Cteva reflectii cvasi-epistemologice

The temptation to write history backward is both omnipresent and perennial.

Thomas Kuhn
Una dintre notele comune multor studii mai mult sau mai putin recente despre Mircea
Eliade consta n a-i sublinia pozitia unica, de exceptie, n interiorul istoriei religiilor
1
. Dar
aceasta constatare aproape unanima da loc celor mai dierse interpretari. !entru unul din
criticii cei mai nersunati "desi cel mai putin de temut# ai lui Eliade, ea este indiciul
caracterului reolut al operei sale, pusa alaturi de operele unor Max Miiller, $ndre% &ang si
'.(. )razer
*
. +u este n intentia noastra sa ne lansam aici ntr-o polemica sterila. ,a
semnalam totusi ca exista si alte ipoteze, la -el de coningatoare, ce ncearca sa explice
singularitatea lui Eliade. /.'. 0%i 1erblo%s23 inoca, de pilda, spectrul exceptional de larg
al cunostintelor lui Eliade
4
, n reme ce +orman 5irardot crede ca el poseda o sensibilitate
cu totul speciala ce-i ngaduie sa lumineze -atete necunoscute ale experientei cotidiene
6
.
7poteza pe care oi ncerca s-o prezint aici este, ma tem, mai ambitioasa. !aginile care
urmeaza snt lipsite de orice intentie apologetica si nu pretind deloc sa-i o-ere cititorului o
demonstratie peremptorie. E orba pur si simplu de ctea re-lectii despre Eliade suscitate de
lectura ctora lucrari -oarte cunoscute de epistemologie. $st-el a aparut ideea ca
singularitatea lui Eliade s-ar putea explica nu prin aparte-nenta-i la o paradigma
epistemologica depasita, ci, dimpotria, prin -aptul ca opera sa pre-igureaza o paradigma
care abia ncepe sa se mani-este.
stiu ca terenul pe care ma aenturez e presarat cu prime8dii de tot -elul. )i-oi iertat de
nu oi putea sa le eit pe toate. (hiar n acest caz, nca se poate sa ma nsel. la urma urmelor,
se stie ca noua paradigma epistemologica exista, dar chipul i este naluit n mre8ele
prezentului. +e a-lam n singurul moment al timpului n care, chiar eitnd sa
scriem "l'histoire l'envers", n-am putea nca -ace o "histoire l 'endroit" -ara a cadea n
pro-etie.
9n ce masura epistemologia curenta - ce trebuie deosebita de :paradigma
epistemologica:
;
, a carei durata este relati lunga - in-luenteaza exercitiul a ceea ce, n lipsa
de cea mai bun, se cheama :stiinte umane: <
Este sigur ca, deschiznd manualele de lingistica ori de teoria literaturii si chiar pe
acelea legate de disciplinele is 1=;1=-;>t torice, se a edea ca exista n -iecare epoca
re-erinte la un epistemolog de serviciu. (onsensul este aici mult mai mare dect, de exemplu,
n priinta psihanalizei, -apt care poate -i atribuit gradului mult mai ridicat de inaccesibilitate
"sau de esoterism# a epistemologiei
>
. Daca acum douazeci de ani era citat cu sau -ara noima
Kar7 !opper, aceasta onoare pare a-i reeni acum lui Thomas ,. Kuhn
?
. @r, pentru a
mprumuta chiar de la Kuhn o orba ce-i este pe plac, de la !opper la Kuhn s-a petrecut n
epistemologie o :reolutie: care a dus la nlocuirea unei echi :paradigme: printr-o alta.
!recum bine a obserat un cititor perspicace, cuntul :paradigma: are la Kuhn douazeci si
doua de acceptii di-erite
A
. 9n cazul care ne intereseaza, :paradigma: se re-era la o lunga
traditie epistemologica, mpartasind, de la Descartes la !opper, o anumita conceptie,
explicita ori "mai ales# implicita, priind rationalitatea demersului stiinti-ic si caracterul
linear si cumulati al progresului stiinti-ic
=
. Termenul-cheie al acestei traditii, care nu este n
mod necesar legat de o acceptie de ordin teleologic, este acela de evolutie . omenirea este
antrenata ntr-un ireersibil proces de per-ectionare "care poate sa nu aiba un scop
predeterminat#, ce presupune ntotdeauna ca etapa depasita e in-erioara etapei noi atinse. n
1
domeniul stiintelor, acest progres are un caracter n ntregime rational, constnd n eliminarea
erorilor trecutului prin teorii din ce n ce mai con-orme :adearului: .
Elimination of error leads to the objective growth of knowledge - of knowledge in the
objective sense. t leads to the growth of objective verisimilitude! it makes possible the
appro"imation to #absolute$ truth
%&
.
(u nenumaratele-i ariante, aceasta a -ost e-ecti una dintre premisele indiscutabile
care au -ormat :paradigma epistemologica:, precum si acel 'eltbild al @ccidentului de pe la
1>BB pna n a8unul celui de-al doilea razboi mondial
11
. )ata de echea paradigma
epistemologica, :reolutia: lui Kuhn este comparabila cu /e-orma lui &uther, iar Kuhn -cu
chiar &uther, ceea ce lasa liber pentru !aul )e3erabend, predicatorul anarhismului
epistemologic, locul radicalului Thomas Miinzer. $nticipnd ceea ce a urma, trebuie de8a
spus ca )e3erabend n-a deenit epistemolog de sericiu si ca, n po-ida popularitatii de care
se bucura acum, snt serioase ndoieli ca a deeni reodata. (u toate acestea, este putin
probabil ca iitorul epistemolog de sericiu sa poata accede la aceasta demnitate -ara sa -i
asimilat lectia lui )e3erabend
1*
.
,a reenim acum la :reolutia: lui Kuhn n -ormula sa primitia "1=>*#, -ara a tine
seama de edulcorarile succesie pe care le-a su-erit din partea propriului ei autor, -ortat sa se
explice dinaintea acestei moderne 7nchizitii care este comunitatea oamenilor de stiinta.
