Capitolul II

Geografia agriculturii
Limitele spaiale ale activitilor agricole
Activitile agricole utilizeaz spaiul cultivabil sau spaiul consacrat pstoritului, fiind supuse
capriciilor climatice sau instabilitii reliefului. Astfel, agricultura este cea mai dependent dintre
activitile umane fa de condiiile naturale.
Spaiul ocupat de ctre om, ecumena, nu reprezint dect 40 % din suprafeele emerse ( miliarde
!a sau "# % din suprafaa $lobului,deci "!a%locuitor&. 'in acesta doar o parte este utilizat agricol ( cam
0 % sau ), miliarde !a din care ",4 miliarde sunt terenuri arabile, restul culturilor arbustive *i mai ales
p*unatului (# miliarde !a de p*uni *i fnee&. +durile ocup alte # miliarde !a, fr importan agricol
direct.
Aceast repartiie masc!eaz profundele inegaliti spaiale. ,onele e-ploatabile agricol se
situeaz esenial .n zona temperat nordic (# miliarde !a& *i .n zona intertropical (",4 miliarde !a&.
Aceste inegaliti sunt mai vizibile dac ne raportm la disponibilitile de teren agricol ( # !a%locuitor .n
America de /ord (din care 0,0 arabil&, ",12 .n statele 3.S.4., dar ",# .n America 5atin pentru ca .n
6uropa s scad la 0,4 !a%loc. (0,#2 arabil&, .n Africa la 0,) !a ("," dac adugm suprafeele destinate
p*unatului, de proast calitate&, situaia e-trem fiind .n Asia, unde media este de numai 0,"7 !a%loc.
(0,"# arabil&. Aceast comparaie este departe de a da msura disparitilor e-istente. Se adaug calitatea
solului, conte-tul climatic, condiiile te!nice, care pot bulversa complet aceast clasificare, 6uropa fiind
favorizat net ca *i o mare parte a Asiei (Asia musonic, unde posibilitile practicrii mai multor culturi
mre*te rentabilitatea ( e-tinderea vertical a suprafeelor agricole&, spre deosebire de Africa ce apare net
defavorizat. America .n ansamblu, c!iar dac este mai puin favorizat dect 6uropa, compenseaz
mediocritatea potenialului agricol prin imensitatea spaiilor utilizate.
Spaiul agricol, a fost ocupat treptat de ctre om, necesitnd amena8ri multiple, mai comple-e .n
cazul terenurilor arabile, a celor ocupate cu vii, livezi sau suprafee destinate p*unatului intensiv (p*uni,
fnee&, mai simple .n cazul p*unatului e-tensiv. 9nlturarea vegetaiei naturale prin despdurire sau
defri*are a constituit principala modalitate de e-tindere a suprafeelor agricole. :e!nica cea mai utilizat
a fost aceea a arderii care .mpiedic reapariia vegetaiei forestiere naturale. ;lterior au fost operate *i
desecri, drena8e, terasri, amena8ri pentru irigaii care valorific aproape complet potenialul local.
$radul de valorificare a acestuia depinde de nivelul te!nicilor utilizate. <ulte comuniti din zona
intertropical se mai afl .nc la un nivel primitiv, limitndu(se la .nlturarea vegetaiei prin ardere *i
cultivarea terenului timp de civa ani pn la epuizarea aproape complet a solului. 'impotriv, terenuri
improprii au fost amena8ate agricol atunci cnd te!nicile utilizate sunt avansate, .nc din 6vul <ediu (
poldere .n =landa, sud(estul Asiei sau mai recent amena8area unor spaii de*ertice ca .n 4srael (/eg!ev&
sau Arabia Saudit.
Se poate afirma c s-a ajuns la un nivel maxim de exploatare a terenurilor cultivabile, e-tinderea
lor fiind dificil din cteva cauze>
( anumite spaii neexploatate situate n interiorul ariilor umanizate sunt greu de amenajat ( relief
accidentat, sau climat impropriu ( e-cesiv de umed ori prea arid?
( abandonarea terenurilor mai puin rentabile din rile dezvoltate, pentru a limita e-cedentul de
produse agricole care ar provoca scderea preurilor?
( noile despduriri, ca cele .ntreprinse de @razilia .n Amazonia, compromit ec!ilibrul ecologic
global (absorbia carbonului, reducerea pturii de ozon&.
5imitarea spaiului agricol impune dou consecine principale>
( rile cu resurse alimentare insuficiente sunt obligate s gseasc o soluie la explozia
demografic, .n primul rnd prin ameliorarea productivitii agricole?
"
( rile dezvoltate, principalii consumatori de energie fosil, deci cei mai mari emitori de
carbon n atmosfer, nu pot justifica cererile lor de limitare a despduririlor, un a8utor .n scopul
eficientizrii produciei agricole fiind preferabil a8utorului sub forma produselor agricole, prin transferul
e-cedentelor. Astfel s(ar putea spri8ini dezvoltarea acestor state *i asigurarea autosuficienei alimentare.
Aceste considerente au declan*at dup "720 Arevoluia verdeBdin unele state .n curs de dezvoltare
(<e-ic, 4ndia, 3!ina, @razilia&, prin introducerea unor te!nici mai evoluate (selecie genetic, c!imizare,
mecanizare& al cror rezultat a fost cre*terea productivitii *i asigurarea autosuficienei. :ot .n acest
conte-t trebuiesc .neles *i rzboaiele comerciale avnd ca obiect producia agricol (criza bananelor din
"770 .ntre S.;.A *i ;.6. sau mai recent criza vacii nebune care afecteaz .ntreaga 6urop.
Rolul reliefului i al solurilor n dezvoltarea agriculturii
Relieful este de obicei un obstacol, dar poate deveni un atu pentru activitile agricole .n unele
cazuri. Altitudinea diminueaz temperatura ("C la fiecare "00 m& .nct .n regiunile temperate condiiile
climatice devin similare celor din regiunile polare. 'impotriv, .n zonele intertropicale altitudinea
favorizeaz agricultura, climatul fiind mai moderat, constant, ferite de e-cese termice *i de obicei umed.
Expoziia versanilor 8oac un rol capital .n economia agrar a regiunilor muntoase, versanii e-pu*i la
soare fiind favorizai. anta este un alt factor, .ntruct poate antrena eroziunea solului, amena8area
teraselor sau a parapeilor din piatr fiind o te!nic obi*nuit.
Solul constituie o combinaie comple- rezultat din transformarea superficial prin
descompunere, a rocii subiacente la contactul atmosferei prin aciunea microorganismelor. /atura
solurilor depinde de roca din substrat *i de condiiile climatice care determin dezagregarea superficial
dar *i de vec!imea utilizrii antropice ( soluri tinere recent intrate .n uz ? soluri vec!i, erodate adesea,
complet transformat ? soluri fosile, acoperite de aluviuni, depuneri, alunecri etc. Aciunea omului poate
conduce a*adar la dispariia acestei resurse, aparent regenerabil. Dragilitatea solurilor este inegal, cele
din zonele calde cu ploi toreniale sunt mai e-puse degradrii, iar .n zonele continentale, vnturile
constituie un agent distructiv important, desigur .n condiiile lipsei culturilor. +rotecia solurilor prin
suplimentarea unor substane fertilizante sau prin amena8ri specifice (drena8e, terasri& este e-trem de
necesar.
!actorii climatici care intervin n formarea "i evoluia solurilor sunt>
( temperatura, element esenial .n procesul de fotosintez. 'urata .nsoririi, gradul de insolaie
conteaz mult .n funcie de specie ca *i variaiile sezoniere sau multianuale ( cultura plantelor este
permis continuu la latitudinile intertropicale *i doar sezonier .n cele temperate?
( pluviozitatea este fundamental, interesnd att prin volumul precipitaiilor ct *i prin
regularitatea acestora, variaiile e-treme, regimul lor multianual.
Riscul adversitilor climatice constituie un factor important .n dezvoltarea agriculturii ( taifunuri,
cicloni tropicali, tornade ( cu efecte catastrofale .n zonele calde, .ng!euri e-cesive .n zona temperat.
=mul a adaptat culturile *i speciile .n funcie de necesitile sale dar *i de condiiile prezentate. Eitmul
activitilor agricole difer de la poli la tropice att .n cultura plantelor ct mai ales .n cre*terea
animalelor. 3ondiiile climatice fluctuante au fcut ca tradiional agricultura s fie policultural *i
comple-, dezvoltndu(se .n general combinaii .ntre cultura unor plante alimentare (o cereal, o plant
oleaginoas, o plant alimentar *i una te-til& *i zoote!nie. Aceasta a necesitat amena8ri la fel de
comple-e specifice fiecrei civilizaii agricole reie*ite din cele trei mari focare de rspndire a acesteia
(mediteranean, c!inez, centro(american&.
I. Cultura plantelor
#$%ultura cerealelor
3ultura cerealelor constituie baza oricrei economii agricole .ntruct asigur o serie de produse
eseniale pentru !rana omului ca *i o cantitate important de materii prime industriale. Aceast ramur a
#
agriculturii acoper cea mai mare parte a suprafeelor cultivate, .n mod difereniat de la un stat la altul
conform gradului de diversificare *i intensivizare dar *i .n funcie de necesitile interne.
a& %ultura gr'ului
(r'ul este principala plant cerealier cultivat "i asigur baza alimentaiei umane fie direct
prin prelucrare primar, fie indirect prin utilizarea sa .n calitate de fura8 pentru cre*terea animalelor.
Sintetizarea unor produse c!imice precum amidonul, glucoza sau alcoolul mre*te valoarea acestei
culturi, planta fiind integral utilizat prin folosirea de*eurilor .n industria celulozei.
(r'ul a fost introdus n cultur n )rientul Apropiat .n urm cu circa 7 000 de ani, sub mai
multe forme adaptate unor condiii climatice variate. +rin selecie continu s(au obinut varieti tot mai
productive, adaptate unor cerine ecologice diverse. 3ondiiile cele mai propice sunt regiunea temperat,
.n special .n ariile cu soluri fertile, bogate .n !umus. Faloarea sa alimentar *i industrial au impus o
cre*tere continu a suprafeei cultivate *i a produciei, paralel cu e-plozia demografic din ultimul secol
(de la "#0 milioane !a .n "7)0 la peste #"# milioane .n anul #000 *i de la "00 milioane tone la 21,) .n
acela*i interval de timp&. 9n ultimul deceniu se observ o relativ stagnare a produciei de gru, dup
ma-imul .nregistrat la .nceputul acestuia (27) milioane tone&.
rincipalele arii de cultur "i producie sunt localizate .n zonele temperate, apro-imativ .ntre
)0(22G latitudine /ord *i )0(40G latitudine Sud>
( nord-vestul Europei, unde principalul productor este Drana, urmat de $ermania *i <aria
@ritanie. Aceast regiune se remarc prin randamentul foarte .nalt (peste 1 tone(!a&?
( c'mpiile din centrul "i estul Europei, cea mai e-tins arie de cultur a grului, cu condiii
foarte favorabile dar cu un randament mai sczut. <ult vreme, statele din aceast zon au fost
e-portatori tradiionali (Eomnia, ;craina etc.&?
( nord-estul %*inei, care a devenit .n ultimele decenii principala regiune productoare, cu un
randament satifctor impus de cre*terea populaiei c!ineze?
( %'mpia +ndo-(angetic, alt regiune cu o producie dinamic impus de e-plozia demografic
a statelor suprapuse acesteia (4ndia, +aHistan&?
( preeriile nord-americane, principala regiune de cultur a grului pentru e-port, 3anada *i
S.;.A. cultivat pe vaste suprafee cu un randament nu prea ridicat dar rentabil .n condiiile aplicrii unor
te!nologii avansate.
5a aceste mari regiuni de cultur se adaug altele de mai mic .ntindere, localizate fie .n sud(
vestul Asiei (:urcia, 4ran& fie .n statele din emisfera sudic (Argentina, Australia&.
%omerul mondial cu gr'u afecteaz o cincime din producie *i este dominat de productorii din
America (S.;.A., 3anada, Argentina&, Australia la care se adaug Drana. <ari importatori sunt statele cu
populaie mai numeroas *i condiii mai puin favorabile culturii grului *i cu un consum ridicat
(Dederaia Eus, Iaponia, @razilia&.
b& %ultura orezului
)rezul este o cereal cultivat cu precdere n zona intertropical *i asigur baza alimentaiei
unei mari pri din populaia $lobului, mai ales .n Asia de Sud *i de Sud(6st. 3a *i grul este utilizat
masiv *i .n scopuri industriale. )riginar din sud-estul Asiei, s(a rspndit predilect spre nord *i vest, doar
.n ultimele secole fiind aclimatizat *i .n America, Australia *i unele regiuni ale Africii unde se cultiv *i o
varietate local. =rezul este o plant iubitoare de cldur *i umiditate adaptndu(se bine la diverse tipuri
de sol. Aceste cerine impun irigaiile, mai ales prin inundare, arealul su de cultur fiind astfel concentrat
.n regiunile 8oase de cmpie (deltele *i vile fluviilor& dar presiunea uman a determinat *i amena8area
versanilor, mai ales .n insulele ar!ipelagurilor nipon *i indonezian, cu soluri vulcanice, fertile. +roducia
mondial de orez se ridica la cifra de 270,7 milioane tone .n anul #000.
%ea mai mare parte a suprafeelor cultivate sunt concentrate n sudul "i estul Asiei unde se
impun de mult vreme prin producie %*ina "i +ndia. <ari productoare au devenit *i statele din +eninsula
4ndoc!ina, 4ndonezia *i @anglades!. 'intre acestea se impun cu un mare potenial de e-port :!ailanda *i
@irmania. 9n afara Asiei singurele producii notabile sunt cele ale S.;.A., @raziliei *i 6giptului.
)
9ncercrile de a e-tinde cultura orezului .n statele africane nu au dat pn acum rezultate deosebite c!iar
dac aceast plant gse*te condiii foarte propice, mai ales .n lungul coastelor $ofului $uineei. 9n
6uropa, cultura orezului este cu totul secundar, 4talia fiind principalul productor cu suprafee de mare
productivitate amena8ate .n 3mpia +adului.
