi.
din care se nasc transparenfa Lui creaturala
ti
eshatologice.
Smerenia
e un dar al Duhului Sfent
;i
e distincd de blandetea
narurale
( 18. 6-9. l0-ll), iar lacrimile caintei, care sunt supe-
rioare sangelui manirilor (3/1. 53), nu sunt lln dar exceptio-
nal, ci absolut necesar fiecdruia. pentru absenta c6rora nu s
poate invoca asprimea firii omului (18, 4-6. ?. 14-15) Din
plans se na$te cureia, iar din curafie m6ngaierea simtirii des-
coDei ri l or dumnezei esti "' .
ln esenta lui insd, itinerarul singuraticului e o
;coali
a rugd-
ciunii, meditatiei
Si
contemplatiei in unirarea lor indisolubil,.
Izvorul rugeciunit este lectura meditarive a Scripturii
Si
Pd-
rintifor, tema Clnvantului 29 care polemizeazA impotriva celor
ce spun ce ci ri l ul e l nuti l penl ru monahi
Si
mi ren, care ar tre-
bure sd puna in locul acestuia faptele
ti
activismul exterior.
Lectura
mcdi tari v?r este de nei nl ocutt penl ru ca. i n concepl i a
btbl t(i
d rel i gret cre$ri ne. rugaci unea nu esl e o tehni ce i ndi -
vl dual e
de autosugesti e. ui i e In\creaze i ntr-un di al og. ca un
raspuns
la Cuvantul lui Dumnezeu care are initiativa in acesl
dialog.
Primatul
lecturii exprimi deci primatul initiativei lui
uumnez.eu
in dialosul ruedciunii. E vorba de o lecturd medi-
KIva
I carer
mcterj e e Scri prura
l i
scri eri l e duhovn,cetti al e
r ar l nt r l or .
i n car e r mpor t anl nu e t e\ r ul . ci i nt el esur i l e l ui
rustice,
$i al carei scoo n1 e eruditia. ci transfr:rmarea interi-
oar6
lsaac
inlerzice,
ci inutile progresului spiritual al singura-
i nr ui t r r t ot mar f t ne
131.
I r dcea\ r E I e! r ur e medi l at i
' ' ct Pa' r-. :
r c, , "
r5
cu t reJr. , n = r, . r 85. cd rh. nr^r, ,
b-_
75
ticului, nu numai li(eratura profana. ci
$i
scrierile teologice
conl i nut dogmati co-pol emi c al e Peri nti l or Bi seri ci i ( I,
Aceasta pntru cI ele nu au un folos duhovnicesc nemijloci
Ba, din contrS, cunoa$terea lor erudita duce fie la urfla
trufali in pene a
,,cunoscdtorilor"
fate de cei care nu le
$i
fie inciti direct la polemica impotriva celor ce ptiu aldel, s
nrasca
,,zelului
pentru adever", ambele fiind forme de orbi
duhovniceasce. Zelul oolemic. De care Sfentul Isaac l-a c
noscut bine din proprie experienF in implicaliile lui negativ
e de fapt o sdmire ir4ionala a irascibilitilii
$i
a vointei
putere pfln
..cunoagtere"
ti ,,adevir". El tddeazi la c''l zel
fie m6ndrie, fie prostie (1, 6fu7)
$i,
mai grav, e o dov
clart cd n-am inteles nimic din Dumnezeu, din mila si di
modul economiei Lui mentuiroare (3/IV
,
jj-'t9).
Citirca a
tentic duhovniceasci duce Ia meditare, la aprofundarea se
surilor ascunse ale textelor citite (ineditatia
e tema amDlul
Cuvint l0)
9i
la rugiciune.
.,Rugeciunea curatd
(slora
d/<i,
nu e altceva decet ,,rneditarea la cele dum[ezeiesti,'. nu este
ieqire din ginduri, ci o mi;care bune, concentrati, nerisipi
a acestora, o fixare a lor pe realitatile dumnezeie$ti (cf.
C
vdarll l5). Rugeciunea e insi cu totul altceva decet o spec
lafie intelecruali ori reverie sentimental6 pioasi. ln esenli,
este. potrivit definitiei evagriene. o..convorbire cu Dumne
\enyatn
d-am alaha; 30,1), in care intrl tot ce constituie
ge ra sau dialogul concret al omului cu Dumnezeurla.
precis, rugdciunea adevirale este inseparabile de forme ex
rioare absolut indispensabile, a ciror necesitate Sfantul Is
o apere sisternatic in singura polemice pe care o face in.,
vintele" sale
li
care e indreptattr impotriva rnesalienilor (3
31.34
li
pe Iatglntreg CuvA ul l4). Un accent deosebit
pus pe necesitatea rugiciunilor noctume
Si
a lnei pozitii c
porale la rugeciune, recomandendu-se insistent singuraticu
practicarea permanenti a ingenuncherilor, a cederilor cu f
la pemant
$i
a inchindciunilor mai ales in fata semnului s
icoanei CrDcii. Aceste prosbmiri in care se cuprinde toati
gaciunea (4, 9) sunt asceza obignuitd a singuraticului {3/ll, 7
"' Cl. pe larg Panea I C!y. 63, ed. Bedjan =
Ck' 15. ed. Theookis
E-
76 77
i r | , 14. 2246. 30, 5) . Cr u. r i 5i
val or i r ei \ acr amenl al e -
^,,ier"
neuazura
inr-un semn vazut
- Sfantul lsaac ii dedic,
i n$e{l
Cuvdnt Il ; pentru el Crucea esl e l oc al sl avei l ui
f)Umnezeu,
rezumat
$i
memorial sacramental al intregii F.co-
i omri
a l ur Hri stos. hai nd a Lui gr l oc al l ai nel or Lui . Ai ci ge-
si m
expri matl
- al eturi de mdrturi si rea hri stol ogi ca cvasi -
chal cedoni ane
di n 3/1, 49
si
rugaci uni l e di n CuvAntul 5
-
o
schita
de hristologie ln imaginile proprii traditiei antiohiene
lt
l. t2-13.2l--22.
U. 29: umanitatea lui Hristos e templul in
care
locuie e divinitatea
fi
haina ln care s-a imbrecat aceasta;
urcatd
la cer, e umplute de slava dumnzeirii - conceptie
dinamice
despre indumnezeire care e
,,amstecul",
nu conto-
pirea, creaturii cu Creatorul in iubire; ci 5, l8). Sfintul Isaac
a'tertizeaz\
instr nu nurnai impotriva abandonirii formelor
exterioare
ale rugeciunii
$i
ascezei, dar
Si
impotriva supmso-
licirerii
lor
Si
a fixa{iei .epetitive
si
formale pe numtrrul
5i
cantitatea rugdciunilor
$i
psalmilor, de exemplu. Acest lucru
trddeaze la cei care ll practici o menralitate de sclavi ai unei
reguli, iar nu de fii ai lui Dumnezeu chemali la libertatea ha-
.ului Seu. In viala spirituali, asceza
ii
regulile sunt un mijloc
necesar de disciplinar, nu un scop in sine; acesta este experi-
enla harului/iubirii libere a lui Dufimezeu care vine
5i
pleacd
atunci cand vrea El. Harul/iubirea e adevirul ascuns al legii
(31,
8), iar anrnci cand vine harul iar sufletul face experients
exlatice
a dulcetii
t
beliei iubirii dumnezeiesti, legea
fi
regu-
tile inceteazi, reaperend atunci cand harul pleac, (3/TV, 25).
Nici regule fdra har, nici har Erd regull, dar regula trebuie s,
duce la har
$i
liberlatea lui (31,6). Sfentul Isaac pune in con-
trasl
regula servila a sclavilor. a celor care se cramponeazi
orgolios
de numerul fix al rusaciunilor care nu duc nici la
srmlrea
lui Dumnezeu, nici la neputinta proprie,
ti
care e de
rapt
un refuz al harului, cu regula libeftSfii celor care fac ex-
perienta
negraitt a acestuia
(
14, 34-39), care e experienta
lublrii.
Or iubirea vine in suflet nu din lege (care duce la frica
atunci
cand
nu e respctatd. ori la trufie, cand e impliniti), ci
o' n
experi enta
Duhul ui sfanr
(
I8, 2).
Lucrarea
Duhului Sfint in onr
..adumbnrc"
a mintii curetite (intr-un
este i n acel agi ti mp o
sens similar adumbririi
r
Fc! i oarer Mana di n l ue 1, . \ 5 m gqnanura i n. i ri acd.
ri
reia ii este dedicat C,,viirrrrl 16)
9l
o
,,luminare"
(nahhiruto
er de catre lumina lui f)umnezeu
(6,
l-4). Sfantul Isaac in
lege insa aceaste luminare in sensul evagrian al vederii i
recte de carre suflet a luminozidtii (,,limpezimii") sale n
rale in lumina divind a Treinlii- Sufletul se concentreazi
totul i n i ni ma care e l ocul ascuns
(7,31
18, l 8) ai Impi ra!
Itri Dumnezeu i n om (8, l ). l ocul cerul ui (20,23)
si al l i
ghiei interioare a rugAciunii (4i,
2). Lucrarca ascuns6 a m
nahului (24,
l: 29.5-9). care se identifica cu unificarea in
rioard a omului imprSstiat in exrerioritate (3/lV, 6l). e p
i ni mi i . care confi ne i n ea toate formel e de ascezi (29,3)
dispenseaze de ascezele doar exterioare (
10, 8-15).
Larea srnguralculut esle In esenla o gcoala a nrgacrun|| c
e oSlinda sufletului (7lIV,
62\. La Sfantul Isaac ruseciun
singuraticului e chemate sd sufere un dublu proces: unul
dezindividualizare gi universalizare - cum aratd progre
celor 30 de minunate rugeciuni din Clr,tizral5 -
qi altul
purificarc
ti
esentializare, de trecere progresivi de la mi5c
rea interioard a rugdciunii la starea de rugeciune, de la cuvi
l a tacere, de l a rugAci unea curatd l a,,rugeci unea Duhul u
(slota
ruhanayta), de fapt o rugdciune dincolo de rugdciuner
sinonima cu o pasivitate extadce totala. in care totul din o
l rup. sufl et. gandi re. tace i n ui mi re i n fata danrl ut l ucrAri i I
r r
De\ t r e d( ea\ r a r ugacr une dI col o dc r updcr un. . d
. e r edea PJnea
n,,mnr1c
. Suspendarta
e\l ati ca a ganduri l or are doua for-
I
l
.,nun"' .,
ttol ,.o) i n fal a bcl Sugul ul i nl el esuri l or dufi rne-
-.t".t,
di n
Scnptura l i
creal l e.
$t
ui mtrea {/enrd el r/drt\} i n
i "rr' f,ri i
tu Durnnezcu. care i mpl i ca suspendarca l otal a a
rcri ui r
ati Isprfl t
ul ui
Si
anl i ci peaze vi al a eshatol ogi ca: ea cade
n.r,a
or.,
somnul extati c pe(te Adam drn Facere 2,21
1i
|Jri"
,qu.uo-
ain Facere 15, 12
(3/ry,
95),
ii
e gustarea im-
oeral i ei
l ui Dumnezeu
(35, 12-13)
$i
a exPeri entei eshal ol o-
;ice
(8. 1-4).
Aceasta e o vedere direcd a lui Durmezeu, nu
orin
oglindiri
sau ingeri, ci a fetei lui Dumnezeu, nu a fiintei
Lui c;11'e rtrmAne
acoperitd de norul slavei Lui (10, l7). Fonna
acestet
minunari - care natle vedcri. descoperrrrr16. inlele-
geri
$i
contempla$i -
e cea a unei.beii extatice a sufletului
ln fata iubirii lui Durnnezeu (35, l)"'.
Iubirea
infinitA a lui Dufmezeu e experienla fundamentald
9i
intuilia centrala a intregii gandirii duhovnice$ti
ti
teologic
a Sfantului Isaac, alfa
$i
omega scrisului sdu. Calea singurati-
cului e nu doar o
lcoale
a rugeciunii, e
fi
o
$oale
a iubirii.
Iubirea
gi mifa
(hubba,
rahnal nesfar$itd a lui Dumnezeu
explicd la el in mod riguros totul. Crealia. intnrparea
5i
desi-
vertirea eshatologice a universului, principalele momente ale
Economiei divine, nu sunt decat manifesfiri ale acestei iu-
biri/mile divine infinite, care e singurul lor motivrrs. Iubirea
explici creatia (10,
18-19), Intruparea, Crucea (extraordina-
rele paSini din 3/tV, 78-82; 38, l-3)
ti
eshatologia, fiindcl
lumea e destinati se fie inghilitd in iubirea lui Dumnezeu, a
Ctrrui intreagi istorie cu crealia e o istorie a iubirii: iubirea e
lnceputul,
mijlocul
$i
destinul final al lumfl.
Odr 22, ed. Bedjan =
Crr. ll-32. ed- Theotokis. unde se spune ca. dactr
rug.crunea curara ajunge abia unul din zece mir, Ia rugaliunea Duhutui
I O'ient er d O..il.ht lsprrirualjtd Oricnhlc 62). Abbaye de Bc efo
r ai n. 1994, p. 77- 116.
invrednie$e abia unuldinlr,o generatiei Ja.Si Panea a ll-a: Cry. 3/tV,
.]1. 35. 44. 48j 30, 8-9i 32, 4-{. Ct Drecizarrle De acersla rema djn im
rantul studiu al parinrelui E. KHALTFE HacHEM.
,_Lr
p ere pure er la pri
spiriruelle selon lsaac d Ninive". in: t4anorial Msr Gabtie! Khotl
Sar*ir.lruvain. 1969,p. 137 l7l, ir care ffi)nahut maronir rccrifica lecn
d'n sludiuliczuirulLri IRENE H AUSHERR.
,,Par dela I oraison pure. g'nce l
coquiUe. A pfopos d un lexre d Evagre ,,R(y!" Ar.ali4k er te M\sti
l 3
( 1912) , p l E4- 181i . A se vcdeaS' st udi ut pi oi eso. r et
ys^BEl _DEANDT
,,H6sychasme el conremplalion chez l!a!c lc Syrien , in: C.//?.r.r,
Cts/?,ri?rrtu 5l rl99l).p 20-41. rclual in cutegeren aceteiati: Mrs?i4a
I 16cl
P, neal . cr u.
l gSi 20. nekr dur e i n g' eaca. l r adur e at ci mai Jos.
P. 4r t - 4t 7
^
. : 7
ct Por ' "r I Cnvr nel e n. el Bedj an = 8. ed Theor oki ' . 46. cd.
DmlJn :
1t
.d
Theoroti(: 74. ed Bedrdn =
81. d Theorukr\ A.ensri
Detie
e pei(cnurr
Jc allri ca o adevArara n;t'un'er ct
panea
I Car ur./e 3 3
tl 62. ed
BeJr n : Cx\rnt?tp 24,t 18. ed Thcoroks
, ' r
P 8r - l l or
o. , Ave( l echr nt i commebul : Dr eu esr cr et r t r on ddns
ra
medrhtion
d tsaac de Ninive". /,?,.totr 63
(1990). p. 323-345,
t
A. LoriF.
'rou.quoi Dreu se manifesra sclon tsaac le Sy.ien . Caaldirratr.? //pr
r c\
\ dP t t pl ' w.
\ 80 ( 100n)
n.
r 7-
50,
: r . , 1. homm. JJns h, ( r , r . e . l u
' {ur
' e1. 1 l \ . r d, l c S}aer ". , / ' a. nr xi r l m: , .
|
. 19- 54
L--
78
19
In aceaste lumina trebuie ci!ile ultimele Cuvinte 394
ale Pd4ii a II-a a corpusului isaachian, care constituie
Drov
catoarele
rneditaii asupra misrerului gheenei sau iadului
relaie cu taina iubirii infinite a lui Dumnezeu. Smntul Is
atinsese problema gheenei
$i
in trei djn Cuvintete
plrtii
Il
O-dati el combate ideea celor ce spun
,,nebuneqte
9i
prostt
te" ce le este de ajuns sa scape de gheeni pentru cA a sca
de gheene
e acela$i lucru cu a intra in impnra$e. Rnspun
dat e acela ca in lunra de dincolo nu existE trei locuri sau t
cere, ci numai doudj imperdtia desliririi sau gheena chinl
loare. lar lmpdreFa e o singure patrie, un singur loc. un si
gur soare, o singura vedere
Sr
o singura bucurie, egale
Dent
toti, deli fiecare se vesele$re
de ele dup6 misura luir$. in al
pane e combtotd ca
,,nebunie', ideea unora ce in gheeni peq
totii ar fi lipsiti de dragostea lui Dumnezeu; ei nu sunt liosi
de iubirca dumnezeiasci,
dar sunt
,,biciuiti de biciul iubi
$
ce chin e mai amamic
5i
mai cumplir decil biciul dragoste
Uer ce srmt ce au grefit fal.e de dragoste suferi acolo un chi
rnai mare decat orice chin, fie el cat de infricosltor. Cdci tris
lea
intipdrila in inima-de pecatul fala de uragosG e mat asc
lrle
decat once chin
"'. Iar altundeva afirmi fer.A sa dezvol
ins6 ci, intrucet nu au existentd subsrantiale, ci sunt lucr
provenite
din voinla omului sau a lui Dumnezeu,
Dicat
moanea
5i
gheena vor inceta. Demonstralja o ofere ultirnel
trei Cr.vinr" {18-40) ale Pd4ir a ll-ar:2.
Baza teologlca a eshalologiei isaachiene se concentreazA
trei afirmatii: Dumnezeu e intreg iubire
fi
mila
li
tot ce face
rre
C/v{t,r,/0, ed. Bedjan =
Cwd,l// 56, ed..l heotokis
''. CuvAnd 2l . ed. Bedjal =
C&pi,// E4.
qt.
Theoloks
''' CuvAnd 26. d. Benjan, netradus in grecesre,
rradus
424.
r?'?
O excelenrd teourl ofer6 ptrinrte
cisrercian DosrrHEE REy in a
colul:
.,"Nombreux sont nes pchs, Seigneur, mais Ta mis6ricorde
plus.gEnde que mes pdchds-. h docrrine de la ghdlne chez tsaac le S
nen . Ll at . . t 4 monut e! , nr . I 47( 200t r . p. t _22. O r nt er pr et ar e mar amp
in pers|ccri\d
unei esharotogri a speranpi reroncrlenr universate in rem
cabrlul (udiu
al frdncrr(anutui potoner
WA{ LAw HRvNrF.wrcz,,,Hoffnu
der HciliSen. Das ZeuSnis Isaak des Syrcrc,. Ostkirchliche Studien
( 1996) . p. 2l - 41.
{Fn X. p.28
I FR X, p. 423
80
iubire ti
mile
(39, l-2); Dumnezeu e imuabil
$i
are o iubire
esali
pentru toate creaturile: ingeri gi demoni, drepti
$i
pece-
1tr
r38.3.5l
40,2r:
si
El cunoaste l oate i nai nte de a l e crea
( j 9.
l : . 18, 3:
cf . 5. l l i 14. l 5) . l n ce pr i ve5t e mor r vul
$i
sco-
p!|l gheenei,
exista mai indi teorii care trebuie respinse din
6apul
Iocul ui . chi ar daca par a avea oj usti fi care scri pl unsUcS.
S;ni
reoriile,,copilirefti"
li
blasfematorii care introduc in
Dunnezeu
patimi sau schimbarea: mania, razbunara, resplata"
oedeapsa,
in cele din urma reul. Ele sunt insa incompatibile
iu
intuitia fundamentali care afirme ce Dumnezeu e iubirc
ifiuabila:
unde e resplatd gi rdzbunare nu mai e iubire (39, l7).
Sfanrul
tsaac explictr aparenta contradictie intre aceasti intui-
tie ti
datefe scripturistice (cf.,
de ex., lq 20, 51 Nn 14, 18)
prin viziunea pedagogici (nejuridice) asupra Economiei divi-
ne
propiie teologiei antiohiene.(ai cdrei maegtrii, Diodor
9i
Teodor, sunt citati
,,in extenso")'''. ExistE astfelun progres al
asimilerii revelaliei divine de catre umanitatea cdzuti in pacat:
aceasta il percepe treptat pe Dumnezeu initial ca Judecetor
Care izgone$e din paradis, apoi ca un Sttrpan care dd legi in
Vechiul Testament,
Si
in cele din urme, in Hristos, ca un Pe-
rinte iubitor Care-i ridice pe oameni de la statutul lor de robi
fi
slugi fa acela de fii ai iubirii Lui Desfar$ire (311, l'1). in
acest sens
li
Scriptura are o lecturl superficiald, infantili,
cate pieactr de la dreptatea lui Dumnezeu,
9i
una profundd,
malurd, care intelege iubirea patemi allatd in inima intregii
Economii
a creatiei, mattuirii
ti
desivar$irii eshatologice a
lumii (cf.
38, l7) gi in care imaginea Judecetorului e inghigte
de imaginea Tatdlui iubitor
;i
Pedagog. Dumnezeu nu pedep-
sette)
nici nu chinuie, ci indrume; El face totul spre binele
omului,
chiar
$i
moartea
$i
alungarea din rai sunt in cele din
urma
hinecuvanteri (39. 4), penrru ca. prin pedagogia conrra-
rl rl or.
oameni i sA vi nd nu cu forra. cr l i beri l a i ubi rea l ui
uuinnezeu.
$i
gheena nu e in ultimi instanle decat o,,vicle-
nre
, o stratagemi a iubirii divine (39, 5), ca sel ridice pe
- cl:
! 1995) .
p
P. BETrroLo,
,,Pdgioni dello spirito. Liberta creaturale ed es,
fsaaco
di Ninive e nelle sue lon\i , Anndh .li Sci?nze R(li9iose 4
345-163
, t l
ornul cizut. Ea poate fi evitata prin pocainta. d carei cel m
m;runt gest II face pe Dumnezeu si ne ierte
ti
sa ne duci i
Imperetie (40,
8. I l. l7). Sfantul lsaac e convins ci gheen
nu poate fi vetnice, intrucat
$i
la sfarsitul creatiei, ca
Si
I
inceputul ei, nu e decat iubirea egald
$i
idenrica cu sine a I
Dumnezeu care va inghiti in cele din urme
ti
gheena
li
va u
cu sine int.eaga creatie r4ionala (40, 4-5. 7). Chiar daci
l i mi tadi i n l i mp
Si
nu e vegni ci . gheena e i nsa un l oc cumpl i
5i
insuponabil, pe care trebuie se-l evitam cu orice pret pri
pocdinF
ti
convertire spre bine. Fiindca, in cele din urm
gheena
$i
Imperetra nu sunr rispleliri ale reului sau binelui.
daruri ale unui Singur Dumnezcu milostiv gi iubtror. Care v
ca toi sd se manruiasce
|
| Tin 2, 4: cf. Cuv. 40, l4), taine al
i ubi ri i dumnezei egti i muabi l e
fi
egal e cu si ne.
Si
atunci
exclame Sfantul lsaacrza - ,,unde este gneena care ne poa
intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infricogeazi i
multe chipuri
5i
poate cople;i bucuria iubirir Lui? Ce es
gheena pe langa harul invierii Lui, cind ne ridici pe noi di
iad gi face pe cel striciaios se se imbrace intru nestricacru
Si
pe cel cizllt in el il ridicd intru slavi?"
Afirmatiile tran$ante
9i
firi echivoc ale
chestiunea eshatologiei din finalul Pdrtir a tl -a expl i ci sufi
'"
ln Clvdxtal50b, ed. Bedjan =
Ct]ydnrzl60, ed. Theolokis
(JcR
p. 315). Argumntele Sfantului Isaac din finalul PI4ii a I]-a sunr invenr
ale succinl
ti
in ca mai recend recere in .evisd a gindirii Sfinlilor
rin1i, care pledeaza in favoare! restabilirii finale a rururor creaturilor rati
Sf6ntului lsaac i
nale. pe care o oiera episcopul KALLI$oS w^iE in anicolul ,,Dare
Ilope for the Salvation of All? Orisen, Sr. Cresory of Nyssa and 51. h
the Sy.ian . fr.o/osl Drs"Jl 45 (1998). p. 303-317, relua! in volumul I
Aporin dogmatica a teoriei apocatastazei e dara d ciocnirea intre do
principiicare treh'e ambele mnUnute, dar
5i
integrate teologicdincolo
seria ,,Collecled wotks : The Inner Kinsdott, SVSP, 2ml, p. 193-21
a $mpla juxlapunere
aporerica: iubirea lui Dumnezu, pentru care ia
vetnic e o imposibiliral penlru cI ar fi o ererniare a raului,
ti
libena
omului, care include
t
posibilrnlea iadului. ,,Credinta in Iibendea onul
ne impiedica sA atrtrda sigur: Toli trebuie sa s menluiasca! Credinta
'ubirca
lui Dururezeu ne tac sA ind.nznim se
ry.ain
ci roli sc vor manr
lldll exisle ca posibilitate pcnrru ca exisrt voinlt tibera, dar iubirea ne
sf,rdF ca la smrfn o si dflam cd nimeni nu mri esrc in e' (p. 215). Erc
dact e afirmata dogmric. apocaranaza poare fi o speranln qi o rugdciun
ciicr. ltd.um spunea
fi
Smntul Siluao: ,.Trebuie si m rugam penr.u rori,.
82 83
cient
redusa
circulalie manuscrisa a acesteia. Fala de enorma
difuzare
a Pe4ii [, Partea a ll-a a fost copiate mult mai putin,
penlru
uzul limital al unor cercuri de monahi initiati, benefi-
c-irnd
dc un statul ezoteric. Nu e mai pulin adevirat ce abia
rexrele
grupate aici ne olerA cheia exacta a lecturii paginilor
exrati ce
al e Pdrti i I
$i
expl i ca uni versal i smul
l i
opri mj smul
care
au oferit scrierilor smeritului
,,singurirtic"
siro-oriental
di n
munl i i
Huzi stanul ui o i radi ere uni versal e
$i
o recepti e
..ecurnenice"
ferd aDalogie. Secretul acestei iradieai ste in cele
difl
urme in curajul Sfantului Isaac de a gandi
Si
practica ra-
dical
creltinismul plecand de ia miezul sAu: care nu e frica de
pedeapsd,
nici speranF respldririi, ci revelarea iubirii infinite
a lui Durnnezeu, descoperit in Hristos ca TatI al trturor crea-
turilor
rationale. AceaslA revelatie,
icoaltr
a iubi.ii,
$i
asuma-
rea ei ascetice
$i
contemplativS,
$coah
a rugaciunii, prezinte
crettinismul ca religie nu a sclaviei;i a fricii, ci a libeftetii qi
iubirii infinite. Tocmai aceasta e poate provocarea frontald pe
ca.e o adreseaze generatiilor cre$tine din toate timpurile.
Sflntul Isaac Sirul a inspirat
ii
continue se inspire innoitor
pe monahii adevarati din toate confesiunile
Si
Bisericile tradi-
lionale. Lucrul s-a vezur si in secolul XX cand Partea I a scri-
erilor Sfantului Isaac a servit ca sursd nemijlocid de inspiratie
atat penttu pustnicul
,,monofizit" Matta al Meskin, promotorul
rena$terii monahismului copt contemporan, cat gi pentru ar-
himandritul
..onodox" Vasilios Gondikakis de la Stavronikita
(actualmente
egumen la Iviron), unul din principalii promo-
tori
ai inviorerii monahismului athonit actual. Leclia Provi-
dentei
nu poate fi trecuta cu vederea: un,,monofi zi t"
$i
un
,,o(odox" inspirati de un
,,neslorian"
din secolul VII, in care
ambii
recunosc glasul Tradiliei vii, suflarea Duhului Sfint in
arsencS!
Martor al iubirii infinite a lui Dumnezeu in focul
Duhului
Sfent, Sfintul Isaac ne obligd si ne revizuim cligee
mttcnare
adinc pietrificate- Realitatea contazice flagrant ste-
reol tpi i l e
comode
ti
autosecuri zante. Daca un ereti c ..nes-
tonan
poate avea o inveiiruri duhovniceasci ddt de,,ododo-
xi
aceasta aratd cd ,,nestorianismul" acela nu era de fapt
1"".
""
.'o crezut, pentru cA acolo unde islorid
ti
dialectica
' ornrr
l i l ur dogmal rl j ( de\ p. rn DLrhul Sl ; nt une5t e
$i
nrrnt c nu
are loc in afara unei Providenfe
louden apronoeton, zi
Sflntul Vasile cel Mare)rr5. Mar lsaac al Ninivei este cu a
verat
,,Sfantul Isaac". Dar, ala cum nimerit spunea pdiint
Alexander (Golitzin):
,,Isa4c e nu numai minunat
$i
sfant. E
Si
tulburetor. N-
rdspunsuri la acea\t5 nedumerire, dar benuiesc ca Do
nul a$eap6 de la noi se reflecalm putin asupra ei. Po
ce El ne-a lisat acest sfent ca un delicat semn de in
bare pus peste unele din certitudinile noastre. Nu asu
cel or esenl i al e. ci asupra al tora pe care noi
-
i aa
Durnnezeu - le-am declarat siguae. Fie ca Isaacul Sau
ne tulbure pe noi tofi, iar noi, drept urmare, se crc9te
in iubirea pe care Sfanrul Isaac n-a obosir se o laude"l
diac. Ioon L lcd
jr
115l .
H^I sHERR, arr ci , . n. 2. o. t t vt l g.
r?i
Finalul recenziei sale ta it. lr-eevrv (zooo,
St. vldllnnir's Thzolosical
Q@ne../!
46.2-3 \2N2), p.
8.1
285-290, ao p.
Sfantul Isaac Sirul
uuvlnte care slnsuratlcl
despre viafa duhului, taine
dumnezeiegti, pronie gi
judecatd
Partea a II-a'
[Incepem]
str scriem Partea a doua a
[Cuvintelor]
aceluiagi
[Mar
Isaac]' episcop al Ninivei.
Cuvdntul 1
Scrisoare [citre
Mar lshozeka] dspre feluriie lucruri
orivitoare
la vieluirea in linigaire
lisihieJ.
12. inceputul intregii vieli in Dumnezeu, fratele meu, e sA
ai o credinta tare pe drumul viefuirii tale
[ascetice],
ca se po$
suge toate dulceata pe carc a a$ezaFo Duhul in ctr4ile sfinre.
Nu vorbesc de credinta cu care-L rndrtuaisegti pe Dumnezeu,
fiindcE e de prisos str aduc aminte acest lucru celor ce au lisat
lumea
5i
au ielit din ea s! urmeze lui Dumnezeu. A$ wea sd
te lntdresc printr-o credinp neindoielnictr doar in nedejdea
lucrurilor trune ajzat pe aceasti cale, lucruri care ne-au fost
rntroducriv la norle 62-55, puse la dispozilie cu generozitale tn acesl scop
inca inainte de publicare lor de p.ofesorut
Sebairian B.ock. Oxford. si d;
dom Andr6 Loul manaslrrea cisErciana Sainle-Lioba, de langl Marsilia,
c{rora le exprim aici inca o dard
8raritudinea
pentru sprijin
Ii
incurajarc
Aparilia volumului d faE le daroraz6 lorut.
Opliunile rerminologice pot fi consuhale in gtosarul de rcrmeni rehnici
snjacisrabilir pe baza editiej Sebastiar Brock.
Singura probleme a fosr
(abiljrea
unor e.hivatente penrru cer parru rer_
menicare definesc in siriaca acliviutile menrate: ,.,r4 (= trotrr) a fosr re-
dar pnn ..mfnrc : na?a r lo5t redar pnn ..rnretigcnlN , t..)ana,= da".ia)
run redar prin..gaLndrte
: rdt ronra tr ph orem!, r fjst redar pnn,.cu8et .
Toti sirjacislii aleftizeaz, ca odce rraducere in limbi moa.." o op"."i
, p-o\ rmrri v. provj , / ori u
ri
i nf rn prf ecri brt . 4$
Traducerea a fosl realjzatA pe baza versiunitor modeme citate in srudiul
cum cr n f on asi FUr dr de. er Jai sr \ al ! r con\ ut t ar r . r ezut r aet e cf onunt or t o
deja intrepnnse in aceastd dirclie resrjruie rotu$i. daca nu comptexrlatea
nuantelor, un lert sigur in sensurite lujde bnza.
Titlul genenc !l Pi(ij ! Il-a a fosr dar de traducaror
De baza notitei
Ishodenah
ti
a crtalogulur tur Abdisho (cnare in studiut inrroductjv).
t / r r n \ r nr ( i . t ! , ?or t n
F! er . i .
. dnmn i n r . r mr na. csr e
"r ! ,
un t i r l u
$l
predate de ce4ile sfinte
Si
pe carc nevoitorii
lascetii]
le-au
allns l e ati ng
$i
astezi .
'Prifta foaie a unicului manusc.is vechi pi$rat prczinta stricitciuni ire-
nediabil, iar Extul nu poate fi cilit dec pa4ial cl S. BRocK, ,,Sr. lsaac
he Slrian: Two Unpublished Texts" , Sobonrost/EcR, l9:l t199 7). p. 7-33:
,,Spre folosr tiu am alcatun h a ra
[...].
aicsul nosrru prieren lvlar Isho-
zeka.
fi
cu gindul
1...1
ci vor fi raspladri
[..
-l
meogrierile pe care le-ai
prgdlit
penrru noi
ii
pentru voia cea buna
t...l $i
pirinte
1...1
ou abale
1...1
evlavia
ia, ca noi in acesle convodi.i folositoare s, rc inroarcem in minra
noast.a
spre vicluirea Parinlilor
Si
scopul cuvintlor lor, ca din elc
t...1
'ari$
6inta dujirii lor
[...]
socoresc un
[..-]
al harului, spre a fi neincerar
l. .j de lolos in cele doui moduri ale lor
[...]
punand itaperirc p lrup
g
pe
suner
1. . . 1
nu mai put i n
1. . . 1
pri n f ot osut ce poat e f i anat di n t
[ . . . 1
acelc
lucruri in cnutarca cn.ora am fost nepas*or din trandavie.
ti
ca st
srribat
pajittile smdFi|e d tlori ale caii fricii d. Dunnezeu
[...]
prinrr-o
srluhe reprare
1..
-l
gnnduri la aceasta in gendul mu. pentru cr privirea
mea
sd hoinireasca in ele. Cali
lntesc
iubirca ta, fiindca am cre$ul im-
preuna
cu tine. N-am tZcut-o ca unul carc are indrAznala. ci din iubirea
mca
fie.binte faF de tine, cAci peni
ti
noaptm visz cA lunt cu rine. fiindca
rrrhrrea
intrece neinctat o.ic hora.. tata lucrul pe carc do.eai si-l ani '
87
in scrierile lor drepr imbold, cAnd vei auzi cI au fost cei di
tAi . nu te descuraj a cand
[..,]
ci ci
Si
tu vei dobandi aces
lucruri
[...]
fiindce e deja cu tine, ceci Duhul a asezat de
vreme in line o pregustare a lor. Ele vor fi ale tale Ia vrem
2. Cind auzi mArturiile Pdrintilor de$pre slava vietuirii pl
ne de tai ne a vi el ti si ngurattce pe care Duhul Sf6nt a aqezi t-
J.
Orice
viepire nestatomicd
$i
de scuni durad va fi lipsittr
de
roade.
Nu spun asta ca si te dojenesc, ci ca se-fi aret
telul
si
calea.
la drept pilde un pom carc tocmai a fost sedit: dacd
;cela
care l-a sddit e neiscusit
Si-l
lipsetre de obiSnuita udare
atunci
cand se ivesc primele frunze
li
primii muguri, pomul
se
ofilette Si
se usce.
$i
va fi nevoie de mult timp pent sa-ti
lragA
in el din pemanl puterea api
Si
se revinA la via{d. Sau
poate
cA acela il mute adeseori dintr-un prmant in altul
9i,
penrru
ca si facd aceasta. ii mi$ce redecinile
ti-l
lovelte nein-
ietar.
Dup6 care se mirA c5 pomul nu aduce roadel A$a slau
lucrurile $i
cu omul lipsit de iscusinp: nu judeca
lucrurile
sale
plecand de la vietuirea lui, ci cere de la Dunnezeu ceea
aq crede el ci-i estc pot.ivit, pentlu ce socotette ce n-are ni-
mic din ce i-ar trebui. Las deoparte lucrudle ascunse ale gan-
dirii, din care Dumnezeu a l6cut scopul potrivit
omului; El va
cerc de la noi
Si
lucrurile din afari ale vieluirii
[ascetice],
vrand se
ttie
dacd le-am pus in lucrare potrivit treptei noastre.
6. Fiindctr omul lipsit de cele de trebuinli pentru vietuirea
sa nu-Si poate severfi alergarea in lini$re, nici primi cununa
12
Tin 4,1-3), ctrci in vremea incununArii tocmai ceea ce ii
lipsegte ii va tulbura gandirea
ii
va semdna in ea frica. Ci se
cade ca rieluirea
lascetice]
sA fie bine porrivitd cu tot ceea ce
e nevoie, fie ln rrup, fie in suflet.
Z Ala cum cipitanul unei corabii nu va pltea iegi pe mare
nici micar pntru un scurt dmm dacd ii liDsesc instrumentele
de navigalre
$i
pane nu are la locul lor pe corabia lui roare
cele
de ffebuinti, tot ata
ti
cel ce celftore$ie pe cala vieluirii
singuratice
$i
dorette sd se bucure de roadele ei si si vadd
nadejdea
in Dumnezu in sufletul lui: dact ii va lipsi chiar
g
un
lucru
marunt din cele de trebuinttr cildtoriei lui, atunci
cand
va
avea nevoie de el, acest lucru mic pe care a uitat se-l
n il va lipsi de orice alt folos.
.
E. Inainte
de orice. vieluirea aceasra
[singuralic6Jcere
rimp
$i,sleruinli.
Ctci dace nu e cu putinla; invadm mefle$ugu-
'xe
acestei
lumi liri sA srarurm muft limp cu serg in ele. p6ne
(dnq
Sandirea
va fi depnns rostul
tr
modul de inf6ptuire a
mel l efugul ui
pe care
$i -a
pus i n gi nd \a-l dcpri nda. cu at6t
"tdl
mul l i n cr ne
ri ve$l e. fi
dacE un mel te5ug r6zut cu
lor, dar aceasta n-a venit inc!. Domnul
$tie
vremea cand e
trivit se ti le dea, ceci aceste lucrud bune sunt pasfare
de
sa se nasci in tine ceva ce nu cauti gi nu cunogti, cici nec
dinta primeite pedeapsi. Nu spune:
,,Cat nu m-am ostenit
n-am gesit nimicl" sau:
,,Realitatea nu se potrivege
cu mtretil
cuvintelorl" Ferefte-fi gandirea de un asemenea cuget, cac
pedeapsa
urmeaza indeaproape necrediota; inima necre
dincioasd e vrednicd
de osandi. Care va fi pedeapsa?
Faptu
de a cedea in deznedejde prin partsirea
de Dumnezeu prici
nuite de necredinla ta; deznddejdea te va preda tdncizeli
[aledieil,
lincezeala te va preda nepiserij, iar aceasta te vi
vor fi negre$it ale tale, nlmai s6 fii intruntrul staulului potrivi
doflnlei Celui care intr-o zi ili va da cununa Caci si bl vre
se
[i
le dea, dar nu e$ti inc6 in stare se le prime$i cum ai v.
pane ce n-a venit vremea lor,
5i
atunci insugi Domnul va face
strtrluceasci in tine cunoatterea lor fdre se-L fi rugat aceasta.
J. Pizette-te si nu ajungi necredincios atunci catd, ctutan
aceste lucruri, nu le gtrsetti la inderand, ca nu cumva de ai
scoate din nedejde. N-ar putea fi un reu mai mare carc se vin
pesre ttne.
..
4. Fratele meu, prieten d.ag al sufletului meu, cunoalte c
linittirea
[isihia] ti
roate vietuirile
[ascetice]
ipi vor iduc
roada pe mdsura timpului
$i
steruinfei in ele. Cum sDunea u
batran:
,.Lini$rirea
9i
odihna din chilie atamt de sarguinta i
eie
ti
de pazirea lor". Dace etti lipsit de sa$uinld
$i;6ruinl
in lucrarea lor, nu te aStepta Ia adevirata mangaiere care vin
de la ele. Or tu nu e$ti bine intemeiat in obisnuinla
lucrdri
lor. care in mod normal desftinleaze plictiseala
care este i
ele.
$i
fiindcd nu faci decar sa incepi mereu,
Si
din pricin
departerii de ele, nu re deprinzi in nimic: inainte ca un lucr
penlru tine
$i
pnlru cei asemenea
lie.
Acum sau mai incolo el
\e-fi
aduci roada l ur. ai
l i
ai un\ depane oe el
b-
88
89
ochii cere atata timp
Si
sarguinF pentru al deprinde, cu
mai mult meste$ugul Duhului pe Care ochiul nu-L poare
dei!, unde cel care invaF nu
$tie
de la cine invati
5i
e nev
de multd curifie. invetetorul este aici Duhul, rne$tegugu
ascuns, iar cei care ne impiedice de la el sunt
[fipturi]
ner
pe$ti: el cere mult timp
ti
o lucmre statomici, iar in cur
deprinderii lui va incerca sd ne ingele gi trupul, iar piedic
pe care le pune ln calea lui sunt multe
ii
nenumdmte.
9. De aceea, omule, aceasre vietuire cere inainte de to
timp
li
stfuuintt; apoi rtrbdare pentru a indura ostenelile
$i
sdrui in singurehte
Si
in chrnurile ei; acesra e lucrul cel
anevoios
fi
aspru al acestei viepiri din pricina multimii luptel
legate de izolaEa de tot
Si
de toti. Nu trebuie se schimbim I
numaidecat ceea ce am inceput, ci sd stamim ln el ca o ma
care natte in dureri
$
stdruie in ele pane cend ele lnceteazi.
,10. Mai trebuie ca vietuirea se fie echilibrad, astfel ca
feluritele osteneli vietuirea sU fie egal cumpdniti, ca se
facem doar una sau doue osteneli care ne plac, dupe dori
noastri, in dauna altor osteneli de carc avem mai multil nevoi
Ci mai degrabd vietuirea si fie echilibradln mod egal in
te ostenelile care duc la viata cea rnai bune. Cum va fi ti
pentru citire, va trebuie sd fie
$i
pentru sluJber: cum va fl
tru slujbe, va trebui sd fie
$i
penru ingenuncnen; cum va
pentru ingenuncheri, va trebui se fie
Si
pentru post; cum va
pentru post, va trebui se fie
li
pentru ostenelile noptii,
Si,
i
preund cu acestea, pentru lucrarea ascunsi a gandirii, ca i
ma se nu se relaxeze
$i
sd fie lasate singure atunci cend lru
se osleneite,
$i
penlru ca puterea raionalidFr din inim,a sA
dea seama de ce este ascuns in cele vizute si cum toate
lacuG tn cele vazute se fac spre folosul celor ascunse.
/,/. Cand demonii ved pe cineva mergand in lumina mi
Iui prin echilibrul faptuirii lui
Si
ostenelile lui me$urate,,
lupte cu el prin dezechilibre, ca el fie si mic$oreze, fie
sporeascd una din aceste osteneli. pentru cd ambele luc
sunt deopotrive de vetemdtoare. Alcetuirca armotioase a
I
Pravili sa! cmonoldc .ugiciune al
90
monahului alcaruil din cele
S
9l
ndlut
sa-li
:luJeasca drept pild6 pentru alcdrutrea armonroasa
i ul gpi ri i
fascetrcel .
Caci atunci cand e un dezechi l rbru i ntr-
ina
din
pe4ile lui. acesra pricinurelle o dereglare in tol rrupul.
de
unde
provine boala; la fel
li
cu stnetatea sufletului: atar
sponrea,
cat
ii
eliminarea lucrurilor care o gararteaz, duc la
acelafl
elect
/2.
Prin sporire
ti
prin micprare inre deopotrivi intune-
cime
in suflel. cdci demonii tremura putemic in fata a tot ce-i
m6surat.
Cand nu pot stevili zelul cuiva prin tot felul de pre-
rexle,
ca sa-l faca se-ti opreasci alergarca ori se-qi intineze
vietuirea,
atunci vor lupta impotriva lui prin zelul lui, inctu-
c6rdu-1
cu excese ca si-l faci s6 se pribugeasci sub povara lor.
Omul
intelept inse se va p5zi deopotrivd de ceea ce-i u$ureazd
ca
ti
de ceea ce-i sporeg povara.
.1,i. Tot ce se face cu mesur5 se lucreaztr cu Ianduiald. Dar
cand cineva trece dincolo de acest hotar, se iveste tulburarea.
iar omul tulburat nu mai stie ce face.
14. Singuraticul are nevoie
ti
de o anurn neluare aminte Ia
tot ce privette trupul. pentru ca se pistreze simpliratea in tot
ceea cel prive$te, fera a-l sacai sau a-i pretinde o ordine
stricti in toate detaliile
[...];
are nevoie mai degrabx de o ne-
luare-aminte fa(d de lucrurile de aici, implinind numai cele ce
sunt de folos: cici dace se va preda doar acestora, nu se va
mar putea ocupa
ti
de toate celelalte lucruri de aici.
.lJ. Singuraticul mai are nevoie
Si
de o lirgime a inimii,
pentru
ca s5 nu-li piardi nidejdea cand vin peste el tot felul
de
'chimbari
vrdjma$e pentru a-l pune la incercare qia-i spori
cunoasrerea.
Trebuie sd fie intelepr atar in cele de-a dreapra.
cal
)r
in cele de-a stanga, firndcii lui Pavel ii place ca omul lui
Dnrrhezeu
sa fie
,desevergit
ti
gata spre tot luc tul blun"
[2
Tim
J'.l7l,
un tel care e atins doar printr-un exercitiu in ribdarel
-oe!(eea sufera raul ca un bun o$tean rl lui Hristos"
12
lin
r.Jl .
Ci 4ci ni meni nu brrure i n l upre ftra i npl epci une. ni ci nu
ponle
dobendi
inlelepciune lera lupra, a$a cum spune Evagrie:
' _re ci l
i nri ntedza \ufl etul i n \i rtute. pe atat i ntel ne$te potnv-
nlci
putehici"{.
Daa sufletul care nu cunoagte lupta este
$i
lip-
' Eu"o*' . ,
p' r l ul , r
l g.
sit de virtute, fiindce aceasta
li-a
ca a fiumfat
ti
s-a invrednicit de
care obignuiesc sd vind peste ea.
pri mi t numel e de Ia fap
cunune in felurirele ispi
/6. Singuratrcului ise cere gi mulr6 indelungi-rebdare,
se nu se topeasci cand a$eapti
fi
nu primeste. sau c6rd ce
Si
nu i se de ce ili inchipuia, ori cand atteptarea unui rispu
se prelunge$e. Si nu se strecoarc ahrnci in nddejdea lui ind
ialA ca sd nu ajunge abitut, m6hnit
ii
bolnav in congtiinta sa
,Z Dupi toate acestea
- li
inainte de toate
li
mai mu
decet ele toate. cum spuneam la inceput - are nevoie de I
nistea trupului
ti
de o credinpi siguri in suflet, fiindcd aces
cuDnno ln ele toale cete oe cate uun vorttt sl te desavarse
daca se sarguie$e in ele. Aceste lucmri trebuie se le ceari
la Dunrnezeu in rugaciune gi cu lacrimi ca se ii fte date,
9i
lini$ea
fi
credinla sd remdnl cu el- Cici prin ele se savarfe
gi desiverte5te lucrarea tutu.or acestor virtuti, ca
$i
toate ce
care n-au fost pomenite. Dar fEte ele nu se poate face nimi
din cele $puso.
18. E nevoie de linittire, fiindce ea ptze$e simturile
zarva din afari
ti
de prilejul potrivit pentru ostenelile trupul
Si
ale sufletului, ficand aceasta prin pacea pe care o de gra
z5bavei din ea
ii
garie vigilentei asuprs trupului
ii
a suflerul
pe care o ingiduie oprird prilejurile ce se ntrpustesc ln m
obitnuit asupra cuiv4 fie de bunevoie, fie din lnramphre,
cele din afartr.
19. E nevoie qi de credinF carE se-l intireasci in nddejd
ca si indure cu desfitare toate prirnjdiile care vin peste
din pricina lucrurilor dumnezeie$i; ca str nu tremure nelinis
in fata mo4ii, nici se sufere durere ca o fiinli trupeascA, ci
unul care are o nrdejde ce trcce dincolo de trup. Sd aibe
inimi curajoastr, al cirei curaj e in Dumnezeu, attepnnd zi
zi plecarea din trup
$i
suferind in fiecarc clipe in gandul
durerile naSterii nedejdii viitoare, pentru care se chinuie
indurtr de bunlvoie aceste lucruri atat de grele, ca se ajun
teaf5re h invierea
li
ielirea din morrnant
20. Dulceala nidejdii nascuttr de credinta ii ingtrduie
treacd pesre toate greugfile. Cici pe cat sporesc osrenelile,
atat se revarsd
9i
harul, daci ostenelile sunt insotite de st6
92
5
Cf. EvAcRrE. P.dtr,tor 80.
93
inta.
Pe cat crette alteptarea, pe atat se micprcazi patimile.
pe cat sffAluce$te intelepciunea, pe atat omlll inhe in bucurie.
C6ci
prin in(elepciune e unit cu Dumnezeu, e invdluit in iubi-
re,
e eliberat de legdtura cu patimile,
$i
bucuria il face s:i de-
raseascl
lntristile, cdci e u$or pentru bucurie sd uite atat de
iume,
cat
li
de auP.
2/- Trebuie sr-l cerem lui Dumnezeu sA ne dea si harul de-
osebirii
duhurilor ca sd distingerh descoperirile adevirate de
cele
care vin de la demoni,
9i
vedeniile puterilor sfinte de cele
ale lui satan: ca se distingem de asemenea in mi$cerile din vis
intre
cele care vin de la ingeri, cele care vin de la demoni
$i
cele
care vin din suflet, precum
ti
gandurile care se ivesc in
constrinF
plecend de la aceste trei mitcdri, pe care, a$a cum
spun
Pirinfi), trebuie si le recunoa$tem dupi pacea sau tulbu-
rarea,
dupi bucuria
5i
increderea sau frica
li
intristarea care le
insotesc: cele enumerate la inceput apa4in intr-adevrr sufle-
tului, celelalte sunt strdine de ele,
li-i
vin fie din ganduri qi
vise, fie dio simliri
ii
pipdit.
22. Ir caarl mitcerilor sufletului este evident ctr nici una din
ele nu le insote e: nici bucuria, nici iearna, nici tulburarea,
nici pacea, fiindce e vorba de simple mitcari fugare care nu
poartd in ele nimic; prin mitsdri ale sufletului inFlege-le pe
cele pe care le are inainte de a intra in locul hi natu.al, carc e
limpezirnea.
2.1. In caarl miicarilor stArnite de trup, fie declanFt de
pofta,
fie venind de altundeva, anrnci cand nu le insotsste o
lupti din afad, e vident ci n-au bgituri cu amigirile intense
$i
violente greu de controlat. E doar firea care-li face curos-
cutd lini$tit nevoile
ti
ale cirei migciri sunt patnice. Ctrci nu
existd dezordine in ceea ce a fost ticut de Dunmezeu Care a
a$ezat
in fire o misura
$i
o ordine desiveryib.
?4. Dar cand in mi$arile noastre fire9ti se amestece o lD-
crare
strein4 fie printr-o simlire care vine de la trup, fie
printr-un
gdnd care vine dintr-o amintire, fie din intalniri
inlamplatoare.
le vom intelege, ala cum spuneam, in misura
in
care le putem adulmeca, atunci cand harul este aproape.
2J. Acestea sunt lucrurile pe care
aduca aminte cand sunt impreund
ti
tand necontenit la ele.
26. Postul. rugiciunea
ii
celelalte nevointe sunt cunoscu
de toti, deti nu voi uila sa arar Ia locul seu ajutorul care vi
din aceste lucruri care sunt la indemana tuturor, chiar si di
cele care multora le par a fi neinsemnale. Chiar dacd cei c
se ingrijesc de mannirea lor le au in parte, pentru ce nu
cunosc raliunile, nu prirDesc intotdeauna roadele care vin
l a el e, cu atet mat mul t cu cat nu
$l i u
ordtnea i n care trebu
prietenii
sa le dna
rebuie sa
$i
in gand me
se le faca. De aceea nu este ordine
Si
nu este echilibru in c
faptuite de ei, fie ce acestea intrec misum, fie ca dureaza p
pufin, fie cd sevarsirea lor n-are ritm, nici perseverenfa.
convorbirea cu Scriptura se va amesteca cu rugeciunea,
lumina pe care o vei primi din amAndoue peftile va spori sp
2Z Ce e mai slab decar o picetura de apd? Dar picurand c
staruinttr vreme indelungar;i nu gdureste oare chiar
ti
piatra
nu crape pane
9i
stancile cele mai tari? La fel e
si
cu lucmr
asceticd stSruitoare
ti
necontenita: chiar dacd pare neinse
nati, prin stdruinta ei stringe o uriagi comoari.
28. Ilr voi ar6ra acum o regrla utoar6, folositoare cel
slabi, prin ca.e se inainteaze usor iar desl;tarea nescud di
ea e de ajuns spre a atmge gandirea spre suruinF,
Si
a$a I
vei putea implini lucrarea voios, nesilit
!i
cu sarguinti. lat
pentru cd trupul slab obose$te stand necontenit in
Dicioare De
tm a-ii implini lnchinnciunile obipnuite,
9i
din aceasti prici
e adeseori impiedicat sd stea la rugdciunile necontenite siv
gite cu trupul,
9i
din care se natte rugeciunea in inimi,
aceea cazi adeseori cu fala la pemant in locul unde stai
Scri ptura i n mana
$i conti nuel i
asrfel i mpl oreri l e: i n acest f,
desfirarg6 5ufl.1r;r1 teu. Rugac,unea iti va fi asrfel dulce di
pricina citirii, iar in citirea ta vei fi iari'i luminal prin cheil
rugaciunii. Ceci prin rugiciune se deschide gindirii uga in
legerilor, iar aceste intelegeri minunate stamesc la r6ndul I
rnai mult dorinta de rugaciune potrivit contemplerii lor primi
[in
citire].
29. Rugeciunea pusi in migcare plecAnd de la
nu e o rugaciune obi$nuite: ea inlenfuie putemic
contempl
E.
94
gAndirea,
95
fice
s6
se adune in ea insdsi gi de nagtere unor rugaciuni fier-
bi nl i
$i
curi rte. l i bere de ortce gri j i . Di n pri ci na 6ri er acestor
\.ierrorse
inFlegeri nu pod sta in picioare. nicr nu te mai poli
l6iosi
neimpiedicat de simFrri, ceci mai lntotdeauna el sunt
orea
puternice ca sd te poli inloarce spre tine lnsuli
li
se te
iolose'ti
iaraSi de rugeciune. Adeseori sufletului nu-i mai
ramane
destuh putere ca si se lntoarctr spre simliri
li
se le
oune
in lucrare, sau pentru a se folosi de trup in chip natural,
;entru
ca sufletul e coplelit de ntrprasna uimirii. Nu a5a stau
iucrurile
cu toate intelegerile, fiindci unele dau nagerc ruge-
ciunii,
iar altele ttrcerii. Cine a ficut experienta lor, va
$ti
care
e diferenta
lor.
JA Asadar, fratele meu, daci cele inalte nu ne sunt la inde-
mand,
sA facem din pricina neputintei trupetti, cum spuneam,
scullri
ln picioare prelungite pe locul nostru, afartr de cele
tapte
ceasuri randuite pentru laude, pe care nu trebuie se le
lesem nici chiar dupa ce am primit ajutor, fiindce fiandAvia
na5te moartea, chiar
si
in caz de slibiciune.
J/. Deci, asa cum scriam mai sus, cazi de multe ori cu faF
la pemant l6ngi locul unde pezi-
Si
dace ai ln maini o carte
sau all lucru, puneJ jos,
cazi cu faF la pimant
ti
petrece o
vreme 1n implorare. Aceasta si-ti fie o rcgultr toatt viata ta
pretutindeni
9i
in orice loc te-ai afla, in pustie ca intr-un loc
locuit, de indatd ce e$ti singur cu tine insuti. in ticiloqia mea
nu sunt in starc se-! aret nici ln zece mii de ctr4i ce se va naite
in tine din aceastii lucrare.
J2. Nu de fricd ne sevar$im ostenelile trupefti
ti
sd ne si-
Itm si avem un suflet treaz, ci pentru cd
$tim
ce relaxarea
trupeasce
ne depdneaztr de Dumnezeu
ti
impiedice gandirea
noastri
sE se gandeasce la El, pentru ce de aici se natte in
sufletul
nostru dragostea de El.
.1.1. Ne scdrbim de impreltiere
li
ne sfiim de contrctele cu
ctnstitii
ti
iubilii nosrri frati nu pentru ce-i dispretuim sau
penku
ci n-ar fi mai buni ca noi, cdci in toate zilele ctrutdm
scdpare
in rugtciunile lor, ci pentru ca atunci cand suntem
oecontenit
impreund cu oarnenii, suntem 6iati de desfttirile
rmpreune
cu Domnul . Ceci vi ata si ngurati ce ne unel te cu
uamnezeu.
-?4.
Atadar, nu de spaima de pedepsle gheenei pAzim ac
regulj amenuntite
9i
ne ingrijim arat de mult de ele sev
lindu-le
cu zel, ci pentru cA in ele se ascunde putinla de
impreuna cu Dumnezeu
li
intretin in noi aducerea-aminte
El, cdci in tot ceea ce se face pentru El
$i
de dmgul nurne
Sau. aducerea-aminre de El ne inalfe la El. Atenlia neince
la aceste amenunte n face sA ne sAndim la El neconte
Aceasta inseamnzl cd nu trebui sd ltsim vrernea rugtrci
fare vreo necesitate constrangetoarc
li,
dactr se intempli
facem uneori, se n-o facem fErtr suferinti6.
JJ. Trebuie se ne silim sd facem insenuncheri in tim
slujbei, chiar dace suntem bolnavi, bachiar atuncicand sun
in pat sau mergem sl ne culcem, cu trezvie
fi
sfiala.
Si
cu
drizneali
ii
durera inimii si strigim muhi vrerne la Du
zeu se ne pEz-easce de ganduri necurale gi de vise spurcate,
se ne silim ca somnul se ne ia punand incA gArdul la El ln i
ma noastrd. La toate ceasurile slujbei se
Fdem
cu sfiald
li
pezim nurn4rul rugiciunilor noastre ca
Si
cum moaflea ar
la u$5. Nu mai vorbesc de faptul ci trebuie se fixdm un ti
anume penlru gustarea hrane; sau cd nu trebuie se incepem
mancem bt ce ne cade sub mana ln afara orei cuvenite, od
trebuie si punem masa doar o date pe zi
9i
cd tot restul ti
pului trebuie sA ne oprim gura de la orice gustare, afarA de
zul unei mari sldbiciuni ivite dintr-o boaE. Nici cd nu treb
s, ne descoperim trupurile
ti
se cercetim cu curiozitate
dularele lui dezgolite sau cd nu trebuie sd ne atingem nec
tenit trupul cum fac cei u ratici la inimi
$i
needucati. Ni
ci trebuie se pishim necontenit tacerca cand se intamDld
fim in afari sau cE, dace e cineva cu noi. trebuie se rest
J6.
C6ci
prin le ne ridicam spre aducerea-aminte a ceea
., l indurat
El pentru neamul omenesc
ti
a iubirii pe care
.l-.r
ardtar-o 5i
spre Eg6duinlele pe care ni le-a frcut. precum
lt
.nre n6dejdea herezitd in lumea cea noue neamului ome-
lerc. 9i
mai cu seama multimii crettinilor. precum
$i
spre lot
fgsa
ce s-a ardtal la venirea lui Hrislos in lume: cecl .,prin El
;vrm
apropierea de Dumnezeu", cum spune APostolul
[E/
;.
tl . .,fi rndcd Unul Si ngur a muri l pentru mul tl '
[2
Co 5. I4]
si .,prin
jertfa
sengelui Sau a impecal lumea cu Tatil"
[Evr
io- t0l, ne-a izbavit din robia demonilor
9i
ne-a elibrat de
sub
slepanirea tiraniei lor.
37.
De u:eea, simtindu-L
p Creatorul nostru, slujim lui
Dunnezeu. $i
slujindu-L gi inchinanduJ-ne in tot locul, nu
ne mai temem de nimic, cum em in generatiile dinainte pe
care le infricosau demonii. Ce nedejde ni s-a propoveduit! De
aceea
de acum inainte omul e beat de bucurie nemailtiind
nici
unde este, nici ce e aceasd cunoa$tere de ciue s-a apro_
piat in Hristos,
J8. Dupe care intorcandu-se spre sine, vede cum cu loate
acslea Dumnezeu e lespins de noi, cum Il dispretuim in ceea
ce El iube$te
$i
in cele pe care Le-a poruncit, micar cd ele
sunt penlru manNirea vietilor noashe
$
ne ajute $ riim unii
cu altii. Aducendu-ne neincetat aminte de aceslea, o durere se
va putea vedea revdrsandu-se pe fafa noastre, fie ca suntem
singuri, fie ctr suntem impreuna cu allii. Aceasd durere ne va
feri de rclaxare
$i
aceste ganduri vor
{ine
inimile noastre in
teculegere.
J9. Acestea si
altele asemrnetoar fi
le amintesc, fratele
neu. nu pentru ci Dumnezeu ne-ar cer indeosebi si ne in-
grijim
de ele, ci pentru ca unii se cred intelepti fdre se cu-
noasca
ragunile lor $i,
nevezand decet latura lor din afare, ii
dispreluiesc
pe fratii cu viali curati din pricinl cA pizesc
acestea
gi le spun: ,,Oare Dumnezeu te va arunca in iad din
pficina
lor?'saur
,.Oare
te vor ridica in lmperetia cerurilor
dacd
le peze$ti?", iar pe ceicare le sevar$esc ii numesc fdtar-
nici
si necultivati. Dar noi, care am simtit ce se na$te in suflet
din
ele, sa le sivarlim cu ravna fiindce ne umplu de bucurie;
$i
peniru
ca stim ce folos ne vine din ele, sa ne bucurem in
gem la minimum cuvintele necesare reducandu-le doar
cele ce sunt de folos
9i
renuntand cu totul la cele de
prisos,
glume gi Ia ris. Nici ci privirea trebuie sE fie neincitat ad
nate in sine
Si
ca hebuie sI ne pizim simturile
$i
sA aret6m
f0l a gravA ca
l i
cum am pri vi neconreni r pdl i mi ri l e Domnul
i
Nor, marginald: .,AcasrA sufcrinti
vihe obitnuinla. Llnunre: Prjn acea c,
pede ci ace.s6 suferinta poate lua locul
nu poare exisr,r dac6 disprctul
lucrul .ire loc Ara sutidnF e It
96
pezirea cu sarguinla a ostenelilor noastre pentnr Dumne
a$teptand multele binefaceri care ne vor veni de la El inca
aceastS lume in toate ostenelile mici
$i
mari indurate pen
Numele Siu.
lA Dad unul din Perinli ne spune ce
$i
numai
$ezand
ocupatie in chilie,
tezand
adic5 fere nici cea mai mice luc
Si
nefdcand ni mi c al tceva deci t sd pri vi m zi duri l e ei ped
Numele lui Hristos, trebuie sd avem mare nedejde, cu cat
mult cel care aratd in el toate aceste nevointe
lascetice]
sA-si aduce aminte neincetat de Dumnezeul
l/. Si nu ne uitim, frate, la faptul cA El nu cere de la
lucruri mici
$i
dispretuite, ci se ne minunem mai degrabe
faptul cd atunci cand sivar$im aceste lucruri mici, El ne ri
cI prin ele la lucruri amt de mari. Ceea ce descoperim p
aceste lucruri mici e tot aja de mai inalt gi mai sldvit c
este focul fati de crcmenea
ti
fierul din care
tatneqie.
Ele
ne feresc numai de clile subtile care prin npiisare ne d
spre reu. ci ne
$i
inalla spre lucrun slavite.