)e3erabend substituie ideii unei evolutii continue pe aceea de revolutieC alt-el zis, progresul
n-ar putea aea un caracter cumulati, din moment ce -iecare reolutie nlocuieste o
paradigma prin alta, cele doua -iind incomensurabile. ,-ar putea concepe de aceea un -el de
progres dialectic, conceptie pe care Kuhn n-o ndeparteaza n mod explicit. Dar un adearat
progres al stiintelor n-ar aea cum sa existe, daca acest progres nsusi nu se raporteaza la
notiunea de :adear:. n aceasta priinta, Kuhn este explicit. reintroducnd conceptul de
:adear: n discurs, s-ar a8unge la ideea unui :scop ultim: al omenirii si al cercetarii
"stiinti-ice#, idee care caracteriza stadiul teoriilor eolutioniste de dinainte de Dar%in
14
.
)ireste, demersul stiinti-ic, care e la -el de dogmatic ca teologia, n-ar putea subzista -ara ca
manualele sa exalte la nes-rsit progresele realizate prin :reolutiile: ce a-ecteaza reo
:matrice disciplinara:. Dar, priind lucrurile mai ndeaproape, multe -enomene din -izica
moderna par a marca o rentoarcere la conceptiile aristotelice mai curnd dect la acelea ale
lui +e%ton. progresul exista asadar doar n interiorul unei paradigme date C el deine un
concept relati dendata ce se compara mai multe paradigme ntre ele
16
. Mai mult nca, nu
este necesar ca o noua paradigma sa -ie mai buna dect aceea pe care tocmai a nlocuit-o
1;
. n
concluzie, pentru Kuhn :logica descoperirilor stiinti-ice: nu este :logica: deloc . n ea
-actorul uman este esential si numai dupa ce o noua teorie a -ost acceptata de comunitatea
stiinti-ica, uneori pentru motie de ordin estetic, ea este supusa logicii manualelor, care se
s-orteaza, cu succes, sa arate :rationalitatea: si necesitatea descoperirii ei. Manualele,
aidoma ,tatului lui @r%ell, au menirea de a rescrie istoria n raspar
1>
.
Daca aceasta "histoire l'envers" pare a -i trasatura cea niai izbitoare - si, pentru noi,
cea mai interesanta - a echii paradigme, Kuhn enumera, de asemenea, nca trei caracteristici
ale comunitatii stiintifice, care se aplica si ele starii de lucruri a-late sub dominatia
paradigmei eolutioniste. !rima este numita de el insulare #insulation$, ceea ce s-ar putea
traduce pur si simplu prin i(olare, din moment ce, epistemologic, ambele cuinte proin
respecti din latinescul insula si italianul isola, amndoua nsemnnd :insula:. comunitatea
stiinti-ica este deci separata de :continentul: reprezentat de istoria traita. $ doua
caracteristica este esoterismul. baga8ul de in-ormatie si de speculatii ehiculate n interiorul
insulei stiinti-ice este inaccesibil celor care traiesc pe continent. $ treia caracteristica
*
este ortodo"ia, o ortodoxie considerata de Kuhn ca si mai ngusta dect aceea din teologie.
@rtodoxia este -ructul utilizarii manualelor
%)
.
$ceasta situatie nu se aplica dupa Kuhn dec*t stiintelorC ea este straina artei, de pilda,
dar si -ilozo-iei si disciplinelor :umaniste:, al caror studiu este caracterizat printr-un plura-
lism al scolilor. $ceste scoli reprezinta :paradigme: uneori incomensurabile. Dialogul ntre
ele este posibil numai prin :traduceri:.
Eident, Kuhn se nsala n ceea ce prieste :disciplinele umaniste:, ndeosebi n ersiunea
lor uniersitara. E adearat ca pluralismul exista, nsa -iecare scoala nu este prin asta mai
putin :ortodoxa: n interiorul ei, ceea ce duce ineitabil la un :razboi al scolilor:, cele mai
norocoase mani-estnd cteodata tendinte imperialiste, ntre care ocuparea celui mai mare
numar posibil de catedre uniersitare e una din nazuintele minore. !luralismul scolilor, n
ciuda echilibrului sau precar, a reusit totusi sa ninga toate tendintele monopoliste care au
aut loc pna acum. Dar care este mecanismul ce-i permite unei scoli sa cstige teren n detri -
mentul celorlalte < ,ituatia istorica a disciplinelor umaniste, ce reprezinta acum un lux inutil
n orice societate care se respecta, su-erind ast-el toate -luctuatiile inerente starilor de criza n
care respectul societatii -ata de ea nsasi scade uneori n mod sensibil
1A
, le inculca un
sentiment de pro-unda -rustrare n -ata stiintei. $ceasta, da, impune respect, pe cnd arta,
-ilozo-ia l cersescC stiinta creeaza mi8loace, pe cnd disciplinele umaniste le absorbC si asa
mai departe. ,tarea de -rustrare a unora -ata de cealalta se traduce printr-un e-ort constant al
disciplinelor umaniste de a maimutari stiinta, spre a ncerca sa se 8usti-ice n ochii
distribuitorilor de mi8loace publice, dar si -ata de instanta colectia n general si, desigur,
spre a-si asigura hegemonia n interiorul pluralismului scolilor. $st-el, de cincizeci de ani
sau mai mult, asistam la o miscare a carei remarcabila amploare nu pare sa se -i diminuat
dect de curnd. tentatia de a con-eri lingvisticii un statut incontestabil de :stiinta: si de a
adopta n toate domeniile posibile si imposibile zise humaniora metodologia lingistica. n
realitate, asa cum am mai spus-o si n alta parte
1=
, caracterul per-ect irational al acestei ntre-
prinderi, a carei retorica de propaganda -acea dimpotria parada de rationalism "popperian#,
o destina de la bun nceput esecului. Dar cte nu s-au ncercat ntru distrugerea pluralismului
scolilorD Uitndu-se ca paradigmele lor snt incomensurabile si ca, atunci cnd una este
tradusa n limba8ul alteia, ele se pot reela adesea per-ect contradictorii, s-a ncercat chiar
imposibila conciliere dintre semiotica, aceasta proclamnd autonomia artei, si marxism, care-
i proclama heteronomia
*B
D Mult mai mult dect n stiinta, aporiile si ipotezele lipsite de orice
-undament au aerul ca nu-i mai descura8eaza pe eroii disciplinelor umaniste, de la cei mai
mici la cei mai mari.