%omerul mondial cu orez este mai limitat fiind concentrat .n sud(estul Asiei, mari e-portatori
fiind statele din zon cu o presiune demografic mai redus (@irmania *i :!ailanda& la care se adaug
S.;.A.. <ari importatori sunt statele cu o populaie numeroas, consumatoare tradiional de orez *i
produse derivate (Fietnam, <alaJsia, Sri 5anHa& *i .n care condiiile de practicare a acestei culturi sunt
mult mai limitate. Statele europene *i 3anada cunosc o cre*tere a importului de orez legat de
diversificarea bazei alimentare, consecin a mondializrii.
c) Cultura porumbului
orumbul este o plant deosebit de important prin multiplele ntrebuinri mai ales n sectorul
zoote*nic. =riginar din America 3entral, aceast plant sKa e-tins rapid dup <arile 'escoperiri
$eografice fiind e-trem de adaptabil, att la condiiile climatice ct *i la calitile solului. :otu*i cele
mai bune condiii le gse*te .n regiunile cu umiditate medie, relativ constant *i cu temperaturi ridicate .n
perioada maturizrii. +roductivitatea ridicat a impus porumbul .n ultimul secol ca una din principalele
cereale cultivate, la concuren cu grul *i orezul, paralel cu scderea utilizrii sale ca plant alimentar.
+roducia mondial de porumb este .n cre*tere *i se cifra la 27" milioane tone .n anul #000.
5a nivel global se disting patru mari regiuni de cultur "i producie>
( S$,$A$ care concentreaz 8umtate din producia mondial, localizat mai ales .n cmpiile din
partea central. Eandamentul foarte ridicat *i utilizarea masiv .n zoote!nie implic o rentabilitate foarte
mare .n special .n %ornbelt, situat la sud(vest de <arile 5acuri?
( America -atin este o regiune tradiional de cultur dar cu un randament mai redus. 9n general
producia este destinat alimentaiei directe, mai ales .n America 3entral. +rincipalul productor este
@razilia, urmat de Argentina, ambele cu un sector zoote!nic dezvoltat?
( %*ina a devenit .n ultimele decenii un mare cultivator .n conte-tul dezvoltrii zoote!niei porcine
destinat e-portului dar *i al cre*terii consumului intern de cereale. Aceea*i cale o urmeaz .n prezent *i
alte state asiatice confruntate cu presiunea demografic > 4ndia, Dilipine, :!ailanda, 4ndonezia etc.?
( Europa are ca principal regiune de cultur bazinul 'unrii iar .n ultimul timp mai ales Drana.
+rin selectarea unor !ibrizi productivi, adaptai climatului oceanic cultura porumbului a avansat mult spre
nord(vestul continentului considerat mai puin propice. Se impun prin productivitate statele vest(europene
iar prin producie Drana, Eomnia *i 4talia.
9n afara acestor patru mari arii de cultur se mai remarc unele state africane cu suprafee e-tinse
dar cu un randament redus, porumbul fiind utilizat aproape e-clusiv ca plant alimentar.
%omercializarea porumbului este foarte intens fiind dominat net de S.;.A. urmate la distan de
Drana, Argentina, Africa de Sud iar .n unii ani de statele din bazinul 'unrii (;ngaria, Eomnia&.
4mportul este asigurat de statele cu condiii mai puin favorabile *i cu o zoote!nie dezvoltat cum sunt>
Iaponia, 3oreea de Sud, Dederaia Eus, <area @ritanie, +olonia, $ermania, 3anada etc.
.$ %ultura plantelor oleaginoase
9n afara cerealelor, de o mare importan pentru agricultura contemporan sunt plantele cultivate
pentru coninutul ridicat .n substane grase, materie prim pentru e-tragerea uleiurilor vegetale. ;nele din
aceste plante au *i alte utilizri, .n industria te-til precum bumbacul, cnepa sau inul pentru ulei sau .n
industria lemnului precum nucul. +lantele dina ceast categorie sunt foarte variate *i sunt adaptate la
condiii specifice de clim .nct se poate face o zonare a lor pe mari regiuni climatice. Astfel, .n zona
tropical se cultiv predilect ara!idele, bumbacul,palmierul de ulei, cocotierul pentru ca .n zona temperat
s fie caracteristice floarea soarelui *i rapia. 9n regiunea mediteraneana se cultiv .n acest scop mai ales
mslinul. ;nele din aceste plante sunt utilizate pentru e-tragerea uleiurilor te!nice (ricinul, inul pentru
ulei& altele att .n scopuri industriale ct *i alimentare (bumbacul& iar altele .n mod preponderent pentru
4
alimentaie (soia, floarea soarelui&. +rin importana deosebit cptat .n perioada contemporan se
disting urmtoarele plante oleaginoase>
a& !loarea soarelui, plant foarte valoroas prin coninutul ridicat .n materii grase *i bogia .n
vitamine care o impun .n industria uleiurilor vegetale. Faloarea sa cre*te prin utilizare a de*eurilor .n
zoote!nie. )riginar din America, aceast plant s(a impus relativ trziu de*i se poate adapta la cele mai
diverse condiii climatice necesitnd totu*i mult cldur .n perioada de coacere *i soluri fertile. Aceste
caracteristici au impus e-tinderea arealului de cultur att .n zona tropical ct *i .n regiunile temperate cu
veri clduroase. +roducia mondial era de #,0 milioane tone semine .n anul #000. +rin producie se
impune mai ales arealul european, dominat mult timp de Dederaia Eus, ;craina, Eomnia, ;ngaria *i
4ugoslavia la care s(au adugat recent Drana *i Spania. 3el mai mare productor *i e-portator rmne
Argentina, dar cultura florii soarelui progreseaz .n Asia (3!ina, 4ndia *i :urcia mai ales& *i .n Africa de
Sud?
b& Soia este o alt plant oleaginoas e-trem de rentabil, originar din estul Asiei *i e-tins la
scar planetar abia .n ultimul secol pe msura dezvoltrii unei zoote!nii intensive. Faloarea sa cre*te
datorit coninutului ridicat de proteine care .i asigur o .ntrebuinare multipl .n industria alimentar *i .n
zoote!nie. Soia este o plant leguminoas e-trem de pretenioas fa de luminozitate *i umiditate drept
pentru care cunoa*te o e-tindere mai restrns .n spaiu. Suprafeele cultivate au crescut masiv dup "720
.n special .n America (S$,$A$, /razilia, Argentina& care a devansat astfel prin producie %*ina *i ceilali
productori asiatici. +roducia mondial atingea "# milioane tone .n anul #000, spre deosebire de "770
cnd se cifra la numai "00 milioane tone. Aceast concentrare a produciei implic un e-port masiv
controlat .n principal de S$,$A$ diri8at mai ales spre 6uropa dar *i spre estul Asiei unde c!iar 3!ina a
devenit un importator constant datorit presiunii pieei de consum?
c& Ara*idele, o leguminoas originar din /razilia, e-tins .n perioada colonial spre toate
regiunile tropicale ale planetei, se impun prin valoarea alimentar deosebit (coninut ridicat .n proteine *i
vitamine& fiind consumate *i direct prin pr8ire. Arealul de cultur se suprapune regiunilor tropicale
.nsorite, cu un sezon umed destul de lung totu*i putndu(se deosebi trei mari areale > unul african, mai
difuz, concentrat .n vestul continentului, n jurul (olfului (uineei? unul asiatic, dominat de %*ina "i
+ndia? unul american cu producii mai restrnse dar de mare randament *i de bun calitate (S$,$A$,
Argentina&. +roducia mondial dep*ea )4 milioane tone .n anul #000. Ara!idele sunt intens
comercializate sub diverse forme (pr8ite, unt de ara!ide, ulei vegetal, margarine&, principala pia de
desfacere fiind aceea a 6uropei, 3anadei *i Australiei unde au intrat .n consumul cotidian. <ari
e-portatori sunt statele din vestul Africii (Senegal, /igeria&, 4ndia, 3!ina *i Argentina?
d& Rapia este cultivat .n primul rnd pentru uleiuri te!nice dar *i ca fura8 iar .n ultima vreme,
prin procedee te!nice tot mai elaborate, ca plant alimentar. ;leiul de rapi se remarc .n primul rnd
prin coninutul redus de colesterol. 3unoscut din antic!itate, aceast plant a dobndit o importan mai
mare abia .n ultimul secol prin utilizrile industriale multiple (c!imie, te-tile, pielrie&. Aria principal de
cultur se suprapune 6uropei =ccidentale, unde (ermania "i !rana .i disput .ntietatea dar mari
productori mondiali sunt *i %anada, +ndia *i mai ales %*ina. +roducia mondial se ridica la 40 milioane
tone .n anul #000. +rin e-portul masiv se impune .n primul rnd 3anada, favorizat de vecintatea pieei
S.;.A.?
e& almierul de ulei este un arbore tropical de talie mare originar din vestul Africii *i aclimatizat .n
perioada colonial .n toate regiunile ecuatoriale ale planetei. +roductivitatea e-trem de ridicat l(au impus
.n producia mondial alturi de utilizrile specifice (cosmetic *i farmaceutic mai ales&. +lantaiile cele
mai .ntinse au fost constituite .n sud(estul Asiei (0ala1sia, +ndonezia& care domin de departe piaa
mondial de profil. Secundar, aceast plant se impune *i .n aria de origine, mai ales .n 2igeria, produsele
sale fiind intens comericalizate spre statele dezvoltate. +roducia mondial brut era de ""2 milioane tone
.n anul #000. 'in aceasta se e-trage att uleiul de palmier, comestibil, ct *i uleiul de palmist, utilizat .n
industria cosmetic?
2
f& %ocotierul este asemntor palmierului de ulei dar este mai .nalt *i prefer insulele calcaroase
formate din recife de corali. Astfel, aria sa de e-tindere se suprapune .n primul rnd pe regiunile
ecuatoriale din =ceanul +acific, mai ales .n partea vestic a acestuia. ;leiul de cocos este obinut din
coninutul fructelor sale (copra& utilizat *i .n alte scopuri alimentare sau .n industria cosmetic. +roducia
*i comerul mondial de profil este dominat de 4ndonezia, Dilipine *i 4ndia. 5a nivel mondial s(au produs
4 milioane tone nuci de cocos .n anul #000.
3. Cultura plantelor zaaroase
Aceast ramur a agriculturii se rezum .n principal la dou plante complementare, sfecla de za!r
*i trestia de za!r, fiecare avnd propriul areal de cultur.
a& 3restia de za*r este o graminee peren specific regiunilor tropicale, originar din +ndia unde
se cultiv .nc din antic!itate. Eandamentul ridicat compenseaz coninutul nu prea ridicat .n za!r (")("2
%&. 3ultura trestiei de za!r s(a e-tins treptat spre bazinul mediteranean legat de e-pansiunea arab *i a
cunoscut o difuziune apreciabil dup punerea la punct a procedeelor de rafinare a za!rului .n secolul al
LF4(lea. 9n acest mod, marile puteri coloniale au .nfiinat mari plantaii, mai ales .n Americi, ulterior *i .n
Asia sau .n Africa. /ecesarul de for de munc al acestei culturi fiind foarte ridicat a generat comerul cu
sclavi africani spre Americi, cultura trestiei de za!r devenind astfel una din componentele eseniale ale
economiei de tip colonial.
5a nivel global se disting trei mari arii de cultur> zona tropical a Americii, avnd .n centru
/razilia, cel mai mare productor *i e-portator mondial, cu mari plantaii pe coasta atlantic dar cu vaste
suprafee .n monocultur .n insulele Antile, dependente de aceast cultur (3uba, Maiti, Iamaica,
$uadelupa etc.&? zona musonic a Asiei care are .n centru alt mare productor, +ndia, orientat spre
satisfacerea pieei interne la care se adaug unele state orientate spre e-port (:!ailanda, Dilipine&?
continentul african unde aceast cultur este foarte difuz dar cu un randament redus, impunndu(se doar
6giptul *i Africa de Sud. 5a nivelul anului #000 producia mondial de trestie de za!r dep*ea "#40
milioane tone. 3omercializarea se efectua altdat sub form brut, za!rul fiind prelucrat .n metropolele
europene dar .n prezent e-portul este dominat de produsele prelucrate (za!r, melas& asigurat mai ales de
productorii latino(americani. Iaponia *i 6uropa =ccidental sunt principalele piee importatoare?
b) !fecla de zar este o plant cunoscut din antic!itate n sudul Europei dar care a cptat o
important economic abia .n secolul al L4L(lea dup punerea la punct a te!nicilor de e-tracie a
za!rului .n $ermania. <ai puin productiv dect trestia dar cu un coninut mai ridicat de za!r, aceast
plant s(a impus .n regiunile temperate ale 6uropei a8ungnd s domine piaa mondial a za!rului dup
"700. +reul de cost mai ridicat au redus acest avnt .nct astzi asigur doar o treime din necesarul
mondial. rincipala zon de cultur se suprapune c'mpiilor din nord-vestul Europei, din Drana pn .n
;craina *i Dederaia Eus, cu un randament .n general ridicat. ;nele regiuni sunt specializate .n aceast
cultur care necesit soluri relativ fertile *i o umiditate ridicat. 9n afara 6uropei, S$,$A$ sunt singurul stat
cu o producie notabil c!iar dac .n ultimul timp se remarc o cre*tere a interesului pentru aceast plant
.n unele state asiatice (Iaponia, 3!ina, 4ndia, 4ran, :urcia&. +roducia de sfecl de za!r era de #42
milioane tone .n anul #000. ,a!rul din sfecl este mai puin comercializat .n afara cadrului regional
european dar importana subproduselor (bor!ot, melas& .n zoote!nie mre*te considerabil valoarea
acestei plante.
". Cultura plantelor tuberculifere
+lantele cu tuberculi constituie o categorie aparte de plante alimentare utilizate .n egal msur *i
.n industrie mai ales pentru e-tracia amidonului *i prepararea unor alcooluri. Fariate ca origine *i specii
aceste plante s(au impus prin valoarea lor alimentar cunoscnd .n epoca modern o e-tindere apreciabil.
'ou dintre aceste plante se impun .n mod deosebit .n peisa8ul agrar mondial>

a) Cartoful, originar din regiunea andin a Americii de Sud, rspndit dup descoperirea 5umii
/oi, mai .nti .n 6uropa apoi *i .n restul lumii, a devenit o plant alimentar indispensabil. +refernd un
climat umed *i rcoros, aceast plant s(a aclimatizat perfect la condiiile climatului temperat dar *i .n
zona cald a planetei. +rincipala arie de cultur se suprapune cmpiilor din nord(vestul *i estul 6uropei
unde se localizeaz mari productori precum olonia, ,craina, /ielorusia "i (ermania.
3ele mai vaste suprafee corespund .ns regiunilor nord(estice ale %*inei, devenit .n ultimele
decenii cel mai mare productor .n scopul satisfacerii necesitilor alimentare al unei populaii numeroase.