42. Atentia necontenitd datd acestor lucruri merunte
$i
ne
semnate face si se nasc6 in Doi gandirea la El.
9i
prin ace
atentie obignuitd ni se pare uneori ca intrem intr-o convofbi
luminoasd cu El. Ochii ni se umplu de lacrimi
$i
sufletul n
tru saki de bucurie, iar uneori ni se pare ca stam deja in
l ocul i nvi eri i drepl i l or: ui mi rea ne nepede$te. i ar pri n co
templare suntem scoli afari din aceasd lume, din ace
vi al i 1i di n aducerea-ami nre de l ucruri l e pemdnte i l tneun
cu uumnezeu rn unrrea ounovntceasca cale e mat
presus
ci t l umec. Astfel . ca urnare a atenl i ei nei ncera(e Ia El
ti
convorbirii neincetate cu El, in sufletul nostru se naste iul
rea, iar prin aceast, iubire suntem tot timpul amestecali I
Dumnezeu. viata noastr6 e amestecad cu Duhul Lui
Si
antil
pim vieluirea noaslra vritoare.
4J. Cel ce s-a invrednicit se aibd o atentie necontenitt
Dumnezeu e vrednic side o neincetata minunare inaintea Lui
44. Foloseste+e de citire: nu de cea care ar face din tine
invetal, ci de cea care-ti omoari patimile gi-ti arati calea sc
care duce la Dumnezeu. care te inalte repede
9i
firi
[...]
s
lucrarea lunrinoasi pe care o urmiregte viefuirea tu singura
L-
q8
99
i E
\orba de ci l i ri care nl r \e expri me i n chrp confuz si rrnd
i . l o
un l r.a l a al tul
tr
care nu i ntroduc l ucruri vel Smatoare
i :rre
rd
rul bure medi tarea l a duhovni ceai c6 l a cel e de di ncol o
de
lume.
Nu cili nici ceea ce este exprimat odcum, nici ceea
ce
se
adreseaz.e fera deosebire atat
!e,
cat
$i
tuturor oameni-
tor ladr
monahilor, cat
ii
mirenilorl, nici ceea ce invatd deo-
noriive
pe toli, nici ceea ce te-ar face sa deprinzi arta disputei
;ral e.
ori cea a i ntel epci uni i l umeqti , ni ci ceea ce te i nfor-
meaza
despre treburile
li
controversele care au avut loc in
Biserice,
sau despre legile
ti
treburile regilor, despre biruintele
$i
faprele
lor, nici opere polemice sau aptueri
li
respingeri de
o
parte
ii
de alta. Toate acestea
ti
cele asemenetoare acestora
sa le hsem celor senlto$i. Iar noi, cei bolnavi, si ne folosim de
leacuri li
de ceea ce a fost cules
$i
strans pentru tdmeduirea
patimilor noastre: vietile sfinfilor de odinioari qi ale celor
care au vietuil Singuratic mai presus de lunrc, relatfuile desco-
peririlor gi invdliturilo. pe care le-au primit de la Dumnezeu
despre randuiala acestei vietuiri, despre patimile
5i
luptele pe
care le-au dus spre povefuirea loa
Si
a celor ce umble pe ur-
mele lor,
$i
despre biruinfele gi infringerile de tot felul, de-
spre ciderile
$i
ridicd.ile pe care le-au indurat. Pe scurt: sd
citim doar cdrfi inchinate ciii vietii monahale, randuielii
$i
formelor ei.
4J. Nici mdcar painea, care e atat de hrdnitoare, nu poate
ajuta un stomac bolnav; acesta va fi pus mai bine pe picioate
de alte alimente
ti
leacuri. Nu ca peinea nu e sanetoase. ci e
bolnav stomacul care o prime$te. E bun tot ce e la locul lui,
dar nu orice e de folos pentru noi.
46. Cel care inainte de a-Si fi stapanit gandurile
t
a-Si fi sta-
!ili(
impristiere4 care are ince simfurile bolnave
$i
congtiinta
infirmi,
se apuci de citiri carc-l arata un erudit, un savant
ti
un
exeget plin de idei, deti e inc6 plin de patimi, acela e mis-
luit
de dorinta slavei de$arte
li
de ne$tiinte. Ce cunoa$tere e
|nai
bune decet curelia? Ea este cea care descoperd inteligen-
lei lale roate, dact rc ingrije$ti cu toata ravna sd o dobandegti,
$l ea
G va apropia d darul vederii lui Dumnezeu.
42
Serguiegte-te si inveli tot ceea ce face ca aceasta lume
va/ ur a
sd l i e di \ pr . t u, t A i n ochi l t At
t t
car e l e va i nar ma cu
intelepciune impotriva demonilor care sunt gata si te piar
u i ntcl epci une care-ti va pregao gi nduri l e de l umi nare. care
va face se ieli neincetat din trup gi care !e va izbivi de pla
pnn aducerea'aminle de lutnea viitoare a carei contemplarc
ofera vederii tale.
48. Scoate-l r gi ndi rea di n ami ntrre.r pl i ceri l or. ca s5 f
loc in tine descoperirii lucrunlor sldvite ale Iui Dunnezeu,
ea sa se imbogateasca cu bogdria Duhului, iar tu si fii ro
neincetat de iubirea faF de Dumnezeu.
49. Uimirea in faF descoperirilor Lui ii imbala pe drepti
iubire pentru EI. Cum bine spune unul din sfinti:
,,Cei
care
ved pe Duftmezeu uire pane
ti
locul unde sala5luiesc". Vorbi
de vederea a cirei aducere-aminte imbate sufletul, el spun
,,Vederea natte iubirea - spunea cineva din cei imbricati
Dumnezeu -
ti
potrivir iigdduintei Dornnului aceasti ve
se dobandette prin curdrie
[cf.
Mr 5, 8]".
J0. Cura a ins.i nu \ine drn frptul de a cunoattc lucruri
pnsos sau de a ingrimidi mulre cunottinfe; gendirea cu
vine din putinele aduceri-aminte de lucrurile lumesti
$i
sarguinta in lucrarea lini$tirii: mulfimea gandurilor
$i
dese
aduceri-aminte de nouutile ndscute din invdFturi
Si dive
studii duc la risioirea ei.
J/- Nu ltrsa se-li scape lucrurile de pret nipustindu-te sp
cele care te umplu doar d slavd deFrti.. Scopul nostru nu
de a cunoaSte multe, ci si facem ca aceastd cunoastere
strdluceasci din vietuirea noastri. Spunand aceasra, nu f
elogiul ignorantei, ci vreau s, stevilesc alergarca spre cele
prisos. care nu sunl necesare pentru calea noastrd
ti
a cE
cAuure impiedice rdvna pentru cu..4[e.
52. Urta-te bi ne l a boal a ra gi fol osegte l eacuri l e care i
potrivesc; intelege care e celetoria ta
ti
pregategeli provizii
de care ai nevoie pentru ea; prive$te la lupta care-ti sta inain
9i
deprinde-i rne$tegugul; inleleple9te-te in deprinderea lui
cauti Dovdtuitori in el.
53. Chrar daci povi l ui t ot i t t ar sunt f ot ne l un)t l l al r. t oi a
sd fie tot timpul in mana t,r. Nu intra in mare fera roiag
lci
14. 16l
$i
nu umbl a i n i ntuneri c feri bA[, ca sa al ungi ci i ni
sA Tdrobe5ti
ferpii,
sa sondezi marea gi se scapi de fiarele se
hari!_e.
Fericitul Ioan Il numeFle pe Dunmezeu .,Toiagul celor
rllbi".
Reazemd-te de El
!i
nu vei cadea niciodata. fiindce
ninleni
nu le va putea ajuta ca El, iar cei care bal cu sarguinta
l,
usa Lui vor primi de la El toate
[Mf
7, 8].
J4. Fericit cel care oriunde s-ar afla isi va aduce aminte sa
nu
fie cu nepasare fata de ruglciunea neincetata
Si
aducerea-
tatinte
neconteniti de El. Cine se roage neincetat, i$i aduce
ininte
neiDcetat de Dumnezeu: iar cine-$i aduce aminte nein-
ccral
de Dumnzeu e salaful Duhului. Gandul la Dumnezeu e
rugiciune, li
o gandire in care se rotesc necontenit mi|ceri
privitoare
la Dumnezeu e mereu in rugAciune,
si
nici o clipe
nu
sti fdrd lucrare.
i-5- Rugaciunea nu sta nurnai in repetarea unor cuvinte, ci in
migciri
despre Fiinta
ldurnnezeiascdl
td'nind din adincurile
iiteligenlei- Meditend necontenit la ele, gandirea e din cand
in cand ransformate privindll-le plina de minunare, miscarile
ei fiind unite cu Duhul.
9i
fl scruteazi pe Dumezeu indea-
proape in chip de nespus. Fericit cel care
Stie
sd stea neconte-
nit Ia usa Lui fiindctr nu va fi rutinat.
J6 Nu te bizui pe cunoasterea ta, ca se nu fii lesat pe mai-
nile demonilor, care te vor dDce in cursele lor incalcite
ii
te
vor copleti de spaima zipecindu-te penl acolo incat nu mai
$tri unde te afli.
-t7.
FAra o rugiciun mai inainte nu pune piciorul sd pleci
la drum, mai cu seam?i dacE drumul e intunecos. Implorarea
se nu inceteze in gura ta, dar unegte cu ea mirturisirea sleb!
citrnii
ti
a neputin(ei tale,
$i
aia vei li sprijinit de mila mecar
pentru
smerenia ta, chiar dace nu esti vrednic de ea. Acolo
unde
lucrarea lipsette, smerenia
ti
meflurisirea sunt pe deplin
primile
de Durnnezeu in locul ei, iar cine s-a aratat smerit va
fi risplatit pentru cele pe carc nu le-a fecut.
-53.
Mai drag lui Dumnezeu e cel carc std in smerenie pen-
ttu
cb e lipsit de ceea ce i se cere decat cel care pdn multele
!.lle
fapte cfede ce-[ face o favoare. Dar cel carc are atal lu-
.r rrer
ci t
1i
smereni a. ucel a d JFTJI i ni tuntrul r6u dor mari
Lunrnetori
de care se va desfdta el insugi
5i-L
va bucura tot
l l nrDul
De Dumnezcu,
b.
t ( r l t 0l
-59.
Unde lipsefrc cea di ei
llucftreal,
superioriratea ce
de-a doua
lsmereniej]
va implini cele ce lipsesc.
puterea
p
Liue snrerenia poatc controh suflerul sta in zdrobirea carc vi
di n ostenel i l e de bundvoi e ndscute di n aducerea-ami nte
pacatele savargite; flre acea-sta
lzdrobire]
nu putem scepa d
pecal ei e
de zt cu zi . ni ct pnmi i erl area cel or trecute. Du;chi
dacA n-avem osteneli, intotdeauna putem simli strdpungere
Sandi rea
noasrra. i nl otdeauna ne putem tduce ami ntc dc
catele noaslre. ne putem socoti nimic in fata lui Dumneze
putem fi blanzi
$i
pa$nici faF de semeni, purem
crnslr
pe
to
te l umea. purem fi adunal r i n nor i n$i ne. purem ri i de rau bdr
arareofl, putem avea o vorbd bune pentru toti, putem multu
iD inima noastrd in mijlocul incercdrilor, putem pastra o tece
inleleaptd
$i
maduhre bine randuite,
$i
ne putem aduce amin
c5, orice s-ar inlampla, suntem muritori gi intr-o zi va febui
rasam aceasla lumc. loate aceslea nu cer neaDarat ostene
trupeasca, cr sunt o podoabe a gandirii. Dar cine e neDeslt
chiar fala de celc care in el insuti nu tin de osteneala truDea
ca, care nu cer chinuirea
$i
vigoarea trupului, ci pot fi doba
dite
Si
in neprtinri, acela s-a predar nepesarii gandirii
li
va
pe drepl cuvent mustrat de Dumnezeu.
60. Ceci Durnnezeu n-are nevoie de o fapluire mare cat
o dorint5 nobile. Dumnezeu n-alege un suflet vinuos plec6
de l a {aprel c l ui . cl de l i r dori nl a l ui nobi 16 i ndreptad spre
$i
de la o inim6 pline de zdrobire. Cum nu-l desDarte de El
pecitos plecAnd de la faptele lui; fiindce adeseori faptele su
impiedicate
de felurite pricini,
9i
multe fapte bunJ sau re
sunt sivarsite ftra dorinta celor ce le sivarsesc. Durnne
Se uitd mai degrabi la dorinla voinlei se vadd in ce anume i
gase$te aceasta plecerea.
Ata ce doriota unui suflet ii este
ajuns chiar qi fird fapte, dacd sevargirea lor e cu neputin
cum spune fericirul Talcuitor
[]'eodor
al Mopsuestieil:
,,Can
dJ legi, Domnul pare si cerceteze mai riguros dorinta suflet
l ui decar faptel e l ui ". Iar al tundeva, pl ecand
de i a cuvi ntel
Lui. vorbe$te ca in numele Domnului: .,Cercetez dorinta.
nu cercetez atir faplele, fiindce un sullel care se aliDeste
vi rl ul c
cu do nri desAvi rttl e i ml est( dc atuns Cei de s
Legerr l rri Vorre rrc( pl l r stl a fcprel e l or. di ;i con$ti i nta h
L-
l 0l
ri ni rd
de o mul l i me de l i psul i , chi ar
$i
| ndrunte- Dar cei care
lin
de
Legea Mea rdmin in bucurie, chiar daca se indmple sa
tucreze
rau ca ni$te oameni ce sunt, de vreme ce
ttiu
cd in
congliinta
lor au optat pentru virtute"'.
6/
Nu e nevoie sd-ti aduc aminte de golirea de sine, ceci
scopul
meu nu este sd vorbesc despre toate.
$i
de allfel nu
vorbesc
cuiva care nu cunoa$e Scnpturile. fiindce
stii
bine ce
fira
ea aceas6 vietuire
fsinguratice]
nu poate fi desevar$itd.
Calea
ei e cea a sadciei, ceci e limpede cd la cel care nu-$i
Dune
credinta in f)umnezeu in cele vizute, gandirea e foarte
;eparte
de nadejdea celor viitoare gi de multe alte lucruri a
ciror
pulere
$i
realitate nu e simfitl decat de o
Sendire
insu-
fletite
de credin(4. Tocmai acestea sunl lucrurile pe care le
urmaresc
cuvi ntel e noastre de l a i nceput gi pi nd acum. cdci
acerrsti
viefuire e desivirgitn de nddejde. Pentru c5, ala cum
stA scris, ,,cine
poafta povam lucrurilor pAmante$i nu poate
zbura spre cer". Caci nimeni care e legat de lucrurile acestei
l rmr nu poate s, pl aca Cel ui Care l -a al e\. l l j voi aduce ami nte
aici doar ce e necesar.
62. Dacz dt al es sa l ucrezi vrnutea. nu-ti i n8adui vreodal e
si te uili la o femeie, nici sa keci prin vecinataba ei. Ceci
aducerile-aminte de ea sunt vr4mage gandului tiu, fiindce tu
elti un singuratic a cerui gandire trebuie sd se inalle mai pre-
sus decet toate ceLe supuse striceciunii. Dacd
$i
numai gandul
la o femeie tulbura gendirea, cu cat mai inult nu o tulbura
vederea fe(ei ei sau sunerul vocii ei. Nu te bizui pe batranefea
ta sau pe iniltimea gandirii tale; nu pentru ci ai fi ahfel de.at
altii, ci
F,entru
cb e lucru folositor. Nu incerca str faci o expe-
rienle
pe care atatia allii au fdcuFo deja, ci
|ezi
in chilia ta gi
inSnjette-te
de mantuirea vietii tale, afteptand ie$irea ta din
aceasri
l ume. pentru c6
$ti i cA
etti muri tor.
6J. Poane de grijtr de gandurile tale
si
nu E gandi la al(ii.
Nu
socoti pe cineva drept rdu, cdci ald date il vei vedea altfel
pe
cel care acunr
!i
se pare rau. Nu urmeri, a$adar, ganduri
carc
par sa-[i arate ce vor ei. ceci de esle iubire, aceasta as-
r
Frr!orenr dinlr-o scriere r lui
i,I:grnrlul
orcc.
c,r
ii
in (mdLrcerca
TroDoR Ar Mopsrrr,sflLr
flerdur,
ltil
siflacar olili de Isrilc
t 03
cunde gretelile lor
llac
5.221, in vreme ce lipsa iubirii
din inlunericul sufletului.
64. Cine nuJ iube$e pe aproapele sau, dar spun ce_L
i
be$te pe Durturezeu
lcf_
I In 4,201, acela se inseale in sufl
tDI sdu fiiri sd gtie. Nimic nu infurie atat de muh De Dunu
zeu gi nu-L supl ra aral ca acel a care.
$ezand
i n chi l i a tui .
prejurerile
exterioare se schimbd o date cu lucmrea ini
dupd cum e indreptati spre bine sau spre ispite.
gandegte
la tovard l sdu prcfecand chilia sa intr-un rribunal.
care judeca
gi condamne gregelile altora, de$i se socote$te
penrtent
Sr
repeta rnereu in tugdciuna lui:
,,Cum am ie
iarte'me!" Dace cel care-ijudeca pe cei care i-au grelit se
pune unei aspre osande inaintea dreptttii lui Dumnezeu, c
va fi soana noasre, a celor ce
judecem
chia$i fapte indep,
tate. Dace nu poli vedea, nici suporta lipsurite
,i;hbiciun
allora, atunci pleace altundeva! Dar cum e cu putinta
sd_i
coti m buni pe rol i oameni i dac6 n-avem l i ni $i rea
[i si hi a]?
6J. Fii patnic g
srnerir, ca str-i gese$ti pe toti priereni.
66. Nu fi musrritorul. nici indreptetorul greiehlor cui
Nu fi zelo:' cu un zel rau care agit6 sufletul r6u; cel plin
de
asemen(a
zel
$i
a c6rui gandirc e necontenit agitira pen
allii nu se va invrednici niciodat.i de pacea duhovniceasci
care se mitca intelegeri priviroare
la buntrtalea lui Du(ure
fag de
[ambele] lumi
lvd?ute fi
nevezut6]. Un asrfel de
intri in cineva prin impre$tierea gandirii, cdreia i s-a insAd
se hoineJeascA uirindu,se la faptele ahora ca o corabii f;
carmaci. Cel care se imprdttie astfet
fi
face pe zelosul cu f
tele rele ale frafiior nu poate ajunge mon pentru lume.
o/. l n ooua tetun se poal e sedi i n chi p sl atomi c i n ci ne
un zel fati de vieltrea altora: din mandrie sau din orostie.
afaru acestor doue lucruri, nimic nu poate pricinui un astf,
de zel. Fie cd-n ochii lui propriile lui defecte sunr mai mi
decat cele ale oricdrui altuia - sau poate chiar crede ce n-
nrci unul-
$i
drepl urmare se crede in stare se aduce la
vdr pe toati lumea: fie iii inchipuie c, se face prieten al I
Dumnezeu
dactr-i urigte pe pecdloti,
ceea ce e semnut un
mrrli neghioabe
ti
cu totul suaine de orice cunoasleae a I
Dumnezeu.
Unul ca acesl a nu pare sa
$ti e
ca sfi nl ti au
Dri n
L-
I0.l
t 05
<a moar6
in tot felul pentru a-i aduce pe ticaloti
Si
ucigati pe
calea
lur
Dumnezeu prin iubire. Cei care gtiu planul lui Dum-
nezeu ti
s-au invrednicit s, implineasci voia Lui se vor ldsa
omorai
pentru pecatoti asemenea Fiului lui Dunrnezeu.
68.
Hristoase, ale Cerui deslir5ri
$i
nidejdi sunt mai presus
decat
gandul omenesc, seahine nidejdea Ta in gandurile
nle,
ca, simtindu-Te. gandirea rnea sd inceteze a mai privi la
cele
pdmentetti. Ceci ala cum nu poate inceta se fie imprdg-
darA
de acestea decat dace e imprd$tiate de Tine, tol ala nu
toate
veda pe cineva rAu daca nu e cu totul striini de cu-
;oalterea
nedejdii Tale
9i
nu-gi are privirea tinruite de pimant
ca un
tobolan".
Invrednice'te-md, Doamne, sd mor fald de
toate,
ca pnn aceaste moarte se ma invrednice$ti se simt taina
vietii clei noi! Doamne, cei ce vietuiesc penuu
lurFa aceasa
nu s-au invrednicil niciodati sd simte aceasti cunoagtere, ci
numai cei clue au murit in timpul viefii lor de dragul nadejdii
adevarare care le e gedG,
$i
care-$i aduceau in fiece clipe lui
Dumnezeu rugdciunea
$i
lacrimile lor rugdndu-L cu iubire
fierbinte ca nimeni sd nu fie lasat ln afara acestei desfrteri.
69. Aceasta e gandirea sfintilor, acesra e motivul
Dentru
care durerea se revarse neincetat in gandirea lor.
5i
aceasta e
rugacrunea pe care o aduc necontenit lui Dum'|ezcu. Din Dri_
cina ecesrei dorinF a lor ei primesc din bogata vistierie
de
comori
a lui Dumnezeu darul cu care nimic de
pe
lume nu se
poate
asemdna.
.70.
Fericit cel care
ltie
ce se naite din iubirea de oanreni gi
pana
Ia ce in5ltimi ale comDasiunii ridici ea suflerul.
.
7/ P6ze$le
acestea. frati. gi vei vietui inrr-un trup muriror
viata
ingerilor.
Mai aflI
$i
aceasra, frate: pentru un om al lui
uumnezeu
lucrul de cbpetenie intre toate lucrurile bune ale
ace\tei
lumi e rugeciunec cura6. Diu cine nu moare pentru
toate
cele
ce
lin
de om
$i
nu staruie cu sine insu5i in lini5rrre
asemenea
unui mort in mormanl, nu o va putea dobandi. Fi-
lndcd
rugdciunea
curate cere golirea de toate pntru ca omul
'd
poatA
sd stea la rugaciune curat inaintea lui Dumnezeu f6re
,.,_-
Cf ['f AR' . Mo\AHUf t= Asct: ttJ l. Ircsr)tc it, < arc.
it
ia.hryLie t d I
"t,t,e,tpfi pnn
lop,z BO
impragtiere. gandirea fiindu-i adunate in el din toate perti
pri vi nd numai l a Dumnezeu i n l i ni gti rea mi gci ri l or ei . A
candu-ti aminte de mtre$a Lui, sufletul va incepe si strd
cersca
$i
va fi i nal ta( pana l a:,l ava Fi i nl ei Lu;
si .
aducdndu
aminte de harul pe care Acesta l-a revarsat peste neamul fii
felor
rationale, se va reversa pe pdmant in uimire
ii
bucu
ln fata necuprinsului Fiintei lui Dumnezru se va umple
laude mi$cat fiind de misciri sfinte in frice
9i
iubire fate
rl rea 5t marel a uumne/ el nr I ur. a
(_ann
rl l nra o sl avesc
de mii de flinle spirituale, flre se poata stribate cu privi
norul intune.os al Sfintei Sfintelor ascunzimii Lui: Lui
a adus la fiin$ lumi nenumarate
9i
firi nemnrginite, C
creat din nimic nenumdrate legiuni de ingeri, Care sdlnqlui
singur in firn1a Lur llri si fie nimeni care sa.L imbolde
l a aceasta, pentru ca nu exi sta ni mi c, a bi nepl i cut voi i
harului Seu sd vrea sA vini la existenti lumi ca sd-L simtd,
ala, prin harul Sau, a sarar$it creatia
$i
a socotit lucru vr
sa ne raca pfl n mefrel ugur 5au creal or
l r
pe nor oamen
{erana
din p6mant, fire mula. lipturi in stare de ra[ionalil
ca s, putem sta inaintea Lui
9i
se vorbim cu El in rugaciu
9i
se ne impdrt4easce prin mintea noastri slava Firii du
zeietti. in caTul in care vieruirea noastra e vrednice de ace
ta, ca se rivalizdm pe pimant cu forma
[modelul]
fiinlel
netrupeFti.
72. Dar pentru ca toate lucrurile bune
Si
aceastl merefie
vin din lrezvie
$i
curalie - pentnr ca trezvra e priclna cu
tiei -, sa steruim in liniitire, sd ne facem mod fa(i de to
sa ne aduodm gandurile din impre$tiere in orice clipi ad
c;ndu-ne aminte de aueslea. ca la vremea sluibei
5r
a rugdci
nii se putem aduce mintea inapoi in noi inqine
5i
sd o ofe
lui Dumnezeu spre folosul nostru.
7J Sd ni zui m s6 aLrngem cunoaSl erca l ui Dumnezeu ad
sandu-l cereri neincetatet se dorim sa-L simtirr pe Dumne
i n sufl etul nostru i n vrernea rugdci uni i . Caci e l i mpede
daci \om dori l c(a\l i r
tr
ne vom i ngri j i cum l e cuvi ne
ace\l l u\i ru. Bunul
l
Mi l osti vul Dumnezqu nu ne va ami
pentru cd vedenr cd El vrea din inimi sd ne dea toatc ac
l ucmri buDe.
71.lnainte
de a iDcheia aceasG scrisoare. a$ v.ea sa astem
ilr
sdris
pentau line cateva rugiciuni. Mi s-a pdrut necesar sa o
t.lc.
pcnlru ca ele \a-lr fre o malefie pentru rugacrune. cd prin
intelegerile
din ele gandirea ta sa dobandeascd smerenia
$i
sa
inceteze
a se mai imprittia in zadar multumiid simlemintelor
de
ceinlA
ple care le cuprind. Cind mergi sau bei, cind srai in
picioare
sau
Sezi,
cand te culci sau faci altceva, ba chiar cand
rnergi
pe cale
9i
te gese$tiin mijlocul unei multimi, cuvintele
de
rugeciune
pe care
!i
Ie scriu aici sd fie ocupatia ta in locul
ascuns
al inimii. La fel
li
c6nd faci inchindciuni. Dupe ce ai
facut
rugaci uni l e obl i gatori i , vei putea conti nua cereri l e i n
felul urmetor':
7J. Dumnezeule, fi-mi vrednic se simt nedejdea herzzittr
dreptilor
la a Ta Venire. cand vei veni iar6li in trupul nostru
si faci cunoscut5 lumilor slava Tal
76. Dumnezeule, Care ai adus iubirea Ta lumii, de5i ea nu
Te-a cunoscut,
fi
Care prin adumbriri
fi
descoperiri Te-ai
descopent in parte dreplilor din toate generatiile, invie mi$ce-
rile tnoarte in mine ca se Te pot simfi
$i
sa mb grebesc s, vin
la Tine fare sA md opresc. pani ce moartea va pune capit
alergerii mele la limanul tdcerii.
77. Hristoase. limanul milei, Care Te-ai descoperit intr,o
generatie pacdtoase, pe Care dreptii Te aiteptau in generatile
1or.
ti
Care Te-ai descoperit la vremea Ta spre bucuria infe-
gr creatii, di-mi alfi ochi. alte
'rrechi
gi alti inime, ca in locul
Iumir sa aud, sd ved
ti
sa simt tot ceea ce ai
finut
deopafle
penltu
clipa in care-Ti vei descope.i slava neamului crettinilor
printr-o
vedere, un auz
si
o simlire care vor fi in afara celor
obi $nui te.
_A.
Doamne. sl ameste i n mi ne gustul si mti ri i Tal c. ca sa
ma
invrednicesc
se trec din aceasu lume spre Tine. pentru ce
prin
ceea ce vAd din ea aceasre lume mA
fne
prizonier departe
0e
finc.
Cdci cate vreme ochii mei ved lucruri la felde supu-
---
-
" \orii
nnrginrli: ..Cu ce mi$tri c trezid rinlca si privcas(a la Dunr-
'rc7c(
in rinrpul rugnciunji. Cijnd le roli rdaugA la rug{ciur.:r l:r accste!
J
''
nil
in bata vrerne,r"
E--
106
I 07
stricatd ln mormant, scoate-me din locul lntunericului, fil
ei de via{d naturah, c
cei ce se pogoare in m
aurora descoperirii Tale sd mi cerceteze in mijlocul ladu
lgeolului]
nettiinfei unde firea mea
nefte, Doamne, incE o date puterea
,,iadul lgeolul]
nu Te va marturisi
9i
cuvandtoare a tacul; s
mant nu vor leuda Numele Teu"
[Pr
mai multe. Fie ca viii se Te laude
cum o fac eu atcum.
6, 51. N-am gure se s
pe Ti ne
[ Ps
I 13, 25-
se stric5ciunii ca
$i
privirea care le vede,
ii
gandirea mea
o inFlegere trupeasca a unor lucruri rupe'ti, nu pot fi cu i
liber de miscerile slabe
fi
supuse striceciunii care ies din el
79. Fi-md vrednic, Doamne, sd dobandesc vede.ea cale
\a mai fr supusa stri cecrunri . ca dobi ndi nd-o
$i
url i nd l u
i i
pe mi ne i nsumi . formel e trupe$ti s5 se
$tearga
di n f
ochi l or mei .
80. Hristoase, desfrtarea neamului nostru
lomenesc],
gai rea sereci ei noastre. spri j i nul fi ri i noasrre cdzute
j os
care \e cl arrnd. nadej dea cel or ftra ni dej de, a Ci rui ci n
Nume s-a fdcut cunoscut int.e neamuri, fie-Ti mile
$i
ma
dici din cederea mea, de inviere rno4ii rnele, ireze$te in mi
simtirea vie$i. scoate sufletul meu din temnits nestiinlei ca
se manurrseasce Numet ur t au t rs 14t . t t - suf l a I n ma(l
rele mele ceva din aerul vretir celer noi. cerceleazl fiinla
oederp6rl i l a
$i
l egal urr_nedcsfacuta a desfatari r care vrne
drn
pr,\ rrea mea asupra I a.
'
gJ.
Doumne.
nu opri harul Tdu de la mine, ca sE nu f'u lipsit
de
cunou$terea
Ta
Pl i na
de nadej de. Doamne, i zb6ve$te-ma
de
irrtuneclmea
sullerulul rneu
84.
Milostive Hristoase, bucure-md cu nddejdea Ta. Sea-
mtne
nddejdea
Ta in gindurile Mele qi ll-md vrednic de mi-
losrivirea
Ta, cand va sraluci pe cer aritarea Ta. Doamne, sa
nu fiu
chemat la
judecatd
pentru gregelile mele cand vei veni
inlru
slava Tal
8-5
Prin harul Teu, Doamne, m-ai adus la existente
9i
rol
prin harul Tdu vei face trupul meu vredlic de inviere. Cand
md
voi ridica din
ferana.
fie sa nu fie pentru judecatd,
nici
penru
rutinea fetei nple. Sa nu fiu trezit, Doanme
[din
sonmul
morfiil,
ca sd fiu supus judecedi
ti
se fiu despE4it de Tine, ci
scoald-mt
din
Freni
spre desEtare
Si
spre slava pntru care
voia Ta a avut in gand de la bun inceput sd creeze fiin{ele
ralionale de cand le-ai pl6smuit.
86. Doamne, nu m-ai creat pentru gheene, nici ca sI ajung
vas al pierzaniei - pierzanie e si fie cineva lipsjt de vederea
Ta care dA bucurie futuror.
8/. invredniceqte-mi, Doamne, sd inteleg motiwl nedejdii
pentru care m-ai pEsmuit cu voia Ta de la bun inceput, ca se
v6d slava Ta vegnici. Ceci mai inainte ca se exisiim ai vrut in
88. Iati ce trebui si ceai ln rugeciune
Si
de ce lucruri tre-
bure sd te ocupi cand faci ce.eri. Lase-te mitcat de un dureros
avAnt,
roage-te fierbinte
li
incdlze$te la rugtrciune inima ta cu
aceste
mifctri
$i
cu altele asemlnitoare, pani ce dragostea de
Dumnezeu
se va aprinde in flicdri in tine
ti
patima ei herbinte
se
stameste
in inima ta.
89.
Cu aceste convorbiri
si
altele aseminltoare, mintea se
shange
in ea insesi in desfetare, incetul cu incetul uite de im-
pra$tiere
Ivagabondiue].
e inghitita in intelegeri
Si
e eliberate
ue
lrnagini.
Unul ca acesta sufere in rugaciune, iar in gandi-
tea
lui
se revarsi o suferinli amestecaG cu credin(d; inima lui
se
bucura
in Domnul, denpieiite de bucurie
$i
salti in iubire;
au secat. toata lucrarea ltflt dln mtne e lloslta de vtata ade
iubirea Ta ca fbptura creatd sA existe ca sA Te simte pe Tine!
ratt. Pomenirea Ta nu e in mine, in iadul in care sunt ni
8,1. Simturile mi-au asurzit, migcirile au 6cur. gandu
Toate mddularele
al e i nvi eri i . Ni meni
nu se merturise$te
Tie,
iar in sufletul
sune vuietul vesel al laudelor Tale.
moarte alteapta durerile de naltere
vine la mine in otrrisirea iadului.
rneu pierdut nu mai
62. Dumnezeul meu, f:i-md sa aud glasul TAU car invie
chip tainic toate; fI cu mine in chip tainic ce ai facut ca p
fi gurare cu pri etenul T6u Lazdr.
9ti u
bi ne. Doamne, cd
$i
n-am fosl vazur nicicand drepr un prieten al Tau devo
totuti fac pane din turma Ta, iar dugmanul m-a in$f{cat
umilit pe pement. Dumnezeule, fe-me vrednic se me imp
l esc
oe rucnrnre marel e pe (are
re-at gat l penl ru pnet en' l
i n l urner i ea noua.
i i
:' 5 si ml
)l
rA cunoi c i ubi rea Ta. uni
E-
t 08 109
se umple de nedejde
Si
se trezetre ca din
rugtrciunii sufletul seu e in mare desfatare
letnicire ce
line
de rugtciunea intelegerii.
90. Marelele mi$caricare se nisc in el in timpulcererii
Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
dintr-o nizuinF copletitoare, din multele medifiri ale gan Care
e semnul ci razele lirii loaslre rationale au ince-
rii
$i
din neincelata indelernicire a unei rugiciuni carel in Dut
si se arate in sullet.
tette
pe om pretutindeni in cugetarile sale, ca
li
din sco
obisnuit al cererii.
Sf6rqi tul scri soni .
1. Manifesta.ea distincrivd a rationaliritii in fiintele ratio-
nale e neincetata laudi a lui Dunmezeu; de asernnea starea
crea6
a sufletului, atat de minunat ln firea lui, creaiea lui de
cetre Bunul Creator n-are alr scop decat ca el str se desfateze
de cunoatterea slavei dumneziegi, ata cum puterile nvizute
lale
ingerilor], inrudite cu sufletul, se desfateaza nelncetat de
slava slivitei Sale FiinF. Astfel sufletul, ocupat neincetat cu
laudele dunmezeietti, std in starea naturald a creatiei lui. Fi-
indci Dumnezeu d adus la existenla creatia Sa numai pentru
ca se-L cunoasci
$i
se-L laude
$i
asa se tie ineltst la desfdra-
rea slavei Sale ve$nice pe care nimeni nu o poate rosti nici
cuprinde:
fiindce slava dumnezEiestii Fi.i se descoperd sufle-
tului prin neincetata indeletnicire cu lauda lui Dumnezeu.
2- Lumea creari cu multele qi variatele ei fiinp a fost qi ea
adus,
la existent5 tot pentru ca slava lui Dumnezeu sa fie
cuno\culi
de Inteligenta fiinlelor ragionale. iar nu numai pen-
mr
mancare, beuturi
ti
cisetorie, deli in prostia lor mul(i
cred
aceasta. Fiindci Dumnezeu i-ar fi putut ageza pe oameni
'n
skrea
firilor spirituale, fire sd aibd nevoie se-li peeetueze
xlstenta
unii din altii gi, ca
$i
acelea, sd n-aib5 nevoie pentru
creiterea
lor de elementele lumii materiale. Dar e limDede ct
ntl
ace\l a
e scopl tl credttet oameDtl or. cum spun ei , fi i ndc6 ei
nu
vor
fi lasati pe
veci in aceste lucruri. cici toate acesle Iu-
cruri
socotile pl;cub
li
sldvite in lumea aceasta vor incet! iar
r'ruDnezeu
ii va a$eza pe oameoi intr-o altd stare, prin care
50rn, La vre
din aceasrt in
Cuv6ntul 2
L-
| 0
l t l
Itrmea va cunoafle scopul spte care a vrut Durmezeu sa c
ducl creatia de la bun fnceput,
9i
care n-a fosl acela
cinsti animalitatea dispretuiti de altfel de mulli chiar
si
Ci Atotinteleptul Dumnezeu a alezat aceasti creatie vd
lnainte de toate pentru ca prin aceste lucruri vezute oa
li
toale fiintele rationale sa inceapi se se apropie de cun
terea si5vitei Sale Firi.
-i.
Cdci nu esle potrivil ca acela carc prede cunoa$terea e
vilor lui sd-i aduce incd de la incepul la cunoa$rerea desiv
foane rlu ca lucrurile inalte sA fie ini:tisate inainte de
fost deprinse cele umile. De asernenea cine vrea si cherne
un ospdt multi lurne, amti mai intai vasele mai modeste
Sitd
a lucrului predat, fere s6-i fi deprins mai int6i in chip
sAvargil literele alfaboluiii rostirea lor; penrru ce e un iu
felurile de mancare gadte mai simplu,
$i
abia mai apoi, tr
tat. aduce vasele strdlucitoare la vedere
Si
felurile deminc
care rrezesc admiralia. La fel face
ti
Dumnezeu, Sdpan
loate: Itr descoperd puterea inFlepciunii
9i
iubirii Lui in
nitatea celor cuprinse in aceaste lume vezute
!i care e nes
mai prejos decat ceea ce se va vedea duDe eal fiindce D
nezeu a p:istrat penrru sf6rgit slevita fericire
Si uimito
vederi ale minunatei hmi p care uriasa Lui putere gi ma
Lui iubire le-a pregatit ca si fie aduse spre a fi vdzute de to
?. De aceea, cum spuneam mai sus, cand
Drintr-o necon
nite indelernicire cu El sufletul e mi5car spre deslatarea sla,
Lui
$i
gaseire uturare cand ramane ata neiDcelat, insea
ce prin halul Duhului Sfant simte deja ca o arvune gi pe
ingeduie limitele firii sale starea in care se va imbrica la sf6
Si
ce s-a invrednicil anticipat ca intr-o awuni de
[adevir
Iibenab.
I t l
l
CuvAnt ul 3
Al aceluiati Mar lsaac episcop
ti
singuratic.
Felurite
capitol despre cuDoattere, iD care se gtuesc
contempllri
ilslte
ti
o cunoa$tere desivartittr, in-
telegeri
dense gi minunate gi mari taine ce slujesc
bucuriei
gi vesliei sufletului
9i
cretterii lui in cele
duhovnicesti,
IntAia sutd
a capitolelor despre cunoa$tere
2. Adevirul e ascuns in Fiinla
[at/.ria]
Lui de ochii a tot ce-
ea ce a creat, iar fiinlele ralionale aduse la exislent5 de El
locuiesc depane de El, la mare distaoli. La timpul cuvenit
adevirul
li se va descoperi
ii
lor dup6 bunipEcerea Lui, dar
nicidecum
sfdrgiml/capebl s6u, care e ascuns in Fiinga Luiro.
,
J. Oride cuvant rostit despre ceva vorbegte despre trei fe-
luri
de lucruti: fie despre ceea ce etite acesta, fie despre ceea
ce
e mai presus de el, fie despre ceea ce e sub el. Despre
uunnezeu
insi, cuvantul qi gdndirea nu pot vorbi de.et de-
,,
"..Lamuri'e:
Prin ddcvar inFlege arci
(unoarrerca
exacra a finr Firnter
rrur DumJlezeul.
D.ca
(rle
de a'cr sunt nmbolun ra'nice ale cclor vtnoare,
cnrat
cand
este vorba de inseri. arunci real(ata acesror simboluri e in in,
IteSine
pAzira
in tacer. asc;nsn d ochiitururor.
.-
-
l.irtrLrnnle
sunl rcnectii ale
(opi$rlur
carc Ju sliQil pnn a fi hlrodu-
'c
r1 re\rLrl
..cdprrolelor' Pentru a le dNrrnge de terrLl lur lraac, sunl re-
Pbdu.c,u
in nore. rsemenea.elorlalre <(.;ne ohsenatlr
tr
in(emnrn dle
1. Dumnezeu e cu adevarat un perinte pentru fiinlele ratio-
nale pe care le-a nescut p n har
slavei Sale in veacul viitor
ti
ca
vor fi desfetarea lor nesfe$i6.
ca se devintr moitenitoare ale
se le aiate comorile Lui, care
r
spre una singura dintre ele
fdespre
cele
una din cele create nu-Si poate pune in
dincolo de aceastd limit6, ci trebuie se
plina de spaimd
Si
indoida.
ce \unr sub El l ; n
mr$care cunoatE
.1.
Vederea fiinliale a celor poveluiti deja in cunoagte
celor
$ase
zile
[ale
crealiei] ste in intelegeri exacte pnviI
la acelea. Aceste intelegeri, care s numesc migcrri
fi
fac p
di n starca natural a a mi n!i i . sunt subzi sl en!e l i psi te de fi i n
de care i nse voi a l ui Dumnezeu se \l uj ci te
Penl ru
a se arel a
chip sensibil. cum s-a ficut la trimiterea lui Pavel
[FA
9, 3-6
culori
prin care va lrece contemplarea fiecdrei persoane indi-
!i dual e
8
Firile rationale au fost invelarc de Creatorul se se folo-
\easci
de sunelul sensibil al cuvantului ince de la inceput;
$i
n.ima
Iui folosire a fost sd aduce lauda Creatorului pentru
Lcruri l e
Sal e, cum sti scri s i n cartea l ui Iov
[38,7]rr. $i
noi ,
oarnenii,
am primit tot de la creatorul in chip sensibil sunetele
cuvintului
sensibil de care se ne folosim,
si
el ajunge la noi
64nsmi16ndu-se
din tati in fiu.
9. Cei care spun ce vederea Manuitorului in aceaste lume
e alLa
decat cea a contempldrii
-sunt
tovaresi; celor care spun
cd
in lumea viitoare desfeterile Impareiei Sale se vor gusta in
chip
sensibil
ti
acolo se va face uz de elemente gi de grosi-
mea
substantelor.
Si
unii
9i
allii sunt insi departe de adever''.
/0. To(i frdlii
[Mantuiforului]
vor ajunge la asemanarea cu
El, atet cei de-a dreapta, cat
ti
cei dc-a sdnga Lui
[cf.
M/
?5.331, numai ca vor fi trepte
Si
deosebiri in slave
|cf.
I Co
15,.111. Dupt asemdnarea Lui . ei vor fi atunci ri di cafi de l a
formele lor pdmantetti la o forme slavite, fer5 ca trupul st fie
hgaduit pentru ce va fi cinstit din pricina prefacerii pe care o
vr fi primit, fiind indlfat fale de forma lui dinainte. Evagrie,
nunorul crcdincios al Cuventului, spune:
,,Dacd
fupul ome-
nesc face parte din aceasta lume, iar forma acestei lumi trece
i /
a/, 7.31]. e l rmpede ca va trece
sr
forma acestui tntp"l s.
./.1. Harul, care poartd de grije de vielile noastre, poane de
gnlh
ca, in inima celor ciue in libenatea purtlrii lor, prin vo-
Inta
lor buna si ravna lor. s-au invrcdnicit se se faci fii ai lui
uumnezeu,
sA puna mitcdri care-i fac sa I se adrseze ca unui
latd
al lor; in cei care in lucrarea lor sunt robi, pune miicdri
^
' O
t r adi l i e exeger i ci l r Bi se. i ci i si r o- or i ent al e spune ca i n pr i m! zi
uLrmnczcu
a crar in ricere
ti
pe ingeri care r i nlp de | 2 or au tbst
linuli
in
:top
pcdagogic
in inruneric. lar ceod sara Dumnezeu a ficut lumina. ci au
'orl
'n
uimire (ex(az)
$i
au izbucnil in lalde la adresi c.ealorului lumioiii
! L
P
BEr r r or - o, p. 76 {n. 4) f i p l l 6 {n. l ) .
I
\ora
mnrgiDala: .,13 .njinte la acest caprml
ti
la ctlviniele luil
'
t \
^cRtE.
K.rhal.ia Cho\ti(al.26.
se inloarci din d
ei naturale; iar a patra sU in primirea mitcarilor care vin de
Viata ve$nice porivit contempllrii evanghelice.
6. Cei care sunt primii in cinste sunt
l.
ti
le-au condus. De uceea silinta
[cf.
Mt I I
e mai mar decat a primitorilor.
primii in prefa
, l2l incepdtod
Z Aretarea timpurilor merge mana in mand cu mr$c
corpurilor. CIci unde nu sunt corpuri, acolo nu sunt nici
faceri, iar unde nu sunt prefaceri, acolo nu este timp, iar u
nu este timp acolo nu sunt corpuri; iar unde nu sunt corp
acolo nu sunt susuri gijosuri in accea5i persoane, ci e egali
in fiecare persoand, potrivit egalitatii fiin(elor necompuse.
daci aici nu e egalitate in cele distincte, existd insi fonne
"
Notl marginald: ,,Acestea sunl cele mcute ca semne
t
vdenii p
sf i nl i . '
t1
C(. Ev
^cRtE,
Kephalaia Crdrrila
(dupi S,, versiunea siriaca ,,co
na , care a eliminat
gi corec(at ideile
$
exprimarile ongeniste din vrli
literala S: care n-a circulat insar anbele au iost edilale de A. Guillau
P, 28, 1958) Il,4: .,Deti
prefacerile sunl multe, cunoa$em doar distin
a parru prefacen p.ima, drm spuo Pttrnlii. e trecere. de la rdutale la
q
a doua e cq de la neascultare la conlemphrea narural, seclndnr a lri
urculul de la aceasra la cunoaiterea fi lor rnlionalel iar a patra e rrec
de la roare acesr$ lr stanta Treime
-'
5. Putem deosebr patru prefaceri buneL: ce se petrec in
rea rationale. Prima ste in ftezirea dintr-o vietuire ferd min
a doua std in trecerea mintii de la rdtacire Ia simtirea adevi
lui care e in fiin-tele secunde; a treia e trecerea pnn cuno$l
duhovnicesti de la treapta dinainte la mi'cerile creaturali
l l 4
| 5
spre Dumnezeu care-i fac se I se adrcseze ca unui Stdpan;'
scris:
.,robul Meu Avnam"
li ,,robul Meu Moise". Dar de la
in cei care in feluritele lor lucreri sunt srraini de El pune
maretia Lui miscfui care-i fac sa I se adrcseze ca unui Jud
tor. Vezi, aiadar, cum insati Evanghelia mantuirii rindui
aceste trei feluri de legaturi cu Dumnezeu: aici e numit T
acolo Stapan al casei, iar altundeva Impierat
li
Judecaror.
/2. Omul primesre luminarea potrivil punerii sale faF
Dumnezeu; in mtrsura in care e atras spre cunoa$tere se a
pi e pi de l i benatea sufl etul ui , gi i n mesu.a i n care are o i n
genti din ce in ce mai liberd, trece de la o cunoa$tere la
cunoattere, mai inalte.
/J. Lumina, care nu e a in(eligentei, e lumina ca ele
material, dar in lurnea nou?i va restrri o lumine noue. si nu
mai fi nevoie de ceva material gi sensibil. Lumina intelige
e Inrerrgen{a tumlnata oe cunoallerea ournnezelasca care
revarse neimpiedicat in fire[a omeneascil; in Iurnea Duh
inse lumina va fi duhovniceasce. Nu seamlnd intunericul
cu acesta" nici acell lumini cu aceasta.
,ll. Nu discuta in contradictoriu desDre adevar cu cine ll
cunoa$te.5r nu ascunde
(' uvantul
de cel care vrea sd-l
noasci.
,15. Pe cel care nu se poate folosi de cunoattere, folosef
mai mult cu ticeaea ta decat cu cuventul cunoasterii. Co
ra-te cu el la masum neputintei lui qi dupe reapta Ia carc
gdsette zburitoarea vorbetre cu el pe o limbi aseminat
l ui ca sa-l v6nezi cu bune
Sti i nta
spre vi al i .
venirea
lui Hristos
Si
dupi El descoperirile arate rangul SAU
de
TatA, $i
ca e cu adev&-at Tata neavand nici o dorintd de a fi
nenrru
noi nici dorrm, nici
judecetor.
18. E bine se spunem: vai noua! De ce contemplare ne lip-
sim
prin nepasarea noastrd!
/9. Vai noud, cici nu cunoa$tem ce dorintd a avut Creato-
rul
cu noi
si
de ce mere$e ne va inwednici, de vreme c pe-
trccem
in cele pemante$ti
ti
in duhoarea lor! S-ar fi cuvenit
sA
ne imbehm de nidejde
9i
si fim neincetat prezrnfi prin
aducere-aminte
in acest meret
$i
minunat strlat al nostru,
li
sd
ietim
necontenit cu gandurile noastre acolo unde Creatorul
ne
va strltrthi la sfirqit. SSlagul nostru va fi ln cer
[cf.
Flp
3, 201
ti
vom deveni cerelti in viata care nu va avea nici sfar-
iit.
nici schimbare. Acesta e lucrul pe care Durmezeu l-a ran-
duit mai dinainte pentru noi
ti
a cdrui nidejde a semanat-o
in noi prin Hristos, cum spune fericitul Tdlcuito.
fleodo.
al
Mopsuestieil in cartea sa,,Despre fimament":
,,Acum
deci,
liind in starea de acum, locuim in acest loc, adice intre cerul
vezut
Si
pimant; dar in starea viitoare, cand vom ajunge streini
de striceciune
si
de orice inclinare rea, vdm locui in ce., unde
Hristos Domnul nosru, Care a fost luat din noi
9i
pentru noi,
este acum, aratandu-ne in acest fel ci aici e silasul nostru"'".
20. Nu socoti c[ e trandevie multa ingenunchiere in inchi-
nare inaintea lui Dumnezeu, cAci nici riecar rostirea de psalmi
nu e la fel de mare ca ea- Nu e lucrare mai mare intre toate
vinutile
sevartite de oameni. Dar ce vorbesc aici de vinu$,
cand
inchinarea intrece toate virtutile atunci cand se prelun-
ge$te
la Dumnezeu? E semnul mo4ii faF de lume
Si,
potrivit
cuvantului
Talcuitorului, e calea exacte a intoarcerii
lcdintei];
e smerirea trupului
si
a gandirii, oprirea gandurilor rele, smul-
gere
dori ntel or, pregtrti rea i n tai ne
l si mbol i ca]
a sufl etul ui
pentru
ie$irea sa desavargiti din trup
Ipentru
moarte], o imen-
.
'^ Fragmenr dintr-o
h
o. gi nal ul gf ec. ear
t i
/6. Nu te tulbura pentru cuvintele celui care vorbe$te
potri va adevdrul ui nu di n i nvi nosarea i ni mi i ,
care vorbe$te rau nu din rautate. ci Dentru ca-l
nlcl pentru
inF; ci ele se-!i inrre pe poarta urechilor ca ganguritul
pnrnc.
,/7. DupI celcarea
ponrncii, Dumnezeu S-a descoperit
meni l or ca Judccdror. In descoperi ri l e di n mi j l oc
Ldi nl re
i z
nirea din rai gi venirea lui Hristos] s-a descoperit rangul
de Domn, ca lui Noe. luj Avraam
$i
celor de dupe el. caci
chi nui e n
scriere a lui TEor'oRAr MoPstjEsTrs pierdula aral
6
l | 7
sa ni zui nF spre i ubi rea l ui Dumnezeu: i n ea sunt aduna
toale cele bune de aici
Si
viitoare. Sd nu fie, a5adar, micd
ochii tdi aceastd lucrare. Dace pofi, sivarse$te-o neincelat
s(druie numai in ea, tagaduind orice alrceva
Si
chiar pe
ti
insulr. Daca re ver fi predat ei, aruncr nu vorbi de feriiirea
cu o limbe pamanteascd, fiindce, ili spun tie, cele ce se v
face in tine vor
fi lucniri de negrait
$t
uimitoare. E cu adev5
ieiirea des5vartitA din aceaste lum sau mai degrabe din vi
fuirea
supuse skicdciunii. E sfar$ilul tuturor ostenelilor, ros
tuturor poruncilor
!i
implinirea oric5rei virruti.
2/ ..Tu e5r Preot i n veac
[Pr
109.4].
,.i n
veac' i nseanur
ca Hristos Domnul nostru este Preot
5i
sivirgegte lucrare
preotiei ca ispdtire pentru noi
$i
acum, adjce neincetat, pA
ce ne vr fi l ecut sa urcem l a EI pe rod. Cbci arunci nu vi m
fi nevoie ca El si sivar$easci preotia Sa pentru noi prin jerti
de impacare din pricina desivarsirii pe care o va primi prin E
intreaga fire, ci va revdrsa peste noi din bel5ug darurile Ta
lui. Fiindci jenfele
9i
rugeciunile sunt acolo unde e pecatul
aplecarea spre cele relerT.
22. Prcolia lui Hrisros std in rugdciunea pe care o infe
teaze
Firii dumnez,eie$ri, Care locuie$te in El, pentru intrea
fire a fiin(elor ralionale. Dace atunci cand locuia De Demal
facca ace\t l ucru cu sargui nF. cum sc vede di n mul ti l ocu
din Evanghelie. acum o face incd
li
mai mult. Marro, e Apoi
tolul care scrie: ..A inlrar aici
[in
Sfdnta Sfinrelor din cer] ia s
Se infdti$eze pentru noi inaintea lui Dumnezeu"
[Eyr 9. 24
Prin acest,,pntru noi" intelege ce pntru noi toti a urcat C
dintai. a
$ezur
de-a dreapu lui Dumnezeu
ii
mijloce$te pent
noi.
$i
nu numai pentru fiii oamenilor. ci
,i
pentru sfintii I
geri : fri ndca er .l u part6i i e cu El pri n rufl erul
Lui . dar no
avem in El o pane mai mulr. fiindcd avem
De(Asie cu EI i
amendou5: atir prin suflel, cir
Si
prin trup. Nu in zadar a lu
Dumnezeu di ntre noi Parge pe Hri stos, L-a facut sE urce i
Acest capirol e legat de cet .c vjne dupa et
ti-i
inlirei
I l g
9
cer
i nai nte
de vreme
$i
L-a a$ezat de-a dreapta Lui . fi i ndci
tsii
ne
va da prin El bunetalle care prisosesc ince de acum ca
.i-[,
curroastem 5i
prin simturile trupului
ii
pnn mi$carile su'
fl erul ui .
Fi i ndcd Dumnezeu l e descopera i nce de acum
Pri n
Duhul.
celor in care-$i grse$te placerea''.
2,1.
Dupa seturarea panbcelui e cu neputinte sd nu se apro-
pre i sprte i n gandul i
i i
JA nu sl ameasca mi $cari i n medul ate.
i u
i nsd fugi de acea\ta. precum stE scri s: ,.Ca sa nu ui ti de
Domnul
qi sa nu sdverlegti o nelegiui.e". Ceci prin tulburarea
inrBligentei
care vine pe neaSteplate in tine de la un pantec
ghiftuit.
mintea retacelte utor
$i
consimte la fapte rulinoase.
Si
nu ne amagim: desevariirea nu std in partec. Chiftuielii ii
ur.neaze
dispretul din pricina motivelor de rufin carp urcd
diniuntrul
nostru; iar stomacului gol li u.meaza veghea
li
cumintenia.
o veghe care nu prive*e doar trupul, ci
li
mintea.
24. Vegbea dobandite in contemplare face mintea liberd de
opiniile privitoare la Dumnezeu
$i
intireste in ea deslitarea
aflate intr-o certitudine exacti
ti
sigure.
25. Cei care repesc
$i
stipanesc cunoalterea p.in stedanii
proprii sunt Ia randul lor ripii
$i
stlpanii de mandrie,
$i
cu
cAt studiazd mai mult. cu atfu se intuneca mai tare. Inse cei in
care cunoa$terea intrd
ii
se sdlStluieqle in miFerile
lsufletu-
l url l or. rcera cobo3r6 i n adi ncul \mereni er
$i
pri mesc i n ei
inti$i ca pe o lumine cenirudinea sigl.rra care di bucurie
[cf.
Col 2. 2) .
26. Repesc cunoatterea cei car urci la ea fird fiptuirela
poruncilorl.
$r
in locul adeverului rdpcsc o aseminare a aces-
tuia.
Adeverul locuieqte de la sine in milcerile
lsufletului]
celor
ce
ii-au
resdgnit tiala
lGa
6,l4l
ii
au nezuit dinduntrul
morlii
spre viafE.
l I munrc: Frc5t e
1. .
El a i nrrar ani l nu i nnl r$rd
cu!an{,
ci fncnnd desnver$ir cu pulere in locul rugaciunii
falra
Cum spune Ev,rcnrer
"Arhiereu
lru
loarc
firile rationale despi4indu,le
ttt:nli"
lKepholaia Gnosrika v . 46)
"
c Cel ce se roaga la
2Z Schimbarea punanlor schimbA in mi$carile
lsuflerul
fiilor oarnenilor. gandunle lor despre in:rutirile lui Dumne
Cend sunt adanciti in lipsuri, gandesc despre Domnul a to
ca e aspru. Acest lucru vine de la har, care
Stie
ce hlani
dea fiecdrei firi. ..Nu-i sli bine celui f?tre minte sA fteiasce
desfitari, nici ca sluga se stepaneasci pste cipetenii", spu
Sol omon
[Pr
19. l 0l . Cei care se i nal l e pana l a o pufl are f
me, vor gesi cd lnsuiirea proprie lui Dumnezeu e fo4a rep
sivi; ceci std scris:
,,Nici un striin
fi
netliar imprjur se
minance din Taina Pa$teluil"
Ur
12,43. 481.
28. Veghea in contemplare
ti
vieluirea cunoscatoaJE
[gn
ticel il fac pe acela care a implinit ostenelile trupe$i, care s
apropiat de bitraneF
ti
al cErui trup s-a liniltit acum, str
apropie de vietuirea
ltreptei]
duhovnice$i; sunt de ajuns pe
va lumina ca ziua"
IPJ
138, l2]. in aceast?i vieluire va m
trebui sE vegheze putin impotriva ispitei blasfemiei. Daci
va gtrsi in el smerenie, va fi eliberat upr de lumina crcdin
care se inalti in el prin har. Dar, daci va stdrui in risipire
9i
I
legeturi lunteiti, arunci contemplarea lui se va intunca
Si
v
rdtlci
ti,
apropiindu-se de aceastd vietuire
[a
treptei duhovn
ce$til. va fi ispirit de blasfemie. CIci nimic nu vatame arat
mult linittirea ca legSrurile lumelti gi impr4lierea simlurilor
?9. Lumina contemplErii merge maDe in manl cu lini$ti
neincetati
ti
cu teierea impresiilor care vin din afa6; fiind
atunci cdnd inteligenla e goald, sta necontenit in picioare
a$teapd se vade ce contemplare se inall, in ea. Cine contes
insi aceasta nu numai ci-i face str r6tdceasctr
ti
pe alfii,
fdrd st-$i dea seama se abate el insu$i de la cale, atergan
dupE o umbrl in inchipuirile mintii sale.
JA Cind vrne vrernea luptei
ti
a intunericului, se slini
indelung in rugdeiune
$r
ingenuncheri, chi:u dacd suniem i
pra$ti al i . Cand i nsa nu e o l upte api setoare. ni ci un i ntuneri
adanc. ci sunt doar imprigrierile obi$nuite aduse de gandu
intamplAtoare. atunci partea citirii sA o intreace pe cea a ste
-,irii
in rug6ciune. Sa le amestecim, asadar, una cu alta: sii
illp
un
leac din Scripture
)i
sa ne apropiem
ti
de rugaciune.
t/.
Dmni
de admiralie sunt cei care se arunc5 pe miinc6-
ruri
cr
sa se ghiftuiasce cu ele
$r
pot se-$i p6zeasca ferioria
lera
s6-i
tulbure rufinea. ca sd nu mai spunem nimic de mi$-
cdrile
dumnezeiesti daE gandirii lor. Negregit ei nu mai sunt
inbricaf,
in trup, nu mai au in el umori
ti
amestecul
[tempe-
rarnentull
lor, ci au deja un trup duhovnicesc. Vei putea oare
conuola
$i
gatdurile, ca ele sa nu fie pus in mi$care de ghif-
uiale,
lucru cu neputinte sau doar cu anevoie?
$i
ce vei face
cu
trupul
tdD cand dulci mi;ctri se vor inilF in mintea ta in
mijlocul
acestei tulburtrd, cerd nu atami de voia ta ca ele se
s
pune sau nu in migcare, sau cAnd mitcirile intinate se vor
preface
ln mitciri vinuoase? A
tine
in frau gandurile sti ln
puterea noastrd. Se intald deci cine spun ce e nepdtimal cu
burta
pline. Se st'ruie, aladar, in paza acestor lucruri!
J2. Cura[a e
Stergerea
aducerilor-aminte printr-o inteli-
genld plina de multe contempliri. Dar nefiird fire rup, nici
aceasta nu e scutiti de ispita mi$cerilor; e insi ispititd, nu
ii
robitA. Nu lupti cu ele, ci le dispretuiette; e biruitoare, dar nu
luptetoare. Starnirile devin lndreznet, dar nu in aducerc-
aminte unde nu lipse$e nimic, nici migcirile care s scurg ln
afard fEre ca nimic si le coiespundtr in trup. Se int6tnpltr atunci
sa existe o intunecare, nu
$i
lupti, fiindci aceasta e fmpiedi-
.ale de limpezimea Rlptuirii ascetice.
.tJ. NepAtimirea nu insamne a nu mai simti patimile, ci a
fir le mai primi din pricina betiei inteligentei pricinuifi de
slava
sufletului.
-J4.
Zi
li
noapte si nu inceteze in inima ta aceastd rugiciune:
"rroamne,
izbivegte-mi de intunericul sufletului!" CEci acesta
e scopul
intregii rug6ciuni proprii rreprei cunoairerii. Un su-
r' er
Inl unecos
e un al doi l ea i ad
[$eol ].
dar o i ntel i genF l umi .
natA
e tovaresa serafimilor.
' l J Feri ci l
cel a ci i rui i ni me s,a deschi s si a si mttl ce anu-
hA
ra
fuce
Dumnezeu neamul ui fi i nl el or rai onal e. E mi nunat
tru aceasta despenirca de oameni, trezvia
ti
serguinla min
In aceasta se implinette neincetat ceea ce s-a spus:
,,$i noap
| ] 0 l I
sa vezi cum. intrucat cunosc cu exaclitate aceasta nadej
firile lor in(elegetoare alteapta aceastd bucurie unde sunt c
ma(e si ele, cum suntem chemali
ti
noi.
J6. E ugor sd spui fratelui tlu:
Mai trebuie sa
$rim li
cum anume.
,.l ubette
pe Dumneze
Di ntr-o l i ni i ti re neames
gindire. Ar fi multe de spus despre lucrurile ascunse pe
le nagte in suflet liniqtirea. Am vorbit despre diversele
aspecte in sectiunea care explice lucrarea vietuirii
[asceti
Prima ei semanci e durerea inimii care duce la bucurie. F
tuirea proprie treptei sunete$ti ne apropie de fepuirea pro
treptei duhovnicesti care e ninunarea in Dumnezeu. Ac
e simtirea tainelor Lui care pune sufletul in clocot, ln v
ce miscdrile lui sunt cufundate ca lntr-un nor intunecos;
dacd ar fi se vorbim in prefiguriri
[biblice],
e ca norul c
&scundea pe Moise
[1,p
20,21],
$i
induntrul ce.uia a pi
pentru lume. Toi ce s-a petrecut atunci in chip sensibil se
mce acum in chip inteligibil
[spirituau fi
a$ se inttre$e
noi o credinte cu certitudine deplini. Aceasta aprinde ln
un foc din creltet pani in unghiile de la picioare]. Fo4a
prasnicd a acestui foc e iubirea care aduce aminte neinc
sufletului se lase cele pdmantelti gi se umble prin migc
sale in Dumnezeu.