!entru a conchide, a trebui din nou sa recunoastem, o data cu Kuhn, ca disciplinele
umaniste pastreaza n interiorul lor un pluralism pe care stiinta l ignora. Dar, n -ond,
numarul scolilor a caror aliditate este recunoscuta de anumite instante publice "uniersitate,
scoala, bene-iciari, mass+media$ este -oarte limitat. n plus, nauntrul acestor scoli domnesc
aceleasi caracteristici pe care Kuhn le rezera comunitatii stiinti-ice, adica. i(olarea "care, n
cazul nostru, este si -rustrare#, esoterismul "-iecare este specialist n micul sau domeniu .
dialectul suba2hmimic al limbii copte sau al treizeci si doilea an din iata lui EalzacC -iecare
-recenteaza numai colocii legate de specialitatea sa si-i cunoaste numai pe cei alti
cincizeci de specialisti din acelasi domeniu# si ortodo"ia "asta din pricina utilizarii acelorasi
texte de baza - opera lui )reud ori gramatica limbii copte de 1.(. Till, dar si drept
consecinta a raporturilor ierarhice dinlauntrul grupului de specialisti, de care depind sansele
de promoare ale -iecaruiaC cazul e rar, dar gri8a -ata de ortodoxie a unui maestru l-a mpins
n mod cert pe unul din discipolii sai la sinucidere. $cest mare patron domnea ca un despot
n uniersitatea sa si au existat mari saanti care s-au expatriat -iindca el nu-i agrea. )ara sa
4
-ie curenta, aceasta situatie ramne mereu posibila#. +u e deloc de mirare ca n comunitatea
disciplinelor umaniste regasim imaginea speculara a comunitatii stiinti-ice, de reme ce o
aceeasi institutie detine monopolul natamntului n amndoua. universitatea. $cest -apt
sociologic primar, ignorat de Kuhn, este totusi de o importanta enorma n epoca noastra, cnd
libera initiatia este practic exclusa n stiinte si din ce n ce mai putin posibila n disciplinele
umaniste. !ro-undele analogii, structurale si -unctionale, dintre comunitatea stiinti-ica si
scolile recunoscute n disciplinele umaniste ar trebui deci examinate !ornind de la
o sociologie critica a universitatii.
Einenteles, un studiu de genul acesta nu a putea -ace obiectul paginilor de -ata, care
se straduiesc sa a8unga la un subiect anume . opera lui Mircea Eliade. $m putut examina
pna aici trasaturile -undamentale pe care Thomas Kuhn le atribuie :echii: paradigme
epistemologice "echi nseamna reolut, nu disparutC dimpotria, agonia acestei paradigme
nca nu se anunta la scara mare#, ca si cele trei caracteristici ale comunitatii stiinti-ice
"izolare, esoterism, ortodoxie#, caracteristici per-ect aplicabile disciplinelor umaniste.
(u toate ca opera lui Kuhn esteste o noua paradigma epistemologica al carei apostol
ar -i Kuhn nsusi, n an -i-a cautata la el o delimitare po(itiva a acestei paradigme. ,ingura
de-initie ce ar putea -i schitata este negatia. stiinta . e un proces istoric caracterizat de
schimbari radicale ntr-unui din domeniile ei particulare. ,tarea de dupa :reolutie: nu este
obligatoriu mai buna dect nainte. +u exista progres cumulati si nici apropiere lineara de
:adear:. /eolutiile stiinti-ice nu snt rationale. :E-ectul de rationalitate: nu este creat
dect postfestum, cnd demersul stiinti-ic se deplaseaza de la :contextul descoperirii: la
:contextul 8usti-icarii:. Doar 8usti-icarea manualelor e rationalaC descoperirea nu.
Dar cum se trans-orma aceste consideratii esentialmente negatie ntr-o
metoda po(itiva a noii paradigme epistemologice <
Daca Thomas Kuhn s-a mentinut la stadiul critic, !aul K. )e3erabend este acela care a
purces la o descriere pozitia a noii metode. n po-ida succesului uniersitar al pro-esorului
)e3erabend, este totusi putin probabil ca aceasta metoda sa poata -i e-ecti adoptata de
stiintele de mine. Dar, de reme ce ea reprezinta consecinta radicala a demersului lui Kuhn,
este indispensabil sa-i expunem aici trasaturile -undamentale.
Trebuie de ndata obserat ca opera lui )e3erabend, ce poate -i azuta, cronologic, ca o
prelungire a aceleia a lui Kuhn, este esentialmente polemica. Ea di-era nsa de aceea a
predecesorului sau prin -aptul ca izbuteste sa enunte un principiu metodologic po(itiv, desi
de o extrema generalitate . "singurul principiu care nu inhiba progresul este! merge orice,
anything goes"
,%
. n realitate, aceasta epistemologie rabelaisiana, al carei caracter proocator
nu mai trebuie subliniat, nu e lipsita de pro-unzime. :$narhismul: "sau :dadaismul:# eri8at n
metoda stiinti-ica si are totusi restrictiile sale operationale C si se pare ca, -ara a exclude nici
una din alternatiele ipotezelor acceptate, )e3erabend nsusi mani-esta mult interes pentru
mituri.
-lternativele de care este nevoie ca miscarea sa continue vor putea fi de asemenea
*mprumutate din trecut. *ntr+adevar, ele vor putea fi luate de oriunde fi+va cineva capabil sa
le gaseasca ! *n vechile mituri si *n prejudecatile moderne. *n elucubratiile e"pertilor ori *n
fante(iile nebunilor"
,%
. "Este deci important ca alternativele sa fie plasate una *mpotriva
alteia, fara a fi i(olate si emasculate printr+o forma oarecare de /demitologi(are0. *n contra
lui Tillich, 1ultmann si a discipolilor lor, trebuie sa privim vi(iunile asupra lumii din 1iblie,
din 2ilgamesh, liada si din Edda ca pe niste cosmologii alternatie valabile ce pot fi
utili(ate spre a modifica si chiar *nlocui cosmologiile /stiintifice0 dintr+operioada data"
%3
. "
6
4echile doctrine si miturile /primitive0 apar stranii si absurde doar *ntruc*t continutul lor
stiintific este fie prost cunoscut, fie deformat de niste filologi si antropologi care n+au nici
un fel de familiaritate cu cea mai simpla cunostinta de ordin fi(ic, medical sau
astronomic"
,5
.
si asa mai departe .
