LECTOR: BODOC CRENGUTA

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL II

I. Elaborarea situatiilor financiare ( e!ercitii"
1. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale,
cunoscndu-se urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei)
c!eltuieli cu desp"ubiri, dona#ii i activele cedate $.%%%, venituri din vnzarea
activelor i alte opera#ii de capital &.%%%, venituri din provizioane pentru
deprecierea activelor circulante '.%%%, venituri din crean#e reactivate (.%%%,
venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor )inanciare $.%%%, venituri
din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor corporale '%%, c!eltuieli cu
amortizarea imobilizrilor (.%%%.
Contul de profit si pierdere :
Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale =
Cheltuieli ( ct.6811 +ct.681 ! " #enituri (ct.$81 !
*nalizam )iecare element in parte ast)el
-c!eltuieli cu donatii, despa"ubiri + alte c!eltuieli din exploatare ct.,$'
-venituri din vanzare active + alte venituri din exploatare ct.&$'-
-venituri din provizioane pentru deprecierea activelor cir. + ct.&'1. / se re)era la
activele circulante
-0enituri din creante reactivate +alte venituri din exploatare +ct.&$.
-venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor )inanciare +venituri
)inanciare ct.&',-
%venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale =
ct.$81 = venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind
activitatea de e&ploatare
% cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor = ct.6811 = cheltuieli de e&ploatare
privind amortizarile ' provizioanele si ajustarile pentru depreciere .
*justari de valoare + (ct.,'11 1 ct.,'1- ) - ct &'1- + '%% / (%%% + -1(%%
Ct.,'1- + c!eltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor
Ct.,'11 + c!eltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
Ct.&'1- + venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor
(. 2ocietatea *34* vinde un pro"ram de contabilitate la un pre# de vnzare de
(%%.%%%.%%% lei. 5re#ul stabilit include o sum de (%.%%%.%%% lei a)erent serviciilor
de personalizare a pro"ramului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la
noile prevederi le"islative. Cnd recunoate societatea *34* veniturile din serviciile
prestate6
Alfa recunoaste in momentul vanzarii un venit de 18(.(((.((( lei si un
venit in avans de )(.(((.((( lei reprezentat de serviciul de asistenta tehnica '
care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestat efectiv acest
serviciu .
7n contabilitate veniturile din vanzari de bunuri se inre"istreaza in momentul
predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza )acturii sau in alte conditii
prevazute in contract , care atesta trans)erul dreptului de proprietate asupra bunurilor
respective , catre clienti .
5entru prestarile de servicii , 8945 -%$$ : (%%; prevede < veniturile din
prestari de servicii se inre"istreaza in contabilitate pe masura e)ectuarii acestora .
5restarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni
care un pot )i considerate livrari de bunuri (pct.($;, alin11)
3. Ci)ra de a)aceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden#, cu
clauz de returnare, este de ($%.%%%.%%% lei. 2tatisticile arat c -= din produse
sunt returnate. 9arja brut medie practicat de ntreprindere este de 1.=. Care din
urmtoarele a)irma#ii este adevrat6
a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia
este incert>
b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor an"ajate pentru vnzarea
produselor sale>
c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de ($%.%%%.%%% lei i constituie un
provizion pentru "aran#ii acordate clien#ilor de 1.%$%.%%% lei >
d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de (.'.;$%.%%% lei>
e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de -$.%%%.%%% lei.
Notiuni de teorie :
In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli
care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile
anuale . Ele sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute
sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati , impozite , cheltuieli provocate de
reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii ).
Cazurile cele mai tipice sunt :
a ) litigiile, amenzile si penalitatile , despagubirile , daunele si alte datorii incerte
b ) cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli
privind garantia acordata clientilor
c ) provizioane pentru dezafectarea imobilizari corporale si alte actiuni similare legate
de acestea
d ) provizioane pentru restructurare
IAS 37 !rovizioane , active si datorii contingente " prevede ca un provizion
este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care :
a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un
eveniment anterior
a# ) obligatie legala in cazul in care rezulta :
$dintr$un contract , in mod explicit sau implicit ,
$din legislatie , sau
$ca efect al legii
a %) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in
cazul in care :
$din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr$o declaratie
suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite
responsabilitati , si
$ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele
responsabilitati.
b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca
o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a
onora obligatia respectiva .
c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a
valorii obligatiei .
Raspuns : c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de ($%.%%%.%%% lei
i constituie un provizion pentru "aran#ii acordate clien#ilor de 1.%$%.%%% lei >
?xista o obli"atie presenta ca rezultat al unui eveniment trecut + vanzarea
produselor
?ste probabila o iesire de resurse "eneratoare de avantaje economice
viitoare + contravaloarea mar)ii returnate .
?ste necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a contravalorii bunurilor
returnate
@umeroase intreprinderi (societatile de vanzare prin corespondenta in special)
o)era clientilor acestora posibilitatea returnarii mar)urilor daca acestia sunt
nemultumiti.