3ultura cartofului avanseaz spre zona cald, mai ales .n state cu o populaie dens (cazul 4ndiei&
confirmnd valoarea sa alimentar. 9n America se impune prin producie S.;.A., celelalte state avnd
producii modeste, concurate de celelalte plante tuberculifere. +roducia mondial de cartof, .n cre*tere,
atingea )") milioane tone .n anul #000?
b& 0aniocul este o plant arbustiv cultivat pentru rdcinile sale .n zona tropical, bogate .n
amidon *i proteine. )riginar din America de Sud, maniocul a fost rspndit .n perioada colonial .n
Africa *i sudul Asiei devenind o plant alimentar esenial .n multe state. Diecare din aceste trei regiuni
de cultur au un productor de prim ordin (/razilia, 2igeria *i 3*ailanda& dar producia este diri8at .n
general spre consumul intern cu e-cepia :!ailandei. Aceast producie era de "1# milioane tone .n anul
#000. 6-portul de produse specifice (fin de tapioca& utilizate .n patiserie *i panificaie este stimulat de
cre*terea cererii .n statele dezvoltate.
4$ %ultura plantelor te*nice
a& roducia de cauciuc natural
A constituit obiectul unor intense speculaii n perioada colonial, .n mai mare msur dect
bumbacul. 5evea brasiliensis, este originar din America de Sud, unde se *i e-ploata la scar redus pn
la sfr*itul secolul al L4L(lea. 'ezvoltarea automobilismului a impus cutarea unor noi modaliti de
obinere a cauciucului, cel sintetic fiind relativ scump. Aclimatizarea arborelui de cauciuc de ctre englezi
.n Sri 5anHa (3eJlon& .n "002 *i de ctre olandezi .n 4ndonezia ("070& a constituit debutul culturii pe
scar larg, .n imense plantaii, .n mai multe state din sud(estul Asiei.
%re"terea continu a cererii a impus o cre"tere rapid a produciei ("00 mii tone .n "7"0, 200 mii
tone .n "7#2, ,1 milioane tone .n #000&. +rofitul obinut a constituit un impuls .n e-tinderea plantaiilor,
piaa fiind astfel rapid suprasaturat, iar preul cobornd treptat, .ncepnd cu "7#)("7#2, a8ungnd la un
nivel similar cu al cauciucului sintetic a crui producie a fost dezvoltat mult .n perioada interbelic de
ctre S.;.A. *i Iaponia care nu dispuneau de o baz de producie a cauciucului natural. 3oncurena a
determinat renunarea la unele plantaii (Sri 5anHa, Africa de Fest&, *i a impus o concentrare a culturii .n
sud(estul Asiei, unde se *i situeaz principalii productori> 3*ailanda (",0 milioane tone&, +ndonezia (",)2
milioane tone&, 0ala1sia ("," milioane tone, .n restrngere, mult timp fiind cel mai mare productor&,
urmate la distan de 4ndia, 3!ina, Dilipine, Sri 5anHa, /igeria.
iaa acestui produs este instabil, concurena cauciucului sintetic devenit mai ieftin dup punerea
.n valoare a giganticelor zcminte de petrol din =rientul <i8lociu. +roducia de cauciuc sintetic
devanseaz .n prezent pe aceea de cauciuc natural (7 milioane tone&, acesta din urm rezistnd doar ca
urmare a cre*terii continui a cererii .n rile mari consumatoare dar *i .n noile state industriale. Astfel,
:!ailanda, principalul e-portator, are o politica de e-tindere a plantaiilor, la fel *i Dilipine, ali
productori tradiionali (<alaJsia, 4ndonezia& optnd pentru alte culturi mai profitabile. +rincipalul
importator este Iaponia, urmat de 3!ina *i de unele state vest(europene.
b& /umbacul
Dibrele de bumbac sunt utilizate din vec!ime .n unele zone tropicale (sudul Asiei, America
3entral&. Expansiunea acestei plante a fost facilitat de revoluia industrial (inventarea ma*inii de
egrenat& "i de expansiunea colonial european. :reptat, fibrele de bumbac a8ung s domine net piaa
te-tilelor, mai ales .n domeniul confeciilor de .mbrcminte *i len8erie (0 % din necesar, fa de "0 %
1
ct reprezint fibrele de lna&. +roducia de fibre a crescut constant, situndu(se .n anul #000 la circa "1,7
milioane tone (fa de numai 2 milioane tone .n "740&. Simultan, aria de cultur s(a e-tins considerabil,
prin selecie *i adaptare, mai ales .n regiunile temperate (pn la 41C latitudine /ord .n ;ngaria, Eomnia
sau ;craina&. 6-tinderea irigaiilor a permis cultivarea pe scar larg .n zonele cu climat subtropical arid
(6gipt, Asia 3entral& .nct cea mai mare parte a plantaiilor actuale se situeaz .n afara ariilor geografice
.n care aceast plant se poate dezvolta spontan. @umbacul a constituit unul din principalele elemente ale
speculaiei coloniale. Succesul su se datoreaz unei duble serii de circumstane> prelucrare u"oar,
reducndu(se astfel costurile de producie (mult sub cel al lnii sau inului&? producia materiei prime n
cadru colonial, pe terenuri fertile, ac!iziionate la preuri 8oase, utiliznd fora de munc local, ieftin.
@umbacul s-a impus at't prin preul de cost (de "0 ori mai redus dect al lnii *i de # ori dect al fibrelor
sintetice& dar "i prin caliti deosebite (rezisten, luciu, prelucrare facil&. Aceasta nu a .nlturat crizele
datorate caracterului speculativ al culturii sale. Fariaiile anuale ale produciei sunt mari, cantitatea de
bumbac comercializat pe plan mondial scade (principalele burse sunt cele de la /eN =rleans, Ale-andria
*i @ombaJ& datorit cre*terii consumului .n rile productoare (3!ina *i 4ndia& sau cele aflate .n
dezvoltare rapid (sud(estul Asiei&.
Repartiia produciei este relativ stabil n ultimul deceniu. Asia ocup primul loc, cu peste 20 %
din total. Aici .ntlnim patru mari productori> %*ina, unde culturile s(au e-tins .n <area 3mpie
3!inez dar mai ales .n +latoul de 5oess (la vest de @ei8ing&, +ndia cu arii specializate .n nord(vestul
+odi*ului 'eccan, a6istanul care .l cultiv .n valea 4ndusului utiliznd masiv irigaiile *i :urcia. 3u
producii mai modeste se adaug *i 4ranul, Siria sau unele ri sud(est asiatice. :oi ace*ti productori sunt
dinamici, cererea intern fiind tot mai mare.
= a doua arie o formeaz cele dou Americi, .n zonele subtropicale ale acestora> S$,$A$, mult timp
principalul productor, cu mari plantaii de tip colonial .n sud(est? <e-icul, @razilia, Argentina, +araguaJ.
Statele 3.S.4. formeaz o a treia arie, a crei importan a sczut mult dup "770. +rincipalul areal
se suprapune cmpiilor semi(de*ertice ale Asiei 3entrale unde irigaiile sunt obligatorii (,zbe6istan,
:urHmenistan etc.&.
Africa .nregistreaz o larg e-tindere a culturii acestei plante dar productivitatea redus impune
doar cteva ri .n care aceasta dateaz din perioada colonial, 6giptul .n primul rnd. +roductori
importani precum Sudanul sau ;ganda au intrat .n declin dar un interes deosebit se constat .n Africa
=ccidental (/igeria, 3oasta de Dilde*, <ali, 3iad&.
6-portul este asigurat de civa mari productori> +aHistan, S.;.A., :urcia, ;zbeHistan iar
importul este diri8at .n special spre consumatorii europeni *i est(asiatici.
c& Alte produse textile, precum inul, c'nepa, iuta au o utilizare mai restrns .n prezent, de*i au
constituit baza unor industrii difuze .n regiunile rurale din zona temperat a 6uropei (in, cnep& sau .n
sudul Asiei (cazul iutei&.
Inul i c#nepa sunt .ntr(o profund criz, concurena bumbacului fiind dublat .n ultimul secol de
cea a produselor sintetice. 4nul mai cunoa*te o oarecare importan doar .n nordul Dranei *i .n @elgia
(productoare tradiionale de dantele *i pnzeturi din in& la care se adaug Dederaia Eus. 4nul pentru ulei
este preferat tot mai mult, avnd un debu*eu sigur .n industria vopselelor. 3nepa, utilizat aproape
e-clusiv .n industria ambala8elor *i(a restrns arealul tradiional din sud(estul 6uropei, cultivndu(se mai
ales .n subcontinentul indian.
Iuta este singura care cunoa*te un interes constant, utilizat fiind .n producia de covoare *i
moc!ete. Dibrele de iut sunt obinute aproape e-clusiv de ctre patru productori (4ndia *i @anglades!
()%4 din total, sudul 3!inei *i :!ailanda&, iar importurile sunt asigurate de statele vest(europene, sub
form brut (<are @ritanie, @elgia, mari productoare de moc!ete, *i covoare&.
7$ omicultura
0
6ste o alt ramur important a agriculturii, remarcabil prin randamentul deosebit "i prin
caracterul intensiv al sistemului de cultur. Aceasta determin o eficien sensibil mai mare dect .n cazul
altor ramuri agricole mai ales dac speciile .n cauz sunt intens comercializate. Speciile pomicole
cultivate se remarc *i prin marea varietate, fie c este vorba de speciile cultivate .n zona temperat fie c
este vorba de cele caracteristice zonei calde. <a8oritatea speciilor cultivate .n regiunile temperate au fost
luate .n cultur .n sud(vestul Asiei de unde s(au rspndit spre 6uropa. Speciile din zona cald au ca
principal areal de origine, sud(estul Asiei, secundar regiunile tropicale ale Americii *i Africii. Actualele
arii de cultur s(au conturat la sfr*itul secolului al L4L(lea prin crearea unor soiuri cu caracteristici
alimentare superioare. %re"terea consumului "i mondializarea fluxurilor comerciale au constituit un
stimulent important pentru dinamizarea produciei pomicole, mai ales .n cazul produselor tropicale,
e-portate masiv .n stare proaspt sau sub form de sucuri .n rile dezvoltate din emisfera nordic. Astfel
s(au conturat cteva mari areale de producie>
( zona mediteraneean unde se cultiv att fructe specifice zonei temperate ct *i fructe
caracteristice zonei calde. Se impun prin volumul produciei, care asigur un volum ridicat de e-porturi,
4talia, Spania, :urcia, 6gipt *i $recia?
( marile state asiatice> 4ndia, cel mai mare productor mondial de fructe, 3!ina, Iaponia,
4ndonezia, Dilipine, Fietnam, :!ailanda, 4ran, :urcia. 3ele mai mari producii sunt asigurate de speciile
tropicale dar .n nordul 3!inei, 4ndiei, .n 4ran *i .n :urcia importante sunt *i speciile de tip temperat?
( America -atin, unde @razilia este al doilea mare productor mondial, dar primul e-portator,
urmat de 3olumbia, <e-ic, 6cuador, 3osta Eica. Dructele tropicale domin net acest areal, adesea
obinute .n plantaii de mari dimensiuni, .n sistem de monocultur (cazul Arepublicilor bananiereB&?
( America de 2ord unde S.;.A. sunt un mare productor *i consumator?
( zona temperat a 6uropei cu o producie mai modest *i mai puin diversificat, unde se remarc
Drana, Eomna, +olonia, Dederaia Eus, $ermania etc.
9n afara acestor areale producia pomicol este secundar, diri8at spre necesitile locale dar
interesul comercial este tot mai mare pentru unele producii cu mare cutare (citrice, banane, ananas&, .n
special .n unele state africane.
Diecare din speciile ma8ore cultivate *i(a constituit un areal specific.
$rul este prezent difuz .n ma8oritatea regiunilor temperate, ptrunznd masiv *i .n zona
subtropical. +rincipalul areal este cel european dar producia cea mai mare este asigurat de 3!ina.
+roducia de mere era de " milioane tone .n anul #000.
%rul este ceva mai puin difuz, 3!ina dominnd *i .n acest caz producia mondial, iar .n 6uropa
se remarc localizarea mai sudic a principalilor productori, acest pom fructifer fiind mai sensibil la
scderile de temperatur. +roducia de pere atingea ",2 milioane tone .n anul #000.
%iersicul, specie care a c*tigat mult teren .n ultimii 20 de ani este tot mai larg prezent, fiind
adaptabil *i .n zona subtropical, dar limitndu(se spre nord la regiunile cu climat temperat mai cald.
Eegiunea mediteranean *i 3!ina constituie *i .n acest caz principalele arii productoare ("),0 milioane
tone .n anul #000&. 6-portul este diri8at la nivel regional spre statele europene mai nordice sau spre
Iaponia.
&ananierul, asigur .n prezent alturi de citrice cea mai mare parte a produciei mondiale de
fructe. )riginar din sud-estul Asiei acest arbust s(a e-tins rapid .n plantaii de mare randament, mai ales
.n America dar *i .n Africa, subiect al unor speculaii comerciale intense. Succesul fructelor sale pe piaa
statelor dezvoltate e-plic interesul ma8or care i se acord. <arii productori asiatici se orienteaz .n
primul rnd spre piaa intern, e-porturile fiind asigurate de micile state latino(americane cu e-cedente
masive (6cuador, $uatemala, 3osta Eica etc.& controlate de firme multinaionale. 9n anul #000, producia
mondial de banane a urcat la 4,2 milioane tone.
Citricele constituie principalul furnizor de sruri minerale sub forma sucurilor. Succesul lor se
datoreaz att calitilor alimentare ct *i varietii lor la care se adaug complementaritatea dintre cele
dou emisfere care asigur fructe proaspete aproape .ntreg anul. Eandamentul este e-trem de difereniat.
7
'ac suprafeele cele mai mari revin 3!inei, principalul productor mondial este /razilia, urmat de
S.;.A., continentul american dominnd net att producia ct *i e-portul cu tot consumul ridicat.
+roducia mondial de citrice cifrat la "01 milioane tone .n anul #000 este dominat de portocale *i
mandarine, urmate la mare distan de lmi *i de grape(fruit.
8$ -egumicultura
6ste o ramur agricol a crei importan rezid nu .n dimensiunea suprafeelor cultivate ci .n
varietatea "i calitatea produselor obinute. Suprafaa consacrat acestor plante nu dep*e*te # % din
totalul terenurilor arabile dar participarea sa la veniturile realizate dep*e*te )0 %. Acest fapt se datoreaz
ctorva caracteristici>
( are o larg rsp'ndire, sub diverse forme fiind prezent .n toate statele lumii?
( sistemul de producie este intensiv, cu un ridicat nivel te!nic *i mare capacitate de absorbie a
forei de munc?
( valorific superior terenurile asigurnd de regul pe aceea*i suprafa mai multe recolte anual?
( este concentrat n apropierea marilor zone consumatoare, pentru a avea o desfacere rapid *i
pentru a anula efectele perisabilitii celor mai multe produse?