"+..stiinta de asta(i poate deveni fabula de m*ine, iar mitul cel mai ridicol poate *n cele din
urma sa devina cea mai solida piesa a stiintei"
,6
.
)iindca ceea ce ne intereseaza aici nu e, n ultima instanta, dect exercitiul istoriei si
mai ales al istoriei religiilor, nu mai are rost sa continuam enumerarea irtutilor pe care
)e3erabend le atribuie mitului si antropologiei ca disciplina ce se ocupa de mituri. Fom lasa
deoparte si portretul, la -el de stralucitor pe ct de exagerat, pe care el i-l schiteaza
:epistemologului anarhist:
*>
. Tradusa n termenii lui Kuhn, atitudinea lui )e3erabend poate
-i rezumata ast-el. de reme ce nu exista progres n stiinta, toate paradigmele se pot doedi
:bune:, chiar si acelea care auG-ost de mult ndepartate. Un mit indian, un ritual audou, o
sedinta de magie la )lorenta, n secolul al HF7-lea, un oracol la populatia 8oruba, toate
acestea pot aea continuturi stiinti-ice care ramn sa -ie explorate. (aci nu e nicidecum orba
de paradigme al caror continut de adear sa -i -ost in-irmat de alte paradigme succesie. e
orba doar de paradigme incomensurabile ntre ele
*?
. Daca Thomas Kuhn constata de8a ca nu
mai trebuie sa scriem o "histoire l'envers",)e3erabend ne arata cum a trebui sa procedam
spre a scrie o "histoire l 'endroit" . ncercnd sa patrundem teoria, n general per-ect
coerenta si logica, ce zace n esenta oricarei paradigme.
(hiar daca intentia noastra ar -i sa trasam aici o posibila istorie a cercetarilor ce intra
mai degraba n noua dect n echea paradigma epistemologica, o ast-el de ntreprindere ar -i
prematura, nemaiorbind ca exagerata pentru puterile noastre. $m oi totusi sa mentionam
aici numele unui cercetator, regretatul Daniel !ic2ering 1al2er, a carui grandoare, eclipsata
de altii, nu se bucura nca de recunoasterea meritata. 1al2er a ncercat, ntr-o serie de
lucrari
*A
, sa reconstruiasca o "histoire 4endroit" a ideilor /enasterii, n care a pus n
eidenta caracterul per-ect coerent al teoriilor stiinti-ice "din epoca# priitoare la magie
*=
.
(um a -ost pronuntat un prim nume, gheata a -ost sparta. si, nainte de a-l pronunta pe
acela al lui Mircea Eliade, de care acest articol are a se ocupa, altele mi in n minte. Din
ne-ericire, ar -i imposibil sa orbim aici despre ele detaliat. ,a mentionam totusi tentatia,
stralucita si ndrazneata, -acuta de 1end3 @I)lahert3, care, constienta de pluralismul
paradigmelor si de con-lictele dintre ele, ne propune o metodologie numita de ea a :cutiei cu
scule:7toolbo" approach$
3&
, adica o abordare -lexibila e-ectuata cu instrumentele pe care
obiectul nsusi le reclama prin reluari separate. si oare n-am a8uns ast-el, piezis, la
-ascinantele probleme ale hermeneuticii n -ormula, pro-unda si in-luenta, a lui !aul
/icoeur
41
< /ezerndu-mi dreptul de a reeni cu un alt prile8 asupra acestor nume, le
parasesc acum pentru a ma concentra asupra -igurii lui Mircea Eliade. n priinta lui, analiza
a aea doua parti. n prima, de ordin negati, oi acumula argumente spre a demonstra ca
Eliade n-a mpartasit niciodata principiile si metodele echii paradigme epistemologiceC n
cea de-a doua, de ordin poziti, oi ncerca, att ct este posibil, sa -ixez rolul sau n -ormarea
noii paradigme. si o oi -ace cu a8utorul unui exemplu ce ilustreaza una din modalitatile
practicii istorice pe care aceasta tnara paradigma ne -ace de8a s-o degustam.
Este aproape eident -aptul ca Mircea Eliade nu se nscrie deloc n echea paradigma.
Deoarece ar -i inutil sa citez textele doeditoare, ma limitez sa expun n principal concluziile
;
cercetarilor pe care le-am nceput de8a n alta parte
4*
. $ceste concluzii, dupa cte cred, n-au
-acut dect sa -ie con-irmate de lucrarile despre Eliade aparute de atunci
44
.
9ntr-o ntreaga serie de lucrari despre alchimie
46
publicate dupa 1=46, M. Eliade insista
asupra a ceea ce astazi a deenit un loc comun numai datorita operei sale. ca, n cazul
chimiei, nu trebuie sa-i scriem istoria n sens iners pentru a a8unge pna la alchimie.
Dimpotria, alchimia este o ntreprindere esentialmente di-erita, prin telurile si presupozitiile
ei -ilozo-ice, -iziologice etc, de chimia moderna
4;
, n termenii lui Kuhn, s-ar putea spune ca
paradigmele chimiei si alchimiei snt cu totul distincte si incomensurabile
ntre ele.
$cesta este probabil exemplul cel mai clasic demonstrnd distanta pe care o ia Eliade
-ata de epistemologia progresului cumulati . ne-iind nicidecum orba de ntreprinderi
comparabile ntre ele, chimia n-ar aea cum sa -ie :superioara: alchimiei. @r, e su-icient sa
deschizi toate istoriile stiintelor care se inspira din principiile eolutionismului ca sa ezi ca
succesiunea cronologica a paradigmelor este mereu interpretata n termeni de progres.
+e-iind singurul si nici probabil primul autor al noii interpretari, M. Eliade este incontestabil
unul dintre pionierii ei si de asemenea cel mai in-luent aparator al ei -ata de public.