J7. Vieluirea proprie treplei duhovnicetti e o lucrare
simturi; potrivit Plrintilor ca.e o numesc ,,minte
goala",
este inteligenta aflattr in comuniune cu Dunmezeu prin de
perirea tainelor Lui. Alti
lPerinti]
o numesc ,,vedere
dinc
de trup", aga cum scrie cineva: ,,Atunci
omul vede ln el in
lumina frumusetii sufletului seu, iar la vremea rugeciunii
in el veden ceteslt . itdlca slava lul uulnnezeu carc e v
rea tainelor Lui.
e
Ev^cRtE, Kephalaia Gnostik' lll,6t.,Minte
Soala
e ca care
contemplarea ei inse$ na unit cu cunoastcrea lcontemplare-ai
Sfintei Tnt
ti
S&/'/,1. 50: ,,Cand omul l.untnc devine cunoscator
lgnosricl,
se dezl
de omul ccl vechi al rdrimilor.
Alunci vde in el frumusetrea suflelului
rar la lrmca rusrc'unii vede in el vedenii cresti {ed Frankenberg).
.J8.
Vorbette de
,,vedere a slavei lui Dumnezeu" pentru cd
alunct
se
Pune
in migcare in om o inlelegere a mdrelrei Firii
gur. Prin
simlirea acesreia. aceasl5 intelegerc il face sa iasl
din
lume $i-i
dI confirmarea nedejdii viitoare. Aceasta e cer-
rirudinea
gandirii de care vorbtte Pavel
[Col2,
2].
J9.
Binele e atezat in firea sufletului, a5a cum focule a$e-
zat
in firea cremenii
ti
a fierului; arc nevoie de cineva care
sa-l
puni in migcare, adici de harul lui Dumnezeu gi rAvna
6pului.
Harul lucreaze in chip firesc
5i
invariabil, dar rdvna
omulLri
cere o voin(i neatamafi
6i
liberd, nelegatd de nici o
necesitate.
10. CatZ vreme omul nu se teme de reu
ti
nu se opregte de
la cele rele, iubirea de bine nu se pune in migcare in el cu
dulceata ti
aprindere.
,r1
Cei ce vor da peste aceasta carte
ti
vor vedea unele din
capitolele
despre cunoattere scrise deasupra randurilor, sd nu
creadi cd e vorba de o greteale, fiindce aceste capitole desple
cunoaftere slujesc drept lemurire pentru multe din cele spuse
in aceastE carte, sunt ca o cheie pntru intelegere
fi
o llurare
bogati pentru cititoi. Fiindce aceaste ca(e a fost alc5tuild de
noi ca o aducere-aminte pentru noi intine plecand de la pline-
tatea contemplirii Scripturilor, cum ste scris in capul ce4ii,
plecand putin qi de la incercdrile care au venit peste mine.
Am scris deci pe deasupra
[rindurilor]
aceste capitole despre
cunoastere
ca se lumindm gAndirea acolo unde citirea cdrtii se
dovedegre
cu anevoie de in(eles. Cdci in ele sunt cuvinte care
la prima
lecluri au un sens. dar lneunrul lor au ascuns un
altul.
diferit2o.
42.
Lipsiti de contemplare, rugaciunea e plina de lance-
zealS
lakediel ti
nu se face decat cu de-a sila. Aceasta din
prlcrna
unei intunecimi de nepatruns care. la randul ei, vine
tltn
pricina
unei mari risipiri a simturilor care duce la risipirea
IDrntii,
din care iese in gandire o intunecime de nepefuns, un
smarc
intunecos. Cine se roage insa in contemplare sdlallu-
=---
' 1' Not i
mar si nal a:
D. t ur
\ e! r i r r ne; u
r osr
.,Fiecare din aceste capjtole despre crnoatlere
s.nse deasupra rAndurilor.
L--
t22.
l l 3
iette in desfatare. \e roagd cu dulceali
$i
rAmine in rugdci
ferd lup6.
4J. Ala cum in sfintii ingeri se vede posibiliratea de
legere
[inteligibilitatel
a Tatilui, a$a in fiii oamenilor se
posibilitatea de lntelegere
[inteligibilitate]
a lui Hristos.
44. Cine locuiette in liniltire
fi-li
gase$te deslilar in
templarea insufirilor lui Hristos, mogenelte inci de aici
arvuni ImpSrdtia viitoar.
4J. Relaxa.ea orbette omul, fiindci atunci nu mai priv
la cele dumnezie;ti cu fricd
ti
minunare, ci le scruteazi
cercetarc desarte.
46. Minunarea gaodirii ii insoletre pe cei ce
Sed
in sin
tate f :irl imprd$tiere,
li
ostenelile ascezei,
ceci plecand de la constrangerile situ
aceasE
[Fderea
in singuratate] pune
milcare stimiri aprinse
ti
pline de uimire prin intelepci
pe care o face sA se nasc, in gandire.
42 Ce este udarea pentru plante aceasla e tacerea necon
nite pentru sporirea cunoa$terii.
48. Ce este flecireala despre in[elepciune aceasta e ca
ciunea pntru mddularele unui trup feciorelnic.
49. Hristos Domnul e fie intaiul-Nescut. fi Unul-Ntr
dar acestea doui nu sunt intr-o singure fire; fiindci El S-a
cut Intai-Nescut inhe mulli frali
[Rln
8, 29], dar esre U
Niscut
U,r
l, l8l pentru cd nici inainte, nici dupi El nu
este nici o alti nattere
[din
vgci din Tatal]. Aceste doua
cruri se adeveresc intr-un singur Dumne?u
ii
intr-un sin
om, care s-au unit intr-o singore persoanE, fErd ca insuti
firilor sd se amestece din oricina unirii''.
'
l-ormula J'mrror de aDroDiata de ced a Srnodului Mcumenrc
Chalcedon = Hristos are doua firi
ti
o singurl persoana. Isaac vorbelic
lrw,te
S\
panopa. N de qno,re in Hri(os. E foanc posibil ca Isaac sa fi
in secrt un simpalizant al lui ManyfiuVsahdona. alt ascet siro-ori
faimos. penh o vreme episcop. acuzat
S'
persec tar cu o generalic inai
(la
mrlb(ul secolului Vll) penrru chalcedonism hristotosic.
114
r : 5
50.
Cand
gandirea noastrii se invafie in cerc
9i
e zdruncinad
i n stmti nl e
ei di n pri ci na ameni nl ari l or Scri pturi t
tt
a osande-
r^, ei
la adresa p5calelor noaslre, n-avem nici o scapare de
"ceasd
teamd decAt gindul ce Durnnezeu S-a impecal cu noi
l rrn
moa(ea
Fi ul ui SEu pe ci nd eram noi peceto$i
JRt' t
5.81.
humnezeu
L-a trimis pe Fiul Sell Unul-Nescut intr-o vreme
iand
nu era nici urmd de frice de Dumnezeu in lume: ceci sttr
scris:
.,Am
fost gesit de cei care nu M-au ctrutat
ti
M-am llsat
caulat
de cei care n-au intrebat de Mine"
Us
65, ll.
J1.
cuvanul ,Judece$le
Tale- sunt ad:lnc mare"
[Ps
35, 7]
np
acelagi
infeles cu cuvannrl: ,,Intuneric sub picioarele Tale"
lPs
17, 101. Prin,,sub picioarele Tale" psalmistul arati lucru-
rile
care il deptrpsc, fiindcl intr-adevir de nepttruns sunt
conternpladle
Judec4ii, Proniei
li
Economiei Sale fati de fiin-
ple mlionale-
52. ,,intunericul"
propriu treptei duhovnicesti e atunci cnnd
mintea e inghititE de minunare gi prirnette in Duh o intelege-
re care cade pe neatteptate peste sufletul seu
ti-i [ne
mintea
nemitcate, in timp ce toate cele vdzute se ascund privirii ei
iotr-o necunoa$tere qi nesimlire a lucrului pe carc incearci
se-l priveasca. Acest intdneric face ca mintea str remane nelu_
critoare ca atunci cind un nor invdluie un lucru
fi-l
sustt-age
vederii ochilor trupetti.
5J. Mucenic viu e cel ce se ceieste cu adevdrat. Prin lucre-
rile lor, lacrimile intrec sengele, iar ceinta intrece mucenicia.
Mucenicia lacrimilor vine inainte muceniciei sengslui atunci
cAnd vom primi cununa. Mucenicii sengelui vor ptimi cunu-
na o dati cu ceilalti, mucenicii lacrimilor o vor primi inaintea
celorlalti.
Cine se caie$te cu adev5rat pa.re asadar si primeasce
o dubl a cunune.
-
5'1.
Scopul rostirii de psalmi sd fie o convorbire lini$i6 cu
Dumnezeu
intr-o irnplorare tdcuti
ti
neincetald. Se nu inmul-
llm ca neghiobii .ostirea lor atunci cand ne lasam gandurile
sd
hoindreasca prin
Stunoi,
dar sa nu ie$im din ele decal atunci
cand
suntem lipsili de bun5retile pe care o minte inteleapta
obi$nuieite
si le strange in acele clipe.
64. Credinta e o mitcare plinA de cenitudine care urcl
inteligeDF prin harul lui Durnnezeu cu privire la
pot fi incredinlate hertiei
$
literelor, dar pe carc
credincioastr le poate cunoaite. Dar
li
acestea
celor sdnetoli; celor bolnavi
ii
a ceror hrani sunt leguoE
nu l| se
qa
nrana celor salalosl,
65. lnchine-le pene la pemant inainrea lui Dumnezu. ca
rc face sA gu$ti dulceala pe care o primesc ascelii la c 69. Iubitor de osteneal5 nu e cel care nu iubSte trupul, ci
slujbei
9i
al rugeciunii. Ei dobandesc certitudinea viedi ge cel care nu iubeqte obi5nuinlele trupe i.
pentru cei drepl i dupa i nvi ere atunci ci nd mi ntea l or se i n
de inainte in lini$tirea care cade peste ei de la Dumnezeu
vremea rugiciunii. in afara oricirei vointe, libenati
ti
in
niri a firii. Cfud stau in picioare la rugtrciune, mintile I
devenite strelucitoare din pricina linittirii ptrzite, sunt imb
cate in slava lui Dumnezeu nu numai noapiea, dar
9i
ziua.
66. Inttre$te-fi inteligenta la slujbd cu $rilucirEa imbr
de ea
9i
care-i vine de la flacdn pe care o aprinde in ea citi
6Z Mediteaze cu dulceaF la cd4ile care-fi vor face cun
70. C6nd prin viala in
suflel, atunci li se vine de
nici toli care se nevoiesc putemic sunt
$
iubitori de ostreala.
Unul se nevoie$te putin, dar are sufletul plin de ceintd; acesta
compenseazi
prin osteneala inimii ostenelile trupului pe care
le lasd deoparte din pricina neputinlelor lui: prinlr-o neince-
|ala
remanere
in sine insuti, acesta iti infraneazi gaDdurile ca
patrmile
trupului si nul atace prin simturi. Altul se ostenette
mull
dupS puterea s6dite in trupul s5u, dar din cand in cand
compenseazd
ostenelile sale prin relaxlri
fi
destinderi care
urmeazd
acestora umbland incoace
ii
incolo. Unul ca acesta
nu
scoate
nici un folos din ostenelile sale, pentru ca, pe de o
parle.
ostenelile ficute in salturi sporesc in el mandria, iar, pe
(e
alta pane, relaxarea trupeasca care urmeazi acestora face
\a
creusce
ln el dscoala
5i
poftele trupulut.
63. Mulli sunt cei care, atunci cand insenuDcheaz.i
si
fa
rugaciune curad
li
plind de zdrobire. opresc mi$carile
$i
capet ingenuncherilor pline de rugiciuni folositoare la gin
ci au lf,sat rostirea psalmilor sau dorinla de citire pentru
z?i bovi re i n aceasta mare l ucrare
[a
rugdci uni i ] de al ct
folos nu sunt incredintati. Nu
Ftiu
minunatii aceia ctr pen
aceasra
[rugeciune]
sivirpim pi psalmii gicitirea, ca prin r
tirea acelora
$i
meditarea la ei gandul se se curcle de impr
tiere
si
sd fic limpde miFat de rugdciune, cale e convorbi
cu Dumnezeu Dentru care existd o ce alt lucru-
68.
Exis6
doua feluri de contempliri ce tin de intelegerea
firilor
ralionale.
Una e contemplarea a ceea ce vedem asc!n5
tn t.r' nel e
l egate de ceasul venrri r l or l a exi stenpr.5i aha cea
."re cratd
in aluzii modurile lor de viale
5i
darurile narurale
"l
.rr"
l.-ru primit de la Creatorul. Una aratii taina invierii
:enerale
a creaturilor: in ce ordine
9i
in ce clipitd se va face
;ctul
rainic al invierii; cealaltd arat6 in aluzii viefuirea nouS
care
va fi cea a fiintlor raionale ln acea viaF
ti
cum i-a bine-
plectrt
harului nemrsural al Creatorului se le invrednicdscl
de rc.\t
loc duhovnicesc Ca plecAnd de la fiecare din aceste
co0templeri
str ni se descopere in chip nedeslugit tainele lu-
mii
celei noi p care le poana acele fericite fiinte; taine pe
caie
i-a binepEcul C.eatorului sa ni le arate
$i
vesteasce dina-
inrc,
inci de la inceputul acestei lumi: cle pe care le va face
crealiei
la implinirea timpului, starea cea bune a celei de-a
doua
existenfe pe care o va primi acea^sta, in ce fl va veni
aceasta si cum va fi ea in acea noue stare.
lucruri ce
o inielige
se desco
linigtire sllbesc
$i
tac patimile din
hac
li
poftelo. trupuluj .
7/. Nu toli care se ostenesc pulin sunt
5i
iubitori de odihne.
cul scopul creatiei lui Dumnezeu gi care [a vremea rugaciu
trag mintea spre minunare".
creascd sprc cai dar cend singumdcul
(reboie
sa invcle pizira vietuirii
tuoasc
t
tup(a imporiva palimilor. ntr \c cuvine sd citeasca altceva d
cArtile PNnntilor singuratici.
'
-
,J-amurire: Sfatul de a-i ciri pc invdFtorii rnerii de Dulr)l|zeu
buie urmat dDoa stdrile diferite ale fiecaruia. Cilirea celor ce vorbesc
spre treapta desAlarsirii e penlru singuratici, pe care lrebui sd'i faci
I 28
t29
72. Scopul ostenelilor celui ce fipruiefte corect lucrul
lascetic]
e acela de a-Si face mintea de nebiruit pentru pat
sAnaroasa
$i
nemi Scata. i ar \copul
cunoatteri i l ui e acel a
apropia mintea de darul vederii dumnezeie$ti care e impl
rea contemplerii.
7.t. Cand porrivnicul vede ce sufletul singuraticuluie h
rat in lupta impotriva lui,
'i
ciJ provoacd cu dizenia I
orice lucru, atunci folose$re orice pnlej ca se lege gandi
lui de cele lume$ti fiindci nu
ftie
cum se-i intindi o c
mai mare.
9i
ata il face, dupa cum vrea, firi oprire qi
$eutate,
robul parimilor celor mai putemice: desfriul. invi
din ele;
li
atunci e prea tarziu ca s, se ingrijeasce din nou
paza poruncilor
$i
de rugeciunea curatd.
74. Cuprins de slavi detarta e nu cel carc se
l aude atunci cand esre l audal . ci acel a care-ti
insll$i prilejurile lor.
comPrilc
pregete$te
75. Cdndire smeriti are cel care
nici atunci cand este laudat pe bune
fi
mania. Dactr singuraricul s-a hsal o vrcme prins
de ele.
miinile
5i
picioarele legare. e impiedicat
ii
cade mereu in
76. Simtirea harului cu mintea se descoperl in lucrarea
intei cu mintea.
77. Llcrarca cdintei cu mintea e pldnsul omului
virsat in inim6 cend infelege iubirea Tatflui seu, iar nu
tme de osande; aceasta e ocupatia lui in rnedrtarea sa
bnite la Dumnezeu, in implorarea ascunsi a gandirii
poa.ti durerea ca pe o
jertfi
fi
nu inceteazi sd se
gand
la El in orice cliDe.
78. Simtirea mentrla a mintii care are loc in lucrarca li
79. AQadar. cand cineva in fapruirea
ajungc la bucuria nidejdii. orice intrislare
sa pe calea vi
nu se complace in
dreptate.
ca
n
tirii
[practica
isihiei] e desfetarea de nideidea bucuroas
carei gu\ti{e titne$te in Inima in mUlocul intristrrri care v
dintr-o inime indureratd; e ceea ce se spune:
,,Fericili cei
pfang. c5 aceia se vor rnangeia"
[Mt
5,4].
t 30
inceteaza
si
pov
t r l
ascu
,anrurri i
l ui se ul urea/a pentru el . Acum el l asd faPrui rea fri -
lll.; ln..p"
fipturrea rubrrii: se dezbraca de frir'a
5i
de spat-
' ..,' .;ri
sr
i ni ma l ui i ncepe se fi e
Pusa
i n ml l care nei ncel at de
ll,lreaere.
lnima
''o
gate5te sprijin. gandirea lui salLa
ti
nu mai
l ' l -,r" ni crdecum
aceasta l ume. De acum i nai nte i n i ni ma l ui se
]1,-n.
in ril.ut" o nidejde cu privire la cele viitoare. E plin
Ij l ucuri e
necontenrt
!i
l umea aceasta e a\cunse de ochi i l ui
i ;j
sa Sti e
cum. Sufl etul sau sal te i n fi ece cl i pe ca
$i
cum ar
,12
de;.r
i n l umea cea noui . Ace\l ea
$l
al l el e ca acestea l e
.de neconl eni {
i n sufl el ul sau i n l i ni 5trrea l ui Ceci . a5a cum
stuneam,
ele vin in vremea in care sufletul a inceput se se
,isparta
de pertesia cu pacatul, iar prin linigtlrea necontenita
injma
lui a inceput se se curete de feluritele aduceri-aminte
care
n5tteau o diversitate de imagini care inviau rnidularele
omului
celui vechi.
8A Cand in gandirea unui asemenea om a inceput aceast,
mi$care a nddejdii
5i
in inima lui incolteqte pe neasteptate,
fdri nrotiv
ii
ne'inlrerupt bucuna care vine de aici afunci el
n! mai cunoagte osteneala, nici povara ldncezelii
fakediei],
nici frica de moarte.
$tiu
cu adevimt, frate. ca acesta a ajuns
aici pentru ca era cu totul beat pane acolo incat a0nci cand
loia sd-L sldveascd pe Dumnezeu
Si
si-ti meftuiseasce bu-
curia. limba i se frangea
5i
nu mai reuqea si bine{uvanbze pe
Dumnezeu, ci gangurea ca un prunc
$i
vorba cu Dumnezeu
ca un copilag cu utel seu. Aceasd bucurie imbaE omul in-
lreg. Despre o asemenea bucurie spunem ca face inima lim'
pede,
cd e uta de intrare in descoperirile mentale ale mintii,
care
sunt cele vAzute la rugaciune. Aceasta e pnma
8lstarc
prin
care intrdm in pofiul dumnezeiesc,
'implinirea
ceintei
li
nangeierea
fegaduira in Evanghelie. Din cdnd in cand inse ii
esle
luatd. ca str se smereasct,
9i
atunci il napedesc indoieli,
lulburdri
$i
intuneric. Dupi care se bucura
li
se desfale din
nou
Aceasta se inlimpla, frate, prinff-o lini$tire neintreruPte
tr o i i i ere desevi r9i tA a ori c5ror l egeturi cu fi i i oameni l or,
cand
ne ocupan1 de citiri
$i
de altele asemanatoare
8/.
Dumnezeu sd mi invredniceasci sd gust din desfltarea
a|ezald
in cdinta udeveratA. din care se hrdnesc in fiecare zi
ce vorbesc de Pdri nfi . cand ochi i feri ci tul ui Pavel , uri
vasul desivarlit al Duhului, n-au incetat se plangn trei ani
zi l e. cum spunc despre el feri ci tul Luca i n cartea Fapte
l Aposl ol i l or: 20,31].
Cl i ta vreme omul n-a aj uns pe cal ea vl ep,ri i sal e
gustul credinfei, e neputincios
Si
slab, se simte nen
fata patimilor sale
Si
orice osteneala a virtu(ii il apasi
8?. Doamne, Care cu puterea dreptei Tale m-ai fecur sI
din lumea aceasta in chip simtit, invrednice$te-me si ies
ea
Si
cu mintea prin dezbrecarca de mi$cerile lumii rrup
ca sA-Ti urmez in intregime
ti
afare de Tine se nu mai vdd
mic altceva decat umblarea in ascunsul sldvitelor Tale tai
Cureta, Doamne, inima mea de orice cugetare la cele pe
testi
li tine-mi
mi$ctuile
lsuflelului]
indreptate cu 6rie st
nidejdea viitoare.
8J. Omorarea trupului inseamna ca omul se :!e face s
de tofi cunosculii lui, de
1ara,
de familia
si de neamul lui I
cei ce se c[iesc cu adevera(,
intristarea,
$r
nu le numesc
care nu dispreturesc pleLnsul,
o osteneal a pentru rrneri , fi i n
mananci din fagurii de care vorbe$re ScripturaU Rg14,2
dezbrace de mddularele omului vechi, pecitos. care sunt
cirile lumetti. Aceasri omorare
[a
trupului] de na$tere o
rarii sufletului.
82. Alltuai de vederea duhovniceasc, la mare cinste la
nnli era
li
plAnsul. Despre avva Arsenie se spune cd pleoa
ochilor sAi emu pezirc desdvar$it de un plins neincetat.
83.
srmta
cit in
12, 1l
li
se locuiasci intr-un pdmanr striin, sa-li aleage un
linistit, unde orice zgomot inceteaze,
$i
si locuiasci in el
sardcie, in lipsuri trupetri, singur. ferindu-se de orice ame
care cu oamenii, de orice legdruri
9i
mangaieri vezute:
fi
se-L roage pe Dumnezeu cu strapungerea inimii, lacrimi
rnimi infrantA sd-l crute de orice partetie cu pecatul
ti
l i 6. Unul e Ni scut di n l Anul Tatal ui , al e Cerui
l uci ri ti n l umi l e duhovni ce$ti i ntr-o mi nunare
Care di o i ubi re pentru cei muri tori fi -ai ascunr
Fi i nta
fi
s
necont enl
| ] ]
siavita stri
| ] l
"i.e
\ub acoperamanlul unui trup l^*ul din rni4dularele not\tre
], Te
ri ari tat l umi i i n chi p umrl . i nvredni ce$te me. Doamne.
i 1;n
trarul
Teu se ui t l umea cea vremel ni ce dori ndu-Te pe
iine ti
sd nu-mi mai aduc aminte de trupul supus st.icaciunii,
in
carc
mA
fine
ince sdpanitorul acestei lumi a intunericului.
Deseneazd,
Doamne, in inteligenta mea ascunse cu riseturi
dLrhovniceiti
tainele ascunzimii Tale,
$i
in ascunsul meu me
voi
bucura de Tine prin migcdri care ved cu ochi simpli
[ne-
computi l .
E7. Omorarea sufletului inseamn5 ca omul sA nu mai nizu-
iasci
in inima sa dupd bunatatile acestei lumi
$i
odihnele ei
trecitoare,
se nu se rnai complace in pofta lucrurilor p5man_
tesri,
in impre$derea gandurilor, ci se aiba gendirea nezuind
si
aSteptand neincetal nddejdea celor viitoare, iar inima medi-
tand,
indeletnicindu-se
si
umblend in ceea c va fi starea fiilor
oamenilor dupd inviere, in viata cea noud; la acestea trebuie
(a
medlreze
ti
sa priveasca in toda vremea. penlru ca, pnn
multa ravni a miscdrilor sufletului in acestea, sufletul seu si
fie cu luare-aminte la ele chiar gi in somn qi se-ti inchipuie ca
umbl6 in ele chiar qi in mi5cdrile somnului s?iu. Aceasta e
adeverata omorare a celui mort impreund cu Hristos, adici
mon cu moaftea lui lisus Care e invierea tuluror lumilor. La
aceasd omorare nu se poate ajunge fer6 lucraa gi ajutorul
Lrunulur.
5r
ea ne nasle spre omorarea ounovnrceasca,
88. Hristoase, Care in iubirea Ta ai murit pentru noi, fa'me
sd mor pecatului
li
dezbrace-mi de omul cel vechi, ca sA stau
inainrca
Ta in toale vremea cu o gandirc innoite, ca
$i
cum a$
fi in lumea cea noud. Dunmezeule pe Care nu Te incap ceru-
rile
li
cerurile cerurilor, Care
Tiai
ales dintre noi un templu
cuvantrtor
l umani tatea
l ui Hri stos] ca sa l ocui etti i n el , i n-
vrednice$re-ma
sa m5 fac loca$ al iubirii Tale. Simlindu-Te
It Tine, sfintii s-au uitat pe ei insili
li
au ajuns nebuni dupi
Tin.:
in be$alor s-a, amestecat in fiecare clipd cu Tine
5i
din
d.ago.t"
p"nt- Tine nu s'au nrai intors inapoi. Cici pe cei
cafe
au baut din acesl izvor pentru ca insetau de iubirea Ta,
l'ai
imbatat cu minunarea in fata tainelor Tale
89. Omorirea duhovniceasca inseamne ce inteligenla
indlfat Ia vederea celor negreire
$i
dumnezeielti p.in luc.
Duhului, insearnna cd in ea au 6cut roare galdurik pa
te i
$i,
in uimire, se gese$te in mijlocul prefigurerilor lu
viiloare
ti
in intslegerile lucrurilor care nu
fn
de lumea rnr
tori l or, pri mi nd ca arvune i mperAl i a i n si ml uri l e duhov
cetti, urcand spre silaturile care nu sun^t flcute din trup.
s6nge. Aceasta inseafind cuv6ntul: ..Vina Imperetia Ta inair
de vreme"23, lucru pe care ni s-a poruncit sel cerem in ru
ciune, la care trebuie sa meiirem in fiecare cliptr gi spre c
trebuie sd nezuim neincetat; gi pe care Mantuitorul ne-a
runcit sel implinim cu sarguin(i-
90. Tu, Tain5 ascunsa, Care Te-ai aritat in truDul lci /
3. 16l nostru imbatranitor, aiat! in mine taina innorrii sfi
lor care primesc incd de pe acum ca arvuni inceputul bun
tilo.
viitoare; Tu, Care prin dezbracarea trupului Teu ai
brecat incepebriile
ti
puterlle
lCol
2, l5l
Si
ai imbrdcat n
noasra cu ve$mannl nestricaciunii
[1
Co 15, 53-54], d
bmcd-ma, Doanne, de omul cel stricicios prin taina inno
9i
stamette in mddularele mele ascunse miscirile omului
[Col
3, 5] in care m-ai lmbricat tainic la Botez
Ei
care-mi
fi dat efectiv in lunEa viitoare spre desfatarea hlturcr celor
iubesc bundtatea Ta
Si
au suferit aici chinuri pentru Tine.
9/. Cuvantul despre unitatea credinciogilor in Tatdl gi
Fi ul sub forma rugeci uni i adresare Tati l ui de Fi ul i n cea
palimii Lui
lln
l'1, ll.2l-231 e o vesrire mai inainre a rai
lor ce se vor srv&ti aievea in lurDea viitoare, cand cele
aici se vorimplini gi va incepe starea aceea. Cand Domnul
va inalF cu celele puterilor cere$ti care prdznuiesc miretia
ti,
dupe ce va fi
judecat
pimantul cu o jude.aie
amestec
cu mili, atunci toti cei vrednici vor fi inellali impreuntr cu
din acest
inut
de mijloc spre
{inutul
velnic, unde sunt vet
Tatel. Fiul
9i
Duhul impreund cu lisus Mijlocitorul, O
luat dintre noi, in care am vrzut in chip nevdzut Treimea
rr
Cirar dintr-o parafrazA lilurSici a rugaciunii .Jaral nosrru" cirita
aziin Biserica Asiriana a Rasariruhi la miezonoprica duminicilor din
I r J
inrr-o
oglindn [,]
Co 13, la
ti
pri-n Care;v.ol**-'"Jlilil:
jil1"
."r. r4n5.9
a1 izvorur vretii-lPr 35-
lgL.Tl"-:l::-1:
"^.opi a
atunci de Dumnezeu
.!i"
iintat si
cele de
Pe
urma,
inpaLrlite
li
veFica
92.
Perintii
ne-au prcdat ci, in ceasul in cal sfin1ii vor fi
,;oitt I I Tes 4. l7l la un semn al lui Dumnezeu ca sd intre in
i!li.ir.
p.ln inrilnirea cu Domnul, viata din El ii va atrage
uru.u.
u,*g" .ugn"tul bucetile de fier. Alunci toate o$lirile
li,terilor
ceregti
5i
cetele fiilor lui Adam se vor aduna intr-o
iine.urb
Biserice
$i
se va implini
Sandul
Creatorului
pe care
i-u"auur
in.e de la incrpurul existentei lumii cind a adus la
eristenli
crealia
Prin
har. SPre acest deznodement llntea
tot
rnersul
acestei lumi cu toate feluritele
prfaceri pe care le-a
r6nduit
in slujba fiinlelor rationale ca
Si
cum ele ar fi sdpanul
ior. Cele risifite acum depane de lmPtuefie Ur
I l' 521 se vor
bu"uru
u,on"i de o lume care nu va avea sfar$it
fi
ale cerei
viald fi
desftdri nu vor cunoatte schimbare'
9J. Jertfa materialtr e truPuljertfe cu care sufletul se une$e
printr-o vointi virtuoasa.
94. Jerda irnateriale e sufleNl
jenf?i cu cale rrupul se uneSte
printr-o supunere cuviincioase.
95. Jerda fdr[ Drihane e adorarea inteligentei care pnntr-un
Tatel toate fi i n[el e ral i onal e'
9i
aici vom primi bucuria ne-
cuvant imaterial scruteazi Duhul
li
cu toate mi$clrile
pleacd capul inaintea m4reliei aceleia
96. Cunoasterea imaterial! la rugaciune e mai buni dectu
rugiciunea lipsia de intipiriri
ei igi
e simtirea duhov-
cuvantul material
92 Cunoafterea imarerial, la rugdciune
niceasca
la rugaciune. Rugeciunea curati e
lipsit
de intiparire in cererea ei"
98. Exista un cuvant material lipsit de intipariri materiale
la .uge.iune,
ti
existd un cuvant imaterial lipsit de intiplnn
!
Nou matginala: ,,De-ar
fi cu putinF sa fie rarainripanri
t 35
materiale la rugdciUne. Cu unul din ele are pinnlie Du
Sfant, cu celelalr are piinii$ie vinuEa unei vointe ferme c
harul care.ajula. in ascuns. p nesimlte,
ti
cend cunoa$
nu srmte nrmrc-
99. Chiar qi in meditdrile
nite de lucruri. Ele n-au loc
limpezi
fi
nobile. Nu insi la
cele mai inalte sunt misceri s
numai in patimi, ci
5i
in luc
rugdciune.
/00. Orice intiperirc a unui lucrr e o vetimare penttu
la rugeciune. Cand vine din sldbiciune sau de la creatie.
tea nu e vinovata de e3. Dar daca se foftnezi cu consi
mantul ei, fiindcd mintea a fost depatid ftri lupti, au
singuraticul e vinovat lnaintea lui Durnnezeu, fie c, starca
in
lcioare [a
rugiciunel e pitimatt sau nu, afari numai
aceaste intiperire se afltr in inteligenlt dintr-o reflecgie no
Sfa$itul primei sule a capilolelor despre cunoatrere.
A doua suti
a capitolelor despre cunoa$tere
cum migc6rile aerului arati prin schimbtrrile lor
conduce, Iot a$a
ti
gandirea arari prin schimb
de-a dreapta sau de-a stenga, ci luptele
9i
ajut
insolesc neincetat mifctrrile cale incetul cu lnce
zi de zi se inainteze in ucenicia unor lucnrn nor.
2. Existi un cuvatlt imbracat in materie. dar care nu
intipdrirea matriei,
li
unul imaterial, dar carc nu loart
intiperire: mai exisd insi unul carc e adt de simoluincit
poarte nici o intip6rire. Atunci car|d in tugdciune se puna
migcare un cuvanl simplu
ti
lipsit de intiperire, el cond
spre sfirpitul seu cuvantul irnbricat in materie si-l into
/. A|a
cineva le
ei opuse,
harului ii
ingddui
:5
Nora marginal!:
,,De-ar fi cu pulinF si tii
Pann
cum erai curar. '
t 36
cu desavar$re lipsir de I
t 3?
"hiar
spre
cel care e mai inrai decat toate
sl
conduce spre
il6r5irt'tl
lor toatt
? Subzistenta
a doua26, in care toate fiinlele vor fi conduse
--."
eealitate.
L-a flcut pe Dumnezeu se pune in miFare sta-
Y"
";-ma
a acesei tumi cu multe diferents in ea in vederea irn-
ii'ini;i
preveac alnainte in gandul semAnetorului'
f:icandu-L
1"." oura
in mi$care cu sarg spre aruncarca seminfelor cu
liuirea
atintita pronieror spre deznodtrmSnlul final pe care
116
pus in miScare dinainte spre a deveni intr-o zi realitate'
4. Primul
glas a fost cel al contemPhrii FiinFi divine' al
doilea
a fost cel al contemPldrii tainei distinctiilor a Persoa-
neior
Fiin(ei ca.e a senrtrtlat.
5. Sdvartind
vieluirca virtutii nurnai ln parre ei rnaterialtr,
vedem
doar distincliile
proprii acestei p64i; strvatlind-o in
oafiea
ei imateriala, vedem toate distinqiile ei. Md bund de-
lit amindoue
e fiptuirea ftrd nurne cate lase vietuirea viru$i
oentru a se inelF mai presus de toate distiocliile ei'
6. intaiul
vestitor al prinri Lumini a fost lumina ser$ibild
si
aceasta i-a cordus pe cei luminati de ea spre Lumini'
7. Vezi cum dup! ce a pus in miscare mai intai prin limpe-
zimea ei egala pi'frunmselea ei primele sfere
[ale
ingerilor]
spre lauda-lntai-ntrsculilor
primei Lumini, aceeaSi
[Lumini]
i-a intunecat
li
lipsil de lrmirl pe fratii ei de-al doilea
[pe
oa-
menil in multele lor distincfii
pa4iale' atdgand spre ea lauda
primei
contempleri;
li
tot ea va fi la sfe$ftul lumii haina Celui
i."^
"-" "o'fo"
ftute toaie ca ea str-L cunoasci2T'
?6
Aluzi la teoria lui Teodor al Mopsucnici, funda|rlentala
pnlru lmlo_
8ra siro-orienral,. desDre ccle doue sliti
(lararrartrd alc creslrei: ce3
Pn'
tu, a lumii de acum, domioau de difrcnle li
inegalitarc, 9i
cea scuncli'
eshalolosice.
a lumii viitoarc, in carc stapine$e egalitatca 5i
un'tat4 Si
in
ueoet"aiat"i"
oumnezeu a crcal lumea in srar.a cl primL aEtuale
r
Aluzie la diverselc etap alc crealiei luminii in traditia e'(egeticd 5'ro-
orienlalA:
duoa ce a luminal inSerii, Lumina prima in car S'a imbrtcal
Culenul
int;Dar a intunecar lununa oamcnilor
(
,fralii
ei de-al doil"")'
cominland
s, ;e lnrdata si contmplaG de in8cri
t
ranenand haina luni'
ioas,
in cat! va fi recunoscul Hri$os la a Doua sa venirc- cl Barr|or'o'
p.
r l Gl t ? ( n
| ) .
8. Cei din vechime care vorbeau de contemDlarea Mo
au primit inveFtura prin interrnediul corpurilor_ Urmali
inse au avut drept Invdfitor Monada ins[Si, dar in asemir
trupului pe care-l imbrdcasere. SIave mtretiei iubirii
nemisurate ! SlavA minunii harului Tdu neasemenar! S
pogorarii
Tale nespuse, caFe a ficlt fiintele duhovnice
stea in picioare lovite de o minunare neinteleasi
si c
sfartit le va face si inrre prin adeverul trupurilor lor in o
templarea gandului vetnic cu privire la alcltuirea lor!
9. Gfudifi lucruri mari desprc nedejdea voastrr. murit
Dobindili o inalti conttiinF de voi intive pentru luc
care vi se vor indmpla
li
carc acum ve sunl ascunse. C
voastre
nu e doar o intenphre exte.ioad,
li
nu e putin I
nici utor de inteles ceea ce EcoDomia dumnezeiascd fa
voi din prirDa zi
li
pana acum cu nrr.ete prefaclril
.
JA P cat inteligenta gusti diversele contempltrri pl
duhovniceqti ale Monadeia, pe atit sporegte in eaind.i
spre cauza datorit l cireia e primiti contemplara
li
hrlgi
rimene. Orice inteligenti are indrezneald
De misura disti
ilor diverselor daruri
li
tuminEri care-i sunt dale sau mai
graba porivii mulfimii
[cantir{tiij
luminii
lde
carc e inun
Pufinehtea sau miretia nu existi inst in aceste distinctii:
ntlatea sau mdretia lumilii, rnodestia sau sublimitatea ei
in inteligenF care le priine$te. De aceea, uneori acest
.
'zr
Aici in U, t0, ca
t'
in It, 8
tr
I ,52, tsaac vorbcsle d.
,,Monad{.,
ddlzrd), d. unde vine g
adJcflivut
,monadic . ,,singut' \ihid4rdt,e\p
sinaci pcntru viala monahilor solitari, care urmarcsc sa ratizeze in
$$
prjntr-o viafi unificara
,.unilarea" divinr, at cerei rcvclaror e Hrisr
Kephalaia.G-nostika
ate l$i Evagrie. aia cum a ar*ar c. BuNoE (..H,
ou Monadc? Au sujet de deui norions cent ales de ta terminoloSie
Encnne",
Iz Moutco'l 102
I
t989l. p. 69-9t
),,.monada,. desftnei
unt ldtea- (Forologic,
flJ
e(hdrotoSrca in Hnsros s intregi, Lrcat,r cu I
nezeul Unrc tcf Isaac. mar Jus Sula l.9l_92)
pcnrru
a evita conol
panteisre, versiunca
siriaci core.rarl (.,comuna
. S, a K.phatak Gn
a relnut
,,Monada doar cu sensul de Monada divina.
,iunoagrerea
nadici dcvine arunci cunoisterea esharologicA a tui Du.n"""u, .f,ia'
..morada" nu mai e subiectul (frearutin
Dumnzeu),.i obiecrut (Du
7u I nsu9i ) . onl empt at i ej .
cf . Brt rt ol (). p. t 1?
(n. 2).
r 3s
| ] 9
,,16rri
o apropie de limtla mlnunarii, alteori o pun in mi$are
l".trp
modest. D aici 5e arate belSugul sau modestia lumii
l n..l ' .u..
o pri me$te. adi ce i n i ntel i genp l ui . ca
9i
l i mpezi -
i6a
mai mare sau mai mica a vederii lui.
/ /. Darul luminii
li
desftrtarea bucuriei nu urrneaz'a indea-
"roaDe
orice intunenc, asprime a luPtei sau inlunecare Aces_
l'"r
insa
vin negresil inaintea orictrrui dar' fie cu un ceas, fie
.'r o zi, fie cu ceteva luni sau cu ciliva ani' pe misum acestula'
;cu nepulinltr ca binele se vine inainle ca in
8a'ndire
sa se 6
Jus in mi$are tulburarea unei mari intunecimi
9i
ispite De
iceea,
de fiecare data cend mintea e pe cde se dobandeasce
larul
unei odihne, e mai intai chemata la o mare lupti
9i
la
nenorociri,
la capetul cerora doar se inttezAreSte lumina Pe
misura
apaserii incercirii vor fi
ii Puterea $i
ineldmea daru-
iui. Acea56 randuiale o vedem Ia toli sfintii, ma ales la ince-
out,
fiindce atunci cand se apropie in chiP simfit de darul
dumnezeiesc
trec printr-o mare ispitd: unii int!tr in lupte cu
demonii, allii indud incerceri ascunse. Fericit inse cel care
n-a ajuns la lenevire
9i
care nu s-a predat legaturilot cu cei
drn lume
$i
relax6rir; care nu fuge de lini ire intr-o destindere
ca sd scape un moment de asemenea incercEri"
,/2. Parintii sPun ca atunci cand omul incepe sd se desparta
de pacatul care-sdl4luiegte
in el
si
st iase de sub s6panirea
duhului acestei lumi, se intamPle cu el ce se intample cl] fe-
meia ce sti se nascd
Ur|
16, 2lli zi
Si
noapte pacatul il tulbu-
re, sufletul sta gata s[ piari
ti
mii de ispite vin asupra lui Dar
cend vdzduhul dinaintea lui incepe sA se insenineze
li
vede
de depane nddejdea lui, inima lui se intdrcqte inaintea potnv-
nicutui
care-i .ta in futa si
dobattd"tte o biruinF desavfutiti
asupra
peca$lui. Cu fiecate zi ce trece il intamPind bucuria si
diferiteie
greutili care vin peste el i se par acum ugoare, pili
ce incetel-cu incetul ajungi in portul milostivirii'
pe cate toii
r"
.,Lamurire: E limpede ca inteliSenF nu trebuie sa inceapa s! s revr
\e
in lor lelut dc
qand;n
-
un lucru propriu celor c umblt $
se istovcs'
|n
lu.,unr.
a.e(rc; Iumi -.
cr nebu,c ia x rcvene in cunoa$rea
lur Dutn'
*'"
l"
"i"r"ii""
ii'l*itli legandu-se in orice clipa d gandira la DunF
1c/P"
: la'd i se li\a tulburdta de
Snli
de tol lelul
'
7-
sfintii ku atins dupt lungi osteneli, fiind inirisrati
$i
chi
pentru
Dumnezeu.
/J. Flacara cale cade ln inime ta vrerEa
rugiciunii i
mddnlarele
sunt ca paralizate,
c6nd simprile seitring, li
e sltbit?i,
ti
orice miFare a minFi lnceteazi, iar omul s
genuncheat
mult?l vreme in acelafi loc, e o flacere pe
ne-o face cunoscut?i citirea cu o cunoa5rerc care ara6 lir
adevarul exact- Cand omul se apropie de rugaciune.
adu
aminte de cuviniele strnitoase privitoare
la Dumnezeu ta
a meditat pufin inainte, aprinde mintea care se roage pri
felegerile pe care i le-au adus a@ste cuvinre.
cand ln chip nedeslutir.
,,,,f,:-ldT
"T"y*
il
om in vremea
cand corabia tui ptu
lrnr$rt lmprnstr de adierite bucuriei qi inlelegerilor
care ir
r,er
tr
xrrEBrr
ur care tll
rnrrna, lnci pricinuir,
de grija lui Dumnezeu gi poate
de i
de greialtr. prodlce
in suflet o intristare dumnezeiascl,.
care in realitate inttrrette
sufletul. Din ea se nasc rugd
curate
S-i
pitimaF, purtitoare
atat de bucurie,
cat
Si
de"i
e uq!u!rr,
car gr oe ll|
tare, atal de nidejde, cat
li
de teamtr. Fiinjca ei gi
spr
p-oate-
mA abat de la drum!, sau: nu cumva ritacesc pe n
reprate
depane de Dumnezeu, pe una din cararile ritaci
De atcj el dobandeSte
o mare snrerenie in gindirea
lui, fiin
aceaste frict ii impiedic,
inima str se inalt din pricina
bin
la care a ajuns deja.
/6.
Credinta in Domnul e refugiul sufletului in vrcmea in-
6srcirii
$i
a intristtuii; mirturisirea slebiciunii e refugiul fap
tr.ririi
luI'
/Z
Cei care s-au inttrit in nidejdea viitoare gi s-au invred-
nicit
de bucuria in Duhul nu riai cauti str r5rnani in aceasti
viatE,
ci cati vrenre n-au ptrdsit-o, inirna lor freamiti
fi
sus-
pina
dnjind dupe fericirea de acolo.
Stiu
bine ce spun cei pe
iarc
acest
gAnd i-a Ecut nebuni
$
pentru care luhea e rtrv4ita
de
desfitSrile
cu anevoie de suportat care s-au pus in mi$are
in
ei
ti
au umplut toate inima lor, astfel incal certitudinea
orinlti
de gdndirea lor le-a luat orice indoial5. GAndirea lor e
atunci
inflIcirati qi ei se inareaba cand anurE vor lisa trupul
si vor vedea mostenirea lor. Prin harul lui Dunmezeu s-au
iovrednicit
de aceaste bucurie de la Cel CaI levarsd da.ul
unei asernea credinte in cei ce sunt in Haistos nu pe rnisura
ostenelilor lo., ci pent u nemisurala Sa buntrtate,
$
CaE-i
face se se desflteze din bellug de ele lnctr din aceasti viattr
trisd
$i
stricecioase- Cati vreme ne gisim pe acesi pamant ce
s-ar putea asemtrna cu aceasttr credinli a inimii datii in dar din
cend in cand spre desfdhrea unora din prietenii Lui?
,/8. Cit de slabtr e puterea cemelii
ti
unna literelor pentru a
ardta exact toate acestea intr-o carte fattr de cunoatterca celoa
care s-au invrednicit prin harul irnbel$gal al lui Dumnezeu
str li se dea darul desfitarii de bunittfile duhovnicegti !
19. Slavi Celui ce S-a fecut penhu noi Mijlocitoml acestor
bunuri
ti
prin Carc ne-am invrednicit sd primim, si cunoa.F
tem
$i
s[ simtim in credinF ceea ce ochiul n-a vezul uechea
n-a
auzit
fi
Ia inima omului nu s-a suit
[,]
Co 2,9], toate cele
bune,
Cel Intai-Nlscut Care e luat dinre noi gi Carc este cu
adevirat
Chipul Celui Nevizut
[Col
l, l5]. Cdci Fta durn-
nezeiascd
a unit cu Ea ceea ce a luat de la noi spre ntrdejdea
fiintelor
rationale, nddejde al cetei obiect era prstrat in El de
la
inceput
gi pe care ni l-a filcut ar{tat acum. Pe unele cuprinse
rn
acesta
ni le-a f:icut cunoscute pain El pntru a ne asigura de
celelalE
pestrate pentru noi, pentru lnnoirea pe care aceasd
sl are
l a noasrrdl o va pri mi arunci pri n El .
_
14. Pari c omul nu s-a invrednicit de descoFrirea
lor dunurezeiegti
cunoscute
de minte intr_o curilii desev
prin lucrarea.Duhului
Sfant, pand atunci mangaie.ea
mi
gustatA
de cei ce umblil pe calea cunoa$terii ln vederea
tei descoperiri.
Fie cj rnediteaztr
la psalmi.
fie ce se sar
In ctttre
$t
rugdciune,
sau inteligenF
medileazi" totut .
srngur scop: se sc lnwedniceasci
de lucrarea
[Duhului
minte. Ei care penru
cunoa$terea
lui Dumnezeu inre in
care zi in mari incercEri
fi
se pregetesc
cu bucurie de m(
al_caror duh nu se int.isteaztr
$i
care nu lasn lini$tlen,
se
ld
d:
!*.ld: T* :
i" numnezeu inrr-o uimiJ p-ar{ii
bela-tnimii,
in intelegrile
pe care le primesc
iin c6r
t40
I 4l
20. Mi gcarea de meni e di n fi rea noastra nu e reprol ab
atunci cand se datoreaza unui impuls natural, ca in cazul
timirii foarnei sau al freamdlului poftelor care nu sunt nici
date Ela motiv: firea insali se mi$ce pdn ele
ii
mi$5rile
nu sunt reprotabile. Tot a$a nrci mania nu e blamabild c
se pune in miqcare din pricini care se afle in noi, dar devi
a5a arunci c6nd ne slujim de ea in faptele noastr sau ii f
loc in noi ca sd int6rzie in conltiinF noasre, pentru ca gen
rea nonstre se mediteze la ea. Nu suntem deci vinovati Dc
ctr incerc?im manie, ci numai dace o arftem in afari in
fapti. aruncand de pildl un cuvint nechibzuit care rene$te
cineva sau fecand un gest de rnanie care, chiar dact e f
bun in sine, e totuqi vinovat dac5-l facern fafi de cineva
boldili de minie. O minie deasi, u$or de stamit
ti
prelung
e semnul unei boli serioase a sufletului. La cei care se in
jesc
de ei irsi$i, ea devine o obitnuintA plectnd de la ntr
zeal d (akedi al
Si
mahni rea con$ti i ntei l or. fi i ndce ei i i
drumul ftrd ca sufletul sd le fie vindecat si ftui si fi doba
indelunsa-rebdarea in cele care le Dricinuiesc mahnire.
incepetori insd ea devine o obilnuinlA plecand de la marl
iubire fati de poftele lor. Iar Ia altii mania e pusi in mi$
de rnandrie sau de slava desarti.
2/. Cat despre palirna desfriinerii. dace n-o pune in mi
o cauzi exterioara, firea nu obi$nuiegte se indrepte spre
cu repeziciune impulsuri arzetoare
Si
nestivilite. Acest lu
ni se intampld totuti, fiird vreun prilej din afare, printr-o p
srrc de sus ih scopul luDtel. Dar o astlel de Deresire nu arc
lira aceste doui pricini: fie pentru ce invinuim
li
disprc
pe cineva in aceastt privinf,A, fie din cauza unei pereri de
insine care a rlmas o vreme in conttiinta noastre, perere
trivit cereia fie am invins acest gand, fie suntem convingi,
puterea noastrl
ti
credem ca l-am biruit prin strtrdaniile n
tre necunoscand ca lucrarea lui Dunmezeu sevar$$te in
orice virtute printr-un dar al Lui. Sunt Parinti care spun ci
demonul ne trimite aceastA patimi din invidie. Dar e greu
crezut ca el si poat6 face aceasta sau orice alt lucru care
incearcd din propria lui voinF, f5ra o paresire care vi
dintr-un
Dlan dumnezeiesc. Cdci altfel nu ne-ar fi dar lini
:-i miicar
un ceas Esle cu noi o Cileuze car ne insolette' iar
1ll.'.i1"
"..*"i
parasiri vin de la Ea lspita desflanerii
vine
[.-ain
u.a"*a
pdrisire, fie dintr-o cau26 exterioarl care ne
l]1"= r.in .irnruii, fie dintr-o aducere-aminte
sau dinir-o
Pl5-
]-." ltirni.
n-o fu"" ta tace mai rePede ca rugiciunea insolti
ll ;'nn.nun.tt..e.
.aderea prelungitS la pemant inainlea cnrcii
iilliu
aur..ea ii
.-erenia inimii'
li
o foamete autoimpuse'
22.
Chiar dac6 se intemple sal biruie pe lupttrtor
fi
sd-l ra-
neisci
cu loviturile ei. nici o palima pe care o urd$te cu ade-
ui,ar si
a.arei team6 nu pirlsette nici inima. nici gandirea
1ii,
ori"* 9i
o.i.u. n fi, nu-i va fi socotite drept p'cat dace
ei iontinua
se o urasca, fiindci Dumnezeu este drept Fiindci
iiunci
renii nu intarzie str-i urmeze p5rerea de rtu a sufletlr-
lui,
iar aceasta e un leac lnaintea ctruia nici o rand nu
Poate
,iu.
Ca o.apt"
"u
adevirat aceaste padma se poate vedea din
soaima
gi sufering niscute in rnidularele lui chiar
ti
numai la
aduceaea-atunte
de ea'
2J. Smerenia e virtutea unei gandiri sdnetoase; cat dmp
ramane in om, acestuia nu i se va intimpla str fie perisit de
Dumnezeu in nici una din ispitele care-i pun la incercate trupul
sau conltiinF prin patimi sau suferinte trup$ti
li
sufletetti'
24. SA fim siguri c[ printr-o hotarfue dumnezeiasctr
once
paima am iubi
t'i
pe cari am indrlgi-o e pasibile de osande
ti
e socotite o vinichiar daci n-o
Punem
in pracdce' Vom
primi, atadar, pedeapsa ei fie aici' fte in lumea viitoare ca
ll
ium am fi savisit-qefectiv'
fie ci e vorba de pofta desfrant-
rii, de invidie, de ieutaiea fa[e de cineva sau de orice alti pa-
tima,
lentru
c[ ne-am compldcut in inirna noastra inr-un Iu-
cru
de;Dre care
$tiam
foane bine ca e contrar
voii lui Dumne-
zeu
1r
pentru ce l -am i ndrdgi t
i i -l
i ubi m i nci i n ami nti rea
noastr4.
25. Cand slava de$arti sel4luiette
intr-un cuget trupesc' ne
Predd parimii desfrantuii; cand
sufleteasci,
ea face si creasce in
salnlluie$e intr-o conitiinfd
noi ciuma mandaiei:
Pe
una
ldesfrinalea] o hrdnegte lingutind truprrl,.iar
pe alta
fmendria]
prln
inallimea virtutilor
$i
a cunoa$te l el
t42 | 4l
F
26. Dobandirea
$i
descoperirea de care inleligenF a
lepciunii duhovnice$i se vede din grabnica con$tienti
lipsurilor proprii. Cunoa$erea exacti a lipsurilor proprii,
arata misura in care simtim cu adeverat intelepciunea
hovniceasc5, ala cum absenfa acesteia e ardtati ugor de fat
ca nu ne simtim lipsuril.
27. Cand intr-una din ostenelile durmezeiegi
[ale
a
sau ale incerc:ldlor care le insotesc, vezi in sufletul t5u o
te,e
li
o riMare neobiluitlt prin care rezilti cu bhndete
si fi tulburat, a$a cum obifnuie$te firea, ba chiar o ve
insolette inina ra
t
o incurajeazi, in a5a fel incAt poveri
asprimile ostenelilor slebsc
$
se domolesc. iar gAndirea
devine iartr$ plina de .avnd, inlelege cA atunci luc.aEa
Dumnezeul e aproape de tine gi ce Dumnezeu e gara
s
ajute cu buntvoilti in lucrul tlu.
28. Cand vezi ce una din patimi, chiar daci o uresti, sau
gand, oricare ar fi el, se mitc{ in tine neobignuit de
teme-te, c6ci lucrul nu se intamplt ferd motiv. Cdci pe
suferinta unei rugtrciuni care-i este adusd cu serguintt,
rea Domnului, pentru Care toate sunt u$oare, poate sd f
treacd de la noi lucrul in care am crzut din neDdsarca n
ti
si intelepleasce inirna noastre ca str cunoasctr aceste luc
ascunse ajutandu-ne sd iegim cu bine din ele30
29. Exi$A o durere care- inchipuie ci are drept cauzd
Dumnezeu, pdcatele noastre sau lucru le dumnezeiegtii
care nu Ie avem gi a c6rcr lipstr ne face si suferin! lD ti
ea este o curst a satanei care o ascunde g6ldirii care parg
se indelemicefle frumos cu frica de Durmrezeu, precum
scris:
,,In calea aceasta in care am umblat ascuns-au
mie"
[Pr
l4l, 3]
9i: ,,Pusu-mi-au cei mandri curst si firnii
cirerile mele"
[Pr
139,6]. Cdci p.in intrisrarEa pentru
nezeu vaea sI ne lipsasca de bucuria
si
de desfitarea De
.
]'.,Lbmurirc:
Prin nEditarcl ru8&iunii
I
pnn ftica de gandun ga,
e luminarAdc Iucrara
ju'
Dumnezeu care insolenc fnca eiae Dum-nez
fuge
Si
e sloboznl de rlricirea ascuhnrii de saran car obirnuierle si i
beasc, p om prin inrenEdiul suflelului. Rugaciunea in;i h;ineaz
chip frre'( Inrma
Fnrru
cA ea se gimdette ta Dumnezeu..
144
t 45
^
rvem
in EL iar prin frica de pdcat[ul comis] vrea se ne duca
,""-aeznadejde.
56
stim
bine, deci. cd orice frice de pacatlul cG
j;51
5i
orice
intristare pentru vrnurcla nedobanditdl neamesle-
"61e
cu
nadejdea milei lui Dumnezeu,
Si
care rnerg neschim'
i,r in
una
9i
aceea5i direc[ie
$i
nasc in noi demedejdea. loate
ilir,"u
tunr uptint" in noi in chip vadit de satan.
J0.
Hristoase, Mantuitorule a toate, Care fiind ascuns in
Dumnezeirea
Ta ochilor serafimilor Te-ai aretat lumii in trup
onenesc
spre indrePtarea striciciunii fiilor oarncnilor, inte-
leplegre-me
p calea Ta. DA-mi intelepciune str
ttiu
cum se
1fr
apropii
de mdrelia Ta! Astdmpdrd in inima rnea ntrdejdea
De
care
mi-am pus_o in Tine, ca sA mi imttlt de ea in fiecar
llpa si
in desf4tarea ei si uit lurnea muritoare. Invrcdniceg-
te-m6,
DumDeztule, prin migcirile stemite de nddejdea mea
ln Tine, de uitarea care se lucreazi in fiece clipe in sfinlii Tai.
Cu adevErat, fratilor, crcdeti-me cd nu mint dace vi spun ci
aonci
cand inima e luminaE de acest gand, in om se vede
ceva asemenea unei nebunii.
J,/. Singuretatea ne face pinatii unei inteligente dumneze-
iepti gi ne apropie in putin, vreme
li
fartr nici o piedice de
limpezimea g5ndirii.
J2. Cand lumina apune
ti
te inabusi dir lipsa ae.ului, abnci
folosegte-te cu ravne de cle din afarE: de ingenuncheri, de
imploreri prelungite q. a. m. d. Cdci aerul se va limpezi pe
nea eptate, soarele se va ridica din nou fir5 veste
li
uneori
i$i va trimite razele pant lajumirak2 bol(ii cere$i.
J.t. Prin marile lui lipsuri, un loc pustiu ne face si dobdn-
otm
omorarea inimii, ne di o inirna de copil
li
o amestect c!
Dumnezeu
prin privirea alintiti neincetat spre El in chip nea-
bAtut
zi
Si
noapte.
34.
Smerenia e rccapitularea reculegerii rnintii. Ori de cate
ori
mintea se imprbtie, i se taie midularele smereniei. Dace
spur
ci se intampltr ca ea se-9i adune g6ndurile chiar
9i
a9,
Sarde$ti
re|'|. Aratl-mi o singura patmd rea care se inalF in
nrnte
fdre imaginile lucrurilor. Dacb mintea e modelatii de
rmaSini
care-i vin de la materie, nu va exista in ea reculegere;
dar daci reculegerea
[in
jurul
materiei] e risipid, e lim
ca
9i
mintea e liberd de imaginile perima$e.
J5. Lini$tirea mintii inseamni a sta in fa{a adeverul
suflet, fiindci adeverul e cunoscut lirn imaeini. Adev
limpezimea gandirii la Durnnezeu cale se inalli in minte.
36. Orice gdndire intipareste in minle lucrul spre c
mi$tr. Dar fiindce e lipsit de imagini, adeverul nu intip
nimic in minte atunci cand aceasta s gandeste la el,
maierie. nici o alctrtuirc de ganduri. Bine a spus un cuno
[goostic]
imbrecat in Dumnezeu
[Evagrie]: ,Mintea care
pe Dumnezeu e libere de iltipiriri
ti
de materie"]'.
ihagine care se afli fu minte e aFdar mai prejos de
GAndirea la Dumnezeu asaze mintea nui Drcsus de irna
JZ Patima nu mai domne5te inrr-o gandire moane f
lurl. Moartea faF de lume e o atteptare neincetatl a m
Cand existi iubirea pentru un lucru oarerare, amintirea I
migcl repede
;i
in chip aprins in gdndire, iar cand iubire{
el dispare, amintirea lui rtrmane multtr vreme: dar chi
atunci cand remane, rimane in chip rece
9i
simptu
9i
n
mai tulburd. Aceasta e moartea de c:Ire vorbeam: cand n
iubire faqi de ceva anume nu se mai geselle in noi, atu
patrma lui se stinge,
ti
nu mai suntem tulburati nici de
tfea, nici de vederea lui. Atunci insd cend amintirea si v
rea lui ne tulburd, e evident ce patima lui e ince vie in
pricina iubirii pe care i-o purtdin.
J& Mila omului e adtarea
[imaginea]
milei lui Du
date ca un dar al meruntaielor
llui
Dunmezeu] celor a
inima e indreptatd spie ea
li
care u6sc lunea
ti
o t?iged
pentru Numele Lui. CAci e cu neputin!5 ca oanEntr care
robii lumii, ai slavei ei, ai stdpanirii ei, ai odihnei ei
posesiunii
ei" sd se invredniceasci de minunatul dar al
Ev
^c.tP-,
Keplulaia Gnosnka l. 46.
NoG marginalai
.,Nu c, aceia carc au
ofl magrstrati nu pot fi miloslivii nu pot fi
pnlru acesre lucruri.
l l o t41
. . , ndce
acesl a
se ml $ca numai i n l i mpezi mea con$t l i nl el
i-am
razut vreodad pe cineva^robit in gandul sau de
Patima
l.-,,,, din
lucrurile de ftai sus in care sa se giseasce o mil?i
l ]]i uar:;ra.
Uni i sunt i nsa l i psrF de ea di n ne$ti i nte Cu cat
"j"aitau tor e acoperile de unul din aceste lucruri, cu atdt
iJnr
impiedicali
de ta aceasta in misura in care insi le las6'
^",,*te
vinute neasemanala se mi$e in ei pnn apasarea pe
ili.l"-o
p,oau". u""*ta lesare
li,
in mesura in care se curata
de
once
legdruri cu lumea. se ml$ca in maruntaiele lor qt mila
i i ns.r mi l ei ca
Si
trcal o$i a vi n, a;adar, di n marel e numar al
iaiim,lor,
fiindca acestea invano$e zi inima
5r
n-o lasS sd fie
;scJta
de mile. Unul ca acesta nu
Stie
se aibA comPdtifiu.e
de cineva,
nu
$tie
se sufere in lipsurile lui, nici sa se intristezt
!ntru
cei ce cad in pecat; ci, din pricina patimilor spuse rnai
ius,
minia 5i
invidia sunt inca tari
li Puternice
in el, iar une-
ori. miscat de un zel nebunesc, se intempld se fie cuprins in
sufletul
sau
ii
de o dorinF de rtubunare in locul lui Dumne-
zu. Se intelege ce ln sufletul shu nu e loc
Pentru
mild Dife-
ritele lucruri despre carc a fost vorba in acest capitol le vei
gdsi in orice om. Faptul de a da siracilor e doar
Partea
cea
mai micd gi neinsernnari a milei
ti
nu pretuiette nimic in fala
p54ilor ei principale, care au loc in inimi
ti
de care conitiinta
se impefti$e$te p.in gustarea durerii pe care o incearcf, inima.
Dar de ce sd facem ca gi cum n-am avea acum ni ci mecar
aceasta mice pafie? Chiar
$i
aNnci cand cineva de altuia o
bucatf, de paine, cine il vede priveste la aceasta ca la un lucru
mare. Sigur e ins6 ctr Dumnezeu nu o va primi pe aceasta
Imilostenia exterioartrl Ere cea dinainte
lmila
liuntricd]
J9. Bage de seame se nu te la$i s6panit de
Patima
celor ce
se imbolnavesc din dorinla de a-i indrepta pe allii
ti
vor se fie
cu
de la sine putere cenzorii
9i
indrepttrtorii tuturor defectelot
celorlalti.
Aceasta e o patimd deosebit de aspre
ti
ea se vede
nai
ales la cei peresli de punarea de g.ije a lui Dun ezeu'
Mai
ales daci nu esti egurnen, nici indi-stetitor' ci una din
slugi
$i
mai sunt
si
altii ca tine. Fiindca acest lucru e treaba
egumenilor.
Daca-mi vei spune: ,,Fac asta din iubire", atuncl
nu
cere
de la tine aceaste iubire. Ceci e mai bine sa cazi in
desfranare decat in aceasti boali. Nu vorbi de r{u oe ni
nici nu flt aluzie la gre$elile lui in fata altora, chiar daca sj
tia lti vor spune:
,,Trebuie str cuno$li bine slrbiciunile I
Spunele acestora:
,,Nu
cunosc acest lucru.