*ceasta clauza un reprezinta un obstacol pentru inre"istrarea veniturilor in
momentul vanzarii daca vanzatorul este in masura sa estimeze in mod )iabil
cantitatea de mar)uri care va )i returnata. ?ste su)icient sa se constituie un provizion
Aaca marja bruta reprezinta in medie 1. = , intreprinderea va trebui sa
previzioneze ($%.%%%.%%% x -= x 1. = cu titlul de retururi previzibile.
*cest provizion va )i in mod evident , reinte"rat rezultatului pe masura retururilor
e)ective.
.. 3a -1.1(.@, societatea B*9* determin valoarea recuperabil pentru un utilaj
pe care inten#ioneaz s-l cedeze la 1$%.%%%.%%% lei, valoarea sa contabil )iind
de (%%.%%%.%%% lei. 5otrivit normei 7*2 -,, B*9* nre"istreaz la aceast dat
un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare de $%.%%%.%%% lei. 5e 1$
)ebruarie @11, B*9* vinde utilajul la 1%%.%%%.%%% lei. B*9* trebuie sau nu s
ajusteze situa#iile )inanciare ale exerci#iului @6 Ae ce6
5retul de vanzare obtinut pe utilaj con)irma valoarea recuperabila a acestuia .
Aecizia de a ceda utilajul )usese luata inainte de -1.1(.@, iar scaderea
pretului re)lecta conditiile existente inainte de data bilantului .
B*9* contabilizeaza ajustarea pentru deprecierea utilajului
,'1- + (;1- $%.%%%.%%%
$. Cn cursul exerci#iului @, ntreprinderea DEF ncaseaz dividende n valoare de
1%% milioane lei. Cum in)luen#eaz aceast opera#ie tabloul )luxurilor de
trezorerie, tiind c dividendele primite nu apar#in activit#ii de exploatare, iar
)luxurile de trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect6
4luxurile de trezorerie , care provin din dobanzi si dividende incasate , trebuie sa
)ie prezentate separat de cele care sunt "enerate de dobanzile si dividendele platite.
Gotodata ele trebuie sa )ie determinate pe cele - cate"orii de activitati .
Aividendele incasate in)luenteaza )luxurile de trezorerie din activitatea de
investitii , cu semnul <1F .
XII. Alte lucrari efectuate #e e!$ertii contabili si #e contabilii autori%ati (& e!ercitii"
'. 2unte#i interesat s deveni#i ac#ionar la ntreprinderea *0H@GI3 2.*. Ain
surse mai mult sau mai pu#in o)iciale a)la#i urmtoarele in)orma#ii
/ capitalul social al ntreprinderii este de $%% mld. lei i a crescut de $ ori de la data
n)iin#rii ntreprinderii>
/ ntreprinderea a )ost ntotdeauna pro)itabil>
/ dividendul pe ac#iune este de $%.%%% lei i este superior dividendelor a)erente
majorit#ii celorlalte titluri cotate pe pia#a de capital>
/ ntreprinderea a emis n trecut obli"a#iuni care n urmtorii - ani se vor converti n
ac#iuni>
/ mana"erii ntreprinderii sunt remunera#i n )unc#ie de pro)itul ob#inut.
2unt su)iciente in)orma#iile de mai sus pentru a lua decizia de investire6
3a o prima vedere in)ormatiile par destul de optimiste s ne-ar putea conduce
spre decizia de investitie . Aar , un expert un poate lua o decizie de investitie )ara o
analiza amanuntita.
5entru a lua o decizie se recomanda sa incercam sa intram in posesia unor
in)ormatii suplimentare precum
- Care a )ost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in natura, in
numerar, operatii interne , conversia unor datorii) >
- Care este situatia trezoreriei intreprinderii , deoarece rentabilitatea un este
o "arantie a existentei unei trezorerii indestulatoare >
- ?xistente obli"atiunilor convertibile va determina in viitor cresterea
numarului actiunilor a)late in circulatie si , prin urmare , diminuarea
dividendului a)erent unei actiuni ()irma emite obli"atiuni + s-a imprumutat >
)irma va converti obli"atiunile in actiuni )
- Cum a evoluat remuneratia mana"erilor deoarece acestia pot )i tentati sa
adopte politici contabile care sa duca arti)icial la maximizarea pro)itului
(exista posibilitatea manipularii in)ormatiilor contabile / mana"erii sunt
platiti in )unctie de pro)it )
Aeasemenea mai sunt necesare si alte in)ormatii
-care este obiectul de activitate si de )acut comparatie cu )irme similare
-)aptul ca un-si ramburseaza imprumuturile + lipsa de lic!iditate .
(. 2unte#i mana"erul ntreprinderii *34*, care are ca obiect de activitate
produc#ia i comercializarea de con)ec#ii. 0 a)la#i n momentul rene"ocierii
contractului cu un client. Ain analiza situa#iilor )inanciare, dar i din alte surse,
sunte#i n posesia urmtoarelor in)orma#ii
/ clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar>
/ anual este raportat un pro)it modest>
/ ndatorarea pe termen scurt este excesiv>
/ o parte semni)icativ din datoriile )a# de )urnizori nu a )ost ac!itat n cursul
exerci#iului anterior>
/ clientul se a)l n liti"iu cu doi )urnizori importan#i>
/ n ultimul exerci#iu )inanciar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace
)ixe.