!roblema alchimiei nu este izolata pentru EliadeC si l a-lam enuntnd, de8a din 1=4?,
principiul -undamental al noii epistemologii a lui Kuhn. !asa8ul respecti este su-icient de
important pentru a -ace obiectul unei citari literale.
4om *ncerca sa dovedim ca istoria vietii mentale a omenirii, departe de a *nsemna o
necontenita evolutie, e strabatuta si de un ritm al degradarii si al mortii intuitiilor
fundamentale. si ca aceasta descompunere lenta a unor sinte(e mentale *ntru nimic
inferioare sinte(elor care au urmat poate fi reconstituita *n etapele ei mai importante
38
.
:,inteza mentala: a continua de aici nainte sa semni-ice pentru Eliade ceea ce am
numit 'eltbild. o paradigma de ordin -oarte general, un 9ramework of thought" alabil
pentru o ntreaga epoca. ,e ntreede de8a una din partilepo(itive ale demersului
eliadian. aceea care-l a -ace sa ncerce a reconstrui mai multe "cadre de g*ndire", mai
multe'eltbilder, fara sa le aplice principiul evolutionist al ameliorarii continue. "!unctul de
plecare al acestei pozitii a lui Eliade nu ne intereseaza acumC promitem sa reenim la el n
alta parte. $ se edea, n principal, studiul nostru :ircea Eliade und die blinde
;childkrote$. ntr-adear, ceea ce caracterizeaza opera lui Eliade mai mult dect oricare alta
opera de istorie a religiilor este, pe de o parte, cum spune Douglas $llen, "atitudinea sa
hotar*t antireductio+nista
3%
"si, pe de alta, pro-undul sau respect pentru cel mai insigni-iant n
aparenta -apt religios. ,ub acest aspect, nu s-ar putea nascoci o mai mare enormitate
teoretica dect aceea de a-l plasa pe Eliade alaturi de eolutionistul )razer si de
reductionistul Max Miiller. !ledoaria lui Eliade pentru autonomia religiosului proine, ntre
altele, din -enomenologia religioasa
4A
. /aporturile sale cu -enomenologia ramn nca de
elucidat
4=
, dar comparnd scaderea interesului public pentru aceasta disciplina "ceea ce nu
rea sa semni-ice deloc ca ea a -ost :depasita:, precum cred nca unii saanti, ei nsisi
depasiti# cu destinul exceptional al operei lui Eliade, s-ar putea spune ca la Eliade
-enomenologia paraseste paradigma eolutionista n care se mai a-la nca pe remea lui 5.
an der &eeu%, o-erindu-si cele mai importante rezultate cucerite ntru construirea unei noi
paradigme epistemologice. !roiectul ambitios al Tratatului de istorie a religiilor, precum si
al altor carti ale lui Eliade, ca <e :ythe de l'eternei retour, <e ;acre et le profane, -spects
du mythe, =aissances mysti>ues si ?istoire des croyances et des idees
re
ligieuses, este de a
restabili principiile cele mai generale
c
are stau la baza acelui ,@ramework of thought" al
>
omului societatilor arhaice opus "omului modern".$ceste harti la scara in-initezimala pe care
le traseaza el unei paradigme extrem de aste au suscitat uneori perplexitatea colegilor al
caror teritoriu abia cuprindea una-doua tari si ale caror unelte de lucru nu ieseau din granitele
unei singure scoli. De unde si acele critici nersunate de care ne orbeste +orman 5irardot
n eseul sau
6B
. +u ne om ocupa aici de toate acesteaC or decide poate altii re-eritor la
micimea scarii -olosite n istoria ideilor. (redincios programului de descriere a paradigmelor
pe care-&concepuse nca din tinerete, Eliade se consacra unor cercetari asupra unor "cadre
de g*ndire" mai putin aste, ca acelea tinnd de 3oga si de samanism. "(hiar si aceste doua
paradigme au -ost considerate ca prea largi de catre :specialisti: C Eliade si-a atras chiar din
partea unuia dintre ei epitetul de :saman: . contrariul lui :stiinti-ic:. Dar, totodata, sub
in-luenta curentului counter+culture + Th. /osza2 n special -, acest epitet deenea -oarte
-latant. Este interesant ca dupa 1=>A Eliade a re-uzat sa deina unul din idolii contraculturii
cali-orniene, pe care totusi o alimentase cu alternatie, si a luat o atitudine de-aorabila -ata
de reoltele studentesti - a se edea Aragmente d'un journal$.
$r trebui deschisa aici o paranteza pentru a analiza atitudinea -ata de Eliade a
reprezentantilor consacrati "n sensul ointei lor de a-i apartine# ai noii paradigme epistemo-
logice n antropologie. (um am aratat n alt loc
61
, aceasta atitudine este ambigua. ea merge
de la critica distructia a lui T. $lliband, care-i reproseaza ca nu recunoaste "tiparele de
g*ndire" arhaice drept o alternatia alabila a 'eltbild+ulni modern
6*
, pna la deotamentul
lui Jans !eter Duerr, care-si da osteneala de a alcatui trei mari olume n onoarea sa "1=A4-
l=A6#. )ara a -i explicit n acest punct, Duerr, care este prieten cu )e3erabend si n mod sigur
unul dintre reprezentantii cei mai marcanti ai noii paradigme epistemologice n antropologie,
recunoaste n Eliade, daca nu un coleg mai n rsta, cel putin un enerabil precursor.
(riticile pe care Eliade le suscita din partea "antropologiei anarhice"
53
se explica,
cred, prin prudenta academica pusa cteodata de Eliade n 8udecarea "tiparelor de
g*ndire" analizate, n care el nu pare sa recunoasca alternatie alabile
pentru stiinta moderna. )ara sa lamureasca lucrurile prea bine n acest sens, M. Eliade pare a
aea pentru stiinta mai mult respect dect ar trebui. de unde, spre exemplu, tentatia lui de a
regasi analogii ntre anumite propozitii mistice si unele meta-ore curente din -izica moderna.
!entru noua paradigma, aceasta atitudine este naia . paradigma misticii si aceea a stiintei
snt incomensurabileC se poate -oarte bine opune n bloc paradigma mistica, n calitatea ei de
alternatia, paradigmei cuantice, de pilda, dar nu sereste la nimic sa le compari ntre ele
66
.