Si chiar daci
auzit ca ceva, din pricina rtrnilor sufletului rru nu mir
ingtrduit se le pistrez in amintire sau si mt gendesc la
Daci iubirea lui Dumnczeu e in tine,
Fegetette
in mglcl
tdrntduirca sufletului seu
9i
lasi indreptarea lui pe Eea
Dumnczeu Care e mai intelept dcat tine. Daci Durnne
ajunge sd-l indrepte atunci cand te rogi, cu atit mai pu
vei putea face prin propriile tale puteri. Dact e ucenicu
slujitoml tau, spune-i atunci un cuv6nt, o singud dati.
fi,
nu se indrcapt
, despane-re de el. Aceasta-i calea u
singuraticii desiv6rgili care-gi pnzesc suflerul. Dee e pr{
nul tdu
li
se ascunde de mai mulli gi de oanrni incerc;ti,
pdneazr-te de el, rnai ales dace-ii drnoatte defectut
$i
i$l
rulinea" dar dispreiuie5te mustrareatr.
44 Oriunde te-ai afla, fii singuratic in conttiinla ta,
ti
strein ln inimt, nearnestecendu-te cu nirFIlI.
41. Nu asemena toate vieluirea
ei osteneli cu absents notorietttii,
de toate. Aceastii fugA va crepte gi
torietate.
[monahalt] li
minu
42. Daci oric int6lnire a ochilor gi urechilor sporegte
durile ltruntrice, atunci nici o osteneali nu va fi Drea
pentru cei carc alearge cu s6rguinld dup6 cele vezute pi v
acela$i timp se sileascd la ticere cele auzrE.
43. Nu rnulli inteleg, nici nu sunt convin$i
ticii, nu ne incuiem in spatele unei u$i pentru
13
,Jlmurire: Acesr lucru seamiri cu ca ce spunea M^Rcu MoN
[=
AscEnrl-l:
"Mar
bine c.te a ne ruga o evlavie
Fntru
aproapcte dc(
musrra pcnrru tot lucruf
'
[Desp..
bg.a ddotaic.ascd 135)
Si:
,ec ci
.rculte de un cuvanr, nu-l siti cu un d! cuvanl ci dobitndesrc o.. n
folosul pc care el l-a dispretuir prin r{bdar: ra,
ti
rtbdarej ta iii va
de fofos decit indreprarea ra'
lDcsprc cei ..
ti
kchipui. .d ,. ind
pth
fap'e
2001."
cu lipsa de renurne
fi
va fi paziti de lipsa d
ce noi, sitr
a practlca
t 48
149
,.a.
ci.
din conrra. pentru a muri p6n6
$i
pentru virtute. Ial6
.;ea
ce e ascuns
Pentru
cei mai mulli. Virtutea o practice cei
u;i 5i
* po"t" fi practicatl
ti
in miilocul rhultimii Dar dace
noi
in
linittire clutim vinutea
li
fratii nogrri incercali in viala
de
obfte
fac la fel. aonci de ce la mormentul chiliei sd mai
^diugim
tuga? Dc la linittire ne attePtem s{ primim un lucru
cu
neputinti
de gdsit in multirE, chia! dactr am ramAne span-
7ura1i
de pleoape
[din
cauza epuiznrii]? Dactr ne-am sergui
spre
pracrica virtulii, ce piedica e atunci pentru vinute locui-
ra
lmpreune
cu cei mulli? Conviepirea cu cei multi n-a im-
oiedicat
niciodati postul, slujb4 milosrenia sao alie fapte ase-
'rnenea
acestora. Ba chiar duce la o
Practicar li
mai mare a
lor, ii
de altminteri no
Stim
ca virtutea si exisie ln afar"a aces-
tot lucrun.
14. Din contri, desftrtara duhovniceasctr dtruite inF-o lu-
crare ascunse nu e socotiti virtute, pentru cl e sdPena virtutii.
Virtute e orice faptd strvartittr pentru Dunulezu in afattr
fi
cu
mrpul simlit. De accea virtutea o pratdcem ln comunitate,
$
numai dupa ce am fost fomati in ea intrim in linittire attep-
6nd se fim vrednici de ea. E limpede cd lini$irea o tulburd
pani
fi
cantecul unei pbsrrele, cu atat mai mult oarnenii car
inka
ti
ies neincetat
ti
pe care suntem nevoi{i str-i vedem.
Vedem cd mulli pirinli duhovnicegti, al cdror trup nu-i mai
ajuta sE practice ostenelile virtutii, nu vo. se sltrbeasctr cu
nihic lini$tirea, ci prevelti cu fats la plm6nt in chilia lor cu
uta incuiatt in urma lor, rtrrnan singuri in lini$irE. At fi fost
drept ca ei se slebeascl linigtirea pentru ctr nu rnai aveau de
ce se practice ostenelile ascezei? Dar dulceats singurltitii nu
le ing'duia
se fie expusi neincetat privirilor onei aduniri.
Cici
o singure rugiciuoe adusi lui Dumflezeu in singurdtate,
cu
inchinare ln inimi
si
intr-o dulce srnerenie
li
umilintA, e
mai
desfrtati pentru ei decat zrce mii de osteneli
9i
ruglciuni
aduse
lui Dum.ezeu in afara cbiliei si
decat toate vederile
$i
cele
mai bune legdturi cu lurnea,
$i
decAt orice procesiuli
ti
Praznice.
Scopul vinudi e viaF singuraticd cu Dumnezeu
ti
medihtea
6cutt a mintii ta El. Pentru singurdtic nu existi
praznic
pe pemant; praznicul lui e plinsul seu,
fi
in locul os-
tenelilor
[ascetice]
cu care al$i se sltvesc intre ei nu E A
cere, cunoalle apesarca liniStirii. Spune-mi, fmte, oare fa
de a fi tdiat de legarurile cu altii, de a simti plansul
Si
du
gandirii,
sau revirsarca inimii de fiecare clipd, ingenunc
in fata lui Dumnezeu nu sunt o ostenealtr? Sau crezi cA e
teneaH doar postul sau aostirea multor rugeciuni? Oarc o
neala inimii
$i
stdruirea in singuretate nu sunt
ti
ele o no
osteneale? Nu e oare feaicit
li
aproape de Dunmezeu cel c
chiar dace minance
si doarme roa6 ziua. rarnane in fi
in selalul singur66tii lui, ceea ce este singum osteneala
voioase?
$i
care sle inchinar la pemant in fata lui Dunrne
chiar daca, fiind suferind, se odihne;te o dati pe zi? S
ne-mi: cum se face cd multi sau aproape toti creStinii su
u$or
ii
cu curaj ostenelile trupetti
li
p.actice cu bucurie
viatutile de care am vorbit, dar nu se incurnete la aceste
neli? Nu te matni. frate slab la rrup in linitrire, dacd n-ai
teneala trupului, fiindc5 panea ta e mai mare decat toate os
nelile
Si
toate virtutile practicate in afara linittirii. M
darul pe care
[i
l-a dat Dumnezeu
$
care std ln sclruirta
iubirea de lini$rire, care e un dar mai mare decar darurile
petti dale lor. Am lungir acest capirol peste obiceiul res
in celelalte capitole fiindci vad ce de Ia aceasti opinie v
multora un defecr nu rnic: degi dil pricina luminirii primi
a marii infli4drdri
ti
a disprelului de lurne pe carc-l alr,
zesc lini$irea, totuFi cad in dezntrdejde pentru ctr, nepu
posd, priveghea sau si-Si chinuie trupul cum fac mulgi aI
nu rrrai practice osnelile trupetd. lntr-adever, rnulti smin
durerilor inimii carc tulbur5
li
inspaimanle oameni nobili
curajofi. Int.-adevtu, osteneala a o suta de frati care
Dosi(
ti
rnend.i in trup ii impiedice prin cuvinte de$arte si s
ce lucrului alat de mare
$
minunat al zivor&ii
9i
liniqtirii
ei infiti dat in dar de Dumnezeu numai unora, ca si su
in sEbiciuDea midularelor lor povara singurrtElii
$i
osten
$i
fac slujbele in mijlocul zarvei lumii
tr
a oarnenilor nu c
tire$e cal lucmrea unui singur singuratic care in slabiciu
hi
$ade
in liniltire, dact se pe2egie de orice legeturi cu
menii
$i
stdruie neincetat
[in
chilie] inderdtut ugii ei, fdri
nrmeni se nu intre
fi
s6 nu iasi din ea. E limpede c6 nu v
t 50 l 5l
hesc
aicr
de cei care nu pazesc lini$lirea decet cu nurnele. in
i'-o ce toati ziua la ei se inrri
5i
se iese
$i
se ajunge la ei cu
l,"unnu..i
uotOesc de cei care nu-gi deschid u5a de la o du-
iiinica
Ia alta. care nu vorbesc. nici n-au legerure cu cineva
$r
-"-
sapumani
intregi
9ed
cu u$a desevartit inchist. ori care
ifr
anrri
nu indtnes. p. nirneni afara numai
[cend
se imPefie-
.".c1 de mdnluitoarele Taine.
9i
care nu se aptopie nicidecum
le
piocesiunile
praztticelor
5i
de adunetile lor' Daca existt un
.;nguratic
in stare de acest har
ti
care a primit acest dar de lia
pu-mnezeu. dar pe care egurnenii sau indi-stedlorii rninlsti
rilor
din
pricina relaxdrilor lor, a insistenpi lor pe paaciicile
mtpesri
sau din gelozie il impiedicl sa
$da
al4 ace$tia vor
avea
de-a face cu Durnnezeu
ti
vor da seama inaintea rribu-
nalutui
lui Hristose.
15. Trupul sufletesc
[psihic]
propriu suflerului e dreapta cu-
noastere a firi seletoase in care vei ce{ta scapare ln vremea
infirnecarii,
a gandurilor blasfernatoare, a mipzrilor nerutinate
care intineaze gandire4 a intampHrilor nePrevtrzute, a gaodu-
rilor nerecunoscetoarc
t.
a. m. d. De aceasta este neaperata
nevoie pntru a gisi replica corecti ce trebuie data intr-o anu-
me situatie,
pentru ocrotirea ascunsi
ti
odihna inimii
li
pen-
tru incurajarea gandirii ln mitcerile de intristarc care nepi-
desc de obicei sufletul din p.icina marii incerceri
$
a ispitelor
singuratatii sau din alte motive cai vin de altundeva. Atuncl
gesim in ea o maJe uiurire. Nu intotdeauna. dar adeseori le
facem se tace prin rugaciune, ori se intampli ca din pricina
dvnei sale gandirea str n-aibtr destub reMare ca s, se mul$r-
measce
doai cu mgdciunea. Faptul de a inlelege numaidecet
ce poate si o sustintr e propriu unei firi shitoase
fi
intelepie
si
se datoreaztr in acel;li dmp ajutorului harului, aducerii-
aminte
de Scripturi sau milcetilor intelepte ale firii cal lnti-
resc
mintea. Suflehrl nu va fi insi atunci cu totul nelucrtrtor,
to
..La.u;re: Desatara duhovniceasca e adevada cunoaitere a Firii
dumnezieSri
a carei cnitudine xacte
Si
simtiti are loc p.itrlt'o descoFir
a Duhului.hara
aceestl cunoa$erc. vinulca sc lntemeia?n p' frica de m"e'
lia lui Dumnezeu, iat inc.Ederea omului se inlemeiaza
p' rispl'lrrca f'
cate
o a$eapt5 pentru ostencala vietuirii lui iar nu pc nils Llidatain
dar'"
ci doar pentru o vrerne, pana ce aceastd lucrare ne ajutt
ascuns ineuntrul inirnit, nu printr-un glas auzit din afar
printr-un efon liuntric, ca si nu fim batjocun dernonilor
inleiindu-se imporiva noasre ftai mult decar obiFuiesar
pune capdt nrgdciunii
ti
dulcii rEdir6ri a mintii in convor
rca ei cu Dumnezeu".
46. Cuventul talharului de-a dreapta
[lui
Hristos pe c
L.23,421 arc in el chipul credinlei g
al ceintsi
lintoarc
Cei cale cred
$i
se roagi ca el nu vor fi Er! indoiale de
nici de pdrttrlia imprcun, cu el la fdgeduinta pe care a
D
mit-o acesta, chiar daci ar fi ucigati sau desfranad, cu co
str pund capdt puntr ilor lordinainte.
47. Cuno* purcrea Proniei dunrneziegti, cale invatt,
zelte
ti
cdltruzeste tineretile noastre, acera care cercel
neincetat iD chip subtire me.sut gandirii: cum anume ni
intamph adeseod se ne educim, sd ne
Fegarim 9i
str IE
inf dar cand vine motnentul ne descoperim nenorociti
ti
$e4i
in toare figeduinlle noastre, capiiulend ad,nnc umiliti
deznnddjduiti. Duire carE ne gasim dinrr-o dattr ageri in or
osteneale gi virture, Iumina{i
fi
inflicemti 1n toate miSc
noastre, fEra ca inceputul ciii noastre se fi semenat cuhva,
aceasta; cici am inceput in neputinF
ii
slebiciune, in misc
stricacioase
fi
cu o inirnd impoveraH. Din asemenea schi
bari se cunoatre punarea de grija a lui Dumnezeu care
creaztr pentru a-i face sA c.easci pe cei care se dedice vi
cum ii ciliuzegG in chip amestecat, ca
ti
aerul cal se schi
bd. De-abia ce incep si sporeasci in duh gi
in desftrtare,
face sd se apropie de cunoalterea iubirii Lui
si-i face si sin
l&
Ilentru
pScatele lor oamenii vor primi pedeapstr, da. pen-
ru
amagirea $
trufia mintii vor fi pedepsiti de demoni; ceci
arflandoutr
acestea sunt p.icini de blasfemie. Din
judecata
asupra
celot dintfi vine indreptarea, dar din acestea din urnli
vine
pierzania desevar$it5"
19.
Nu voi ca in punarea ra si fii elibemt de robia legii
ti
de
jugul poruncilor peDi cerd n-ai simlit RtrA putinti de indo-
iab
ct zrpisul de eliberare din aceasti robie a fost scris in
inteligenta
ta, iar sila migcirilor libertilii te vor sili cu o sila
uimitoare,
frri si vrei, st lati treapta la cale ai ajuns. Pizette-te
lnsd
de cei cale se elibereazi cu de la sine puterc, fiind inci
robii
migcirilor lor, chiar dactr nu mtrnurisesc acesl lucru.
Pentru
ca nu cunosc desftrlarea celor c rirnen in robia Dom-
dului, $i
cale consti intr-o supunerg bhndi
fi
dulce: in liecarE
clipe ei pldtesc potrivnicului birul migcirilor bolnave care-i
at'ag utor.
5A Bagt de seame sa nu te lagi aintrgit de nelucirile p
care
1i
le arati demonii wand siji baltr
joc
de tine. Asernenea
tucruri se intemph tot timpul cu doutr felu.i de oanreni: sau
cu cei simpli
ti
necioplili''", qi a cnror gandire s lnalttr de &u-
fie; aceltia sunt dedronii car le arat?i neluciri la priveghere sau
ln somn, iar uneori ii fac si audi glasuri amtrgiroare care-i
faci si cada i[ inFleciune pane ce ajung iI| meinile lor; sau
cu cei care au dobAndit [urea osieneali a privegherii
$i
stt&ie
in lini$tire:
la inceput demonii ii inspiim6nta prin fricd, dar
v6d
apoi ce priD credinfa lor in Hristos acettia ii dispEtuiesc
pe
ei
$i
vederiile lor, pentru ce sunl convinti ci denronii n-au
ucl
o putere nici mdcar asupra firii nelnsufletite,
li
se
Stiu
hconjurati
de cale
$
de cai de foc carc,i pJzrc, ca acelea
care
s-au artrtat fe.icitului Elisei, cand sftntul proroc s-a ru-
gaf
pent.u
lncurajarea slujitorului
14
Rg 6,l'71, gtiind
9i
ci
lncercaiea
vine de la Domnul Care i-a plrisit pentru a-i pune
Clleuza ascunsd Care este cu ei: ii face si cunoasce imDreu
cu darurile gi harisrnele Lui neincelate
Si
nepurtnta lor;si r
vor dobendi smerenia pentru a nu se trufi gi a cedea sub
j
cata lui satan. Dar atunci c6nd ln aceasti vietuire murit
cele bune nu inceteaz:, ele ne apropie mai degrabtr de piei
nie decat de deslitare
li
ajutor.
r!,,L,murir:
Reteaza gandurile ce vin dc ta
mur,nduti pn!'rca de la elc rpre Dumnezeu. tucru
$
noapte lupdndure cu ele."
._
.
.I-imuriE.
Sc nurnSre neciopltr nu nurnai cel care e a|a din I'psa de
tr^rdrrruli.
ci
i
cel care e neoophr in cunoaycrc. Unir scdea2, Scnpturit.
"dr\.or depane dc a intelege ade!6rul: ccl ce se tipse$e de Scriprura e insa
-'PJie de a dobend' o cunolsreE dnaDr! '
demonr prin ruE6ci
t 52
t 5. 1
la incercare
$i
sa-i vada biruind asupra ei, pentru ca ob
cia demonilor se fie ru$inata
$i
str se arate celor ce au
deschiti se vade puterea ajutorului Donmului, cum ii inso
ii ocrotegte
9i-i
inconjoa.e in mijlocul tururor dusmanilor
Atunci. fiind infranti prima oari. demonii se intorc artrt
li-se intr-o nelucire mtrreata in aser inarea unui impfuat
rescl imbrecat in fltueri
$i
ocrotit cu mare fale de adu
demonilor ca de ni$te ingeri. Mulii ptuinti din vechiirr
fost inselati in acest fel
ii
cei cale n-au fost biruiti de fri
fost biruiti de umbra adeverului
ti
s-au ltrsar du$i in rtr
spunand ce au vazut pe Hristos intr-o descoperire de foc
li s-au aretat ingeri. Noi insi sE nu ne ltrsdm ingelali de e
st ne
iinem
de smerenie pi ne vom mantui ca acel ints
bttran carc i-a spus diavolului care i se a.eta:
,,Un
in
vin, la mine? Poate ce ai fost trimis la alhrl? Eu sunt un
tos
fi
nu caut s6-L ved aici pe Hristosul meu."
5/. SfinFnia inseanmi si fii sfintit de rugeciune
Si
de
terea sfimei lucrrri a Duhului.
52. Cate vreme inima noastre n-a fost sfintitd de
Domnului, nu suntem in stare se deslugim limpede intre
ctrrile ascunse venite din lucrarea demonilor, a ingerilor
firii sicele care vio de la Duhul Sfant.
5J. Cate vreme cuvantul nosiru n-a fost sfintit
Duhului, el n-are puterc asupra demonilor, mcr nu
firile, fie cele ralionale, fie cele mute.
de pu
l ses
J4. LaIa Vaeme nu ne-am curant de tucrarea Dacatutur
crarea Duhului Sfatrt nu seli uie$e in noi, ca se ne
vase ale sfinFniei pe
care sA b adumbreascl Domnul.
JJ. Cend te scol i i n pi ci oare penl ru sl uj ba psal mi l or;
trupul
li
sufletul ttu sunt gara cu toati sfiala - fiindci'
Iucrare in care se ascund mii de comori Dentru cei c
s6var$esc cu discemlmant -, cere mai intai in ascuns
Dumnezeu in inima ta sd-ti deschide mai intai inainte izv
vietii care obi$nuiette se
ta$nea-sce
in acele clipe in sufl
care s-au lepedat de lumea trecetoare
Si
vtrd in fiecare c
t 54
155
inauntrul
lor moanea lui lisu\ in medularele lor ascunse. Dupe
"2p
spune
psalmri in linitte. neavand alt scop decat rugeciu-
.ea,
lZrS
sd te ingrilepti de numarul lor, ca sn
!
se dea cheia
1,s 5i
numai
a unur singur verset pentru ca se Intri in vistieria
illetegerii
lur duhovnicegti deschise de harul Duhului Sfint.
Dar
e nevoie de durerela inimii]
9i
de tdcere ca se vorbe$i
inainlea
Lui cu mintea ta rnare
$i
se primegti de la El cele de
care
are nevoie serecia ta. Ceci pentru a da slavA lui Dumne-
zeu ti
a primi intiparirea Duhului in ceasul rugiciunii e nevo-
ie de o minte treaz.a
ti
de o inimi
Pregetiri,
ca mintea se lase
rot
ce
tine
de trup
$i
se fie inelF6 pand la aducerea-aminte de
rnerelia
lui Dumnezeu
ti
p.intr-o convorbire prelungita cu El
se
se trezeascd la cunoatterea slavei Lui. Spunand aceste4
afld
ca nu vreau sA impiedic prelungirea rugiciunii din pricina
feluritelor
intelegeri aiezate in versetele Duhului. Ctci rugI-
ciunea
poate fi prelungita trei zile qi trei nopli plecand de la
un singur cuvant.
$i
nimic ou l-ar pltea impiedica pe un sin-
guratic ca in toate zilele vietii lui se se slujeasci de un singur
verset pentru rugiciunea sau slujba sa, fire se poa6 fi socotit
vinovat de weo greteala. Dar pentru ce prin desele schimbdri
ale psalmilor avem o diversitate de sensuri prin carc mintea e
sdmita spre minunare inaintea lui Dumnezeu, de acum tre-
cem adeseori
$i
liri nici o tulburare de la un psalm la altul.
J6. InceDetorilor in aceasti vietuire sau celor incd tineri nu
li se cade si se apropie de aceste lucruri, nici chiar daci ina-
intea lor li s-ar deschide po4ile, pntru ca incetarea psalmilor
s, nu-i umple de ganduri rele fiindci nu cunosc altt cale sau
scop.
Nu li se cade nici si-li plece mintea spre o gandire asu-
pra
versetelor, ci sd se osteneasci deplin ln repetatea lor cu
vocea
pane ce ating aceasti mesud ca rrupul lor st nu-ti piar-
de viata
asceticd. Aceaste osteneale unitd cu linittirea seami-
nd
in ei o 5lmAnld duhovniceasce. Ve mdrturisesc adev5rul:
chiar
dace se inham, de la inceput in toate ostenelile vielii
slnguratice,
cei ce se lipsesc de linittirea necontenita nu se
vor
invrednici
se se apropie de aceste iaine.
52
Orice dar venit de Ia Dumnezeu.
9i
a cdrui putere e cu-
noscuti
printr-un semn evident in cel care-l p meste, e dat pe
misura vieluirii treptei trupegi;
fi
orice dar privitor la
noa$terca lucrurilor inteligibile
9i
a tainelor duhovnic
dat pe mrsura curdtiei gendirii. Cel din6i lucru nu e irnpi
cat ln lucrarca lui de arnesiecul
ti
familiadtatea cu mulfi
numai de vointa
Si
libertarea proprii omuluil?. in ce pri
cel de-al doilea, multe sunl piedicile
$i
dese obstacolele d
pot opri dotrandirea cure$ei; crci przirca rnultt werne
lin
liel e rdsturoati intr-o clipl de o singure privire,
ti
chi
glas r6rms nevazut poare pune in migcare inima singu
lui l:bandu.l sn iase din pacea glndului siu.
58. Cind cazi cu fala la plmim in fata crucii in rugeci
inainte de a lncep slujba, roagd-te lui Dumnezeu gi cere-
inimi indurcr-at! si-ti dea rlbdaE sI poti stnrui ftuit la
[akedie]
in rcpetarea versetelor, Iire $ ai de luptar in d
tulburarea, zicand:
,,Doamne, ln tirrpul acestci slujbe
migciri luminoase, ca sd privesc la Tine in versetele
din eura nrea!"
5q Mustr5-i p cei care la rugtrciune igi fac o imagine
sibild in minFle lor qi in locul unui g6nd unic, simplu gi
guratic, o intelegerc a faptului ci Maltuitorul e oecuprins
desfatd cu inchipuirile
lfanrasrnele]
gandirii lor- Noi insl
Esdm pe acegtia gi pe cei asenrenea lor, antrgili de inchi
[fantasrnele]
lor, gi, card rugdciunea ajunge putmic5,
pregatim cu toattr reculegerca s! ne lndleptem simlurile s
tului nostru spre Duhul lui Dunurezeu in simplitatea ini
nelinand nici o formtr alcttuitd dirl ganduri compuse pe
le suscid gaDdire3, ci ageptend cu credinfi s{ urce in i
noastre adevArul cunoa$erii lui Dumnezeu, atunci cand
El, in g6nduri limpezi despre mAretia Lui a5ezate in noi,
cum spune Pavel:
,,fie
in trup, fie in afard de trup, nu
[2
Co 12.2]. Ceci treapta acestei descoperiri e foane su
$i
mitcdrile ei sunt mai inalte decet imaginile aduceri
aminte ale lucrurilor vtrzute
ti
decat orice gand, refleclie
cunoa ere p care le gande$e, de care-ti aduce aminte
5i
a cerui asemanare se foloseste in lurnea aceasta. Cele in
'' Nota marginali: .,Luai aminre la acesr capirol. hatitor!
t 56
nlale
cu fericltul Pavel s-au facut sprc povaFirea rururor fAP
l,;lor,
caci cele vezute de inteligenli la rugtrciune
$i
cele pe
.-u1.6
le
va vedea in lumea cea noue nu seamlna deloc cu sim-
turile
cu care suntem imbrecati, nici cu vederea, culoarea
ti
ier6a:'rihiilor
[elernentelor]
acestei craFi. De aceea. arunci
cand
ne rugem. spunem ce aSEptim cele viitoare
-
rostind
oorrivrt
polrincii Domnului: ,,VinE
Impirlda Ta
[cf.
Mt 6, l0]
66
care
o a5teptim!"'o
-
gtndirea nu indrEznette se-ti ima-
qineze potrivit cunoatterii noastre pe Cel ce este de necupains
[neinleles]
pentru crcatur5: ceci sti scris: ,Nimic
semtntrtor nu
s-a
urcat la inima ormlui
li
limba nu
$ie
sA spune ce a
Pregi-
dt Dumnezeu
sa dea prietenilor Sti"
[,]
Co 2,9; Is 64,3l
Si
p
eare
le furigeaz5 in chip neinteles ln inimile noaste prin Du-
hul
Car le descoperl clor carc le a$teapti.
6a Dar poate ci unii vor spune uimiti: ,Nu
e oarc mai bine
se
privim la acele lucnlri ln mintea noastd dect si rfiecim
in ganduri rele?" O, intelepti nepriceputi! ca
$i
cum toati
calea $i
misctrrile sufletului ar fi una din acestea dou6: fie
intarzierea in asemSnfui alcetuite din imagini
9i
forme, fie
ratEcirea in gandurile rele! Unde e ahrnci suferinta p carc
gandirea o primepte cand in(elege sensul versetelor
[Scriptu-
riil
Si
care cade peste om
fi-l
strebate din creqtet pane in tilpi
ca o flactrrtr
si
a circi mi$care incdlzette tot trupul asenrenea
unui cuptor aprins, lipindu-l de ptrmaft ptin apesarea insu-
portabili
a emotiei dureroase cate-i chinuie inirna patla acolo
hcat din pricina durerii ascufite a rugtciunii srange pemar-
tll in dinti? Cunosc intr-adevir pe urii care, preveli$ la pI-
mant din pricina intnsei suferi[[e pe care le-a pricinuit-o
rugiciunea,
odad cezufl cu fala la pimint
fi-au
pierdut limba
din gurd
5i
au umplut-o de praf, duptr care au spelat-o
ti
btr-
gat-o
inapoi. Unde e atunci bucuria revelsati p neatteptat
in inimi
5i
care inundii asernenea unui val toate mifcetile, cal
rdpe$te
inima intr-o betie negreittr intr-atat iocat singuraticul
nu
mai seamtrnd cu un om, ca
$
cum prin risipirea inimii in
-
rB
Parafrazn lirurgica a cerrii a
drsericii
Asinen a Rdslnrului: ct
2'a a rugaciunii ,,Tatal nostru in cultul
Inai sus Suta 1.89.
t5'7
valul acela ar fi fost inalH in afarb de trup
)r
nu rnat s
pimanl? Unde e atunci intelegerea care-l face pe nea$te
se scruteze
lucrurile
lui Dumnezeu], care face limba sa
62. Cred ca aceasta era Puterea prin care fericitii muce
au biruir suferinla chinurilor lor
li
au cdlcat vitEerte in
in uimire
ii-l tine
in picioare fare aducen-aminle, nici
lovit de uimirea care s-a abtrtut pesre el plecand de la sim
neobi$nuit6 pe care o primeite mintea de la versete[le S
tu.iil, gi care fac nemi$ate simtirile
ti
inteligen{a lui?
toate acestea se Iipsesc cei care la rugdciune se leagd de i
gini
fi
forme. Dar unde sunt
$i
cei care spun ci nu e nevoi
slujba psalmilor? Spun adeverul ca inaintea lui Dumne
$tru
un om care s-a invrednicit prin mila qi harul lui Hri
se face experienfa tuturor acestor lucruri
plecand
de la sl
psalmilor,
ii
nu numai o date sau de doue ori: si emu oa
slabi
li
lipsiti, asemena noutr, pe cale Dumnezeu ne me
din cand in cand in medilerile
li
rugeciunile noastre nu
pncina vietuirii noasne, ci din pricina milei Lui. El ne
gaie cu lucruri ndrete care nu sunt ale unor oanreni lipsiti
suntem noi, ci mai degrabe ale unor oameni insernnati car;
atins harul curefei
$i
cerora li se dau descoperiri rhari
!i
negreite in simtirea minunatd a lucrurilor lumii viitoare
desfitiirile unei cunoa5teri mai presus de fire.
6r. Langd orice om este, prin urmare, o
putre.
Ori de
ori Aceasta se deperteazi de el, frica s apropie numaid
de inima lui, puteril inteligentei lui slabesc
$i
orice cund
tere sirace e in el cu totul;
ti
atunci omul e cu totul lipsir
increderea credinlei. iar grindurile ii devin asemenea celor
trnui copil mic. Dar cand Aceasta se apropie din nou dd
curaju
iul inlra numaidecat iin sufletul seu, inirna i se face
tare ca un munte
$i
nu se mai terne de nici o fdDture: nimic
mai i nspei manl e i ni rha l ui . ni ci teama de demoni , ni ci cea
fiarele salbatice, nici cea de oarnenii rii
fi
ticdlo$i, nici
trupului, nici goliciune4 nici lipsa de hrand, nici chiar moai
de care se teme
li
firea. Pe scun, omul se imbraci in ra
[zel]
ca in nitte carbuni apringi,
9i
nimic din creatia lui Dri
nezeu nu mai inspdimanti gandirea, vederea
si amintirea I
158
159
ri oare
tonuri l e pri goni l ori l or l or.
$i
tol pri n ea
$i
peri nti i si n-
drrallci
au dispretuit grelele ispite ale demonilor.
6jl.
Unii mucenici au vdzut aceasg Putere in chip sensibil,
qi in
culmea chinurilor lor mulfi au vezut-o cu ochiul libr.
lJnii
au vdzr-rt-o ca pe o mantie intinstr peste ei, allii ca o mi-
ni
de
om care-i umbrea de sus, alfii ca un taner chipef sdd
langi
ei. lar prin aceas6 vedere nu numai ce dobandeau cu-
perintii
; dar deveneau cu totul iinsensibili la toate chinurile ce s
raj.
abateau
asupra lor. CAnd li se tiia un rnare nuri5r de rntrdulare
si
trupul
le era sfasiat
Si
plin de singe, cAnd li se tiiau inche-
ierurile 9i
li se smulgeau camea
li
pielea, gAndirea lor nu su-
ferea
nimic, caci adeseori li se lua pend
$i
durerea irupului.
Asa
cum povestcite unul din ei, cand i s-au itiat
li
smuls mai
mulrc
midulale ale trupului seu, era plin de betie ori de cate
ori i se taia unul din ele, qi cu gura plini de rfu
$i
bucurie
inilta lui Dumnezeu un inm de bucurie- Dar cand i s-a teiat
unul din membrele de
jos, qi anume un genunchi, a simtit
durerea- Iar cAnd a fost intrebat de ce la toate celelalte mddu-
lare a ramas ticut
si
se bucura, iar la acesta a strigat - ceea
ce i-a fecut pe prigonitori si-!i rec4tige puterile, ca
ti
cum
mucenicul lui Hristos ar fi sldbit in luptA
-,
le-a respuns
adeverul:
,,Se ldli
ce pentru toate celelalte pe care le-afi 6iai
n-am suferit nici o durere
;i
gardirea mea era cu tohrl in cer,
dar la acest rnembru am fost piresit de Dumnezru Care rn-a
hsat sa sufdr, ca sd-mi aducl aminie ca sullt om
$i
cA nu o
Putere a firii m-a sustinut pantr acum."
64. Aceasta e Puterea carc ln pustia infricotatoare ii pize$e
pe
singuratici in chip nevizut de vidmerile demonilor. Deli
acettia
nu
ttiu
cum e cu putinti 6rii omeneqti se locuiascl
patruzeci
sau cincizeci de alli impreune cu harele silbatice
fi
sa ramana
in lupta cumpliti cu demonii fiird ca gandirea lui
s6
se vatdme sau se se descurajeze deloc,
9i
inima lui si saltc
zt gi
noapte plinl de bucuria ingerilor, ca
si
cum ar locui lnci
de
aici in cer. Vtrd cu inteligenF aceastd Putere singuraticii
car
se pEzesc pe ei intiti in toate luptele ostenelilor lor' Daci
vtea
cineva un semn. sa gie ce poate simti lntotdeauna cand
alume
acesta se deptrrtea"l
ti
cand se aptopie de el. O simte
65. Ste scris
[ci
Hrisros e] ,,mai intai nrscur
fdpturile"
[Col
l, 15] dcat cele rationale ve.anie
fiindce El Cel din6i S-a niscut la viata lumii de
invierea din mo4i,
dupt schimbaren care are loc in el: ceci simte pe neaSte
in el o potere negditi in ciuda slibiciunii firii, pAnn ce
putin timp aceasta scade
$i
schimbarea dispare. Prin ea
resc singxraticii in ftrpluirea poruncrlor. De mulle ori
schimbd atal gandirea cat
li
alcaruirea trupului. Cine a sit
aceasta str inleleagt. Se cade, fratilor, sI rnedidm cu g.i
inlelegerea hcrurilor, ceci prin aceasta privire neconteni
apropiem de cunoagterea deslvarsita
Si
de simtirea ne
Cine se deprinde in acasle cunoatrere dobande$te o s
mare
li
nesfa$it
ti
o crdinti neclintittr ln DurnnezEu.
decat t
$
nev
66. E pe drept cuvent
,,mai
lndi niscut" fati de noi,
ci inainte de El ninEni nu se ntrscus sus,
ti
bine se nu
,,mai
in6i nescut" nu numai fale de noi, ci
9i
fafi de
netrupetti. fiindce
ti
creatia lor
tintette
spr aceasti nait
62 Dacd lerusalimul e
,,ceratea malelui impdraf'
[Ps
4:
li
ef se numeste cu nuinele lerusalimului din cer
fEvr
12,
cu care-l numette scriptura
em intr-adevtrr o prefigurare
-
cacl tenrsatrmut Daman
-,
atunci numle de ..chi
lui Durmezeul" dat in chip nepotrivit lui Adam
[Fc
l,
fintea
sprc implinirea efectiva a adevtrrului sdu
lin
veniri
Hristos Chipul Dumlezeului nevilarti Col l,l5l, cand
si se implineasci acest cuvant de mai inainte
[at
Scripturii
68. Se cldea ca intreaga creatie s, se inchine Chipului,
pdratului
[cf.
Evr l, 3]. Pane atunci nu S-a vezut ca un o
fi primit inchinar de la ingeri. Numele de Chip se potriri
foarte bine Celui spre Care prive$te toattr crealia vran
nevizutd. Cdruia i se inchind
li
pe care-L cheamA cu n
de Dumnezeu: prin El vor fi infiuFte lui Dumnezeu t
iar prin trupul Stru vtrzut am vizut ascunzimea neinteleasL
69. In ce priveqte existenla, nici unul
nu e mai betran in firea lui creatd decat
dintre sfintii i
dincolo
r 60
l ovar4i i l ui ; fi i
l 6l
,hia
dupa
venirea lor la existenF le-a impe4it Domnul aga
]"61 3
vrut, dupa trepte
$i
cinstiri felunte. In ce privelle cu-
noa5rerea
9i
inflicerarea iubirii, unii sunl mai indi. alui la
MU
'1oc,
9r
altii mai
Pe
urnd; ni : nlfircnt Iinst din cei de pe o treaptll
mii
d"
jor nu precede in descoperire
li
cunoaltere pe cei
aflali
pe o treapte mai sus decAt ei, nici macar in ceea ce
aces@a
interzie sa inFleagd din ceea ce dupe mng s afle pe
repte
mai
Prejos
decat ale lor.
70. intre toate cinurile ffilor inteligente existi zi de zi ur-
cug.
nicidecum coborare, fere se existe capdt al urcugului care
6erge
de la cel mai vechi pi mai intii pana la cel din urme,
ceci
de cand au fost create
ti
pentr acum ele urci ln fiecare zi.
7./. Transmiierea existenlei
ti
crcllerEa treptati a trupurilor
noastre
in prima noastrd stare
lin
existenla noasd actuale],
amendoutr
lucruri pl5cute, au loc ln sfintele cinuri
[ale
ingeri-
lorl in inteligen{t, potrivit naturii lor inteligent creqrerii
lor care
tine
de inteligenti. La noi transmiterca existentei are
loc de la un trup la altul; la ele inse fiecat inreligenli pri-
meste cregterea de la alt6 inteligenta- EIe cresc in toate ca
niste invatacei in taine, noi instr cregtem in chip vazut.
72. Cend mintea primegte simlirea frumusetii ei, cre$e in
acela$i fel in care cresc in chip tainic ingerii. In descoperitile
primite de inteligen(a ei, se invrednicelte de comuniunea cu
ingerii; fiindcd sci in randuiala dintai a creatiei firii sale, ea
prirneste
li
contemplarea Prototipului ei.
7J Prima plecere a inteligentei in primirea unei descoperin
inteligibile
stii in contemplarea purttrrii de grije a lui Dumne-
zeu a Cdrui pute.e
ti
ciliuzire mintea o simte in evenimenlgle
sensibile.
Vine apoi plecerea care sti in contemplaEa punrrii
Sale
de griji faF de cele ce sunt
[fiinte].
A treia pldcere a ei e
cea
care sta in contemplarea lucrtrrii Sale creatoare. A patta
placere
a ei e cea care ste in contemplarea intelepciunii Lui ln
cele
ce sunt. Necuprinderea planului Sdu e cu atat mai puter-
rlici
cu cdr felurirele Luijudeci(i sunt inegale. in prima vedere,
pldccrea
pleac6 de ta puterile orneneglr; aceasta e prirn cre-
qlhF
a minlii. in a doua vedere, ea se bizuie pe increderea
in
Creatorul
ii
e intarite de aceasta. in a treia vedere, pl6ce
mistuite de iubirea Lui ca un prunc care-gi vede tatal.
patm vedere. plecerea e as(unse in inrunericul ..lnFle
Sale in muhe chipuri"
[E/3.
l0]. in a cincea pomire. pl
st[ ln inlemnirea gendului lntr-o nelntelegerc! lipsita de
exDlicatie.
/4. UUnUt e DOVarUlt Oe acesc clncl
srm!rc
qunovnlceasca
orn ctrDa In care
vederi distincte i
a inceput sd fie
natt in cele ascunse
ti,
imbricate ln aceste trepte, sie in
randuiale a firii ei create. De-a lungul tuturor acestor
urct
li
coboala neincetat, potrivit ravnei sau nepestdi,
nedcului sau luminii carc ne vin de aici.
7t Acste cinci schimb6ri diferite in cresterea mintii
cuprinse in piscul unic al cunoagterii duhovnice$ti. Ele o
duc
lr6ne
la cea de-a doua
(Ieapci
a cunoatterii in Duhul,
e treapta creafiei dintai, inrudit?i cu descoperirea firilor
gibile
li
numitn starc naturalA. Acelati lucru il spune un
lept in descoperiri, cipetenie a cunosctrtorilor
[gnostici
,,Cresterea
fiintelor rationale e in vederea celor stricici
nestrictcioase: ucenicia ei e in cele stricdcioase. desive
ei e in cele nestricdcioase"re
76. Intr-adevir Pirinlii spuneau c{ omul care se in
cegte si vad:l la rugdciune lumina sufletului siu, acela
vrednice$te in inteligenfa sa
9i
de taina descoperirilor
ti
de descoprirea celor neinfelese. Ei nurnesc lumintr a
tului strtrlucirea luio, fiindcd atunci cadd e curegt de
palt4ie cu pecahtl, ea se ridici asupra sufletului la
rugeciunii ca un soare; prin ea sfieluce e sufletul in mi
lui la rugiciune Ia slujbn
9i,
plecAnd de la ea, e atrasi
direa printr-o lucrac a Duhului cu un fel de intelegere
cel e dumnezei eSti
$i
tai ni ce. Aceastl sl rel uci re se nu
creatia din6i a sufletului: uneori se numelte luminr, al
strelucire.
t
Cl Ev,,,cnre.
tcl
Evacnrc.
r 6l
I I . 13.
l 6. l
sq
ol
77.
PArintii
numsc cunoa$tere simple a tarnelor cea care a
folr
depflnsa
numai
Prin
inveFturi
tr
citire.
si
prin auzire.
jn6e:c
duhovniceasci insS cunoasierea celor care au fosl
.usr
in miscare spre ea prin starnirile minunate care fream?il!
f..rn,"
.u sdl l area negti t6 a i ni mi i . Sa scrutem sufl etul
nosrnr
cnnd vedem ce in el se mitc6 aceste lucruri. ca se
ttim
de
unde
vine in noi cunoagerea pe carc ne_o aduc, in ce ordi-
lle
se miscd spre ele mintea noaste, cum
li
cu ce uimire te
orivette
ca pe un lucru negrdit gi cum se avint5
$i
se aprinde
;ima
intr-o bucurie pe carc nimic n-o
Poate
srdvili
9i
pe care
or1ul
de-abia o induri. Cine poate intelege se inpleagt, dat
nu
numai
nigte simple cuvinte Iipsite de orice gustare
[a
reali.
dlilor
p carc le exprimtl-
78. Cit g4rdirea, a ajuns acum sublire
9i
depane d9 orice
cugetare
groase
ti
cd a incetrtt si i[dlneasce lumina poti str
Irtelegi
din faptul ci acum sraogi cu u$urinte minuniliile
cuprinse
in versete[e Scripturii] fie din rosti.e, fie din litere,
si de indattr inima saha
li
face limba se tac6. Nu cauta lnsi
alti dovadt a lntunericului din sufletul tiu decat lncrtarc!
siltdrii de care am vorbit
si
care e starnita in inimtr de ascul-
tarca sau aducrea-aminte a cuvintelor lui Dumnezeu. Cine
va putea indura dulceata ei?
qi
care truP ii va putea sta ln fati
atunci cand se abate asupra lui cu aceasG stemire care face
inima sd zboare?
79. Nu iubi odihna, ca se nu ajungi izvor de inluneric, ca
sd nu spun un vas de ticilosii. Nu crede, frate, ce lild osteneli
0e putem
elibera de patimi sau cd poate strtluci in noi lumina
spre
deslatarea noasfia. Vedem ctr Dumnezeu dii toate daru-
rile
Sale duhovnicegi celor ostenitori. ln relaxare nimeni n-a
primit
vreodad daruri de la Dumnezeu,
gandirea nu i-a fost
lumina6
de cunoattere, inima n-a primit indrazneala se-L
cheme,
nici nu s-a pus in mitcare vreodate in el o astfel de
inflicdrare.
Prin osteneli s-au dezbrtrcat perintii de odinioarl
oe
omul
cel vechi ticelolit
si
s-au lnvrednicit de innoirea su-
rletului.
Cand auzi acestea. nu socoti drept osteneal, doar
infranarea
de la mdnciruri sau stauea in picioare. Postul
ti
rugiciunes
singure nu duc pe nimeni la limpezime. Ci rnn
gandesc alci la ablinerea de la legatunle cu oarnenii. la n
cetata cddere in fata crucii la care te dedai dupe puerile
la multa srnerenie a inimii si la celelalte lucruri ale vie
care duc la cunoastere
li
care sunt scrise in ce4ib celor I
nafi
Si
cunoscatori
lgnosrici]
spre creiterea in cele dumr
iefti
ii
pe care le vei gtrsi nu mai pufin
$i
in aceste capi
80. BagA de searne se nu fii cu nepesare faF de nici o s
be, ci inainre de a te culca ostenette-li trupul la slujbi
multe rugaciuni. ca atunci cand vei adormi. ingerii veghd
sE ptzeasctr toa6 noaptea trupul
$i
sufletul leu de vedenii
fricol5toare, de niluciri necurate gi de vtrtimirile noplii
patul
fi
somnul tau sd fie sfinfiie de descopririle Duhului
osteneala rugaciunii. AfaI, numai de cazul in care egti
nav, cind te culci sE nu
li
se intemple se-$ vezi trupul
in pat in lllare istovire din pricina multimii ostenelilor pe
le-ai indurat inainte ceasuri inkegi in rugeciuni, slujbe
li
tan
qcse.
Lact atulllnlen nu ne vom aoaoDta nrctooata oe a
care
$i
odihna tele ca demonii rtzvririfi sa-$i bate ioc de
8/. Iata uimitoarea int.ebate a unui frare simplu
$i
res
sul unui bfiran. Un frate I-a intrebar pe ljn bilrant ,"Avyo,
plac ingenuncherile prelungite". Bturenul i-a rispuns:
,,S
despre cunoaltere
[gnosdce].
ce doregti desevartire4 ceci vdd cd-ti pui in gand si ieii
trup. Ingenuncherile neincetate sunt intr-adev6r uga care d
Ia desavartire. Prin pAzirea lor sfintii ies din trupul lor.
dace-F pui in gard se faci acest luc.u, implinelte-ti legl
tul. Ceci acesta e stiivilirea vitii de aici, precum
li
l6s
disp.etuirea tuturor celor de aici. Printr-o asemenea vie
se implinelte cuvantul: <Iate, noi am lesd toate
si am u
Tiel, [Mt
19,21]- CSci e cu neputinti cuiva sd lnceapi ac
ti lucrare ingrijindu-se
ti
de altceva- Pe cat e cu putin(i
nu-ti lisa de bunAvoie timpurile
[rugiciunii].
Pentru ctr
veni ceasul cand nu-ti vei mai aduce aminte de ele. Ctrci,
cand in cand vei fi ca un om beal. Nu cere insd acest I
numaidecatt acesta va veni la vremea lui. Nu mai e mult
acolo. Atadar pdni ce nu te sile$te vreo necesitate in
voii tale, pdzelte-ti bine regulile,
$i
el va veni; ceci dact
164 165
.,^i acesl
lucru, nu
li
se va da " Fericit cel care a inceput
ti
a
i,-uns
Ia b,rn sfirlit indurend ispitele care-t vin in acqNta lu-
11",". si
inainrea cerora sufletul sau n-a slebit.
li
pe care nu
',-[
fa.u,
,a5i lase calea. inca
ii
mai fericil e aPoi cel cate.
"lingindu-$i
scopul, n-ajunge nepisator. nici nu se oprc9te
lu
"e
intoatte inapoi chiar dace s-a sarurat. caci comoara lui
fai uns
mai mare decat un munte' mecar ce l a i ncepul i se
lu16
micd
9i
se rulburd din aceaste pricin6. nefiind obi$nui( cu
iete
duhovnice|ti;
i$i inchipuie ctr e deja smt$irul
li
nu-li dl
,s6rna
ci era doar mireasma lor. A inlalnh multe lucruri mi-
nunate !i
variate, dar inci n-a intcat lniuntrul lor. Cand rc
16gi.
spune a5adar in rugaciunea ta acestes: ,Milostive
Dum-
nezeule.
trimite-mi din ineldrnea sfinteniei Tale darul lntoar-
ceni [ceinFi],
ca si 1116 apropii de m&etia Ta. Durnnezeule,
dschide-mi
ini[u ca se simt ce lmi e d ajutor cu o simtire
asere
in faF cereia nu poare sta nici un gind de nepisare, o
simfire
in stare sd tulbure calmul
lapatentl
al patimilor".
82. Neputinta trupului nu impiedictr agerirna u[ei conltl-
inte tari inca in strvariirea binelui, dace vointa nu e rarldavd.
Iar o piedici din afarb in calea faptelor nu imPiedicd o voinF
plind de miFari dumnezeietti se-ti primeasce risplata.
Ziua pentru firea ralionale insearrme ca ea se-Si atm-
8J.
teasc4
e ceea
mintea asupra tainei
$i
se petrunde tot
vrea sd spune cuvanNl: ,,Si
&ePtii
lmpirida Ta6lui lor"
lMt
13,43'1.
mai mult in ea;
vor sriluci ca
soiuelel n
8y'r. Cand
geziintre sluju
$-ti
aPleci mintea sp.e medita-
rea
asupra lui Dumnezu, adauge
ti
acest gand: ftr ocolul lu-
crurilor
si intreabi-te: Cum ai venit la existenl, din ce nu era?
Cine te-a fEcut se fii ceea ce esti din cele ce nu sunt? Sau'
pentru
a vorbi impreuni cu Scriptura: Cum ai fost creat Ia
inceput
in ftumusete,
ti
prin vointa ta ai ajuns rau la sfatul
amagitorului
duptr ce ai mancat
$i
menanci in toate zilele din
"' Nol, marginalt ,,Accslea
sunl spusc dupl scopul simplu
ledolrd
a Sc.iDrurii rentru cel a clrei mint nu
Poate
inlelege
nezeicsc
drniunrrul vcBetelor aralate ale Scripturii
'
pom
ti
te-ai intors spre rru, de$i nu in acest scop ai fost
de Creatorul? Privegte inci
$i
ce ai ajuns prin voinla
ta
etti acum fera a mai putea nidejdui ceva, dar
Si la ce ned
ai fost pe neagteprate chemar de bogi$a milei Celui Carc
chemat in ltsus Hristos Domnul noslru, Czre te-a facut
cdal, El nu te-a trecut cu vederea, ci
1i-a
diLruit de la S
intorci iarisi la frumlselea int6ii tale obarsii in Dumr
$i.
de$i ai rimas in neascullare pi ai stdruir in cele in c
aceste bunegd
9i
a venil sd te faci viu, macar ci nu sti
ceri nimic pntru rine insuli. CaLtxderle-te gi ce eiri acu
aceasui viatd de aici
ti
ce vei deveni in putine vrerDe, I
slnceciune va ajunge alcetuirea ta,
li
cum vei ajunge at
cand nu vei mai fi. l6ra aminlire
Si
liri nurE, in toaie cele
trepte de devenire ale acestei lumi. Dar cum voi spune gi
crul minunat? De la ce stdctrciuDe la ce starc slivit?i vei tn
De la ce camale ii ce palat vei fi chemat? Ce asendnarc e
cunoa$terea duhovniceasce.
insa.intre cele de aici
li
cele de sus, intre viala de aici
9i
li
de dincolo, intre parerile noastre de acum p,
"unou',","i vederea exacta de atudci? Am scris cale ceva desDre ace
in cuventul catre un ucenica,, care poate sluji drept inrrc
cere la o reflectie utili vie*uirii in linilrire. in icele cti
ingenuncheaza
necontenit in rugeciune in locul in care d
laudandu-L pe Cel Care re-a adus de la nefiinfi la fiinp, d4
o stare stricacioasd Ia slava unei vieli lnalte
Si slevite.
85. RanduieSte-ti
cu orice prel lucrurile astfel incar in
care zi, intre slujba de noapte
ti
cea de dimineati, se exi
un regaz pentru rneditare peotru cd ea slujegt cresterii tale
cunoa$terea
durmezeiasce, fiindce
Si
ea e o
parte
insemna
Iucrdrii pnvegherii.
Nu socori c, toad privegherea
sttr nu
in rostirea
lde
psatmi]
9i
nu cuprinde dec6t sarea in Dicid
0a
rugaciunej plecand de la aceasra rosrire,i pentru ea. chi
dace aceasta e temeiul ei.
privegherea
singuraticilor
are mr
forrne prin care suflerul trebuie sd creasci gi si se apropie
!1
cufintut 35 in
cd. Theolokis ($j
FR
ongrnalul sinac, ed. Bedjan
x. p.42u51
,i
24E-249r.
r 66
167
a6. Cumpana
somnul ui
l i ne
i n chi p l i mpede de cumpena
-a"recelui,
fiindca somnul ni-l conducem duPd voia noastrd
fl . i osr
i ncredi npr mai ni l or noastre. Ceci atunci cand am
]l,lu.
o rnatu.a penecului. ne trezim u$or inainle de ceasul
l';niuir
in.tttp folositor pentru noi, din pricina u$urintei tru-
puiui.
ugu
"a.
ti^p p.nlru amandoutr felurile
fde
rugiciuni]
87.
Fa acelaii lucru
$icu
ceasurile zilei
$i
impane-le in rnai
multe
pe4i: una pentru citire, alta
Pentru
slujbt
9i
alta penim
.nediure.
Cdnd :rcestea vot face loc inaltei limpezimi a mil-
"antor,
uot ajunge si implinim
5i
restul Dacl apoi inteli'
qenF se intunece. adaugi o citire potriviti momentului CAci
irci e izuorul bogat din care
$5nesc
asupn lui ap curate in
chip
limpede.
88. Cand rneditarea se urle$te cu .ugtciunea ajunsi la lim-
rrzimea
ei, atunci se implineste
pe deplin cuveltul Domnului
bu."
.pun", ,,Unde
sunt doi sau trei adunati in Nu.rele Meu,
acolo sunt
ti
Eu in mijlocul loi'[M, 18'20] Cei tlei suot
sufletul, trupul
ti
duhul, sau: intelegerea, .neditarea
ti
rug6-
ciunea. Si
acestea trei ajung la uimire, iar uneori se intampE
sa nu ajungi nici rnicar la rugeciune.
89. Cat?i vreme puterea Duhului nu se unette cu medltarea
gandirii, minunarea in fap lui Dumnezeu
nu se amestecd cu
miscarile ei.
90. Cati vreme gandirea nu devine limpede, n-are pane de
lucrarea Duhului.
9/. Cend mi$cirile incep sI devintr limpezi, atunci inima
se smereste ca si cum ar locui un adanc, iar plecand de la
aceasle
srnerenie se apropie de limpezirne.
92. Iubelle singurataGa chiar dace elli prea slab
Pentru
toate
faoteli care i se cuvin. Fiindce o singura rugdciune adu-
se lui Iiurrmezeu de unul singur e mai buni decfu o mie de
liturghii
savarsite printre oameni Ceci nu se compare oste-
neala
a o sutA de zile petrecute in zarva
!i
impreuna cu mul{t'
chi l r
dac:i atuncr si ngurati cul
posl ette
si -$i
face sl uj ba, cu
somnul
unei singure noPti pe care o doarme singlr' ln slngu-
relatea la roage-Ie lui Dumnezeu neincetat asa:
,,DuIIme
inwednice$e-md str am in inima mea durerea plansului
tei. $te.ge
din inima rnea obisnuintele lumii!" Dac6
ingriji se o kaduci in faptt, aceasd rugtrciune te va in
tainele lui Hristos.
9J. ln osteneala sdv&fittr lntre oameni e mandrie,
neputinla trAid in slabiciune e zdrobirea inimii.
w. li alua llni$tini inima nu e srrerittr, iar
inima nu e aprinse de multe feluri de misciri,
fdrd sme
ti
fatA d
toate pdzirile fepluirii singuraticului sunt pulbere
li
cenu
9J. Dispretuiette-i pe cli
cu slujb cal|tate in adunare
ce se snvesc cu vase imDodo
fi
cu pldcerile nEsei.
i
96. Cand vezi cd nava ta pluteste fmmos spre port
tj
o
ping nelncetat adieri senine
ti
pllcute, iar negu8oria ta
i
sper6 in m6inile tale. tenre-re
fi
suspintr ca nu cumva li
tea ta si nu sufere o schimbare din pricina linittirii
9f
ajungi sdJi faci griji din pricina unui curs contrar al luc
lor, iar veghea lungului ttru drum se ajunge deFrti, pentru
imprejurerile te abat spre o inmuiere a vointei.
,
v/. tl)tf-aoevaf, multt au lncepul cu osteneli. cu sertcii
omorarea fal2i de cele trecaloare, cu rugiciunea neincetaltr,
lacrimi, cu multele inchindciuni, cu o viate smerittr
ti
net
rna$d, cu lungi zivorari, cu lini$irea gi instrdinarea de o
li
cu toate cele pe care le-am infeitar, dar au sfarqit in re
re, in faime, in legituri cu bogatii
Si
in tovrr4ia neince
cel or di n l ume; au aj uns procurori , j udecetori ,
consi l i erl
mijlocitori in afaceri insenurate, unele penrru frali. alrele
tru cei de lume; altii au primil sA vadA femei, str asculte sfii
Si
povatuirea lor, aga incat chiliile lor au ajuns locuri de ir
nrre penlru sateni. ln locul omoradi
[mortificdrii] dinai
li'au
ales o viati agita6
fi
o vieluire care i-a f6cut se cadii
orbire, sfirpindu-qi astfel viata in slujirea trupului,
li
ac
dupi toari asprirnea vreluirii lor
Si
viata srrelucid dinai
cend nu-$i ingdduiau si vadd nici mdcar o fate de om. iar
intrecerea lor cu fiinfele netrupegti
$i
prin ravna lor pe
t 68
viefuirea
in linittirc viala lor a sfe$it prin a s aserdna celei
viitoare'
98. Penttu
fiecare patill|e ca.e se mitce in tine
ti
care se
r,,nr6 cu tine. in rizboiul cu ea te insolesc frica
$i
intristarea
Clirar
dacd
uneori se intample se fi biruit, o milostivire e deja
oregelita
penlru tine, rnai ales dactr in infrengerca ta n-ai slr-
i1
gi n-ai dat inapoi, ci plin de durere, intristarc
$i
plfu$, Ie-ai
inrors
deindati
ti
curajos la lupti irnpotriva ei, te-ai inarlrlar
fi
aicoborit
in arene impotriva ei. Dale faci a$a, atunci fiecare
oatime
te va face st intslegi ceva ln schimb sufletul neruii-
;at si
netemdtot ca.e e indrtrznet ln plcat, povttuit de anmgiri
ticiloase, $i
care nu cunoa$e ctrinta sau durcrca
pentru lncll-
cfile
lui ci, dimpotrivd, l$i procurl neincetal mijloacele pen-
rr|1
s[verlirea plcatului seu, sufletul acesta rtrrnane prizonier
osetdei
99. Durerea pntiu Dufimezeu e un leac pntru cel lovit de
ea, caci scris este:
,,lntristarea
peDtru Dumnezeu lucrcazd
cainta sufletului
li
intoarce la viala"
t2Co7,91 Si
pentlu el
nu e numai nedejde de vindecare, dar in cazul unei pdepsiri
a lui, are p.ieteni care mijlocesc pentru el la Dunmezeu pen-
tru cI il vad suferind
$i
trist in ea.
,100. Dumnezeu vrea se dea intotdeauna vinde.arc oricui,
dace bolnavul iii cauta sctrparea la El. Mdrelia Lui nu se
scarbe$te de bolile grele gi pline de duhori- Cu cat sunt rnai
grele
$i
mai pline de duhoare, cu atat mai multi purtarc d
grij6
ii arale Dumnezeu, dace acesta iti caut sciparea
li
se
intoarce
la El. cdci Dunnezeu nu lnchide usa
si
nu o deschide
doar
din cind in cand. Ci ori de cire ori fi cheama cineva e
gata
se-l ajute cu purtare de grijt
li
nu-l dispretuieste din pri'
cina
bolii lui reale, ci dacd acesa t cheami degrabS, il invred-
nicegte
de o purtare de gdji ince
ti
mai rnare fatl de el din
pricina
bolilor lui grele carc duc spre moartear.
" Nora margrnala: ,.Acest
\cnrmharea
v,n d'n lclul in
anle.ioare
nu e nevoie de ni.i
capircle nai mult. Poae ca
te,(rul. Fiindca in caPiolele
t 69
,/0/. Cei care dupe cideri aspre
ti
grele au primit dar
toarceni
[cAinhil $i
prin darul lui Dumnezeu au fost rec
cuti drept familiarii Lui
$i
s-au invrednicir de indri
dinainte, aceltia
$tiu
bine ci Dumnezeu are drept scop i
cerea sufletelor bolnave4.
.402. Din pricina necuprinderii lor uimitoaE,
Judecdiii
ii
Proniei lui Dumnezeu e ascunsa
intr-uD nor chiar
ti
pentru cei duhovnicestr.
/OJ. A inllege in chip dumneziesc inseamtr a
mitcare aprins{
li
luminoastr ca in cei care. Dnqtr-o
ricid potrivit firii qi prin nestrictrciunea
ostenelilor
pe unnele tainelor vieFririi de dupi inviere.
.
/04. C-ei care au flri striceciune fiinFrea
loriginare a
lor
tl.
alara de nemuaire, sunt deja dunrnezei in sens fi,
acettE
fl
sunt ceea ce nunEle lor spuoe ci su[t.
101 Striceciunea e a fiintslor aniestecate
[din
suflet
$i
nestriceciunea e a fiintelor simple
[ingerilor). Celor din
apa4ine contemplarea
naturala secundi, celorlalte le re
contemplarea a ceea ce in distincFile sale precede
ceea i
fost mai intai in ce privegte existenta4J.
Sfar$itul celei de-a doua sute a capitolelor qesprc
cunoa,
.
,J-amunrc: Adrca ceea ca a tosr prhot5ret
dc inlrtegea cr.r
Si
d mjnrla Sa oentru accasra.
s.Ct.
E,t
^aFnE,
Kephalaia O,orr.ta It, 2 (,,in
concmprara na0r
cund, vdem
-intelepcruner
in murr. chip,rn"
lfl 3, t0l a tui Hrisro
c:rE s-a rotosrr ta crcafta tumitotl dar in cunoa$trs care privsrc
ral'onale suntem inv4ati despre fiinta txi") g
3 (,.prima
dinrrc roat
noagnle e cuno!9rcrca unica a Mondei,
Si
mai veche dcar oric |
templare naturala e cunoatrerea sprriruala c&e a ie$r maj inajn,e d;n d
rorut
fr
s-a Nn o dala (u
fir3 care l-a in$lif.). inletepciunea mukrfonn
:,:"rl.l:
*"'j.lpr*":
"arurata
secunda proprie
fiinretor compusc
Frnte spinruale
necompuse ringeni) djung ta conrempl
contemp
in indoi
Monadi care prernerge exisrenta tor.
r 70
t 7r
va
fi
un
A treia sutd
a capitolelor despre cunoa$tere
fost un timp in care nu era nume pentru Dumnezeu
9I
timD in care nu va mai fi.
2.
pinti
aafe
viat6
pn
Vla
tor,
Nu
suntem muritori
pentru cd
Pdcetuim,
ci sunteh im-
spre
pecal pntru ce suntem muritori. Puterea libenefii
o lnreiuenit
intre Iimp s-a folosit de acesl lucru penlnr
sau
penlnt moane
J. Unele
fiinle ationale sunt lipsite de nurlE, altele au mai
rnulte.
Lipsite de nun|e sunt cele dintai, tnai multe nume au
cele
create
cu natun corporale.
4. Aia cum diferentele corFrrilor sunt iacrcdintsre lumii nla-
teriale,
iot aqa diferenlele spiritelor le vedem ln Lumina Vielii'
5. Dace lumina materiale a fost facud spre folosul corpuri-
lor
ti
pntru ca simturile sl poat! distinge lucrurile nateriale'
si dace
va fi un timp in care simturile nu vor rnai fi pentru a le
iisinge. e limpede ce
$i
lumina creati sPre folosul simlurilor
vadeveni
$i
ea de pnsos.