0e#i decide continuarea rela#iilor contractuale cu acest client6
Jaspuns @I K
Aecapitalizare + si-a vandut partea de active
In semn important este vanzarea activului imobilizat. 2e pune problema cu ce o sa-
si des)asoareactivitatea .
*lt element / )aptul ca este in liti"iu cu doi )urnizori importanti .
Clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar / este posibil sa )i )ost pe
capitaluri ne"ative .
-. n exerciiul N, ntreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui
program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului,
creterea rapiditii de prelucrare a datelor i adaptarea pentru lucrul n
reea. Valoarea total a modernizrii s-a ridicat la !.!!!.!!! lei. Costul
de achiziie al programului informatic este de "!!.!!!.!!! lei iar
amortizarea cumulat la data ncheierii modernizrii este de #!!.!!!.!!!
lei. $urata de %ia util este de & ani iar amortizarea este liniar.
'nalizai influenele modernizrii asupra programului informatic.
$aca modernizarea ridica parametrii initiali (ceea ce este cazul nostrum)
creste rapiditatea de prelucrare a datelor , adaptarea la lucrul in retea* se
majoreaza valoarea imobilizarii existente si se va recalcula
amortismentul lunar , e%entual modificandu-se si durata de functionare
.
.. Care din urmtoarele sunt sc!imbri de politici contabile i care sunt sc!imbri de
estimri6
(a) sc!imbarea "radului de recuperare al crean#elor>
(b) sc!imbarea metodei de amortizare>
(c) sc!imbarea metodei de evaluare la ieire a stocurilor de la C95 la 4748>
(d) reevaluarea imobilizrilor corporale evaluate la cost>
(e) sc!imbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.
5837G7C73? C8@G*L73? reprezinta principiile , bazele , conventiile ,
re"ulile si practicile speci)ice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea
situatiilor )inanciare anuale .
?xemple de politici contabile sunt urmatoarele
-ale"erea metodei de amortizare a imobilizarilor>
-reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora
-capitalizarea dobanzii sau recunoastrea acesteia drept c!eltuiala
-ale"erea metodei de evaluare a stocurilor
-contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent, etc.
G?M@7C73? A? ?2G79*J? - sunt metode adoptate de o entitate pentru a
determina sNmele monetare corespunzatoare bazelor de evaluare ale elementelor
situatiilor )inanciare .
Ge!nicile de estimare implementeaza aspectele le"ate de evaluare ale
politicilor contabile . 8 polOtica contabila va speci)ica baza de evaluare a unui activ ,
iar daca exista incertitudini cu privire la suma monetara atribuibila acestei baze ,
aceasta va )i determinata recur"and la o te!nica de estimare .
-sc!imbarea bazei de evaluare reprezinta o modi)icare de metoda contabila .
9odi)icarea politicilor contabile poate )i e)ectuata numai de la inceputul unui
exercitiu )inanciar . @u sunt pemrise modi)icari ale politicilor contabile pe parcursul
unui exercitiu )inanciar .
8 estimare poate necesita revizuirea ori de cate ori au loc sc!imbari privind
circumstantele pe care aceasta s-a bazat , sau ca urmare a unor in)ormatii noi , sau
a unei mai bune experiente .
Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale , multe elemnte
din situatiile )inanciare un pot )i evaluate cu precizie ci pot )i doar estOmate.
Ae exemplu se pot solicita estimari ale
-clientilor incerti ,
-uzurii morale a stocurilor>
-valorii juste a activelor )inanciare si a datoriilor )inanciare>
-duratelor de viata utile ale activelor amortizabile P etc.
Jaspuns
-sc!imbari de politici b, c , d
-sc!imbari de estimari a , e .
$. n exerciiul N, + a %,ndut societii - (asociere n participaie n care
deine un interes de &!.* mrfuri la preul de #!.!!! u.m. +rfurile au
fost achiziionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de
#"!.!!! u.m. - a %,ndut unei societi din afara grupului !. din
mrfurile cumprate de la + la preul de /!.!!! u.m. 0a 1#.#".N, n
2ilanul societii + exist o crean fa de societatea 3 nencasat n
sum de #"!.!!! u.m. Ce nregistrri sunt necesare la ni%el consolidat
pentru eliminarea efectelor acestei tranzacii4
5ocietatea + 6
+ %inde filialei marfuri un profit creatin cadrul grupului
7nregistram achizitia marfii 6 18# 9 &!# #"!.!!!
7nregistram %anzarea marfurilor catre filiala 6 &## 9 8!8 #!.!!!
7nregistram descarcarea gestiunii 6 :!8 9 18# #"!.!!!
5ocietatea - 6
- %inde in exteriorul grupului, dar achizitia se face de la + eliminam
rezultatele interne ( s-a creat un profit artificial in cadrul grupului *
7nregistram achizitia marfii 6 18# 9 &!# #!.!!!
7nregistram %anzarea marfurilor in afara grupului6 &## 9 8!8 /!.!!!