(t despre criticile pe care Eliade le-a suscitat n establishment+ul uniersitar, acestea
se explica si mai usor prin -aptul ca el n-a respectat niciodata cele trei caracteristiciK reguli
ale comunitatii stiinti-ice. izolarea, esoterismul si ortodoxia. ntr-adear, Eliade a -recentat
ntotdeauna putin congresele, s-a sustras unei specializari riguroase n pro-itul unui ast
domeniu de cercetare si a ntretinut contacte cu personalitati din lumea stiintelor si artelor
dincolo de cercul propriilor sale ocupatii. n plus, n scrierile sale el nu s-a adresat colegului
sau expert n 3oga si n samanism, ci publicului mediu, n cautare de in-ormatie accesibila si
riguroasa. n -ine, ne-iind membru al unei scoli - dect poate al scolii -enomenologice care
ncepea sa se dizole cnd el si -acea intrarea n ea -, problema unei metodologii ortodoxe
nici n-ar aea cum sa se puna n cazul sau. !ublic versus izolat, exoteric versus esoteric,
heterodox versus ortodox, toate acestea pot supara o comunitate care asculta de regulile
izolarii, esoterismului si ortodoxiei. $sta-l -ace pe Eliade, n termenii lui Kuhn, mai
degraba divergent dect convergent si chiar highly divergent. Dar aceasta totala
insubordonare la legile grupului poate -i la -el de bine interpretata ca un semn de apartenenta
la noua paradigma epistemologica, care este anti-ortodoxa prin de-initie, anti--izolationista
din ocatie si anti-esoterica din coningere -desi, altminteri, ar -i usor de obiectat ca o stiinta
?
care a cauta alternatie alabile n alte :tipare de gndire: a a8unge la un dublu esoterism
si8a o dubla izolareC -aptul ca, n aceste conditii, ortodoxia deine ineitabila, ni se pare
destul de limpede.
(nd am stabilit planul acestui eseu, credeam ca e necesar sa prezint la s-rsit pe unul
din reprezentantii tipici ai"noii antropologii" si Jans !eter Duerr mi paruse cel mai potriit.
)ara sa -i abandonat acest proiect, cred ca el nu-si mai are locul aici. Fa -i de-a8uns, pentru
moment, sa enumeram caracteristicile cele mai -rapante ale operei de8a importante a lui
Duerr
6;
. Este -oarte interesant ca, n timp, Duerr se apropie din ce n ce mai mult de Mircea
Eliade. n cartea sa Traum(eit, despre care 1. @I)lahert3 a scris recent o recenzie
stralucita
6>
, Duerr rezera mult mai mult loc discutarii teoriilor dect discutarii materialelor
religioase. si -ormula teorii alternatie, cu un caracter stimulant, dar aleatoriu. +-aem a ne
mira ca institutia uniersitara a -acut acestei carti o primire att de proasta, cu att mai mult
cu ct autorul ei si batea 8oc de toate scolile, de la marxism si :habermarxism: "8ocul de
cuinte i apartine# la neo-pozitiism
6?
. n ultima-i carte, ;edna, descrierea 'eltbild+
u: natorilor primitii este n ntregime bazata pe studiul materialelor. 7nterpretarea e
-oarte cura8oasa, dar nu aleatorie. Ea a aea cu ce sa-i socheze pe graii specialisti n
preistorie, dar Duerr nu-si prea -ace gri8i. 'udecind dupa aceasta carte, cu exceptia
caracterului prea peremptoriu al a-irmatiilor sale si prea clar al sentimentelor, Duerr pare
anga8at n descrierea unei paradigme n maniera lui Eliade, -ara sa se mai sinchiseasca de
caracterul ei, alternati sau nu, n raport cu stiinta. (a si la Eliade, e orba de o alternatia
ntre 'eltbilder si Duerr si ndreapta putin nai pre-erinta catre 'eltbild+ul natorilor,
deoarece, dupa el, acestia ar -i :iubit iata: asa cum e ea, -ara melancolia agricultorilor si
:depersonalizarea: misticilor acosmici. &a drept orbind, nu stiu n ce masura Duerr apartine
mai mult dect M. Eliade :noii paradigme:. Dar mi s-a parut extrem de instructi sa citez aici
cazul sau, pentru ca nimanui nu i-ar trece prin minte sa-i conteste lui Duerr aceasta
apartenenta, n timp ce pentru Eliade ea nu este de ordinul eidentei. &a prima edere, s-ar
zice ca di-erenta esentiala dintre Eliade si Duerr consta n libertatea aproape totala pe care
acesta din urma si-o ia -ata de pre8udecatileestablishment+ului academic, pe care, de alt-el, l-
a parasit. Daca dreptatea este de partea lui Kuhn, a lui )e3erabend, a lui Duerr "si, n aceste
pagini, a mea nsumi#, noua paradigma epistemologica, o realitate de -oarte aste proportii,
ar trebui sa s-rseasca prin a se impune la capatul unor lupte nersunate ce or dura zeci si
poate chiar sute de ani "sau n mod brusc, n urma reunui cataclismC dar alte paradigme i-ar
-ace atunci concurenta#. n aceasta perspectia, Duerr ar trebui sa -ie instalat cu onoare la o
catedra de antropologie. (u toate acestea, data -iind imensa rezistenta pe care o noua
paradigma trebuie sa se pregateasca s-o n-runte, pariul nu este pierdut nici daca Duerr nu a
a8unge n uniersitate, cu att mai mult cu ct, dupa cte cred, rsta limita spre a
deeni 1eamte este, n 5ermania )ederala, de cincizeci ori cincizeci si doi de ani. De -aptul
ca :noua paradigma: se a instaura sau nu depinde, -ireste, opinia pecare o or aea despre
Eliade generatiile iitoare. n ce ne prieste, credem a -i demonstrat ca, ne-ind omul
trecutului, el apartine acestui iitor nca ipotetic. ntre aceste doua dimensiuni ale
inexistentului - ceea-ce-nu-mai-este si ceea--ce-nu-este-nca -, opera lui Eliade a aut
priilegiul rar de a se bucura de prezent.