( producia este stimulat de procesul de industrializare "i urbanizare.
Aceste caracteristici generale pot fi nuanate c!iar dac legumicultura este cea mai orientat spre
comercializare dintre ramurile agricole. Se pot deosebi trei tipuri de legumicultur> legumicultura
subzistenial, practicat pe terenuri mici .n scopul asigurrii necesarului de produse proaspete, specific
mai ales .n statele .n curs de dezvoltare. 3!iar *i a*a rmne un surplus diri8at spre pia, surs de venituri
importante .n multe cazuri? legumicultura comercial, orientat e-clusiv spre pia utilizeaz suprafee
mari fiind rezultatul concertat al unor societi de producie *i desfacere. 5ocalizat preponderent .n ariile
periurbane, mai ales sub forma culturilor prote8ate (sere, solarii& este rentabil *i la distan de centrele de
consum. 3ulturile forate s(au e-tins masiv dup "720, cu un randament net superior culturilor .n cmp
desc!is dar cu o calitate mediocr (tipic este din acest punct de vedere =landa&? legumicultura
specializat destinat tot comercializrii dar mai puin intensiv, amplasat la mari distane de ora*e,
destinat unor producii mari diri8ate spre prelucrarea de tip industrial. Se remarcat din acest punct de
vedere unele regiuni precum 3alifornia *i Dlorida .n S.;.A., sud(estul Angliei, sudul Dranei, centrul *i
sudul 4taliei, sudul Spaniei, litoralul atlantic al <arocului etc., toate fiind zone de aprovizionare a unor
mari aglomerri urbane.
'intre numeroasele varieti de legume se remarc prin difuziunea e-trem tomatele *i ceapa.
3omatele, plant originar din America de Sud s(a impus prin calitile sale deosebite (coninut
ridicat de vitamine *i sruri minerale&, devenind indispensabil civilizaiei contemporane. +roducia de
tomate este astfel strns legat de distribuia populaiei, cel mai mare productor dar *i consumator fiind
%*ina. 6-ist totu*i un avanta8 net al statelor dezvoltate .n privina consumului, alimentat att de
producia intern (4talia, Spania& ct *i de producia unor state apropiate .n curs de dezvoltare (6gipt,
:urcia, <e-ic&. +roducia mondial de tomate atingea 70 milioane tone .n anul #000.
%eapa cunoa*te o difuziune la fel de mare dar este mai puin comercializat, corespondena cu
distribuia populaiei fiind c!iar mai vizibil, principalii productori fiind 3!ina *i 4ndia. +roducia de
ceap dep*ea 41,2 milioane tone .n anul #000.
'intre celelalte legume, prin producia foarte ridicat *i prin difuziunea spaial se impune *i
varza. Se adaug castravetele, morcovul, ridic!ea precum *i o gam variat de verdeuri. :ot de
legumicultur ine *i cultura unor plante ale cror fructe sunt apreciate pentru gustul lor deosebit (pepene,
cp*un, fragi, coacz etc.&. 'e multe ori este inclus .n aceast ramur agricol *i floricultura, cultura
ciupercilor etc.
9$ %ultura plantelor stimulative, aromatice "i narcotice
"0
;na din ramurile de mare randament ale agriculturii este *i aceea a cultivrii unor plante
recunoscute pentru efectele stimulative ale produselor obinute sau prin calitile aromatice. 3ele mai
multe dintre aceste plante fac obiectul unor intense speculaii comerciale, de multe ori .n cadrul
economiilor de tip colonial. +rodusele realizate au o mare valoare comercial dar sunt .n general supuse
fluctuaiilor pieei (vinuri, cafea, cacao, ceai, tutun etc.&. 4mportana lor rezid *i .n utilizarea unei fore de
munc abundente fiind din acest punct de vedere atractive pentru regiunile cu surplus demografic.
a) 'iticultura este una din ramurile de baz ale agriculturii zonelor temperate *i subtropicale att
prin .ntinderea suprafeelor afectate ct *i a produciei obinute. 3unoscut .nc din antic!itate, via de vie
este o plant iubitoare de cldur, rezistent la secet dar care necesit totu*i suficient umiditate .n
perioada vegetativ. 3ondiiile ideale sunt .ntlnite .n regiunea mediteranean "i n regiunile temperate
din sud-estul Europei. 'up descoperirea 5umii /oi, cultura viei de vie s(a e-tins *i .n Americi, Africa
de Sud *i Australia, unde a gsit condiii ideale .n regiuni precum 3alifornia, piemonturile andine sau sud(
vestul Australiei. :otu*i att sub aspectul suprafeelor cultivate ct *i al produciei, regiunile din 8urul
<rii <editerane pstreaz un avanta8 net. Aici se remarc .n primul rnd +talia, !rana "i Spania, urmate
de 3urcia, (recia, Rom'nia etc. 'estinat mai ales produselor vinicole, cu e-cepia :urciei *i $reciei
unde o bun parte din producie este conservat sub forma stafidelor, acest areal este principalul
e-portator mondial dar *i principalul consumator. 9n unele state afro(asiatice e-tinderea cestei culturi este
limitat de unele interdicii religioase (.n statele islamice&, produciile unor state precum 4ranul sau 3!ina
fiind diri8ate masiv spre conservare sau spre consumul direct. Statele din 5umea /ou au devenit
concureni tot mai serio*i pe piaa vinurilor, tot mai dinamic mai ales prin interesul acordat de ctre unele
state est(asiatice (Iaponia, 3oreea de Sud& .n care modul de via european este tot mai prezent. +roducia
mondial de struguri se cifra la #,) milioane tone .n anul #000. +roducia de vin era de #0", milioane !l
(4talia *i Drana avnd fiecare cte 20 milioane !l, urmate de Spania cu )4 milioane !l&.
b) Cultura arborelui de cafea destinat produciei de boabe din care prin mcinare se obine un
produs intrat .n uzul cotidian la scar planetar .n ultimul secol. )riginar din estul Africii, arborele de
cafea s(a aclimatizat *i .n alte regiuni similare din zona tropical a Asiei *i Americii, .n perioada colonial
devenind obiectul unei intense concurene *i speculaii comerciale. /ecesitnd soluri fertile *i temperaturi
relativ constante a gsit condiii favorabile mai ales .n regiunile colinare sau piemontane ale @raziliei,
3olumbiei, Americii 3entrale sau Asiei de Sud(6st. S(au conturat treptat tei mari arii de cultur> cea mai
important este regiunea latino(american care are .n centru /razilia "i %olumbia, state care domin de
departe producia *i comerul mondial de profil? aria central(african, mai difuz, cu producii mai
modeste dar adesea de bun calitate ((*ana, %oasta de !ilde", ,ganda&? aria sud(est asiatic, cea mai
dinamic .n ultimii ani, unde :ietnamul a devenit al doilea mare productor mondial, devansnd
+ndonezia, +ndia, !ilipine cu plantaii mai vec!i, din perioada colonial. +roducia mondial de cafea era
de 1,) milioane tone .n anul #000, care este .n cre*tere continu, stimulat de sporirea consumului.
3ea mai mare parte a acestei producii de cafea este comercializat .n special pe pieele mari
consumatoare ale 6uropei *i Americii de /ord. 6-portul este efectuat .n mare parte sub form brut sau
semiprelucrat, marile firme vest(europene *i nord(americane avnd fiecare propriile reete de prelucrare
final.
c) (utunul, este o plant originar din America %entral unde era cultivat .nc din Antic!itate.
'ifuzat dup descoperirea Americii .n toat lumea, utilizat .n primul rnd pentru fabricarea igaretelor dar
*i pentru e-tragerea unor substane c!imice utile .n industria farmaceutic *i industria insecticidelor,
tutunul este o alt producie agricol diri8at masiv spre pia. 3re*terea populaiei mondiale a fost un
impuls .n cre*terea produciei alturi de cre*terea consumului ca urmare a modernizrii
comportamentului. 3u toate campaniile antitabagice, consumul produselor derivate stimuleaz .n
continuare aceast cultur speculativ, e-trem de difuz .n spaiu, adaptabil din zona temperat pn .n
cea cald. <arii productori actuali sunt +ndia "i %*ina, ambele cu o pia intern de mari dimensiuni, la
care se adaug *i state diri8ate .n primul rnd spre e-port. Se includ .n aceast categorie /razilia, 3urcia,
(recia, unele state africane etc. +roducia mondial de tutun brut era de ,74 milioane tone .n anul #000.
""
3omercializarea se face mai ales prin intermediul produselor finite, principalii e-portatori fiind
3!ina, S.;.A., 4ndia, @ulgaria, $recia, 4ndia, @razilia etc.
9n aceast categorie, prin importan, se remarc *i arborele de cacao) arborele de ceai i arborele
de cola. Arborele de cacao este originar din America de Sud *i s(a e-tins .n .ntreaga zon tropical,
producia actual fiind concentrat .n vestul Africii (3oasta de Dilde*, $!ana&. Arborele de ceai este
originar din sud(estul Asiei, unde se localizeaz *i principalii productori (4ndia, 3!ina, Sri 5anHa&, dar s(
a e-tins *i spre sud(vestul continentului, spre Africa *i America de Sud. Arborele de cola a intrat recent .n
uz, fiind originar din centrul Africii *i avnd ca utilizare principal prepararea buturilor rcoritoare.
+roducia acestor trei plante este masiv e-portat spre rile dezvoltate, unde dup "720 a luat amploare
consumul produselor derivate. 9n cazul ceaiului, consumul din zonele temperate s(a impus mult mai
timpuriu, .nc din perioada colonial.
'e o importan local este *i cultura unor plante narcotice (mac, coca, canabis&, de multe ori
clandestin, obiect al unui trafic ilegal cu droguri.
II. *ootenia
3onstituie a doua ramur a agriculturii, la fel de important, furniznd o gam variat de produse
utilizate att .n alimentaie ct *i .n industrie. Alimentele obinute .n urma acestei activiti au mare
valoare nutritiv fiind principalul furnizor de proteine, grsimi *i lipide (carne, lapte, ou, miere& iar
materiile prime destinate industriei au mare valoare economic (blnuri, piei, ln, pr, oase&. Strns
legat de cultura plantelor, unele specii de animale fiind utilizate din vec!i timpuri la efectuarea lucrrilor
agricole (arat, semnat, traciune etc.& la care se adaug .ngr*mintele naturale rezultate din de8eciile
acestora *i valorificarea superioar a unor plante prin consumul unor de*euri rezultate .n urma recoltrii
sau prelucrrii acestora (floarea soarelui, soia, sfecla de za!r etc.&.
;omesticirea animalelor este cel puin la fel de vec!e ca luarea .n cultur a plantelor. 3a *i
acestea s(au constituit anumite arii unde s(a format baza genetic a speciilor crescute astzi. Spre
deosebire de plante, numrul animalelor care fac obiectul activitilor agricole este mult mai redus. 'intre
cele cteva specii de mamifere se remarc prin importan economic deosebit, bovinele, ovinele,
caprinele, porcinele *i cabalinele, iar dintre psri ginile, palmipedele, curcile.
Se pot .ncadra aici *i activiti specifice precum apicultura (cre*terea albinelor pentru miere&,
sericicultura (cre*terea viermilor pentru mtase&, acvacultura *i marecultura (cre*terea diri8at a unor
specii de vertebrate *i nevertebrata ce triesc .n ap ( pe*ti, scoici, molu*te, crustacee&.
1. Creterea bovinelor
3onstituie ramura de baz a zoote*niei, prin produsele ce le pune la dispoziie omului. 5aptele,
aliment complet, larg folosit de toate categoriile de populaie este consumat att .n stare proaspt ct *i
preparat, conservat sau drept component al unor produse de patiserie. 3arnea bovinelor este larg utilizat,
talia acestor animale permind o productivitate ridicat. +ieile rezultate prin sacrificare constituie baza
industriei pielriei iar subprodusele (oase, ung!ii, snge& .*i gsesc utilizare .n diverse ramuri industriale.
9n plus, valoarea lor cre*te prin cantitatea important de de8ecii ce sunt larg utilizate drept fertilizant
natural iar .n trecut au constituit principala for de traciune animal.
a& %re"terea bovinelor
9n funcie de nivelul investiiilor *i de gradul de concentrare al *eptelului se disting dou sisteme
de cre"tere> cel clasic, gospodresc *i cel intensiv, industrial, cu .ntreptrunderi fire*ti. +rimul sistem este
utilizat mai ales pentru vacile de lapte sau mi-te practicndu(se .n gospodrii individuale cu efective mici,
te!nologia de !rnire utiliznd p*unatul vara *i stabulaia iarna sau acolo unde p*unile sunt puine,
!rnirea cu nutre verde la gra8d (mai ales .n zonele de deal *i cmpie&. Sistemul industrial (intensiv se
practic .n comple-e specializate cu un grad ridicat de automatizare *i mecanizare ce asigur o activitate
productiv .n flu- continuu, combinat cu un sector de cultur a cerealelor *i plantelor fura8ere necesare
.ntreinerii efectivelor. ;n caz particular .l constituie p"unatul nomad al unor populaii din Africa (Sa!el,
"#
platourile est(africane& ce grupeaz cirezi enorme aflate permanent .n cutarea !ranei pe .ntinsele savane,
la c!eremul factorilor climatici.
6fectivele mondiale sunt estimate la " )4 milioane capete (.n anul #000&, repartizate astfel> )4 %
.n Asia, # % .n America 5atin, "2 % .n Africa, ") % .n 6uropa (inclusiv Dederaia Eus&, 7 % in
America Anglo(Sa-on *i ) % .n =ceania.
3el mai mare efectiv .l deine +ndia, cu #"7 milioane capete .n anul #000. +roductivitatea este .ns
e-trem de redus (17) litri de la o vac fa de media mondial de #""0 litri&. Animalele sunt crescute .n
primul rnd pentru lapte *i traciune, consumul de carne fiind pro!ibit de !induism. +roducia de lapte este
redus fa de alte state cu *eptel mult mai modest. 'e*i larg rspndit, se constat o concentrare a
acestei activiti .n 3mpia $angelui *i 'eccan. Easele crescute sunt .n general inferioare ca .n cea mai
mare parte a Asiei.
:ot .n Asia se remarc prin numrul *i dinamica efectivelor, %*ina ("04, milioane capete, fa de
11 milioane .n "770 sau 2# milioane. .n "700, ceea ce 8ustific importurile de cereale&. Eandamentul este
sensibil mai ridicat dect .n 4ndia, "40# litri lapte%vac fura8at, dar predomin .n primul rnd rasele
pentru carne. +rincipala arie de cre*tere este situat .n nord(est ( $ansu, /ing-ia, <ongolia interioar *i
<anciuria. 6fective importante dein *i alte state asiatice> @anglades! cu #),1 milioane capete, +aHistan
cu ## milioane, 4ndonezia cu "#," milioane, :urcia, @irmania, 4ran, :!ailanda etc. 9n general randamentul
este sczut *i animalele sunt utilizate larg pentru traciune, secundar pentru lapte *i carne, ca .n 4ndia.