7nregistram descarcarea gestiunii6 :!8 9 18# 8.!!! ( ! . *
$eci 6 in 2ilantul societatii + ; la creante gasim 6 #!.!!! aferente lui -
7n 2ilantul societatii - ; la furnizori gasim 6 #!.!!! aferente lui +
<liminam aceste conturi reciproce 6 &!# 9 &## #!.!!!
7n interiorul grupului s-a creat un profit artificial .
7n mod normal am fi inregistrat 6
'chizitia 6 18# 9 &!# #"!.!!!
=rupul %inde marfa catre terti &## 9 8!8 /!.!!!
$escarcarea gestiunii 6 :!8 9 18# :!.!!! (!.*
>ezultatul pe grup este altul decat luat pe fiecare in parte .
7n :!8 ; a%em #/.!!!(#"!.!!! ) 8.!!! *si tre2uia sa a%em :!.!!! in
contul de profit si pierdere a%em o cheltuiala mai mare artificial de
#1.!!! pe care o %om elimina din contul de profit si pierdere consolidat
'ceeasi situatie si pentru %enituri 6 a%em "&!.!!! (#.!!! ) /!.!!! *si
tre2uia sa a%em /!.!!! tre2uie sa diminuam %eniturile .
-e 2aza rezultatului exercitiului 6
- <liminam cheltuielile
- <liminam %eniturile
7nregistram 6 #"# 9 :!8#1.!!!
8!8 9 #"# #!.!!!
5ituatia " 6 creante neincasate de la 3 societatea 3 nu apartine
grupului. 7n 2ilantul consolidat se preia creanta catre 3 in intregime .
,. 3a nc!iderea exerci#iului @, activele societ#ii *34* cuprind
/ un utilaj a crui valoare net contabil este de -%.%%% Q> acest utilaj a )ost
ac!izi#ionat la 1.%..@-(, atunci cnd un dolar valora (,' lei>
/ un teren ac!izi#ionat la un cost de 1%.%%% Q, n @-. (cursul dolarului la data
ac!izi#iei )iind de (,$ lei), i reevaluat la -1.1(.@-1, la nivelul sumei de (%.%%% Q, dat
la care dolarul valora - lei>
/ un stoc de mr)uri cumprat la -%.%'.@, la un cost de ..%%% Q (cursul zilei -,1 lei)
i depreciat pentru 1%= din valoare, la nc!iderea exerci#iului @>
/ o crean# de '.%%% Q privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare
unei vnzri e)ectuate la 1.11.@, atunci cnd dolarul era cotat la nivelul de -,1' lei>
/ suma de 1.%%% Q, n casierie.
Cursul dolarului, la -1.1(.@, este de -,( lei.
Care din urmtoarele a)irma#ii nu este corect
(a) valoarea utilajului n bilan#ul exerci#iului @ este de '..%%% lei>
(b) valoarea terenului n bilan#ul exerci#iului @ este de ,%.%%% lei>
(c) valoarea stocului n bilan#ul exerci#iului @ este de 11.$(% lei>
(d) valoarea crean#ei n bilan#ul exerci#iului @ este de ($.,%% lei>
(e) valoarea crean#ei n bilan#ul exerci#iului @ este de ($...% lei.
Itilajul / este un elemnt nemonetar , nu se reevalueaza la )inele exercitiului
)inanciar. 0aloarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare + -%.%%% x
(,'+'..%%% lei
Gerenul / este element nemonetar , nu se reevalueaza la )inele exercitiului
)inanciar . 0aloarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare +
(%.%%% x - + ,%.%%% lei
2tocul /este element nemonetar , nu se reevalueaza la )inele exercitiului )inanciar.
0aloarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata + ..%%% x -,1 / 1%=
x(.%%% x-,1)
Creanta este un element monetar. *cesta se reevalueaza la )ienle exercitiului
)inanciar . 0aloarea de inre"istrare in bilant este + '.%%% x -,( + ($.,%%
Casierie + 1%%% Q x -,( + -.(%% lei
2in"ura a)irmatie incorecta este a)irmatia de la litera e ) respectiv valoarea crean#ei
n bilan#ul exerci#iului @ este de ($...% lei.
&. Domnul Z deine 7! din a"iunile so"ie#$ii Al%a& 'es#ul de 3! %iind deinu#e de un
a"iona' mino'i#a'. Al%a deine ()! din "api#alul so"ie#$ii Be#a. Ca'e din u'm$#oa'ele
a%i'maii es#e ade*$'a#$+
,a) domnul Z -i so"ie#a#ea Be#a sun# p$'i le.a#e ale so"ie#$ii Al%a/
,0) domnul Z nu es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii Al%a/
,") doa' domnul Z es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii Al%a/
,d) Al%a nu es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii Be#a/
,e) Be#a nu es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii Al%a.