Traducere din franceza de Dan Petrescu
Note
1. Fezi, de ex., 7.!. (ulianu, :ircea Eliade, $ssisi, 1=?A Lezi ed.rom.. :ircea
Eliade, trad. de )lorin (hiritescu si Dan !etrescu. !re-ata de Mircea Eliade, post-ata de
,orin $ntoni, Eucuresti, +emira, 1==;, 1==A
*
- n.ed.MC Douglas $llen, :ircea Eliade et le
phenomene religieu", !aris, !a3ot, 1=A*C +orman 5irardot, :7ntroduction. 7magining Eliade.
$ )ondness -or ,Nuirrels:, in +.'. 5irardot - M. &inscott /ic2etts "ed.#, magination and
A
:eaning. The ;cholarly and <iterary 'orlds of :ircea Eliade, +e% Oor2, The ,eabur3
!ress, 1=A*, pp. l-l>C Ugo Eianchi, :Einige methodologische Uberlegungen zu Mircea Eliade
als /eligionshistori2er:, in J.!. Duerr "ed.#, Bie :itte der 'elt. -ufsat(e (u :ircea
Eliade, )ran2-urt, ,uhr2amp, 1=A6, pp. =;-lB;C 5uil-ord Dudle3 777, :Eliade und 'ung. Der
5eist on Eranos:, ibidem, pp. 4;-6> etc.
*. 5. Dudle3 777, art. cit.
4. /.'. 0%i 1erblo%s23, :7n nostro tempore:, n Duerr, :itte der 'elt, pp. 1*A-l4?.
6. +.'. 5irardot, art. cit., pp. 1*-l4.
;. De buna seama, adearatii oameni de stiinta neaga acestor discipline predicatul de
:stiinte:. (t despre oamenii de litere, ei au aut multa reme coningerea ca lingistica ar -i
o :stiinta:. +u e loc sa examinam aici aceasta pretentie curenta nca. /ezultatul ei, pe planul
natamntului si al cercetarii, a -ost legitimarea oricarei abordari ce se inspira din
metodologia lingistica. E uimitor cum niste premise uneori puerile "precum aceea ca
structura semantico-simbolica a unui text literar trebuie sa-i prelungeasca structura mor-o-
sintactica# au prile8uit totusi opere remarcabile. Este cazul, binecunoscut n epistemologie, n
care o ipoteza -alsa genereaza totusi o re-lectie iabila.
>. $m -i tentati sa spunem ca dintr-o suta de carti lizibile de psihanaliza doar una e de
epistemologie, dar ar nsemna sa uitam ast-el cantitatea de carti, cteodata excelente, ce se
ocupa de teoria unui grup special de stiinte sau chiar de epistemologie generala, -ara sa
pretinda cu toate acestea la harisma de :lucrari de sericiu:. De altminteri, este -oarte
caracteristic -aptul ca lucrarile de epistemologie importante si totodata populare si-au azut
ntotdeauna punctul de plecare n -izica.
?. E de-a8uns sa deschizi la ntmplare un bun manual - l nimeresc acum pe &.
/enzi, ntrodu(ione alia filologia roman(a, Eolognia, 1=?A
*
"1=?>#, pp. 1*-l; - pentru a a-la
din paginile introductie re-erinte la Kuhn, urmate de :aplicatii:. $sta nseamna ca, paispre-
zece ani dupa aparitia cartii lui Kuhn, un lingist i recunoaste incontestabila autoritate,
superioara, desigur, aceleia a lui !opper.
A. (-. Thomas ,. Kuhn, The ;tructure of ;cientific Cevolutions, (hicago, 1=?B
*
"1=>*#,
. Dostscriptum la editia a 7i-a, p. 1A1.
=. 9n ma8oritatea cazurilor, ceea ce Kuhn ntelege prin :paradigma: se re-era la un model
implicit care exista ntr-un sector particular al stiintei. :/eolutia: are drept rezultat abolirea
unei ast-el de paradigme si nlocuirea ei printr-o alta. Este totusi legitim sa concepem niste
paradigme mai ncapatoare si niste reolutii cu un caracter mai ast dect cele ce a-ecteaza
-izica. !aradigma epistemologica, de pilda, are o durata mult mai mare si o anergura mult
mai generala dect paradigmele succesie ale sectoarelor particulare din -izica. De reme ce
orice reolutie implica un nou -el de a edea lumea "pe care Kuhn o numeste o lume
noua$, este ndreptatit sa spunem ca lumea epistemologiei lui Kuhn nu e aceeasi cu lumea
epistemologiei lui !opper. Ele snt incomensurabile, nu au o unitate de masura comuna.
(onceptul largit de :paradigma: este de o exceptionala aloare pentru istoricul mentali-
tatilor. @ ast-el de paradigma este un 'eltbild, tot agregatul de conceptii, explicite si
implicite, despre lumea dintr-o epoca data. !aradigma epistemologica -ace si ea parte
din 'eltbild, asupra caruia exercita de alt-el o in-luenta pro-unda.
=
1B. K./. !opper, :Epistemolog3 %ithout a 2no%ing ,ub8ect:, in <ogic, :ethodology, and
Dhilosophy, $msterdam, 1=>A, p. 4;1, citat de J.!. Duerr, M Bieu - ni metre. -narchische
1emerkungen (ur 1ewusstseins + und Erkenntnistheorie, )ran2-urt, 1=A;
*
"1=?6#, p. *1.
11. Este nendoielnic ca aceasta conceptie despre progres a -ost abandonata de unii dintre
cei mai nersunati partizani ai ei -precum J.5. 1ells, de exemplu - n a8unul celui de-al
doilea razboi mondial. n epistemologie, a -ost pusa n discutie de Thomas ,. Kuhn n 1=>*
si dupa aceea, ntr-o -ormula mult mai radicala, de !aul. K. )e3erabend.
1*. $m -i tentati sa spunem. :-ara a raspunde obiectiilor lui )e3erabend:. Dar cea mai
mare parte din aceste obiectii se caracterizeaza prin aceea ca nu li s-ar putea da un raspuns.
,-ar putea totusi concepe o scolastica pornind de la )e3erabend, spre a ncerca uni-icarea
tuturor domeniilor ce compun 'eltbild+ul epocii noastre. ,pre exemplu, unul din posibilele
ei puncte de plecare ar -i sociologia n3atamntului uniersitar, n scopul uni-icarii criticii
epistemologice din toate stiintele admise etc.