6. Ala cum toate denumirile
9i
numele
privitoare la Dum-
nezeu au inceDut la El o date cu creafa, tot afa toale numele
9i
denumirile naturilor spi.ituale au inceput o date cu econo-
mia lumii noastre
9i
atunci au primit un nune de ta noi in
lumile naturilor spirituale instr nu existd intre el nici nume,
nici denurnire, niii apelativ in raport cu substantl lor' ci in
lumea
lor sunt toate lipsite de nume
9i
denumire Toate nu-
mele nesfaisite ale lumilor suot naturi nenuminte
li
ele se
fac cunoscute unele altora fful astfel de distincfii printrrc cu-
noa$tere
mai inalte lipsitE de olm
li
de sernne. Toti oameoii
vor
fiintr-o zi. Ia inviere, aleturi de ele in aceeati tain6
7. Virtutea e prilej de via(i, dar
si
de moarte: de viaE pen-
lru
cer \Arsuinciosi. de moarle penlru cei rrindavi in deose-
brnle
in cire se arata ele vei gasi cum anume sa le folose$i
de
ca intr-un seos sau altul.
6. Modul in
t
de cele rele
festa la nivelul
trariul-
care simFrile se folosesc de lucrurile bu
arate egalitatea vietii. Opozitia lor se va
inteligentei. Uneori e la fel de adeviat qi
9. Daci tot ce
tine
de contemplarea nahr.al6 secundi
preune cu bate lipsurile ei vor fi desfiinpte in lumea viiti
ceci sttr scris:
,,Chipul acestei lumi va trcce"
U
Co 7,31
toate planurile ei, atunci este evident cd gi contemplarea
desfiintatil o data cu ceea ce Doate fi vfuut.
/A Dace nu va mai fi nimic care si puna in mifare
i
templarea realitdFlor corporale
li
mintaa nu va mai avea
voie de simFri, nici de ceva in care str locuiasc4 ci stri
rea lor desdvfutid va prerede incepurul lumii celei noi
se va face intr-o clipiti, atunci este evident ctr din fire
stinge cu totul pene
li
aducerca-aminte de cele ln care
cuit simturile,
li
ea va frernita atunci intreage de s
care o va avea afunci aealitatea.
/ r. Rugeciune adeviratil
Dumnezeu
$
e nescutil io noi de gAndirea la legile du
ie$i. Prin satguinta in implini.ea acestora. iubirea faF d6
ne impinge se rostim cereri aprinse privitoare la ele.
conttiintei pentru implinirea poruncilor e deja o rugAci
curate, cum
$i
suferinta inimii la dispresjrea lor e socoti
ea rugiciune cumte. Durerea pentru Dumnezeu e ruglci
sau mai degmbi cuvintele alese
ti
mitcirile grele
[de
pe care le naSte atunci in gandire rugtrciunea.
$i
cel a
inima se aprinde
li
arde de asemenea ganduri,
se roagd c
dactr nu sta ln pozilia doriti,
Si
toate mi$ctrile lui sunt n
ciuni uimite care se odihnesc in Dunurezeu: durerea din i
luijoace in el rolulcrucii.
/2. Cuvintele intelepte puse in mi$care de rugeciune
cand de Ia marile minuntrtii ascunse in versete[le Script
trag dulce toale perfile sufletului spre Dumnezeu
,i
spre i
rca Lui,
$i
il
tin
treaz ca sa priveasc[
tinti
spre Dumnezed
inflicirare.
e cea care asculte de vo'ra
me gandesc la
/J. Lano spun rugactune Inl el eaota nu
rosti tb pl e(end de l a i nl el epci unea acesrei
t 12
lumi sau de o in
113
..rure
l-lecara $i
neghioabd. care ar face sd rosasce suflerul
Ljnrea
hn Dumnezeu din pricina slavei de$ane pe care o
lfii in
"t
li
care alunge din suflet ajutorul
llui
Dumnezeu];
'j'sendesc la cuvintele inFlepte care
F$nesc
in rugiciune
li.ina
ae la inFlepciunea lui Dunmezeu
$i
lumrnozitatea
!u-fl"r,,|ui.
pe cate le fac se urce in inimi mrSclri aprinse din
llclna
iubirii de viata cea adeverati, care premerge ruS5ciu-
I., si care, incd,lzind inima- o face sE tosleasc! cuvinte care
litl n,,
din uoin6, ci pe care le silelte se
1funasca
aducerea-
,minte
de Dumnezeu. De cate ori pe acest drum n-au
FSni(
la-
lnni
din aprinderea inimii gi ajutorul lui Dumnezeu Aceasta
.
pgaciunea pe care Pnrintiio nurFsc rugeciunea curat?[.
/4. ln rugtrciunea curattr gandi.ea nu e deloc libera de lnti-
oiriri si
de genduri materiale; altfel n-ar mai fi mgiciune, ci
i avea
loc o descoperire. Nurnai pe aceasti din urmtr treapti
e lipsitd
gandirea de iftugini
ii
asemlneri
9i
se ridici mai
Dresus
de intip6ri.i
ii
rnaterie, cum spune Evagrie:
'Minea
cue
priveste la Dumnezeu in ruglciune e liberb de intiperiri
si miterie'#, ceea ce face din ea o descoperire dincolo de
cuvinr. in rest, orice rugiciune care e glas' ln mtrsura in care
gandirea rlrnane in ea curartr, nu poate fi dincolo de lntipitiri'
i',lu st6 in puterea noasre se ne oP.im sa ne gindim Eau nu la
ele. De cate ori nu se indmple ca atunci cand ne rugam curat
9i
infldcAral migcarea rugaciunii sa primeasci fird motiv
ti
lird voie o intipirire de la grosimea materiei, chiar atunci
cand tot timpul curg neincetat lacrimi
ti
mitcarea sufletului e
indreptata spre cele viitoare. Rugetorul se luPti, nu in chip
patima$
$i
fila ca acest lucru se devine vreodate scopul rnedi-
tatiei, sd scoatii gandirea din aceasti grosinF
[a
rnateriei]
9i
sa
remana
fere a simti nimic in sine Ctrci dacd gAndirea nu s-a
invrednicir
si primeasce in rugeciune o descoperire printr-o
simlire
duhovniceasci, e cu neputint[ ca miFarile ei la rug{-
ciune
se ajunge dincolo de intip6rire. Cand e vorba de firea
omeneascd,
faptul de a fi mitcatl dincolo de cele materiale
are
loc numai in vietuirea duhovniceasce. o treapte czrre e
dincolo
de firc. h masura in care nu s-a invre.dnicit de aceasta
'^ E\'^cRtE. Kephalaia Gnonika l.46
in viafa de acum, el nu poate sd aduce in amintire cev
cele ce fac obiectul mi$cerilor rugEciunii,
Si
carc e cu to
afara asendndrilor acestei lumi, afard numai, precum sp
dace nu s-a invrednicit de o descoperire duhovnice
inteligenla lui. in misura in care in cunoa$erea
li
vie
lui umbld incd sub aceasti treaFa, gandurile sale nu pot
dincolo de semnul acestei lumi. Chiar dacd la ruseciu
indreapE meditarea spre cele ceregti, el le va putea doa.
mena cu cele pem,iintetti, afare numai dact n! s-a invre
de vi etui rea duhovni ceasc6 care e di ncol o de ori ce chi
lumii acesteia, in care sa fi putut sirnti ceva mai inalt
congiinF fiilor oarnenilor. Dace instr rusdtorul nu lu
migcdrile lui, aga incAt gandirea lui st nu intArzie in irc
rile careJ nipddesc atunci, dace e nepesitor
$i
le lasa s
sal4lurasce in el
li
incepe sa vorbeasci cu ele, atunci i
cu incetul va pierde
$
scopul rugtciunii. Or, lucrul rugtr
lui e sE vegheze sa-ti
fina
curate gAndirea in rugeciune gi
desfaci neinceral de cele care o leagd de lucruri, pana
ajunge la vietuirea dubovniceasca
$i
rugandu-se se va ri
mai presus de lupti pentru ca gandirea lui se va fi iniltat i
colo de toate chipurile
[formele] acestei lumi.
/5. Aten$a la ganduri e odrasla atenliei la simturi. S
inla in acqsta din urmi e semrut grijii de cea dintAi.
uneia din ele duce in chip necesar la ciderea in cealal6.
/6. Jertfa impecirii e srnerenia adusa lui Dunmezeu
inimi moarti din pricina aducerii-aminte de gregelile
s-a eicut vinovat omul inaintea Celui cale este Viata l
fie de cele fecure in trecut. fie de cele pe care le face
in fiecare zi. Un asemenea om igi trezefte sufletul, il
din acestea
li
nu inceteaze si-l indrepte spre intoarcere
arnintindu-$i in fiecare clipe de milele lui Dumnezeu
aceasta nigEciune ii place mai mult decet roalejenfele
orice ofrandtr''
''
,J-amu.ire: Ceea ce inseame ca in momntut cerni tor oamenii
rrezili la simlirea ajurorului p car li-t da Durbezeu. Nu ce,l Drimes
I
l"E
rdf trr ua uumezeu. NU ca,t Dnmesc
pncina cererilor lor. dar in momenlul cercrii con$renrtff,aza ceea ce a\
drntoldeaunr Ara )a
ftre
ins, cA !rne Je til Dume/c!.
t7-.t
r 75
t7.
F6r6
rn dar din partea Lui
.omul
nu poate inalla.lui
-*nn.ze,r
nici mecat o slngure . slava" sPusa dulce din inF
"l
r.;
^";
multi stiu aceasla drn auzite, dar cei care i'au
[a
cei
mai multi
stiu
o
ttiu
pentru ce-i primesc experienta
aceasta. Dumnezeu ilti gdselte odih-
ce L-au maniat se intorc la El ca se-i
;cut
exPerienta
in fapt
in rugiciunea
lor
Pentru
;a
in
sufletele
carc dupd
caaliiroqicarea'
/8.
Pane ce omul nu se smere$te, ajutorul lui Dumnezu
"u
vine
la el. Hanrl lui Dumnezeu std necontenit la o oarecarc
iianla
de acesta
9i
se uitii la el, mai cu seama la rugeciune
iar
cdnd
incepe se se mifte in el un gind de smetenie, se
airopie
numaidecar ae el cu mii de ajutoarea.
J9. Ajutorul dat in ceasul rugtrciunii e mai rnare decat cel
care
ne vine in oric alt moment ln carc ne ostenim. De acea
si demonul
lupte cu omul cel mai mult ln acest ceas ca si-l
irnpiedice
sd se apropie de Dumnezeu in ginduile lui.
20 Orice aducere-amifite de intelepciunea lumii care ii vine
sufletului
la rugdciune e potrivnicd lui
li
nu-i aduce decat
vitamare. Dar intelePciunea Duhului smeregte sufletul, il tre-
ze;te la privirea spre Dumnezeu in minunare
9i-l
cufundd in
addncul smereniei prin adeverul
pe ca.e i-l arati fEri vdl'
2t .
cuti in
clipa.
Firile nevdzute, creatia de sus a celor numiti lntai-nis-
ce.uri
[cf.
Evl 12,231, c(esc
ti
se innoiesc in frecare
Ele nu coboare niciodate spre ceva mai
Puin
bun fati
di
de de bunitatea in care locuiesc din prima zi a creatiei lor. N-au
l6cut
niciodatd experien{a riului, ci sunt in inuegirn dincolo
de el gi iubesc cele de sus, afari de cele care de cind au coborit
n-au fost convinse
lncd
sa aibi in vedere
[din
nou] urcugul'"'
sn
lc:
ii
a
,,t-amurirc: Cititorul care intElege sn ia aminte la cee3 cc intelcgc
aducandu-si
aminte de c s-a sDus:
"M-am
llcut tuturor toate
S.
a- m. o
l/ Co 9. Zil si sa nu caute sd inFleaga acst lucru porrivil prestitnler lu'
oum".,er,,
ci rotnvir cunoa$erii comune Sr'm $
nor c, accasra esre
$j
adcvararl
Si
neadevarat!, dar lunm panea libenali
fi
orice ar fi aca56
clealie
.te acum pentru cei luminati, dtun slava lAini Econoflei Celui ce a
vnr'
(r
ronte miiloaccle ei sa fie acopenle de dn \al pnlru noir-
'" eturi" un"t,ra ta imorca,ea v;toare J ineerilot caroli cu Dumnezeu
Cf.
A. Lour. p. 206.
22. Dacd vrand cineva s6 se arate intelept pretinde
spune ce ele n-ar avea inclinatii, acesta ft-a inteles
Cdci daca ar fi fosr lipsite de inclinalii, n-ar fi fost i
scbimbdrii
fi
ar fi stat la locul lor: necoborand de u
giisesc,
nu vor putea nici urca. Ar fi atunci firi legate
$
de inclinalii,
li
n-ar pulea face nici o schirnbare, nici I
nici in jos,
neputand nici sii creascd. nici se scadi. D
poate se crcasci pbcand de la ceea c este, s poat
Si
I
ce inapoi, dacd vrea,
ti
e supus inclinaliilor; gi
e lim
oncrne are o aserEnea puiere
$-$i
indreapttr inclinatia
intr-o parte, acela o va face plecand de la prisosul iubir
nelui
li
datorirA lumintrii. rrezviei gi celorlike lucruri ad
ndtoare care-i vin de aici.
2J. Cuvend carc spune:
,,Casei Tale i s cuvine shn
Cand ne curtrtim aceasti case cum se cuvine Domnului
indepdnaEa de tot ce-i rlu, atunci sfintenia Lui vine str i
iasctr in noi in unirea vointelor, fiindctr sfinlenia se cu
sfinSlor.
24.
,,Casei Tale i se cuvine sfintenie"
[pr
92,7]. Bine
areastt casd a lui DurDrezeu sd fie plind de sfinlenie
,i
doabe. Bine e
$i
ca acela care vrea sd se face sdlas al Dui
Sfenr se-ti curete sufletul de orice rru. penrru ca. dace
putinfi, se se asemene cerului. Caci a$a cum cerut e cu
re$te
ti
se sarguiette sl se face selas al Dumnezeirii se
[Ps
92, 7] are acelagi inteles cu cuvantul:
,,sfintenia e.
sfintilor". CIci casa Domnului suntem noi, fiintele ratio
sd se curele de toate milcerile rele
ti
s6 se umple de tot
de laude,
!i
atunci Domnul se va silelluiin el, il va umD
podoaba sfinteniei Lui
5i
va fi inconjurar de
jur-imprej
firile spirituale, fiindci acestea au ditoria oe a cinsti si
Domnului. Mai inrai omul se curi(a de riu. dupe care se u
de bune mireasmd
$i
Domnul il sfinpgte apoi p;n Out ut
orice rru, e tronul lui Dumnezeu
$i
sila$ul serafimilor
si
sosegte in tot binele duhovnicesc, tot ara
$i
sufletul carE-
2J. Sunt vrednici de admiratie cei care au
abtini pane qi de la gindul Ja femei, dar care
fEgddu it
t 16
le primesc
-..dnl,e
De
acestea in persoana. de$i
$liu
foane bine ca prin
".1#i iup,a
satana cu sfintii. Et prelind ca nu mai pastreaza
l',"j o uau."..-uainr.
ae aceste inlalniri. ca se nu rnai spunem
li*i.
a.
u"a"."o
5i
convorbirile cu ele. Dar da'e
9i
numai
-"aul
pus in mi$cate pe neatteptat in
jurul unor asemenea
iir,,;
ne arunc; aeja in primejdia unei lupte' cu cat mai mult
l'"]nci
c,ind
uot su in fala simlurilor noasre inse9i acesre lu-
lrun.
iar
ued.t a lor aievea pune pe
jar garndurile unui ascet
celibatar'
26.
Singuraticul
care prinp;te cu ulurinii vederea unei fe-
mei
primegie bucuros ineuntrul sau
li
aducerea-aminte de ea'
i4
cine retuzi sd o vadd e limpede ci alunge depane de gan-
direa
lui
$i
amintirea ei ca pe ni$e cerbuni apnnll. lncllnaFa
srre
una trideazi pleceEa lncercate in cealaltl: lnclinatia spre
;ducere-aminte
tredeazi pldcetea vederii' iar lnclinatia spre
vedere
tradeazi
plecerea aducerii_aminte.
27 . CntLId'-Il
dulceata
carc nu
gandirea de ganduri trupefti, ca str gulti o
cade sub nici o alcetuite a limbii.
28. Nddejdea celor viitoare te face sa uit cele pamAnteitl
alungindu-le din gAndul tdu Ridicd-ti necontenit
gandirea
5i
atintette-(i privirea spre sdlafurile spre care vei sfirqi pnn
a urca.
29. Deanldejdea face pe om sd iasd din gandurile limpezi
gi ingroapi inima sa in pirnent Nrdejdea limpezette inima
ti
o imbatd neincetat, asa incat do.inla sa il face si uite cele
plminteqti qi miplrile lui il fac se hointueascl in sehturile
cercSti.
CEci prin aSteptarc inima se face cu u$rinF limpede'
J0. Gusrarea lmpi'ritiei e o miicare vesele sprc cele viitoarE
ti care freamat5 in suflet dincolo de puterile lui ln fala ei
toate
midularele hupului se desfac, pentru ca nu pot indura
fo4a
ei care inrnoaie oasele
$i
incheiehrrile intr-o bele carc
tre.e
dincolo de randuiala fi.ii.
.l/.
CAttr vreme omul nu nesocotelte cele vazute
tl
supuse
stricAciunii
gi nu calce in picioare viata vremelnicl e senm ce
inirna
lui n-a primit inc6 mi$carea spre cele alteptate in na_
17' l
slab, sufletul nu este
insd trupul e doborat
inci slabtr, n-ar trebui
dejde- Bucuria
9i
credinla care s nasc din gandurile
suflelesti sunt putemice, dar acea bucurie nu poate coexi
suflet impreuntr cu cea legatE de cele trupetti. La cei a
gandire se bucurd
5i
se intristeazit de cele vezute, acea
rie nu se pune in mi$are dat fiind c6 inima lui e
tinuttr
de dezmierdtrrile tinertii, relaxatea trupului o apasd
9i
de a oierde cele de aici o face se nu revneasce sd le n
reascd.
J2. Pierzendu-$i nidejdea in viala trupeasctr
ti
ltu
vechile obignuinte, omul doblndegte cu ugurinli un
care rdrnene dincolo de inchipuirile simlu.ilor trupegi.
JJ. Cand gendul e tare in nadejdea lui, chiar dacA tm
J4. Vegheaze ca neputinla trupului sd nu-ti impiedice
in singuretate; ceci in viata de linittire cu Dumnezeu b
ta va fi de doue ori mai mare dacd trupul e chinuit. Ba
seand se nu le dai celor doua boli care nasc moartea v
[nemuritoare]:
nelucrarca trupului
ti
slebrrea sufletului
simfufl. Dar o boa.la insotit de veghe nu ne va vatema
JJ. Dreptatea e fipruirea celor bune fati de oarneni
legii firii
ti
Scripturii. virtutea e fepruiEa celor bune f
Dumnezeu, sdva.site firi inter8Ediari intre noi
$i
El, i
guinta unei vointe bune. Cine umbli in cea dintai e
drept, cine umbE in a doua e un om virtuos. Dar n
singuraticilor intelepti in calea cea dreapta
Si
pe cnre ai
si o ating, pri[ vieFrirea lor e mai leunrici decat acestc
fiptuiri: nu se oprette la dreptate
li
nu rem6ne la vi
Acestea sunt anticamere pe car ntrdejdea le strebate ln
mul ei
li
de unde pleacl lndre$endu-ti alergarea spre
este Cauza
[a
toate]$
s
Ecou indepanal al unui creginism ,,cu
secolul IV. car ii impafle p crdinciot in
Cadea tr.ptclor'). la care lsaac adauga o a
{ct l nuF, p. 2l O) .
dour vrcue propriu Sk
,drepti" Si,desavarsilil
biruit, nici nu-li pierde bogdtia-
tr-tr
Incecaza atefgarea- tat mln
sa lncercze otansut_
J6.
ASd
cum etapa a doua e mai bune decat cea dintai, tot
,5a
ti
a trei a e mai bun6 decat cel el al rc dou?i .
$i
a5a cum.
;.d am
inceput-o pe a doua, nu e nici un motiv sa o desfiin-
ffi
pe
cea dintii, tot aia arunci cand in vietuirea noastra se
,vsre
cea de-a trei a nu e ni ci un moti v ca etapa di nai nte s6
nu-i
faca
loc gi sa dispare inainte de venirea ei. Trebuie se le
cinsrim
insa pe fiecare din ele la timpul
fi
locul lor, ca liber-
tata
noastrd sa nu ajungi desane din pricina trupului. Ceci
atlnci
cand n-am fecut inca loc fdptuirii etapei a doua, va
rcbui
sd ne inElijim ca trandivia se nu ne facd se l5sim nelu-
crate
cele ale etapei dinainte-
JZ lncrimile care curg la vremea rugdciunii, dulceala ver-
stelor
care cad in inima gi o indulcesc, limba carc incep str
Ie repete nesatios
9i
iubitor, ftrrtr si fie in stare sil lase pe
unul
ca se fteaca la altul din pricina dulcetii car este in el,
9u bucuria padiald care se ivette uneori in citire sar heditare,
loate acestea
Fi
altele asemdndtoare sunt gusta!a ajutorului
harului lui Dumnezeu, gustat fire sd fie cunoscut
Uimpedel
de cei ce se sarguiesc in lucrarea lor ca st intircasce
9i
se
face se inainteze sufletul lor in vinute
[in
bine]
ti
ca si spo
reascd vigoarea lui.
-18.
Cind, duptr ce a stat o vrerrre linigtidi la slujbl sau la
rugdciune. pe nea$teptate
9i
fnrE sa fi vrut aceasta, minlea
face trupul sa se ridice din randuiala lui, aceasta e poarta cea
rnare care incepe sa s deschidd inaintea lui gi lucrarea darului
lui Durmezeu,
$i
acesta nu este unul din darurile mici gi man-
gaierile
pa4iale date fieciruia. Spre aceasta se alergdm, frate,
fi acesl lucru sel cerem
li
sa-l fixdm drept scop fiiptuirii
noastre.
Ceci nu se cade sd spunem prea multe despre aceste
lucruri:
sunt de ajuns cate au fost spuse p6ntr aici.
J9.
Scopul fiintelor rationa.le e cunoagerea celor desevar-
ltt 'o
put"r" ascunse in ceea ce fiecare simte in chip nedes-
rulrl
in orice element al fepuirii lor.
40.
Daci propriu luminii rationale e sa conduce fere impi-
edlcare
spre prina Lumind,
$i
dace acest lucru se intampla
Incd
de pe acurr in fiintele rationale prime
[ingerii],
pe care
t 19
t 78
rreia cate8one: ..sin8u
cuvanlul manlurlor le-a infiililat drepl icoana a uinei vii
[cf.
Lc 20.36], e evident ci aceia care se gdsesc in I
netrupeasce vor primi tot aici
$i
mottenirea luminii, iar
lufiEa necuvantitoare
ti
grosolane, cum mint cei
Foti
noastere.
l/. Aia cum nepatimirea nu inseainntr ce patimile
mai mi'ce in suflet, ci c, starnirile lor nu mai sunt simti
plicere, tot asa rugtrciunea curattr nu inseainnt ctr nici
chipuire a unui lucru nu se rnai mi$ce in minte, ci ci
nu se mai uiti la ele, nici nu rtrmane se vo.beasc?l cu
E evident ca de aici va iefi o lupta
ti
ce firi lupal rug[ci
nu va putea fi curata decat din cand in cand, peDtru
vreme, cu ajutorul ingerilor. Aceasta e singura odihna
noi in luptele noastre, fiindci, aqa cum spun Pdringii, I
migcdrilor firea noastrtr e inririii in ascuns de lucralea i
lor. Nepitimirea nu lnseamne o intrltare dincolo de
rm$ce.i
ti
de inchipuirile trupetti, fiindcd incetarea
lor, a mitcrrilor
ii
atacurilor gildurilor pi a stdpenirii lor
pra noastri nu
fine
de treapta fiphirii ruglciunii, ci de
ulmlnl
fl
oescoperrnl.
42. Rugeciunea curat6 sti in faptul cA
indrelte in mi$cerile sternite in noi fie de
catre firc, fie de aduceri-aminte, fie de o
rlEntului dostru.
gandirea nu rnai
catre demoni,
mrlcare a te
4J. Chiar
$i
ln rugiciunea curatE sunt mai multe
potrivit misurilor gandirii celor care o aduc.
41. Cu cdt este gandirea mai presus de iubirea celor
mantegi, cu atat are riai multe odihni de la imaeinile
vremea rugiciunii. lar cind s-a inelFt cu totul dincol
iubirea celor de aici, gandirea nu mai rtmane in rugeciu
e ineltatd dincolo de rugtrciunea curartr pentru ce in ru
nea ei se ridici necontenit aurora hanrlui
$i
prin lucraae!
sfante acesta o scoate din cand in cand afare din ea.
45. Pe mlsura mic$oririi iubirii de cele trecaloarc se
$oreaz! ti
gendirea la ele,
9i
pe masura mic$orlrii gerdiri
ele se micloreaz5
$i
gandurile: pe masura mic$orarii gar|
180
r 8l
.-- ,d loc curatia \ufletului, iar pe mbsura curdliei lui Ia ru-
l ot ' -
-
l?;,rne
coboara
peste gindire lucrarea
lDuhuluil.
Caci este
ol:e,n
cd ea urrneaz5 cu necesitate rrdicirii mai pfesus de
ilbirea
de cele vizute
9i
treadtoare, desptr4irii de cele lruPlti
5i
elrber.fii
vndite de ele'
46.
Cand
gandirea e mai prejos de rugrciunea curatii, alunci
cand
ea se roage miFirile sufletului sunt slabe gi ramane in
sripinirea Poftelor
trupului. Dar cind viegrirea ei a atins cu
ad;varal
cural i a rugdci uni i , atunci a aj uns l a desevarl i rea
treptei
suflete$li. Cend in rugaciunea ei urci dincolo de mii-
canle
curale, atunci inra in vietuirea treptei duhovnicelli faF
de care treptele rugtciunii sunt nrai ptgos, cum sunt mal prc-
ios si
fati de vietuirea viitoare. Lucrarea rugeciunii
ti
folosul
ei sunt
proprii omului atunci catld puterea
Si
cunoafterea vie-
$irii
lui sunt cele ale tEpiei sufletetti. ln lutnea aceasta oi-
mic nu e mai inalt
$i
mai maie
[decet
rugaciuneal lntre toare
ldptuirile
proprii treptei sufleteiti. tn lumea cea noui insd,
chiar
ti
rugrciunea va dispare, fiindct oanenii vor fi pugi ln
miscare pe o treaptii rnai inaltn de.et cea a .ugiciunii. Din
cind in cand aceaste treapttr se lucrqzl la rugeciue in sfin$i
desivirgifi chiar gi in lurpa aceasta.
42 Orice contemplaE a sfinfilor ingeri de catre oairEni in
lumea aceasta ii conduce pentr la tleapta creaiuralititi lor na-
turale, contemplare rlumittr cunoa$tere secundi
9i
aflati din-
colo de curi1ie. Tainele de dincolo de aceas(A treaptii nu rnai
lin
de putera ingerilor
ii
de lnva{itura daul de ace$ia, pentru
ce pand aici ajunge puterea miSclrilor
9i
treapta cunoa$erii
naturale
a cetelor spiritoale. Fiiodcd atunci cend se invredni-
cesc
sd fie puse ln migcare spre cele aflate dincolo de treapta
lor,
chiar
ti
ele pdtimesc acest lucru prin har, nu printr-o pu-
tere
care le-a! fi narurald, nici printr-o cunoattere care sA le fi
fost
predati.
48.
Acestea sunt miscdrile p.in care ingerii lumineazl in
ascuns
sufletul, miscari care freamtrti in noi prin prezenta lor
statornice
lengtr noi
ti
prin iubirca lor atat de nevalnici faIA
de
noi care face ca firea noasre s[ inainreze ca
si
cum ar fi
conduse de o cdl6uza: mai intai ele incep prin a ne pu
miicare in ascuns prin frumuseFa virtulii, cum fiecare
simti din cand in cand el insu$i. Apoi, pe neatteptate, se
n;te un zel aprins cu o dorinta fierbinre de bine,
chiar
$i
in lucreri care n-au legeture cu frica de Dumtr
Dupd care, fdre motiv,
F
e$te dinduntru o percre de rlg
pede ca.e ne inalF dincolo de gandurile obi$nuite
$i
c
apnnsi nemdsurat de aducerea-aminte
fi
de iubirea de
frumoase- Aceasta s spune ce e o lucrare a lngeriloa c
loc prin bunavoin(a Domnului lubitor de oameni. Nu n
oamenii virtuoti, dar
!i
vamesii, desfranatele, ticdlo$i
fi
gafii simt in ei o asemenea migcare prin care ingerii s
pe cat le sti in putinti, depalte de riu
li
spre vinute, ne
de la cele rele
$i
ne apropie de curede. Chiar
ti
lucrtrtorii i
te[i s-au intors prin ea
$i
au plecut tui Dumnezeu,
Si
se s0
ce n-au.atins numai cure$a fitptuirii, ci
li
curitia con$ifi
nu s-au curefir numai de faptele reutefii, dar
$i
de gandurit
reflectiile la ele. Adeseori la cei al cdlor ptrmint e bun
[cfi
13,81, focul aprins p care l-au primit la inceput nu #
domoli pana ce nu vor fi atins prin el treapta desdvargiri
vor fi p.imit o curdtie desdvartitd. ingerii ne imping astfi
inaint5m de la reutate la virtute, prin virtute ne apropic
cureie, iar odata ajunti la curalie ne fac sa iesim din ea
cele doue cunoatteri mai presus decat e4 una din ele
gnl
de alcatuirea naturale. Acesta e capitut oricirei povZluiri'
vine de la ei, dincolo de care se afle, spun unii, vederea S
tei Treimi care e capetul
$i
smrtitul tuturor descoperirilor
fin
de cunoa$tere,
ti
in care
lvedere]
vor avea loc atit pei
ingeri, cat
li
pentru oameni toate mitcerile lmparlliei ceruri
inn-o viate fere sfa$ir.
4e.
(Jnce
descopenre a cunoa$terii duhovnicesti care e
presus de contemplarca celor tnjpesti gi a celor netrupd
vrne otnl r-o oescopenre a l umtr vi i toare,
i n ti mp ce acesl
ooua
lln
oe contemptlrea celot ce sunl. Acestea sunt caDll
desdvar$irii de aici, in vreme ce cunoasterea lumii viitoarc
fiintele rationale se ridicb dincolo de aceste doue rreDte si
cunoatterea Fi i ntei . Ori ce descoperi re
a tai nei pe
care.
t 82
r 83
i.odri.
fie oameni, o primim aici. vine dintr-o descoperire a
i 1.1,,, cel ei
noi . Frrndcd ai ci nu contempl area cel or ce sunt va
Lioun"
in mitcare fiinlele rationale. liindcE aici mitcerile
l ^l uor
fi di ncol o de si mti re
i i
cunoa$l ere. di ncol o de cel e
.lnsibrle
li
inteligibile. fiindc, acestea sunt cunoatteri' nu cu-
-n625terea.
Fiindcd aici inteligenla nu va mai hoineri prin mul-
,. .,rnoaSreri,
ci va sta in cunoa$erea Unului inlr-o uimire
.-"inr."apta.
Aici existe o ordine in trePte. acolo inse nu va
oai
fi nevoie de trepte, ci va fi o
[singure]
mi$care neincetati
s!'re
Durmezeu,
li
firea nu va rnai ie$i din ea penru a
Pnvi
sDre
altceva.
5O O rugdciune neinsodti de o vietuirc viftuoase e ca un
wltur
ale crmi aripi iocep si-ii piardit penele.
J,l. Existi o con$tiinle curate
9i
a.lta duhovniceascl. Cea
dindi
e atunci cand gAndurile
5i
amintirile privitoaE la a.casta
lume sunt ln noi Ere patime, cea de-a doua atlnci clnd'
Ple-
cand de aceste ganduri
li
amintiri, aceasta e
Puse
ln mitcare
spre contemplarca acestora. Anrnci nu e de ajuns ca ele str 16-
mene in noi in chip curat
ti
Ed patimtr, ci trebuie ca o datA cu
simlirea mipirilor lor, st ingaduie ochiului mintii sd priveas-
cI inauntrul lor, ca sA suge de aici dulceata Duhului. Con$l-
inla curati poate fi doba{di6 prin osteneale
$i
tsezvie. iar con-
$tiin(a
duhovoiceasce prin exerciliul
qi firditarca scopului du-
hovnicesc al cunoasterii de cetre o inteligenti care o cultiv5
J2. Una e trupul care cultivi virtutet
[nobleta]
lui
|i
alta e
Inteligenta care cultiva virtutea
[nobletea]
ei. Cuhivarea vir-
tutii trupului curtrttr sufletul de trisatura lui petimate; culti-
varea virtutii inteligentei face sufletul si vadi
|i-l
face si se
apropie dc la intunericul nesiiintei la cunoasterea adeverului.
5J. Nu toti care se ostenesc ln virtute dobandesc cunoa$te-
rea care vede adeverul. dar toti pol dobandi fdptuirea unui
lucru
impreund cu un discemindnt bun.
J4. Nu e cunoscdtor
[gnostic]
care se fie liPsit de virtuti in
viata
sa, dar vei gtrsi multi virtuogi care nu au cunoalterea
[gnoza]. Sd ne grdbim deci se alergtrn duPd aceasta' fiindct
ea face des,variiti in sufletul nostru
$i
vietuirea virtu
face inteligenF noastre se iase spre vederea intelepc
aflate in cele dumnezeie$ti. Dace sufletul nostru e in intu
9i
lipsit de cunoa$tere, nici ta uirea virtutii nu va rdme
rate in noi_
5J. Sunt in noi
de sfihlii ingeri, qi
mi$ce.i ce
tin
altele carc ies
de descoperiri produse
din lucrarea Duhului S
56. Descoperirile privitoare la Economia lui Dumne
aceasl e l ume, mi tceri l e conternpl tri l or pri vi toare Ia cel
sunt. ca
li
intelegerea
fi
cunoatterea privitoare la virtu
caae nu intrec treapla fiaii noastre create le iDvaEm de la
tele cere egiuni ale ingerilorl care ne lumineazi in ascu
porunca lui Dumnezu. Dar descoperirea privitoare la s
Fire
[a
lui Dumnezeu] ca
fi
simtirca
ti
contemplarea I
viitoare
-
lucmri ascunse lnci fapturilor in gandul asc
Creatorului, pani h vrernea descoperirii lor randuite de
nezeu, cend El o va face se se ridice itt fata intrcgii crealii,
va arela
ti
lumilor de sus
-,
descoperirea aceslor taine
altora asemendtoaE e desenatd ineuntrul inFlegerii noas
ascuns de Duhul Sfhnt. Acestea nu sunt taine a c?iror c
tere se-li aib5 materia in creaturi
ti
Scripturi, sau despre
au
ttiut
se vorbeascl
!i
gandeascl Plintii ortodocii, nici
ce s-ar putea scoate din inteligenF sau la care inteligenF
putea gindi, ci e vorba de o taine pe care o
ttie
doar Duh
inteligenta carc o prime$re, chiar daci aceia
[ingerii]
se
feteaz{ neincetat de e4 pe cand oamenii doar din c6nd in c
sunt in puterca ingcrilor sau fac pane din naditie, nici din
AcelaSi lucru afltr cA se inmmpt,
ii
cu cetele duhovni
Ele cunosc descoperirile pe care gi le predau unii altora" in
rii
9i
arhanghelii, de Ia ceatd la ceati, dintre care unele
predate gi oarnenilor cale le invaE
$i
sunt luminati despre
unii de la altii.
JZ Orice descoperire privitoare la cele de aici
$i
guve
rea lor
Si
la cate vrea Dumnezeu se ftrpfuim in aceasti lu
spr mantuirea noasfe
Si
ajutorul tuturor se sevartegte p
mijlocirea celor
lingerilor]
care au fost aqezali slujitori ai v
t 84 l8-s
r,,i Dumnezeu
[cf.
Pr I 0]. 2 I
I
in guvemarea a lot ce este aici:
]i nrimesc
unii de la altii
ii
cear; de la ceata tode cele ce
$n
i"'aernoda-antul
fericit al celor porrivite slujirii crealiei. Ei
],inr luminati
unul de la alrul
licu
privire la lainele taliunilor
ii. de
a fi
9r
la inFlegerea acestora. Dat nu e cu purinta ca ei
.;-i
invefe
pe allii sau se invele unii de la allii descoperirea
,";nelor
cunoaSrerii Monadei
9i
celelalte lucruri de caIe am
iliuir,
cacl acolo nu e nici ucenic, nici invililor, ci ilecarc
din
fiin(ete
ralionale invrednicile de aceasti taintr prime$e de
h ea
insesi ata cum s-a desenal in inteligenF ei, fere mijloci-
tori,
spre desfetaEa ei, in ascuns, dulceala acestei cunoattri
si
o astfel
de descoperire. Pantr ce aceasttr taine se va dsco-
Dri,
sunt invdlitori
fi
ucenici, mai mari
$
rrai mici, dar ln
;imtire-a
acestui har toate cunoatterile vor fi egale, cici in ea
nu
va fi nici urcul, nici cobor4. Accasta Du vra si spuni cd
uneori
o cunoattem, simlim gi ne desfdram mai pufin, iar al-
reori suntem irvtrlafi
li
lumin4i rlai mult. Nu, ci o primim tn
toa6
plinetaba ei, fdrd nici o lipsi, firi sd sufere adaos sau
mic$orare. O darii ajunti la aceasu descoperire nu rnai e nici
mare, nici mic, cum era la celelalte descoperiri, ci toti vor fi
inlllati la una
ti
aceaii irnplinire, fe.i schimbare, nici varia-
lie,
fiindce nu vor fi nici bogati, nici slraci, nici deruitoti,
oici primitori. De mi(urie de aceasta^fericitul Evagrie in Ca-
pitolele sale gnostice in ctue spune:
,,ln
contemplarca natum-
li secundi existd unii putemici gi allii supuqi celor putemici.
Dar in Monadi nu vor fi nici unii putemici, nici allii supugi
celor putemici,
ci toti vor fi dumnezei"''. Iar despre egalita-
tea care va fi prirna
li
ultima descoperire spune: ,,ln
contern
plarea
celor ce suni exista suituri
li
coborfuuri duptr rar,nl
9i
nepasaft.
Dar nu a{a va 6 in conte.nplarea Sfintei Treimi, clci
aceasta
e o vederc mreu egaltr in cate nu va fi nici urcare,
nici
cobordre',52.
J8.
Unele descoperiri fecute celor cura{i vin prin ingeri,
altele
printr-o luminare a inteligentei. Sufletul cure$t poate
sctuta
in chip firesc cele indepertate ca
$i
cum ar fi apropiaae,
--
r?
DvAcRlE
9i [re
aele ascunse ca
$i
cum ar fi descoperite; ochii sdi
asemenea celor ai ingerilor. a ceror privire strabarc lo
purile ftrrd sb fie impiedicati de ele, ci sunt agere gi lu
se in stare se vadd toate cele ascunse gi i.depenate. C
fletul, care e conatural cu ei
[ingerii],
ajunge egal cu
vietuirc, atunci e luminat
ti
el st vadtr cele ascunse
$
eroarc sau nestiintt nu-l afecteaz{. Nu existii insd desc
in care cunoa5terea sufletului st o premeargi pe cea a i
lor, cici io descoperirile ficute sufletului vin dupi cele
ingerilor. Totufi, pe mtsura curitiei inteligentei, care e
stu,
li
el se pune in migcarc
ti
scruteazi cele ascunse
puterea Duhului Sfent, in a Cerui lumird vede in acelasi
frumusetsa ingerilor
ti
a tuturor sfintilor de pe pdment,
El este lumina tuturor celor duhovnicetti. A$adar, cend
tul ajunge la aceasti misurtr se face vizator al celor
ca
$i
ei
lingerii]. $i
uneori invaF de la ei ceva, alreori
lenz5 el insu$i lucrurile cu privirea lui curate. Toaie a
se intampla dup[ misura fiecdrei persoane gi a fiectrui
VEzatorii cunosc se.nnele celor doua feluri de desco
atat ale celor care vin din afart
li
sunt primite de la i'rg
qi ale celor care-qi revarsE lumina dinluntru prin fo(a lii
zimii lor. Descoperirile in simluri n-au insd nevoie de ci
inteligentei, ci numai cele care trec prin aceasta,
Si
serimul lor-
59. Pol ri vi t cerfi l or duhovni cegti
ti
i nvtrFruri l or sfi
care relateazl desprc ele, toate descoperirile pdvitoaE
cru.i sau evenirnente,
li
carc vin de la sfintii ingeri, au
doui feluri: primul se lnrudegte cu somnul cuiva care d
adanc, celilalt trece in chip vtrdir prin simturi
9i
folosefld
nEle vezute intr-o vedenie sau o voce simtittr, ca in caz
Iacob, al lui Isus fiul lui Nun, al lui Isaia
9i
Daniel, al
doisprezece
[proroci
mici]
ti
al altor, ca
li
in cazul lui
logodnicul
Mariei], at preotului Zaharia
[tatAl
lui Ioan
zetotull
$i
atator sfinti. Unora dintre ei descoDe.i.ea
IEcut printr-o vedere simlittr sau prin sunetul unui glas
ros(efte cuvinte, altora li s-a ftrcut in somn ca in vis,
cineva le-a vorbit
$i
le-a descoperil cele ascunse. Ac
t 86
t 87
Srrnt
vine
pale
cele
doud moduri randuite pentru orice descoperire care
de
la ingeri gi privefte dezveluirea anticipate a celor vii-
si
invelaura despre cele ce se vor face mai apoi.
60
Descoperirea care vine de la Duhul Sfdnt, in puterea
lrzltoare
a inteligentei luminate a unui suRet, are insl un
singur
mod, deosebit de cele dinainte. Ea are loc numai in
srmlirea
inimii, intr-o descoperire ascuns6, nu insi in simg-
rile
din afara. cum a fost cu Samuel. Elisei. Petru
$i
alti sfinti
viz6tori
carc cu ochiul luminat al sufletului lor scrutau cele
hdepertate
$i
intelegeau u$or, degrabd
$i
nelntarziat gandurile,
6;5cdrile 9i
lucririle ingerilor
$i
dernonilor; sau ca la multi alli
sfinti
care au descoperit
li
ardtat gendurile, constiinfele
ti
do-
dntele
ascunse ale oamenilor, ca gi eveninente care urnau str
s
petreace dupe ani
li
veacuri,
li
care ou emu cunoscute de-
cet
de Dumnezeu. Multe din aceste lucruri le gasim in istoriile
despre
singuraticii care au primit cunoa$terea celor ascunse
9i
care
pot petrunde adencurile
Si
ascunzimile sufletelor. Slintii
lngeri
vad, cu ochi asemendtori celor ai sufletelor cumle ale
sfintilor, dar mai mult decat ei pntru ctr s-au inwednicit de
cohuniunea cu Dumnezeu in descoperirea iainelor Lui.
61. Sufletul singuraticului seamtne cu un izvor de ape, ala
cum l-au asemEnat deja PErintii de demult. Ori de cate ori se
linitteste qi face sa inceteze in el toate milcirile auzului
li
vederii,
singuraticul vede limpede in ele pe Dumnezeu
ti
pe
sine insusi,
li
din el
ta$nesc
ape limpezi gi dulci, carc sunt
gindurile
dulci ale stirii lui nafirrale. Dar, dacd se apropie de
aceste
ape cand lase ca in suflehi stru si pdtrunde nrlburarea,
atunci
e ca unul carc umbld in noapte cand vMuhDl e acope-
nt de nori
$i
nu mai vede nici cale4 nici cerara dinaintea lui,
ci
ral dce$te
utor i n
ti nuturi
pustri
l i
vtrl rnatoare pentru el .
L,ar.
cand e lini$lit in el insuti. e ca unul pesle care sufle o
adiere
frumoasi si deasuDra cdruia vezduhul e senin; atunci
rncepe
s6 vade limpede inaintea lui, se vede pe sine insuti
9i
Dlelege
unde este
$i
unde trebuie sa mearge, pi vede de de-
pane
sdla$ul mantuirii. Dar pentru ce, fratele rneu, generatia
noas(ra
ticeloase nu rnai pune mana se geseirsce pe deplin acest
rucru,
adica un loc de liniEtire riguroasa, cum llceau genem-
l i i l e
di nai nte. de aceea ori unde am aj unge, chi ar dacl
avea ca sd
tedem
cu sufletul nostru decat dou[ zile, sA
chiar
Si
numai o singure zi.
$i
nu numai cand suntem
ndstiri, ci chiar atunci cand suntem pe calea impirite
ti
numai pentru un ceas. Cdci a trecut timpul pe c
nogi: nu mai a$teptim nici o organizare, nici o preg
zi de zi ceutdm
nini$ireal,
chiar de-ar fi sd o gisim
stinci sau intr-o rapd
li
s, rdmaDem in ea doar pudntr
Oriunde aceasta ne cade pe neasteptate in manA sE o
gem bine
$i
sd ramenem in ea o zi sau doue cu noi i
Ala
$i-au
c4tigat cei inFlepti sufletul lor in scurtul ti
vietii lor. Fie ca moartea sA nu vind pesre noi pe neat
acolo unde ne va gesi f&i si fi dobandit cea ce aste
62. Scun este, lialii nci, timpul vietii noaslre, lung
ti
ios e nE$efugul nostru, dar buntrtttile fegeduite sunt ne
6J. Nu este exact cl nu putem simF bunetidle d
cetti, nici semnele vielii celei noi inainre de a ne fi curtr
totul, ci, in misura in care biruim patimile, putem v
zi ln zi in noi urmtrrile curitiei. Cu fiecare patimtr in
sbeluceite nurnaidecal in noi binele opus ei: pe mesura
tiei
glsim odihna duhowiceasce, g
pe misure ce gindi
elibereaza de legiturile gindurilor pitimage, sdlucesc
ma noastrd razele cunoafterii.
64. Si nu-1i lie greu in ochii tii, frate, atunci cand un
ig pptette:
,Cine
poate aringe curllia itrimi
ti
si s b
de odihna
fi
fericirea de dincolo?" Ctrci tocmai din ori
acesrui garld acesr lucru ne devine greu gi incetim si-l.
alteptim
ti
sE ne ostenih penfu el. Ceci cur4ia inimii
un lucru neinsemnat
li
putin
fi
in ea nu putem s{ intrem
ne strli$luim dintr-o date, ata cum nu pe neatteptate
Si
nu
se ne dam seama ajungem la fericirea gi Ia simtirea tai
curttiei. Aceasta e un pemant iDtins
$i
cu hotare vaste, iol
5r
.J.amurire: ceea
arati feluritele moduri
ce vcdem de depale d'n sala5ul vreti'
[drn
cesc zi d zi in sufletul
simliri."
de a inlelege odihna_ duhovnicqica g
care s
nostru in linigire. Inlelge
Si
care sunl fetu
r 88
t 89
-,,td
din
cei ce rnetg spre ea intalnesc. inainte de a o atinge,
','-lmta'
'
ainunut.. .h'ar daca in drum spre ea se razboiesc ctl
l i ft' .r.ni '
l i
nu i ntal nesc ni ci mi nuni . nrci odi hni duhovni -
L*.a. Sti t;
c6 ni ci fi i i l ui Israel n-au i eti l di n Egi pt i ntr-o
l;oa,
ni.i
n-au intrat
$i
ocupal numaidecet Pamanlul Feg'du-
;-"r!i,.i
u,r
'.lit
incetul cu incetul
$i
pane au ajuns sa intre in
,t oe
drumul
istovitor spre el n-au vazut nici una din buntdl-
iiJ
pamintului.
ti
abia incetul cu incetul au pus stapanire pe
iamanr,rl
popoatelot pe care le biruiau
si
ale ctuor pemanturi
iune
le moqteneau: pentru fiecare popor nimicit
fi
pentru
fiecare
pamant ocupat motteneau o parte din Pemefltul Fngt-
dtintei
locuit de toate acele popoare ale cdrcr nunE denu-
mesc
patimilc. Acest Pemant al Figtrduinlei, al ctrrui nurne
desemneaza
limpezimea, nu este mic, nici un loc ingust. lna-
inte
de a fi intrat in el gi aJ fi ocupat in in[egirne nu-i vom
simti
nici bundtutile, nici slava. Pirnanturile limpezimii sunt
largi ti
vaste, bunurile lor sunt imbellugate
fi
hotarele lor nu
ilceteazl
se se miqte. Chiar dactr nu stdpanim decat cateva
din ceta$le lui
fi
doar o patte din hotarele lui,
9i
alte popoare
se lupte cu noi, dulcile desfatiri pe care le gesim in el nu sunt
putine. De aceea, fradlor, sd ne imblrbdtam, se privim intr-
acolo
$i
se alergtrrn spre el. Chiar dactr nu vom ajunge la capi-
tul fericirii pe care Dumnezeu a fagiduit-o Ptrtintilor noftsi,
suntem siguri micar ci nu vom fi lipsili de o parte a ei.
$ti!
ci Isus fiul lui Nun
ti
iscoadele patnentului n-au inttal ln Ie-
osalim, in cetituia lui, chiar dacl au adus poporului roade
slevite. dar nurnai ale parnentului din
jurul
lui
$i
din
tinutul
lui
lci
Nrn 13,23]. Tot a$a
fi
noi, chiar daci nu intr[m in
cetate.
ci locuim in hotarele ei gi in imprejurimile limpezimii,
faptul
ce ocupem
fi
punem piciotul chiar
li
numai pe o patte
din pamantul
s5u e un lucru foafle frumos.
65.
Dulci sunt, fralilor, prilejurile patimilor, dar nu ca roa-
dele
drepritii. Arnare
ii
triste, iubidlor, sunt prilejurile dreP
lilii,
dar nu ca sfirgitul pecaului.
66.
Patimile
si
virtutile nu sunt subzistente, ci licetesc in
sufletul
nostru plecAnd de la ni$te prilejuri.
$i
atunci cine a
rnleles
bine acesl lucru cum va putea inmulti oare in afard
prilejurile celor dintai
lpatimilorl
atunci
ineunrul seu le iube$e pe cele din urme
cand in gandu
lvirtutilel?
6Z Dulci sunt prilejurile plcatelor, dar amare sunt
lor. Amare sunt
foarte dulci slrnt
prilejurile care fac se sporeascd virtur
cel or di n6i , ni ci
rcadele care strllucesc din ele. Nici du
amirrciunea celor din urmd nu tine
dar efectul ior in cei care le strang rimene.
68. Cine ia lumea aceasta date ca loc de invititurd
tcoaldl
drept adevdrata mottenire a odihnei
linigtiriil
g
curiile ei drept adevemta posesiune a lor, va
;ti
cum
batjocorit de ea atunci cand va ple.a de aici cu mainile
intr-o cSldtorie in care nimic din ea nu mai rimine.
69. Vrednic de inchinare e Cel Care in neptrtrunsa Lui'
lepciune ne-a atezat mai intAi in viala aceasta dati spre
lirure [ca
o gcoald]. intr-o lufi|e trupeasce. dupa carc d
capdt p.in moarte riticirilor ei niscetoare de chinuri,
9i ]
pregAtit o lurne slevittr a cdrei viafi nu mai cunoaSte asenJ
suferinte.
7O Dumnezeu a adus lumea la existente prin har
Si
vemeazi cu mili.
Si
de$i in fiecare zi indurerim bun
Lui prin nebunia noastd inroarse spre reu, iubirea Lui
ceteazi se ne dea zi dupd zi mari lucruri bune
$i
se spo
ajuloarele Sale pentru noi, ca
ti
cum ar fi sigur cd ne va
odate spre viata viitoare. Atunci vom cunoa{te bogefia id
iubiri a Creatorului, cand dupi purttuile de aici care s
.oadele nimicirii
ti
alteapte pierzania desivar$ite - nu
cum se spun mai bine
-,
dupe toate aceste4 zic, vom
in ce strelucire va restaura creatia noastdi scoFrd-o din
nd
ti
la ce asemdnare
ti
ce slave ne va trage
li
duce
pand acolo incat ne va face dumnezei
si fii ai lui Du
Cat de drept
tr
de doril esre si ne aducem aminte aici do
vantul fericitului Talcuitor
[Teodor
al Mopsuestiei]:
,,E
pede, a$adar, ce Durnnezeu a fost impins Ia alcetuirea c
fiind pus in miqcare de marea Lui bunetare
si de adan
iubire". Mottvul
F,enlru
care ne-a pus mai intai inlr-o I
trupeasce
$i
in starea de acum e ascuns creaturilor. Cu Si
I 90 t 9l
-nri
insa
nu pentru a ne cerceE sa vade daca suntem bunl
'-7,.
rar
ca de aici sa ne dea apoi rdspletiri drferile
Pentru
cele
l".ii.'.
cum ti se pare muhora. Cum e oare cu putinF si gan-
iim ircest
lucru
ti
se credem ce plecand de aici a fost imPrns
ia
crear-ia
lurrui Cel Care din capul locului. inca inainte de a fi
incepur
alceruitea creatiei. nu numai ci
llia
ce avea szi creeze.
66
era congtient
$i
ce anunre vor ajunge toate caEaturile, fie
oameni,
fie firi nevezute? Motivul exacl e ascuns, chiar dactr
ceva
ne este dat sa cunoa$tem
li
sd spunem despre el Adeve-
rul exacl
i-a pltrcut insa sr-l ascundjl de noi acum; iar dincolo
poate
nu va Inai fi nevoie de aceasti lnlrebare.
Daci Dumnezeu, Care a nis.ul totul priD har, e cu
adevarat
Tale, daci fiintele r4ionale sunt fiii Sei, daci aceas-
tt lume
e ca o
Scoali
in carE Duruezeu lnvati in cunoaitere
tineretile
noastre
Si
indreapti [psa noast e de minte,
Si
dacn
lumea
viitoare e motterirea htrtrziti timpului in car tofi vom
fi ajuns la p[neiatea maturitefii
[in
Hristos: E/4, t3l, atunci
va veni
li
vrenrea io care tinerii vor deveni b&bati
9i
in ca!e,
in lumea adultilor, Tatdl va schimba neindoielnic in bucurie
ceea ce acum are aspect de pedeapsd,
li
cand copiii vor fi
ajuns la randul lor mai presus de nevoia de a fi indreptati.
,Nepdrrunse
sunt
judecetile tale!"
[Rn
I l, 33].
72. Slava
Tie
Care e$ti ascuns de toti gi nepdrruns in jude-
ceFle Tale, Care in
itiinta
Ta premergi toate inainte de a fl
ele! Desi iubirea Ta e mai adinctr decit marea, Tu ai intins in
faia dulctii ei vtlul asprimii spte sgvilirea inclinirilor noas-
tre.
Ceci daca ai fi vrut s[ ne dai de la inceput destrvartirea
cunoagterii,
nu ne-ai fi pus in ac3sti lunF. Acum instr artrti
neputintei
slujitorilor Tii cele ce nu
lin
de Firea Ta ascun-
zAnd
cele ale Firii Tale. a ciror cunoastere exac6 n-ai dat-o
ni"i
mi"u. indt"lo. fiinte cere$i inainte de a veni v.emea
dezveluirii
ascunzimii lor la sorocul hotdrat de gandul Tiu
cel
nepltruns. Creatia nevezud suspine pentru noi a$teptand
descoperirea
nldejdii
lci
R n 8, 19] pe care au cunoscut-o in
bconomia
s{ver{ittr in Hristos, cend ele vor scapa de con-
strangerea
pomirilor lor, iar noi de chinurile condiliei noastre
rluritoare.
7J. Cat de uimitoare e, omule, meditarea asupra al
tale, dar inc,
li
mai uimitoare e cea asupra tainelor
tale.
Si
iaragi, minunat este pentn cine se gandette la
ceputul aketuirii lale, dar inci mai mare
Si
minunati 6;
lnvierii tale. intristat este sufletul meu pana la rnoane
I
26, 381, dar in credinp rne imbtrrbdtez din pricina Celuit
a murit
Si
a inviat Cel dintii
9i
prin Invierea Lui a dat
lui omenesc mdngiierea nldejdii.
71. Nu te intrista, muritorule, de intrarea ta int!-o
in tecerea mormantului. fu carc esti nrai frumos decit
dar supus striceciunii de ocara rbtii. Fiindcd Dumn
pus o limitl umilirii talc 6cure
t
despuierii tale de t
nirneni nu-$i va mai aduce aminte de tine. Pe cat de f
e alcltuirea t4 pe atat de uimitoarc e strictrciunea ta.
pentru acesta sd nu te cuprinda lntristaEa, ceci iartrti
imbreca arzend de foc
ai
de Duh
g pufland in ea chipul
al Creatorului teu. Str nu te tulburc indoieli cu Drivirc
retia acestei nedejdi. fiindcl desprc ea re ma$;aie Pa
cand:
,El
va schimba trupul smereniei noastre lnftu ase
rea trupului slavei Lui"
IFlp
3, 2ll.
75. Nu te intrista pentru ca vom remene ani mulli in
ciunea mo4ii sub tiirant, pan5 ce va veni smriitul lumii.
lucn: nu va fi o aptrsare pentru noi, fiindcd tot acest.i!
in care dormim ln mormant va trece ca visul unei sirl
nopti. Ceci lnleleptul Creator a u rat pentru noi
Si
m
ca sl nu-i sirntim dcloc chinul: pare grea doar cat tirnp i
primit-o, dar dupe ea nu vom si[4i stricdciunea noastrd
descompunerea alcituiaii noastre; toate vor hece ca vitul
nopf cand te trezelri dimineata. Ca
ti
cum am afipit la,
ghere
$i
ne trzim dintr-o dari. la fel de usor va fi pentri
ti
lungul nostru somn ln rnormant
$
tot atet de pufin vor
anii pe care-i vom petrece in el.
76. Cinci sunt pute.ile pe care sufletul ralional le are
in fiinp sa: concupiscenta
lpoflal
na(urale a sufletului, i
biliratea care e ajurorul et - ceci irascibilitatea e Ecuri
se mitte in chip natural pe urmele poftei
-, vitalitatea
t92
l 9,r
,e
rfltci
in el neincetat, rationalitatea simpltr
ootnpusa
mtionalitatea
ZZ
Printre
cele cinci puteri ale sufletului doue inceteaza se
erisle
cu lotul la despe4irea lui de trup,
li
anurne irascibilita-
,.6 5i
rafionalitarea compusa. Fiindctr nici una din ele nu ne
,1a1
e de folos in vietuirea viitoare, pentru ce acolo nu mai e
nirnic
care se fie povestit prin glas
ti
nici o impottivire la bine
oenrru
c:ue s?l fie necesar zelul. Altele doue dintre ele vor fi
pistrate
ftr5 a fi puse ln migcarc pentru timpul de dupi invi-
;re, I,entru
ctr ne vom folosi de ele ln lunra viitoare, cici cle
cuptind
tot ceea ce e necesar pentru viala cereasci: una
Bionalitatea
simpli, mintea car cunoatte, cdci prin ea este
pus
in migcare^sufletul spre contemplarca Fiintsi, in carE e
intreg
sm$i$l lrnperitiei cerurilor,
ti
in clare se va adrna in
uimirea
fatA de F,a minte tuturo. fiinllor ralionalc, a celor
dintai $i
a celor din urmd; cealalttr e pofta naturalii prin carc e
pust in mitcare phcerea marii iubiri fali de Cratoml ln care
iti va glsi desnvA$irea intreaga fre a oarbenilor, ca
ti
a inge-
rilor, ba chiar
9i
a demonilor: ingerii se gtrsesc ir! ea incA de
pe acum in chip deplin, oamenii din cAnd il clnd, iar demo-
oii nicidecum niciodatS, dar qi ei vor fi fdcuti desavartiti mai
pe urme p.in harul Cehi Care i-a creat. Una singure din pute-
.ile naturale ale sufletului remane impreuni cu el in despt4i-
rca de trup
@ni
c6nd la sermul putemic al Creatorului l$ va
pnmi
inapoi din nou tovarelul
ltrupul]:
vitalitatea impreune
cu mitcarea ei; ea singurtr va remane dincolo impreuna cu
sufletul,
$i
cu ea se va pune in miFare spre lurnea cealalttr;
cici
nu este drept ca sufletul car a ptrcrtuit
$i
a fost indrcptat
Itnpreune
cu Fupul str prineascd singur suferinta sau bucuria.
.
7&
ingerii se mi$ci
Si
ei prin aceste ui puteri care
tin
deja
vretuirea
viitoare: vitalirarea, rationalitatea
lsimpll] ii
pofta
sfante
a firii lor, care e dragostea aprinsd de Dumnezeu. ln
rumea
lor nu existi nici r4ionalitate
lcompuse],
nici irascibi-
rltate.
curn nu existe nici in vietuirea lor. fiindca ln ei nu se
mi$c6
rici zel, nici cuvant. pe care le aratd insd atunci cand
coboare
pe pemanl ala cum tot atunci primesc
$i
asemenarea
umludlor
noastre ca sA ni se arate a$a. de$ nu le au prin fire.
ll
cu ele; ata cum Dumnezeu se sluje$e de manie
$i
de cu
deqi prin firea Lui e dincolo de manie
fi
de cuvhnt. In ac
Cand ni se arau par a se mania
5i
a se folosi de cuvin
se slujesc de ele pentru noi fiindce in lurnea lor n-au
-,lru
le a aduna
pe loate intr-una prin Economla lui Hristos'
f'-a
uom fi pnmit toate acestea vom fi una
$i
noi' care acum
l l .areui m
i n fri ca l ui Dumnezeu:
l i
dac6 vom si ar-ur' vom
l--an"
in
"".
intt .ulti fericiti impreuna cu putedle nevezule
liiu
oo*nut
no.,- lisus Hristos:
$i
acolo vom fi vdzufl toti
ijina
o singura Bl.erice impreuna cu Domnul noslru'
82.
'foate cale le va stvarti Dumnezeu in chip foane bun
*;rru
toaltr creatia Sa nu-i vor veni in gend doar la sfi$it[ul
limpuluil.
ci El a holeral
ti
a pregetit punerea lor in lucmre
jnca
de la inceput. inainlea tururor
Seneratiilor:
dar au remas
,.cunse
in El
ii
nerostite Mai pe urma. aceste laite au fost
i.r.op".it"
d. proroci gi au pnmit o
[Primal
iefire prin Eco-
nomia
lui Hristos Domnul, dar imPlinirea lor o vor primi
alrnci
c6nd Acesta se va arlta din cer
Pesie
toate' ne va scula
din
t.6rana, va da innoire gi izbavire de dureri impreuna cu noi
lntregii
creatii, facandu-ne sd urcdm toti impreuoi cu El la
silasul
ceresc.
taini vor fi
li
oamenii la inviere, ,dupa asemtnarea pu
ceretti, a caaor creaturalitate locuie$te intr-o mare ttcerq
uimire", cum scrie cineva, sau mai degrabd duP, ase
lui Durnnezeu.
79. Firile rationale au progresat infinit in cunoa'te
cand de la cele pe care le-au inleles din Hristos Donm
care nu le cunofteau mai inainte, fiindce El a venit sprEi
virea gi implinirea lor
ii
a noasfe.
8A La inceput fiintele spirituale, deti aveau inclin
ea, nu cuno$teau iauhtea care curgea in ele, dar pe c
teau in picioare
[inaintea
Lui] credincioase, au v6zut-o
d
din ele, clpetenia cetei, ctzand pe neatteptate din sla
care era
fi
un mare numrr din ele cezand impreune i
Fricd
li
cutrcmur au crzut peste ele,
si
erau acum migcd
8J. i mpl i ni rea rnrsului firesc al lumii rDateriale e incepu-
deznedejduiau de ele insele pentru ci gandeau ce vor
tul agezani lumn cle lumlna, lar lmpnnlrea mcrsurul giuluurt
ln firile create e incePutul miFerilor spre Creatorul' care sunt
agezirii lumii de l umi nS, i arimplinirea mersului gindirii
spaima care intrase
$i
se sild5luise in ele pintr intr-acolo
toate
$i
in ele sahluia fiica de Creator. Dar atunci Du
sfi r$i tul l umi i sl avei .
le-a ficul cunoscute merelia puterii Lui
9i
au gtiut ci t
84. O intrebare: De ce toate descoperirile fdcute de Dum-
vor scula la un semn din
partea Lui. Aceasttr tearne le-a]
nezeu sfintilor se inmmpld in timpul rugtrciunii? Pentru cI nu
erisla dmp mai prielnic pentru sfintsnie ca rugiciunea.
sd dobandeasca o mai mare veghe.