P(r)i le*ate se "onside'1:
a) 2n#'ep'inde'ile "a'e 2n mod di'e"# sau indi'e"# ,p'in in#e'media'i)
"on#'olea31& s2n# "on#'ola#e sau se a%l1 su0 un "on#'ol "omun "u 2n#'ep'inde'ea4'apo'#o'/
0) 2n#'ep'inde'ile aso"ia#e/
") pe'soanele %i3i"e "a'e dein pes#e 5! din "api#alul s#a#u#a' al 2n#'ep'inde'ii4
'apo'#o'/
d) pe'sonalul de "ondu"e'e& in"lusi* di'e"#o'ii& "ondu"1#o'ii 2n#'ep'inde'ilo'&
p'e"um -i mem0'ii ap'opiai ai %amiliilo' lo'& "a'e a'e d'ep#ul ,poa'#1 '1spunde'e) de a
plani%i"a& .es#iona -i "on#'ola a"#i*i#a#ea 2n#'ep'inde'ii4'apo'#o'.
Nu se "onside'1 p1'i le.a#e:
a) dou1 2n#'ep'inde'i "a'e au un di'e"#o' "omun& 2n "a3ul 2n "a'e in%luena lui
asup'a a"#i*i#1ii e"onomi"o4%inan"ia'e a a"es#o' 2n#'ep'inde'i& "e ine de ope'aiunile
'e"ip'o"e& es#e nesemni%i"a#i*1/
0) un sin.u' "lien#& %u'ni3o'& %'an"iso'& dis#'i0ui#o' sau a.en# .ene'al& "u "a'e
2n#'ep'inde'ea e%e"#uea31 un *olum "onside'a0il de ope'aiuni numai 2n 0a3a unei
anumi#e dependene e"onomi"e/
") al#e p1'i:
4 "ompaniile "e %inanea31&
4 sindi"a#ele&
4 se'*i"iile "omunale de s#a#&
4 depa'#amen#ele -i di'e"iile .u*e'namen#ale "e 'eali3ea31 ope'aiuni "u
2n#'ep'inde'ea& indi%e'en# de %ap#ul po# ele sau nu s1 limi#e3e li0e'#a#ea de a"iune a
a"es#ei 2n#'ep'inde'i& p'e"um -i s1 in%luene3e asup'a lu1'ii de "1#'e ea a de"i3iilo'
%inan"ia'e -i e"onomi"e.
Definiii
61'i le.a#e 4 pe'soane 7u'idi"e o'i %i3i"e& una din#'e "a'e poa#e s1 o "on#'ole3e pe
"ealal#1 sau s1 e8e'"i#e o in%luen1 no#a0il1 asup'a a"es#eia la lua'ea de"i3iilo' %inan"ia'e
-i e"onomi"e& sau "a'e s2n# plasa#e su0 "on#'olul "omun al 2n#'ep'inde'ii p'in"ipale.
Ope'aiuni 2n#'e p1'ile le.a#e 4 #'ansmi#e'ea a"#i*elo' sau a da#o'iilo' de la o
pa'#e le.a#1 la al#a& indi%e'en# de s#a0ili'ea *alo'ii a"es#o'a.
9n%luen1 no#a0il1 4 pa'#i"ipa'ea 2mpu#e'ni"i#1 a in*es#i#o'ului la lua'ea de"i3iilo'
p'i*ind poli#i"a %inan"ia'1 -i de p'odu"ie a 2n#'ep'inde'ii in*es#i#e& da' %1'1 a e8e'"i#a
"on#'olul asup'a a"es#ei poli#i"i. 9n%luena no#a0il1 p'esupune o "o#1 de pa'#i"ipaie 2n
m1'ime de la 5 p2n1 la )! din "api#alul s#a#u#a' al 2n#'ep'inde'ii in*es#i#e.
Con#'ol 4 au#o'i3a'ea in*es#i#o'ului de a di'i7a poli#i"a %inan"ia'1 -i de p'odu"ie a
2n#'ep'inde'ii. Con#'olul p'esupune o "o#1 de pa'#i"ipaie 2n m1'ime de pes#e )!
2n "api#alul s#a#u#a' al 2n#'ep'inde'ii in*es#i#e.
9n%luena de "on#'ol a unui in*es#i#o' nu e8"lude in%luena no#a0il1 a al#ui in*es#i#o'.
:n#'ep'inde'e p'in"ipal1 ,mam1) 4 2n#'ep'inde'e "a'e a'e una sau mai mul#e
2n#'ep'inde'i %ii"e.
:n#'ep'inde'e %ii"1 4 2n#'ep'inde'e "on#'ola#1 de "1#'e 2n#'ep'inde'ea
p'in"ipal1.
:n#'ep'inde'e aso"ia#1 4 2n#'ep'inde'e asup'a "1'eia in*es#i#o'ul a'e o in%luen1
no#a0il1& da' "a'e nu es#e ni"i 2n#'ep'inde'e %ii"1& ni"i 2n#'ep'inde'e mi8#1 a
in*es#i#o'ului.
Rapoa'#e %inan"ia'e "onsolida#e 4 'apoa'#e %inan"ia'e ale unui .'up de 2n#'ep'inde'i
p'e3en#a#e "a 'apoa'#e ale unei 2n#'ep'inde'i.
