Adolescena este un stadiu caracterizat prin schimbri n diferite aspecte ale dezvoltri

i individuale i n diferite contexte sociale.

n viziunea lui Erikson, indivizii i construiesc un sens al identitii precum: a lua de
cizii, a face alegerii i angajamente n contextul lor social.
Adolescentul i arhiveaz identitatea care va face un angajament personal la o variet
ate de sarcini de via, urmnd o perioad de criz i exploare. n statusul Moratorium, perso
an i exploreaz curent alternativele, dar nu face niciun angajament. Blocarea adolesc
enei determin angajarea identitii fr a-i explora opiniile. Identitatea difuz este marc
de cunfuzie, dezorganizare i blocarea explorrilor sau a angajamentelor oricror risc
uri relevante ale vieii.
Identitatea servete ca o ram conceptual, fr de care adolescentul nu i-ar putea inerpre
ta experiena personal. Numeroi cercettori U ncercat s descopere ce conduce la construci
a i reconstrucia identitii.
Teoria psihanalitic plaseaz mecanismele conductoarea ale formrio identitii n forma uno
r conflicte i a unor rezoluii emoionale, care conduc apoi la deidealizarea ego-idea
lului si a autonomiei.
Blos (1979), descrie adolescena ca un al doilea proces individual, secund, n care
adolescentul trebuie s caute iubire i ataament fa de obiectele din afara familiei.
Cercetrile recente au relevat, de asemenea, faptul c pattern-ul mediilor familiare
sunt diferite pentru indivizii cu statutul identitii nal sau sczut. Un mediu famili
al caracterizat de prini implicai n activitile adolescentului, cu oprtunitate de creter
e i cu o nalt calitate a expresiilor i comunicrii n famileie, faciliteaz formarea unei
identiti sntoase n timpul adolescenei.
Studii importante realizate n ultimii ani, a subliniat, de asemenea, importana var
iabilelor cognitive n formarea identitii.
Pe cnd Berman, Schwartz, Kurtins i Berman (2000), ddemonstreaz o relaoe ntre identita
te i creativitate.