6-cepie face Iaponia, 4sraelul iar mai recent 3oreea de Sud, cu efective modeste, dar productiviti din
cele mai ridicate (7)70 litri lapte%vac fura8at .n 4srael, locul 4 pe glob&.
America -atin are ca principal cresctor, /razilia ce deine locul # pe glob la efective
("1,2milioane capete .n anul #000&. Activitate larg rspndit cu o concentrare evident .n partea
central(sudic, utiliznd att savanele din <atto $rosso ct *i p*unile subtropicale din sudul rii.
Altdat e-porta cantiti mari de carne uscat, azi te!nicile de refrigerare permit e-portul masiv de carne
crud, sub forma unor produse de calitate (peste 0 milioane tone carne produse .n #000, locul # .n lume&.
+roducia de lapte este secundar, randamentul fiind redus, similar celui din 3!ina, dar asigurnd
consumul intern. 6fective importante le deine Argentina (22 milioane capete&, care valorific vastele
p*uni (20% din suprafa agricol ( +ampasul&. 3oncentrrile cele mai mari sunt .n 8urul estuarului 5a
+lata, strns legat de concentrarea populaiei *i apropierea de @uenos Aires, debu*eul principal al unei
producii de calitate, diri8at .n mare parte spre e-port. Spre deosebire de @razilia, se cresc *i vaci pentru
lapte, randamentul la acest produs fiind sensibil mai ridicat dect media mondial. Al treilea stat latin
american ce se remarc prin efective, este 0exicul, cu )0,) milioane capete, cu efective .n declin continuu
()1 milioane capete .n "704&, concurena S.;.A. fiind .n parte responsabil. Aici, ele se cresc mai ales .n
partea nord(estic, valorificnd p*unile semiaride ale platoului me-ican. Eandamentul este intermediar
.ntre cel al Argentinei *i @raziliei, producia fiind destinat .n bun parte consumului intern, .n S.;.A.
e-portndu(se mai ales animale vii. 3elelalte state latin(americane dein *i ele efective considerabile
(3olumbia cu # milioane capete, Fenezuela, +araguaJ& *i caracteristici similare celorlalte state din zon.
6-cepie face ;ruguaJul cu un *eptel bovin de 0,7 milioane capete, .n stagnare, dar cu cel mai ridicat
randament din zon.
Europa se distinge prin dominana sistemului intensiv de cre"tere, mai ales .n regiunile 8oase, .n
cele .nalte, sistemul gospodresc fiind .nc larg prezent (Alpi, 3arpai ori masivele !ercinice&, dar cu
producii de bun calitate. Easele crescute sunt .n general selecionate *i specializate, de multe ori
adaptate unor condiii climatice specifice (climat montan, climat temperat oceanic, climat temperat
continental&. 3el mai .nsemnat efectiv .l deine Dederaia Rus, #1,2 milioane capete, aflat .n scdere
continu, dublat de degradarea calitii dup "770, fenomen comun celor mai multe ri fost comuniste
(0 milioane .n "702&. 3oncentrarea lor este legat de zonele de consum, remarcndu(se partea european
unde specializate .n producia de lapte sunt ariile periurbane ale <oscovei *i St. +etersburgului, iar pentru
carne, zona ;ralului. ;craina deine "0, milioane capete (# milioane .n "702&, fiind specializat .n
")
producia de carne, iar statele baltice se remarc prin randamentul net superior, apropiat de cel occidental,
specializate .n producia de lapte.
6uropa 3entral(6stic nu se remarc prin efective prea importante, cu e-cepia +oloniei *i
Eomniei ("" milioane capete, respectiv 1 .n "707& a8ustate drastic dup "770 (," milioane capete,
respectiv ),# .n #000&, fr s se remarce o specializare strict sau un grad ridicat de intensivizare.
3omun este scderea brusc a efectivelor dup "770, efect al bulversrii pieelor de consum *i
concurenei vest(europene.
Europa )ccidental formeaz o arie cu un randament foarte ridicat. 6fectivele nu sunt prea mari
(Drana ( #0, milioane capete, $ermania "4,1 milioane, <area @ritanie ""," milioane, 4talia cu 1,#
milioane etc.&, dar sunt stabile, iar specializarea este foarte avansat cu un grad ma-im de intensivizare
(producii de peste 000 litri lapte%vac fura8at .n 'anemarca, =landa, Suedia sau @elgia. Aceasta a *i
determinat de altfel stagnarea sau c!iar reculul efectivelor acolo unde concurena, sau recenta criz a
Avacii nebuneB, a impus(o (<area @ritanie, 4talia .n primul rnd&. Se remarc anumite arii specializate >
nord(vestul Dranei, din @retagne .n +icardia, cu producii importante de carne *i lapte, zona alpin *i cea
prealpin, avnd .n centru 6lveia *i vestul Austriei (:irol, Salzburg& cu sisteme tradiionale de cre*tere *i
o producie apreciat de produse lactate, =landa cu cel mai .nalt grad de mecanizare, specializat att .n
producia de carne ct *i de produse lactate, destinate e-portului, 'anemarca, orientat spre producia de
lapte etc. 3u toate acestea 6uropa =ccidental este un importator constant, dat fiind nivelul mare al
consumului *i densitatea ridicat a populaiei.
America de 2ord impune .n primul rnd S$,$A$, ale cror efective de 70 milioane capete .n anul
#000 le situeaz pe locul ) .n lume. /ivelul te!nic deosebit de ridicat *i utilizarea intensiv a p*unilor
imense ca *i utilizarea masiv a plantelor fura8ere sau nutreurilor concentrate le asigur locul " .n lume la
producia de lapte *i carne de bovine (1#72 litri lapte%vac fura8at .n #000, locul # .n lume&. +roducia de
carne de vit ("0 milioane tone&, cea de lapte (10 milioane tone& *i cea de unt (0, milioane tone& .i
asigura rolul de lider .n domeniu *i de principal e-portator. Eemarcabil este specializarea regional>
/oua Anglie *i zona <arilor 5acuri, unde domin fermele mici, este a-at pe producia de lapte, cre*terea
bovinelor fiind aici sectorul de baz, cultura plantelor fiindu(i subordonat (0il6 /elt&. Festul mi8lociu se
impune prin sistemul original de cre*tere, animalele sunt p*unate pn la vrsta de un an, .n ferme
imense ce utilizeaz vastele preerii, dup care sunt vndute .n zona de cultur a porumbului pentru a fi
.ngr*ate *i valorificate, producia de carne fiind dominant. 9n Festul .ndeprtat, se practic un sistem
e-tensiv, tot pentru producia de carne, cu e-cepia 3aliforniei unde e-istena aglomeraiilor urbane
impune specializarea .n producia de lapte. 3anada deine un *eptel relativ important ("#,0 milioane
capete&, specializarea urmnd o zonare similar celei din S.;.A. (pentru lapte .n sud(est *i .n zona pacific
din 8urul ora*ului Fancouver&, pentru carne .n zona preeriilor. 3alitatea produciei *i randamentul o impun
pe piaa e-portatorilor de produse din carne *i lapte.
Africa de*i deine o pondere important .n efectivele mondial, se remarc prin cel mai redus
randament. /umrul animalelor este foarte mare .n unele state (6tiopia cu )2 milioane capete, Sudan cu
)1 milioane, /igeria cu "7,0 milioane, OenJa cu "),0 milioane, :anzania cu "4," milioane, Africa de
Sud, <adagascar etc.& remarcndu(se o concentrare evident .n Africa de 6st unde sunt crescute .n sistem
e-tensiv tradiional ce a eliminat aproape complet pstoritul seminomad al unor populaii specializate
(<assai, $alla&.Da de efectivul imens de "72 milioane capete (.n anul #000& participarea la producia
mondial de lapte *i carne de vit este aproape nesemnificativ, o oarecare importan avnd(o comerul
cu piei. ;nele triburi cresc cirezi imense doar din necesiti simbolice sau din orgoliu. Absena unei
te!nici *i a unei specializri difereniaz net Africa c!iar *i de sudul Asiei. Se distinge doar Africa de Sud
unde randamentul este superior mediei mondiale, reu*ind s(*i asigure un important surplus pentru e-port.
Australia se remarc printr(un efectiv important (#,1 milioane capete .n anul #000& unde
ponderea cea mai mare o dein taurinele pentru carne, .n nord mai ales, cele pentru lapte concentrndu(se
.n sud(est, legat de concentrarea populaiei urbane. /oua ,eeland deine efective importante, raportat la
suprafa *i populaie (7,2 milioane&, ce .i asigur unul din locurile de frunte la e-portul produselor
"4
derivate din lapte, .n care este de altfel specializat. Eandamentul este ceva mai sczut dect .n 6uropa
=ccidental sau S.;.A. acesta *i datorit sistemului mai e-tensiv.
+rodusele obinute din acest sector de activitate sunt intens comercializate. Se remarc a*a cum s(a
subliniat de8a, S.;.A. cu mari disponibiliti dar *i state precum =landa, 'anemarca, /oua ,eeland la
produsele lactate, sau @razilia, Argentina, 3!ina la cea de carne. Dlu-urile de e-port sunt diri8ate .n bun
parte spre zonele dens populate *i intens urbanizate ale rilor dezvoltate (6uropa =ccidental, Iaponia&
dar *i spre state recent industrializate care nu au condiii necesare dezvoltrii unei zoote!nii performante
(rile arabe petroliere, Singapore sau :aiNan etc&.
b) &ubalinele
@ivolul este un animal domestic comun .n zonele ml*tinoase din subcontinentul indian,
4ndoc!ina *i sudul 3!inei, de unde s(a rspndit spre =rientul Apropiat *i 6uropa. @ivolii africani sunt
mai primitivi, se .mblnzesc mai greu *i au o importan economic redus. @ivolul domestic are o putere
de traciune superioar celei a boilor, fiind .n consecin foarte utilizai pentru munc. 5aptele bivolielor
este gras, dar randamentul este inferior fa de taurine (ma-imum #000 litri&, iar carnea este de calitate
inferioar, cu e-cepia celei de viel tnr. 6fectivele mondiale se cifreaz la "24 milioane capete (#000&,
larg concentrate .n Asia. 4ndia deine mai mult de 8umtate din *eptel (17,2 milioane&, urmat de 3!ina
(##, milioane& *i +aHistan cu #0 milioane. Eestul este concentrat .n celelalte state din sudul *i sud(estul
Asiei. 9n Africa se distinge 6giptul cu ),#2 milioane capete iar .n Americi, @razilia cu ",44 milioane. 9n
6uropa aria lor de rspndire cuprinde partea central(estic ( bazinul panonic, sudul Dederaiei Euse.
c) +vinele
4mportana acestei ramuri a zoote!niei const .n faptul c cele dou specii asigur o serie de
produse de prim necesitate ( lna, carnea, laptele, pieile. Are un grad .nalt de rentabilitate, fiind animale
mai puin pretenioase valorific.nd *i p*unile de calitate inferioar. 3!iar .n sistem intensiv reclam
dotri *i investiii reduse. =riginea oii domestice este polifiletic, derivnd din toate aceste specii
slbatice. /umrul raselor de ovine este foarte mare dat fiind adaptabilitatea lor la diverse condiii de
mediu *i diferitele .ncruci*ri sau selecii efectuate de(a lungul timpului, pornind de la speciile
menionate. 'e obicei rasele se clasific dup dou criterii, cel al productivitii *i al fineei lnii. Astfel,
se deosebesc rase pentru ln (0erinos&, rase pentru lapte (!riza& sau carne (%ovriedale& ori dup fineea
lnii ( rase cu ln fin (<erinos&, semifin (igaie&, semigrosier <Stogo"a, !riza& sau grosier (urcan,
=ara6ul&.
Sistemul cel mai rsp'ndit de cre"tere este cel extensiv, bazat pe p*uni, practicndu(se *i
semistabulaia sau stabulaia permanent. Efectivul mondial este mai redus ca cel al bovinelor (" 020
milioane. capete .n #000&, .ns distribuia lor la nivel global este sensibil diferit> Asia cu )0 %, Africa cu
"7 %, 6uropa cu "2 %, Australia si =ceania cu "1 %, restul .n Americi unde are un rol secundar .n
economia agricol.
%*ina disput primul loc .n lume cu Australia, deinnd ")" milioane capete (#000&. +rincipala
arie specializat se localizeaz .n zonele aride din nord(vest, cu p*uni e-tinse. 'estinate produciei de
carne (populaiile ce practic pstoritul ovin sunt .ndeosebi musulmane&, secundar pentru lapte, ln *i
pielicele de tip OaraHul. Aceast arie se e-tinde spre nord .n <ongolia ("4 milioane capete&.
Subcontinentul indian este o alt important> 4ndia, care cu cele 20 milioane capete are centrat aceast
activitate .n regiunea !Jmalaian *i .n de*ertul :!ar? +aHistanul, cu #4," milioane capete, se impune prin
producia de carne, cre*terea ovinelor fiind larg difuzat, .n special .n ariile marginale. Sud- vestul Asiei,
este o arie tradiional cu mari productori> 4ranul cu 22 milioane capete, :urcia cu #7,4 milioane,
Afganistan, Siria, apoi statele din Asia 3entral .n frunte cu Oaza!stanul. 9n aceast arie se mai practic
.nc nomadismul, seminomadismul sau trans!umana. +endularea .ntre locurile de p*unat de var *i cele
de iarn este .nc frecvent pe platourile iraniene sau .n Anatolia, cu tot efortul de sedentarizare a
nomazilor de origine turcic. 4mportant pentru Asia este faptul c acest sistem .n mare parte tradiional nu
"2
las loc unei specializri stricte, poate cu e-cepia pielicelelor de OaraHul, mai ales .n Asia 3entral. =ile
sunt crescute aici att pentru carne ct *i pentru ln sau lapte.
Europa se impune prin specializarea mai strict, c!iar dac reminiscene ale sistemului de cre*tere
pendulatoriu se mai menin, .n zonele mediteraneene mai ales. Se remarc trei areale distincte>
( estul Europei, unde se impune prin efective Dederaia Eus ("4 milioane capete .n anul #000, .n
scdere spectaculoas, de la 0 milioane. .n "702&. Aici se cresc mai ales merinosul pentru ln *i
HaraHulul pentru blnie, .ndeosebi .n stepele din 8urul <rii 3aspice. Similar e situaia *i .n ;craina,
c!iar mai dramatic (" milion .n #000 fa de 0,2 .n "770& sau Eomnia (0 milioane fa de "0,# .n "770&
ori @ulgaria (#,2 milioane fa de "" milioane&, regresul innd de lic!idarea structurilor agrare instaurate
de regimul comunist, dar *i de con8unctura nefavorabil a pieei mondiale de ln, .n care acestea erau
specializate, pe lng cre*terea rasei OaraHul pentru blnie. 3ele dou state balcanice menionate se
deosebesc prin ponderea produselor din lapte (ca*, ca*caval, obinute mai ales .n zonele montane&?