!aracteristica "i modul de evaluare a operaiunilor
#ntre p$rile legate
7. Relaiile 2n#'e p1'ile le.a#e s2n# "onside'a#e "a o a"#i*i#a#e "ome'"ial1
o0i-nui#1. De e8emplu& 2n#'ep'inde'ea& des%1-u'2nd o pa'#e a a"#i*i#1ii sale p'in
in#e'mediul 2n#'ep'inde'ilo' %ii"e sau aso"ia#e& o0ine o "o#1 2n "api#alul al#o'
2n#'ep'inde'i 2n s"opul 'e*2n31'ii sau in*es#i'ii a"es#uia 2n m1'ime su%i"ien#1 pen#'u a
o0ine d'ep#ul de "on#'ol sau de in%luen1 no#a0il1 asup'a lu1'ii de"i3iilo' %inan"ia'e -i
e"onomi"e ale 2n#'ep'inde'ii in*es#i#e.
;. Ope'aiunile 2n#'e p1'ile le.a#e po# s1 in%luene3e asup'a s#1'ii %inan"ia'e -i
'e3ul#a#elo' a"#i*i#1ii e"onomi"e ale 2n#'ep'inde'ii4'apo'#o'. 61'ile le.a#e po# s1
'eali3e3e ope'aiuni& "a'e din pun"# de *ede'e e"onomi"& s2n# inopo'#une pen#'u
p1'ile nele.a#e. :n a%a'1 de a"eas#a& ope'aiunile 2n#'e p1'ile le.a#e po# %i e%e"#ua#e 2n
*olume ne"on*ena0ile pen#'u p1'ile nele.a#e.
<. Re3ul#a#ele a"#i*i#1ii e"onomi"e -i s#a'ea %inan"ia'1 a 2n#'ep'inde'ii po# %i
supuse in%luenei din pa'#ea p1'ilo' le.a#e "=ia' -i 2n "a3ul nee%e"#u1'ii ope'aiunilo' "u
pa'#i"ipa'ea lo'. :nsu-i %ap#ul e8is#enei uno' as#%el de 'elaii in%luenea31 ope'aiunile
e%e"#ua#e de 2n#'ep'inde'ea4'apo'#o'. De e8emplu& dup1 do02ndi'ea d'ep#ului de
"on#'ol asup'a 2n#'ep'inde'ii le.a#e o'i3on#al& 2n#'ep'inde'ea p'in"ipal1 d1 indi"aii
2n#'ep'inde'ii %ii"1 de a 2n#'e'upe 'elaiile "u %os#ul pa'#ene' "ome'"ial& deoa'e"e
noua 2n#'ep'inde'e %ii"1 des%1-oa'1 a"eea-i a"#i*i#a#e. :n a%a'1 de a"eas#a& una din#'e
p1'i poa#e s1 se a0in1 de la unele a"iuni 2n u'ma in%luenei no#a0ile asup'a ei a
"eleilal#e p1'i. De e8emplu& 2n#'ep'inde'ea %ii"1 p'ime-#e indi"aii de la 2n#'ep'inde'ea
p'in"ipal1 de a nu 'eali3a "e'"e#1'i -i p'oie"#1'i& "a'e s4au e%e"#ua# an#e'io' sau "a'e u'mau
s1 %ie e%e"#ua#e.
>. :n #impul #'ans%e'ului a"#i*elo' sau da#o'iilo' p1'ile le.a#e po# 2n#'4o oa'e"a'e
m1su'1 s1 *a'ie3e m1'imea *alo'ii a"es#o'a& "eea "e nu es#e "a'a"#e'is#i" pen#'u
ope'aiunile 2n#'e p1'ile nele.a#e.
>>. Ope'aiunile 2n#'e p1'ile le.a#e se e%e"#uea31 2n 0a3a p'eului de #'ans%e'& "a'e
se de#e'min1 p'in una din me#odele u'm1#oa'e: *alo'ii de pia1 "ompa'a0ile& p'eului
de 'e*2n3a'e& sau "=el#uielilo' suplimen#a'e.
>5. ?e#oda *alo'ii de pia1 "ompa'a0ile "ons#1 2n %ap#ul "1 m1'%u'ile -i se'*i"iile
#'ansmise de o pa'#e le.a#1 "eleilal#e p1'i se es#imea31 la *aloa'ea *enal1 a m1'%u'ilo'
-i se'*i"iilo' simila'e. A"eas#1 me#od1 se u#ili3ea31 2n "a3u'ile 2n "a'e m1'%u'ile -i
se'*i"iile "ons#i#uie o0ie"#ul ope'aiunii 2n#'e p1'ile le.a#e& ia' "ondiiile de e%e"#ua'e a
a"es#eia s2n# iden#i"e "u "ele 2n "a'e se e%e"#uea31 ope'aiunile "ome'"iale o0i-nui#e.
A"eas#1 me#od1 poa#e %i u#ili3a#1 -i la de#e'mina'ea m1'imii %inan1'ii 2n#'e p1'ile le.a#e.
