ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza

prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii
gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se
grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul
devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii
sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la
cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni
secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia
sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este
extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si
spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor
activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii
optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintro parte externa vulva si un grup de
organe interne localizate in pelvis! vaginul, uterul, trompele "aloppe (salpinge) si
ovarele.
#landele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.
$%&$' ( reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din! muntele lui $enus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele )ertholin
- glandele *+ene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
&a nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele
*+ene.
,untele lui $enus !Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita,
de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibrocon-uctiv, oferindui un relief
usor proeminent si o consistenta moale de .perinita/.
&abiile mari ! sunt pliuri cutaneomucoase constituite din fibre musculare si tesut
grasos si con-unctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna
de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. 0rezinta foliculi polisebatici pe
fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
'natomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se
unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). 1ontin un bogat
plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame
extinse.
&abiile mici ! *unt formate din tesut con-unctiv si fibre musculare, printre care se
gasesc rare fibre de tip erectil. *unt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu
pavimentos. 0rezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
1litorisul! Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printrun sept
incomplet. *e termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un
fren.
2imenul! Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut con-unctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
"orma orificiului himenal poate fi!
- semilunara
- circulara
- cribiforma
- septata
- fibriata
#landele )ertholin ! *unt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a
vaginului in grosimea labiilor mari. *unt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi
formati la randul lor din acini glandulari cu functie mucosecretorie.
#landele *+ene ! *unt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.
)ulbii vestibulari! *unt organe erectile incomplet dezvoltate.
&imfaticele vulvei ! *unt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si
profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
0erineul ! Este o formatiune musculoaponevrotica, care inchide in -os excavatia
osoasa a bazinului.
Organele genitale externe !
- vaginul
- uterul corp
istm
col (cervixul)
- trompe portiunea interstitionala
portiunea istmica
portiune ampulara
- ovarele

Organele genitale interne !
- $aginul ! Este un organ fibromuscular cu lumenul turtit in sensul
anteroposterior. $aginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste
drept canal ( trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul
nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea
sa revina la dimensiunile obisnuite.
&a femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformanduse intr
un conduct foarte rigid. $aginul are o directie oblica de sus in -os si dinapoi, inainte
avand o lungime aproximativ de 34 cm si diametrul de 4 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in
partea de -os a trunchiului. ,uschii din aceasta regiune denumita perineu sunt
sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
0e fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi
de celule suprapuse. *uprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care
pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. 'ceste cute au un rol
important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea
lichidului spermatic depus in vagin. ,ucoasa vaginala se modifica in raport cu
secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni.
$aginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de -os se deschide
in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu
vezica si uretra.
%5ER%&
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce
expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia
mediana si reprezinta raporturi anatomice!
- anterior ( cu vezica urinara
- posterior ( cu rectul
- inferior ( se continua cu vaginul
- superior ( cu organele intestinale si colonul
lateral ( cu ligamentele largi
%terul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,7 cm lungime, iar la
multipare 8,9 cm lungime, are un diametru transvers de 7 cm la baza si : cm in
portiunea medie a colului si un diametru anteroposterior de 4,7 ( : cm.
Este format din trei portiuni! corpul, istmul si colul.
1orpul uterin ( are aspectul unui con turtit anteroposterior caruia i se descriu doua
fete si doua margini.
"ata anterioara ( usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde
acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezicouterin.
"ata posterioara ( mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu
care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se
reflecta pe rect formand fundul de sac vaginorectal (Douglas). Este in raport cu
ansele intestinale si colonul ileopelvin. ,arginile laterale sunt rotun-ite si in raport cu
ligamentele largi. 0e marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii
ale canalului ;olff cum este canalul ,alpighi ( #artner.
- ,arginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotun-ita, concava sau
rectilinie la fetite si net convexa la multipare. 0rin intermediul peritonelui este in
contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. %nghiurile laterale denumite coarne
uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si
uterotubare.
I*5,%& continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
1O&%& %5ERI< este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are
forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotun-ite. $aginul
se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in
portiune supra si subvaginala.
- 0ortiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele posteroinferior al
vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia
mediana. "ata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac
Douglas. ,arginile laterale sunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio
rectal superior.
- 0ortiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce
se face pe o inaltime de =,7 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua
treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.
- 0ortiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotun-it si centrat
de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta
care la multipare se lungeste pana la 3,7 cm. )uza anterioara mai proeminenta si
rotun-ita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este
comparat. 1olul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
,i-loace de fixare si sustinere.
,i-oacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de
aparatul ligamentar, care este reprezentat prin!
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente uterosacrate
&igamentele largi ( se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile
laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
"ata anterioara ( este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotun-it de 37 cm, care
de la corpul uterin se indreapta anteroposterior determinand formarea aripioarei
anterioare a ligamentului larg, apoise anga-eaza in canalul inghinal, terminanduse
prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulograsos al muntelui lui $enus si al
labiilor mari.
"ata posterioara ( a ligamentului este ridicata in- portiunea mi-locie de catre ovar
si ligamentele utero si tuboovariene formand aripioara posterioara .
,arginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua
una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara
superioara. )aza ligamentului larg cu o grosime de 4.7 cm in plan sagital reprezinta
hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
5esutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
&igamente uterosacrate
*unt doua fascicole con-unctivomusculare, pornind de la fata posterioara a
regiunii cervicoistmice indreptanduse posterosuperior la sacru pana la nivelul celei
de a doua sau a primei gauri sacrate. *unt alcatuite din fibre musculare netede
(muschiul rectouterin), tesut con-unctiv condensat si fibre con-unctive elastice
proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul
peretilor vaginali.