$i
incepend de atu
mai incolo, degi vedeau inclinarea pe cate o aveau in
ciderea care li s-a indmDlat de aici multora din ele, Cand rugaciunea curge iniuntrul hotarelor curtrtiei,
line
de miicerile firii, ial cand e absorbitd in necunoat-
ntsllt, macat ca nu
Sllau
ca va vent o vrefiE ln cafe av
fie izbevite. Dar dupd venirea lui Hristos delinittea lti
risipit. Acum poafie cu bucurie povara ei, frindci au
vestea izbivi.ii viitoare, Cum ste scris, ,,acum
strige
fi
nd din pricina poverii lor de acum, dar sunt incurajate de
ce urmeaze sa vine, fiindci acum Stiu
ceea ce va veni,I
me ce mai inainte nu iau, ca sd fie milgiiate de ves
vor iegi odatt din suferintele
si
din teama lor de acum".
8/. Dupe venirea
mai buna cunoagtere
lul Hnstos nnle muonate au ooD
a intelepciunii lui Dumnezeu, vizj
tere atunci curgein implinirea Duhuluisa
86. in descoperirile sale singuraticul
poate se s inalte pane
la
ronul lui Dumrezeu, dar dace disPrctuie$te
psalmii, va fi
predat
in meinile demonilor. Pragul mandriei in om incepe din
clipa
in caie gandegte lucruri mari despre el insu$i:
',Treapta
h de acum o intrcce pe cea a celor ce au nevoie de
Psalmi"
-
n$n
i au sugerat satana lui Ptolemeu egiPteanul cand i s-a ara_
85.
atunci
ce diver\ilate de mijloace a lucral Economia Lui pentru
marEinala: ..intelge aceasta
presus de necesikte.
nu ca i ncet ar e a
Pnl ej unl or ei .
ci un
t94
t 95
ta( intr-o descoperire necurat?i, zice Paladie in
,Cartea
lui"
-, ,,nu1i
pierde timpul in slujirea psalmilor
li
nu-
nui trupul in osteneli trupegti, ci lucreazi doar osteneli
flete$i; uitl-te neincetat la mine in mintea ta
Si-(i
voi
slava trrea".
Si
a$a demonii
fi-au
betut
joc
de el
ti
a fost
sit de Dumnez4u pana acolo incat acettia il ridicau, il
la pdmant
fi-l
puneau in fiare. A ajuns chiar sd bea
care se sptrlau fericitii frati.
$i
daci cu ajutorul aces
venit minlea la cap, n-a mai implinit ceea ce ani indel
fusese lucrarea qi vietuirea lui mtreat[ in liniltire pe
sdl4luia intr-un loc linigit
ti
sterp.
82
$titi,
fralilor, de unde a venit la firile rationale h
rea de a face riul. Pentru cd i s-a piflt un lucru mic in
ei faprul ca era supuse unei reguli potrivit strrii ei de
rtr, de acea ,,steaua diminetii care restrrca ln zori"
[/r
I
a fost ptrrdsit de Puterea carc o sustinea
li ,,a
ctrzut
fulger"
uz
10, l8l din slava ei.
8& Din dorin{a de librtate a lnceput gandul rtru
creaturi
li
in numerul nesffugit al celor dou6 cete de firi
tuale dintrc carc una se nuinette ctrptenii, iar cealalti d
li
stipiniri. Una a cezut intr-o clipitd din slava firii ei fe
5i
luminoase, din sekFul ei vecin cu cerurile
li
din I
impreuni cu cele inalte,
ti
s drette in adanc ca o t6rA
dispretuiti a pdmantului. Tuturor celor care, prinse in
ei, aveau si se abatd de la calea lor, aceasta le-a ceru
intai sd iubeasci libertatea
ti
se iasi de sub reguli
fi
le
apoi se poati insimarF in ele cat voia lucrurile sale. Fii
Puterea dumnezeiasce ascunse in ascultare din pricina
nului nu o lase sd se apropie de ei citi vrenre nu se su
de bunivoie, ci de fiecare dattr cand vrea sd se aorooie i
ca se insemanFze in ei acele ginduri. aca Putere sufli.
ea
$
o impri$tie de la ei. Atunci ea cautd un alt rnijloc ft
cand pri n l i nguFl i sa o convi ngA se i ase di n propri e v
din slujirea sfinu.
89. Sn pdzim, fratilor, hot&ele supunenr,
i n rni i nrl e demonul ur mendri ei
$i
sa fi m dpor
casanuc
t 96
perasi de
t 9?
-rea
de
grija
Jdumnezeiascelcare
ne sustine
$i
ne inconjoare.
i. el
se ne isprteasc6 prin necuraie
$i
a$a sa inveldm ct sun-
lidl creaturr;ice
nu trebuie se dorim o libenate care se cuvi-
l-. doar
Ct.atorului. Tinerii
9i
cei nepasetori n-au nevoie se
i,. mindri
ca sa fie ispititide desfranare: oprindu-se putin din
^<renelile
regulii. ei incep de indad sa
Eandeasci
lucrun ru'
itnoo.e 9i
se vor strica
Pe
ei ingiii De aceea regula e buna
lir
pentru cei desevartiti, cat
5i
pentru cei mijlocii
ii
pentru
;ce;atori:
osteflelile ei ii incununeazi
5i
seamtrn, in ei snE-
rfnie. 5r
a'a pazesc nemiciorate boge$ile dobandite.
90. Sunt
ganduri ingerctti
Fi
contempleri ce.e$ti. Gandurile
ingeretti
sunt cele care ne vin in legefurd cu virtutga sau cu o
ciintS
arzitoare ori cu mi$irile de uimir faF de firea lucru-
rilor,
dupa cum spunea Evagrie: atunci cind contempldm au-
rul si
ne intreb{m de ce anun|e este aur. Contemplirile inge-
resti sunt vedeaile care ne vin in legtture cu tailele acestora.
C;le dintai
tgandurite
ingereEil sunt proprii unei clte intregi
de frati puternici, cele din urrni
[contefiplarile
lngErE ti] sunt
proprii doar birbalilor sfinti
Si
mari.
9,r. sfin[ii ingeri ne cureti prin descoperirile lor
9i
fac din
noi temple ale Duhului Sfant, iar Acesta ne sfinte$te prin des-
coperirile Lui. Descoperirile ingeregti nu ne pot sflnti suflete-
le, ci Ie pot apropia doar de curdtia de patimi. Nu toate des-
coperirile care vin de la ingeri ne cu.tti suflenrl, ci numai
cele care prin conltiinti il pun ln mi$care sprc intelegeri' con-
templeri
$i
taine ascunse care descoperi
ti
fac cunoscute cele
prin
care sufletul se apropie de cunoatterea ascunsd Dsco-
peririle
care vin prin simtu.i,
Prin
imagini
fi
vedenii nu aduc
hsd nici o curalire sufletului, chiar daci nu e puFn lucru ca
sufletul
sa vadi ingeri. Dar nu asemenea descoperiri duc la
curdtie,
ci numai cele ce au loc in inteligenF. CSnd sufletul a
fost
curetit prin invetanra
$
cunoa$tera celor ascunse, atunci
in
el se stle$luiegte Duhul
ti
e sfintit
$i
limpezit din sfintenia
ace\tor
descopenri. Suflerul ajunge atuncl luminos ca soarele.
a$
incat inlelege ,.inaldmea,
addncirnea. lungirnea
$
letinEa"
IE/ 3. l4l oricerei cunoa$teri netruPetti
$i
scruteazd tainele'
cele
depi(ate
ii
adancul gandurilor
ldunmezeieotil
Dat
panl
ce n-a primit descoperirea Duhului Sfart, nu primege
vz. roate oescopnflte pnvltoare la shrea
si existen
crurilor
ti
acliunilor lor sunt lucrarea puierilo. cere$ti
.
vederi
ti
forrne sensibile menite se ni le facd cunoscute
ni le amte. Dar cele ce
Fn
de contempltrile lor ni se desco
in ascuns prin miScerile congtiinfei pu$e in migcare de lu
pe care o revzusd in noi; fiindc, e evident ce ele nu ni se i
copert prin imagini, prin simfuri sau inv4eturi, ci Drin
duri pe cale le pun in migcare in noi in tacere, cdnd suf
este luminat dintr-o datE, cum spune Sfantut Evagrie, lu
torul inteligen[ei:
,.Cand se aprolie de noi sfin1ii ingeri
urnplu de vedenii duhovnicegri"s5. adictr de luminlri, de I
legeri
$
conternpliri de rol fetul. De la Duhul Sfant Cel vi
finend
de tfeapta
ti
misura duhovniceasca.
Cend cine
atins aceasta treaptd, a ajuns om duhovnicesc.
9J. Impnrafia g
gheena nu sunt resplitirea
sau rele, ci raspletirea unor vointe/dorinle
lbune
94. Scopul pedepsei din parlea lui Durnnezeu nu es
vederea adance a celor ascunse, penhu a putea ardta gan
oamenilor, mitcirile
$i
lucrerile ingerilor, demonilor
si
telor,
li
pen!ru a cunoasle cele ce nu sunt ince.
r?lzbunare asupra celor pe care i-a fdcut, ci indreDtarea
ce grel esc
$i
povaFi rea
cel orl al l i . Acol o unde ai egti a
nevoie de pedepse
ti
osande. Dunmezeu nu face se sufe
nimeni doar pentru a preveni, fiindcd nu-i place
se must
numai sa face se creasca. Dace se folose$te de pedep
nic de lnchinare in firea Lui vine insd un singur tip
,i
un
gor fel de descoperire: numai prin miqcdrile sufl;lui. T
descoperirile care vin de la Duhul cu privire la acfiunil
l ucrun, l a cel e sensi bi l e sau i nrel i gi bi l e sunl l i psi te de i
auzr un sunet; sufletul e atunci luminat
ti
vede ctr prirq
cel e ascunse di neuntru,
l i
anume o descoperi re mai i nj
gini
5i
nu por fi intelese dec6r in ldcere, lera a vedea ceva
faptelor
sau rele],
penfu cA se teme de inclinirile spre riu; dar acolo unde n
t5
Evecnm.
pratrr'tos
?6.
t 9{i
t 99
-.riv
de tecm6. nu sunt nici pedepse. De marturie de aceasta
ll',.iu,rl
T6lcuitor l-Ieodor
al Mopsuestieil in cartea .'Despre
l"..otie"
unae scrie: ..Durnnezeu Se folose$te faF de noi de
Liinui.i
p"nt. .a ou"m nevoie de ele
ii
fac se se nasci in toti
i;ca
. Dupi care explic! de c! anurne e folositoarc aceas('
li"a,
.,r;"u
e folosiloare penru vigilenta noasrre: dovada e
r""r,rt ci in luma viitoare frica va fi desfiinfati: acolo va
)-,imni
doar iubirea. Fiindcd atunci cand Durnnezeu
va fi des-
irintat
p?rcarul, va fi desfrinpt
qi pedepsele. iar c5rd va fi desfi-
lnpt
pedepsele.
va fi desfiintat
ii
frica."
95.
Vinulea nu e odrasla unci bune fiptuiri. ci a unei voin-
F/dorinte
bune.
96.
Cand voinltdotints n-ate parte la o fapti burtr sau re4
nu-i
vine, o dati ce fapta e sive$it6, nici o rlspEtire potrivit
cu ce se vede in afare.
9Z Prin urmare, atunci cend voinF/dorinta e orientati spre
ceva- dar in ceea ce se vede din afad oftul pregltegte trupul
sa lucreze contradul, el poate cettiga o rlspliiile ascunsE care
nu e pe mesura ldptuirii lui din afare. Acest
[discernemant]
nu e cu putinli oamenilor nici chiar atunci cand rlsplata e pe
rnisuri ostenelii fieciruia. De aceea, lucrul lmpad$ei ceruri-
lor gi lucrul gheenei sunt sevarlite in ascunsul inimii'
9i
nu
seameni cu ceea ce omul face ln afartr
98 Una sunt lucru.ile fiumoase si
alta e dreptatea De cete
ori lucrurile frumoase nu sunt fecute de o gandire stricattl
Dreptatea ins[ e o voinltdorinti care dzuie$e sd lte meru
pe placul lui Dumnzeu.
99. Una e inviFtura scoasd din ce4i sau cunoa$terea do-
bandiG
din studiu, si alta e cunoafbrea adevirului
Pe
cate-l
cuprind
ci4ile. Cea dintai e intiriti de un studiu lndelungat
li
de
osteneala cu invltetura, cea din urmi se ive$e din Ephrirea
poruncilor
$i
o conitiinti luminoastr intoarse spre Duftnezeu'
/00.
intreg parcursul mi$erilor mintii in miparea lreptei
duhovnicestise
cuorinde in trei feluri de cunoalteri despre
"u....
oou," soune ci sunt dincolo de curefe: in cea dindi
suntem invdtali. in cea de-a doua suntem des6var$ili,
i
cea de-a treia suntem incununali. Doud din ele
[iD
de m
nnr: prrru se nume$te cunoattere
naturali secunda, cea
doua, cunoattere naturali primi. a treia, carc le incunu
pe acestea doua, e cunoa'terea inchinatei Treimi, taina eI
a Duhului.
SfA$irul celei de-a treia sute a capitolelor despre cuno
A patra
suti
a capitolelor
despre cunoa$tere
I Des6^var$irea
cSintei e inceputul curdtiei: desEvarri
curatrei e incepurul limpezimii. Calea cure$ei sunt osterE
virtutii, dar dobandirea limpezirnii e lucrarea descoperiril
2. Curtlia e dezbrecarea
de
bricarea de opinii
$
prefaceiea
a tainelor-
r. Lere ce por tr stmFte
tt
cunoscute despre Dumn
sunt cele pe carc in ir_rbrrea Lui le-a luar aslnn sr.6F f
sul no\tru. Sunl figurile sensibile prin care Sfanra Scri
face cunoscute simturilor noastre cele ce pot fi inplese diu
mea nesensibili, chiar dace ele nu_L araE in cele ale Luil
Ea
cum i-a spus Durmezeu lui Moise:
,"Eu sunt Domnul Cl
S-a descope.it lui Avraam, Isaac gi Iacob in EI
$adai [Ato{
temicull Dunulezeu, dar nu le-arn Ecul cunoscut nuneb d
nut
[Iahve]" Ut
6,31; deosebi rea i ntre,,El gadai ,,9i
,,
apr ehi e"
J,.Eu sunt Cel ce sunt' ,; /, l , 14] e ce pri m;l
a
Irv se adre\a unor invAFcei.
Aceea$i deosebire existd gi
cele ce ne spun acestea despre Dunlezeu
Denrm o cuno
exacla a Lui
ii
adeverul
Iretliratea] acesreicunoasreri16.
'^ in tontormirrre (u
vechea rraJilrc
patimi, iar limpezinea
e
gandului in cunoa'terca e
exeSerica
yro-onenlalt,
t
afirma u LJubl) Intcrprelue
,,rcnsrbiti si Sr ,,inteligibila . prezenle
ij
s
l op' (.. a Numdu, l u' Dumnczeu
s,
"
ror."", i . p"",J o f","r,, J
Dunnezu: cf EFTTt oLo.
F
t 95t n. t ) .
100
t 0l
4.
Toale
intrebatile privitoare la Dumnezeu vor inceta ina-
inrea
Lur
cand il vom intalniin
"0.""
!,""1t:-,:lti :"_TIll
'il."r,,.- iar minrea singura il va cunoaste acum ca ple Cel
V.fni.
C-. era inaintea ei
$i
al Ce|rui adevrr al fiinpi nu e
;n1;parrr
in inteligenla de o materie Fiindce Dumnezeu e deja
.rnorcut
de firile netrupe$ti care sunt deja in starea mai bune
a rni nl l l .
5.
intae cele prin carc Dumlezeu Se face cunoscut acum in
od
natural
nici una n-a existat velnic impreuntr cu El, ftre
lncepul.
$i
nici una nu va ramane impreune cu EI ata cum
este
El, ldre sferiit.
6. Cdci daca Cel ce este,
ti
Care nu poate fi inchis in timp,
eoare
fi primit prin realit4i care prin firea lor sunt indicii ale-
sorice
ale Lui
li
a crror fire a fost f6cut5 in timp, lotuqi in
;Fditarea
noastrd se nu facem din aceste realiEti nitte inter-
mdiari
prin care s{ trecem spre Cel al Cirui adevlr e cunos-
cut fare inrcrmediari.
7. Perintii numesc desaverfire a mitctrrilor inteligentei sta-
bilitatea sdrii secunde, c6nd mintea descoperi ceea ce pe
calea curalei
tine
de treapta lucrurilor tr-ansmisibile. Dar nu
acesle misceri sunt cununa aleryeftl
12
Tin 4,7-81 mintii
Cel ce sunt mai prejos de aceaste cunund
tin
inca d treapta
lucrurilor transmisibile
si
a primelor intalniri; sunt ca nitte
?0vdfitori care invati ni$te gcolari.
8. Nu desevar$irea incununeaza o minte cumtd, ci faphrl de
a
tinti spre aceasti desdvarsire.
9. Perinfii spun ca deseva$irea
li
ceea ce-i premerge sunt
regi\iri
ale rnersului firii in limilele cureliei.
/0.
Toate cele prin care mintea inainteaze treptat
li
e atrase
spre
desavar$irea miqcirilor ei vor fi inghilite in Mijlocitorul
[lisus Hristos] atunci cand aceasta va ajunge la descoperirea
care
e caDetul tainelor; cdci ea nu-$i va mai aduce aminte de
ele,
ca
si
cum n-ar fi existat niciodate. Aceaste randuiala va
sGpini
hrd sfarsit in viala viitoare.
.1,/. Pirinlii mai spun ci simtirea duhovniceasca
si c
plarea firilor trupe$ti
$i
netrupelti e ceva natuml pentru
tea rationala. Cand aceasta se apleaca asupm celei de-a
spun ei. se inalF la sevar$irea mi$ciirtlor ei naturale; dar
se apleace asupra celei dintai intr-un grad saund, se afl
colo de aceaste sivaqire, iar ceea ce s cunoaste alcr se
ce e un dar supmfiresc.
,2. Multi au crezut cd vietuirea
[pe
lrapta] duhovni
un mare numir de ganduri despre tot felul de lucruri, re
frumoase, conceplii bine structurate sau meditiri la cu
cutarc tem?i; alfii au crezut cd e o inchipuire
[a
imagid
de care se ocupd reflecfia, altii cA e o vedenie cale se
ochilor, allii ce e sesizarea unei inlelepciuni lucrate de o
ligenli adanci. Acettia nu
$tiu
ce ea nu e nimic din
acestea: nici reflec1ie, nici idee, nici gAnd, nici meditarcl
vedenie. Alfii au crezut ce e scruta bucurie stamitt
int.-o scuna acalmie a patimilor, de o credinF infldc
de meditarea Scriphrrilor,
ti $i-au
inchipuit ctr au atins
rea duhovniceasc5. Ei nu
$tiu
cd fali de vietuirea duh
ceasce toate acestea
li
altele asemenea acesrora sunt
prunc cale nu vorbeste fatd de adultul care e in stare sa
desele rugeciuni
Si
muhele osteneli care i-au ficut fai
allii din pricina senmelor
$i
minunilor sivfufire prin m4i
lor; altii din pricina inainte-vederii celor viitoare
si a
prorociei pe carc le-au
[Eimit;
altii din pricina vederii
intalnirilor fati cdtre faF cu ingeri. Toare acestea ins6,
,
dacd sunt mari gi minunate iar cel carc a primit unul si
din partea lui Dumnezeu a. merita sd fie numit fericit,
centtrresc mult mai putin fattr de greuratea mtrretiei vietuiri
hovnice$i,
ii
cei care le-au primit sunt la o distanF infini
teze
li
e instruit in cunoalterea gi invdtAtura Scriprurilor.,
au c.ezut cd aveau vietuirea
[pe
treapta] duhovdceascl
foane depane de treapta duhovniceasci. Nu oricine a
p
aceste lucruri a simlit
$i
viefuirea
[pe
rreapta] duhovnice
dar clne s-a invrednicit de aceasta le are negretit gi pe a
,lJ. Vieruirea
[p
rreapta] duhovniceasci e minunar
l ata tai nel or. dar ea nu se i nvati ni ci de l a oarneni , ni ci
102
l 0l
- -..,
ci se rldica in suflet
Prin
lucratea Duhulul Sfint la im-
llEi,iirea
po*n.,lo.
prin inlelegenle priviloare la tainele dum-
l"2siegti
care se miSca in inteligent6'
,1. Cand
omul s intoarce de la pacatele cu faPta
$i
a bimit
-andurile
lrelelPrin
reflectii care-l imboldesc se luPte impo-
5"u to.,
"ana
5-a curalit de rnediterile la luptele duse impo-
;uu
tot,
utun.l gandirea incePe sa sdmeasce migcdri privi-
i)i,,. rr."l.
ascunse. Dup, aceea depa$elte
5i
inlelegerile
l-;irou.e
lu lum.u trupeasce, e inSlFle dincolo de meditarea
i', moturile
duhovnicetti, inrudile cu ea.
li
sti in uimire in
iln
iui
ou-nezeu nu din pricina minunilor Sale falE de noi'
.i din
pricina Firii Lui, in linigtirea deplind care cade asuPra
lui.
Ac;asta
e desdver$irea sfintilor in aceasti lurne. dar care,
cum.pun
Pirintii. e doar o mica gustare a danrrilor viitoare
care sunt descoperiri ale tainelor slavei lumii celei noi de care
firea
rationald se va desfrta Ia inviere.
.lJ. in vietuirea
lde Pe
treapta] duhovniceasce nu mai sunt
nici osteneli, nici lupte, nici istovirea tnipului, nici luPte cu
sandurile,
nici meditare, nici convorbire cu gandurile' nici
ir.ocupurea.u
ele, fiindce ea nu mai
tine
de libertatea voin-
l,i- ni.i a" o reflectie iscat[ de miscirile sufletului' ln orice
vietui.e care
tine
de voinla sunt luPte
ti
e nevoie de osteneala
trupului
Si
a gandirii. De aceea, atat feptuirea virtulii, cat
ti
vietuirea ascunse a gandirii, cele doue purtari ce
in
de vointt
pe care le p5zesc majoritatea singuraticilor'
cunosc osteneall
Si
lupti; ele au o legetura continui cu gindurile
5i
preocupd-
rile sufletului gi cer o deprindere
Si
o sarguintE neincetate'
Migcarea
duhovniceascd
insa nu e supusE libertdtii omului'
$i
lucrarea
ei nu se dobindegte
prin poviluirea
5i
inveFtura care
vin
de la altul. Mutti au pierit pentru ct au gandit aceasta' cre-
zand
ce ste.ruinta gandurilor
ti
iscusinF
voinfei sunt de ajuns
pentru
vietuirea duhovniceascl, si
cd ea ar putea fi dobanditi
Prin invdletura, pove$ire. osleneala li
voinlS' care i-ar duce
alttoDat
la treapta duhovniceasce
pe toti singumticii carc sunt
sub
cer. Or aceasta sttr'in curela inimii dobandita depane de
otice
ostenealS a truDului si
a min(ii,
9i
de aceea in viala
acea\ta
cl e-abra se gese$l e unul di n zece mi i de si ngurati ci
vrednic
de vietuirea duhovniceasce.
/6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr de scune insefimdd
nute in scris in ce{i de oafiFni intelepli care gi-au urrfl
bele
$i
cizelat cuvintele creznd ci au atins efectiv vi
duhovniceasce; ei n-au inleles, nici nu s-au gandit cd
lucrale nu poate fi cunoscutt de oanEni prin cuvinte i
prin exerci{ir
ti
invaFrura. Tainele Iui Dumnezu nu sc i
prin cemeali
;i
cuvinte, ci sunt insemanFte de El in
i
prin intelegeri minunate privitoare la mirelia Lui qi
pun ln miScare intr-o inleligen(A curati.
/7. Toli cei care au fost invtrtati despre frgrduinle p
zire saD cemeah
li
au c$tigat o cunoaltere a tainelor plq
de la simluri nu pot fi pu$i in mifare spre o in6legere a
celei noi decat plecand de la lucrurile simlire. Chiar dc{
foane invitati, ageri
ti
subtili, nu vor putea cunoatte
din measta dactr n-au aqrl parte de o descoprire a Dlb
ld- renclrul ravel a scns mutte
oar crne n-a avut Darte de Lruhul
scnsonte lut ce anurne a sustal et_
despre cele duhovni
nu poate sim[i numri
,19. Vrednic de Dumnezeu se-[i pard cine savertette
rca celor dumnezeietti cu
Iuare-aminte si-ti pare cine
tristare,
ti
care, chiar dace
ascultare.
20. O vieluire vinuoase du\tr la capet in odihntr
lfdrl
nelil de cel numit fiptuitor
li
inlelept in Dumnezeu va
tanictr, urati
ti
blestemate de Dumnezeu, daca se a$te
o prirneasce in odihni
[firE
ostenealtr], degi anrnci c
lucreazi viefuirea lui e in star
ti
de osteneala gandului
cea a trupului. Se nu crcade ce atunci cand vin peste el I
rele poate spune doar:
,,Dumnezeul meu!"
$i
lucrarea sa
gi implinitd. inlelege acest lucru atat cu privire Ia cele
de tine personal
ti
ferd intennediar, cat
li
despre cele se
in afare de lucruri sau persoane.
2/. Pazefle-re de genduldemonic care. pe cand asrepfi
bun6teti l e
l vi i toare],
te i nvaF prosri i
$i -ti
aratd o pi at
"oricncala
pe caile dreptei cunoa$teri ti
lucnrri streine de in-
lsleaPta
ProvidelF'
r7 Cet care nu
prirne$te cu bucurie la slujba polara uratul
,-i .r,r"al al ,
l ancezeal a Iakedi al ,
i nebusi rea'
i ntunecarea tl
lli"r.rii.
"rti"".i "l".rti[ei.
Punandu'le
povara ca
si
cum ar fi
iil",, i"..r lui Dumnezeu,
ci vrea sa fie usumt cu desaver-
l']Ji..1.,
u.".,u uu n
Predal.
chiar dace nu vrea' in mAinile
l'ji'lnurur
a"tf.ana;i si,
in toc sal aduce
Prin
ele drept
jeftfa
lirr,,
i-p"r sau, aduce in fiecate zi satarei drepl
jertfe urat
mirosiroare
rnidularcle lui'
2J.
Credeti-me.
fratilor. lAncezeala [akedia]'
roropeala"
po-
vaia
membrelor,
tulburatea
fi
incetoFrea
geodirii
li
toate ce-
lelahe
lucruri aptrstuoare care sunt soana ascellor
in linittire'
"1,.t
ro..ul lui bu.n"t"u Nu socorif ca sunt lucrul Lui nu-
,iui
t,rminatea
la stu.lUa' curatia gandirii, veselia
li
seltarea
inimii,
mnngnietea lacrimilor
dulci
si
convorbirea luminoasi
.u ir. Ca"i iot.i'it
int"legerii
mele chiar
9i
gindurile de blas-
i"*f fit"fai 9i
de slavd di9arr6. ca
fi
mi$carile urarc ale ds-
'f.anarii
.^t" obisnuiesc sa-i 3tace
pe singuratrci in liniitire'
,uu ouri*u
p"nrra, ei ingi$i, toate aceslea' afar' de mandrie'
oor
fr so.oriie Or"pt
lenle
curari
$i
lucru sfrint al lui Durnne-
l"u,
"iiar
a-e .mguraticul
e incd slab in fata lor' dar le rab-
al ia.a u i"pi din ;hilie. Fecand acestea' el steruie in lupta
oo*nrfui ori"" s-at intamph, bine sau riu' stetld la
Postul
seu, dacd acesiea nu-i vin din relaxare sau nepisare
Ceci dacd
ele nu-l biruie
ti
el nu iese din locul luptei sale' care e
lede-
rea sta*itoare in chilie, acestea
vin asupm lui doar in scop de
luDte.
Dace aceste diverse lupte risipite de-a lungul clii sin-
guratice
ti se Dar exceslve
pentru lucrul lui Dumnezeu'
cum
".1
lna,arni si a5rep6 tuc.ut br.rcuriei.
daci nu
tii
seam6 mai
lnainte
de intristlrili care trebuie suferite
pentru El?
24. Daci unii singuratici
neglijeaza
fltra motiv cele
tapte
laude
randuite canonic drept reguh sPre Inaltuirea celot ce se
lupta
cu 6emonii,
9i
acegtia i1i sfun:
',Eu
nu mai sunt
'ob
duhu-
l"i
o..f;;;i;,;iar dactr e un bdtran vechi in vietuirea lui
atat
in rapie, cei
si
in ganduri. sn
gtii fara nici o indoiaH
ce rc
intristare. Dar
Si
le impline$te cu
ate acea Ducune,
mai vredn
bucurie,
e gata
li
20-t
t05
amagette incercand se-ti acopere rutinea
rea lui insuti, penrru a nu ldsa odilna
Si
a
sA scape de
25. Existe o lucmre durMezeiascA care insotelte fip
curati a singuraticilor; ea il umbreste din cand in cand
ni ea chiliei lui,
$
atunci o sf,llare negrtritt cade pe rl
tate in inima lui, feli sd-i
ftie
pricin4
$i-l
despane atu
toate gandurile obitnuite. Unii Ptuinti nurr|esc acest
,,loc limpede", altii
,,vezduhul libefiAgi", iar atlii
,,loc
cui
firii", fiindctr arunci omul se afla ca in lumea noutr, b
Dumnezeu in tol ce sivarte$te. Unii reman in aceasttr des
$i
odihnl dinspre lupte zile intregi, mulfi chiar
$ase
ori
zile, dupe care acest dar le este luat
li
sunt iara5i in intunl
dar dupd cateva zile gdsesc din nou acest dar
$
se umpl
rigi de desfitare. Ori de c6re ori std in acest har, singuia
nu mai t.ebuie se se supuni regulii nici pentru slujb4i
pntru rugiciuni, nici pentru citire, nici vreuneia din re
randuite pentru creaturi, fiindce acesta nu tine de voia
Dar daci gi dupi ce trece acest moment va disprepi reg!
$i
obiceiurile r6rduite pentru singuratici afard de cazul
$l
sesupune re
necesrtate sau de boale, atunci va fi predat in mAinile de
lor, chiar daci ar fi un inger in viefuirea lui, poate nu n
decat, dar negre$it la scun timp duptr aceasta.
26. DacE crede cineva cd lancezeala
[akedia], intun
5i
tulburarca gandirii amestecate de punarea de griji a
lui in fEptuirea luminoasd nu fac parte din aceasttr cale si
o rerecire,
li
de aceea le invaF
ti
vesleSte ce existe o sir
cale in care bucuria se revarsd neintrenrpt, afla ci acesta
se te scoa{5 ln afara clii lui Dumne?Eu
li
s5 te
Fedea
a
demonilor.
.
27. Patlmile trupetti, cum sunt pofta, mania, dragosk
intalnirile detane g. a. m. d. sunt domolite prin post, stuj
$ederea
in liniqtire. Patimjle sufletetti, adice risipirea lipsi
cunoattere, cum sunt invidia, slava deFrti, nDndria
S.
a.
sunt frcute nelucrdtoare prin rugeciune, citire gi cunoai
care vine de aici. Cine a. vrea sa linilteasci patimile rui
$i
se biruie ne$tiinta inteligentei {Are unele ca acestea. \e i
l {)6 20'l
veqte
in
de$N1e
zadar: prin acesiea instr se opresc chlar
nescute de intunecarea gandirii.
9r
ga,ndurile
?8.
Un trup singuratic nalte o gandire singuratic5;
li
cu ce
<e aflestece
truPul, cu aceasta se amestecd
fi Sandirea.
A$a cum ud vas nu se cure[A de murderie dace nu e
$r
frecat cu piatra acre
$i
lefie. tol aia nici inima nu se
de patimi dace trupul nu e omoral
Pri[
frccdri
ti
singu-
29-
spelat
cttrL\^
a
^e.
J0.
Existe o feptuire care-ti arate o scurtffura
li
a cirei ln-
ftti$aJe Si
fel de a fi te invaF smerenia
$
cunoatterca; ea te
face
sa-L iubtti mai mult pe Dunmezeu fecend din tine cas-
6icul 9i
familiarul Lui. Existtr o aha care, deli
fti
aratt multe
foloase,
te face sa te rotesti in cerc pe marginea drumului; ea
Ie
pune in fata unei indelungate alergtr i, iar atunci cand
F
se
deschide
o portila de ielire, te impiedici s-o vezi
ti
te face sA
te inv6(i in cerc- AmAndoud merg spre singurul Domn, dar
nu toti o vad pe cea scurttr
9i
apropiati. Cine citette sA inie-
hage cum se leagd capitolele intte cle.
J./. Nimic nu e at6t de iubit de Dunmezeu
li
cinstit de in-
geri, nimic nu umilefte adt pe satana, nu ba8tr spaima ln de-
moni, nu ingtozeste pacatul, nu face se
tatneascd
cunoa.$te-
rea, ou atrage mila, nu
$erge
pecatele, nu duce la dobandirra
milei, nu inllepte$e inima, nu aduce mangaiere
ti
nu une$e
mintea ca singuraticul ingenuncheat h
Pement
in rugeciule
nincetattr. Acesta e limanul intoarcerii spre care nezuEsc cu
lacrimi
mullirrca g6ndurilor pocdintei; aceasta e vistieria ti-
riei,
baia inimii, cimrea cur61iei, calea descoperirilor
9i
scara
min(ii:
face inteligenta asemenea lui Dumnezeu
Si
o face si-L
primeasc,
in miscirib ei a'a cum ll vom primi in cele viitoare;
tdscumpad
in scurt timp datoriile unei indeluogate nepesin;
cuprinde
in ea multe
si
felurite osteneli. Nimic nu e a$a de
nare
ca rostirea nelncetattr
ti
curatl a psalrnilor. Dar dacd
cineva
o nesocotegte mai mult sau mai putin timP penru ci e
rnistuit
de dorinta de a se ruga pravelit la pdmant in inchint-
ciune,
acela sd nu fie socotit nepesitor, ci ca unul atIas de o
tieapta
mai buna, de un lucnr rnai mare
9i
de o ftptuirc oste_
nitoare din caae va ieti familiar cu Dumnezeu pentru ci
mit un dar mai leuntric. Dspretuirea psalmilor e instr
nicd dacn ii oprim din m6ldrie, sau ne scirbim de ei ca
lienii eretici, sau dace nu-i mai rostim din trandtrvie.
cuprinde o parte din ei in fonna smerittr
[de
ruglciune]
chinarilor neintrerupte inseamnd destrvar$irea osleneli
dI danrri
Si
o face sfanri prin sfintirile Lui. Osteneala
!
nlrii face pane din orice f:iptuire fiindce atunci din ele
e
str
fatneasctr
mangaie.e; ea face osterelile ca un fagut
mrerc pentru cel carc le indurtr. Pentru cine simte pulirr
ceala ascunstr ineuntrul ostenelilor chiar gi punarea c
dulce din Dricina ei.
32. Curdlia rugiciunii e tecerea gendurilor obilnui
cele trupegti
ti
miicarea n{valnictr a celor ce sunt dulci
suflet.
3J. Curltia inimii e gardirca lirDpede
ii
ldrl lupie l&
freametd necontenit
li
spontan luc.uri ascunse
lt trer!
amintirilor urmelor lesaie in inteligenF de cele trupetti.
.t4. Nu attepa sa te rogi abia dupi ce re-ai curdfit
pdttierca gandurilor, ci imprettierca lor str fie stirpiti dG
ruinla rugAciunii
ti
de oulea osteneah pentru
ea. Cici a
ricidecum incetatea lor; ea zdrobeite bupul
$
povd
gAndirea in inlelepciunea unor lucruri noi prin Duhul
a$tepF si re rogi abia dupe ce ai vezut gandirca ta ajun
snvaqiE
ti
mai presus de orice aducere-aminte a acesbi
alunci nu te vei ruga niciodatd. Cici tocmai plecand
rugeciune, se spune, se intample a|a ceva celor ce s-au
nit rnul0i vrerne in rugdciune
$
au gdsit plecdnd
de la ei
chi ar nepi ti mi rea i ns6$i . i nai nte de rugeci une. Ci ne
roagd, nD se inchina
li
nu implora inainte ca gendirea
fost intlFti dincolo de imaginile a tot ce este aici, acela
destvArsirea inainre de a fi trecur de ffptuire. Dace a,
o noblefe exacti, dar
li
aceasta cu anevoie, ooar oentru
ceasuri
ti
nu tot timpul. Aceste lucruri, cum spun, se in
doar amreori gendirii
ti
numai prin prelungirea rugdci
N-am auzit vreodar,
se fi cerur-cineva gindirii agicer
208
t09
.,,inr6
ca
gandirea sA rarhane in lacere la adAPost de impteg-
llrr" .are
uin ae tu
".le
de aici
$i
de la amintirile lor. atunci
llj. .u'
fl n.uoi" de rugeciune. fiindca gandirea ar fi de1a
l,lauarliu It
ajunse in Dumnezeu
si
Dumnezeu in ea. SPU-
l-mi.
deci, t|l, care cauti acest lucru ca pc ceva ce_ti este la
:.','deminn: il vrei pentru totdeauna sau doar din cand in cand?
n"c, doar din cind in cand. nu e bine, fiindce nu ccri deral o
iarte
din ceea ce ar fi cu putinti neincetat: dactr pentru lot-
f,auna.
atunci alli cl doreii inca de aici dstrvat$itea viitoat'
cum
Cre{
fi|esallenlr.
JJ.
A nu consimfi la cele ce se arate gaDdirii la ruglciune
d?i
in
puterea noastr6. Dat ca, odati indepfutate acestea' gen-
direa
se ramentr in ttrcere, dincolo de luptn
ti
de irnagini' ?n-
tltle
puterea firii. Dactr vtei ca gdndirca ta si s reragl
Putin
din impreitiere
ca sa faci loc ruglciunii cuate, retrnSe-te din
cele
materiale, din grijile de prisos
ti
din risipirea simtudlor;
crci in mesura in care aceste lucauri se rctmg vei
8!si
un loc
lipsit
de orice irnpreltiere pentru rugeciunea curatll. Acest lu-
cru se va face in parte, nu in chip destrv&lit, dar dace te sar-
guietti neobosit vei putea afla pulne odihna. Nu vom fi osAn-
diti pentru ce se pun in mitcare ln noi imagini
9i
g6nduri, dar
vom fi osnnditi sau miluiti pentru faptul de a fi consimtit sau
nu cu ele, sau pentru a fi zibovit in ele ori a ne fi curf$t de ele.
J6. N-am spus asta ca sd intind mana imp.ettierilor' pentru
a le ingtrdui gandirii, ori pentru a artta ingeduinE pentru ratti'
le care ne vin de la ele, ci pentru ca se nu incetezi rugtrciunea
din pricina lor. Nu trebuie str incetem rugdciunea pentr! ce nu
suntem
vrednici, nici buni de ea. Dimpotrive, umilili de vede-
rea
stabiciunii firii noasre
ii
conttienti de faptul cA
Prin
pro-
priite
noastre puteri nu suntem in stare de nimic, si ne intris-
lArh
$i.
in acelasi limp. se ne inEti$6m rnereu ca nigre vino-
vati
rugaciunile noastre Celui ce
Poate
toate' metturisind
li
strig6nd
impreunE cu copiii din cuptor, ei ca ni$te nevinovaF'
noi
ca ni$te vinovafi:
,,Pictttlit-am,
feredelege am f{cut ina-
tnba
Ta. CA a Ta, Doamne, este dreptatea. iar a noa$ra nriF
oarea
felelor noastre. Nu putem deschide gura inaintea Ta din
Pricina
ruginii
$i
a nelegiuirii pacatelor noastre" [Dn
9,5 11
Iar impreund cu sfantul
lproroc]
Ieremia se strigim
$
n
necuraF:,.Tu, Doamne. impfuafe$O in vechi
$i
scaunul
neam
Si
in neam! Nu ne perdii penol'! totdeauna
li
nu ne
retecim pentru lungime de zile! intoarce-Te c6tre noi
vom intoarce!"
lPlg
5, 19-211. Fecui iareti vii. sA ne
mistuiti, si n rugam; nevinov4i, sA ne mglm; vinovati,
ruglm; inthati de s6ngele renilor noastre, sl ne ru
zuti, si ne rugdm; io intuneric, sA ne rugim. Niciodad
incetim sd ne rugem sub pretextul ci nu suntem vrdni
rugtrciune
li
a5a cum se cuvine pentru cele pe care le
clci Domnul a zis:
,,Nu cei strnitosi au nevoie de d
9, l2l. Si n-a$teptitm se fim senatoti ca si venim la doc
intrucel suntem bolnavi, se ne grlbim
li
rnai mult sp.e
ne infifitih inaintea Lui in rugiciune. Dactr suntem I
tiati, daca am ctart
li
cadem, daci suntem bolnavi, sl
dintim toate lui Durnnezeu in rugdciune. lncetarea ru
e supunerea fattr de cel care ne oprimi. Cattr weme ne
ti
cerem ajutorul lui Dumnezeu, aratim prin aceasta
suntem lene$i, ci dorinta noashe e in lntregime in
sDre cele ale Lui.
JZ Pudne'ralea sau asprirnea rdspltririi nu at6rntr norq
numerul
9i
de gravitatea picarelor, ci mai degrab{ de
cunoalterii
lpecitosului],
precum
$
de temperamentu
de prilejurile
li
momentele picarului. Omul e
jude.
mult dupe ponderea celei dintei
[a
cunoatrerii] decnr a.le i
din urmd
lde
numarul
li
gravitatea ptcatelor comisel.
J8. Nimic nu e mai iubit de Durnnezu si nici o cere
rnai repede auziti cum e rugeciunea prin carc omul ce
rea greslilor
ti
putere
ti
ajuto. pentru indreptaEa lor;
piedicd ugor pedepsirca lor, chiar daca e vorba de gleF
tul de grave. Cel care poarti de griji de indrEptaEa
va primi neindoielnic
Ai
aceastA ce.e.e. Daci irNi ln
de ie.taE mintea nu anEste.A
$i
cerri de indreptare,
cercrile de iertare nu vor fi primite, pi el nu va fi sc
pedeapse: chiar dact inmulteste rugiciunile, ele nu-i
auzite, ca nu cumva nefiind pedepsit si se faci prilej
tarc
li
pentru altii.
2to : l l
J9.
Orice
pedeapsl sau intamphre in chip de osande care
vra
sd faca sd piare unele lucruri prin ameninFri
li
cu fo(a e
nline
de curse
$i
nu duce la nici o schimbare;
$i
chiar dacn
:xisli
o schimbare, e sprc un rtru
ir
mai mare. nu spre stivili-
,rn
lui
Dar c6nd pedeapsa e
ti
povdnri.e
li
indreptrare
$i
poanA
ssrnnul
milei, atunci in ea se unesc chinul
li
uSuratea. O ase_
nenea
pedeapsa e prompte dar
5i
moderat?l, in vreme ce cea-
lslte
e doar pline de asprime. Inlelege ata
li
luptele ascunse:
dneon
ele n zdrobesc, alteori ne dau uturare, uneori ne
chinuie,
alteori ne odihnesc. Cine e in mijlocul lor sa
$ie
ci
ornble
pe o cale obifluittr, care are ln ea
ti
povituire
!i
invd-
titure.
CAci o cale in care n-ar fi decat ne.az
$
intristare, fdre
[nidejde
de] schimbare, e sernn de ptrrlsire din partea lui
Dumnezu.
Nu vorbesc de luptele care vin din relaxare, nici
de
intristarea care vine din neptrsare, fiindcl pe acestea Du se
cuvine
a le numi aceste lupte, ci vorbesc de luptcle celor ve-
ghetori, ca.e se
[io
in bunt randuiale
ti-ti
pizesc cu grUd sim-
Frile ti
gandurile,
Si
la care luptele vin dintr-o economie
[dumnezeiasca].
Alte sup&,ri vin de la o gdndire negiutoare,
predate intunericului, lancezelii
lakediei],
tulburirilor
9i
in-
dsterii: ele sunt fire sfe.sit in cel care n-are reMare, dar o
minte inteleapG
Stie
si le indepAfieze prin smerenie
$
mul-
fumire,
ascultind de sfatuile birbatilor care au cunoatterea
ti
expe.ienta luptelor, chiar daci fali de allii aceitia par simpli
lD ce prive$te educatia
9i
invetetura dobandiE prin scris
ti
pnn
cuvant.
40. Una e cunoa$terea dobeldite din lupie gi alta cea do-
banditd
din inveFmra
ti
subtirimea milcrrilor
[gandirii].
Cu-
noaitere
dobandite din lupte are nevoie de incercare. De cate
0n cei
a ceror inteligenF
ti
intelepciune vin din invttitura lor
nu
se lulbure cand sunt in incerceri, dar cei simpli
ii
needu-
cali
in ce privelte cunoa$tere o au prin feptuire.
e
il
4./.
A$a cum e cu neputinte si inveti rneite gul trasului cu
arcul
in mijlocul multimilor
li
in piete, ci intr-un loc pustiu
!i
8ol, bun pentru cursele de cai
$
tnsul sigeglor. unde acestea
Pot alerga
neimpiedicat spre
tinla
lor, tot a'a e cu neputinF si
rnvele
cineva arta luptelor duhovnicelti
si
alergarea iscusiti
spre
tinta
dumnezeiascd, niqi me$tCtugul gandurilor
$i
lepciunea navigdrii duhovnice$i pe aceasre mare cu
daci nu cunoa5te multele ei resuNe
si
curse, dact nu
intr-o linittire neincetati, in locul gol de tot ceea ce
imprtrgtie inteligen(a, sau care o f:rce sd incetez! impld
necontenili. Cine nu face asa va cidea.
42. Toatd osteneala vie{uirii unificate in linigtire stii
etape: india a inceputului, a doua de mijloc, a treia a i
rii. Intaia e inso$te de frica
Si
durerea ascutiti a intris
pri ci na aduceri i -ami nte de cel e trecute
l i
a spai mei
insolelte pe bund dreptate. A doua poartd semnul fel
imbolduri
ti
rnangaieri, fiirdca prin ele cel ce se pocei
intelepciune se apropie de darurile lui Dumnezeu da
cur.itiei dobAndite prin ceinF
$i
lacrimi.
4J. Cind prin neincetata linigtire, prin osbnelile vi
lascetice] ti
gendul la plcatele care-l apase
fi-l
fac s!
ti
pe calel insoPtte de obicei
$i
un plans indelungat,
la sm$itul prirnei etape, in osteneli potrivite
li
o mare
ln aoucerea-arunte oe Hnstos naoetoea noastra t/ /rm
ii
incepe sd inainteze in cea de-a doua, atunci ciinF
preschimbd in veselie, fere ca el sa vrea aceast4 pentru
teme ca aceasttr a doua etapi in lini$ire s, nu fie o arn
44. Semnul ei e acesta: in gandire incepe si se iv
nrdejde
ti
in ciinta incepe st se arnstece incetul cu inci
mangaiere, in el incep sd se mi$e ganduri de bucurie
ce acum ili poate aduna cu uturinF gandirea din imp
Acestea se lntampli atunci c6nd el a atins pe deplin a{
etapi, penlru cA gandul sau se preschimbt intr-allul,
mai e cel obifnuit. ct unul care nu seamtrna cu el, iar cC
se intampld acum in gandirc nu mai sunt lucruri naturafi
cepe se vadtr inlelegerile
$i
tainele ascunse in psalmi
citire[a Scripturilor], ca
$i
in celelalte eveniFEnte sensibi
ti
in contemplarea ostenelilor feptuirii ei; o dulceati i
sa se ameslece In osteneata sa. rn
postut
sau versetele s
ti
in celelalte osteneli ale Eptuirii sale.
Si
indatd ce inc
se roage. simlurile se retrag flrd o lucrare a voinlei. iar
l t l l r l
r"ri l e
i ncep si i se adune si ml i nd un vezduh l i ber de di ncol o
lliupre,
iar el vede nava gandirii plutind frumos
fi
inaintand.
lrg.crnd
in rugaciune
9i
virtuli. progresand din zr in zi Aces-
;a sr
altele mai rnari ince insoFsc aceasta etapa de mijloc.
,end
ce omul e inelFt de darul mrlei lui Hnstos la vieFirea
'mai
presus de fire.
lJ.
A$adar, citi vreme te gise$i in prima etaPt, ostenette-te
mai
cu seama in slujba prelungitl a psalmilor, in multa lor
rosrir $i
in osteneala citirii ScriPturilor insotite de o foafiF
prelungit,
care cu infocarea ei curiti
9i
ltrmuregte tupul Pin
asDrimea
ostenelii ei aceasta poate si ca$ige iertarea picate-
loi
mai mult decit oricarc alte osteneal4 ea dA marca putere a
clintei,
fiindce obicciurile dinainte prin care s-a deprins cu
qerusinarile incilc5rilor legii suot lnvinse de foarne.
46. Cend apoi cu ajutorul cerului te aPropii, cum spun Pi-
rintii, de cea de-a doua etape
ti
incepi str simti in tine ci ai
ajuns la ea prin semnele arrlate mai sus, fiindc, vezi unele din
ele in sufletul teu, micprszd ahrnci
PuCn
ostenelile dinainte
fire se tai insi rldicinile continuitifi lor, ci schimbandu-le
pe unele cu altele, ostenindu-te acum mai mult in rugtrciuni
9i
cereri decdt in psalmi. nu ince6ndu-i p ace$ia din urma. ci
dand chiar la slujbe celor dintei un loc rnai mare decat osti.ii
psalmilor, pe lange rugtrciunile ftcute la alle ore. De aici vei
vedea indrezneala pe cate o vei dobandi zi de zi la rugeciune,
vei vedea inirna ta biruird asupra gandurilor rele, patimile umi-
lite, iar gandirca ta veselindu-se
ti
intinerind la rugiciune.
$i
te vei vedea pe tire iosufi devenind din clipl ln clipt altul
p.in
innoirea pe care o vei primi de la ajutorul care vine de la
har,
9i
puterea lui Durmezeu care te umbre$e
[cf.
Lc l,351
in linittirea bine pezite.
47.
Din clipa in care omul incepe vieluirea proprie treptei
86ndirii, care su in rneditarea neincetati la cele dunmezeie$ti'
It
pdni
in clipa in care ajuoge la vieFrirea duhovniceasce care
sU
in faptul de a fi lovit de minunare in fa(a lui Dumnezeu'
el
are nevoie mai mult decet de orice alta osteneala de con_
strAnserea
[violenta]
rugeciunii insotite de ingenuncheri'
ftrre
a lesa deloc postul, gusland
dil} hrana sa cat e nevoie
ca trupul se poatE susfine toate aceasta osteneale a rugdci
Dar cird se va apropia de intrarea in vieluirea celei di-a
etape
$i
va fi inceput sd umble induntrul ei, vietuirea sa
in afara oricerei consr.angeri; fitndca spre lot ceea ce
$ea
mai inainte prin consr.angere e atra\ acum de constti
rea placerii. Puniind caper constrangerit, minunarea il
acum aici fiirtr ca el se vrea acest lucm. Fiindcd din Dri
desErerii inlelegerilor pe care le primeire neincetat sti
intreagd cdzut cu fa(a la pimint,
'i
rugdciunea lui nu rEi
noa$te nici gend, nici simlire, nici imprertiere, nici medii
detr srmte mereu ceva. Nu vorbesc aici de minunarea d
vartite inaintea inchinatei Firi a Domnului domnilor
[cf.i
lO, l1; I Tin 6,l5l. cand inreligents e ineltat.e dincolo de i
de jos
li
de orice ar putea simti, ci de minunarea care c
suflel in fafa Economiei Lui celei in mulre feluri
tEf
3,9
care se implinegte in lumi
ii
geDeratii,
,i
pentru ceea c4.
ea zi de zi
ti
clipi de cliptr, in ascuns
fi
pe faF, in tot ce
de oln.
48. Cand mintea e pusd in mi$are de har sDre cele duho
cetri. atunci din pricina
dulceii cunoa5terii pune captrt m
vreme orica.ui garld
$i
o.icnrei amintiri,
si sti linistitA
mite. Nu vorbesc aici de reculegerea totali care are loc in
templarea lui Dunmezeu, cand rni$cerib minfii se
preschi
i n ui mi re sau, mai degrabe, cand mi nl ea ramani l i osi t
nu$ceri o zi intreagi. ba chiar doui sau mai multe. Cea
intample dintr-o dard drn contempltui sau alte descoperiri
e incetarea totale a oricdrei gdndiri, nici iesirea firii din,
noatterc in necunoa'terea
mai inaltii decat cunoarterea,
spun Pirin1iis7, ci . cr e vorba de pacea
li
bucuria care inso
aici belia gi infocarea inimii. Uimirea desdvArqitA in ruglci
fi
absenla oricarei simtiri a celor de aici n-o intalnim in I
una din cunoa$rerile
Si
desfetirile duhovnicesri afard de tu
ringrrri De altfel chiar dact uimirea cade peste crneva
$i
5?
Aluzi l. Dronisie Arcopagirul
5i
viziune.)
noattnr pe carc lradi(i, sinaca a incerc?r st o
evagrian, domjnmtA: cea a ensrarej gnosrice.
2t 4
2t 5
tarLrl
mi nri i
l ui gusl e desfetarea duhovni ceasce, el n-a i eti t
j 611gr drn cunoagterea de ai ci . ci gdndunl e l ui sunt strAnse
irturnrrul
siu, linigtindu-se doar gandirea obi$nuita. Cunoal-
terca
e, aFdar, meaeu prezente in el: cunoatte, aude
$i
simte.
E
inrr-adever
adunat in sine, departe de orice imprdttiete
$i
0u
practictr
nici o rneditare ci, din pricina desfdradi intelegerii
duhovnicegi
abehrte peste el, e lovit de minunale,
fi, tinut
de
consrrangerea
acestei negfiite dulce$, rarnine in picioare in
rtcere
sau sta pravilit la pemant. Pentru ci ttupul nu poate s{
indure
aceasta. iar simturile sunt strellse ineuntru
ti
madula-
rele
sunt tepene,
cade hre voie cu fats la pimerr! gendirea sa
fiind
scoasi in afaia celor pamaflteiti ca
li
cum nava lui s-ztr
odihni
deja in viala viitoare, deti in el rimane o simtire aden-
ce
a celor de aici, da. ftrrt nici o gendirc la ele. Toate acestea
sunt
atmse d dulceats intslegerilor duhovnicetti pe care le
vede. Cei cale au ficut experients acestor lucruri
ttiu
ce uau
se spun. Ala stau lucturile. Ca firca str se afle, cum scriu P5-
rinfii, zile intregi dincolo de ganduri, de cunoattere
ti
oricc
simtire, se intampli numai cand avem simtirea lui Dumnc-
zeu. in rest. chiar daci mintea s-a linistit, ea continud sa aibtr
simlirea celor de aici. Dar cend Dunmezu face o descoperirc
minfii, ou mai rturane in ea nici o simfire a acesiora.
49. Pe mesura ce gandurile lumii
$
se lrnpu{ineazA in gAn-
dire,
[i
se deschide o uta c,[e duce la bucuria in Domnul.
Ca|e vreme nu simti aceasta bucurie gendirea ta nu e in sta!
s! se adune intr-o reculegere necontenitlt in rugiciune. Toli
Sfintii
Ptrrinti au constalat o sctrderc a luptei cu gandurib cand
acestea
se imputineaze
fi
se ivette in ea o odihni de orice im-
preltiere.
Catjt vreme instr gandurile mi$une roi in g6ndire,
nimeni
nu e in stare prin puterile lui, chiar dacl se lup6 djirz
cu
ele, se se reculeagi la rugaciune pantr ce impufinarea lor
nu
aduce liniltirea. Nu o poti grsi in intalnirile neincetate cu
oamenii
si
lucrurile lor. Dactr spui: ,,Nu sunl in sta.e de o
aceaste
izolare neincetaG
li
neintrerupti, nici de o asemeoea
lndepinare
de lume qezind in chilie", atunci, frate, nu mai
cere
cele De care le dobandesc cei cale umbld dincolo de lurne'
$i anume linigtirea de tulburarea gandurilor, care e oberqia
bucuriei
$i
care consti in concentrirea.la rugdciune
i
singur gand insetat de Dumnezeu, prin
care se inv
de curiia inimii care ne face ftre voie se iesim neidc
lum, datoriE gandirii care se odihne*e neincerat in
zeu. CSci imputinarea sau inmultirea gandurilor,
ap
de cu.Atie
Si
luptele mai mici sau mai mari a6rne de
sdl4lui.ii noasrrc.
J0. De cate ori nu simte singuraticul ce in el se misci
dlri mai presus de trup datoriti izolirii s a lui siu,
dac, ostenelile tui se imputineazi. Aceasta din
Dricina
lui cI e cu rorul mon fag de oarneni.
5/. Omul primette linigte de la ganduri
in nqsura fu
se depdrteazd
de gderea
in lume
9i
pitunde
in locuri si
ratrce
ti
pustii, iar inima lui simte depanarca de oric
Ctrci in pustie, frate, chinul care vine de la ganduri nu e
cum. nu e rruue nici osteneala luptei cu ete. insegi vr
pustrulur
omoari in chip firesc mi$erile lumerri ale ini
J4. Mistuie-ti rrupul in necazuri
si
osteneli in acesre I
pustii, fiindcA a$a va remane in curdtia lui, penrru
ca a
o stdnge in ea ferind-o de aracurile lor.
52. Ala cum nu e cu putinli
st fie limpede vederea
care ste lange fum, pani c nu se dep'fieazi de el, tot
e cu putinti
dobandirea curdtiei inimii
$i
lini$irea gan
fira sioguretate, departe de fumul acestei lumi caie
faF simfurilor
Si
orbeste ochii sufletului.
5J. Nirneni sa nu arate o
$tiinte
detarrtr,i sd contfazice
lucru: clnd suntem intr-o aiezare omeneasce. avem gandJ
acelei a$ezari; cand suntem in puslie. avem gandr:nle pu{
cand suntem lntr-o mulfime, avem gdndurile
multimil:
I
suntem singuri
Si
izolali de toti, averh o minte sinsura
Care sunt gendurile pusriei?
Mitcirile care ies dintr; il
omorettr, cdci nu e cu putinti ca, fiind mo(i pntru lum
mi;carile noastre, si nu fim puti in milcare de Dumrc
Liniitea mitcerilor lumesti rrcbuie sd fac6 loc migcnriloi
Dumnezeu.^iar
necazurile_ tru-pului trebuie sa ne facd sil
bandim o gandire
singuratice
[unificata].
: 10 2l ' l
.ind
din obisnuinF cade iaresi in trendevie se nu se umPle
iin nou
de patinu. Asa nu ne vom hpsi de roada oslenelilot
:dasrre
dinainte, iar prin liniilea gindunlor cu care ne um-
irg5te
pustia vom intra degraba in libert iea sufletului de
i,ncolo
de lunre, vom primi neincetat in suflel semne dufiure_
igiegri
prin innoirea inteligentri
$i
vom dobendi upr darul lui
Dumnezeu'
5J.
Dace vi veder, frate, cd sufletul ttru slibe$e din prici-
'la
ostenelilor fi
a inttisttrilor lini$irii
9i
singuregfi, ci viats
dcrasta [muritoarel
te mehne$e fiindca ve2i acum trupul tltru
sltbind ii
gata se cedeze
ti Sandul [la
DurnDezu] slibind din
oricina
acestei vederi, oputre-i atunci o gandire &eapti
ti
o
a6ngtiinli
plini de frica lui Dunmezeu Cel ce este cu adcvirat
si mengfie
sufltul tilu. Afla ctr o viaF scuin
$
ln d.eptate
dupe
voia lui Dumnezeu e mai buna decat zile indclungate
dar care stamesc mania l,ui. Mu-ti aminte de viaF sfil$lor
dinaintea
la, carc nu se gandeau la ei lnfiti cat Ia voia llri
Dunmezeu $i
care au lndurat cu totii aceasli viali in atezeri
lomenetti]
sau locuri pustii, pane c au hsat
ti
pfutrsit accst
,,rup
al umilintei"
fFLp
3,211 pi.n cue au implinit cu oste-
neala calea fricii de Dumnezeu.
$i
c6nd se apropia ceasul
iesirii lor din lume, se bucumu mult pentru ce pfin pufinele
necazuri de aici au putut scepa de relele carc lovesc suflehrl
ca s,il piarde qi in clipa iegirii lor
[din
lume] se allau in inti-
mitatea lui Dunmezlu.
J6. Dace doresti sd te lnalti mai presus de patimi, invat,
rnai intai stratagemele unei asemenea lupte. I1i voi spune un
cuvant
$i
si mt asculti: nu incerca se birui patimile prin lup-
li,
caci patimile nu se biruie ptin luptei ci sile$e-te sd le sll-
be$ti
cat poti, fltri se te lupli cu ele cum fac cei negtiutori.
Niciodata
st nu intri in lupti pentru cur4ia sufletului. Caci
acela
care vrea se inre in locul curetiei cu acest gand nu va
simli
nici rnacar pacea dinspre g6nduri, fiindcd nu va fi intllat
orncolo
de tulburarea gandirii, nici nu va atinge locul limpe-
ztmii.
Tu inse rtrpe$te patimilor hrana lor. caci acesta e scopul
strategiei.
vezi ce anume hrdnege fie{-are patimd in
Parte ti
Irr
iscusir
cand o intalne$i. Cand sldbesc patimile, se impufi-
neaza
$i
gandurile, care sunt fumul lori cetld ]e imPu(il
gandu;le; gandirea inceteaza
fi
eanevala mi$carii ei; iar
ie l,nist.ste sandirea.
shingerea lconcentrarea'
recule
ei in loc;l eidevine
u$oara in8aduindu-i se-9i vade fi
iar'Drin strangerea [concentrarea.
recr-rlegereal
gindirii
intra usor in c-ureie
prin darul lui Hristos
J7. Cate vreme omul e in rezboi
$i
adauga lupte la lu
ajung, la el, p
semnele curate
Doate si atinge lumina
gendirii, nici sl simtt pacea gand!
,,Nu
,ont
""lri
bune in zilele luptei"' spune Ecleziastul
I
Itrci tot ce se s6virgeqie atunci din cele dumnezeiegti sct
cu multa osteneald
li
chin
9i
fEri nici o mingaiere in nici
din ldotuirile omului. ci se aproPie de mgtciung de 3l
sau de orice nevoinli, nu l poate inplini decar silindu-sq
toati |iiptuirea lui e inci plini de lance2eale [ake/ie]
E
giiat pulin de citire. dar chiar
ti
atunci i se intampl5^
intunecat, caci feptuirea lui pentru Duirmezeu umbli il
locul intunericului. E vrenrea incercarii sufletului, in ca'
inta lui e puse la incercale de intristirile
pnru cele
zeiesti. Dici indurn de bunEvoie necazurile car apasi
I
ginair.a lui
Pentru
adevdr' cand
Pdn
hafll lui D
vri'mea luptei va trece, atunci sufletul seu va intra in
bucuriei
ti
p zi ce trece va descoperi in el o schimbare
toare, cum-spun Perinlii. Dar pene cend ou se va fi
dincolo de locul luptelor, nu va putea gesi adeverata
iere si nu va fi dincolo de vieluirea dominate de constr&
[violln$]
gi care e incd toate
Plina
de larcezeali [akedie
J8. Cend singuraticul a trecut deci in etapa cealal{
simlit odihnd dinspre paiimi, va ajunge atunci la lumioq
dirii,
9i
prin pacea care-i vine de la ganduri se va inuu
de strangerea [concentrdrEa]
gauldirii pnn care va
Pulea
in lumrna eandirii
de care vorbesc Petintii Dar tulbo
multor ganduri e sernnul unui rDare numit de patllrlr'
59. Cureda e locul lini$tit al firii a
patimile. Dacd omul nu o deschide' nu
al firii. Dact s-a invrednicit cineva sE
pe cit socot, simtirea innoi.ii lui prin
pun in mi$care ln gandirea lui.
cami use o
!n
i
va intra in locul
2t 8
60.