>3. ?e#oda p'eului de 'e*2n3a'e se apli"1 la e*alua'ea a"#i*elo'& "a'e s2n#
#'ansmise de "1#'e o pa'#e le.a#1 "eleilal#e p1'i sp'e *2n3a'ea a"es#o'a unei p1'i
independen#e. :n "on%o'mi#a#e "u a"eas#1 me#od1 *aloa'ea *enal1 a a"#i*elo' #'ansmise
es#e diminua#1 "u m1'imea ma'7ei& 2n %o'm1 de sum1 "a'e pe'mi#e 2n#'ep'inde'ii "a'e
"ome'"iali3ea31 a"#i*ele s14-i a"ope'e "=el#uielile -i s1 o0in1 un 0ene%i"iu a""ep#a0il.
>@. ?e#oda "=el#uielilo' suplimen#a'e se apli"1 la de#e'mina'ea p'eului de
#'ans%e' la m1'%u'ile -i se'*i"iile des#ina#e pen#'u ne"esi#1ile de p'odu"ie -i al#e
ne"esi#1i ale pa'ilo' le.a#e. Esena ei "ons#1 2n a"eea "1 la "=el#uielile p1'ii le.a#e
%u'ni3oa'e se suplimen#ea31 un adaos a""ep#a0il& m1'imea "1'uia se de#e'min1& lu2nd "a
0a31 no'ma 0ene%i"iului 2n#'ep'inde'ilo' din 'amu'ile simila'e.
>). :n unele "a3u'i pen#'u ope'aiunile p1'ilo' le.a#e m1'imea *alo'i"1 a
a"#i*elo' sau a da#o'iilo' poa#e s1 nu %ie de#e'mina#1& de e8emplu& la p'es#a'ea .'a#ui#1 a
se'*i"iilo' de .es#iune sau p'elun.i'ea #e'menului de a"=i#a'e a da#o'iei.
>(. Unele ope'aiuni po# %i e%e"#ua#e numai 2n#'e p1'ile le.a#e. De e8emplu& da"1
nu e8is#1 un "ump1'1#o' al#e'na#i*& 2n#'ep'inde'ea %ii"1 poa#e s1 *2nd1 2n#'ep'inde'ii
p'in"ipale un lo# ma'e de p'oduse la "os#ul a"es#o'a.
Publicitatea informaiei
>7. :n 'apoa'#ele %inan"ia'e #'e0uie sa %ie de3*1lui#e:
a) ope'aiunile 2n#'e p1'ile le.a#e& "um s2n#:
4 p'o"u'a'ea sau *2n3a'ea a"#i*elo' 2n#'ep'inde'ii&
4 p'es#a'ea -i 0ene%i"ie'ea de se'*i"ii&
4 a"o'du'ile "u a.enii -i a.eni&
4 a"o'du'ile p'i*ind "=i'ia ,leasin.4ul)&
4 #'ansmi#e'ea 'e3ul#a#elo' "e'"e#1'ilo' -i lu"'1'ilo' de p'oie"#a'e -i e8pe'imen#a'e&
4 a"o'du'ile de li"en1&
4 %inanele ,in"lusi* 2mp'umu#u'ile -i in*es#iiile 2n "api#al su0 %o'm1 na#u'al1 -i
01neas"1)&
4 .a'aniile -i .a7u'ile&
4 "on#'a"#ele de .es#iune a 2n#'ep'inde'ilo'&
4 'e#'i0ui'ea mun"ii -i al#e pl1i de s#imula'e ale di'e"#o'ilo' -i "ondu"1#o'ilo' de
2n#'ep'inde'i&
4 num1'ul a"iunilo' "e apa'in di'e"#o'ilo' -i "ondu"1#o'ilo' de 2n#'ep'inde'i sau
d'ep#u'ile pen#'u p'o"u'a'ea a"iunilo' -i *2n3a'ea a"es#o'a/
0) 'elaiile p1'ilo' le.a#e& 2n "ad'ul "1'o'a una din#'e p1'i poa#e s1 e8e'"i#e
"on#'olul asup'a "eleilal#e p1'i& indi%e'en# de ope'aiunile 'eali3a#e 2n#'e ele/
") *olumul suma' al ope'aiunilo' sau su0 %o'm1 de p1'i ,p'opo'ii) dis#in"#e ale
a"es#uia/
d) sumele sau p'opo'iile a%e'en#e da#o'iilo' -i "'eanelo'/
e) poli#i"a de %o'ma'e a p'eu'ilo'.
>;. Nu es#e ne"esa'1 de3*1lui'ea da#elo' p'i*ind ope'aiunile p1'ilo' le.a#e 2n:
a) 'apoa'#ele %inan"ia'e "onsolida#e a in%o'maiei 'e%e'i#oa'e la ope'aiunile 2n
"ad'ul .'upului/
0) 'apoa'#ele %inan"ia'e ale 2n#'ep'inde'ii p'in"ipale& da"1 a"es#ea se ane8ea31 ,se
pu0li"1) la 'apoa'#ele %inan"ia'e "onsolida#e/
") 'apoa'#ele %inan"ia'e ale 2n#'ep'inde'ii %ii"1 a%la#e 2n posesiunea deplin1 a
2n#'ep'inde'ii p'in"ipale& "a'e es#e 2n'e.is#'a#1 -i p'e3in#1 'apoa'#e %inan"ia'e "onsolida#e
2n a"eea-i a'1/
d) 'apoa'#ele %inan"ia'e ale 2n#'ep'inde'ilo' "on#'ola#e de s#a# 'e%e'i#o' la
ope'aiunile "u al#e 2n#'ep'inde'i de asemenea "on#'ola#e de s#a#.