$ascularizatia si inervatia
'rtera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai
frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
'rtera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero
ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
$enele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intrun sistem de
sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza
marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin
venele tubare si ovariene in vena ovariana. In -os, se formeaza venele uterine ce se
varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele venos urmeaza calea
ligamentului rotund.
&imfaticele
0ornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai
abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile
uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea
ligamentului rotund si a-uns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin
ligamentul larg la cei iliaci externi. &imfaticele colului impreuna cu alte parti
inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei staii
ganglionare.
3. ( Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern
si extern
4. ( Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.
:. ( Este formata din ganglionii lomboaortici.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul uterovaginal, emanatie a plexului
hipogastric inferior cu predominenta simpatica.
0lexul uterovaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in
parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.
5rompele uterine
*au salpingele sunt cele doua conducte musculomembranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata
superioara a ovarelor.
&a nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea
initiala a oului. 5rompele au o lungime de 3=34 cm cu diametre care variaza pe
traiectul lor intra 4 ( > cm pana la 6 ( 9 cm, in partea terminala.
"iecare trompa prezinta > parti!
- 0artea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
- Istmul care continua partea interna si are o lungime de : ( > cm.
- 'mpula cu o lungime de 8 ( 9 cm ( mai dilatata.
- 0avilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 3= (
37 fran-uri pe margine (fiimbrii)
5rompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.
0ozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si
mezosalpinx. $ascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si
arterele uterine.
Ovarele
*unt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina
si in acelasi timp producatoare a ovulelor.
*unt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
'u o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de : cm, latimea de 4 cm si
grosimea de 3 cm. *uprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor
neregulate. "ata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei.
2ilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero
ovarian, tuboovarian si lomboovarian, precum si prin mezoovarian. 'rterele
ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura a arterei
uterine si din care se desprind 3= ( 34 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului.
"unctii ovariene
Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si
de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul
feminin pentru graviditate.
'. Ovogeneza ( consta dintro serie de transformari pe care le sufera celula
germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. 1elula germinativa
primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (>> somatici si 4 sexuali
??). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta
ovocitele de ordinul I.
In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o
celula mare ( ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea
foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul,
care nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus la -umatate
(44 @ x) si al doilea globuAl polar. Ovulul a-unge prin trompele uterine prin uter si
daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este
fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa
degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista, are o
activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.
). *ecretia de hormoni ovarieni
1onsta din estrogen si progesteron. 2ormonii estrogeni sunt sintetizati de celule
foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul
sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi.
Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland
proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
0rogesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale
si in timpul sarcinii de catre placenta. 'ctiunile sale constau in modificarea secretorie
a mucoasei uterine. *ecretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii
gonadotropi hipofizari.
#landa mamara
Este glanda pereche situata in regiunea anteroposterioara a toracelui, lateral de
stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a IIIa si a I$a, anterior muschiului
pectoral si dintat. 0oate prezenta anomalii numerice in plus sau minusA anomalii de
forma sau volum. "orma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare
sau aplatizare discoidala, cu fata plana spre torace, iar convexa libera, centrata pe
mamelon.
Dimensiunile sunt de 34 ( 3: cm, diametrul, inaltimea de 3= (34 cm si greutatea
de aproximativ 37= ( 4== grame. 1onsistenta este formata dar elastica.
5egumentele ( sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 37 ( 47 mm,
pigmentata si cu 3= 34 tuberculi ,orgagni (glande sebacee). In centrul areolei
proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 3= ( 34 orificii galactofore. 5esutul
celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste la
nivelul mamelonului si lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele
pectoral.
FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
,enstruatia ! consecinta coloratiilor neurohormonale la femeie, este reprezentata
de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce
ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia
activitatii genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc!
ciclul hiptalmohipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin
(endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.
1iclul endometrial!
,odificari ciclice ale endometrului. ,ucoasa uterina este divizata in doua straturi
cu caracteristici anatomice si evolutive diferite!
- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare dea
lungul ciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a
corionului.
- *tratul superficial, numit si functional, care prezinta importante
modificari in cursul ciclului menstrual.
1iclul menstrual se poate imparti in : faze! proliferativa, secretorie si menstruala.
"aza proliferativa
*pre a 3=a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat
hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici
glicogen. *pre ziua 3: ( 3>, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub
influenta mucoasei ".*.2.ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra
mucoasei.
"aza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea dea 37 (38a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin
dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre
ziua a 47a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. 'rterele
spiralate se diferentiaza in zilele 47 ( 48, tot acum stroma se micsoreaza in grosime
prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este! &.2. ( progesteron ( faza secretorie.
"aza menstruala
Dureaza in medie > zile. *tratul superficial masoara 9 ( 3= cm in grosime si se
elimina. ,enstruatia apare ca un cliva-hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin
-ocul modificarilor vasculare.
1iclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru
zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
'cestea sunt!
zona superficiala
zona intermediara
zona parabazala
zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de
dezvoltare inainte de evolutie. 1elulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum. 'ceasta
crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
1ontinutul celular in glicogen creste in aceasta faza. *pre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta
prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. 1elulele se turtesc si sunt eliminate in
placarde. 0e masura ce faz estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar
descuamarea lui se continua.
"aza estrogenica se caracterizeaza printro proliferare a celulelor si o crestere a
acidofilei si aindicelui picnotic.
"aza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
1iclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari
morfofiziologice sub actiunea celor 4 hormoni ovarieni! foliculina si progesteronul.
"oliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului con-unctiv
si a canalelor galactofore. In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc
dezvoltarea tesutului lobuloalveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. &a examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul.
,amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai
intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii,
constituind reteaua 2aller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a :a ( a >a datorita inceperii
secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului,
intervenind si o cale neuroflexa.
Un nou portal informaional!
Dac deii informaie interesant i doreti s te impari cu noi
atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md