( Europa mediteranean este o arie tradiional de pstorit trans!umant, remarcndu(se prin
efective Spania cu #),1 milioane capete, Drana cu "0 milioane *i 4talia cu "" milioane capete, $recia cu 7
milioane, specializate .n producia de lapte (brnzeturi apreciate&, dar *i pentru carne sau ln. Sunt aici
regiuni specializate cum este <esseta spaniol sau .n 4talia, Sardinia *i Apeninii 3entrali sau .n sudul
Dranei, <unii 3evennes?
( +nsulele /ritanice, specializate tradiional .n producia de ln, relansat recent dup un declin
.ndelungat (4#,# milioane capete .n <area @ritanie&, mai ales .n regiunile muntoase ale Scoiei, Palesului
*i 4rlandei.
9n =ceania se remarc Australia (""2,1 milioane capete .n #000, locul " .n unii ani&, .n relativ
declin din diverse cauze (concurena fibrelor artificiale, degradarea p*unilor&. Specializat .n producia
de ln (asigur "%) din totalul mondial&, practic un sistem e-tensiv utiliznd vastele p*uni situate la
vest de Alpii Australieni (S*eep /elt&. 3ele mai multe sunt oi cu lna fin din rasa <erinos. +roducia de
carne de*i secundar asigur mari disponibiliti pentru e-port. /oua ,eeland, cu cele 42,0 milioane
capete o urmeaz .ndeaproape situndu(se pe primul loc .n lume la producia pe locuitor ca *i la densitatea
raportat la suprafaa agricol. 3oncentrarea ma-im este .n vestul 4nsulei de /ord *i .n cmpiile
3anterburJ din 4nsula de Sud. =cup locul # la producia de ln.
Africa deine efective impuntoare, dar randamentul, ca *i la alte specii, este sczut. 3rescute .n
primul rnd pentru carne, .ntr(o arie conturat .n nord(estul continentului, legat de cele din sudul 6uropei
*i Asia de Sud(Fest (din <auritania pn in 6tiopia, cu e-tinderi spre zona sa!elian&. Se impun prin
efective> Sudanul cu 4#,0 milioane, 6tiopia cu #" milioane, Algeria cu "0,# milioane, <aroc cu "1,)
milioane iar .n Africa de Fest, /igeria, <auritania, @urHina Dasso, <ali etc. Sistemul de cre*tere este
grevat de absena unei specializri *i de factorul climatic. ;n caz aparte .l constituie Africa de Sud (#0,1
milioane&, specializat .n producia de ln, .n sistem similar celui australian. 9n Americi efective mai mari
dein statele din e-tremitatea sudic *i din 3ordiliera Andin (;ruguaJ, ") milioane, Argentina, "4,2
milioane, @razilia, "2 milioane etc.&, aceast ramur fiind mai slab reprezentat .n S.;.A. *i <e-ic.
Specializarea este mai evident dect .n Asia sau Africa, dominnd rasele pentru ln (Argentina, locul
4&.
d) Caprinele
3re*terea acestora este de obicei combinat cu cea a ovinelor de*i efectivele sunt mai reduse
(0#,# milioane capete .n #000&. 6ste la fel de rentabil, caprele fiind mai rezistente *i mai puin
pretenioase, adaptndu(se u*or condiiilor e-treme. Spre deosebire de oi au valoare economic mai
redus *i se concentreaz .n Asia (0%& *i Africa ()0%&.
%*ina "i +ndia "i disput primul loc n privina numrului efectivelor ("40,4 milioane respectiv
"#) milioane capete .n #000&, .n 4ndia fiind mult mai larg prezente dect oile. ;rmeaz statele vecine
4ndiei, +aHistan (41,4 milioane& *i @anglades! ()),0 milioane&, /epal, .n efective mici ptrunznd mai
mult dect ovinele .n sud(estul Asiei (@irmania, Dilipine *i mai ales .n 4ndonezia&. Ariile de cre*tere
"
e-tensiv sunt similare cu cele ale cre*terii oilor, vestul 3!inei, regiunea !imalaJan, aceasta din urm
fiind cunoscut prin capra de =as*mir din prul creia se produce o stof remarcabil.
;n areal important este *i cel conturat .n sud(vestul Asiei unde se impune 4ranul cu #,0 milioane
capete, :urcia, Arabia Saudit, Afganistan etc. Aici este frecvent rasa de Angora de la care se obine
Al'na de AngoraB, din care se fabric mo*airul (:urcia mai ales, ,) milioane capete&. 'eparte .n
interiorul Asiei se remarc *i <ongolia.
-arg rsp'ndit, este cre"terea caprinelor n Africa, unde state ca /igeria (#4,) milioane&, Sudan
(",7 milioane& *i 6tiopia (",0 milioane& sau Somalia ("#,) milioane& trec drept mari cresctoare. Arealul
de rspndire este mai difuz, ptrunznd masiv .n regiunile de savan din estul Africii (:anzania, OenJa&
*i c!iar .n cele ecuatoriale. Africa de Sud este specializat .n cre*terea caprelor pentru carne (capra /oer&,
dar a adaptat *i rasa Angora concurnd cu succes astzi :urcia .n producia de mo!air (,# milioane
capete&. 9n Americi cre*terea caprinelor este o activitate subordonat zoote!niei ovine, de importan
secundar, prin efective doar <e-icul *i @razilia impunndu(se, .n nord fiind prezent doar sporadic.
6uropa cunoa*te o oarecare rspndire .n peninsulele mediteraneene (mai ales .n $recia Q 2,) milioane&,
Spania, 4talia, Albania, Drana, cu e-tinderi spre est (@ulgaria, Eomnia, ;craina, Dederaia Eus&. Easa
dominant aici este cea alpin, bun productoare de lapte, utilizat .n mare parte la fabricarea
brnzeturilor. +rin nivelul te!nic al produciei se remarc Drana *i Spania unde se cresc *i rase pentru
carne.
+rodusele obinute din cre*terea ovinelor *i caprinelor constituie obiectul unui comer important.
Se e-port .n primul rnd l'n (Australia *i /oua ,eeland dein 40% din totalul de ) milioane tone,
Argentina, Africa de Sud&, avnd ca destinatar industriile te-tile din 6uropa =ccidental, Iaponia *i
S.;.A.? carnea (" % din producie& are ca principali e-portatori /oua ,eeland (2) %& *i Australia (#
%& la care se adaug unii productori din sud(estul 6uropei, ca destinatari remarcndu(se rile
musulmane cu efective mai reduse de ovine (cele petroliere arabe&, Iaponia, 3.6.6. ? brnzeturile, produse
*i comercializate mai ales .n regiunea circummediteranean, din <aroc *i Drana pn .n zona carpatic
(00 % din producia de lapte de ovine *i caprine este concentrat aici&? pielicelele, la care furnizori
principali sunt statele din Asia 3entral *i estul 6uropei? lna de Angora, unde :urcia *i Africa de Sud
monopolizeaz aceast materie prima de lu-.
e) Creterea cabalinelor
3alul este un erbivor agil *i rezistent, cea ce(l face util .n muncile agricole sau la traciune .n
regiunile cu relief accidentat. Astzi .n regres continuu, prin mecanizarea agriculturii, .n rile dezvoltate
fiind utilizat mai ales .n scopuri sportive sau de agrement. 9n unele arii ale globului (Asia 3entral& este
utilizat *i laptele de iap consumat proaspt sau preparat (iaurt, 6um's&. 3arnea de*i are o valoare
nutritiv comparabil cu cea a bovinelor, este mai puin utilizat, de obicei ca adaos .n unele preparate (##
mii tone .n 4talia de e-.&. +ieile constituie un valoros material .n maroc!inrie. 9n funcie de aptitudinile
productive, rasele de cai se clasific .n rase u*oare, folosite pentru clrie *i traciuni u*oare (Arab,
$idran, Muul&, intermediare, adecvate muncilor agricole *i transportului (:rpa*, 5ipian, /onius& *i
grele, folosite la traciune *i munci grele (Ardenez, @oulognez, +inzgau etc&.
Efectivele mondiale sunt relativ stabile .n ultimul deceniu Q 20,0 milioane capete .n #000, deci
este incomparabil mai restrns dect al altor specii de animale domestice. Aceasta se datoreaz
restrngerii utilizrii .n muncile agricole .n statele dezvoltate dar *i pentru c subprodusele obinute (lapte,
carne& au o utilizare local. 9n prezent cea mai mare parte a cailor se concentreaz pe continentul
american (circa 42 %& ( .n S.;.A. ( milioane, .n regres rapid&, concentrai .n cmpiile din partea central
*i platourile de la poalele Stnco*ilor, .n @razilia (,) milioane&, crescui .ndeosebi .n sud, .n <e-ic (,#
milioane& specifici .n platourile centrale *i .n Argentina (),) milioane&, prezeni .n +ampas. 9n rile
latin(americane sunt utilizai .n primul rnd pentru traciune. Asia deine )0 % din efective, avnd ca
principal cresctor 3!ina (7,0 milioane, locul " .n lume&, secondat de <ongolia (#,# milioane& *i
Oaza!stan (",0 milioane&, urmate la distan de 4ndia, 4ndonezia *i statele din sud(vest. 9n afara utilizrii
pentru traciune *i munci agricole .n Asia central se remarc utilizarea subproduselor (lapte, carne&.
"1
9n Europa calul este prezent difuz pe tot continentul ( milioane total& dar efectivele sunt net
concentrate .n cteva state din centru *i est ( Dederaia Eus cu #," milioane, Eomnia cu " milion,
;craina, +olonia, *i $ermania, cu e-cepia celei din urm fiind larg utilizat .n muncile agricole *i
traciune, fiind una din puinele arii de pe $lob .n care efectivele sunt .n cre*tere. 9n Africa este rar .ntlnit
fiind concurat de cmile *i asini, 6tiopia concentrnd cea mai mare parte a efectivelor (#,12 milioane .n
"77, locul .n lume&, urmat de statele din <ag!reb, Sa!el *i Africa de Sud. 9n Australia cabalinele au
un rol cu totul secundar. 3alul face obiectul unui comer restrns, de obicei .n viu, produsele obinute
fiind de interes local.
:ot pentru traciune *i munci agricole sunt crescui *i mgarii, specifici mai ales .n 8urul <rii
<editerane *i .n America 5atin. 6fectivele mondiale erau de 21 milioane capete .n anul #000 (inclusiv
catrii&. %milele sunt larg crescute .n zona tropical arid din nordul Africii *i sud(vestul Asiei, ca *i .n
Asia 3entral ("0,# milioane capete&.
f) Creterea porcinelor
+orcul este un animal cu o mare valoare economic fiind crescut .n primul rnd pentru carnea *i
grsimile sale, la care se adaug pielea *i alte subproduse. 3arnea de porc are valoare nutritiv superioar
altor specii, este mai gustoas *i contribuie masiv la producia mondial de profil (4# %&. Eentabilitatea
cre*terii acestor animale este mai mare deoarece prezint o precocitate ridicat, au mare randament la
tiere, se .nmulesc mai rapid, sunt omnivore *i valorific superior !rana adaptndu(se u*or condiiilor de
mediu *i sistemului de .ntreinere. +rin selecie *i .ncruci*ri comple-e s(au format numeroase rase de
porci specializate .n carne, grsime sau mi-te.
Sistemele de cre"tere ale porcilor se bazeaz pe .ngr*area acestora, de dou tipuri> timpurie,
pentru producia de carne cu un caracter intensiv, practicat .n regiunile de cultur a cerealelor *i plantelor
te!nice (orz, porumb, cartof, sfecla&, combinat cu cre*terea bovinelor ale cror subproduse le valorific
(zer, lapte degresat&? sistemul de ngr"are pentru grsime, mai puin rspndit, valorific animalele
adulte reformate pentru reproducie. Se practic *i sistemul mixt .n gospodriile individuale adesea sub
forme intensive, folosind fura8e diverse.
6fectivele de porcine se cifreaz la circa 700 milioane capete (#000& din care "%# revine Asiei, "%)
6uropei iar restul Americii *i mai puin Africii *i =ceaniei. %el mai numeros efectiv revine %*inei (4)1,2
milioane .n #000&, .n cre*tere continu ()") milioane .n "702&. 3!ina asigur )) % din producia
mondial de carne de porc. 3re*terea se bazeaz pe utilizarea porumbului *i de*eurilor industriei
alimentare. +onderea cea mai mare o dein regiunile nord(estice (<anciuria, <area 3mpie 3!inez&
sistemul de cre*tere fiind intensiv, .ntlnindu(se *i sistemul individual. 3limatul cald *i religia musulman
sunt factori restrictivi .n cre*terea porcinelor .nct .n afara 3!inei se mai disting prin efective importante
doar statele vecine (Fietnam, Iaponia, 4ndia cu peste "0 milioane capete fiecare, 3oreea de /ord *i cea de
Sud, :!ailanda, 4ndonezia, statele unde domina religia budist sau !induist, .n sud(vest porcul fiind
complet absent, pro!ibit de crile sfinte&.
9n Europa se cresc mai ales rasele de carne *i cele mi-te ca urmare a e-tinderii consumului de ulei
vegetal. 3aracterul sistemului de cre*tere este larg intensiv utilizndu(se pe scar larg nutreurile
concentrate. 3ele mai mari efective le deine $ermania (#1 milioane capete .n anul #000, fa )1 milioane
.n "702, scderea afectnd landurile estice&, acest stat fiind principalul productor de carene de porc de pe
continent. ;rmeaz Dederaia Eus ("0,) milioane, fa de )7 milioane .n "702& cu un randament ceva
mai sczut *i o producie .n declin. 3u efective de "0(#0 milioane. se .nscriu +olonia, Spania, ;craina,
=landa, Drana *i 'anemarca. 9n aceast categorie se .ncadra *i Eomnia .nainte de "707 ("), milioane
.n "702 dar numai .n #000&. Scderea masiv a efectivelor este specific din nou fostei 6urope
comuniste, mai puin .n +olonia *i 3e!ia. 9n general toate statele europene dein efective importante,
remarcndu(se prin caracterul ultraintensiv *i prin densitatea la !ectar =landa *i 'anemarca, specializate
.n producia de e-port. @aza !ranei difer de la stat la stat, fiind a-at pe plante te!nice .n 6uropa
nord(vestic, pe porumb .n cea sud(estic la care se adaug subprodusele industriei laptelui *i uleiurilor
comestibile.