14. Kuhn, op. cit., pp. 1?B-l?1.
16. bid., pp. 14>-l64.
1;. bid., p. 1BA.
1>. bid., pp. 14As, 1>?.
1?. bid., pp. 1>6-l>;.
1A. n timpul unei perioade de recesiune economica precum aceasta pe care o traersam,
scaderea respectului public -ata de uniersitate poate merge -oarte departe. Toate acestea ne
-ac sa ntreedem riscul enorm care exista atunci cnd asupra natamntului se exercita
controlul public. ntr-un interiu plin de umor ":0iircher 5eschnetzeltes. Ein interie% mit
!ro-essor )e3erabend:, n J.!. Duerr, ;atyricon. Essays und nterviews, Eerlin, 1=A*, pp.
4;-6B#, Jans !eter Duerr i aminteste aceste riscuri lui !aul )e3erabend, partizan al
hegemoniei instantei sociale asupra stiintei. 7ata o noua problema pe care numai o sociologie
a uniersitatii, serioasa si responsabila, ar putea-o n-runta n mod corect.
1=. F. <es fantasmes de la liberte che( :ihai Eminescu n 7.!. (ulianu
"ed.#, <ibra ")estschri-t +oomen#, 5roningenKDordrecht, 1=A4, pp. 116-l6>, mai ales 116-
l*= L. ersiunea romPneasca. Aantasmele libertatii la :ihai Eminescu, n 7oan !etru
(ulianu, ;tudii romnesti , Eucuresti, +emira, *BBB, pp. A*-l*1 -n.ed.M.
*B. bid., p. 1*4.
*1. !aul )e3erabend, -gainst :ethod. Eutline of an anarchistic theory of
Fnowledge, &ondon, 1=?A
*
"1=?;#, p. *4.
**. bid., p. 6>.
*4. bid.,p. 6>n.l.
*6. bid., p. 6=.
*;. bid.,p. ;*.
*>. bid.,p. 1A=.
1B
*?. )e3erabend eita termenul :paradigma: C l pre-era pe acela de 9rameworks of thought
#action perception$", care are o aplicabilitate mai larga si n acelasi timp mai precisa. Despre
incomen-surabilitate, . ibid., pp. *?1 sN.
*A. D.!. 1al2er, ;piritual and Bemonic :agic from Aicino to Gampanella, &ondon,
1=;AC Hnclean ;pirits, &ondon, 1=A1 s.a.
*=. F., n aceasta priinta, cartea noastra, Eros et :agie a la Cenaissance, !aris, 1=A6.
4B. F.1. Doniger @I)lahert3, 'omen, -ndrogynes, and other :ystical 1easts, (hicago-
&ondon, 1=AB, pp. ;sN.
41. F. mai ales !aul /icoeur, <e conflict des interpretations, !aris, 1=>?. Este eident ca
problemele hermeneuticii lui !aul /icoeur ne-ar putea -urniza o interpretare alternatia a
situatiei pe care ncercam s-o expunem aici din punct de edere epistemologic. Ea a -ace,
speram, obiectul unui iitor studiu.
4*. n cartea citata supra, n. 1 si n mai multe articole.
44. $m nregistrat cea mai mare parte din aceste lucrari n :M.E. at the (rossroad o-
$nthropolog3:, n =eue Ieitschrift fiir ;ystematische Theologie und
Celigionsphilosophie, pp. 1*4-l41, mai ales 14B-l41 L. ersiunea romPneasca. :Mircea
Eliade la rascrucea antropologiilor:, n 7oan !etru (ulianu, ;tudii romnesti , ed.cit., pp.
4>?-4?= - n.ed.M.
46. Fezi ultima editie din M. Eliade, Aorgerons et -lchimistes, !aris 1=??.
4;. Fezi pentru esential, cartea mea, :ircea Eliade "1=?A#, pp. 6A-;4.
4>. Gosmologie si alchimie babiloniana, Eucuresti, 1=4?, p. 1A.
4?. D. $llen, op. cit., p. 66.
4A. Fezi art.mm cit., n. 44 supra, p. 1*4.
4= Gf. cartea mea, :ircea Eliade "1=?A#, pp. 16>-l;B.
6B. +. 5irardot, art. cit., pp. 1l-l*.
61. F. n. 44 supra, pp. 1*? si 1*=.
6*. Terr3 $lliband, :&obe das !rimitie - Fer-luche das ModerneD :, n J.!. Duerr
"ed.#, ;ehnsucht nach dem Hrsprung. Iu :ircea Eliade, )ran2-urt, ,3ndi2at, 1=A4, pp. ;=-
?B. $lliband i reproseaza lui Eliade apartenenta la paradigma eolutionista. (u toata
eidenta, el nu aea cunostinta de eseul lui Eliade, Aolklorul ca instrument de cunoastere din
1=4?, publicat n trad. -ranceza n <'?erne, 44, !aris, 1=?A, pp. 1?*-lA1C pentru interpretarea
lui . studiul meu :.E. at the
s
Grossroad..., pp. 1*?-l*A.
64. $m mai putea-o numi :noua antropologie:, dar mi se pare ca n )ranta aceasta expresie
desemneaza alte scoli.
66. Fezi excelenta carte a lui Easarab +icolescu, =ous, la particule et le monde, !aris,
1=A4, care eita minunat aceasta capcana.
11
6;. Despre aceasta opera exista de8a o culegere de articole editate de /. 5ehlen si E.
1ol-. Ber glaserne Iaun. -ufsat(e (u ?ans DeterBuerr's "Traum(eit", )ran2-urt, ,3ndi2at,
1=A4. (elebrul sau Traum(eit a aparut n 1=?A. "1. @I)lahert3 a publicat recent o recenzie
elogioasa la traducerea engleza a acestei carti n =ew Jork Ceview of 1ooks$.Ultima sa
carte, ;edna oder die <iebe (um <eben, a aparut n 1=A6. $m publicat n ?istory
ofCeligions recenzii ale acestor doua carti.
6>. Fezi nota 6;
1*