O dat| cu incetarea etapei luptei
$i
intrarea sa in etapa
urflatoare
omul incePe preolia minlii. care e etapa
Si
vieFi-
reA
omulul
launlrlc.
6/.
Cand cu ajutorul lui Dumnezeu omul se strange
[recu_
legel
din gindirea la cele din afarb
9i
dupa.ce^a fost mai multi
aJung
ingur om. atunci i i incepe se vadE iin el lucmri noi,
l'".".re si simte in el semne ascunse,
gustand in taina innoi-
b""- '
7ea
de care Ia sfartitul lumii se vor invrednici toti oamenii.
De
multe
ori, chiar in ceasurile zilei, simte in el cum prinlr-o
6cere
inexplicabila gendirea se strange in ea ins6$ firtr ca el
si se
ingrijeasca de sine. Cine citette se infeleage! Aceasla se
inrampi6 $i
la slujbtr
ti
la citite. PAne
ti
visurile
li
mitcerib
din
sornn sunt diferite la cei care s-au invrednicit d curitia
sufletului,
fate de cei a ciror gandire e lncd atinse de patimi
impotriva
cerora se lupti
fi
duc rizboi.
62. Cand vrei se-[i cuno$ti misuta
$i
se
ttii
cum anume etti
Mu dace sufletul tiu e pe cale sau in afan ei, incearca sufle-
ni tau la rugaciune, fiindca ea este oglinda sufletului
9i
ea ii
arate petele
ti
frumusetea lui; aici se descoperi ingelSciunile
si
frumuselile gandirii. Ea aratA daci sufletul e nepasftor sau
zelo\. dace ne ostenim numai cu trupul sau gi cu mintea" ori
cu amandoue dodati, dace suntem teiai de lume in gandire
sau suntem legati de cineva sau ceva. In vremea rugdciunii se
vede limpede ce anume pune in mi$care gandirea
fi
ce mi;-
cdri se sdmesc in ea: dumnezeie$i, naturale sau lume$i, da-
cA e tare sau slabi impotriva patimilor. Cere sufletului t6u o
cercetare
asupra tuturor acestor lucruri mai mult Ia vremea
rugdciunii
decar oricind altcindva. Spun aceasta presupunaod
ce
eiti un om con$tiincios
si
nu poti in{elege ulor cele ale tale
din
pricina
sublirimii vietuirii tale. in relaxari inse, dacd omul
nu e orbit de patimi evidente, se cunoa$te pe sine insu$i chiar
fr in
afara timpului nrgaciunii. Aceste sfahtri sunl
Penffu
vie-
Ftltea
in lini$tire dusa un timp indelungat, fiindca atunci cdile
oelin
subtiri
$i
te indoieiti dacd etti pe dtumul cel bun sau
cel rau.
63.
Mai
tuSiciune
aceasta: mengaierca data omului la
bune decat cea date la citire sau la
lrl
trebuie
$riut ti
$j
slujba e mai
vedere fepturilor create, deti qi acestea
tin
de mesu.i
nate. Cici mangaierile pe care oamenii ajun$i la mes
sdva$irii le primesc din Scripturi
9i
din versetele
lpsal
se deosebesc de cele caE-i mangaie
Si
veselesc pe cei
treapta de mijloc. Intelege deci cA mangaierea primiltr,
singuratic de la un lucru din afard, printr-o mitcare a
sal, prin vederea
ti
auzirea a ceea ce se intampH, e mai
decar ca pe care o prime e nemijlocit de la inima
sta singur printr-o rugaciune mai lluntrici decer cea a b
ii
care-i cade pe neaiteptate in inteligenp pi i se
fed a se sluji de rnaterie. Aceasta e o descoperire carp
de la Duhul
5i
un fel de prorocie care face ca inima si.
adevdrat proroc, fiindcn Duhul ii descoperi tucruri
pe care nu pot si i le descopere nici chiar Sfintele
O minte curati insd poate cunoa$te chiar
li
ceea cc
ingeduit Scripturilor se arate, mult dincolo de ceea ce
incredintat Scripturii. Dar izvorul a toate rirnene citirel
ea iese frumusepa g6ndiriis.
mesc cilirc p ca potrivitn ficclrei gendiri g
car prin intelegcri
pun in mi$are spre scopulei.'
64. Fiindcd vorbim despre rugecione
ti
mulf vor str
care e anisum lor si ce anuftE sunt cele cunoscute in
enunErim pe scurt diferitele ei mtuuri. Fl-ti misciril
[iri,
cureii-ti
Sifi
sraoge mintea din imprd5tiere, fii cu
glije la minte, pand ce vorh rrece in minunatul selat
orice nevoin6 incetead fiindci ineuntml lui e odihm,
nezeiasctr. Ctrci toate alergarca incercattr a bunei vie
celor care au dispretuit priveli$ea celor vtzute
li
strict
Fnlette
un singur lucru: str ne invrednicqsctr de rugld
curati gi si ne gdsim desftrtarea in ea.
65. Adu-1i aminte bine mai intei aceasta: se nu
Ilcruri mai presus de fire, ci de cele carc
1in
de ea
treapta rugdciunii curate
-
depi mulli se indoiesc de
r3
,J-Arnurire Toate acesrca sc nasc din citire, ca
ri
rugdliuDea
suengerea g:ndrni: rcate sunr modelare de rugacrun
ti
prin a
sa fi simlite de inteligenF. Orice rugAciune, cee ru s naSre dinr
asrduA
li
deasa, leam&u cu un oup fafi pic'oarc care vre3 sa at
220
221
riindci
in ele se face alergarea multor frali ravnitori
li
vestili.
leci
aceqtia se afla in acest slla$
$i
aici trebuie ei sa-$i conti-
;ue
calea
potrivil fiecalei schimbari pe carc o vor intahi aici;
;! sunr
pe rreapB firii, dar lrebuie sA treaci dincolo de ea
!;trrea
acestor lucruri e pentru cel treaz care pizette reEulile
"saciunii
gi e ucenic al lini$tirii. Dat pentru cel ale cnnri vie-
tuire ii
mlsura sunt diferite. osteneala
$i
alentia acordala
acestor
lucruri
-
cum sunl pezirea in rugeciune a hotarelor
qtudirii si
deprinderea schimberii migc,rilor ei - vor plrea
is5arte.
Priveqte
9i
cerceteaz{ calea gandirii la vremea rugd-
ciunii,
incotro duce, cum curge: ca un rau mare
$
nevahic
sau
slab
li
putin:
ii
in acest ultim caz, dacd acest lucru
fine
de
balbaiala
gandirii sau dace e stiviliti in tindorpa ei lnainte de
multa
lumintr a unei lntelegeri. Existii o rugdriu[e care curge
ugor, ti
alta diferite. La unii e domoaltr, la alfii e repede
5i
iniocate.
Unii se roage din adincurile minlii, allii ln curgerea
gindurilor lor; la unii iese din plins, alteori o fac si
$5neasctr
dinduntru
imbolduri nevalnice cu anevoie de sl'panit. Aceste
deosebiri
ale rugtrciunilor explic[
9i
deosebirea rntrsurilor fie-
ceruia; felul in care a crescut cineva plecAnd de la miScfuile
pe care le primea intampldtor hotir[lte gi el mtrsum lui. Ple-
cand de la mi$ctrrile sale continue
ttie
cineva dactr e in treapta
pociinfei, daci a inceput se vadtr strllucirea sufleiului siu,
drce umbla inca in latura caii pociinlei sau a
gva$it-o
li
incepe sa prirneasca o pregustale a desfttdtilor, adica a daru-
rilor care urnreazi pociintsi. Toate acestea sunt inse proprii
celor sarguitori; nimic din ele nu e pattea celor trandavi, ci
doar
a celor care po?ntt povan rugeciunii
li
se silesc st
dne
regulile
ei. SI venim acum lnsi la cele sigure
9i
sA lamunm
p
scurt ni'te mlsuri rnai mici decdt cele inalle
lde
care am
vorbirl.
66.
Frecventa miFerilor la rugdciune nu e o parte inalte a
rugeciunii
curate, chiar dace e frumoase, ci
tine
de infltcera-
fea
ei, atunci cand urrnireite poceinF
$i
in ea se amesteci o
dlrrere
sau o insoteste o frumoasd bucurie. Ea
tine
insa de
etapa
a doua sau a treia. Nu vreau se spun ce daca te afli in ea
urnbli
in afala caii, ci numai ca o asernenea rugeciune nu face
ol
9i
pane din cele mai mari, ci doar din cele de.mijloc. Luc
mai de prel
ti
mai insemnat in rugeciunea curag e insi
netatea
li
slebiciunea miscerilo.
ti
faptul ce in putin
rugdciunii ei gandirea privette ca lovitt de fi[nuna.
lucruri se pot indmpla acum cu ea cand se stame$te I
aceasti slaba rniicare: sau se inchide in ticere din pri
puterii cunoaqterii pe care o primegte minlea prin vers
Scripturiil, sau e cuprinsd de dulceata a ceea ce se miFi
in vederea rugdcitrnii, iar inima se deprind, fdr[ si
alt lucru. in dorinta iubirii neseturate. IatI lucrurile c
insemnate in rugtciunea curate
;i
srnnele pe care le vei
in vrenEa mgeciunii. Vezi in care din aceste pe4i ale
ciunii se afle gandirea ta. in primele sau in cele umdt
67. Prisosul cuvintelor. pe care inima le face str
16
curgind din belgug in vremea rugiciunii,
9i
migcirile ei
Si
felu.ite sunt un semn al infocerii, dat
li
ct gandirea n-a
flt
ince lumina care e in ele, nici n-a fecut pane acum
enta cunoatteni care lumineaze la ceasul rugeciunii
(
Iaunric, ci primette doar puterea a ceea ce face se
fa
inima sau chiar buzele. Iati acum semnul ce
gandirea
puterea a ceea ce se roage
$
e luminatii de adevirul dinll
cuvintelor: nu mai poate nici se inainteze, nici s2i spo
bogela cuvintelor, ci e dintr-o dati ca inl6ntui6 de ur
cele doue posibilidti pe carc le-am artrtat pe scurt miti s
68. Se
ltim ti
aceasta: nici lunginea, nici durata rug
nu atemd de bel gul cuvintelor sau de numIrul
ti
schi
rea versetelor, ci de izvorul cunoaiterii
!i
de pulerea v
lor ardtate atunci gandirii. Se inveFm de aici ca atunci
gandirea e luminatd la rugiciuDe, inlelegerile nu se ridi
ea doar l a fi ecare cuvant al cereri i sau l a fi ecare ve
slujbei, ci adeseori un mic verset pnmelte el singur
putere
9i
incepe sa sfeluceascd,
li
atunci gandirea se in
spre simlirea acelui verset care s-a luminat in ea. Panl
rugeciunea era ca un torent nevalnic; din clipa in care I
acesrur verset se ndrca ln sanolre. Ilrea nu mat are
sel lase
li
se [eaca la alt verset. Dar dacd ii este luatd
ta lumine. atunci Doate trece la altul. Ori de cate ori un
122
.r
lumrneaza
astfel. gandirea \ta acolo in lini$e
$i
5e opre$te.
iind
r ujuns alet de luminoase. unde s-ar mai pulea scurge
,nulrrmea
miscnrilor. cuvintele fdri sfdrqit
$i
raul feluntelor
;rsete?
Daci ata stau lucrurile, atunci cand cineva s-a rugat
cum
[ebuie
cu gindire deschisd, nu se mai poate intoarce
spre
mulFrnea
cuvintelor.
69.
Spunand acestea nu laud paralizia gandirii, ci vreau si
fie
scirtitii
de torentul unor cuvinte prea dese
li
prea lungi. Nu
disprefuiesc
rugiciunile dese, nici nu vreau sd impiedic sluj-
ble
lungi, ci vreau sf, pun in lumini o treapte mai buni cate
e in ele
ii
sd fac str se vadtr darurile care se gtsesc in ele all-
dld ti
semnele dupi c!t! se poate recunoatte misura gand!
rii
fieciruia la rugiciune
ti
ta slujb6. Astfel, in vremea rugi-
ciunii
gdndirea nu trebuie st caute lumiDa fu prisosul verste-
lor rugeciunii, nici in bogllia cuvintelor ei, ci mai degrabtr in
aceasta:
chiar dacd aceasttr lumina e mic5, gandirea prirne$e
ulor
puterea carc este in ea se inddgostegte de dulceaF
care e iniuntnrl cuvintelor care-i slujesc ei, iar prin ele gindi-
rea primeste o revirsarE de cuvinte dincolo de alcituirea ver_
bale si
in[untrul cerora e a$ezati tAcerea inlelegedlor care e
rugdciunea exactji a firii netrupe$i carc este in nqi
{i
care e
inteligenla cunoscitoare
[gnostic5].
70. Nu te opri daca lungimea dujbei sau durata ruglciunii
fi
multele repeiiri din ele te plictisesc, fiindct in osteneala
repedrii cuvintelor
li
rtrMarea lungimii lor se vor natte ln
noi cele de care am vorbit. St
stim
instr str nu ne oprim aici
li
str nu le socotim drepa rod, ci drept tid'cina frtl de cale nici
un rod nu s-ar putea artrta, nici nu ne-ar putea ctdea ln meini
Pentru
ctr suntem zi de zi lo ciutarea rodului ca si ne hrdnim
ti sa ne desldtam de el, sa
ldm
ci daci disprepim
9i
smul-
gem
redlcinile socotindule nefolositoare, ne vom lipsi
9i
de
rodul
cale se face vizut din cind in cind prin ele. Nimeni se
ru
inceteze serguinla neincetatit ln ele cet dmp e imbricat in
trup,
dar nici st nu se tulbure, ctrci vor avea un sf6!tit.
7./.
Cel care are mdsura
si
o ntrzuinti tare spre Dumnezeu
nu
se
cuvine ca. o datd ce a iesit din lume, sa rtmana multa
223
I
vrerne in adunare, in du-te-vino cu mulli, gi, de indati ce
deprins mersul freEedtii, randuiala
ti
scopul hainei
lmo
li
chipul srnereniei lui, se cade si se hotemsci sd stea d
intr-o colibe, ca sd nu s obiinuiasct cu cei multi, iar si
tatea inceputului si nu s
Feschimbe
in ftFmicie
Prin
rile cu fralii no$ri nepdsitori
Si
fandavi. Am vezut pe
carc la inceputul iegirii din lume, c6rd au intrat iD casa
Ior, erau luminoti
5i
nevinovati, dar care dupd o vrena
prea multd viaF d ob$e au ajuns lrtsrnici
li
neruti
n-au rnai regdsit nevinovi{ia lor dinainte. De aceea hd
te-te str n-ai legeturl decal cu un singur biran, care sl
de la toli mArturia faptei unei vieluirii irumoase
ti
a cun
rii liniitirii; nurnai cu el str te vezi, ca sa deprinzi
ti
sl
de la el vieluirea lini$tirii,
Si
lncepand de atunci si nu
legeturtr cu nirneni altul,
ti
a|a ln scurtii vrern te vei I
nici str gutti cunoatterea
[gnozal.
72. DtJDe ce Dulrmezell te-a lnvrednicit de darul lil
ca si qezi de unul singur, nu trcbuie se te impr4tii in
ce4i, ctrci limpezima nu vine din multa invititu.i, ni
felurimea c54ilor citite, ci din sarguinla in rugaciune.
putea fi de folos oare str6ngerii
[concentrdrii]
gandirii
$
fei
ruglciunii cunoatterea multor ce4i
ti
a talcuirila
Orice singuratic, care dupi ce a ldsat vietuirea lumii
te$te o singqrtr carte, fie
tcolar6,
fie lumeasct, afartr
privitoare la vietuirea singuratice,
li-a
ratat dinainte
ceii sale. gandirea lui abatandu-se
ti
ceutendu-$i plec
ele. Chiar dace asemenea ce4i te fac sd urci la cer, citi
nu-ti e de ajutor, afarl de cele care invali vietuirea cel
sueina[i
lde
lurne]. Penlru cunoa'lerea destrvariite
ii
o
limpede sunt de ajuns cirlile Noului Testament
ti
cele
toale la vietuirea singuraticilor. O datl ce ai ajuns chiai
ta limpezime, cile$te
[ce
vrei]
ti
nu vei fi valemat. latL.
dat mdnurie despre orice lucruse
tt
,l:murirc: Iubnea nods(a sfntuiette ca fiec e sA se
ina
de
potrivid masurii verstei sale. tacul rrbuie sa fie p misura durcl
cifli scop ecainF
t
carc ee donnF curatiei.
tnmdduiti pol scoate un folos din orice. Aceste sfatud sunt pentrol
2?4 l t5
fi.
De c uli adeverata mangaiere in ru8aciune. poaJti de
;ii
d(
con$tiinla la. De caufi gandul drePt. poarte de
Srije
de
l,iaci,rne.
Purtarea de
Srija
de f'ecare din aceslea lucreazA
l,,iatia
in cealalta. Reclitudinea gindului na'te curalia ruga-
.ignrr,
gi curilia rugaciunii na$le indrezneaia gandului.
74.
Curdtia nu poate fi pdzite in tulburare, nici aducerea-
",ninre
de Dumnezeu in gandul la trebun
Si
in amestecarea cu
ior
felul
de lucruri. Caci mulfi. care sub pretextul dorinlei d
dreptate
s-au aruncat in asdel de tulburiri, au ajuns si negli-
ieze
p^rtea ce mai insemnat[ a dreptedi. Gandindu-se ce
ieluritele
forme de dreptate gi toate poruncile Donmului au
fost
spuse
unui singw om care ar fi obliglt si le pizssct pe
toate,
nu-ii dau seaha cd fiecare din poruncile Domnului a
fost
date unei anumite categorii de persoane, peotru ctr nu
bate
poruncile sunt de folos uneia
ti
aceleia'i persoane. Cdci
cum ar putea oare zicerea:
,,Fericiti
cei ce
Phng,
c, aceia se
vor mangeia"
lMt
5,41se aiba o asemenare cu:
,,Fericiti
flcd-
torii de pace, cd aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema"
[Mr
5,91? Cum oare cel care
lade
in plans, care se ta.guie
li
ltr-
crimeazd zi
9i
noapte ar putea umbla de
jur-imprejur s6-i im-
pace pe cei furioqi
9i
si fac[ pace intre cei multi? Sau cum ar
putea oare zicerea:
,,Privegheali 9i
vd rugali pururea"
[E/6,
18]
li: ,,lntrd
in cdmara ta
ii
inchide u|a ta gi roaS[-te Tadlui tiiu
Care este in ascuns"
[Mr
6,6] se aibe o asemanare cu:
,,Bol-
mv am fost
ti
nu M-ati ceutat; striin am fost
li
nu M-ai primit;
in temnitu am fost
ti
n-ati venit la Mine"
lMt
25,35-1612
Cum
am putem oare in acelaqi timp se priveghem
$
se ne ru-
gem
in cdrbara noastri, si-i cercetiim pe bolnavi, se umbltrm in
inchiso.i
$i
se purtim de grije de strdini? Dar zicerea: ,,lntrd
in camara
t4 privegheaz-tr
li
roagi-te lui Durntezeu in ?rscuns"
tMr 6.61
se potrive$te cu: ,,Fericili
cei ce pl6n{'
[Mt
5,4],
rrrhdcd
prin
lacrimi
$i
liniltire rugeciunea se face limpede, iar
pnn
rugeciune cei ce pling primesc o mangaiere care nu e
oobandrta
de plans dacb omul nu remine singur cu el insuli.
Lhiar
$iin
lume exis6 aceragi lege a plinstrlui. in zilele doliu'
Il
oomenri
nu se mai ocupa de nimrc altceva afara de plans,
rari
8ril6 de celelahe. Plansul e o durere singuralrca care se
g5se$te doar intr-o inima care nu poate gisi in sine man
pentm cele dupe care plange. Chiar
$i
fare lacrimi
existi lacrimi ascunse, vaNate in gandire. Cine poarti
inima lui o durere neincetatd pentru pecatele sale, sau
d
inima se umple de intristate la aducerea-aminte de bat
rea Domnului sau de oamenii pScrto$i. sau poate e insi
indurerat din pricina lucrurilor ceregi pe cal nu in
le aStepte, unul ca acesta, nefiind mangaiat de nimic
tesc
$
nedobandind lucrul pentru care sufere, nu
Poale
un
,,plang5tor [rnonah]"@
neincetaq caci chiar in lipsa
lor vezute in afare. cel care are induntrul seu unul diR
motive, plange in ascunslul inimii],
fi
lui i se aplice c
,,Fericili
cei ce plang, ce aceia se vor minglia"
[M
Chiar dace mangaierea ta int nie, tu care e$ti un pl
lmonah]
foarte bun, nu te lnduren: mai inaiot de a
lumea aceast4 fericirea ta se va in
ts li
te va smulgp din
7J. kpedarea de bunavoie. liniqLirea gi lipsa legatu
oarnenii
9i
cu lucrurile sunt inceputul vietii singuratic
darea celor care vin peste noi, smerenia
li
rugdciunea s[
crarea ei. Intrare4 in nidejde gi deslitarea de bucuria in
nezeu sunt roadele ei. Pentru a iesi bine de aici e ne
orimirea cheilor care deschid tainele sldvite ale Duh
sfarlitul ceii va fi gustarea dragostei
ti
indrazneala
Cel iubit care vine de aici. E evident ct aceia ciue n
noscut inceputul, adice lepedarca de buntrvoie
ti
linittii
vor avea nici snprenia, nici rugeciunea. Fiind hpsi$ dc
!ea, vor fi neapi.at tulburafi de pScaie. Iar pecetosul nu
cd n-are loc in lrnperafie. dar va avea un loc sigur in g
76. Vrei si
stii
cum e omul lui Dumnezeu?
cuno$i din tdcerea lui necontenite, din pmnsul
aminte statomice la el insusi.
7Z Vrei si
Stii
cum e omul cu inirna sparte?
cuno$ti dupe raul vorbelor lui, dupi simlurile
pomirea de a se sfrdr pentru a avea dreptate in orice
o
in sinac, abild in\camna in acelatilimp.,plangdtor
nlhul fiind prin excelenti cel cire-$i plange plcatele sate
:2b
$
ale lumii.
l t 7
inva1tr
qi din t
Invatt
l ui rul
.ine
a
gustat adevaLrul nu se mai \lede$te
Penlru
el. Cine se
_"-;nd"
pentru
"d"uat
n-a invatat inca adeverul ala cum esle
li c6nd
il va fr invatat cu adevaral, atunci va inceta sa se mai
l"nndn
p.nt- el. Darul lui Dumnezeu qi cunoa5terea lui nu
;nr
moriv
de tulburare
$i
de ridicarea vocii. cAci acolo unde
"165luiesc
Dnhul. inbirea
5i
srnerenia, acolo domne$te pacea.
tad
semnul
venirii Duhului: cel adumbrit de El e desavarsil
I acestea.
Gi ndi rea care si mte pe Dumnezeu n-are l i mbe
nenrru
a vorbi :ea sel tfl ui el te i n i ni me i ntr-o adi ncd pace.
fir-un
ua"*n"" o- nu se aprinde nici un zel, nici o mi$care
de
sfade
sau stamire de furie; nu e pus in migcare nici pentru
dedinfa,
nici de dorinta de ceva anu.ne, nici chiar de dorinla
de
^
f^ce ceea ce e & dorit, ci sufletul siu silitluie$e lntr-o
6are 9i
nespusi pace
9i
lntr-o rnare linittire. Ceci cei cat nu
se
cunosc
pe ei inliti se pun in mitcarc lmpotriva celor ne$i-
n1eli
spre indreptarea lor.
/6. DaCZ Zelul ar ll lost oe lolos Den(nr lnoreDEfea oz[r're-
nilor, atunci pentau ce S-a rnai imbrecat Dumnezeu lntr-un
rrup qi S-a folosit de blandele
ti
smerenie ca str intoarce lu-
mea la Tatel Sau? De ce a rDai fost intins pe cruce pentru pi-
c5roti
ti $i-a
mai predat p.easfantul Siu trup patimirii penru
lume? Spun cd a fecut aceasta dintr-un singua motiv: ca sii
faca cunoscutd lumii iubirea Sa, pentru ca iubirea noastra
sporiti atunci cand afle aceasta si ne facl robii iubirii Lui.
Tot a5a marea putere a lrnplrdtiei Lui care este iubirea s-a
a.itat prin rnoanea Fiului Seu. Cdci Dornnul n-a murit ca sd ne
Ebeveasce
de pecate sau pentru altceva, ci numai pentru ca
lunrea
se simta iubirea lui Dunmezcu pentru creafia Sa. Dacd
toale
aceasti minunate lucrare n-ar fi fost de4at pentru ierta-
rca picatelor
noastre, atunci peotru a o sdvargi ar fi fost de
aluns
li
un alt rnijloc. Cdci cine s-ar fi impotdvit dacd ar fi
si vi rl i l -o
pri ntr-o si mpl e moane? Dar El n-a fdcuFo a5a.
pnnlr-o
moane s'mpla, ca lu se inlelegi care e ac@sle taini.
cla
gustat
moartea prin cumplitele suferinte ale crucii. De ce
a
mai
fost nevoie de oclri gi scuipari? Moanea singur6, Ertr
toak
celelalte carc au insotit-o, ar fi fost de ajuns pentru rls-
cutnpararea
noastri. O, intelepciune feciloare de viali! Ai
'in-
teles $i
simtit acum care a fost motiwl venirii Donmuh
lot ceea ce i-a urlnat, inainte chiar ca sfantL Sa gurd si
spus limpede. Ceci sti scris: ,,A$a
de mult a iubit Du
lu.nea ci pe Fiul Sau Unul-Ndscut L-a daf'
[In
3, 16],
in care a stat Economia innoirii ei''. Si nu ne sfiim si
'
sulim aceaste in(elegere a tainelor Economiei Domnului
dacd socotim drept rnotiv al ei rescumperara pdcatelor,
micprdm rnoanea lui Hristos
$i
venirea Lui in lurr.
fost oare puterea pecatului mai mare decet
Puterea
luii
nezeu incat pentru a-l nimici se n-o fi putut face
moartea lui Hristos, adici prin taina Economiei D
socotiti a ne rEscumpera din robia pecatului? Atunci,
S
privim doar la pafiea din afa.i a Scripn!.ii, dact n-am;
cahrit. Hristos n-ar fi venil nici n-ar fi rnurit, cici n-8r I
cu putinti ca Dumnezeu sd imbrac trupul nostru pe
buia sa-l imbrace pentru pdcatele lumii.
Si
dacd rno
fi stepanit peste Doi prin tirania picatului, taina desc
Fiul
lui Dumnezeu se fie supus la asemenea ociri dace, cum
.Duneam.
pecatului ii atribuim pricina rururor acestor minu-
n' ar,' .
cu
Si
cum. dace n-am fi fost supu;i l ucrari i l ui , am fi
fost
lipsiti de toate acestea
ii
peca$l ne-ar fi dat cele de care,
dacA
am fi fost drepti. nu ne-am fi invrednicit niciodattr? Dar
nu
e ata. Slavtr Domnului! Se nu cercetim ca nilte copii Eco-
lomia
Domnului
li
taina Lui atat de gleu de inteles,
ti
se nu
rrinanem
la partea din afara a Scripturilor. Chiar dace nu
oricui
ii este ingdduit se lmpingd aceastt poartl
$i
st lnlenre
horarul
pus de firc, tonrli in tecerea limbii, car e locul ln
care
sunt ascunse tainele, e ingtduit fiiloa tainei sd cerceteze
au
fricd 5i
uimire Fionomia lui Dumnezeu
li
bogtrtia ascunsl
in
versetele aritate ale Scripturii. Cei care pria har au primit
cunoatterea ti
darul inlelegerilor gi au intrat lndunful tainelor
schitate
material cu cmeaE, aceia cunosc minunata Ecooo-
mie a lui Hristos nu rlumai in lucrurile adtate
ti
cuooscute.
Treimii,
inchinatei tairc, Care a ftrcut Etr se lnall pentlu noi
ascunsul Ipostaselor ei fiintiale distincte in taina iubirii, care
s-a descoperit in trupul nostru spre bucuria tuturor' fie slavi,
bchinare
ti
multumire la inceput, acum
fi
pururea qi in vecii
vecilor. Amin.
79. Unul
$
acela$ e rnotivul existentei lumii
ti
venirii lui
Hristos in lume: arAtarea marii iubiri a lui Dumnezeu care
le-a pus in migcare spre existenfA pe amandoui.
'
80. Oglinda infocerii iubirii lui Dumnezeu pentru creatia
Sa e venirea lui llristos in lume; oglirda iubirii lui Hristos
sunt feluritele Sale umiliri.
8,1. Aqa cum Dumnezeu a f6cut cunoscute inalta iubire din
p.icina
cdreia a fAcut se vin, la existenF lumile prin repta-
rta
acestei iubiri pentru noi in Economia lui Hristos, tot a$a
in aup n-ar fi existat,
li
oamenii
$i
ingerii ar fi fost li
aceasti lumini
li
cunoatterc. S! fim oare recunosc{tori,
plcatului penrru ce lui ii dalorem primirea tuturor
bunttilti,
si
lui sa-i atribuim loate aceste minuni? Per{
atunci tot datoritl lui au primit
li
sfinlii ingeri marile
netEti de acum. fiindce tot el i-ar fi facut vrednici di
veni.i lui Hristos. Dace n-ar fi fost sive$it Decahrl,
putea spune c! nici pentlu noi, nici pentru ei n-ar 6
nddeidea unei lumi viitoarc. c:re e acum toati bucuria
$i
atunci pent.u ce si mai ocrram pecatul dacd el ne,l
adtea bun!t4i, dace rnoanea Domnului
9i
patirna Lui
taina venirii Sale gi a vielii Lui pe penant ar fi fost
F
ne rescumpara de pdcal
ti
a ne izbevi de ghenl, El
fiind in acelasi timp Judec5torul qi Cel
datoria- si dace n-ar fi existat alte taine
falt de care pecatul nu mai e nimic? De ce si fi fost ne
c:ue surenno
ascunse tn repetand-o
in Hristos a aritat cd inlelesul ei limpede il va da
rxnfelor
rationale in lurnea viitoare.
82.
Betia iubirii infocate fati de Creatorul va lucra in lu[a
viitoare
contemplarea exact a Pdtimirii
Si
umilirii lui Hristos.
8J.
Asa cum lumea de acum nu e in stare s,
va
maretiei viitoare, tot ala
fi
slebiciunea firii
'r
Nota marginah: ,,Alta ldmunrc a Talcunorului
lTeodor
al
riil: Cum anum spune cl L-a drt p Fiul Stu Unul-Nascul cerd,
limpcde c& Dumnezirea nu poare sa parirnasca? Dar prjn unirc
ifiril
sunl una,
t
chiar daca ccalaltl firc sufera. intrcg acesl lucru
ponat la Dumnezcire.
'
prirneascd sla-
in cate suntem
228 729
imbracaf nu e in starc sa
Pritneasce
taina celor viitoaftr
care le va lucta Dufinezeu
cu creatia ln lumea cetr noul
'
84. l ubi ti i mei , tai na ascunse
i n Economi a Domnul ui e
inatd decit ierlarea
pdcatelor
5i
a nimicirii monii Nnde
ascunsa pentru noi ac,rm e mai uimitoare
li
mai inaltd' f
lor, decdt ceea ce putem in[elege acum ca ajutor al cre
noasre. Prin cele slabe uebuie sE intelegem
inca lucn
"*e
.a-an pentru mai 6rziu, fiindce nu toti se inalF la
noasterea desavirqiti
a credinpi ti
la vietuirea cea b
nito.. Cei mai muiti au inci nevoie sa fie povltuiti de I
care nasc teame si
aduc vetemarc.
8J. Fiindct asa cum atunci cand cineva e inaltat
pn!|
rea lucrlrii Duhului la adevarata contemplare'
multe cll
si comDamtii - cum sunr cele pitima5e: minia' furia
iata
;i'caracterul
tnipesc al unor afirmadi despre. Dun
;;#J;"
i;;""#a creagei -
sunt neputincioase ;ir
ie fali de calit4ile pe care le desenmeazet
lol 11
fi
tn
verseie ale Script'-rrii desprc motivul venirii lui }listoE
neputincioase
giinsuficiente fatl de adevdratul motiv-al
nomiei Sale .bntuitoar.
privitoare la lumi Dau mtrturi
aceasta firile spirifuale care nici nu-i cunosc mncat
pe
I
tosi, care n-au slujit niciodattr in cinurile lor,.Ei cart au
inallate la acea treaptl
prin descoperirea lui Hristos'
86. Economia sdvarliui fal5 de lumile de sus
ti
tainele'
au fost descoperite
acestora sunt infinit mai mari decat tal
"ut
i" pri*.., a"si prilejul celor dintii a venit de Ia ft
firile
ti
;alagurile lor, ele sunt mult mai inalte
li
mai s
decat noi
li
mai aproape de Dumnezeu
decat noi, ca
l
care au fost alezate indatd dupi El, lumini duPd Lumin
niit slujitori ai impdratului ti
ottiri de fT
3ie-1"
D
piautui Sau, in state sa se supuna voilor Lui
ii
sd scl
iu
"serim..
fera a fi impiedicate de trup, tainele sfin
Lui, depane de orice
Patime.
asemenea lui Dumnezeu
e insed;il se fie inteligentei unei creaturi' prime slujito
tainilor lui Hristos, mijlocitoare ale sfinlirii lluntrice
Economiei
Lui, strejuitoare ale tronului Seu de foc cu
lioase
murmurfi
cale le sfintesc' inellate rnai presus de lurnea
),.10"u..a.
rn-,i. nururala a slavei
si
luminri nevazute'
intipe-
.re
a i nrai i Lumi ni '
q7
Tot ceea ce firea inalte a ingritor
a primit in ceea ce
,"i
".*,i".
.""i"n
"
cinsrire cari le-a fost data dincolo
de
ii.", r". a" acum e mai
presus decet lucrurile
creaFer
noas-
l]""in tun*u uiito." Dumnezeu
ne va da in deplinehre
toate
)1"'r"
"f"
f,0., fata..aa.re
sau lipstr a ceva drn cele ce au primll
li'mrt
"
i""" *f.f de'a douacreatii
o
Pane
mai-mice
decar
i.' u
"et,ri
dintai care sunt creaturile
spintuale
splr|uallta-
,-,-i n"mu.irea. lipsa nevoilor
9i
a parimilor' interiontatea
tal-
i""i"..
""
i* rit"ri
"
teqltl;i l
t tn a
'
ttttt acestea Dut-
ll'""
-r"-"
a", .. r"tat ingerilor,
dar la sfnrgit ne va face de-
'ii"itsifi
i".""."r"
ae lor
5i
pe noi' fbrl nici cea rui micl
;;dreDirtire a unei
perg a crcatiei fata de cealalttr Sd nu fie!
A;i;;; tt
aceeasi e iubirea sa pentru noi
fi
pentru sfintii
it".il
p""'* p*i*t 5i
pentn: drepli' cum da metorrie faptul
le"oornnut
a iost luat dintre noi Lipsurile noasre de acum
iJni io* n""".-"
tocmai
pentru aceasta'
ceci pntru ele
i]"" ttt.rf, 4"" *.nomiile'lui
Durnnezeu' ti
ele ne sunt de
ili"-"ti
"J"n
ii
r"g.tlor
deasupra c'rora
vom fi aFzali se
cuvenea deci ia voinp fiecaruia
dintrE noi se se amte
pnn
;;;; l;;; ;".
;"mnezeu,
ci pentru noi Ata cum nul-
;#";-;;ld;; l;i ;
.are le va arita voi fi mai dulci faF de
i;;;;i;;;;-;.t
cum spune scriptuta:
"ceruia
I se iana
*',t*-t
trt' [k
?:4?] Darinrocatr
e iubirea celui
ii^i, i s-J i"i"t ttri. crci dacd omul n-ar rr fost mai inai
Dredat osandei
pentnr marirnea
datoriei
lui ar fi purut crede
l,i.*"..
*"i"t,"
la sfa$il i s-ar daloia Si
intr-adeva!.la
f"a"."ia
*?
""
gxi nici un drept care sa nu fie sub osande'
8ll. De aceea, chiar
9i
bolile de acum ale creagiei' ca
9i
fap-
ful cd Dumnezeu ne_a ftcut
pentru o vreme mai prejos decat
i n*"r' i
utarut.u l i
educarei
noastra
i n aceasE l ume i nu_o
prilta
"t#
si inilinarea
spre rau a$ezate in noi loale aces-
i...
t,;JI;"ll;Gi;-e 5i
slivite.le-a
Ecut un
Prilej
al Eco'
no.i.l
iut"
p"nr. noi; de la inceput si
pane arum toale sunl
nlenite ,'a
descopere
marea Sa mil6 li
rnarea Lul
putere Lcl
2-10
2. 1|
que
au minte
itiu
aceasra, nu insd cei multi care-L int
pe Creatorul: ,,De ce nu ne-ai facur de la inceput ca pe
geril
$i
de ce nu ne-ai aSezat
ldircc0
in slava viiroar?'
rilor trebuia se fie ldcuta mai tare plecand de la cele de ai
nu
liiu
c spun, nici rosturile mAre(e pentru care au fost
zate in noi slabiciunile: pentru cd desfiitatea Impereliei
i
o'z
No$
$i
ceilalli
desnvarit
ca
ti
ei vor fi
'ncrginalai
,,Daca unul zice: Dar care va fi
car nu sunt constinli? Sunlem convinfi
impreunl cu loald lune3.
89. Cici de unde ni s-ar fi Duhrt face cunoscut, inde
rlMar a lui Durnnezeu dace n-at 6 fosl neputinta
5i
sl
nile firii?
$i
cum s-ar fi putut face cunoscut6 marea
Fta
Creatorului, dacd n-ar fi fost aceste schimbtrri ln fire
'
s-ar fi pus ln mi$care ln stihii o mare putere spre pede
celor neascult[tori? Cum s-ar fi Dutut stabili hotivul
Doanrului si al multelor lucruri artrtate de El in Economi
spre videnlierea mlreliei Sale
ti
descope.irea iubidii
Cum ne-am fi puhrt desfdta de iubirca Irnpiretiei cend
intrucat Crl Care a dat-o e nevdafi, dace n-ar fi luat dii
un chlo vazut rn cate sa-L Dulem veoea llmDeoe i raua
ciunile acstei lumi toate cele viitoare n-ar fi decat inchi
Nici macar firile neviz[te n-ar fi stiut ci Ia un semn al
torului fliptura lor va fi odad afezrti in slavtr. daca sl
nea inclinafei sprc rau care a pricinuir nepdsarea lor n
ftrcut pe unele din ele si iase in afara Proniei care stlp
toate
Si
nu s-ar fi asemdnat unor pietre prclioase care a
necat in adanc. DurDnezeu C.el inlelept in toate
Si
sldpfoi
loate a randuit frumos aceasti lume de acum cu sl{bici
ei
$
bine a hograt s-o iace a$a cum este acum, nu ca
ti
ar fi urmarit altceva: neptrctrtoFnia, lipsa ilclinatiilor re
neprimirea celor contrare
si
a neputintelor, cici in afarai
Lui nimic nu se Dutea schimba in altceva. chiar daci El,
dorit ca lucrurile si fie altfel. DeSi Scriptum introduce
f,
gereaze alle morive: uneori satana
[Sol2,
24], uneori
tala noasra faF de india porunce
[Rr,
5. l2], iar alteo
pricini, adevtrratul motiv renLane ascuns
ii
cu totul altul
rru El. Astfel su scris:
,,Dace
Adam n-ar fi pecetuil,
232
l 3.l
n-ar
fi intrat in fire", cind este evident
ti
dd manurie de
i6aasra
gi alcituirea lui cd omul a fost creal pentru aceasta
i "entru
a muri l ch' ar i nai nte de a fi pecetui t. Sau s-a sPus:
'bomnul S-a cdrt cd l-a fiicut
Pe
Adam pe faF
Pemanrului ti
i'-a
parur rdu in inima Sa"
JFc
6.61, ca
$i
cum ar fi fost sur-
";ns
de pdcarul lui Adam
si
nu l-ar fi vazut chiar inainte de
i-1 6
crear qi n-ar sla scris: ,Ctrci
lnainle de a fi fost create
;oale
erau cunoscule Lui"
[cf.
Sir 23. 20] Sau s-a spus: ,.Stri-
oerul
Sodonrei a urcat pard la Mine. Mtr voi pogori sd vid
iaci
e asa"
[Fc
18.20-21], ca gi cum ar fi avut nevoie str afle
,cest
lucru.
Si
sunt multe alte lucruri in care F-conomia lui
Dumnezeu
urmtrefte lucruri diferite de motivele invocate de
ScriprurE
pentru ele spre folosul celor care suDt irivlttcei
fi
a
clror
neputinl, are nvoie lnct d povttuire. Durnrpzeu ilstr
r ingeduit
si inleleagi scopul
lultiml
al Sc.ipturilor, ca
9i
ordinea $i
motivele Economiei Lui faF de
Primii
oameni,
uoei alte generalii alcltuite din initiati itr taina adevtrrului'
lnei
generatii mai deslva$ite decat cea de la lnceput, cum au
fost fericitul Pavel
ti
celorlalti ucenici de duPt el, care p.iD
Duhut au primit inielegeri
$i
ltmuriri cu privire la ele- Ata
deci intelege
fi
tu taina vietuirii acestei lumi, fiindci in ea se
ascunde un lnfeles pe care Dunmezu il descopern in parte
ti
treptat uno|a, potrivit momentului
ti
potrivit cre$erii lumii
Si
a lor, in timp ce tuturor celorlalti el le rimene ascuns.
90. Fratii rnei. dacd meditand la aceste lucruri sau la altele
asemdnetoare,
dar urmirind un scop diferit s intamPld cain
alte capitole si spunem altceva, sd nu vi s pald cd acum des-
fiinpm
cele ce spuneam inainte. Aflafi cd anDci umblam
Pe
calea
ardtattr
lextedodd]
a Scripturilor
ii
vorbeam porivit cu
nisura
$i
locul lor, fitrd ca prin cuvantul nosru si fi intrat in
ascunzimea
Scripturilor. AJlali ci
si
unele gi altele sunt deo-
potrivd
de adevtrrate: in prinrele era vorba de cunoalterea co_
lNni
a cdii aratate
[exterioarc]
pe care ne-o dau ScriPturile'
ll
celelalte
e vorba de cunoa$erea tainicr. Pane ce aceasta
qltl
urme
nu e pe mesura omului, auzul nu-i poate paimi cu-
va'htul.
cand inst Dumnezeu vrea sI o dea, ea insd$i vine ln
ajttlorul
omului si cand i-a sosil vrer|ea, o date cu darul ei'
acesta Drimeste Si
auzul sau Acest cuvant'il introduce I
alt6 cunoaqtere. muh mai mare deca( aceasla'.ti
atunci
descooertr iucruri diferite, care nu pot fi incredintate
iar o datd cu ele primegte $i
mefturia inimu
9,/. O convingere
parliale a
Sendirii
e ajutorul
pe ca!
seite omul la ru;aci;ne
in orice cere cu sarSlinti-$
pe
va ensi in expelenle
plecind de la cererile rug6ciulii
De;ici dobanleste o mare incredere in rugaciune' e ir i
credinp sa
5i
castige in sufletul s5u o mare convlngctl
meiata
pe nedejdea ln Dumnezeu".
a ous Diciorul De
pragul celei de-a treia etape' care e vl
duhouniceasca, iil
adumbreqte
harul Duhului'
mai in
dtr stringerea lconcentrarea]
gindirii, iar de aici intri la
rile cele rnari descrise de Perinti.
1
9J. DacA aceasttr strangere
a gandirii s-ar intampla
de-a doua etape, cea a ostenelii treptei sufletesti, ajutol
vine de la Dumnezeu
ar fi putin,
ti
nu va fi dat decet
rnea slujbei
si
rugtciunii in mtuura in care singuraticul
liniqtirea
5i
despS4irea de oanreni Acest ajutor e ins(
anume curi l i e, care nu e i n\d desevarl i l e.
cum da
fericitul loan din Apatneea: ,,Strangerea
gendirii va
dn. Dentru c6 ea nu e cu desevarlire
cuattr de orice inv
i"'6. cand u,ing.
p.ugul in care se imPlineite
vietuirca
rcasce, aunci
prime$te o sporire trcptata $i
darul crc
6:
.Umurirei Din mila sa pcnru noi. bunaatea lui Dumneze! I
o misca.c a voinlei Lui vesnice gata si iasi din El
Potnvit
rug
omului. Fecnnd aeasta EI nu desiiinteaza nebun$
pentru un
hourire $
un gand fiinlial al Sau, ci slame$ in acest om,misc'n
'
ciune
pentru lucruri Pe
care El are sa lc implineascl Uf, ascn
doban;$e de aici familiaritate cu Dunnezcu din pricim nadejdii
*. in minr* I-u;
t
penm ca se ingrrjeste de deasa rugaciune
cendirea neontenitA la Dumne?eu
-
' s
forN on Apeves,r. Dia log desP'? suiet
si Ftini:
ltrall lt
1919. p. 28.
:ndre9re.
firndca incePe sa vada de depane limanul Ca'nd'
'-"1
uooi.
t. va apropia de locul vielurrii urmatoare [cea
du-
il,iun,..u.cdl.
atun.i
".ea
Pulere il va adumbri cu totul
lcf
I-'
' ."rst si de acum ai utorul ei i se va da nu numai l a sl uj ba
Si
l,'a.lun..
"i
gi in alte momente. Neconlenit va fi ca beat de
'riimnezeu.
iar g6ndirea i se va strange de la sine in taina ne-
IJl,r.
Ou"a se intempla sd medilezr sau sa citeasce Scriptu-
:;-arunci
va inlemni pe neaileptate
ii
va sla nemiscat multi
,1"r..
A.".tu
"
lucrul celor mari Caci o astfel de oPrire se
frce
dupa
mesura fieceruia: u-nii se opresc zl
$l
noapte. sau
chiar
mai mult, allii mai
Pu1in"'
94. NinEni str nu se mi.e dace nu gese$e rePede aceasti
$rengere
lreculegere]
a gandirii, nici rnicar p cea pa4ialE la
slujba
qi rugdciune, fiindci ea nu
line
numai de ostenelile tru-
ouiui,
nu e proprie celor de mijloc
9i
nu se gdstte u9or, nici
Lo"d". Nu
"
date decat intr-o mare liniltire prin osteneala
inimii
celor care au lesat cu totul lumea
ti
au pdrisit cu destr-
virsire vederea si
auzirea oamenilor. Cine-ti deprirde sufle-
tul snu astfel
ti
disPreluie$te trupul
li
lurnea din iubire de
Dumnezeu. acela se invrednicette mai indi de o rcculegere
par.tiale
$stand
putin din ea; aceasta cregte apoi ca o semanli
9i
ajunge prin harul lui Hristos la darul care n-ate asemenare'
Acest dar, iubitilor, ne cheamd se teiem
li
sd lepedem de la
noi lumea pi sd ne gribim se alergem dupe Hristos
9J. Dace intreabi cineval ,,Unde
e gindirea in acele mo-
mente de inalte re.ulegere?', iatl ce spune Scriptura:
''Lini$ea
a cdzur peste Avraam" [Fc
15, 12] sau, desprc Adam:
-'$i
a
adus
Domrul Dumnezeu linitte peste Adam"
[Fc
2, 2l]. In loc
de,,lini$te",
limba greacd spune ,,uimire' [etttaiir].
Explicend
laina
uimirii. fericitul TAlcuitor lTeodor
al Mopsuestiei]
scrie:
'Nuneste
uimire c@a ce e in afala ordinii obignuite
9i
in afara
,
or
,J-nmurlre: Osteneala treptei sunetcsti e viaF in
qchijloc
in viala singuraufii, adica e treaplB celor ce
*rea
rrepr(r
\ufleretn e o inlelEgere dcJ adanca d,r
"h
duh,'\nrce$r penrru ca dcester inrre(
(unoJtlereJ
podnF: ea e mas'ira
214
235
simtirii omenesti"6, Pirintii singuratici o
[reculegere]
a minlii
9i
atwne a desfdterilor
numesc s
lumii viit
96. Pana ce prin ajutorul Dornnului nu vei fi simtit n
pul i n mi gcdri l e smereni ei .
nu vei si ml i ni ci gustul ' ni ci i
rul calle vin din ostenellle tale. gandirea ta nu se va s
din impra$tieri.
$i
nu vei pulea face faF cu urie
ti
ril
lara tuiburare
9i
agitalie' inremplarilor
care vin p neat!
asupm ta. CaDd prin mila lui Dumnezeu
pentru tine vor
I
sI ie mipte in tine cu tdrie genduri smerite, mai intAi
lisa lAncezeala [akedial fi ti
se va da multumirea netr{
ca ne ca
{i-e
foarne, fie cd e$i setul, fie cA
ti-e
sete, fie
lipsit, fie cd suferi sau e$i superat de cineva, se,nu incr
d;i siave
$i
limba ta se nu se opreasca o clipe din mul$
Atunci te vei simti rnereu ca datomic fa[i de toti oancr
rimDul si Dentru
toate,
si ti
se va peJea ct nimeni nu
tiia
ua""duti ut un reu, ci pentru orice impotrivire sau r&
vin peste tine vei gdsi c5 pticina e in tine insutl'
97. Ascuht adevlrul acestui cuvant: pand ce nu v
va pdrea ca totul se intampla pe dos.
98. omul va vedea cele bune din sufletul sdu
va fi aiuns la alcetuirea dindunt ul sau.
99. lisuse, Lauda noastre, toate
gurile Te slivesc;
sr|ernia,
vei fi ispitit mai nmlt decat orice de hncezall
diel. Aceasta va na$te in tine g6nduri neincetatg
fi tii
pdEa ce toate lurnea iti poarttr pic6' in vrern ce, dacl
I
Line la ce se intempb, tu nu elti bun. Din aceasta p'ici
sunt adu$i
jertf?i intai-nascutii ascunsi ai gandurilor I
oe Tine Te slevesc frumos camea
ti
oasele casei lui
Ti"
iti inetFm laudi in infocarea iubirii
9i
plini de
oentru c5 de la Tine am aflat voia ascunsd in Tatil
veac. De la Tine primim cele bune atunci cand a$tpt
rele. in Tine s-a pogoret pentru noi cunoasterea'
Pe
blam in
tinutul
fiarelor salbatice. Tu ai fost luat ca p
6
Interpretare curenta in tradilia exegetici siro_orienhtar cl t
p. 197
( n. l 7) .
l 16
: t 7
,.r neamul
nostru
$i
Tu Te-al aproPiat de Dumnezeire ca si
11,,., ..rerit.
noastre Celui ce n-are nevoie de ele caci prin
?in. rr.a.pt"
Ea rugaciunile noaslre
li
Tu anesteci in ruga-
j.,,nil"
noottt" rugaciunile Tale pentru noi Tu e$ti dreptalea
lli"..,r. fiindce din iubire ai fosl luat dintre tofi
si
pentru toti
li iiputur
irnpa.u p" Dunmezeu pntru pecatele tuturor' N-ai
l^i uau.
a" noi lui Durnnezeu ca parga luatd din turme. ceci
ir'rau
noutt.a
n-avea pe alunci nici macar acest discemtrmant
i,-D,rlcele lDumner.u]
S-a impecat de la Sine lnsugi
5i
a
lesr
voia Lui sd Te ia dinlre noi pe cand nu eram ince impe-
cali
cu Tine
si
un asernenea lucru nici nu ne trecuse
Pnn
mln_
rc.
pentnr ca dreptul sA nu se laude spunand ce acestea s-au
intdmplat
din pricina lui ,Cdci
nu era nici un drePt, nici ma-
ca,
,tnul",
cum spune Apostolul intdrind cuvantul Prorocului
tRm
3, 10; Ps 13, 31. Mutatea noastre n-a fost prea grea pen-
tru Tine,
ceci n-ai cunoscut-o doar recent' fiindci inainte de
alc5tuirea
firii noastre
ttiai
patimile ei. Atunci cand
P6catul
$-a
pus pecelea peste loattr firea-noastrS' atunci Cel ce este
Binele
prin fire S-a impacat cu nol"
/00. Cine Te va slevi dupe vrednicie, Dunmeztule, Parinte
a toate. Dtrt[torule al celor bune eire ca ele str-Ti fie cerute?
Se nu piare, Doamne, din inima noastri ntdejdea Ta, penmr
ca aduierea-aminte de Tine str fie indparittr necontenit in gan-
direa noastre. Cel pe Care L-ai inelFt la Tine dintse toti sPrc
nadejdea lumii intregi, s[-Ti aduce in numele nost u plineta-
tea acestei multumiri. Nirneni din cei imbracali
pe pimarlt in
tsupul
$i
sangele Lui str nu rimAne in urme
li
departe de EI' ci
pe toti atrage-i spre pafiea
lumanitatea
lui Hristos] carc este
in cer. si toati lumea str Te suveasce aici vezandu-L pe Cel
care
a fost intaiul in acea noua slavl de nerostil pnru orice
limbe
trupeasci. Amin.
Sfartitul celor patru sute de capiiole despre cunoa$ere'
o'
l.ioo
marginala: .,Rueiciune
de mulFnire pentru binele pc care nce-
prinbomnul nosuu Hristos si
implorar pcnld ror
a-
Cuvdntul4
Al aceluiati Mar Isa8c.
Alte lucruri lscrieri]
alcttuite de el dupi Crpit
desore cunoagtere ca indica$i care sI puol in I
cinfora lucraie slvArsiin in lirigdre [isihiel'
,1. incheiem aici prin haml lui Dunnezeu' Mattuiton4:
noastre Capitolele despre cunoattere in carc e o marc
caci e limpde ce haml e cel care a dus la alcatuirea
kucat con$iinF imi dd mirturie ce puterea lor luctbl
vine dir puterile mele, eu care sunt un om at6t de deficii
vietuirea monahaE
gi lipsit astfel de cunoaiterea care
ridice la inallimea tainelor
pe care Ie cuprind acestea' /
gdnd deci aici, dupd aceste Capitole care au fost- scrii
iiutorul Domnului, vlem acum se infef$Am formele de
vorbire ale mgiciunii ascunse
gnrpinduJe dupd diferitd
re ale alfabetuluis.
2. Sd gtii
li
aceast4 fratele npu, ca o gandire cale a
luminatea nu mai are nevoie de rugdciuni variate: o
usi ii este de ajuns pentru ca rugaciunea si o ia sub arlj
intruntrul ei si se o arnstece cu Dumnezeu.
I
3. Rugeciunile
variate sunt inse de mare alutot unel
h[r.tuite de imprtstieri:
Prin
puterea carc ies din ele'
rea simte strdpungere
gi asdel dobandeite o rugacruoe I
ingenuncheri prelungite. mijlocire pentru crealie
5i
cereri
lungate puse in mi$care dinlunt u. La fiecare cuvant
pe
intalneste in aceste nrgtrciuni, ea este ca cineva trezil din
intalneste in ele tot timpul intelesuri uimitoare' denduJi
rugaciunile din CQrntnl 5
din literele alfabetului sinac.
138
de mai jos. rugac'uni c
2.r9
200.
.4 aceste
cuvinte sunt un dar al harului
5r
au in ele o putere
icunsn.
lndeletnicirea cu ele
ii
citirea lor este pentru ea un
4rutor
neincetat
'4.
in clipele de har cind te desfeli de aceasta rugtrciune
dulce
it
de ingenuncheri prelungite. nu mai e nevoie se slai
iin oicioarel si
la ceasurile canonice, nici se rc mahneiti pen-
ir,,'numarut
mgeciunilor care reman
[sa
fie rostilel. fiindce
aceasta
rugeciune cuprinde in ea toate rugeciunile rostirc in
ngmir
fix pi face ca rugeciunile canonice se lie mai prejos
decat
Feapta p care te afli atunci Din faptul ce cea nui rmre
oafle
a zilelor zaci prdvtlit cu fata la pAmeltt lnaintea crucii, o
'.tare
care cuprinde toate mgEciunile
pa4iale
$i
chiar
9i
slujba
Iiturgice
ins4i, rtu este oarc evident ctr o asdel de mg&iune
face
ca rugdciunile catrotice str fie mai prejos de.at trapla p
care
te afli atunci?
J. ..Cand e vrenrea unui lucru de seanfr, nu te itltqrce spre
url lucru rEinsemnat", spunea in chip acoPerit fricitul Marcu
IAscetull@,
fiindca
ttia
cd nu toati lunEa atinge rugiciunea
iuratd. Dar cei carc o ating invatA din dulceala ei ci nu este
lucru mai mare decat ea. Caod etti lipsii de ea' atunci e bin
s, nu neglijezi slujba canonica. Dace ai primit-o in parte'
atunci in cealalta parte
tine
slujba canonici pani h ultinD
suflare; ctrci ravna ta pentru stujbi te va face se fii luminat
din nou qi si ajungi la rugeciunea continud.
6. Orice fiu lucreazi la inceput ca slugd la tat siu inainte
de a i se da stapanire pste averea lui, cum spune fericitul
Pavel:
,,Cattr
vreme mogtenitorul e copil, nu se deosebelte cu
nimic de slugi, deti este stipetl
peste toate, ci ste sub ePi-
tropi gi economi pintr la vremea randuiti de tat snu"
[Gd
l, l-21. Legea lui Dumnezeu
9i
frumoasele reguli ale sfintei
tale vieluiri
lmonahale]
se fie pennu tine epilropi
5i
economr
potriviti
cu starea ta de coPil, carc se rc aduce la
',starea
de
0m
desivarlit in Hristos"
[E/4,
l3].
7.
Cdci care altul e folosul legiloi
ti
regulilor decat lumrna-
rea
care se naste din ele in suflet? Cu ajutorul lor, al rugdciu-
nii
fixe a ceasurilor
gi a slujbei, fiecare se
Poate
in6lt4 de fie-
^' Mrncu Mor,rxur., Dasp.e /.gza
care date cand se dttrcelte
in intunenc
AFcumcel
c
oi"iaii'"oi"u
." in,out
e la incePutul
drumului li
ple't
lcolo ili rei" catetoria li
ajunge unde vrea si nearge',t
."*rirJ tiGir.
p* rar4i
pecalea cea dreapre'f.cel
(
'iia"ii1i
r"ii".'i"
Vornaiira la locr'tl
Potrivil-
deose
ii"i*'*""i"
nir-
p"
"are-i
creile in libenate 9i
le de hx
;i;s"l;"Gii"'
"; "duce
asu cum sunt educali copiii'
inglduie
Progrese.
i. TreUuie
ta
-ai
ltim si
aceasla:
cat limp are ctnevl
surile zilei impe4fte
o pane pentlu slujbe' o pane penml
o oun"
p"nt-
-ga"ione
5i
o pane pentru alte lucrun'
iaia
"i'i"
".".ur-"
autor sn'$i
Pleteasci
datoriile la mo
6auit. o.
.ut nu-t poate incllca fera a lisa in urme o i
ri" i+'a'"
"f
,
necut Lgula canonic6
fiind absolut oblig
sd fie Dezi6
la locul
fi
la vremea ei l
i. bar
"atta
cineva se alipegte neiocetat
de Durarl
orintr-o ruqeciune
ce se revarsa neincetat'
prlvelit nec
i" pa.ant]i.pf",anAu-L li
zacand inarnlea
crucii' s
fii;du-i inghi$t de dorints Lui. acesta nu rnar e supus
legi sau vreunei reguli canonice, fi
nicl unul.tlmp
sau
iiiut" oinalnt"
nu *oi au autoritate asupm
lui; ci' incpa
"i"ra, "
amof.
a"
"fe
fiind cu Dumnezeu.Erd
nici-o lii
-'lo.'Oar
.i txa- *um acestea
9i
sa incheiern Sd ItE
pi"ri rft" aont."
a" convorbirea
cu Dumnezeu'
medi!
ruee.i,lnite
pe cate le-am ailemut
mai
jos' cect
Pfln
elc
ffi
Jo-r tnnpni"i $i
o Putere cereasci
ne va descop
Cuvdntul 5
a-nrvorbiri
8lc ruglciunii
rscuNe
potrlvit lui Mal
i.iu",
p" o."
""Cr"
h'a sleat rendui' ti
intocmir
lil""tiot
"i.tit
gi
"onvingito're,
ftuand din mem-
i-." risioit"
on intog .rmotric c! sI fic dc lolos
pn'
i*
roiitttea
ruglciunii sscuose' Monsht
s potte
i"a"r"*i"i
cu eli *end in
Picioar
sau
1ez6nd'
lu'
.'inrl sau unu6na
in chilia lui' mergind la culcare
,ranl ceJ va fura somnul,
stird itrluntru srE
p
Ilri. inaetetnicinau-r
asfcl in taid cu ele in inime
iri, a"
"*-"o".,
c6nd IngctruDchestl
indeftt4
h
,,lmAnt sau stf ir piciorrt' chilr
ti
dacl !u ltrside'
I-"ii,
".""t".a"a
smerenio trtrpului cu Eitclrile
.oei"iu"ii;
"l"i
p.i" ele va glsi
4iutor'
ct
9l
din cele
*i"re *
L" n*at arept rgull
ti
carc Febuic r$titc
iiJun n"
"ou-"'
prin ajutorul
insemnat
pe care'l
;;; ; il
potrivit Jtrrii s.dimbttoare
I gendiril in
i"""i
".u
Jnin"l
""t"
vin asuPr'
lui; foloeitrdr'se
de
lceste ruslciuni
slcituite
in chiP potriYit aDume cl
.loi
"n"in
eh mengaierea'
srdleh se vN sfitrli
ti
se
va umple de harul Duhului'
/. Plecandu-mA
pana la plmant' iti aduc cu toate oasele
m.t" ip, 34. l0l si ;in toadinima
rna inchinarea
care
Tie
s
cuuine. slavite bumnezeule
Care locuief(i intr-o ticere ne-
ffaitl Tu ai zidil De
pema[t sprc innoirea
nEa
[umaniratea
ii Hriri*i""
-ri
a iubirii. u; loc de odihnd al bundvoirii
Tale,
un iemplu de carne
plasmuit cu cel mai sfant untdelernn
tr .r*ri;iJi;! sg. zr
t.
p" care l-ai umplur apoi cu sfintenia Ta'
ca prin
et sa-Ti fie airlsd inchinalea ln el ai ar6tat inchinarea
p.i.""""i",
""t"i..
ale Treimii Tale
fi
ai descoprit
lumilor
p.
"u..-f"-n;
"i"ur
p.in harul Teu taina care nu
Poate
firostittr'
pot.."u
"u."
nu o*t"
fi simf6 de nici una din flpturile
a c6-
ror
existenta are un inceput. Lovite de uimire' firile ingere$
stau
in racere in faF norului intunecos [19
20' 21] al acesrel
tnire
vesnice si a revirsdrii
de slavd din inirna
acestet
utmto'
suflet taine.