"0
America deine efective mari, aici aflndu(se al doilea mare cresctor, S.;.A. cu 27,) milioane
capete, concentrate mai ales .n %orn /elt unde baza fura8er este porumbul *i soia, dar *i .n 0il6 /elt
(/oua Anglie *i zona <arilor 5acuri&, utiliznd subprodusele industriei laptelui. +rodusele sunt destinate
.n mare parte consumului intern. @razilia este alt mare cresctor cu #1,) milioane capete, un randament
ceva mai sczut *i o specializare mai puin evident. $rosul efectivelor este concentrat .n sudul e-trem.
;rmeaz <e-icul ("),1 milioane& *i 3anada cu "#,# milioane celelalte state avnd efective mult mai mici.
Slaba dezvoltare a culturilor cerealiere, interdiciile religioase *i condiiile naturale, nu permit
dezvoltarea acestei ramuri .n Africa unde efectivele totale abia dep*esc "0 milioane. capete,
remarcndu(se doar Africa de Sud *i /igeria. 9n Australia, efectivele nu sunt prea mari, fiind limitate la
consumul intern, aceasta la fel ca /oua ,eeland fiind specializat, cum s(a vzut, .n cre*terea ovinelor.
3arnea de porc *i subprodusele obinute nu fac obiectul unui comer prea intens de*i cantitatea de
carne este comparabil cu cea de bovine *i mult superioar celei de ovine ( doar ) % se e-port. Se
remarc doar un sc!imb regional, .n cadrul 3.6.6. dinspre =landa *i 'anemarca spre <area @ritanie *i
Drana, la care se adaug cel la distan efectuat cu surplusul de producie al 3!inei, ce domin piaa crnii
de porc, spre Iaponia, 6uropa *i mai puin spre America de /ord. ;n importator constant este Dederaia
Eus a crei pia de aprovizionare s(a lrgit dup "770 spre vestul 6uropei *i 3!ina.
g) ,vicultura
A cunoscut o dezvoltare constant .n ultimele decenii asigurndu(*i un rol de prim importan n
producia animalier. Aceast evoluie este datorat ctorva caracteristici> realizeaz produse cu valoare
nutritiv ridicat (ou, carne&? produsele *i subprodusele au o larg utilizare .n industria alimentar, cea a
vopselelor sau .n cosmetic etc. ? caracteristicile biologice ale psrilor le confer o mare productivitate ?
se preteaz unor moduri diferite de cre*tere *i valorific superior o gam variat de nutreuri. +srile
domestice fac parte din clasa Aves, din care importan economic au doar gina, curca, bibilica, gsca
domestic, raa domestic *i cea le*easc.
-ina provine dintr(o form slbatic (allus ban6iva .ntlnit *i azi .n Asia de Sud(6st. Easele
actuale se .mpart .n mai multe grupe ( u*oare, grele, mi-te, pentru lupte *i decorative. Easele u*oare sunt
specializate .n producia de ou au o mare precocitate *i se adapteaz u*or la cre*terea .n sistem industrial.
3ea mai valoroas este -eg*orn cu o productivitate de #00 ou pe an. Easele grele sunt destinate
produciei de carne, ( %ornis*, %oc*inc*ina "i ;or6ing iar rasele mi-te sunt foarte rspndite att .n
cre*terea industrial ct *i gospodreasc (R*ode +sland, >1andotte&.
Curca provine din America, avnd drept strmo* curca me-ican .ntlnit .nc .n stare slbatic.
6ste de talie mare fiind crescut mai ales pentru carne. Se remarc rasa alb de /eltsville originar din
S.;.A. mai u*oar, dar mai precoce, drept pentru care este intens utilizat .n cresctoriile industriale, rasa
0amout* format tot .n S.;.A. de talie foarte mare (masculul atinge #0(#2Og&, rasa alb de :irginia cu
cel mai bun randament la producia de ou, rasa bronzat etc.
-#sca are la origine trei forme slbatice, din care prin ameliorare au fost selecionate mai multe
rase> rasa carunculata, semigrea, cu o producie mare de ou *i pretabil la p*unat? friza sau danubiana,
semigrea dar cu o producie redus de ou? 3oulouse, format .n Drana, grea, pretabil cre*terii .n sistem
industrial, folosit pentru producia de ficat (foie gras&? Emden, de asemeni grea cu o producie mare de
ou *i puf.
Raa cuprinde multe rase din care doar cteva sunt folosite .n producie> raa le"easc (mut&
originar din America de Sud pretabil .ngr*rii, dar cu carne de calitate inferioar, drept pentru care e
utilizat la .ncruci*ri? rasa e6in, format .n 3!ina cu un randament bun la producia de carne *i
rezistent la intemperii, pretabil cre*terii intensive? rasa Rouen format .n Drana specializat pentru
carne, cu randament superior .n e-ploatrile de tip industrial, %ampbell ce se adapteaz u*or la mediu *i
este profilat la producia de ou.
!istemele de cretere avicol sunt :
"7
( sistemul gospodresc, semiintensiv, larg reprezentat, asigurnd o bun parte din consumul
produselor avicole, mai ales .n rile slab dezvoltate, unde aduce un raport esenial la !rana zilnic?
( sistemul intensiv, de tip industrial, utilizat masiv pentru cre*terea ginilor, are avanta8ul c
asigur mecanizarea *i automatizarea lucrrilor de .ntreinere iar te!nologiile de cre*tere pot fi adaptate
produciei de carne sau ou. 'e obicei te!nologia se bazeaz pe cicluri de cre*tere, popularea cu psri
tinere *i depopularea cnd ating vrsta tierii.
S(a produs o specializare regional, America de /ord este orientat .n producia de carne, 6uropa
=ccidental spre cea de ou. 9n S.;.A. se practic e-clusiv .n sistem superintensiv, concentrarea cea mai
mare avnd(o .n zona de cultur a porumbului *i soiei, ponderea revenind ginilor *i curcilor ("0 % din
producia mondial de ou *i "2 % din cea de carne de pasre&. 9n 6uropa se remarc @elgia, orientat
spre producia de ou? =landa, cu orientare mi-t ca *i fostele ri socialiste, unde sistemul gospodresc
tradiional este larg reprezentat ? mari productori de ou *i carne sunt $ermania, Drana, 'anemarca etc.
9n Asia, dezvoltarea cea mai mare o are .n est, unde 3!ina este cel mai mare productor de carne *i ou de
pasre din lume (#2 % ou *i #0 % carne& urmat de Iaponia, al treilea productor mondial (,2 % la
ambele produse&. 3aracterul cre*terii este dominant intensiv mai ales .n Iaponia, aceea*i tendin
remarcndu(se *i .n 3oreea de Sud. 'e*i prezent *i .n restul Asiei aceast ramur nu atinge nicieri
importana *i gradul de intensivizare din estul continentului. +roductori importani sunt *i 4ndia, :urcia
unde producia este destinat consumului intern.
9n Africa a .nceput s fie dezvoltat de*i dominant .n forma gospodreasc. S(au .nfiinat .ns *i
ferme de tip industrial .n ,ambia care a devenit c!iar e-portatoare, /iger, <alaNi sau /igeria, un interes
sporit acordndu(i(se acestei ramuri .n sudul *i nordul continentului. ;n rol important .l 8oac aceast
ramur *i .n economia Australiei *i Americii 5atine (<e-ic, @razilia, Argentina, ;ruguaJ .n primul
rnd&. 6fectivele mondiale de psri erau de "2, miliarde capete .n anul #000.
%omercializarea acestor produse este intens. <ari e-portatori sunt S.;.A. ce e-port importante
cantiti de carne .n 6uropa, 3!ina, =landa, @elgia etc. Dlu-urile sunt .ndreptate .n ultima vreme *i spre
noile piee de consum din sud(vestul *i sud(estul Asiei, unde din motive obiective, dezvoltarea cre*terii
psrilor este mai puin rentabil economic datorit dependenei de sursele de aprovizionare cu nutreuri
concentrate.
) !ericiultura i apicultura
Sericicultura este o ramur cone- agriculturii, fiind important pentru industria te-til. Direle
produse de viermii de mtase sunt apreciate prin calitile superioare (rezisten, luciu, finee&. <tasea a
constituit mult timp o marf de lux, consumat .n cantiti reduse de ctre o clientel bogat. 3re*terea
nivelului de trai, consecin a revoluiei industriale a determinat *i o cre*tere a consumului. <ult timp,
producia, concentrat .n 6-tremul =rient, era consumat pe loc dar n prima parte a secolului al ??-lea,
S$,$A$ se impun ca principal consumator absorbind 8umtate din producia mondial. 3ererea a crescut
continuu pn la criza din "7#7, de acest avnt beneficiind .n primul rnd Iaponia care a a8uns s
controleze preurile *i c!iar s dein monopolul .n domeniu. %oncentrarea produciei a implicat ca "i n
cazul cauciucului cutarea unor produse alternative, sintetice (din celofibr sau petrol&. 3oncurena
acestora, devenite cu timpul mai ieftine, a condus la cderea produciei sericicole .n Iaponia (" mii tone
.n "7#7 *i numai " mie tone .n prezent&. +roducia tradiional a 3!inei (1 mii tone .n anul #000&, a
rezistat mai bine dat fiind imensa pia intern, la fel ca *i cea a 4ndiei sau a altor state sud(est asiatice.
'up "770, producia de mtase natural este din nou rentabil, consumul fiind .n cre*tere (12 mii tone .n
"714, 0 mii tone .n "770 *i "#0 mii tone .n #000&. 'e acest nou avnt beneficiaz acum %*ina "i +ndia
care concentreaz 8. @, respectiv, #9 @ din producia mondial, fiind totodat *i cei mai mari
consumatori.
Apicultura este o alt ramur cone- agriculturii care a constituit mult timp singura surs de za!r.
3oncurena plantelor za!aroase a redus interesul pentru aceast ramur, dar ea rezist .n virtutea calitii
produselor *i subproduselor sale (miere, cear, lpti*or de matc, medicamente, cosmetice etc.&. Eegiunile
favorizate sunt cele cu o baz melifer bogat cum ar fi regiunile temperate cu p*uni bogate, vii *i livezi
#0
sau regiunile subtropicale. 9n zona cald a planetei, populaiile tradiionale e-ploateaz produsele apicole
direct din natur. 9n zona temperat, .nc din timpuri vec!i s(a trecut la cre*terea controlat a albinelor. 5a
nivel mondial se cre*teau .n anul #000 peste 20,2 milioane familii de albine. 3ei mai mari productori
sunt S.;.A., Dederaia Eus, 4ndia, 3!ina, state de dimensiuni continentale, dar se impun *i state mai mici
ca $ermania, Eomnia, +olonia etc. ;n mare productor este *i Argentina, care conduce .n topul
e-porturilor de produse apicole. 3onsumul cel mai ridicat se remarc .n 6uropa de Fest ($ermania .n
principal& *i America de /ord.
III. $arile regiuni agricole ale (errei
Eegiunea este unul din conceptele eseniale ale geografiei. =rice proces, orice fenomen care
intereseaz aceast disciplin se desf*oar spaial, iar spaiul este prin excelen eterogen "i discontinuu$
Regiunea este o arie relativ omogen n care fenomenul studiat prezint anumite particulariti ce o
disting de ariile vecine. 3adrul regional cel mai utilizat este cel fizic care poate fi mai u*or detectat, de*i
aceasta a dus la un anumit determinism .n cadrul curentului geografiei regionale dezvoltat la sfr*itul
secolului al L4L(lea. Eegiunile economice, cum sunt cele agricole, au cu totul alte raiuni de a se
constitui, de*i cadrul natural indic adesea liniile directoare ale acestora. 4ntervin .ns cu un rol important
factorii economici *i sociali care determin anumite solidariti .ntre arii complementare sau .n cazul
e-ploatrii unor resurse capabile sa creeze un specific etc. 3azul agriculturii este ceva mai deosebit .n
sensul c aici se observ o mai mare dependen fa de factorii fizici. Aceasta implic o mai mare
concordan cu regiunile fizico Q geografice.
= prim mare distincie se poate face plecnd de la caracteristicile !ipsometrice ale reliefului
corelate cu cele bio(pedo(climatice. Se pot deosebi astfel>
a& marile c#mpii aluviale ale lumii, sediul celor mai evoluate agriculturi, locul .n care *i(au fcut
apariia primele mari civilizaii. =cup suprafee e-tinse, acoperind circa #%) din terenurile utilizate
agricol, susinnd cele mai importante aglomerri umane. 'eparte de a fi omogene, date fiind
particularitile climatice .n primul rnd, cunosc o mare varietate de forme de la cmpiile aluviale,
deltaice din Asia <usonic, la cele din zona temperat a 6uropei, .n acest caz e-istnd diferene .ntre
cmpiile din zona de climat oceanic *i acelea din zona de climat continental.
An Europa se impun dou mari arii geografice> c'mpiile din nord-vest, care din bazinul <arii
@altice a8ung pn .n $olful $asconiei (3mpia $ermano(+olon, @azinul +arizian, @azinul 5ondonez,
@azinul ARuitaniei& grupnd zone cu climat temperat umed, oceanic, propice culturilor cerealiere, te!nice
*i mai ales cre*terii bovinelor? c'mpiile central-estice ce grupeaz 3mpia +anonic, 3mpia 'unrii
4nferioare *i <area 3mpie Eus, caracterizate printr(un climat continental, cu variaii termice mai mari,
propice .n primul rnd cerealiculturii *i unor plante iubitoare de cldur (floarea soarelui, de e-&. Se
adaug, .n sudul continentului cteva arii mai reduse ca .ntindere dintre care se distinge %'mpia adului,
avnd drept principale caracteristici, blndeea climatului, ce permite o serie de culturi termofile (.n
primul rnd orezul *i bumbacul&. +ot fi alturate micile cmpii costiere spaniole Q A*uertasB (Falencia,
<urcia, Andaluzia& cu sisteme de irigaii e-tinse *i cu o agricultur meticuloas bazat pe cultura
citricelor, mslinului *i legumelor, cu caracteristici apropiate fiind *i bazinele depresionare intramontane
din sudul +eninsulei @alcanice (:!essalia, Argolida etc.&.