Raspuns : a) ,a) domnul Z -i so"ie#a#ea Be#a sun# p$'i le.a#e ale so"ie#$ii Al%a/
;. ?ana.e'ul so"ie#$ii ? es#e a"iona'ul ma7o'i#a' al so"ie#$ii T& "lien# impo'#an# pen#'u
?.
Ca'e din u'm$#oa'ele a%i'maii es#e ade*$'a#$+
,a) #'an3a"iile "u "lien#ul T nu %a" o0ie"#ul pu0li"$'ii/
,0) #'an3a"iile "u T sun# pu0li"a#e doa' da"$ nu se des%$-oa'$ 2n "ondiii no'male/
,") "lien#ul T nu es#e o pa'#e le.a#$ pen#'u so"ie#a#ea ?/
,d) so"ie#a#ea T es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii ? deoa'e"e es#e un "lien# impo'#an#/
,e) so"ie#a#ea T es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii ? deoa'e"e es#e "on#'ola#$ de un mana.e'4
"=eie al a"es#eia.
?ana.e'ul ? A a"#iona' ma7o'i#a' la T A "lien#ul lui ?
6a'#i le.a#e B %a"#o'ii de de"i3ie din am0ele %i'me sun# a"eiasi .
T'an3a"#iile "u pa'#ile le.a#e #'e0uie p'e3en#a#e in no#ele e8pli"a#i*e ale si#ua#iilo'
%inan"ia'e .
,a) #'an3a"iile "u "lien#ul T nu %a" o0ie"#ul pu0li"$'ii/4 Cals B %a" o0ie"#ul pu0li"a'ii
,0) #'an3a"iile "u T sun# pu0li"a#e doa' da"$ nu se des%$-oa'$ 2n "ondiii no'male/
BCals
,") "lien#ul T nu es#e o pa'#e le.a#$ pen#'u so"ie#a#ea ?/ B Cals B es#e pa'#e le.a#a
da#o'i#a mana.e'ului
,d) so"ie#a#ea T es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii ? deoa'e"e es#e un "lien# impo'#an#/ B
Cals B nu a"es#a es#e mo#i*ul
,e) so"ie#a#ea T es#e pa'#e le.a#$ a so"ie#$ii ? deoa'e"e es#e "on#'ola#$ de un
mana.e'4"=eie al a"es#eia.B ADEDARAT
<. La 3>.>5.N so"ie#a#ea ? deine ;! din a"iunile B& (! din a"iunile D -i 3! din
a"iunile so"ie#$ii E ,asup'a "$'eia e8e'"i#$ o in%luen$ semni%i"a#i*$). La > noiem0'ie N
so"ie#a#ea ? a *Endu# pa'#i"ipaia 2n so"ie#a#ea G "e 'ep'e3in#$ 7)! din "api#alul
a"es#eia. ?ana.e'ii so"ie#$ii ? sun# 2n "onsiliul de adminis#'aie al so"ie#$ii B -i D.
Consiliul de adminis#'aie al so"ie#$ii E a'e "in"i mem0'ii& din "a'e unul p'o*ine de la
so"ie#a#ea ?. F deine @! din "api#alul so"ie#$ii D. :n "u'sul e8e'"iiului "u'en#
so"ie#a#ea D a *Endu# imo0ili3$'i "o'po'ale so"ie#$ii F la p'eul pieei. Un di'e"#o' al
so"ie#$ii B deine ma7o'i#a#ea a"iunilo' so"ie#$ii G. Fo"ie#a#ea G *inde m$'%u'i la p'eul
pieei so"ie#$ii B. Di'e"#o'ul es#e 'esponsa0il pen#'u p'odu"ie la so"ie#a#ea B -i es#e
"onsul#an#ul "onsiliului de adminis#'aie al .'upului. 9den#i%i"ai 'elaiile "u p$'ile le.a#e
-i o0li.aiile de in%o'ma'e.
6u0li"am pa'#ea de #'an3a"#ii "=ia' da"a sun# %a"u#e la p'e#ul pie#ei .
? "u B A sun# pa'#i le.a#e
? "u D A sun# pa'#i le.a#e
? "u E A nu sun# pa'#i le.a#e , in%luen#a no#a0ila H > mem0'u din "onsiliul de
adminis#'a#ie p'o*ine de la ?
F "u @ ! nu a'e pu#e'e de de"i3ie
D *inde lui F A nu au le.a#u'a una "u al#a
Fo"ie#a#ea G es#e pa'#e le.a#a "u B & B es#e pa'#e le.a#a "u ? si ? si G "=ia' da"a
#'an3a"#iile sun# la p'e#ul pie#ei e8is#a o0li.a#ia de pu0li"a'e pen#'u "a sun# pa'#i le.a#e .