7r,
Atuzie la C!vnrr., l6 de mar
Jos
l{o
241
ceci in acest loc al teceni ea
Prtmeqe
incliinare
de la
lii"fig"ng".ur"
t-uu sfintit
si
s-au fecut vrednice de Ti
2. Md inchin, Doamoe'
aitemutului Picioarelor
T
sO, i, i3z, A si
dreptei
Tale sfinte care
T'-1
pllmrdl
ia."i'". i"
""."
te f" simt Dar aln
Pacetuit
ti
am fltcl
oiaiin rnin" inturnl'
"at
fi
inainlea
Ta' c'ci am ldsat E
ittlil"il""
^
r"ga*tli
cu Tine
9i
mi-am inchinar
zilele
letnicirii
cu
poftele. Te tog' Doamne'
nu pune Inalnc
pe"u"i" ,in"Lfiro,
tn"le LP;
24, 71, nettiinta-bairen$i
si slabiciunea
firii r|ele, cate s-au intarit asuPra^ r
-tear
cufundat
in ginduri la lucruri care rnA inspalrnanra
rtrl
ini'.u ."" .i* fin"' a"patre de irnprettierile
involb
p"i aotll ti .a r*oias&'rn
mine lumina.ascunstr
^B
ili. iuti i" *n" p*."rg nereu orice voinp a nEa & t
binele
gi orice
grabnicd
pomire a inimii. mele,sprc-g
ir."pll N"
ti-"i"p,i,
niciodao
purtarea de grij6.ca.st
io""T"ar" ri***'"*u"
ci asernenea
gdjii unui
perinte *
i-i.a"
"t
i ,ma.,
"1.
a alergat
purtarea Ta de grije dup'
si hanrl Tau
p?hintesc a cercetat
slebiciunea
rnea
ll
tr-
la--i pui lu in""rcut"
voinla;.ceci liai
du otdeauna.
outin chiar decit un copil nu
$tiu
incotro s-o apuc
t'
rn 4
J. Te rog fierbinte
Dumnezeule'
trimite-mi
ajutor
.i."i .uiinutt 9i
a"pfrrteazi
de la inima
mea orice lu
qi ori"" p"fte t-p"r"ie
Nu mtr lepada, Doanne'
de la
;;"-;;, ;;;; ;;'" *ejmasul stmt
srseasct
ti
sd trlt
i;;;;;;';'*
vrca
ti
se me facd ti
tb'"i
tllll-3
J"i"ai"fi si
inimt rnahniti
ptcatosului
care se ciie$te'
"iii
i"r cl"
prin margaierea
plansului
li
darul-lacr
usurezi inima ltri de povan ptrcatului carc apasi asupra
l. La usa milostivirii
Tale bat, Doamne:
tnrrute-rru
aJ
teu pomi.ltot mete impri;tiate,
oravite de.multimea-F
tor si
put.rea intunericului
Starnelte
in mine slrepungl
caiM la vederea ranilor din mine. m6car ce ele- nu v,(r
*-a"ilu oa*t"fo.
."f", caci dace le-al cunoa$e
in toatl'l
derea loi, sufletul sreu ar fi mistuit de armre durere
pnr
Vino in aiutorul slabelor
mele misceri sPre adevarata
-,^ ",,
nnn zdrobirea
ei. care e un dar al Tau' sd gasesc u$urare
lI
--#r.nu
Decarelor.
caci fara
Puterea
hanlui Tau nu sunl
l i l i ri .l ,
i "i . r" mi ne i nsumi ca sa-mr
cunosc i ntrnacruni l e
["if5l
uaranau-t"
.a opresc multele mele impra$tieri'
5 Nume
al lui lisus, cheia tuturor darurilor'
deschide-mi
-i .".
' .e
rl Co 16, 9l a vrsl i eri ei Tal e ca sE i ntru i n ea
;i
sd
Tj"'""iit
"
i-at ain inite
p"ntt induririle
pe care le-ai
A".ri."
rnt* in zilele din urma; caci ai venit
sr
m-ai innoit
cu
cunoast erea
l uml l cel el nol
6 Laud,
Doarnne. Firea Ta sfenre'
pentru c5 ai f:icut din fi-
,"""r,i"l to.usut .mnr ul ascunzimii
Tale
$
co(ul taioelor Ta-
il'r".J tarair"i.ii
Tale
fi
temPlul Dumnezeirii
Tale' penru
itt;stosl
Cel ce
$ne
sceptrul imperedei
Tale
li
conduce toate
l.,l"
""
.ae le-ai adus liexistenlA, [pentru
cI din firea rpa ar
Lllti stauirut con at ue$iciei Tale' innoirea invePtiatelor
cele
.*"-'.fti"* Tie'
uta
[,ln
10,9] slta5ului unde
poti fi vdzut'
lii"i'ri,iariir"rit"i.iunii
rale uria5e:
Iisus Hristos' unul-
fii..",'ir^
"ai'"r
'ieu'[tn
t, ta]. rdrnnfiF ['s
l'9; Rrn 9'21]
Junu,l ain
"."oiu
fu itdt vazute, cat
9i
gandila cu minrca'
7. O. Taint rnai
presus de cuvant
ii
d tiaere' Care' unindu-
r.'a""L""a""i"
"it
trupul, Te-ai ldcut om penlru innoirea
'""*a-
air..p"ta-.i
"iea
prin care s5 mt inall
pane la.tai-
;;;il;; ..J* senina a iinistirii'
la addposr
de amigirile
acesei lumi. Aduna
gendire-a rlea inaunrul
rneu in tecerea
;;;.i;;ii.:" *induriie
mele imprlstiate
st se lini$teasci
in
,ni"n. orin iumi-noasa
convorbire
a rugeciunii li
printr-o nunu-
nare plintr de taine.
8. Mi inchin, Doarnne,
tonului
'niretiei
Tale eulgaT stltt
p"fU..-si
l"""sa tFc
18.2?l
ii
&ojdia ornenirii: Tie
Cdruia
".i
l. ilii ai
^ia.
fngeri
;i-ogtirile
nenumarate
ale serafi-
rnilor
iti aduc cu laudeli lor de foc
fi
sfintele lor milcar o
in.ftin"'..
-i;,oufe
xscunsa
in ascunzimea
firii lor: Tie'
Fire
sranta
"r",inaa
de simtlrea 5i
cunoa5terea
tururor faptunlor
*"i"
ii"l
"sli "p.""p"
de t;1i cu ajurorut Ttru ori de cate ori
t
n"""i"
.iutlio'" aischisi
cu timp
9i
fdrd timp
12
Tin-4'21
**tiio.
i",u'-r. Nu f" scarbesti de pacetoli
$i
mSretia
Ta nu
se
ingretogeazi
de sufletele
intinate cu tot felul de
pacate' cl
14)
24f
aminte de Tine. lnnoie$te-mi
viata prin schimbarea
gend
De toate le scoli din rele nesfar$ite Aia
9i
pe mine' Do
iesi sunt cu rotul intinat, m-ai invrednicit sa cad cu fala
mint inaintea Ta si
se indraznesc st iau in gura mea S
Tru Num, mecar cd sunt un vas plin de necuriFe ti
nt
nic se mA numtrr printre copiii lui Adam Da-mi, Doal
mi sfinlesc
prin laudele Tale
$
sd ma cur'tssc prin ad
Drin sanduri
folositoare
pc cate harul Tau le sdmette in r
baeizegte-m;
gandirea cend mediteaze la Tine
ti
fi-rDl t
punarea
|chioaPa
prin innoirea
gindirii-pe care o stirm
mine. Punc in miscare in mine cereri de folos potriviti
rinta rn3 cu dorinta Ta, ,,ceci
tu dai rugdciune celor
roagE'
t,
R8 2, 91. intipire$te in mine o singuri do'inf
si ;riveasci
neinctat spre Tine'
5i
o gandire care si
beascd oicicind ln nldejdea ei in Tine din pricina r
neincetate sufetite
pentru Tine. De-mi, Doamne, sf, ttl
inaintea Ta nu cu cuvinte nesimtitoare rostite din verftl I
^^mita
spre alunecate, dar asla nu Te-a oprit sb md creezl
!l ii-.i a"i toaie cele prin care ai cinslit firea noastra' de$i
!i,iiai"^*"
rdul pe cire-l vor face
Stii
bine cererile mele
ll.i.,. o.
"
le
5tr
eu insumi. precum
li
rugaciunile rnele ina-
I'i,'" a" u n .o.tit" inuinrea Ta Dd-mi' in acesl ceas' Dufiure-
fi". to"te cele de care
stii
foarte bine cd firea mea ticdloasi
i,,'." tipte
in prinrcjdiile de acum Caci
srii
bine intnsrarea
lin",uioi
*.uii
"a
ia.rauirea
lui sta in meinile Tale
/2.
O. Putere prin care Pdrinlii de odinioartr au biruit pu'
-."i".i"
si
infricoidtoarele
atacuri ale potrivnicului [celui
li,'aritt. oesi inno nrc orneneasce supus! multor nevoi erau
ll-.;
-. -
fi tipsiti de nevoi. aritAnd pe perlent o asernina-
iJ J n utitot uiitou.e' in timp ce Tu f6ceai din morminte' din
,iiteri si
din crepaturite
pemenrului coftul descoperi'ilor
sla-
i"i iuf"
p. .-. L-ui fe"ut lor' Revarsd in inirra nrea inflactr-
-.ru
nattau.ito.
to,.
"a
Prin
ea si rnA irnbe$Atez li
se calc in
"i"ioi.
.u vitejie pofta firii
5i
frica de cele
Potrivnice
ei'
i;;;;;u
i" *in"
"uno.;t"t"a
tttcrcniei ti
un avent nestivili-r
io* uG^."
,pt" tin" Scepare a celor slabi' Carare dreapitr
o"ni.i.ti."1 tnutiin
ritiiciri, Limar
Pentru
toticei printi in
hrrtunl, ioboara ruira potrivnicului asupra me4 surpa- plb-
rca uiliettiitor tui impot iun otto, ttt*te;t"
rnarrdria lui inaltS'
relin" feit" tot" **nse inaintea
gdndurilor rnele'
fi
fii
Pn-
ti, ii*
-angai"t"
in vremea necazului meu
li
cdeuze in
locurile cu primejdii.
lJ. Soare al <frepta$i [MaI4'
2], in carc drep$i s-au
putut
vedea
oe ei insisi si
s-au fecul oglindt
pentru generalra lor'
deschiie in mine
poana cunoaiterii
Tale
$i
de-mi o inteligen-
fii"
-.i*"
J i"
""aa
ti
si pluteascd pe deasupra stincilor
rit[cirii, pand ce voi ajunge la s6lalul senin, unde au ajuns
Petintii'a'in
"""rrinB
care
!i-au
pllcut cu viepirea lor plini
de discememant.
/4. Sfinteste-me
prin tainele Tale. lumineaz5-mi
gAndirea
p.in
.*."iJ."nin.'m
se resare nedejdea Ta in ininra mea' $i
it"r"d";i;-;
.e'Ti
"", "t"uttu
in rugdciunea
dinluntrul
trnu,
Dumnezeule siTarA
al meu. Stepanul
vietii rnele
Apnn-
dt
t".f"
io iteu*-f meu' revarsS in mine ce-i al Tlu'
ca sI
l:l
' f
lor, ci sl stau prdvett b pament in smerenia ascunse a
$i
cdinF gardirii.
9. Dumnezeule, Carc
catele mele imi dai viali
lumii viitoare pe care o
roage
Tie
in chinuri.
in indelunee-reMarea
Ta fattr
in aceasta lume, nu ma liPsi del
1O Hristoase, iubirea Ta i-a despe4it de familii' de
ca aceastit iubire sa m5 factr s5-mi urasc viata nrea
$
atteapttr cu nldejde cei carc d
si de viala tihniG a oanFnilor
Pe
sfintii in care t,'ia pati
rtrii s-a dornolit in fata dulcelii iubirii de Tine; di-mi, Dc
fati de tot ce e plecua in lu.nea aceasta, ca pnn puteEl
inceteze furtuniie dezlenFite in r5runchii mei lubirea 1
despddii de lutne gi de leg[turile cu ea. Zugdvelte in-
rea mea o singuri icoartr nev,zut?i prin carc s[ fie biruit
sLimlrile desfadrii
venite din aducerile-aminte si
icoanele
tei lumi vrernelnice.
midit in sanul maicii mele, ai cunoscut viata mea invo
244
245
uit ce-i al n|eu. Pune in mine constrangerea,minunerii dei
ca sA fie mai tale decat conslrangerea ljrii. S6me;te in
vederea tainelor Tale ca sa
pot
simli ce a fost sddit in
Sfantul Botez. Ai asezat in mine o Caleuzi; fe ca Ea
faci sa vad slava Ta in toatd vremea. M-ai facut lu
sare a lumii
lMt
5,13-141, fie sa nu mA fac piare de
neall pentru tovar.iSii mei. Am ietit din Iume; se nu-mi
nicicand privirea spre ea
li
spre cele de carc m-am I
cand m-am fageduil
Tie.
Pune un dulce friu pe inrma
simturile mele sI nu mai priveasci in afara ciilor Legii
lmbraci pomirile mele pe corabia poceintei. ca se pot
ea trecand marca acestei lumi pand ce voi ajunge la l[[
nedejdii Tale. Prin aducerea-aminte de Tine gindirea
se intireasci in ispitirile mele. Pdn strelucirea cuno
Tale lumineaza calea lntunecag dinaintea rnea.
,15. Dumnezeule, fd-nri vrednic de in{elegeiq iaiiEi
Tale zugrlvitil in economia Ta fali de lumea vrzutjl, in ll
rile crea$ei Tale
ti
ir ornorarEa Iubiiului TIu
[Fiu].
i
/6. Creatorule al nostru, al tuturor, Care stii bine
neputinta firii mele, depenea"i de la mine puterea potriu
lui, abate nevah pacatului dirl midularcle rnele, stinge
derea lui din inima mea, tinde sufletului meu aberut
temiduitoare, leage simturile rnele liuntrice cu legdturN
cii Tale, sporeste in mine belgugll iubirii Tale care vi
inlelegerca Celui Rtstignit, strAnge gandirea mea iniund
tainele ascunse pe care le poarti Crucea, inttre$e ln
aducerea-aminte de smerenia lubitului TIU
[Fiu], ti
creasce in mine minunaea in fala economiei Tale penuu
,lZ Dumnezeule, Care ince inainle de a Te fi im
lurnea l-ai dat ei p Unul-N6scut al Ttu
ti
Care dupi
impdcare ai dat Acestuia mostenire tronul Dumnezeirii T
me l6sa si rni duc ln mormant fdre nedejde
$i
s5
Sed
in in
ric cu lanturile pacaclor mele ca un mon in veaclPs l42i
18. Iti multumim, Dunnezeule, pentru darul pe c
ficut fijmir qr a cdrui boge{ie n-o poare zugrivi nici o c
Nu md lipsi de paflea mullumirii pe care
Ti-o
darorz
?46
241
.r si
eu sunt o pane a lumii. D'e aceea voi slivi
Si
voi |tuda
|,",,}"re
Tau. Tu ai dat lumii loate comorile Tale DacI pe
lll,,i-Na.*tur
rau. care eln sanulTau U,'
l' l8l
ti
pe tronul
L'., fol., L-ai dai spre fotosul tuturor, ce lucru mai ai p
l i * .a nu-l fi dat creati ei Tal e
[cf.
R| ' r 8,321? Lumea s-a
ll*.recut
.u Dunmezeu: creitie
Si
Crcaror au ajuns una' Slavtr
ifpentru
planul Tau de nespus' cici rnare intr-adever e eeas-
,'t aina.
Si.ua
Tie
pentru tainele care ne sunt inci ascuns'
i.".edniceste-mi.
Doarnne. st gust aceasti tain' mare care e
iscrrnsa $'uinulta,
5i
pe care lunEa nu s-a invrcdnicit
drl'
i,rrn
s-oc,rnoasce.
dar din care Tu ai arirat poate ceva sfinti-
ilr
Tli, care vieluiesc in t.up mai prcsus de lunE
li
sunt IIF-
rcll
mai
Prcsus
de mi$irilc tlupului.
,9. Revdrsarea
tainelor lui Hristos inundi gindirsa rrEa ca
valurile
nririi,
9i
a.9 vrta se tac
li
si nu vorbesc, dar ele ard
tin inima nral ca un foc aprins in oasele nrele Conttiints nttr
litin"ata si-ml
arata
Plcatele.
Taina Ta rntr uluie$e' dar rni
sitese sa o
privesc
ti-mi
face semn in ticere:
"Frica
de ptrca-
tele tale sa nu-ti faca zlbavnici apropierea [de
Mine]' picito-
sule, cdci rnediand la aceasti tainb pulberea pdcatelor se va
scutura de pe gandirea ta".
20 Tu, Care dezlegi frrea noastri' dezleaga-nd
de legttud-
le ascunse aruncate ln
juml r,mnchilor nFi
fi
de
Piedicib
vA-
arie care sunt inaintea simgrrilor mele dinafari' ca st pot alerga
si sI intru in raiul tainelor tale
li
sd rninanc din Pomul Vietii
din care nu i s-a ingiduit se rnAnance lui AdamlFc3'221'
2/. Mantuitorol Meu'
pazette-mn de afiigirea
demonilor'
Dumnezeul meu, deptrrteazi de la mine uluratatea contbrnlel'
Nedeidea mea. revarsl in inima nrea belia celor ce nadejdu-
iesc i-n tine. lisuse Hristoase, tnvierea
qi Lumina ruturor lumi-
lor,
Dune cuoutrl cuooa'terii Tale pe cre$etul sufletului meu
Desihide-mi
dintr-o date uta milostivirii
Taler fi se stdlu-
ceasci
in inima mea razele harului Tiu: fii caleuza me'sului
EXndurilor mele p5ni ce voi ajunge in Sion, in muntele
cel
sfdnt
al Tdu
[Pr
42,3]. Fa-ma vredoic de cetatea sfante in
care
sfintii au intrat la capitul dmmului lor' Crcatorul 9i
N6-
deidea
nrea. Ancora minhririi mele in fu.tuni, Toiagul
nepu-
ti ntei mel e. Ci nstea neci nsti ni mel e. Care ri l i ci capd
plecat la plnant, nu me da poftei poltivnicului, nu dt
neru$inirii lui, pune o prdpastie adancd lnainaea lui
[lc li
ca se n-o poate trece pand la mine ca st mi iulbure. In
ce$te-m6 se-mi sfaqesc scurts
ti
fugara rnea viali ir! I
Ta, ca la sfargitul zilelor mele, cand soarele victii md
apune, str fiu aflat in via Ta; invrednice$te-mtr, inainte
(5
sul Eecerii rftle dincolo, de dinarul fegeduit ca plata
rilor Tni
[Mt
20,9-10], tu pentru lucrul rFu, ci
Prin
Tfu. lnvredniceste-mE, Doamne, chiar
$i
in ceasul al
zecelea al vieli mele si fiu atlat serguincios ln slujirea Ta
ca lumea str nu r|' robeasca cu ocupatiile ei vtrttrmal
nu mtr
fine
inchis in cugca grijilorei.
22. Hristoase, Care Te lmbraci cu lumina ca
si
cu o
[Ps
103,2], Care pentru mine ai slat gol inaintea lui'
umbrette-mi
UJ
l, 351 cu Puterca pe care ai fAcut-o i
boare peste sfinti
ti
prin Carc all biruit aceasti lurne a
Fie. Doamne, ca Dumezi.ea Ta s5-li afle plicerca ir
si du-mi dincolo de lunEa aceasta" ca sa fiu ln|Dreund cu:
2J. Hristoase, spre Care
privi din pricina slavei fePi
fala Ta scuipiri, deptrterzl
se stau la vrenEa rugiciunii
heruvimii cu ochi mulf n
Tale. Carc din iubire ai ori
rutinea de pe fats rnea
d
cu fala descoperitd inainrer
24. Hristoa.se, Care pentru ptrcatul nostm ai iegit in
$i
ai biruit pe stdpanitorul intunericului luAndu-i dupi
m oe anl
-
brrurnta, slletle-l sa ruga oepane oe fiune
ce nu inceteazi in toalii vrernea sd sileasce neamul o
spre p5cat.
25. Crucea ruginii, pe care ai urcat pentni mine, str
factr punte spre sllatul pecii: cununa de spini pusi pe
TEu sr-mi fie coif af rnantuirii
lEf
6, l7l in zin tre
luptei, scuipnrile primite pe fa(a Ta se-mi pregeteasctr
deschise inaintea tribunalului la Venirea Ta: sfanrul T
spanzurat pe lemn $ me restigneascd pentru aceast, I
-nrni
poftefe ei
lca
5,241prin iubirea Ta; haina Ta pemru
:;e s-au
aruncat sorti se sm$ie inaintea mea haina de intune-
ll o".uo
o pon ineunrul meu; aPa
li
sengele carc
tasnesc
',l-"'.oasra Ta sa-rni ne cane de slobozrnie din vechea robie;
imoul 5i
Snngele Tau alEstecate cu truPul meu sa fie pentru
-t*
arvuna,
chezesia ce nu voi fi lipsit de vederea Ta nein-
;ra
pe tdrinrul flri sfirSir; tainele crcdinlei
pe care le-am
l-lzir
n".t.i"ut"
in mine sa-mi pSsreze o slave pentru ziua in
Iare
lumea
va fi gata sA inl6mpine veniret Ta
li
si irplineasci
4unci
lipsurile viePirii rnele.
26.
Fie
pomenif, Doamne, la sfEr|tul Ttru
jerdelnic, in cea-
sul
infrico$ltor
in care Trupul
9i
Sangeb Tnu se aduc
penru
nirtuirea
lumii, toti plrintii
$
fralii nott i carc vieluiesc lD
nunti,
in pefleri, in repe, pe starci
$
ln locuri rapoas
ti
tr
Dustru,
carc lunt ascuDsi de lune
ti
Tu Singu
ltii
undc s
qtrsesc, pe cei care au murit
$i
pe cei care stau inctr in
Picioate
fi-1i
slujesc.u trupul
5i
cu sufletul. Sfinte Care locuie$i in-
iu sfinti t/s
57, l5l, fu ei se odihnette Dunmezeirea Ta; cici
ei au lasat lumea cea vternelnice
si
au ajuns deja mo4i pentu
viata lor
lpdrnenteascS],
au ietit in ceutalea Ta' unna.indu-Te
cu mare dvne in necazurile incercirilor lor. lmpdrarc al lumi-
lor
$i
al tuturor Pirinfilor ortodocti care pentru adevtuul cre-
dintei au indurat surghiun
9i
chinuri din mana prigonitorilor,
al tuturor celor care in menastiri, schituri, pustii
li
atezln
lwneiti, in tot locul
9i
in toata vremea s-au ingrijit str-Ti placl
pdn
osteneli pentru virtute, lnsotette-i cu ajutorul Tdu
9i
fii-le
coif in toatd vreriEa; trimite-le in ascuns rnengaierc neincetata
gi
ln toate luptele lor leage gerdirea lor de Tine. Fie si se si-
lalluiasce
in ei puterea Treimii
li
ei se-Ti slujeascd pand la
lfartitul
vietii lor cu conltiinti curad
li
vietuire frumoas5.
hvredniceste-i
inctr fiind ei in truP de Iimanul odihnei Tale.
Lor,
celor afla1i pe fa[A
9i
in ascuns io lupte
grele cu demonii,
trimite-le
aiutorul Tdu, Doanme,
$i
umbre$e-i cu norul harului
Tiu.
asazipe capul
gandirii lor coiful mentuirii. surpe inain-
lea
lor'puterca potriinrcr.rlui.
5i
puterea dreplei Tale str-i inti-
hascl
in toate vrenea, ca sd nu sltrbeasct gandurile lor pli-
vind
neincetat sore Tine. imbracd-i cu armcle smereniei'
ca o
?r
Intervalul de timp de la faccrea lumii pana la natrcrea rul
culat & vechii cre$ini din Rastrit dupt cronoloSia biblica.
248
Hrist
119
nuri ale ruPurilot
lor'
"-'t^f,*e-i1lo""-t",
ti
de cei aflati in
mainile celor
ti.rT;;
ili-;;;zeu'
trimiteJe
degraba
inger mito
izbeveste-i
din mainile
lor'
'5;;;;,
;;;"*ul
meu, trimite
mingaiere
tuturor
dulce mireasme
se adie din ei in
celea Ta.
toati vaernea
spre bun
,qi;1,
l;: i vrl's"'.:,*""1e1: iilllll5:
lfilii'iii
q"'$i
i::o"n sa ne rug6m cu durere
9i
se cerem aceste lu-
-ii
a" tu Du.n.t u cu suferinle hta simFmentul
pe care
i*uul"
-a-t
avem faE de tod oarnenii:
trebuie se ne rugam
lj"',--
"1 "u
aut.t" .u pentru noi in$ine, ctrci aqa Dumnezei-
Pi"
""
*ni sl
se va odi-hni in noi'
li
\e va selaslui in noi
Po-
l--"it uoii Ei
precum in cer a;a
5i
pe pimint
[Mr
6' l0]
"'li
e..rtu ta R". nute, scopul rugtrciunii ii
al medilbrii tale
in ascunsul
inimii tale. atal cand esti ingenuncheat
la pamenl'
.",.; in celelalte ceasuri Chiar daci inliruirea
fi
ordinea cu-
"i"r'"ro,
nu vor fi acelea$i' scopul rugaciunii trebuie sa fie
."r"u o."t"5l' de al ne invrednici
prin aceaste atenlie
$i
aceasra
meditare de oarul pe care l-au ptimit P&intii noftn'
ie caror
trup,rrl
si
sunere s-au ficut templc ale Duhului Sliint
I
Co3,
t6|' 6,l 9l .
y6rbi ri
se vor sfi nti
ti
cu acestea se vor invrednici de darul
afla1i fare
uina in ot felul de arnare
greuteF
28. Doamne,
umbrege
smnta
Ta B-i.serict
pe carc t
*.pali-'""
'a"ea"
i*r:":1
'"-'3Tt-"]T,1
tl-t
li:'i,fi;;;ui;ar-o
sfintilor
rei enostotl
[l
t
ir"ei
pJ i'ir ei cu leseturile.sfinte
":
:l:Y"i"^
H'"fr. f;
""'-ii-"",j
si n-aibi-puterc
asupra ei Dets
ili;
";;;;;
tiburarea'
r62blaiele
cele-dinh'ttu
iiri"*'il?
""
rt"p"rarti li
preo$i sl se uneasci
in rr
ii't-ui*,lta.a
g-atrea
-loi
Plinl
mereu
de
Privirea
i;;;,-d;;,?
fi"
"n
zid pen!'', nna ra la'
prin
'
iillr.i""J"l""l
"-rni
li
pe mine'
pdcatosul'
st fix
ffi;i*i?;;,il
sfintuiui
rlu br4 care e ftonia
tin;
in mainile
ei toate. Amin
29. Te rog
ti
te implor'
f:l-i se cunoasce
slava Ta pe
au reiicit li
nu Te cunosc
cu adevarat'
JO lat rururor
clor care au treJut din lumea aceas
"iup
uT.tuo*e 9i
fete credints'
r':!"
"p11t-ti.l1::i
i.Irr
p.
"t*
liai luat din ei: ca din-unrca
adunare
a
un-il-ar iu.ii in i.peta$a
cerurilor
si dem^spre
rneng
riai"i.
.i""e i"ititt' iiului li
Duhului
sfant in veti'
.t r. Acestea sunt rndittuile
indeletnicire
neincetaG
in cei
rul Duhului
Sfent
in omul cel
si
cererile
care trebuic'
care asteapG
se prima
dineunFu; Pnn
aserF
250
t 5l
Cuvdntul 6
Al acduissi Mrr Isarc.
Despre smnelc adevlrate sle vieFi/mantuirii
spre adevlrata alipile d Dumnezu c!rc se iv
sulleL
1. Iati' frale, cele dou.i semne adevirate dup, carE
tea simti lumina sufletului tiu aonci cind Dumne
int'rednici si te faci lumini intunFu. Ele vor fi de
str-ti face cunoscut adevdrul care a inceput str strilu
sufletul teu.
2. C6nd prin haml
9i
mila Dormului nostru lisus
incepe sa sft uceasci in tine luminarea gdndirii dc
vorbit Pdrintii, iti vor inuri acest lucru doue senure.
b vei gesi in tine, cunoage ctr elli inci foane depafte
minare, chiar dacd
1i
se par cl vieFietti bine.
J. Unul din semne e urmetorll. Cand aceasta lumi
cunsa strtrlucette deja in sufletul tdu, iat, ce se va in
ori de cate ori vei lisa citirea
lsctipturii]
sau rug
gandirca ta va fi prinsa de unele versete sau de conlin
va medita asupra lor
9i
va cerceta spontan lnlelesul
hovnicesc; va fi atel de legati de ele incfu nu se va nai
de ele qi nici un lucru creat n-o va
Putea
imprlftia Chi
nu te vei ingrti mult
9i
nu vei dori acasia, lucrul sc
timpla gAndirii in mod spontan, daci nu cu totul satt
plin, atunci mecar in parte.
4. Al doilea semn, la fel de precis ca primul, e ac
sufl etul l asa i ntuneri cul
ti
se face l umi ne i ntruntru,
singuraticului i se dau ingenuncheri indelungate. lar
rea ln acestea ii va fi atat de desfttad, inc din
Prici
terii poate remane ingenuncheat la prmant rei zile
252
rl
(imra
oboseald: el nu mai vrea sA se ridice in picioare,
fi
ori
;e
"rte
ori iti ridice capul vrand si se scoale in picioare. din
oricina
aceler indelungate desfd6.i din inima sa cade iarqi
iu
fala
la palnant. Rugtciuoea devine atunci pentru el un lu-
.ru
mic,
fiindci in clipa in care aceasta a trcctrt in inima lui,
et
simte
ajutorul
flui
Dumnezeu] in toati fiinta lui
ti
desfdta-
cz
devine
atfu de inlensi, incAt limba i se opre$e
ti
inima sa
6ce.
O dulce linigtire cuprinde inirna
$i-rnidularele
lui, in aga
fel
incat
anr putea spune ci nici rnicar lrnp&atia cerurilor nu
se
mai
compar, peotru el cu linittirea rug5ciunii anrnci catld
zace
prevalt cu fa(a la plnant ln liDi$lire zi
$
noapte.
$i
pe
car
va intra cineva in luminarea gendirii, pe atet se va invred-
nici
de desfirare in ingenucherile sale.
5. Scaiu toate acestea, frate, pentru cei ce sgruie neconte-
Dit
in linigtire, nu pentn! c.i ctrrora arst lucruri dumneze-
iesti,
sevtufite intre Durmezeu
$
sfinli itrtr-o tainl negrfitn, b
par vrdnice de ras.
6. Dar la c bun sa rnai vorbesc, frate, de lucruri despre cnte
nu se poaie vorbi pentru ce suna negdite? Dedicd-te ostenelii
rugeciunii
li
vei gdsi ceea ce nu poti auzi de la nimeni altul.
Z M-am dus odate sA vid pe unul din ptrrinti care mi-a
spus:
,Nu-mi
rnai pot pleca genunchii la rugiciune fdre ca, ln
?nseli clipa in care-mi pun ln mitcarc rugiciunen, t?icerea str
[u cadtr in inima mea
ti,
sta[d toattr ziua ingenuncheat ln
rugiciune,
nu mai sunt in stale sA spun ceva, ci stau lini$il
firtr ca acest lucru si aibe ceva de-a face cu voinla nrea."
$i
a
mai spus:
,,Numai dupd multe osteneli am descoperit acest
lllctll
pe car mi l-a deruit lini$irea." N-am auzit asrnenea
lucmri
decat de la acest betdn,
$
n-am intahit pe nirneni
altul
care si fi dobandit atet de exact acest lucru
si
care se
vorbeasc?i
despre el cu atata autoritate. Dar pntlu c! du toti
$rnt
ln stare sd asculte nici sa atinge acest har al rugiciunii
clrrate
5i
puterea care este ln ea, chiar
$i
cei cale prir| milos-
:rlrte
au gesit asemenea lucruri le
tin
in ei intiti, multumind
lul
Dumnezeu
Care le-a dat o astfel de mangaiere ca leac
Dentru
ostenelile
lor.
.
8
Frate,
cine aSteme in scris aceste lucruri o face din expe-
n'nF
pentru
ce Drin harul lui Hristos le-a cunoscut intrucatva
253
in el insugi
Si
a primit intirirea lor. Altele. ins;" prca,
prea inalte pentru misura lui, au fost descoperite mi
prin har, avand insd drept manori
li
cdlSuze scrieri
bttraoi renumiti din vechime. Ori de cate ori a fost li
cele dcsprc carc s-a vorbit mai sus. era lipsit gi de ef
$i
nu mai simle{ cele doue seme in sufletul sdu.
$i
simti asiguat cu privirc la ele
ti
s{ le cauti in linc.
cete ori ingenuncherile
d
se fac anevoioase
$i
prelungi
ti
se facc ostenitoarc, sau Isii cuvantul lui Durnnezeu
i
ciunea" iar gandirea ta hoindregte fd.d rod
ti
fitra sl{i
aminte lucrurile din ele. sd stii ce lrn mare intunedc s
iniuntrul teu.
9. CAti vreme
slujbe, uia viefii
acestui intunoric
rugaciunea. Cand
ajutorul care vine
t ul tiiu un motiv
cioeva.
simfi lancezealt
[akedie]
la rugloi
se na$te din lnsisi osteneala carE
te lupli
9i
sr5rui h ea, vei simli nunl
de la rugtrciune, cu conditia si nu
de ing
jorare
care vine din afad sarr
nu s-a deschis intru tine. Leacul
t54
25s
Cuvdntul T
AJ .clubtl.
De
unde
se natie ln sqnet sim{ir! duhovnicersci
ti
pfuri
unde s inali mtsurr ci.
,. Exist6 o sifi4ir duhovniceascl cc se n.lte din meditarc:
cd dtr sufletului miingaicrc, brcurie
ti
slltarc. Exist5 o alta
carE
cade peste om ln nrod spontan. la inceputul cunoatterii
c,l
vine din rFditarc, din iubire de lnvlttrturtr
$i
dintr-o vie-
lire
cucernici, gandirca in diteazd necontenit
ti
liudabil la
iubirea lui Dumnezeu gi la cele dumnzeietti nezuind sn-ti in-
Enreieze lucrarea personaltr pe dragostea de invlFturl, fiiod-
cd aceasta face sd se nasci ln el neincetaa o vdere duhovni-
ccasci a lucmrilor. Cend suflenl va ft curetit putin de aceasti
locrare plne de frici de Durmezeu
$i
trzvie, sil aibi incredere
c{ atunci coltemplara duhovniceasca va cidea din clipd ln
clipi
$i
feri osrneah peste el. in fiecare clipd va int6lni in
gandirea
sa unele lnfelegeri
fi,
dintr-o dati, aceasta va sta
nenilcatii
ca intr-un nor lntunecos
fi
dumnezeiesc cale o lo-
ve$e
cu uimire
Si
o fac str tace.
2. Se poate
ti
ca o anurDe lini$ire si cadl din cend in cand
tcste el
9i
fiirl intelesuri,
ti
atunci gendirca se aduni in ea
msqi
ii
se cufunde in ea ins4i intr-o uimire negdite. Acesta

lrmanul
odihnei de care vorbesc in scderile lor Ptrrinlii",
Itman
ln care intrl din cAnd in cand firea
lorneneascd]
cand se
apropie
de intrarea in vieFirea duhovniceasci. Acesta e ince-
Putul intrrrii in cea de-a treia treaptS. care e vieluirea duhov-
Itceasce.
De Ia inceputul uceniciei sale
ti
pane la mormant,
-- ''
Cl
MAcARtE. Ouilti .hltowicet,i 49.4.
singuraticul i$i face toate ostenelile sale uupeili
$i
su
cu toate necazurile
fi
superdrile legate de ele, privin
acest lirnan. O date ce s-a apropiat de aceastt intrarc,
trunde in acest liman apropiindu-se de vietuirea duhovDi
ca;
$i
din aceasta cliptr se sevar$esc ln el lucmri uimii
prirhSte arvuna lumii celei noi. Cine cite$e aceasta
leagt bine ce se spune despre stra[gerea gendirii des
s-a vorbit la sfartitul clei de-a patra sute a Capitolel
spre cunoagtere?r. Dupl care plutirea celor serguitofi
la acest liman.
3. Aceasta e lucmrca singurdticilor desevargili acold
plutirea lor sfa$elle
li
unde hebuie sA ajunge corabia
v6.rattr a vietuirii lor
lascetice]:
acum ei se invrcdni
iubirea lui lisus tlristos Donmul nostru si au din cend
o slabtr vedere a slavei Firii Lui, c-ici aceasta e cutruril
desiv6rgiii
9i
a5a se implinesc in ei cuvinlele: ,.Tu,
Pfuir
mine
fi
Eu in ei, ca si fie ln chip desavartit una"
[Ia
l
Cdci p.i[ anestecarea lor desivar$iti cu Dumnezeu sfi
chipuiesc in chip simbolic tipul unirii lui Hristos
I
Treime de care ne-a apropiat prin venirea Lui Cel cc
cepatura noastri
[cf.
1 Co 15, 20] fiindca aceasta e i
pe care o aduce invilitura Lui ln cei ce cred. Cati v
neva n-a veoit la liniptire, departe de oameni,
ti
nu i
la el lnsusi, binele ascuns inaultrul stru nu i se va de
Cuvdntul 8
Despre
diverse aspecte ale lucrurilor de cane s-a vor-
bit
mai sus. CAnd cineya merg spre mintea sa
ti
itr
linittire
i se descoperl aceste lucruri, cum anume
sunt
ele simfite
ti
recunoscute,
Si
ce anume sunt ele.
,1. Descoperirea binelui ascuns in noi e simtire3 cunoa$te.i
adevdrului,
precum std spus: ,,ImperaIa cerurilor e in chip
uinic [mistic]
iniuntrul nostru"
U4
17, 2ll. Cunoatterea ade-
vtullui e gustarea Imparefei cerurilor. Dar adeverul acestei
lumi nu este
[de
fap{] adeverul. Asculti de.i: numim
,,ade-
var" gandirea corectd desprc Dumnezeu carc vine de la El,
$
d care gandul omului se izbette ca lovit de un fel de uimire:
;i
atunci in suflet se ivesc gaDduri milunate prin migcirile
sEmite de Duhul cu pnvire la cele ascunse, cu uirnire fa6 de
tainele duhovnicefti. Acestea sunt roadele care desivarsesc
vietuirea
omului dinduntru.
2. Vieluirea omului dineuntru e taina/simbolul viefi de dupi
lnviere;
ea nu std in lucriri trupegi, ci e sivargite
fi
sim$ta
pnn
migcirile inteligenlei. Pentru ce aici
[p
pimant] e doar o
laini/simbol
qi nu insdgi rcalitatea/adeverul ei, acea$A vieluiE
sti
intr-un
anumit nurndr de reflec1ii. Fiind inse culmea tutu-
ror
reflectiilor,
ea poate fi concentmte intr-o singuri re{lectie
care
ar putea fi numiti mai degrabd ,,privire
desfttata"
ti
"vedere
neimpr4tiate".
.
J.
Curdda sufletului e despuierea de preocuperile carnale
li
s grija
gandurilor trupe$ti.
4.
Uirnirea in fata Firii dumnezeietti e descoperirea lurnii
cebi
noi.
Sula lv,92-91
256
: 57
5. Descoperirile
lumii cetel noi sunt mi$cari uimitoan
vitoare la iumnezeu'
ca'e vor pune in mitcare
toate
rationale
in viata lor viitoare in salatul
ceresc
'-?l'put",
"
in,"
sunt acum in aceste migc6ti
At
'
' ' :
care l i se fac
vietuirea ingerilor
care.
pnn descopennlc
f"l't"
"ftlp"-ri
p"".ircerih
privitoare
la Fireadurmez'
r""i"t"i","ir."rf
i" uimire in fata acestei taioe A
fi si treapta
vietulrii noastre
dupe invlere
''
?. Unu .un, d"..optririle
lumir celei noi alta sunl
esc slavita Fire
nrile despre lumea cea noul:
Pflrnele
pnv
,iti"ila"?t".ti"s,ll,
"elelalie
privesc prefacerilemtnu
;i;;;;
";"
le ua sufen crea$a ri
fie4are
din aq
,;;i;
ltt,;;, acesrea
vor fi cunoscute
de minte
pri
t.n"rit".-.-i
tunt aaacoperite
ca urmare
a neincetatel
piu"uftu tot
5i
n on"i rumindri
elm]te
td
li
D'rj1't-t::
'
8. O inteligen6
cu mitctrri
seniloase sr
vrguro
preocupare
sentrtoasi
d"
lt"l."l' 9'-*11$l:;.-.,
"'q'o'i"Llio"g cu mipiri bolnave $i
copildtetti
slabe despre iele dumnezeie$i'
ganduri omenest|
ne
cu mire$a
Lui.
;0. Adeverah
inviere a trupului
va fi arunci.cand
a"ri.e"anau-."
a" tott" cele ce
lin
de el
$
de cele ce
ii"
"f
* p.i^ *g.aita
prefacere
din starea lui viit
"i"t""
*l"tal.i.mrid
; trupuhi
e arunci cand ac
ii.iai"
",i*
p"" ae careJ alipeau
faptele sale
9i
lucrarii celei bune lslujirii
lui Dumnezeul'
'-li
tn""puar
vieluirii omului oou sta intr-o stltare
teniti in iubirea
9i
bucuria
lui Dudmeze! 9r
care se
*-n"i aino-o
"unoat"re
senltoasl
cu privire la El'
'-
jl.
o i"o*e u ri6"ftttii sufletului
care prefigureazl
tnt"i'ti^t.e
tiito^."
"
atunci cand sufletul.nu-mai
e E
"-i"
a. 1"f",-p"l'i 9i
nu mai e robul mi$ctrilor
cat
.il. ,"u*e a"
""i"
ie;ici
li
de adversitetile
i aloite
.ti"J
"*"l-.
o**
inpi;dica
si doreasca
pana
ii
o
neinsemnat
din lucrurile
dumnezele$fi
. .
-]
-;.;;;;";.
schi mbare
de l oc duce l a o schi l
".t
ltiU-iul
alcetuirii trupului
pentru a se adapta no
loc,
$a lt
o schimbare
a gindirii duce la schimbiri
in vigoa-
-e
mi scanl or
el .
n',r"i1",
"
Duterea
inlelegenlot duhovnicetti
prrvitoare la
''-1,"
l"r*j u""u"u' si
aita
puterea reflecliei
luminoase
la
llil
"'i."t"
r"...
p.ivind gindirea se preface in uimire'
t"'is
carJtt"u
ptit"gte inlelegerile despre lumea viiroare in
^";"
-utr
mai luminos 5i
mai neimpiedicat decat cele
pflvl-
lliL iu it."u.u""ula.
ln cazul din urmi lucrul cere mulr6
ll,-.uti. ri o mare saneute
a inleliSenlei'
in primul inse e ne'
ili.'a"'o"U"a
g"ru, ar gindirea e repede
9i
in chip minunat
,-.rformate si
lhcurn luminoase o dati cu rellecFa el rn ca-
".i
ain u.me, iari5i, chiar daci
gandirea se indeletni@$e
cu
li. r.-.ftio oot
iuii' se ivesc multe legbturi care o impiedicd
lj'"
"
.,j." tu^ino*e" in asa fel incat cel6roria ei prin ele nu
I i"rmi.""
f" chip curat ln primul insd' din contr6' firea
i"*"",,1"a
se lipeSre de ele
9i
reflectea2i
la ele in chip ne-
il"iai"u,,
"u
.r," n*6 dincolo de patimi ca se poad redita
il':;;';;:;
conditia sd fie putinr
srija
din
Panea
ei de a
ii." *anaitii
o uau""re'aminte
neincetalS
de ele' ca se poat'
i.if" ?" .i" *i
ta * i"Srijeasce
de ele C6ct
ga{direa primefte
Lin i*n.ura
u..u"a-indeletnicire 9i
simte ulor ajutorul ti
"ir",i.ii.*
o",i-lr*
piere repede din ea Bine spunea feri-
citul Evaerie: ,,Aducrea_aminte
de lumea
viitoare e un botez
curetitor ;ntru
sufl ef '?4.
--
il'i"J"""i"i
r"""lrii omului
liuntric
sta ln meditarea ti
taiair* nJin"",u,a
la cele viitoare' Prin ele omul se cureli
in."iui"o in""ttf a" itpriStierea
lui obiiouita in ceb
peman-
testi
si aiunqe.u
un
gitpe care se innoie5te si
intinerelte
lepaainou*i"uectr.a piele. in chip aserndnetor'
pe masurd ce
gano"iif"
ti--iif"
*iptili scad i; gandire' in aceeaii rnlsure
i.n..ii"
rI"1i,."*lii 5i
privirea spre cele
viitoare urct
li
tp."fil"ir*i",
r" ,,in.i. $l
in c.te din urma dulceaF
lucrarii
icestor
lucruri biruie li
se dovedele
mai tare decat
gandurile
trupe$ti.
.17.
Plansul neincetat
cale se naste
hE
in cunoalterela duhovniceasce]
e
dintr-o astfel de sargu-
semn ce sufletul simte
" E! r r , nr r C, l r , , , r , er r r r "na
99. ed Mu) l dcr mans
25l l
259
ceea ce face nedei dea l ui nu di n ci l i re sau' auzi re, ci
ctr ll simte el insuli in lucrarea lui. O date ce ula intel
se deschi de i ni mi i l ui , pupi l a ochi ul ui nu-fi mai poa
lacrimile din pricina dulcetii pe care o primette sufletu
ori din strepungete
li
srnerenie, alteori din bucuna cr
negte ln el. Ac;m el se apropie incetul cu incetul de:
prin minunata reflectie cate stepenefte
din cind ln c
sufletul seu.
,6. lat! binele ascuns in noi
$i
care strlluce$e din
vietui.ea
lasceticl]
a linittirii
[isihiei].
Cine st,flie ln
sd se descurajez.e, flrd se s indoiascd
li
ffrd se{i pia
dejdea din pricina luptei sale indelungate, va pnml
mrngeierea ntrdejdii sale.
J9. Nu lncerca sd alergi mai .epede decat
Dumnezeu, si
nu fi atfu de gnbit incar si vrei se
Proniei care Te cel{uzeste: nu insearrnl ins[ ctr
fii ravritor
[zelos].
vrea
oI el
nu
20. Cine s-a predar pe sine lui Durnneze in crditr
gtciune nu va md fi chinuit de grija de el insuti.
2,1. A te lncredinta lui Dumnezeu lnseamna a nu
mistuit, incepend de atunci, de spaima sau de frica de
a nu mai fi chinuit de un gAnd care ne
topte$e
ci
n-are gnja iie de noi. Cand iinse cineva cade iin gandul
aceaste lncrcdere, el incepe sd cadd in mii de ispite
fericitul Talcuitor
ffeodor
al Mopzuestieil ln Conrn
la Matei:
,,Tot
gandul satanei e s5l coovingt p om cl
nezeu nu se ing
jette
de el, cdci
$tie
ce atata dmp cat
siguri de aceasta sufletul nostru sdl4luiette intr-o p
varlite; iar atunci vom avea dragoste de Dunmezeu
ti
ingriji de tot ce-I place. Acest gand se sarguieite sa
smulstr din noi."
22. Fnri credinp nimeni nu poate sa se simtb liber
durile lui.
nici o team6 de ceva. nici o miscare tulburdtoare c
intunece, din pricina marii increderi pe carc credin
gendirii credincioase.
2J- Libertatea e o putere asupra gandurilor care vitti
dar de la Dumnezeu. Ea nu ingdduie st se apropie de
t60
t 6r
24.
C id se rcage bi Dumnezeu, rugeciunea credintei nu
face
cereri speciale de genul:
,,Ce-mi
vei da?"; cici un suflet
nAscut
liber are incredere ctr Dumnezeu n-are nevore de
aceasla.
Ci in ruglciunea sa cere ceva mai mare,
Si
anume:
.pesfreazi-mi
in inin6 marea comoa.i a crcdinfei, ca sa nu-nu
fie
furate $i
se nu cad in furtuna galdurilor", defi Dunmezeu
n-are
nevoie nici mtrcal de aceasta.
2J.
CatE vreme cineva nu-ti pierde in inima sa credinla,
9i
alume
cunoagerea sigurd a purtlrii de grijl a lui Dumnezeu,
nu
va cddea in intunericul gandirii din carc iese nelinitr
ti
inahnire.
Sufletul stu va fi mereu plin de lumina
fi
bucurie
fi
va sdlta neincetat, ca
ti
cum ar locui deja in cer, in luminara
saddurilor
pe care le stimette in el crcdinF inimii lui. lnce-
;and
de atunci se irvrednicette de descoperiEa inFlegcrilor.
-
26. Cand cineva se lndoiefle de pwtarla dc grijtr a lui Dum-
nzeu
faF de el, cade numaidecat in zeci de tnii de spaime.
22 Dunmezeu nu-i uit5 nici pe ptrctrto$, mai cu seani pe
cei care arat, ravnd fali de cele cuviincioase
si
doresc s! se
apropie de cunoatterea
li
iubirea Lui. Cine simt in el un ase-
nenea gand sdl4tuie$e necontenit ln pace
$
mangeiere
Cuvdntul 9
Despre increderea
in Dumnezeu
care se nagte q
i""5"i"t""
"a""l-lui
ti
din credinF
adolrat{
loo.J
"i"i"
buta
"
sulletutuii 9i
ci ttunci cetrd
ii,iil""t*"1
aceasttr
rivni
potrivit firii.srle'
-J
po"r" alnao"
in om vreo mbcare legati
de
trupului.
l. Cine se teme de pecat nu se mai terr de.salan' tl
"-;
J;; darul fiui
Dumnezeu]
nu-i inspiimanti
i
Cine crede cu t6rie cd voia lui Durnnezu
guvemeaza I
Lui creatie nu se va infricoF de ninuc'
*).
'C"it."1".*
adevdrului
umple inima
de pace
;il
oe om in bucurie si
incredere' Multe 9i
mrnunate
sunr
!i .i" ton, ua"uaiut" si
lumineazi
ochii
[Ps
18' 8]',,
-''.1-.-eu
it .farui"qt"-pe
om sPunand:
"Nu
te tulbua;
..*ti"
"t "
lasata la voia intimplerii'
nici.nu
umbll!
".i.i,
*"
"
iaa"* Care nu doarme'
nici nu dormi
IPr 121,41, ceci ni mi c nu-i scapi
"
'-
Z. Li"tta"lun"u fi
neltiinla
fac din om^un,animal'
O" .r"a,nfi sl
rutUutandu-i
gindirea umplind-o
cu inch
unor lucruri p.osteqti. ceci lrPsa de credinF il gole$e
J" ud.ua-u'.unougt.re
a lui Dumnezeu 9i
de incn
care p bund dreptate trebuie s' oavem in el in toate
J.'Cdnd
in ur".eo unot astfel de ispite cineva e ll
urJrn"n"u
in,on*.' *"uuie sa cade cu fala la pemant itr
ciune si
si nu se ridice pane cand nu-i vine din cer o ll!
o Lumine care intarelte inima cu o credinti care nu s
Lste. Si Cel rle la Care vine milcarea
vielii
9i
suflar'
tuiui nu are o pul"re atdt de mica incat sufletul.sd
nu o
"u.a
fl" *,a,tgai" cu ea: tocmai El Care prin diversitll
"rarii
Sale n.-rtarn"Ste
spre cunoagierea
Lui' cain EI si'
inteleDciune
atat'in cele bune, cat
9i
in cele potrivnlce'
' 4
cend
Voi a ascunsa a Atotputerni cul ui
sl ame$te
i n om
,l^"1., .ra"ta a credinlei.
care urca din5untrul
lui dintr-o
i'Tli"a
*ii
"
p.r.'riie'
arunci i se pare ca
9i
cum ar fi
ll',i^ii".ai
i"."":'"* ii
pazit ae zece
mii de bbrbai
inar-
i"li''it.i a" i"altta
se inghesuie
ineuntrul
lur zece mii de
',Liliu.ii. gandu; mnunate li
drepte care dau maftune
oe a1u-
ll^-,i
""
*t" ou.n.ou
il dd zi
5i
noapte celor ce sunt slrans
ll}i ii"-ei
""
i""*
'i
n' mai irebuie si se teame de nimic'
i,.I')i.""'".'*ii
J" aravol.
nici de fiare selbalice sau reptile
'll,l,-ut-.i"atta ne-am alipit de Dumnezeu
cu o iubire
potn-
i'ii,."i"
u"i"*
**
folosul nostru
$i
nimic nu ne poate ve-
;;":.1;"
.'tau in fala noast'e c'-r totul
Pa{nice'
slujind
voii
t"'flHif;i4
"" "..de
a nePaserii,
omul se intunece
iar6$i
., l*ll" r"t i]ta .ratt,e
piere die la ei' atunci tug
9i
se ascund
lJ.i-"""rlJ*a,
;i
toate aceste^lucruri
bune; 5i
el ajunge
;;;;";'" ii
lipsit de minte in gandurile
lui' sava$indu-se
il"i.".u ." i-u ,ou.'
"Lumina
ochilor mei nu mai e cu mine"
ri, iiirt ti,
"Au
vrut si stinga
in groapa
viala nra
5t
au
aruncat in mine cu pietre" [Pl3
3' 53]'
'"-'
a-^" t."," J tattta umb-rire
face acest lucru in chip pro-
n,.i.i p"li-
"u
o.tr se nu se inalp in cugetul
sau
9i
se
$tre
*
^..i.,e
ou." 5i
senineEle
nu sunt ale lui; fiindci
uneon
*.rr"u if ole."...5i
atunci ajunge
slab
$i
abetu!
Pentru
ca
i"l'"i'i"i--ar" iri"curajeze'din
nou Ceea ce nu inseamna
H.."#;;;J';
iJ"pe""u'a
a" faPt de el atunci cand
.L-f".-" *f"i a" t"ftlmbare:
nu' ci atunci
cand dispare'
nu-l
o ri
"."
i","f,.i
se srarge
in ea insaii' impiedicand
pu'
n.r." in
-is.ar.
in el a acestor sfinte
miscarl
de ajulor sl
.a"gaiir";;*.i numaidecet
sufletul
se
Prebuielte.in
ne-
putin'td
si
." chinuie
Dupe aceea insi' ea se atate din nou
il;;lit ;;
"ii"lt"*t'li
atunci acesta se intire$te'
saltl
tt'!'ii1tl,-:9,i"J,?#J;ea
parcurs inegar' sufl etul binecuvantat
Drirnesle
invd6rure si
e calauzil
de Pronia !ui Dumnezu'
ro.-,q...te
scni mbari 5i
stari di feri l e se rvesc
pentru
ca
onul
se stea neincetat
in smerenie
262
26:l
,,/. Acesta e motiwl
pentru care aceste'altemtri
de
4
si slebiciune au loc in om tot timpul
Si Pe
toate treptele vi
irii
[ascetice]:
in luptele infranerii, ca
li
in feluritele trecei
la sttrri de bucurie la intristare: ceci
li
aici uneori sunt nd
luminoase si
vesle, dope care dintr-o dattr e intuneric
9i
Acelaii lucru se iotampu cu cel care slujelte lui-Dutmcl
in inteieeerile tainice si
dumnezeiefti
aI cator adevar i sq
copera:
-uneori
simte ajutorul Puterii dumJrzeie$ti nipli
Cuvdntul
10
Despre
trespta meditaliei
ti
distiDctiile
din ea; cane
oariea
ei principall;
9i
desprt frumoasa
lucrare a in-
ieligentei' 9i
cum anurne tre putem apropia de trcap'
ta cea mai bund a iubirii de Dumnezeu, $
care sunt
distinctiile
pi4ii ei
Principale.
,1. Existtr
patru feluri de a ne gandi h mentuire/via1i 9i
prin
care
mintea lucreazi si adape cunoalterea ei
li
sd faca sd
sooreascd
m6ntuirea/viata
in etapa dreptdtii: cunoatleEa
pro-
prie lucrarii trupuluil cunoaSterea
proPrie lucrerii subtiri
ti
;nificate:
cuno;$terea
ptoprie luPtelor ascunse in
Primele
;oua; si
cunoatterea
proPrie lucrtrii luminoase care se face in
Dumnezeu si
numai cu Dumnezeu.
2. Aceasta din urme se imparte in trei etape distincte: nu
este numaidecd! luminoase,
ci la inceput e dens6' dar apor
devine limpede. Aga cum la unii pomi dulceata vin de la
soare, tot asa, cdnd Duhul skelucelle iD inimile noastre, miq-
cirile medittuii noastre se apropie de limpezime: e ceea ce se
numeste vietuirea duhovniceasci.
Atunci minEa noastr. e
tasd in sus fzrtr vrutr act de voiDli din partea ei, iar pnntr-un
iel de reflectie sti in uimire fap de Dumlezeu.
3. Mai mult, rugtciunea nu e singur!. seParatl de aceste
lucmri,
ci mai degrabi e amestecati cu ele, uneori dandu-le
la.ttere,
alteori nes.ejdu-se
din ele.
4. Fiecare va primi deci lurninaea in rneditarca in cale s
iruncA
si
in refleclia
pe care inteligenta lui o cerceteazt cu
sirgrrinti.
Va douandi in ea intelepciune $i
subtirirne rnai rnar
9ce,
reflec6nd la lucrarea dreptSlii' rnediteazt
li
la faptele
e\
li asa va orimi Iuminarea
5.
lira.,rm Doate se Dlaca
lur Dumnezeu in cele ale Lui'
hctrm
si ceea ce vatimi lucrarea Lui'
5i
prin ce lucruri
poa_
dintr-o dattr mintea lui, alteori simte contrariul'
pentru c4
Doattr cunoa$te slabiciunea firii
ti
se-$i dea seama cat da
neputincioasi,
neghioabe
ti
copileteascd
este, dar
$i
pi
ce'inellime e ridicat in ceea ce cunoa$te
qi in lucrutile sl
ti
minunate pe care le simte in el.
12. Acestea sunt lucririle lui Dumnezu
li
ajutonrl
buntr randuiaE, iar vointa noastte e indteptat6 inru tott'l
virtute - sa ne loveascd tare, ca sa nu ne
Pleroem
depirtdm de El.
/3. Acum lnsi cu ajDrorul lui Dutnnezpu selncheiem'
te lucruri
qi se ne apropiem de bogitiile Firii dumnez'
de oceanul puterii Lui creatoare, de valurile
9i
st
Fi i nFi Sal e.
r<
O.rroid..
=
,,Quaesrionani
mnlional' in Pdnea I C/viiaru'i
Bedja;. p. 4l0 ..Daca ar \lujil b'ne inaintea lu' Dumne?u $
El
li-1
aar pentr, staruinla ta in el, ca sA t imboldeasci la mai mult
$
|
bu;rie in stujnea ta, atunci s!-ti dm
Si
cunots&re ca sd
Stii
cal dc
e sr t smeresri: ahmintri ili !a numi un ancbetator sau ll va lira &l
ca si no se piarda. Cici nu e dat oricui sa pazcasca bog4ia-firlF
pasrj'r
cu pnci"" r'r'se$e insd din lraducerer
greace = Clri't413'
Theolokrs rFR X.
P
201-201. aici p 2021
:6.1
l6-s
te inainta ince
$i
mai mull in aceasti refleifie pentru a
Iuminare.
6. Daca reflecteazd apoi la lucrarea virtutii, cum
poate sa-i place lui Dumnezeu in curtrtia trupului, in os
rug5ciunii, in cureirea trupului
Prin
post, ln rostirea
lor, in lupta impolriva a tot ce le impiedica; dace mai
teaz{ la multele si
diferitele feluri in care se imParte vi
Si
prin care din ele prime$te luminare
li
inainteazi rmi
daca stEruie mai mult in acelea. gandindu-se
ti
la ce s
fiecaruia din aceste lucruri, atunci va spori ince mai
intelepciune.
7. Dacd insa cineva mediteaze la patimi, la gandu
luptele cu ele, cum anume se leagd gandurile unele de
cale patima se leage de care, cum incepe
fi
sfa$e$e
care e puterc frecereia, prin ce anume slebesc
li
de
trag puterca, unul ca acesta se concentazd pe patimi
minte vindeaatA.
8. Dar dact mediteazA la Dunmezeu
li
umblt in
Lui cdutandu-L doar pe Dumnezeu, atunci va fi lumi
va cuprinde
si
pe cele dinainte.
9. Aceste lucruri suni bune, dal ele cer luPte,
fi
de
reflectia
si
cunoaste.ea sufletului
ti
a trupului nu trebui
opreasctr la ele. Cdci scopul nedejdii care ne-a fost v
se mirginette la reflecfia impotriva patimilor, la frum!
lucrf,rii ascetice
si
la cunoalterea luptelor
li
intreceri
priveEte mai degrabi la ceea ce sPunea Apostolul: ,,Ca
tem intelege cu toti sfintii in
timea,
adancimea, lungi
hrgimea"
[E/3,
l8l
li:
,,Fiecare s6 prisoseasct in toa
tepciunea qi inBlegerea duhovniceasctr"
[E/
l, 8] Cum s
putem ajunge intelepli
ti
simti aceste lucrun daca ne
mim zi
ti
noapte st ne eliberam de galdurile pdtima!4'
ne luptim cD ele, ocupandu-ne neincetat cu ele?
/0. Mulli inse se ocupe cu ele
$i
se concenreaz.e pe
tea: lucrarea lor e bune si ostenitoarc, dai ei nu se itl
Zeri.
Aceastd cunoastere nu ne invald nimic despre
deloc de cealald
lucrare].
/./. in aceasti primd lucrare, fie ce priveste
peascd sau se concentaeaza asuPra patimilor
care medi teaza cu starui nl e l a ei e
ti nandu-ti
vie{uit!
ii
virtu$
"napre
in ele, acela va birui
9i
va fi infranl dln nou va cadea
u-il!
"a
tiai.u, gandirea lui se va curag
$r
se va intina din
|ou.
se
ua afunda-in cadere
ii
se va intiLri apoi prin cainF;
Pe
--,rd.
va ll rreu ln IUPIa'
'-lr.
Dur.furd
mimea medireaztr la Dumnezu se ridici mai
..esLrs
de luptd. Nu ce biruie delinitiv
Sandurile,
slamirile
$i
I'iirit..
"i
domne$te lini$it asupra lor
5i
ele dispar' Nu e
l-;6r
infrnngere.
nici biruinla,.fiindca nu.rnai sunt nici
Patimi,
-i",
uduceri-aminte,
nici to( ceea ce aduc ele, fiindce omul
...1u u foar cu totul scos din lurne: lasend in urma ei' acolo
inae e locul lor, orice gandire la ele. la variatele lor lucreri' la
Junoul.t"u
lor, minlea e scoase din mijlocul lor' Dar dace
uirtut"a
ar
"onsta
din lupta imPotriva
patimilor
5i
din fapte
"irn
ou.. d" tot felul, atunci legretit gandirea ar trebui se
umble Pe Pemant.
/J. bar de indatf ce mediteaz?i cineva la Dumnezu
9i
la
reverserile
imbelfugate care curg din El sau de la El, a ietit
din lume, a inchis o uli inaintea tuturor aducerilor-aminte
ale
ei, iar patimile rdman h locul lor nelucretoare, omul fiind
indltat din locul unde se afle ele; ceci nu existe virrute care sa
!u fie supuse unei continue lupte cu ele.
,14. Una e cunoa5terea
9i
puterea ei cAnd se ocupi de vittu-
te,
ti
alta cea cate conste in refleclia inteligenlei asupra lui
Durnnezeu, cum spune fericitul Marcu Monahul:
',Una
e cu-
0oasterea lucrurilor, Si
alta ca a adel5nllui Pe cai e mai
inalt soarele decat luna, pe a6t-e mai inaltt
ti
mai folositoare
cea de-a doua decat cea dintai"''.
./J. El numefte ,,cunoaitere
a lucrurilor" cea care ia natterc
din lucrarea
[asceticS] 9i
din luPtele impotriva
patimilor' Omul
devine
inlelpt in poruncile carc au fost asezate
Potdvit
unei
legi,
meditand h ele
ti
folosindu-se de ele.
ll
.16.
..Cunoasterea
adeverului" insa strdluce$te din
mintii
mai presus de orice
$i
din meditarea continue
nezeu,
ii
nurnai prin nddejde este ea ridicaE pana h
ridicarea
la Dum-
Dumne-
.
to
Mancu Mo*rnut.. D"rpr.
pauml ,
c?i c.-ti idchiPui. .a s. indreaPtd
Pna
26'7
266
gandireai