An Asia pot fi enumerate> %'mpia 0esopotamiei, leagnul celor mai vec!i civilizaii agricole,
astzi o umbr a ceea ce a fost cndva, caracterizat prin climatul subtropical uscat dar favorizat de
prezena celor dou mari fluvii, 6ufrat *i :igru, condiii propice dezvoltrii unei agriculturi eficiente
bazate pe controlul apei. 3onte-tul politico(economic specific .i reduc importana, cu toate investiiile
fcute .n acumulrile de ap (Siria, 4raH& ori .n drena8 *i desecri (sudul 4raHului&? %'mpia
+ndo- (angetic, vast spaiu, eterogen, mai umed cu ct .naintm spre est, situat .ntre acelea*i limite
latitudinale *i constituind unul dintre furnicarele umane ale lumii (circa 100 milioane de locuitori, "# %
din populaia $lobului .n "770&. 3ondiiile specifice o fac pretabil culturilor bazate pe irigaii ( orezul *i
iuta .n est, grul *i bumbacul .n vest, la care se adaug o serie de culturi te!nice. 'e*i din punct de vedere
#"
te!nic nu este la .nlimea posibilitilor, sub aspect productiv, este una din marile productoare de
cereale, reu*ind s acopere necesarul unei populaii numeroase? 0area %'mpie %*inez, seamn cu cea
din urm sub aspectul densitii populaiei *i al e-tinderii, .ns este localizat .ntr(o zon climatic mai
umed *i mai temperat. Si aici orezul este rege, mai ales .n sud, spre nord e-tinzndu(se, sub impulsul
sc!imbrii necesitilor de consum, grul la care se adaug bumbacul, iuta *i alte plante specifice. Acestor
mari ansambluri le pot fi alturate o serie de cmpii mai reduse ca .ntindere dar cu o importan local
deosebit. +utem aminti c'mpiile litorale ale 0rii 0editerane, din :urcia (Cu6urova, .n 8urul Adanei&
sau 4srael (S*efela, S*aron&, similare cu cele din sudul 6uropei, ori c'mpiile costiere ale eninsulei
Arabice (3i*ama* pe coasta vestic&, recent valorizate pentru satisfacerea necesitilor unor societi
e-trem de dinamice sau ale eninsulei +ndiene, fie c este vorba de 0alabar, umed *i pretabil unei
agriculturi comple-e, productive (susine de altfel o populaie e-trem de dens ( "000 loc%HmT&, ori de
%oromandel, mai uscat dar utiliznd te!nica irigaiilor pentru cultura orezului. 9n sud(estul continentului,
din Ar!ipelagurile 4nsulindei pn .n cel 8aponez, trecnd prin zonele costiere ale 4ndoc!inei se disting o
serie de mici c'mpii aflate la debu*eul unor fluvii mai mari sau mai mici, deltaice de multe ori ( <eHong,
4rraNaddJ, <enam, Song Mong Ma, SiHiang&, sediul unor societi rurale foarte dinamice care au dus la
e-trem te!nica rizicol combinat astzi cu plantaii de cauciuc, ceai *i alte culturi mercantile.
An Africa, suprafeele care se pot grupa .n aceast categorie sunt e-trem de reduse, cantonate fie la
e-tremitile continentului, fie .n lungul $olfului $uineei. +ot fi remarcate> :alea 2ilului, ale crei
caracteristici sunt similare <esopotamiei, cu distincia c aici se practic o agricultur intensiv pe fondul
uneia din cele mai mari aglomerri umane de pe $lob (" 000 loc.%HmT sau "0 loc.%!a& *i unde specifice
sunt cerealele *i bumbacul ? similare .ntructva sunt micile c'mpii aluviale din 0ag*reb (%'mpia
Atlantic din <aroc&? .n zona ecuatorial se disting c'mpiile costiere de la (olful (uineei, a-ate pe
agricultura speculativ (cafea, cacao, ara!ide& sau .n Africa de Sud ( 2atal, a-at tot pe plantaii (ceai,
trestie de za!r, fructe tropicale&. Suprafee e-tinse de cmpie aluvial (<ozambic, ,air etc.& rmn .n
afara unei utilizri sistematice.
America dispune de mari .ntinderi, care pot fi .ncadrate .n aceast categorie> marile c'mpii
nord-americane, a-ate pe <ississippi *i afluenii si, dar e-tinse *i .n lungul =ceanului Atlantic *i al
$olfului <e-ic, unde se practic o agricultur e-trem de eficient, avansat, distingndu(se cteva centuri
(belt&> a bumbacului ( .n sud(est, a grului ( la contactul cu <unii Stnco*i, a porumbului *i soiei ( la sud
de <arile 5acuri etc.? .n America de Sud se disting c'mpiile din sudul /raziliei, ,rugua1, Argentina
(ampas, atagonia& similare prin nivelul productivitii *i al orientrii spre pia cu cele nord(americane.
America 3entral *i cea Andin dispun doar de cmpii costiere, inegal folosite (mai intens .n Antile (
3uba, Iamaica, incipient .n Monduras sau /icaragua, aici principalele zone agricole fiind localizate .n
zona montan&. 3a *i .n Africa e-ist mari .ntinderi plane .nc neutilizate agricol ( Amazonia .n primul
rnd, cea mai mare cmpie aluvial a lumii, acoperita de selva brazilian, din fericire, bazinul =rinocoului
etc.
Australia prezint particulariti legate de densitatea redus a populaiei care determin o utilizare
mai redus a potenialului agricol, e-ploatat e-tensiv .n marile cmpii din partea central(sudic, a-ate pe
cre*terea ovinelor sau dimpotriv, intensiv .n micile cmpii costiere din sud(est?
b& platourile "i regiunile muntoase sau colinare joase prezint particulariti legate de
fragmentarea reliefului, e-punerea versanilor, prezena unor vi largi sau a unor arii depresionare, fiind
mai propice culturilor arboricole. 9n realitate sunt regiuni unde se practic policultura combinat cu
cre*terea animalelor sau cu specializri locale viti(pomicole.
An Europa se disting cteva mari arii> masivele *ercinice, 8oase, din 6uropa central(vestic ( sudul
$ermaniei, @oemia, Ardeni, @retagne, 4nsulele @ritanice, cu un climat suficient de umed *i .n care se
practic o agricultur bine pus la punct, specializat .n cre*terea animalelor sau .n cultura unor plante
te!nice iubitoare de umezeal (cartof, sfecl de za!r&? .n sud(estul 6uropei se adaug ariile colinare din
jurul bazinului anonic sau cele care mrginesc %arpaii pe ambele laturi, cu un climat mai continental
*i unde pe fondul unei policulturi se disting arii specializate .n pomicultur (+iemontul $etic, Serbia& sau
##
viticultura (Subcarpaii 3urburii, colinele din nord(estul ;ngariei, Eep. <oldova etc.&. Arii similare se
.ntlnesc *i .n peninsulele mediteraneene (:oscana, unde s(a dezvoltat Acoltura promiscuaB a-at pe
triada antic ( gru, mslin, vi de vie, sau interiorul +eninsulei 4berice, mai plat, *i mai arid, domeniul
unei agriculturi e-tensive a-at pe cre*terea ovinelor ori insular pe irigaii .n micile A!uertasB din lungul
rurilor&. 'e regul sunt arii mai slab populate dect cele de cmpie, cu e-cepia zonelor de contact sau a
celor cu agricultur specializate.
An Asia pot fi .ncadrate aici zonele colinare de la poalele unor masive montane nalte, cazul
piemonturilor pre!imalaJene, specializate .n cultura ceaiului *i pomicultur, similare altora de acela*i tip
din 4ndoc!ina *i 4nsulinda ori din sudul 3!inei? platourile de loess din nordul %*inei, zone foarte
fragmentate cu o agricultur ce necesit eforturi imense, defavorizate de un climat uscat *i dominate de
cultura cerealelor sau a unor plante te!nice (soia, gaolean& ? tot .n 3!ina se disting zonele montane joase
din partea central-sudic unde se practic o agricultur specializat .n rizicultura, .n lungul vilor sau pe
versanii terasai.
An Africa "i America astfel de suprafee sunt puin e-tinse, impunndu(se prin utilizarea agricol
doar piemonturile appalac!iene *i cele andine din Argentina?
c& platourile "i ariile depresionare nalte, specifice Asiei, Africii *i Americii. 3aracteristicile de
baz, .n afara celor altitudinale, sunt date de condiiile e-treme de practicare a agriculturii, fiind vorba de
regiuni .nc!ise *i .n general uscate, cu mari variaii termice sezoniere. Se disting astfel> Anatolia, 4ranul,
:urHestanul, <ongolia, 'eccanul, regiunile din vestul 3!inei .n Asia ? Abisinia, platourile <arilor 5acuri
Africane, sau cele din Africa de Sud .n Africa ? platourile andine, cele care bordeaz <unii Stnco*i, ori
cele interioare (<e-ic, 3olorado, <arele @azin& .n America. 6le difer prin modul de utilizare agricol,
de la cel bazat pe irigaii ingenioase (4ran, Asia 3entral& unde o utilizare ma-im o cunosc piemonturile
de acumulare, la cele dominate de o policultur subzistenial ('eccan, Abisinia, platourile andine& ce
susin totu*i densiti foarte ridicate, sau cele cu o agricultur rudimentar .n care a ptruns .ns sistemul
plantaiilor specializate (ceai .n estul Africii, bananieri .n America 3entral etc.& pn la cele a-ate pe
cre*terea animalelor (<ongolia, Oaza!stanul, +latoul 4ranian etc.&?
d& ariile montane nalte au ca not dominant o utilizare agricol dominat de cre*terea
animalelor. 'ifer .ns .n funcie de zona climatic *i de aria cultural. 'ac .n zona mediteranean nota
caracteristic o d cre*terea ovinelor .n sistem trans!umant adesea, .n zona alpin cre*terea bovinelor a
creat societi rurale solide iar ariile montane foarte .nalte din Asia central(sudic se disting prin cteva
particulariti legate de cre*terea unor animale specifice (1a6ul&, de practicarea unor culturi subzisteniale
(mei, orz& pn la altitudini foarte mari, similar cu ceea ce .ntlnim .n Anzi. 6-ist .ns *i arii montane
.nalte ignorate complet de utilizarea agricol.
I'. %escuitul
Activitate complementar agriculturii, diferit esenial de aceasta prin natura muncii dar apropiat
prin destinaia produselor> ca *i agricultura are ca obiectiv alimentaia uman, este dependent de
condiiile naturale *i creeaz moduri de via specifice.
%ondiii naturale. +escuitul are ca obiect colectarea din apele marine sau fluviale a unor specii de
pe*ti sau nevertebrate (rar mamifere acvatice& la care se adaug o serie de alge marine cu diverse utiliti.
+roblema spaiului se pune .n termeni diferii, proprietatea asupra suprafeelor acvatice fiind totdeauna
de stat (e-cepie rurile *i mai ales amena8rile piscicole de uscat&, de*i pe cea mai mare suprafa apele
oceanice sunt considerate internaionale ("# mile marine sau #00 dup caz&. +ntensitatea acestei activiti
depinde de abundena faunei, reprodus natural (cu e-cepia mareculturii costiere&, motiv pentru care
e-ist reglementri destinate a asigura ec!ilibrul ecologic. 3u toate acestea, multe specii de pe"ti sau
mamifere marine sunt pe cale de dispariie (aceasta a generat conflicte .ntre pescari ( rzboiul codului din
anii "710("712, sau .ntre irlandezi *i spanioli .n $olful @iscaJa etc&.
Abundena faunei marine utile depinde de mai muli factori>
( profunzimea apelor, multe specii utile prefernd apele puin adnci, de aici concentrarea multora
#)
.n zonele de coast (pe platforme continentale, sau .n mri epicontinentale Q<area 3!inei de Sud, <area
/ordului&?
( migraia speciilor, adesea la distane foarte mari, grupndu(se .n UbancuriU, fie pentru
reproducere fie pentru cutarea unor resurse de !ran mai abundente (somonul din ocean .n apa dulce,
ang!ila din America .n 6uropa&?
( salinitatea apei, compoziia c!imic .n general, cele mai multe specii utile prefernd apele
salmastre, la vrsarea unor fluvii .n ocean ( probleme cu poluarea?
( temperatura apei, important din acelea*i motive, apele calde fiind de regul mai bogate .n
fitoplancton, dar cele mai favorabile sunt cele de contact ale curenilor ( ape reci cu ape calde, de aici
concentrrile din Atlanticul de /ord, estul *i nord(vestul +acificului, vestul Africii *i Americii de Sud?
( absena polurii, mai ales .n apele dulci, multe cursuri de ap fiind UmoarteU. 3onstrngerile
naturale sunt dup cum se observ c!iar mai mari dect .n cazul agriculturii, intervenia antropic fiind
marginal. <ai mult dect agricultura pescuitul este o activitate fluctuant, supus !azardului. 3u toate
acestea este o activitate de anvergur (anual sunt recoltate ""0 milioane tone produse marine, cea mai
mare parte fiind constituit din fauna piscicol, din care peste #" milioane tone revin 3!inei, statului
3!ile 0, statului +eru "#, S.;.A. , Iaponiei 1, 4ndiei 2, 4ndoneziei 4, Dederaiei Euse 4 etc.
.. /ormele pescuitului
a& primitiv ( specific unor populaii pentru care este ocupaia de baz, destinat subzistenei
(adesea pe fluvii ( Senegal, /iger, Amazon&?
b& artizanal, cu metode tradiionale dar destinat comercializrii ( coasta vestic a Americii de Sud,
vestul 6uropei (@retagne, Vara @ascilor etc.&, Iaponia?
c& industrial, rspndit mai ales .n apele internaionale, utiliznd nave de mare capacitate dotate cu
instalaii de prelucrare, organizate .n mari companii, integrnd *i prelucrarea final din porturi sau
comercializarea. Se distinge pescuitul costier intermediar celui artizanal *i cel din apele internaionale *i
prin speciile recoltate (importan mare a nevertebratelor Q crustacei, molu*te, .n primul caz&. 3re*terea
vitezei navelor permite pescuitul la mari distane (din 6uropa .n Africa de Fest, din Iaponia spre sud(estul
Asiei, din S.;.A. .n vestul Americii de Sud&.
3endina modern merge spre dezvoltarea mareculturii ( cre*terea supraveg!eat a speciilor
marine, foarte rentabil pentru nevertebrate mai ales (scoici, stridii, calmari, !omari, crevei, produse tot
mai cerute pe pieele pretenioase&, .n dezvoltare rapid .n sud(estul Asiei, vestul 6uropei *i sudul S.;.A.
:endina de amena8are a unor incinte prote8ate .n lungul cursurilor de ap (iazuri, ele*teie& este vec!e, dar
organizat pe baze industriale astzi (acvacultur& fiind e-trem de rentabil. Aceste evoluii apropie
piscicultura mai mult de activitile de tip industrial (e-tractiv mai ales&.
#4